Tema

“Prietenul meu Marcu e înalt, uscat, cu ochii mari şi bucălaţi, părul creţ, mâinile lungi,
picioarele lungi. Stă în banca din fund şi citeşte romane franţuzeşti. Băieţii îl cred prost şi îi spun,
din pricina lungimii nasului,”Țăndărică”; iar pentru că e evreu, îl mai strigă și “Marcala”. Marcu
nu se supără nici de o poreclă, nici de cealaltă. Vine în fiecare dimineață cu romanul în ghiozdan
și-l citește liniștit, în fund. Dacă e zgomot,se încruntă și citește. Dacă băieții sar pe bănci, își
îndeasă degetele în urechi și citește. Dacă luptele se dau chiar în banca lui, se mută în altă bancă
și citește.
Citește romanul.
Citește și când profesorii se găsesc în sală. Atunci își reazămă cartea de spinarea
colegului din față. Citește și când profesorii explică, pentru că Marcu crede că profesorii sunt,
fără excepție,nerozi, iar explicațiile lor vătămătoare unui creier sănătos. Îi spune câteodată vreun
vecin:
-Marcule,e aproape de tine.
Adică sunt ascultați vecinii lui de catalog. Marcu își ridică necăjit de pe carte ochii
bulbucați. Se interesează de lecția din ziua aceea. Cere câteodată și lămuriri. Dacă poate să-l
„ducă” pe profesor ,nu se dă în lături. Numai să nu-l țină mult timp la lecție, pentru că romanul
trebuie citit. Când,însă,se așteaptă să-l asculte la chimie,nu se tulbură. Știe că în orice caz va lua
„insuficient”.
-Ionescu Corneliu,Ionescu Stelian,Mălureanu Marcu...Un băiat îl înghiontește:
-Ieși,Marcule,că te-am strigat.”

Mircea Eliade,Romanul adolescentului miop

Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte în care să caracterizezi un personaj din

fragmentul citat.În compunerea ta,trebuie:
-să prezinți patru trăsături ale personajului ales;
-să ilustrezi cele trăsături cu exemple adecvate,selectate din fragmentul citat;
-să redactezi un conținut adecvat cerinței formulate;
-să respecți limita minimă de spațiu indicată.
 Personajul „Marcu” este instanța naratorială prin intermediul căreia
autorul textului epic își exprimă viziunea despre lume, atitudinea față de aceasta,
sentimentele de admiratie sau de uimire fata de colegul sau cu un comportament
mai rar intalnit ,un comportament al unui adevarat intelectual.
„Marcu” este personajul principal , deoarece participă la acțiunea
prezentată și este creionat în textul fragmentar „Romanul adolescentului miop”
atât prin mijloace directe, cât și indirecte de caracterizare.
Încă din incipitul textului propus, naratorul subiectiv îi prezintă statutul social,
acesta fiind acela al unui copil introvertit ce nu are o viata sociala foarte
dezvoltata ,mai bine zis „tocilarul clasei”
Caracterizarea directă reiese din fragmentul „Marcu e înalt, uscat, cu ochii
mari şi bucălaţi, părul creţ, mâinile lungi, picioarele lungi. Stă în banca din fund şi
citeşte romane franţuzeşti. iar pentru că e evreu, îl mai strigă și “Marcala”.Din
acest fragment reiese faptul ca naratorul il descrie pe Marcu fiind un prieten
simpatico ce nu era prea dornic sa invete deoarece ,cum sustinea si acesta
“profesorii sunt, fără excepție,nerozi, iar explicațiile lor vătămătoare unui creier
sănătos”

Ca modalități de caracterizare indirectă se remarcă faptul ca acesta avea un

comportament cum rar se mai intalnete ,acesta era extrem de calm ,chiar si
atunci cand colegii tabarau unii pe altii si il distrageau de la romanul său acest
dar si atunci cand colegii sai ii dadeau porecle ciudate si il discriminau pentru
actiunile sale.

Trăsătura dominantă a personajului este calmul si reiese din fragmentul

„Marcu nu se supără nici de o poreclă, nici de cealaltă”
Ca urmare, personajul Marcu reprezintă tipologia elevului silitor ce
considera ca este atat de destept incat orele predate de profesorii sai ii strica
gandirea, iar autorul prin intermediul acestuia vrea să susțină ideea că nu toti
oamenii trebuie sa fie la fel ,si daca cineva incearca sa ii schimbe sa ramana cum
sunt ei de fapt