THUCYDIDES
CARTEA A Il-A
47 (1)Astfel s-a desfa:;;urat inmormintarea in iarna aceasta. $i,
o data cu sfir$itul iernii, s-a terminat 11i primul an al
acestui razboi. (2) Dar, de indata ce a inceput vara, la fel ca
!)i prima data, doua parti dintre peloponesieni $i dintre aliatii
lor au invadat Attica. Erau sub comanda lui Archidamos fiul
lui Zeuxidamos, regele lacedemonienilor. Dupii ce :;;i-au' a$e­
zat tabara, au inceput sa devasteze tara. (3) $i, nu dupii multe
zile de la sosirea lor in Attica, a inceput sa bintuie pentru
prima data, molima80 printre atenieni. Se spunea ca $i inainte
se mai abatuse in multe locuri, $i in Lemnos, :;;i in alte re­
giuni, totu$i nu se amintea sii fi bintuit pe undeva o [epide­
mie de] ciuma atit de groaznica in care sa piara un numar
atit de mare de oameni. (4) Intr-adeviir, la inceput, nici medi­
cii nu erau in stare sa dea ajutoare, ciici nu se pricepeau ci
ei in$i$i mureau, cu atit mai frecvent cu cit se apropiau' de
bolnavi; nu le venea in ajutor bolnavilor nici vreo a1tas1 artii
omeneasca; toate rugaciunile pe care le fiiceau in temple $i
oracolele cit $i alte lucruri de acest fel la care recurgeau erau
fara de folos §i, invin$i de boala, ei renuntau la ele, m�rind_
48 (1) A inceput sa bintuie, dupii cum se spune, din Etiopia,
care se giise$te mai la sud de Egipt, apoi a coborit i;;i in Lybia.
262
I fn Egipt, $i intr-o mare parte a tarii regelui. (2) In cetatea
Ill •nienilor s-a abatut dintr-o data, prinzind mai intii pe oame­
nll din Pireu, astfel ca locuitorii de acolo au spus ca pelopo-
1wsienii aruncasera otravuri in puturi, caci inca nu erau acolo
,:voare82_ Mai in urma a ajuns :;;i in cetatea de sus8.3, unde mu­
r1 nu :;;i mai multi inca. (3) Despre aceasta molima sa spuna
r1 care ce $tie - medic sau om simplu84 - din ce pricinii
piirea cii a izbucnit $i sii arate cauzele unei atit de mari
nriiutiitiri a siiniitatii pe care le socote:;;te in stare sa produca
atit de mare schimbare; eu insa voi arata cum a fost molima
:/i voi ariita simptomele pe care, daca va bintui iariil'!i, le va
putea cerceta oricine, :;;i, dacii :;;tie cite ceva de mai inainte,
nu va fi cu totul necunosciitor; [le voi ariita], deoarece eu
tnsumi am fast bolnav $i am vazut :;;i pe altii suferind.
49 (1) Anul acela, a:;;a cum miirturiseau toti, a fost indeosebi
ferit de orice alt fel de boli. $i, daca cineva se imbolnavea
mai i�ainte de ceva, orice boalii dadea in ciumii. (2) Pe altii, fiira
nici un fel de alt simptom, ci deplin siiniito$i, ii cuprindeau cal­
duri mari la cap, ochii se inro$eau :;;i se inflamau, $i organele
cliniiuntrul gurii, faringele $i limba, indata se fiiceau singerii,
iar respiratia devenea neregulatii $i rau mirositoare. (3) Duoii
aceea, urmau stranuturi $i riigu$ealii :;;i, nu dupii mult timo,
durerea cobora in piept, cu tuse grea, :;;i, ori de cite ori se
fixa la inimii, o rascolea :;;i urmau ceea ce medicii numesc
eliminari de fiere :;;i acestea se fiiceau cu dureri mari. (4)
Multi fiiceau eforturi dei'iarte sii vomite cu spasme violente, $i,
in timp ce, dupii aceste eforturi, durerea inceta indata, pentru
altii cu mult mai tirziu. (5). Corpul celui cuprins de boala, pe
partea exterioara, nu era nici infierbintat, nici verzui, ci ne­
obi$nuit de rO$U, livid $i spuzit de bal'!icute l'!i riini. Dar, or­
ganele interne atit de tare erau infierbintate, incit bolnavii nu
puteau suferi pe ei nici cele mai U$Oare himatioane85 sau sin­
done86 $i nici o alta hainii; cu foarte mare placere ei s-ar fi
aruncat in apa rece. Astfel, multi dintre cei nesupravegheati
s-au $i aruncat in puturi, cuprinl'!i de o sete nepotolitii dar
boala riiminea la fel, fie ca beau mult, fie ca beau putin
(6) Tot· timpul nu-$i puteau gasi astimpiir $i nu puteau dormi.
263
 THUCYD!DES

Iar corpul, ·a tît cît boala era în culmea puterii, nu se veştejea,

ci rezista în chip neaşteptat suferinţei, încît cei mai mulţi
piereau a opta sau a noua zi din pricina căldurii lăuntric ,
cînd încă mai aveau ceva putere; dacă scăpau însă, boala s
localiza în pîntece şi, producînd o ulceraţie şi apoi şi o diare
nestăvilită, cei mai mulţi mureau din pricina ei, de slăbiciun .
·(7) Boala, care se manifesta mai întîi la cap, începînd de sus,
trecea prin tot corpul şi , dacă cineva scăpa de cele mai pu•
ternice atacuri, afecţiunea extremităţilor indica totuşi prezenţa
bolii. (8) Astfel, boala se abătea asupra organelor genitale şi a
extremităţilor mîinilor şi picioarelor şi mulţi scăpau fără ele,
alţii fără ochi. Pe unii îi cuprindea uitarea de toate, cînd se.
ridicau [de pe patul de boală], încît nu se mai recunoşteau
nici pe ei înşişi şi nici pe prietenii lor.

.50 Boala, cu înfăţişările ei, mai presus de orice putere d~

descriere, s-a abătut asupra fiecăruia şi a fost mai greu de
suferit decît poate îndura firea omenească şi, în alte privinţe,
s-a dovedit că este mai mult decît o boală obişnuită şi datorită
următoarelor fapte: păsările şi patrupedele care se atingeau
de cadavre, căci mulţi rămăseseră neîngropaţi, sau nu mai
apăreau, sau, dacă mîncau din ele, piereau. Dovada a consti•
tuit-o lipsa evidentă a unor astfel de păsări; totodată nici nu
·v,.
au fost găsite căzute prin alte părţi, nici pe lîngă astfel de
cadavre. Cîinii arătau mai mult urmările [bolii asupra anima-
lelor], căci trăiau în jurul oamenilor.

51 (1) în genere cam aşa s-a înfăţişat această boală, fără

să mai vorbim de multe alte manifestări ciudate, care s-au
arătat în mod deosebit numai unora, în comparaţie cu alţii.
Şi nici o boală obişnuită nu supăra [pe oameni] în acel timp,
şi, dacă se ivea vreuna, dădea în ciumă. (2) Unii mureau din
lipsă de îngrijire, iar alţii din prea multă îngrijire. Şi nici nu
exista un singur leac, ca să spun aşa, pe care ai fi putut să-l
întrebuinţezi cu folos, căci cel care era folositor unuia era
vătămător altuia. (3) Nici un corp - puternic sau slab87 - nu
s-a dovedit neatins de boală, căci ea a cuprins toate corpurile,
chiar şi pe cele îngrijite, cu toate mijloacele existente. (4) Dar,

264
 CARTEA A II-A
THUCYDIDES

1•nre făcuseră rugul90, dădeau ei foc rugului, iar alţii, în timp

::;:~~u~;:: 1;1ai trist al bolii era descurajarea care-i cuprindeo c· un rug străin ardea, aruncau şi ei deasupra mortul pe care-l
mcepeau să se simtă r • ( • .- • ,
pradă descura.. .. d. au caci, lasmdu-se îndată uduceau şi apoi plecau.
Jaru, se adeau şi mai reped b ·t ţ
rezistau) şi contaminarea de 1 . • e a. u i şi nu mai 53 (1) O dată cu molima a început să se introducă în cetate
si care-i fa'ceau sa· . a cei carora le dadeau îngrijire
·producea - t moara
- ' ca 0·1 c •
i e. ea mai mare distrugere o ,nulte inovaţii91, şi în multe privinţe. într-adevăr, fiecare în-
. de teamă i~ r-adev~r, c~racter~l contagios al bolii. (5) Astfel drăznea mai uşor să săvîrşească fapte de care mai înainte se
ca nu vmau sa se atmgă u 11
reau părăsiţi _ . lt ~
„ d lţ'.
e a n, bolnavii mu-
. ferea [să arate] că le făcea cu plăcere, pentru că vedea rapida
şi mu e case au ramas goale d' r . schimbare a celor bogaţi92 , care mureau pe neaşteptate şi a
îngrijire - sau cînd [cei sănătosi] se d m ipsa de celor care mai înainte nu aveau nici avere, dar luau îndată în
de asemenea piereau. şi iereau' . uceau. pe la cei bolnavi,
arate virtuosi căci de r~ . mai ales cei care voiau să se , stăpînire lucrurile celor morţi. (2) în acest fel ei socoteau că-i
duceau să-si· , . , . !me, nu se cruţau pe ei înşişi şi se bine să-şi procure repede plăceri şi desfătări, socotind efemere
celor dispă~u;~d;ă::;:te:u,eideoare:e rudel~: te_~minînd jelirea şi propriile lor corpuri şi banii. (3) Nimeni nu era dispus să
nemaivăzuta boală (6) C . prada_ oboseln, fund învinşi de îndure, în prealabil neplăceri pentru ceea ce îi părea că e
mai mult si pe ~l ei care sc~paseră deplîngeau încă şi bine, socotind că nu ştie dacă n-o să piară înainte de a ajunge
boal . c care murea ş1 pe cel care se lupta cu acolo. Şi tot ceea ce era plăcere, precum şi orice cîştig care pu-
• · a,b deoarece cunosteau· suferinţele· ei· i'ns1·ş1·
• erau ,in s1gu
. ţ· tea procura plăcere era socotit şi bun, şi folositor. (4) Nici o
cac1 oala nu-l cuprindea de do • . . . ran a,
teamă de zei şi nici o lege omenească nu-i putea opri, fiindcă,
d_is:rugă. Cei scăpaţi erau socotiţrd:r~ărr: :~~la:;n o:~ ~: _s~-ţ~ pe de o parte, socoteau că şi cinstirea şi lipsa de cinstire a zei-
şi m acelaşi timp si ei însisi . . • • nc1 I
lor are aceeaşi valoare, pentru că vedeau că toţi pier la fel,
veseli deoarece era~ siguri. ~ă im;diat. dupa boala - erau
boală. · n-o sa mai poată pieri de altă iar pe de altă parte, nimeni nu se mai aştepta c-ar mai pu-
tea trăi pînă la judecată, ca să ispăşească viu pedeapsa pentru
greşelile săvîrşite, ci socotea că este cu mult mai ameninţă­
52 (1) O mare apăsare în tim 1
tru toţi] afluenţa de la ţară la !~ r .
m_o im~i a constituit-o [pen-
. • ~• şi mai ales pentru cei care
toare pedeapsa care fusese abia votată şi, deci, mai înainte de
veneau în oras ( ) A a o ispăşi socoteau că-i firesc să mai guste puţin din viaţă.
siliţi să-si du'~ă 2 _sţtfe~, nem~1ga~m_du-se case de locuit şi fiind
. via a m colibe mabusitoare în timpul verii·
.. valma ' iar mor ţ"n zaceau
mureau de-a . · ' 54 (1) Atenienii, dînd de o astfel de nenorocire, erau dis-
unii peste alţi' , t·
ce bolnavu umblau88 pe drumuri i . . i, m imp truşi, deoarece înăuntrul cetăţii mureau oamenii, iar în afara
jumătate morţi tîn „ d d • _ ş pe la toate izvoarele, pe cetăţii pămîntul le era devastat. (2) In timpul acestei nenoro-
' Jm upa apa (3) Şi tem 1 1 '
făcuseră sălasuri
- · '
erau 1. d · . _ . P e e, m care-şi
P me e morţi cac1 mure · 1 ciri, cum era firesc, şi-au amintit şi de versul următor, despre
Intr-adevăr, deoarece boala s ·t , . . au ş1 aco o. care spuneau bătrînii că se cînta odinioară: ,,Va veni un război
nu mai aveau . e ara a mai putermcăB9, oamenii
cele sfinte si c;ef:ce şif atunci, le erau la_ fel de indiferente şi doric şi o dată cu el ciuma". (3) S-a iscat gîlceavă între oameni,
res ectase;ă . . , ~ro ane. (4) Toate obiceiurile, pe care le căci unii spuneau că cei vechi nu întrebuinţaseră cuvîntul „ciu-
cat~ si fiecarma_1. i~amte 1~ înmormîntare atenienii, erau căl- mă" în vers, ci „foamete". în timpul de faţă a învins părerea
. e iş1 mmormmta morţii cu t că se spusese „ciumă", deoarece oamenii îşi potriveau menţiu­
îngropau morţii în chip rusinos din lipsamcJ~ ea. i mulţi îşi
ş·
nea faptului după cele ce sufereau. Eu cred că dacă s-ar mai
rece înmormîntaseră pe mu'lţi d~ . 1 . , r_ necesare, deoa-
puneau [ ţ·. ai or mai mamte. Astfel unii abate peste ei cîndva, în urma acesteia, vreun război doric, şi
pe mor n lor] pe ruguri străine şi luînd-o înaintea' celor

267
266
 CARTEA A ll-A
THUCYDIDES

s-ar intimpla sa fie foamete, dupa cum este firesc, a$a il vo1 •
cinta. (4) Cei care :;;tiau :;;i-au amintit :;;i de oracolul pe care 1-
dat lacedemonienilor zeul, cind 1-au intrebat daca trebuie sl\
porneasca riizboi, iar el le-a raspuns ca, daca se vor razboi u
toata puterea, vor birui :;;i ca el insw;i va colabora. (5) In
ceea ce prive:;;te oracolul, se pare ca evenimentele s-au petrc­
cut a$a cum prezisese: [intr-adevar), indata ce au invad at pelo­
ponesienii, a :;;i inceput molima. In Pelopones molima n-a
piitruns, ceea ce merita sa fie mentionat, ci s-a incuibat mai
ales la Atena, $i dupa aceea $i in celelalte locuri care erau
foarte populate. (6) A:;;a s-au petrecut evenimentele in legatura
cu molima.

55 1nsa peloponesienii, dupa ce au devastat cimpia, au tre­

cut prin tinutul numit Paralos, pina. la Laurion, und e sint
minele de argint ale atenienilor. $i, mai intii, au d evastat par­
tea care prive;;te spre Pelopones, apoi :;;i pe cea dinspre Eu­
beea :;;i Andros. Pericles, fiind strateg, avea aceea:;;i parere ca
:;;i in timpul primei invazii a lacedemonienilor - anume ca
atenienii nu trebuie sa atace.

56 (1) Pe cind lacedemonienii erau inca m cimpie, mai ina­

inte de a sosi in Paraloa, Pericles a pregatit o suta de corabii
pentru o xpeditie in Pelop ones, $i, indat a ce au fost gata, le-a
pornit. (2) Pe aceste corabii de transportat caii, care atunci pen­
tru prima data fusesera amenajate din ni:;;te corabii vechi, Pe­
ricles ducea patru mii de hopliti atenieni :;;i trei sute de cala­
·refi; impreuna cu el, la expeditie au luat parte Chiosul $i
Lesbosul, cu cincizeci de corabii. (3) Atunci cind aceasta armata
a atenienilor a pornit a la.sat pe peloponesieni in Attica, la
Paralos. (4) Ajungind la Epidauros, 1n Pdopones, au devastat o
mare parte din tinut :;;i, apoi insufletiti de nadejdea ca o vor
cuceri, s-au avintat spre cetate, dar n-au izbutit. (5) Retragin­
du-se de la Epidauros, au devastat tinutul Troizenei, al Helia­
dei :;;i al Hermionidei; toate aceste localita ti sint situate in
Pelopones, pe litoral. (6) Ridicind ancora de acolo s-au dus in
Prasiai, o cetate, in Laconia, situata pe litoral, au devastat pa-

269
268