si acum cursul:

Antropologie urbana. Individ si Societate

Ţinta şi esenţa antropologiei este cunoaşerea omului, ceea ce este altceva decât
adunaea de cunoştiinţe despre om, preţioase şi acestea într-o altă etapă. Între cunoştiinţe
despre fenomen şi cunoaşterea unui fenomen este o deosebire de calitate. Cunoaşterea
presupune înţelegere şi totodată perspectivă.

A urmări procesul continuu al devenirii umane, în condiţii geografice variabile,

unele favorabile, altele nefavorabile, a descrie şi explica factorii de presiune şi de
modelare umană, acţiile şi reacţiile fiinţelor umane în confruntarea cu realitatea, a urmări
şi analiza ce se petrece în decursul desfăşurării fenomenelor, a şti exact de la ce s-a pornit
şi la ce s-a ajuns, care au fost etapele prin care s-a trecut, a extrage unele „momente”
reprezentative din aceste desfăşurări şi „a le îngheţa” spre a le transforma în exponate de
muzeu, iată câteva activităţi de bază ce ar intra în componenta unui curs de antropologie
urbană.

De ce un curs de antropologie urbană?

Pe plan naţional sunt puţine sau chiar lipsesc contribuţiile teoretice, sintezele cu
orizont teoretizant. Este de remarcat nevoia de sinteză fie de prim plan fie de plan secund.
Aceste sinteze sunt ca nişte „cărămizi sau trepte”, spre cunoaşterea omului, dar câtă
vreme nu există un proiect recunoscut de toţi, cu toate eforturile de cercetare care se fac,
uneori remarcabile, nu se poate ajunge decât la „pavarea” selectivă cu aceste „cărămizi” a
unei sau mai multor alei izolate fără legătură una cu alta şi pe care nu le cunosc toţi. Să
reţinem şi să reacţionăm corespunzător aşadar la lipsa de coerenţă şi de conjugare care
motivează impresionantul proces de expansiune al antropologiei şi care este o necesitate
reală a zilelor noastre.

Pe de altă parte, este stringentă nevoia unor sinteze asupra coordonatelor spaţiului
urban românesc, dintr-o viziune nu doar descriptivă ci deopotrivă prescriptivă, în scopul
evidenţierii paralelismelor culturale cu Europa, a rezervelor de dezvoltare urbană, a
deficienţelor ce se cuvin cunoscute şi studiate în vederea depăşirii lor. Instituţia trebuie să
ofere soluţii de regenerare economică şi socială (urbană), precum şi de remodelare
morală (individuală şi colectivă). În plus, astfel de soluţii pot devenii factori activi de
modificare a mentalităţilor deficitare (în creştere), manifestate la toate segmentele de
vârstă (copii, tineri, adulţi şi oameni în vârstă), determinate de impactul brutal al
schimbărilor din ultimii 18 ani.
Modulul nr.1

Antropologie generală - introducere.

O autentică cercetare antropologică are nişte trăsături specifice între care poate că
cea mai importantă este raportarea la condiţia umană, individuală sau colectivă, iniţială
originară. A urmări devenirea de la acea condiţie până astăzi, sau până la un moment dat,
a înţelege ce s-a întâmplat, a pune în evidenţă sensurile devenirii şi eventual a putea
anticipa, pe această bază la ce ne putem aştepta, înseamnă a face antropologie.

Cum dobândim înţelegerea antropologică şi accesul la semnificaţia antropologică?

Numai aşa cineva poate susţine că este antropolog şi face antropologie. Structura mai
mult sau mai puţin fină şi complicată a cauzelor şi efectelor care duc la diversitatea
umană, la schimbările care sunt uneori evoluţie, este formată din factori atât biologici cât
şi culturali, ori micşti, pentru a căror recunoaştere e nevoie de stăpânirea unor cunoştiinţe
care nu cunosc graniţe.

Punctele celui dintâi modul: premise, repere, criterii, clarificări teoretice, idei.
Definire concept. Cadrul biologic şi cadrul cultural. Subramuri ale antropologiei, definiri
şi tema lor de cercetare. Istoricul preocupărilor şi cercetărilor antropologice în România.

Modulul nr.2

Antropologia urbană – secvenţă din antropologia generală.

Antropologia urbană ocupă o secvenţă din antropologia generală şi priveşte

grupurile umane, sau indivizii care trăiesc în condiţii urbane. Procesul de urbanizare este
un proces antropologic prin care se produce o schimbare importantă în continua devenire
a speciei noastre. Antropologia urbană cuprinde şi tot ce se modifică prin trecerea de la
rural la urban şi urmăreşte nobila aventură umană mai departe în urbanizare,
industrializare, post industrializare, până la societatea iformatizată care este abia la
început. Şi care va înregistra în timp mutaţii, oricum mici schimbări în condiţia omului.
 Punctele modulului al II-lea: definirea conceptului de antroplogie urbană. Oraşul
ca rezultat al extraordinarei diversităţi umane, construită pe triada: identitate, comunicare,
evoluţie, care stă la baza antropologiei. Umanitatea urbană în decursul timpului şi cum a
influenţat şi modificat ea istoria. Aici sunt inlcuse şi elemente de istorie urbană,
comparaţii şi sintetizări. Mediul urban are particularităţile lui, factori variaţi ce pot
stimula ori bloca necontenitul proces al devenirii umane, ba chiar pot inversa sensul
procesului. O discuţie se poate face comparativ cu mediul rural.

Modulul nr. 3

Procesul de urbanizare-proces de antropologie urbană

Un factor principal al urbanului, ce merită a fi luat în discuţie, este densitatea

mare a populaţiei, aglomeraţia. Într-adevăr aglomeraţia influenţează creşterea şi
dezvoltarea, duce la sexualizarea din ce în ce mai timpurie a fetelor (menarha din ce în ce
mai devreme), dar şi a băieţilor. Fiecare astfel de evenimente au consecinţe în alte zone
ale vieţii, efectele sunt de tip domino şi cercetări antropologice au menirea de a evidenţia
aceste mecanisme care au semnificaţie şi valoare antropologică.

Sunt luate în discuţie influenţele şi rolul jucat de aglomeraţia şi marea densitate

urbană în evoluţia umană. Comportament şi mentalitate. Excese şi progrese. Civlizaţia şi
habitatul proiectat pentru confort şi modificarea comportamentelor şi a mentalităţilior.
Lipsa naturii înlocuită cu plante de apartament şi animale de companie. Stimuli urbani:
oameni de tot felul, calitate diversă, raporturi variate.

Modulul nr.4

Cotidian şi societate. Trecerea de la rural la urban

Dinamica socială în decursul timpului, demografiile etnice, confesionale,

profesionale, culturale, comportamentale, de-a lungul timpului şi cum au modelat ele
societatea. Vor fi arătate aici şi tipologii de preocupări umane despre: hrană, locuinţă,
viaţa de familie, îmbrăcăminte şi accesoriile ei, ambientul interior etc. Competiţia între
categorii profesionale sau triburi urbane, cartiere, anturaje, grupuri de vârstă deşi la nivel
micro-social, bărbatul şi femeia nu sunt în competiţie. Conflictul în stare latentă sau
potenţial. Imitaţia: corespondentul cultural al mimetismului din natură.

Modulul nr.5

Evoluţia urbanizării. Habitat şi fizionomie

Undeva, în zona comunicării interumane, intră şi fizionomia, ca element neverbal

implicat în comunicare. Menţionăm, fără a comenta, alţi factori ce acţionează numai în
spaţiul urban şi care într-un fel sau altul potenţează evoluţiile antropologice.

Evoluţia Bucureştiului în reperele geografice, climaterice, hidrografice, toponomice,

folclorice, etnologice, antropologice şi culturale ale zonei. Includem în acest peisaj istoric
şi cultural foarte complex, evoluţia fizionomiei, a trăsăturilor de caracter. De asemenea se
vor adăuga şi elementele de prognoză pentru următoarele decenii. Adăugăm aici şi
elementele de urbanologie (moduri de convieţuire, arhitectură).

Modulul nr.6

Efectele industrializării şi post-industrializar ea. Geografie umană şi mentalităţi

urbane

Vor fi discutate raporturile interumane la nivelul comunităţilor locale, până la nivelul

palierelor oficiale. Vor fi cuprinse aspectele politice în decursul timpului, probleme şi
tipuri de manipulare; triburi şi fratrii urbane în decursul timpului de la bresle profesionale
la grupări politice pe de o parte, iar pe de altă parte, de la calicii medievali la rapperii,
grafitii şi maneliştii de azi; comunicarea între grupuri de indivizi şi comunităţi de la
toboşarii satelor şi târgurilor la telefonia mobilă de azi, cu implicaţiile sociale si culturale
specifice, comunicarea în masse de-a lungul timpului până la presă, radio şi televiziune,
cu modificările culturale, comportamentale etc., pe care le presupune. Stârnirea
imaginarului, televiziunea sau metamorfoza „mahalalei”, fenomenul mall.
Modulul nr.7

Societatea informatizată. Mutaţii culturale şi schimbări în condiţia umană.

Fiziologie şi igienă socială

Aici vor fi cartografiate peisaje istorice, culturale şi antropologice neabordate nici

măcar istoriografic: natalitatea şi mortalitatea în istorie şi factorii care au influenţat
procesul; exponate care pot exprima procesele fiziologice şi care sunt factorii care le
determină; povestea unor maladii sociale şi gradul lor de morbiditate în istorie, precum:
tuberculoza, sifilisul, alcoolismul, malaria, pelagra, prostituţia, delincvenţa, cerşetoria,
criminalitatea, boli profesionale, sistemul penitenciar de-a lungul timpului. Această
cartografiere va fi completată cu încercările de a rezolva aceste probleme sociale şi
medicale prin soluţii aplicate de-a lungul timpului: asistenţă socială (azile pentru bătrâni,
debili mintali, infirmi, invalizi, orfani, spitale, sanatorii etc), probleme de igienă
industrială şi comercială; asistenţă sanitară.

Modulul nr.8

Extremele urbane: high life şi underground.

Falii, interferenţe, relaţionări.

Mondenitatea ar trebui să fie un foarte sensibil barometru cultural al societăţii

moderne. Ea absoarbe cele mai proaspete forţe creative şi ar trebui să le sprijine să urce
pe scala valorilor. Mondenitatea creează prototipuri sociale, modele vestimentare,
proiecţii ale viitorului în imediat. Ea manevrează simboluri fecunde, care au puterea să
schimbe, să modeleze caractere, preocupări, idealuri în masa variată de aspiranţi. Când
nivelul de cultură şi educaţie a ceea numim mondenitate scade, este neutralizat de grosier,
schimbările de macaz sunt resimţite dureros în tot mecanismul social. Subteranul are
propria-i ierarhie de valori, cenzurată stângaci de lumea diurnă, unde, de ochii lumii, ne
prefacem a fi iubitori de curat, adevăr, cultură, civilizaţie. Aici, în adevăratele cruzimi ale
lumii refuzate şi marginalizate prin indiferenţă, ignoranţă sau neputinţă, pornesc seismele
sociale, prăbuşirile culturale, pandemiile patologice ale inadaptării, neînţelegerii,
necunoaşterii, alături de primejdia despiritualizării.
 Subteranul social scapă controlului instituţional deoarece el cunoaşte alte
manifestări în istorie. Pentru a ne linişti nu este nevoie de control ci de cunoaştere. În
lumea diurnă ne-am obişnuit să numim în cuvinte potrivite doar nouă, aisberguri ale căror
vîrfuri se văd fragmentar precum nişte accesorii sociale nepotrivite lumii ordonate:
cerşetoria, vagabondajul, delincvenţa, prostituţia, alienarea, sinuciderea, vrăjitoria etc. Nu
sunt oare toate aceste realităţi sociale, forme de manifestare ale nocturnului pentru a
avertiza lumea diurnă, de necesitatea unui dialog, a unei cunoaşteri lăsată de izbelişte şi
cuprinsă doar în statisticile seci ale medicinii legale, criminalisticii, sau ale asistenţei
sociale?

Periferiile sociale trebuiesc umanizate şi spiritualizate prin trecerea lor de la

supravieţuire şi parazitism social la valorizarea fiecărui potenţial uman prin accesul liber
la alimentaţie, educaţie şi igienă. A ignora spaţiile suferinţelor sociale înseamnă a
condamna următoarele generaţii la „moarte cotidiană” pe când polarizarea socială se
poate malforma într-un punct exclusivist al celor puternici şi o imensitate umană lăsată la
voia întâmplării. În istorie, astfel de experimente au măturat imperii şi civilizaţii.

Modulul nr.9

Toleranţa urbană: clasa de mijloc.

Barometru istoric şi social. Filtrarea şi diluarea extremelor urbane pentru construirea

oraşului aşezat. Burgjezia mică orăşenească, linberii profesionişti, comercianţi şi
negustori. Prezentul calculat şi viitorul trasat în etape.
Modulul nr.10

Etologie urbană.

În acest compartiment vor fi dezvoltate următoarele fenomene cu caracter cultural, social,

antropologic, istoric: problemele de proprietate, de justiţie, de violenţă şi conflicte între
indivizi, grupuri umane sau popoare; elemente de păstrare a ordinii, cu reprezentări ale
prezentului construite pe straturi istorice anterioare şi cu proiecţii ale viitorului. Apoi
soluţiile, compromisurile aplicate în istorie, de la cutumă, pravile şi ucazuri la codurile
civil şi penal din perioada modernă şi din prezent. Aşadar vom aborda si domeniul
legislativ în decurusl timpului şi cum a reuşit sau nu sa armoniueze corelarea dintre
natura umană şi social

Modulul nr.11

Anatomie şi patologie urbană

Reamintim, că trebuie ţinut seama, de un principiu de bază şi anume că antropologia

este atât antropologie fizică (sau bio-medicală) cât şi antropologie culturală. Aşadar, când
vorbim de antropologie ne referim atât la antropologia bio-medicală cât şi la cea
culturală. Este greşit a exclude una sau alta dintre ramurile aceleiaşi discipline, este ca şi
cum am amputa un picior cuiva.

Natura umană, cultura, este indisolubil asociată cu natura biologică,

cu biologicul, într-un mod care le face de nedespărţit. Nici una nu poate fi ignorată, nici
una nu este mai presus de cealaltă şi nu poate fi pusă în paranteză decât din raţiuni de
strategie de cercetare.

Există între cultural şi biologic o reţea de relaţii, un sistem de raporturi

dens şi complex. Acest sistem de raporturi nu a fost încă şi pe de-a întregul relevat. Este o
provocare de onoare pentru antropologia actuală de a evidenţia, fie şi parţial,
acest sistem ce dă sens uman speciei noastre.
 Nucleul culturii este limba, vorbirea. Sistemul de comunicare prin limbă domină
întreaga fiinţă umană nu numai natura culturală ci şi pe cea biologică.
Sacralitatea cuvântuluimarchează nu numai Omul în integralitatea sa, ci, în mod
miraculos, radiază adânc în toate gesturile, faptele şi creaţiile sale. Tot ceea ce Omul
atinge se încarcă fie cu harurile şi nobleţea umană, de frumos, de adevăr, de curat, fie cu
tot ceea ce se află la extremitatea polului pozitiv, de tot ce omul a dat negativ, urât,
neadevărat, impur.

Absenţa contextului social duce la nedobândirea umanului, ori la reducerea, chiar

pierderea umanului. De aceea „copii lupi”, sunt pierduţi ca fiinţe umane dacă despărţirea
lor de comunitatea specieei începe înainte ca aceştia să înveţe şi să vorbească şi să
meargă în două picioare şi durează mai multă vreme. După care sunt inrecuperabili,
rămân animale. Prin urmare mersul biped şi vorbirea se învaţă numai între oameni, ele nu
sunt înăscute.

Acesta este un alt tip de cartografiere umană neabordată până în prezent:

elementele anatomo-patologice şi fizico-patologice au atât semnificaţie culturală cât şi
semnificaţie biologică.

Modulul nr.12

Legislaţie urbană.

Vor fi luate în discuţie soluţiile, compromisurile aplicate în istorie, de la cutumă, pravile şi ucazuri la
codurile civil şi penal din perioada modernă şi din prezent. În final vom vedea consecinţele mediului urban
asupra individului în istorie şi în prezent: consecinţe imediate şi de durată. Prognoze.

Bibliografie selectivă:

CĂRŢI&ARTICOLE
1. Alexandrescu, Sorin, Paradoxul român, Editura Univers, Bucureşti, 1998.

2. Antohi, Sorin, Civitas Imaginalis. Istorie şi utopie în cultura română, Editura Litera,
Bucureşti, 1994.

3. Balthazar, D., Prevost, Eug., Une Plaie Sociale (Les Avortements

criminels), deuxieme edition, A.Maloine, éditeur, Paris, 1912.

4. Barbu, Daniel – coordonator, Firea românilor, Editura Nemira, Bucureşti, 2000.

5. Barbu, G., Arta vindecării în Bucureştii de odinioară, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,

1967.

6. Bawr gen., Memoirs historiques et geographiques sur le Valachie, Frankfort et

Leipzig, 1778.

7. Berindei, Dan, Oraşul Bucureşti – reşedinţă şi capitală a Ţării Româneşti (1459-

1862), Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966.

8. Boia, Lucian, Istorie şi mit în conştiinţa românească, Humanitas, Bucureşti, 1997.

9. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Humanitas, Bucureşti, 1998.

10. Boldur, Alexandru, Unirea. Analiza psihologică a evenimentelor 1918-1928,

Tipografia ‘Dreptatea’, Chişinău, 1928.

11. Brătulescu Victor, Remus Ilie, Mănăstiri şi biserici din judeţul Ilfov, Institutul de
Arte Grafice E.Marvan, Bucureşti, 1935.

12. Budiş, Monica, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice şi religioase de

apărare, Paideia, Bucureşti, 1998.

13. Budişteanu, P., Despre modul de represiune admis în Penitenciarele şi coloniile

Agricole din Elveţia şi Belgia. Despre penitenciarele şi casele de corecţie din România,
Tipo-litografia H.Goldner, Iaşi, 1883.

14. Cadeschi-Livadă, Ligia, De la milă la filantropie. Instituţii de sistare a săracilor

din Ţara Românească şi Moldova în secolul al XVIII-lea, Editura Nemira, Bucureşti,
2001.

15. Candrea, I.Aurel, Folclorul medical român comparat. Privire generală.

Medicină magică, Editura Polirom, Iaşi, 1999

16. Carra Jean Louis, Historire dela Moldavie et dela Valachie, Neuchatel, 1781.

17. Către o arhitectură a Bucureştilor, Editura ziarului‘Tribuna Edilitară’,

Asociaţia Pentru Urbanistica Bucureştilor, (Marcel, Iancu ,– Utopia Bucureştilor;
Horia, Creangă, – Anarhia stilurilor şi arta viitorului; Octav, Doicescu,
– Spiritul arhitecturiiBucureştilor), Bucureşti, f.a..

18. Chabudianu, C., N., Studii asupra demografiei şi geografia medicală din
districtul Ilfov, Noua Tipografie Naţională C.N.Rădulescu, Bucureşti, 1878.

19. Chatelet, François, Evelyne, Pisier, Concepţiile politice ale secolului XX,
Humanitas, Bucureşti, 1992.

20. Comte, Louis, Faut-il que Jeunesse se passe?, bureau de “Relèvement Social”,
Saint-Étienne, f.a.

21. Constantin, Giurescu, Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până astăzi,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976.

22. Costescu, George, Bucureştii vechiului regat, Editura Universul, Bucureşti, 1944.

23. Cullingworth, Problems of an urban society, I (The Social Framework of

Planning), II (The Social Content of Planning), III (Planning for Change), University of
Brimigham, George Allen & Unwin LtD, London, 1972.

24. Damé, Frédéric, Bucarest en 1906, Socec&Cie Éditeurs, Bucarest, 1906.

25. Delumeau, Jean, Frica în Occident (secolele XIX-XVIII). O cetate asediată,

Editura Meridiane, vol.I-II, Bucureşti, 1986.

26. Desprez, Hippolyte, M., Les peuples de L’Autriche et de La Turque, histoire

contemporaire, Au comptoir des Imprimeurs Comon, éditeur, Paris, 1850.

27. Djuvara, Nicolae, Între Orient şi Occident. Ţările Romane la începutul

epocii moderne: 1800-1832, Humanitas, Bucureşti, 1995.

28. Dr.Mina, Minovici, Tratat complet de Medicină Legală cu legislaţia şi

jurisprudenţa românească şi streină, vol.I şi II, Examenul şi interpretarea faptelor
medicale. Omul viu – moartea, Atelierele Grafice Socec & Co, Societate Anonimă,
Bucureşti, 1930.

29. Drăganu, H., Vechimea şi răspândirea românilor pe baza toponimiei şi a

onomasticii, Aşezământul tipografic ‘Datina Românească’, Vălenii de Munte, 1934.

30. Drăghicescu, D., Din psihologia poporului român, Editura

Albatros, Bucureşti, 1996.
31. Duţu, Alexandru, Dimensiunea umană a istoriei,Editura
Meridiane, Bucureşti, 1986.
32. Fiaux, Louis, La Police des Moeurs en France et dans les principaux pays
de L’Europe, E.Dentu Editeur,Paris, 1888.

33. Foucault, Michel, Istoria nebuniei în epoca clasică,

Humanitas, Bucureşti, 1996.
34. Foyer, Lucien, Le, Des Conséquences juridiques de la contamination
syphilitique, V.Girard & E.Brière, libraires-éditeurs, Paris, 1902.

35. Georgescu, Vlad, Istoria românilor. De la origini pînă în zilele noastre,

Humanitas, Bucureşti, 1992.

36. Geremek, Bronislaw, Poverty a history, Blackwell Publishers, Oxford, 1997.

37. George, Niţu, Elemente mitologice în creaţia populară românească, Editura

Albatros, Bucureşti, 1988

38. Gheorghe, Florian, Psihologie penitenciară, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1996.

39. Ghica, Ion, Opere, vol.II, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti,
1956.

40. Ghinoiu, Ion – coordonator, Sărbători şi Obiceiuri, vol.I (Oltenia), Editura

Enciclopedică, Bucureşti, 2002.

41. Ghinoiu, Ion, Lumea de aici, lumea de dincolo, Editura Fundaţiei Culturale
Române, Bucureşti, 1999.

42. Ghinoiu, Ion, Vârstele Timpului, Editura ‘Ştiinţa’, Chişinău, 1994

43. Gilmore, David, D., Misoginy the male malady, University of Pennsylvania Press,
Philadelphia, 2001.

44. Gion, Ionescu, Doftoricescul meşteşug în trecutul ţerilor romane, Stabilimentul

Grafic I.V.Socecu, Bucureşti, 1892.

45. Gion, Ionescu, Istoria Bucurescilor, Socec&Co, Bucureşti, 1898.

46. Goldsworthy, Vesna, Inventarea Ruritaniei. Imperialismul imaginaţiei, Editura

Curtea veche, Bucureşti, 2002.

47. Guyau, M., La genese de L’Idee de Temps, Felix Alcan, éditeur, Paris, 1890.

48. Hitchins, Keith, Romania 1866-1947, Humanitas, Bucureşti, 1996.

49. Ionescu, Ştefan, Bucureştii în vremea fanarioţilor, Editura Dacia, Cluj, 1974.
50. Iorga, Nicoale, Medici şi medicină în trecutul românesc, Tipografia Cultura
Neamului Romanesc, Bucureşti, 1919.

51. Iorga, Nicolae, Femeile în viaţa neamului nostru – chipuri, datine, fapte, mărturii,
Tipografia Neamul Românesc, Vălenii de Munte, 1911.

52. Izsak, Samuel, Farmacia de-a lungul secolelor, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1979.

53. Kernbach, Victor, Miturile esenţiale. Antologie de texte, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1978.

54. Kunish, Richard, Bucureşti şi Stambul. Schiţe din Ungaria, România şi Turcia,
Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2000.

55. La Question des Minorites en Transylvanie, Imprimerie Ovidiu Florin Dumitrescu

et Comp., Bucarest, 1946.

56. Lahovari, Ioan, Grigore, Psychologia Criminală, IG.Haimann, Librar-Editor,

Bucureşti, 1888.

57. Langa, Constantin, Observaţiuni asupra descreşterii populaţiei

româneşti, Tiparul Şcolii Academice de Imprimerie, Iaşi, iunie 1903.

58. Langa, Constantin, Observaţiuni asupra populaţiei romaneşti, Tiparul Şcoalei

Academice de Imprimerie, Iaşi, f.a.

59. Lăzărescu, Mircea, Patologie obsesivă, Editura Medicală, Bucureşti, 1973.

60. Lemny, Ştefan, Sensibilitate şi istorie în secolul XVIII românesc, Editura

Meridiane, Bucureşti, 1990.

61. Liiceanu, Gabriel, Apel către lichele, Humanitas, Bucureşti, 1996.

62. M., A., La Prostitution oficielle et generale, L’Imprimerie Jean Weiss, Bucharest,
1869.

63. Maior, Petru, Propovedanii la îngroparea oamenilor morţi, Editor Elie Dăianu,
Cluj, 1906.

64. Marino, Adrian, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi

culturale, Editura Polirom, Iaşi, 1995.

65. Marsillac, Ulysse, de, Bucureştiul în veacul al XIX-lea, Editura Meridiane,

Bucureşti, 1999.

66. Maxwell, J., Le Crime et de la Societte, Ernst Flammarion Editeur, Paris, 1912.
67. Mazilu, Dan, Horia, O istorie a blestemului, Editura
Polirom, Iaşi, 2001.
68. Minkowski, Eugene, Schizofrenia, Editura IRI, Bucureşti,
1999.
69. Minois, Georges, Istoria infernurilor, Nemira, Bucureşti, 2000.

70. Minovici, Nicolae, Studiu asupra spânzurării, I.V.Socec, Bucureşti, 1904.

71. Minovici, Nicolae, Tatuajurile în România, Institutul Medico-legal din Bucureşti,

Stabilimentul Grafic J.V.Socecu, Bucureşti, 1898.

72. Mitu, Sorin, Geneza identităţii naţionale la românii ardeleni, Humanitas,

Bucureşti, 1997.

73. Moisil, Constantin, Bucureştii vechi. Schiţă istorică şi urbanistică, f.ed.,

Bucureşti, 1932.

74. Oprescu Ioan dr., Etape în evoluţia antropologiei româneşti. Domenii şi teme de
cercetare, Revista Medicală Română, vol XLVIII, nr.3-4, anul 2001, pp.165-170

75. Oprescu Ioan dr., Vulnerabilitatea umană: o perspectivă antropologică, Revista de

sănătate mintală, volumul 12, nr.1 anul 2005, pp. 24-35

76. Papacostea, Cornelia, Danielopolu, Comunităţile greceşti din România în secolul

al XIX-lea, Editura Omonia, Bucureşti, 1996.

77. Papacostea, Victor, Balcania, ‘Bucovina’, Bucureşti, 1936.

78. Peacock, Jean, La mode du XXe siècle, CELIV, Paris, 1993.

79. Plămădeală, Antonie, Lazăr Leon Asachi în cultura română, Sibiu, 1985.

80. Potra, George, Din Bucureştii de ieri, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, vol.I-II,
Bucureşti, 1990.

81. Potra, George, Istoricul hanurilor bucureştene, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1985.

82. Potra, George, Din Bucureştii de altă dată, Imprimeriile ‘Curentul’ SAR,
Bucureşti, 1941.

83. Pourésy, E., Le problème sexuel pose devant la jeunesse masculine des classes
ouvrières, Paris, f.a.
84. Pouresy, Emile, Le problem sexuel pose devant la jeunnesse masculine des glases
ouvrieres, Bordeaux, f.a.

85. Ráth-Végh, Istvan, Sărbătoarea nebunilor, Universal Dalsi. Institutul European,

Iaşi, 1998.

86. Said, W., Edward, Orientalism, Penguin Books, London, 1995.

87. Saint-Etienne, Pouresy, Emile, La pornographie litterraire, Bordeaux, 1911.

88. Salaberry, de Comte, Essais sur La Valachie et la Moldavie théatre de

L’insurection dite Ypsilanti, Imprimeur Guiraudet, Paris, Juin 1821.

89. Samarian, Gheorghe, Pompei, Din epidemiologia trecutului românesc. Ciuma,

Institutul de Arte Grafice E.Marvan, Bucureşti, 1932.

90. Sfinţescu, Cincinat, Bucureştii în viitor, Studiu de sistematizare urmat

de un anteproiect de lege, Tipografia ‘Jokey club’ Ion C.Văcărescu, Bucureşti, f.a.

91. Stahl, H., Paul, Triburi şi sate din sud-estul Europei, Editura Paideia, Bucureşti,
2000.

92. Stahl, Henri, Bucureştii ce se duc, Tipografia ‘Neamul Românesc’, Vălenii de

Munte, 1910.

93. Stekel, Wilhelm, Psihologia eroticii masculine, Editura Trei, Bucureşti, 1999.

94. Stekel, Wilhelm, Psihologia eroticii feminine, Editura Trei, Bucureşti, 1997.

95. Stekel, Wilhelm, Recomandări psihanalitice pentru mame, Ediţia a II-a,

Editura Trei, Bucureşti, f.a.

96. Stoica, Tudor, Sexologie, Ediţia a II-a, Editura Medicală, Bucureşti, 1975.

97. Şuţu, Alexandru, Alienatul în faţa societăţii şi a ştiinţei, Noua Typografie a

Laboratorilor români, Bucureşti, 1877.

98. Talavera, Nicolas, M., Nagy, Fascismul în Ungaria şi România, Editura Hasefer,
Bucureşti, 1996.

99. Tandrup, Leo, Den Prostituerede Muse Forlaget Kontrast, Conpenhagen, 1987.

100. Trebici, Vladimir, Ghinoiu, Ion, Demografie şi etnografie, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1986.

101. Tudose, Florin, Psihopolitica- Fals tratat de psihopatologie socială, Editura

Infomedia, Bucureşti, 1996.
102. Ţighiliu, Iolanda, Societate şi mentalitate în Ţara Românească şi Moldova în
secolele XV-XVII, Editura Paideia, Bucureşti, 1997.

103. Vătămanu, Nicolae, Catastih de bucureştean, Editura Litera, Bucureşti, 1980.

104. Velichi, C., N., La contribution de l’emigration bulgare de Vlachie a la

renaissance politique et culturelle du peuple bulgare (1762-1850).

105. Walkowitz, R., Judith, City of dreadful Delight. Narratives of Sexual-Danger in

Late-Victorian, London, The University of Chicago Press, Chicago, 1992.

106. Wilkinson, W., Tableau historique, geographique et politque dela Moldavie et

dela Valachie, second edition, Imprimerie Anthe Boucher, Paris, 1824.

107. Zeldin, Theodore, An Intimate History of Humanity, Vintage, London, 1998.

108. Zeletin, Ştefan, Neoliberalismul. Studii asupra istoriei şi politicii burgheziei

române, Editura Scripta, Bucureşti, 1992.

109. Zeletin, Ştefan, Burghezia română. Originea şi rolul ei istoric, Cultura Naţională,
Bucureşti, 1925.

110. Zoner-Rădulescu, Şerban, Marinescu, Beatrice, Bucureştii în anii primului

război mondial – 1914-1918, Editura Albatros, Bucureşti, 1993.

ANUARE:

1. Anuarul Statistic al Oraşului Bucureşti pe anii 1898-1899, Institutul de Arte Grafice

Carol Gobl, Bucureşti, 1901

2. Anuarul Statistic al Oraşului Bucureşti pe anul 1896, Tipografia Curţii Regale

F.Gobl şi Fii, Bucureşti, 1898

3. Anuarul statistic al Oraşului Bucureşti pe anii 1898-1899, Institutul de Arte Grafice

Carol Gobl, Bucureşti, 1901

4. Anuarul Statistic al Oraşului Bucureşti pe anii 1915-1923, Tipografia Curţii Regale

F.Gobl şi Fii, Bucureşti, 1924

5. Anuarul Statistic al Municipiului Bucureşti pe anii 1931-1936, “Rotativa” S.A.R.,

Institutul de Arte Grafice şi Editură, Bucureşti, f.a.
6. Anuarul Statistic al Oraşului Bucureşti – 1963, Direcţia Orăşenească de Statistică
Bucureşti, 1963

111. ENCICLOPEDII

1. Enciclopedia României, vol.I-III, Ediţia I, Bucureşti, 1938.

2. Dicţionar Enciclopedic ilustrat, editat de Cartea Românească S.A., Bucureşti, 1931.

3. Evseev, Ivan, Enciclopedia semnelor şi simbolurilor culturale, Editura Amarcord,

Timişoara, 1999.

4. Rezachevici, Constantin, Enciclopedia domnilor români, Cronologia domnilor

din Ţara Românească şi Moldova, vol.I (1324-1881), Editura Enciclopedică, Bucureşti,
2001.