ETICHETA VINULUI

Nu trebuie să fii un cunoscător desăvârșit într-ale vinului pentru a face cea mai bună alegere, dar
nici nu poți trece peste câteva informații esențiale. Printre acestea, clasificarea vinurilor în
funcție de cantitatea de zahăr, aciditate și timpul de maturare, dar și câteva date despre soiurile
de struguri care dau cel mai bun vin.

1. Cum pot fi clasificate vinurile

a. Tipuri de vin în funcție de culoare
b. Tipuri de vin în funcție de gradul de maturare a strugurilor
c. Ce sunt vinurile de origine controlată
d. Tipuri de vin în funcție de cantitatea de zahăr conținută
e. Tipuri de vin în funcție de maturare
2. Care sunt cele mai renumite tipuri de vin din lume

a. Cele mai cunoscute vinuri

b. Vinuri scumpe, de calitate excepțională
3. Principalele soiuri de struguri, din țară și din lume

Cum pot fi clasificate vinurile

Criteriile care împart vinurile în categorii nu sunt deloc puține, începând cu cele aflate la
îndemână (culoarea, gustul, mirosul) și încheind cu cele care ne fac să vorbim despre noblețea
unui vin (vechimea, soiurile rare).
O sticlă de vin poartă cu ea, însă, și o parte din istoria locului de unde provine, unele podgorii
fiind mai cunoscute decât altele, iar pentru a verifica dacă am ales un astfel de vin, trebuie să
urmărim dacă există pe etichetă însemnul DOC (denumire de origine controlată) sau IG
(indicație geografică).

Tipuri de vin în funcție de culoare

Vinurile pot fi roșii, albe sau roze.

 Vinurile roșii provin din soiuri de struguri precum: Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir,
Shiraz, Malbec. Culoarea acestor vinuri este preluată din pielița bobului de strugure iar
intensitatea culorii are legătură cu timpul în care mustul a stat în contact cu acesta pieliță.
 Vinurile albe provin din soiuri de struguri precum: Chardonnay, Riesling, Sauvignon Blanc,
Muscat Ottonel.
 Vinurile roze se produc din soiurile de struguri roșii. Aceste vinuri sunt produse din must care
rămâne foarte puțin timp în contact cu pielița bobului de strugure, cea care în fapt dă culoarea
oricărui tip de vin.

Ce este de remarcat este faptul că din soiurile de struguri roșii se poate produce și vin alb!
Aceasta în situația în care mustul obținut din struguri roșii nu rămâne deloc în contact cu pielița
bobului de strugure.

Tipuri de vin în funcție de gradul de calitate și maturare a strugurilor

În funcție de gradul de calitate și maturare a strugurilor, vinurile pot fi de masă, de calitate

superioară sau vinuri de origine controlată. Vom discuta despre fiecare în parte, astfel încât data
viitoare când te găsești în fața raftului cu vinuri, să faci cea mai bună alegere.

 Vinurile de masă – Sunt vinurile cu o tărie alcoolica cuprinsă între 8,5 și 9,5 %, vinuri destinate
consumului curent.
 Vinuri de calitate superioară – Sunt acele vinuri care au pe etichetă notația VS, IG sau
VSIG – cu indicație de proveniență geografică, precum și mențiunea soiului de struguri din care
au fost produse. Au o tărie alcoolică de cel puțin 9,5%.
 Vinuri de origine controlată – Sunt vinurile DOC, de calitatea I, cu o tărie de minimum 11% și
un conținut de zaharuri de 190 de grame la litru. Totodată, acestea pot fi și vinuri de origine
controlată cu trepte de calitate (DOCC).

Ce sunt vinurile DOC?

Vinurile de origine controlată sunt mereu alegerea cunoscătorilor și încununează perfect o

masă specială. Când alegi un asemenea vin, vei observa că pe etichetă se găsesc informații cu
privire la podgorie, la soi și mod de cultură. De altfel, vinurile pot purta aceasta mențiune – DOC
 – doar în urma aprobării și hologramei obținute de la Ministerul Agriculturii, prin Oficiul
Național al Denumirilor de Oigine a Vinurilor (O.N.D.O.V). 

Un vin cu denumire de origine controlată se obţine în areale viticole delimitate, din soiuri
recomandate pentru potenţialul lor de a produce vinuri de calitate, respectându-se o serie de
condiţii specifice de cultivare a viţei de vie şi de procesare a vinului, îmbuteliere și etichetare.

 
Vinurile de origine controlată cu trepte de calitate – DOCC – au o tărie de minimum 11,5% și se
împart în:

 Vinuri produse din struguri culeși la maturitate deplină – au un conținut de zaharuri de cel puțin
196 grame la litru și poartă pe etichetă mențiunea DOCC-CMD.
 Vinuri produse din struguri culeși târziu – au un conținut de zaharuri de cel puțin 220 de grame
la litru, iar pe etichetă găsim notația DOCC-CT.
 Vinuri produse din struguri culeși la înnobilare – au un conținut de zaharuri de cel puțin 240 de
grame la litru, iar strugurii sunt culeși când boabele sunt ușor stafidite și prezintă un „mucegai
nobil“. Pe eticheta acestor vinuri găsim mențiunea DOCC-CIB.

În funcție de țara de proveniență a vinului, putem găsi vinurile și sub alte coduri. Iată o serie de
acronime pe care le-ai putea întâlni pe sticlele de vin:

 AOC – Vin de origine controlată produs în Franța

 VDQS – Vin din Franța de o calitate inferioară celui AOC, acronimul vine de la sintagma „Vin
delimite de qualite superieure”
 DOCG – Vin italienesc de origine controlată, dar superior DOC-ului (Denominazione di Origine
Controllata e Garantita)
 IGT – Vin italienesc inferior DOC-ului (Indicazione geografica tipica)
 DO – Vin din Spania de origine controlată (Denominacion de Origen)
 DOCa – Vin din Spania de origine controlată superior (Denominacion de Origen Calificada)
 QbA – Vin de calitate superioară din Germania (Qualitatswein bestimmter Anbaugebiete), o
treapta asemănătoare VSIG-ului de la noi
 QmP – Vin de calitate superioară din Germania (Qualitatswein mit Pradicat), mai bun decat
QbA.

Tipuri de vin în funcție de cantitatea de zaharuri conținută

Când vorbim despre gustul vinului, ne referim, în primul rând, la cantitatea de zaharuri reziduale
conținută, care duce la o astfel de clasificare. Zaharurile reziduale sunt cantitățile de zaharuri
rămase în vin după fermentare și transformarea zaharurilor în alcool.

 sec – cu conținut de zaharuri de pana la 4g/l

 demisec – cu conținut de zaharuri intre 4 și 12g/l
 demidulce – cu conținut de zaharuri între 12 si 50 g/l
 dulce – cu conținut de zaharuri de peste 50 g/l

Aromele variază în funcție de tipul de strugure, dar și de zona în care acesta a crescut.

Tipuri de vin în funcție de timpul de maturare sau învechire

Maturarea vinurilor se face în recipiente mari (butoaie, tancuri), dar și prin învechirea în sticlă.
Vinurile pot fi apreciate și în funcție de timpul de maturare în butoaie de stejar, denumite
barique. Acest tip de maturare se folosește în mod special la vinurile roșii și este de obicei trecută
pe eticheta sticlei de vin.
Trebuie spus, însă, că în colecția unei crame pot exista vinuri vechi ale aceleiași podgorii, de
calitate foarte diferită, în funcție de caracteristicile fiecărui an. Acesta este și motivul pentru care
sunt considerate vinuri de colecție doar acelea produse în cei mai buni ani pentru struguri, timpul
de maturare sau de învechire în sticlă nefiind un criteriu suficient.

Care sunt cele mai renumite tipuri de vin din lume

 Vinul este o băutură apreciată la nivel mondial, consumul anual trecând de 240 de milioane de
hectolitri. Există câteva vinuri extrem de cunoscute din România până în SUA și din Norvegia
până în Africa de Sud, vinurile care și-au câștigat renumele datorită aromei deosebite. Despre
acele vinuri ușor de recunoscut și pe care cel mai probabil le-ai gustat deja, cât și despre vinurile
cele mai scumpe, vom discuta în cele ce urmează.

Cele mai cunoscute vinuri

În țări ca Australia, Noua Zeelandă, Statele Unite sau Austria se consumă mai degrabă vin alb, în
timp ce vinul roșu este preferatul francezilor, italienilor și spaniolilor. Potrivit ultimului
clasament realizat de OIV (Organizația Internațională a Viei și Vinului), cel mai mare producător
de vin, la nivel mondial, este Italia, urmată de Franța, Spania, Statele Unite și Australia.
Iată care sunt cele mai renumite tipuri de vin, fie că sunt produse în aceste țări sau în alte părți
ale lumii:

Vinuri albe

 Chardonnay este unul dintre cele mai cunoscute vinuri, în întreaga lume. De origine franceză,
mai exact din regiunea Burgundiei, soiul de struguri care produce acest vin este cultivat și în țara
noastră, iar băutura este una elegantă, recomandată alături de preparatele din pește și fructe de
mare.
 Riesling este un vin aromat, fructat, care își are originea în Germania, însă la noi în țară este mai
cunoscut Rieslingul Italian, un vin mai degrabă sec și sobru.
 Sauvingnon Blanc reprezintă un vin alb de origine franceză, obținut din strugurii cu același
nume, aroma sa ușor fructată și ierboasă fiind proaspătă și plăcută. Poate fi sec sau dulce și este
recomandat alături de carne albă, fructe de mare sau salate.
 Pinot Gris este un vin alb sau rose ale cărui caracteristici diferă de la o regiune la alta, vinul din
Alsacia (cu un buchet floral și o textură mai bogată) nefiind același cu cel produs în California
(răcoritor și ușor condimentat).
 Chenin Blanc este tot un vin franțuzesc alb, din regiunea istorică Valea Loarei. Are un nivel
ridicat de aciditate, de aceea întâlnim sub această denumire vinuri dulci, potrivite pentru desert,
dar și spumante.

Vinuri roșii

 Shiraz este un celebru vin roșu australian, cu un conținut ridicat de alcool, dar și de antioxidanți,
produs însă și în alte țări, printre care Africa de Sud, Italia, Spania și Statele Unite, unde este
cunoscut sub denumirea de Syrah.
 Merlot este poate cel mai cunoscut vin roșu și unul dintre cele mai accesibile. Cu o culoare
intensă, aromă ușor fructată și textură bogată, este la fel de potrivit alături de fripturi sau
brânzeturi.
 Pinot Noir este un vin franțuzesc sec asociat cu regiunea Burgundia, dar produs în multe alte
țări, care se distinge prin aroma plăcută, îmbogățită cu fructe de pădure.
 Jerez este un vin spaniol foarte apreciat, la fel ca Malaga, ambele fiind produse în regiunea
viticolă Andaluzia. Cunoscut și sub numele de Xeres sau Sherry, acesta face parte din categoria
vinurilor speciale, fortifiate, și este adesea întâlnit printre vinurile de colecție.
 Taurasi este unul dintre cele mai cunoscute vinuri din Italia – un vin dens, cu o aromă fructat-
lemnoasă, obținut din strugurii Aglianico, cultivați în regiunea Campania, din sudul Italiei.

Vinuri scumpe, de calitate excepțională

Cele mai scumpe vinuri sunt cele de colecție, care provin din producții de struguri, din ani
considerați de excepție, dar și vinurile specifice anumitor areale geografice, recunoscute la nivel
internațional pentru criteriile foarte stricte în ceea ce privește selecția în privinta calității. De
obicei acestea sunt produse în ediții limitate. Printre vinurile de excepție, reprezentative pentru
anumite areale geografice se numără:

 Chablis – Un vin franțuzesc alb, produs în Burgundia, în comuna Chablis. Are o aromă citrică și
o aciditate ridicată. Chablis se produce doar din struguri Chardonnay.
 Medoc – Vin roșu din Franța, din departamentul Gironde, în nordul prefecturii Bordeaux. Se
produce din struguri Carmenere.
 Pomerol – Vin roșu din Bordeaux, Gironde, Libournais. Se produce din struguri Merlot.
 Brunello di Montalcino – Unul dintre cele mai cunoscute și mai apreciate vinuri italienești. Se
produce doar din soiul de strugure Sangiovese, in Toscana La 50 km sud de Siena, în
Montalcino. Are statutul DOCG (Denominazione di Origine Controllata e Garantita). Are o
culoare rubinie intensă și poate fi consumat la circa 4 ani de la recoltare.
 Amarone – Numele întreg al acestui vin este Amarone della Valpolicella și este un vin roșu, sec,
italienesc, produs din struguri Corvina, Rondinella si alte soiuri de struguri aprobate. Tăria
vinului Amarone trece de 15% alcool, iar vinul se comercializează de regulă după cinci ani de
maturare.

Există, de asemenea, și câteva criterii care, odată îndeplinite, cresc prețul unei sticle de vin. Iată
câteva dintre aceste criterii:

 Vinurile premiate la concursuri internaționale

 Vinurile Bordeaux cu apelatiune Grand Cru
 Vinurile notate cu peste 90 de puncte Parker sau puncte Decanter

Cea mai scumpă (de până acum, desigur) sticlă de vin s-a vândut anul trecut la o licitație în New
Orleans, SUA. Vinul, un Cabernet Sauvignon produs de The Setting Wines din Alexander Valley
a costat 350.000 de dolari.

Principalele soiuri de struguri, din țară și din lume

Multe dintre vinurile enumerate deja poartă aceeași denumire și preiau multe dintre
caracteristicile soiurilor de struguri din care sunt obținute: Merlot, Pinot Noir, Riesling, Cabernet
Sauvignon sau Chardonnay.
Nu se întâmplă întotdeauna așa, însă: de pildă, soiul Cortese, cultivat în regiunea Piemont, din
Italia, se află la baza vinului Gavi, strugurii Auxerrois sunt folosiți la obținerea celebrelor vinuri
 Malbec, iar din soiul spaniol Palomino se obține Sherry, care este un vin fortifiat.
În țara noastră există peste 30 de podgorii, România ocupând locul 9 în clasamentul mondial
referitor la suprafața cultivată cu viță-de-vie, potrivit datelor Organizației Internaționale a Viei și
Vinului, și locul 6 la producția de struguri și vin, în cadrul Uniunii Europene.

 
Cele mai cunoscute soiuri de struguri românești și cultivate în România, sunt următoarele:

 Feteasca Neagră este un soi românesc de struguri negri. Se cultivă în toată țara, iar din el se
obțin atât vinuri roșii, cât și roze. Gustul lor amintește de cel al prunelor și murelor.
 Negru de Drăgașani, un soi de struguri negri, rezultat din hibridarea soiurilor Negru vârtos, soi
vechi românesc, cu Saperavi. Din acest soi se obține un vin roșu cu o culoare intensă și note de
cireșe amare și fructe de pădure.
 Feteasca Regala este un soi românesc de struguri albi identificat la începutul secolului 20 și larg
răspândit în prezent. Strugurii au pulpa zemoasă și o aromă plăcută și discretă, care poate fi
regăsită și în vinul (sec sau demisec) cu același nume.
 Feteasca Albă este unul dintre cele mai valoroase și mai vechi soiuri românești, din care se obțin
vinuri seci sau demiseci cu conținut echilibrat de alcool.
 Grasa de Cotnari este un alt soi tradițional românesc, cultivat pe teritoriul țării noastre de
câteva secole. Strugurii sunt recoltați de obicei târziu, obținându-se un vin dulce, potrivit pentru
desert.
 Tămâioasa Românească este unul dintre cele mai vechi și mai aromate soiuri de struguri
cultivate pe teritoriul țării noastre, din care se obține un vin alb, dulce. Soiul este întâlnit în
podgoriile Cotnari, Huși, Dealu Mare și Murfatlar.

Dintre soiurile internaționale, printre cele mai cultivate se numără:

 Sauvignon Blanc este cultivat în mod special în Franţa, acolo unde își are și originea. Este un
soi alb, ușor, cu o aroma ierboasă și se cultivă în prezent și în țara noastră.
 Muscat Ottonel este un soi de struguri albi de origine franceză, cultivat prima data în
Angers, Franța, însă acum se cultivă intens și în România. Este rezultatul hibridării dintre
soiurile Muscat de Saumur și Chasselas Doré.
 Rieslingul Italian este cultivat într-un număr mare de centre viticole din România, pentru
obținerea de vinuri superioare, care pot fi seci, demiseci sau demidulci, dar poate fi folosit și la
producerea vinului spumant, pe suprafețe extinse. Vinurile obținute din acești struguri au o
aromă dulce, deosebită, și pot fi păstrate pentru învechire.
 Chardonnay este un soi de struguri albi de proveniență franțuzească, dar care a devenit
foarte renumit și, prin urmare, cultivat în întreaga lume. În 2010, Chardonnay ocupa poziția a V-
a în ierarhia celo mai cultivate soiuri din lume.
 Merlot, un soi de struguri negri, cultivat prima dată în Franța, este cultivat acum aproape
peste tot în lume. Din strugurii merlot se fac de regulă vinuri seci, cu o tărie cuprinsă între 12-
12,5%.
 Cabernet Sauvignon vine tot din Franța, din Bordeaux, mai precis, dar în prezent se cultivă
și în România. Vinurile din acest soi de struguri au o culoare rubinie și o vigoare aparte.
 Pinot Noir provine din Burgundia, dar acum este cultivat în aproape toate zonele lumii, din
Australia până în Elveția. Soiul de un negru intens ocupa locul al X-lea în topul celor mai
cultivate soiuri de struguri din lume.