ARCHITECT P.

ANTONESCU

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI

CELE MAI VECHI BISERICI
) y
_

PARTEA I
ur,

=emt =r-P
...= .,-...--,.....--,
.z...
lr!gri
-- 41;
OlcJc 7411- 2) 11* ...s, -.Few,. vti.,
7 j.=... C==.aft licam n OPSIL OINIC
7
!-J f . I tr- ...----r-tY 0 w ."......
-,---:
--1,_ 1
`,T
--WI .,,
....,.. . -s..... ,,
.,_
... .......
d;761
47.71,
---
%. ..7. .... Itil..tgi .. ..
.
,
__-
1 I
tit 71- 17 11, IIIILl'
4.111.%D ,...s.

7 ._...... -:'17CD.---.
=In. ------
E
"----N
=.., ''' E: L! '''- "==s.---. ..k`Vs47

s ,_, i i '_z---,
Imsr
a,
;- 1. v.
t.-, ,,. , ......_
-,_,..-
i.....
,.. , _.., .:
.rs
-= g'::
/ ,!

t.--
on'
414-

4,41,
- -
.4*

www.dacoromanica.ro
ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI
CELE MAI VECHI BISERICI

www.dacoromanica.ro
Architectura re1igioas6 la Rombrii
I
CELE MAI VECHI BISERICI.

1 storia architecturil In Tari le romanesti

chitecturii noastre religioase.
,
se reduce aproape la istoria ar-
Monumentele de architectura civikt sunt asa de putine si de mica
inportanta -rap, cu cele religioase, Incat mai ca s'ar putea trece peste ele de
n'ar fi Inca cele cateva frumoase ruine de curti domnesti §i palate care sh
ne arate ea fu candva o vreme de se durail clMiri frumoase i marl pen-
tru domni i bowl. Suvenirurile Curtil vechi i noi din Bucuresti, ruinile
Targovitei, cele de la Mogo§oaea i Cetatuia, curcile de la Filipesti i cele
de la Vacaresti, ce-a mai ramas la Harlaii, ce e Inca la Parani, acestea si
altele, ne pot spune lamurit inca, ce trebue sa fi fost odata luxul i trtti-
nicia cu care ail fost cladite monumentele acestea. Zidurile de la Targoviste,
beciurile de la Vacaresti; baia de la Cetatuia, urmele canalizaril de la Harlan,
cerdacele de la Pascani i Mogosoaea, boltile dela Palatul lui Duca-Voda,
stalpil, pragurile i chenarurile risipite pe unde a fost candva vre-o casa
mai mare, ne doveclesc ca monumentele architecturil noastre civilo ar ocupa
un be de seam& in arta Tarilor romanesti, daca prigonirea i suprimarea ce-
lor ce le locuiail nu veneati cu confiscarea averilor i dänimarea curtilor.
Romanul blestema i pana azi cu teribilul nu s'ar alege nimic do casa hit",
In amintirea vechei pedepse de a se darama casa celui condamnat. SA nu
no mire dar faptul ca dupa secole de sbucium i prigoniri n'a mai ramas
nimic din vetrele invingatorilor de o clipa i Mvinsilor pentru vecie de alta data.
La acestea ar mai fi de adaogat i graba pe care urmasit puterni-
ilor de odinioark o puse ca sa le pustiiasca parasindu-le saA sa le nimi-
easca preinoindu-le.
Daca la aceste frumoase ruine, ar fi sa mai punem peele destul
de numeroase ale architecturil militare, Intro care ar fi de pus 0 culele do
prin Oltenia, istoriei architecturil noastre nu i-ar ramane cleat Intinsul do-

www.dacoromanica.ro
 4 ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI

menitt al clädirilor religioase, ridicate i risipite de-alungul veacurilor pe tot

intinsul Tarii romane§ti.
Importanta po care o aü monumentele acestea, atat ea numar cat ki
ea bogatie, e datoritä negre§it marelul loc pe care 1-a avut biserica in des-
voltarea culturala a Romania.
Capitala indeletniciro spirituala a stramo§ilor no§tri fu in totdeauna
practicile F,d invatamintele biserieqa. Arta F,4i literatura nationala eultivata, fu
aproape numal eea religioasa. Daca la aeeasta restrangere culturala spre eele
biseriee§a, mai punem ravna fireasea a Românulut catre cele sfinte, ne vom
explica u§or, de ce singurul reazam al vietit noastre nationale fu numal bi-
serica, i de co toate manifestarile de arta ale acestel vie-CI, nu fura deal de
domeniul artel pur religioase.
Monumentele Tarit fura produsul devotiunii noastre catre cer qi ca.
tre Ora. Biserica ii neamul formara, o doime nedespartita. Bisericile come-
morau gloria Tarii, iar mtnistiriIe Intretineaü cultul limbii. Neamul slavva,
ji aptira biserica, iar biserica ne ferea nationalitatea. De aceea sfintele lo-
cap crag a§a de scumpo domnilor i boerilor no§tri.
Orice curte mare boereasca avea §i paraelisul sari. De nu era la ora,
boerul ingrija de vro-o manastire din apropiere ; iar de nu se afla cumva
vro-un sfant 1oca in preajma curtit, boerul saü doinnul cladea el singur pe
a sa cheltueala loc de rugaciune orl de ealugärie. Odata clädirea facuta,
etitorul se gandea sa o inzestreze. Cand nu putea s le faca pe toate in
viatrt, 1§i 1sa eu limbrt de moarte banil §i tot avutul pentru ele.
Ccl fara muln dare de manti, se strangean la olalta, tot! de-o seanirt
sau de-o breaslrt, i ridicati biserica corporatiei sail a comunitatii. De la mic
ranit la mare se intreceaii eu ridieärl de biseriet i inzestrari de manastiri.
Do aceea chiar multe dintre ele s'aii risipit de eu vreme, cad dorinta de ale
zidi eu oriee pret fact' pc) mulct sa cladeasea u§or i fara trainicie.
Dar al nostri iii dragostea lor cAtre biserica inbrati§at. cu ravna lor
bine F,d alto arzaminte religioase decat pe cele din Tara,. Istoria noastet
o plina de exemple in care so \Tad domnit Tarit daruind imparate§te biserici
qi mantistiri din tot oriental ereqtinesc, iar pe capil acestor biserief dese 01 I
it protejeazo, §i it ajuta. Pentru ea o tara ac4a de mica ea a noastra i cu
mijloace relativ a§a de restranse, sa fi putut ridica i inzestra atatea monu-
mente, dintre care uncle stralueitoare de bogatie, iar altele uimitoare de fru
muscle, ne putem Inchipui cat va fi fost de maro dragostea stramo*ilor no§-
trl. pentru eele biseriee§tI. Exemplul Doamnel ce-§1 da seulele pentru a ve
dea sfar§ita biserica inceputa de sotul saU, e de sigur unic in istorie. Acestei
dragosti eorespundea cultul binelui §i frurnosuluf ce inealzea inimile s;iti
gasea intruparea in ingrijirea i ridiearea atãtor monumente de artä care per-
petueaza gloria celor ce-aa fost.

TIPUL I ORIGINA
Monumentele religioase la noi, ca i mat la toate popoarele cre§tine,
se pot reduce la doua tipurt prineipale : Biserica propriu-zisd §i Ma-
ndstirea.
AlMurI de acestea, tipul capela, gäse§te dese i frumoase apbicaiunI

www.dacoromanica.ro
 ARCHITECTURA RELIGIOASI LA ROMAM 5

la noi in paraclisele Incorporate la constructiunile marl civile san manasti-

res,d. Tot aci s'ar putea pune si bolnica care nu era dealt o biserict mai
mica saü o capela alaturata unei infirmerii. Aceste capele mortuare sunt
dese on prevazute cu cripte.
Credem cä parerea celor care ar mal vedea in unele din bisericile
noastre si tipul mausolea e gresita. Biserica din rasiirit, ca si cea din apus,
adaposteste de multe on ramasitile lume§ti ale ctitorilor sM, dupa cum la
umbra-I odihnete un popor de ciedinciosi ; dar faptul acesta nu schimba ca-
racterul c1dirii. E adevarat cá desvoltarea pronaosului la multe din bise-
rid (Snagov, Arges, Horezu etc)., indica intentia de a largi local co va primi
mormintele ctitoricestI, dar aceasta simpla accentuare e depart() de a schimba
tipul cladiril. Biserica manastiril Probota, are In una din 1ncaperi1e co fur-
meaza nava pronaosului o dispartitura rezervata numai pentru inorminte, dar
nimic din architectura cladirii nu anunta mausoleul.
Un alt tip de constructie religioasa, baptisterul, 10 gase§te rare si
indepartat-rudite aplicatii la noi, in ediculele de dinaintea bisericii, de felul
celui de la Arges, care amintesc mai mult cantharele saa fantanele de ablu-
tiuni ale orientalilor decat baptisterele occidentalilor. Le gasim sub forma de
simple fantani cu colacul de piatra, la manastirea Cozia si Neamtul. Uzul
lor a disparut de mult In biserica rasariteana.
S'ar mai putea deosebi si tipul oratoriuluf In troitele si crucile a-
dapostite ce se gasesc Inca destul de numeroase In regiunea muntoasa a Tit-
rii si mai ales spre Oltenia.
Crucile comemorative, de piatra ori de lemn, de multe on de-o bo-
gatie si originalitate uimitoare, ar intra mai curand. In clasa monumentelor
comemorative sail funeraril.
Principalele tipuri raman Insa manastirea §i biserica ; acesta cu mult
mai vechil &cat cel dintal. Ele se desvolta, aproapc simultan si pararel In
tot coprinsul Tarilor romanesti, de la intemeerea lor si pana In vremurile
noastre.
Care e origina lor in fQrma cea mai veche pe care o gasim in Tarile
românesti?
Iata ce vora cauta sa lamurira.

Epoca co precede intaririi elementului romanesc, In Moldo-Valachia

incepand cu primil osteni ai colonizaril romane si sfarsind cu statornicirea
voevodatelor sail chinezatelor romanesti, apartine unei perioade de tranzitie
§i fuziune a caret monumente nu-s destul de numeroase i cunoscute pentru
a se putea studia procesul, aproape milenar, de contopire a fondului de arta
dacic i latin cu importatiunile barbare i orientale de mai tarziti.
Coloniile romane, adevarate pepiniere de altoiuri latine pe fonduri
barbare, dadura pretutindeni scoll provinciale de arta care pastrand pecetea
Romei traesc totusi de o viaã locala.. Mai ales provinciile asiatice, prin pu-
ternicul fond si intinsul mediii de civilizatii proprii locale, imprirnara, artei
oficiale romane un caracter deosebit care prin contopirea deplina de mai tar-
zia, a elernentelor europene si asiatice, dadu arta crestina orientala numita
bnantina.
La not inprejurarile istorice nu ne ingadue sii alegem asa de deslu- .
sit adevarul din invalmasala trecutului. Sbuciumul prea mare, lipsa de con-

www.dacoromanica.ro
 6 ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI

tinuitate, §i poate deosebirea prea mare Intre elernentele prime §i-a celor ve-
nite In urniä, ail facut ca contopirea sA, nu fie deplinä, influentele sa, nu sa,
fi simtit destul, iar rezultatul s& nu fie destul de omogen. Astfel fondul de
arta barbara persist& pana, in zilele noastre in unele arte industriale culti-
vate de Want, iar cel roman dispare cov&r§it de uitare §i inlocuit de im-
portatia nou6, §i puternia a arta byzantine. Cam acela§ lucru se petrecu f;11
in occidentul latin unde fondul celtic persist& mult& vreme . pe Mill elemen-
tul latin disparea sub cel local pe de o parte §i influentele byzantino-orientale
pe de alta parte. Procesul acesta dete Occidentului artele medievale.
La not o fuziune de aproape aceea§I natura, da,du In alte inprejurärt
locale §i istorice o §coala de art& byzantina In locul unet arte deosebite §i
originale. Epoca de cultura §i art& occidental& numitä romanica ca §i cea
numita goticd corespunde in istoria noastr& cultural& perioadet slavonismu-
Int care In arta, ne aduse datele byzantine. Aceste räsade se transformara cu
incetul in atmosfera prielnica a Tarilor române§t1, pan& cand in epoca, ala
numitä, a grecismuluf 0 anume in perioada brancoveneasca, lua, infMi§a-
rea unlit stil local cu doll& fete gemene dar deosebite : stilul muntenesc
sad al Tarilor romane§ti §i stilul moldovenesc saii al Tarilor române de din-
colo de Milcov.
*
Biserica, ritmasä neclintita, la Rom&nit de dincoace de Carpati in dogma
§i formele-I rituale, capata, dupa cum vedem, In felul sàil de exteriorizare sail
in manifestärile sale artistice, o culoare local& care de la o vreme ne face
sit distingem in 'piffle române§ti, §coala sail §colile de art& religioasa, despre
care am vorbit.
Ron-Omii deosebiti, vreme do veacurt, politice§te, rtimAn despärtiti In
bun& parte §i In viata lor culturalä. Din toate produsele literare §i artistice
ale acestel viett, nichert nu se poate, credem, mat bine simti deosebirea de
apucaturt §i influente, la Moldovent §i Muntent, ca in operele de arta ar-
chitecturala.
Fondul acestet arte fu totu§i: acela§ la unit ca §i la altii ; el consta
In traditiunile de artil byzantina, aduse de primil apostolt at bisericit greco-
orientale care par a fi iti primil constructort de biserici la inceput ilsi manastirt
mat tttrziu. Fit at Byzantulut et ne aduc cu biserica greac& §i arta acestet
biserici, locul de origin& e Constantinopoll §i strhlucitele-I vltistare Athosul
§i Thessalonicul. Clitre aceste tret centre de arta byzantina va trebui sh ne
Intoarcem privirea ort de cate orl vom avea de cercetat prototipul sail ori-
gina vre-uneia din operile de art& din Tara.

MUNTENIA
Epoca slavonismulul 'Ana la Radu cel Mare (1500).
Primele cladirl religioase din Tara Româneasca, sunt monumente de
stil curat byzantin; ele dateaza de la intemeerea §i organizarea bisericil gre-
ce§tt in Muntenia.
Cel mai important dintre de, de§i nu cel mat vechiii, dupa cum
vom vedea,e biserica Sf. Nicolae Domnesc din Ourtea-de-Arge§. Acest

www.dacoromanica.ro
 ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI 7

monument rtunane panti azi unul dintre cele mai de seama din Romania
prin amploarea i potrivirea maselor sale ; el e admirabil do bine conservat
si architectura sa nu a suferit aproape nici o modificare. Istoriografil, nesi-
gull de data zidirii, atribue inältarea acestui monument Voevodulul .Radu,
fiul lui Alexandru, care domni pe la mijlocul veaculul al 14-lea, sati celul-
lalt Radu, numit Negru, carell Incepe domnia (dupa, cronica) pe la sfarsitul
veacului al 13-lea.----Daca cu adevarat aceasta biserica fu zidita de unul
dintre cel doi domni i dad'. ei In realitate nu
sunt unul i acelas personaj istoric, atunci filra In-
doeala, ca cel mai batran a zidit-o.
Dar toate probabilitatile ce rezultit din cerce-
tarea constructiei, ca stil i procedeu, no face pe
noi sa, credem c cladirea e cu mult mai veche
si c trebue sä ne vina de prin veacul al 10-lea
sail cel mai thrziu din al 11-lea. De la inceput
trebue sa observam ca biserica noastra nu sea-
mana de aproape cu nici una din vechile bise-
rid do la noi, i cu atat mai putin cu celv mai
noua. Ea nu seamana nici cu cele ale A.thosului,
care ne dada modele de constructii religioase mat
tarzia, ci-st gaseste pereche printre cele din Con-
stantinopoll. Lucrul s'ar explica usor cand voin
sti crt In vremurile de la cladirea Sf. Neculae Dom -
nese, noi eram in legatura ierarchica cu Constan-
. tinopoli, care fu centrul culturil ortodoxe pana, in
Plenul bisericli Teotocos din secolul al 13-lea si 14-lea cartel Athosul Ii lua locul.
Constantinopoli Sf. Nicolae Domnese
e fricut dupa felul bisericilor ce se ridicau In secolul
al 9-lea in Bizant; tipul acestora e biserica Teoto-
cos din Constantinopoll, cu care Sf. Nicolae are o
isbitoare asemanare. Atat dispozitia planului cat si
felul constructiunil sunt aproape identice la. aceste
doua monumente 1).
Astfel la ambele, compozitiunea planului e
cea inscrisa intr'un drept-unghia. i e redusa Ia o
cupola centrala rezemata prin patru arcuri pe stalpf
co se leaga de zidurile Inconjuratoare prin bolti
cilindrice. Fundul e ocupat de trel abside, de origin&
basilicalkcea din mijloc fiind E,;i cea mai mare;
iar In fat5 planul sa Inchee cu un exonartex sau
vestibul a carui mijloc e acoperit cu o cupola.
In fatada Sf. Nicolae Domnesc are aceeasi Planul biaeried Domnesti Sf. Meolae
din Curtemde-Arges.
decoratiune de piatra i caramida ca i Teotocos.
Arcurile laterale ale cupoleI se deseneaza In fatada, la una ca i la cealalta
biserick In acelas chip.
Acum, dad' luam tipul bisericil byzantine din secolul urmator, al
10-lea, vedem ca asernanarea dispare i architectura simpla de la Teotocos

1) Vorbim 4e bis. Teotocos astfel cum fu Inainte de schimbárile ce I se aduse mal tifrzai.

www.dacoromanica.ro
 8 ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI

se schimba §i iea infittilarea non& §i mat complicata a Sf. Vardias din Sa-
Ionic, mat intal 0 a St. Apostoll, tot din Salonic, mat in urma.
Teotocos i cele din vremea F,ti de felul el, avea acuzata in afara
numal cupola centrala, ridicata po un tambur cilindric, pe cand cele din
veacul 10-lea incep a ridica i alte cupole de-asupra invelitoril, creand ast-
fel siluete noi, mai complicate §i mat elegante. Sf. Nicolae, cu singura-1 cu-
pola central& acuzat& in afara §i cu proportiile-I greoaie la turla, no indica
dintr'o data apropierea sa de tipul cel mat vechia.
Ceva mat mult, Biserica Domneasca prezintit o particularitate ce n'o
gasim la nict una din bisericile noastre, nict chiar la cele mat vecht, i pe
care nu o gasim nict in Byzant, decat abia la unele din secolul al IX-lea.

BISERICA SP. APOSTOLI DIN TESALONIC

Aceasta foarte important& particularitate sta in lipsa de ferestre la tamburul do-

mulut. Ridicarea cupolel centrale pe un tambur cilindric era o indrasneatã inova-
tiune a vremurilor acestora i constructorul nu cuteza Ina sit slabeasca sprijinul
cupolet, scobindu-1 cu ferestre. De altfel, i proportia joasa a turlel ne arat&
a suntem in epoca inapoiata and de-abia se indritsnia sit se salte cupola
ceva mat sus ca la Sf. Sofia. In urma, cupola se intact fa ti§ i semeata de-a-
supra bisericil ci da silueta sprintena i wart a turlelor de la Sf. Vardias.
Aga dar tipul bisericel Domne§tt e din epoca and se flue' Inca in-
mart do inaltare a cupolet pe un tambur Malt §i and uz ul aca de rational
al ferestrelor deschise in acest tambur nu se generalizase Inca.
Dar mat e ceva. Cand tipul Teotocos se schimba It. se perfectio-
-

www.dacoromanica.ro
 ARCHITECTURA RELIGIOASA LA RomANI 9

, neaza in cel din secolul al X-a, tipul Sf. Vardias §i Sf. Apostoli, gasim ct
in plan cupola centralã e simetric incheiata, la cele patru colturi ale patra-
tului, ce o inscrie, cu patru mid cupole, care mai tarzia vor fi §i ele ltate
pe tambururi cilindrice. Ei bine, inovatia celor patru cupole nu exist& la Sf.
Nicolae, unde sunt inlocuite cu ni§te simple bolti cilindrice, ce formeaza un
aranjament de plan cu mult mai stangacig §i primitiv.
Ce ne poate dovedi acest lucru dealt c Sf. Nicolae Domnesc e din
epoca calla planul tip Teotocos din secolul al IX nu luase forma destivar§ita
a celui din secolul al X-lea ?
SA fie dar, Sf. Nicolae din secolul al IX-lea ? Noi credem cit nu e
departe.
Caci daca admitem c aceasta biserica dateaz& de la o epoca mult mai
tarzie, veacul al 13-lea saA 14-lea, de exemplu, ne-am putea greA explica
de ce s'a -luat la Arge§ drept model tocmal tipul vechiA al veacului al 9-lea
pe cand la Constantino-
pole existaa in vremea
aceasta multe alte bise-
rid mai nol, cu avanta-
gii de atractiune §i de
progres in ale arhitectu-
rh, care le faceail sa fie
mult mai indicate pentru
a servi de model dead
vechiturile secolului al
9-lea ce nu aveatl nimic
deosebit In mai bine saA
in mai frumos. Cand la
Constantinopoli sal la
Salonic se va fi format
tipul secolului al 10-lea,
cel cu mai multe cupole,
Arom vedea cum Romanii
Bis erica Domneasa din Curtea-de.-Argea. nu vor intarzia de a-1 co-
pia. Para atuncl o reproductiune a§a de apropiata la o distant& de loc i de timp
a§a de mare ni se pare inadmisibila pentru o epoca in care tarile de civili-
zatie byzantina urmati cu a§a sfiintenie tipicul zilei, §i inteun loc uncle ar-
ti§tii constructori nu puteati fi decat umilii elevi al celor din Constantinopoll,
sub care lucrasera la ridicarea bisericilor de acolo §i de sub care odat& ieil
-cutreerara provincia pana ratacira fi pe la noi. Ace§ti mode§ti artilti de export,
-ail recladit la nol bisericile ce construisera sub altil in Constantmopoll i ne-
-far veni foarte grat a crede ca se vor fi incumetat sa reproduca modele vechi
al cAror tipic nu ii cuno§teati §i la a caror zidire nu luasera parte. Copierea
aceasta ar fi fost opera de eruditie §i arbeologie la ace§ti simpli me§teri
de mana a doua. Pe de alta parte, in aceste vremuri savantii §i anticaril nu scor-
nisera Inca gustul reproducerilor de mode vechl in arhitectura pentru a credo
ca se va fi gasit la noi vre-un amator de a§a lucruri. In acest caz, capitala
ortodoxismului i-ar fi oferit modele cu mult mai seducatoare dealt biserica
Teotocos.
SI. Nicolae Domnesc nu poate aa dar, ramane decat ca o copie con-

www.dacoromanica.ro
 10 ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI

timporand a bisericil Teotocos sad a vre-unel alteia asernändtoare, din veacul

al 9-lea.
Admitand chiar cã biserica d.e la Arge§ nu e decht o copie de mama
a doua, ceeace s'ar putea prea bine, sail o copie de mama a treia, ceeace ar fi
mai putin probabil, nu putem pune data cladirii decat prin veacul al 10-lea
sad cel mai tàrziti pe la inceputul celui de al 11-lea 1). Cele ce s'ar putea
trage din putinele cercetari istorice ale vremurilor acestor, nu s'ar impotrivi
datelor de mai sus.
Un monument de importanta Sf. Nicolao nu se putea gäsi in acele
vremurl cleat inteun mare centru politic §i religios : re§edinta vre-unui duce
sau episcop. Istoria hist nu no vorbe§te de existenta vre-unui ducat sad'
episcopat in partile acestea prin veacul al 10-lea sad al 11-lea afara numai
de nu se va fi confundand cu vre-unul din cell:3 aflate de Unguri la a§e-
zarea lor in Transilvania i anume cu eel supus mai tarzid de Stefan eel
Mut (1002).
Totu0 fiinta straveche a banatului Oltean pe de oparte, 6 a ducatelor
transilvdnene pe de alta parte, face posibila existenta unui mare centru ro-
manesc In vecinatatea bor. Dach terra Blacorum, cea cu posesiuni din « tim-
purl imemorabile", nu-0 va fi avut intinderea papa aci, atunci de sigur
voevodatul lui Seneslad do mai tarzid, care ocupa probabil Arge§ul, Muscelul
qi Dambovita1), va fi avut capitala la Arges,. Faptul ca prin locurile acestea
trite§te vie panit astäzi legenda descaliatorului Tarii Remane§ti, Negru-
Voda" i ca po aci s'ad perindat vechile capitale, C.-Lung, Curtea de Arge§
§i Tirgovi§te" (Tocilescu) ne face sh ne miram mai putin de ce tocmai aci
se gdsege cel mai vechift monument al Romanilor i sa credem ca Ar-
ge§ul fu din timpl imemorabill" un centru romanesc de foarte mare im-
portanta.
Credinta aceasta o intare§te i elementele mal esentiale ale traditiei
despre Negru-Voda care arata in partea de rasärit de Olt a Tarii Roma-
no§ti numitá Vlachia-Neagra Inca, inainte do Mari, un Negru-Voda
anterior domniet Basarabilor in shinga Oltuluf, cetruia Basarabif din
,Oltenia se inchinarã. Acest legendar intemeietor al statului roman In Tara
Romaneasca, proprid zisul Negru-Vada, nu este decat o personificare mitict
a originilor politico la Románil Negri in Viachia-Neagra, unde inainte
, de Basarabi s'a pus prima temelie a statului roman. Epoca acestor origini,
caracterizatd, prin urme de incontestabila provenienta transdanubiana in or-
ganizatia §i institutiunile statulul, coincide cu domnia Asane§tilor in Tara
Romaneasca (Vlachia imperiului lor compus din Bulgaria 0 Vlachia) sin-
gura stapanire aratata aci in timpul de la 1186 pana la 1241. Aceastä dom-
nie mai ales a dat cele dintai elemente pentru mitul lui Negru-Voda ca
personificare a originilor statului, carui personagiii mitic s'a atribuit in urma
si unele fapte memorabile de ale Basarabilor, in partea din räsarit de Olt,
(D. Onciul, Originile Taria Romane§ti p. 225). Dacti in vremea unui imperid,
compus din Bulgaria 0 Valachia, istoria presupune o importanta a§ezare ro-
maneasca in partile de rasarit ale Oltului, de ce st ne impotrivim a crede
ca acea Vlachia ce compunea cu Bulgaria un imperiu sä fi avut i ea un
9 In veacul al 11-lea tipul bisericil cu domul pe 4 stMpI se generalizase atilt de mult Incfit In Wile de in
fluentl byzantinä, precum era Sicilia, II gfisim In secolul urmator (al 12-lea) Mind deja o formfi cu totul locald. Ast-
fel San-Oataldo si Martorana din Palermo, sunt de tipul acesta transformat de influentele normando-arabe locale.
2) Gr. Tocileacu.

www.dacoromanica.ro
 ARCHITECTURA RELIGIOASX LA ROMANI 11

centru i cä acest centru s'ar fi aflat acolo undo toate datele concur& a ne
indica o straveche organizare politica romaneasca.
Astfel conjecturile istoria s'ar apropia foarte rnult do concluziunile
mai doveditoare ale archeologiei si cele din urma ar confirma pe cele dinar.
Sf. Nicolae Domnesc ar fi deci catedrala capitalei (capitala de simplu
ducat?) Valache ce inflori la Arge§ in timpul Asanestilor. Am vazut insa
din cele deduse din stilul bisericii de aci ca ea poate fi chiar dinaintea acesta
epoci. Cele. ce urmeaza vor contribui, credern, a duce chiar dincolo de se-
colul al 10-lea urmele unei importante organizari romanesti in partile Ar-
gesului. Probele ni le va da un alt monument aflator la Curtea de Arges,
pe care nol ii credem mai vechitl de cat Sf. Nicolae.

Monumentul acesta e tot o biserica. Parasirea a prefacut-o de mult

intr'o daramätura ce nu mai poate servi; insa din zidurile ramase Inca, se
poate lesne reconstitui infatisarea ei de altädata ').
Ruinele ail pastrat numele bisericii de odinioara : Seinicoara, adica
biserica Sf. Nicolae cel mic sail a Sf. Nicoara (San-Nicoara); ele sunt ase-
zate pe o muche ce predomina intreaga topografie a orasului.
Forma zidurilor ramase si inaltimea locului pe care sunt asezate, for-
meaza, din Sanicoara cele mai pitore§ti ruine din Ora.
La prima vedere, masivitatea zidaria ne aminteste cele mai vechl con-
structiuni byzantine si turnul cu forma lul patrata si neobicinuita chiar la
vreuna din bisericile cele mai vechl din tara, ne infatiseaza, perfect de bine
donjonul unul castel byzantin2). Strategica sa pozitie pe un varf de deal ne
intareste s,i mai mult impresia aceasta,iar daca privim mai de aproape gro-
simea zidurilor i observam lipsa totala a ferestrelor in partea de jos, ajun-
gem la convingerea ca biserica, sati mai curand bisericuta aceasta, asa de
bine intaritä si asa de potrivit situata, nu poate fi de cat una din acele bi-
said sati capele fortificate i intarite de cari se ridicara multe si pretutin-
deni in vremurile intunecate i nesigure ale primeler epod medievale. Capela
cetatil Noamtului si mai ales biserica-castelului de la Zamca (Bucovina) sunt
dintre acestea i dc ne arata ca si la nol, aceleasi vremuri creard acelea0
necesitati.
Forma basilicala a bisericutil de la Argel ne duce la o epoca foarte
veche a architecturii byzantine ;in aceste vremuri intrebuintarea cupolei nu
se generalizase Inca i de-abia se ridicase §arpanta de invelis a basilica pen-
tru a o inlocui cu o bola cilindrica, ca la Sanicoara. Fara sa cautam Inca
ca din aceste constatari sa precizarn prin paralelism data cltidirii, ne mar-
ginim a le aduce ca indicatii de marea vechime a constructiunii. Daca voim
sa dovedim numa ca Sanicoara e mar veche ca Sf. Nicolae Domnesc, atunci
se poate aduce multe probe de indata.
Locul si Inaltimea dealului pe care sta, Sanicoara ne aratti ca aci im-
bue sa fi fost samburele imprejurul caruia s'a format cetatea numita, mar
târziti Curtea- de-Arge§.
Alt punct mal bun de aparare nu se gaseste prin prejur ; dealul a-
cesta e cel mai mic si mai inah, deci si cel mai usor de aparat de catre
putinii si primit locuitori stran§I Imprejurul si la adapostul castelului de pe deal.
1) D-1 architect N. Gabriel escu a fAcut o reconstituire In studiul ce a publicat asupra acestor ruine.
2) Veal Intiririle Niceel.

www.dacoromanica.ro
 12 ARCRITECTERA RELIGIGASA LA ROMANI

Caramizile mai marl P) §i mai vechl cu care s'a Implinit In partea do

sus zidaria turnului ne arata cã aci se aflail mine de constructiuni mult mai
vechi din care s'a luat caramida cu care s'a sfar§it zidaria turnului.
Pentru eel ce cunosc pozitia locului nu poate fi nici o Indoiala c pe
dealul acesta s'a facut prima arzare intarita a localitatil. Biserica §i don-
jonul formal la mijloc castelul de aparare ; alesul lull Dumnezeil §i alesul
oamenilor protejad §i conduceaa de aci pe supu§ii adunati In preajma. Ast-
fel se intemeiara din timpurile cele mal vechi cetatile ; Sanicoara fu mica
acropola a micel Curti-de-Arge§.
Mal tarziti, cand cetatea s'a Indus §i puterea el s'a marit, ajungand
dintr'un simplu cuib de credincio§i i de voinici o importanta re§edinta, bi-
sericeasca §i mi1itar, atunci se cladi un frumos palat pentru voevod §i ala-
turi o biserica mai mare, In fata celei mid §i vechi, en nu mai corespundea

!I.
INIZMOOM.S.91111=f1M1111111Z
.MMIIZAIN1111111111.17011101/1111.1111 :'6,-"..ail.." , ..r
11111:71/A.91WOMMIle!MILMININIC.=1IWZMIerr.noMil p?;.___ILNOIL.11'
WilanwiElea=ismtir,ra."7=1
11=10..1..!11111=NADOMMUUMIAMMIAMCIVAMME1210-:`47-0th;"
at' =
U1412ain m.c...... mown= Nila eizust. I. aclimm sa 4 # m ...
asswronsosansiusa rarauuwaitie-f--t
iswearammats.....a=ma pima
Isim=semsmmesaimmem7..--Amr..i.w.m...mgm 27.7.-1,
.or 4.,
larassam...:_=1 h.? ,Alim. imummems Animinw.?rjrpiajili
iima...m.miwir-gc*a-,,
_ winti--11.=.u.sitoimaimgiligii,
a!

5ANICOARA (reconstltultli de d.1 Gabrielescu).

cerintelor de first §i do cult a putemicei cetati. Voevodul acesta fu Negru-

Voda dupa legenda, rar biserica cladita de el fu Sf. Nicolae. Noua biserica
fu dedicata aceluia§l sfant co patronase a§a de bine Intemeerea §i marirea
cetatil; iar cea veche pastel tot bramul SfAntului Nicolae, dar cu vremea
§i spre deosebiro i so zise Sf. Nicolao eel mic, saa 'San Nicoara in loc de
San Neculao2). Astfel ramase cu numele de Sanicoara.
Caci o do neadmis ea inteo localitato do importanta Arge§ului din
vretnea aceea, sa so fi ridicat doua biserict cu acela§ hrarn;iar clan at. fost
1) Din studiul Gabrielescu N.
2) Acalae lucru s'a petrecut probabil el la Bucurertt1 cu biserIca M. Ion caruia poste ?antra aceleael mo-
tive I se %Ice M. Ionia; acelae lucro tu gi la alto biseric1 din tari.

www.dacoromanica.ro
 ARCHITECTURA RELIGIOASk LA ROMANI 13

zidite la o distanta de vrerne Intre ele, atunci nu cea mat mica a fost zidita
In urma celet mart.
Pe de alta parte nu se poato ad mite ca locul cel mat bun §i frumos
din localitate 0, fi fost ocupat de o bisericuta de cat dacti admitem ca a-
ceasta se va fi aflat acolo din vremuri mat vecht §i. de la inceput,
Acum, daca Sanicoara ar fi din epoca bisericet Domne§t1 (Sf. Nic.),
adicä din epoca and bisericile noastre so construiail dupa tipul grec din vea-
cul al 9-lea, sail chiar daca ar fi din epoca mai tarzie, cand se copia tipul
grecese din veacul al 10-lea, atunci biserica aceasta ar trebui sa fie la fel
cu celelalte cari cu toate Inpreura sunt conforme tipurilor respective din Byzant.
Astfel sunt Bis. Domneasca din Arge§ din prima epoca ; Mitropolia §i Bis.
Domneasca. din Targovi§te precum §i Sf. Dumitru din Craiova §i altele din
epoca tipului cu mai multe cupole. Toate acestea formeaza un grup de mo-
numente foarte asemenea Intro ele §i construite toate aproape pe acela§ plan.
Sanicoara nu are nirnic din dispozitia lor, cu toate ca la zidirea et s'ar fi
putut adopta acela§ dispositiv de constructie, cu mult mai frumos ca tufa-
ti§are §i nici mat costisitor. Lipsa din planul Sanicoarei a motivului de bol-
tire prin cupole, child §tim cat de seducator fu acest fel de constructiune In
toate vremurile, §i mai ales In perioada byzantina, ne face sti credern ca
monumentul acesta fu cladit intr-o epoca in care uzul cupolelor nu era ge-
neralizat la bisericile mid §i ne-ar duce cel putin prin secolul al 8-lea de
oarece In veacul al 9-lea aceste cupole se intiltaa deja pe tambururi. In dica-
rea aceasta s'ar confirma de concluziunile de mat sus care ne aratail pe SA-
nicoara mai veche ca Bis. Domneasca, iar pe aceasta o inaltail In veacul
al 10-lea.
Ca Sanicoara e mai veche se mai poate vedea §i din felul zidariet
care la accasta cladire e cu mult mai stangace, grosolana §i primitiva, de§i
principiul constructiv e acela§ ca la Biserica Domneasca.
Daca ar fi sa cautam oarecare lumini §i. In spusele legendelor, ar fi
sa conchidem iara§1, dupa aceea ce se leaga de origina Sanicoarel, ca bise-
ricuta aceasta e mai veche cleat Sf. Neculae Domnesc.
Iata ce spune legenda. Radu Negru plecand intr-o batalie contra
Tatarilor intarziase prea mult paná sa respinga pe vrajma§. In lipsa sa,
doamna Margareta, care fiind catolica §i voind sa-§t alba pe pamantul ro-
n manesc biserica dupa legea et, s'a pus sa zideasca aceasta cladire drept In
fata bisericii Domne§ti care era biserica curtill lui Radu Negru. Atuncl bo-
n erii simtindu-se jicniti, nefiind obiceiul pamantului ca alte neamuri salt faca
temple la et, s'aa rasculat cu totir §i s'aii dus sa se planga domnului care
era In batalie. Afland domnul, jura sa omoare pe sotia sa do o va Intalni
la Intoarcere. Doamna de frica fugi peste noapte intr-un car cu boi spre
Campulung §i de teamä sa nu o ajunga din urma, voind a trece raul ce
n se afla la jumatatea drurnului, apele fiind mart, s'a inecat cu totul In aril
care de atunci §i astazi poarta numele de rkul Doamnel.". (Ruina Sanicoara,
de architect N. Gabrielescu).
Ca doamna Margareta va fi avut vreme sa ridice atata cladire fart
ca boeril sa fi putut interveni la vreme, ne vine gren a crede mai ales ea
biserica era §i Intarita §i ocupa §i punctur cel mat Malt al cetatit, dupa
cum am vazut. Daca doamna Margareta ar fi poftit sa, aiba o biserica, atunci
ar fi cladit dupa modelul catolic al vremurilor, iar nu o capola byzantina.

www.dacoromanica.ro
 14 AkCIIITECTURA ItELIGIOASA LA ROMANI

Ceea-ce trebue sa, pAstram din legend& ar fi poate o Incercare a doamnel lui
Negru-Voda de a instala, In lipsa sotuhil sau, un popa catolic In bisericuta
abandonath, din várful dealului. Acest singur fapt ar fi fost de natura sa pro-
voace energica intervenire a boerilor.

N.,
.1-

0 biserica catolicil, facuta din not in vremurile 0 locurile acestea,

ar fi avut o alta architectura decAt aceea pe care o vedem la Sanicoara. Cel

www.dacoromanica.ro
 ARCHITECTURA RELIGIOASA LA RomANI 15

mult am putea crede ca doamna a (amenajab pentru cerintele cultului ea-

tolic vechea biserica ce se afla cam deläsatá de cand Argepl avea de vale
. frumoasa biserica Domneasca.
Insa partea cea mai pretioasa, a legendeI pentru noI, e amestecul
bisericei catolice In originele ruinelor de la Curtea-de-Arge*. Amestecul acesta
e singura parte adevarata a traditiei imprejurul careia s a brodat legenda
Doamnel Margareta. Cad la origina el Sanicoara trebue sit fi fost o bise-
rica latina ; planul el basilical dovede*te aceasta pe langa data cladiril, pe
care punand-o In cel putin secolul al 8-lea am adus-o In opoca cand Ro-
manii de la nord de Dunare tineati Inca de biserica latina.
Am vazut de ce Sanicoara, ca biserica greaca, nu a putut fi dada&
In secolile ce unneaza veaculuI al 9-lea : architectura, locul it i numele stiil ar
fi fost in acest caz altele.
Numai o Sanicoara latina de origing, explica de odata O. fondul le-
gendei, *i architectura monumentului precum *i data ce-I dadusem.
Nu putem dar admite ca data a intemeera SanicoareI decat eel pa-
tin veacul al 8-lea.
Ne dam foarte bine seama de rezerva ce se impune unor afirmatiunI
ce tind fati* sa. inlature bariera nedreapta, *-i neexplicabila ce se punea tre-
cutului civilizatiunii noastre ca romani. Nu e maI putin adevarat Ina ea
temeiul afirmatiunilor noastre ramane indiscutabil ea autenticitate, iar izvoarele
sunt sigure *i. lesne de controlat.
*
Contributiunea noastra se limiteaza la o amanuntita studiare a pri-
melor monumente ce erail de cercetat la cautarea originelor noastre ca popor
noli ce fu In totdeauna gata sa reinvie *i sa Incolteasca de sub gunoiul in-
valmarlilor barbare.
Secole de uitare F,d ne*tiinta pot astfel sa devina veacurI de cultura
*i organizare. Cladirl de seama, solide csi frumoase, se ridicaii la Arge* In-
ainte de anul 1000. E drept a de la incoltire era Inca, lung drumul la
renastere ; soarele ocrotitor apuse, *i In timpul intunericuluI de veacurl By-
zantul luase local Romei.
*
Inainte de a ajunge la marturil istorice precize asupra cladirilor noa-
stre religioase, cata sa facem loc catorva monumente care se inscriü prin
architectura kr imediat dupa Sf. Nicolae Domnesc. De la Inceput trebue
sit spunem ca mat toate datele aduse de istorie asupra originet acestor mo-
numente sunt gre*ite ori false.
Printre bisericile acestea sa punem In primul rand pe cea Domneasca
din Tirgovi*te fli Mitropolia tot de acolo ; apoI pe Sf. Dumitru de la Craiova
*i maI in urma biserica manastiril Snagov.
Aceste monumente, dintre care unele-s aproape neschimbate, iar al-
tele prefacute *i recladite, ne arata Inca, odata ca architectura bisericilor noas-
tre fa la inceput una *i aceeaFil ca cea care Inflorea In aceleall vremurl, Ili
ceva mal inainte, in Constantinopoli, Athos *i. Thessalonic. Aceasta architec-
tura e a tipulul ce are In plan dreptunghiul circumscriind compozitia cu-
polei centrale pe patru stalpl, adica tipul Teotocos.
Totu*I la monumentele de mal sus gasim mid schimbarI care ne arata
ca ne aflam in fata unor monumente de date relativ mai recente cleat Sf.
Nicolae Domnesc. Planul acesteia se amelioreaza *i se amplifica In bisericele

www.dacoromanica.ro
 16 A RCHITECTURA RELIG10ASA LA ROMANI

de mal sus: astfel cupola mare centralii nu mai e Intaritä la cele patru col-
turi ale planului cu simple bolti cilindrice ci cu patru cupole mal midi; iar
In fat& nartexul o precedat de un portic ce va ramane de-acum inainte in
toate planurile bisericilor de mai tarzia i e curonat cu doul turle In cre§-
tet schimband astfel infati§aril forma mai simpla de pana.- acum.
Mitropolia Targovi§tei aro in mai mult decal celelalte, alto patru turle
ce acuza In fatada colturile partii centrale a domului.
Deosebirea planului bisericei de la Arge§ de acela a bisericilor de la
Targovi§te ii Craiova nu ne poate face sit Indepartam data fundarii lor la
mai mult de un sew]; aqa ct datand pe Sf. Nicolae Domnesc cel mai tarziii
din veacul al 11-lea, cele trei biserici care ii. yin In urrna nu pot fi decat
cel mai tarzia din veacul al 12-lea.
Cat despro datele istorice de fundatiune co prezinta aceste doua bi-
gelid Impreuna cu cea din Craiova, ca fiind zidite cu mult mai tarziii, tre-
bue sä punem pt4in temeili pe ele Intru. cat aceste
monumente prin architectura lor nu se pot de fel
inscrie In §irul monumentelor ce cu siguranta s'ad
cladit la epoca In care pisaniile fair i documen
tele gre§ite tind sa aduca fundatia acestor cladirf
cu mult mai vechi.
Este cunoscut raul obiceii pe care II aveaü
strilmo§ii no§tri de a schimba pisaniile bisericilor ce
"\ , prefaceaa saa reparau numai, dand data preinoi-
rii drept acea a tundatiel.
Voevozii no§tri importasera cu architectura
byzantina i aceast a. maniera greceasca de a funda
uncle biseriei;--imparatii byzantini nu se sfiiaa,
cu veacurl inainte, de a proceda intocmai ca
unit din stramo§ii no§tri la preschimbarea sail re-
paratia vreunui monument.
Cronicarii vremurilor se Incumetail a trivia
0 el viitorimea trecand drept buno i adevarate
zisele celor mai marl.,
rlanul biserlat Domneqtt dirt Astfel Biserica Domneasca i Mitropolia din
TorgovITle
Targovi§te sunt date a fi construite prima de Pe-
tru Cercel i cealalta de Neagoe.
E sigur ca aceste bisericl nu ail fost cladite do unul i acela§ domn
§i ca Cercel §i Neagoo at. preschimbat §i adaogit numai aceste cladiri. Ar-
chitectura din epoca hit Neagoe i cea din timpul luI Cercel e cu totul alta
de cat a celor doua biserici targovi§tene 0 nu se poate confunda una cu
alta. Deosebirea se alia aci nu numai in partile decorative ale architecturii,
care e isbitoare, ci i In cele pur organice.
De altfel prima forma a cladirit i adaogiturile de mai tarzit. se Arad
perfect do bine nu numal in nepotrivirea liniilor dar §i In felul i stilul a-
daosurilor.
Mitropolia fu cea mai preschimbata; grija §i generozitatea restaura-
torilor trägea in chip firesc mai mult la biserica catedrala.
Biserica Doinneasca fu mai mult reparata de cat preschimbata.
Faptul c6 aceasta din unna so afiii chiar in cuprinsul curtit domne§ti,

www.dacoromanica.ro
 411111\1!

timallionoommemat.
II

_
Itfl Ar
011111

www.dacoromanica.ro
 ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI 19

ne face sit 'credem cä e cea dinthi clitditit la Thrgovi§te §i eh cea devenitit

mai târzii Mitropolie nu fu de cht o copie dupd prima. In cazul acesta chiar,
foarte problematic de altfel, Mitropolia nu a \putut fi cladita de Neagoe Ba-
sarab ci cu mult inainte.
Biserica Domneasch, cläditit dupit cum am arittat inteo epoch ce tre-
bue sri corespunda cu intemeerea Tarilor-Romane§ti, e fitra indoialit biserica
ce se cladi odath cu palatul domnesc. Toate Curtile voevozilor no§tri §i chiar
ale boerilor, coprindeatl§i cladirea unei biserici saa capele. Foarte rnulte din a-
cegte biserici a ramas inch In picioare pe chnd curtile ai fost risipite de
mult. Eternitatea §i vremelnicia celor pentru care eratt ridicate ne explicit de
ce unele aii fost mai ferite decht celelalte. La Targovi§te biserica curtii o
inch in picioare pe chnd palatul domnesc e o movila de ruine.
In ceace prive§te Mitropolia, pe care inclinam a o credo ceva mai

,
L.
Biserica Domneascil din TfirgoviTte.

nouh, schmbarile ce i s'aü fitcut i-au prefacut mult prima infati§are. Schim-
barile acestea, dupa cum se vede clar din desemnurile ramase de inainto de
reclhdirea facuth in zilele noastre,--aA constat In adhogiri insemnate de zi-
darie §i ornamentatie exterioara; ele aü dat cladirii un stil original, bogat §i
neomogen care dând mitretie architecturil e departe de a-I da perfectiunea
de factura care distinge pe me§terii lui Neagoe.
Din chiar acest lucru se vede eh monumentul nu e a lui Neagoe ;
partea voevodului ce ridich episcopia de la Curtea-de-Arge§ se vede in or-
namentatia adhogath pe fatadh, i la turle mai ales. Ramh§itele de ornamente
ce ati ilium de la reconstructiune, §i se vad pana azi aruncate pe un maidan,
ne arata stilul §i factura celor de la Arge§. Stilul acesta putin cunoscut la
noi STA la Neagoe dispare odata cu el. Putinele copii partiale de ornamente,
ce gasim facute la alte biserici, duph cele ale lui Neagoe sunt de o facturit
neglijata, §i stangace care invedereaza valoarea lor de civil.
Cele de la Thrgovi§te sunt tot a§a de frumoase ii de fine ca cele de

www.dacoromanica.ro
II r

20 ARCHITECTURA RELIGIOASI LA. ROMANI

la Arges ; e sigur ca lucratoril lui Neagoe de acolo venir& s'a, prefaca. si

Mitropolia de la Targoviste Impodobind-o In felul stilului lor. Neagoe, sail
al lul, crezur& astfel ca zidirea bisericel poate trece ca find f&cutii pe vremea
lor si se schimb& astfel datele.
Asa ca zidirea din temelie a Mitropoliei, de care ne vorbeste cro-
pica, nu poate fi de at continuarea prefacerilor Incepute aci de Radu cel

Blserica din MoilenT (Coltul prescomidieT)

Mare, pe care Neagoe le duse mai departe cu un lux deosebit, atunci cand
schimbandull scaunul domnesc de la Arges vru sAll aibit In noua capital&
o naitropolie denanit de fala numelut sáil.
Probabil a gäsirea vechel biserici sub podoaba Mitropoliel lui Neagoe,
facu pe restauratorul acestul monument, d. Leconte du Nouy, s4-1 dea la restau-
rare forma bisericilor grecestf medievale. Sunt convins cb, atunci când d. du Noily
va da publiciatil pretioasele date si documente artistice ce trebue sti, aib& asupra
monumentelor ce a restaurat, vom avea destule indicii care sã confirme li

www.dacoromanica.ro
 ARCHITECTURA. RELIGIOASA LA. ROMANI 21

mai mult cele sustinute mai sus. Un lucru esential ramane totu§i in totdeauna
lesne de constatat, anume cä cele doua bisericl din Targovi§te, precum §i
Sf. Dumitru din Craiova apartin aceluiall tip medieval de biserica greceasca,
cu un prototip in tara : biserica Domneasca din curtea-de-Arge§. Sa se fi
incumetit, Neagoe, Petru Cercel sat Matel Basarab, fundatorh presup0 do
pana acuma a acestor monumente, s dea cu cateva secole inapol architectura
bisericilor ce cladiat, ne vine foarte gret sa admitem ; mal ales ca monu-
mentele cu siguranta cladite de el, at cu totul alta architectura,
Sfax§ind cu aceste monumente e bine sä facem mentiunea unel ob-
servatil de mare importanta ce am putut face la unul dintre monumentele de
mai sus §i anume la Sf. Dumitru. Inteadevar, dupa o fotografie a bisericel,
facuta inainte de restaurare, se vede ca decora-
PLANTIL tiunea fatadelor prin arzarea alternata a randu-
rilor de peatra, §i caramida, e facuta alt-fel de
cat la Sf. Nicolae Domnesc. La Arge§ caramida
nu e alezata de cat in randuri orizontale zidite
intre randurile de peatra, e cata vreme la Sf.
Dumitru din Craiova caramida e arzata §i in
picioare, -Mind vertical randurile de peatra din
loc In loc i pe toata fatada. Primul fel de a
decora i construi e cel mai vechit ; el dateaza
de la Romani §i nu-1 gasira de cat in cladirile
cele mai vechl bizantine. (Aceasta ar fi un alt
titlu de mare vechime la Sf. Nicolae din Arge§)
Cel de-al doilea chip de a dispune caramizile
in fatada e mai nou §i se gase§te la bisericile
grece§ti din secolul 11-lea. 1).
0 alta deosebire intre fatadele celor douà
biserici de mai sus sta §i in arcaturile ce im-
bogatesc fatadele Sf. Dumitru din Craiova ii
care nu se gasesc hI. Sf. NiCOlae DOTUTICSC.
Ar fi interesant sti se §tie daca §i biser-
SrSh rrr rrrpl, cele din Targovi§te, cercetate alaturi cu Sf. Du-
13iserlea Snagoyului (dupli d-1 Mandren)
mitru mai sus, prezinta aceleall particularitati ;
insà tencueala acopera de tot pe cea Donmeasca
§i lipsa de documente ne impiedica a §ti ce se Op, §i sub tencueala Mitro-
pohel inainte de restaurare. Astfel s'ar fi putut clasa mal bine architectura
acestor monumente.

De la aceste biserici tipul medieval grecesc iea o ultima transformare

in architectura àriI noastre §i aceasta ultima fat& a sa, o aflam in biserica
manastirei Snagov, despre care se §-tie ca exista Ill timpul hd Mircea §i ca
ar fi tost ridicata de un boer anume Vintila.
Cu aceastä biserica architectura noastra face un pas inainte adoptand
cu o deosebita libertate de interpretare tipul grecesc al biserich Vatopedi dela
Athos, care urmeaza in Byzant celui de la Teotocos. Deosebirea acestor dot&
I) Dupff St. Dumilru, acest chip de n decora fafadele se generalisff In Oltenia. Unul din exomplo cole mai
yechi ai bine conseryate Ai-) dff biserica din Mofteni de HMO Cralova.

www.dacoromanica.ro
 22 ARCHITECTURA RELIGIOASA. LA ROMANI

tipurl e in adaogirea la plan a doua, absidelaterale, iar la fatada in supri-

marea arcului mare ce acuza In elevatie boltile interioare care sustin cupola.
Planul iea astfel forma de cruce care nu va mai fl pArasita, cu toate schimba-
rile ulterioare ce se vor mai aduce planului prim.
In afara de aceste date nol §i, esenitale pe care le aduce monumen-
tul Snagovulul In architectura noastra, acest monument prezinta particularitati
demne de relevat, mal ales In plan.
Astfel nartica, care lua in planul de mai inainte un loc mic In raport
cu incaperea sail nava domului, se marelte §i devine tot a§a de importanta
ca aceasta. In acela§ timp se §i deschide luand forma colonadel, care mai
tarziii redusa, devine elementul acela indispensabil In planul bisericilor noas-
tre, numit ambon sau tinda. Aci tinda inlocue§te nartica §i. de aceea este
foarte importanta, ; mai tarziti insa cand se va reveni la forma inchisa a nar-
ticel, traditia celel de la Snagov se va mentine in celonada din fatti, numita
tin d a .
Dar aceasta parte a comparatiel nu iea o asp, de mare importanta
numal In plan ci In fatada, unde e acuzata, cu o turth, foarte ridicata §i de
f,,ti

aceea§1 marime ca cea din inijloc.

In decorul fatadelor intervin schimbari in sensul celor de la Sf. Du-
mitru §i mai variate chiar. Locul ce se da cAramizilor alezate In colturi,
in picioare F,d de-a curmezi§ul, pentru a impodobi corni§ele, e mult mai mare
§i aranjamentul cu mult mai variat. Astfel pe langa sublinierea cornielor
eu nol randuri de caramida dispuse In coituri vino ,§i aceea a archivoltelor
cu ctithmizl puse pe lat §i zimtuite. Arcurile §i arcaturile se desineaza din
co In ce mai mult luand in acela§1 timp un foarte mare loc In decorarea
fatadelor. Pe de alta parte, piatra lipsind in aceste locurl, e imitata In unele
locurl cu placaje de teneuialä.
Ceeace ar mai trebui observat la Snagov, e di nu numal intrebuin-
tarea caramizilor e foarte variatk dar §i forma lor. Astfel sunt caramizi
de forma speciala a caror rol in constructiune e acela de corbeau", iar la
frumo§it stalpi al narticel tiparele caramizilor se schimba de la o coloana, la
alta, precum §i aranjamentul lor in zidarie ; unele coloane sunt in sectie orizon-
tale canelate iar altele poligonale sati zimtuite. In elevatie unele-s drepte
iar altele intoarse. .
In interior, pentru, decorarea pardoselei, s'a Intrebuintat §i caramida
smaltuita, e probabil ca la origina se afla §i invelitoarea facuta din olane
smaltuite dupa cum se face mentiune sa se fi aflat la o alta biserica, aceea
a manastiril Cornetul, zidita, se zice, din timpul lul Mircea. Dibacil con-
structorl al Snagovului cuno§teati a§a dar §i secretele olariei. Aci gasim prima
intrebuintare de teracota smaltuita in decoratiunea constructiilor ; F,;tini cum
mai tarziu se intinse aceasta intrebuintare §i cum acest admirabil material
do docoratiune a cladirilor noastre forma produsul unel industril foarte bo-
gate §i cunoscute atat in Muntenia, Moldova §i Bucovina cat §i In celelalte
parti locuite de romani.
Sfar§ind cu aceste consideratiuni speciale Snagovului trebue sä con-
statam cit abilitatea, desinvoltura §i originalitatea cu care architectul de aci
41 decoreaza fatadele §i-§l concepe planul, ne arata, ca ne aflam cu acest
monument, intr'o epoca ".n care datele locale incepura sft-§1 faca, loc In arta
importata, iar arti§til de aci stapani pe toate secretele unul me§te§ug ce le

www.dacoromanica.ro
 AittlitTECTURA RELIGIOASI LA R OMANI 23

fu strain, nu ezita sa Inoveze cand necesitatile locale (aci lipsa de piatra)

II obliga sa iasa din faga§ul traditiei.
Care sa, fie vechimea acestei epoci? Se §tie c Snagovul exista In
timpul lui Mircea cel Batran.
Daca, biserica Snagovului e dinaintea domniel lui Mircea, atunci se
explica de ce bisericile cert datate din secolul al 14-lea, ad o alta archi-
tecturä cleat Snagovul; idr daca acesta e din timpul lui Mircea nu ne ra-
mane a crede cleat ca prin partile acestea mai Indepartate de centrul roma-
nismului nu räsbise Inca architectura ce se adoptase In Oltenia incd din
timpul lui Neculae Alexandru V.V.
Caci, In aceste vremuri, prin influente venite din Serbia, se Ora-
se§te architectura mare §i frumoasa a Sf. Nicolae Domnesc qi a celor sema-
natoare ei, i tipul bisericei romane§ti se simplifica §i se mierreazd, In com.
pozitia planului sad i in Infatirrea total& a architecturii. Monumentalul
dom pe patru stalpi dispare i bolta pantocratului ramane arzata direct
pe zidurile de fatada. mai tarzid cand prin secolul al 16-lea planul biseri-
cilor noastre can, din noa a se mari, ca compositie, atunci sfortarile acestea
de monumentalisare" nu vor mai tinti la marirea domului ci a nartexului
care iea o nota §i mare important& prin aceea ca se destina din ce In ce
mai mult la adapostirea mormintelor ctitorice§ti de domni §i boieri. Deja Sna-
govul dadea o foarte original& solutie acestei noi cerinte de program.
Schimbarea de mai sus a architecturil bisericilor noastre se petrece
prin secolul al 14-lea §1 sub influenta unui noil factor cell ia locul In ar-
zarea noastra religioasa. Factorul acesta e monachismul i Intemeetorul stai
e Nicodim care pe la mijlocul veaculul al 14-lea apare ca un conducator si
organisator de frunte In Romania; el asigurd monachismulul pentru Intodeauna
la nol puterea, printr'o organisatie i an inbold de propa§ire ce stramutd
dinteodata. §i de la inceput scaunul puterel biserice§t1 do la orar la ma-
ntistiri §i o face sä creasca din ce In ce mai milli.
Nicodim acesta, care nu e altul decat Sf. Nicodim el Insu§1, face
epoca in istoria noastra culturala. Calugar sarb de la Athos, §tiiutor de carte
multa §i. mester mare In artele frumoase, el. vine In tart' In timpul domniel
luI Vladislov ce stä pe tron Intre anil 1365-1376. Erudit teolog, pictor
iluminator i probabil architect, Nicodim fu in acela§t timp §i un abil po-
litician. Astfel numai se explica opera lull de puternic §i luminat organisator
ce-1 face In timpul a trel domnil sfatuitorul i colaboratorul a trel voevozl
de frunte.
Acest mare Intemeetor de manastiri Incepe prin a cladi, cu cheltuiala
§i. ddruirea lui Vladislav-Voevod 1) §i cu munca fratilor sal calugari, ma-
nastirea Vodita de langa T.-Severin. Cu ace§t1 frati calugdri, adu§1 cu el
din Serbia, Nicodim zideole i ugreivege biserica, aratandu-se astfel de
la Inceput §eful unei tagme calugare§ti i capul unei echipe de artisanl.
Cand dupa Vladislav urmeazd pe scaunul domnesc Radul I eel In-
telept, confundat cu Negru-Voda, (1373-13842), Nicodim ajunge mama
dreapta a acestul print evlavios §i fondeaza manastirea Tismana, apoi Cozia,
Cotmeana i Campu-Lung. Sub urmaF,d1 acestuia, Dan §i Mircea, Nicodim
1) Date luate din monografia D-luI Stefulescu asupra Mnhlstiri Tismana.
2) Dula D-1 Onciul.

www.dacoromanica.ro
 ARCHITECTURA 12ELIGIOASX LA ROMANI

continua opera sa la care se mai poate aditoga mandstirea Prislopul, din

murrtit Temiraret, apol mftnastirea Topolnita i sehitul Gura-Motrului.
Din aceste cladirl, multe s'aU. risipit, iar cele ramase In picioare aü
fost toate prefacute de cel care dorind sit le Mtareasca i sa le Infrumuseteze,
le-aü stricat forma i podoaba lor cea dint&l.
Din ce a mal ramas Insä se poate foarte u§or deslus,i caracterul ar-
chitecturil kr.
Mal Intai bisericile acestea nu mai corespundeaü programului celor
ridicate In mijlocul cetatilor) populate de un popor numeros, puternic t;ci
bogat. Ele eraii locaprile de rugaciune ale unul numar foarte restrams de
credinci4 ascun§i i gramadict Intro zidurile unul cuib ferit de lume §i de
ispitele el. Era natural ca bisericile acestea, izolate centre de odihnit F,d de-
vutiune, sit nu aiba nevoe de fastul i maestatea celor care le ridicati pentru
gloria Domnulul F,;,i a lor. De aci architectura aceea care pastraucl acelea1
principil de constructiune ca cea mai veche din Tarile române§tl se tarmu-
re§te la o croeala mal mica §i modesta pentru cladirile sale. Am valut
care e compozitia simpla a acestul tip de plan.
De la manastirl acest tip se generaliza §i la bisericile de mir, cad
de la Inceput influenta manastirilor deveni covAr§itoare In organizatia bise-
riceasca a taril ca §i In Intreaga noasta a§ezare sociala.
De altfel Imprejurarile politice oprirá pentru multa vreme propti§irea
unel arte mai marl, urma§e vrednica a acelel intemeiate §i cultivate de primil
voevozit al Tarilor române§tl. Urma§il lui Mircea-cel-Batran umplu Intreg
secol al 15-lea de lupte intestine co del pas vrajma§ului din afara §i curma
pentru secole viata libera a Tarilor române§t1 Inauntru. In a§a imprejural I
de vrajmalie launtrica i cotropire din afara, vremurile nu puteati fi priel-
nice artelor. De aceea veacul luptelor dintre Basarabi i Dracule§ti, fiii §i
nepofil hit Dan §i Mircea, formeaza o perioada saraca §i stearpti pentru is-
toria artelor române§tt.
Pentru a regasi vechea splendoare a bisericel prirnilor no§tri voevozt
trebue sa venim In pragul secolulul al 16-lea cand cu Radu-cel-Mare §i
Neagoe Basarab, biserica Imbraca podoaba unel arte stralucitoare de fru-
muscle §i bogtitie.

www.dacoromanica.ro
 '77

. a

6--1Qt4-
STABILIMENTUL GRAPIC

A LBERT BAER
BUCURESTI
STR. NUMA POMPILIU, No. 7-9

e-WDZ2..

www.dacoromanica.ro