TEMATICA REZIDENTIAT/LICENTA

Septembrie 2016
Specializarea Medicina Generala
MEDICINA INTERNA
PNEUMOLOGIE

1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă - p. 1- 24

1. *Emfizemul se defineste prin:
A. Hipersecretie cronică si recurentă
B. Tuse cu expectoratie cel putin 3 luni pe an 2 ani consecutiv
C. Distrucția septurilor alveolare si mărirea consecutivă, anormală si persistentă a
teritoriilor aeriene centrale
D. Distrucția septurilor alveolare si mărirea consecutivă, anormală si persistentă a
teritoriilor aeriene distale ale bronhiolelor terminale
E. Tuse cu expectorație cronică datorată distrucției de septuri alevolare
R= D (pag. 1)
2. Care dintre urmatoarele afirmații sunt corecte:
A. BPOC este o afecțiune plurifactorială
B. Manifestările clinice permit de cele mai multe ori distincția dintre BPOC si astm
bronșic
C. In astm sindromul obstructiv bronșic este reversibil spontan sau prin terapie
D. Spirometria in astm si BPOC evidențiază disfuncție ventilatorie de tip restrictiv
E. BPOC reprezintă o inflamație cronică și este consecința iritației cronice a noxelor
aeriene (fumat si/sau factori din mediul profesional sau habitual)
R= A, B, C, E (pag. 1)
3. Urmatorii pot fi considerați factori de risc pentru BPOC:
A. Fumatul
B. Deficitul de alfa 1 anti-tripsină
C. Alergiile medicamentoase si alimentare
D. Exercitiul fizic
E. Poluanți atmosferici
R= A, B, E (pag. 3, 4)
4. Deficitul de alfa 1 anti-tripsină:
A. Este rezultatul unei mutații genetice
B. Apare in special la oameni vârstnici
C. Conduce la emfizem pulmonar panacinar
D. Dacă se asociază cu fumatul scăderea VEMS este mai accelerată
E. Se intalnește in proporție de 1% in populația de bolnavi cu BPOC
R= A, C, D, E (pag. 4)
5. *Leziunile morfopatologice din BPOC se intalnesc la nivelul:
A. Căilor aeriene mari
B. Căilor aeriene mici
C. Parenchim pulmonar
D. Vascularizație pulmonară
E. Toate de mai sus
R= E (pag. 5, 6)
6. Urmatoarele afirmații despre leziunile morfopatologice in BPOC sunt adevărate:
A. Leziunile cele mai caracteristice ale BPOC se produc la nivelul căilor aeriene mici
B. In peretele bronhiolar se produce un infiltrat inflamator format din PMN, limfocite de
tip CD8 activate, macrofage si fibroblaste
C. Modificarile morfopatologice conduc la un sindrom obstructiv de cai aeriene mici
evolutiv si ireversibil
D. La nivelul parenchimului pulmonar se produce distrucția septurilor alveolare
E. Vascularizația pulmonară nu este niciodată afectată in BPOC
R= A, B, C, D (pag. 5)
7. Din punct de vedere clinic BPOC se caracterizează prin:
A. Tuse cronică productivă si dispnee de efort instalate progresiv
B. Tusea cronică poate precede sau este sincronă cu instalarea dispneei la 75% dintre
pacienți
C. Tusea prezintă episoade de exacerbare paroxistica deseori nocturne si in relație cu
contactul cu un factor declanșator
D. Tusea este frecvent productivă si are caracter purulent in timpul exacerbărilor BPOC
E. Bolnavul care prezinta dispnee are un prognostic mai prost
R= A, B, D, E (pag. 8)
8. Care dintre urmatoarele afirmații despre dispnee nu este adevarată:
A. Este simptomul cel mai caracteristic pentru BPOC
B. Se asociză cu disfuncție ventilatorie restrictivă ce definește boala
C. Apariția ei are prognostic prost
D. Reprezintă o senzație de efort respirator crescut
E. Are caracter paroxistic, evoluând in crize in special nocturne
R= B, E (pag 8 – 9)
9. Dispneea din BPOC poate fi obiectivată si/sau cuantificată prin:
A. Chestionarul COPD Asseeement Test (CAT)
B. Chestionarul ACT (Chestionarul de control al astmului)
C. Scara Modified Medical Research Council (MRC)
D. Scara BORG
E. Chestionarul Epworth de evaluare a somnolenței
R= A, C, D (pag. 9)
10. *Examenul fizic al pacientului cu BPOC poate arăta:
A. Respirație cu buze pensate
B. Hipersonoritate pulmonară
C. Diminuarea excursiilor hemidiafragmelor
D. Raluri bronșice ronflante și uneori sibilante
E. Toate cele de mai sus
R= E (pag. 10)
11. *Confirmarea diagnosticului de BPOC se face prin:
A. Radiografie toracică
B. Spirometrie cu test bronhodilatator
C. EKG
D. Poligrafie
E. Nici unul de mai sus
R= B (pag. 10)
12. *In diagnosticul diferențial al BPOC nu intră:
A. Bronșiectaziile
B. Mucoviscidoza
C. Astmul bronșic
D. Sindromul post tuberculos
E. Nici unul de mai sus
R = E (pag. 11)
13. Printre investigațiile paraclinice din BPOC se numară:
A. Spirometria
B. Radiografia toracică
C. Electroencefalograma
D. Gazometria
E. Toate de mai sus
R = A, B, D (pag. 12)
14. *Grupa de risc A din clasificare GOLD a BPOC se caracterizează prin:
A. Risc scăzut, simptome reduse: std. I sau II de obstructie si/sau 0-1 exacerbări/an, CAT
sub 10 si mMRC 0 sau 1
B. Risc scăzut, simptome semnificative: std. I sau II de obstrucție si/sau0-1
exacerbări/an, CAT peste sau egal cu 10 si mMRC peste sau egal cu 2
C. Risc crescut, simptome reduse: std. III sau IV de obstrucție, peste 2 exacerbări/an,
CAT sub 10 si mMRC 0 sau 1
D. Risc crescut, simptome semnificative: std. III sau IV de obstrucție si/sau peste 2
exacerbări/an, CAT peste 10 si mMRC peste 2
E. Nici una de mai sus
R = A (pag. 14)
15. Profilaxia secundară in BPOC se referă la:
A. Combaterea tabagismului
B. Sevrajul tabagic
C. Vaccinarea antipneumococică
D. Vaccinarea antigripală anuală
E. Tratamentul bronhodilatator
R = B, C, D (pag. 15-16)
16. Din categoria medicamentelor bronhodilatatoare fac parte:
A. Betamimetice cu durată scurat scurtă de acțiune
B. Betamimetice cu durată lungă de acțiune
C. Corticosteroizi inhalatori
D. Anticolinergice cu durată lungă de acțiune
E. Teofilina retard
R = A, B, D, E (pag. 16-17)
17. Urmatoarele clase de medicamente se folosesc in tratamentul farmacologic al BPOC:
A. Bronhodilatatoare de tip betamimetic sau anticolinergic
B. Corticosteroizi inhalatori
C. Inhibitorii de enzima de conversie
D. Inhibitorii de fosfodiesteraza 4
E. Medicatia mucolitică si antioxidantă
R = A, B, D, E
 18. Indicațiile oxigenoterapiei de lungă durată la domiciliu la bolnavii cu BPOC sunt
urmatoarele:
A. PaO2 sub 55 mmHg
B. PaO2 peste 70 mmHg
C. PaO2 intre 55-60 mmHg si asociat cu cord pulmonar cronic sau poliglobulie
D. PaCo2 sub 40 mmHg
E. PaCo2 peste 70 mmHg
R= A, C (pag. 19)
19. Care din urmatoarele nu sunt obiective ale unui program de reabilitare:
A. Sa scadă supravietuirea
B. Sa amelioreze calitatea vieții
C. Sa crească numarul de exacerbări
D. Sa amelioreze simptomatologia
E. Sa reduca nivelul consumului de medicamente si de servicii medicale
R= A, C (pag. 20)
20. Care din urmatoarele afirmații despre exacerbările BPOC sunt adevărate:
A. Exacerbarea constă in apariția sau agravarea dispneei
B. Cea mai frecventă cauză este infecția bronsică
C. Poate exista o afectare a musculaturii respiratorii
D. Travaliul muscular respirator scade
E. Formele severe nu necesita spitalizare
R= A, B, C (pag. 21-23)

2. Pneumoniile - pag. 25-36

1. *Pneumoniile nosocomiale nu se definesc prin :
A. Infecții ale parenchimului pulmonar
B. Apar la persoane spitalizate pentru o altă boală
C. Debutează la 24 de ore după momentul internării
D. Debutează la 72 de ore după momentul internării
E. Se asociază cu tulpini bacteriene rezistente la tratament
R= C (pag.25)

2. *Etiologia pneumoniilor comunitare include afirmațiile de mai jos cu excepția:

A. Se raportează la vârsta pacientului
B. La copilul mic sub 6 ani predomină bacilii Gram negativi
C. La adulții tineri predomină germenii atipici precum Mycoplasma și Chlamydia
pneumoniae
D. La copilul mare predomină Streptococcus pneumoniae
E. La vârstnic predomină bacilii Gram negativi, Streptococcus pneumoniae și
Haemophilus influenzae
R= B (pag. 25-26)

3. Pneumonia atipică se caracterizează prin următoarele afirmații cu excepția:

A. E precedată de semne de infecție rinofaringiană
B. Are debut brutal
C. Are evoluție progresivă
 D. Asociază mialgii și cefalee
E. Asociază febră și frison solemn
R= B, E (pag.27)

4. Factorii care intervin în patogenia pneumoniei comunitare includ:

A. Virulența germenilor
B. Talia inoculului microbian
C. Terenul gazdei
D. Spitalizările prelungite
E. Imobilizarea prelungită la pat după o intervenție chirurgicală
R= A, B, C (pag.26)

5. Diagnosticul diferențial al unei pneumonii cu opacitate pulmonară evidențiată radiografic

include:
A. Embolia pulmonară
B. Tuberculoza pulmonară
C. Neoplasmul pulmonar
D. Hemoragia alveolară
E. Pleurezia
R= A, B, C, D (pag.27)

5. Diagnosticul etiologic al pneumoniei

A. Este facil
B. Este dificil
C. Examenul bacteriologic al sputei facilitează diagnosticul etiologic
D. Necesită hemoculturi repetate fără examen bacteriologic al sputei
E. Nu e recomandat de medici
R= B, C (pag. 28)

6. Radiografia pulmonară
A. Este esențială în diagnosticul pneumoniei
B. Poate evidenția forme tipice și atipice de pneumonie
C. Relevă modificările ce pot apare pe parcursul evoluției pneumoniei
D. Nu este importantă pentru diagnosticul pneumoniei
E. Nu este utilă în aprecierea evoluției unei pneumonii
R= A, B, C (pag. 29)

7. Pneumonia tipică se caracterizează prin:

A. Debut insidios, progresiv
B. Febra inalta
C. Frisonul e unic, solemn
D. Frisoanele sunt recurente
E. Sputa e purulentă și se poate asocia cu stare toxică
R= B, C, E (pag. 29)

8. Pneumonia atipică se caracterizează prin:

 A. Debut brutal
B. Tulburări digestive
C. Cefalee, artralgii, mialgii
D. Condensare pulmonară la examenul radiografic al toracelui
E. Infiltrat de tip interstițial evidențiat radiografic la nivel pulmonar
R= B, C, E (pag.29)

9. Ce germeni pot fi implicați în etiologia pneumoniilor atipice?

A. Mycoplasma pneumonia
B. Mycobacterium tuberculosis
C. Mycobacterium kansasii
D. Chlamydia pneumonia
E. Pneumocystis carinii
R= A, D, E (pag.30)

10. Examenul fizic al toracelui evidențiază sindromul de condensare pulmonară când

A. Matitate decelabilă la percuție
B. Sonoritate decelabilă la percuție
C. Suflu tubar la auscultație
D. Raluri sibilante
E. Raluri crepitante
R= A, C, E (pag.30)
Intocmite de Conf. Dr. Arghir Oana

1. *Următoarele tipuri de modificări radiologice pot apare in pneumonie:

A. Condensarea pulmonară
B. Infiltratul interstițial
C. Abcesul pulmonar
D. Gangrena pulmonară
E. Toate de mai sus
R = E (pag. 29)
2. *Scorul CURB 65 include:
A. Confuzie, uree sanghină, frecvență respiratorie, tensiune arterială, varstă
B. Condensare, hiperuricemie, dispnee, tensiune arterială, sex
C. Inalțime, greutate, tensiune arterială, sex, varstă
D. Creatinină, frecvența cardiacă, frecvență respiratorie, varstă, confuzie
E. Nici una de mai sus
R = A (pag. 31)
3. Tratamentul cu antibiotice in pneumonia comunitară trebuie sa acopere urmatorii germeni
cei mai frecvent implicați:
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Streptoccocus pneumoniae
C. Chlamida pneumoniae
D. Mycoplasma pneumoniae
E. Pneumocystis carinii
R = B, C, D (pag. 32)
4. *Care dintre urmatoarele antibiotice este o florochinolona antipneumococică:
A. Amikacina
B. Amoxicilina
C. Ciprofloxacina
D. Moxifloxacina
E. Cefuroxim
R = D (pag. 32)
5. Evoluţia nefavorabilă in cazul unei pneumonii poate ridica suspiciunea de:
A. O complicaţie a pneumoniei
B. Diagnostic eronat
C. Terapie ineficienta
D. Tratamentul conform antibiogramei
E. Toate de mai sus
R = A, B, C (pag. 34)
6. Tratamentul in spital al pneumoniilor se face in urmatoarele situații:
A. Cand tratamentul inițial este parenteral
B. Cand scorul CURB 65 este mai mare decat 3
C. In cazul unei pneumonii comunitare aparuta la adulți anterior sanatoși
D. La tineri in special sub 25 ani cu aspect de pneumonie atipică
E. Cand pacientul necesită terapie intensivă
R = A, B, E (pag. 33)
7. Cauzele unei pneumonii recurente pot fi:
A. Locale
B. O boala sistemică
C. Bronşiectazii difuze
D. Tratamentul corect
E. Toate de mai sus
R = A, B, C (pag. 35)
8. Care dintre urmatoarele informaţii privind tratamentul în terapie intensivă al
pneumoniilor sunt false:
A. In cazul pneumoniei cu streptococus pneumoniae se recomandă asocierea de
macrolide sau florochinolona antistreptococică cu betalactamina (cefalospoprina de
generaţia a III a)
B. Pentru pneumonia cu pseudomonas aeruginosa se pot administra in asociere
ciprofloxacina cu betalactamina antipioceanica si antipneumococica
C. Se foloseste amoxicilina in monoterapie
D. Tratamentul cu antibiotice este cel mai frecvent empiric si se administrează pe cale
orală
E. Se foloseste florochinolona antipneumococică in monoterapie administrată oral
R = C, D, E (pag. 34)
9. Pentru diagnosticul etiologic în pneumonii se pot folosi urmatoarele metode:
A. Examen microscopic al sputei dupa coloratie gram
B. Examen bacteriologic prin cultură al expectorației
C. Radiografia pulmonara
D. Computer tomografia
E. Gazometria arterială
 R = A, B (pag. 28)
10. *Factorii care se iau in calcul pentru prognosticul unei pneumonii sunt reprezentați de:
A. Alterarea funcțiilor mentale
B. Asocierea unei boli neoplazice
C. Vârsta
D. Semnele vitale
E. Toate cele de mai sus
R = E (pag. 28)
Intocmite de Sl Dr. Dantes Elena
3. Astmul bronşic – pag. 37-47
1. *Efectorul principal în inflamaţia cronică persistentă din astmul bronşic este reprezentat de:
A. Limfocitele Th2
B. Limfocitele B
C. Mastocitele
D. Bazofilele
E. Eozinofilele
R = E (pag. 40)
2. *Simptomul dominant al astmului bronşic este:
A. Dispneea
B. Wheezingul
C. Tusea
D. Constricţia toracică
E. Stridor
R = A (pag. 41)
3. *Obstrucţia bronşică din astmul bronşic este reversibilă dacă:
A. VEMS postbronhodilatator este cu 200 ml mai mare decât cel prebronhodilatator
B. VEMS postbronhodilatator este cu 200 ml mai mic decât cel prebronhodilatator
C. Raportul VEMS postbronhodilatator - VEMS prebronhodilatator/ VEMS teoretic ≥ 12%
D. Raportul VEMS postbronhodilatator - VEMS prebronhodilatator/ VEMS teoretic< 12%
E. VEMS postbronhodilatator este cu 200 ml mai mare decât cel prebronhodilatator
şi raportul VEMS postbronhodilatator - VEMS prebronhodilatator/ VEMS teoretic ≥
12%
R= E (pag. 42)
4. *Medicaţia de salvare în astmul bronşic este reprezentată de:
A. Beta2-agonişti inhalatori cu durată scurtă de acţiune
B. Beta2-agonişti inhalatori cu durată lungă de acţiune
C. Anti - Ig E
D. Antileucotriene
E. Corticoterapie inhalatorie
R = A (pag. 44)
5. *Tratamentul cu anti-imunoglobuline E este indicat în:
A. Astm bronşic intermitent
B. Astm bronşic persistent uşor
C. Astm bronşic persistent moderat
D. Astm bronşic persistent sever
E. Criză obstructivă astmatică
R = D (pag. 46)
6. Atopia se caracterizează prin:
A. Prezenţa inconstantă a bolilor atopice
B. Teste cutanate negative la aeroalergenii obişnuiţi
C. Ig E serice totale crescute
D. Ig E serice specifice crescute
E. Limfocitoza
R = A, C, D (pag 37)
7. Factorii cauzali ai astmului bronşic sunt reprezentaţi de:
A. Atopia
B. Acarienii domestici
C. Sensibilizanţii profesionali
D. Aspirina
E. Infecţii respiratorii virale
R = B, C, D (pag. 37, 38)
8. Îngustarea calibrului bronşic din astmul bronşic este determinată de:
A. Bronhoconstricţie
B. Hipersecreţie de mucus
C. Exudat inflamator intraluminal
D. Vasodilataţie
E. Remodelarea peretelui bronşic.
R = A, B, C, E (pag. 40)
9. Obstrucţia din astmul bronşic se caracterizează prin:
A. Reversibilitate
B. Ireversibilitate
C. Variabilitate în timp
D. Fixitate în timp
E. Hiperinflaţie în obstrucţiile moderat/severe
R = A, C, E (pag. 40)
10. Astmul bronşic se caracterizează prin:
A. Hiperreactivitate bronşică
B. Îngustare generalizată a căilor aeriene
C. Inflamaţie cronică a căilor respiratorii
D. Transfer gazos prin membrana alveolocapilară normal
E. Hipoxemie cu hipercapnie
R = A, B, C, D ( pag. 40-41)
11. Astmul bronşic intermitent se caracterizează prin:
A. Simptome diurne zilnice
B. Utilizare de 2 agonişti mai rar de 3-4 ori/săptămână
C. Crizele interferă cu activitatea zilnică
D. Simptome nocturne < 2 ori/lună
E. PEF sau VEMS cu variabilitate >30% şi valori de 60-80% din valoarea standard
R = (B, D)
12. Astmul bronşic persistent moderat se caracterizează prin:
A. Simptome zilnice
B. Exacerbări care influenţează activitatea
 C. Consum zilnic de beta2 agonist
D. Simptome nocturne < 2/lună
E. PEF sau VEMS cu variabilitate < 20% şi valori ≥ 80% din valoarea standard
R = A, B, C (pag. 43)
13. Astmul bronşic controlat înseamnă:
A. Simptome diurne ≤ 2 ocazii/săptămână săptămână)
B. Simptome nocturne prezente
C. Consum de beta 2 agonişti ≤ 2 ocazii/săptămână)
D. Exacerbări prezente
E. PEF sau VEMS normale
R = A, C, E (pag. 43)
14. Tratamentul de fond al astmului bronşic sever poate include:
A. Corticosteroizi inhalatori în doze mari
B. Corticosteroizi orali pe termen lung
C. Bronhodilatatoare cu durată scurtă de acţiune
D. Antileucotriene
E. Anti-imnumoglobuline E
R = A, B, D, E (pag. 46)
15. Corticoterapia inhalatorie poate prezenta următoarele efecte adverse sistemice la
administrarea unei doze de > 1500 μg/zi peste 6 luni:
A. Candidoza oro-faringiană
B. Cataracta
C. Purpura
D. Disfonie
E. Supresia corticosuprarenalei
R = B, C, E (pag. 45)
16. Metilxantinele prezintă următoarele acţiuni în doze terapeutice:
A. Stimulează ventilaţia
B. Potentează contractilitatea diafragmului
C. Scad debitul cardiac
D. Scad funcţia musculaturii inspiratorii
E. Comutarea sentului de activare a genelor inflamatorii
R = A, B, E (pag. 44-45)
17. Simptomele astmatice au următoarele caractere:
A. Variabilitate în timp
B. Apariţia mai frecventă a simptomatologiei noaptea şi dimineaţa devreme
C. Prezenţa unui factor declanşator
D. Absenţa simptomatologiei diurne
E. Ameliorarea spontană sau cu tratament
R = A, B, C, E (pag. 41)
18. Tratamentul de fond în astmul bronşic moderat poate include:
A. Doze mari de corticosteroizi inhalatori
B. Corticosteroizi pe cale orală pe termen lung
C. Corticosteroizi inhalatori în doză mică + Bronhodilatatoare cu acţiune de lungă durată
D. Corticosteroizi inhalatori în doză mică + Antileucotriene
E. Corticosteroizi inhalatori în doză mică + Teofiline retard
R = C, D, E (pag. 46)
19. Astmul bronşic persistent sever se caracterizează prin:
A. Simptome rare
B. Exacerbări frecvente
C. Simptome nocturne frecvente
D. Activitate fizică limitată
E. PEF sau FEV1cu valori > 60% din valorile prezise
R = B, C, D (pag. 43)
20. Diagnosticul pozitiv de astm bronşic include:
A. Crize repetate de dispnee, wheezing, tuse, presiune toracică
B. Semne de obstrucţie bronşică la examenul fizic
C. Spirometrie cu disfuncţie ventilatorie obstructivă reversibilă
D. Diminuarea semnificativă a factorului de transfer prin membrana alveolocapilară
E. Hipertrofie ventriculară dreaptă la ECG.
R = A, B, C (pag. 41-44)

4. Cancerele bronho-pulmonare- pag. 48-59 ( fara tratament )

1. *Principalul factor etiologic al cancerului bronhopulmonar este reprezentat de:

A. Fumat
B. Fumat pasiv
C. Factori de mediu
D. Factori profesionali
E. Alimentatie
R = A (pag. 48)
2. *Principalele tipuri histopatologice ale cancerului bronhopulmonar sunt urmatoarele, cu o
exceptie:
A. Carcinom epidermoid
B. Adenocarcinom
C. Hamartom
D. Carcinom cu celule mici
E. Carcinom cu celule mari
R = C (pag. 52)
3. *Factorii de risc pentru cancerul bronhopulmonar sunt reprezentati de urmatorii factori, cu o
exceptie:
A. Barbati
B. Femei
C. Varsta > 40 ani
D. Fumatori
E. Exfumatori
R = B (pag. 52)
4. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu o exceptie:
A. Orice radiografie pulmonara anormala trebuie urmata de un CT toracic si abdominal
superior
B. O radiografie toracica normala nu exclude cancerul bronhopulmonar
C. CT toracic normal exclude cancerul bronhopulmonar
 D. CT toracic trebuie sa preceada endoscopia bronsica
E. CT toracic ghideaza prelevarile bioptice
R = C (pag. 53)
5. *Diagnosticul de certitudine al cancerului bronhopulmonar necesita:
A. Examen clinic
B. CT toracic
C. Spirometrie
D. Examen de sputa
E. Examen anatomopatologic
R = E (pag. 54)
6. Carcinoamele scuamoase se caracterizeaza prin:
A. Incidenta 20-25%
B. Incidenta in crestere
C. Localizare centrala
D. Diagnosticate prin bronhoscopie
E. Diagnosticate prin examen citologic al secretiilor bronsice
R = A, C, D (pag. 50)
7. Carcinoamele cu celule mari se caracterizeaza prin:
A. Incidenta 25%
B. Localizare periferica
C. Localizare centrala
D. Apare mai frecvent la femei
E. Se asociaza frecvent cu sindroama paraneoplazice
R = B,C (pag. 50)
8. Adenocarcinomul se caracterizeaza prin:
A. Incidenta 40%
B. Forma cea mai frecventa la nefumatori
C. Localizare centrala
D. Diseminare extra-toracica rapida
E. Usor de diferentiat de metastazele pulmonare ale altor adenocarcinoame
R = A, B, D (pag. 50)
9. Carcinoamele cu celule mici se caracterizeaza prin:
A. Incidenta 15%
B. Se asociaza frecvent cu sindroame paraneoplazice
C. Localizare centrala
D. Evolutie lenta
E. Diseminare tardiva hematogena
R = A, B,C (pag. 51)
10. Simptomatologia locala a carcinoamele pulmonare poate include:
A. Tuse persistenta
B. Schimbarea caracterelor tusei
C. Infectii respiratorii repetate in acelasi teritoriu
D. Hemoptizie
E. Adenopatii supraclaviculare
R = A, B, C, D (pag. 53)
11. Sindroamele paraneoplazice cel mai frecvent intalnite in cancerul bronhopulmonar sunt:
 A. Sindrom Cushing frust
B. Osteoartropatia hipertrofica pneumica
C. Tromboflebite superficiale
D. Acanthosis nigricans
E. Miastenia gravis
R = A, B, D (pag. 53-54)
12. Bilantul de extenie in cancerul bronhopulmonar cuprinde in mod uzual:
A. CT cerebral
B. PET-CT
C. ECG
D. Spirometrie
E. Test de mers de 6 minute
R = A, B, C, D (pag. 55)
13. Explorarea functionala respiratorie la bolnavii dignosticati cu cancer bronhopulmonar si
functie pulmonara alterata, dar beneficiza de indicatie chirurgicala curativa cuprinde:
A. Spirometrie
B. DLCO
C. Pletismografie
D. Ecografie endoscopica
E. Scintigrafie pulmonara
R = A, B, C, E (pag. 55)
14. Nodulii pulmonari unici au indicatie de rezectie daca:
A. Au probabilitate mare de malignitate
B. Au componenta solida
C. Au aspect de geam mat
D. Cresc in volum
E. Sunt stationari dimensional
R = A, B, D
15. Care afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste nodulii pulmonari solizi?
A. Daca este hipermetabolic, se recomanta monitorizarea anuala
B. Daca este fara activitate metabolica se supravegheaza CT la 3, 6 si 12 luni si apoi anual
2 – 3 ani
C. Nodulii cu diametre intre 5 si 10 mm se supravegheaza la 3 luni timp de 9-12 luni si apoi
anual 2 – 3 ani
D. Nodulii cu diametre < 5 se supravegheaza la 3 luni timp de 9-12 luni si apoi anual 2 – 3
ani
E. Nodulii cu diametre < 5 se supravegheaza cel putin anual, 2 ani minim
R = B, C, E (pag. 57)
16. Stadializarea TNM clinica a cancerului bronhopulmonar se bazeaza pe:
A. Examenul clinic
B. Imagistica
C. Analiza macroscopica a pieselor de rezectie chirurgicala
D. Analiza microscopica a pieselor de rezectie chirurgicala
E. Dupa un tratament neoadjuvant
R = A, B (pag. 57)
17. Cancerul bronhopulmonar prezinta urmatoarele caracteristici:
 A. Au ca punct de plecare epiteliul bronsic
B. Prezinta o scadere a incidentei in tarile industrializate
C. Prezinta evolutie initiala pauci sau asimptomatica
D. Sunt depistate tardiv in 1/3 din cazuri
E. Supravietuirea la 5 ani este de ~ 15%
R = A, C, E (pag. 48)
18. Cele mai importante componente oncogenice din fumul de tigare sunt:
A. Nicotina
B. Hidrocarburi aromatice policiclice
C. N nitros-aminele
D. Benzenul
E. Aldehide
R = B, C, D, E (pag. 48-49)
19. Cei mai importanti factori profesionali implicati in aparitia cancerului bronhopulmonar sunt:
A. Azbest
B. Radon
C. Cobalt
D. Nicotina
E. Arsenic
R = A, B, C, E (pag. 49)
20. Metastazele in cancerul bronhopulmnar pot afecta:
A. Ficatul
B. Osul
C. Creierul
D. Esofagul
E. Vena cava superioara
R = A, B, C (pag. 53)

5. Tuberculoza – pag. 72-87

11. *Tuberculoza multidrogrezistentă (MDR) recunoaște ca factori de risc:
A. Lipsa de cooperare a pacienților
B. Tratamentul efectuat incorect
C. Lipsa medicației antiTB de linia a II-a
D. Toate
E. Niciuna
R= D (pag. 73)

12. * Ce medicament antituberculos este ototoxic pentru făt?

A. Streptomicina
B. Izoniazida
C. Rifampicina
D. Pirazinamida
E. Etambutolul
R= A (pag.84)

13. *Micobacteriile pot fi distruse de:

 A. Lumina solară directă
B. Substanțe antiseptice
C. Unele medicamente antituberculoase
D. Toate
E. Niciuna
R= D (pag. 74)

14. *Imunitatea în tuberculoză nu se caracterizează prin:

A. Este preponderent celulară
B. Este protectoare împiedicând progresia infecției primare spre boala manifestă
C. Este relativă
D. Este absolută nefiind condiționată de persistența infecției în organism sau de noi
rapeluri infectante
E. Secondează hipersensibilitatea întârziată
R= D (pag. 75)

15. *Examenul bacteriologic în tuberculoză se definește prin următoarele afirmații cu

excepția:
A. Principala metodă de diagnostic de certitudine al TB
B. Include microscopia după efectuarea colorației specifice Ziehl Neelsen
C. Exclude însămânțarea pe mediu de cultură Lowenstein Jensen
D. Identifică speciile de micobacterii
E. Testează sensibilitatea la medicamentele antituberculoase prin antibiograma
R= C (pag.77)

16. Micobacterie ce aparține tulpinii vaccinale Calmette Guerin (BCG)

A. E derivată din Mycobacterium bovis
B. Are virulență atenuată
C. Nu are păstrată capacitatea imunogenă
D. A fost descoperită de Theodore Smith
E. E principalul agent al tuberculozei la bovidee
R= A, B (pag. 73)

17. TB primară poate asocia manifestări ale hipersensibilității imune exacerbate precum.
A. Eritem nodos
B. Eritem polimorf
C. Keratoconjunctivita flictenulară
D. Nefrită
E. Purpură Henoch Schonlein
R= A,B,C,D (pag 76)

18. Granulomul TB
A. Conține la interior o zonă de necroză cazeoasă
B. Celule gigante Langhans
C. Macrofage epitelioide
D. Limfocite
 E. Celule Sternberg
R= A,B,C,D (pag 75)

19. Micobacteriile netuberculoase

A. Există în apă, aer, sol, alimente, pe tegumente și mucoase
B. Se transmit prin contact interuman
C. Provoacă forme severe de îmbolnăvire cu evoluție rapidă spre deces
D. Sunt germeni oportuniști condiționat patogeni
E. Se asociază cu scăderea imunității
R = A, D, E (pag.74)

20. Ce nu reprezintă reacția negativă (anergia) la tuberculină

A. Lipsa infecției TB
B. Prezența infecției TB în faza antealergică
C. Prezența infecției TB asociată cu anumite condiții anergizante
D. Alergia postvaccinală BCG
E. Infecția cu Mycobacterium bovis
R= D, E (pag.78)

21. Examenul radiologic poate fi sugestiv pentru TB în următoarele situații:

A. Leziuni polimorfe
B. Leziuni localizate predominant în lobii inferiori
C. Dinamica lezională este lentă
D. Vindecarea sub tratament antiTB se face cu sechele
E. Vindecarea sub tratament antiTB se face cu restitutio ad integrum
R= A, C, D (pag.79)

22. Care sunt cele mai importante complicații ale tuberculozei pulmonare?
A. Hemoptizia
B. Pneumotoracele spontan
C. Pleurezia serofibrinoasă
D. Bronșiectaziile
E. Malabsorbția tuberculostaticelor
R= A, B, C, D (pag.79)

23. Care sunt criteriile de probabilitate ale pleureziei serofibrinoase TB?

A. Vârsta peste 40 ani
B. Tuberculoza în antecedente
C. Intradermoreacția pozitivă la tuberculină
D. Exudatul pleural cu adenozindeaminaza crescută peste 70 U/L
E. Predominența limfocitelor în lichidul pleural
R= B, C, D, E (pag.81)

24. Tuberculoza ganglionară

A. Afectează unul sau mai multe grupuri ganglionare periferice
B. Poate căpăta aspect pseudotumoral
 C. Nu fistulizează
D. Dă aspect de gât scrofulos
E. Se vindecă fără sechele
R = A, B, D (pag. 81)

25. Tratamentul tuberculozei are drept scop:

A. Vindecarea pacienților
B. Reducerea riscului de recidivă
C. Prevenirea decesului
D. Prevenirea chimiorezistenței
E. Facilitează difuziunea infecției TB în rândul contacților
R = A, B, C, D (pag. 83)

26. Principiile tratamentului antituberculos corect nu includ:

A. Tratamentul standardizat
B. Terapia etapizată în 4 faze
C. Administrarea de minim 2 medicamente
D. Tratamentul neregulat
E. Tratamentul strict supravegheat
R = B, C, D (pag. 83)

27. În care forme de boală TB tratamentul se poate prelungi până la 12 luni?

A. TB ganglionară
B. TB osteoarticulară
C. TB pleurală
D. Meningita TB
E. Silicotuberculoză
R= A, B, D, E (pag.84)

28. Individualizarea terapiei antiTB se face în următoarele situații:

A. Chimiorezistență
B. Reacții adverse majore
C. Reacții adverse minore
D. Noncomplianță
E. Interacțiuni medicamentoase
R= A, B, E (pag.83)

29. Cazurile MDR TB necesită:

A. Internare în Centre de tratament al TB MDR
B. Tratament de atac cu durată de 8 luni
C. Tratament timp de 18 luni după conversia (negativarea) culturii
D. Medicamente la care germenii sunt rezistenți
E. Doar tratament chirurgical
R= A, B, C (pag.85)

30. Grupurile vulnerabile pentru TB includ:

 A. Persoanele fără adăpost
B. Pauperii extremi
C. Utilizatorii de statine
D. Infectații HIV SIDA
E. Etilicii cronici
R= A, B, D, E (pag.86)

Întocmite de conf. dr. Arghir Oana Cristina