Exercitii de tip A – Filtre pasive de tip RC şi RLC

(E2) din [2] Pentru circuitul din figură, determinați: (a) Functia de transfer. (b) Modulul funcției de transfer. (c) Argumentul
funcției de transfer. (d) Frecvența de tăiere teoretică. (e) Cât este defazajul dintre semnalul de intrare și cel de ieșire la
dublul frecvenței de tăiere. (f) ce fel de filtru este. Justificați!

(E3) din [2] Pentru circuitele din figură, descrieți cum (a) puteți folosi osciloscopul pentru a măsura frecvența de tăiere a
circuitului. (b) puteți folosi multimetrul numeric și milivoltmetrul de curent alternativ pentru a măsura frecvența de tăiere
experimentală a circuitului.

La examen:

Pentru circuitul din Fig. E2:

(1) deduceti expresia funcției de transfer (0.5p)

(2) deduceti expresia modulul funcției de transfer (0.5p)

(3) deduceti expresia frecvenței de tăiere a circuitului (0.5p)

(4) explicați ce înseamnă din punct de vedere fizic, pentru circuit, această frecvență de tăiere (la -3dB) (1p)

(5) determinați valoarea modulului funcției de transfer la frecvențele ft/20, ft/10, ft/4, ft, 2ft, 4ft, 10ft, 20ft, unde ft este
frecvența de taiere. Completați în tabel. (4p)

(6) determinați panta în dB/octavă și în dB/decadă în banda de oprire, definind decada, octava și banda de

oprire (1p*5 = 5p).

(7) decideți dacă circuitul este filtru trece sus/ trece jos (0.5p) și justificați (0.5p).

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------

(E1) din [2] Pentru circuitele din Fig. E1 determinați/reprezentați:

1. frecvența de rezonanță, f0.

2. Cum procedaţi dacă folosiţi osciloscopul (descrieți procedura)?

3. frecvențele la -3dB, f01 și f02, ale circuitului.

4. banda de frecvenţe B3dB.

5. factorul de calitate al circuitului Q.

6. caracteristicile asimptotice de modul şi de fază.

7. ce fel de filtru este. Justificați!

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

(E6) din [2] Se măsoară prin metoda sincronizării defazajului introdus de un circuit liniar, ca cele din Fig. E2. Folosind
graticula ecranului osciloscopului se măsoară valoarea lui t0 = 10us şi valoarea perioadei T = 90us. Ştiind că s-a folosit un
coeficient de deflexie de 10us/div, să se determine defazajul şi eroarea cu care a fost măsurat acest defazaj. Se consideră
eroarea de citire pe ecranul osciloscopului egală cu 0.1div. Indicatie: vezi laboratorul 1 de IEM, 2019

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------

(E7) din [2] Pentru funcţia de transfer H(jw) = 2/(1+500jw+104w2) determinaţi relatiile pentru modul şi pentru fază. Ce tip
de filtru este? Cât este f -3dB? Cât este panta de atenuare între 10 f-3dB şi 100 f-3dB? Dar panta funcţiei fazei între f-3dB /sqrt(3)
şi sqrt(3) f-3dB? Cât este defazajul maxim introdus de aceasta, faţă de semnalul de la intrare?

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------

(E8) din [2] Atenuatorul din Fig. E4 este utilizat pentru realizarea treptelor de atenuare necesare pentru obţinerea
coeficienţilor de deflexie. Determinaţi dependenţa de frecvenţă a factorului de atenuare pentru circuitul din Fig. E4. Cum
se obţine o atenuare constantă, independent de frecvenţă?

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -----------------------

(E9) din [2] Cât este raportul frecvenţelor semnalului de intrare şi a celui de ieşire, pe baza reprezentărilor grafice din Fig.
E5? Explicaţi cum aţi ajuns la acest rezultat. Răspuns: fout = 3fin (phi = pi/4); fout = 3fin (phi = pi/2); fout = fin/2 (phi =
pi/2).
------------------------------------------------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------------

(E10) din [2] Determinați defazajul între semnalul de intrare și cel de ieșire din circuitul din Fig. E1-D, din graficele din Fig.
E6. Explicați cum ați ajuns la rezultat. Răspuns: pi/2, pi/4, 3pi/4.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------

(E11) din [2] Filtrul oprește-bandă din Fig. E8 este folosit pentru rejecția fundamentalei într-un distorsiometru. Determinați
banda de urmărire şi caracteristica de atenuare a filtrului de rejecție dacă semnalul de la intrarea distorsiometrului are f
= 3kHz. Indicație: Laborator 2 IEM, 2019. Observație: Nu configurația din Fig. E8 este cea din distorsiometrul din laborator.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------

1.1. din [1] Să se realizeze următoarele conversii pe număr minim de cifre: în bază decimală (D), octală (O) și hexazecimală
(H) a numărului binar 101101,010101|B; în bază binară (B), octală și hexazecimală a numărului zecimal 39,26 cu o eroare
maximă (în baza zecimală) de 0,002. Care este numărul de cifre necesar pentru fiecare conversie?

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------
1.2. din [1] Reprezentați în complement față de 2 (C2), cod binar deplasat (CBD) și cod mărime și semn (CMS) numărul
0,390625 și –0,390625.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------

1.3. din [1] a) Reprezentați în baza 2 (B) numărul zecimal (D) 23,65. b) Determinați eroarea rezultată din trunchierea la
7 biți a reprezentării numărului în binar.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- ------------------------------------------------------

1.4. din [1] Realizați următoarele operații pentru numere binare subunitare reprezentate în complement față de 2 (C2):
a) sumele pe 5 biți pentru (01010 + 00101) și (11100 + 11001); b) produsul cu rezultatul pe 8 biți (inclusiv bitul de semn)
pentru (01011 ∙ 0101).

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------

Se consideră un convertor numeric – analogic (CNA) bipolar funcționând conform

• codului binar deplasat (CBD) 1.5, 1.6, 1.11, 1.12 din [1], (E17) din [2]
• codului complement față de 2 (C2) 1.7, 1.8, 1.9, 1.10 din [1]

Acestuia i se aplică eșantioanele cuantizate ale unei tensiuni sinusoidale de amplitudine aproximativ egală cu 𝑉𝑅𝐸𝐹/2,
unde 𝑉𝑅𝐸𝐹 este tensiunea de referință a convertorului. Dintr-o eroare,

• bitul 1 este scurtcircuitat la masă 1.5, 1.10 din [1]

• cel mai semnificativ al CNA-ului este ținut forțat la „1” logic 1.6, 1.9. din [1], (E17) din [2]
• bitul b2 este ținut forțat la „1” logic 1.7, 1.11 din [1]
• bitul b2 este ținut forțat la masă 1.8, 1.12 din [1]

1. Deduceţi forma de undă la ieșirea convertorului.

2. Desenaţi forma de undă rezultată la ieșire.
3. Ce tensiune se obţine la ieşirea CNA-ului pentru N = C0H şi n=8 biţi?

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1.13 din [1], (E17) din [2]

În scopul realizării unei înmulțiri cu 2, biții eșantioanelor corespunzătoare unui semnal sinusoidal, cu amplitudinea de
aproximativ 𝑉𝑅𝐸𝐹⁄2, unde VREF este tensiunea de referință a unui convertor numeric – analogic, sunt deplasați spre
stânga cu o poziție, fără a aloca biți suplimentari, și aplicați unui CNA. Să se reprezinte semnalul de la ieșirea convertorului
numeric – analogic, dacă se lucrează în cod binar deplasat (CBD).

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1.14 din [1], (E23) din [2]

Cu ajutorul CNA-ului cu rețea R-2R se construiește convertorul cu ieșire în tensiune din figură. Se cunosc R=10 kΩ, Vr=10
V. Să se determine relația de conversie Uo(N), domeniul valorilor pe care le poate lua tensiunea de ieșire Uo, polaritatea
și rezoluția convertorului.
 Schema unui CNA cu rețea R-2R.

----------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------------------------------------------

1.15, 1.21 din [1], (E24) din [2]

Se dă CNA-ul pe 8 biți cu rezistențe ponderate din figură. Se cunosc R=10kΩ, Vr=10V, R k=2k-1 R, k=1,...,8. Să se determine
relația de conversie Uo(N), domeniul valorilor pe care le poate lua tensiunea de ieșire Uo, polaritatea și rezoluția
convertorului. Desenați forma de undă de la ieșirea convertorului dacă la intrarea sa se aplică succesiv numerele 𝑁1 =
0F|𝐻, 𝑁2 = 80|𝐻 și 𝑁3 = FF|𝐻, fiecare timp de 10 ns.

Schema unui CNA cu rezistențe ponderate.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------

1.16. din [1]

În figura de mai jos este dată o schemă simplificată a convertorului numeric analogic DAC08. Să se stabilească relația de
conversie pentru curenții 𝐼𝑜 și 𝐼𝑜 ̅. Se consideră 𝛽 ≫ 10 ⟹ 𝛼 ≅ 1 pentru tranzistoarele de la T0 până T9. Potențialele 𝑉−
< 0 și 𝑉5 > 0 alese convenabil astfel încât toate tranzistoarele să funcționeze în regimul activ normal (RAN). Lângă fiecare
tranzistor este notată și aria joncțiunii bază-emitor.
Schema internă simplificată a convertorului numeric-analogic DAC08.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Se dă CNA-ul cu ieșire în tensiune din figură:

Schema unui CNA cu DAC08. Sus: 1.17 din [1] stânga, 1.18 din [1] dreapta. Jos: stânga, 1.19 din [1]; dreapta, 1.20 din [1]

Atenţie la redesenarea aceloraşi configuraţii ale DAC08 din (E15) din [2], aşa cum e arătat în figura de mai jos!
Se cunosc:

• Vr=10 V, Rr=5 kΩ, εR1=εR1=0,5%, εVr=0,5% 1.17 din [1], (E22) din [2]
• Vr=10 V, R1=5 kΩ, R2=Rr=10 kΩ 1.18 din [1]
• Vr=10 V, R1=5 kΩ, R2=R3=Rr=10 kΩ 1.19 din [1]
• Vr=10 V, R2=Rr=10 kΩ 1.20 din [1]

1. Determinaţi valorile rezistoarelor R1 și R2 astfel încât convertorul să fie bipolar cu VOmin= -10 V și VOmax = 10 V
1.17 din [1], (E22) din [2]
2. Care este numărul efectiv de biți cu care lucrează convertorul dacă numărul aplicat acestuia este 𝑁 = 40|𝐻? 1.17
din [1], (E22) din [2]
3. Determinaţi relația de conversie, domeniul valorilor pe care le poate lua tensiunea de ieșire, polaritatea și
rezoluția convertorului pentru fiecare din ieșiri 1.18, 1.19 din [1]
4. Care este domeniul tensiunilor de ieşire Uout(N) = Eo(N) - E'o(N) (barat) (E20) din [2]

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------

Se dă CAN-ul Flash din figură

 Schema unui CAN flash. Sus: stânga, 1.22 din [1], dreapta, 1.23 din [1]; Jos: (E16) din [2]

Se cunosc:

• VR=4 V și Vin=1,4 V 1.22, 1.23 din [1],

• Vfull_range = VFR = VCS = 5V, Uunknown = VIN = 1.4V. Rezistorii au toţi valoarea R = 1kΩ. (E16) din [2]

1. Determinaţi Vc1, Vc2, ...

2. Să se obțină codul de la ieșirea comparatoarelor (A, B, …), explicând cum aţi ajuns la fiecare valoare.
1. Un termometru are proprietatea ca partea plină cu mercur nu alternează cu benzi de aer. Prin analogie, explicati
motivul pentru care codul obţinut la ieşirea comparatoarelor dintr-un CAN flash poartă denumirea de cod
termometric.
3. Dat fiind circuitul de decodificare din figură, să se găsească expresiile logice pentru biții S0,S1, … în funcție de
valorile A, B,
1. Să se calculeze numărul N (nr. subunitar) pentru cazul particular dat (N este ieșirea CAN -ului).
 4. Să se reprezinte caracteristica de transfer (𝑁(𝑉𝑖𝑛)) a circuitului.
5. Să se precizeze tipul caracteristicii: cu trunchiere sau cu rotunjire. Să se justifice.
6. Cărui fapt i se datorează numele CAN-ului flash?
7. Câte comparatoare ar fi necesare pentru funcţionarea CAN-ului dacă ar avea 12 biţi? De ce?

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------

(E21) din [2] Calculaţi supracreşterea maximă (overshoot) în tensiune ce poate să apară la tranziţia dintre două numere
consecutive aplicate la intrarea unui CAN în cod binar natural, cu n = 3 biţi şi Vref = 1.28 V. Indicaţie: vezi [3], pag. 115.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- ------------------------------------------------------

(E25) din [2] Un CAN cu AS de 4 biţi are domeniul de intrare [-4, 3.5V] şi foloseşte codul binar deplasat. (a) ce coduri (în
binar, zecimal şi hex) corespund tensiunilor de intrare de -1.25V, respectiv +2.45V? (b) convertiţi codurile de la a) înapoi
în tensiuni şi calculaţi eroarea de cuantizare. c) calculaţi timpul minim de conversie dacă se foloseşte un ceas de 25KHz şi
convertorul are nevoie de 3 cicli de ceas pentru iniţializarea circuitelor interne înaintea fiecărei conversii. Indicaţie: pag.
185 a [3]

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------
(E26) din [2] O tensiune triunghiulară de amplitudine A=4V şi componentă continuă 4V este aplicată la intrarea unui CA N
de 8 biţi cu VREF = 8V. Cei mai semnificativi 2 biţi de la ieşirea acestuia se leagă la intrările unui CNA R-2R de 2 biţi şi
VREF=5V. Desenaţi semnalul de la ieşirea CNA.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ---------------------------------

(E12) din [2] Ce este acela un CNA cu multiplicare? Explicaţi şi exemplificaţi cu aplicaţii din literatură. Indicație: [4], pag. 26

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------

(E13) din [2] Descrieți erorile statice ale convertoarelor numeric-analogice și analog-numerice. Indicație: [3], pag. 304

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------

(E14) din [2] Descrieți erorile dinamice (de AC) ale convertoarelor numeric-analogice și analog-numerice. Indicație: [3] pag.
292, 317

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------

(E18) din [2] Fie un CAN cu aproximaţii succesive (AS) de 7 biţi, Vref = 5.12V, VIN =2 V. Cât este numarul de la ieşirea CAN-
ului? Indicaţie: Vezi [laborator 3, IEM 2018]

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------

BIBLIOGRAFIE

[1] R.-A. Dobre, A.-E. Marcu, Instrumentaţie Electronică de Măsură, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, 2016,
online pe 22.01.2020

[2] Exerciţiile E1-33, pentru proiectul din timpul semestrului, online pe 22.01.2020.

[3] Data conversion handbook, Analog Devices, 2005, online on 22.01.2020.

[4] 8-Bit, High Speed, Multiplying DAC, Analog Devices, online pe 30 octombrie 2018.