DISCIPLINA: AUDIT FINANCIAR

Raspunsuri grile

181. Auditul statutar este activitatea realizata de cenzori potrivit dispozitiilor legale,
pe baza mandatului acceptat si confirmat de AGA, are la baza Legea Societatilor
Comerciale nr. 31/1990 si are ca scop:
- sa supravegheze gestiunea societatilor comerciale
- sa realizeze verificari si interventii cand situatia o impune
- sa verifice casa
- sa contribuie la desfasurarea inventarierii
- sa verifice bilantul contabil

182. Auditul contractual reprezinta relatia contractuala privind executarea lucrarilor

specifice de audit cu privire la atestarea informatiei contabile cuprinse in situatii
financiare.

183. Caracteristicile unei misiuni de compilare sunt:

- integritatea
- obiectivitatea
- competenta profesionala si atentia cuvenita
- confidentialitatea
- conduita profesionala
- standardele tehnice

184. Misiunile de audit speciale cuprind:

- revizuirile
- misiunile de compilare
- angajamentele privind procedurile agreate

185. Raportul asupra conformitatii cu acordurile contractuale trebuie sa specifice

daca, in opinia auditorului, entitatea s-a conformat cu prevederile particulare ale
acordului, cum ar fi:
- plata dobanzilor
- mentinerea indicatorilor financiari la nivel prestabilit
- restrictionarea platii dividendelor

186. Situatiile financiare condensate (sintetizate) contin mai putine detalii decat
situatiile financiare anuale auditate. Astfel de situatii trebuie sa indice natura
sintetica a informatiilor sis a previna cititorul ca, pentru a intelege mai bine pozitia
financiara a unei entitati si rezultatele operatiunilor sale, citirea se va face
concomitant cu cele mai recente situatii financiare auditate ale entitatii.

187. Raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate trebuie sa include

urmatoarele elemente de baza:
a) Titlu

1
b) Destinatar
c) Identificarea situatiilor financiare auditate din care deriva situatiile financiare
sintetizate
d) O referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare prezentate pe
larg si asupra tipului de opinie exprimata in acel raport
e) O opinie in legatura cu concordanta informatiilor din situatiile financiare
sintetizate cu informatiile din situatiile financiare auditate din care acestea deriva
f) O declaratie sau o referire la nota care recomanda citirea situatiilor condensate
impreuna cu situatiile financiare prezentate pe larg si cu raportul de audit asupra lor
g) Data raportului
h) Adresa auditorului
i) Semnatura auditorului

188. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare trebuie sa cuprinda o
declaratie care indica baza contabilitatii in conformitate cu care componenta este
prezentata.
Opinia trebuie sa exprime daca acea componenta este intocmita, sub toate
aspectele semnificative, in concordanta cu baza identificata a contabilitatii.

189. Intr-un angajament de examinare a informatiilor financiare prognozate,

auditorul trebuie sa obtina suficiente probe adecvate ca:
a) ipotezele conducerii pentru cea mai buna estimare pe care se bazeaza
informatiile financiare prognozate nu sunt nerezonabile, si in cazul ipotezelor
teoretice, astfel de ipoteze sunt consecvente cu scopul informatiilor;
b) informatiile financiare prognozate sunt corect intocmite pe baza ipotezelor;
c) informatiile financiare prognozate sunt corect prezentate si toate ipotezele
semnificative sunt prezentate in mod adecvat, incluzand si o indicatie clara daca
sunt ipoteze pentru cea mai buna estimare sau ipoteze teoretice;
d) informatiile financiare prognozate sunt intocmite pe o baza consecventa cu
situatiile financiare istorice, utilizand principii contabile adecvate.

190. Previziunea reprezinta informatiile financiare intocmite pe baza ipotezelor

privind evenimentele viitoare pe care conteaza conducerea, ca si pe masurile care
vor fi luate la data la care informatiile sunt intocmite (ipoteze pentru realizarea celei
mai bune estimari).

191. Obiectivul unei misiuni de revizuire este acela de a permite unui auditor sa
stabileasca daca, pe baza procedurilor care nu asigura toate probele necesare unui
angajament de audit, a luat cunostinta de ceva care sa-l determine pe acesta sa
creada ca situatiile financiare nu sunt intocmite, in toate privintele semnificative, in
conformitate cu un cadru general de raportare financiara identificat.
Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire):
1. Auditorul trebuie sa satisfaca “Codul privind conduita etica si profesionala in
domeniul auditului financiar”
2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard

2
3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de
scepticism profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa aiba drept
rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate
4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul
trebuie sa obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si
proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii

192. Procedurile pentru realizarea misiunii de revizuire (examen limitat) a situatiilor

financiare vor include:
- obtinerea unei intelegeri a activitatilor entitatii si a sectorului in care aceasta
opereaza;
- investigatii privind principiile de contabilitate si practicile entitatii;
- investigatii privind procedurile entitatii in legatura cu inregistrarea, clasificarea,
sintetizarea tranzactiilor, acumularea de informatii pentru prezentarea lor in
situatiile financiare si intocmirea acestora;
- investigatii privind toate asertiunile semnificative din situatiile financiare;
- procedurile analitice proiectate pentru a identifica relatiile si elementele individuale
care par neobisnuite:
- compararea situatiilor financiare cu situatiile din perioadele anterioare;
- compararea situatiilor financiare cu rezultatele anticipate si pozitia
financiara;
- studiul relatiilor dintre elementele situatiilor financiare care se asteapta sa
fie in conformitate cu un model previzionat bazat pe experienta entitatii.

193. Raportul de revizuire trebuie sa mentioneze ca in timpul misiunii nimic nu a

atras atentia auditorului pentru a-l determina sa creada ca situatiile financiare nu
ofera o imagine fidela. Daca anumite aspecte atrag atentia auditorului, sa le descrie
mentionand ca deterioreaza imaginea fidela in conformitate cu cadrul general de
raportare financiara identificat.

194. Raportul privind angajamentul de compilare trebuie sa contina urmatoarele:

a) Titlu;
b) Destinatar;
c) O declaratie ca angajamentul s-a efectuat in concordanta cu standardul
international de contabilitate aplicabil angajamentelor de compilare;
d) Atunci cand este relevanta, o declaratie conform careia contabilul nu este
independent de entitate;
e) Identificarea informatiilor financiare cu notificarea ca acestea se bazeaza pe
informatiile furnizate de conducere;
f) O declaratie conform careia conducerea este responsabila de informatiile
financiare compilate de contabil;
g) O declaratie ca nu a fost efectuat un audit si nici o revizuire, si ca, in consecinta,
nu este exprimata nici o asigurare asupra informatiilor financiare;
h) Atunci cand este necesar, un paragraf care sa atraga atentia asupra prezentarii
abaterilor semnificative de la cadrul general de raportare financiara identificat;
i) Data raportului

3
j) Adresa contabilului
k) Semnatura contabilului

195. Codul privind conduita etica si profesionala pentru auditorii financiari constituie
baza pe care sa fie fundamentate normele de etica (codul de etica, reguli detaliate,
indrumari, standarde de desfasurare a activitatii) pentru auditorii financiari. Este un
model pe care sa se bazeze, la nivel national, instructiunile in domeniul conduitei
etice si profesionale.

196. In scopul atingerii obiectivelor profesiunii, auditorii financiari trebuie sa

respecte un numar de principii fundamentale:
- Integritate;
- Obiectivitate;
- Competenta profesionala si atentia cuvenita;
- Confidentialitate;
- Conduita profesionala;
- Standardele tehnice.

197. Integritatea – implica onestitate, sinceritate si desfasurare corecta a activitatii.

Principiul onestitatii impune auditorilor financiari obligatia de a fi corecti, onesti din
punct de vedere intelectual si neimplicati in conflicte de interese.
Obiectivitatea in analiza si decizie poate fi afectata de factori ce trebuiesc evitati:
- exercitarea de presiuni asupra auditorilor financiari;
- relatiile care ar putea permite aparitia de prejudicii sau influentarea din partea
altor persoane;
- cadouri de orice natura primite sau oferite.

198. Principiul competentei profesionale in audit se poate diviza in doua etape:

1. Atingerea competentei profesionale – pregatire si examinari sustinute in
legatura cu subiectele profesionale relevante.
2. Pastrarea competentei profesionale – impune o cunoastere permanenta a
ultimelor evolutii in domeniul profesiunii de auditor financiar, hotararile luate la nivel
national si international in domeniul contabilitatii, auditului si alte reglementari.

199. Rezolvare

Auditorul trebuie sa respecte confidentialitatea asupra informatiilor cu care opereaza si sa nu le

divulge decat cand exista o datorie legala sau profesionala insa cu aprobarea prealabila a
beneficiarului raportului de audit.

200. Rezolvare

4
Principul independentei defineste exercitarea madatului de catre auditori care nu au raporturi
judiciare de munca sau civile si nici un alt fel de interes material direct sau indirect cu
beneficiarul raportului de audit.

201. Rezolvare

1. legaturile financiare cu clientii sau afacerile acestora

2. functii pe care auditorii le au sau le-au avut in cadrul societatii auditate
3. alte servicii aduse clientilor
4. litigii in desfasurare sau in curs de desfasurare

202. Rezolvare

Auditorul nu poate avea interese directe sau indirecte cu clientii sau sa detina un interes
financiar in asociere cu un client sau cu salariatii clientului.

203. Rezolvare

Amenintare la adresa independentei apare atunci cand unul dintre membrii societatii a fost
anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului si din acea poztie poate
exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de
client.

204. Rezolvare

O cauza a reuntarii la propriile convingeri poate fi cand societatea sau un membru al ei

promoveaza situatia sau opinia unui client pana la punctul in care obiectivitatea sa este sau
poate fi inteleasa ca fiind compromisa.

205. Rezolvare

Una din cauzele amenintarii independentei o reprezinta manifestarile de familiarism care au loc
atunci cand in virtutea unor relatii stranse cu un client, cu cei care gestioneaza patromoniul sau
cu angajatii acestuia, societatea de profil sau un membru ala acesteia devine prea intelegator
fata de interesele clientului.

206. Rezolvare

O alta amenintare la adresa independentei sunt actiunile de intimidare care au loc atunci cand
un membru al societatii de audit poate fi impedicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta
profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoane care gestioneaza patrimoniul
sau de la angajtii clientului.

207. Rezolvare
Masuri de protejare a independentei prin norme legale:
- cerinte de educatie, instruire si experienta pentru accesul la profesie

5
 - cerinte de formare continua
- standarde profesionale, monitorizare si metode disciplinare
- control extern al sistemului de control al calitatii serviciilor profesionale prestate de
societatea de expertiza contabila sau audit
- legislatie care guverneaza cerintele de independenta a profesiei si a profesionstilor
contabili

208. Rezolvare
Masuri de protejare prin clauze contractuale:
- aprobarea sau ratificarea de catre AGA a clientului, anumirii societatii prestatoare de
servicii profesionale, atunci cand alte persoane imputernicite au semnat contractul
- nominalizarea angajatilor competenti ai clientului imputerniciti a lua decizii manageriale
- stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara corecta
- procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru
buna gestionare a bunurilor si valorilor
- structura conducerii corporative a clientului printre care si comitetul de audit care asigura
supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura cu
societatea care presteaza serviciile pentru client

209. Rezolvare
Masuri interne ale societatii pentru protejarea independentei:
- importanta independentei acordata de conducerea societatii si modalitatea de implicare a
membrilor echipelor de profesionisti contabili in audit, servicii conexe pentru satisfacerea
interesului public
- proceduri si politici de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de
asigurare al angajamentului contractat cu clientul
- politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la adresa
independentei, identioficarea masurilor de protejare, evaluarea imprtantei acestora si
aplicarea masurilor pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor
- politici interne si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre
societate si clientii serviciilor prestate
- politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor societatii de la un
singur client
- un mecanism disciplinar pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite

211. Rezolvare

Codul etic national cuprinde 3 parti:

1. Partea A aplicabila tuturor profesionistilor contabili mai putin cand s-a specificat ceva
contrar
2. Partea B aplicabila numai liber profesionistilor contabili
3. Partea C aplicabila profesionistilor contabili angajati.

212. Rezolvare

6
Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:
- sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul
profesional referitor la probleme contabile si de etica
- datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
- profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de
pregatire sau experineta pe care le detine
- sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel
inacat sa fie inteleasa in contextul ei

213. Rezolvare

Obligatii etice ale profesionistilor contabili in cursul unei kisiuni de consultanta fiscala sunt:
- sa propuna cea mai buna solutie in favoarea clientului cu conditia ca acesta sa fie
efectuata cu competenta
- sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt constienti de limitele legate de serviciile si
consultanta fiscala si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei
- sa se asigure ca declaratia fiscala este corect intocmita, conform informatiilor primite
- sa consemneze intr-o nota sau o scrisoare consultanta fiscala sau opiniile referitoare la
consecinta materiala, date clientului
- cand intalneste o eroare sau omisiune in declaratia fiscala a anului anterior, sau
neinregistrarea sau necompletarea declaratiei, el trebuie sa-l sfatuiasca pe client in
legatura cu acest aspect. Daca acesta nu ia masuri pentru corecatrea erorii sa-l informeze
pe acesta de necolaborarea in legatura cu acea declaratie.

215. Rezolvare

Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a
satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit.
Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul
propriu al clientului.
Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.

216. Rezolvare

Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:

- politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general

- proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual

Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:

- cerintele profesioanle
- aptitudini si competente
- repartizare – actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica
si experienta profesionala ceruta in circumstantele date

7
 - delegare – indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se
asigure rezonabilitatea activitatii desfasurate
- consultare – consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu
persoane competente
- acceptarea si pastrarea clientilor – evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor
existentei
- monitorizare – se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala
a politicilor si procedurilor de control al calitatii

217. Rezolvare

Forma de audit trebuie sa implementeze politicile si procedurile controlului calitatiimenite sa

asigure ca toate procesele de audit sunt desfasurate in conformitate cu standardele ori cu
practicile nationale relevante
Natura, durata si intinderea procedurilor de audit depind de un numar de factori:
- dimensiunea si natura activitatii
- raspandirea sa geografica
- organizarea sa si considerente adecvate referitoare la cost/ beneficiu

218. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit

Firma de audit trebuie să implementeze politicile şi procedurile de control al calităţii
menite să asigure că toate procesele de audit sunt desfăşurate în conformitate cu
standardele ori cu practicile naţionale relevante.
Obiectivele politicilor de control al calităţii ce urmează a fi adoptate de o firmă de
audit vor încorpora în mod obişnuit următoarele:
(a)Cerinţele profesionale1
(b)Aptitudini şi competenţe
(c)Repartizare
(d)Delegare
(e)Consultare
(f) Acceptarea şi păstrarea clienţilor
(g) Monitorizare
Politicile şi procedurile generale ale firmei de control al calităţii trebuie comunicate
personalului său într-o manieră care oferă o certificare rezonabilă a faptului că
politicile şi procedurilesunt înţelese şi aplicate.

219. Rolul si importanta dosarului exercitiului.

D EX. Trebuie sa contina toate informatiile relevante pentru perioada finanicara
pentru care se face auditul. Informatiile cuprinse in dosar depind de circumstantele
fiecarui angajament si contin elemente relevante.
Auditorul trebuie să înregistreze în documentele de lucru informaţii referitoare la
planificarea activităţii de audit, la natura, durata şi întinderea procedurilor de audit

1
Se referă la “Codul de etică pentru contabilii profesioanişti” emis de Federaţia Internaţioanlă a Contabililor şi la cerinţa ca auditorii să le urmărească în
Standardul 200 “Obiective şi principii generale care guvernează un angajament de audit al situaţiilor financiare”.

8
realizate, la rezultatele acestei activităţi şi la concluziile care se trag din probele de
audit obţinute.

220. Rolul si importanta dosarului permanent

Dosarul perm. Contine documente si tabele cu semnificatie permanenta asupra
activitatii unitatii auditate.

221 structura dosarului exercitiului

222. structura dosarului permanent

Continutul DP trebuie sa fie standardizat si sa includa informatii despre
client(informatii general, detaii despre activitate, organigrama, conturi bancare si
persoane cu drept de semnatura, administratori si personal relevant, parti afiliate),
detalii despre angajament (scrisoare de angajament, numirea auditorilor, scrisoare
de la auditorul precedent, autorizari), informatii si contracte sau acte cerute de lege
(copie dupa actul constitutiv al soc., acte aditionale, extrase dupa procesele verbale
ale AGA, CA copii dupa contracte de imprumut, de leasing, copii dupa evaluari de
terenuri si cladiri in proprietatea firmei, deconturi asupra impozitului pe profit,
detalii privind capitalul subscris si varsat etc.), informatii despre sistemul contabil
(prezentarea registrelor si a evidentelor, sinteza sistemului contabil, prezentarea
sist. Informatic, politici contabile semnificative, etc.).

223. elementele de baza ale RA intr-o misiune de audit statutar sunt:

(a) titlul;
(b) destinatarul;
(c)paragraful de deschidere sau introductiv
(i) identificarea situaţiilor financiare auditate;
(ii) o declaraţie privind responsabilitatea conducerii entităţii, precum şi
responsabilitatea auditorului.
(d) Paragraful referitor la sfera angajamentului (în care se prezintă natura
unui audit)
(i) o referire la ISA sau la standardele ori practicile naţionale de audit
relevante;
(ii) o prezentare a raportului de audit efectuat;
(e) paragraful referitor la opinie, ce conţine2
(i) O trimitere la cadrul general de raportare financiară utilizat pentru
întocmirea situaţiilor financiare (inclusiv identificarea ţării de origine 3 a
cadrului de raportare financiare atunci când cadrul utilizat nu este
reprezentat de Standardele Internaţionale de Contabilitate); şi
(ii) O exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare;
(f) data raportului;

2
Paragraful 5(e) reflectă textul revizuit şi intră în vigoare pentru angajamentele de audit al situaţiilor financiare aferente perioadelor ce se încheie la sau după
data de 30 septembrie 2002. Paragraful iniţial 5(e) este indicat mai jos:
(e) Paragraful referitor la opinie care conţine exprimarea unei opinii asupra situaţiilor financiare
3
În unele circumstanţe mai poate fi necesar să se facă trimitere la o anumită jurisdicţie din ţara de origine, pentru a identifica în mod clar cadrul de raportare
financiară utilizat.

9
 (g) adresa auditorului; şi
(h) semnătura auditorului.

224. O opinie contrară trebuie exprimată atunci când efectul unui dezacord este atât
de semnificativ şi de profund pentru situaţiile financiare, încât auditorul
concluzionează că nu este oportună exprimarea unei opinii cu rezerve în scopul
prezentării naturii incomplete sau denaturate a situaţiilor financiare (de exemplu
dezacordul asupra unor politici contabile).
Mod de prezentare:
(Paragraf(paragrafe) în care se discuta dezacordul)
În opinia noastră, datorită efectelor aspectelor discutate în paragraful(paragrafele)
precedent(e), situaţiile financiare nu prezintă o imagine fidelă (sau „nu prezintă cu
fidelitate”) a poziţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 19X1, a rezultatelor din
exploatare şi a fluxurilor de numerar pentru anul încheiat la data respectivă, în
conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate (sau [titlul cadrului de
raportare financiară, cu trimitere ţara de origine]) (şi nu sunt în conformitate cu…).”

225. RA trebuie datat deoarece aceasta informează cititorul că auditorul a analizat

efectul asupra situaţiilor financiare şi asupra raportului privind evenimentele şi
tranzacţiile cunoscute de auditor care s-au produs până la acea dată. Deoarece
responsabilitatea auditorului este de a întocmi rapoarte asupra situaţiilor financiare
întocmite şi prezentate de către conducere, auditorul nu trebuie să dateze raportul
înainte de data la care situaţiile financiare sunt semnate sau aprobate de către
conducere.

226. Imposibilitatea exprimarii unei opinii apare atunci cand efectul posibil al
limitării sferei este atât de semnificativ şi cuprinzător, încât auditorul nu a putut să
obţină suficiente probe de audit corespunzătoare şi, prin urmare, nu poate exprima
o opinie asupra situaţiilor financiare.
Prezentare:
Conform celor prezentate în nota X la situaţiile financiare (se descrie cazul
particula pentru care nu se poate exprima opinia).
În opinia noastră, cu excepţia efectului asupra situaţiilor financiare al
problemei la care s-a făcut referire în paragrafele anterioare, situaţiile
financiare conferă o imagine reală a societăţii la 31 decembrie 20X1 şi
rezultatele din exploatare, precum şi fluxurile de numerar pentru anul
încheiat, în conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate (sau
[titlul cadrului de raportare, cu trimitere la ţara de origine]) (şi sunt în
conformitate cu…).
227. Opinia cu rezerve trebuie exprimată atunci când auditorul ajunge la concluzia
că nu poate fi exprimată o opinie fără rezerve, dar că efectul oricărui dezacord cu
conducerea sau limitarea sferei nu este atât de semnificativ şi de profund, încât să
necesite o opinie contrară sau declararea imposibilităţii de a exprima o opinie (ex:
limitare a sferei activitatii auditorului)
Prezentare:

10
 (exemplu pentru opinie cu rezerve)Nu am urmărit inventarierea faptica a
stocurilor fizice, aşa cum se prezintă la data de 31 decembrie 20X1, deoarece
această dată a fost anterioară perioadei în care noi am fost iniţial angajaţi ca
auditori ai societăţii. Datorită naturii evidenţelor societăţii, nu am fost convinşi
de corectitudinea stocurilor cantitative folosind alte proceduri de audit.
În opinia noastră, cu excepţia efectelor unor ajustări, care poate s-ar fi
constatat necesare dacă ne-am fi putut convinge de corectitudinea cantităţilor
de stocuri fizice, situaţiile financiare conferă o imagine fidelă…

228. O opinie fără rezerve trebuie exprimată, atunci când auditorul ajunge la
concluzia că situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă (sau prezintă cu fidelitate,
sub toate aspectele semnificative), în concordanţă cu cadrul general de raportare
financiară stabilit. O opinie fără rezerve indică, de asemenea, în mod implicit, că
orice modificări ce apar în principiile contabile sau în metodele de aplicare a
acestora, precum şi efectele respectivelor modificări au fost determinate şi
prezentate corespunzător în situaţiile financiare.
Prezentare:
În opinia noastră, situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă (sau “prezintă
cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative”) poziţia financiară a societăţii
la 31 decembrie 20X1 şi rezultatele din exploatare, precum şi fluxurile de
numerar pentru anul încheiat, în conformitate cu Standardele Internaţionale
de Contabilitate (sau [titlul cadrului de raportare, cu trimitere la ţara de
origine]) (şi sunt în conformitate cu..).

229. Opinia fara rezerve dar cu paragraf de observatii (rapoarte modificate)

evidentiaza un aspect ce afectează situaţiile financiare şi care este inclus într-o notă
la situaţiile financiare, care dezbate problema mai pe larg. Adăugarea unui astfel de
paragraf de evidenţiere a aspectelor nu afectează opinia auditorului. Este de
preferat ca paragraful să fie inclus după paragraful referitor la opinie şi, de regulă,
va face referire la faptul că opinia auditorului nu este o opinie cu rezerve în această
privinţă. Pot aparea paragrafe de modificare a RA in cazul afectarii continuitatii
activitatii sau în cazul în care există o incertitudine semnificativă (alta decât o
problemă de continuitate a activităţii), a cărei rezoluţie depinde de evenimente
viitoare şi care poate afecta situaţiile financiare.
Prezentare:
În opinia noastră… (restul cuvintelor sunt aceleaşi cu cele ilustrate în para-
graful referitor la opinie, paragraful 28 de mai sus).
“Fără a ne exprima rezerve în opinia noastră, atragem atenţia asupra Notei X
din situaţiile financiare. Compania este dată în judecată fiind acuzată de
încălcarea unor drepturi de licenţă, cerându-se plata redevenţelor şi pagube
punitive. Compania a întreprins o acţiune de întâmpinare şi au avut loc audieri
preliminare, fiind în desfăşurare procese în cazul ambelor acţiuni. În prezent ,
nu pot fi determinate rezultatele, iar în situaţiile financiare nu s-au constituit
provizioane pentru nici una din obligaţiile ce pot rezulta.”
230 Paragraful opiniei:

11
Tipuri de opinie: - opinie fara rezerve (opinie fara rezerve, opinie fara rezerve dar
cu paragraf de observatii)
- opinie cu rezerve;
- imposibilitatea exprimarii unei opinii;
- opinia contrara.

231. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit

Sfera angajamentului de audit” se referă la capacitatea auditorului de a desfăşura
procedurile de audit cerute în mod necesar de circumstanţe. Acest lucru este
necesar pentru cititor ca o certificare a faptului că auditul a fost desfăşurat în
conformitate cu standardele sau practicile stabilite. Dacă nu este prevăzut altfel, se
presupune că standardele sau practicile de audit urmate sunt cele în vigoare în ţara
indicată la adresa auditorului.
Deasemenea Raportul trebuie să includă o declaraţie asupra faptului că auditul a
fost planificat şi desfăşurat pentru a se obţine o certificare rezonabilă cu privire la
situaţiile financiare, şi anume că acestea nu conţin denaturări semnificative.
Raportul auditorului trebuie să releve faptul că auditul include:
(a) examinarea, pe bază de teste, a probelor care susţin sumele din
situaţiile financiare şi alte informaţii prezentate;
(b) evaluarea principiilor contabile folosite la întocmirea situaţiilor finan-
ciare;
(c) evaluarea estimărilor semnificative făcute de către conducere la întoc-
mirea situaţiilor financiare; şi
(d) evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare.
Raportul trebuie să includă o declaraţie a auditorului cu privire la faptul că auditul
conferă o bază rezonabilă pentru exprimarea opiniei.

232. Paragraful introductiv

In paragraful introductiv Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare
ale entităţii, care au fost auditate, inclusiv data şi perioada acoperită de situaţiile
financiare.Raportul trebuie să includă o declaraţie asupra faptului că situaţiile
financiare constituie responsabilitatea conducerii entităţii 2, precum şi o declaraţie
privind faptul că responsabilitatea auditorului este de a exprima o opinie asupra
situaţiilor financiare pe baza auditului. Trebuie sa se specifice faptul ca: Situaţiile
financiare constituie declaraţii ale conducerii, Întocmirea unor astfel de situaţii
impune din partea conducerii efectuarea estimărilor şi raţionamentelor contabile
semnificative, precum şi determinarea principiilor şi metodelor contabile
corespunzătoare utilizate în pregătirea situaţiilor financiare si În contrast,
responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii financiare, cu scopul de
a exprima o opinie asupra lor.
233. Situatii care conduc la formarea altei opinii decat cea fara rezerve
Limitarea sferei angajamentului de audit. Atunci când există o limitare a sferei
activităţii auditorului ce necesită exprimarea unei opinii cu rezerve sau declararea
imposibilităţii de exprimare a unei opinii, raportul auditorului trebuie să prezinte

2
Nivelul corespunzător al conducerii responsabile pentru situaţiile financiare variază în concordanţă cu prevederile sistemului legal din fiecare ţară.

12
 limitarea şi să indice posibilele ajustări ale situaţiilor financiare ce ar fi putut fi
determinate ca fiind necesare dacă respectiva limitare nu ar fi existat.
Dezacordul cu conducerea Auditorul poate să nu fie de acord cu conducerea cu
privire la aspecte cum ar fi acceptabilitatea politicilor contabile selectate,
metodele de aplicare a acestora sau adecvarea prezentării informaţiilor în
situaţiile financiare. În cazul în care aceste dezacorduri sunt semnificative pentru
situaţiile financiare, auditorul trebuie să exprime o opinie cu rezerve sau o opinie
contrară

234. Cazuri de dezacord cu conducerea soc.

Auditorul poate să nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi
acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau
adecvarea prezentării informaţiilor în situaţiile financiare. Cazuri:
Dezacordul asupra politicilor contabile – Metodă contabilă necorespunzătoare –
Opinie cu rezerve
Dezacordul asupra politicilor contabile – prezentare a informaţiilor neco-
respunzătoare – Opinie cu rezerve
Dezacordul asupra Politicilor Contabile – Prezentare a Informaţiilor Neco-
respunzătoare – Opinie Contrară

235. Continutul RA:

Raportul de audit trebuie să conţină o exprimare clară, în scris, a opiniei asupra
situaţiilor financiare considerate în ansamblu.

254. Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, ins
ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare auditorului, si anume num
existenta bunului respectiv. Aceasta tehnica se foloseste de obicei la controlul stocurilor.
Ca tehnica de colectare a elementelor probante, aceasta metoda este, de regula
utilizata pentru ca auditorul sa inteleaga mai bine cum este organizata si efectuata o anumit
procedura a auditului intern sau un anumit tip de control din cadrul procedurii respective.
Observarea fizica in cadrul organizarii, efectuarii si valorificarii rezultatului inventarier
patrimoniului este singura tehnica ce il poate asigura pe auditor ca procedurile d
inventariere au fost respectate.

255. Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit numar sau
unor parti dintr-o multime, aplicarea la aceasta a tehnicilor de obtinere a elementelo
probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sa
multime.
Etape:
- alegerea tehnicilor;
- determinarea taliei esantionului;
- selectionarea esantionului;
- studiul esantionului;
- evaluarea rezultatelor;
- concluziile esantionului.

13
256. Elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de audito
pentru a ajunge la concluzii pe care acesta isi fondeaza opinia; aceste informatii constau i
documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si car
sunt coroborate cu informatii din alte surse.
Elementele probante au rolul de a-i permite auditorului sa-si faca o opinie cu privire l
situatiile financiare (conturile anuale).
Ele trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii de calitate pentru a putea sa ste
la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste (adecvate).

257. Pentru a imprima etapei de control al conturilor un caracter organizat, pentr

prevenirea suprapunerilor si a repetarilor inutile intre etapele auditului, pentru evitare
omisiunilor se intocmeste „Programul de control (al conturilor)”.
Programul de control contine urmatoarele rubrici:
- lista controalelor de efectuat;
- intinderea esantionului;
- indicarea datei;
- o referinta pentru foaia de lucru;
- probleme intalnite.
Pentru stabilirea programului de control auditorul va utiliza planul de misiune si foa
de sinteza a aprecierii controlului intern. Programele de control pot fi:
- programe minimale, atunci cand, in urma aprecierii controlului intern, se ajunge
concluzia ca exista un grad rezonabil de asigurare ca inregistrarile contabile sun
fiabile;
- programe extinse, atunci cand se ajunge la concluzia ca auditul nu se poate spijin
pe controlul intern din întreprindere.

258. Continutul unui raport asupra controlului intern:

- nota de introducere si sinteza – permite conducerii intreprinderii sa cunoasc
concluziile la care a ajuns auditorul;
- sumarul raportului – recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentat
in ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe;
- detaliile raportului – (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecint
si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorare
situatiilor).

259. Testele de conformitate au rolul de a stabili daca exista proceduri, pentru fiecar
domeniu semnificativ al societatii, referitoare la culegerea informatiilor, intocmire
registrelor, prelucrarea datelor, inregistrarea operatiunilor in contabilitatea sintetica
analitica, in ordine cronologica si sistematica.

260. Testele de permanenta urmaresc daca procedurile sunt aplicate intr-o manier
permanenta fara defectiuni. Aceste teste trebuie sa fie suficient de mari pentru a ofe
certitudini asupra modului de functionare a sistemului.

261. Continutul si etapele controlului intern:

14
 Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative i
scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se sprijine, pe de o parte, precum
si riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor, pe de alta parte. Toate actiuni
intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei intrebari:
- care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiectiv realizarea unu
control intern eficient?
- aceste proceduri sunt aplicate?
- in ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci po
conduce la elaborarea de documente financiar – contabile corecte?
Etape:
- intelegerea si descrierea sistemelor semnificative;
- confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate;
- evaluarea riscurilor de eroare;
- verificarea functionarii controlului intern;
- evaluarea preliminara; teste de permanenta;
- evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.

262. Continutul planului de misiune:

- prezentarea intreprinderii;
- informatii contabile;
- definirea misiunii;
- sisteme si domenii semnificative;
- orientarea programului de lucru;
- echipa si bugetul;
- planificarea.
Rolul planului de misiune: planul de audit este un instrument de lucru care permit
luarea de decizii cu privire la: lucrarile de efectuat, mijloacele necesare, datele interventiilo
in teren, rapoarte si relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile angajate.

263. Profesionistul contabil obtine in etapa de orientare si planificare a auditului informat

cu privire la particularitatile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile si sisteme
semnificative, informatii care sa-i permita orientarea si planificarea controalelor astfel inca
sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit.
Faze:
- delimitarea caracteristicilor proprii ale intreprinderii;
- identificarea: domeniilor si sistemelor semnificative; riscrurilor auditului
importantei lor relative.

264. Programul de munca este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturo

participantilor la misiunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe to
parcursul misiunii de audit. Poate, de asemenea, sa detalieze obiectivele auditului, precum
bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura de audit folosita.

265. Fazele si etapele executarii unei misiuni de audit de baza sunt:

1. Faza initiala;
- acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;

15
 - orientarea si planificarea auditului.
2. Faza executarii lucrarilor;
- - aprecierea controlului intern;
- controlul conturilor;
- examenul situatiilor financiare.
3. Faza finala.
- evenimente posterioare inchiderii exercitiului;
- utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
- alte lucrari;
- raportul de audit;
- documentarea lucrarilor de audit.

266. Acceptarea mandatului. Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului s

colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si se refera la
- cunoasterea globala a intreprinderii;
- examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;
- examenul competentei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fisa de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrarilor de audit. Normele legale romanesti prevad obligatia c
activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servici
ISA 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare
misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o „Scrisoare de misiune de audit” sau in orice a
tip de contract adecvat.

267. Scrisoarea de misiune reprezinta formalizarea termenilor si conditiilor de realizarea

misiunii de audit conveniti intre auditor si client.
Continut:
- obiectivul auditului situatiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii;
- intinderea lucrarilor de audit;
- forma oricariu raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audi
- riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative;
- necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document.

268. Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt:

- partile contractante;
- obiectul contractului;
- durata prestarii serviciilor;
- descrierea auditului financiar si rapoarte;
- utilizarea raportului de audit financiar;
- tariful prestatorului si plata acestuia;
- obligatiile partilor;
- limitarea raspunderii prestatorului;
- raspunderea beneficiarului;

16
 - limitari ale auditului financiar;
- drepturi de proprietate intelectuala;
- confidentialitatea;
- prelungirea contractului;
- modificarea contractului;
- incetarea contractului;
- forta majora;
- comunicarea pe suport electronic;
- legea contractului; arbitrajul;
- dispozitii finale.

269. Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile OG n
65/1994 si are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare
de conducere a activitatii economico – financiare si de contabilitate, de a supraveghe
gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului contabil si a contului d
profit si pierderi.

270. In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme d
referinta: norme contabile si norme de audit.

271. Normele (standardele) contabile reprezinta un ansamblu de reguli definite de

autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale.
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa i
functie de criterii de calitate omogene; ele permit auditorului si sa defineasca scopurile p
care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici.

Intrebarea nr. 272

R: Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem
de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor
financiare (rapoarte financiare, doc. ctb de sinteza sau bilant contabil).
Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a
relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile.

Intrebarea nr. 273

informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea
influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare.

R: Pragul de semnificatie: “ depinde de marimea elementului sau a erorii, judecate

in imprejurarile specifice ale omisiunii sau declararii eronate. Pragul de semnificatie
ofera mai degraba o limita, decat sa reprezinte o carecteristica calitativa primara pe
care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila”.

17
Auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificatie astfel incat sa poata
detecta din punct de vedere cantitativ informatiile eronate semnificative.
Pragul de semnificatie trebuie luat in considerare de auditor atunci cand:
 se determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit, si
 se evalueaza efectele informatiilor eronate.

Intrebarea nr. 274

Eroarea estimata prin extrapolare directa

Intrebarea nr. 275

Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este
dispus sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din
esantionare a atins obiectivul auditului. Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul
profesional la stabilirea erorii tolerabile.

Intrebarea nr. 276

Def: Riscul de audit este riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta
atunci cand exista erori semnificative in sit. fin.
Riscul de audit cuprinde trei componente: riscul inerent, riscul de control si riscul de
nedetectare.
Atunci cand se dezvolta modul de abordare al auditului, auditorul considera
evaluarea preliminara a riscului de control ( impreuna cu evaluarea riscului inerent),
pentru a determina riscul de nedetectare adecvat la acceptarea asertiunilor privind
situatiile financiare si pentru a determina natura, durata si intinderea procedurilor
de fond in cazul unor astfel de asertiuni.

Intrebarea nr. 277

Riscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul unui cont sau
intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi semnificativa fie in cazul in care este
izolata, fie daca este cumulata cu erori din alte solduri sau categorii sa nu fie
prevenita, detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului contabil si de
control intern.

Intrebarea nr. 278

18
Riscul inerent reprezinta posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de
tranzactii sa comporte erori ce pot fi semnificative, fie ca sunt luate in considerare
in mod individual, fie cumulate cu erori din alte solduri sau categorii de tranzactii,
presupunand ca nu a existat un sistem de control intern.

Intrebarea nr. 279

Riscul de nedetectare este riscul ca procedurile fundamentale de control utilizate de

auditori sa nu detecteze o eroare existenta intr-un sold sau categorie de tranzactii,
eroare ce poate fi semnificativa.

Intrebarea nr. 280

Un factor important care permite auditorilor sa aprecieze amploarea riscurilor il

constituie “importanta relativa” care se defineste in raport cu valoarea sau cu
natura unei iregularitati sau inexactitati care figureaza in informatia financiara
( inclusive o omisiune), care, tinand seama de circustantele spetei, ar avea drept
consecinta influentarea rationamentului sau deciziei unei persoane care se sprijina
pe aceasta informatie.

Intrebarea nr. 281

Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii, in

vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente, prin raportarea la un
criteriu de calitate.

Intrebarea nr. 282

Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil

competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea
exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si
situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.

Intrebarea nr. 283

19
Auditul financiar este acela de a da posibilitatea auditorului de a-si exprima opinia,
daca situatiile financiare sunt intocmite, sub toare aspectele semnificative, in
conformitate cu un cadru general identificat de raportare financiara. Pentru
exprimarea acestei opinii, auditorul va folosi formula “ofera o imagine fidela” sau “
prezinta in mod corect sub toate aspectele semnificative”, aceste expresii fiind
echivalente.

Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil

competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea
exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si
situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.

Intrebarea nr. 284

Auditul contractual reprezinta relatia contractuala privind executarea lucrarilor

specifice de audit cu privire la atestarea informatiei contabile cuprinsa in situatiile
financiare.
Aceasta activitate are ca obiective:
 certificarea unor elemente din bilant;
 certificarea unor situatii financiare destinate tertilor;
 evaluarea privind achizitiile sau restructurarile de intreprinderi;
 proiecte financiare, planuri, nugete, date sau informatii care necesita
confirmarea credibilitatii acestora;
 auditul bilantului contabil.

Auditul contractual este realizat de experti contabili si contabili autorizati cu studii

economice superioare.

Intrebarea nr. 285

Valoarea totala a cheltuielilor ce se pot capilatiza = 90.000.000 +410.000.000

+83.000.000 + 3.500.000 +14.744.000
+29.900.000 + 23.920.000 =
655.064.000 lei

21X = % 655.064.000
404 500.000.000
446 155.064.000

Obs: nu au fost capitalizate cheltuielile cu reparatiile. Aceste cheltuieli sunt

inregistrate in contabilitate atunci cand au loc.

20
Intrebarea nr. 286

Conform metodei FIFO ( primul intrat – primul iesit) bunurile iesite din gestiune se
evalueaza la costul de achizitie al primei intrari. Pe masura epuizarii lotului, stocurile
iesite se evalueaza la cost de achizitie al lotului urmator in ordine cronologica.

Valoare stoc la 31 decembrie = 100 unitati x 10.000 lei/unit + 500 unitati x 12.000
lei/unit.
= 1.000.000 + 6.000.000 = 7.000.000 lei

Intrebarea nr. 287

Pe hartie

Intrebarea nr. 288

Diferente intre auditul extern si auditul intern:

Auditul intern Auditul extern

Statutul auditorului entitate independenta juridic
Beneficiarii auditului conducerea
Obiectivele auditului aprecierea controlului asupra
activitatii intreprinderii si
formularea de recomandari
pentru imbunatatirea
acestuia
Domeniul de aplicare toate functiile intreprinderii,
in toate dimensiunile si
aspectele lor
Prevenirea fraudei orice tip de frauda care
implica intreprinderea, sub
aspect patrimonial sau al
prestator de servicii
independent din punct de
vedere juridic
conducerea, actionarii,
bancile, autoritatile de stat,
partenerii
certificarea regularitatii,
sinceritatii si a imaginii fidele
a conturilor, rezultatelor si
situatiilor financiare
functiile intreprinderii care
participa la determinarea
rezultatului
orice frauda care are sau se
presupune ca ar putea avea

21
 oricarui alt aspect influenta asupra rezultatelor
Independenta independenta profesionala, independenta profesionala,
auditorilor juridica si statutara juridica si statutara
Periodicitatea permanent, conform unui intermitent, in momente
auditarilor plan anual propice certificarii conturilor

Intrebarea nr. 289

Principalele lucrari de efectuat cand se examineaza conturile de imobilizari

corporale:

1. Obtinerea de informatii cu privire la costurile imobilizarilor, cu amortizarea

cumulata si cu valorile nete ramase.
2. Obtinerea informatiilor cu privire la intrarile de imobilizari corporale in cursul
exercitiului auditat. Verificarea fizica a imobilizarilor corporale. Se verifica
imobilizarile semnificative care au fost achizitionate in numele societatii si
daca valorile lor de intrare au fost in mod corect inregistrate in contabiliate.
3. Verificarea documentelor de proprietate.
4. Verificarea iesirilor de imobilizari (in vederea stabilirii corecte a datoriei
constituita de TVA a societatii si orice alte solduri cu bugetul de stat).
Calcularea corecta a profitului sau piederii la instrainarea imobilizarilor poate
avea un efect semnificativ asupra profitului sau pierderii raportate pe intreaga
activitate.
5. Verificarea valorii amortizarilor si a deprecierilor activelor.
6. Verificarea informatiilor privind reevaluarile imobilizarilor. Reevaluarea este
permisa in conformitate cu regulile contabile alternative conform legislatiei in
vigoare.
7. Obtinerea unui tabel al angajamentelor de capital. O revizuire dupa data
bilantului poate evidentia efectele angajamentelor semnificative contractate
inainte de sfarsitul anului.
8. Daca au fost primite subventii guvernamentale pentru imobilizari corporale,
tratmentul contabil si al subventiilor guvernamentale trebuie sa fie in
conformitate cu IAS 20 “ Contabilizarea subventiilor guvernamentale si
prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala”.
9. Veficarea capitalizarii propriei activitati. Daca o societate produce imobilizari
corporale pentru propria utilizare, aceste active trebuie incluse in situatiile
financiare, la cost.
290. Prezentati 10 lucrrai de efectuat cand examinati conturile de imobilizari
financiare

1. Obtineti un tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor

financiare si investitiilor financiare pe termen scurt, a
22
 provizioanelor constituite si a valorii contabile nete la sfarsitul
exercitiului financiar auditat.
2. Decideti pentru care conturi este necesara verificarea detaliata.
3. Verificati corespondenta posturilor bilantiere cu balanta de
verificare.
4. Obtineti o lista a plasamentelor si asigurati-va ca sunt corect
clasificate in filiale, firme
asociate, asocieri in participatie, alte active fixe sau curente.
5. Verificati costul activelor noi si al celor cedate cu documentele
justificative aferente si
asigurati-va ca variatiile importante au fost autorizate.
6. Verificarea intrarilor de investitii financiare.
7. Verificarea iesirilor de investitii financiare.
8. Verificarea intrarilor si iesirilor de creante imobilizate.
9. Confirmati soldurile conturilor de credite intragrup si asigurati-
va ca sunt corect prezentate.
10. Asigurati-va ca veniturile din plasamente sunt inregistrate in
contabilitate pe o baza adecvata si consecventa.Verificati
cheltuielile provenite din investitii.
11.Asigurati-va ca profitul/pierderea din cedari este calculat(a)
corect. De asemenea procedati la verificarea tratamentului fiscal
fata de pierderea neta.
12.Obtineti confirmari de la tertii ce detin certificate de proprietate,
amanunte privind conditiile contractuale ale asocierii in
participatie.
13.Verificati fizic un esantion din certificatele detinute de entitatea
auditata.

291.Prezentati 10 lucrrai de efectuat cand examinati conturile de stocuri

1.Obtineti un tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung

aferente exercitiului curent si anterior.
2. Revizuiti fisele de inventar finale ale stocurilor, verificand
adunarea pe verticala si orizontala, precum si elementele
neobisnuite.
3. Asigurati-va ca in lista contractelor s-a facut deosebirea intre
contractele pe termen lung si cele pe termen scurt, iar prezentarea
lor este in concordanta cu standardele contabile relevante.
4. Examinarea analitica. Comparati viteza de rotatie a stocurilor,
precum si clasificarea stocurilor si a contractelor din exercitiul auditat
cu cele din exercitiul anterior.
5. Inventarierea stocurilor si participarea la inventariere.
6. Selectati un esantion de stocuri din fisele de inventar preliminare
si verificati existenta stocurilor respective, apoi procedati invers.
7. Identificati stocurile tertilor detinute de societate.

23
8. Obtineti detalii privind bunurile in tranzit sau cele aflate in alte
locatii.
9.Revizuiti fisele de inventar ale tuturor stocurilor finale.
10.Comparati constatarile testelor de numarare a stocurilor realizate
in cursul participarii la inventariere cu fisele de inventar finale.
11.Pentru un esantion de stocuri verificati cantitatile din fisele de
inventar finale cu cele din din fisele preliminare si obtineti explicatii
pentru modificari.

300. Definiti auditul intern si controlul intern si relatia dintre acestea.

Auditul intern reprezintă activitatea de examinare obiectivă a ansamblului

activităţilor entităţii în scopul furnizării unei evaluări independente a
managementului riscului, controlului şi proceselor de conducere a acestuia.

301. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?

a) verificarea conformităţii activităţilor din entitatea auditată cu politicile,

programele şi managementul acestuia, în conformitate cu prevederile legale;
b) evaluarea gradului de adecvare şi aplicare a controalelor financiare şi
nefinanciare dispuse şi efectuate de către conducerea unităţii în scopul creşterii
eficienţei activităţii entităţii;
c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaţiilor financiare şi
nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaşterea realităţii din entitate:
d) protejarea elementelor patrimoniale bilanţiere şi extrabilanţiere şi identificarea
metodelor de prevenire a fraudelor şi pierderilor de orice fel.

302. Care sunt cele 4 categorii de audit intern in functie de natura?

Auditul de conformitate (de regularitate)

Se refera la demersul simplu si traditional al auditorului de a verifica buna aplicare a
regulilor, procedurilor, atributiilor, organigramelor. Auditorul va lucra pe baza unui
sistem de referinta (“ceea ce ar trebui sa fie”) si semnaleaza autoritatii responsabile
dezechilibrele, operatiile care nu s-au efectuat, interpretarile eronate ale
dispozitiilor. In urma unei analize a cauzelor si consecintelor, auditorul elaboreaza
recomandari pentru aplicarea pe viitor a regulilor.
Auditul de eficacitate (de performanta)
Sistemul de referinta la care se raporteaza activitatea auditata este rezultat al
aprecierii auditorului intern, care se bazeaza pe rationamente privind cea mai
eficienta, mai productiva, mai sigura solutie posibila.
Auditorul intern este cu atat mai eficient cu cat profesionalismul, cunosterea
intreprinderii, priceperea sa in functia auditata sunt mai importante, schitandu-se
astfel modul de impartire a sarcinilor in cadrul compartimentului: auditorilor mai noi

24
le revin ca sarcina auditurile de conformitate, iar celor mai experimentati cele de
performanta.
Auditul de sistem
Auditul de sistem este un audit de management si de strategie.
Auditul intern trebuie sa solicite responsabililor sectoarelor auditate o expunere a
politicilor care guverneaza activitatea respectiva, pentru a se asigura ca exista o
astfel de politica si pentru a determina in ce masura aceasta, atunci cand exista,
corespunde obiectivelor de ansamblu ale intreprinderii.
Auditul de strategie este conceput ca o confruntare a tuturor politicilor si strategiilor
intreprinderii cu mediul in care aceasta se afla, pentru a verifica coerenta globala

25