Fenomenul violenței:

de la delimitări conceptuale,
la prevenire și intervenții eficiente
Domestic Violence: Coordinating the intervention (DVCI)

Editura CATHARSIS 1
BUCUREȘTI 2019
 Fenomenul violenței:
de la delimitări conceptuale,
la prevenire și intervenții eficiente

Project DVCI: Domestic Violence Coordinating

the Strategic Intervention

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație reflectă numai
punctul de vedere al autorilor, iar Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informa-
ţiilor pe care le conţine.

Editura CATHARSIS
București 2019
 Copyright © 2019, Asociația CATHARSIS. Toate drepturile rezervate. Toa-
te materialele cuprinse în acest document, dacă nu se specifică altfel, sunt propri-
etatea Asociației pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale și Educaționale CATHARSIS.
Drepturi de autor și alte legi de proprietate intelectuală protejează aceste materiale.
Reproducerea sau retransmiterea materialelor, în totalitate sau parțial, în orice mod,
fără acordul prealabil scris al titularului dreptului de autor este o încălcare a legii
drepturilor de autor.
Cursul de formare profesională continuă are o durată de 42 de ore și este avizat
de către Ministerul Educației Naționale prin OMEN 3019/08.01.2018.
Date de contact: Acest suport de curs este proprietatea Asociației pentru Dez-
voltarea Serviciilor Sociale și Educaționale CATHARSIS. Pentru permisiunea de a uti-
liza materialul sau pentru alte informații referitoare la cursurile pe care le susținem,
vă rugăm să ne contactați la adresa cursuri@asociatiacatharsis.ro (www.asociatia-
catharsis.ro).
Editor șef: Ingrid Maschek

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Fenomenul violenţei : de la delimitări conceptuale, la prevenire
şi intervenţii eficiente : Project DVCI - Domestic Violence
Coordinating the Strategic Intervention. - Bucureşti : Catharsis, 2018
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-94503-3-8

316
37
 Notă indroductivă

Asociația CATHARSIS implementează, în calitate de partener, Proiectul Violența Domestică – Co-

ordonarea Intervenției Strategice (DVCI) finanțat prin Programul Erasmus+. Proiectul se derulează
în perioada noiembrie 2016 - noiembrie 2018, fiind coordonat de Royal Borough of Kensington and
Chelsea din Marea Britanie și beneficiază de contribuția unui consorțiu de organizații non-guverna-
mentale și autorități locale din Uniunea Europeană reprezentat de Standing Together Against Do-
mestic Violence (Marea Britanie), Dimitra Education & Consulting S. A. (Grecia) și Region de Murcia
(Spania).
Proiectul „DVCI: Violența domestică: Coordonarea strategică a intervenției” a vizat creșterea abi-
lităților și expertizei profesioniștilor, inclusiv a funcționarilor și a factorilor de decizie, responsabili
pentru conducerea și coordonarea răspunsurilor la violența domestică (VD) și alte forme de violență
împotriva femeilor și fetelor (VIFF). Proiectul DVCI a dezvoltat, testat și implementat un program
de educație și formare continuă (PEFC) pentru sprijinirea rolului crucial al coordonării strategice în
domeniul violenței domestice.
În prezent, descrierile posturilor și nivelurile de competențe și de influență diferă foarte mult și
nu există o formare standard care să se axeze pe consolidarea competențelor și abilităților necesare
pentru a susține rolul coordonării strategice VD. Formarea profesională a domeniului VD în Regatul
Unit și în țările partenere, România, Spania și Grecia se axează pe susținerea unei game largi de roluri
pe prima linie. Proiectul DVCI abordează acest decalaj.
Obiectivele DVCI:
ȖȖSă împărtășească bunele practici și să dezvolte o curriculă de bază și competențe UE pentru
rolul de coordonare strategică a VD, implicând agențiile relevante responsabile cu tratarea VD
și VIFF.
ȖȖDezvoltarea curriculum-urilor adaptate la nivel național pentru dezvoltarea și furnizarea unui
răspuns la VD comunitar coordonat în Marea Britanie, Grecia, România și Spania.
ȖȖTestarea și acreditarea Instruirii Vocaționale și Formării (VET) bazată pe experiență practică
și inovare către 160 de profesioniști cu responsabilități în domeniul gestionării și coordonării
intervenției în cazurile de violență domestică în patru contexte naționale (45 în Marea Britanie,
România și Grecia, 25 în Spania).
ȖȖSă sporească gradul de conștientizare cu privire la necesitatea de a îmbunătăți competențele
coordonatorilor VD la nivel local, național și la nivel UE și să promoveze curricula UE și forma-
rea pentru a sprijini serviciile îmbunătățite pentru victimele VD și VIFF.
Acest proiect a fost finanțat cu suportul Comisiei Europene. Această publicație reflectă punctual de
vedere al autorilor, iar Comisia Europeană nu poate fi responsabilă pentru informațiile conținute în
acest material. Program de formare profesională continuă, dezvoltat în cadrul proiectului "DVCI: Violen-
ța domestică: Coordonarea strategică a intervenției" Project Agreement: 2016-1-UK01-KA202-024533

Project DVCI: Domestic Violence Coordinating the Strategic Intervention

5
 Despre autori
dr. Zoe-Doina Niță, formator, psiholog clinician principal, psihoterapeut de familie, cadru didactic
asociat la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, doctor în psihologie
al Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București, master în prevenirea și com-
baterea drogodependențelor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București,
președinte al Asociației pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale și Educaționale CATHARSIS.
Mihaela Cișmilianu, formator cu experiență în adicții, psiholog clinician principal, psihoterapeut,
membru al Colegiului Psihologilor din Romania, cu experiență profesională de peste 10 ani atât în
mediul guvernamental, cât și neguvernamental, formări în adicții (Tehnica Interviului Motivațional,
Prevenirea Recăderilor), formare în Psihoterapii Scurte Colaborative Orientate pe Resurse și Soluții,
master în Psihoterapii cognitiv - comportamentale, multiple formări în domeniul prevenirii consu-
mului de droguri în școală și familie, expert în cadrul proiectelor cu finanțare europeană.
Sociolog Cătălina Chendea, Ministerul Educației Naționale, coordonator proiecte prevenire con-
sum de droguri în școală; formator național în domeniul educație pentru cetățenie democratică, co-
municare, lucrul cu tinerii, educație inter-culturală / Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului,
Centrul Nord–Sud al Consiliului Europei; formator în educație personală - componenta caracter /
Programul „Character First!” / Character Training Institute Oklahoma City, USA; formator național
în educație pentru drepturile omului și educație pentru cetățenie democratică - Programul Națio-
nal „Educație pentru Cetățenie Democratică” / Ministerul Educației și Cercetării; UNICEF România;
Facilitator programul de educație alternativă în arta de a conduce „Liderii Mileniului Trei” / British
Council, Fundația CODECS pentru Leadership; formare în implementarea și evaluarea strategiilor re-
gionale antidrog - Ministerul Federal al Sănătății din Germania / LWL; formare în dezvoltarea deprin-
derilor și abilităților sociale - Ministerul Federal al Sănătății din Germania / LWL.
Psiholog Alina Neagoe, psiholog clinician principal, psiholog specialist în psihologia apărării, si-
guranței naționale și ordinii publice, membră a Colegiului Psihologilor din Romania, master în psiho-
terapia cognitiv-comportamentală, formare în Tehnica Interviului Motivațional și Prevenirea Recăde-
rilor, multiple formări la nivel național și internațional în domeniul comportamentelor adictive și al
prevenirii consumului de droguri în școală, familie și comunitate, formator certificat ANC, experiență
de 12 ani în domeniul adicțiilor (evaluarea și consilierea persoanelor consumatoare de droguri în
scopul creșterii motivației pentru schimbarea comportamentului de consum și prevenirea recăderi-
lor), expert în prevenirea consumului de droguri pe proiecte naționale, cu finanțare POSDRU și EEA
Grants.
Mihai Cătălin Venea, ofițer de poliție, formator în domeniul acțiunilor pentru prevenirea și com-
baterea violenței domestice, multiple formări în acest domeniu (Proiectul JAD –Joint action against
domestic violence, susținerea de sesiuni în cadrul instituțiilor de formare ale Ministerului Afacerilor
Interne), membru al Comitetului național de soluționare a contestațiilor privind desemnarea experți-
lor în cadrul GREVIO, membru în diverse grupuri de lucru (grupuri interministeriale și intraministe-
riale) pentru implementarea reglementărilor din domeniul violenței doemstice introduse prin Legea
nr. 174/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003, membru al Grupului de lucru în
cadrul proiectului O.S.C.E. și al Consiliului Europei ”Effective criminal justice strategies and practicies
to combat gender-based violence in Eastern Europe”.
 CUPRINS

CAPITOLUL I. ÎNȚELEGEREA VIOLENȚEI INTIME DINTRE PARTENERI (VIP) ȘI A

VIOLENȚEI ÎMPOTRIVA FEMEILOR ȘI FETELOR (VIFF) 9
1.1. Diferite forme ale VIFF 9
1.2. Violența domestică și violența împotriva femeilor și fetelor - statistici recente
relevante pentru România și Uniunea Europeană 11
1.2.1. Date statistice cu privire la atitudinea față de violență în
Uniunea Europeană și în România 12
1.3. Legislația cheie cu privire la violența domestică 13
1.4. Abordarea națională a violenței domestice 22
CAPITOLUL II. DINAMICA VIOLENȚEI DOMESTICE 27
2.1. Modelul controlului coercitiv 27
2.2. Tipologiile violenței între parteneri în viziunea lui Michael P. Johnson 30
2.3. Impactul violenței domestice asupra copiilor și a tinerilor 34
CAPITOLUL III. INTERVENȚIA - PREVENIRE ȘI SERVICII PENTRU VICTIME ȘI AGRESORI 47
3.1. Prevenirea primară, secundară și terțiară 47
3.1.1. Prevenirea criminalității: considerații generale 47
3.1.2. Trăsăturile caracteristice ale activității de prevenire 47
3.1.3. Prevenirea criminalității prin programe derulate în școli 48
3.1.4. Teme preventive conexe VD ce pot fi abordate în școli 49
3.2. Reacția la violența domestică 51
3.2.1. Răspunsul Coordonat al Comunității (RCC) 51
3.2.2. Abordarea în funcție de gen 54
3.2.3. Mituri despre violență 57
3.2.4. Intersectorialitatea 59
3.2.5. Modele de bune practici în ceea ce privește furnizarea de servicii 63
3.3. Lucrul cu abuzatorii 64
ANEXE 69
Anexa nr. 1. Exemple de motive temeinice reținute de instanțe pentru
emiterea ordinului de protecție 69
Anexa nr. 2. Drepturile copilului. Activitate pentru ciclul primar 71
Anexa nr. 3. Modele de activități cu tema „Discriminarea de gen".
Pentru vârste mici (ciclul primar) 73
Anexa nr. 4. Informații pentru cadrele didactice privind tema bullying-ului 75
Anexa nr. 5. Exemple de activități pentru tema „Bullying” 77
Anexa nr. 6. Fișă „Cum știu că sunt într-o relație abuzivă?” 80
Anexa nr. 7. Ce sfaturi poate da un cadru didactic unei victime a VIFF 81
BIBLIOGRAFIE 85

7
CAPITOLUL I. ÎNȚELEGEREA VIOLENȚEI INTIME DINTRE PARTENERI
(VIP) ȘI A VIOLENȚEI ÎMPOTRIVA FEMEILOR ȘI FETELOR (VIFF)
1.1. Diferite forme ale VIFF
„Civilizația umană este amenințată din exteri-
or de barbaria violenței și din interior de barbaria
uitării.” (R. Rieman)
Violența are multiple manifestări și înțele-
suri și este omniprezentă în istoria omenirii, de
la nivelul individului la cel al grupului, familiei și
societății. Complexitatea manifestărilor violenței
interpersonale o face însă greu de definit, deși o
recunoaștem ușor, fie în calitate de victimă, fie ca
observator, fie ca agresor.
Violența reprezintă un act distructiv ce nu
poate fi justificat însă în niciun fel în condițiile
vieții contemporane. Comportamentele violente
pot fi direcționate spre ceilalți (în război, acte de
terorism, viol, maltratare), spre ambient (distru-
gerea bunurilor), spre natură (distrugerea flo-
rei și faunei) sau spre propria persoană (suicid,
automutilare). Discuțiile referitoare la definirea
violenței au avut în vedere, de-a lungul timpului,
mai multe criterii, dintre care enumerăm: pre-
zența intenției distructive, consecințele violenței,
perspectiva legii, dar și forța agresorului.
Multiplele definiții ale fenomenului violenței
țin în mod deosebit și de aria de acoperire: psiho-
logică, juridică, școlară, economică. Astfel, în sens
general, violența este definită ca fiind „utilizarea
forței și a constrângerii de către un individ, grup,
clasă socială în scopul impunerii voinței asupra al-
tora”. (Rădulescu, 1993)
În continuare ne vom referi cu precădere la
violența domestică, cu mențiunea că vom asimi-
la violența familială violenței domestice, întrucât
se consideră că, în contrast cu violența familială
care pune accentul mai mult pe violența intrafa-
milială, violența domestică include variate forme
de relație în afara familiei, relații care presupun
totuși că participanții la actul de violență locuiesc
împreună sau au relații apropiate.
Conceptul de membru al familiei este un con-
cept disputat în literatura de specialitate. În ma-
terialul de față vom înțelege prin membru de fa-
milie1:
• ascendenții și descendenții, frații și suro-
rile, copiii acestora, precum și persoanele
1. Conform Legii nr. 217/ mai 2003
9
devenite prin adopție, potrivit legii, astfel
de rude;
• soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție;
• persoanele care au stabilit relații asemănă-
toare acelora dintre soți sau dintre părinți
și copii, în cazul în care conviețuiesc;
• tutorele sau altă persoană care exercită în
fapt ori în drept drepturile față de persoa-
na copilului;
• reprezentantul legal sau altă persoană care
îngrijește persoana cu boală psihică, diza-
bilitate intelectuală ori handicap fizic, cu
excepția celor care îndeplinesc aceste atri-
buții în exercitarea sarcinilor profesionale.
Violența domestică acoperă o varietate de
abuzuri (fizice, sexuale, psihologice, emoționale,
financiare etc.) pe care o persoană le comite îm-
potriva actualului sau fostului partener, dintr-o
relație strânsă, bazată de cele mai multe ori pe
raporturi intime. Materialul de față se focalizează
în principal pe violența domestică îndreptată
împotriva femeilor și fetelor, fără să încerce o
diminuare a celorlalte tipuri de violență.
În vederea clarificării conceptuale, prezentăm
mai jos o serie de definiții, în general asumate la
nivel instituțional:
Consiliul Europei: „Orice act sau omisiune
comisă în interiorul familiei de către unul dintre
membrii acesteia și care aduce atingere vieții, in-
tegrității corporale sau psihologice sau libertății
altui membru al acelei familii, și vatămă în mod
serios dezvoltarea personalității lui/ei.2”
Adunarea Generală a ONU: Violența îndrep-
tată asupra femeii „include următoarele acțiuni
chiar dacă nu se limitează la ele: violența fizică,
psihologică și sexuală care se produce în cad-
rul familiei, inclusiv maltratări, abuzul sexual al
copiilor din cadrul căminului conjugal, violența
relaționată cu știrbirea dreptului patrimonial, mu-
tilare genitală și alte practici tradiționale, nocive
pentru femeie, actele de violență produse de alți
membri ai familiei, precum și violența relaționată
cu exploatarea.3”
2. Recomandarea Nr. R (85) cu privire la violența în familie,
adoptată la 26 martie 1985
3. Rezoluția 48/104/20. 12. 1993
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
A Patra Conferință Mondială asupra Prob-
lemelor Femeilor, Beijing, 1995: Violența în-
dreptată asupra femeii este orice act de violență
fundamentat pe diferența de gen, care rezultă sau
care poate rezulta într-o vătămare sau suferință
fizică, sexuală sau psihologică a femeilor, inclusiv
amenințările cu asemenea acte, coerciția sau pri-
varea arbitrară de libertăți, indiferent dacă aces-
tea apar în viața publică sau privată.
În consecință, violența împotriva femeilor
cuprinde următoarele forme, fără a fi limitată la
acestea:
a) Violența fizică, sexuală și psihologică ce are
loc în familie, inclusiv bătăile, abuzul sexual al
copiilor de sex feminin în cadrul casnic, violența
legată de zestre, violul marital, mutilarea genita-
lă a femeilor, violența extra-maritală și violența
referitoare la exploatare;
b) Violența fizică, sexuală și psihologică ce
apare în comunitatea generală, inclusiv violul,
abuzul sexual, hărțuirea sexuală și intimidarea la
locul de muncă, în instituțiile educaționale și în
altă parte, traficul cu femei și prostituția (forța-
tă);
c) Violența fizică, sexuală și psihologică comi-
să sau trecută cu vederea de către Stat, oriunde
apare aceasta.4
Legea 217/22 mai 2003 pentru prevenirea
și combaterea violenței în familie definește
violența în familie, astfel: „Art. 3 (1) În sensul
prezentei legi, violența în familie reprezintă orice
acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția
acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifes-
tată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru
de familie împotriva altui membru al aceleiași fa-
milii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu
sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale
ori psihologice, inclusiv amenințarea cu aseme-
nea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de
libertate. (2) Constituie, de asemenea, violență în
familie împiedicarea femeii de a-și exercita drep-
turile și libertățile fundamentale."
Organizația Mondială Contra Torturii: Vi-
olența domestică este o formă de tortură. În ar-
ticolul 1 al Convenției împotriva torturii și altor
dureri provocate și tratamentelor crude, inuma-
ne sau degradante, din 1984, tortura este definită
ca: ,,Orice act prin care este produsă intenționat
4. A Patra Conferință Mondială asupra Problemelor Femei-
lor, Beijing, 1995 – paragraful 113
10
unei persoane o suferință acută, fizică sau mint-
ală, cu scopul de a obține de la ea sau de la o terță
persoană informații sau dovezi pentru a o pedep-
si pentru un act pe care persoana sau o persoană
terță l-a comis sau se bănuiește doar că l-a comis,
de a o intimida sau a face presiuni asupra ei sau
a unei terțe persoane, sau pentru orice alt motiv
bazat pe o formă de discriminare, de orice fel,
când această durere sau suferință sunt provocate
de un agent al unei funcții publice sau o persoană
acționând în postura unei astfel de persoane sau
cu consimțământul ei expres sau tacit.5”
Tipuri de violență împotriva fetelor și fe-
meilor
1. Violența fizică – rezidă în atingeri sau con-
tacte fizice dureroase, inclusiv intimidarea
fizică îndreptată asupra victimei. Forme:
împingerea, plesnirea, trasul de păr, răsu-
cirea brațelor, desfigurarea, provocarea de
vânătăi, contuzii, arsuri, bătăi, lovituri cu
pumnul, palma sau piciorul, aruncarea în
victimă cu diverse obiecte, izbirea de pe-
reți și mobilă, folosirea armelor. Violența
fizică include și distrugerea bunurilor care
aparțin victimei sau pe care cei doi parte-
neri le stăpânesc și le utilizează împreună;
2. Violența sexuală – constă în comentarii
degradante la adresa femeii, atingeri ne-
plăcute și diverse injurii, provocate victi-
mei în timpul sau în legătură cu actul sexu-
al, incluzând și violul marital;
3. Violența psihologică (emoțională) –
precede și acompaniază celelalte forme de
violență/abuz, dar se poate manifesta și
izolat prin injurii, amenințări, intimidări,
uciderea animalelor domestice preferate,
privarea de satisfacerea nevoilor perso-
nale esențiale (mâncare, somn etc.). Acest
tip de violență cuprinde 6 componente im-
portante: frica, depersonalizarea, privarea,
supraîncărcarea cu responsabilități, degra-
darea, distorsionarea realității. Acest tip
de violență în familie reprezintă un factor
central în controlul și manipularea parte-
nerului;
4. Violența economică duce la scăderea re-
surselor și autonomiei victimei. Se mani-
festă prin controlul accesului victimei la
bani sau lucruri personale, hrană, mijloace
5. Neamțu, G. (coord.), Tratat de Asistenţă Socială, Polirom,
Iași, 2003, pag. 682
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
de transport, telefon și alte surse de pro-
tecție sau îngrijire de care ar putea bene-
ficia;
5. Violență socială – sistarea activităților
și relațiilor sociale, izolarea în situația de
victimă a violenței, cadrul care favorizează
agresarea acesteia pe planul vieții private
și intime. Duce la izolarea victimei și lipsi-
rea ei de suport social, cu dificultăți de ieși-
re din situațiile de violență;
6. Violența prin deprivare sau neglijare –
deși nu este specificată în legislația actua-
lă, în plan internațional reprezintă forma
non-fizică a violenței, incluzând violența
verbală și cea emoțională, utilizate în sco-
pul amenințării, intimidării și a deținerii
controlului asupra victimei cu impact asu-
pra planurilor psihologice. Se manifestă
prin incapacitatea sau refuzul adultului de
acordare a celor necesare copilului pentru
toate aspectele vieții sale: sănătate, educa-
ție, dezvoltare emoțională, nutriție, adă-
post, siguranța vieții – în contextul în care
familia sau îngrijitorul legal are acces la
resursele necesare. Include și nesuprave-
gherea și lipsa protecției în fața pericolului.
În conformitate cu Legea 217/22 mai 2003,
avem următoarele tipuri de violență în familie,
conform articolelor 4 și 56:
a) violența verbală – adresarea printr-un
limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de
insulte, amenințări, cuvinte și expresii de-
gradante sau umilitoare;
b) violența psihologică – impunerea voinței
sau a controlului personal, provocarea de
stări de tensiune și de suferință psihică în
orice mod și prin orice mijloace, violență
demonstrativă asupra obiectelor și anima-
lelor, prin amenințări verbale, afișare oste-
ntativă a armelor, neglijare, controlul vieții
personale, acte de gelozie, constrângerile
de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect
similar;
c) violența fizică – vătămarea corporală ori
a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trânti-
re, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere,
strangulare, mușcare, în orice formă și de
orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind
rezultatul unor accidente, prin otrăvire,
6. In prezentul material, atunci când ne referim la acestea,
avem în vedere referirea la femei și fete
11
intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect
similar;
d) violența sexuală – agresiune sexuală, im-
punere de acte degradante, hărțuire, inti-
midare, manipulare, brutalitate în vederea
întreținerii unor relații sexuale forțate, viol
conjugal;
e) violența economică – interzicerea acti-
vității profesionale, privare de mijloace
economice, inclusiv lipsire de mijloace de
existență primară, cum ar fi hrană, medica-
mente, obiecte de primă necesitate, acțiu-
nea de sustragere intenționată a bunurilor
persoanei, interzicerea dreptului de a po-
seda, folosi și dispune de bunurile comune,
control inechitabil asupra bunurilor și re-
surselor comune, refuzul de a susține fami-
lia, impunerea de munci grele și nocive în
detrimentul sănătății, inclusiv unui mem-
bru de familie minor, precum și alte acțiuni
cu efect similar;
f) violența socială – impunerea izolării per-
soanei de familie, de comunitate și de prie-
teni, interzicerea frecventării instituției de
învățământ, impunerea izolării prin deten-
ție, inclusiv în locuința familială, privare in-
tenționată de acces la informație, precum
și alte acțiuni cu efect similar;
g) violența spirituală – subestimarea sau
diminuarea importanței satisfacerii nece-
sităților moral-spirituale prin interzicere,
limitare, ridiculizare, penalizare a aspira-
țiilor membrilor de familie, a accesului la
valorile culturale, etnice, lingvistice ori re-
ligioase, impunerea aderării la credințe și
practici spirituale și religioase inaccepta-
bile, precum și alte acțiuni cu efect similar
sau cu repercusiuni similare.
Oricare ar fi unghiul din care privim, violența
are efecte devastatoare asupra victimelor, iar for-
mele continue ale acesteia pot lăsa răni adânci,
atât fizice, cât și psihice. De aceea este important,
dincolo de definiții și conceptualizări, să cunoaș-
tem aceste efecte, precum și impactul violenței la
nivel de persoană și familie.
1.2. Violența domestică și violența împotri-
va femeilor și fetelor - statistici recente rele-
vante pentru România și Uniunea Europeană
Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului
violenței domestice, și a VIFF în special, și pentru
a identifica cele mai bune metode de combatere a
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
acestuia, prezentăm în continuare date statistice
cu privire la situația la nivel mondial, respectiv
național, a fenomenului.
Violența împotriva femeilor este una din cele
mai frecvente încălcări ale drepturilor persoa-
nelor în întreaga lume. Cea mai mare parte a vă-
tămărilor corporale produse asupra femeilor și
copiilor se petrec în sfera privată, iar pentru fe-
mei, în relațiile conjugale. La nivel mondial, 35%
dintre femei au suferit o formă de violență fizică
sau sexuală, în majoritatea cazurilor agresorul
fiind partenerul de viață al femeii. Aproximativ
30% dintre femeile care au fost într-o relație au
fost supuse la violență fizică sau sexuală de par-
tenerul lor. În plus, în lume, 38% dintre crimele
asupra femeilor au fost înfăptuite de partenerii
acestora.
La nivel european, conform Eurobarometrului
73.2 din 2010 coordonat de Comisia Europeană
(„Violența domestică împotriva femeilor”), o fe-
meie din patru este victimă a VD la un moment
dat în viață. Între 6% și 10% din populația femi-
nină a Europei este afectată de violența domesti-
că în decursul unui an.
Distribuția victimelor violenței în familie în
funcție de sex și vârstă, în perioada 2006–2008,
arată că procentul femeilor majore victim-
izate prin violență în familie fluctuează între
34,01% și 40,76% din numărul total al victime-
lor cu sex și vârstă precizată – adică între 3135
și 3816 femei agresate anual au fost raportate
Agenției Naționale de Protecția Familiei, institu-
ție responsabilă de centralizarea datelor referi-
toare la violența în familie.
Procentul adulților de sex masculin victime
ale violenței în familie în acești 3 ani oscilează
între 7,01% și 7,73%. Distribuția în funcție de
relația cu agresorul pentru aceiași 3 ani arată că
între 49,46 % (2007) și 58,7% (2008) din cazuri
s-au petrecut în relații parteneriale (căsătorie,
logodnă, relații consensuale); în relații parentale
incidența s-a plasat între 34 și 44%. Statisticile
realizate de Agenția Națională de Protecția Fa-
miliei până în 2009 și Ministerul Muncii, Familiei
și Protecției Sociale în continuare, pe cazurile de
violență în familie înregistrate în perioada 2004
- 2011 indică un număr de aproximativ 82.000
de cazuri.
Se apreciază că numărul real al victimelor vi-
olenței domestice este însă mult mai mare, fie
urmare a faptului că multe victime nu au posibi-
12
litatea de a intra în contact cu autoritățile, ori nu
declară adevărata natură a problemei cu care se
confruntă, fie urmare a dificultății raportării și
centralizării datelor statistice. De asemenea, au-
toritățile folosesc terminologii diferite, clasificări
distincte pentru aceleași tipuri de acțiuni, ceea ce
îngreunează colectarea, înregistrarea și prelucra-
rea datelor din domeniul violenței domestice, de-
terminând dificultăți de corelare a datelor, lipsa
unei statistici conforme cu realitatea fenomenu-
lui, fie urmare a dublării datelor, fie a lipsei totale
a acestora.
Privind evolutiv fenomenul violenței domesti-
ce, respectiv rezultatele sondajului CURS din anul
2008 față de un sondaj similar realizat de IMAS în
anul 2003, realizat în colaborare cu Centrul pen-
tru Parteneriat și Egalitate, constatăm că ponde-
rea situațiilor de violență domestică a crescut în
2008 față de 2003 cu 4,1 %, în ultimele 12 luni
ale perioadei de referință creșterea fiind de 1,6%.
Sondajul de opinie CURS din anul 2008 rele-
vă faptul că mai mult de 1,2 milioane femei din
România sunt victime ale violenței domestice în
fiecare an; mai puțin de 1% depun plângere pe-
nală împotriva agresorului. Rezultă că în 45% din
familiile din România există riscul exercitării de
violențe asupra minorilor, în 10% dintre familii
manifestându-se forme ale abuzului.
Din statisticile Direcției Generale a Poliției
Municipiului București în domeniul violenței do-
mestice, realizate anual, rezultă următoarele:
• În perioada 2004–2012, au fost înregis-
trate 940 decese urmare a conflictelor în
familie. În perioada 2013-2016, numărul
acestora a fost de 288.
• Între anii 2012–2015 s-a constatat o creș-
tere constantă a numărului de inculpați
trimiși în judecată și condamnați pentru
infracțiuni de violență împotriva mem-
brilor familiei, însă în cursul anului 2016
acest număr a cunoscut un regres, conform
Raportului de activitate al Ministerului Pu-
blic.
1.2.1. Date statistice cu privire la atitudi-
nea față de violență în Uniunea Europeană și
în România
• 98% din populația Uniunii Europene este
conștientă de existența violenței domesti-
ce și 87% dintre cei intervievați consideră
că Uniunea Europeana ar trebui să fie im-
plicată în lupta împotriva violenței.
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

• 84% dintre români consideră violența domestică împotriva femeilor ca fiind răspândită la nivel
național, comparativ cu 78% dintre europeni, ceea ce denotă o conștientizare a manifestării
fenomenului.
• 68% dintre români consideră că ea este inacceptabilă și trebuie întotdeauna pedepsită prin
lege, spre deosebire de 84% dintre europeni.
În ceea ce privește percepția asupra gravității formelor de violență, pentru toate tipurile acesteia,
respondenții din România au considerat că ele sunt mai puțin grave decât cei din restul Europei în
toate cazurile, cu cel puțin 9% și maxim 18%, după cum se vede în tabelul de mai jos.

Tip de violență Respondenți România Respondenți Uniunea Euro-

peană
Violență fizică 73% 85%
Violență sexuală 69% 85%
Violență psihologică 53% 71%
Limitarea libertății 60% 69%
Amenințarea cu violența 50% 64%
Tabel – Gravitatea formelor de violență în România și UE

1.3. Legislația cheie cu privire la violența domestică

Legislația internațională: Lupta împotriva violenței în familie este plasată în paradigma protecției
drepturilor fundamentale ale copilului și ale omului, așa cum sunt acestea recunoscute de Conven-
ția ONU privind drepturile copilului, Declarația Universală a Drepturilor Omului, Carta drepturilor
fundamentale ale Uniunii Europene. Totodată, există o serie întreagă de recomandări internaționale
bazate pe o cazuistică instrumentată la nivelul instanțelor internaționale, care plasează violența în
familie în contextul practicilor și politicilor ce vizează sănătatea publică și lupta împotriva tratamen-
telor discriminatorii.
Convenția de la Istanbul
Este cel mai important document legislativ internațional în domeniu, este primul tratat inter-
național care conține o definiție a genului. Convenția recunoaște fenomenul violenței împotriva
femeilor drept o violare a drepturilor omului și o formă de discriminare, introduce o serie de
infracțiuni noi, precum căsătoria forțată, mutilarea genitală a femeilor, hărțuirea, avortul forțat sau
sterilizarea forțată, și face apel la implicarea tuturor instituțiilor și agențiilor relevante ale statului
pentru a conlucra în combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Principalele
definiții introduse de convenție sunt:
violența împotriva femeilor este înțeleasă drept o încălcare a drepturilor omului și o formă de
discriminare împotriva femeilor și va însemna toate acțiunile de violență de gen care rezultă în, sau
care sunt probabile a rezulta în, vătămarea sau suferința fizică, sexuală, psihologică sau economi-
că cauzată femeilor, inclusiv amenințările cu asemenea acțiuni, coerciția sau privarea arbitrară de
libertate, indiferent dacă survine în public sau în viața privată;
• violența domestică înseamnă toate acțiunile de violență fizică, sexuală, psihologică sau econo-
mică ce survin în familie sau în unitatea domestică sau între foștii sau actualii soți sau parte-
neri, indiferent dacă agresorul împarte sau a împărțit același domiciliu cu victima;
• gen înseamnă rolurile, comportamentele, activitățile și atributele construite social, pe care o
societate dată le consideră adecvate pentru femei și bărbați;
• violența de gen împotriva femeilor înseamnă violența care este direcționată împotriva unei
femei pentru că ea este femeie, sau care afectează femeile în mod disproporționat.

13
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
Legislația națională
Legislația românească cu privire la preveni-
rea și combaterea violenței în familie a fost ela-
borată pornind de la normele juridice ale Uniunii
Europene. Astfel, Legea nr. 217/2003 cuprinde
o definiție a violenței domestice, în acord cu ter-
menii folosiți în convențiile internaționale adop-
tate de România, respectiv: „violența domestică
înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată
de violență fizică, sexuală, psihologică, economică,
socială sau spirituală care se produce în mediul
familial sau domestic ori între soți sau foști soți,
precum și între actuali sau foști parteneri, indifer-
ent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună
cu victima.”
În România, Convenția de la Istanbul din anul
2011 a fost ratificată prin Legea nr. 30 din 2016,
iar actul normativ care reglementează acest do-
meniu este Legea nr. 217 din 22 mai 2003 pentru
prevenirea şi combaterea violenţei în familie.
Începând cu anul 2015, această lege a suferit o
serie de modificări cu incidență asupra activității
structurilor Poliției Române, respectiv:
• Legea nr. 272 din 10 noiembrie 2015 pri-
vind modificarea Legii nr. 217/2003 pen-
tru prevenirea şi combaterea violenţei a
fost modificat și completat articolul 31,
alineatul (1) astfel: „O copie după dispozi-
tivul hotărârii prin care s-a dispus cererea
de emitere a ordinului de protecţie se co-
munică, în maximum 5 ore de la momentul
pronunţării hotărârii, structurilor Poliţiei
Române în a căror rază teritorială se află
locuinţa victimei şi/sau a agresorului."
• Legea nr. 351 din 23 decembrie 2015 pri-
vind modificarea art. 27 alin. (1) din Legea
nr. 217/2003 pentru prevenirea şi comba-
terea violenţei în familie: a fost modificat
articolul 27, alineatul (1) astfel: „Cererile
pentru emiterea ordinului de protecţie se ju-
decă de urgenţă şi, în orice situaţie, soluţion-
area acestora nu poate depăşi un termen de
72 de ore de la depunerea cererii. Cererile se
judecă în camera de consiliu, participarea
procurorului fiind obligatorie.”
• Legea nr. 35 din 27 martie 2017 privind
completarea art. 23 din Legea nr. 217/2003
pentru prevenirea şi combaterea violenţei
în familie: a fost introdus un nou alineat
alineatul (4), cu următorul cuprins: „Prin
14
aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune
luarea unei măsuri de control al respectării
ordinului de protecţie şi pentru prevenirea
încălcării acestuia, precum:
a) obligarea agresorului de a se prezenta
periodic, la un interval de timp stabilit de
instanţă potrivit împrejurărilor, la secţia
de poliţie competentă cu supravegherea
respectării ordinului de protecţie;
b) obligarea agresorului de a da informaţii
organului de poliţie cu privire la noua lo-
cuinţă, în cazul în care prin ordin s-a dis-
pus evacuarea lui din locuinţa familiei.”
• Decizia Curții Constituţionale a României
nr. 264 din 27 aprilie 2017: s-a decis fap-
tul că sintagma „în cazul în care convieţui-
esc“ din cuprinsul art. 5 lit. c) din Legea nr.
217/2003 pentru prevenirea şi combate-
rea violenţei în familie este neconstituţio-
nală.
• Legea nr. 174 din 13 iulie 2018 privind mo-
dificarea şi completarea Legii nr. 217/2003
pentru prevenirea şi combaterea violenţei
în familie: au fost introduse o serie de mo-
dificări, printre care cea mai importantă
din punct de vedere al atribuțiilor Poliției
Române este emiterea Ordinului de pro-
tecție provizoriu de către polițiștii din
cadrul structurilor Poliției Române: „După
articolul 22 se introduce un nou capitol,
capitolul III^1, cuprinzând articolele 22^1-
22^10, cu următorul cuprins: „CAP. III^1
Ordinul de protecţie provizoriu.”
• Pe lângă legea specială trebuie avute în
vedere normele specifice existente în
Constituție, în Codul penal și Codul de
procedură penală, precum și în Legea
nr. 211/2004. De asemenea, sunt esen-
țiale definițiile aduse de Codul civil cu
privire la familie, procedurile instituite
de Noul Cod de procedură Civilă, mij-
loacele de protecție instituite de Legea nr.
272/2004, dar și dispozițiile de susținere
create prin O.G. nr. 51/2008 privind aju-
torul public judiciar.
Formele violenței domestice:
a) violența verbală - adresarea printr-un
limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de
insulte, amenințări, cuvinte și expresii de-
gradante sau umilitoare;
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
b) violența psihologică - impunerea voinței
sau a controlului personal, provocarea de
stări de tensiune și de suferință psihică, în
orice mod și prin orice mijloace, prin ame-
nințare verbală sau în orice altă modalita-
te, șantaj, violență demonstrativă asupra
obiectelor și animalelor, afișare ostentativă
a armelor, neglijare, controlul vieții perso-
nale, acte de gelozie, constrângerile de ori-
ce fel, urmărirea fără drept, supravegherea
locuinței, a locului de muncă sau a altor lo-
curi frecventate de victimă, efectuarea de
apeluri telefonice sau alte tipuri de comu-
nicări prin mijloace de transmitere la dis-
tanță, care prin frecvență, conținut sau mo-
mentul în care sunt emise creează temere,
precum și alte acțiuni cu efect similar;
c) violența fizică - vătămarea corporală ori
a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trânti-
re, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere,
strangulare, mușcare, în orice formă și de
orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind
rezultatul unor accidente, prin otrăvire,
intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect
similar, supunerea la eforturi fizice epui-
zante sau la activități cu grad mare de risc
pentru viață sau sănătate și integritate cor-
porală, altele decât cele de la lit. E;
d) violența sexuală - agresiune sexuală, im-
punere de acte degradante, hărțuire, inti-
midare, manipulare, brutalitate în vederea
întreținerii unor relații sexuale forțate, viol
conjugal;
e) violența economică - interzicerea acti-
vității profesionale, privare de mijloace
economice, inclusiv lipsire de mijloace de
existență primară, cum ar fi hrană, medica-
mente, obiecte de primă necesitate, acțiu-
nea de sustragere intenționată a bunurilor
persoanei, interzicerea dreptului de a po-
seda, folosi și dispune de bunurile comune,
control inechitabil asupra bunurilor și re-
surselor comune, refuzul de a susține fami-
lia, impunerea de munci grele și nocive în
detrimentul sănătății, inclusiv unui mem-
bru de familie minor, precum și alte acțiuni
cu efect similar;
f) violența socială - impunerea izolării per-
soanei de familie, de comunitate și de pri-
eteni, interzicerea frecventării instituției
de învățământ sau a locului de muncă, in-
15
terzicerea/limitarea realizării profesiona-
le, impunerea izolării, inclusiv în locuința
comună, privarea de acces în spațiul de
locuit, deposedarea de acte de identitate,
privare intenționată de acces la informație,
precum și alte acțiuni cu efect similar;
g) violența spirituală - subestimarea sau
diminuarea importanței satisfacerii nece-
sităților moral-spirituale prin interzicere,
limitare, ridiculizare, penalizare a aspi-
rațiilor membrilor de familie, a accesului
la valorile culturale, etnice, lingvistice ori
religioase, interzicerea dreptului de a vor-
bi în limba maternă și de a învăța copiii să
vorbească în limba maternă, impunerea
aderării la credințe și practici spirituale și
religioase inacceptabile, precum și alte ac-
țiuni cu efect similar sau cu repercusiuni
similare.
De asemenea, trebuie precizat faptul că în
nicio formă și în nicio împrejurare, obiceiul,
cultura, religia, tradiția și onoarea nu pot fi
considerate drept justificare pentru niciun
tip de acte de violență definite de lege.
Măsuri de protecție pentru victimele vio-
lenței domestice
1. ORDINUL DE PROTECTIE PROVIZORIU
Acesta este prevăzut în art. 22^1 din Lgea
217/2003, modificată și completată.
Ordinul de protecție provizoriu se emite de
către polițiștii care, în exercitarea atribuțiilor de
serviciu, constată că există un risc iminent ca via-
ța, integritatea fizică ori libertatea unei persoane
să fie pusă în pericol printr-un act de violență do-
mestică, în scopul diminuării acestui risc.
Polițiștii evaluează situația de fapt pe baza
formularului de evaluare a riscului și în cazul în
care, ca urmare a evaluării situației de fapt, se
constată că sunt întrunite condițiile, emit ordinul
de protecție provizoriu. În cazul în care, ca urma-
re a evaluării situației de fapt, se constată că nu
sunt întrunite condițiile pentru emiterea ordinu-
lui de protecție provizoriu, polițiștii au obligația
de a informa persoanele care susțin că sunt victi-
me ale violenței domestice cu privire la posibili-
tatea formulării unei cereri adresate instanței de
judecată pentru emiterea unui ordin de protecție
și de a pune la dispoziția acestora formularul de
cerere prevăzut la Art. 26.(6)
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
Măsuri de protecție ce se pot dispune prin
ordinul de protecție provizoriu:
Prin ordinul de protecție provizoriu se dis-
pun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai
multe măsuri de protecție, apte să contribuie la
diminuarea riscului iminent constatat, dintre ur-
mătoarele obligații sau interdicții:
a) evacuarea temporară a agresorului din lo-
cuința comună, indiferent dacă acesta este
titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei și, după caz, a copii-
lor în locuința comună;
c) obligarea agresorului la păstrarea unei dis-
tanțe minime determinate față de victimă,
față de membrii familiei acesteia, astfel
cum sunt definiți potrivit prevederilor Art.
5, ori față de reședința, locul de muncă sau
unitatea de învățământ a persoanei prote-
jate;
d) obligarea agresorului de a purta perma-
nent un sistem electronic de supraveghere;
e) obligarea agresorului de a preda poliției
armele deținute.
Ordinul de protecție provizoriu va cuprinde și
mențiunea că încălcarea oricăreia dintre măsuri-
le dispuse constituie infracțiune.
Confirmarea și contestarea ordinului de
protecție provizoriu
Ordinul de protecție provizoriu se înaintea-
ză de către unitatea de poliție din care face parte
polițistul care l-a emis, pentru confirmare, par-
chetului de pe lângă judecătoria competentă în a
cărei rază teritorială a fost emis, în termen de 24
de ore de la data emiterii. Acesta va fi însoțit de
formularul de evaluare a riscului și de mijloacele
de probă.
Procurorul de la parchetul competent decide
cu privire la necesitatea menținerii măsurilor de
protecție dispuse de organul de poliție în termen
de 48 de ore de la emiterea ordinului de protecție
provizoriu.
Procurorul confirmă necesitatea menține-
rii măsurilor de protecție dispuse de organul
de poliție prin ordinul de protecție provizoriu,
aplicând o rezoluție cu caracter administrativ pe
exemplarul original al acestuia. În cazul în care
constată că nu mai este necesară menținerea mă-
surilor de protecție dispuse, procurorul poate
dispune motivat încetarea măsurilor de protec-
ție, cu menționarea momentului de la care aces-
16
tea încetează. Procurorul comunică acest lucru
de îndată unității de poliție care a înaintat ordi-
nul de protecție provizoriu, care ia măsuri pen-
tru informarea imediată a persoanelor ce făceau
obiectul acestuia.
Imediat după confirmare, procurorul îna-
intează ordinul de protecție provizoriu, însoțit
de documentele care au stat la baza emiterii și
confirmării acestuia, judecătoriei competente
în a cărei rază teritorială a fost emis, însoțit de
o cerere pentru emiterea ordinului de protecție,
întocmită potrivit prevederilor Art. 25 Alin. (3)
lit. a) și Art. 26.(7). În situația înaintării ordinu-
lui de protecție provizoriu potrivit prevederilor
alin. (6), durata inițială pentru care a fost dispus
se prelungește, de drept, cu durata necesară în-
deplinirii procedurii judiciare de emitere a or-
dinului de protecție, cu informarea agresorului
despre acest fapt.
Ordinul de protecție provizoriu poate fi con-
testat la instanța de judecată competentă, în ter-
men de 48 de ore de la comunicare. Contestația
se judecă cu citarea părților. Neprezentarea aces-
tora nu împiedică judecarea cauzei. Contestația
se soluționează în regim de urgență, dar nu mai
târziu de data la care expiră termenul pentru
care a fost emis ordinul de protecție provizoriu,
în camera de consiliu, cu citarea organului con-
statator. Participarea procurorului este obligato-
rie. Hotărârea prin care se soluționează contesta-
ția este definitivă.
2. ORDINUL DE PROTECȚIE
Conform art. 23 din Legea nr. 217/2003, per-
soana a cărei viață, integritate fizică sau psihică
ori libertate este pusă în pericol printr-un act de
violență din partea unui membru al familiei poa-
te solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării
de pericol, să emită un ordin de protecție prin
care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori
mai multe dintre următoarele măsuri - obligații
sau interdicții:
a) evacuarea temporară a agresorului din lo-
cuința familiei, indiferent dacă acesta este
titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei și, după caz, a copii-
lor, în locuința familiei;
c) limitarea dreptului de folosință al agreso-
rului numai asupra unei părți a locuinței
comune, atunci când aceasta poate fi astfel
partajată încât agresorul să nu vină în con-
tact cu victima;
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
d) obligarea agresorului la păstrarea unei dis-
tanțe minime determinate față de victimă,
față de copiii acesteia sau față de alte rude
ale acesteia ori față de reședința, locul de
muncă sau unitatea de învățământ a per-
soanei protejate;
e) interdicția pentru agresor de a se deplasa
în anumite localități sau zone determinate
pe care persoana protejată le frecventează
ori le vizitează periodic;
f) interzicerea oricărui contact, inclusiv tele-
fonic, prin corespondență sau în orice alt
mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda poliției
armele deținute;
h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea
reședinței acestora.
Prin aceeași hotărâre, instanța poate dispune
și suportarea de către agresor a chiriei și/sau a
întreținerii pentru locuința temporară unde vic-
tima, copiii minori sau alți membri de familie
locuiesc ori urmează să locuiască din cauza im-
posibilității de a rămâne în locuința familială. De
asemenea, pe lângă oricare dintre măsurile dis-
puse cu ocazia emiterii ordinului de protecție, in-
stanța poate dispune și obligarea agresorului de
a urma consiliere psihologică, psihoterapie, sau
poate recomanda luarea unor măsuri de control,
efectuarea unui tratament ori a unor forme de în-
grijire, în special în scopul dezintoxicării.
Judecătorul stabilește durata măsurilor dis-
puse prin ordinul de protecție, fără a putea depă-
și 6 luni de la data emiterii ordinului. În lipsa unei
dispoziții exprese referitor la durata măsurilor,
acestea vor produce efecte pentru o perioada de
6 luni de la data emiterii ordinului.
Instanța competentă
Cererea pentru emiterea ordinului de protec-
ție este de competența judecătoriei de pe raza
teritorială în care își are domiciliul sau reședința
victima.
Cine poate introduce cererea pentru
emiterea unui ordin de protecție?
Cererea poate fi introdusă de victimă personal
sau prin reprezentant legal. De asemenea, cere-
rea poate fi introdusă în numele victimei și de:
a) procuror;
b) reprezentantul autorității sau structurii
competente, la nivelul unității administra-
17
tiv-teritoriale, cu atribuții în materia pro-
tecției victimelor violenței în familie;
c) reprezentantul oricăruia dintre furnizorii
de servicii sociale în domeniul prevenirii
și combaterii violenței în familie, acreditați
conform legii, cu acordul victimei.
Conținutul cererii pentru emiterea unui
ordin de protecție
Cererea privind emiterea ordinului de protec-
ție se întocmește potrivit formularului de cerere
prevăzut în anexa care face parte integrantă din
Legea nr. 217/2003. Cererea este scutită de taxă
judiciară de timbru.
Procedura în fața instanței
Citarea părților se face potrivit regulilor pri-
vind citarea în cauze urgente. La cerere, persoa-
nei care solicită ordinul de protecție i se poate
acorda asistență sau reprezentare prin avocat.
Asistența juridică a persoanei împotriva căreia
se solicită ordinul de protecție este obligatorie.
În caz de urgență deosebită, instanța poate emite
ordinul de protecție chiar în aceeași zi, pronun-
țându-se pe baza cererii și a actelor depuse, fără
concluziile părților. Procurorul are obligația de a
informa persoana care solicită ordinul de protec-
ție asupra prevederilor legale privind protecția
victimelor infracțiunii. Judecata se face de urgen-
ță și cu precădere, nefiind admisibile probe a că-
ror administrare necesită timp îndelungat. Prin
Legea 351/2015 în vigoare de la 02. 01. 2016,
soluționarea cererilor pentru emiterea ordinului
de protecție nu poate depăși un termen de 72
de ore de la depunerea cererii.
Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de
ore, iar motivarea ordinului se face în cel mult 48
de ore de la pronunțare. Victima poate renunța
la judecarea cererii privind ordinul de protecție.
Ordinul de protecție este executoriu. La cere-
rea victimei sau din oficiu atunci când împrejură-
rile cauzei impun astfel, instanța va putea hotă-
rî ca executarea să se facă fără somație sau fără
trecerea vreunui termen. Hotărârea prin care se
dispune ordinul de protecție este supusă numai
recursului, în termen de 3 zile de la pronunțare,
dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunica-
re, dacă s-a dat fără citarea lor. Instanța de recurs
poate suspenda executarea până la judecarea re-
cursului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei
cuantum se va stabili de către aceasta. Recursul
se judecă cu citarea părților. Participarea procu-
rorului este obligatorie.
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
Ordinul de protecție se comunică de îndată.
Legea nr. 272/2015 stabilește că o copie de pe
dispozitivul hotărârii prin care s-a dispus emite-
rea ordinului de protecție se comunică în max-
im 5 ore de la momentul pronunțării hotărârii
structurilor Poliției Române în a căror raza teri-
torială se află locuința victimei și a agresorului.
Ordinul de protecție prin care se dispune orica-
re dintre măsurile prevăzute de lege se pune în
executare de îndată, de către sau, după caz, sub
supravegherea poliției.
Pentru punerea în executare a ordinului de
protecție, polițistul poate intra în locuința famili-
ei și în orice anexă a acesteia, cu consimțământul
persoanei protejate sau, în lipsă, al altui membru
al familiei. Organele de poliție au îndatorirea să
supravegheze modul în care se respectă hotărâ-
rea și să sesizeze organul de urmărire penală în
caz de sustragere de la executare.
Încălcarea oricăreia dintre măsurile prevăzute
de lege și dispuse prin ordinul de protecție con-
stituie infracțiunea de nerespectare a hotărârii
judecătorești și se pedepsește cu închisoare de la
o lună la un an. Împăcarea înlătură răspunderea
penală. La expirarea duratei măsurilor de pro-
tecție, persoana protejată poate solicita un nou
ordin de protecție, dacă există indicii că, în lipsa
măsurilor de protecție, viața, integritatea fizică
sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol.
Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură
prin ordinul de protecție pe durată maximă poa-
te solicita revocarea ordinului sau înlocuirea mă-
surii dispuse. Revocarea se poate dispune dacă
sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:
a) agresorul a respectat interdicțiile sau obli-
gațiile impuse;
b) agresorul a urmat consiliere psihologică,
psihoterapie, tratament de dezintoxicare
sau orice alta formă de consiliere sau tera-
pie care a fost stabilită în sarcina sa ori care
i-a fost recomandată, sau a respectat mă-
surile de siguranță, dacă asemenea măsuri
s-au luat, potrivit legii;
c) dacă există indicii temeinice că agresorul
nu mai prezintă un real pericol pentru vic-
tima violenței sau pentru familia acesteia.
Cererea de revocare se soluționează cu citarea
părților și a unității de poliție care a pus în execu-
tare ordinul de protecție a cărui revocare se so-
licită. Participarea procurorului este obligatorie.
18
Dacă, odată cu soluționarea cererii, instanța con-
stată existența uneia dintre situațiile care necesi-
tă instituirea unei măsuri de protecție specială a
copilului, va sesiza de îndată autoritatea publică
locală cu atribuții privind protecția copilului.
Ce poate reprezenta un motiv temeinic
pentru emiterea unui ordin de protecție?
Cercetarea hotărârilor judecătorești pronun-
țate la nivel național în spețe având ca obiect
emiterea unui ordin de protecție a evidențiat că
în majoritatea pricinilor instanțele interpretează
diferit noțiunea de violență și, mai ales, ideea de
risc relativ la posibilele consecințe la care victi-
mele sunt expuse, prin prisma probelor adminis-
trate în cauză. În Anexa nr. 1 redăm câteva motive
temeinice reținute de instanțe pentru emiterea
ordinului de protecție.
3. ORDONANȚA PREȘEDINȚIALĂ
Procedura ordonanței președințiale poate să
fie utilizată de victime pentru solicitări ce exced
textul special al Legii 217/2003, ca de pildă, acor-
darea unui acces în domiciliu pentru ridicarea
unor bunuri de strictă necesitate, obținerea unor
mijloace de întreținere, acces la conturi bancare,
aspecte legate de situația copiilor minori etc. Or-
donanța președințială este o procedură specială,
în baza căreia instanța, stabilind că în favoarea
reclamantului există aparența de drept, va putea
să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice,
pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi
prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube
iminente și care nu s-ar putea repara, precum și
pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul
unei executări.
Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă
hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind
durata sa și nu s-au modificat împrejurările de
fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor pro-
duce efecte până la soluționarea litigiului asupra
fondului. La cererea reclamantului, instanța va
putea hotărî ca executarea să se facă fără somație
sau fără trecerea unui termen. Ordonanța va pu-
tea fi dată chiar și atunci când este în curs jude-
cata asupra fondului. Pe cale de ordonanță preșe-
dințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve
litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu
ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Instanța competentă
Cererea de ordonanță președințială se va in-
troduce la instanța competentă să se pronunțe în
primă instanță asupra fondului dreptului.
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
MĂSURILE DE PROTECȚIE A VICTIMEI
Acestea trebuie luate de la sesizare, mai ales
în situațiile comiterii unor agresiuni cu consecin-
țe grave, anchetatorul trebuind să se asigure că
victima a beneficiat de ajutorul medical și psiho-
logic necesar, inclusiv de servicii de asistare ju-
ridică și consiliere, servicii de adăpost și sprijin
moral și material.
Conform Noului Cod de Procedură Penală,
procurorul sau instanța de judecată poate dispu-
ne față de persoana vătămată ori față de partea
civilă măsurile de protecție prevăzute de art. 125
– 130, în următoarele cazuri:
• Când există o suspiciune rezonabilă că via-
ța, integritatea corporală, libertatea, bunu-
rile sau activitatea profesională a persoa-
nei vătămate sau a părții civile ori a unui
membru de familie a acesteia ar putea fi
puse în pericol ca urmare a datelor pe care
le furnizează organelor judiciare sau a de-
clarațiilor sale;
• Când persoana vătămată sau partea civilă
este minoră ori a suferit o traumă ca urma-
re a săvârșirii infracțiunii ori ca urmare a
comportamentului ulterior al suspectului
sau inculpatului;
• Când măsurile sunt necesare pentru pro-
tecția vieții private sau a demnității per-
soanei vătămate sau a părții civile.
În cursul urmăririi penale, procurorul poate
dispune aplicarea uneia sau a mai multora dintre
următoarele măsuri:
• Supravegherea și paza locuinței persoanei
vătămate sau a părții civile sau asigurarea
unei locuințe temporare;
• Însoțirea și asigurarea protecției persoanei poliție au obligația de informare a victimelor asu-
vătămate sau a părții civile sau a membri-
lor familiei acesteia în cursul deplasărilor;
• Protecția datelor de identitate, prin acor-
darea unui pseudonim cu care persoana
vătămată sau partea civilă va semna decla-
rația sa;
• Audierea persoanei vătămate sau a părții
civile fără ca aceasta să fie prezentă, prin
intermediul mijloacelor audio-video de
transmitere, cu vocea și imaginea distorsi-
onate, atunci când celelalte măsuri nu sunt
suficiente.
19
În cursul judecății, pe lângă măsurile mențio-
nate în cursul urmăririi penale, se adaugă nepu-
blicitatea ședinței de judecată pe durata ascultă-
rii persoanei vătămate sau a părții civile.
În situația dispunerii arestării preventive a
inculpatului, autor al unei infracțiuni de violență
asupra unui membru de familie, se impune a se
avea în vedere prevederile Aart. 230 alin. 5 Cod
procedură penală, conform căruia, dacă persoa-
na vătămată a solicitat înștiințarea sa cu privire
la eliberarea în orice mod a persoanei arestate,
judecătorul care a emis mandatul de arestare
consemnează aceasta într-un proces verbal, pe
care îl predă organului de poliție. Acest proces
verbal este predat administrației locului de deți-
nere, căreia îi revine obligația legală de a anunța
victima în situația eliberării persoanei arestate.
În scopul asigurării protecției victimelor in-
fracțiunilor, Legea nr. 211/2004 privind protec-
ția victimelor unor categorii de infracțiuni, regle-
mentează unele măsuri de informare a victimelor
infracțiunilor cu privire la drepturile acestora,
precum și de consiliere psihologică, asistență ju-
ridică gratuită și compensație financiară de către
stat a victimelor unor infracțiuni.
Astfel, legea stabilește în sarcina Ministerului
Justiției, prin Institutul Național al Magistraturii,
și Ministerului Administrației și Internelor obli-
gația de a asigura specializarea personalului care,
în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, sta-
bilește legături directe cu victimele infracțiunilor
și în sarcina autorităților publice cu atribuții în
domeniul protecției victimelor infracțiunilor, în
cooperare cu organizațiile neguvernamentale,
organizarea de campanii publice de informare în
acest domeniu.
Judecătorii, procurorii, ofițerii și agenții de
pra drepturilor conferite de legea specială:
a) serviciile și organizațiile care asigură con-
siliere psihologică sau orice alte forme de
asistență a victimei, în funcție de necesită-
țile acesteia;
b) organul de urmărire penală la care pot face
plângere;
c) dreptul la asistență juridică și instituția
unde se pot adresa pentru exercitarea
acestui drept;
d) condițiile și procedura pentru acordarea
asistenței juridice gratuite;
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
e) drepturile procesuale ale persoanei vătă-
mate, ale părții vătămate și ale părții civile;
f) condițiile și procedura pentru a beneficia
de dispozițiile Codului de procedură pena-
lă și a legii speciale privind protecția mar-
torilor;
g) condițiile și procedura pentru acordarea
compensațiilor financiare de către stat.
Informațiile menționate sunt aduse la cunoș-
tință victimei, în scris sau verbal, într-o limbă pe
care aceasta o înțelege, cu această ocazie fiind
întocmit un proces-verbal, care trebuie înregis-
trat la instituția emitentă. Ministerul Justiției și
Ministerul Administrației și Internelor, cu spri-
jinul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei
Informației, trebuie să asigure funcționarea unei
linii telefonice disponibile permanent pentru
informarea victimelor infracțiunilor. Autorități-
le administrației publice locale și organizațiile
neguvernamentale pot înființa la nivel local linii
telefonice pentru informarea victimelor infracți-
unilor.
Informațiile la care trebuie să aibă acces vic-
tima se publică pe paginile de Internet ale Minis-
terului Justiției și ale Ministerului Administrației
și Internelor.
Este important de știut că Art. 111 alin. 7 din
Codul de Procedură Penală prevede că audierea
de către organele de cercetare penală a persoa-
nelor vătămate care au fost victime ale infracți-
unii de violență în familie, prevăzută de art. 199
din Codul penal, ale infracțiunilor de viol, agresi-
une sexuală, act sexual cu un minor și corupere
sexuală a minorilor, prevăzute la art. 218-221 din
Codul penal, ale infracțiunii de rele tratamente
aplicate minorului, prevăzută la art. 197 din Co-
dul penal, hărțuire, prevăzută de art. 208 din Co-
dul penal, și hărțuire sexuală, prevăzută de art.
223 din Codul penal, precum și în alte cazuri în
care, din cauza împrejurărilor comiterii faptei,
acest lucru se apreciază ca fiind necesar, se efec-
tuează numai de către o persoană de același sex
cu persoana vătămată, la cererea acesteia, cu ex-
cepția cazului când organul judiciar apreciază că
aceasta aduce atingere bunei desfășurări a pro-
cesului ori drepturilor și intereselor părților.
Un alt drept prevăzut de lege victimelor este
consilierea psihologică, acordată de consilierii
din cadrul Serviciilor de Probațiune care funcțio-
nează pe lângă tribunale. Consilierea psihologică
20
se acordă gratuit, la cerere, pentru victimele ten-
tativei la infracțiunile de omor, omor calificat și
omor deosebit de grav, pentru victimele infracți-
unilor de lovire sau alte violențe și vătămare cor-
porală, săvârșite asupra membrilor familiei, ale
infracțiunii de vătămare corporală gravă, ale in-
fracțiunilor intenționate care au avut ca urmare
vătămarea corporală gravă a victimei, ale infrac-
țiunilor de viol, act sexual cu un minor, perver-
siune sexuală și corupție sexuală, ale infracțiunii
de rele tratamente aplicate minorului, precum și
pentru victimele infracțiunilor de trafic de per-
soane.
Victimele anumitor categorii de infracțiuni
asupra cărora a fost săvârșită o tentativă la in-
fracțiunile de omor, omor calificat și omor deose-
bit de grav, o infracțiune de vătămare corporală
gravă, o infracțiune intenționată care a avut ca
urmare vătămarea corporală gravă a victimei, o
infracțiune de viol, act sexual cu un minor și per-
versiune sexuală, precum și soțul, copiii și per-
soanele aflate în întreținerea persoanelor dece-
date prin săvârșirea infracțiunilor de omor, omor
calificat și omor deosebit de grav, precum și a in-
fracțiunilor intenționate care au avut ca urmare
moartea persoanei, beneficiază de asistența juri-
dică gratuită.
Asistența juridică gratuită se acordă, la cere-
re, victimelor altor infracțiuni decât cele menți-
onate, dacă venitul lunar pe membru de familie
al victimei este cel mult egal cu salariul de bază
minim brut pe țară stabilit pentru anul în care
victima a formulat cererea de asistență juridică
gratuită.
Pentru a beneficia de asistența juridică gra-
tuită trebuie ca victima să fi sesizat organele de
urmărire penală sau instanța de judecată în ter-
men de 60 de zile de la data săvârșirii infracțiunii
sau de la data la care victima a luat cunoștință
de săvârșirea infracțiunii. Dacă victima s-a aflat
în imposibilitatea, fizică sau psihică, de a sesiza
organele de urmărire penală, termenul de 60 de
zile se calculează de la data la care a încetat sta-
rea de imposibilitate.
Victimele care nu au împlinit 18 ani și cele
puse sub interdicție nu au obligația de a sesiza
organele de urmărire penală sau instanța de ju-
decată cu privire la săvârșirea infracțiunii. Repre-
zentantul legal al minorului sau al persoanei puse
sub interdicție poate sesiza organele de urmărire
penală cu privire la săvârșirea infracțiunii.
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
Conform legii nr. 211/2004, victimele anumi-
tor categorii de infracțiuni, precum și soțul, copiii
sau persoanele aflate în întreținerea persoanelor
decedate prin săvârșirea infracțiunilor prevăzute
de lege, pot primi la solicitare în condițiile prevă-
zute de lege, compensații financiare.
În administrarea probatoriului, o importanță
deosebită trebuie acordată constatărilor medi-
co-legale, pentru a se stabili natura, gravitatea și
modul de producere a leziunilor victimei. De ase-
menea, organele de cercetare penală pot solicita
efectuarea unei evaluări psihologice victimei,
chiar înainte de audiere, pentru a evalua starea în
care aceasta se afla, semnele de stres postrauma-
tic și stadiul în care aceasta se află, putând stabili
în consecință tactica audierii.
După audierea în calitate de suspect și incul-
pat a agresorului, cu respectarea drepturilor pro-
cesuale, organele de cercetare penală pot dispu-
ne/propune măsuri preventive, respectiv:
• Reținerea;
• Control judiciar;
• Control judiciar sub cauțiune;
• Arestarea preventivă.
Conform art. 218 alin. 3 Cod procedură pena-
lă, măsura arestului la domiciliu nu poate fi dis-
pusă cu privire la inculpatul față de care există
suspiciunea rezonabilă că a săvârșit o infracțiu-
ne împotriva unui membru de familie. Intenția
legiuitorului a fost de a îndepărta agresorul din
locuință, nu persoanele vătămate, evitând vul-
nerabilizarea acestora din urmă și din punct de
vedere material, locativ, posibilitatea separării
mamei de copii sau a fraților, ori îndepărtarea
victimelor din comunitatea de proveniență, cu
riscul absenteismului școlar, pierderii locului de
muncă etc. În cele mai multe situații, însă, oda-
tă cu depunerea sesizării, victima părăsește do-
miciliul, evitând orice contact cu agresorul până
la o intervenție fermă a organelor de anchetă, în
sensul îndepărtării acestuia din urmă de locuință
sau de persoanele vătămate.
În cazul infracțiunilor comise între membrii
familiei, organele de cercetare penală dispun ra-
reori măsuri preventive, cu excepția situațiilor
când sunt comise infracțiuni contra vieții sau
infracțiuni grave: viol, vătămare corporală etc,
când autorul este recidivist sau/și când a comis
acțiuni repetate la adresa persoanei vătămate.
21
Dificultatea dispunerii sau propunerii de luare a
măsurilor preventive în cauzele având ca obiect
infracțiunile de violență în familie constă în im-
previzibilitatea evoluției acestor cauze – având în
vedere posibilitatea stingerii acțiunii penale de
către părți prin împăcare sau retragere a plânge-
rii, specificul probatoriului, evaluarea diferită a
pericolului social.
Studiu de caz: Dosar nr. x/Parchetul de pe
lângă Judecătoria Tg Neamț
Învinuitul R P este căsătorit cu R A, având îm-
preună 8 copii, dintre care 6 minori, 5 locuind în
prezent la domiciliul comun al părinților. Pe fon-
dul consumului de alcool și agresivității manifes-
tate de către R P, în familie au avut loc în mod con-
stant episoade conflictuale, învinuitul lovindu-și în
principal soția.
În datele de 05 și, respectiv 25 octombrie 200x,
R A a depus plângere penală împotriva soțului său,
R P, pentru faptul că a fost lovită de către acesta,
după cum urmează:
1. În cursul nopții de 4 spre 5 octombrie 200x,
R P, aflat sub influența băuturilor alcoolice,
s-a comportat agresiv față de soția sa, de-
terminând-o să se ascundă inițial în casă,
apoi în grădină pentru a nu fi bătută. La
revenirea acesteia în casă, în jurul orelor 3
dimineața, învinuitul i-a aplicat o lovitură
în spate cu o cazma. Partea vătămată, R A,
s-a refugiat la o vecină, C Z, la care a stat
până a doua zi. De asemenea, martora A E
a ajutat-o în zilele imediat următoare, am-
bele martore având ocazia să vadă urmele
lăsate de lovitura aplicată pe corpul părții
vătămate.
2. În data de 25 octombrie 200x, pe fondul
unor noi discuții tensionate, R P a aruncat
cu apă fierbinte pe corpul părții vătămate
R A. Aceasta a suferit arsuri în zona organ-
elor genitale și cu aceasta ocazie, partea
vătămată a fost ajutată de persoane din
vecinătate, cărora le-a relatat despre agre-
siunea suferită. Fiind audiat cu privire la
aceste fapte, învinuitul neagă comiterea lor,
având propria versiune. Deși acesta admite
că aplică și corecții fizice soției, nu recu-
noaște faptele reclamate de către aceasta
din data de 25 octombrie 200x. Învinuitul
apreciază că atitudinea și comportamentul
său față de minori și în familie se înscrie în
limite normale. Din expertiza medico-legală
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
psihiatrică nr. x/09. 12. 200x, rezultă că în-
vinuitul R P prezinta tulburare de personal-
itate paranoida, dar are discernământ față
de faptele reținute în sarcina sa.
Din probele administrate la dosar, documentele
depuse și informațiile înaintate de organele abili-
tate, rezultă că R P manifestă un comportament
agresiv, cu precădere pe fondul consumului de al-
cool. Cu toate acestea, evaluarea de specialitate
efectuată de către Direcția de Asistență Socială și
Protecția Copilului Neamț concluzionează că mi-
norii R R I și R I D, de 7, respectiv 4 ani, nu prezintă
semne ale abuzului fizic și emoțional. Ca urmare,
față de aceștia nu s-au luat măsuri de protecție
speciale, fiind însă în atenția autorităților locale,
cf Legii 272/2004.
În majoritatea cauzelor, avându-se în vedere
că autorul este, de regulă, o persoană fără antece-
dente penale, consecințele imediate ale faptei ne-
fiind considerate grave – în lipsa unui act medical
constatator al eventualelor leziuni, a probelor cu
privire la repetabilitatea comportamentelor abu-
zive, a lipsei unei evaluări a riscului cu luarea în
considerare a tuturor elementelor care particula-
rizează acest tip de fapte, un număr însemnat de
soluții constă în renunțarea la urmărirea penală
sau scoaterea de sub urmărire penală/neîncepe-
rea urmăririi penale.
Cele mai multe soluții în cauzele având ca
obiect violența în familie – în formele sale ușoare,
respectiv amenințare, lovire sau alte violențe și
chiar viol în formă simplă, prevăzută de Art. 218
alin. 1 Cod penal – sunt clasarea ca urmare a îm-
păcării părților sau retragerii plângerii de către
persoana vătămată. În acest context se impune să
menționăm că medierea și orice forme de conci-
liere nu sunt indicate în cauzele de violență do-
mestică (a se vedea și Convenția de la Istanbul).
Deși în acest moment legislația națională nu
conține nici un impediment cu privire la stinge-
rea acțiunii penale în cauzele având ca obiect vio-
lența în familie ca urmare a încheierii unui acord
de mediere, practica din alte state și legislația in-
ternațională în materie ne demonstrează că aces-
te proceduri nu sunt recomandabile pentru acest
tip de fapte.
1.4. Abordarea națională a violenței domestice
România trebuie să mai facă pași în vederea
asigurării serviciilor adecvate nevoilor diverse și
multiple ale supraviețuitoarelor violenței dom-
22
stice. În ceea ce urmează, vom prezenta însă ce
se regăsește la nivelul țării noastre cu privire la
servicii, pentru a ne fi mai clar ce anume trebuie
dezvoltat.
Agenția Națională pentru Egalitatea de
Șanse între Femei și Bărbați (ANES), instituție
aflată în subordinea Ministerului Muncii, Famili-
ei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, a
lansat pe 27 noiembrie 2015 primul call-center
național pentru victimele violenței domestice.
Numărul la care pot apela victimele violenței
domestice este 0800 500 333, o linie telefoni-
că gratuită, la care operatorii răspund non-stop.
Aceștia redirecționează victimele violenței do-
mestice către 42 echipe de intervenție, interinsti-
tuționale și multidisciplinare, înființate la nivelul
celor 41 de județe și al municipiului București.
Linia telefonică urmărește dezvoltarea unor me-
canisme, măsuri, proceduri și instrumente apli-
cabile la nivel național care să genereze beneficii
pe termen lung pentru toate persoanele aflate în
situații de risc privind violența domestică și tra-
ficul de persoane.
Poliția
Dacă victima este lovită sau crede că va fi lovi-
tă, poate apela la 112. Trebuie să transmită ope-
ratorului de la 112 clar că este atacată de cineva
din familie. Atunci când poliția ajunge la domi-
ciliu trebuie să permită intrarea agentului sau
agenților de poliție în domiciliu. Trebuie să stea
de vorbă cu agentul sau agenții de poliție. Victi-
ma poate solicita să fie dusă la un serviciu de tip
centru de primire de urgență. Nu toate orașele
sau județele au un astfel de centru. Dacă agreso-
rul o lovește din nou după plecarea agenților din
domiciliu, victima trebuie să sune din nou la 112.
1. După intervenția poliției sau chiar fără in-
tervenția poliției, victima se poate hotărî să
depună plângere penală împotriva agre-
sorului. Pentru aceasta trebuie să mear-
gă la secția de poliție de care aparține cu
domiciliul din cartea de identitate. Pentru
a depune plângere victima trebuie să aibă
cel puțin un certificat medico-legal care să
ateste că a fost lovită de agresor. Dacă de-
pune plângere după ce poliția a făcut o con-
statare că a avut loc violența în familie, va fi
mai ușor de dovedit agresiunea.
2. Agenții de poliție au obligația, conform le-
gii, de a oferi victimelor informația corectă
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
și completă cu privire la drepturile lor. Vic-
tima trebuie să înțeleagă informația care i
se oferă.
Sistemul de sănătate
Imediat după agresiunea suferită de victimă
aceasta trebuie să se prezinte la o unitate de pri-
miri urgențe sau la un centru de primiri ur-
gențe. Uneori victimele au impresia că nu au de-
cât o contuzie sau o rană superficială, dar ele pot
avea afecțiuni interne pentru care este nevoie de
un consult medical. În plus, acest consult de ur-
gență este gratuit. Dacă victima merge mai întâi
la unitatea de medicină legală și de acolo este în-
drumată la spital, consultația la spital nu va mai
fi gratuită. Scrisoarea medicală pe care victima o
poate primi de la spital este de ajutor pentru ob-
ținerea certificatului medico-legal.
Servicii sociale de suport pentru victimele
violenței în familie
Victima poate să se adreseze pentru consiliere
și suport, pentru consiliere psihologică și pentru
informații, la direcțiile generale de asistență
socială și protecția copilului care se găsesc în
fiecare reședință de județ, la direcțiile de asis-
tență socială de pe lângă primării sau la sistemul
public de asistență socială. Informația privind
unitățile prin care se acordă servicii victimelor
violenței în familie poate fi găsită în general la di-
recțiile generale de asistență socială și protecția
copilului localizate în fiecare reședință de județ,
la secțiile de poliție, la primării. Serviciile care
oferă asistență și suport pentru victimele violen-
ței în familie pot fi publice sau private, respectiv
servicii oferite de organizații nonguvernamenta-
le. Informațiile despre aceste servicii se găsesc în
aceleași surse. Victima poate să se adreseze aces-
tor servicii indiferent dacă a solicitat intervenția
poliției la 112, sau dacă a depus plângere penală
împotriva agresorului sau nu. Primul pas în aces-
te servicii este realizarea unei evaluări. În funcție
de situația particulară a fiecăreia dintre victime
se pot propune diverse acțiuni. Victima este sin-
gura care decide ce urmează să facă.
Victima poate solicita explicit de la unul din-
tre serviciile de consiliere să fie cazată într-un
adăpost (centru de primire în regim de urgen-
ță, apoi centru de recuperare). În acest scop va
fi evaluată și acceptată, dacă va corespunde anu-
mitor criterii. Criteriile diferă de la o instituție la
alta și pot fi aflate doar direct.
23
Serviciile sociale pentru prevenirea și comba-
terea violenței domestice organizate în regim re-
zidențial, destinate victimelor violenței domesti-
ce, cu găzduire pe perioadă determinată, sunt:
a) centre de primire în regim de urgență;
b) centre de recuperare;
c) locuințe protejate.
Serviciile sociale pentru prevenirea și comba-
terea violenței domestice organizate în regim de
zi sunt:
a) centre pentru prevenirea și combaterea vi-
olenței domestice;
b) centre pentru servicii de informare și sen-
sibilizare a populației;
c) centre de asistență destinate agresorilor.
Serviciile sociale pentru prevenirea și comba-
terea violenței domestice cu program continuu
sunt:
a) servicii de informare și consiliere pentru
victimele violenței domestice de tip linie
telefonică de urgență - help-line;
b) servicii integrate de urgență destinate vic-
timelor violenței sexuale.
Victima poate solicita ajutor de la un psiholog
care are cabinet individual, de unde va fi pusă în
legătură cu alte servicii de suport.
Victima poate apela la un cabinet de avoca-
tură pentru îndrumare. De cele mai multe ori
este bine ca victima să se adreseze și altor ser-
vicii de suport dintre cele enumerate mai sus.
Avocații pot lua cel mai adesea două direcții de
acțiune: cererea unui ordin de protecție și acțiu-
nea de divorț.
Instanțe de judecată și parchete
Victima se poate adresa direct instanțelor de
judecată cu cererea de emitere a unui ordin de
protecție și parchetelor cu o plângere penală.
Precizare: deocamdată la noi în țară nu se fac
sesizări din oficiu ale cazurilor de violență în fa-
milie pentru victime adulte. Cu alte cuvinte, dacă
un specialist de la spital, de la cabinetul de fami-
lie, de la o unitate de medicină legală, de la unita-
tea de primiri urgențe, din serviciile sociale sau
de la școală sesizează că o persoană a fost victima
unui abuz sau a unei agresiuni în familie, poliția
nu cercetează cazul. Poliția începe cercetările nu-
mai atunci când victima depune plângere penală.
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
Organizații non-guvernamentale
Acestea oferă servicii specifice necesare vic-
timelor violenței domestice, precum consiliere
psihologică și psihoterapie, asistență socială,
consiliere juridică și reprezentare în instanță,
găzduire, reintegrare în societate, asistență în
identificarea unui loc de muncă, precum și infor-
mare și conștientizare pentru comunitate, activi-
tăți de lobby și advocacy în vederea îmbunătățirii
sistemului public și acțiuni pentru implementa-
rea politicilor de combatere a violenței și de res-
pectare a drepturilor omului și nediscriminării.
Astfel, la nivelul țării noastre s-au făcut pași
importanți, atât din punct de vedere legislativ, cât
și din punct de vedere al implicării instituțiilor
abilitate în combaterea violenței domestice.
România tinde să se alinieze la standardul im-
pus la nivel european, deși mai sunt lucruri de
realizat atât la nivel instituțional, cât și în ceea
ce privește informare opiniei publice și percepția
comunității asupra subiectului.
Sprijin și asistență practică
Serviciile specializate pentru victime pot fi
solicitate să susțină în mod direct femeile în fața
altor servicii și instituții. Sunt situații în care este
necesar să se ofere clientelor sprijin practic și
asistare în demersurile pe care le fac. De exem-
plu:
• redactarea unor acte, documente, scrisori;
• contactarea unor instituții și stabilirea de
întâlniri;
• însoțirea unor femei cu nevoi speciale, cum
ar fi un handicap, probleme de sănătate
mentală, la servicii sociale care să-i ofere
asistență specializată.
Poate să apară un moment în viața oricărei
femei când este așa de istovită de experiența sa
de violență domestică, încât este incapabilă să
se mobilizeze pentru a face demersuri necesare
pentru ea și copiii ei. Oricum, în ideea de a nu
încuraja dependența, această formă de ajutor
trebuie să se completeze cu alte forme de suport
care să încurajeze femeia să-și construiască pro-
priile abilități, să-și dezvolte stima de sine și să
învețe să preia controlul asupra propriei vieți.
Pe de altă parte, pentru că resursele umane în
serviciile sociale, generale sau specializate, sunt
de regulă limitate, trebuie să decidem cât de mult
din această muncă angajăm, cu atât mai mult cu
24
cât este o muncă consumatoare de timp. Pentru
fiecare caz se decide în concordanță cu nevoile
concrete, exprimate sau recunoscute de clientă. E
important să se facă diferența între femeile care
sunt capabile să dea un telefon, să scrie o scrisoa-
re, să adune informația de care au nevoie, și cele
care, într-un anume moment, din diferite motive,
nu pot. Scopul principal este ca femeile să fie în-
curajate să-și câștige independența și să facă lu-
cruri pentru ele însele.
Pot să apară situații în care să fie necesară în-
tocmirea, de către diverși specialiști sau ONG-uri,
a unor rapoarte despre victime, prin care să fie
sprijinite să rezolve diferite problem practice, ca
de exemplu:
• rapoarte către instanțele civile sau penale;
• declarații, scrisori de susținere pentru ob-
ținerea unei locuințe;
• rapoarte către medicul de familie sau alți
medici prin care să susțină cererile feme-
ilor de a beneficia de tratament medical
specializat;
• rapoarte către Autoritățile Tutelare sau
servicii de protecție a copilului.
E o situație dificilă emoțional pentru o feme-
ie ca persoane străine (chiar dacă sunt profesi-
oniști, sunt totuși străini) să aibă acces la detalii
cu privire la experiența ei de violență domestică.
Orice întâlnire cu solicitantele de servicii trebu-
ie să fie reglementată și în acord cu principiul de
confidențialitate. Transpunerea în practică în-
seamnă informarea clientei despre conținutul, în
special datele personale mai sensibile, cuprinse
într-un raport sau orice alt document de referire
spre o altă instituție sau un alt profesionist, îna-
inte de a le trimite, astfel încât ea să poată indica
dacă există ceva cu care nu este de acord să apară
despre ea și situația ei. Se vor negocia schimbări-
le din raport cu ea, dacă este posibil, iar conver-
sațiile telefonice se vor purta în prezența ei, ca
să audă ceea ce se spune despre ea. Acest lucru
este important dacă se urmărește reconstruirea
încrederii și controlului personal.
La data de 05. 10. 2016 a fost aprobat de că-
tre Guvernul României Memorandumul privind
înființarea Comitetului Interministerial pentru
Prevenirea și Combaterea Violenței în Familie.
Înființarea acestui Comitet, cu rol consultativ în
domeniul prevenirii și combaterii violenței do-
mestice, era necesară în scopul asigurării unei
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

coeziuni indispensabile a tuturor factorilor res- bile, respectiv Ministerul Muncii și Justiției So-
ponsabili în ceea ce privește fundamentarea și ciale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul
aplicarea măsurilor complexe care rezultă din Afacerilor Externe, Ministerul Educației Națio-
dispozițiile Convenției de la Istanbul. nale, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării
Regionale, Administrației Publice și Fondurilor
Comitetul Interministerial are următoarele
Europene, Ministerul Justiției și Ministerul Pu-
atribuții principale: asigurarea cooperării dintre
blic, la lucrări putând participa, la invitația pre-
instituțiile și organizațiile ai căror reprezentanți
ședintelui, și reprezentanți ai altor autorități sau
îl compun, în vederea realizării politicii publice
instituții publice relevante (Avocatul Poporului,
naționale și a Planului de guvernare în dome-
Institutul Național de Medicină Legală „Mina Mi-
niul prevenirii și combaterii violenței domestice;
novici”, Institutul Național de Statistică, Colegiul
sprijinirea procesului de implementare și moni-
Național al Asistenților Sociali din România, Co-
torizare a Convenției de la Istanbul; sprijinirea
legiul Psihologilor din România, Autoritatea Na-
propunerilor privind îmbunătățirea cadrului
țională pentru Protecția Drepturilor Copilului și
normativ în domeniul prevenirii și combate-
Adopției, Autoritatea Națională pentru Persoane-
rii violenței domestice; monitorizarea aplicării
le cu Dizabilități, Uniunea Națională a Consiliilor
legislației naționale în domeniul prevenirii și
Județene din România, Asociația directorilor di-
combaterii violenței domestice; formularea de
recțiilor generale de asistență socială și protecția
propuneri privind îmbunătățirea și consolidarea
copilului), precum și reprezentanți ai organizați-
relațiilor interinstituționale dintre autoritățile
ilor neguvernamentale. Președintele Comitetului
publice implicate în domeniul prevenirii și com-
interministerial va putea invita la reuniuni, după
baterii violenței domestice.
caz, și reprezentanți ai comisiilor de specialita-
Comitetul este alcătuit din câte doi reprezen- te din cadrul Parlamentului României și experți/
tanți, membrul titular cu funcție de conducere experte în domeniul egalității de șanse și de tra-
și membrul supleant din ministerele responsa- tament.

25
 CAPITOLUL II. DINAMICA VIOLENȚEI DOMESTICE
2.1. Modelul controlului coercitiv
În mod tradițional, violența domestică a fost
înțeleasă ca fiind un incident sau o serie de in-
cidente de violență fizică comise de un partener
sau de un fost partener, uneori înțelegându-se,
chiar lupta dintre partenerii de cuplu. În Scoția,
în loc de termenul violență domestică, se folo-
sește expresia „abuz domestic” pentru a sublinia
faptul că nu este vorba despre o luptă între pro-
tagoniști cu forțe egale, că abuzul este în desfă-
șurare și că acesta cuprinde mult mai mult decât
violența fizică. Aceasta nu înseamnă că luptele
verbale și/sau fizice nu au loc între parteneri, dar
este important să se facă distincția între acestea
și preocuparea socială pentru abuzul domestic.
Este periculos să se considere abuzul în curs ca o
luptă sau un act de violență unică. Cu toate aces-
tea, există o oarecare confuzie și, chiar dacă sunt
recunoscute elementele emoționale, psihologice,
financiare și sexuale ale abuzului domestic, per-
cepția socială se concentrează, în continuare, în
primul rând pe actele de violență în cazurile de
abuzuri domestice. Vorbind despre controlul co-
ercitiv, înseamnă că nu este doar o altă expresie
pentru abuzul domestic, ci sprijină resemnifica-
rea a tot ceea ce constituie abuz domestic. Evan
Stark7 încearcă să explice gama de tactici folosite
de făptuitori și impactul acestor acțiuni asupra
victimelor/supraviețuitorilor, definind conceptul
ca fiind „modul în care bărbații țin captive femeile
în viața de zi cu zi”.
Evan Stark descrie modelul controlului coer-
citiv ca fiind o abordare alternativă a violenței
între parteneri, pornind de la experiențele reale
ale victimei și agresorului și dinamica relaționa-
lă a acestora. Modelul relevă caracteristicile vi-
olenței domestice ca și comportament repetitiv,
mai degrabă decât izolat, și consecințele acestui
comportament ca fiind sinergice, cumulative, mai
degrabă decât accidentale.
Controlul coercitiv este un termen dezvoltat
pentru a ajuta la înțelegerea abuzului domestic
ca fiind mai mult decât o „luptă”. Este un model
7. Evan Stark este profesor la Universitatea Rutgers și
activist în domeniul protecției drepturilor femeilor. Este cu-
noscut pentru expertiza sa în aspectele legale și de sănătate
din problematica violenței domestice. Cartea sa, „Controlul
coercitiv”, argumentează pentru introducerea termenului în
imaginea generalizată a violenței domestice, ca formă fatală
a violenței domestice.
27
de comportament care încearcă să înlăture liber-
tatea și sentimentul de sine al victimei, în acest
tip de agresiune fiind încălcate atât integritatea
corporală a femeii, cât și drepturile omului.
În acest model, violența fizică este folosită
(sau nu) alături de o serie de alte tactici prin care
victima este controlată, pentru a avea o liberta-
te personală cât mai limitată. Folosind izolarea,
degradarea, jocurile mintale și microreglemen-
tarea vieții de zi cu zi (monitorizarea apelurilor
telefonice, vestimentației, consumului de alimen-
te, activitatea socială etc.), agresorul creează o
lume în care victima este constant monitorizată
și criticată; fiecare mișcare îi este verificată con-
form unui set de reguli imprevizibile, în continuă
schimbare, pe care aceasta nu le cunoaște. Regu-
lile se bazează pe viziunea stereotipică a agreso-
rului asupra modului în care partenera ar trebui
să se comporte față de el, reguli despre modul în
care gătește, face curățenie, îngrijește copiii, per-
formează sexual și socializează.
A fi supus controlului coercitiv este la fel cu a
fi luat ostatic; victima devine captivă într-o lume
ireală creată de abuzator, prinsă într-o lume a
confuziei, contradicției și fricii. Supravegherea
continuă, chiar și atunci când făptuitorul nu este
prezent (convorbiri telefonice constante sau me-
saje text, folosirea copiilor pentru a raporta orice
mișcare etc.), dă victimei sentimentul că agreso-
rul este atotputernic. Frica și confuzia sunt esen-
țiale pentru înțelegerea controlului coercitiv;
victima trăiește ca o țintă în mișcare, umblă pe
nisipuri mișcătoare; este ca și cum ar călca per-
manent pe coji de ouă. Este o lume a terorii de zi
cu zi.
În acest fel, controlul coercitiv nu este intern
doar în sensul că apare la domiciliu, traversează
spațiul social, literalmente, prin faptul că tehno-
logia permite supravegherea permanentă a vic-
timei și, metaforic, prin faptul că agresorul „se
joacă cu mintea victimei”, aceasta internalizând
regulile, adaptându-și continuu comportamentul
pentru a supraviețui. Controlul este „zgomotul de
fond” al vieții victimei, în timp ce agresorul este
mereu prezent, mereu amenințător. Puterea de a
trăi cu acest lucru și de a funcționa zilnic într-o
serie de situații - pentru a supraviețui - este enor-
mă și curajoasă.
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
A privi femeile ca fiind victime ale răpirii sau
luării de ostatici, explică în mare măsură reacții-
le acestora și efectele pe termen lung. Stark, prin
analogia cu situația victimelor luării de ostatici,
clarifică și dimensiunile structurale ale violenței
domestice, modalitatea prin care agresorii regle-
mentează comportamentul victimelor, inclusiv
izolarea acestora de surse de sprijin, controlân-
du-le banii, privându-le de satisfacerea unor
nevoi, precum hrană sau tratament, suprimând
conflictul și rezistența; închiderea oportunități-
lor de evadare, de comunicare sau de transport,
precum și stabilirea și aplicarea regulilor pen-
tru comportamentul de zi cu zi. Aceste paralele
subliniază în continuare fragilitatea psihologică
și motivele pentru care femeile rămân alături de
agresorii lor.8
Controlul este constituit din forme structura-
le de privare, exploatare și comandă care obligă
indirect ascultarea prin monopolizarea vitală a
resurselor, dictarea alegerilor preferate, micro-
reglementarea comportamentului unui partener,
limitându-i opțiunile și privându-l de sprijinul
necesar exercitării gândirii critice și independen-
te. Controlul poate fi exercitat prin acte specifice
de interzicere sau constrângere, atunci când vic-
tima nu este lăsată să se angajeze, îi este refuzat
accesul la o mașină sau la un telefon, sau este
constrânsă să-i dea salariul partenerului-agresor.
Dar legătura cu dependența și/ sau ascultarea
este, de obicei, mai subtilă decât constrângerea
și mult mai greu de detectat. Rezultatul îmbină-
rii dintre constrângere și control este autoritatea
nereciprocă, iar experiența victimelor devine ex-
periența captivității în relația de abuz. Tehnicile
folosite în realizarea controlului coercitiv sunt
concepute pentru a răspunde rezistenței și opo-
ziției victimelor. În așteptarea faptului că ținta
lor va încerca să se elibereze sau să caute spri-
jin, agresorii își pot extinde eforturile de izolare
și de control în moduri care pot părea extrem de
disproporționate față de rezistența imediată în-
tâmpinată.
Structura și dinamica controlului coercitiv.
Stark identifică următoarele strategii ce sunt
utilizate de agresor în realizarea controlului co-
ercitiv asupra victimei:
1. Violența este o strategie folosită în con-
trolul coercitiv cu aceleași obiective ca în
8. Stark, Evan, Coercive Control - How Men Entrap Women in
Personal Life, Oxford University Press, 2009, p. 198-218
28
cazul atacului: utilizarea concomitentă a
altor mijloace pentru a stabili dominația,
a preveni evadarea, a reprima conflictul
și a anihila resursele victimei. Atacurile
și amenințările încalcă dreptul univer-
sal recunoscut la integritatea corporală.
Identitatea sexuală, apartenența socială,
funcționarea în societate sunt toate bazate
pe constanța integrității fizice. Siguranța
fizică afectată răstoarnă procesul de ex-
perimentare, luarea deciziilor și asumarea
riscurilor, prin care se dezvoltă sinele, per-
mițând persoanelor să-și imagineze, să se
dezvolte, să repete și să implementeze di-
ferite moduri de a fi și a funcționa. Violența
restricționează asumarea riscurilor atât în
sens economic, prin continua mobilizare
și epuizare a energiilor noastre limitate
pentru auto-protecție, cât și psihologic,
prin subordonarea problemelor de ferici-
re, scop moral etc., unicului obiectiv, acela
de a rămâne în siguranță, de a supraviețui.
Atacurile partenerului implică frecvent vi-
olență extremă, „bătăi”, „sufocare”, arderea,
violul, tortura și folosirea armelor sau a al-
tor obiecte care le provoacă vătămarea gra-
vă, desfigurarea permanentă, chiar moar-
tea9. Ca mecanisme de dominare și umilire
regăsim: abuzul sexual; violența ca și com-
portament de rutină; pretexte contradicto-
rii pentru comportamentul agresiv; gelozie
nejustificată;
2. Intimidarea, ca strategie majoră utilizată
în controlul coercitiv, însumează teama,
secretul, dependența, respectarea, loia-
litatea și rușinea. Agresorii induc aceste
efecte prin amenințări, supraveghere și de-
gradare:
• Amenințările încalcă dreptul femeii
la siguranță fizică și psihică și confort
emoțional. Se pot referi la acțiuni vio-
lente extreme, cum ar fi mutilarea sau
uciderea, amenințarea că va face rău co-
piilor, că îi va lua copiii, amenințarea că
va face rău familiei ei sau prietenilor ei ,
sau amenințarea că îi va distruge obiec-
tele personale semnificative pentru ea;
• Supravegherea încalcă dreptul victimei
la viață privată. În controlul coercitiv,
supravegherea vine însoțită de o serie
9. Idem, p. 241-250
 de tactici de monitorizare și are scopul
suplimentar de a transmite că făptui-
torul este atotputernic și omniprezent
și de a impune constrângeri comporta-
mentale fie direct, lăsând victima să știe
că este privită ori ascultată, sau indirect,
prin colectarea informațiilor care pot fi
utilizate pentru a controla sau a influ-
ența comportamentul victimei sau a o
umili ulterior;
• Degradarea reprezintă afirmarea su-
periorității agresorului prin degradare
și negarea respectului față de partene-
ra sa. Dacă izolarea crește efectele de-
gradării, agresorul utilizează totodată
degradarea ca pe o tactică de izolare,
umilindu-și partenera în public, în fața
prietenilor, familiei, a colegilor sau obli-
gând-o să facă anumite acțiuni contrare
naturii sau sistemului de valori morale
ori etice ale victimei;
3. Izolarea. Agresorul își izolează victima
pentru a preveni dezvăluirea, a determina
dependența vicitmei, pentru a monopoliza
abilitățile și resursele și pentru a o împiedi-
ca să obțină ajutor sau sprijin. Izolarea sub-
minează identitatea de sine și autoritatea
socială, reduce accesul victimei la afirma-
rea profesională sau socială, o împiedică să
câștige sprijin sau recunoaștere, restrânge
foarte mult cercul de relații sociale și ex-
clude alegerile cu privire la proiectele de
viață și oportunitățile de auto-exprimare a
victimei. Prin eliminarea sursei alternative
de informare și sprijin, agresorul devine
principala sursă de interpretare și validare
a victimei;
4. Controlul. În centrul controlului coercitiv
se află o serie de tactici care se vizează di-
rect subordonarea victimei față de un par-
tener abuziv. Aceste tactici afectează do-
minația prin trei mijloace; în primul rând,
exploatarea capacităților și a resurselor
unui partener pentru câștigul și satisface-
rea personală; privarea de mijloacele ne-
cesare, de autonomie sau evadare; și mo-
delarea comportamentului ei pentru a se
conforma stereotipurilor de gen ale abuza-
torului.
Controlul coercitiv are în vedere un compor-
tament psihologic în curs de desfășurare, și nu
29
incidente izolate sau neconectate, cu scopul fi-
nal de a anihila libertatea victimei!
Enumerăm în continuare cele mai frecvente
exemple de tactici de control ce se regăsesc în re-
lațiile abuzive:
a) Cerințe nerezonabile - adesea urmate de
amenințări, presiuni sau constrângeri fizi-
ce, dacă victima nu este de acord cu aces-
tea.
b) Degradare - include jigniri, umiliri, cumpă-
rarea de haine care sunt intenționat prea
mici pentru a convinge partenera că are
nevoie de dietă, ridiculizarea în fața priete-
nilor sau cunoscuților, pentru a o face să se
simtă lipsită de valoare.
c) Restricționarea activităților zilnice - indife-
rent dacă este jogging-ul zilnic sau întâlni-
rea cu familia. Dacă femeia este din ce în ce
mai incapabilă să-și îndeplinească rutina
obișnuită, este de obicei un semnal puter-
nic de îngrijorare.
d) Amenințări sau intimidări - dacă compor-
tamentul femeii, inclusiv cel sexual, nu este
potrivit preferințelor abuzatorului, aceasta
este amenințată sau intimidată să-l schim-
be.
e) Control financiar - include monitorizarea
constantă a cheltuielilor partenerei sau
oferirea unei „alocații” pentru a trăi (de
obicei, atunci când sunt banii proprii pe
care îi controlează).
f) Monitorizarea timpului - urmărirea miș-
cărilor, contactarea nedorită sau controlul
asupra modului în care o altă persoană își
petrece timpul este tot o formă de control
coercitiv.
g) „Confiscarea” telefonului - schimbarea pa-
rolelor la iPad sau laptop, astfel încât să
nu le poată utiliza partenera. Include orice
formă de restricționare a accesului la co-
municare, informații sau servicii.
h) Limitarea mobilității - femeia nu reușește
să părăsească casa sau să îți folosească ma-
șina deoarece nu i se permite acest lucru,
fiind izolată de prieteni, de familie sau de
colegi.
i) Deprivarea de hrană - în mod constant și
intenționat i se ia mâncarea sau i se limi-
tează accesul la bani sau cumpărături.
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
j) Distrugerea posesiunilor - fie că este ceva
valoros, fie că este vorba de ștergerea
e-mailurilor sau a mesajelor text.
2.2. Tipologiile violenței între parteneri în
viziunea lui Michael P. Johnson
Există o varietate largă de tipuri de violență
domestică, o subcomponentă a acesteia fiind și
violența între parteneri. Home Office din Marea
Britanie definește violența între parteneri ca fi-
ind: „orice act de amenințare, hărțuire, violență
sau abuz (psihologic, fizic, sexual, economic sau
emoțional) între adulții care sunt sau au fost part-
eneri intimi sau membri de familie, indiferent de
sexul sau sexualitatea lor”.
Michael P. Johnson identifică patru tipuri sem-
nificative de violență între parteneri, acestea fi-
ind:
• Violența situațională în cuplu (VSC)
• Controlul violent reciproc (CVR)
• Terorismul intim (TI)
• Rezistența prin violență (RV)
1. Violența situațională în cuplu (VSC) este
cea mai întâlnită formă de violență între
parteneri și nu are legătură, de regulă, cu
controlul comportamentului celuilalt, ci
poate apărea în timpul unei dispute între
parteneri, care degenerează în agresivitate
fizică. Această formă de violență este spe-
cifică culturii vestice și cuplurilor tinere,
având ca agresori, aproape în mod egal,
reprezentanții ambelor sexe. În rândul stu-
denților care au fost implicați în acte de
violență între parteneri, agresivitatea fizi-
că este folosită în 44% din cazuri de femei
și 56% de bărbați. Violența situațională
în cuplu implică o dinamică relațională în
care conflictul uneori scapă de sub control,
determinând forme moderate de violență,
rareori escaladând în forme de violență
severă care amenință integritatea fizică a
persoanei sau viața acesteia. În această for-
mă de violență, actele de agresivitate sunt
săvârșite în egală măsură atât de bărbați,
cât și de femei, nefiind înregistrate vătă-
mări corporale sau încercări de a controla
partenerul. Se estimează că aproximativ
50% din cupluri au experimentat această
formă de violență.
30
Violența situațională în cuplu implică:
• Comportamente ușor agresive (trântirea,
aruncarea obiectelor), până la agresivitate
moderată, (apucarea, îmbrâncirea, pălmui-
rea, lovirea, mușcarea, zgârierea sau trasul
de păr);
• Frecvență ocazională, apărând uneori în
timpul unei dispute verbale;
• Severitate redusă, în general fără vătămări
corporale severe sau care necesită spitali-
zare;
• Reciprocitate, violența putând fi exprimată
de către oricare dintre parteneri;
• Intenționalitate, apare ca exprimare a furi-
ei sau frustrării, mai degrabă decât ca mo-
dalitate de control al partenerului.
2. Controlul violent reciproc (CVR) este o
formă rară de violență reciprocă, descrisă
de Johnson ca fiind agresivitate fizică ma-
nifestată de ambii parteneri ca într-o lup-
tă pentru control.
3. Terorismul intim sau controlul coercitiv
violent se manifestă atunci când unul din
parteneri folosește controlul coercitiv sau
forța împotriva celuilalt partener. Micha-
el P. Johnson alege termenul de teroriza-
re intimă întrucât această modalitate de
violență folosește metode de terorizare,
prin amenințarea, intimidarea și izolarea
partenerului de cuplu. În această situație,
unul din parteneri, de regulă bărbatul,
controlează fiecare aspect al vieții celuilalt
partener, de regulă femeia. Johnson relevă
într-un studiu10 publicat în 2001 că 97%
dintre agresori sunt bărbați, în timp ce
femeile sunt, de regulă, victime. Violența
intimă dintre parteneri implică controlul
sexual sadic, abuzul fizic, psihologic, emo-
țional și economic. Terorismul intim cel
mai probabil poate escalada de-a lungul
timpului și poate avea consecințe severe,
care pot fi direct proporționale cu numă-
rul de incidente de abuz, mai ales dacă
acesta este manifestat în mai multe forme.
Cu cât abuzul este mai sever, cu atât conse-
10. Apud Howe, Tasha R. (2012). „Families in crisis: violence,
abuse, and neglect: intimate partner violence: marital rape”.
In Howe, Tasha R. Marriages and families in the 21st century
a bioecological approach. Chichester, West Sussex Malden,
Massachusetts: John Wiley&Sons
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
cințele asupra victimei vor deveni cronice
datorită efectului cumulativ al consecințe-
lor pe termen lung11. Victimele acestui tip
de violență adesea necesită servicii medi-
cale și adăposturi specializate. Consecin-
țele terorizării intime pot include dureri
cronice, probleme gastrointestinale și gi-
necologice, depresie, tulburare de stres
posttraumatic sau moarte. Alte probleme
de sănătate mentală sunt anxietate, abuz
de substanțe, stimă de sine scăzută. Un
studiu12 din 2014 asupra sănătății menta-
le a victimelor terorizării intime relevă că
42% din femeile supuse abuzurilor decla-
ră idei de sinucidere, iar 31% dintre aces-
tea afirmă și tentative de sinucidere.
Agresorii care comit acte de terorizare inti-
mă fac parte din două categorii: tipul antisocial
violent și tipul disforic-borderline, primii fiind, de
regulă, persoane cu tendințe psihopatologice și
agresive. A doua categorie include persoane de-
pendente emoțional de relația de cuplu. De ase-
menea, cel mai adesea, agresorii au fost martorii
violenței între parteneri, în copilărie.
4. Rezistența violentă este o formă de au-
to-apărare a victimei terorizării intime
împotriva partenerului agresor13. În re-
lațiile de terorizare intimă, 96% dintre
partenerii care rezistă prin violență sunt
femei. Violența domestică14, manifestarea
ei cronică, își pune amprenta, indubitabil,
asupra celor doi poli ai conflictelor. De obi-
cei, agresorii au avut fost victime ale vio-
lenței în copilărie, nu sunt persoane sigu-
re de sine, fără un sentiment clar al valorii
personale, sunt incapabili să-și identifice
sentimentele și manifestă o instabilitate a
atitudinilor; nu au abilități de comunicare.
Într-o relație abuzivă, victima și agresorul
se mișcă în cadrul a trei stadii care se re-
petă ciclic, ceea ce face să crească intensi-
11. Apud Garcia-Moreno, Claudia; et al. (2012). Intimate
Partner Violence, World Health Organization
12. Apud Karakurt, Gunnur; Smith, Douglas; Whiting Jason
(2014). „Impact of Intimate Partner Violence on Women's
Mental Health”. Journal of Family Violence. 29: 693–702
13. Apud Nicolson, Paula (2010), „What is domestic abuse?”,
in Nicolson, Paula, Domestic violence and psychology: a criti-
cal perspective, London New York: Taylor & Francis, p. 40
14. Violenţa domestică și criminalitatea feminină. Studiul
realizat de Dr. Aurora Liiceanu, Dr. Doina Ştefana
Saucan, Drd. Mihai Ioan Micle, psihologi, Institutul Naţional
de Criminologie Bucureşti, 2004
31
tatea și destructurarea relației, pe care le
redăm în continuare.
Ciclul violenței
Termenul de „sindromul femeii bătute” a fost
introdus de Lenore Walker15 pentru a defini un
set de simptome psihologice și comportamentale
distincte ce rezultă dintr-o expunere prelungită
la situații de violență intimă între parteneri. Nu-
meroși cercetători, înainte și după Walker, au evi-
dențiat, în urma interviurilor realizate, existența
unui proces al violenței domestice. Înțelegerea
acestui ciclu permite explicarea modului în care
aceste femei devin victime, cum ajung să-și înve-
țe neajutorarea și de ce nu au curajul de a părăsi
o astfel de relație.
Este vorba despre existența a trei faze dis-
tincte care variază ca durată și intensitate, atât în
cadrul cuplului, cât și între cupluri, acestea fiind
influențate de evenimentele din viața cuplului,
faze care vin după o perioadă denumită „perioa-
da de curtare”.
Perioada de curtare reprezintă un interval va-
riabil de timp în care relația celor doi parteneri
este caracterizată printr-un comportament ex-
trem de drăgăstos și flatant al abuzatorului față
de victima sa. În această perioadă, femeile recu-
nosc faptul că pattern-ul natural de comporta-
ment agresiv al bărbatului nu este în întregime
abolit: ei se simt importanți și îndreptățiți să
emită pretenții, dar fac toate acestea în raport cu
alții. Faptul că față de victimă comportamentul
este unul iubitor și atent este suficient de puter-
nic pentru a anula semnele agresivității manifes-
tate față de ceilalți. Descrierile oferite de către
victime includ ceea ce este definit drept tactică
de „curtare agresivă” – apeluri telefonice, refuzul
de a accepta nu ca și răspuns la o anumită cerere,
stimulare intensă spre desfășurarea de activități
plăcute în cuplu (Walker, 2007). Foarte adesea
bărbatul va fi capabil să identifice anumite punc-
te sensibile din viața femeii și să intervină cu aju-
torul necesar în momente în care aceasta nu s-ar
fi descurcat singură, ceea ce îi întărește acesteia
15. Din iulie 1978 și până în iunie 1981, a desfășurat un
număr de 435 de interviuri cu femei provenind din statutul
Colorado, Statele Unite ale Americii, fiecare dintre ele fiind
victime ale violenței domestice. Rolul acestor interviuri a
fost, pe de o parte, de a creiona o imagine asupra factorilor
sociologici și psihologici cheie ce disting acest sindrom, dar
pe de altă parte, și de a testa două teorii – teoria ciclului
abuzului și o adaptare a teoriei neajutorării învățate (Wal-
ker, 1984) spre ceea ce s-a consacrat ca și ciclul violenței.
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
impresia că pot fi un cuplu funcțional. De aseme-
nea, el poate recurge la mărturisiri intime despre
secvențe de abuz din propria copilărie care con-
ving femeia de nevoia de a înțelege trecutul difi-
cil al bărbatului, ca justificare a manifestărilor lui
actuale; în plus, îi și întăresc convingerea că ar
putea să îi vină în ajutor, să îl elibereze de fanto-
mele trecutului. Toate aceste exemple nu fac, în
fapt, decât să întărească o dependență a femeii
de abuzatorul ei și, uneori, și a abuzatorului față
de victima sa.
Femeia descrie pentru început entuziasmul
legat de așteptarea apelurilor telefonice – un
comportament comun majorității fazelor de de-
but ale unor relații intime, dar mult prea curând
acestea devin exagerat de dese (de la un apel zil-
nic, la cinci – șapte apeluri de verificare). Pe mă-
sură ce relația înaintează, femeia va fi determi-
nată din ce în ce mai mult să se izoleze de lumea
exterioară, relațiile cu familia și prietenii proprii
sunt reduse, în vreme ce sporesc contactele cu
membrii familiei lui. Totul face parte din planul
de „seducere”; odată ce starea de intimitate do-
rită se instalează, ciclul violenței poate începe
(Walker, 2007).
Faza I - Construirea tensiunii
În această fază apar primele incidente minore,
la care femeia reușește să facă față prin metode
care au avut succes și în alte împrejurări: calmul,
înțelegerea sau chiar tăcerea și evitarea soțului.
În acest fel, ea lasă să se înțeleagă, fără să doreas-
că, că acceptă abuzul și-l legitimează. Acest lucru
nu înseamnă că ea își dă seama că ar putea fi bă-
tută, ci, mai degrabă, crede că a evitat ca situația
să explodeze, caz în care ea s-ar simți vinovată.
Ea este în negare. Acest termen a fost explicat
de Goldberg (1983) ca fiind un concept utilizat
pentru aproape toate eforturile defensive care
sunt direcționate împotriva unor stimuli externi,
în special împotriva unor aspecte dureroase ale
realității. Este vorba despre refuzul de a recu-
noaște realitatea percepției traumei. Freud
(1936) definea negarea ca fiind un comporta-
ment ce reunește o varietate de defense menite
să diminueze partea amenințătoare a realității și
să permită astfel individului să funcționeze sub
un stres psihic mai scăzut. În 1924, Freud defi-
nește negarea ca o „nerecunoaștere a realității
externe” și consideră ca apare doar în psihoze. El
face distincția între negare și reprimare care s-ar
concentra mai mult pe condițiile interne. Dacă
32
negarea este un proces conștient sau inconștient
nu s-a stabilit cu precizie.
Femeia bătută neagă față de ea însăși faptul că
este afectată de atitudinea nedreaptă a soțului.
Ea raționalizează spunându-și că, poate ea este
de vină, iar soțul are toate motivele pentru a se
comporta în acest mod; în final, ea este mulțu-
mită că lucrurile nu s-au agravat. În alte situații,
ea dă vina pe proasta dispoziție a soțului sau pe
oboseală, pe consumul de alcool. Găsind pentru
fiecare incident izolat cauze externe soțului, o
ajută să își nege mâhnirea, furia și să creadă că ea
ar putea să-l ajute pe soț să se schimbe. Această
convingere nu face decât să înrăutățească situa-
ția, dând soțului impresia că felul său de a reacți-
ona a fost corect.
Femeile agresate de multă vreme știu că aces-
te incidente minore nu vor face altceva decât să
se agraveze și să devină mai dese. Totuși, folosind
aceste strategii psihice defensive, ele neagă posi-
bilitate de agravare și, în același timp, le conferă
credința că ar putea controla comportamentul
agresiv al soțului. În timpul stadiului inițial al
acestei prime faze, ele dețin într-adevăr un oa-
recare control, dar nu asupra comportamentului
soțului ci asupra situației respective. Pe măsură
ce tensiunea crește, acest control se diminuează
rapid. De fiecare dată, incidentul agresiv minor
va contribui, prin efectul rezidual, la declanșarea
sentimentelor anticipative și la creșterea tensi-
unii (Walker, 1984). Supărarea, furia femeii va
crește și ea, chiar dacă va continua să nege, iar
alimentarea treptată a fricii va duce la scăderea
controlul asupra situației. Bărbatul agresor, pe
baza acestei acceptări pasive aparente a compor-
tamentului său, încurajat și de stereotipurile cu
privire la drepturile soțului asupra soției, nu va
mai încerca să se controleze.
Această primă faza este prezentă în majori-
tatea căsniciilor, dar diferența constă în faptul
că o serie de femei au tendința de a deveni ne-
ajutorate, de a învăța că nu au puterea necesară
pentru a preveni agravarea situației. O serie de
cupluri sunt adeptele menținerii acestei prime
faze la un nivel constant, o perioadă mai lungă de
timp. Ambii parteneri doresc să evite incidentele
acute. Adesea, un factor, un eveniment exterior,
poate rupe acest echilibru fragil, în ciuda faptului
că femeia încearcă să controleze și acești factori
(membrii familiei, rude etc.). Încercând aproape
tot timpul să găsească scuze soțului în fața ru-
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
delor și prietenilor care o avertizează, pentru a
evita conflictele între partener și aceștia, ea ajun-
ge să se îndepărteze de cei care i-ar putea oferi
un suport sau chiar de copii, supărată fiind că
aceștia nu pot înțelege situația și nu fac nimic să
o evite.
Pe măsură ce tensiunea din această fază creș-
te, atât agresorului, cât și partenerei sale le este
din ce în ce mai greu să mai utilizeze metodele
prin care reușeau până atunci să evite inciden-
tele. Bărbatul va deveni din ce în ce mai posesiv,
mai brutal, umilirile vor deveni mai acute, agre-
sivitatea verbală va crește, toate acestea nemai-
fiind stopate de femeie sau de grupul de suport.
Femeia agresată din ce în ce mai des va deveni
incapabilă să mai restabilească echilibrul sau să
se apere. Datorită stresului constant, crește ten-
dința ei de a se retrage din fața partenerului său,
ceea ce îl va face și mai ostil în fața așa-zisei sfi-
dări din partea femeii.
Faza a II-a – Incidentele acute de agresivitate
Această fază începe atunci când tensiunile
acumulate între cei doi nu mai pot fi controlate,
ele izbucnind la cel mai mic incident. În cursul
acestei faze, deși la început agresorul poate să-
și justifice sieși comportamentul, el ajunge să nu
se mai înțeleagă. Heam (1998), care a realizat
studii pe un eșantion reprezentativ de bărbați
închiși datorită unor acte de violență intrafami-
lială, susține că aceștia au declarat că în astfel de
momente furia este atât de mare, încât îi orbește.
Incidentul acut apare așadar din dorința agreso-
rului de a da o lecție, de a disciplina partenera și
nu neapărat, sau mai bine spus, nu conștient de
a o răni.
Femeia poate determina și ea incidentele acu-
te ca urmare a furiei sau anxietății la care a ajuns.
Ea știe, de asemenea, din experiență că această
fază explozivă va fi urmată de o perioadă de calm,
cu durată relativă. De multe ori victima afirmă că
nu a mai suportat teroarea așteptării exploziei
comportamentului partenerului său și a preferat
ca acesta să se descarce într-un moment deter-
minat de ea. Acest aparent control îi conferă cre-
dința că nu se află total sub controlul parteneru-
lui, chiar dacă provocarea este inconștientă.
Anticiparea evenimentelor care duc la izbuc-
nirea incidentelor acute este greu de făcut și
acest lucru face ca femeia agresată să fie și mai
anxioasă, mai depresivă, acuzând și simptome
psihofiziologice ca insomnie sau dimpotrivă
33
somnolență, lipsa apetitului sau apetit exagerat,
oboseală continuă, dureri de cap, palpitații cardi-
ace. De obicei, în timpul acestor incidente, femeia
nu opune rezistență, încearcă să fie cât mai tăcu-
tă pentru a nu alimenta furia partenerului, deși
tocmai această atitudine a ei îl întărâtă și mai
mult. Această rezistență pasivă a femeii este ob-
ținută de unele dintre ele prin crearea iluziei că
sunt detașate de corpul lor și se privesc din afară
cum sunt agresate. Când atacul ia sfârșit, ele sufe-
ră de cele mai multe ori un șoc, urmat de negarea
întâmplării și minimizarea gravității rănilor sau
umilinței suportate. (Walker, 1979)
Dacă motivele pentru care agresorul declan-
șează aceste incidente acute nu este clar, nici mo-
tivele pentru care el se oprește nu sunt clare. Ar
putea fi vorba de descărcarea tensiunii emoțio-
nale, așa cum susținea Freud prin teoria catharsi-
sului. Faza a doua este de obicei mai scurtă decât
prima și a treia, care durează, în medie, între o zi
și o săptămână sau chiar două. (Gelles, 1987)
Faza a III-a – Faza „pocăinței” agresorului
Dacă faza a doua este asociată cu brutalitatea,
faza a treia este caracterizată prin comportamen-
tul afectuos al agresorului (Walker, 1979). Ten-
siunea constituită în prima fază este eliberată în
cea de a doua, iar în cea de-a treia agresorul pare
că regretă comportamentul său, imploră ierta-
rea, o copleșește cu cadouri și apelează la rude
și la copii pentru a obține iertarea și pentru a o
convinge că „a fost pentru ultima dată”. Și com-
portamentul femeii se schimbă. Dacă la sfârșitul
celei de a doua faze ea părea a dori să pună capăt
căsniciei, acuzându-l dur pe partenerul său, la în-
ceputul fazei a treia multe dintre ele tind să dea
crezare jurămintelor partenerului și rugăminți-
lor rudelor. Valorile tradiționale asociate mater-
nității, căsătoriei, faptul că fără ea partenerul ei
este distrus, o fac să se întoarcă, să ierte și să-și
asume responsabilitatea schimbării parteneru-
lui. Ea crede cu tărie, chiar dacă se află pe patul
de spital, că acesta este bărbatul cu care s-a căsă-
torit, și nu cel dinainte. Ea își vede partenerul ca
pe o persoană fragilă și nesigură, care are nevoie
de ea. În acest fel cuplul trăiește o relație simbio-
tică, fiecare devenind dependent de celălalt.
În asemenea condiții, femeii îi este foarte di-
ficil să ia o hotărâre definitivă. Dacă a mai trecut
de câteva ori prin aceste faze, conștiința faptului
că renunță la siguranța ei psihică și fizică pentru
această stare de fapt tranzitorie nu face decât
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
să-i crească stânjeneala, furia față de sine și să-i
scadă stima de sine. Ea simte că devine complice
la propria agresiune. Durata acestei perioade nu
este nici ea bine determinată, uneori poate dura
mai mult ca faza a doua, dar este mai scurtă decât
prima; alteori această fază se suprapune parțial
peste prima fază. Dacă perioada de iubire este
urmată rapid de o perioadă de intensă tensiune,
femeia poate ajunge să-și piardă controlul asupra
urii și-și poate răni sau chiar ucide partenerul
(Walker, 1984).
Femeia agresată fizic de partenerul său
(Walker, 1984) prezintă un tablou complex, în
care stima de sine scade treptat, pe măsura des-
fășurării ciclului violenței. Acest concept se lea-
gă de nevoia omului de a fi apreciat și de a-i fi
validate comportamentele, atitudinile, opiniile.
Din cauza acestei scăderi vertiginoase a stimei
de sine, femeia ajunge să-și subestimeze abili-
tățile de a face ceva. Ea se îndoiește de compe-
tența ei, își subestimează contribuția la propria
reușită. Datorită acestui simț autocritic exagerat,
s-a constatat că femeia bătută își evaluează per-
formanțele și abilitățile exercitate în afara casei
într-un mod mai realist decât își evaluează cali-
tățile lor de mamă și parteneră, deci folosesc alte
criterii de evaluare. Acest lucru este încurajat de
partener, care are o atitudine critică față de mo-
dul în care ea își exercita rolul parental-conjugal.
De asemenea, femeia agresată are tendința de a
se aprecia doar în funcție de rezultatele activită-
ții intrafamiliale, fără a le considera și pe cele din
exterior, ceea ce face ca atunci când viața fami-
lială nu merge bine să se considere vinovată de
acest lucru și să se considere ratată.
Spre deosebire de alte cercetări în domeniu,
studiile propuse de Walker nu au pornit de la
presupusa legătură dintre tulburările mintale
și susceptibilitatea la violență intimă, ci mai cu-
rând a încercat să demonstreze frecvența cu care
simptome precum depresia, stima de sine scăzută
și neajutorarea apar în rândul femeilor care su-
feră de mult timp de abuz domestic (Walker,
1984). Expunerea continuă la abuz va diminua în
timp motivația femeii de a răspunde și a produce
același tipuri de răspunsuri cognitive, comporta-
mentale și motivaționale. Cu alte cuvinte, o feme-
ie care rămâne într-o relație violentă va tinde mai
curând să prezinte semne de neajutorare învăța-
tă, față de o alta care va scăpa din relația violentă.
Sindromul femeii abuzate este listat ca tul-
burare abia în Manualul de Diagnostic si Statis-
34
tică a Tulburărilor Mentale IV-TR (2000), și este
în genere recunoscut ca o subcategorie a tulbură-
rii de stres post traumatic. O asemenea asociere
între acest sindrom și PTSD este în genere justi-
ficată în baza faptului că multe dintre victimele
violenței domestice prezintă simptome compara-
bile cu cele prezentate de persoane care au trecut
prin alte feluri de experiențe traumatice, ca de
exemplu situația de a fi prizonier de război (Gri-
ffith, 1995; Mc Mahon, 1999), având trei simpto-
me comune: retrăirea evenimentului, evitarea și
hiperexcitația.
2.3. Impactul violenței domestice asupra copii-
lor și a tinerilor. Copiii și controlul coercitiv
Studiile16 din ultima perioadă relevă faptul că,
indiferent de vârsta, genul, stadiul de dezvoltare
a copilului, frecvența actelor de violență, măsu-
ra sprijinului oferit de adulți copiilor lor, majori-
tatea copiilor sunt profund afectați de viețuirea în
contextul violenței domestice, iar efectele asupra
dezvoltării lor generale sunt inevitabile. Consecin-
țele pe care expunerea la violență domestică le
poate avea asupra copiilor pot fi vizibile imedi-
at, dar și în timp. În termeni de consecințe fizice,
ca și în cazul victimelor femei, se poate discuta
de răni minore, zgârieturi, vânătăi până la plăgi,
contuzii, fracturi etc., cu atât mai mult cu cât cor-
pul copilului este mult mai vulnerabil, iar capaci-
tatea sa de a se apăra sau a riposta este mult mai
redusă.
Există un interes aparte pentru discuția legată
de efectele timpurii ale violenței domestice asu-
pra fătului și, mai apoi, bebelușului a cărui dez-
voltare ulterioară poate fi profund afectată dacă
violența intervenită în această etapă este una
severă. Apariția unor tehnici precum imagistica
rezonanței magnetice funcțional și electroence-
falogramei a permis explorarea concentrațiilor
atipice de neurotransmițători, neregularităților
la nivel de unde ale creierului, integrării inadec-
vate dintre emisfera dreaptă cu cea stângă sau
discrepanțelor de mărime dintre diversele regi-
uni ale creierului. Aceasta a făcut posibilă și com-
pararea dintre modul în care se dezvoltă creierul
la cei care sunt victime ale unor acte de violență
încă de timpuriu față de cei care nu sunt expuși
unor astfel de factori de risc.
Stresul, trauma și abuzul ce apar la vârstă fra-
gedă pot altera atât structura, cât și funcționar-
16. Turliuc, M. N., Karner-Huţuleac, A., Dănilă, O., Violenţa în
familie. Teorii, particularităţi şi intervenţii specifice, Editura
Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, 2009
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
ea creierului uman prin schimbarea compoziției
chimice specifice acestuia. Se pare că în timpul
în care creierul se dezvoltă, apariția stresului sti-
mulează reacții chimice determinante pentru o
reorganizare neuronală a creierului. De vreme ce
copilăria reprezintă perioada când are loc marea
majoritate a dezvoltării creierului, atât experien-
țele pozitive, cât și cele negative vor influența mo-
dul în care creierul își structurează conexiunile
nervoase. Deși se știe că creierul uman continuă
să se dezvolte și să se schimbe pe tot parcursul
vieții, bebelușul se naște în fapt cu întreaga gamă
de celule nervoase pe care le–ar putea dobân-
di. Influențele timpurii sociale, emoționale și de
mediu exercită un efect semnificativ de organi-
zare... asupra creierului... care creionează și mo-
delează toate aspectele dezvoltării intelectuale,
perceptuale, sociale și emoționale (Joseph,1998
apud Ituarte, Encyclopedia of Domestic Violence,
2007). Stresul excesiv alterează atât producția
de hormoni ce reglează stresul, cortizolul, cât și
producția de neurotransmițători (Mc Ewen, 2003
apud Ituarte, Encyclopedia of Domestic Violence,
2007), ceea ce duce la dezechilibre chimice gene-
ratoare de anxietate, depresie, abuz de substan-
țe, răspuns slab la stres, agresivitate și suicid.
Imagistica creierului arată că acei copii care au
trecut prin episoade de abuz și neglijare au o ten-
dință mai ridicată de a avea activitate scăzută a
creierului și de asemenea le lipsește abilitatea de
menține un echilibru emoțional.
Conform lui Schore (2001) există dovezi ex-
tinse conform cărora apariția traumei în viața
timpurie împiedică dezvoltarea capacității de
a menține relații interpersonale, de a face față
stimulilor stresanți și de a regla emoțiile. Rela-
țiile puternice, stabile și sănătoase de atașament
între copil și îngrijitorul său sunt critice pentru
dezvoltarea neurologică a copilului și ulterior
pentru sănătatea sa mentală, ca adult. Solomon
și Heide (2005) adaugă și ei că relația unui be-
beluș cu îngrijitorul său primar are un efect di-
rect asupra organizării circuitelor neuronale din
creierul aflat în dezvoltare. Multe din circuitele
neuronale afectate de experiențe timpurii conec-
tează arii ale creierului cu rol critic pentru dez-
voltarea emoțională, fiziologică, psihologică și
socială. Unele din aceste circuite sunt necesare
pentru coping-ul adaptativ la situații emoționale
și stresante.
Greenough și Black (1992) explică dezvolta-
rea „dependentă de experiență” ca și creștere ce
35
va avea loc numai dacă o experiența specifică va
apărea în perioada critică de dezvoltare. Aceste
evenimente sociale timpurii sunt imprimate în
structurile neurobiologice ce se vor maturiza pe
măsură ce creierul se dezvoltă în primii doi ani
de viață, și vor avea apoi efecte de lungă durată
și extindere. Sistemul limbic, care procesează
emoții precum frica, plăcerea, agresivitatea, răs-
punde și de formarea amintirilor de durată. Abi-
litatea de a forma atașamente emoționale cere
nu numai stimulare emoțională, dar și capacita-
tea de a îți reaminti fețe, oameni, obiecte și chiar
locații,funcții asociate cu amigdala și hipocampul
(ce țin de sistemul limbic). Cu toate acestea, de
vreme ce amigdala și hipocampul pot fi afectate
de deprivare sau experiențe anormale de crește-
re, nu doar emoțiile, dar toate aspectele legate de
formarea memoriei de scurtă durată și de lungă
durată pot fi afectate de asemenea. (Joseph, 1999
apud Ituarte, Encyclopedia of Domestic Violence,
2007)
Martin Teicher (neuropsihiatru la Universita-
tea Harvard și director al unui Program de Cerce-
tare Biopsihiatrică) inițiază un lot de cercetări ce
compară creierul unor persoane expuse la abuz
cu cel al altora fără un astfel de istoric. Printre
anomaliile identificate de aceste cercetări se nu-
mără leziuni ale lobului temporal și pedunculului
cerebral, cele două formațiuni reprezentând re-
giunea creierului implicată în reglarea limbajului
și sistemului limbic (considerat centrul de pro-
cesare a emoțiilor). În studii ce compară imagi-
nile de rezonanță magnetică ale unor indivizi cu
istoric de abuz și cele ale altor persoane fără un
asemenea istoric, mărimea hipocampului stâng
sau amigdalei unui pacient cu istoric de abuz este
mai mică decât cea a unuia fără un astfel de isto-
ric. (Tiecher, 2004)
În compararea unui lot de copii abuzați sau
neglijați cu un grup de control, același Tiecher și
colegii (2004) au arătat că există o diferență cla-
ră în ceea ce privește mărimea grupului de celule
nervoase ce conectează partea stângă a creieru-
lui cu cea dreaptă. Într-o comparație a structurii
creierului la 22 de femei cu istoric de abuz sexual
în copilărie cu alte 22 de femei fără un astfel de
istoric, Murray B. Stein de la Universitatea Cali-
fornia arăta, de asemenea, o medie de 5% redu-
cere în mărimea și volumul hipocampului stâng
al femeilor abuzate. Mai mult, victimele abuzului
și neglijenței sunt mai puțin capabile să integre-
ze funcțiile emisferelor dreaptă și stângă atunci
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
când sunt comparate cu alte persoane ce nu au
un istoric de abuz. Leziunile la nivel de emisferă
stângă rezultă într-o activitate cerebrală anorma-
lă ce mimează convulsiile. O alte serie de expe-
rimente arată că pacienții cu un istoric de abuz
sunt de două ori mai expuși apariției unor unde
anormale ale creierului sau unei activități electri-
ce anormale, și de cinci ori mai expuși apariției
gândurilor suicidale față de cei care nu au istoric
de abuz. Dezvoltarea anormală a emisferei stângi
a creierului este legată și de probleme de memo-
rie și apariția depresiei.
Solomon și Heide (2005) explică diferența de
trăiri într-un mod cât se poate de plastic. Amin-
tirile non–traumatice sunt procesate la fel ca o
rolă de film. Experiențele și evenimentele perso-
nale sunt stocate temporar în sistemul limbic și
includ un oarecare sentiment de sine și de timp
(așa cum ar fi cazul unei poze în care copilul pe-
trece de ziua sa cu părinții în jurul unui tort). As-
pectele cognitive ale acestei amintiri sunt stocate
în hipocamp, în vreme ce emoțiile atașate acestei
amintiri sunt stocate în amigdala. Pe măsură ce
creierul procesează aceste amintiri în timp, as-
pecte ale lor sunt abstractizate și transferate că-
tre neocortex. Pe de cealaltă parte, experiențele
triste sunt procesate de o manieră mult mai în-
ceată și rămân stocate în sistemul limbic pentru o
perioadă mai mare. Deoarece experiențele trau-
matice sunt înspăimântătoare, supraviețuitorii
evită să se gândească și să vorbească despre ce
s-a întâmplat. Această evitare oprește procesa-
rea; ca rezultat, trauma alterează fiziologia și dă
naștere la imagini, sentimente, senzații și credin-
țe ce pot persista întreaga viață (Solomon și He-
ide, 2005). Amintirile evenimentelor traumatice
surprind creierul și se acumulează pe termen ne-
definit în sistemul limbic.
Toate aceste rezultate timpurii documentate
neurobiologic, anticipează și explică fundamen-
tele biologice ale unor reacții psihologice variate
ce apar în rândul copiilor victime sau martori ale
unor episoade de violență domestică și se com-
plică pe măsură ce aceștia evoluează spre adoles-
cență.
• McNeal, Amato (1998), printre alții, citea-
ză studiile care arată că majoritatea copii-
lor reacționează la conflictele dintre adulți
prin frică, mânie, agresiune și inhibiția com-
portamentului normal (Cummings, 1987)
ceea ce sugerează că violența între părinți
este stresantă pentru copii.
36
• Ca o consecință a trăsăturii egocentrice do-
minant dezvoltată, copiii își atribuie rapid
vinovăția, blamându-se pentru altercațiile
violente dintre părinții lor, ceea ce duce
mai departe la sentimente pronunțate de
vină și stimă de sine scăzută (Grych & Fin-
cham, 1990).
• Conflictele cronicizate, nerezolvate dintre
părinți sporesc sentimentul de insecuri-
tate emoțională a copiilor (Davies & Cum-
mings, 1994). Copiii nesiguri au mai depar-
te dificultăți în reglarea propriilor emoții și
dezvoltă trăsături precum incapacitatea de
a avea încredere, ceea ce le subminează ca-
pacitatea de a forma legături apropiate și
stabile cu alte persoane semnificative.
• Prin modelarea periodică a violenței ca so-
luție, părinții își învață copii, în mod indi-
rect, că neînțelegerile sunt rezolvate prin
intermediul agresivității, mai curând de-
cât prin compromisuri. Implicit, copiii din
astfel de medii vor folosi violența în încer-
cările de a rezolva conflictele din relații ce
nu țin neapărat de sfera relațiilor familiale.
Agresivitatea crescută, mânia generalizată,
hiperactivitatea și problemele comporta-
mentale derivate sunt tot atâtea forme de
externalizare a stresului resimțit.
• Indicatori ai stresului acut resimțit mai pot
include tulburări de somn (incluzând in-
somnii, coșmaruri și chiar trăirea unei frici
puternice de a merge la culcare), controlul
diminuat al sfincterelor, dificultăți de con-
centrare, capacitate diminuată sau întreru-
peri în menținerea atenției. De asemenea,
se pot nota tulburări fiziologice consecință
a stresului prelungit, precum astmul, dia-
reea, durerile de stomac, durerile de cap și
bronșitele.
• Stima de sine scăzută și capacitatea redusă
de contact social, alternând cu deprinderi
bine dezvoltate de interacțiune socială, dar
capacitate redusă de gestionare a situații-
lor dificile, corelează cu o capacitate gener-
ală redusă de adaptare.
• Dezvoltarea unui comportament secretos,
tăcut, până la incapacitatea de a povesti
ceea ce i se întâmplă este, de asemenea, o
consecință a inhibițiilor constante impuse
sau autoimpuse specifice unei relații de te-
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
roare în care copilul „învață” că este spre
binele său și al semenilor să vorbească cât
mai puțin despre ceea ce se petrece în sâ-
nul familiei.
• Tulburarea de stres posttraumatic este una
dintre cele mai citate tulburări grave întâl-
nite în rândul acestor copii.
• Dificultățile școlare, incluzând realizări
școlare sub nivel, performanțe scăzute și
lipsa concentrării sunt contrabalansate de
cazuri în care școala devine singurul mediu
sigur pentru copil, și în consecință el are re-
zultate academice excepționale, pasiunea
pentru școală mergând până la refuzul de
a mai merge acasă la sfârșitul programului.
• Fuga de acasă devine, ca și în cazul de mai
sus, o strategie de evitare a episoadelor de
violență, fie că sunt îndreptate asupra lor,
fie că ar fi numai martor al violenței în-
dreptate asupra unui alt membru.
• Însușirea timpurie a rolului de „părinte”
reprezintă o altă reacție controversată do-
cumentată de specialiști: preluarea de res-
ponsabilități legate de gospodărie, până la
îngrijirea fraților mai mici și realizarea de
sarcini complexe reprezintă adesea o stra-
tegie a copilului martor al violenței domes-
tice. El caută astfel să își menajeze mama
victimă, să îndeplinească din sarcinile ei
pentru a evita situațiile în care tatăl vio-
lent reproșează neîndeplinirea lor, în tot
acest timp neglijându-și propriile nevoi, și
mai ales pe cele emoționale. Mulți dintre
părinți se lasă adesea „înșelați”: cognitiv și
fizic, cel mai adesea, copilul poate face față
acestor sarcini, dar încărcătura emoțională
aferentă este una peste posibilitățile copi-
lului, determinând epuizare emoțională și
înstrăinare.
• Situațiile mai frecvente de trăire a pierderii
– de la obiecte dragi la schimbarea căminu-
lui, prietenilor, relațiilor importante, până
la perioade prelungite de separare față de
figurile importante de atașament – sunt,
de asemenea, o provocare emoțională pu-
ternică pentru copii. Un proces sănătos de
dezvoltare ar avea nevoie de cât mai multă
stabilitate și siguranță, ori în acest context
schimbător, copii nu au adesea timp să își
fixeze repere și descoperă că nu merită să
37
investească în a-și identifica astfel de repe-
re, deoarece în scurt timp le pot pierde din
nou.
• O altă strategie bine documentată care
poate face subiectul unei discuții separate
este cea a folosirii drogurilor, alcoolului ca
formă de evadare din starea de fapt a vio-
lenței domestice și, ca urmare, implicarea
într-o întreagă gamă de activități delinc-
vente-infracționale.
• Tot în termeni de strategie, se evidențiază
și situația în care copii conchid că singura
lor șansă de supraviețuire rezidă în alierea
cu tatăl violent, ajungându-se chiar până la
implicarea lor în atacurile violente asupra
mamei – este semnul însușirii modelului
violent și riscului perpetuării acestuia în
decursul vieții intime ulterioare.
Un alt aspect al discuției referitoare la conse-
cințele violenței domestice asupra copiilor este
cel referitor la capacitățile diminuate/alterate
de a fi părinte. Pe de o parte, literatura se con-
centrează asupra efectelor pe care le are violența
domestică asupra femeii-victimă, legând acest
interes de concepția tradițională conform căreia
mama este mai implicată decât tatăl în creșterea
copiilor. În acest sens, se arată că violența domes-
tică, în ceea ce privește femeia victimă, corelează
cu:
• stil parental inconsistent, în funcție de
starea emoțională a mamei; sunt mame
care vor fi mai dure și mai stricte față de
copii lor, atunci când abuzatorul este pre-
zent, și mai tolerante și înțelegătoare
atunci când acesta nu este prezent, ceea ce
produce o stare puternică de confuzie pen-
tru copil.
• împiedicarea femeii de la oferi îngrijire
copiilor la standarde normale – consecin-
ță a episoadelor extrem de violente după
care victima are nevoie de o perioadă înde-
lungată de recuperare sau strategie a abu-
zatorului pentru manipularea victimei.
• formarea unei percepții distorsionate
în rândul femeilor victime conform că-
reia îngrijirea copilului este o sarcină stre-
santă, mult mai stresantă prin comparație
cu percepția femeilor care nu sunt victime
ale violenței domestice (Holden & Ritchie,
1991).
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

În procesul continuu de autodepreciere, femeile pierd și din încrederea în capacitățile lor de a fi

bune mame. A-și vedea mama abuzată fizic este pentru copil echivalent cu faptul că mamele nu sunt
capabile să se protejeze pe ele însele și cu atât mai puțin pe copii; copiii mai mici pot de asemenea
să creadă că mamele lor sunt „rele” și „neascultătoare” și de aceea sunt „pedepsite”, o impresie care e
cu atât mai încurajată atunci când atacul fizic este însoțit și de unul verbal (Mullender et al., 2002).
Mamele vor simți aceasta și își vor întări ele însele concepția conform căreia nu sunt capabile să își
apere copiii;
Adesea femeile sunt atât de extenuate emoțional de travaliul acceptării violenței, încât nu mai au
resurse pentru a face față nevoilor emoționale ale copiilor. O consecință gravă este cea a creării unei
adevărate distanțe – bariere emoționale între mamă și copiii săi – agravată de comportamentul dificil
al copilului privat emoțional, la rândul său secat emoțional de încercarea de a înțelege semnificația
fenomenului căruia îi este martor.
Episoadele de violență a mamei față de copiii săi sunt, pe de o parte, semne ale propriei frustrări
determinate de starea de tensiune îndelungată, dar pe de altă parte pot fi strategii ale acesteia de
evitare a unui tratament cu mult mai violent din partea partenerului masculin care poate ar aplica o
pedeapsă mai cruntă, dacă ar fi lăsat.
Problematica afectării relației mamă-copil ca urmare a violenței domestice se cere cu atât mai
mult abordată cu cât cercetările arată că relația rămâne una dificilă chiar și după ce cuplul mamă-co-
pil a părăsit mediul abuziv și a revenit într-unul cald și protector. Ceea ce pare să împiedice mama și
copilul în procesul de reparare a relației odată ce sunt la adăpost este un fel de „conspirație a tăcerii”.
Născută dintr-o situație „dominată de secrete, tăcere și frică” (Mullender et al., 2002) ce a trebuit ferită
de privirile exterioare și în care confesiunile mutuale nu au fost strategii prea sigure, lipsa de împăr-
tășire a gândurilor, sentimentelor și a nevoilor poate continua fără nici un motiv aparent. Mamele par
să nu se adreseze copiilor lor din dorința de a-i proteja de posibilitatea de a înțelege pe deplin ceea
ce se întâmplă ignorând faptul că ei știu destul de multe și înțeleg mai mult decât și-ar fi imaginat. În
același timp, copiii nu se adresează nici ei mamelor pentru că au înțeles mesajul că astfel de lucruri nu
trebuie menționate și pentru că observă că mamele lor au deja suficiente lucruri cărora trebuie să le
facă față, fără ca și ei să le mai deranjeze. Ei cred că astfel își ajută și protejează mamele. Legământul
secretului și al protejării reciproce poate fi un pattern dificil de întrerupt (Mullender et al., 2002).
În ceea ce îl privește pe abuzator, Bancroft și Silverman în lucrarea „Abuzatorul ca părinte” (2002),
subliniază o serie de concluzii ale evaluărilor destinate acordării custodiei parentale sau aferente
programelor de intervenție la nivelul abuzatorilor, conform cărora caracteristicile parentalității abu-
zatorilor atunci când sunt comparați cu tații non-violenți includ un stil autoritar, cu un nivel mai
ridicat de control, adesea mai puțin consistent, și tinzând mai curând spre manipularea copiilor și
subminarea autorității mamei și în genere a stilului ei parental. Experiența lor arată că abuzatorii
sunt adesea capabili să ducă la bun sfârșit sarcinile parentale atunci când sunt observați pe parcursul
evaluărilor sau supervizați în cadrul vizitelor, pentru ca apoi să-și modifice comportamentul, imediat
ce observația a luat sfârșit. Ei sugerează că abuzatorii adesea pot presa copiii să le dea detalii ale dis-
cuțiilor confidențiale pe care le poartă cu evaluatorii – asistenții sociali – sau să formuleze un mesaj
specific favorabil abuzatorului în fața tribunalului/curții.
Ceea ce este îngrijorător este că psihologii vorbesc despre o transmitere a violenței din gener-
ație în generație, explicabil prin prezența copiilor ca victime/martori ai violenței domestice.
Ce învață copiii victime ale violenței domestice17:

Violența este o modalitate efectivă de a rezolva Consecințe:

conflicte Control sărac al impulsivității
Agresivitate și violență
Pasivitate și dorința de a plăcea
Singurul răspuns la mânie este violența

17. Studiu Marjorie Cusick, MFCC

38
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

Violența este ceva normal în familie Consecințe:

Nu au modele de rol pozitive
Nu au limite personale
Nu au securitate emoțională
Nu știu ce înseamnă a avea drepturi
Victimele și copiii sunt neajutorați Consecințe la nivel emoțional:
Abuzatorul deține întreaga putere
Nimic nu se va schimba
Nimeni nu poate să-i ajute
Sexismul este valabil Consecințe comportamentale ulterioare:
Bărbații și femeile operează în roluri stereotipe
Femeile sunt inferioare bărbaților
Bărbații controlează familiile
Victimele provoacă violența Consecințe:
Victimele trebuie să-și schimbe comportamentul
Abuzatorul acționează justificat

Exemple de violențe verbale psihologice referitoare la copii:

• „aș fi vrut să nu te naști”
• „nu te iubesc”
• „te duc la orfelinat”
• „te omor cu mâna mea”
Capcana responsabilității:
• copiii se simt responsabili pentru violență;
• părinții le spun adesea că ei sunt cauza certurilor și violenței dintre părinți (cauza pentru care
un părinte este bătut);
• copiii încearcă să ajute, dar adesea eșuează în încercarea lor. Ei încearcă să-i facă pe părinți să
înceteze lupta, se comportă urât pentru a atrage atenția asupra lor;
• copiii sunt blamați (criticați) și dacă își asumă, și dacă nu-și asumă responsabilitatea.
Factorii de risc și de protecție18 pentru violența împotriva copiilor
Dependențele și limitele sociale la care sunt supuși copiii într-o lume a adulților creează o serie
de situații care îi predispun la riscul de a fi victime ale violenței. Pe lângă aceste situații, există și fac-
tori care acționează în favoarea copilului, în sens protector. De asemenea, ariile în care se manifestă
riscurile pot constitui tot atâtea arii de intervenție, iar situațiile de risc pot fi și factori de declanșare
a semnalării. În cele ce urmează, ne vom referi la acei factori de risc, respectiv protecție, care sunt în
directă legătură cu copiii și tinerii.
Factori de risc
a) Caracteristici ale copilului: prematuritate sau greutate mică la naștere, probleme perinatale,
de dezvoltare (de exemplu, tulburări de atașament), de sănătate, dizabilități, probleme sau tul-
burări de comportament, copil din afara căsătoriei ș. a.
Efectul „Cenușăreasa" definește incidența crescută a violenței împotriva copiilor din afara căsăto-
riei comisă de către mamă/tată vitreg față de violența generală împotriva copiilor naturali. Conceptul
a fost extins și asupra copiilor adoptați sau în plasament familial (Metodologia-cadru privind preve-
nirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de
violență în familie, aprobată prin HG 49/2011).

18. Salvați Copiii - Abuzul și neglijarea copiilor - Studiu sociologic la nivel național

39
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

b) Caracteristici ale adultului victimă/familiei: nivel educațional scăzut, experiență trauma-

tică în copilărie, consum de alcool, droguri, vârsta mică a mamei la nașterea primului copil,
probleme de sănătate mintală, privare de libertate a unuia dintre părinți/membru de familie,
dizabilități sau boli cronice, empatie față de agresor, instabilitatea structurii familiale, număr
mare de copii în familie, monoparentalitate, violență în familia de origine, izolare de familie și
prieteni, niveluri înalte de exprimare a furiei și impulsivității, așteptări nerealiste în privința
copiilor, reacție agresivă la stres, frecvență ridicată a mutărilor dintr-un loc în altul, absența
modelelor civice ș. a.
c) Caracteristici socio-culturale: sărăcie, șomaj, convingeri culturale privind autoritatea bărba-
ților, toleranță crescută față de violența în familie, deținerea de arme, violența instituțională,
violența societală, violența din domeniul audio-vizual.
Factori de protecție
Dezvoltarea copilului într-un mediu care oferă elemente protective poate duce la prevenirea con-
secințelor abuzului, neglijării și exploatării, mai ales a celor de lungă durată și chiar a abuzului.
a) Caracteristici ale copilului: starea bună a sănătății, reziliența, gradul de dezvoltare, atașa-
mentul securizant, abilitățile sociale, stima de sine ș. a.
b) Factori protectivi ai adultului victimă/familiei: existența și implicarea familiei lărgite, fa-
milie armonioasă afectiv, sprijinul, credibilitatea și respectul familiei față de copil, interacțiuni
diverse și pozitive, activități comune în familie ș. a.
c) Factori protectivi în comunitate: gradul de informare și sensibilizare a comunității, rețeaua
de suport social, valorizare personală, existența serviciilor comunitare de sprijin și de speciali-
tate, ca și accesibilitatea copiilor și familiilor la acestea, aptitudini sociale puternice ș. a.
Cunoașterea factorilor de risc și de protecție este deosebit de importantă pentru profesioniștii
care interacționează cu copilul pentru a putea evalua riscul expunerii la situații de abuz, neglijare și
exploatare.
Experiențele adverse din copilărie-factor major de risc biopsihosocial în dezvoltarea copi-
lului
Experiențele adverse din copilărie (ACE) sunt evenimente stresante sau traumatice, inclusiv abu-
zul și neglijarea. Acestea pot include, de asemenea, disfuncții familiale, cum ar fi violența domestică
sau creșterea într-o familie cu membri care suferă de tulburări de consum de substanțe. ACE sunt
strâns legate de evoluția și prevalența unei game largi de probleme de sănătate de-a lungul vieții unei
persoane, inclusiv cele asociate cu abuzul de substanțe. ACE includ: abuz fizic, abuz sexual, abuzul
emoțional, neglijarea fizică, neglijarea emoțională, violența partenerului intim, mama tratată violent,
abuzul de substanțe în cadrul familiei, bolile psihice din familie, separarea părinților sau divorțul,
membru al familiei încarcerat.

40
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

Multe studii au examinat relația dintre ACE și o varietate de factori de risc cunoscuți pentru boală,
dizabilitate și mortalitate timpurie. Divizia de prevenire a violenței la Centrele pentru Controlul si
Prevenirea Bolilor (CDC), în parteneriat cu Kaiser Permanente, au realizat un studiu reprezentativ
între 1995-1997, cu mai mult de 17.000 de participanți. Studiul a constatat19 că:
• ACE sunt frecvente. 28% dintre participanții la studiu au raportat abuzuri fizice, iar 21% au
raportat abuzuri sexuale. Mulți au raportat că se confruntă cu divorțul sau separarea părinților
ori au părinți cu tulburări psihice și/sau consum de substanțe.
• ACE sunt cumulative. Aproape 40% din eșantionul Kaiser au raportat două sau mai multe ACE
și 12,5% au experimentat patru sau mai multe. Din cauza efectului de acumulare a experiențe-
lor adverse din copilărie, multe studii ulterioare analizează acum efectele cumulative ale ACE
în locul efectelor individuale ale fiecăreia.
• ACE au un „efect de doză” asupra problemelor de sănătate ulterioare. S-a urmărit de-a lun-
gul timpului modul în care cumularea de experiențe adverse din copilărie exercită un impact
puternic asupra stării de sănătate, vieții sociale și a problemelor comportamentale pe toată
durata vieții, observând comportamente de abuz de alcool și alte substanțe psihoactive, com-
portamente infracționale sau promiscuitate sexuală.

Există o relație puternică între ACE, tulburări de utilizare a substanțelor și probleme comporta-
mentale. Atunci când copiii sunt expuși la evenimente stresante cronice, neurodezvoltarea lor poate
fi întreruptă. Ca urmare, funcționarea cognitivă a copilului sau capacitatea acestuia de a face față
emoțiilor negative sau disruptive pot fi afectate. De-a lungul timpului, adesea în timpul adolescenței,
copilul poate adopta mecanisme negative de adaptare, cum ar fi utilizarea substanțelor sau autovătă-
marea. În cele din urmă, aceste mecanisme de coping nesănătoase pot contribui la boală, dizabilități
și probleme sociale, precum și la mortalitatea prematură.
ACE și probleme comportamentale
• Tentative de sinucidere. ACE din orice categorie au crescut riscul de sinucidere de 2-5 ori pe
întreaga durată a vieții unei persoane, conform unui studiu din 2001. Conform unui articol re-
cent din 2017, persoanele care au raportat 6 sau mai multe ACE au avut de 24,36 ori mai multe
tentative de sinucidere;

19. https://www. cdc. gov/violenceprevention/acestudy/

41
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

• Episoade depresive pe toată durata vieții. Expunerea la ACE poate crește riscul apariției tulbu-
rărilor depresive la vârsta adultă, uneori după decenii de la ACE, așa cum relevă un studiu din
2015 privind ACE și riscul tulburărilor depresive geriatrice;
• Tulburări de somn la adulți. Persoanele cu antecedente de expunere la ACE au o probabilitate
mai mare de a se confrunta cu tulburări de somn, conform unei revizuiri sistematice a studiilor
de cercetare privind ACE și tulburările de somn la adulți;
• Comportamente sexuale cu grad ridicat de risc. Femeile cu ACE au raportat comportamente
sexuale riscante, inclusiv relații sexuale timpurii, având 30 sau mai mulți parteneri sexuali și
percepându-se ca fiind expuse unui risc pentru HIV/SIDA;
• Mortalitatea fetală. Decesele fătului atribuite sarcinii la vârstă adolescentă pot rezulta din ex-
periențele traumatice care stau la baza acestora, mai degrabă decât unei sarcini obișnuite a
mamei adolescente, potrivit unui studiu realizat în 2004 privind asocierea între ACE și sarcina
adolescentă;
• Rezultatele sarcinii. Fiecare experiență adversă suplimentară trăită în timpul copilăriei este
asociată cu greutate redusă la naștere și vârsta gestațională a copilului la naștere, conform unui
studiu din 2016 privind asocierea dintre ACE și rezultatele sarcinii.

Semne ale experiențelor adverse ale copilăriei

Prevenirea abuzului și neglijării copilului

Strategie
Consolidarea sprijinului economic acordat
familiilor
Schimbarea normelor sociale pentru a sprijini
părinții și educația parental pozitivă
Abordare
• Consolidarea securității financiare a gospo-
dăriilor;
• Politici de lucru favorabile familiei.
• Campanii de implicare și educare publică;
• Abordări legislative pentru reducerea pedep-
selor corporale.

42
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

Îngrijire și educație de calitate la începutul vieții • Îmbunătățirea educației preșcolare prin

Îmbunătățirea abilităților parentale pentru pro- • Vizite la domiciliu;
movarea dezvoltării sănătoase a copilului
Intervenții pentru diminuarea prejudiciilor și
prevenirea riscurilor viitoare
implicarea familiei;
• Îmbunătățirea calității serviciilor de îngriji-
re a copiilor prin licențiere și acreditare de
specialiști și servicii.
• Formarea de abilități parentale și abordarea
relațiilor din familie.
• Îngrijire primară îmbunătățită;
• Programe de formare parentală comporta-
mentală;
• Tratamente pentru reducerea efectelor nega-
tive ale abuzului și neglijării;
• Tratament pentru a preveni comportamen-
tul problematic și implicarea ulterioară în
violență.

Experiențele adverse ale copilăriei și educația

Copiii care sunt expuși la experiențele adverse din copilărie au o supraîncărcare cu hormoni de
stres, ceea ce le determină o stare constantă de hiperexcitație și hipervigilență față de amenințările
din mediu și față de relațiile interpersonale. Prin urmare, vor avea dificultăți în a se concentra pe ac-
tivitatea școlară și a-și consolida noi structuri de memorie, ceea ce poate determina eșecuri școlare
repetate. Un studiu realizat de Universitatea de Stat Washington a relevat faptul că elevii expuși la cel
puțin trei tipuri de experiențe adverse în copilărie sunt de trei ori mai susceptibili de a experimenta
eșecul școlar, de șase ori mai susceptibili de a avea probleme de comportament și de cinci ori mai sus-
ceptibili de a avea probleme de prezență. Acești elevi pot avea probleme cu încrederea în profesori
și alți adulți și pot avea dificultăți în crearea și menținerea relațiilor. Intervenția școlară cu privire la
traume vizează instruirea cadrelor didactice și a personalului pentru a identifica cauzele dificultă-
ților școlare și a ajuta copiii să gestioneze sau să stingă anumite comportamente problematice, mai
degrabă decât să pedepsească. De asemenea, această abordare urmărește să ofere consecințe com-
portamentale care nu vor retraumatiza copilul. Pedeapsa este deseori ineficientă, iar rezultate mai
bune pot fi adesea realizate prin consolidarea pozitivă. Suspendările în afara școlii sau exmatriculări-
le pot fi deosebit de contraproductive pentru elevii cu dificultăți în viața de familie. Forțând elevii să
rămână acasă poate spori neîncrederea lor față de adulți.
În locul pedepsei standard, elevii sunt învățați să recunoască reacția lor la stres și cum să o contro-
leze. Spokane Washington20 a început un studiu pentru a testa impactul programelor de intervenție
informate asupra traumei, în încercarea de a reduce impactul stresului toxic asupra elevilor. În Broc-
kton, Massachusetts, o întâlnire la nivelul întregii comunități a condus la adoptarea unei abordări
informate cu privire la traume de către districtul școlii Brockton. Până în prezent, toate școlile ele-
mentare din district au implementat planuri de îmbunătățire a informațiilor despre traume și există
planuri de a face același lucru în școlile gimnaziale și în licee. Aproximativ o cincime din cadrele
didactice din district au participat la un curs referitor la experiențele adverse timpurii. Poliția a aler-
tat școlile atunci când a arestat pe cineva sau a vizitat o adresă a unui elev. Statul Massachusetts a
încercat să solicite tuturor școlilor să dezvolte planuri de a crea „școli sigure și de susținere". Aceste
practice suportive în mediul școlar au început să fie asociate cu o reducere semnificativă a sancțiuni-
lor disciplinare.
Construirea rezilienței în cazul copiilor afectați de ACE
Reziliența nu este o trăsătură pe care oamenii o au sau nu. Aceasta implică comportamente, gân-
duri și acțiuni care pot fi învățate și dezvoltate de oricine. Potrivit American Psychological Associati-
20. Prewitt, "Massachusetts „Safe and Supportive Schools" provisions signed into law, boosts trauma-informed school move-
ment", ACEs Too High, 13 August 2014

43
on (2017), rezistența este abilitatea de a adaptare în fața adversității, tragediei sau stresului. Rezili-
ența se referă la revenirea din experiențele dificile din viață. Oamenii manifestă adesea rezistență în
vremuri de adversitate. Cu toate acestea, a fi rezistentă nu înseamnă că o persoană nu va avea difi-
cultăți sau suferințe, deoarece durerea emoțională este obișnuită pentru oameni atunci când suferă
de adversități majore sau traume. De fapt, calea spre rezistență implică adesea o durere emoțională
considerabilă.21
Rezistența/reziliența este marcată ca un factor de protecție. Copiii care sunt învățați să-și dezvolte
abilitățile de a face față adaptativ pot folosi rezistența pentru a se reconstrui după traumă. Un copil
care nu a dezvoltat rezistență va avea mai multe dificultăți în a face față provocărilor care pot apărea
în viața adultă. În copilărie, reziliența poate veni de la un adult preocupat de viața copilului. Reziliența
poate proveni, de asemenea, din momente semnificative din viață, cum ar fi o realizare academică sau
o laudă din partea profesorilor ori mentorilor. La vârsta adultă, rezistența este conceptul de îngrijire
de sine. Adulții pot folosi de asemenea această abilitate pentru a contracara o parte din trauma pe
care au experimentat-o. Introducerea rezilienței și a datelor care susțin rezultatul său pozitiv din
punct de vedere al mecanismelor de a face față traumelor oferă oamenilor oportunitatea de a fi pro-
activi în loc de a reacționa atunci când vine vorba de abordarea experiențelor adverse din trecutul lor.
Cum putem recunoaște dacă un copil este abuzat?
În cele ce urmează, redăm câteva indicii/semne care ne pot fi de folos în recunoașterea abuzului
fizic, sexual, emoțional asupra copiilor.

Indicii/semne pentru abuzul fizic

Fizic: răni frecvente, ascunse ca „accidente”
Psihologic: stimă de sine scăzută, deși înainte a fost încrezătoare; schimbări la nivelul personali-
tății (o persoană veselă devine ursuză, de exemplu)
Emoțional: depresie, anxietate, gânduri suicidale. La copii apar mai repede aceste emoții decât la
adult. La copii/adolescenți: sentimente de inferioritate, comunicare dificilă, comportament violent
(modelul parental)
Social: restrângerea interacțiunilor sociale, izolare
Comportamental: lipsește frecvent de la școală/serviciu/întâlniri sociale, fără explicații, se îm-
bracă neadecvat vremii pentru a acoperi rănile sau vânătăile (mâneci lungi vara, ochelari de soare
în interior)

Indicii/semne ale abuzului fizic în plan comportamental, funcție de vârsta copilului

Vârsta Indicii/semne în plan comportamental

0-3 ani • Limbaj insuficient dezvoltat
• Dezvoltare motorie lentă
• Furie excesivă
• Coșmaruri, tremur nocturn
• Balans al capului
• Teama exagerată de separare
4-8 ani • Verbalizarea fricii și a mâniei
• Agresivitate
• Fuga de acasă
• Absenteism
• Sadic cu animalele
• Coșmaruri

21. „An act relating to building resilience for individuals experiencing adverse childhood experiences"
9-13 ani • Rănește/omoară animalele
• Depresie
• Implicare în găști
• Minciuni frecvente
• Identificare puternică cu rolurile de gen
• Comportament antisocial
14-18 ani se adaugă consum de alcool/droguri

Indicii/semne ale abuzului psihologic

Fizic: postura specifică
Psihologic: stimă de sine scăzută, timiditate în exces
Emoțional: depresie, anxietate, nesiguranță, idei suicidale, neîncredere, nefericire
Social: izolare, fuga de acasă, acte antisociale, anxietate de separare sau de anticipare
Comportamental: manifestări agresive sau retragere în sine, tendințe autoagresive

Indicii/semne ale abuzului sexual

Fizic: leziuni dureroase și/sau infecții în sfera genitală, dureri de cap, greață, vărsături
Psihologic: stări de șoc, amnezie temporară (nu își amintește șirul evenimentelor trăite) sau tota-
lă (cu precădere la cele abuzate perioade lungi de timp)
Emoțional: auto-învinovățire, sentimente de rușine și umilință, neîncredere în propria persoană,
gânduri de suicid
Sexual (adulți): tulburări, teamă de intimitate în relații
Social: frica de străini, de situații/ locuri noi, de a pierde pe cineva drag, izolare socială, teamă de
a stabili relații de orice fel
Comportamental: randament scăzut la școala/serviciu, dificultăți de concentrare/atenție, con-
sum de alcool/droguri pentru a scăpa de trăirile dureroase, autovătămare, tulburări de alimenta-
ție, tulburări de somn, implicare în activități periculoase fără a-și lua măsurile de precauție nece-
sare

45
 CAPITOLUL III. INTERVENȚIA - PREVENIRE ȘI SERVICII
PENTRU VICTIME ȘI AGRESORI
3.1. Prevenirea primară, secundară și terțiară
3.1.1. Prevenirea criminalității: considerații
generale
Definiție. Prevenirea criminalității înseamnă
preîntâmpinarea săvârșirii acelor acțiuni ori in-
acțiuni umane pe care societatea le consideră dă-
unătoare pentru valorile sale, pentru evoluția sa
normală către progres, motiv pentru care aceste
comportamente sunt sancționate de legea pena-
lă.
Prevenirea reprezintă un ansamblu de măsuri
îndreptate împotriva factorilor generatori sau
favorizatori ai infracțiunii. Ea nu acționează sau
nu trebuie să acționeze numai asupra factorului
uman, ci asupra întregului complex ce determină
comiterea unei fapte ilegale. Se poate vorbi astfel
de o dublă acțiune a prevenirii: asupra factoru-
lui uman implicat într-o infracțiune și asupra ce-
lorlalți factori, ce pot interveni într-un potențial
câmp infracțional. Prevenirea eficientă a infrac-
țiunilor reprezintă orice acțiune menită să con-
ducă la o reducere a nivelului activității infracți-
onale și a daunelor rezultate sau a numărului de
infractori și a victimelor lor. În prevenirea crimi-
nalității, accentul se pune mai degrabă pe cauze-
le criminalității decât pe efectele acesteia, scopul
fiind acela de a reduce sau elimina în mod sem-
nificativ factorii care pot genera infracționalitate.
Există mai multe tipuri de clasificări, însă de
regulă, prevenirea criminalității poate fi descrisă
în termenii a trei etape sau niveluri - prevenirea
primară, secundară și terțiară.
Prevenirea primară vizează publicul larg
sau o populație care nu a fost identificată pe baza
unui criteriu legat de risc. Un program de pre-
venire primară se poate adresa unui grup foarte
larg, de exemplu, populația școlară la nivelul unei
țări sau unui grup de copii de o anumită vârstă,
sau identificați după criterii care nu au legătură
cu factorii de risc. De exemplu, programele de
educare/alertă a publicului larg sau a tinerilor cu
privire la violența domestică ori la agresiuni în
școli, reprezintă prevenire primară.
Prevenirea primară se concentrează pe factori
sociali și situaționali. Prevenirea criminalității
sociale abordează factorii care influențează pro-
babilitatea unei persoane de a comite o crimă,
47
cum ar fi sărăcia și șomajul, sănătatea precară și
performanțele educaționale scăzute. Exemple de
prevenire includ programele școlare, precum și
programele bazate pe comunitate (de exemplu,
grupuri locale de acțiune). Prevenirea situaționa-
lă se adresează mediului (de exemplu, proiecta-
rea clădirilor, cartierelor rezidențiale, parcurilor,
iluminat public, supraveghere tehnică etc).
Prevenirea secundară se adresează celor cu
risc ridicat de a se angaja într-o activitate infrac-
țională. Prevenirea secundară se referă la progra-
me destinate în mod special copiilor și tinerilor
care sunt identificați de sistemele sociale, de
educație sau de justiție ca fiind expuși riscului de
a se implica în activități ilegale.
Prevenirea terțiară se concentrează asupra
funcționării sistemului de justiție penală, inter-
venind după comiterea faptei pentru reducerea
riscului de recidivă. Prevenirea terțiară se referă
la programe pentru cei care se află în sistemul de
justiție penală și/sau se întorc în comunitate. Se
pune accentul în primul rând pe intervenția în
viața infractorilor, în încercarea de a-i împiedica
să recidiveze. Printre exemple se numără progra-
me comunitare de reintegrare socio-economică,
și programe de tratament.
Prevenirea vizează mai ales acele comporta-
mente care prezintă un grad de pericol social su-
ficient de mare ca să necesite o reacție prin mij-
loace de drept penal împotriva făptuitorilor. În
sens larg, prevenirea se îndreaptă împotriva tu-
turor comportamentelor deviante care, prin acu-
mularea și adâncirea unor procese socio-umane
specifice, pot conduce la săvârșirea de fapte an-
tisociale sancționate de legea penală. În aceas-
tă viziune, conceptul de comportament deviant
are o sferă de cuprindere mai largă decât acela
de infracțiune. Punctul de vedere juridico-penal
trebuie, deci, completat cu punctul de vedere psi-
ho-social, deoarece permite atât o înțelegere mai
aprofundată a delincvenței penale și a profilaxiei
acesteia, cât și o abordare post-penală adecvată
facilitării reinserției sociale a celor care se fac vi-
novați de încălcarea legii.
3.1.2. Trăsăturile caracteristice ale activi-
tății de prevenire
a) are un caracter continuu. Având în vedere
cadrul social fluctuant, precum și influen-
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
țele acestuia asupra membrilor comunită-
ții, activitatea de prevenire trebuie să aibă
continuitate, adaptându-se în permanență
la problemele și cerințele societății;
b) vizează atât posibilii autori de infracți-
uni, cât și potențialele victime. Această
trăsătură rezultă din obligația de a apăra
drepturile și libertățile fundamentale ale
omului;
c) acționează asupra factorilor exogeni ce
influențează săvârșirea unei infracțiuni.
Prin această acțiune se urmărește, în spe-
cial, eliminarea sau centralizarea factorilor
favorizanți și valorificarea celor inhibitori,
prin diferite metode. Dubla acțiune de ne-
utralizare a factorilor favorizanți și de va-
lorificare a celor inhibitori prezintă o im-
portanță deosebită, deoarece ea conduce,
pe de o parte, la evitarea victimizării unor
membri ai comunității, iar pe de alta parte,
la evitarea introducerii altora în peniten-
ciare și instituții de reeducare unde există
un mediu viciat și în care educația este mai
dificil de realizat;
d) urmărește respectarea normelor penale,
a drepturilor și libertăților cetățenești.
Orice încălcare a normelor sociale impli-
că cu fermitate necesitatea unei reacții
prompte a societății împotriva celui care a
produs o astfel de încălcare. Sub alt aspect,
prevenirea urmărește indicarea acelor ati-
tudini și comportamente care să permită
autoprotecția împotriva crimei.
3.1.3. Prevenirea criminalității prin pro-
grame derulate în școli
a) prevenirea prin măsuri educaționale
este orientată spre individ și familia sa și
urmărește ameliorarea durabilă a compor-
tamentelor sociale ale copiilor. Pentru a fi
eficace trebuie să fie precoce, să fie reali-
zată în contextul familie sau al școlii. Acest
tip de prevenire este conceput astfel încât
să provoace schimbări durabile la copii și
tinerii. Ținta principală este evitarea in-
adaptării, prin dezvoltarea aptitudinilor
pozitive, creșterea rezistenței la tentațiile
delincvenței, intervenții la nivelul familiei
și al școlii;
b) prevenirea comunitară, prin acțiuni la ni-
velul cartierului sau localității, dar a căror
finalitate să fie tot individul;
48
c) prevenirea prin educația realizată în
mediul școlar, aceasta constituie o formă
a prevenirii primare, de tip social, educa-
țional. Programele de prevenire derulate
în școli urmăresc informarea (asupra ris-
curilor la care se supun copiii cu compor-
tament predelincvent/delincvent și asupra
celor mai frecvente acte delincvente și in-
fracționale comise de minori, precum și a
pedepselor prevăzute) și conștientizarea
riscurilor (prin vizionare de filme, prin
discuții și analiza unor cazuri reale, prin
întâlniri cu polițiști sau foști infractori re-
abilitați, prin vizite în penitenciar sau în
centre de reeducare etc.). Pentru a avea efi-
ciență maximă, aceste acțiuni de informare
trebuie completate cu acțiuni care să ofe-
re copiilor/tinerilor în risc sau care au un
comportament predelincvent/delincvent
alternative la acest tip de comportament
(implicare în educația peer-to-peer, în ac-
tivități sportive, artistice etc).
Pentru implementarea unui program de pre-
venire la nivelul școlii se recomandă a se realiza
o planificare lunară a activităților pentru fiecare
beneficiar sau pentru un grup. Structura planifi-
cării poate fi: scop, 1-3 obiective, titluri și descri-
erea succintă a activităților, resurse, standarde
de performanță și modalități de evaluare. Crite-
riile care ghidează selecția activităților vor viza:
a) vârsta și educația beneficiarilor;
b) maturizarea psiho-socială și nivelul de
dezvoltare intelectuală al beneficiarilor;
c) interesele și nevoile exprimate de benefi-
ciari;
d) mărimea grupului și relațiile stabilite în
grupul beneficiarilor;
e) starea psihică a beneficiarilor și recoman-
dările psihologului;
f) planurile de viitor pe care le are fiecare be-
neficiar;
g) materialele și resursele de care dispunem.
Activitățile desfășurate în cadrul unui pro-
gram de prevenire derulat în rândul elevilor pot
consta în:
a) activități de autocunoaștere și intercu-
noaștere – exerciții și jocuri individuale
sau de grup (4 - 20 persoane) care au ca
principal scop o mai bună cunoaștere a
propriei persoane și/sau a celorlalți. Ele
pot optimiza relațiile prin dezvoltarea
 unor atitudini prosociale ca înțelegere,
toleranță, acceptare etc. prevenind astfel
eventuale conflicte;
b) activități ludice și de relaxare – au ca
scop principal detensionarea, destinderea
persoanei/grupului, condiționarea poziti-
vă operantă și crearea unui mediu relaxat.
Ele pot optimiza relațiile prin reducerea
stresului și a sentimentului de teamă, op-
timizarea comunicării și asigurarea bunei
dispoziții etc., prevenind astfel eventuale
conflicte (de exemplu, audiții muzicale, vi-
zionări de filme, plimbări, dans etc.);
c) activități culturale și de cunoaștere – au
ca scop consolidarea/completarea cunoș-
tințelor, lărgirea sferei cunoașterii și for-
marea/exersarea deprinderilor cognitive.
În această categorie de activități includem
toate activitățile care facilitează reintegra-
rea școlară sau optimizarea situației șco-
lare, completarea culturii generale și de
specialitate, exersarea deprinderilor co-
gnitive de bază. Ele pot optimiza relațiile
prin creșterea stimei de sine și valorifica-
rea intereselor minorilor (de exemplu, ac-
tivități de asistare/sprijinire a beneficiari-
lor reintegrați școlar în efectuarea temelor,
discuții pe marginea unor cărți citite/filme
vizionate);
d) activități de socializare – au ca scop prin-
cipal formarea și exersarea deprinderilor
de comportare civilizată și de relaționare
socială adecvată. În această categorie de
activități includem toate activitățile care
vizează optimizarea, consolidarea și pozi-
tivarea relațiilor în grup, exersarea de rela-
ții în micro-grupuri (familie, clasă, colectiv
de muncă, grup de prieteni) și macro-gru-
puri (la restaurant, cinematograf, teatru,
cumpărături etc.). Ele pot optimiza rela-
țiile prin exersarea unor comportamente
prosociale (de exemplu, aniversări ale zi-
lelor de naștere, organizarea de petreceri
cu ocazia sărbătorilor religioase, jocuri de
rol și alte jocuri/competiții sportive în aer
liber etc.);
e) activități de formare a autonomiei per-
sonale – au ca scop formarea/exersarea
de deprinderi de autoservire și autoîngri-
jire în vederea adaptării la viața cotidiană.
În această categorie de activități includem
toate activitățile care vizează informarea
49
privind igiena personală/igiena mediului
și viața sexuală – discuții pe marginea unor
materiale informative, jocuri de rol pentru
diferite roluri din familie sau din societate,
discuții și jocuri de rol pentru dezvoltarea
abilităților de luare a deciziilor și de rea-
lizare a unor planuri personale de viitor.
Aceste exerciții pot facilita exersarea unor
comportamente prosociale.
În ceea ce privește prevenirea violenței în-
dreptate împotriva fetelor și femeilor (VIFF),
activitățile/campaniile de informare și prevenire
derulate în școli pot viza teme precum drepturile
omului, discriminarea de gen, tipurile de violență
(violența fizică, verbală, sexuală, psihologică etc),
bullying, sexting, pornografia infantilă, violența
domestică, traficul de persoane etc.
Pentru o prevenire eficientă, elevii trebuie
angrenați în activități non-formale, creative, ur-
mărindu-se dincolo de informarea și conștienti-
zarea problemelor prezentate, crearea propriilor
opinii și trăiri privind subiectele discutate, pre-
cum și interiorizarea recomandărilor primite,
astfel încât acestea să conducă, în timp, la atitu-
dini și comportamente prosociale, dezirabile. În
activitățile derulate cu elevii se va avea în vedere,
pe de parte, intervenția asupra celor cu potenți-
al agresiv/delincvent, precum și evitarea/ieșirea
din postura de victimă; se va pune accentul atât
pe măsurile de protecție personală, cât și pe fap-
tul că există legislație și instituții de sprijin.
În funcție de vârstă, activitățile vor fi diferite.
Pentru ciclul primar, accentul va cădea pe pro-
blematica drepturilor copilului, evitarea discri-
minării pe bază de sex, dezvoltarea unor relații
non-violente, non-discriminatorii între colegi,
cultivarea toleranței, identificarea și raportarea
cazurilor de abuz/neglijare în familie. În ciclul
gimnazial/liceal elevii vor fi stimulați să înțeleagă
noțiuni mai complexe și legislație de bază privind
violența împotriva fetelor/femeilor, să înțeleagă
cauze și manifestări ale violenței domestice, să
identifice semne timpurii ale agresorilor, metode
de autoprotecție, cui trebuie să ceară ajutor. Pot fi
abordate și teme privind bullying-cyberbullying,
pornografie infantilă, trafic de persoane etc.
3.1.4. Teme preventive conexe VD ce pot fi
abordate în școli
DREPTURILE COPILULUI (ciclul primar)
Problematica drepturilor omului, cu accent pe
drepturile copilului, constituie una din temele ce
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
se abordează în școală, în cadrul temelor de edu-
cație civică. Pornind de la această temă, cadrul
didactic poate direcționa discuția către discrimi-
narea de gen, respectiv către violența împotriva
fetelor și femeilor. Informațiile teoretice și activi-
tățile practice vor fi selectate și adaptate nivelu-
lui de înțelegere a elevilor, în funcție de categoria
de vârstă. În Anexa nr. 2 prezentăm câteva suges-
tii de prezentare a informațiilor pentru elevii din
ciclul primar.
PREVENIREA DISCRIMINĂRII DE GEN
Atunci când este vorba despre educarea copi-
ilor în școală cu privire la discriminarea de gen și
violența împotriva fetelor și femeilor, mulți con-
sideră că reprezintă o temă greu de abordat, fiind
vorba de „probleme sensibile". Această mentali-
tate trebuie depășită, iar subiectele trebuie abor-
date într-o manieră accesibilă și pe înțelesul co-
piilor, căci evitarea subiectului nu va duce decât
la perpetuarea și accentuarea unor prejudecăți și
a unor comportamente discriminatorii, cu conse-
cințe grave atât la nivel individual, cât și al socie-
tății în ansamblul ei.
În cadrul acestei teme, cadrul didactic va ur-
mări: a) informarea elevilor privind discrimi-
narea de gen și violența împotriva fetelor și fe-
meilor; b) conștientizarea unor stereotipuri și a
modului cum pot conduce acestea la discrimina-
rea de gen.
• Aspecte teoretice
Prin educație școlară se poate contribui la ani-
hilarea unor stereotipuri și la crearea unor atitu-
dini și comportamente nediscriminatorii, atât în
relațiile dintre colegi, cât și în societate, în gene-
ral. Aspectele pe care cadrul didactic poate să le
abordeze în acest context sunt:
ȖȖ Drepturile omului;
ȖȖ Violența de gen împotriva fetelor și femei-
lor înseamnă violența care este îndreptată
împotriva unei fete/femei numai pentru ca
este o persoană de sex feminin. Mai multe
informații despre violența funcție de gen
găsiți în prezentul material la capitolul
2.2.2.;
ȖȖ Efectele VIFF;
ȖȖ Cauzalitatea VIFF;
ȖȖ Accent pe atitudinea privind VIFF: violența
împotriva fetelor și femeile este inaccepta-
bilă!
ȖȖ Atitudini potrivite pentru a stopa VIFF.
50
• Activități practice
Acestea trebuie adaptate conform vârstei ele-
vilor și a obiectivelor stabilite de cadrul didactic.
În Anexa nr. 3 propunem câteva modele de astfel
de activități, atât pentru vârste mici, cât și pentru
elevi de gimnaziu, respectiv liceu.
PREVENIREA BULLYINGULUI
Conform unui studiu realizat în cadrul Pro-
iectului „Aleg să mă implic. STOP Bullying”22,
bullying-ul este o formă cu multiple fațete de
agresare, întâlnită mai ales în școli și chiar la
locul de muncă. Acesta este caracterizează prin
expunerea repetată a unei persoane la agresiuni
fizice și/sau emoționale, inclusiv bătaie de joc,
amenințări, hărțuire, excludere socială sau răs-
pândire de zvonuri.
De multe ori, copiii care sunt expuși la vi-
olență în familie învață că agresivitatea este o
modalitate de a rezolva conflictele cu care se
întâlnesc. Sau nu știu cum să reacționeze atunci
când văd violența la colegii lor ori când sunt vic-
timele bullying-ului. În Anexa nr. 4 sintetizăm
câteva informații pe care cadrele didactice le pot
folosi atunci când pregătesc activități la clasă cu
această temă, iar în Anexa nr. 5 am cuprins câteva
exemple de activități ce pot fi folosite de cadrele
didactice atunci când abordează tema bullyingu-
lui.
PREVENIREA VIOLENȚEI DOMESTICE
Programele preventive ce pot fi implemen-
tate la nivelul sistemului educațional, al școlii,
pot viza, printre altele: cunoașterea formelor de
manifestare a violenței domestice, a cauzelor și
efectelor acesteia, crearea unor atitudini pozi-
tive corecte față de membrii familiei/partener,
identificarea semnelor timpurii ale violenței
domestice, a potențialilor agresori, cunoașterea
modalităților de acțiune a victimei, a legislației,
instituțiilor de sprijin etc.
O parte din activitățile cuprinse în Anexa 2 pot
fi folosite și în activitățile al căror scop este pre-
venirea violenței în familie.
RECOMANDĂRI PENTRU VICTIMELE VIO-
LENȚEI ÎN FAMILIE23
Aceste activități pot fi desfășurate împreună
cu elevii cu scopul principal ca victimele să poate
22. FENOMENUL „BULLYING” – suport de curs, Psiholog Dr.
Ioana Șandru, București, 2015, Proiectul „Aleg să mă implic.
STOP Bullying!”
23. Ghidul siguranței pentru victimele violenței în familie –
Campania națională de prevenire a violenței intrafamiliale
,,Aripi frânte”, a Asociației Necuvinte și Poliției Române
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
recunoaște când sunt într-o relație abuzivă și de
a cunoaște mijloacele pe care le au la dispoziție
pentru a ieși din această relație. În Anexa nr. 6
este prezentată o fișă de lucru care poate repre-
zenta un punct de plecare în discuțiile pe această
temă. De asemenea, în Anexa nr. 7 sunt prezenta-
te câteva informații pe care cadrele didactice le
pot folosi în situația în care întâlnesc o victimă a
violenței domestice.
3.2. Reacția la violența domestică
3.2.1. Răspunsul Coordonat al Comunității
(RCC)
Pentru implementarea efectivă a legilor îm-
potriva violenței împotriva femeilor este necesar
răspunsul coordonat al comunității (RCC), un
concept ce a fost inițial dezvoltat în 2007 în Sta-
tele Unite ale Americii.
Ce este răspunsul coordonat al comu-
nității? Implementarea legilor și a politicilor
este mult mai eficientă atunci când se îmbină cu
o strategie a comunității care se asigură că toți
membrii comunității răspund într-un mod con-
sistent împotriva violenței împotriva femeilor și
fetelor, iar răspunsurile pot fi măsurate. Progra-
mele RCC implică întreaga comunitate în efortu-
rile de a dezvolta o înțelegere unitară a fenome-
nului violenței împotriva fetelor și femeilor, dar
și pentru a schimba normele sociale și atitudinile
care contribuie la menținerea VIFF. Reprezentan-
ții legii, societatea civilă, furnizorii de sănătate,
serviciile de protecție a copilului, educatorii, me-
dia, antreprenorii, reprezentanții bisericii ar tre-
bui să fie toți implicați în răspunsul coordonat al
comunității.
Programele care reprezintă RCC ar trebui:
• să promoveze siguranța victimei;
• să responsabilizeze agresorii;
• să crească nivelul cunoașterii și al abilită-
ților;
• să promoveze educația la nivelul comuni-
tății;
• să informeze furnizorii de servicii, dar și
sistemul legal;
• să realizeze parteneriate și rețele;
• să schimbe practicile organizaționale;
• să dezvolte legi și politici de acțiune.
51
Programele care reflectă RCC au drept scop
principal crearea unei rețele de suport pentru
victime și familiile lor, care să fie accesibile aces-
tora. De asemenea, ele își propun extinderea sis-
temului legal, în vederea susținerii victimelor, a
sancționării agresorilor și pledează permanent
în comunitate pentru intoleranță față de violența
împotriva femeilor. Un răspuns coordonat al co-
munității ar trebui cuprins în legislație și în pla-
nurile de acțiune naționale.
În ceea ce privește România, prin Hotărârea
Guvernului nr. 49/2011 s-a aprobat Metodolo-
gia-cadru privind prevenirea și intervenția în
echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de
violență asupra copilului și de violență în familie.
În lege sunt enumerate ca ministere cu atribuții
în prevenirea și combaterea violenței în familie
Ministerul Sănătății, Ministerul Educației Nați-
onale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul
Dezvoltării Regionale și a Administrației Publice.
Viziunea legiuitorului în combaterea și preve-
nirea fenomenului este a unei abordări descen-
tralizate, la nivel local. Astfel, prin art. 13 se dă
în sarcina autorităților locale obligația întocmirii
unei strategii la nivel local în combaterea feno-
menului, sprijinul autorităților locale cu atribu-
ții în domeniu, cât și finanțarea în parteneriat a
adăposturilor, prevederea în bugetul local a fi-
nanțării pentru obținerea certificatelor medica-
le și a serviciilor juridice. Mai mult, se prevede
înființarea echipei intersectoriale formată din
reprezentanți ai poliției, jandarmeriei, direcției
de sănătate publică, al compartimentului violen-
ței în familie din cadrul direcției generale de asis-
tență socială și protecția copilului, al unităților
pentru prevenirea și combaterea violenței în fa-
milie, precum și al organizațiilor neguvernamen-
tale active în domeniu, reprezentanții serviciilor
de probațiune, ai unităților de medicină legală.
Înființarea și modul de organizare și funcționare
a acestora se aprobă prin hotărâre a consiliului
județean. Dispozițiile legale în vigoare, după cum
am subliniat anterior, consacră modelul de pre-
venire și intervenție în violența în familie din Ro-
mania ca fiind unul ce necesită o abordare multi-
disciplinară și interinstituțională.
În legislația secundară sunt două documente
care reglementează colaborarea dintre instituții
în abordarea cazurilor de violență în familie. Ast-
fel, prin Hotărârea Guvernului nr. 49/2011 pen-
tru aprobarea Metodologiei-cadru privind preve-
nirea și intervenția în echipă multidisciplinară și
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
în rețea în situațiile de violență asupra copilului
și de violență în familie și a Metodologiei de inter-
venție multidisciplinară și interinstituțională priv-
ind copiii exploatați și aflați în situații de risc de
exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului
de persoane, precum și copiii români migranți vic-
time ale altor forme de violență pe teritoriul altor
state sunt consacrate principiile de lucru în cazu-
rile de violență în familie și, de asemenea, sunt
definite echipa multidisciplinară și interinstituți-
onală (EIL).
Așa cum evident rezultă din concepția aces-
tei hotărâri, documentul apare doar ca o soluție
temporară de redactare a unei legislații secunda-
re în domeniul violenței în familie odată cu vio-
lența asupra copilului. Nu este însă prezentată o
concepție unitară în prezentarea unui model de
intervenție în violența în familie, ci tot ce este
specific intervenției instituționale în violența
asupra copilului devine potrivit și în cazurile de
violență în familie, care are de cele mai multe ori
victime adulte. Astfel, se ajunge ca și în manage-
mentul de caz al violenței în familie, DGASPC să
devină conducătorul acestuia, implementând un
plan de intervenție realizat de echipa multidisci-
plinară din aceeași instituție.
Deși deficitar sub acest aspect, documentul
consacră principii de lucru pentru profesioniștii
care intervin în situații de violență asupra copilu-
lui și de violență în familie care pot constitui un
cadru de referință pentru toți specialiștii care lu-
crează cu cazurile de violență în familie:
1. Respectarea interesului superior al copilu-
lui în toate acțiunile și deciziile care îl pri-
vesc;
2. Evitarea și combaterea intervențiilor care
victimizează copilul;
3. Participarea copilului și a părintelui sau,
după caz, a persoanei de îngrijire, precum
și a adultului victimă și, după caz, a tuto-
relui la procesul de rezolvare a situației de
violență;
4. Munca în echipă multidisciplinară, în rețea
interinstituțională și în parteneriat cu fa-
milia;
5. Asigurarea unei intervenții unitare și speci-
alizate pentru copil și/sau adultul victimă,
presupusul făptuitor/agresor din cadrul
ori din afara familiei și membrii familiei;
52
6. Asigurarea și facilitarea accesului la servi-
cii de sprijin și de specialitate pentru toți
copiii din familie (victime, martori, frații
victimei);
7. Asigurarea stabilității și continuității în în-
grijirea, creșterea și educarea copilului;
8. Sprijinirea adultului victimă în păstrarea
domiciliului până la finalizarea proceduri-
lor legale;
9. Respectarea confidențialității și a norme-
lor deontologice profesionale, fără prejudi-
cierea activității de semnalare a situațiilor
de violență sau a activității de instrumen-
tare a cazurilor.
Echipa multidisciplinară este prevăzută în
următoarea componență: asistentul social, psi-
hologul, medicul din serviciul de urgență sau
medicul arondat unității de prevenire și com-
batere a violenței în familie, polițistul, juristul.
Se recomandă ca asistentul social, psihologul și
juristul să fie angajați ai DGASPC, iar medicul și
polițistul să participe la întâlnirile periodice ale
echipei prin delegare din partea propriei institu-
ții și la invitația managerului de caz. Pot fi incluși
și alți membri: cadre didactice, medici legiști,
terapeuți specializați, consilieri de probațiune,
avocați, preoți, persoana de îngrijire, persoana
de referință a copilului.
Echipa intersectorială locală (EIL) este înfi-
ințată prin Hotărârea 1769/2009 pentru preveni-
rea și combaterea exploatării copiilor prin muncă.
Aceasta poate avea atribuții și în domeniul vio-
lenței asupra copilului și primește atribuții și în
domeniul violenței în familie. Legiuitorul prevede
în mod special faptul că aceasta nu se suprapune
cu echipa multidisciplinară și interinstituțională
de evaluare și/sau intervenție pentru cazurile de
violență asupra copilului și de violență în familie.
Rolul acesteia este unul consultativ pentru
managerii de caz, în ceea ce privește particula-
ritățile cazurilor și cooperarea dintre instituțiile
participante la managementul de caz, precum și
pentru factorii de decizie, în ceea ce privește ela-
borarea de strategii, revizuirea acestora, înființa-
rea de servicii, realizarea de activități de preveni-
re prin formularea unor recomandări.
Componența acesteia include reprezentanți ai
mai multor instituții: DGASPC, Inspectoratul Ju-
dețean de Poliție, Inspectoratul Județean de Jan-
darmi, Direcția Județeană de Sănătate Publică,
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
Inspectoratul Școlar Județean, Inspectoratul Te-
ritorial de Muncă, organizații neguvernamentale.
EIL are următoarele responsabilități:
ȖȖ oferă expertiză prin membrii echipei mul-
tidisciplinare;
ȖȖ facilitează cooperarea dintre instituțiile
participante la managementul de caz;
ȖȖ analizează anual datele statistice realizate
de DGASPC privind violența în familie;
ȖȖ formulează recomandări privind îmbună-
tățirea activității din domeniul prevenirii
și combaterii și a violenței în familie (pla-
nuri de acțiuni, propuneri de revizuire a
strategiilor și planurilor existente, înființa-
rea de noi servicii, derularea de acțiuni de
prevenire, diseminarea de bune practici,
informarea publicului, formarea profesi-
oniștilor), pe care le înaintează factorilor
de decizie de pe plan județean, în cadrul
raportărilor bianuale;
ȖȖ întocmește rapoarte bianuale privind acti-
vitatea din domeniul prevenirii și a violen-
ței în familie, în baza analizei datelor statis-
tice, a bunelor practici colectate și a altor
informații relevante;
ȖȖ identifică exemple de bune practici în do-
meniu, în vederea diseminării acestora că-
tre profesioniști;
ȖȖ participă la activități de prevenire în școli
și comunități, precum și de informare a pu-
blicului, inclusiv prin mass-media;
ȖȖ informează colegii din instituția proprie și
structurile din teritoriu cu privire la pre-
zenta metodologie-cadru și alte acte nor-
mative în domeniu;
ȖȖ participă la programe de formare a profesi-
oniștilor în domeniu;
ȖȖ întocmește raportul anual privind activi-
tatea din domeniul prevenirii și combate-
rii violenței asupra copilului și a violenței
în familie, pe care îl înaintează Direcției
generale de protecția copilului din cadrul
Ministerului Muncii, Familiei și Protecției
Sociale (DGPC-MMFPS). Raportul anual cu-
prinde recomandări privind îmbunătățirea
legislației, a mecanismelor de monitoriza-
re și bunele practici identificate.
Ordinul nr. 384/306/993/2004 al Ministrului
muncii, solidarității sociale și familiei, al Minis-
trului administrației și internelor și al ministru-
53
lui sănătății pentru aprobarea Procedurii de con-
lucrare în prevenirea și monitorizarea cazurilor
de violență în familie prevede un model concret
de conlucrare prin încheierea de protocoalele de
colaborare la nivel județean între inspectoratele
de poliție județene, comandamentele județene de
jandarmi, direcțiile județene de sănătate publică,
direcțiile județene pentru dialog, familie și soli-
daritate socială, prin compartimentele cu atribu-
ții în combaterea violenței în familie și unitățile
pentru prevenirea și combaterea violenței în fa-
milie de la nivelul județului.
Prin acest protocol instituțiile pot stabili de
comun acord obligații în prevenirea violenței în
familie, atribuții în realizarea bazei de date pen-
tru gestionarea situațiilor de violență în familie
și în monitorizarea cazurilor de violență în fami-
lie din sectorul sau unitatea teritorială deservi-
tă. Pot stabili, de asemenea, modalități concrete
pentru realizarea accesului și schimbul reciproc
de informații între persoanele desemnate să in-
strumenteze cazurile de violență în familie și
proceduri pentru sesizarea compartimentelor
cu atribuții în combaterea violenței în familie din
cadrul direcțiilor pentru dialog, familie și solida-
ritate socială județene, respectiv a Municipiului
București, de către medici și polițiști implicați în
instrumentarea cazurilor de violență în familie.
Legiuitorul inițiază și sugerează comunității
colaborarea interinstituțională pentru interven-
ția în cazurile de violență în familie. Nu în ulti-
mul rând, schimbul de informații dintre institu-
ții reprezintă un punct important al colaborării
interinstituționale. Însă, la nivel local, modelele
de bune practici în abordarea interinstituțională
și multidisciplinară a intervenției în cazurile de
violență în familie sunt foarte puține în Romania.
Deși atât strategia guvernamentală, cât și legis-
lația specifică în domeniu consacră colaborarea
instituțională, se pare că aceasta este foarte rar
concretizată în mod practic.
Punctul fundamental pe care recomandările
guvernamentale și strategiile locale au tendința
să îl omită este dificultatea conlucrării în parte-
neriat. Există diferențe în cultura organizaționa-
lă, terminologie, practică, priorități operaționale
și formare. Fiecare partener îl privește pe celălalt
cu un grad de scepticism profesional, iar uneori
chiar cu neîncredere. Interesele, prioritățile și
practicile diferite din grupurile multi-instituțio-
nale fac să fie dificilă munca în colaborare. (Ta-
pley, 2010)
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

Răspuns necoordonat Conlucrarea instituțională eficientă

• „plimbatul” victimei prin instituții; • reducerea riscului de vătămare gravă sau
• întârzieri în luarea unor măsuri adecvate moarte pentru victimă;
cazului; • crește siguranța, sănătatea și bunăstarea
• așteptări nerealiste ale victimei care accesea- victimelor și a copiilor lor;
ză instituțiile cu atribuții în intervenție; • oferă mai multe resurse și siguranță integra-
• informare deficitară a victimei cu privire la tă;
serviciile din comunitate; • reacțiile către victime sunt coordonate, mai
• renunțarea victimei în susținerea demersului bine livrate și mai eficace
de ieșire din cercul de violență domestică.
Principii cheie ale intervenției profesioniștilor în cazurile de violență împotriva femeii:
• Toate intervențiile trebuie să fie centrate pe victimă;
• Accentul se pune pe îmbunătățirea serviciilor și pe asigurarea unei experiențe sigure și pozitive
pentru femeile și copii pentru care se intervine;
• Parteneriatul și cooperarea între instituții poate fi o modalitate eficace de a sprijini femeile
aflate în situații de risc ridicat de violență și vătămare;
• Intervențiile și serviciile ar trebui să fie nediscriminatorii și să evite orice formă de blamare a
victimei;
• Fiecare femeie trebuie să aibă dreptul de a fi reprezentată de un serviciu independent de asis-
tență pentru femei în cadrul unui parteneriat și al unor conferințe de caz multi-instituționale,
pentru a-și putea face auzite nevoile și interesele;
• Acțiuni independente de advocacy ar trebui întreprinse pentru copii pentru a le asigura drep-
turile;
• Intervențiile și serviciile trebuie să afirme dreptul femeilor la o viață fără violență, dreptul la
capacitare și auto-determinare și dreptul la confidențialitate;
• Violența nu este o chestiune privată, ci una de interes public; așadar, violența în sfera privată nu
trebuie tratată ca mai puțin gravă decât alte forme de violență;
• Victimele nu ar trebui niciodată să fie făcute să se simtă responsabile pentru violența pe care
au suferit-o: nu există scuze pentru violență. Comportamentul abuziv trebuie oprit și agresorii
trași la răspundere.
3.2.2. Abordarea în funcție de gen
Violența împotriva fetelor și femeilor, bazată pe gen, este acel tip de violență în care femeia este
victimă pentru că este femeie sau care afectează în mod disproporționat femeile24.
Violența împotriva femeilor este o violare a drepturilor omului, o formă de discriminare a femeilor
și reprezintă toate actele de violență bazată pe gen care duc la rănirea sau suferința femeilor, fie că
este vorba de suferință fizică, sexuală, psihologică, economică, incluzând amenințare, coerciție sau
deprivarea de libertate, în public sau în viața privată25. Violența bazată pe gen și violența împotriva
femeilor sunt expresii folosite interșanjabil, deoarece violența bazată pe gen este în general provo-
cată de bărbați asupra femeilor. Totuși, unul dintre aspectele importante ale violenței bazate pe gen
este că acest tip de violență este o expresie a inegalității de putere dintre bărbați și femei, datorită
stereotipurilor de gen care stau la baza actelor de violență asupra femeilor.
Conceptul de sex se referă la diferențele biologice între femei și bărbați.
Conceptul de gender se referă la rolurile și responsabilitățile femeilor și bărbaților într-o anu-
mită cultură și un anumit spațiu. Aceste roluri sunt influențate atât de percepțiile și așteptările de-
terminate de factorii culturali, politici, economici, sociali, religioși, de mediu, cât și de alți factori cum
ar fi legislația, clasa socială, etnia, alți factori individuali, instituționali. În anii '70-'80, studiile26 care
24. Art. 3 d. din Convenția Europeană de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice
25. Ibidem
26. Archer, John. Sex differences în aggression between heterosexual partners: A meta-analytic review. Psychological Bulletin

54
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
foloseau eșantioane mari reprezentative la nivel
național au condus la constatări care indicau fap-
tul că femeile erau la fel de violente ca și bărbații
aflați în relație de cuplu. Aceste informații erau
diferite în mod semnificativ de datele adăpostu-
rilor pentru victimele violenței între parteneri,
spitalului și ale poliției, declanșând o dezbatere
de lungă durată, adesea concepută drept „dezba-
terea privind simetria de gen”. O parte a acestei
dezbateri susține că, în principal, bărbații perpe-
tuează VIP – violența intimă între parteneri (per-
spectiva asimetriei de gen), în timp ce cealaltă
parte susține că ambele sexe perpetuează VIP la
rate aproximativ egale (perspectiva simetriei de
gen) Cu toate acestea, cercetarea privind sime-
tria de gen recunoaște aspectele asimetrice ale
VIP, care arată că bărbații folosesc mijloace mai
violente și adesea mortale în agresarea partene-
rului. Această metodă de cercetare a fost criticată
pentru excluderea a două aspecte importante în
ceea ce privește violența pe motive de gen: agre-
siunea bazată pe conflicte și agresiunea motivată
de control. De exemplu, femeile se implică în mod
obișnuit în VIP ca o formă de autoapărare sau de
represalii.
Asimetria de gen. Bărbații și femeile pot fi
deopotrivă victime și autori ai VIP, dar violența
împotriva femeilor are o rată de prevalență mai
mare. Deși bărbații și femeile comit acte echiva-
lente de violență minoră, nedeclarată în cadrul
unor conflicte situaționale, actele severe de vio-
lență împotriva partenerului tind să fie comise
de bărbați. Totuși, în ciuda comportamentelor
agresive mai puțin grave, egale între ambele sexe,
abuzurile mai grave și violente au fost comise de
către bărbați. De asemenea, utilizarea violenței
fizice de către femei a fost mai probabil motiva-
tă de autoapărare sau teamă, în timp ce folosirea
violenței de către bărbați a fost motivată de con-
trol. Motivele comune pentru femeia care comi-
te acte de agresiune față de partenerul masculin
erau furia, nevoia de atenție sau ca răspuns la vi-
olența partenerului. De asemenea, studiile relevă
diferențe în metodele de abuz aplicate de bărbați
și femei, sugerând că bărbații aveau mai multe
șanse de „a bate, sufoca sau strangula” partene-
rele, în timp ce femeile aveau mai multe șanse de
„a arunca obiecte spre partenerii lor, a-i lovi sau
mușca”.
Cercetătorii au descoperit rezultate diferite la
bărbați și femei ca efecte ale violenței parteneru-
lui intim, constând în faptul că femeile au suferit
55
din cauza unui număr excesiv de răniri, frică și
stres posttraumatic ca rezultat al violenței par-
tenerilor. De asemenea, 70% dintre femeile vic-
time s-au simțit înfricoșate ca urmare a violenței
comise de partenerii lor, în timp ce 85% dintre
victimele masculine s-au exprimat „fără teamă”
ca răspuns la violența partenerelor.
Potrivit statisticilor guvernamentale
nord-americane, făptașii de sex masculin consti-
tuiau 96% din dosarele penale federale privind
violența domestică. Un alt raport27 al Departa-
mentului de Justiție al SUA privind violența do-
mestică non-fatală din 2003-2012 a constatat că
76% din actele de violența domestică a fost co-
misă împotriva femeilor și 24% au fost comise
împotriva bărbaților. Potrivit Biroului Națiunilor
Unite pentru Droguri și Criminalitate, procentul
de victime uciși de soții/soțiile lor a fost de 77,4%
pentru femei și de 22,6% pentru bărbați în țările
selectate din Europa. Conform Studiului național
privind violența împotriva femeilor, femeile în-
registrează mai multe violențe față de parteneri
decât bărbații: 22,1% dintre femeile chestionate
au fost agresate de un partener, în comparație cu
7,4% dintre bărbații chestionați.
Simetria de gen. Teoria că femeile săvârșesc
acte de violență față de partenerul intim la apro-
ximativ aceeași rată ca bărbații a fost numită
„simetrie de gen”. Cele mai vechi dovezi empiri-
ce privind simetria de gen au fost prezentate în
SUA în studiul național privind violența în fami-
lie efectuat de Murray A. Straus și Richard J. Ge-
lles (1975) pe un eșantion reprezentativ la nivel
național de 2.146 de „familii intacte”. Studiul a
constatat că 11,6% dintre bărbați și 12% dintre
femei au descris acte de violență împotriva par-
tenerului în ultimele douăsprezece luni, în timp
ce 4,6% dintre bărbați și 3,8% dintre femei au
experimentat acte de violență severă. Aceste re-
zultatele neașteptate au condus-o pe Suzanne K.
Steinmetz să prezinte termenul controversat de
„sindromul soțului bătut” în 197728. Numeroase
alte studii empirice din 1975 sugerează că ra-
tele de perpetuare rămân simetrice atât pentru
abuzurile minore, cât și pentru cele severe. Acest
rezultat se poate datora unui model bidirecțional
27. Durose, Matthew R, Family violence statistics including
statistics on strangers and acquaintances, US Department of
Justice, 2005
28. Straus, Murray A., Thirty years of denying the evidence
on gender symmetry în partner violence: implications for
prevention and treatment". Partner Abuse. Springer. 2010
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

sau reciproc de abuz, relevă un studiu care a concluzionat că 70% din atacuri implică acte de violență
reciprocă.29
Unul dintre motivele pentru care datele pot părea că reflectă faptul că bărbații și femeile comit în
mod egal acte de violență față de partenerul intim, este faptul că femeile se implică frecvent în rezis-
tență violentă ca mijloc de autoapărare împotriva partenerilor violenți de sex masculin.
Conceptele de sex și gen sunt deseori utilizate de practicieni, ele punând necesar problema dife-
rențierii lor atunci când devin subiect de analiză pentru magistrați și specialiști ai poliției. În literatu-
ra de specialitate, conceptul de sex se referă la diferențele biologice între femei și bărbați. Se vorbește
despre „gen”, atunci când ne referim la rolurile și responsabilitățile femeilor și bărbaților într-o anu-
mită cultură și un anumit spațiu. Aceste roluri sunt influențate atât de percepțiile și așteptările deter-
minate de factorii culturali, politici, economici, sociali, religioși, de mediu, cât și de alți factori cum ar
fi legislația, clasa socială, etnia, factori individuali ori instituționali. Atitudinile și comportamentele
corespunzătoare „genului” se pot învăța și se pot schimba, dat fiind faptul că percepțiile asupra rolu-
rilor sociale ale femeilor și bărbaților sunt diferite.
Rolurile sexuale30 sunt cele asociate cu reproducerea: femeia este cea care dă naștere copiilor și
îi hrănește la sân. Bărbatul este cel care furnizează materialul genetic necesar declanșării procesului
reproductiv. Rolurile „de gen” sunt asociate indivizilor pe baza unor caracteristici sociale, cum ar fi
stereotipuri, ideologii, valori, atitudini, credințe și practici. Ele se stabilesc în familie, comunitate,
școală, instituții, așezăminte culturale, religioase, prin cultură, tradiție, folclor, istorie, mas-media,
politică, grupuri de femei sau bărbați, la locul de muncă, s.a.
Rol sexual - biologic Rol gender - social
Universal Cultural
Înnăscut Învățat
Neschimbat (excepție-chirurgia) Se schimbă cu timpul
Invariabil Variază între culturi sau în aceeași cultură

Femeile sunt ... Bărbații sunt ...

Dependente Independenți
Slabe Puternici
Incompetente Competenți
Mai puțin importante Mai importanți
Emoționale Logici
Simț practic Cei care iau decizii
Cele care îngrijesc casa Cei care câștigă bani
Fragile Protectori
Calde Curajoși
Flexibile Aventurieri
Pasive Activi
Potrivite să urmeze pe alții Încrezători în sine
Modeste Potriviți să conducă
Subiective Obiectivi
Blânde Ambițioși
Răbdătoare Puternici
Vesele Șefi
Cooperante Impetuoși
Temătoare Dârzi
Precaute Competitivi

29. Strauss, Murray, A. (2008). „Dominance and symmetry în partner violence by male and female university students în 32
nations". Children and Youth Services Review. Elsevier. 30 (3): 252–275. doi:10. 1016/j. childyouth. 2007. 10. 004
30. Violenţa domestică. Manual de bune practici pentru magistraţi şi lucrători de poliţie JAD – acţiunea comună împotriva
violenţei în familie”, contract de finanţare derulat în cadrul programului 29 – „Domestic and gender based violence”, finanţat
prin Mecanismul Financiar Norvegian

56
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

AFIRMAȚII DESPRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI

1. Femeile nasc copii, bărbații nu.
2. Fetele sunt blânde, băieții sunt duri.
3. Femeile gătesc și curăță casa, bărbații câștigă muncind în afara casei.
4. În cazul agricultorilor indieni, femeile sunt plătite cu 40-60% din rata bărbaților.
5. Femeile pot hrăni pruncii la sân, bărbații pot hrăni pruncii la biberon.
6. Majoritatea lucrătorilor în construcții sunt bărbați.
7. Bărbații sunt mai buni decât femeile la matematică.
8. În vechiul Egipt. bărbații stăteau acasă și țeseau, în timp ce femeile conduceau afacerile famili-
ei. Femeile puteau moșteni proprietăți, bărbații nu.
9. Potrivit statisticilor Națiunilor Unite, femeile reprezintă 67% din forța de muncă de pe glob,
dar câștigă doar 10% din venitul mondial.
10. Vocea bărbaților se schimbă la pubertate, a femeilor nu.
11. Într-un studiu a 224 de culturi, în cinci dintre ele numai bărbații găteau și în 36 numai femeile
construiau casele.
12. Femeile vorbesc încet și blând, bărbații vorbesc tare și deschis.
13. Bărbații iau decizii despre planificarea familială și numărul de copii al cuplului.

3.2.3. Mituri despre violență

Existența violenței domestice și proliferarea comportamentelor tipice acesteia sunt întreținute
constant de o serie de mituri despre violență.
1. „Câinele care latră nu mușcă” - de cele mai multe ori violența verbală este ignorată, fiind mult
mai ușor acceptată, pornind de la ideea că argumentele verbale sunt mai puțin agresive decât
cele fizice, nelăsând urme. Se crede că victimele pot trece mai ușor peste violența verbală, efec-
tele sale epuizându-se rapid pe principul „vorba trece”. Uneori se identifică un profil al agre-
sorului pozitivat de utilizarea violenței verbale, conform zicalei „câinele care latră nu mușcă”.
În realitate, toate aceste concepte nu reprezintă decât scuze inventate de comunități pentru
a determina o acceptare și nereclamare a violenței de către victime. Dialogul clinicienilor cu
victimele atestă în unanimitate faptul că majoritatea agresorilor trec „de la vorbă la faptă”, că
intimidarea verbală duce rapid la violență fizică, iar traumele provocate de cuvinte sunt la fel
de profunde și dificil de depășit ca și cele create prin agresiuni fizice.
2. Violența în cuplu este izolată, se petrece doar o singură dată. Datele statistice furnizate de
Agenția Europeană pentru Drepturile Omului atestă că 65% din femeile agresate de partener
confirmă că au fost și anterior victime ale unor agresiuni repetate din partea acestuia. Studiul
Johnson & Ferraro explică mitul acesta făcând trimitere la un tip de relație violentă întâlnit ca
„obișnuință” în cupluri. Această violență „obișnuită” în cuplu apare în contextul unei singure
probleme, constând în unul, cel mult două incidente de violență și nefiind utilizată ca parte a
unui model comportamental menit să controleze partenerul.
3. Violența în cuplu nu afectează cuplurile tinere sau foarte tinere. Din nou, statisticile contrazic
acest mit, femeile între 16 și 25 de ani fiind majoritare în rândul victimelor violenței domestice.
4. Numărul mic de raportori și neraportarea de către victime a agresiunilor atestă că victimele
consideră neimportante atacurile suferite. Ancheta Agenției Europene pentru Drepturile Fun-
damentale a relevat însă că acest gen de percepție este nejustificat, în realitate slaba raportare
fiind generată fie de lipsa de informare, fie de o serie de cauze subiective.

57
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

Semnele unei relatii abuzive

Există multe semne ale unei relații abuzive. Cel mai evident indiciu este frica față de partener. Dacă
persoana abuzată simte deseori că trebuie să se poarte cu mare grijă în relația cu partenerul - trebuie
mereu să fie atentă ce vorbește și cum se poartă cu partenerul pentru a evita o altercație - relația este
una nesănătoasă și abuzivă. Alte caracteristici ale unei relații abuzive includ lipsa de respect și de
stimă a partenerului care încearcă mereu să dețină controlul, sentimentul de desconsiderare pentru
propria persoană, neputiința și chiar disperarea. Pentru a stabili dacă relația în care vă aflați este
una abuzivă răspundeți la întrebările de mai jos. Cu cât oferiți mai multe răspunsuri pozitive, cu atât
șansele să fiți implicați într-o relație abuzivă sunt mai mari.

Mituri și realități despre violența în familie

Miturile și prejudecățile despre violența în familie învățate de mici ne împiedică să realizăm faptul
că violența în familie este un act cu conotație criminală îndreptat împotriva unei persoane și încăl-
când dreptul său fundamental la protecție și libertate.

MIT Femeile provoacă violența și o merită!

Realitate Violența nu este o cale de rezolvare a conflictelor. Bărbații nu au nici un drept să
abuzeze în vreun fel o femeie, indiferent de „provocare"!
MIT Nu este violență, ci doar ciondăneală!
Realitate Există o diferență clară între ceartă și violență: în timp ce în ceartă nivelul puterii
este aproximativ egal, în acțiunea de violență raporturile de forță și putere nu sunt
la fel, căci unul are categoric mai multă putere decât celălalt.
MIT Violența se întâmplă numai în familiile sărace sau cu nivel scăzut de educație.
Realitate Toate cercetările arată că frecvența și gradul de manifestare a violenței nu depind
nici de nivelul socio-economic, nici de cel educațional, căci violența apare în toate
straturile sociale și la toate nivelurile economice și de educație.
MIT Violența domestică este o problemă privată, nimeni nu ar trebui să se amestece!
Realitate Extinderea fenomenului demonstrată statistic și complexitatea consecințelor asupra
femeilor, copiilor și relațiilor între adulți fac din acest fenomen social o problemă
care ne privește pe toți, societatea în ansamblul ei.
MIT De fapt, femeilor le place să trăiască în aceste relații violente, altfel ar pleca.
Realitate Sunt foarte multe obstacole datorită cărora femeile nu își părăsesc partenerul:
prezența copiilor și resursele limitate, lipsa unui adăpost ulterior, frica, nesiguranța,
rușinea etc.
MIT Bărbații violenți sunt așa pentru că au fost abuzați/maltratați în copilărie sau
provin din familii violente.
Realitate Deși un procent semnificativ din bărbați au suferit abuzuri în copilărie, nu toți, deve-
nind adulți, repetă abuzul în relațiile lor.
MIT Bărbații violenți sunt bolnavi psihic.
Realitate Realitatea studiilor infirmă această convingere.
MIT Bărbații abuzează femeile deoarece nu cunosc un alt mod de a-și exprima emo-
țiile.
Realitate Realitatea infirmă această idee, printre altele chiar prin însuși comportamentul abu-
zatorului din așa-zisa „fază de miere", care urmează de obicei episodului de violență.
În această perioadă, bărbatul pare că regretă, își cere iertare, promițând că nu se va
mai repeta.

58
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

MIT Alcoolul este cauza violenței domestice.

Realitate Realitatea arată că doar în jumătate din cazurile de violență, bărbatul este sub influ-
ența alcoolului.
MIT „Copiii au nevoie de tată” sau „O să le suport pe toate pentru copii”.
Realitate Fără îndoială, copiii au nevoie de tată, dar dacă în loc de dragoste şi înţelegere
copilul vede în familie doar agresivitate şi violenţă, aceasta aduce la traumatizarea
psihologică şi emoţională a copilului.
MIT Violența se va opri odată și-odată!
Realitate Studiile arată că, odată ciclul violenței pornit, sunt realmente șanse minime ca vio-
lența să se oprească de la sine.

Rațiuni pentru neraportarea agresiunilor:

• sunt probleme de familie;
• nu o să se mai întâmple altădată;
• teamă;
• rușine;
• credința că victima e vinovată;
• „nimeni nu o să mă creadă”;
• opoziția partenerului, care a oprit victima să raporteze incidentul;
• necunoașterea legii.
Declarații victime:
• „o vecină mi-a spus și m-a ajutat să ajung aici”;
• „ar trebui să se dea la reclame... radio... sau să fie afișe la instituțiile publice, primărie, DAS/
SPAS, să ne informeze polițiștii sau medicul de familie... ”;
• „m-am dus la poliție și doamna cu care am vorbit a sunat la centru”;
• „de la șeful de post din localitate”;
• „secretara de la serviciul unde am lucrat a căutat pe internet”;
• „am fost lovită pe stradă... am făcut plângere la poliție... mi-a spus că mă duce într-un loc, dar
trebuie să rămân acolo”;
• „am văzut afișe cu numărul de telefon”;
• „ar trebui să fie puse numerele în ziare, la radio, să pună pliante la blocuri...";
• nu numai reclame, și pe internet...”.
3.2.4. Intersectorialitatea
Discriminarea este prezentă în orice societate contemporană. Indiferent câte măsuri ia statul pen-
tru eliminarea acesteia, formele de discriminare sunt variate și profunde, iar uneori o singură persoa-
nă suferă diverse tipuri de discriminare, ceea ce face ca situația ei să fie cu atât mai gravă. Aceasta este
discriminarea multiplă, pe straturi, sau discriminarea intersectorială, atunci când o persoană
este afectată de discriminare din mai multe domenii: gen, financiar, educație, piața muncii, sănătate.
Ultimul raport asupra României emis de Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării femeilor
(CEDAW) arată că România mai are mulți pași de făcut până la eliminarea discriminării femeilor și
asigurarea respectării drepturilor lor fundamentale, mai ales pentru categoriile de femei cele mai
vulnerabile, care rămân invizibile în societatea românească: femeile rome, femeile cu dizabilități, fe-
meile fără adăpost, fetele instituționalizate, femeile din mediul rural, femeile sărace, femeile migrante

59
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
și refugiate. Comitetul ONU constată cu îngrijo-
rare că femeile rome, femeile migrante, femeile
din mediul rural, femeile cu dizabilități, femeile
care trăiesc cu virusul HIV/SIDA sunt afectate în
mod disproporționat de sărăcie și au acces redus
la sănătate, educație și piața muncii. Statul ro-
mân trebuie să accelereze eforturile de a asigu-
ra egalitatea în drepturi pentru aceste categorii
care suferă de discriminare intersectorială. Dis-
criminarea multiplă nu este recunoscută ca atare
de legislația națională. Este urgent ca toate insti-
tuțiile statului să țină cont de acest tip de discri-
minare în toate strategiile propuse. Statul român
trebuie să asigure monitorizarea și pedepsirea
discursului care incită la ură și să colaboreze cu
societatea civilă și mass-media pentru a promova
imagini pozitive ale femeilor aparținând grupu-
rilor etnice minoritare, femeilor migrante și re-
fugiate.
Comitetul a luat act de situația femeilor rome,
care se confruntă cu discurs de ură din partea
unor politicieni, abuz din partea poliției, discri-
minare din partea unor asistenți sociali, segrega-
rea în maternități și cere statului român să moni-
torizeze și să sancționeze aceste comportamente.
Statul român trebuie să adopte măsuri imediate
pentru identificarea copiilor fără acte de identi-
tate și să asigure înregistrarea legală a tuturor
copiilor, mai ales a copiilor romi, astfel încât să le
fie asigurat accesul la educație, sănătate, servicii
sociale și cetățenie.
Comitetul este îngrijorat pentru situația fe-
meilor și fetelor cu dizabilități, care suferă de pe
urma instituționalizării forțate și a abuzurilor
care le provoacă chiar moartea. Statul român tre-
buie să amendeze legislația națională conform
Convenției Internaționale a Drepturilor Persoa-
nelor cu Dizabilități și să pună accentul pe inclu-
ziunea fetelor și femeilor cu dizabilități, asigu-
rarea unei vieți independente, acces adecvat la
sistemul de sănătate și la sistemul de protecție
socială astfel încât să fie evitată instituționaliza-
rea. Cazurile de violență și abuz trebuie să poată
fi raportate cu ușurință.
Orice victimă a violenței domestice care suferă
și alte forme de discriminare trebuie sprijinită cu
măsuri specifice din toate domeniile de discrimi-
nare. Planul de intervenție trebuie gândit inter-
sectorial, interinstituțional, astfel încât victima
să depășească perioada de traumă, să se poată
reintegra social și să se reducă cât de mult po-
sibil riscul unei noi situații de violență. Din ace-
60
lași raport menționat mai sus, putem inventaria
principalele domenii în care femeile din România
suferă de discriminare, precum și măsurile reco-
mandate de comitete pentru îmbunătățirea sta-
tutului femeilor în societatea românească.
ACCES LA JUSTIȚIE
Statul român trebuie să implementeze cam-
panii de informare a fetelor și femeilor asupra
dreptului lor de a se adresa justiției în caz de
discriminare și violență. Principala problemă
identificată de Comitet este lipsa de încredere a
femeilor în sistemul judiciar, stigmatizarea lor de
către reprezentanții statului, lipsa de informații.
Toate acestea determină numărul foarte mic de
plângeri penale, mai ales pentru cazuri de vio-
lență psihologică, violență economică, hărțuire
sexuală, viol marital.
Statul român nu asigură posibilitatea femeilor
cu venituri scăzute să acceseze măsurile de pro-
tecție oferite de lege. Statul trebuie să se asigure
că toate cazurile de violență asupra fetelor și fe-
meilor sunt investigate eficient, iar agresorii sunt
pedepsiți în funcție de gravitatea faptelor.
Femeile și fetele trebuie să se simtă în sigu-
ranță atunci când se adresează justiției, astfel
încât Statul este obligat să nu mai facă publică
identitatea victimelor sau martorilor și să asigu-
re măsuri, programe și asistență pentru protecția
acestora. În prezent, numele victimelor sunt pu-
blicate online în cadrul procesului de obținere a
ordinului de protecție.
STEREOTIPURI ȘI PRACTICI DĂUNĂTOARE
Noua Strategie a Egalității de Gen trebuie să
includă măsuri proactive și sustenabile pentru
eliminarea stereotipurilor discriminatorii pri-
vind rolul femeilor și bărbaților în viața privată și
în viața publică. Strategia trebuie să se adreseze
întregii populații, atât bărbați cât și femei, par-
tidelor politice, organizațiilor religioase, institu-
țiilor media. Comitetul a luat act cu îngrijorare
despre imaginile stereotipe și degradante în care
sunt portretizate femeile în mass-media, mai
ales femeile rome. Comitetul și-a exprimat îngri-
jorarea privind recentele discursuri împotriva
drepturilor sexuale și reproductive ale femeilor,
exprimate de unii politicieni și de Biserica Orto-
doxă. Este îngrijorătoare lipsa măsurilor pentru
împiedicarea căsătoriilor timpurii, căsătoriilor
forțate și căsătoriilor înainte de 18 ani și a im-
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
pactului negativ a acestora asupra școlarizării
fetelor rome. Statul român trebuie să elimine din
legislație excepțiile care permit căsătoriile înain-
te de 18 ani și să asigure pedepsirea celor care
perpetuează aceasta practică dăunătoare.
VIOLENȚĂ
Comitetul își manifestă îngrijorarea privind
lipsa de acțiune a statului român în remedierea a
numeroase probleme: ordinul de protecție poate
fi emis numai dacă victima prezintă un certificat
medico-legal; nu se monitorizează situațiile în
care agresorul încalcă ordinul de protecție; Poli-
ția nu investighează toate cazurile în care agre-
sorul continuă să urmărească și să hărțuiască
victima; în lipsa monitorizării, distanța minimă
indicată în ordinul de protecție este de multe
ori o măsură ineficientă. În plus, statul român
nu asigură suficiente adăposturi la nivel națio-
nal, accesul la consiliere psihologică și juridică
este restrâns, victimele sunt obligate să prezinte
documente de identitate pentru a putea intra în-
tr-un adăpost.
Legislația trebuie să asigure protecție pentru
toate formele de violență asupra femeilor, atât
din cadrul căsătoriei, cât și în cazul cuplurilor ne-
căsătorite, atât în spațiul privat, cât și în spațiul
public. Violența asupra femeilor rome trebuie
abordată în mod specific.
Este necesară introducerea de urgență în le-
gislație a ordinelor de protecție emise de Poliție,
pe lângă cele emise de instanțele de judecată.
Aceste ordine de protecție trebuie să fie aplicabi-
le atât cuplurilor căsătorite, cât și celor necăsăto-
rite. În prezent, Poliția nu are instrumente legale
pentru a interveni pe loc într-o situație de vio-
lență, iar comunicarea ineficientă dintre Poliție,
judecători și asistenți sociali îngreunează întreg
procesul de menținere a femeilor în siguranță.
Comitetul recomandă implementarea unor
măsuri pentru prevenirea retragerii plângerii
penale de către victime. Asigurarea sesizării din
oficiu pentru cazurile de violență de gen. Elimi-
narea oricăror proceduri de mediere pentru ca-
zurile de violență de gen și violență domestică.
Este urgentă asigurarea accesului total și gra-
tuit la servicii medicale și consiliere psihologică
pentru toate fetele și femeile victime ale violenței
de gen, în adăposturi care să fie disponibile în în-
treaga țară.
61
TRAFIC ȘI EXPLOATARE SEXUALĂ
Comitetul este îngrijorat de numărul semni-
ficativ de mare de femei din România care sunt
traficate în afara țării și, de asemenea, de traficul
femeilor cu dizabilități. În plus, este menționată
absența investigațiilor asupra funcționarilor pu-
blici și a angajaților statului suspectați de impli-
care în cazuri de trafic.
Comitetul recomandă adoptarea unei noi
strategii împotriva Traficului de persoane care
să aibă în vedere îmbunătățirea situației socio-e-
conomice a femeilor pentru a elimina vulnera-
bilitatea de a fi traficate, inclusiv identificarea
potențialelor victime și facilitarea reintegrării
victimelor. O atenție sporită trebuie acordată
grupurilor vulnerabile: femei din mediul rural,
femei rome, femei migrante, fete exploatate de
rețele de cerșetorie, fete abuzate sexual.
Statul român trebuie să garanteze victimelor
acces la adăposturi, servicii de sănătate, consili-
ere juridică, asistență psihosocială, inclusiv prin
finanțarea organizațiilor non-guvernamentale
care oferă aceste servicii. Statul trebuie să armo-
nizeze prevederile Codului Civil și Codului Penal
astfel încât prostituția să fie legalizată, iar lucră-
toarele sexuale să nu mai fie amendate. Comitetul
a luat act cu îngrijorare de refuzul autorităților
locale de a elibera acte de identitate pentru feme-
ile lucrătoare sexuale, din cauza amenzilor obți-
nute. Fără acte de identitate este dificilă integra-
rea pe piața muncii sau accesarea serviciilor de
protecție socială. Statul român trebuie să asigure
eliberarea actelor de identitate și să sancționeze
autoritățile locale care refuză.
REPREZENTARE POLITICĂ ȘI PARTICIPAR-
EA FEMEILOR LA VIAȚA PUBLICĂ
Statul român trebuie să identifice cauzele sis-
temice ale absenței femeilor din viața publică și
politică și să propună strategii de remediere a
acestei situații, cu precădere pentru femeile din
grupurile etnice minoritare. România are o re-
prezentare scăzută a femeilor în Parlament, mi-
nistere, primării, consilii locale.
Numărul de femei de la conducerea institu-
țiilor de stat din administrația centrală și loca-
lă trebuie să crească. În prezent nu se respectă
prevederile legislației în vigoare care trebuie să
asigure participarea echitabilă a femeilor și băr-
baților la posturile de conducere. În plus, nu exis-
tă un mecanism prin care statul să monitorizeze
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
aceste aspecte. Statul român trebuie să adopte
cotele de gen pentru asigurarea parității de gen
în rândul candidaților politici. Este recomandată
alternarea candidaților femei și bărbați pe listele
electorale, prin sistemul „fermoar”, astfel încât să
se evite plasarea sistematică a femeilor pe locu-
rile neeligibile.
EDUCAȚIE
Este necesară îmbunătățirea infrastructurii
școlare în mediul rural, incluzând zonele cu po-
pulație majoritar romă și zonele unde trăiesc co-
munități care se confruntă cu sărăcia, pentru a
reduce diferențele sociale în accesarea educației
obligatorii, inclusiv prin eliminarea segregării la
clasă. Rata mare de abandon școlar și rezultatele
școlare mai slabe pentru populația romă și pen-
tru populația săracă măresc riscul de excluziune
socială și de sărăcie.
Este urgentă revizuirea manualelor școlare
pentru a cuprinde referințe la rolul istoric al fe-
meilor și contribuțiile lor culturale și științifice,
incluzând femeile rome. În prezent, atât manua-
lele școlare cât și profesorii perpetuează stereo-
tipurile de gen.
Eliminarea stereotipurilor și barierelor struc-
turale care le împiedică pe fete să acceseze do-
menii de studii masculinizate, precum știința și
tehnologia. Remedierea situației actuale, prin
care există un număr mai mare de femei înscri-
se în învățământul universitar decât bărbați, însă
acest lucru nu este reflectat pe piața muncii unde
femeile sunt sub-reprezentate.
PIAȚA MUNCII
Statul român trebuie să creeze mai multe
oportunități pentru femei pe piața muncii, mai
ales în mediul rural, să asigure accesul la servi-
cii de îngrijire a copilului în întreaga țară și să
promoveze împărțirea echitabilă între femei și
bărbați a muncii domestice și a muncii de îngri-
jire. Rata șomajului este mai ridicată la femei,
mai ales femeile rome și femeile din mediul rural.
Acest lucru, împreună cu împărțirea inechitabi-
lă a muncii domestice, alături de lipsa creșelor și
grădinițelor, rezultă în pensii mai mici sau deloc
pentru femei.
Statul român trebui să se asigure că este res-
pectată plata egală la muncă de valoare egală.
Există legislație în domeniu, dar încă persistă
diferența de remunerare între femei și bărbați.
Statul român trebuie să crească participarea fe-
62
meilor în consiliile de administrație ale marilor
companii private, prin introducerea unor cote în
cazul companiilor listate la Bursa de Valori Bucu-
rești. Statul român trebuie să dezvolte un sistem
sigur și confidențial pentru depunerea plângeri-
lor referitoare la hărțuirea sexuală și discrimina-
rea de gen la locul de muncă.
SĂNĂTATE
Comitetul își exprimă îngrijorarea privind ac-
cesul limitat la servicii de sănătate al femeilor
rome, femeilor cu dizabilități, femeilor migrante,
femeilor care trăiesc cu virusul HIV/SIDA, feme-
ilor fără adăpost, femeilor în vârstă. Închiderea
spitalelor, mai ales în zonele rurale, exodul per-
sonalului medical, lipsa echipamentelor moder-
ne, lipsa serviciilor comunitare, lipsa asigurărilor
medicale pentru multe categorii sociale sunt ca-
uze care explică cifrele mari pentru mortalitatea
maternă, mortalitatea infantilă, cancerul de sân,
sarcinile la adolescente.
Statul român trebuie să asigure accesul tutu-
ror femeilor la servicii de sănătate a reproducerii
și planificare familială. Statul trebuie să introdu-
că în programa școlară predarea obligatorie a
noțiunilor despre educație privind sexualitatea și
drepturi reproductive, incluzând educație despre
contracepție, infecții cu transmitere sexuală, vio-
lență sexuală și violență domestică.
Comitetul subliniază importanța accesului
neîngrădit la avort în condiții de siguranță și își
exprimă îngrijorarea privind clauza de conștiință
ridicată de unii medici și unele spitale. Legislația
trebuie să interzică instituțiilor medicale să se
folosească de clauza de conștiință, să definească
clar contextul în care medicii o pot invoca și să se
asigure că femeile sunt îndrumate către alt per-
sonal medical.
Statul român trebuie să implementeze cam-
panii de informare, educare, comunicare privind
mijloacele de contracepție și să asigure accesibi-
litatea acestora pentru toate femeile și fetele, mai
ales cele din grupurile dezavantajate.
FEMEI DIN MEDIUL RURAL
Statul român trebuie să-și intensifice efortu-
rile pentru a asigura accesul femeilor din mediul
rural la apă potabilă, canalizare, servicii de trans-
port, sănătate, educație, locuri de muncă. Persis-
tența atitudinilor patriarhale și discriminatorii
este mai puternică în mediul rural, ceea ce atrage
un grad mai mare de violență asupra femeilor și o
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
mai slabă participare a acestora în viața publică.
Statul român trebuie să implementeze campanii
de informare special destinate mediului rural.
FEMEI MIGRANTE
Comitetul își exprimă îngrijorarea pentru ca-
zurile de abuz, sclavie și exploatare sexuală la care
sunt supuse femeile din România care lucrează
în agricultură în Italia. De asemenea, pentru ca-
zurile femeilor din China care sunt exploatate în
industria textilă din România și a femeilor din Fi-
lipine, lucrătoare domestice care sunt exploatate,
abuzate fizic și care se tem să depună plângeri
penale împotriva angajatorilor lor români. Statul
român trebuie să dezvolte mecanisme prin care
să asigure respectarea drepturilor femeilor mi-
grante și să întărească capacitatea și mandatul
inspectorilor teritoriali de muncă pentru a face
controale inclusiv în gospodării private. România
trebuie să ratifice de urgență Convenția Interna-
țională pentru Protecția Lucrătorilor Migranți și
a Familiei Acestora, împreună cu Convenția Lu-
crătorilor Domestici (Convenții ale Organizației
Internaționale a Muncii)
CĂSĂTORIE ȘI RELAȚII FAMILIALE
Statul român trebuie să ia măsuri legislative
pentru a proteja interesele economice ale feme-
ilor în cazul cuplurilor care trăiesc împreună
fără a fi căsătorite. Nerecunoașterea de către stat
a parteneriatului civil are consecințe negative
asupra respectării drepturilor femeilor, atât în
timpul uniunii civile cât și la finalizarea aceste-
ia. Trebuie să se țină cont de nevoile specifice ale
femeilor și copiilor în cazul acordării custodiei
în context de violență domestică. În cazul proce-
selor de divorț, statul român trebuie să asigure
măsurile legislative care să garanteze dreptul la
proprietate al femeilor, ținând cont de diferențele
economice dintre femei și bărbați pe piața mun-
cii și de munca domestică neplătită, realizată ma-
joritar de femei.
3.2.5. Modele de bune practici în ceea ce
privește furnizarea de servicii
La nivelul țărilor UE s-au conturat, în ultimii
ani, patru categorii mari de intervenții privind
dezvoltarea serviciilor pentru victimele violenței
domestice.
1. Centre de consiliere în domeniul vi-
olenței domestice. Acestea sunt centre
non-rezidențiale care furnizează servicii
diverse victimelor violenței domestice
63
precum informare, consiliere, asistență
etc. Astfel de centre au un rol activ în ofe-
rirea de suport emoțional, material, juridic
(asistență socială, economică, medicală,
juridică), dar și un rol activ în educarea și
creșterea gradului de conștientizare a co-
munităților locale cu privire la prevalența
și implicațiile violenței domestice. De re-
gulă, astfel de centre furnizează și o serie
de servicii suplimentare în domeniul inclu-
ziunii sociale și integrării pe piața muncii.
Existența acestor centre și vizibilitatea lor
la nivel comunitar asigură accesul victime-
lor violenței domestice la servicii de spe-
cialitate. Standardul UE în această privință
este de cel puțin un centru de consiliere
pentru femei victime ale violenței domes-
tice la 50.000 femei;
2. Serviciile de intervenții de urgență sunt
furnizate de personal specializat în cadrul
serviciilor de urgență din spitale sau orga-
nizate ca echipe de servicii sociale de ur-
gență și care furnizează servicii de suport
imediat în situații de criză. Astfel de echipe
de intervenție includ o abordare interdis-
ciplinară menite să ofere asistență socială,
suport medical, intervenție legală de ur-
gență, adăpost etc. Existența echipelor mo-
bile de intervenție și acțiunea proactivă a
acestora este considerată o bună practică
în dezvoltare la nivelul țărilor membre UE;
3. Helpline este o linie specială de informare
și consiliere în domeniul violenței domes-
tice. Instituirea unei linii telefonice de tip
helpline dedicată victimelor violenței do-
mestice este considerată o bună practică
instituită în 20 de țări membre UE. Liniile
de tip helpline care funcționează nonstop
furnizează servicii de informare, consiliere,
intervenție în situații de criză și mobilizare
a serviciilor specializate de intervenție și
sprijinire a victimelor violenței domestice.
Se consideră că serviciile de acest gen tre-
buie să fie specializate din punct de vedere
al genului și specializate pentru acordarea
de asistență, informare și îndrumare feme-
ilor;
4. Centre de adăpost pentru victime ale vi-
olenței domestice furnizează servicii de
adăpost pe termen scurt și mediu pentru
victimele violenței domestice. Ele furni-
zează servicii de bază de hrană și adăpost
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

pentru femeile și copii ce caută soluții pen- sul direct al unei educații machiste, reprezentând
tru părăsirea unei relații de cuplu caracte- și efectul expunerii la acte de violență care pro-
rizată de violență. Cel mai adesea, aceste duc și reproduc comportamentele agresive din
centre furnizează un cumul de servicii ce societate.
includ: adăpost, hrană, terapie individu-
Scopul campaniei de sensibilizare Panglici
ală și de grup, consiliere pentru refacerea
Albe a fost acela de a determina bărbații să-și
vieții independente, formare profesională,
manifeste, non-verbal, opoziția față de violența
mediere pe piața muncii, consiliere legală
asupra femeii, de a-i convinge să se implice în
și asistență juridică. Potrivit standarde-
lupta împotriva violenței asupra femeii și de a
lor UE, în această privință este necesar ca
promova un stil de viață sănătos în cuplu. De cele
statele membre să dezvolte o rețea densă
mai multe ori, bărbații au rămas tăcuți în privința
de astfel de centre: cel puțin un centru la
violenței asupra femeii. În plus, la nivelul întregii
10.000 de locuitori.
societăți românești, există o atitudine de mare
Una dintre cele mai importante activități ale toleranță față de violența în cuplu, aproximativ
ONG-urilor care militează pentru prevenirea și jumătate din populație considerând violența în
combaterea violenței în familie o constituie ac- familie ca un fenomen normal.
tivitatea de desfășurare a unor campanii de in-
Campania Panglici Albe a rupt această tăcere
formare cu privire la acest fenomen. Campaniile
și a încercat coalizarea unui număr cât mai mare
de informare reprezintă de puține ori un element
de bărbați pentru a pune capăt violenței asupra
al strategiilor de luptă și combatere a violenței
femeii, în condițiile în care două treimi din vic-
domestice. Frecvent acestea sunt inițiate și fi-
timele violenței în familie sunt femei și o treime
nanțate de stat, dar dat fiind costul lor ridicat,
bărbați. Această campanie s-a înscris printre ac-
fondurile de la stat sunt suplimentate cu fonduri
țiunile realizate de Fundația Sensiblu și de soci-
private sau donații. Costul ridicat și dificultățile
etatea civilă, în ansamblu, de a reduce violența
legate de organizare și implementare reprezintă
asupra femeii. Pentru a ajunge la acest rezultat,
motivul pentru care campaniile de sensibilizare a
campania a invitat bărbații la o analiză a propriei
opiniei publice sunt derulate doar pe o perioadă
atitudini și a comportamentului față de femei, în-
de timp limitată.
curajându-i să comunice într-un mod neagresiv,
Majoritatea campaniilor desfășurate de către pentru construirea unui cuplu mai sănătos și, în
ONG-uri din România au ca model activități simi- final, a unei vieți mai sănătoase și mai fericite.
lare organizate în alte țări. De exemplu, una din-
Campania internațională a celor 16 Zile de
tre cele mai cunoscute campanii, la nivel inter-
Activitate împotriva Violenței asupra Femeii,
național, împotriva violenței domestice este cea
desfășurată pentru prima data în țara noastră în
cunoscută sub denumirea Campania Canadiană
2005, a fost inițiată de Women's Global Leader-
a Panglicilor Albe (White Ribbon Campaign).
ship Institute în 1991. Pentru deschiderea aces-
Aceasta a reprezentat o campanie de sensibili-
tui eveniment a fost aleasă data de 25 noiembrie,
zare și mobilizare a bărbaților și de promovare
Ziua Internațională de Luptă împotriva Violenței
a mijloacelor educative orientate către tineri cu
asupra Femeii, iar pentru încheiere, data de 10
scopul adoptării unor măsuri concrete pentru eli-
decembrie, Ziua Internațională a Drepturilor
minarea violenței împotriva femeilor. Campania
Omului, pentru a realiza o legătură simbolică în-
a avut o abordare sexistă a violenței, accentuând
tre violența împotriva femeii și drepturile omului
corelația între identitatea masculină, raporturile
și pentru a evidenția faptul că asemenea acte de
de putere dintre cele două sexe și violența. Sco-
violență reprezintă o gravă încălcare a drepturi-
pul principal al campaniei era acela de a încura-
lor omului.
ja bărbații să își examineze propriile atitudini și
comportamente și să învețe cum să îi determine 3.3. Lucrul cu abuzatorii
pe alți bărbați să pună capăt tuturor formelor de Obligația de participare la programe de
violența împotriva femeii. Grupul țintă al campa- consiliere pentru agresori. Din ce în ce mai
niei îl reprezentau în special tinerii, care trebuiau multe țări oferă instanțelor de judecată posibi-
să fie supuși unui alt fel de socializare, din care litatea legală de a impune agresorilor obligația
promovarea agresivității, ca atribut al masculini- de a participa la programe speciale de tratament
tății, să dispară. Violența masculină este produ- psihologic ca și condiție a eliberării condiționa-

64
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
te sau alternativă la alte sancțiuni. Astfel de pro-
grame de consiliere și asistență pentru agresori
au cunoscut o largă dezvoltare fiind extrem de
diferite funcție de modul de concepere și funda-
mentul teoretic de explicare a comportamentului
agresiv. În primul rând, se diferențiază consilie-
rea individuală de consilierea de cuplu și de con-
silierea de grup. O problemă fundamentală este
legată de evaluarea relevanței și utilității acestor
programe terapeutice și de acreditarea lor pen-
tru a putea fi introduse ca opțiune în programele
de probațiune.
Crearea de instanțe specializate. În ultimii
ani, o serie de state au instituit instanțe specia-
lizate pentru analiza și judecarea cazurilor de
violență domestică pentru a se asigura o atenție
adecvată acestora. Promovarea acestei soluții le-
gale a avut la bază mai ales faptul că parte din vic-
timele directe sau indirecte ale violenței domes-
tice sunt copiii ce necesită instanțe specializate.
În cele ce urmează, vom realiza o scurtă trecere
în revistă a tipologiilor agresorilor domestici, dar
și a modelelor de bune practici în lucrul cu aceș-
tia.
Tipologiile agresorilor domestici. Pe mă-
sură ce studiile au arătat din ce în ce mai diver-
se combinații de trăsături specifice agresorilor
domestici, specialiștii au resimțit nevoia de a
construi tipologii care să delimiteze categoriile
de agresori și, ca și nevoie imediată, să adapte-
ze programele de intervenție funcție de nucleul
specific. Încercările inițiale în acest sens au avut
la bază o strategie de tip rațional-deductivă. Un
exemplu aferent este cel al tipologiei propuse de
Elbow (1977); aceasta trasează distincția dintre
patru tipuri de sindroame de abuz (Elbow, în
Shefferman, 2006), plecând de la modele de com-
portament, caracteristici ale familiei, nevoi emo-
ționale și caracteristici de personalitate. Aceste
patru sindroame observate includ:
1. Abuzatorul cu nevoie ridicată de a-i con-
trola pe ceilalți prin folosirea de abilități
de persuasiune, amenințări sau forță, con-
sideră că toate nevoile lui trebuie împlini-
te, cu orice preț, fără a avea, în același timp,
empatia și capacitatea de a rămâne conec-
tat emoțional la ceilalți, motiv pentru care
nevoile partenerei vor fi neglijate. Episoa-
dele violente se vor declanșa tocmai atunci
când abuzatorul va simți că autoritatea îi
este pusă la îndoială și capacitatea sa de
a-și controla partenera este în pericol;
65
2. Abuzatorul cu nevoie ridicată de a se
apăra trăiește un nivel ridicat de grando-
manie și caută un partener pe care să îl
poată controla, dar este dependent de ca-
pacitatea partenerului de a arăta umilin-
ță, fiind mai interesat să își „salveze” sau
protejeze partenerul decât să îl controleze
efectiv. El este cel care oferă în relația inti-
mă și se simte amenințat atunci când crede
că partenerul nu mai are nevoie de el și/
sau de protecția lui;
3. Abuzatorul care caută aprobare. Este cel
dependent de acceptarea și aprobarea pri-
mită din partea celorlalți. Stima sa de sine
este extrem de fragilă și trebuie să fie con-
stant reîntărită de partener. Mecanismul
declanșator al violenței este întreținut de
însăși teama atacatorului de a fi respins de
ceilalți – stima sa de sine scăzută îl deter-
mină să se aștepte la reacții de respingere
din partea partenerului și, în lipsa lor, de-
clanșează un atac verbal ce poate escalada
până la nivelul unui atac fizic;
4. Abuzatorul cu nevoie ridicată de încor-
porare este caracterizat de un sentiment
general de disperare și de nevoia puternică
de a se agăța de partener pentru a-și păstra
sentimentul de valoare. Identitatea acestui
tip este definită de relațiile sale și că el are
tendința de a izbucni în episoade de mânie
explozivă, depresie severă, ajungând până
la ideație suicidară.;
Un alt exemplu de tipologie derivată rațional
este cea propusă în 1988 de Shields, McCall și
Hanneke care, pornind de la teoria socioculturală
și sociostructurală a violenței, afirmă că violen-
ța interpersonală este învățată în cadrul familiei
și în grupuri sociale și este transmisă intergene-
rațional. După intervievarea a 85 de bărbați vi-
olenți, autorii sus menționați au identificat trei
categorii de violență masculină: doar în familie,
doar în afara familiei, violent în general. Conform
lui Shields și colab. (1988), se pare că grupul de
violenți «doar în familie» folosește violența în
principal ca o modalitate de a face față stresului
și conflictului din relația maritală, în vreme ce
grupul «general» violent pare să se bazeze pe vi-
olență ca o strategie interpersonală generală. (în
Shefferman, 2006).
Alte tipologii rațional-deductive s-au concen-
trat asupra severității abuzului. Mott–McDo-
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente
nald (1979) propune distincția dintre cei care lo-
vesc și cei care abuzează. Cei ce lovesc ocazional
sunt cei mai responsabili de faptele lor și care se
și căiesc mai des pentru ceea ce au făcut, în vre-
me ce cei care lovesc în mod repetat, abuzatorii,
sunt mai violenți atât din punct de vedere al frec-
venței cu care recurg la aceste acte, dar și în ceea
ce privește severitatea loviturilor, și nu își asumă
responsabilitatea pentru actele lor (Saunders,
1992 în Shefferman, 2006).
În scurt timp însă, aceste trei criterii s-au do-
vedit insuficiente, tipologia abuzatorului evolu-
ând spre o strategie empiric-inductivă, în cadrul
căreia sunt utilizate proceduri statistice mai
complexe în analiza a diferite eșantioane clinice
și non clinice. Gondolf (1988) a stabilit o tipo-
logie a abuzatorilor domestici în baza studiului
unui lot de 6000 femei care fuseseră violentate
pe o perioadă de 18 luni. El propune următoarea
clasificare:
Tipul I - abuzatorul sociopat cu nivele ridica-
te de abuz fizic și emoțional. Indivizii din această
categorie tind să fie violenți și în afara familiei și
să fie frecvent arestați pentru actele lor violente,
dar și pentru alte tipuri de infracțiuni.
Tipul II - abuzatorul antisocial este în gene-
ral violent, verbal și fizic, în cadrul relației sale
intime, dar este mai puțin supus riscului de a fi
arestat pentru faptele sale.
Tipul III - abuzatorul tipic care comite acte
de violență fizică și verbală mai puțin abuzive de-
cât tipurile anterior enunțate. Acest gen va utiliza
rar o armă și va fi mai puțin violent în afara cămi-
nului conjugal.
Gotmann și colaboratorii (1995) au propus
o tipologie pornind de la analiza relației dintre
comportamentele agresive și violente și răspun-
surile psihologice din cadrul unui conflict ma-
rital. Ritmul cardiac al abuzatorului masculin a
fost înregistrat pe măsură ce abuzatorul trece
de la un nivel de bază al relației spre o interac-
țiune de tip conflictual. Cercetările arată că 20%
din bărbați au un ritm cardiac scăzut pe măsură
ce devin mai agresivi verbal. Acești abuzatori au
fost calificați ca și abuzatori de Tip I. Acești in-
divizi sunt capabili de grade severe de violență,
precum și de abuz emoțional prin comparație cu
abuzatorii de Tip II. Cei din Tipul I sunt și cei cu
caracteristici antisociale mai pregnante, care vor
afișa comportamente violente și în afara relației
intime, în vreme ce bărbații de Tip II sunt cei cu
66
nevoi emoționale mai pregnante și astfel mai de-
pendenți ceea ce face ca ei să înregistreze nivele
moderate spre scăzute de agresivitate (Cavanau-
gh & Gelles, 2005).
Hamberger și colaboratorii (1996) întreprind
o analiză asupra a 204 bărbați cu istoric de vio-
lență domestică și evidențiază 3 categorii de abu-
zatori: (a) dependenții pasiv-agresivi, (b) antiso-
cialii și (c) nonpatologicii. Aceste categorii sunt
similare celor propuse de Holtzworth–Munroe
și Stuart; nonpatologicii corespund abuzatorilor
exclusiv în familie, în vreme ce dependenții pa-
siv-agresivi sunt similari disforicilor borderline
cu patternuri organizaționale, depresie și anxie-
tate excesivă.
Din categoria tipologiilor inductiv – empiri-
ce, cea mai consacrată rămâne însă cea propusă
de Holtzworth–Munroe și Stuart (1994). Aceștia
analizează un număr de 15 tipologii asupra abu-
zatorilor domestici anterior propuse și constată
că bărbații care sunt violenți în cadrul relației lor
conjugale reprezintă un grup relativ omogen care
variază la nivelul a trei dimensiuni teoretice im-
portante:
1. severitatea și frecvența actelor maritale
violente;
2. gradul de generalitate a violenței (numai
în familie sau și extrafamilial);
3. psihopatologia abuzatorului masculin sau
incidența tulburărilor de personalitate.
Folosind aceste trei dimensiuni cu caracter
descriptiv, autorii propun o tipologie proprie
care include trei subtipuri de bărbați violenți
domestic: (a) doar în familie; (b) borderline–dis-
forici și (c) în general violenți – antisociali.
1. Abuzatorul doar în familie (abuzatorul
moderat violent) este categoria în care
s-ar încadra soții cei mai puțin violenți,
fiind caracterizați de un minim de trăsă-
turi psihopatologice sau chiar deloc și vor
avea manifestări violente minime în afara
căminului conjugal. Acest subtip include
aproximativ 50% din abuzatorii domes-
tici. Într-o recenzie din 2000, Holtzwo-
th-Munroe, Meehan, Herron, Rehman și
Stuart, conchid că violența abuzatorilor
doar în familie este rezultatul unei com-
binații între stres (personal sau marital)
și factori de risc de nivel scăzut (ex. expu-
nerea încă din copilărie la violență mari-
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

tală, abilități relaționale limitate), de o așa a personalității de tip borderline, mânie

natură încât, doar în anumite ocazii - de și atașament nesecurizant, ceea ce deter-
conflict marital escaladant - ei se angajea- mină ca atunci când este frustrat, bărba-
ză la acte de violență fizică. După astfel de tul să devină violent față de figura adultă
incidente, totuși, nivele lor scăzute de psi- de atașament (spre exemplu, soția). (din
hopatologie și probleme (spre exemplu, Shefferman, 2006)
impulsivitate, disfuncții de atașament), în
3. Abuzatorul antisocial – în general agre-
combinație cu atitudinea lor pozitivă față
siv, reprezintă categoria cea mai violentă,
de femei și atitudinea negativă față de vio-
angajat în nenumărate acte de violență
lență, duc la remușcări și ajută la preveni-
domestică, având adesea și un bogat is-
rea sporirii violenței lor. (din Shefferman,
toric infracțional. Tinde să portretizeze
2006, p. 22)
majoritatea caracteristicilor tulburării de
2. Abuzatorul borderline–disforic se an- personalitate de tip antisocial.
gajează în acte de violență domestică de
Studii recente susțin rezultatele propuse de
nivel moderat spre sever, agresivitatea
Holtzworth–Munroe și Stuart în 1994. Langhrin-
lui fiind în principal îndreptată împotri-
richsen–Rohling și colab. (2000) compară tipolo-
va partenerei; recurge la acte violente și
gii derivate empiric și altele 78 derivate din teorie
în afara căminului conjugal. Acest subtip
și arată că tipologia cu abuzatori doar în familie,
reprezintă 25% din abuzatorii domestici
în general violenți – spre diferență de cei anti-
și se caracterizează prin importante epi-
sociali și disforici – se distinge printr-un istoric
soade de gelozie, neputând tolera separa-
redus de ideație suicidară și abilitate crescută de
rea de parteneră. În aceeași recenzie din
a tolera frustrarea și a controla violența la sfârși-
2000, Holtzwoth-Munroe și colab. subli-
tul unei cure terapeutice, probabilitate estimată
niază că acestora le lipsesc deprinderile
de a mai fi mai puțin violent în următoarele șase
de relaționare maritală, au atitudini os-
luni în condițiile în care ar duce la bun sfârșit un
tile față de femei și au atitudini moderat
program terapeutic – altfel spus, în cadrul unui
favorabile față de violență. Acest grup se
program de intervenție pentru abuzatori, clinici-
aseamănă cu abuzatorii studiați de Dut-
enii au reușit să facă distincție între tipurile de
ton (1995), care sugera că experiențele
abuzatori folosind cele trei dimensiuni propuse.
traumatice timpurii duc la o organizare

67
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

68
 ANEXE
Anexa nr. 1. Exemple de motive temeinice reținute de instanțe pentru emiterea ordinului
de protecție
„Reclamanta a trecut prin scene de coșmar atunci când pârâtul a aruncat cu benzină pe ușa apar-
tamentului său și a aprins focul sau când acesta a spart geamurile ușilor de la intrarea în bloc. Pentru
incidentele petrecute, a formulat plângeri penale împotriva pârâtului, singurele sancțiuni aplicate aces-
tuia fiind cele cu amendă. Reclamanta este terorizată de pârât, care o amenință, o jignește, o sună în
mod obsesiv și o urmărește, provocându-i o stare de panică și de tensiune continuă. Martorii au arătat
că pârâtul, care nu are un loc de muncă stabil, face scandal la locul de muncă al reclamantei..., intrând
în spațiul comercial și stând aici ore în șir.”
„Violența pârâtului este una psihică prin presiunea exercitată asupra reclamantei pentru a accepta
realitatea impusă de acesta, alternând asigurările de iubire și profund atașament cu amenințări și inju-
rii, chiar în cuprinsul aceluiași mesaj, și încercarea de a o face pe reclamantă să se simtă obligată pentru
tot sprijinul pe care i l-a acordat pârâtul în timpul relației de concubinaj. „Te iubeam și te iubesc la fel!
Câți bărbați oferă partenerelor lor astfel de cadouri? --- sprijin în perioada șomajului cu mâncare, cu
băuturi și țigări străine, din sudoarea mea, din ciubucurile mele… ----încadrarea ta --- ajutorul medical
pentru prietenele tale --- …….., mama ei --- încadrarea maică-ti ----copilul nostru pentru care m-am im-
plicat pe toate planurile total…” sau „Neînțelegerea acestei elementare logici confirmă diagnosticul de
psihopatie certă. Nu e o invenție a mea, ci e comportamentul tău!” Se poate observa și inducerea unei
stări de vinovăție pentru starea de sănătate a pârâtului: „Poți să afirmi cu sânge rece că nu te intere-
sează problema mea de sănătate pe care o agravezi cu stresul permanent pe care mi-l produci zilnic. Pe
mine m-au privit toate problemele tale și de sănătate, și de școală, și de viață, și de serviciu și cele alor
tăi din familie și prietene!!!!!”.
Alte mesaje au caracter amenințător: „Totul și toți vor plăti! Eu nu voi renunța la familia mea, la
copilul meu!!!”, „Mă rog permanent pentru sănătate, pentru familia mea și aștept ziua dreptății!!!”, „Mă
rog în permanență să te judece Dumnezeu după faptele tale de minciună, escrocherie, căpătuială prin
furt, sadism!!!”, sau conțin jigniri: „Criminala–Criminală–Criminală–Criminală!!! Și acum stai ascunsă în
casa mea și nu răspunzi la telefon”, „Bestialitate satanică”, „Să-ți fie rușine!”, „Ai comportament de autist.
Consultă un specialist”, „Tu ai demonstrat în timp exact contrariul, lipsa de omenie și un comportament
și o educație nefastă: furatul prietenului celei mai bune prietene, sărutatul cu vărul meu, cuplatul cu tip-
ul de la..., minciunile ordinare că nu mă ocup de copil, că ai cumpărat cu banii tăi casele, că nu răspunzi
la telefon, că te-ai cuplat cu cel cu care ai pus la cale toate mârșăviile proceselor etc. etc. etc., toate îți
arată adevăratul caracter!”
„Perioada de liniște a durat foarte puțin, pârâtul continuând să manifeste un comportament violent
atât la adresa sa, cât și a copilului. Au existat multe incidente violente după ce pârâtul a revenit în domi-
ciliu, reclamanta și copilul au fost alungați și alergați pe străzi desculți și cu haine de casă, au fost loviți
cu brutalitate, înjurați și înjosiți de acesta. În luna februarie 2014, pârâtul în urma unui scandal a luat
un topor cu care a spart toate geamurile de termopan ale casei, familia rămânând în plină iarnă fără
geamuri. În toată această perioadă s-a refugiat de multe ori la diferite cunoștințe pentru scurt timp
până se liniștea pârâtul.” „În opinia instanței, s-a dovedit manifestarea din partea pârâtului a trei tipuri
de violență, în sensul art. 4 din Legea nr. 217/2013: violența verbală (caracterizată prin adresar-
ea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degra-
dante sau umilitoare), violența psihologică (constând în impunerea voinței sau a controlului personal,
provocarea de stări de tensiune și de suferința psihică) și violența fizică, în special față de reclamantă,
violențe care au dus la grave perturbări desfășurării normale a existenței reclamantei și minorilor. Deo-
sebit de relevante sunt, în opinia instanței, susținerile minorilor audiați în camera de consiliu, în absența
părinților. Z în vârsta de … ani, a arătat că nu vrea să se mai întâlnească cu tatăl său pentru că «urlă
cu o voce de parcă ar fi viclean și rău», copilul punându-și dopuri de urechi ca să nu-l audă. Minorul nu
mai dorește să îi ducă tatăl la școală pentru că urlă și îi face de râs, îi ceartă fără motiv. Acest aspect este
revelat și de fiica părților, (…), în vârsta de 9 ani, care a arătat, de asemenea, că ultimul scandal făcut

69
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

de tatăl lor a fost duminică, 15. 01. 2015, în fața casei. Din susținerile acesteia, instanța mai reține că
pârâtul a bătut-o pe mama lor, reclamanta, de mai multe ori, o dată lăsând-o fără cunoștință, de față cu
minorii. Pe (…), tatăl său l-a bătut chiar de ziua lui, iar pe (…) a numit-o «cățea». Pârâtul i-a dat afară
din casa de mai multe ori, a jignit-o și a îmbrâncit-o pe bunica și îi inspiră o stare de teamă. Instanța
are convingerea că suferința minorilor este reală și independentă de eventuale influențe ale mamei și
bunicii asupra acestora. Momentele în care copiii se simt bine în prezența tatălui lor sunt acoperite în
mod covârșitor de cele în care sunt speriați din cauza acestuia sau cel puțin supărați că le jignește mama
sau că țipă la ei în fața colegilor.”
„Astfel, a ajuns în situația de a se teme pentru viața sa și a copiilor săi, având în vedere că amenințările
cu moartea vizează și pe fiica sa din prima căsnicie, A. În urmă cu câteva zile, pârâtul i-a pus un cuțit
de bucătărie la gât, sub privirile îngrozite ale fiului lor, spunându-i că mai are de trăit doar câteva zile,
amenințând-o din nou că o va ucide după care își va lua și el viața. Pârâtul o sună cu insistență în fiecare
zi pentru a o amenința, inclusiv în timpul programului de lucru, ceea ce îi creează reale probleme la
locul de muncă, luând legătura telefonic chiar și cu șeful său pentru a-i aduce o serie de injurii. Poliția
din localitate are, de asemenea, cunoștință de comportamentul violent al soțului său, fiind nevoită să
apeleze la serviciul de urgență 112 pentru a pune capăt unor scandaluri. Din aceste perspective, in-
stanța constată că gradul de înțelegere a faptelor de către pârât este unul foarte redus, întrucât acesta
are concepții asupra vieții învechite, de tip medieval, apreciind că reclamanta trebuie să se încadreze în
tiparul și în condițiile de viață impuse de acesta.”
Reclamanta beneficiază de venituri modeste și potrivit declarațiilor testimoniale extrajudiciare, cer-
tificat medico-legal nr. …, este victima manifestărilor violente din partea fiului său. Martora ---, fiica rec-
lamantei și sora pârâtului, a declarat că fratele său obișnuiește în mod constant să provoace scandal pe
fondul consumului de alcool, aceste manifestări violente vizând în special persoana reclamantei. Același
lucru l-au declarat și martorii audiați care au descris în concret manifestările pârâtului față de mama
sa arătând: “Fratele meu locuiește în aceeași casă cu mama mea. În timp ce ne aflam acolo, pe fondul
consumului de alcool, fiind în stare de ebrietate, inculpatul a provocat scandal, a încercat să dărâme
un gard la gradina aparținând mamei mele. Am încercat să-l opresc, dar nu am reușit. Am revenit la
domiciliul mamei mele, a venit și inculpatul, dar nu pot preciza exact ora, era pe seară și a început să
arunce cu bolovani în mine și în direcția casei. Am anunțat serviciul 112. Au venit organele de poliție la
fața locului, l-au transportat pe fratele meu la spital unde i s-a administrat un calmant și a fost trimis
din nou la domiciliu. Între fratele meu și partea vătămată există un conflict permanent, o împinge, o
scoate din casă și îi solicită bani. Mă aflam la mama în casă, inculpatul a intrat, a împins-o, mama i-a
spus să se liniștească, a apucat-o de mână și a împins-o.” Reclamanta din prezenta cauză a suferit mul-
tiple leziuni în luna iulie 2013 și la sfatul fiicei sale s-a prezentat la IML pentru eliberarea unui certifi-
cat medico-legal. Din actele existente la dosarul cauzei (bilet de ieșire din spital din anul 2010, raport
expertiză medico-legală psihiatrică) rezultă că pârâtul prezintă diagnosticul de “tulburare organică
de personalitate. Psihosindrom de dependență etanolică”. Pârâtul din prezenta cauză a fost trimis în
judecată prin rechizitoriul nr. … al Parchetului de pe lângă Judecătoria … ca urmare a plângerii preala-
bile formulată de reclamanta din prezenta cauză, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „lovire sau alte
violențe” prevăzută de art. 180 Cod penal.”
„Ultima agresare fizică, care a „încurajat-o" să introducă prezenta cerere, s-a consumat în după-ami-
aza și seara zilei de…, când în autoturismul proprietate personală cu care se întorceau împreună cu
copiii de la un „grătar", unde a fost cu niște prieteni, pârâtul i-a aplicat 2 pumni în față, provocându-i
scurgere de sânge din nas și buza superioară, continuând acasă, când a luat-o de păr, a târât-o prin casă
și a lovit-o cu pumnii și picioarele, reușind să-i fractureze piramida nazală și să-i tumefieze întreaga
față: ochi, obraji, bărbie (așa cum reiese din fotografiile făcute în spital, la 3 zile după agresiune). Toto-
dată pârâtul, cât și mama acestuia, venită la ei în casă, au încercat să o oprească să meargă la spital sau
să primească îngrijiri de orice fel. Într-un târziu, văzând că situația este gravă, pârâtul a permis fiicei
lor să sune la 112, lucru care s-a și întâmplat. În scurt timp, la domiciliul acestora au ajuns echipaje de
salvare și poliție și a fost transportată de urgență la spital, fiind internată, mai întâi, la secția urgențe
..., care a transferat-o, datorită afecțiunilor grave nazale și hemoragiei nazale, la secția ORL a aceluiași
spital, unde a stat internată ... Spitalul ... a eliberat Certificatul medico-legal..., stabilind că leziunile trau-

70
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

matice necesită 18-19 zile de îngrijiri medicale. Instanța consideră actele de violență exercitate de pârât
în mod repetat, cu atât mai grave, cu cât acestea au avut loc de cele mai multe ori, în prezența copiilor
minori, cărora le-a indus o stare de groază și teroare.”

Anexa nr. 2. Drepturile copilului

Activitate pentru ciclul primar
Informații pentru elevi
Orice copil are drepturi. Pentru ca toți copii din lume să ducă o viață liniștită, bună, s-au elaborat
anumite documente ce conțin drepturile de care trebuie să se bucure toți copiii. Drepturile copilului
sunt cuprinse în Convenția asupra Drepturilor Copilului adoptată de către Adunarea Generală a Na-
țiunilor Unite la data de 20 noiembrie 1989. Și în România această Convenție a fost asumată printr-o
lege (prin adoptarea Legii nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului,
publicată în Monitorul Oficial nr. 314 din 13 iunie 2001). Copiii au drepturi oriunde s-ar afla - acasă
la părinții naturali, în familii adoptive, în instituții de îngrijire sau la școală. Părinții și familiile, pro-
fesorii, medicii, dar și orice cetățean responsabil ar trebui să știe de existenta acestor drepturi. Poli-
țiștii sunt cei care au sarcina să aplice legea, dar toată lumea (în special cine lucrează cu copiii) are
obligația să raporteze cazuri de abuz sau neglijență îndreptate asupra copiilor. Autoritățile statului au
obligația de a garanta și promova drepturile copilului.
Drepturile copilului, prezentate într-un limbaj accesibil, adaptat vârstei lor:
• Copiii au dreptul de a avea o familie și îndatorirea de a-i iubi și respecta pe părinți;
• Copiii au dreptul la un nume și la o naționalitate și îndatorirea de a-și iubi și cinsti țara;
• Copiii au dreptul la protecție împotriva abuzului, neglijării și exploatării și îndatorirea de a
anunța orice abuz, de a nu maltrata sau hărțui pe alții;
• Copiii au dreptul de a fi protejați împotriva pedepselor fizice sau tratamentelor umilitoare,
degradante și îndatorirea de a-i respecta și a nu-i umili pe ceilalți;
• Copiii au dreptul de a nu fi discriminați și îndatorirea de a nu-i discrimina pe alții;
• Copiii au dreptul la dragoste, înțelegere, protecție și îndatorirea de a se purta frumos cu cei din
jur, de a nu fi agresivi;
• Copiii au dreptul la un mediu curat, acasă, la școală sau oriunde s-ar afla și îndatorirea de a
păstra curățenia și de a proteja mediul înconjurător;
• Copiii au dreptul la educație și îndatorirea de a învăța cât mai bine și de a-i ajuta și pe alții să
învețe;
• Copiii au dreptul la libertate de gândire, conștiință, religie și îndatorirea de a respecta modul
de gândire și religia altora;
• Copiii au dreptul de a beneficia de îngrijire medicală adecvată și îndatorirea de a avea grijă de
sănătatea lor;
• Copiii au dreptul de a fi iubiți și respectați și îndatorirea de a oferi dragoste și respect celorlalți;
• Copiii au dreptul la îngrijire specială, adaptată nevoilor speciale și îndatorirea de a fi cât mai
buni în ceea ce fac;
• Copiii au dreptul la un cămin, la alimentație sănătoasă și îndatorirea de a nu risipi mâncarea;
• Copiii au dreptul la relaxare, joacă și alte activități recreative și îndatorirea de a nu utiliza greșit
timpul liber;
• Copiii au dreptul de a face greșeli și îndatorirea de a învăța din propriile greșeli.

71
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

Un copil căruia nu îi sunt respectate drepturile (ex. este bătut, lovit, jignit, nu este hrănit cores-
punzător, nu este lăsat să meargă la școală, este pus să facă munci grele, de adult etc.) trebuie să fie
ajutat de adulți, de societate. El trebuie să vorbească despre ceea ce i se întâmplă cu o persoană de
încredere și să ceară sprijinul. Trebuie anunțate și instituțiile statului care se ocupă cu protecția drep-
turilor copiilor și cu respectarea legii. Acestea sunt direcțiile pentru protecția drepturilor copilului,
care există în fiecare județ și sector al Capitalei. În localități mai mici, există servicii care se ocupă cu
protecția drepturilor copiilor.
De asemenea, poliția se ocupă de cazurile de abuz, neglijare, violență asupra copiilor. Polițistul de
proximitate din școală sau de la bloc poate fi informat de către copii cu privire la încălcarea drepturi-
lor lor. În caz de urgență, când este vorba, de exemplu, despre bătăi sau sechestrare (încuierea într-o
cameră, într-o locuință), se poate suna la numărul 112.
Există și organizații care pun la dispoziție un număr de telefon unde copiii pot anunța dacă le sunt
încălcate drepturile, după care transmit cazurile instituțiilor care se ocupă de aceste probleme (Aso-
ciația Telefonul copilului, nr. telefon 116111).

72
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

Anexa nr. 3. Modele de activități cu tema „Discriminarea de gen"

Pentru vârste mici (ciclul primar)
Activitate 1: Treburi casnice
Această activitate utilizează treburile casnice pentru a explora rolurile de gen și stereotipurile de
gen.
Participanții sunt invitați să încerce o serie de „unelte" de uz casnic, cum ar fi o mătură, un telefon,
o cârpă, o cheie, o pensulă sau o cratiță. Ei sunt invitați apoi să pună aceste unelte într-o grămadă de
„fată" sau într-o grămadă de „băieți", în funcție de cine este cel mai probabil să le folosească.
Sunt grămezile egale? Există unelte într-o grămadă de mijloc (fie pentru fete, fie pentru băieți) ?
Cum putem să ne asigurăm că există mai multe instrumente în grămada de mijloc? Cine lucrează în
casă? Sunt sarcinile gospodărești în mod egal împărțite între fete și băieți, bărbați și femei? Femeile și
fetele se tachinează pentru că fac treburi de „băiat", iar băieții și bărbații sunt tachinați că fac treburi
pentru „fete"? Sunt unele locuri de muncă văzute ca fiind mai puțin importante decât altele?
Participanții vor învăța că toate slujbele de uz casnic sunt importante și că este important ca aces-
tea să fie distribuite în mod egal.

Activitate 2: Jocul cu marionete/păpuși

Participanții folosesc marionete/păpuși pentru a discuta despre stereotipurile de gen și modul în
care copiii pot fi hărțuiți dacă nu respectă normele de gen, rolurile și așteptările.
Pentru vârste mai mari (gimnaziu/liceu)
Activitate 1: Viața într-o cutie
Participanților li se cere să noteze pe o foaie de hârtie ce caracteristici trebuie să aibă „un bărbat
adevărat“ și „o femeie adevărată“. Se vor sintetiza pe un flipchart cele două categorii și se va discuta
despre stereotipurile de gen, despre prejudecățile privind modul cum trebuie să se comporte un băr-
bat/o femeie, ce roluri trebuie să adopte în societate etc, modul în care copiii pot fi hărțuiți dacă nu
respectă normele de gen, rolurile și așteptările.
Activitate 2: Reprezentarea mea
Participanții sunt grupați în echipe, cărora li se distribuie reviste și ziare cu imagini/materiale
relevante privind stereotipurile sociale referitoare la femei. Grupurile vor analiza cum sunt femeile

73
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

reprezentate în mass-media și cum pot fi hărțuite dacă nu se potrivesc cu această imagine, urmând a
schimba impresii între echipe și a trage concluzii31.

Pentru nivel liceal

Activitatea „Roluri de gen”
Exercițiu de reflecție asupra normelor sociale de gen, rolurilor și identității de gen și exprimarii
genului.
Timp estimat: 45 de minute.
Materiale necesare: o tablă de scris; fișa de lucru pentru profesori.
Înainte de lecție, pregătiți o listă cu caracteristici umane, cum ar fi: Curaj, Frumusețe, Putere, Du-
ritate, Răbdare, Ambiție, Pasivitate, Inițiativă, Drăgălășenie, Grijă, Eleganță, Perfidie, Iraționalitate,
Timiditate, Precauție, Rezistență, Anxietate, Încredere, Tandrețe, Empatie, Exteriorizare, Interioriza-
re, Independență, Hărnicie, Politețe, Generozitate, Stabilitate, Frivolitate, Calm, Nesiguranța, Concizie,
Aiureala, Veselie, Seriozitate, Sociabilitate, Simț practic, Simț estetic, Curiozitate, Prestanță, Seducție,
Profunzime, Superficialitate, Intuiție, Logică, Sensibilitate.
Instrucțiuni:
1. Introducere
Explicați-le elevilor că exercițiul va explora așteptările sociale ale fiecăruia dintre noi, băieți sau
fete. Întrebarea de fond este: ce se așteaptă de la un băiat și ce se așteaptă de la o fată, ce este perceput
ca fiind feminin și ce este perceput ca fiind masculin?
2. Reflecție și expunerea părerilor asupra normelor de gen
Marcați în spațiul sălii două poziții opuse, reprezentând așteptările sociale pentru băieți și fete (de
exemplu, plasând un „F” si un „B” notate pe două foi A4 în doua zone diferite ale clasei). Citiți cu voce
tare o caracteristică de pe fișa de lucru și cereți-le elevilor să decidă individual dacă aceasta e asocia-
tă, de regulă, băieților sau fetelor (de exemplu: „Curaj. Este curajul un atribut considerat caracteristic
băieților sau fetelor?”). În funcție de răspunsul lor, elevii se deplasează către locurile marcate cu „F”
sau „B”. Notați undeva ce caracteristici sunt atribuite celor două genuri, iar dacă există opinii diferite,
notați-le și pe acestea. E important să subliniați că în aceasta primă parte a exercițiului elevii nu au
voie să vorbească, iar clasificarea caracteristicilor drept „F” sau „B” trebuie să reflecte standardele și
așteptările sociale generale în privința feminității și masculinității, și NU calitățile reale ale băieților
și fetelor din clasă.
3. Brainstorming.
Desenați pe tablă două coloane. Scrieți în coloane caracteristicile pe care grupul le-a atribuit băie-
ților sau fetelor, bazându-vă pe ce ați notat anterior în legătură cu poziția lor. Dacă au fost păreri dife-
rite, puteți nota un procentaj aproximativ în fiecare coloană. Așteptări pentru băieți. Așteptări pentru
fete. Elevii pot face brainstorming apoi, pentru a găsi și alte caracteristici legate de comportamentul,
aspectul fizic și sexualitatea feminină și, respectiv, masculină.
4. După brainstorming puteți pune grupului următoarele întrebări:
• Credeți că așteptările identificate ne influențează? Dacă da, cum?
• Pot chenarele acestea să fie văzute ca un portret ideal pentru băieți și, respectiv, fete?
• Îi măsurăm după aceste tipare pe oamenii pe care îi întâlnim?
• Este posibil să împlinim toate așteptările pentru băieți, respectiv pentru fete?
• Sunt toate fetele/toți băieții așa în viața reală?
• Dacă nu îndeplinești aceste așteptări sociale ca fată sau ca băiat, înseamnă că vrei să ai alt gen?
31. VOICES AGAINST VIOLENCE A non-formal education programme for children and youth to help stop violence
against girls and young women • www. stoptheviolencecampaign. com

74
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

Anexa nr. 4. Informații pentru cadrele didactice privind tema bullying-ului32

De multe ori, bullying-ul nu implică neapărat criminalitate sau violență fizică, ci funcționează ca
abuz psihologic sau verbal. Bulyling-ul creează o atmosferă de tensiune și violență care alimentează
alte comportamente agresive, de răspuns. Bullying-ul este agresiunea care se caracterizează prin ur-
mătoarele trei criterii:
1. agresiunea este un comportament intenționat;
2. se efectuează în mod repetat de-a lungul timpului;
3. în relațiile interpersonale se caracterizează ca un „dezechilibru de putere” între agresor–vic-
timă.
Rezultatele studiilor arată că există agresiuni vizibile în viața școlară. Elevii sunt, desigur, mult mai
conștienți de fenomen decât profesorii sau părinții, deoarece ei sunt mult mai implicați în incidente,
fie ca agresori, victime sau ambele, precum și în calitate de observatori. Agresiunea bullying, în mod
tradițional, este direct legată de cyberbullying, cu multe forme de agresiune online sau electronice,
care se întâmplă în timpul școlii.
Manipularea, bârfa, constrângerile, criticile, minciunile, zvonurile, satirizarea, comicul exagerat
adresat unei persoane sau unui grup de persoane (în clasă, în cancelarie, pe holuri, în curtea școlii
etc.) potrivit diferențelor pe care aceștia le prezintă (înălțime, greutate, culoarea ochilor, culoarea
părului, nivel cognitiv, potențial de învățare, rasă, etnie, religie, dizabilitate, tip de familie, nivel de
cultură etc.) constituie comportamente de tip bullying.
Bullying-ul poate avea forme directe (agresiune verbală și fizică) sau indirecte (de exemplu, ame-
nințări, insulte, poreclire, zvonuri, scris - graffitti sau încurajarea altora de a nu se juca cu un anume
copil).

Tipuri de bullying Exemple

Verbale (cea mai comună formă) Tachinare, glumițe, ignorare / izolare, bârfă, amenințări
Emoțional, non-verbal Intimidare folosind gesturile sau excludere socială
Fizic A bloca calea cuiva, a-l înghesui, a-l împinge, a lovi cu picio-
rul, a pune piedică
Sexual Hărțuire, atingere, avansuri sexuale
Fotografii/email- uri compromițătoare
Graffitti
Deposedare de lucruri A ascunde lucrurile, furt, incendierea, deposedare de fonduri,
vandalism, distrugere
Electronice (Cyberbullying) Mesaje insultătoare (la telefon, computer, prin e-mail)
De multe ori, copii nu le spun adulților despre situațiile de bullying, deoarece:
• le este rușine că au fost agresați;
• se tem de răzbunare;
• nu cred că adulții îi pot ajuta;
• au fost abuzați de adulți și cred că este ceva normal să fii abuzat;
• nu vor să fie etichetați ca „turnători” sau „trădători”.
Deși mulți dintre elevi pot alege să nu vorbească despre experiențele neplăcute pe care le trăiesc,
faptele și comportamentele lor pot exprima ceea ce cuvintele lor nu pot.

32. Informațiile din această anexă sunt preluate din 2 studii: „Împreuna putem combate fenomenul BULLYING în 2 pași”, Aso-
ciaţia Telefonul Copilului, 2014. Fenomenul „bullying”, Proiectul „Aleg să mă implic. STOP Bullying!” suport de curs, Psiholog
Dr. Ioana Șandru, București, 2015

75
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

Copiii și tinerii care sunt adesea victime arată o schimbare în comportament și/sau de emoții.
Semnele de victimizare pot fi:
• nu doresc să meargă la școală sau să participe la activități extracurriculare;
• anxietate, teamă, reactivitate mare;
• dovezi de stimă de sine scăzută și adesea comentarii negative despre el/ea;
• dureri de cap și dureri de stomac;
• interes scăzut și performanță mică în școală;
• pierd lucruri, au nevoie de bani;
• leziuni, echimoze, îmbrăcăminte deteriorată, lucruri sparte;
• nemulțumiți, interes scăzut, iritabili, puțin implicați în activități;
• probleme cu somnul, coșmaruri;
• enurezis;
• își exprimă amenințările prin gestul de a se răni.
În aceste situații, adulții trebuie să intervină pentru că multe dintre cazurile de bullying pot dege-
nera în evenimente care nu mai pot fi gestionate și au nevoie de intervenția specialiștilor. Prin deco-
dificarea semnalelor, adultul trebuie să răspundă nevoii copilului de apărare/susținere. O problemă
nerezolvată poate conduce la un lanț de probleme din ce în ce mai greu de gestionat sau la gesturi
extreme.
Acest fenomen afectează copiii și adolescenții, atât din punct de vedere emoțional, cât și fizic și so-
cial. De asemenea, fenomenul are efecte negative asupra victimei, dar și asupra agresorului și a celor
ce asistă, spectatorii. Se creează un climat de frică, asprime și lipsă de respect pentru toți cei implicați.
Într-un ghid adresat profesorilor privind fenomenul bullyingului33, Asociația Telefonului Copilului
prezintă o serie de exemple din cazurile semnalate, precum și o serie de activități ce pot fi desfășurate
în școală. Victimele fenomenului bullying semnalate prin intermediul serviciului Telefonul Copilului
116 111 au fost în principal adolescenți (fete 12-17 ani: 28. 58%; băieți 12-17 ani: 57. 14%), dar și
preadolescenți (fete 8-11 ani: 6. 67%; băieți 8-11 ani: 7. 61%). La nivel internațional, victimele feno-
menului bullying sunt 43% băieți și 57% fete, iar în Europa 42% băieți și 58% fete.
Caz înregistrat de Asociația Telefonul Copilului la 116 111 (caz editat). În timpul unei ore, circulă
un bilețel prin clasă, pe care scrie: „Maria miroase urât, nu vă mai apropiați de ea. Bilețelul trece pe
la toți elevii, aceștia încep să chicotească, privind în direcția Mariei. Profesorul se oprește și solicită
citirea biletului cu voce tare, moment în care clasa izbucnește în râs, iar Maria începe să plângă.
Cum putem face față acestui fenomen?
Foarte mulți profesori au parte de agresiuni verbale și uneori fizice din partea elevilor. Modul în
care profesorii reacționează la aceste incidente este extrem de important din două motive:
1. Reacția profesorilor va fi oglindită în modul în care mulți elevi vor reacționa în astfel de cazuri;
2. Dacă profesorul va reacționa greșit, elevul va urî și mai mult școala/profesorii și va primi aten-
ția pe care o dorește și va fi încurajat să continue comportamentul anti-social.
Însă, dacă va reacționa în mod corect, agresorul îl va respecta, elevii martori îl vor respecta pentru
că vor simți că îi pasă de ei, și nu de reputația sa. Dacă se concentrează asupra cuvintelor jignitoare și
ofensatoare, profesorul va oferi elevilor o armă pe care să o folosească împotriva sa. E important ca
profesorul să înțeleagă de ce elevul reacționează așa și, mai important, care este scopul său, ce obține
prin comportamentul afișat. Vrea atenție, putere, răzbunare, vrea să se distreze? Ar putea fi ajutat să-
și atingă scopul într-un mod util?
Copiii au nevoie să învețe cum să facă față situațiilor dificile atât la școală, cât și în afara ei. Vor fi
însă cazuri care necesită intervenția unui adult pentru că victima nu poate face față și situația poate
degenera. După părerea psihologului Izzy Kaleman, cel mai eficient mod de a combate și preveni fe-
nomenul bullying este să oferim elevilor „înțelepciunea” de a ști cum să reacționeze față de agresori
33. „Împreuna putem combate fenomenul BULLYING în 2 pași”, Asociaţia Telefonul Copilului, 2014

76
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

fără ajutorul unui adult.

Principii de transmis elevilor (ce ar trebui să știe pentru a combate bullyingul)
Învățați-i să-și transforme adversarii în prieteni
Cea mai eficientă metodă pentru a combate și preveni fenomenul bullying este „Regula de Aur”.
Izzy Kalman aplică această regulă în soluțiile pe care le recomandă profesorilor pentru a combate efi-
cient fenomenul. Regula de Aur înseamnă „să-i tratezi pe ceilalți așa cum vrei să fii tu tratat”, înseamnă
să-ți transformi dușmanii (agresorii) în prieteni. Este o soluție oferită copiilor pentru a învăța cum să
nu mai fie victime și cum să facă față situațiilor neplăcute în mod corect.
Adesea motivul pentru care agresorii își agresează victimele este dorința lor de a fi populari, de
a avea putere și de a fi respectați. Atunci când victima este afectată de comportamentul agresorilor,
aceștia se bucură de reacția victimei. Cu cât se supără mai mult, cu atât agresorii vor continua să se
comporte la fel și vor avea parte de mai multă distracție. Punctul slab al victimei va fi atacat de fiecare
dată. Regula de aur înseamnă să-ți tratezi adversarii așa cum ai vrea tu să fii tratat. Oamenii se poartă
după principiul oglinzii. Dacă cineva se poartă frumos cu ei, reacția va fi să oglindească comporta-
mentul plăcut, să răspundă în același mod. Dacă cineva se poartă urât, atunci reacția va fi pe măsură.
Făcându-i pe oameni să se simtă bine, aceștia vor deveni prieteni, însă făcându-i să se simtă rău, vor
deveni adversari. Cu cât vei avea mai mulți prieteni, cu atât mai multă putere vei avea. A fi furios în-
seamnă a te transforma într-o victimă. Dacă elevii vor învăța să nu reacționeze cu furie, vor câștiga.
Dacă se vor supăra, vor pierde „jocul puterii” cu agresorii. Arătându-le respect agresorilor, aceștia vor
răspunde cu respect. În general, oamenii sunt surprinși de o schimbare a atitudinii și pot forța limite-
le. Astfel situația poate deveni mai rea până va deveni mai bună.
Un principiu pe care elevii trebuie să-l învețe este acesta: „Cei din jur sunt liberi să-mi adreseze
orice fel de cuvinte doresc, eu sunt liber să nu reacționez în același fel”.

Anexa nr. 5. Exemple de activități pentru tema „Bullying”

Pentru ciclul gimnazial
Activitate 1: Ce este fenomenul bullying?
Prezentați elevilor formele de manifestare a fenomenului bullying.
Organizați elevii în grupe:
• Fiecare grupă va defini o anume formă de bullying prin exemple, când și unde se manifestă, ce
pot simți cei implicați;
• Ideile vor fi scrise de un elev pe o foaie (timp de lucru: 15 minute)
Discuție interactivă. După timpul de lucru în echipe fiecare grupă va prezenta pe scurt rezultatul
muncii sale și va discuta despre ea (timp: 20 minute):
• Care sunt formele de bullying mai ușor de observat?
• Care dintre formele de bullying este mai greu de observat?
• Care formă de bullying are efectele cele mai dăunătoare?
• Cum evaluăm afirmațiile de genul „am glumit”? Este sau nu este bullying?
Activitate 2: Atelier de creație
• Pe cartoane duplex elevii vor reprezenta grafic formele de bullying într-un mod cât mai creativ;
• Cartoanele vor fi expuse în clasă sau pe holul școlii;
• Materiale necesare: cartoane duplex, lipici, markere, culori, ziare, foarfecă.
Durata: 45 min.

77
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

Activitate 3: „Alege corect!”

Scop: elevii vor învăța care sunt alegerile corecte pe care le pot face în situațiile în care ar putea fi
agresați.
Activitate: Citiți acțiunile agresorului și cele două alegeri greșite ale persoanei agresate.
Apoi, provocați-i pe elevi să găsească alegerea corectă pentru situația specifică. Elevii pot discuta
pentru fiecare răspuns în grupe de 2 sau 4 persoane.

Situația de agresiune Răspunsul de supu- Răspunsul agresiv Răspunsul corect

nere
Agresorul îți ia cu forța Victima intimidată i le Victima îl împinge pe Victima stă dreaptă și
dulciurile dă agresorului. agresor și îl jignește: spune: „Îmi aparțin, nu
„Ești un măgar.” îți permit. ”
Agresorul râde și, Victima se uită supăra- Victima țipă și îl loveș- Victima îl privește
arătând către victimă, tă și începe să plângă. te pe agresor. calm pe agresor și
spune: „Fraier! Fraier!” îi spune: „Îți irosești
timpul încercând să mă
faci să mă supăr.”
Agresorul le șoptește Victima află și se gân- Victima află și lansează Victima vorbește în
prietenilor victimei: dește: „O sa fiu singur.” zvonuri urâte despre privat cu agresorul:
„Dacă vrei să fii pri- agresor. „Știu că mă vorbești pe
etenul meu, nu mai la spate. Nu-mi place.”
vorbi cu... ”
Agresorul îi spune vic- Victima spune: „Îmi Victima strigă: „Pe cine Victima îi spune calm
timei: „Din cauza ta am pare rău că am greșit.” faci tu prost, cretinule?” agresorului: „Nu ești tu
luat gol, prostule! Data cel care decide asta.”
viitoare nu mai joci.”
Agresorul trece pe lân- Victima nu spune Victima se întoarce Victima îi spune foarte
gă victimă și o îmbrân- nimic, pune capul jos și spre agresor și îi spune calm agresorului: „Nu-
cește pleacă. acestuia: „Ești un nesi- mi place să fiu tratat
mțit!” așa și te rog să înce-
tezi.”

Activitatea 4: „Spectatorul/Martorul”
Cei mai mulți dintre elevi nu sunt nici agresori, nici victime. Ei sunt spectatori. Un rol important în
prevenirea fenomenului bullying îl are spectatorul. În funcție de modul în care el reacționează, poate
contribui la problemă sau la soluție.
Unii spectatori instigă agresorul să abuzeze victima. Majoritatea spectatorilor acceptă în mod pa-
siv privind și nefăcând nimic. Poate fără să conștientizeze, spectatorii încurajează agresorul să conti-
nue, prin simpla prezență și acceptare tacită.
Test „Adevărat sau Fals?”
Scop: elevii să înțeleagă cât de important este rolul spectatorilor în a interveni și opri cazurile de
bullying.
Activitate: fiecare elev va primi câte o foaie cu testul Adevărat sau fals? și timp de 10 minute va
alege pentru fiecare afirmație dacă răspunsul este adevărat sau fals.
Profesorul va invita elevii să-și argumenteze punctele de vedere într-o discuție interactivă, iar apoi
va citi concluziile cercetărilor privind rolul spectatorului.

78
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

Test Adevărat sau fals?

1. De obicei, spectatorii doar asistă când ceilalți elevi sunt abuzați.
2. Cei mai mulți dintre cei care privesc situații de bullying se simt inconfortabil.
3. Cei mai mulți dintre cei care sunt spectatori nu fac nimic pentru a opri astfel de situații.
4. Elevii care privesc și nu vorbesc despre fenomenul bullying înrăutățesc lucrurile.
5. Elevii care râd și încurajează agresorul înrăutățesc lucrurile.
6. Elevii care încearcă să oprească fenomenul bullying schimbă situația, de cele mai multe ori.
7. Uneori adulții nu opresc fenomenul bullying pentru că nu îl recunosc, ori nu înțeleg că rănește.
8. Atât copiii, cât și adulții pot învăța să devină spectatori care ajută la stoparea fenomenului
bullying.
Concluziile activității
Concluziile cercetărilor (informații prezentate în ghidul „Eyes on bullying”, realizat de către Educa-
tion Development Center Inc. în anul 2013):
• între 80% și 90% dintre spectatori au afirmat că nu a fost plăcut să privească cazurile de
bullying și nu s-au simțit confortabil;
• când spectatorii privesc fără a interveni, înrăutățesc lucrurile pentru că oferă audiență agreso-
rului;
• Dacă spectatorii râd, îl încurajează pe agresor să continue;
• Adulții, de obicei, nu observă fenomenul bullying pentru că de cele mai multe ori se întâmplă în
zonele unde nu există supraveghere din partea adulților.

Activitate 5: Exercițiu de încurajare

Vorbiți-le elevilor despre calități (niciodată despre defecte, pentru că nu putem construi nimic pe
slăbiciuni), dați-le exemple. Cereți-le să scrie pe o foaie de hârtie numele tuturor colegilor. Apoi, în
dreptul fiecărui nume, câte o calitate sau mai multe. La final veți realiza câte o foaie cu numele fiecă-
ruia și veți scrie toate calitățile menționate de colegi. Va fi o experiență memorabilă pentru ei atât la
nivel individual, cât și de grup.
Exemple de caracteristici: atletic, responsabil, creativ, vesel, activ, hotărât, prietenos, săritor, pro-
tector, priceput cu mâinile, are inițiativă, bun organizator, darnic, afectuos, capacități artistice, perse-
verent, ambițios, curios, de ajutor, atent cu ceilalți, bun coechipier, deschis, respectă regulile grupului,
caută soluții, nu-i plac conflictele, valorizează atmosfera de bună înțelegere, relaxat, cooperant, adap-
tabil, își susține punctul de vedere, de încredere, sincer etc.

Activitate 6: „Timida și Lașul”

Aranjați elevii în grupuri mici sau în perechi. Dați-le câte o copie a situațiilor de mai jos („Timida”
și „Lașul"). Puteți, fie să le dați tuturor o singură situație, alternativ, fie împărțiți clasa în jumătate. O
jumătate primește „Timida”, o alta „Lașul”, urmând ca în plen să se discute concluziile alternativ.
Fiecare grup discută situația primită și completează cerințele de pe foaie. După 10 minute, în plen,
vorbitorul desemnat al fiecărui grup prezintă concluziile grupului și citește finalul poveștii. Elevii vor
vota cel mai bun final pentru ambele povești și vor discuta, eventual, finaluri posibile.
Situații
TIMIDA
Martina abia aștepta terminarea orelor pentru că spera să se întâlnească cu prietenul ei Alex pe
hol. Când Martina s-a uitat pe hol, l-a văzut pe Alex cu un grup de băieți și fete din clasa lui. Martina

79
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

a ieșit din clasă și s-a îndreptat spre grupul de copii. Dintr-odată, toți s-au întors spre ea. Cineva din
grup a spus ceva, Martina n-a putut auzi ce anume, însă toți au început să râdă și să arate cu degetul
spre picioarele ei. Martina a roșit și s-a uitat în jos, dar n-a văzut nimic în neregulă.
Nevoile Martinei:
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Sentimentele Martinei:
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Scrieți sfârșitul poveștii:
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
LAȘUL
În fiecare zi, după ore, Mark juca fotbal cu colegii. De obicei, tuturor le plăcea jocul foarte mult.
Într-o zi, Luke a sugerat ceva diferit. Știind că părinții lui nu sunt acasă, a propus: „Hai să mergem la
mine acasă." Când toți s-au adunat în dormitor, Luke a spus: „Vedeți geamul ăla care duce pe acoperiș?
Să vedem cine se poate cățăra până jos mai repede. Primul care ajunge la parter, câștigă." Unii dintre
băieți au considerat că era o idee foarte bună, dar Mark nu. El a spus: „Este o prostie. Eu mă duc acasă.''
Luke a început să râdă de Mark și l-a numit un laș. În curând toți râdeau de el, îl arătau cu degetul și
țipau: „Lașule!” Mark era speriat. Cățăratul era periculos și el știa acest lucur. În plus, îi era frică de
înălțimi și nu voia să riște.
Nevoile lui Mark:
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Sentimentele lui Mark:
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Scrieți sfârșitul poveștii:
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Anexa nr. 6. Fișă „Cum știu că sunt într-o relație abuzivă?”

Pentru ciclul liceal
Dacă prietenul/partenerul tău…
• îți trimite foarte multe SMS și te sună non-stop atunci când nu sunteți împreună;
• îți cere mereu explicații despre unde te duci, cu cine te întâlnești, ce faci - fiindcă nu are încre-
dere în tine și este foarte posesiv;
• îți ține socoteala banilor, te întreabă tot timpul ce cumperi și cât costă fiecare lucru;
• te critică pentru cum te îmbraci și îți cere să te schimbi atunci când apreciază că nu ești sufici-
ent de decentă;

80
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

• nu e de acord să ai prieteni/prietene, nu te lasă să te vezi cu familia ta și se supără dacă te întâl-

nești cu cineva atunci când nu te însoțește el;
• te jignește sau te critică de față cu alte persoane;
• nu te lasă să lucrezi, să te angajezi sau să faci cursuri ca să te specializezi;
• te amenință că se sinucide dacă îl părăsești;
• are impresia că datoria ta este să-i faci lui toate plăcerile;
…înseamnă că vrea să te domine și te agresează emoțional.
• te împinge, te brutalizează, lovește sau încearcă să te sufoce;
• aruncă cu obiecte în tine, te trage de păr;
• te rănește fizic în orice fel: te mușcă, te pălmuiește, te lasă în frig fără haine,
• te gonește din casă sau te abandonează într-un loc periculos ca să te întorci singură acasă;
• te încuie în casă sau te împiedică să pleci atunci când vrei să ieși;
• te împiedică să suni la poliție sau să ceri îngrijiri medicale când ai nevoie;
…înseamnă că te abuzează fizic și ești în pericol.
• te forțează sau te șantajează să faci sex cu el;
• te imobilizează în timpul actului sexual;
• îți cere să faci sex cu el cu când ești bolnavă, obosită sau după ce el te-a lovit/rănit în orice fel;
• te insultă folosind cuvinte cu conotație sexuală;
• implică, împotriva voinței tale, și alte persoane în activitățile voastre sexuale;
…înseamnă că te abuzează sexual.
Dacă partenerul tău te domină, te abuzează fizic, emoțional și sexual înseamnă că ești o
victimă a violenței intrafamiliale aflată într-o situație de risc!

Anexa nr. 7. Ce sfaturi poate da un cadru didactic unei victime a VIFF

Atunci când izbucnește un episod cu violențe fizice:
• Sună imediat la 112 când ești în pericol!
• Când nu poți să fugi din casă, încearcă să te închizi într-o cameră cu un telefon și să suni la poli-
ție! Dacă nu ai apucat să iei un telefon mobil cu tine, strigă tare ca să te audă vecinii pe geam și
să sune ei în locul tău după ajutor.
• Nu te adăposti de agresor în bucătărie! Acolo sunt cuțite și alte obiecte cu care el te poate răni.
• Dacă nu ai putut să scapi de el, atunci încearcă să-ți protejezi de lovituri cele mai sensibile părți
ale corpului - fața și capul.
• Spune-le copiilor să se încuie într-o cameră sau să fugă la niște vecini/rude de încredere.
După producerea unei agresiuni:
• Pentru siguranța ta, părăsește domiciliul dacă agresorul încă mai este în casă sau bănuiești că
se întoarce. Așteaptă afară, într-un loc sigur, până ajunge poliția.
• Dacă nu poți să ieși din casă sau să te deplasezi pentru îngrijiri medicale/plângere la poliție,
sună la 112 și cere ajutor de urgență.
• În cazul în care ești rănită, nu ezita să mergi la spital pentru un consult medical. Spune-le medi-
cilor ce ai pățit. Leziunile interne se pot agrava dacă nu le tratezi și îți pui viața în pericol.

81
Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

• Până cercetează poliția locul unde ai fost agresată, nu atinge niciun obiect din acea zonă. În
acest fel se vor păstra toate probele și poziția lor în cameră: obiecte sparte, haine rupte, lucruri
trântite, pete, amprente etc.
Dacă nu mai locuiești cu agresorul:
• Nu accepta să te întâlnești singură cu el, chiar dacă spune că e vorba de ceva urgent și foarte
important. Du-te însoțită de persoane care te pot proteja în cazul în care devine violent.
• Nu-i comunica noua ta adresă și numărul de telefon. Datele tale trebuie știute doar de persoa-
nele în care ai mare încredere. Pentru facturi și corespondență folosește mai bine o cutie de
oficiu poștal, decât adresa de acasă.
• Anulează conturile bancare vechi și cardurile de credit, mai ales dacă au fost comune cu agre-
sorul. Când deschizi conturi noi, folosește o altă bancă.
• În cazul în care ai copii, anunță la școală ce s-a întâmplat și spune-le profesorilor cine are drep-
tul să ia copii acasă după ore.
• Dacă ai rămas în aceeași zonă cu agresorul, schimbă-ți rutina zilnică. Folosește un alt drum
pentru a ajunge la serviciu, evită locurile unde mergeați împreună, unde abuzatorul te-ar putea
găsi, caută alte magazine, piețe pentru a-ți face cumpărăturile. Ține la tine tot timpul un telefon
mobil încărcat, pentru eventualitatea în care va trebui să suni la 112.
• Ar putea fi necesar să te muți într-un loc în care fostul partener nu te poate găsi. Dacă ai copii,
s-ar putea să fie nevoie să-i transferi la o altă școală.
Dacă ai obținut un ordin de protecție:
• Sună la 112 dacă agresorul nu respectă ordinul de protecție.
• Dacă ai rămas în domiciliul unde ați trăit împreună, schimbă încuietorile și nu-i permite sub
nici un motiv să intre în casă.
• Spune-le de ordinul de protecție tuturor cunoscuților (de la școala copiilor, de la locul tău de
muncă, vecinilor de acasă) și roagă-i să sune la Poliție dacă văd că ești urmărită și agresată.
• Poartă asupra ta o copie a ordinului de protecție ca să-l arăți la nevoie.
Dacă nu vrei să te desparți de agresor, învață să-ți protejezi viața!
Fă-ți un plan de evadare!
Totuși, nicio măsură preventivă nu-ți va garanta siguranța ta și a copiilor!
• Cunoaște-i semnele declanșatoare ale abuzului și, înainte de a începe o nouă criză violentă,
folosește-te de orice motiv ca să te îndepărtezi de el și să ieși din casă.
• Stabilește un cod (cuvânt, frază, semnal) prin care îți avertizezi copiii, prietenii sau vecinii că
ești în pericol, pentru ca ei să sune la poliție după ajutor.
• Repetă de câteva ori ieșirea rapidă în condiții de siguranță. Dacă ai copii, arată-le și lor, ca o
joacă, ce trebuie să facă. Repetarea îți va face mai ușoară plecarea în cazul în care ești atacată
de agresor.
• Fii gata să pleci de acasă în caz de nevoie. Dacă ai mașină, ai grijă să fie mereu alimentată și par-
cată într-un loc de unde să poți ieși imediat. Păstrează pentru tine o cheie de rezervă a mașinii,
o sumă minimă de bani de urgență, haine, numerele de telefon importante și documentele de
identitate ale tale și ale copiilor - ascunse într-un loc sigur (în casa unui prieten, de exemplu).
• Încearcă să memorezi o listă de contacte de urgență. Întreabă mai multe persoane de încredere
dacă le poți contacta, în caz de nevoie, pentru o noapte de cazare.
• Ia în considerare achiziționarea unui telefon mobil cu cartelă sau a unui alt telefon mobil des-
pre care agresorul nu știe.

82
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

• Dacă vrei să cauți ajutor on-line, cel mai sigur este să utilizezi un calculator din afara casei în
care locuiești. Poți folosi calculatorul de la locul de muncă, din casa unui prieten, de la bibliote-
că, pentru ca el să nu afle ce informații cauți.
• Fii prudentă cu mail-urile și mesajele trimise. S-ar putea ca agresorul să știe cum să accese-
ze contul tău, să-ți cunoască deja parola de acces. Ia în considerare crearea unui nou cont de
mail despre care el să nu știe nimic. Creează-ți conturi de mail folosind utilizatori și parole noi,
schimbă parolele la serviciile bancare on-line, precum și la alte conturi. Chiar dacă nu crezi că
agresorul are parolele, ai grijă să nu le poată ghici (zilele voastre de naștere, ale copiilor, nume
și date comune).
Persoana a cărei viață, integritate fizică, psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act
de violență din partea unui membru al familiei, poate solicita instanței un ordin de protecție, prin
care să se aplice, pe o durată de cel mult 6 luni, una sau mai multe măsuri: înlăturarea temporară
a agresorului din locuința familiei; întoarcerea victimei în casă; partajarea locuinței astfel încât agre-
sorul să nu vină în contact cu victima; obligarea agresorului la păstrarea unei anumite distanțe față
de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude, față de reședința, locul de muncă sau unitatea
de învățământ a persoanei protejate; interzicerea oricărui contact cu victima, inclusiv telefonic, prin
corespondență sau în orice alt mod; obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute; încre-
dințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora. Prin hotărârea prin care se emite ordinul
de protecție, instanța poate impune și alte măsuri: obligarea agresorului să suporte contravaloarea
chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară unde victima, copiii minori sau alți membri de
familie locuiesc sau urmează să locuiască din cauza imposibilității de a rămâne în locuința familia-
lă; obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea
unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul
dezintoxicării agresorului.

83
 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale, la prevenire și intervenții eficiente

BIBLIOGRAFIE
Consiliul Europei, Recomandarea Nr. R (85) cu privire la violența în familie, adoptată la 26 martie
1985;
Adunarea Generală a Națiunilor Unite, Rezoluția 48/104/20. 12. 1993;
A Patra Conferință Mondială asupra Problemelor Femeilor, Beijing, 1995;
Rațiu, Alina Maria; Hizo-Miloș, Laura Silvia, Violența domestică – aspecte generale, Colecția Meriți să
zâmbești din nou, Editura Napocastar, 2016;
Neamțu, G. (coord.), Tratat de Asistență Socială;
Agenția Națională Pentru Protecția Familiei, Ghid de intervenție în cazurile de violență în familie
Curic, Inași; Văetiși, Lorena, Inegalitateadegen: violența invizibilă;
Căprioară, Florin Mihai, Căprioară, Alina Cornelia, Ce este și ce nu este violența?;
Dima, Gabriela; Beldianu Felicia Iolanda (coordonatori), Violența domestică: intervenția coordonată
a echipei multidisciplinare (Manual pentru specialiști), Timișoara, Editura de Vest, 2015;
Rădulescu, Sorin M., Dicționar de sociologie, București, Editura Babel, 1993;
Strategia națională pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada
2013-2017;
World Health Organization, Clinical and policy guidelines – Responding to intimate partner violence
and sexual violence against women;
United Nations, Report of the special rapporteur on violence against women E/CN. 4/1996;
https://ec. europa. eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_344_fact_ro_ro. pdf;
https://violentaimpotrivafemeilor. ro/;
Legislație
Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie cu modificările și comple-
tările ulterioare;
Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor cu
modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului cu modificările și comple-
tările ulterioare;
Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură Civilă cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 135/2010 privind noul Cod de Procedură Penală cu modificările și completările ulterioare;
O. G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă cu modificările și completările
ulterioare.

85
""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 ""Note
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
 OFERTĂ CURSURI
55 Fenomenul violenței: de la delimitări conceptuale la prevenire și
intervenții eficiente
…… Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții
active în școală
…… Tulburări ale consumului de droguri. Teorii explicative, evaluare
și psihodiagnostic
…… Abordarea terapeutică a tulburărilor cauzate de uzul de substanțe
…… Curs Formator
…… Managementul furiei
…… Curs Manager proiect
…… Metode și tehnici interactive de autocunoaștere și dezvoltare
personală utilizate în lucrul cu copii și adolescenți
…… Supervizare/Intervizare în Psihologie clinică
ISBN 978-606-94503-3-8