Mircea Miclea - Fețele Singurătății - Edupedu

 
EduPedu.ro este o organizație non-profit și depinde de tine DONEAZĂ
Analize
Mircea Miclea: Fețele singurătății
Mircea Miclea
23 martie 2020 ·  Citire în 10 minute ·  Niciun comentariu
 
Mircea Miclea / Foto: Foto: Captura Youtube NCN Romania
Adesea, izolarea și distanțarea socială ce ni se impun astăzi ne pot face să ne simțim singuri. Ce se
întâmplă în astfel de momente, în mintea noastră? Care sunt soluțiile, pentru a contracara
singurătatea? Redăm mai jos un text scris cu ani în urmă de Mircea Miclea, care poate fi util în aceste
momente. Articol publicat pe Edupedu.ro cu acordul autorului, după ce a apărut în revista Sinteza în
2014:
Deși suntem tot mai mulți, se pare că suntem tot mai singuri. O serie de studii (Berguno et al.,

2004, Weeks, 1994) au arătat că cel puțin 80% dintre respondenții sub 18 ani și 40% dintre adulții

peste 65 de EduPedu.ro
ani se simt este
adesea singuri. Un
o organizație alt studiu
non-profit influent,depublicat
și depinde tine în 2006 în American
DONEAZĂ
Sociological Review, arată că, spre deosebire de 1985, când americanii aveau, în medie, 3 prieteni
de încredere, în 2004 aveau doar două persoane apropiate cu care să poată discuta chestiuni
personale relevante (McPherson et. al., 2006). Încă de acum 100 de ani, Durkheim ne atrăgea
atenția că am trecut de la societăți organice la societăți anomice, în care calitatea relațiilor
interumane e puternic deteriorată. Trăim în aglomerări urbane tot mai mari, dar ne simțim tot mai
singuri în aceste mari mulțimi de oameni. Existențialismul a consacrat singurătatea ca stare
definitorie a ființei umane: suntem singuri, într-un univers care n-are sens, nu știm de unde venim
și nici încotro mergem. Oare ce se întâmplă cu singurătatea noastră? Încerc aici un răspuns în doi
timpi – unul științific, experimental, altul personal, reflexiv.
I.
1. Ce este singurătatea? Singurătatea este costul colateral al nevoii noastre naturale de afiliere.
Suntem condamnați de codul nostru genetic să stăm împreună. Fără interacțiuni cu un co-specific
de sex opus, genele noastre nu se pot replica, iar creșterea unui pui de om (care are o copilărie
mult mai lungă decât la orice altă specie) e o sarcină extrem de dificilă dacă nu suntem ajutați de
semenii noștri. Interacțiunile sociale fac posibilă reciprocitatea și cooperarea, adică jocuri de tip
win-win, în care ambele părți aflate în interacțiune au de câștigat, niciuna nu pierde. De-a lungul
filogenezei umane, asocierea în grupuri s-a dovedit infinit mai adaptativă decât izolarea socială,
decât indivizii singuratici.
Singurătatea rezultă din diferența dintre cantitatea și, mai ales, calitatea dorită a
interacțiunilor și realitatea acestora. Nu e o situație obiectivă, ci o stare subiectivă. Pot să mă
simt singur în mijlocul unei mulțimi, într-o relație maritală sau la locul de muncă, deoarece calitatea
interacțiunilor e mult sub așteptările mele; ceilalți nu mă înțeleg și nu le pasă de mine. După cum
pot să trăiesc într-un ținut izolat, dar să nu mă simt singur, pentru că îl am cu mine pe Dumnezeu.
Chiar și o mare iubire ține mai degrabă de cât de mult te gândești la celălalt când el nu e lângă
tine, decât de câte interacțiuni ai cu el în fiecare zi.
2. Ce ne predispune la singurătate? Cercetările recente (asistăm la un boom al investigațiilor

științifice asupra singurătății după 1980) au identificat antecedentele sau factorii cei mai importanți
care predispun la singurătate. Ei se pot grupa în mai multe categorii:
 
a) factori genetici: aproximativ

EduPedu.ro 37% din nivelul
este o organizație singurătății
non-profit și depindenoastre
de tine ar putea fi explicat prin
DONEAZĂ
mecanisme genetice, arată un studiu efectuat pe 8.683 de gemeni, publicat în Behavioral Genetic în
2010. Ca să fim mai preciși: nu moștenim singurătatea, ci cât de mult suferim de pe urma ei. Fiecare
dintre noi are setat genetic un fel de termostat, care stabilește până la ce prag poate tolera
singurătatea și de unde ea devine dureroasă (Howkley & Cacioppo, 2010).
b) factori ce țin de contextul de viață. Separarea fizică (de exemplu, faptul că tot mai mulți oameni
locuiesc singuri, că mobilitatea socială îi face să schimbe mereu locurile și colegii de muncă),
schimbările de statut social (de exemplu, pensionarea, șomajul, ascensiunea rapidă sau prăbușirea
carierei personale), terminarea unei relații interpersonale importante (de exemplu, divorțul,
plecarea copiilor, văduvia) sunt întâmplări de viață care au un rol major în a ne induce singurătatea.
c) factori ce țin de personalitatea noastră. Timiditatea, capacitatea redusă de a-ți asuma riscuri în
relațiile interpersonale, stima de sine scăzută, anxietatea socială, depresia favorizează instalarea
singurătății.
Cum anume acești factori interacționează pentru a produce singurătatea ne este deocamdată
necunoscut. Foarte probabil, ecuația personală a fiecărui individ este mai relevantă explicativ decât
invarianții statistici. Abordarea nomotetică ar trebui, aici, să lase locul celei ideografice.
3. Cum trăim singurătatea? Singurătatea este un colaj de trăiri, gânduri și comportamente. Avem
un colaj de peste 40 de emoții care intră în compoziția și care orchestrează sentimentul copleșitor
de singurătate, cele mai frecvente fiind: senzația de gol, de lipsă de sens, de inadecvare, de
respingere, de tristețe și de milă față de propria persoană. Devenim hipervigilenți când avem un
contact social, ne așteptăm ca ceilalți să ne facă mai degrabă rău decât bine, ne credem
nedreptățiți, ne amintim mai degrabă întâmplările negative pe care le-am trăit cu ceilalți decât cele
pozitive și proiectăm un viitor sumbru alături de ei. Acționăm compulsiv, oscilând între a ne apropia
de alții până la umilire și a ne îndepărta de ei definitiv. La nivel fiziologic, apare o hipersecreție de
corticosteroizi (sindrom de stres) și o hiperactivare neuronală generală. Singurătatea ne face să fim
hipervigilenți cronic, iar asta ne epuizează.
4. Ce efecte are singurătatea? Negative, zice știința actuală (a se vedea Cacioppo, 2008, pentru o

sinteză). Oamenii copleșiți de sentimentul singurătății au o rată mai mare de suicid, o incidență mai

mare a tulburărilor cardio-vasculare,
EduPedu.ro un consum
este o organizație non-profitmai mare de
și depinde dealcool
tine și de droguri. Au o capacitate
DONEAZĂ
diminuată de autocontrol (de exemplu, o capacitate mai redusă de a persista într-o sarcina, de a
face ce și-au propus), o incidență mai mare a actelor de automutilare, a depresiei și o probabilitate
mai ridicată de a avea Alzheimer. Mai mult, producția de anticorpi (celule NK-natural killers) se
reduce semnificativ.
Într-un cuvânt, nu e bine să fii singur; singurătatea e începutul multor nenorociri.
II.
Utilizez cunoașterea științifică zi de zi, în practica mea de psihoterapeut. N-aș accepta să fac
psihoterapie fără știință! Dar psihoterapia de succes necesită mult mai mult decât cunoaștere
științifică. Nu intru aici în detalii, dar, așa cum bazându-te pe ce-ți oferă un specialist în gramatică
nu poți înțelege un poem, tot așa nu poți avea succes terapeutic doar aplicând mecanic câteva
rezultate științifice, inevitabil lacunare. La fel e și cu singurătatea: e mult mai complexă decât
modelarea ei științifică. Iată câteva reflecții bazate pe practica mea de terapeut.
1. Nu există singurătate; există doar singurătăți.
Eu mă simt singur pentru că omul pe care l-am iubit a murit, iar viața mea nu va mai fi niciodată
cum a fost; tu te simți singur pentru că ai făcut Binele și ți s-a răspuns cu Rău; el se simte singur
pentru că toți cei pe care (El) i-a ales l-au părăsit și l-au lăsat să moară singur pe cruce; ea se simte
singură pentru că are un copil cu handicap grav și nimeni nu o ajută, noi ne simțim singuri pentru
că, deși cândva ne-am iubit, acum ne purtăm ca doi străini; voi vă simțiți singuri pentru că ați intrat
în universul kafkian al instituțiilor publice și totul vi se pare absurd; ei se simt singuri pentru că
„Dumnezeu a murit” și nu mai știu unde să caute sprijin și alinare.
Numai aceste singurătăți, individualizate, contextualizate, scufundate în istoria de viață a fiecăruia,

numai ele există. La ele trebuie să oferim o soluție, tot individualizată, tot contextualizată.
Singurătatea este o abstracțiune conceptuală, iar soluțiile generice la ea – flatus vocis, ar zice
scolasticii, vorba fără conținut. Fiecare are singurătatea lui.
2. Nu contează singurătatea noastră, ci ce facem cu ea.
 
Cândva, J.P. EduPedu.ro

Sartre spunea
estecă
o nu contează
organizație ce a făcut
non-profit istoria din
și depinde om, ci ce DONEAZĂ
de tine face omul cu ce a făcut
istoria din el. Parafrazându-l, nu contează prea mult ce face viața cu noi, contează ce facem noi
din ce a făcut ea cu noi. Singurătatea ține de esența ființei noastre. Dacă încă nu ne-am simțit
singuri, o să ne simțim, nicio problemă. Nimeni nu se îmbolnăvește în locul nostru, nimeni nu
îmbătrânește în locul nostru, nimeni nu moare în locul nostru, oricât ne-ar iubi. Singurătatea este
inevitabilă, un fapt firesc al vieții. Ce facem cu ea? Unii, cei mai mulți, încearcă să fugă de ea, să o
evite, să o reprime. Uitați-vă câți oameni încearcă, în fiecare zi, să-și umple viața cu orice tip de
divertisment (de la bramburitul pe net, la zapping-ul la TV), numai să nu se simtă singuri, să nu se
confrunte cu golul interior, cu neantul din propria viață. Singurătatea e ca un revelator: te arată așa
cum ești și asta nu-ți convine. Oare câte căsnicii se fac nu din dragostea unuia pentru celălalt, ci din
teama fiecăruia de a nu rămâne singur? Oare câți oameni acceptă să rămână într-o relație în care
se simt umiliți zi de zi doar pentru că despărțirea înseamnă pentru ei singurătate, care înseamnă
dezastru? Pentru mulți, singurătatea e atât de înspăimântătoare, încât fac orice ca să nu o trăiască.
Singurătatea îi înspăimântă și caută să o evite sau să o îngroape prin abandonul în divertismente și
mimetisme cotidiene. Dar există și alte atitudini posibile. A. Dürer are o gravură fascinantă:
„Cavalerul, moartea și diavolul”. Daca aveți un pic de răgaz, cautați aceasta capodoperă. Priviți
cavalerul: curând se va întâlni cu moartea, care îi arată clepsidra, cu trecerea inexorabilă a timpului.
În spatele lui e Diavolul, ispititor, înspăimântator. E singur, în proximitatea morții, dar n-are teamă.
Își urmează demn, calm, drumul; într-o singurătate asumată.
 
Albrecht Dürer: Cavalerul, Moartea și Diavolul (1513) / Sursa foto: Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Merită să avem în minte această gravură, în momentele noastre de cumpănă. Ca o mantră!

De singurătate nu se fuge; ea se trăiește, văzându-ți de drum. Viața împlinită este o dialectică

subtilă a singurătății
EduPedu.roși comuniunii.
este o organizație non-profit și depinde de tine DONEAZĂ
3. Să ne îmbogățim sufletul!
Sunt oameni care au un suflet subțire, ca tabla de 2 mm. Te uiți la ei și vezi că sunt o colecție de
mimetisme sociale; fac ce fac ceilalți, simt la fel, gândesc la fel, trăiesc la fel. Nu-și pot concepe
fericirea decât în preajma celorlalți. Nu sunt incapabili să rămână singuri cu ei înșiși 24 de ore, fără
să pună mâna pe telefon, pe telecomanda TV, pe o revistă, pe mouse, pe orice, numai să nu audă
golul din interior. Dar, sunt și oameni puternici, care au dimensiunea verticalei: au valori care,
trăindu-le, îi ridică spre înălțimi; au compasiunea sau înțelepciunea care-i ajută să înțeleagă
profunzimile. Au etica lucrului bine făcut și le pasă de ceilalți.
Dacă sufletul tău e subțire, superficial, ești ca un satelit: gravitezi mereu în jurul a ceva; aceasta e
rațiunea ta de a fi. Dacă acel ceva nu mai este, tu nu mai ești, nu poți exista singur. Cei cu sufletul
subțire gravitează mereu în jurul rețelei sociale, care le dă identitate. Dacă rețeaua se deteriorează,
ei suferă cumplit, pentru că deteriorarea rețelei în jurul căreia gravitează înseamnă periclitarea
identității personale. Trebuie să se întâlnească cu cineva, să vorbească („chat-uiască) cu cineva, să
aranjeze ceva cu cineva, să primească un like, să fie conectat… Când ai sufletul subțire, singurătatea
e un cataclism nuclear. N-ai ce să-i contrapui, pentru că în tine e golul; n-ai identitate, decât cea a
punctului într-o rețea de puncte.
Singurătatea se contracarează cu bogăția sufletului. Să ai un proiect personal, să ai o colecție de

tabieturi, să ai hobby-uri pe care să le poți practica singur, să te uiți la cerul înstelat, să te bucuri de
o carte bună, de un vin bun sau de Natură (Deus sive natura, zicea Spinoza!). Oamenii care au un
suflet bogat sunt ca planetele: gravitează în jurul unui soare, dar gravitează și în jurul axei proprii.
Singurătatea e rea doar pentru oamenii-satelit, nu și pentru oamenii-planetă. Dacă ajungem să
trăim rotindu-ne nu numai în jurul celorlalți semnificativi, ci și în jurul propriei noastre axe,
singurătatea nu e o amenințare, ci un minunat prilej de dezvoltare personală.
REFERINȚE
Hawkley, L.C., Cacioppo, J.T. (2010). Loneliness matter: A Theoretical and Empirical Review of

Consequences and Mechanisms, Ann. Behav. Medicine, 40 (2).


Berguno, G., Leroux, P., McAinshk (2004). Children experience of loneliness at school and its
relation to bullying and the quality of teacher interventions, Qualitative Reports, 9.
Weeks, D.J. (1994). A review of loneliness concept, with particular reference to old age, Int. J. of
Geriatric Psychiatry, 9.
Cacioppo, J., Patrick, W. (2008). Loneliness: human nature and the need for social connection, NY,
W.W. Norton & co.
McPherson, M., Smith-Lovin, L., Brashears, M.E. (2006). Social isolation in America: changes in core
discussion network over the two decades, American Sociological Review, 71 (3).
Despre autor:
Mircea Miclea este profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea
Babeș-Bolyai, cercetător, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, a fost ministru al
Educației în perioada decembrie 2004 – noiembrie 2005, a fost președintele comisiei prezidențiale
în mandatul lui Traian Băsescu care a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din
domeniile educaţiei şi cercetării, diagnoză care a stat la baza Pactului național pe educație semnat
în 2008 de toate partidele politice și apoi la baza legii educației nr. 1/2011.

 
Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EURO: RO26BTRLEURCRT0471641001
Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon
Donează
Mircea Miclea
LASĂ UN RĂSPUNS
Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *
Comentariu
Nume *
Email *
 

Sit web
Anunță-mă prin e-mail când se fac alte comentarii.
Anunță-mă prin e-mail despre articolele noi.
Publică comentariul
A R T I C O L E R E C O M A N D AT E
Analize
Vaccinarea antigripală la copii. Ce face o familie care vrea să se

vaccineze? Pediatrul Mihai Craiu: Familiile care nu sunt
dezavantajate social pot să-și cumpere vaccinul din farmacii
 
Raluca Pantazi 23 septembrie 2019

Primele doze de vaccin antigripal care vor fi folosite în campania gratuită de vaccinare au ajuns în
România, iar din a doua parte a lunii octombrie începe vaccinarea în cabinetele…
Vezi articolul
Analize Știri
“Școala bună” din România versus România rurală (I)

Mircea Bertea 12 august 2019
Motto: Ipsa scientia potestas est. (Sir Francis Bacon, Meditationes Sacrae, 1597) Am prezentat și
descris în partea a II-a a unui articol publicat recent (Școala finlandeză versus ”școala bună” din…
Vezi articolul
Analize
 
Daniel David: Am comparat potențialul de inteligență al

românilor cu cei din țările nordice. Nu e nicio diferență, dar avem
o problemă de a-l transforma în realitate
Mihai Peticila 29 octombrie 2019
Românii sunt la fel de inteligenți și de creativi ca și alte popoare, dar nu au încredere unii în alții, nu
cooperează eficient și astfel nu pot construi acele instituții…
Vezi articolul
Admitere liceu Analize Liceu Știri

 
Măriuca Talpeș, Coaliția pentru Dezvoltarea României: În jur de

27.000 de copii vor migra de la liceele tehnologice către școlile
profesionale. Copiii au de câștigat
Raluca Pantazi 6 septembrie 2019
Introducerea limitei de 5 pentru admiterea la liceu va avea ca efect migrarea a în jur de 27.000 de
copii de la liceele tehnologice către școlile profesionale, a declarat pentru…
Vezi articolul
Analize
 
Mircea Miclea, avertisment: universitățile, predispuse să

promoveze toți studenții pentru bani
Raluca Pantazi 1 octombrie 2018
Ministerul Educației trebuie să modifice urgent finanțarea universităților, prin decuplarea banilor de
numărul de studenți. “Atrag atenția asupra unui risc: pentru a-și menține numărul de studenți și așa
mic, universitățile vor…
Vezi articolul
Analize Știri
Cine sunt favoriții pentru funcția de ministru al Educației: Lista
Vioricăi
 Dăncilă pentru ministerul de unde a dat-o afară pe 
Ecaterina Andronescu
Raluca Pantazi 23 august 2019
Secretarul de stat pe preuniversitar Florian Lixandru este în pole-position “în cursa” pentru
Ministerul Educației, potrivit surselor Edupedu.ro. Susținător puternic, pe rând, atât al monopolizării
editării manualelor inițiate de Liviu…
Vezi articolul
G4MEDIA.RO
Premierul Ludovic Orban, testat negativ pentru a doua oară de

coronavirus, iese din...
VIDEO Spitalele din Spania, depășite de criza coronavirusului / Pacienți

întinși pe...
BOOKMARK Toate resursele de predare și învățare la distanță,

publicate până acum...
 
CELE MAI NOI
Testarea clinică pe 3.200 de oameni a unor medicamente contra coronavirus a început în 6 țări
europene
BOOKMARK Toate resursele de învățare online și predare digitală, publicate până acum de
Edupedu.ro, la un loc / Aplicații, platforme online, soluții software, teleșcoală, webinarii, tutoriale,
programe de consiliere
Anularea examenelor și înlocuirea lor cu note date de profesori, decisă pentru liceele din Anglia /
Confuzie majoră în Marea Britanie și alte țări care au decis târziu să închidă școlile
Redirecţionează 3,5% din impozitul pe venit pentru Edupedu.ro. Descarcă formularul gata
completat cu datele asociației, iar termenul limită pentru depunerea declarației la ANAF este 25
mai
 
Raluca Turcan revine: Scenariile care includ înghețarea anului sunt „o analiză lucidă pe care eu am
pus-o pe masă”. Vom încerca
EduPedu.ro să facem cât
este o organizație mai eficientă
non-profit pregătirea
și depinde de tine onlineDONEAZĂ
a elevilor, pentru ca
evaluarea să se facă pe ce s-a predat în acest an școlar
COPYRIGHT
Pentru că scrieți despre educație, sau cu atât mai mult datorită acestui lucru, ar fi util să citați cu link, atunci
când preluați un articol, părți dintr-un articol sau o idee care v-a inspirat. Noi, la EduPedu.ro ne-am asumat
această conduită etică și sperăm că și publicațiile cu mult mai multă experiență vor face la fel. Ne bucurăm
că găsiți subiecte interesante pe Edupedu.ro și suntem siguri că înțelegeți rugămintea noastră de a cita
sursa (cu link), ca o declarație reciprocă de respect și profesionalism. Vă mulțumim! 
DESPRE NOI
EduPedu.ro este o publicație online care găzduește exclusiv articole din domeniul educației și cercetării.
Urmărim constant cum sunt educați copiii noștri, cine și cum face politicile din educație și cercetare, cine și
cum îi formează pe profesori, cât de adecvate la lumea în care trăim sunt sistemele de educație și
cercetare.
C O N TA C T R E D A C Ț I E
Adrese e-mail
raluca.pantazi@edupedu.ro
mihai.peticila@edupedu.ro
madalina.belu@edupedu.ro
Notă de informare cu privire la prelucrarea de date personale prin intermediul site-ului
Politica de cookie
  
36K 300 73

Mircea Miclea - Fețele Singurătății - Edupedu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mircea Miclea - Fețele Singurătății - Edupedu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

 

EduPedu.ro este o organizație non-profit și depinde de tine DONEAZĂ