Citește cu atenție cele două texte, apoi răspunde cerințelor de mai jos:

A. Prietenul meu Marcu e înalt, uscat, cu ochii
mari şi bulbucaţi, părul creţ, mâinile lungi, picioarele
lungi. Stă în banca din fund şi citeşte romane
franţuzeşti. Băieţii îl cred prost şi îi spun, din pricina
lungimii nasului,„Ţăndărică"; iar pentru că e evreu, îl
mai strigă şi „Marcălă". Marcu nu se supără nici de o
poreclă, nici de cealaltă. Vine în fiecare dimineaţă cu
romanul în ghiozdan şi-l citeşte liniştit, în fund. Dacă e
zgomot, se încruntă şi citeşte. Dacă băieţii sar pe bănci,
îşi îndeasă degetele în urechi şi citeşte. Dacă luptele se
dau chiar în banca lui, se mută în altă bancă şi citeşte.
Citeşte romanul. Citeşte şi când profesorii se găsesc în
clasă. Atunci îşi reazemă cartea de spinarea colegului
din faţă. Citeşte şi când explică profesorii, pentru că
Marcu crede că profesorii sunt, fără excepţie, nerozi,
iar explicaţiile lor, vătămătoare unui creier sănătos. Îi
spune câteodată vreun vecin:
- Marcule, e aproape de tine. Adică sunt
ascultaţi vecinii lui de catalog. Marcu îşi ridică necăjit
de pe carte ochii bulbucaţi. Se interesează de lecţia din
ziua aceea. Cere câteodată şi lămuriri. Dacă poate să-l
„ducă" pe profesor, nu se dă în lături. Numai să nu-l
ţină mult timp la lecţie, pentru că romanul trebuie citit.
- Ionescu Corneliu, Ionescu Stelian, Mălureanu
Marcu... Un băiat îl înghionteşte:
- Ieşi, Marcule, că te-a strigat. Şi Marcu se
opreşte lângă tablă, cu mâinile încrucişate. Când îi vine
rândul şi Toivinovici îl întreabă, răspunde liniştit:
- Nu ştiu, domnule.
(Micea Eliade – ​Romanul adolescentului miop)​
B. Ştim că cititul cărţilor este un lucru benefic
pentru noi şi copiii noştri.
Un studiu făcut de Universitatea Sussex în 2009
afirmă că c​ ititul reduce stresul considerabil de mult​.
Dacă muzica reduce nivelul stresului cu 61%, o ceaşcă
de ceai cu 54%, iar o plimbare cu 42%, cititul cărţilor
reduce nivelul de stres în om cu 68%. Acelaşi studiu
arată că e nevoie de doar 6 minute de citit pentru ca
inima să înceapă să bată mai încet, iar muşchii să se
detensioneze.
Un alt studiu psihologic făcut în 2013 a
descoperit că ​cititul cărţilor de ficţiune creşte nivelul
empatiei din om​. Cu alte cuvinte, cei care citesc mai
mult sunt mai capabili să înţeleagă şi accepte faptul că
alţi oameni au credinţe şi dorinţe diferite de ale lor. Alţi
cercetători au ajuns şi ei la ​aceeaşi concluzie​.
Mai mult, conform unui alt studiu, faptul că-ţi
menţii mintea ocupată la bătrâneţe cu activităţi
cognitive îţi permite să-ţi păstrezi la un nivel mai bun
activitatea intelectuală. Cu alte cuvinte, ​cu cât citeşti
mai mult, cu atât gândeşti mai bine
Cititul, deci nu te face doar mai educat şi mai
cult, ci îmbunătăţeşte memoria, scade şansa apariţiei
anumitor boli mintale, îmbunătăţeşte procesele
gândirii, reduce stresul şi te face să-i accepţi pe alţii.
Răzvan
Coloja​ ​http://psihoradea.com

CERINȚE:
1. (6p)Numește autorii celor două texte.
2. (6p)Care este tema celor două texte?
3. (6p)Transcrie din fiecare text câte două cuvinte cheie.
4. (6p)Numește două personaje participante la dialog din textul A.
5. (6p)Numește pasiunea lui Marcu.
6. (6p)Precizează motivul pentru care Marcu a primit porecla ​Țăndărică.
7. (6p)Unde și când se petrece acțiunea din primul text?
8. (6p)Formulează două idei principale din primul text.
9. (6p)Numește două emoții pe care le trăiește un copil când este ascultat de profesor și nu s-a pregătit.
10. (6p)Având ca text suport, textul B, numește un rezultat al studiului ​psihologic făcut în 2013.

Din oficiu 10 puncte

11. (6p)Formulează o concluzie a studiilor făcute de-a lungul timpului, conform informațiilor din textul B.
12. (6p)Numește o asemănare și o deosebire între cele două texte
13. (6p)Exprimă-ți opinia, în 5-7 rânduri, în legătură cu felul în care se comportă Marcu la ore

Din oficiu 10 puncte

Din oficiu 10 puncte