Manual HSE UPONOR - 45 PDF

Uponor HSE-therm 4.
5
Uponor HSE-heat&energy 4.5
Uponor HSE-san 4.5
Release 1.6.2006
1
A. ACTIVARE ........................................................................................................................................ 1
A.1. PREFAŢĂ ........................................................................................................................................ 1
A.2. PRIMA RULARE ............................................................................................................................... 1
A.3. MOD DE ACTIVARE .......................................................................................................................... 2
A.4. ACTIVAREA AUTOMATĂ ŞI SETĂRILE PROXY–ULUI .............................................................................. 3
A.5. ACTIVARE MANUALĂ ........................................................................................................................ 5
A.5.1. Activarea manuală prin intermediul unui alt calculator (conectat la internet) ................... 7
A.5.2. Activarea manuală prin fax............................................................................................... 9
B. DEZINSTALARE / DEZACTIVARE ................................................................................................ 10
B.1. PREFAŢĂ ...................................................................................................................................... 10
B.2. DEZACTIVARE AUTOMATĂ .............................................................................................................. 10
B.3. DEZACTIVARE MANUALĂ ................................................................................................................ 11
1. PACKAGE MANAGER ................................................................................................................... 13
1.1. INTEGRAREA APLICAŢIILOR PACHETULUI ......................................................................................... 13
1.2. UPDATAREA CATALOAGELOR ŞI A PROGRAMELOR. .......................................................................... 14
1.3. ACTIVAREA ŞI DEZACTIVAREA PROGRAMELOR ................................................................................. 15
2. UPONOR HSE-THERM 4.5 – LECŢIA 1: EXEMPLU DE ÎNCĂLZIRE PRIN PARDOSEALĂ,
VEDERE PLANĂ FOLOSIND SCHIŢE PRELUATE DIN FIŞIERUL DWG. NU
CONŢINE CALCULUL PENTRU PIERDERILE DE CĂLDURĂ........................................... 17
2.1. RULAREA PROGRAMULUI. INTERFAŢA ............................................................................................. 17
2.2. REGULI GENERALE DE EDITARE ...................................................................................................... 19
2.3. DATE GENERALE ........................................................................................................................... 21
2.4. PREGĂTIREA PENTRU CONSTRUCŢIA BAZEI – VEDERE PLANĂ ............................................................ 23
2.5. DESENAREA CAMERELOR .............................................................................................................. 36
2.6. INTRODUCEREA PARDOSELILOR ÎNCĂLZITE ...................................................................................... 39
2.7. INTRODUCEREA STRUCTURII PARDOSELII ŞI A ZONEI PERIFERICE ...................................................... 40
2.8. CALCULE. OPŢIUNI ........................................................................................................................ 43
2.9. REZULTATE GENERALE .................................................................................................................. 46
2.10. IMPRIMAREA TABELULUI DE REZULTATE ..................................................................................... 47
2.11. INTRODUCEREA CONDUCTELOR DE ALIMENTARE ŞI A SURSELOR.................................................. 48
2.12. CALCULE. OPŢIUNI DE CALCUL .................................................................................................. 49
2.13. REZULTATE ............................................................................................................................. 50
2.14. DESENAREA SERPENTINEI ........................................................................................................ 50
2.15. IMPRIMAREA DESENULUI ........................................................................................................... 52
3. UPONOR HSE-THERM 4.5 – LECŢIA 2: EXEMPLU DE ÎNCĂLZIRE PRIN PARDOSEALĂ
ŞI ÎNCĂLZIRE RADIANTĂ ÎN VEDERE PLANĂ AVÂND LA BAZĂ UN DESEN
SCANAT ............................................................................................................................... 55
3.1. RULAREA PROGRAMULUI ŞI DESCRIEREA INTERFEŢEI ....................................................................... 55
3.2. DATE GENERALE ........................................................................................................................... 55
3.3. PREGĂTIREA BAZEI DE CONSTRUCŢIE PENTRU VEDEREA PLANĂ ........................................................ 55
3.4. DESENAREA CAMERELOR .............................................................................................................. 65
3.5. INTRODUCEREA ZONEI DE ÎNCĂLZIRE .............................................................................................. 73
3.6. CONSTRUCŢIA PARDOSELII ŞI A ZONELOR DE PERIFERIE................................................................... 76
3.7. INTRODUCEREA CALORIFERELOR ................................................................................................... 80
3.8. DESENAREA UNEI REŢELE DE DISTRIBUŢIE ...................................................................................... 82
3.9. CALCULE ŞI OPŢIUNI DE CALCUL ..................................................................................................... 84
3.10. VIZUALIZAREA REZULTATELOR .................................................................................................. 90
3.11. DESENAREA CONDUCTEI DE ALIMENTARE .................................................................................. 91
3.12. REALIZAREA SCHEMEI FUNCŢIONALE ŞI INTRODUCEREA ÎN PROIECT A UNEI SURSE........................ 91
3.13. CALCULE. OPŢIUNI DE CALCUL .................................................................................................. 94
3.14. AFIŞAREA REZULTATELOR ........................................................................................................ 94
3.15. IMPRIMAREAREA TABELULUI DE REZULTATE ............................................................................... 94
3.16. DESENAREA SERPENTINELOR PENTRU SISTEMUL DE ÎNCĂLZIRE PRIN PARDOSEALĂ ....................... 94
3.17. IMPRIMAREA DESENULUI ........................................................................................................... 96
I
4. UPONOR HSE-THERM 4.5 + UPONOR HSE-HEAT&ENERGY 4.5 – LECTIA TREI:
EXEMPLU DE ÎNCĂLZIRE PRIN PARDOSEALĂ ŞI ÎNCĂLZIRE RADIANTĂ, ÎN
VEDERE PLANĂ REALIZATĂ FOLOSIND FIŞIERE TIP DWG. CALCULUL
PIERDERII DE CĂLDURĂ CONFORM STANDARDELOR ÎN VIGOARE ........................... 98
4.1. RULAREA PROGRAMULUI. INTERFAŢA ............................................................................................. 98
4.2. COMPLETAREA DATELOR GENERALE. ............................................................................................. 98
4.3. PREGĂTIREA UNEI BAZE PENTRU REALIZAREA VEDERII PLANE ........................................................... 98
4.4. COMPLETAREA DATELOR CAMEREI ............................................................................................... 105
4.5. COMPLETAREA DATELOR GRAFICE ............................................................................................... 108
4.6. DESCHIDEREA PROIECTULUI ŞI COMPLETAREA DATELOR ................................................................ 110
4.7. CONSTRUCŢIA ŞI PROPRIETĂŢILE PARTIŢIEI ................................................................................... 113
4.8. ATRIBUIREA TIPURILOR DE CONTRUCŢII PARTIŢIILOR DE PE DESEN .................................................. 116
4.9. COMPLETAREA DATELOR ÎN UPONOR HSE-HEAT&ENERGY 4.5 ŞI REALIZAREA
CALCULELOR .............................................................................................................................. 121
4.10. INTRODUCEREA ZONEI DE ÎNCĂLZIRE ....................................................................................... 122
4.11. CONSTRUCŢIA PARDOSELILOR ŞI A ZONELOR PERIFERICE ......................................................... 122
4.12. DESENAREA CONDUCTELOR DE ALIMENTARE ........................................................................... 122
4.13. INTRODUCEREA CALORIFERELOR PE DESEN ............................................................................. 123
4.14. DESENAREA UNEI REŢELE DE DISTRIBUŢIE ............................................................................... 123
4.15. REALIZAREA SCHEMEI FUNCŢIONALE ŞI INTRODUCEREA UNEI SURSE ÎN PROIECT ........................ 123
4.16. CALCULE. OPŢIUNI DE CALCUL ................................................................................................ 123
4.17. VIZUALIZAREA REZULTATELOR ................................................................................................ 126
4.18. IMPRIMAREAREA TABELULUI CU REZULTATE ............................................................................. 127
4.19. DESENAREA SERPENTINELOR PENTRU SISTEMU DE ÎNCĂLZIRE PRIN PARDOSEALĂ....................... 127
4.20. IMPRIMAREAREA DESENULUI ................................................................................................... 127
5. UPONOR HSE-SAN 4.5 LECTIA 4 EXEMPLU COMPLET DE PROIECTARE A UNUI
SISTEM DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ/RECE PLECÂND DE LA UN FIŞIER
TIP .ISB............................................................................................................................... 129
5.1. LANSAREA PROGRAMULUI ŞI DESCRIEREA INTERFEŢEI ................................................................... 129
5.2. ÎNCĂRCAREA UNUI PROIECT EXISTENT, ADĂUGAREA CELOR MAI IMPORTANTE DATE
GENERALE. SELECTAREA CATALOAGELOR ŞI SETAREA STANDARD A ACESTORA ............................... 132
5.3. INTRODUCEREA RECEPTORILOR, CONEXIUNILOR COLOANEI ŞI A SISTEMULUI DE
ALIMENTARE CU APĂ ÎN VEDEREA PLANĂ A PARDOSELII................................................................... 136
5.3.1. Introducerea receptorilor în planul parterului................................................................ 136
5.3.2. Introducerea conexiunii la distanţă şi desenarea reţelei de distribuţie în planul
parterului ...................................................................................................................... 140
5.3.3. Desenarea sistemului pentru primul etaj ...................................................................... 142
5.4. PREGĂTIREA UNUI DESEN DE FOND PENTRU SCHEMA FUNCŢIONALĂ................................................ 142
5.5. INTRODUCEREA ÎN SCHEMA FUNCŢIONALĂ A UNEI SURSE DE APĂ RECE ŞI A UNUI
ÎNCĂLZITOR ................................................................................................................................ 146
5.6. INTRODUCEREA COLOANEI ÎN SCHEMA FUNCŢIONALĂ ŞI A CONEXIUNILOR LA DISTANŢĂ ..................... 148
5.6.1. Introducerea conexiunilor la distanţă............................................................................ 148
5.6.2. Setarea unei coloane şi conectarea sistemului la sursă............................................... 150
5.6.3. Configurarea conexiunilor la distanţă în shema funcţională şi în planuri...................... 153
5.7. INTRODUCEREA SIMBOLURILOR PENTRU COTURI, RAMIFICAŢII, DEVIAŢII ŞI FITINGURI ........................ 154
5.8. INDICAREA ŢEVILOR DE ALT TIP DECÂT CEL STANDARD ................................................................... 156
5.9. SPECIFICAREA ŢEVILOR CARE TREBUIESC IZOLATE ........................................................................ 157
5.10. SPECIFICAREA ŞI CONFIGURAREA ŢEVILOR. DENUMIREA ROBINETELOR ..................................... 159
5.11. EFECTUAREA CALCULELOR..................................................................................................... 160
5.12. TABELUL DE REZULTATE ......................................................................................................... 163
5.13. ANALIZA MESAJELOR AFIŞATE DUPĂ FINALIZAREA CALCULELOR ................................................. 165
5.14. ADAUGAREA UNEI VEDERI CU COMPONENTELE CA UMBRE DESENATE IN PLAN CA
ORIGINALELE .............................................................................................................................. 167
5.15. IMPRIMAREAREA DESENULUI ................................................................................................... 172
5.16. IMPRIMAREAREA TABELULUI CU REZULTATE ............................................................................. 174
C. ANEXA A – OPERAŢIUNI PRESTABILITE ATRIBUITE TASTATURII ŞI BUTOANELOR
MOUSE-ULUI...................................................................................................................... 175
C.1. TASTATURĂ: ............................................................................................................................... 175
II
C.2. MOUSE: ..................................................................................................................................... 177
III
ACTIVARE
A. ACTIVARE
A.1. Prefaţă
Programul Uponor HSE 4.5 este protejat prin licenţă. Aveţi nevoie de două coduri pentru a rula
programul – codul calculatorului şi codul de deblocare.
Codul calculatorului este generat la prima rulare a programului. Acest cod este trimis apoi la
serverul InstalSoft care îl verifică şi generează un cod de deblocare compatibil.
Cele două coduri sunt valabile numai o anumită perioadă de timp. După expirarea acestei
perioade trebuie sa repetaţi procedura de activare.
Programele Uponor HSE-therm 4.5 and Uponor HSE-san 4.5 trebuie activate separat, celelalte
programe putând fi rulate fără activare.
Pentru versiunea de probă a pachetului nu este nevoie de conectare la internet.
A.2. Prima rulare

La prima rulare a programului, veti completa un formular cu datele personale, codul de licenţă.
Câmpurile User şi Organization sunt completate automat din setările Windows–ului. Codul de licenţă îl
obţineţi după îndrumările de la paragraful A.1.
Unui utilizator îi revine un singur cod de licenţă. Există posibilitatea instalării pe un al doilea
calculator, cu condiţia ca înainte de rulare să dezactivaţi programul instalat iniţial. În momentul rulării
pe cel de–al doilea calculator, trebuie sa activaţi programul.
Puteţi gasi codul de activare în contractul de licenţă. Introduceţi codul şi parcurgeţi paşii următori.
Citiţi cu atenţie partea referitoare la dezinstalare.
1
ACTIVARE
A.3. Mod de activare

După ce ati dat click pe butonul ‘Continuare’, programul vă întreabă ce mod de activare preferaţi:
Dacă calculatorul este conectat la internet, este recomandat sa selectaţi modul ‘Automat’.
Pentru calculatoarele care sunt conectate permanent la internet vă recomandăm să bifaţi şi
campul ‘Activare automata implicit’ – în acest caz nu mai este necesară reactivarea programului după
expirarea perioadei de valabilitate.
2
ACTIVARE
A.4. Activarea automată şi setările Proxy–ului

În cazul în care optaţi pentru activare automată, programul generează un cod pe care îl trimite
prin internet la serverul InstalSoft şi primeşte un cod de deblocare.
Dacă userul foloseşte proxy, atunci setările proxy trebuie să fie prioritare pentru a putea da click
mai departe pe butonul ‘Continuă’. Când daţi click pe ‘Proxy’, este afişată fereastra ‘Setări server
Proxy’.
Din setările iniţiale, toate proxy–urile sunt dezactivate. Dacă folosiţi un server HTTP proxy,
selectaţi ‘Standard server proxy’ şi completaţi câmpul cu adresa acestuia (numere separate de patru
puncte sau numele domeniului). Verificaţi dacă portul proxy–ului este diferit de standard.
3
ACTIVARE
Setările proxy–ului le puteţi obţine deschizând o fereastra internet explorer – tools – internet
options – connections – LAN settings.
În cazul în care serverul are nevoie de autorizaţie, bifaţi căsuţa de mai jos şi completaţi cele două
câmpuri (numele utilizatorului poate fi diferit de cel al windows–ului).
Setări asemănătoare sunt necesare pentru proxy–urile SOCKS.
4
ACTIVARE
A.5. Activare manuală

Dacă calculatorul pe care doriţi să instalaţi programul nu este conectat la internet, optaţi pentru
activare manuală.
Programul va afişa următoarea fereastră:
Codul calculatorului este afişat şi va trebui să introduceţi codul de deblocare, care poate fi obţinut
în două moduri – prin intermediul altui calculator care este conectat la internet sau trimiţând un fax
conţinând codul calculatorului la Uponor HSE 4.5.
!!! Dacă doriţi să închideţi fereastra de activare pentru a introduce codul de deblocare mai târziu,
selectaţi – POSTPONE – astfel, programul va memora codul calculatorului, în vederea finalizării
procedurii de activare.
5
ACTIVARE
A.5.1. Activarea manuală prin intermediul unui alt calculator (conectat la

internet)
În cazul în care aveţi acces la internet prin alt calculator:
1. Salvaţi codul calculatorului pe o dischetă – apăsaţi pe butonul ‘Salvare’ (programul va cere
numarul dvs. de fax)
2. Deschideti fişierul de pe dischetă în calculatorul conectat la internet; se va deschide într–un
Notepad ca cel de mai jos:
7
DEZINSTALARE / DEZACTIVARE
3. Accesaţi pagina de internet : http/www.instalsoft.com.pl/auth/ro_activate.php
4. Copiaţi codul calculatorului din Notepad în pagina de internet folosind tastele Ctrl+C / Ctrl+V:
8
ACTIVARE
5. Click pe OK. Serverul va genera un cod de deblocare:
6. Copiaţi acest cod in Notepad şi salvaţi–l pe dischetă.

7. Pe calculatorul unde instalaţi programul Uponor HSE 4.5, deschideti fişierul de pe dischetă şi
copiaţi codul de deblocare în fereastra de activare.
8. Click pe ‘Activare’ pentru a rula programul.
A.5.2. Activarea manuală prin fax

1. Apăsaţi butonul ‘Imprimare’ pe pagina de activare manuală – programul va cere numărul dvs.
de fax şi va Imprimarea formularul de activare. Numărul de fax va fi folosit pentru a primi codul
de deblocare.
2. Click pe ‘Postpone’ – programul se va închide,
3. Trimiteti prin fax formularul de activare,
9
DEZINSTALARE / DEZACTIVARE
4. Aşteptaţi răspunsul,
5. Când primiţi faxul conţinând codul de deblocare, rulaţi programul; se va deschide fereastra de
activare manuală.
6. Tastaţi codul de deblocare primit si daţi click pe ‘Activare’.
B. DEZINSTALARE / DEZACTIVARE
B.1. Prefaţă
Înainte de a dezinstala programul Uponor HSE 4.5, trebuie mai întâi să îl dezactivaţi de la
serverul InstalSoft, pentru a putea fi activat ulterior, după dezinstalare. Puteţi dezinstala programul de
Cd–ul de instalare al acestuia sau direct de pe hard disk. Pentru primul caz selectaţi “Instalare /
Dezinstalare” din meniu CD–ului şi urmaţi paşii pentru dezinstalare; dacă dezinstalaţi programul de pe
hard disk, selectaţi din bara de meniu “Start” / “Control panel” / “Add/Remove programs”.
Dacă activarea s–a facut automat, fereastra de dezactivare nu va fi afişată, deoarece aceasta se
va efectua tot automat. Această fereastră va fi afişată doar dacă conexiunea la internet va fi intreruptă.
În acest caz, trebuie să bifaţi “Manual” în meniul de dezinstalare.
Dacă programul a fost activat manual, în timpul procesului de dezactivare va fi afişată
următoarea fereastră:
Selectaţi modul corespunzător de dezinstalare (automat sau manual) în aceasă fereastră.
B.2. Dezactivare automată

Dacă optaţi pentru dezactivare automată, programul va genera un cod de dezactivare pe care îl
va trimite prin internet la serverul InstalSoft, aşteptând confirmarea acestuia. După primirea
confirmării, programul va fi dezactivat urmând să fie dezinstalat.
10
ACTIVARE
B.3. Dezactivare manuală

Dacă optaţi pentru dezactivare manuală, programul va dezinstala mai întâi softul, apoi generează
codul de dezactivare. Acest cod este fie trimis prin internet, fie prin fax (similar procesului de activare
manuală). În cazul dezactivării, nu veti primi nici un cod de deblocare. Urmând paşii descrişi mai sus,
programul va fi dezactivat şi numărul de licenţă va putea fi folosit din nou.
11
PACKAGE MANAGER
1. PACKAGE MANAGER
1.1. Integrarea aplicaţiilor pachetului

Pentru a începe lucrul selectaţi “Start \ Programs” din meniu şi daţi click pe:
.
Package manager ajută la operarea programelor din cadrul pachetului. De la acest nivel puteţi
rula orice aplicaţie legată de fişierul respectiv.
1. Pentru a rula o aplicaţie din cadrul pachetului daţi click pe şi selectaţi
din meniu aplicaţia dorită.
2. De asemenea, puteţi deschide aplicaţia dorită din partea dreapta a ferestrei, prin dublu–click
sau click simplu urmat de click .
În partea dreaptă sus sunt afişate fişierele ordonate dupa lista de proiecte, care apare în partea
stângă. Într–un proiect puteţi găsi fişiere aparţinând mai multor programe din cadrul pachetului.
Funcţionarea project manager–ului este utilă în iniţierea noilor proiecte, mutarea sau copierea
fişierelor din cadrul diferitelor proiecte, precum şi în arhivarea datelor.
3. Pentru a iniţia un proiect nou, pentru a–l copia sau redenumi, selectaţi–l şi apoi daţi click pe
butonul corespunzător.
4. Pentru a deschide un nou fişier in partea dreaptă a ferestrei, selectaţi operaţia respectivă din
meniu dupa care dati click pe butonul OK pentru confirmare.
13
PACKAGE MANAGER
1.2. Updatarea cataloagelor şi a programelor.
Folosind managerul puteţi selecta cataloagele deja instalate şi updata

prin internet sau CD. De asemenea, aplicaţiile din manager şi managerul insuşi pot fi updatate.
1. Pentru a verifica daca pachetul de programe este updatat precum şi pentru a–l updata, daţi click
pe butonul .
2. Selectati sursa de unde faceti update–ul – „Internet” sau „Disk”. Dacă aţi optat pentru “Internet”
programul va contacta automat serverul InstalSoft, va verifica existenţa unor eventuale update–
uri şi va afişa rezultatul. Dacă optaţi pentru “Disk”, dati click şi pe “Download update info”.
3. Programul va descarca şi afişa informaţii referitoare la situaţia cataloagelor şi al fişierelor.

Pentru o mai bună vizualizare selectaţi câmpul din partea de jos a ferestrei „Show identical and
installed”.
4. Prin intermediul a două ferestre puteţi vedea fişierele marcate grafic, conform versiunii lor.
Puteţi identifica semnificaţia marcajelor în legendă.
5. În funcţie de semnificaţia marcajelor şi a săgeţilor, selectaţi elementele care necesită updatare.
Pentru a face update la toate cataloagele noi apăsaţi butonul .

6. Fişierele programului se updateaza automat, nu este nevoie să le faceţi update manual. În
partea din stânga jos a ferestrei este afişată mărimea fişierelor de downloadat.
7. După selectarea aplicaţiilor, executati updatarea acestora prin apăsarea butonului
„Update”.Finalizarea procesului de updatare va fi anunţată de program printr–un mesaj
corespunzător.
14
PACKAGE MANAGER
1.3. Activarea şi dezactivarea programelor

Puteţi activa/dezactiva programe folosind butonul „Activation” din fereastra “Package Manager”.
Dacă programul rulează pentru prima dată şi nu a fost încă activat, puteţi face acest lucru. Aici îl
puteţi activa manual sau automat, urmărind paşii descrişi in cadrul paragrafului A.2.
Dacă programul a fost activat, sunt disponibile următoarele opţiuni:

- afişarea datei de expirare a activării,
- reactivarea,
- dezactivarea.
15
PACKAGE MANAGER
Data de expirare a perioadei de activare defineşte perioada de timp în care programul este activ.
Aveţi grijă să reactivaţi programul înainte de data de expirare.
Funcţia “Dezactivare” dă posibilitatea dezactivării programului fără dezinstalare. Aceasta poate fi
făcută manual sau automat, după cum este explicat in sectiunea B a manualului.
16
LECTIA UNU: Uponor HSE-therm 4.5
2. UPONOR HSE-THERM 4.5 – LECŢIA 1:

EXEMPLU DE ÎNCĂLZIRE PRIN PARDOSEALĂ, VEDERE PLANĂ
FOLOSIND SCHIŢE PRELUATE DIN FIŞIERUL DWG. NU
CONŢINE CALCULUL PENTRU PIERDERILE DE CĂLDURĂ.
Scopul acestei lecţii este de a arăta cum se poate face o proiectare rapidă pentru încălzirea prin
pardoseală a unui etaj. Partea de desen a acestui proiect va fi limitată la un singur nivel. Vederea
plană va fi creată in program cu fişiere de tip dwg. sau având la bază desene scanate. Calculul
pierderii de cădură va fi făcut intr–un mod simplificat plecând de la suprafaţa camerei şi pierderea de
caldură pe metru pătrat. Pentru a reduce timpul proiectării, se vor folosi legături virtuale.
2.1. Rularea programului. Interfaţa

1. Rulaţi Uponor HSE-therm 4.5 graphics editor din Package Manager. În fereastra de deschidere,
alegeţi “Proiect nou”. Va apărea fereastra cu datele generale pentru un nou proiect. (vezi 2.3.).
2. Fereastra principală:
Bara instrumente Meniu Principal
Scara
Tabel Date F12
Pagina de lucru Navigator
Bara de stare Editare Proiect

Moduri Operare
- Bara de titlu – afişează în partea stângă numele programului şi cel al proiectului. În partea
dreaptă sunt afişate butoanele standard de Windows.
- Meniul principal – se găseşte sub bara de titlu. Dând click stânga pe unul din butoanele de
meniu, se va deschide în jos un meniu secundar cu o listă de comenzi.
17
- Bara de unelte – este împărţită în submeniuri. Pentru activarea unui submeniu daţi click
stânga. Selectarea unei funcţii din submeniul respectiv se face de asemenea cu click stânga.
Când poziţionaţi cursorul deasupra unui buton va fi afişată o fereastră mică cu un indiciu.
Conţinutul barei de meniu, numărul şi tipul submeniurilor depind de scopul şi de tipul
proiectului. (San, Constructie, Background, Imprimare).
- Tabelul de date – se află în partea dreaptă a ferestrei. Acest tabel este utilizat pentru a insera
datele componentelor în spaţiul de lucru. Pentru a activa/dezactiva tabelul de date tastaţi
F12. Vă recomandăm să ascundeţi tabelul de date când realizaţi un desen. Datele
componente vor fi aranjate pe categorii, în funcţie de tipul acestora.
- Bara de stare – este situată în partea de jos a ferestrei; afişează date referitoare la proiectul
în temă (calculate / necalcuIate), coordonatele cursorului mouse–ului în spaţiul de lucru,
submeniuri şi modul de operare.
- Meniul conţinând funcţiile de editare ale proiectului – este situat în colţul din dreapta jos a
ferestrei, sub tabelul de date. Aici se găsesc funcţiile logice ale proiectului: instalare,
construcţie, desenare, imprimare. Dacă fişierul deschis conţine proiectul unui sistem de
încălzire, acesta va fi afişat în submeniul “Incalzire”. Fiecare submeniu are mai multe opţiuni,
care pot fi vizualizate cu click dreapta:
“Invizibil când este dezactivat”
“Gri când este dezactivat”
“Vizibil când este dezactivat”
Alegând una din aceste opţiuni, componentele submeniului respectiv pot fi afişate sau nu,
dupa selectarea unui alt submeniu. Opţiunea selectată se poate vizualiza prin afişarea
submeniului.
- Câmpurile pentru modurile – de operare sunt situate submeniul funcţiilor de editare ale
proiectului. Pentru activarea unui mod de operare (ORTO, LOCK, GRID, AUTO, REP), dati
click stânga pe câmpul respectiv. Fondul albastru al câmpului indică faptul că modul de
operare respectiv este activ. Un fond gri al acestuia indică faptul că este inactiv.
- Spaţiul de lucru – este încadrat de rigle orizontale şi verticale. Aceste rigle vă ajută să
controlaţi poziţia componentelor inserate. Butonul din colţul stânga sus indică scara şi vă
permite să schimbaţi valoarea acesteia. Marginile spaţiului de lucru, opuse celor două rigle
reprezintă cursoare – vericale şi orizontale. Cursoarele sunt folosite pentru deplasarea
suprafeţei afişate în fereastră. În colţul din dreapta jos, se găseşte butonul de navigare, care
vă permite să vizualizaţi mai uşor suprafeţe din spaţiul de lucru. Submeniurile spaţiului de
lucru sunt afişate în partea stângă a cursorului orizontal.
- Pagina de lucru – un proiect poate fi împărţit în două părţi, fiecare reprezentând un desen
separat. Trecerea de la un desen la celălalt se face dând click stânga pe denumirea
desenului respectiv. Pentru deschiderea ferestrei de control a fiecărui desen, daţi click
dreapta pe numele acestuia. Din această fereastră puteţi crea noi desene, puteţi copia sau
şterge desene existente.
18
- Afişarea/ascunderea ferestrelor auxiliare – puteţi activa sau dezactiva tabelul de date (F12)
sau lista de erori (F8). Spaţiul de lucru va fi micşorat sau mărit corespunzător.
- Tabelul de date (F12) – indică proprietăţile unuia sau mai multor obiecte de acelaşi tip. Dacă
vor fi selectate obiecte de mai multe tipuri, vor fi afişate doar caracteristicile principale. Dacă
obiectele selectate nu au nici una din aceste caracteristici, va fi afişat un mesaj
corespunzător. Dacă se fac schimbări în proprietăţile unor obiecte, acestea vor apărea în
desen (ex: schimbarea grosimii pereţilor).
- Lista de erori (F8) – afişează mesaje de eroare, avertizări şi indicii după verificarea legăturilor
(Shift+F2), calculare şi diagnosticare. Dacă daţi click pe un mesaj din listă, pe desen va fi
marcat elementul căruia i se aplică mesajul. Dând click dreapta în lista de erori se va
deschide o fereastră de dialog.
2.2. Reguli generale de editare

1. Pentru a edita un plan, selectaţi tipul acestuia (la început este creat un plan standard). Pentru a
edita o schemă funcţională, selectaţi tipul acesteia (sau creaţi un nou desen cu caracteristici
asemănătoare). Litera dinaintea numelui desenului indică tipul acestuia: P indică un plan, R – o
scemă funcţională. Reţineţi că mărimea gamei de componente depinde de tipul desenului.
2. Pentru a edita un plan de construcţie daţi click pe “Constructie”. Pentru proiectarea unei
instalaţii de încălzire deschideţi meniul ”Instalatie”.
19
3. Pentru a vizualiza planul de construcţie şi desenul instalaţiei concomitent în spaţiul de lucru,

daţi click pe “Constructie” şi “Incalzire” în timp ce apăsaţi tasta Shift, după care marcaţi zona de
lucru. Toate părţile componente ale construcţiei şi ale sistemului de încălzire sunt marcate
acum şi pot fi mutate în altă locaţie.
4. Există mai multe posibilităţi de a desena sau introduce elemente, în funcţie de tipul obiectului
selectat. Pentru a insera un element, daţi click pe simbolul acestuia din bara de unelte, după
care:
pentru pereţi – primul buton din stânga marchează primul punct, cu un alt click – punctul final.
Puteţi de asemenea să specificaţi lungimea peretelui după marcarea primului punct, tastând
valoarea în câmpul de editare din tabelul de date.
pentru traseul ţevii – primul click stânga marchează punctul de plecare, următorul click
stânga marchează un punct intermediar (unde puteţi schimba direcţia traseului ţevii). Pentru
a încheia desenul – click stânga pentru a insera ultimul punct, urmat de click dreapta pentru
finalizare.
pentru calorifere sau colectoare – daţi click stânga pentru a–l plasa oriunde în interiorul
spaţiului de lucru şi astfel va fi inserat în proiect.
pentru supape sau ferestre – plasaţi–le cu click stânga în locurile corespunzătoare –

supapele pe traseele ţevilor, ferestrele pe pereţi, etc.
5. Un element nou plasat în desen, va apărea şi în tabelul de date. Aici îi puteţi vizualiza sau
schimba caracteristicile. În “bara de stare” este indicat modul de editare (“marking”) şi numele
elementului respectiv.
6. Pentru a selectarea unui element, daţi click pe el. Pentru a selecta mai multe elemente
concomitent, daţi click pe ele ţinând apăsată tasta Shift. Reţineţi că dând click simplu pe traseul
ţevii, veţi selecta doar partea marcată a acesteia; pentru a selecta întregul traseu al ţevii daţi
dublu click. Există funcţii de multi–selectare pentru marcarea elementelor dintr–o anumită
categorie într–un desen sau într–o partea a acesuia în Meniu Editare Principal şi în bara
Functii.
7. Există un meniu–listă (ce se poate vizualiza cu click dreapta) al cărui conţinut depinde de tipul
elementelor selectate (se poate deschide şi dacă nu este nimic selectat).
8. Pentru a muta un element, daţi click stânga pe el, şi ţinând apăsat butonul, mutaţi cursorul
mouse–ului în noua locaţie. Pentru a muta traseul unei ţevi verificaţi dacă este selectat tot
traseul sau doar o parte a acestuia. Dacă este activat modul ORTO, ţevile marcate se vor
deplasa paralel, iar dacă acesta este dezactivat, traseul ţevilor va putea fi mutat liber. Încercaţi
şi vedeţi diferenţa! Pentru a muta cu precizie elementele folosiţi combinaţia Alt + săgeţi.
9. Pentru a copia şi alipi un element, selectaţi–l, apăsaţi Ctrl+C pentru copiere şi Ctrl+V pentru
alipire. Puteţi face acest lucru folosind funcţiile de copiere şi alipire din Main Menu şi Toolbar.
10.Pentru a şterge unul sau mai multe elemente, selectaţi–le şi apasaţi tasta Del.
11.Elementele unei instalaţii au de obicei unul sau mai multe puncte de legătură – marcate prin
simboluri pătrate de aceeaşi culoare cu a ţevii: de ex. roşu pentru tur şi albastru pentru retur.
Traseele ţevilor în cazul ţevilor duble pot avea simboluri pătrate negre când nu sunt conectate
la nici un capăt. Culoarea traseului unei ţevi depinde şi de tipul acestuia (by–pass, fără
scurgere, sistem cu o singură ţeavă). Pentru a lega un obiect la un sistem, desenaţi o linie de la
sistem la acesta, în loc să aduceţi obiectul la traseul ţevii.
12.Când este activat modul auto, simbolul unei cruci va apărea în punctele de legătură ale unui
element. Pentru confirmarea acestor puncte de legătura, daţi click stânga pe ele. Dacă nu vreţi
sa vizualizaţi aceste puncte de legătura, apăsaţi tasta Shift (dezactivează temporar modul
20
AUTO). Punctele nelegate, sunt marcate cu simboluri pătrate mai mari, necolorate; punctele
legate au simbolurile pătrate mai mici şi colorate.
13.Modul BLOCARE: vă recomandăm să desenaţi mai întâi o schemă şi apoi să editaţi

caracteristicile fiecărui element în parte. In acest stadiu, se fac des selecţii şi există riscul ca în
timpul selectării, să mutaţi sau să deconectaţi unele elemente.Pentru a evita acest lucru, blocaţi
întregul proiect, activând modul LOCK prin tastarea Scroll Lock.
14.Modul ORTO permite trasarea de linii verticale sau orizontale, şi unghiuri ale caror mărimi sunt
alese de utilizator în General Data/AUTO,ORTO,GRID.
15.Procesul de desenare poate fi uşor, mai ales dacă lucraţi exclusiv cu linii, şi este activat modul
GRID, care face ca elementele să se conecteze la nodurile unei reţele invizibile. Dar, în unele
cazuri, când conectaţi trasee de ţeavă sau ţevi de alimentare la un conector, e mai bine sa
dezactivaţi modul GRID.
2.3. Date generale

Când deschideţi un nou proiect, programul va afişa o fereastră cu opţiuni. Această fereastră
poate fi vizualizată şi prin apăsarea tastei F7. Fereastra de opţiuni este deschisă la meniul “Project
Info”.
Toate valorile indicate aici vor fi afişate în tabelul de date al elementelor ca parametri standard.
Schimbând date în această fereastră, este posibil să faceţi schimbări generale pentru întregul proiect
(ex: schimbarea valorii temperaturii pe tur). Pentru a aplica aceste schimbări, proiectul trebuie să
conţină parte de calcul.
21
1. Pentru a verfica dacă există toate cataloagele necesare pentru crearea unui proiect daţi click pe
domeniul respectiv şi vor apărea ferestrele “Optiuni Cataloage” şi “Cataloage”.
2. Lista cataloagelor existente este verificată pentru fiecare categorie în parte (catalogul este
verificat marcându–l şi dând click pe săgeata spre dreapta). Acceptaţi schimbările dând click pe
butonul “OK”.
3. In panoul Date Generale este indicată temperatura standard a sursei şi diferenţa de
temperatură între tur şi retur (de la unităţile terminale, inclusiv încălzitorul). În exemplul de faţă,
valorile nu vor fi luate în considerare, ele aplicându–se la transferul de căldură prin radiaţie.
Marcaţi câmpul “Creare legaturi virtuale” pantru a face calcule fără generarea unei hărţi
complete a instalaţiei. Deoarece va fi folosită metoda index, indicatorul pentru pierderea de
2
căldură din câmpul “Q index [W/m ] pt temp. spec.” trebuie acceptat sau schimbat, pentru a
calcula pierderea de căldură.
4. După ce aţi trecut la “Info Proiect“, completaţi datele proiectului.
22
5. În submeniurile “Tip predefinit” şi “Incalzire radianta” selectaţi tipurile standard pentru

componentele proiectului:
- la “Tevi, Calorifere, Robinete”: ţevi, calorifere, izolaţii, robinete standard,
- la “Colectoare”: colectoare şi casete de colectoare standard,
- la “Incalzire in pardoseala”: producătorul, sisteme de fitinguri, tevi standard, spaţiul
disponibil pentru ţevi in zonele periferice şi în zonele ocupate, mărimea zonei de încălzire de
la pereţii interiori la cei exteriori, acoperiş standard, sistem automat, pierderea maximă de
presiune.
6. Confirmaţi toate schimbările făcute în panoul de date generale apăsând pe butonul OK.
2.4. Pregătirea pentru construcţia bazei – vedere plană

Vederea plană a etajului cu încălzire prin pardoseală va fi singurul desen din cadrul acestui
proiect. Un fişier tip .dwg sau un desen Imprimareat va servi ca bază.
Varianta A: Având la bază fişiere tip .dwg neprelucrate
Vom pleca de la un fişer .dwg creat de un arhitect, pentru a reprezenta o vedere din plan a unui
etaj.
1. Selectaţi “Import plan cladire din fisierul DWG/DXF“ din meniul “Fisier”. Programul va deschide
o căsuţă de căutare în care tastaţi numele fişierului salvat pe hard disk; daţi click pe “Deschide”
pentru deschidere. La prima inserare, programul vă va întreba de numele fişierului folosit în
cadrul proiectului (extensia .shx). Putem localiza manual acest fişier de pe hard daca acesta
există sau putem renunţa selectând opţiunea “Renunţă”.
2. Fereastra de inserare este deschisă. Toate schiţele din fişierul de inserare vor apărea în partea
stângă. În colţul din stânga sus, selectaţi dintr–un meniu listă unităţile de măsură pentru
desene, care vor coresponda cu mărimea reală a construcţiei.
23
! Selectarea unităţilor de măsură, similară cu dimensiunile reale ale obiectului este importantă
datorită editorului grafic, care intotdeauna va indica dimensiunile în metri. De aceea, este
important să folosiţi un desen la o scară corectă.
♦ Indiciu: pentru a verifica selecţia corectă, apăsaţi şi măsuraţi o uşă – ar trebui să fie
aproximativ 1 metru.
24
3. Apăsaţi butonul ”Continuă”. Deoarece acest fişier nu va fi prelucrat, nu vom selecta nici un strat
pentru analiza pereţilor.
4. Daţi click pe “Continuă”. Se va trece de ferestrele windows–ului.
25
5. Click pe “Continuă”. Selectaţi layerele utilizate ca desene. Toate straturile au dimensiuni

standard. Debifaţi straturile ce conţin spre exemplu descrierea camerei, deoarece programul va
genera propriile denumiri după ce camerele au fost inserate.
26
6. Finalizaţi desenul apăsând pe butonul “Continua”. Programul îl va salva automat în baza de

editare. Elementul “Drawing” din stratul “Base” conţine toate straturile selectate sub forma unei
schiţe uniforme (nu există elemente marcate).
Varianta B: Având la bază un fişier compus din două scanări.
Vederea din plan realizată de arhitect şi printată va fi folosită ca bază pentru desenarea schiţei
etajului. Desenul este în format A3, însă există posibilitatea scanării doar a formatelor A4.
1. Scanaţi desenul utilizând un program de scanare. Salvaţi imaginile scanate sub formă de fişiere
.bmp, care vor fi introduse în program în “Unealta combinare scanări”.
27
2. Rulaţi “Unealta combinare scanari” din Package Manager. Programul va dschide nou fişier
nedenumit. Deschideţi unul din cele două fişiere salvate pe hard disk apăsând butonul “Incarcă“
din prima fereastră.
3. Desenul este încărcat. Deoarece baza conţine doar două elemente, nu este nevoie să utilizaţi
“Navigator”–ul, care este util când lucraţi cu mai multe componente. În cazul nostru debifaţi
“Utilizati Navigatorul”.
28
4. Dacă desenul a fost mişcat în timpul scanării şi necesită corecţii, acestea pot fi realizate în
”Combinare scanari”. Pentru acest lucru bifaţi ”Corectare deviaţie”. Apoi, folosind butonul drept
al mouse–ului, marcaţi două puncte – “Sus” şi “Jos”. Aceste puncte delimitează o linie invizibilă,
programul roteşte imaginea, până când linia devine verticală (puteţi folosi unul din pereţii din
imagine, care ar trebui să fie verticali şi marcaţi două puncte oarecare). După marcare, daţi click
pe “Rotire”.
5. Dacă marcajul e incorect, şi rezultatul nu este satisfăcător, folosiţi funcţia ”Înapoi”. Pentru
aceasta daţi click pe butonul din partea de sus a ecranului. Programul va cere
confirmare, deoarece nu există posibilitatea revenirii la rezultatul iniţial.
29
6. Daţi click pe butonul “Următorul” în partea de sus a ecranului şi treceţi mai departe la următorul
pas. Fereastra este împărţită în două părţi; în stânga puteţi vedea cum va arăta imaginea.
Apăsaţi pe butonul “Incarcă” şi deschideţi fişierul conţinând a doua parte a desenului scanat. În
partea dreaptă a ferestrei va apărea această imagine.
Zoom
7. În partea din mijloc a ecranului sunt două câmpuri pentru selectarea metodei şi a direcţiei de
combinare a elementelor încărcate. Selectaţi “Două Puncte” şi “La Dreapta”. Între cele două
ferestre de prefaţă se află o scală şi un câmp pentru selectarea caracteristicilor marcate;
folosindu–le, programul va alipi cele două părţi.
8. Identificaţi punctele caracteristice de pe cele două desene (ex: colţurile camerelor) şi marcaţi–le
cu click dreapta. Punctele marcate vor fi indicate pe desen cu simbolurile a două cruci roşii.
30
9. Mutaţi fereastra roşie de zoom în partea din dreapta jos a desenului.
31
10.Mai departe daţi click pe “Adaugă”. Programul va lipi cele două desene scanate.
32
11.Dând click pe “Urmatorul” ajungeţi la ultima fereastră, în care imaginea este adusă la scară şi
aranjată. Funcţiile se află în partea dreaptă. Selectaţi “Decupează” şi folosind butonul drept al
mouse–ului selectaţi colţul din stânga sus şi pe cel din dreapta jos ale suprafeţei de desen;
programul va retuşa imaginea.
33
12.Următorul pas este aducerea la scară a desenului. Treceţi în meniul “Scară”. Puteţi utiliza unul
sau două moduri de dimensionare. Bifaţi “Distanţa dintre punctele marcate” şi cu click dreapta
marcaţi două puncte de pe desen pentru care cunoaşteţi distanţa între ele. Programul va afişa
simbolurile a două cruciuliţe roşii. În câmpul “Distanţa [m]” întroduceţi distanţa între cele două
puncte, după care daţi click pe butonul “Scară”. Desenul a fost adus la scară.
13.Salvaţi fişierul pe hard disk cu extensia “.ism”. Pentru a închide aplicaţia daţi click pe “Sfarsit”.
14.Deschideţi (sau reveniţi la) programul Uponor HSE-therm 4.5 pentru a încărca desenele
salvate. Selectaţi “Baza” şi din “Grafic” alegeţi “Desen” , din bara de meniu din partea de
sus. Daţi click în suprafaţa de desen în care apar mici dreptunghiuri.
34
15.Selectaţi “Adaugă nou” în tabelul de date al “Desen” şi se va deschide fereastra ”Galerie

desene”. Folosind “Deschide” localizaţi fişierul pe hard disk şi deschideţi–l. O prefaţă a
desenului va apărea în fereastra “Galerie desene”.
35
16.Închideţi fereastra “Galerie desene” apăsând pe “Închide”; în acelaşi timp, fişierul este încărcat
în zona de editare a desenului curent. Va fi afişată o bază de desenare uniformă (fără elemente
marcate).
2.5. Desenarea camerelor

Desenarea camerelor este esenţială pentru proiectarea sistemului de încălzire prin pardoseală.
Camerele vor fi desenate sub formă de poligoane pe baza desenului salvat.
1. Deschideţi “Constructie” din colţul din dreapta jos al ecranului. Pentru a desena mai uşor
camerele activaţi modurile ORTO şi AUTO din partea dreapta a barei de stare.
36
2. Selectaţi butonul “Cameră” din meniul “Componente”; intraţi în zona de desenare utilizând
click stânga şi marcaţi colţurile camerei conform desenului de bază. Desenaţi camerele între
feţele pereţilor, de–a lungul muchiilor acestora. Pentru a finaliza un desen apăsaţi click dreapta.
3. Apăsaţi tasta F3 (“introduceţi ultimul obiect”) pentru a repeta operaţia de inserare a camerei,
urmaţi procedura de la punctul 2 pentru următoarele camere. Repetaţi aceeaşi procedură
pentru toate camerele.
37
4. Completaţi numele şi simbolurile de identificare pentru fiecare dintre camere (bucătărie,

dormitor, baie, sufragerie, coridor, etc.). După ce aţi marcat fiecare cameră dând click pe ea,
aceasta îşi va schimba culoarea de pe desen şi datele caracteristice ale acesteia vor apărea în
tabel.
5. Deoarece în proiect avem doar încălzire prin pardoseală , completaţi 100 în câmpul “Contributie
IR” din tabelul de date. Pentru camerele neîncălzite, completaţi cu 0 în câmpul “Qnec”.
6. Completaţi în tabelul de date temperatura maximă aproximativă pentru baie. Pierderea de
căldură pentru toate camerele este calculată pentru valoarea curentă a lui Q şi suprafaţa unei
camere anume.
7. În câmpul “Ti dedesubt” din tabel, completaţi temperatura din camerei de dedesubt. Programul
ia în calcul temperaturile ambelor camere pentru a dimensiona structura pardoselii. Dacă sub
camera încălzită se află fundaţia se va lua în considerare temperatura de 8 °C.
38
2.6. Introducerea pardoselilor încălzite

În exemplul de faţă, instalaţia de încălzire prin pardoseală este prezentată într–o primă versiune
(calcule aproximate) cu instalarea panourilor de încălzire şi a colectoarelor.
1. Pentru a edita o instalaţie de încălzire prin pardoseală selectaţi “Incalzire”. Haşurile dispar şi nu
mai avem posibilitatea să edităm elementele de construcţie. În bara de meniu din partea de sus
selectaţi “Incalzire pardoseală” din “Radiant”, după care mergeţi în spaţiul de desen şi
introduceti panourile de încălzire dând click stânga în interiorul oricărui spaţiu. Programul va
introduce automat panouri de încălzire pe toată suprafaţa camerei. În acest moment apar liniile
de contur verzi şi datele caracteristice ale panourilor.
Nod
2. În caz contrar, când întreaga suprafaţă a pardoselii este ocupată de o zonă de încălzire, daţi
click dreapta pe denumirea ZI (zona incalzita) şi selectaţi opţiunea “Schimbă tipurile in
modificabile liber”. În colţurile camerelor vor apărea noduri; dând click stânga pe ele şi ţinând
apăsat butonul mouse–ului, le puteţi trage în poziţia corectă. Puteţi selecta “Suprafaţa ocupată
neacoperita de tevile de incalzire in pardoseala” din tabelul de date şi introduce aici suprafaţa
camerei netraversată de serpentine. Programul va calcula zona efectivă de încălzire.
3. Utilizând tasta F3 repetaţi aceeaşi procedură pentru toate camerele încălzite.
4. După ce aţi introdus zonele de încălzire pentru toate camerele încălzite – click pe suprafaţă –
numele şi datele ZI vor apărea în tabelul de date – traseul ţevilor din câmpul “Tip vizualizare tevi
în tabelul de date. Pentru “Camera” şi “Camera de zi” selectaţi “tevi asezate in spirala” iar
pentru celelalte camere “Serpentina dublă”.
39
5. Introduceţi în desen colectorul, selectând “Colector dublu de apartament” din ”Radiant” şi

alegeţi tipul acestuia din lista tabelului de date.
2.7. Introducerea structurii pardoselii şi a zonei periferice

Tipul structurii pardoselii, al zonei periferice, precum şi locaţia pentru fiecare zonă de încălzire pot
fi determinate separat. Întreaga procedură va fi descrisă pentru bucătărie şi sufragerie.
1. Daţi click pe denumirea zonei de încălzire şi selectaţi Tipul pardoselii.. Pentru “Bucătărie”
alegem “Plăci gresie” iar pentru “Camera de zi” – “Parchet Normal”.
40
2. Deschideţi “Constr. pardoseală” şi bifaţi “Auto” la opţiuni de izolare pentru a permite programului
să aleagă structura pardoselii. În partea de sus a ferestrei există un câmp în care este indicat
tipul de pardoseală selectat. Dedesupt, există un câmp în care treceţi vaoarea încărcării
maxime permise. Referitor la diferenţa de temperatură faţă de camera de dedesubt programul
calculează şi afişează “Pardoseala camera cu incalzire part. restrictionata”.
3. Alegerea componentelor structurii pardoselii se face selectând “Manual” la “Optiuni izolatie”.

Selectaţi construcţia pardoselii şi straturile din listă. Luând ca parametri straturile şi valorile
introduse, programul calculează grosimea construcţiei şi rezistenţa pardoselii.
4. Finalizaţi structura pardoselii dând click pe simbolul săgeţii din meniul “Construire pardoseală”.
5. Programul va introduce un triunghi (culoarea triunghiului depinde de grosimea pardoselii) în
butonul din colţul stânga schiţei. Acest lucru uşurează identificarea nivelului clădirii.
6. Putem trece acum la determinarea zonelor periferice pentru panourile de încălzire din camere.
Vom presupune că bucătăria nu va avea zone periferice. În tabelul de date este deja bifat
câmpul “Fără zonă periferică”. Nu vom schimba nimic în acest camp.
41
7. Considerăm că sufrageria va conţine zone de periferie, aparţinând HZ. În tabelul de date, la

“Zona periferică”, selectaţi“ Determinare ZP ca parte a circuitului primar”. În “La divizare”, după
ce aţi selectat una din opţiuni, programul afişează o latură marginală galbenă. Bifaţi “S” pentru a
a indica faptul că zona este situată pe peretele sudic. Considerăm ZP egal cu 0,8 m. Atâta timp
cât lucrăm cu traseul ţevii în zona de periferie, câmpul “Create de traseu compact de tevi” este
marcat. Tipul rămâne neschimbat.
8. Pentru camera marcată “Camera” vom urma aceeaşi procedură. De asemenea selectăm zona
periferică “S”.
42
9. După selectarea zonelor de periferie, programul afişează zona curentă ZP în partea de jos a
ferestrei.
2.8. Calcule. Opţiuni

1. După furnizarea datelor începem partea de calcul. Tastaţi F10 pentru afişarea rezultatelor.
După aceasta va fi afişat un indiciu pentru a utiliza o ţeavă standard de realizare a unui traseu
virtual. Click pe butonul “Continuă”.
43
2. Programul deschide prima fereastră de calcul “OP temperatura pe circuitul de tur”. Vom
determina temperatura din circuit. În exemplul de faţă toate ţevile au fost legate la acelaşi
colector, aşa că vom avea un singur circuit de control. În partea stângă este afişat numele
circuitului. În cazul nostru numele este “Surasa caldură virtuală”, deoarece se vor crea legături
virtuale şi nu vom introduce pe desen simbolul sursei de căldură. Dând click pe butonul
programul va determina temperatura optimă de tur. Parametri adoptaţi vor fi

afişaţi în apropiere. Prin apăsarea butonului “Graph”, programul va afişa graficul temperaturii de
tur. Linia întreruptă verticală de culoare verde marcată la bază de un triunghi indică temperatura
de tur curentă setată. Dacă liniile orizontale din dreptul camerelor devin albastre, camera
respectivă va fi subîncălzită, dacă se colorează în roşu – camera va fi supraîncălzită.
44
3. Dând click pe “Continua” mergem mai departe în fereastra cu opţiuni de calcul. Click pe butonul
“VA [cm]” din partea dreaptă şi putem vedea un posibil circuit precum şi opţiunile alese de
program. Selectând “Auto”, programul va selecta automat tipul fitingurilor din zona de înlălzire.
4. Click pe “Continuă”. În “Opţiuni de calcul”, nu există date referitoare la schimbarea alimentării,

deoarece meniul se referă la zona de încălzire sau la sistemul colector sursă.
5. Pentru încheierea calculelor daţi click pe “Continua” sau pe“Rezultate”. Programul va finaliza
calculele hidraulice şi va genera o listă de materiale.
45
2.9. Rezultate generale

Fereastra “Rezultate” este împărţită în două. În partea stângă este o listă desfăşurată de
rezultate împărţită pe teme, iar în partea dreaptă sunt prezentate rezultatele detaliate ale unui anumit
grup.
Putem vizualiza rezultatele dând click pe fiecare grup. Cele mai importante sunt “Rezultate
generale”Rezultate IR” şi “Necesar materiale”.
♦ Indiciu: Pentru a vă convinge de corectitudinea rezultatelor în cazul legăturilor virtuale, notaţi

lungimea totală a componentelor IR de acum şi comparaţi–o cu rezultatele ulterioare obţinute în cazul
legăturilor finale pentru zona de încălzire.
46
2.10. Imprimarea tabelului de rezultate

Dacă calculele au fost făcute corect şi în totalitate, atunci rezultatele pot fi imprimate. Deoarece
primele calcule sunt orientative (pentru a oferi un exemplu), vor putea fi imprimate doar rezultatele
generale şi lista de materiale.
1. Pentru imprimare, daţi click pe butonul “Imprimare” în partea de sus a ferestrei. Se deschid
două ferestre de imprimare. În partea stângă se află prefaţa, care corespunde setărilor curente.
Panoul de configurare se află în dreapta.
2. În partea de sus a panoului de control, există funcţii pentru schimbarea scalei de afişare, un
buton pentru imprimare, unul pentru ieşire. Dedesubt există trei submeniuri.
3. Submeniul “Imprimare” permite schimbarea setărilor generale precum tipul imprimantei,

numerotarea şi numărul paginilor, numărul de copii, marginile paginilor. Butonul “Detalii” închide
şi deschide setări secundare pentru numerotarea paginilor.
4. În submeniul “Layout” sunt specificate tabelele şi câmpurile care vor fi Imprimareate. Puteţi
alege un model predefinit dintr–un meniu listă. În meniul de mai jos poate fi specificat conţinutul
modelului ales. Un model poate fi personalizat e către utilizator, după necesitate, prin bifarea
sau debifarea câmpurilor. Pentru finalizare, daţi click pe “Salvare” şi salvaţi schimbările sub un
nume uşor de recunoscut.
5. Submeniul “Stil” este folosit pentru a configura tipul şi mărimea caracterelor, a fondului şi a
culorilor. Programul dispune de un set de stiluri predefinite cu posibilitatea de personalizare a
acestora.
Poate fi setată aici valoarea procentuală a fondului gri pentru liniile impare. Datorită acestei
funcţii este posibilă obţinerea unei imprimări clare. O valoare 0% indică culoarea albă a
câmpului.
47
6. După configurarea “Layout” şi “Stil” puteţi imprima prin apăsarea butonului “Imprimare” din
fereastra de configurare.
2.11. Introducerea conductelor de alimentare şi a surselor

Scopul procedurii este obţinerea rapidă a unor rezultate aproximative pentru comparaţie sau
ofertă. Din acest motiv, sunt permise legături virtuale, iar conductele de alimentare şi sursele de
căldură nu sunt desenate. Totuşi, într–un proiect tehnic, aceste elemente trebuiesc incluse. În
următoarea parte a lecţiei este tratat acest subiect.
1. Mergeţi la editorul grafic, la “Încalzire” iar din bara de meniu de deasupra, din “Radiant” selectaţi
“Conectare linie pereche” .

2. Mergeţi pe desen, şi pentru fiecare pereche de ieşiri din colector, desenaţi conducte de
alimentare pentru toate zonele de încălzire. Modul AUTO este mai convenabil pentru
conectarea la colector a zonei de încălzire învecinate sau a celei mai apropiate dintre ele şi
după aceea conectarea celorlalte zone mai îndepărtate.
48
3. Aveţi grijă să corectaţi traseul conductei de alimentare pe desen; programul va citi automat
lungimea acestuia.
4. Alegeţi elementul “Centrală” din meniul “Reţea/ Calorifere” şi introduceţi–l într–un loc potrivit în
cadrul desenului.
5. Utilizând elementul “Traseu tevi duble”, conectaţi boilerul la colector şi completaţi tipul traseului
ţevii în tabelul de date.
6. Introduceţi robinete pe traseele ţevilor şi completaţi tipul acestora în tabel.
7. După ce toate componentele sunt desenate apăsaţi Shift+F2, funcţie care verifică toate
legăturile instalaţiei desenate.
2.12. Calcule. Opţiuni de calcul

1. După introducerea datelor şi verificarea legăturilor, apăsaţi tasta F10 pentru efectuarea
calculelor. După diagnosticarea datelor, programul deschide fereastra cu opţiuni de calcul,
neafişând mesage referitoare la traseul virtual al ţevii.
2. În fereastra “Temperatura circuit tur IR”, este specificată temperatura de tur, de această dată
pentru controlul circuitului “Sursa”, care a fost introdus în desen. Pentru efectuarea calculelor
apăsaţi “Următorul”.
49
2.13. Rezultate
Mergeţi la rezultate, conform capitolului 2.9. Adiţional, există un tabel cu calcule pentru traseul
ţevii de legătură între colector şi boiler.
Va rugăm să comparaţi rezultatul pentru lungimea ţevii IR cu lungimea estimativă a legăturilor

virtuale.
2.14. Desenarea serpentinei

După efectuarea calculelor, desenul poate fi completat prin desenarea circuitului ţevii în toate
zonele de încălzire sau doar în cele selectate. Existenţa sau lipsa circuitului nu influenţează rezultatele
calculelor.
1. Mergeţi în meniul “Desenare serpentine IP”, din colţul din dreapta jos.
2. Alegeţi “Polilinie pentru desen tevi – auto”, din bara de unelte situată în partea de sus.
Este un element grafic utilizat pentru desenarea circuitului ţevii în interiorul zonei de încălzire.
50
3. După ce aţi ales acest element, mergeţi pe desen. Punctul în care se conectează ţeava de
alimentare cu zona de încălzire este marcat cu simbolul unei cruci gri, iar direcţia ţevii este
indicată de o săgeată gri. Alegeţi direcţia în care doriţi să trasaţi ţevile şi daţi click când apare
marcajul corespunzător.
4. Modelul în spirală este desenat imediat după ce aţi ales direcţia şi aţi dat click stânga cu
mouse–ul; circuitul ţevii este salvat.
5. Pentru circuite formate din două ţevi progamul afişează o prefaţă detaliată a acestora. Mişcând
mouse–ul, puteţi observa cotiturile traseului de–a lungul camerei. După ce aţi selectat direcţia
traseului ţevii, daţi click şi liniile vor fi introduse în desen. Urmaţi acceaşi procedură pentru toate
zonele de încălzire. Pentru finalizare, daţi click dreapta.
51
6. În timp ce inseraţi liniile, puteţi schimba în tabelul de date dispunerea ţevilor, modelul acestora,
(spiral sau cu coturi) şi indica conducta de alimentare. După ce aţi dat click pe desen nu veţi
mai putea efectua nici o schimbare. Pentru a face schimbări, va trebui să ştergeţi ţevile şi să le
desenaţi din nou. Pentru ştergerea rapidă a ţevilor, daţi click dreapta pe denumirea HZ şi
selectaţi din meniul listă ce se deschide “Stergeţi toate liniile din această HZ”.
2.15. Imprimarea desenului

După efectuarea calculelor şi desenarea liniilor reprezentând traseul ţevilor, desenul poate fi
Imprimat. Înainte de imprimare trebuie să specificaţi opţiunile de imprimare şi marginile foii, dacă
desenul depăşeşte una din margini.
1. Mergeţi în meniul “Imprimare” din colţul din dreapta jos. Programul afişează modul prefaţă iar în
tabelul de date apar câmpurile de configurare.
2. Alegeţi imprimanta pe care o folosiţi. Setaţi scara, marginile, aşezarea în pagină, dimensiunile
paginii. Alegeţi între imprimare color şi alb–negru.
3. Controlaţi marginile paginii şi corectaţi–le pe deden folosind mouse–ul, dacă este necesar. În
această prefaţă se pot observa linii întrerupte verzi şi violete. Liniile violete marchează
marginea din stânga jos a hârtiei, liniile verzi marchează cutele, pentru alipirea uşoară a celor
două pagini într–una singură. Dacă cele două pagini se unesc în margini, atunci nu mai este
nevoie de cute. Acestea pot fi dezactivate introducând “0” în căsuţa “Suprapunere [cm]”.
52
4. Imprimaţi folosind combinaţia de taste Ctrl+P. În fereastra de imprimare, puteţi selecta

imprimanta şi numărul de pagini.
53
LECTIA DOI: Uponor HSE-therm 4.5
3. UPONOR HSE-THERM 4.5 – LECŢIA 2:

EXEMPLU DE ÎNCĂLZIRE PRIN PARDOSEALĂ ŞI ÎNCĂLZIRE
RADIANTĂ ÎN VEDERE PLANĂ AVÂND LA BAZĂ UN DESEN
SCANAT
Scopul acestei lecţii este de a arăta cum se pot face calcule rapide pentru încălzirea prin
pardoseală şi cu calorifere în cazul unei clădiri cu două etaje încălzite. Partea de desen a proiectului
va conţine schiţe ale etajelor cu pereţi, ferestre şi uşi. Vederea plană va fi realizată în program după
ce desenele de bază au fost scanate şi combinate. Calculul pentru pierderea de căldură va fi făcut mai
uşor, folosind indici în funcţie de suprafaţa camerei şi pierderea de căldură pe metru pătrat. Pentru
simplificarea proiectării, vor fi utilizate legături virtuale în prima parte de calcul. În continuare, pe baza
celor două vederi plane, programul va realiza o vedere schematică parţială.
Dispunând de vederi ale pereţilor şi ale ferestrelor, putem poziţiona caloriferele sub ferestre.
3.1. Rularea programului şi descrierea interfeţei

Vezi 2.1.
3.2. Date generale

Vezi 2.1.
Deoarece prima parte a calculelor se realizează utilizând o sursă de căldură virtuală şi un mixer
virtual pentru circuitul încălzirii prin pardoseală, vom selecta “Connect FH manifolds using mixers” din
panoul “Date generale”.
3.3. Pregătirea bazei de construcţie pentru vederea plană

Desenul din cadrul acestui proiect va conţine schiţa în vederea plană pentru încălzirea clasică şi
încălzire prin pardoseală a celor două etaje. Baza de plecare pentru aceste schite poate fi obţinută în
mai multe moduri. Această lecţie va arăta cum se poate pleca de la desene scanate pe care se vor
schiţa poziţiile camerelor. Pereţii vor fi completaţi adiţional cu ferestre şi uşi.
Pentru proiectarea vederii plane a parterului şi primului etaj, se vor utiliza schiţe făcute de către
un arhitect şi imprimate. Aceste desene sunt în format A3, însă nu dispunem decât de scaner A4.
1. Scanaţi desenele utilizând orice program de scanare. Salvaţi fragmentele scanate ale celor
două schiţe în format .bmp, care vor fi utilizate pentru alipire.
55
2. Rulaţi programul "Combinare Scanări" din Packet Manager. După pornire, acesta va crea un
nou fişier nedenumit. În prima fereastră deschideţi unul din cele patru fişiere salvate anterior
utilizând butonul "Incarcă".
3. Desenul este încărcat în program. Deoarece vom lucra doar cu două părţi, nu vom folosi
navigatorul, acesta fiind util în manipularea mai multor părţi. Pentru acest exemplu, debifaţi
câmpul din dreptul "Folosiţi Navigatorul".
56
4. Dacă desenul a fost mişcat în timpul scanării şi necesită corecţii, acestea pot fi realizate în
”Combinare scanări”. Bifaţi ”Corectare deviatie”. Apoi, folosind butonul drept al mouse–ului,
marcaţi două puncte – “Sus” şi “Jos”. Aceste puncte delimitează o linie invizibilă, programul
roteşte imaginea, până când linia devine verticală (puteţi folosi unul din pereţii din imagine, care
ar trebui să fie verticali şi marcaţi două puncte oarecare). După marcare, daţi click pe “Rotire”.
5. Dacă marcajul e incorect, şi rezultatul nu este satisfăcător, folosiţi funcţia ”Înapoi”. Pentru
aceasta daţi click pe butonul din partea de sus a ecranului. Programul va cere
confirmare, deoarece nu există posibilitatea revenirii la rezultatul iniţial.
57
6. Ecranul este împărţit în două ferestre. În fereastra din partea stângă este afişat desenul
încărcat. Apăsaţi “Incarcă” pentru a încărca şi partea a doua a desenului scanat. În fereastra din
partea dreaptă va fi afişată aceasta din urmă.
Zoom
7. Câmpul pentru metoda de alipire şi direcţia de alipire se află în partea de mijloc a ecranului,
între cele două ferestre. Selectaţi metoda "Două puncte" şi direcţia de alipire "La dreapta".
Scara şi câmpurile pentru marcarea punctelor caracteristice ce permit programului să alipească
cele două fragmente se găsesc între cele două ferestre.
8. Identificaţi punctele caracteristice în cele două desene (colţurile camerelor în cazul de faţă) şi
marcaţi–le pe desen dând click dreapta cu mouse–ul. În locurile marcate vor apărea simbolurile
a două cruci roşii.
58
9. Mutaţi fereastra de zoom roşie în partea din dreapta jos a paginii.
59
10.După ce aţi marcat cele două puncte, daţi click pe butonul "Adauga". Programul va uni cele
două desene într–unul singur.
60
11.Dând click pe “Următorul” ajungeţi la ultima fereastră, în care imaginea este adusă la scară şi
retuşată. Funcţiile se află în partea dreaptă. Selectaţi “Decupeaza” şi folosind butonul drept al
mouse–ului selectaţi colţul din stânga sus şi pe cel din dreapta jos ale suprafeţei de desen;
programul va retuşa imaginea.
61
12.Următorul pas este aducerea la scară a desenului. Treceţi în meniul “Scara”. Puteţi utiliza unul
sau două moduri de dimensionare. Bifaţi “Distanta intre punctele marcate” şi cu click dreapta
marcaţi două puncte de pe desen pentru care cunoaşteţi distanţa între ele. Programul va afişa
simbolurile a două cruciuliţe roşii. În câmpul “Distante [m]” întroduceti distanţa între cele două
puncte, după care daţi click pe butonul “Scara”. Desenul a fost adus la scară.
13.Salvaţi fişierul pe hard disk cu extensia ".ism".

14.Daţi click pe "Nou" şi programul va crea un nou fişer nedenumit. Încărcaţi cel de–al treilea
desen, reprezentând primul fragment din schiţa etajului. Toate operaţiile se vor desfăşura la fel
ca în cazul schiţei parterului. Salvaţi acest fişier pe hard disk.
15.Daţi click pe butonul "Sfarsit" pentru a finaliza operaţia şi ieşiţi din program.
16.Deschideţi programul Uponor HSE-therm 4.5 unde sunt încărcate cele două desene. Deschideţi
meniul "Baza" din colţul din dreapta jos. Selectaţi "Desen" din bara de meniu "Grafice" .
Daţi click pe desen, unde apare un mic dreptunghi.
62
17.Selectaţi "Adauga nou" în tabelul de date în câmpul "Desene" şi se va deschide fereastra

"Galerie desene". Daţi click “Open” şi localizaţi “gparter.ism”. Desenul va apărea în această
fereastră.
63
18.Daţi click pe butonul "Inchide" pentru a închide fereastra şi fişierul va fi încărcat în meniul
“Baza”. Se va dechide un desen uniform (fără elemente marcate).
19.Pentru a încărca schiţa etajului, deschideţi o nouă pagină de lucru. Pentru aceasta, daţi click
dreapta în fereastra de lucru curentă, click pe butonul “Nou” şi selectaţi tipul paginii
"Plan/vedere plan". Pentru o identificare mai uşoară schimbaţi numele paginii în "Parter" pentru
parter şi "Primul etaj" pentru primul etaj. Închideţi meniul de setare a paginii.
64
20.Când sunteţi în pagina "Primul etaj", daţi click pe “Baza”. Selectaţi "Desen" din bara de
sus a meniului "Grafice". Daţi click pe desen şi încărcaţi schiţa primului etaj, la fel cum aţi
încărcat schiţa parterului. Fişierul este încărcat în pagina de lucru, sub forma unui desen
uniform (fără elemente marcate).
3.4. Desenarea camerelor

Pentru proiectarea încălzirii prin radiaţie, trebuie mai întâi să desenăm camerele. Conturul întregii
clădiri şi a camerelor sunt desenate pe fondul schiţei scanate, utilizând elemente grafice precum
pereţii şi componente suplimentare precum ferestre, uşi, etc.
1. În colţul din dreapta jos daţi click pe "Constructie". Activaţi modurile ORTO şi AUTO pentru
uşurarea desenării, utilizând funcţiile din bara de meniu.
2. Începeţi să desenaţi pereţii pe întreaga suprafaţă a clădirii. Selectaţi butonul "Perete" din
meniul "Componente" şi marcaţi primul punct al conturului clădirii folosind click stânga. Apoi,
poziţionaţi cursorul mouse–ului în punctul final al conturului şi daţi click stânga. Astfel va fi
desenat peretele.
65
3. Apăsaţi tasta F3 pentru a insera un alt perete ("Inserare ultimul"). Programul activează modul
inserare. Daţi click stânga la sfârşitul peretelui inserat anterior (când este activat modul AUTO,
programul indică cu o cruce neagră locul de legătură şi uneşte pereţii) şi continuaţi să desenaţi
clădirea. Astfel, sunt inseraţi patru pereţi în interiorul liniilor de contur ale clădirii. Selectaţi toţi
pereţii (click dreapta –>selectează componentul în dreptunghi<–) şi setaţi apoi grosimea
corespunzătoare în tabelul de date. În acest moment întreaga clădire formează un singur
spaţiu.
66
4. Acum împărţiţi întreaga clădire în camere. Daţi click pe F3 pentru a selecta elementul perete şi
desenaţi pereţii din interior conform schiţei de bază delimitând camerele.
5. După partiţionarea spaţiului cu pereţi, programul va crea automat camerele.
67
6. În acest fel, întreaga clădire este împărţită în camere. Schiţaţi un hol, ale cărui linii ies în afara
conturului clădirii. Construcţia parterului este finalizată.
68
7. Trebuie specificată grosimea pereţilor. Daţi click dreapta, alegeţi “Selectati in dreptunghi
componentele de tipul” în meniul listă, marcaţi peretele interior şi introduceţi grosimea acestuia
în tabelul de date.
69
8. Următorul pas este introducerea pe desen a ferestrelor şi a uşilor. Selectaţi butonul "Usa" din
meniul "Componente", mergeţi pe desen şi introduceţi elementul dând click pe axa peretelui în
locul corespunzător. Extindeţi în tabelul de date categoria referitoare la uşi şi introduceţi tipul,
lăţimea şi înălţimea acesteia. Click pe F3 pentru a insera a doua uşă şi completaţi datele
acesteia în tabel.
70
9. Aceeaşi metodă se aplică ferestrei. Selectaţi elementul "Fereastra" şi inseraţi–l în desen în

interiorul unuia din pereţi. Completaţi tipul şi mărimea acestuia în tabelul de date. Astfel aţi
încheiat desenarea camerei.
♦ Indiciu: Tastaţi F7, selectaţi “Structura cladire” şi introduceţi valoarea 1500 mm în dreptul “ Lăţime
standard a nişei”; această valoare va fi adoptată ca lăţime pentru toate ferestrele din acest proiect.
Mărimea nişelor şi a ferestrelor nu este aceeaşi, dar indică aceeaşi dimensiune în program.
10.Introduceţi valori corespunzătoare pentru acele ferestre a căror mărime diferă de mărimea
standard.
71
11.Toţi pereţii sunt conţin elemente suplimentare, ceea ce duce la o structură completă a clădirii.
12.Într–o altă etapă a proiectului, sunt numerotate camerele. Pentru încheiere este folosită o
funcţie de numerotare automată. Selectaţi "Date componente" din meniul principal şi daţi
comanda "Numerotati camerele". Mergeţi în desen şi daţi click pe fiecare cameră începând cu
holul. Programul va începe numerotarea de la 001.
13. Setaţi temperatura din baie la 24°C.
72
14.În tabelul de date al camerei, în câmpul “Ti dedesubt” treceţi temperatura camerei de dedesubt.
Programul va ţine seama de această temperatură în dimensionarea manuală şi automată a
structurii pardoselii. Dacă sub baie se află fundaţia, se va lua în considerare temperatura de
8°C.
15.Proiectarea primului etaj se face în mod similar. Mergeţi la schiţa acestuia şi desenaţi pereţii şi
pereţii interiori. Introduceţi apoi ferestrele, uşile şi numerotaţi camerele începând cu 101.
O temperatură corespunzătoare este indicată pentru baie. Finalizaţi proiectarea structurii
primului etaj.
3.5. Introducerea zonei de încălzire

Pentru parter, folosim încălzirea prin pardoseală; pentru primul etaj – încălzire prin radiaţie, iar în
baie încălzire prin radiaţie combinată cu încălzire prin pardoseală.
În primul rând, desenaţi zonele şi verificaţi datele acestora.

În prima parte a calculelor, sistemul de încălzire prin pardoseală va fi prezentat sub forma unei
zone de încălzire şi a unui colector. Ţevile de alimentare şi ţevile de legătură între colector şi sursă, nu
sunt luate în coniderare, deoarece am selectat “Creare legaturi virtuale”. Sursa de căldură este de
asemenea virtuală. Totuşi, o lungime estimativă pentru ţevile de alimentare este indicată în lista de
conducte.
73
1. Pentru a începe editarea sistemului de încălzire prin pardoseală, mergeţi în meniul "Incalzire".
În acest moment, haşurarea camerelor dispare, împreună cu caracteristicile de editare.
Selectaţi "Incalzire pardoseala" din meniul "Radiant", mergeţi în desen şi introduceţi

zonele de încălzire în camere dând click oriunde în interiorul acestora. Programul va introduce
automat zona de încălzire, acoperind întreaga suprafaţă a camerei. În interiorul camerei apare
un contur verde împreună cu descrierea zonei de încălzire.
Nod
2. În caz contrar, dacă întreaga suprafaţă este ocupată de zona de încălzire, daţi click dreapta pe
denumirea zonei de încălzire, şi alegeţi “Schimbati in miscare libera”. Vor apărea noduri în
colţurile camerei; daţi click stânga pe ele trageţi–le în locurile corecte, ţinând apăsat butonul
mouse–ului. Opţional, puteţi introduce suprafaţa camerei fără circuitul de încălzire în tabelul de
date, în câmpul "Suprafata ocupata fara tevi". Programul va calcula suprafaţa efectivă de
încălzire.
3. Folosiţi tasta F3 pentru a proceda similar în cazul fiecărei camere. Camera 002 – holul, va fi
încălzită doar prin legarea ţevilor, deoarece pierderea de căldură este scăzută (nu există pereţi
externi).
4. După introducerea zonelor de căldură în toate camerele selectaţi tip de instalaţie din rubrica
"Installation method" a tabelului de date. Selectaţi "Teava spirala" în cazul camerelor
numerotate 003–baie, 006–cameră şi 007–cameră de studiu, şi opţiunea "Serpentina dubal"
pentru celelalte camere.
74
5. Introduceţi în desen colectorul, selectând "Colector dublu de apartament " din meniul
"Radiant" şi completaţi tipul acestuia alegând un produs din tabelul de date.
75
3.6. Construcţia pardoselii şi a zonelor de periferie

Construcţia pardoselii, tipul şi localizarea zonelor de periferie trebuie specificate de la caz la caz.
Procedura exactă este descrisă în cazul următoarelor camere: 004– cameră de zi şi 007–atelier.
1. Alegeţi din listă tipul pardoselii. Pentru camera de zi şi atelier vom alege "Parchet subtire",
2. Daţi click pe denumirea zonei de încălzire, extindeţi câmpul "Floor Constructie" şi marcaţi “Auto”
în opţiunile de izolaţie. În partea de sus a ferestrei va fi afişat un câmp în care este indicat tipul
de pardoseală ales. Dedesubt se află câmpul în care se introduce încărcarea maximă
admisibilă. Programul calculează şi afişează structura pardoselii, conform datelor introduse.
3. Indicarea separată a părţilor componente ale pardoselii are loc după ce aţi marcat “Manual” în
dreptul opţiunii de izolare. Selectaţi diferenţa de temperatură faţă de camera de dedesubt
precum şi straturile pardoselii. Programul va calcula grosimea totală şi rezistenţa la temperatură
a straturilor.
4. Proiectarea pardoselii este finalizată prin închiderea ferestrei, dând click pe săgeata din câmpul
"Constructie pardoseala".
5. Programul va desena câte un triunghi în colţul din stânga jos a fiecărei zone de încălzire. Acest
lucru permite identificarea mai usoara a nivelului de constructie al pardoselii.
76
6. Acum putem indica zonele periferice pentru fiecare zonă de încălzire în parte. Considerăm
lipsită de zone periferice camera de zi numerotată cu 004. După ce am dat click pe denumirea
acesteia, observăm că "Fara zona periferica" este marcat standard în tabelul de date. Nu vom
face nici o schimbare în acest câmp.
7. Considerăm că zona periferică aparţinând zonei de încălzire va fi în camera 007–atelier. În

tabelul de date, bifaţi "Determina MZ ca parte a circuitului primar ". În câmpul "La impartire",
după ce am poziţionat mouse–ul în dreptul unei opţiuni, programul va afişa cu galben muchia
respectivă. Bifaţi “S” pentru a indica faptul că zona periferică se află pe peretele sudic. În
campul Grosime treceţi 0,8 m. Referitor la caracteristicile de dispunere într–o zonă periferică,
câmpul "Creat prim tevi afisate compact" este bifat din setările iniţiale ale programului. Lăsaţi
acest câmp neschimbat.
77
8. După selectarea zonelor periferice, programul va afişa valorile pentru suprafeţele zonelor
încălzite în partea de jos a ferestrei. Zonele periferice din camere vor fi indicate prin haşuri.
78
9. În baia de la etaj sunt utilizate două tipuri de încălzire – prin radiaţie şi prin pardoseală. Pentru
aceasta introduceţi zona de încălzire în camera 102 de la etaj şi determinaţi structura pardoselii
acesteia. Alegeţi elementul “Colector dublu de apartament” din bara de meniu, introduceţi–l în
desen şi specificaţi tipul acestuia în tabelul de date.
79
3.7. Introducerea caloriferelor

Introduceţi unităţile terminale în camerele de la primul etaj. În acest exemplu este vorba de
calorifere. Pentru inserarea caloriferelor pe desen, sub ferestre, folosiţi modul AUTO.
1. Selectaţi " Calorifer cu robinet integrat " din bara de meniu, mergeţi pe desen şi plasaţi
cursorul mouse–ului în apropierea ferestrei, Programul va poziţiona automat caloriferul sub
fereastră, care este indicată cu un triunghi.
2. După ce aţi dat click stânga caloriferul este inserat şi va fi afişat pe desen.
80
3. Astfel, veţi introduce calorifere în toate camerele.
♦ Indiciu: În cazul nostru, putem de asemenea să selectăm tot desenul, click pe meniul “Componente”
– “Inserare calorifere sub toate ferestrele exterioare”.
4. Alegem din catalog acelaşi tip de calorifer pentru tot desenul. Apăsaţi tasta F7 pentru a afişa
fereastra “Optiuni Proiect”, mergeţi la “Tip predefinit” >> “Tevi, Calorifere, Robinete” şi alegeţi
tipul în câmpul “ Calorifer cu robinet integrat”.
81
3.8. Desenarea unei reţele de distribuţie

În exemplul de faţă vom folosi o caracteristică a legăturilor dintre calorifere pentru a crea un
sistem de distribuţie. Desenaţi traseul central al ţevii, după care conectaţi caloriferele la sistem.
Reţelele de distribuţie va fi finalizate cu nişte conexiuni la distanţă ce vor fi utilizate pentru a crea o
schemă funcţională a sistemului. Trei conexiuni la distanţă vor fi localizate la primul nivel – două
pentru încălzirea prin radiaţie şi una pentru colectorul sistemului de încălzire prin pardoseală. Pentru
al doilea nivel vom utiliza o singură legătură, pentru sistemul de încălzire prin pardoseală.
Centrala si vana de amestec ce alimenteaza pardoseala radianta va fi desenata in vederea

schematica si nu in vederea in pala pana in prima faza a calculelor se va utiliza crearea de legaturi
virtuale. Schema funcţională va fi creată după introducerea componentelor necesare şi efectuarea
calculelor.
1. Selectaţi "Conexiune la distanta" din meniu, mergeţi pe desen şi daţi click pe punctul unde
este localizată ieşirea din sistem. Introduceţi legăturile pentru primul etaj în părţile unde va fi
conectată reţeaua de distribuţie a caloriferelor.
2. Selectaţi "Traseu tevi pereche", mergeţi pe desen şi schiţaţi traseul ţevii începând de la
conexiunea la distanţă desenaţi circuitul ţevii pe lângă calorifere fără să le conectaţi însă.
Inserarea se face cu modul AUTO activat, care se poate dezactiva temporar apăsând tasta
Shift, când programul încearcă să facă legături între componente de–a lungul circuitului.
3. Desenaţi reţeaua de distribuţie pentru întreg etajul; conectaţi caloriferele. Pentru aceasta
marcaţi caloriferele şi reţeaua. Alegeţi "Selectare in dreptunghi componentele de tipul“ dând
click dreapta. Selectaţi întreaga reţea şi toate caloriferele de pe desen. Dacă sepentinele din
pardoseală au fos selectate şi ele, deselectaţi–le cu ajutorul tastei Ctrl.
82
4. Selectaţi "Conectare automata unitati terminale" din meniul "Componente". După ce aţi legat
caloriferele, programul va afişa o întrebare: "Stergere tevi care nu sunt necesare?". Daţi "Da".
Toate caloriferele vor fi branşate la sistem.
83
3.9. Calcule şi opţiuni de calcul

1. După introducerea datelor efectuaţi calculele. Apăsa tasta F10, pentru calcule. După
diagnosticarea datelor, programul va afişa indicii legate de conectarea zonelor de încălzire la
colectoare prin legături virtuale, despre tipul şi dimensiunea caloriferelor şi despre tipul standard
al ţevilor pentru circuit incluzând traseele virtuale ale ţevii. Daţi click pe "Continua".
2. Programul deschide prima fereastră de calcul "Temperatura pe tur circuit IR" pentru a determina
temperatura de tur. Numele circuitului de control este indicat în partea stângă, în cazul de faţa
este "Vana de amestec virtuală", deoarece am utilizat legături virtuale ale colectoarelor folosind
vane de amestec şi nu am introdus pe desen simbolurile sursei de căldură şi ale Vanei de
amestec. Daţi click pe pentru a permite programului să calculeze o

temperatură optimă de tur, a cărui valoare acceptată va apărea în câmpul alăturat. În grafic vor
fi afişate temperaturile pe tur pentru fieare cameră în parte. Linia întreruptă verticală având la
bază simbolul unui triunghi indică temperatura de tur setată. Dacă schimbaţi poziţia liniilor
orizontale din dreptul camerelor şi acestea îşi schimbă culoarea din verde în albastru, camera
respectivă va fi subîncălzită; dacă liniile devin roşii, camera va fi supraîncălzită.
84
3. Dând click pe “Urmatorul” şi mergând mai departe în fereastra de calcul pentru încălzirea prin
pardoseală, vom observa că partea de calcul nu este finalizată. În timpul calculelor pentru acest
sistem, pot fi afişate nişte erori.NU puteţi face calcule mai departe. Va trebui să corectaţi
aceste erori. Daţi click pe butonul “Renunţă”.
85
4. În editorul grafic apăsaţi tasta F8 pentru afişarea listei de erori. Dând click pe una din erori,
elementul la care se referă va fi marcat pe desen.
5. Conform calculelor, va trebui să împărţiţi două zone de încălzire – una, deoarece este depăşită
lungimea maximă a conductei de alimentare iar cealaltă deoarece căderea de presiune în
serpentină este prea mare. Selectaţi ”Divizare suprafata incalzire (oricare) cu rosturi de dilatare”
din meniul ”Functii” şi mergeţi pe desen. Folosind modul AUTO împărţiţi zona de încălzire
în două părţi Imprimarer–o linie de divizare. Pentru a încheia desenul apăsaţi click dreapta.
Zona de încălzire a fost împărţită în două părţi.
86
6. În acelaşi mod, împărţiţi cealaltă zonă de încălzire. În camera 007 – atelierul, schimbaţi setările
zonei pentru a o putea modifica liber şi schimbaţi–i forma pentru a putea lega conductele de
alimentare la cealaltă zonă de încălzire. Completaţi datele zonei de încălzire referitoare la
structura şi construcţia pardoselii. Va trebui să specificaţi din nou zonele periferice.
7. După corectarea erorilor, treceţi la calcul apăsând tasta F10. După diagnosticare apăsaţi
butonul “urmatorul”. Programul va deschide prima fereastră de calcul, şi pasul următor este
determinarea temperaturii de tur. Dând click pe butonul permitem programului

să calculeze temperatura optimă de tur, iar valoarea adoptată va fi afişată în câmpul alăturat.
87
8. Apăsaţi butonul "Urmatorul" fereastra de calcul pentru încălzirea prin pardoseală (în acest
moment, calculul termic este încheiat). Dând click pe butonul din partea dreaptă a "VA [cm]",
putem vedea care sunt opţiunile disponibile pentru traseul serpentinei şi care opţiune a fost
aleasă de program. Este recomandat să lăsaţi programul să aleagă tipul circuitului pentru zona
de încălzire. Pentru aceasta lăsaţi câmpul “Auto” bifat.
88
9. Daţi click pe "Urmatorul". Fereastra "Optiuni de calcul" se referă la reţeaua de distribuţie. Putem
schimba aceste ferestre dând click în lista din stânga ecranului. În "Optiuni echilibrare sistem",
programul afişează un nume pentru sursă şi atunci când folosiţi legături virtuale, sursa va fi de
asemenea virtuală.
10.Pentru finalizarea calculelor, daţi click pe the "Urmatorul" sau mergeţi în "Rezultate". Programul
va încheia calculele hidraulice şi va lista materialele.
89
3.10. Vizualizarea rezultatelor

Fereastra "Rezultate" este împărţită în două. În partea stângă este o listă de rezultate împărţită
pe categorii, iar în partea dreaptă sunt prezentate rezultatele detaliate ale unei anumite categorii.
Având două sisteme de încălzire şi legături virtuale, programul va aloca rezultatele unei singure surse
virtuale.
Vizualizaţi tabelele cu rezultate dând click pe grupurile din listă, cele mai importante fiind:
"Rezultate generale", "Rezultate IR" şi "Necesar materiale".
90
3.11. Desenarea conductei de alimentare

În cadrul acestei metode ne–am concentrat pe achiziţia rapidă de rezultate cu o aproximaţie
suficientă pentru a fi concludente. Din acest motiv au fost permise legături virtuale iar conducta de
alimentare şi sursa de căldură nu au fost desenate. Totuşi, un proiect tehnic trebuie să cuprindă şi
aceste elemente. În partea următoare a acestui exemplu sunt tratate aceste probleme.
1. Mergeţi la editorul grafic şi selectaţi "Conectare cu tevi pereche" din "Radiant".

2. Mergeţi pe desen, şi desenaţi conductele de alimentare de la ieşirile colectorului la zonele de
încălzire. Datorită caracteristicilor modului AUTO, este indicat să conectaţi mai întâi zona de
încălzire cea mai apropiată şi apoi celelalte zone mai depărtate.
3. Reţineţi că aceste conducte trebuie să fie corect desenate, deoarece programul calculează
automat lungimea acestora. Dacă lungimea conductei de alimentare de pe desen diferă de cea
reală, corectaţi această valoare în tabelul de date.
3.12. Realizarea schemei funcţionale şi introducerea în proiect a unei surse

Calculele anterioare au fost efectuate având o sursă de căldură virtuală. Acum vom crea o nouă
pagină de lucru, vom adăuga o sursă şi o vom conecta la sistem.
1. Pentru deschiderea unei noi pagini de lucru daţi click dreapta în pagina curentă şi deschideţi
fereastra de control a paginii. Daţi click "Nou", selectaţi "Vedere schematica" la tipul foii. Pentru
o identificare mai uşoară denumiţi pagina de lucru "Vedere schematica". Închideţi fereastra de
control a paginii de lucru.
2. Deschideţi meniul "Constructie" din partea dreaptă jos a ecranului. Daţi click pe „Tabel
cota pardoseala" din meniul "Componente" si apoi în desen. Deoarece în exemplul nostru
lucrăm cu parter şi primul etaj, limitaţi la doi numărul nivelelor prin săgeata din partea de sus a
desenului. În tabelul de date introduceţi valorile corespunzătoare pentru înălţimea primului etaj,
diferenţa de înălţime şi grosimea pardoselii.
91
3. Mergeţi în meniul "Incalzire". Selectaţi "Centrala" din "Retea/calorifere" şi introduceţi–l în desen.

Indicaţi tipul acestuia în tabelul de date.
4. Un alt element este amestecătorul, care este introdus în desen între boiler şi conexiunile la
distanţă ale sistemului de încălzire prin pardoseală. Indicaţi tipul acestuia în tabelul de date.
92
5. În acelaşi meniu, selectaţi "Vedere schematica automata" şi introduceţi elementul în desen.

Programul poate genera schema funcţională a întregului sistem prin intermediul acestor
componente.
6. Folosiţi "Traseu tevi pereche" pentru a conecta boilerul şi amestecătorul; completaţi tipul
acestuia în tabelul de date.
7. Realizaţi o legătură logică între fiecare “Vedere schematica automata” şi conexiunea la distanţă
corespunzătoare. Pentru aceasta, daţi fecărui element câte un simbol, o literă spre exemplu şi
introduceţi–o în tabelul de date. În acest tabel selectaţi pagina de lucru (în cazul nostru, unul din
planuri) în care se găseşte elementul corespondent. Apoi mergeţi în pagina de lucru respectivă
şi notaţi cu acelaşi simbol conexiunea la distanţă corespunzătoare şi în tabelul de date al
acesteia numiţi pagina de lucru “Pagina lucru de destinatie. Repetaţi procedura pentru fiecare
pereche.
8. Introduceţi fitingurile corespunzătoare pentru circuitul ţevii, centrala şi schimbător, şi indicaţi
tipul acestora în tabelul de date.
9. După ce aţi desenat toate componentele, apăsaţi Shift+F2 şi programul va verifica legăturile din
sistemul desenat.
10.Pentru realizarea automată a schemei funcţionale, daţi click dreapta în fiecare element “Vedere
schematica automata” şi selectaţi din meniul listă "Creare vedere schematica automata".
93

1. După completarea datelor şi verificarea legăturilor, apăsaţi F10, pentru calcule. După
diagnosticarea datelor, programul trece în fereastra de calcule; nu va fi afişat nici un mesaj
referitor la traseul virtual al ţevii.
2. Determinaţi temperatura pe tur a sistemului de încălzire prin pardoseală în fereastra
"Temperatura pe tur IP", de această dată pentru circuitul de control al sursei care a fost
introdusă în desen. Pentru rezultate apăsaţi butonul "Urmatorul".
3.14. Afişarea rezultatelor

Vezi 2.13.
3.15. Imprimarearea tabelului de rezultate

Dacă rezultatele calculelor sunt complete, acestea pot fi Imprimareate. Deoarece prima parte a
calculelor are un caracter preliminar, ne vom concentra mai mult la "Rezultate generale" şi "Necesar
materiale".
Vezi 2.10.
3.16. Desenarea serpentinelor pentru sistemul de încălzire prin pardoseală

După efectuarea completă a calculelor, vom introduce o imagine cu un circuit de ţevi în oricare
din zonele de încălzire. Rezultatul calculelor nu este afectat existenţa sau lipsa acestei imagini.
1. Mergeţi în "Desenare serpentina" din colţul dreapta jos.
2. Selectaţi "Linii intrerupte pentru desenare sistem tevi – automatic" din meniul "Radiant".
Acest element grafic este utilizat pentru desenarea circuitului ţevii în zona de încălzire.
94
3. După selectare mergeţi pe desen. Programul marchează punctul de legătură între conducte şi
zona de încălzire cu o cruce gri direcţia cu o săgeată gri. Selectaţi direcţia ţevii şi daţi click când
săgeata gri este poziţionată corespunzător.
4. Modelul "Teava spirala" este desenat după ce aţi ales direcţia, aţi dat click stânga şi după ce
traseul ţevii a fost salvat.
5. Pentru modelul "Serpentina dubla", programul va afişa o prefaţă a traseului conductei.
Repoziţionând cursorul mouse–ului, putem observa cum se schimbă modul de şerpuire al ţevii
de–a lungul sau perpendicular pe direcţia camerei. După selectare, daţi click şi liniile vor fi
inserate în desen. Aceeaşi procedură se repetă pentru toate zonele de încălzire. Pentru
încheiere daţi click dreapta.
95
6. Când introducem linii punctate în desen, pot fi schimbate caracteristici din tabelul de date. Însă
după ce aţi dat click pe desen, nu se mai pot face modificări asupra circuitului. Pentru aceasta
va trebui să îndepărtaţi liniile şi să le reintroduceţi. Liniile pot fi uşor îndepărtate selectând
"Stergere polilinii din ZI" în meniul deschis prin click dreapta.
3.17. Imprimarea desenului

După efectuarea calculelor şi desenarea liniilor punctate reprezentând circuitul ţevilor, putem
Imprimarea desenul. Stabiliţi setările pentru Imprimareare şi marginile foii, dacă nu corespund.
Opţiunile de Imprimareare pot fi setate individual pentru fiecare pagină.
1. Mergeţi în meniul "Imprimare" situat în partea dreaptă jos. Programul va deschide o fereastră de
prefaţă şi datele necesare Imprimareării sunt indicate în tabelul de date.
2. Alegeţi o imprimantă. Setaţi scara, marginile, aşezarea în pagină, dimensiunile paginii. Alegeţi
între Imprimareare color şi alb–negru.
3. Verificaţi marginile paginii, şi corectaţi–le dacă este cazul cu ajutorul mouse–ului. În pagina
prefaţă apar linii punctate verzi şi mov şi simbolul unei foarfece. Liniile mov indică limitele
paginii din stânga şi de jos iar cele verzi reprezintă cutele folosite la alipire. Dacă paginile se
lipesc margine în margine, nu mai sunt necesare cutele. Le puteţi dezactiva din tabelul de date.
96
4. Imprimareaţi proiectul cu ajutorul combinaţiei de taste Ctrl+P. În fereastra de Imprimareare

puteţi alege numărul de pagini de Imprimareat.
97
LECTIA TREI: Uponor HSE-therm 4.5+Uponor HSE-heat&energy 4.5
4. UPONOR HSE-THERM 4.5 + UPONOR HSE-HEAT&ENERGY 4.5 –

LECTIA TREI:
EXEMPLU DE ÎNCĂLZIRE PRIN PARDOSEALĂ ŞI ÎNCĂLZIRE
RADIANTĂ, ÎN VEDERE PLANĂ REALIZATĂ FOLOSIND FIŞIERE
TIP DWG. CALCULUL PIERDERII DE CĂLDURĂ CONFORM
STANDARDELOR ÎN VIGOARE
Scopul acestei lecţii este de a arăta cum se pot face calcule complexe pentru încălzirea prin
pardoseală şi încălzirea radiantă, prin calculul pierderii de căldură în cazul unei clădiri cu două nivele
încălzite. Partea grafică a proiectului va cuprinde desene în vedere plană prelucrate din fişierele
tip .dwg. Scopul prelucrării este realizarea unei construcţii complexe cu pereţi şi elemente
suplimentare (ferestre şi uşi) precum şi cu camere distincte.
Calculul pierderii de căldură va fi realizat de program Uponor HSE-heat&energy 4.5, în care vor fi
încărcate datele referitoare la structura construcţiei şi caracteristicile camerelor.
Având pereţii şi ferestrele desenate, putem poziţiona automat caloriferele sub ferestre. După
efectuarea calculelor, schema funcţională va fi realizată automat având la bază vederile plane ale
celor două etaje.
4.1. Rularea programului. Interfaţa

Vezi 2.1,
4.2. Completarea datelor generale.

Similar capitolului 2.3, cu excepţia subcapitolului 3:
1. Deoarece calculul pentru pierderea de căldură va fi realizat de programul Uponor HSE-

heat&energy 4.5, introduceţi zero în câmpul “Q index [W/m2] pentru temp data” din Date
Generale(F7), astfel încât indicele pentru pierderea de căldură nu va mai fi calculat.
4.3. Pregătirea unei baze pentru realizarea vederii plane

Materialul grafic în cazul proiectului de faţă va fi alcătuit din vederile plane ale celor două etaje,
cu încălzire radiantă şi încălzire prin pardoseală. Cele două schiţe pot fi obţinute în mai multe moduri.
Această lecţie va arăta cum desenele parterului şi ale primului etaj, create de un arhitect sub formă de
fişiere .dwg pot fi introduse în program şi prelucrate, prin adăugarea uşilor şi ferestrelor.
1. Din meniul „Fisier” selectaţi comanda „Import vedere cladire din fisier DWG/DXF”. Programul va
deschide o fereastră în care se găseşte primul fişier dwg conţinând schiţa subsolului, daţi click
pe ea şi apăsaţi butonul “Deschide”. La prima inserare, programul ne va întreba de tipul
fişierului (cu extensia .shx). Putem localiza fişierul pe hard disk, daca acesta există; în caz
contrar, selectaţi “Renunta”.
2. Fereastra de inserare este deschisă. Toate desenele ce se găsesc în fişierul inserat sunt afişate
în partea stângă. În colţul din stânga sus, selectaţi din meniul listă unitatea de măsură pentru
desen, care va corespunde dimensiunii reale ale clădirii.
! Selectarea unităţii de măsură corespunzătoare dimensiunii reale ale obiectului este importantă
datorită editorului grafic, care indică intotdeauna dimensiunile în metri. De aceea este
important să inserăm desene aduse la scară.
98
LECTIA TREI: Uponor HSE-therm 4.5 +Uponor HSE-heat&energy 4.5
♦ Indiciu : Pentru a verifica corectitudinea selecţiei apăsaţi şi măsuraţi o uşă, care ar trebui să
aibă aproximativ 1m.
3. Apăsaţi pe butonul „Continua”. Suntem acum în fereastra de prelucrare a pereţilor. Deoarece

fişierul trebuie prelucrat constructiv, selectaţi straturile desenului pentru a analiza pereţii. În
acest caz selectaţi straturile “Pereti” şi “Axe”. Dacă părţile componente ale pereţilor se găsesc
simultan în mai multe straturi, acestea nu pot fi prelucrate corect de către program. În astfel de
situaţii apăsaţi apăsaţi butonul pentru a selecta fragmentul de perete. În partea de jos a
ferestrei este afişată prefaţa – cum va arăta peretele. Selectaţi două sau trei fragmente ale
peretelui. Prin apăsarea butonului , puteţi îndepărta pereţii care sunt în plus.
99
4. În partea de sus a ferestrei, putem selecta intervalul de valori pentru grosimea peretelui. Dacă
în proiect există canale de ventilaţie sau hornuri, grosimea peretelui trebuie micşorată în locurile
respective, pentru ca interpretarea desenului de către program să fie corectă.
100
5. Daţi click pe „Continua”. Acum suntem în fereastra de prelucrare a ferestrelor şi a uşilor.

Selectaţi straturile care conţin ferestrele şi uşile, setaţi intervalul de lăţime a ferestrei – selectaţi
cea mai mare valoare – este foarte important, dacă avem uşi duble în proiect. Astfel, aceste
componente vor fi corect interpretate de către program.
101
6. Din baza de date a programului, alegeţi tipul uşilor şi al ferestrelor. Ar trebui să fie aceleaşi cu
elementele inserate în progam. Când vrem să vedem mai clar componentele din desen precum
şi tipul acestora, folosiţi funcţia zoom, din partea de sus a ferestrei.
102
7. Daţi click pe „Continua”. Suntem acum în fereastra „Selectare layere desen pentru a fi incarcate
ca desene”, fără prelucrare. Toate straturile sunt selectate standard. Dând click dreapta pe lista
de straturi ale desenului activaţi opţiunea “Deselecteaza tot” şi putem astfel ajusta doar
straturile necesare pentru completarea grafică. În acest caz, selectaţi stratul “Scari”. Nu
încărcaţi şi caracteristicile camerei deoarece programul poate genera propria descriere şi
acestea se vor suprapune făcând desenul greu de înţeles.
8. Pentru a face interpretarea şi pentru a încărca un fişier în program, apăsaţi butonul „Continua”.
Programul va afişa în procente durata procesului iar în final va fi afişat un mesaj prin care
suntem anunţaţi că fişierul respectiv este încărcat în pagina curentă, în meniul “Constructie”.
103
9. Acum desenul camerelor conţine pereţi, uşi şi ferestre. Puteţi specifica valorile coeficientului
transferului de căldură U pentru aceste elemente.
10.Pentru a încărca o altă vedere plană a etajului va trebui să deschidem o nouă pagină de lucru.
Pentru aceasta, daţi click dreapta în pagină şi deschideţi fereastra de control. Daţi click pe
“Nou”, selectaţi tipul paginii „Plan”. Pentru o mai bună identificare, schimbaţi numele celor două
pagini – „Groundfloor” şi „Primul etaj” pentru a doua. Selectaţi ca pagină curentă “Primul etaj” şi
închideţi fereastra de control.
11.În pagina de lucru „Primul etaj”, din meniul „Fisier” daţi comanda „Import building plan view from
DWG/DXF Fisier”. Programul va deschide o fereastră în care putem găsi al doilea fişier dwg,
selectaţi–l şi apoi apăsaţi “Open”.
104
12.Repetaţi paşii 1–8 după descrierea anterioară.
4.4. Completarea datelor camerei

După inserarea şi interpretarea schiţelor, avem un desen al construcţiei, în care programul
distinge camere separate. Trebuie să completăm datele camerelor în tabelul de date.
1. Mergeţi în meniul “Constructie” Din colţul dreapta al ecranului. Daţi click pe fiecare cameră în
parte – va apărea tabelul de date. Completând câmpul „Simbol camera” putem denumi
camerele. Apoi verificaţi temperatura din camere – baia ar trebui să aibă o temperatură mai
ridicată.
105
2. În câmpul „Ti dedesubt” treceţi valoarea temperaturii camerei de dedesubt. Dacă clădirea are
subsol, alegeţi 8 ºC pentruTi dedesubt.
3. Completaţi datele pentru toate camerele şi urmaţi aceeaşi procedură pentrul „Primul etaj”.
Lăsăm standard temperatura interioară a camerei, temperatura camerei de dedesubt o
0
considerăm 20 C, numai pentru baie vom trece valoarea de 24 C.
4. În proiect avem două etaje încălzite. În afara lor, clădirea mai dispune de două nivele
neîncălzite – subsol şi mansardă. Ele nu vor avea schiţe în editorul grafic. Pentru calculul
pierderii de căldură vom adăuga în editorul grafic componente precum partiţionarea orizontală a
camerei – pardoseală, pentru parter şi plafon pentru primul etaj. În această lecţie în loc de
106
susbol şi mansardă vom trece temperaturile de o parte şi de alta a partiţiilor orizontale, în

0
Uponor HSE-heat&energy 4.5. Pentru camerele neîncălzite temperatura adoptată este de 8 C.
5. În “Parter”, selectaţi din meniul „Componente” butonul “Impartire orizonatala: podea” ,

mergeţi pe desen şi daţi click pe fiecare cameră în parte. Programul va afişa o prefaţă şi va
indica cu gri locul în care va fi plasat elementul; după ce aţi dat click, o linie albastră va apărea
în axele partiţiei camerei, o linie punctată albastră va indica marginea acestor partiţii şi o linie
întreruptă roşie va marca dimensiunile exterioare ale camerei.
6. Deoarece am considerat că toate camerele au subsol dedesubt, folosind tasta F3, puteţi seta
pardoseala în fiecare din camerele de pe desen. În tabelul de date putem lăsa câmpul din
dreptul „Calculat in Uponor HSE-heat&energy 4.5” completat cu “Da”.
107
7. Pentru „First floor” vom introduce în camere un element de tipul „Impartire orizontala: tavan”. În
tabelul de date putem lăsa câmpul din dreptul „Calcilat in Uponor HSE-heat&energy 4.5”
completat cu “Da”.
4.5. Completarea datelor grafice

Să încheiem structura clădirii:
1. În meniul principal, selectaţi “Optiuni / Optiuni Proiect / Structura cladire” sau apăsaţi combinaţia
de taste Ctrl+F7. “Structura cladire” este marcat în lista de opţiuni şi se va deschide fereastra.
2. În partea stângă a ferestrei este afişată lista etajelor, apartamentelor şi a camerelor. Pentru a
deschide lista, daţi click pe simbolul din dreptul categoriilor. În partea dreaptă, sunt afişate
datele categoriei selectate. Putem completa câmpurile referitoare la etajele clădirii. Pentru
componentele deja existente, completaţi cu numele, înălţimea, grosimea, etc. Putem lăsa
înălţimea etajului neschimbată. Lăţimea standard a nişelor este de 1500 mm, care corespunde
cu lăţimea ferestrei. Înălţimea circuitului ţevii poate fi setată la 0,1 m.
108
3. După ce am dat click într–un câmp anume din partea dreaptă, putem vedea în desenul de
dedesubt o valoare de probă care va fi ulterior schimbată.
4. Completaţi datele pentru cel de–al doilea nivel în mod similar. După ce toate datele au fost
introduse, închideţi fereastra cu structura clădirii apăsând butonul “Ok”.
5. Salvaţi proiectul pe hard disk pentru a putea fi deschis mai târziu în alt program.
109
4.6. Deschiderea proiectului şi completarea datelor

Uponor HSE-therm 4.5 şi Uponor HSE-heat&energy 4.5 utilizează acelaşi fişier, astfel datele
schimbate într–un program sunt schimbate automat şi în celălalt după salvare.
1. Lansaţi programul Uponor HSE-heat&energy 4.5 din Package Manager. După deschidere
putem vedea meniul principal şi barele de unelte. În meniul “Fisier” selectaţi “Deschide” sau daţi
click pe simbolul . Găsiţi proiectul salvat anterior şi deschideţi–l. Proiectul va fi încărcat în

program şi deschis în meniul “Date generale”.
2. Din partea din stânga jos deschideţi “Standarde de calcul si optiuni”, şi debifaţi câmpul
“Calculare necesar de calsura sezonier”, deoarece în cadrul acestei lecţii nu sunt făcute astfel
de calcule.
110
3. In câmpul “Localitate” din meniul “Date clădire” selectaţi din listă oraşul în care în care este
localizată clădirea din proiect sau oraşul cel mai apropiat. Nu se fac modificări la datele setate
implicit. În partea stângă sus, daţi click pe “Structura cladire”, pe în partea de jos şi putem
vedea toate camerele din acest proiect.
111
4. Pentru partiţiile orizontale introduse în editorul grafic (pardoseală, plafon ), programul identifică
automat tipul acestora. Pentru prima pagină de lucru (Parter) aceasta este pardoseala iar
pentru ultima pagină de lucru (Primul etaj) aceasta este plafonul. În exemplul nostru am
considerat că în spatele partiţiilor orizontale se află un subsol respectiv o mansardă neîncălzită.
Pentru aceasta, după ce am încărcat fişierul în Uponor HSE-heat&energy 4.5 trebuie să
schimbăm tipul partiţiei orizontale. Daţi click pe fiecare cameră a parterului şi în coloana “Tip”,
în locul “Pardoseala pe sol” selectaţi „Pardoseala interna”.
5. După aceea, setaţi temperatura pentru cealaltă parte a partiţiei. Pentru fundaţii şi mansarde, am
adoptat temperatura 8 0C.
112
6. Repetaţi procedura pentru toate camerele de la parter şi etaj. În cazul etajului, la tipul partiţiei,
în loc de „Acoperis” selectaţi din listă „Pardoseala interioara”.
♦ Indiciu: Puteţi deschide acelaşi fişier în Uponor HSE-therm 4.5, fără să închideţi Uponor HSE-
heat&energy 4.5.
Selectaţi stratul înstalaţiei – apăsaţi click dreapta – selectaţi în dreptunghi componentele de tipul
– încălzire prin pardoseală. – şi desenaţi o fereastră peste tot desenul.
În tabelul de date, puteţi specifica acum Ti de dedesubt pentru toate zonele de încălzire în acelaşi
timp. Salvaţi proiectul şi treceţi în „Heat and Energy” – unde datele sunt modificate automat.
4.7. Construcţia şi proprietăţile partiţiei

Pentru a face un calcul pentru pierderea de căldură, trebuie să descriem aceste partiţii în
program, pe care îl vom folosi mai târziu pentru a le atribui camerelor în editorul grafic. De exemplu,
unele partiţii vor fi realizate din straturi materiale specifice, altele vor fi “ready–made partitions” având
coeficientul U specificat.
1. În fereastra din stânga sus, daţi click pe “Definirea peretelui” şi în fereastra de mai jos
“Partitions”. În partea dreaptă va apărea un tabel – este gol deocamdată. Dând click pe butonul
deschideţi un meniu listă şi aici daţi comanda “Adauga structura”.
113
2. Un nou tabel va apărea. Este necesar să completaţi câteva date în acest tabel. Alegeţi din listă
un nume scurt de identificare pentru partiţie, comentariul şi tipul acesteia. Apoi, pentru partiţiile
ce conţin straturi, după ce am deschis câmpul “Material” selectaţi lintr–o listă materialul pentru
partiţie şi specificaţi grosimea acesteia în coloana “d”. Procedaţi astfel pentru toate straturile ce
formează partiţia. În construcţia partiţiei exterioare ordinea straturilor trebuie să fie de la interior
la exterior.
3. În partea de jos a ferestrei, programul afişează o prefaţă a calculelor precum şi valoarea

coeficientului U.
4. Toate partiţiile formate din straturi trebuie realizate în acelaşi fel.

5. Pentru crearea unei “Impartiri deja facute”, adăugaţi structura partiţiei, numele şi selectaţi tipul
acesteia. Apoi selectaţi “Partition with user–spec. U” în “Maniera de definire a impartirii”şi setaţi
coeficientul transferului de căldură Uo. Pentru componentele “Fereastra exterioara” şi „Usa
exterioara”, în funcţie de normele valide ale programului, putem seta mărimea spaţiilor goale,
prin care poate intra aerul din exterior.
114
6. În mod similar putem declara şi celelalte partiţii din clădire.
7. Deoarece procesarea se realizează mai departe în editorul grafic al programului Uponor HSE-
therm 4.5, salvaţi fişierul pe hard disk.
115
4.8. Atribuirea tipurilor de contrucţii partiţiilor de pe desen

După definirea partiţiilor, trebuie să alocăm caracteristicile acestora partiţiilor de pe desen.
1. Mergeţi în programul Uponor HSE-therm 4.5, în care proiectul nostru este încă deschis.
Programul va reîmprospăta datele şi după aceea putem lucra la proiect. Dacă “Constructie” nu
este activ, activaţi–l. Cu ajutorul modului BLOC, dând click pe câmpul din colţul din dreapta jos
a ecranului, blocăm pagina de lucru, pentru a evita deplasarea separată a pereţilor în timpul
selectării lor.
2. Din meniul “Edit” daţi click pe “Selectare componente de tipul …” >> “Perete” >> “Extern” şi toţi
pereţii exteriori vor fi selectaţi. În tabelul de date, în câmpul “Tip de structura” alegeţi un nume
pentru partiţie.
116
3. Pentru ferestrele şi uşile din pereţii exteriori, alegeţi tipul partiţiei în tabelul de date.
117
4. Deoarece există două tipuri de pereţi interiori în cadrul proiectului, cu ajutorul modului multi–
selectare (apăsaţi tasta Shift în timp ce daţi click), selectaţi toţi pereţii mai groşi mai întâi şi
pentru aceşti pereţi selectaţi tipul structurii partiţiei. În mod similar, selectaţi şi ceilalţi pereţi şi
apoi completaţi tipul acestora în tabelul de date.
118
5. După aceasta, selectaţi în acelaşi timp toate partiţiile orizontale – pardoselile, care au fost
schiţate pe desen şi completaţi în tabelul de date tipul acestora.
119
6. Aceleaşi operaţii trebuiesc efectuate în cazul primului etaj. Alocaţi pardoselilor, pereţilor interni
şi celor externi tipuri de partiţii corespunzătoare în tabelul de date.
7. Deoarece procesarea proiectului va fi realizată în cadrul programului Uponor HSE-heat&energy

4.5, salvaţi fişierul pe hard disk.
120
4.9. Completarea datelor în Uponor HSE-heat&energy 4.5 şi realizarea

calculelor
1. Mergeţi în programul pentru calculul pierderii de căldură. Pentru fiecare cameră programul va
calcula volumul de aer necesar pentru ventilaţie.
2. Pardoselile din camerele cu sistem de încălzire prin pardoseală nu trebuiesc luate în

considerare în cazul calculului pierderii de căldură. Pentru aceasta, bifaţi în coloana “O” câmpul
din dreptul fiecărei astfel de pardoseli.
121
3. Programul va efectua calcule după fiecare modificare de date şi rezultatele vor fi afişate în
partea de jos a ferestrelor.
4. Salvaţi proiectul şi închideţi programul. Mergeţi în programul Uponor HSE-therm 4.5 unde vor fi
afişate datele reîmprospătate referitoare la necesarul de căldură pentru fiecare cameră.Daca
aici este o incalzire radianta si cotele caloriferelor si incalzirii in pardoseala au fost declarate
“auto”, programul va incerca sa acopere in timpul calculelor pe cat de mult este posibnil
pierderile de cladura cu serpentine de incalzire in pardoseala. Pentru restul de pierderi se vor
adauga calorifere
4.10. Introducerea zonei de încălzire

Vezi cap. 3.5.
4.11. Construcţia pardoselilor şi a zonelor periferice

Vezi cap. 3.6.
4.12. Desenarea conductelor de alimentare

Deoarece în această lecţie realizăm un proiect complex, este necesar să desenăm conducte de
alimentare.
1. În meniul “Incalzire”, selectaţi "Conectare cu teava dubla" din bara de unelte "Radiant".
Vezi 3.11, subcap. 2.
122
4.13. Introducerea caloriferelor pe desen

Vezi 3.7.
4.14. Desenarea unei reţele de distribuţie

Vezi 3.8.
4.15. Realizarea schemei funcţionale şi introducerea unei surse în proiect

Pentru ca întreaga instalaţie să fie desenată corect trebuie să introducem în proiect şi o sursă.
Pentru aceasta va trebui să creăm o nouă pagină de lucru şi să introducem un element de tipul
“Sursa”, şi să conectăm întregul sistem sub forma unei scheme funcţionale.
După aceea, vezi 3.12, de la cap 1 (fără subcap 9).

1. După completarea datelor, să trecem la executarea calculelor. Pentru aceasta apăsaţi tasta
F10. După diagnosticare, dacă nu au fost găsite erori, programul merge în prima fereastră cu
opţiuni de calcul „Temperatura pe tur circuit IR”. Următorul pas este determinarea temperaturii
pe tur. În stânga puteţi vedea numele circuitului de reglare care în acest caz este numele
sursei, introdus în tabelul de date. Dacă nu a fost dat nici un nume, programul va afişa sursa
“fara nume”.
2. Dând click pe btonul , permitem programului să seteze o temperatură optimă

pe tur, a cărei valoare va apărea în câmpul din apropiere. Daţi click pe butonul „Graf” şi va
apărea un grafic cu temperaturile tur pentru fiecare cameră în parte. Linia verticală punctată
având la bază simbolul unui triunghi indică temperatura de tur setată. Dacă una din liniile
orizontale din dreptul camerelor devine albastră, camera respectivă va fi subîncălzită; dacă linia
devine roşie, camera va fi supraîncălzită.
123
3. Dând click pe “Urmatorul” vom merge mai departe în ferestra cu calculul pentru încălzirea prin
pardoseală, care în această fază este finalizat. Dând click pe butonul din dreapta câmpului „VA
[cm]”, putem vedea diverse moduri de dispunere a serpentinei şi varianta aleasă de program.
Programul va seta automat zonele de încălzire în cazul camerelor în care s–a bifat câmpul
„Auto”.
124
4. Daţi click pe „Continua”. Meniul „Optiuni calcul IR” se referă la încălzirea prin radiaţie şi la
reţeaua de distribuţie. Verificaţi corectitudinea opţiunilor pentru încălzirea prin radiaţie în cele
partu ferestre, între care putem face schimbări dând click în lista din partea stângă a ecranului.
În meniul “Optiuni echilibrare sistem” programul va afişa numele sursei ales în tabelul de date.
5. Pentru finalizarea calculelor, daţi click pe butonul „Continua” sau mergeţi în meniul „Rezultate”.
Programul va încheia calculele şi va afişa o listă de materiale.
125
4.17. Vizualizarea rezultatelor

Meniul „Rezultate” este împărţit în două ferestre. În partea stângă este o listă de rezultate
împărţită pe categoriii, iar în partea dreaptă sunt prezentate rezultatele detaliate ale unui anumit grup.
Dacă în proiect au fost declarate două tipuri de încălzire şi o singură sursă, programul a afişa
rezultatele atribuite sursei pentru ambele tipuri de încălzire. Referitor la temperaturile pe tur şi retur,
rezultatele pentru încălzirea prin radiaţie sunt prioritare.
Mergeţi în următorul tabel cu rezultate dând click pe numele grupurilor individuale, dintre care
cele mai importante sunt: “Rezultate generale”, “Rezultate IR” şi “Necesar materiale”.
126
4.18. Imprimarearea tabelului cu rezultate

Vezi 2.10.
4.19. Desenarea serpentinelor pentru sistemu de încălzire prin pardoseală

Vezi 3.16.
4.20. Imprimarearea desenului

Vezi 3.17.
127
LECTIA 4: Uponor HSE-san 4.5
5. UPONOR HSE-SAN 4.5 LECTIA 4

EXEMPLU COMPLET DE PROIECTARE A UNUI SISTEM DE
ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ/RECE PLECÂND DE LA UN
FIŞIER TIP .ISB
Scopul acestei lecţii este de a arăta cum se poate proiecta rapid şi uşor un sistem de alimentare
cu apă caldă şi rece cu ajutorul unui fişier .isb conţinând desenul unu sistem de încălzire. Desenul
sistemului de încălzire are la bază structura grafică a unei clădiri – vezi lecţia 4. Desenul reprezentând
structura clădirii va servi ca bază pentru proiectarea unui sistem de alimentare cu apă. Meniul cu
desenele de fond reprezintă partea comună de editare pentru ambele proiecte.
Schema funcţională a sistemului de alimentare cu apă va fi realizată utilizând elemente precum:
sursă, schimbător de căldură, linie de legătură, reţea de distribuţie şi coloană. Fragmente ale
sistemului introduse ca originale (în două băi şi în bucătărie) în desenele parterului şi primului etaj vor
apărea în schema funcţională ca umbre ale acestor componente. În acest fel va fi creată schema
funcţională a sistemului.
5.1. Lansarea programului şi descrierea interfeţei

1. După pornirea programului din Package Manager, va fi afişată o fereastră de întâmpinare. Aici
puteţi opta pentru crearea unui nou proiect, deschiderea unuia existent sau a celui care a fost
recent editat. Dacă acest ecran nu este afişat, va fi creat automat un nou proiect.
2. Următoarele componente sunt afişate pe ecran:
Meniu principal Bara instrumente
Tabel date
Foaie de lucru
Navigator
Bara de stare Scop proiect Schimbare mod operare
129
- Bara de titlu – a ferestrei principale conţine în partea stângă numele programului şi numele
proiectului curent. În partea dreaptă se găsesc butoanele standard ale windows–ului.
- Meniul principal – se găseşte imediat sub bara de titlu. Dând click stânga pe unul din
butoane deschideţi o listă de comenzi.
- Bara de unelte – este ordonată în subiecte–temă. Pentru activare, daţi click stânga pe ele. Va
fi afişat un set de iconiţe atribuite scopului de editare respectiv. Click stânga pe una din
iconiţe activează o funcţie sau modul de inserare al unui element.
Când poziţionaţi cursorul mouse–ului deasupra unui buton (iconiţă), va fi afişat un indiciu.
Conţinutul barei de unelte, numărul şi tipul submeniurilor depinde de tipul paginii de lucru,
precum şi de scopul proiectului (San, Constructie, Fundal, Imprimare).
- Tabelul de date – se găseşte în partea dreaptă a ecranului. Tabelul este utilizat pentru
adăugarea datelor caracteristice ale componentelor din spaţiul de lucru. Pentru
activarea/dezactivarea tabelului de date apăsaţi tasta F12. Vă recomandăm să ascundeţi
tabelul e date când realizati o parte grafică a unui proiect. Datele caracteristice ale
componentelor sunt aranjate pe categorii în funcţie de tipul acestora.
- Bara de stare – se găseşte în partea de jos a ecranului. Afişează informaţii referitoare la

proiectul de faţă (calculate/necalculate), coordonatele cursorului mouse–ului în pagina de
lucru, informaţii despre operaţia curentă, despre modurile de operare.
- Scop proiect – se află în colţul din dreapta jos, sub tabelul de date. Aici sunt separate părţile
logice ale proiectului: instalare, construcţie, desenarea fondului, Imprimareare. Dacă fişierul
încărcat conţine proiectul unui sistem de încălzire, va fi afişat în meniul “Incalzire”. Fiecare
meniu dispune de opţiuni ce pot fi vizualizate prin click dreapta.
“Inactiv invizibil”
“Inactiv gri”
“Invizibil activ”
Prin activarea unei opţiuni selectate, componentele pot fi fie afişate fie nu, trecând cursorul
mouse–ului peste ele.
- Moduri de operare – câmpurile pentru modurile de operare se găsesc sub meniul de editare
al proiectului. Pentru a activa unul din aceste moduri (ORTO, LOCK, GRID, AUTO, REP),
daţi click pe câmpul fiecăruia. Dacă numele acestuia apare scris cu albastru, indică faptul că
este activ; când este scris cu gri – este inactiv.
- Spaţiul de lucru – este încadrat de rigle orizontale şi verticale. Aceste rigle vă ajută să
controlaţi poziţia componentelor inserate. Butonul din colţul stânga sus vă indică scara şi vă
permite să schimbaţi valoarea acesteia. Marginile spaţiului de lucru, opuse celor două rigle
reprezintă cursoare – vericale şi orizontale. Cursoarele sunt folosite pentru deplasarea
suprafeţei afişate în fereastră. În colţul din dreapta jos, între cele două cursoare se găseşte
butonul de navigare, care va permite să vizualizaţi mai uşor suprafeţe din spaţiul de lucru.
Submeniurile paginii de lucru sunt afişate în partea stângă a cursorului orizontal.
- Nume foaie de lucru – un proiect poate fi împărţit în două părţi, fiecare reprezentând un
desen separat. Trecerea de la un desen la celălalt se face dând click stânga pe numele
desenului respectiv. Pentru deschiderea ferestrei de control a fiecărui desen, dati click
dreapta pe numele acestuia. Din această fereastră puteţi crea noi desene, puteţi copia sau
şterge desene existente.
130
Regulile pentru lucrul cu programul sunt similare celor din cazul programului Uponor HSE-therm
4.5 (vezi 2.2).
131
5.2. Încărcarea unui proiect existent, adăugarea celor mai importante date
generale. Selectarea cataloagelor şi setarea standard a acestora
1. Selectaţi “Deschide proiect” din meniul principal “Fisier”. Este afişată o listă de selecţie în
care puteţi alege proiectul unui sistem de încălzire.
132
2. Proiectul este deschis cu meniul de editare activ. Pentru a merge mai departe la editarea
sistemului de alimentare cu apă, selectaţi meniul “San”.
Paginile de lucru pentru “Parter” şi “Primul etaj” afişează planurile pardoselii deoarece în meniul
“Constructie” a fost selectată opţiunea “Inactiv vizibil”. Traseul sistemului de încălzire nu este afişat,
deoarece în meniul “Incalzire” a fost selectată opţiunea “Invizibil inactiv”.
133
Pentru a specifica datele generale pentru sistemul de alimentare cu apă şi pentru a selecta
cataloagele standard pentru ţevi, deschideţi fereastra de opţiuni a proiectului apăsând pe tasta F7.
Aici puteţi specifica date generale pentru proiect, precum: temperatura standard pentru apa
caldă/rece, tipul clădirii şi date generale pentru pagina de lucru curentă: temperatura standard a
camerei, coloană şi traseele ţevilor de legătură. În fereastra “Optiuni proiect” puteţi schimba aspectul
obiectelor din program.
134
3. Pentru a încărca cataloage în program, daţi click stânga pe “Cataloage”. Această fereastră este
împărţită în categorii: “Tevi si fitinguri pentru tevi”, “Robinete si fitinguri”, “Izolatie”,
“Miscelatoare, ventile si echipamente de baie ”. Pentru a selecta cataloagele, daţi click stânga
pe ele. Numele catalogului selectat va fi subliniat. Pentru a muta catalogul respectiv în fereastra
din partea dreaptă, în scopul de a fi utilizat în proiect, folosiţi butoanele cu săgeţi albastre ,
. Puteţi schimba lista cataloagelor din fereastra din partea dreaptă cu ajutorul butoanelor cu
săgeţi albastre îndreptate în sens opus.
4. Selectaţi un catalog pentru ţevi din oţel galvanizat în “Tevi si fitinguri tevi”, pentru a–l putea
folosi în cadrul proiectului curent.
135
5. Selectaţi “Tipuri predefinite/Tevi, Receptori” din meniul listă în fereastra de opţiuni a proiectului.
Selectaţi tipul corespunzător al ţevii din catalogul producătorului în câmpurile “Tip predefinit tevi
(calda, circulatie)” şi “Tip teava predefinit (rece)”. Specificaţi de asemenea sistemul receptor
standard, corespunzător catalogului de ţevi selectat. Sistemul receptor determină modul de
executare al conecţiilor între receptori şi linii.
5.3. Introducerea receptorilor, conexiunilor coloanei şi a sistemului de

alimentare cu apă în vederea plană a pardoselii
Mergeţi în pagina de lucru a parterului şi în meniul de editare a sistemului de alimentare cu apă
(“San”). Vom introduce acum receptorii pentru apă caldă/rece, precum şi ţevile de alimentare pentru
baie şi bucătărie.
5.3.1. Introducerea receptorilor în planul parterului

În bucătărie şi baie vom poziţiona pe pardoseală ieşirile pentru conductele de apă caldă/rece şi
obiectele sanitare. În bucătărie se găsesc ciuveta şi maşina de spălat vase iar în baie maşina de
spălat rufe, cabina de duş, două rezervoare de spălare, vasul de toaletă şi un pisoar.
Pentru introducerea acestor componente pe desen vom activa modul AUTO, care ne ajută la
poziţionarea componentelor de–a lungul pereţilor şi conectează automat obiectele sanitare la scurgeri.
Mai întâi vom poziţiona componentele pentru drenaj şi ieşirile conductelor de alimentare şi apoi
vom completa datele acestora.
1. Selectaţi din bara de unelte de sus, din “Receptori” componentele ce trebuiesc instalate în baie:
maşina de spălat rufe , chiuveta , robinete , cada duş , cabină duş ,
136
vasul de toaletă , pisoarul , flotorul . Selectaţi o chiuvetă şi o maşină de
spălat vase pentru bucătărie.
2. Selectaţi “cada de duş” , mergeţi cu mouse–ul pe desen, în apropierea peretelui.

Componentul va fi introdus automat, lipit de perete, care este marcat.
3. Când daţi click stânga componentul este plasat şi apare pe desen.
137
4. Când introducem componente precum cada de duş + cabina de duş sau rezervoarele de
spălare + robinet putem lega aceste componente între ele. Pentru aceasta plasăm mai întâi pe
desen cada de duş şi apoi selectăm din bara de unelte cabina de duş şi dăm click pe desen
deasupra căzii de duş. Cabina de duş va fi automat plasată deasupra căzii. Dacă mutăm cada
de duş, cabina se va deplasa împreună cu ea.
5. Puteţi muta cabina de duş de–a lungul peretelui selectat trăgând–o cu ajutorul mouse–ului.
138
6. Utilizaţi aceeaşi procedură pentru a introduce toţi receptorii şi obiectele sanitare

corespunzătoare.
7. Trecem mai departe la configurarea punctelor de ieşire a conductelor de apă. Apăsaţi tasta F12
pentru afişarea tabelului de date. Selectaţi datele caracteristice din listă sau completaţi–le în
tabelul de date. Pentru majoritatea caracteristicilor putem introduce valori standard. Selectaţi
cada de duş şi cabina de duş (aceste componente formează o pereche) şi în tabel vor apărea
datele caracteristice ale acestora. Simbolul camerei unde se află componentele selectate este
indicat în meniul “Identificarea componentei” în câmpul “In camera”. Dacă este nevoie, puteţi
schimba valorile standard în “Date tehnice”:
- Tipul robinetului – schimbă robinetul pe desen
- Punctul de ieşire al conductei de apă – schimbă tipul acestuia (va trebui să modificaţi
debitul şi presiunea).
8. Acum putem configura robinetele şi rezervoarele de spălare. Deoarece cele două rezervoare
sunt identice utilizaţi funcţia de marcare multiplă. Ţineţi apăsată tasta Shift şi daţi click pe
componente. Datele introduse în tabel se aplică componentelor selectate.
9. Configuraţi celelalte puncte de ieşire după aceeaşi procedură.
139
5.3.2. Introducerea conexiunii la distanţă şi desenarea reţelei de distribuţie în planul

parterului
În cadrul acestui exemplu vom folosi funcţia de conectare automată a punctelor de ieşire la
reţeaua de distribuţie. Vom desena traseul ţevilor de apă caldă/rece şi le vom conecta la punctele de
ieşire. În punctul în care se găseşte coloana de apă, reţeaua de distribuţie se va termina cu o
conexiune la distanţă. În mod similar, o conexiune la distanţă va fi plasată în schema funcţională a
parterului şi va fi conectată la coloană.
Sursa de apă rece şi schimbătorul de căldură vor apărea în sistemul din schema funcţională.
Pentru a desena mai uşor traseul ţevii, vom activa modul ORTO (ne ajută să poziţionăm
orizontal, vertical şi la un anumit unghi specificat traseul) şi modul AUTO (pentru conectarea automată
a ţevilor).
1. Selectaţi “Conectare la distanta” din meniul “Directie curgere si alte componente”. Mergeţi
pe desen şi daţi click în locul în care veţi poziţiona coloana reţelei de distribuţie. Conexiunea la
distanţă va fi plasată în colţul băii.
2. Selectaţi un alt component din “Traseu tevi pereche – apa calda, apa rece” . Mergeţi pe
desen şi trasaţi conducte începând de la “Conectare la distanta”. Selectaţi punctul de început şi
punctul de cotitură al unei ţevi cu click stânga. Dând click dreapta sau desenând o ţeavă până
la punctul de legătură al unui receptor urmat de click stânga se încheie desenul circuitului ţevii.
3. Tevile sunt poziţionate cu modul AUTO activat. Dacă este făcută vreo legătură nedorită în timp
ce desenaţi ţevile, dezactivaţi temporar modul AUTO apăsând tasta Shift.
4. Astfel, reţeaua de dstribuţie a fost desenată iar receptorii pentru apă caldă/rece pot fi conectaţi.
Pentru aceasta, selectaţi reţeaua şi receptorii. Selectaţi “Marcare componente in dreptunghi
din meniul “Editare”. Selectaţi întreaga reţea şi receptorii de pe desen.
140
5. Din meniul “Componente” selectaţi “Conectare automata receptori”. Înainte de conectare, va fi

afişată întrebarea “Indepartare tevi in plus?”. Selectaţi “Da” în acest caz, deoarece capetele
rămase ale ţevilor nu vor fi folosite.
141
5.3.3. Desenarea sistemului pentru primul etaj

Desenaţi sistemul de alimentare cu apă în pagina de lucru pentru primul etaj după procedura
descrisă în 5.3.1 şi 5.3.2. Sistemul proiectat trebuie sa arate astfel.
5.4. Pregătirea unui desen de fond pentru schema funcţională

Schema funcţională pentru sistemul de alimentare cu apă va fi desenată pe aceeaşi secţiune a
clădirii care a fost folosită la proiectarea sistemului de încălzire. Totuşi, vom folosi o pagină de lucru
diferită. By Copiereing the arrangement of storeys from the Incalzire system schematic view sheet we
will introduce it into the water supply system schematic view sheet. Prin copierea aranjamentelor din
vederea schematica din foaia de lucreu Incalzire va fi introdusa in foaia de lucru cu vederea
schematica a sistemului de alimentare cu apa.
142
Deschideţi o nouă pagină de lucru din fereastra de control apăsând pe “Nou” şi selectaţi “Vedere
schematica”. Denumiţi “SAN schematic” noua pagină.
1. Mergeţi în pagina de lucru conţinând schema funcţională a sistemului de încălzire, în meniul

“Constructie”. Marcaţi pardoseala cu click stânga. Deschideţi meniul listă cu click dreapta.
Selectaţi “Copiere”şi mergeţi în pagina de lucru “SAN schematic”, în “Constructie”.
143
2. Folosiţi combinaţia de taste Ctrl+V pentru a alipi schiţa pardoselilor; asiguraţi–vă că înălţimile
pardoselilor corespund cu valorile de pe rigla verticală.
144
3. Ajustaţi lăţimea pardoselii cu ajutorul săgeţilor care apar când poziţionaţi cursorul mouse–ului
deasupra simbolurilor pătrate negre, astfel încât desenul să fie suficient de mare pentru a
cuprinde schema funcţională a sistemului de alimentare.
145
5.5. Introducerea în schema funcţională a unei surse de apă rece şi a unui

încălzitor
Sistemul va fi alimentat de la o sursă de apă rece iar apa caldă va fi obţinută de la un încălzitor
cu flacără.
1. Daţi click stânga pe sursă în meniul “Flux si alte Componente” şi poziţionaţi sursa la parter.
Specificaţi tipul sursei – “Apa rece” în câmpul “Conexiuni”.
146
2. Selectaţi pentru incălzitor butonul şi poziţionaţi–l tot la parter.
3. Rotiţi orizontal încălzitorul cu ajutorul combinaţiei de taste Ctrl+Tab astfel încât ieşirea să fie
îndreptată către sursă.
4. Lăsaţi modurile ORTO şi AUTO activate – pentru a permite conectarea automată a conductelor
şi introducerea anumitor componente la înălţimea specificată de standard.
147
5. Selectaţi ţeava simplă şi conectaţi sursa de apă rece cu încălzitorul.
5.6. Introducerea coloanei în schema funcţională şi a conexiunilor la distanţă

Vom introduce o singură coloană şi o vom lega cu conexiunile la distanţă ale celor două nivele.
Pentru a conecta reţeaua de distribuţie şi coloana din schema funcţională la reţeaua desenată în
planurile clădirii, va trebui să configuraţi conexiunile la distanţă.
Mărimile secţiunilor verticale ale reţelei vor fi luate din desene iar cele orizontale vor fi impuse în
tabelul de date, conform dimensiunilor reale.
5.6.1. Introducerea conexiunilor la distanţă

Vom introduce componentele “Remote connection” la parter şi la primul etaj. Asiguraţi–vă că
legăturile la distanţă sunt poziţionate la o înălţime corespunzătoare cu înălţimea legăturilor între reţea
şi coloană. Astfel vom putea adăuga în sistem elemente, în schema funcţională.
1. Selectaţi “Remote connection” din “Flux si alte Componente” şi introduceţi–o la parter.

După ce aţi apăsat tasta F3, plasaţi acelaşi element la primul etaj.
148
2. Schimbaţi orientarea conexiunilor la distanţă: selectaţi–le dând click pe ele în timp ce apăsaţi
tasta Shift iar pentru a roti orizontal apăsaţi Ctrl+Tab.
149
5.6.2. Setarea unei coloane şi conectarea sistemului la sursă

Componentele vor fi legate Imprimarer–o ţeavă simplă sau Imprimarer–o pereche de ţevi.
Utilizarea unei perechi de ţevi micşorează timpul de desenare.
1. Selectaţi ţeava simplă din “Flux prin Componente” şi legaţi ieşirea încălzitorului la coloană.
150
2. Acum selectaţi şi introduceţi o pereche de ţevi din punctul unde va fi plasat un “teu”, în
apropierea încălzitorului până în punctul unde se unesc reţeaua de distribuţie şi coloana.
Coturile ţevii se fac dând click stânga. Finalizaţi circuitul dând click stânga şi apoi click dreapta.
Această împărţire a traseelor ţevii în secţiuni verticale şi orizontale conduce la o mai bună
dimensionare – automată pentru secţiunile verticale şi impusă manual în tabelul de date pentru
cele orizontale.
3. Dacă doriţi să introduceţi acelaşi element de mai multe ori, utilizaţi tasta F3 (“Introduceţi ultimul
obiect”). Pozitionati o sectiune a coloanei de la baza la conexiunea la distanta de la primul etaj.
Punctele de legătură sunt marcate cu simboluri pătrate.
151
4. Utilizaţi o pereche “Apa rece, apa calda” pentru a lega conexiunile la distanţă cu coloana, la
parter.
152
5.6.3. Configurarea conexiunilor la distanţă în shema funcţională şi în planuri

După ce am desenat circuitul sistemului de alimentare cu apă în schema funcţională vom crea
legături logice între “Conexiune la distanta” din aceasta schemă şi “Conexiuni la distanta”
corespunzătoare paginile de lucru de tipul “Plan”. Pentru aceasta, atribuiţi un simbol caracteristic în
tabelul de date componentului respectiv din schema funcţională. Selectaţi în tabelul de date pagina de
lucru de destinaţie (unul din planuri, în cazul de faţă) unde se găseşte a doua parte a conexiunii la
distanţă. Apoi mergeţi în această pagină (plan) şi atribuiţi acelaşi simbol conexiunii la distanţă
corespunzătoare în tabelul de date. Selectaţi schema funcţională ca “Foaie de lucru de destinatie”.
Repetaţi procedura pentru fiecare pereche.
153
5.7. Introducerea simbolurilor pentru coturi, ramificaţii, deviaţii şi fitinguri

Vom introduce elemente precum: coturi şi deviaţii la 90°, după cum este nevoie în circuit. Coturile
desenate sunt dimensionate automat. Totuşi, dacă în schiţă nu este precizată exact structura,
fitingurile vor trebui poziţionate manual. Aceste fitinguri sunt afişate în zona de editare şi nu apar la
Imprimareare.
1. Selectaţi cotul la 90° şi deviaţia din bara de unelte “Fitinguri”. Poziţionaţi aceste
componente în circtuit cu click stânga. Coturile sunt luate din cataloagele standard.
Folosiţi această procedură pentru a introduce elementele corespunzătoare ţevilor din sistem în
planurile celor două nivele şi în schema funcţională.
Introducerea şi definirea tipurilor de fitinguri
1. Vom introduce elemente precum: robineţi cu bilă, clapeti de sens şi apometre de apă rece.
Robinetele cu bilă vor fi poziţionaţi pe ţevile de apă rece/caldă, pe conducta de legătură a
încălzitorului precum şi pe cea a sursei de apă rece.
2. Din “Fitinguri” selectăm: robinetul , şi apometrul . Introduceţi aceste elemente dând

click stânga.
3. Pentru a alege tipul robinetului, selectaţi locul în care a fost plasat cu click stânga. Mergeţi în
categoria “Robinete” şi completaţi tipul acestuia în tabelul de date. Selectaţi tipul din lista
catalogului şi diametrul va fi ales automat.
154
4. Repetaţi procedura pentru toate celelalte fitinguri.
155
5.8. Indicarea ţevilor de alt tip decât cel standard

Pentru proiectul de faţă am ales tipul standard de ţevi. Acum vom schimba tipul ţevilor în oţel
galvanizat.
1. În schema funcţională selectaţi ţeava căreia vreţi sa îi schimbaţi tipul. Selectaţi “Tip teava” în
tabelul de date şi din catalog selectaţi tipul corespunzător şi opţiunea de dimensionare
automată.
156
5.9. Specificarea ţevilor care trebuiesc izolate

Pentru a specifica ţevile ce trebuiesc izolate, vom folosi funcţia de selectare a mai multor
componente de acelaşi tip.
1. Din meniul “Edit” daţi comanda “Selectare toate componentele de tipul” . Selectaţi “Traseu
teava”/”Tot” din meniul listă. Toate ţevile din pagina de lucru curentă sunt selectate.
157
2. Înainte de selectarea ţevilor, găsiţi câmpul “Izolatie” în tabelul de date. Selectaţi tipul de izolaţie
din meniul listă.
158
5.10. Specificarea şi configurarea ţevilor. Denumirea robinetelor

Pentru a afişarea rezultatelor pe desen, după finalizarea calculelor, trebuie să introducem şi să
configurăm traseele ţevilor şi denumirile robinetelor.
1. Există trei tipuri de denumiri pentru ţevi în meniul “Graphics”. Selectaţi (“Eticheta traseu
oblica) şi plasaţi–o pe ţeava selecată. În tabelul de date, la categoria “Eticheta traseu”,
configuraţi câmpurile unde va fi afişată informaţia după efectuarea calculelor.
159
2. Denumirile robinetelor apar împreună cu robinetele şi nu trebuie să fie introduse separat.

Înainte de selectarea unui robinet, denumirea acestuia este afişată cu galben. Trăgând cu
mouse–ul denumirea robinetului din căsuţa albastră o puteţi muta într–un anumit punct. Alegeţi
tipul denumirii din meniul listă, din tabelul de date al ţevilor în câmpul “Tip eticheta”. Există
câteva denumiri predefinite, sugerând informaţii despre robinetul respectiv.
5.11. Efectuarea calculelor

După terminarea desenelor, a schemei funcţionale şi introducerea tuturor datelor, putem trece la
partea de calcul.
1. Apăsaţi Shift+F2 pentru verificarea legăturilor. Dacă fereastra afişată este goală înseamnă că
toate legăturile au fost făcute corect. În caz contrar, trebuie să vă întoarceţi la editare şi să
refaceţi legăturile greşite.
160
2. Selectaţi (“Calcule…”) din meniul “Program”. Este efectuată o diagnosticare şi rezultatele

acesteia sunt afişate într–o fereastră; aceasta conţine informaţii despre despre tipurile de ţeavă
adoptate. Daţi click pe butonul “Urmatorul”.
3. Meniul “SAN calculation options” afişează trei categorii. Selectând “Control dimensionare teava”
puteţi controla mărimea diametrului în diferite secţiuni, puteţi specifica viteze maxime pentru
diferite poziţii ale conductei, puteţi utiliza în calcul anumite diametre predefinite. Lăsaţi
neschimbate opţiunile de dimensionare a diametrelor din catalog. Acceptaţi criteriile de
dimensionare rămase.
161
4. În fereastra “Optiuni de calcul” puteţi specifica presiunea apei reci, calde, sau presiunea de la
refularea pompei. Completând cu zero aceste câmpuri, înseamnă că lăsăm programul să
calculeze aceste valori. Lăsaţi valorile din toate câmpurile precum şi opţiunile de calcul
neschimbate.
5. În fereastra “Optiuni editare rezultate” puteţi configura lista de materiale. Verificati optiunile
pentru desenarea a listei separate de fitinguri pentru tevi.
162
6. Calculele sunt efectuate la trecerea în meniul “Rezultate”. Erorile, avertizările şi indiciile vor fi
afişate pe un fond galben în fereastra de diagnosticare din partea de jos a ecranului. Dacă apar
erori nu vom putea vizualiza lista de materiale.
Rezultatele calculelor sunt afişate sub forma unui meniu sub formă de categorii. Pentru
vizualizare apăsaţi simbolul .
5.12. Tabelul de rezultate

După finalizarea calculelor, putem analiza rezultatele. Acestea, împreună cu lista de materiale,
sunt prezentate în tabele, dintre care câteva vor fi descrise în cele ce urmează.
1. Selectaţi meniul “Circuite cu debit critic”. Rezultate sunt apoi afisate in functie de traseul cel mai
defavorizat din punct de vedere al pierderilor de presiune.
2. Mergeţi în tabelul cu rezultatele pentru receptori dând click pe butonul . Numele receptorului
traseului critic este marcat în tabel.
163
3. Daţi click pe butonul cu două săgeţi din dreptul numelui receptorului şi mergeţi în “CW flow
routes” din meniul listă “Rute/circuite”. În fereastră sunt afişate toate rezultatele pentru traseele
de apă rece şi caldă, începând de la sursă. Denumirea fiecărui traseu conţine simbolul
receptorului si o optiune de salt la lista cu Rezultate pentru receptorul dat si la tabelul cu lista de
componente la traseul dat de teava de alimentare cu apa rece.
4. Daţi click pe butonul din apropierea numelui receptorului pentru traseul de apă rece şi
mergeţi în tabelul cu rezultatele calculelor pentru receptori. Pentru a vă întoarce la tabelul cu
rezultate procedaţi la fel – daţi click pe butonul cu simbolul celor două săgeţi.
164
5. În tabelul cu circuite selectaţi traseul pentru apă rece şi daţi click pe butonul . Va fi afişat
tabelul cu componente pentru ţevi. Numele circuitului pentru care a fost găsită lista de
componente este marcat.
5.13. Analiza mesajelor afişate după finalizarea calculelor

După finalizarea calculelor, pot fi afişate indicii, avertismente sau mesaje de eroare în fereastra
de erori.
Mesajele de eroare dau informaţii referitoare la realizarea incorectă a legăturilor de la cabina de
suş şi încălzitor. Pentru corectarea unei erori, daţi click pe butonul din fereastra de
rezultate şi se va deschide o fereastră de editare.
165
1. În fereastra de editare, mergeţi la mesaje şi selectaţi mesajul pe care doriţi să îl corectaţi:

“Centrala: conexiuni nedimensionate”. Încălzitorul la care se face referirea este selectat şi
marcat.
166
2. În tabelul de date al centralei, în câmpul “Sistem conectare centrala”, selectaţi din cataloagele
firmei sistemul corespunzător.
3. Rectificaţi celelalte erori după aceeaşi procedură. Refaceţi calculele prin apăsarea butonului
“Calcule (rapide). în meniul “Program” din bara de unelte. Nivelul curent al calculelor este
indicat de simbolul (“Calcule complete”), afişat în partea stângă a barei de stare.
5.14. Adaugarea unei vederi cu componentele ca umbre desenate in plan ca

originalele
După acceptarea rezultatelor puteţi plasa în schema funcţională componentele afişate în vederile
plane. Pentru aceasta, utilizaţi aşa numitele componente “umbra”. Aceste componente sunt plasate pe
desen doar informativ, ele nefiind luate în calcul. Componentele umbrite pot rămâne neasociate
originalelor. Pentru a vizualiza rezultatele calculelor pentru ţevile umbrite în schema funcţională, le
vom asocia cu ţevile umbrite corespondente din plan (limitându–ne la acele ţevi ale căror rezultate ne
interesează). Astfel, schema funcţională a sistemului de alimentare cu apă este completă.
167
1. Selectaţi pagina de lucru conţinând schema funcţională a sistemului de alimentare. Introduceţi

obiectele sanitare, fitingurile de legătură şi robinetele în schema funcţională, după cum apar în
vederea plană. Fragmentul desenat va include reţeaua şi receptorii începând de la coloană
până la cel mai depărtat receptor.
2. Deoarece fragmentul introdus corespunde fragmentului din planul primului etaj, componentele
acestuia ar trebui definite ca umbre.
3. Marcaţi componentele desenate cu ajutorul funcţiei “Select Componente in rectangle”. Din
meniul daţi comanda “Date componente” >> “Marcare ca umbre”. Componentele selectate sunt
definite ca umbre şi vor fi indicate corespunzător pe desen – cu culoarea gri.
! Este important ca traseul umbrit să nu fie conectat la traseul original, deoarece se pot produce
erori în proiect.
168
4. Aplicaţi această procedură schemei funcţionale în cazul parterului.
5. Selectaţi funcţia “Conectare perechile umbra–original” din meniul principal “Date componente”.
Se va deschide o fereastră în care putem asocia elementele umbrite selectate cu originalele.
Selectaţi planul parterului ca pagină de lucru în partea stângă a ecranului şi schema funcţională
în partea dreaptă.
169
6. Folosiţi funcţia zoom pentru a mări imaginea din fereastra stângă. În fereastra dreaptă măriţi
partea schemei funcţionale unde se află conducta umbrită.
170
7. Marcaţi una câte una ţevile pentru care doriţi să faceţi asocierea. Selectaţi funcţia
(“Creare perechi originatl–umbra pentru componentele selectate”). Astfel umbra

ţevii selectate este asociată cu cea originală. Componentele asociate sunt marcate cu galben.
8. Continuaţi să asociaţi conductele originale cu umbrele pentru care ne interesează să fie afişate
rezultatele calculelor.
171
9. Închideţi fereastra de asociere şi mergeţi în editor. Modificaţi denumirile. Acum, rezultatele

calculelor pot fi afişate.
! Umbrele nu intervin în partea de calcul – nici una din datele caracteristice ale acestora nu sunt
folosite la calcule. După finalizarea calculelor şi crearea perechilor original–umbră, rezultatele
calculelor sunt copiate de la conductele originale la umbrele acestora.
Procesul de creare a perechilor original–umbră, dacă este efectuat corect, nu ar trebui să ducă la
erori de calcul. Totuşi, dacă apare o astfel de situaţie (dacă spre exemplu, un element este deplasat
accidental) acest lucru este indicat în partea stângă a barei de stare. În acest caz trebuie să refacem
calculele din proiect.
5.15. Imprimarearea desenului

Imprimarearea desenului trebuie făcută separat pentru fiecare pagină de lucru. Înainte de
Imprimareare vom specifica opţiunile de Imprimareare şi marginile paginii (dacă desenul nu se
încadrează în pagină). Opţiunile de Imprimareare pot fi specificate separat pentru fiecare pagină de
lucru în parte.
1. Daţi click pe meniul “Imprimareout” situat în colţul din stânga jos. Modul prefaţă este activat şi
tabelul de date este afişat împreună cu câmpurile de configurare.
2. Selectaţi din meniul listă “Imprimarea tipuri” elementele care apar la Imprimare. Debifaţi
“Incalzire” dacă este bifat.
3. Alegeţi imprimanta pe care doriţi să o folosiţi. Specificaţi scara, marginile, orientarea paginilor,
mărimea paginii. Selectaţi Imprimareare color sau alb–negru.
172
4. Marcaţi marginile paginii de lucru şi modificaţi–le dacă este necesar. În prefaţă liniile roşii şi
verzi sunt afişate pe desen cu simbolul unei foarfece. Liniile roşii indică marginile din stânga şi
de jos ale paginii iar liniile verzi indică locul de suprapunere pentru a uşura alipirea celor două
pagini. Dacă cele două pagini vor fi alipite margine lângă margine, liniile de suprapunere nu mai
sunt necesare. Pentru eliminarea acestora, introduceţi valoarea 0 în câmpul “Suprapunere [cm]”
din tabelul de date.
5. Deschideţi fereastra de Imprimareare apăsând pe Ctrl+P. Aici puteţi specifica paginile pe care
doriţi să le Imprimati.
6. Folosiţi aceeaşi procedură pentru a Imprimarea celelalte pagini.
173
5.16. Imprimarearea tabelului cu rezultate

Dacă rezultatele calculelor sunt corecte, atunci le puteţi Imprimarea. Apăsaţi tasta F10 pentru
calcule. Selectaţi meniul “Rezultate”. Când calculele sunt finalizate, daţi click pe butonul “Imprimare”.
Fereastra de configurare este deschisă. Pentru acest exemplu, selectaţi “Titlu”, “Critical flow
paths” şi “Tevi si fitinguri”.
Pentru configurare utilizaţi procedura descrisă anterior.
174
ANEXA A
C. ANEXA A – OPERAŢIUNI PRESTABILITE ATRIBUITE TASTATURII

ŞI BUTOANELOR MOUSE-ULUI
Tabelele de mai jos enumără operaţiile repartizate tastaturii şi butoanelor mouse-ului. Tabelele
enumără atribuirile prestabilite; le puteţi modifica în fereastra „Configurare”.
C.1. Tastatură:
Combinaţie de taste: Operaţie executată:
Esc Actualizează datele afişate pe ecran
F1: Când este marcată o componentă – afişează conţinutul meniului de ajutor (Help)
specific componentei respective.
Când este selectat un tip de componentă dintr-o listă – afişează conţinutul meniului
Help specific acelui tip.
Când nu este marcată nici o componentă - afişează ecranul general al meniului
Help.
În lista cu erori şi în fereastra cu rezultatele diagnosticului – afişează informaţii
despre erori.
F2 Repetă ultima valoare introdusă în tabelul de date.
Shift+F2 Controlează legăturile.
F3 Inserează aceeaşi componentă/acelaşi modul utilizat ultima dată.
Shift+F3 Renumerotarea porţiunilor de conductă
F4 Comutare afişaj: instalare calculată/necalculată.
F5 Afişează întregul proiect – scara şi poziţia sunt configurate astfel încât întregul
proiect să fie afişat pe ecran.
Shift+F5 Afişează întregul strat activ - setaţi scara şi poziţia pentru a afişa toate
componentele din stratul activ.
F7 Datele generale ale proiectului – afişează fereastra „Project options” (opţiuni de
proiect) din rubrica „General data” (date generale).
Ctrl+F7 Structura construcţiei – afişează fereastra „Project options” din cadrul rubricii
„Structura construcţiei.
Shift+F7 Informaţii despre proiect – afişează fereastra „Optiuni proiect” din cadrul rubricii
„Info”.
F8 Activează/dezactivează lista cu erori.
Shift+F8 Activează/dezactivează arborele structurii construcţiei.
F9 Activează/dezactivează lista seturilor de date.
Shift+F9 Afişează lista barelor cu instrumente.
F10 Efectuează calcule.
Shift+F10 Efectuează calcule rapide fără să afişeze opţiuni şi tabele.
F11 Activează/dezactivează tabelul de rezultate în editorul grafic.
F12 Activează/dezactivează tabelul de date.
Alt+C Activează/dezactivează modul GRID – componente „lipite“ de grilă.
Alt+Q Afişează meniul pop-up.
Alt+V Activează/dezactivează modul AUTO – afişare automată a posibilelor puncte de

legătură între componente.
175
ANEXA A
Alt+X Activează/dezactivează modul LOCK – blochează toate componentele (le

protejează împotriva deplasării).
Alt+Z Activează/dezactivează modul ORTO – aşează componentele numai vertical şi

orizontal + în unghi definit opţional.
Ctrl+A Marchează toate componentele din stratul activ.
Ctrl+Shift+A Conectează automat unităţile marcate de tip terminal.
Ctrl+B Blochează componentele marcate (le protejează împotriva deplasării).
Ctrl+C Copiază componentele marcate în Clipboard.
Ctrl+Shift+C Copiază şi configurează (opţional) elementele marcate.
Ctrl+D Deblochează componentele marcate – se activează deplasarea.
Ctrl+F Activează/dezactivează fereastra de căutare.
Ctrl+G Grupează componentele marcate.
Ctrl+H Anulează gruparea componentelor marcate.
Ctrl+I Importă vederea planului din fişierul DWG/DXF.
Ctrl+L Afişează fereastra de editare a combinaţiilor de taste rapide.
Ctrl+M Afişează fereastra de editare a macroinstrucţiunilor.
Ctrl+P Tipăreşte secţiunea curentă a proiectului.
Ctrl+Q Divide elementele.
Ctrl+R Decuplează elementele marcate.
Ctrl+Shift+R Decuplează complet elementele marcate.
Ctrl+S Salvează proiectul pe disc.
Ctrl+V Inserează un fragment de proiect sau modul din Clipboard.
Ctrl+X Mută componentele marcate în memoria Clipboard.
Ctrl+Z Anulează ultima operaţie.
Ctrl+Y Reface ultima operaţie.
Ctrl+Enter În tabelul de date – deschide o listă într-un câmp, când este disponibil.
Ctrl+Ins Copiază componentele marcate în Clipboard.
Ctrl+Page Up Comută în foaia de lucru anterioară (la „stânga” în ordinea de tabulare).
Ctrl+Page Down Comută la foaia de lucru următoare (la „dreapta” în ordinea de tabulare).
Ctrl+Tab Roteşte elementele marcate în jurul axei verticale.
Ctrl+„+” Măreşte.
Ctrl+„-” Micşorează.
Ctrl+„*” Activează mărirea.
Ctrl+„/” Activează mărirea în timp real.
176
ANEXA A
Ctrl+ săgeţi Mută într-o direcţie specificată spre componenta de acelaşi tip cea mai apropiată de
(minitastatura cu săgeţi) componenta marcat.
Ctrl+Alt+ săgeţi Mută într-o direcţie specificată spre o componentă de orice tip cea mai apropiată de
(minitastatura cu săgeţi) componentul marcat.
Ctrl+ săgeţi Mută într-o direcţie specificată spre componenta conectată.
(minitastatura cu săgeţi)
Ctrl+Shift+Alt+săgeţi Multiplică fragmentul marcat din proiect în direcţia specificată.
Shift+Ins Inserează modulul din clipboard.
Delete Şterge componentele marcate.
Enter
C.2. Mouse:
Butonul din stânga:
Executare clic pe o componentă Marchează componenta şi demarchează alte componente.
Executare clic pe o componentă Marchează componentul fără a demarca alte componente; în cazul în
apăsând în acelaşi timp tasta Shift care componenta pe care executaţi clic este deja marcată, atunci
componenta respectivă va fi demarcată.
Executare clic pe o componentă Marchează componenta amplasată dedesubtul componentei marcate

apăsând în acelaşi timp tasta Ctrl în prealabil.
Executare dublu clic pe o componentă Configurabil (vezi setările); comportare prestabilită: marchează
întreaga linie de conectare (toate segmentele acesteia).
Executare dublu clic în tabelul de date Configurabil (vezi setările); comportare prestabilită: modifică intrarea
din câmp la următorul articol de pe listă (dacă este disponibil).
Butonul din dreapta:
clic Configurabil (vezi setările); comportare prestabilită: afişează meniul

pop-up.
dublu clic Configurabil (vezi setările); comportare prestabilită: afişează tabelul de

date, dacă nu este afişat.
Butonul din mijloc:
clic Configurabil (vezi setările); comportare prestabilită: afişează meniul

pop-up al liniei de conectare.
Rotiţa mouse-ului:
învârtirea rotiţei Mărire/micşorare în timp real.
învârtirea rotiţei apăsând în acelaşi timp Derulare proiect afişat.

tasta Alt din dreapta Pentru un mouse cu două rotiţe – derularea se face conform modului
prestabilit – pe verticală sau orizontală.
Pentru un mouse cu o singură rotiţă – derulare pe verticală.
învârtirea rotiţei apăsând în acelaşi timp Derulare precisă a proiectului afişat (viteză mai mică de derulare).
tastele Shift+Alt Pentru un mouse cu două rotiţe – derularea se face conform modului
prestabilit – pe verticală sau orizontală.
Pentru un mouse cu o singură rotiţă – derulare pe verticală.
învârtirea rotiţei apăsând în acelaşi timp Derulare a proiectului afişat cu rotiţele mouse-ului inversate între ele.
tastele Ctrl+Alt Pentru un mouse cu două rotiţe – derularea se face contrar modului
prestabilit – pe orizontală sau verticală.
Pentru un mouse cu o singură rotiţă - derulare pe orizontală.
177

Manual HSE UPONOR - 45 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual HSE UPONOR - 45 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Uponor HSE-therm 4.

A.2. Prima rulare

A.3. Mod de activare

A.4. Activarea automată şi setările Proxy–ului

Setări asemănătoare sunt necesare pentru proxy–urile SOCKS.

A.5. Activare manuală

Programul va afişa următoarea fereastră:

A.5.1. Activarea manuală prin intermediul unui alt calculator (conectat la

3. Accesaţi pagina de internet : http/www.instalsoft.com.pl/auth/ro_activate.php

5. Click pe OK. Serverul va genera un cod de deblocare:

6. Copiaţi acest cod in Notepad şi salvaţi–l pe dischetă.

8. Click pe ‘Activare’ pentru a rula programul.

A.5.2. Activarea manuală prin fax

Selectaţi modul corespunzător de dezinstalare (automat sau manual) în aceasă fereastră.

B.2. Dezactivare automată

B.3. Dezactivare manuală

1.1. Integrarea aplicaţiilor pachetului

sau click simplu urmat de click .

1.2. Updatarea cataloagelor şi a programelor.

Folosind managerul puteţi selecta cataloagele deja instalate şi updata

3. Programul va descarca şi afişa informaţii referitoare la situaţia cataloagelor şi al fişierelor.

Pentru a face update la toate cataloagele noi apăsaţi butonul .

1.3. Activarea şi dezactivarea programelor

Dacă programul a fost activat, sunt disponibile următoarele opţiuni:

2. UPONOR HSE-THERM 4.5 – LECŢIA 1:

2.1. Rularea programului. Interfaţa

Bara instrumente Meniu Principal

Tabel Date F12

Pagina de lucru Navigator

Bara de stare Editare Proiect

2.2. Reguli generale de editare

3. Pentru a vizualiza planul de construcţie şi desenul instalaţiei concomitent în spaţiul de lucru,

­ pentru supape sau ferestre – plasaţi–le cu click stânga în locurile corespunzătoare –

13.Modul BLOCARE: vă recomandăm să desenaţi mai întâi o schemă şi apoi să editaţi

2.3. Date generale

5. În submeniurile “Tip predefinit” şi “Incalzire radianta” selectaţi tipurile standard pentru

2.4. Pregătirea pentru construcţia bazei – vedere plană

Varianta A: Având la bază fişiere tip .dwg neprelucrate

4. Daţi click pe “Continuă”. Se va trece de ferestrele windows–ului.

5. Click pe “Continuă”. Selectaţi layerele utilizate ca desene. Toate straturile au dimensiuni

6. Finalizaţi desenul apăsând pe butonul “Continua”. Programul îl va salva automat în baza de

Varianta B: Având la bază un fişier compus din două scanări.

9. Mutaţi fereastra roşie de zoom în partea din dreapta jos a desenului.

15.Selectaţi “Adaugă nou” în tabelul de date al “Desen” şi se va deschide fereastra ”Galerie

2.5. Desenarea camerelor

4. Completaţi numele şi simbolurile de identificare pentru fiecare dintre camere (bucătărie,

2.6. Introducerea pardoselilor încălzite

5. Introduceţi în desen colectorul, selectând “Colector dublu de apartament” din ”Radiant” şi

2.7. Introducerea structurii pardoselii şi a zonei periferice

3. Alegerea componentelor structurii pardoselii se face selectând “Manual” la “Optiuni izolatie”.

7. Considerăm că sufrageria va conţine zone de periferie, aparţinând HZ. În tabelul de date, la

2.8. Calcule. Opţiuni

programul va determina temperatura optimă de tur. Parametri adoptaţi vor fi

4. Click pe “Continuă”. În “Opţiuni de calcul”, nu există date referitoare la schimbarea alimentării,

2.9. Rezultate generale

♦ Indiciu: Pentru a vă convinge de corectitudinea rezultatelor în cazul legăturilor virtuale, notaţi

2.10. Imprimarea tabelului de rezultate

3. Submeniul “Imprimare” permite schimbarea setărilor generale precum tipul imprimantei,

2.11. Introducerea conductelor de alimentare şi a surselor

“Conectare linie pereche” .

2.12. Calcule. Opţiuni de calcul

Va rugăm să comparaţi rezultatul pentru lungimea ţevii IR cu lungimea estimativă a legăturilor

2.14. Desenarea serpentinei

pentru supape sau ferestre – plasaţi–le cu click stânga în locurile corespunzătoare –