Istoria Vinului

Istorie[modificare | modificare sursă]

Vinul a apărut pentru prima dată în zonele Caucaz, Mesopotamia, și apoi Egipt, însă grecii l-au
transformat într-un produs de larg consum, fiind principala marfă de export a acestora. [2]
Vinul a fost în antichitate legat intim de divinități, jucând un rol important în religiile orientale. [3]

Clasificare[modificare | modificare sursă]

 Vinurile se clasifică astfel:
- propriu-zise sau liniștite;
- vin de masă;
- vin cu indicație geografică (IG);
- vin cu denumire de origine controlată (DOC).

 În funcție de stadiul de maturare a strugurilor și de caracteristicile lor calitative la cules

,vinurile DOC se clasifică astfel:
- vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși la maturitate deplină (DOC-CMD);
- vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși târziu (DOC-CT);
- vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși la înnobilarea boabelor (DOC-CIB).
- speciale.
- efervescente (cu conținut de dioxid de carbon:
- vin spumant (cu conținut de bioxid de carbon exclusiv endogen și presiune de minimum 3,5
bari).

 În funcție de cantitatea de zahăr rezidual, acestea pot fi:

- extrabrut (0-6 g/l);
- brut (6-15 g/l);
- sec (0-12 g/l);
- demisec (12-30 g/l);
- dulce (peste 30 g/l);
- vin petiant (cu conținut de bioxid de carbon exclusiv endogen și presiune de 1-2,5 bari);
- vin perlant (cu conținut de bioxid de carbon total sau parțial exogen și presiune de 1-2,5
bari);
- vin spumos (cu conținut de bioxid de carbon total sau parțial exogen și presiune de
minimum 2,5 bari).
- aromatizate:
- vin pelin;
- vermut;
- nearomatizate:
- vin licoros;
- vin de tip oxidativ.
 În funcție de conținutul lor în zahăr rezidual vinurile se
clasifică astfel:
- seci, cu cel mult 4 g/l zahăr rezidual;
- demiseci, cu 4,1-12 g/l zahăr rezidual;
- demidulci, cu 12,1-50 g/l zahăr rezidual;
- dulci, cu peste 50 g/l zahăr rezidual;

 După culoare pot fi:

- vin alb;
- vin rose;
- vin roșu.

 În trecut, vinurile liniștite se clasificau astfel:

- Vin de consum curent:
- Vin de masă, cu tăria alcoolică de 8,5-9,5 vol. %;
- Vin de masă superior, cu tăria alcoolică peste 9,5 vol. %;
- Vin de calitate:
- vin de calitate superioară, cu tăria alcoolică peste 10 vol. %;
- vin de calitate superioară cu denumire de origine controlată;
- vin de calitate superioară cu denumire de origine controlată și trepte de calitate;
- cules la maturitate deplină (DOC-CMD);
- cules târziu (DOC-CT);
- cules la înnobilarea boabelor (DOC-CIB).
- Vin de hibrizi.

Floarea vinului[modificare | modificare

sursă]
Floarea vinului este denumirea unei boli care se produce la
vinurile mai slabe de 12o alcoolice, păstrate în butoaie
neumplute complet. Este provocată de dezvoltarea
ciupercii microscopice Candida mycoderma. Vinul se
acoperă cu o pieliță (floare) formată din celulele acestor
microorganisme, se tulbură și capătă un gust apos și un
miros ușor rânced. Boala se poate preveni prin aerisire
moderată și prin sulfitare.

Vinuri românești[modificare | modificare

sursă]
Articol principal: Vin românesc.
Spațiul geografic românesc a fost în mod tradițional un
mare producător european de vinuri, dar producția a
scăzut sensibil după 1990. Conform ultimelor statistici,
România ocupă locul 11 în lume după cantitatea de vin
produsă și locul 6 în Europa[4].