Scale de măsurare

Metode de culegere a datelor statistice

Natalia Gaşiţoi

23 februarie 2020

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Cuantificarea fenomenelor

Fenomenele studiate de statistică sunt fenomene de masă, care

necesită o exprimare numerică pentru a putea fi măsurate,
ı̂nregistrate şi analizate.
Definiţie.
Cuantificarea fenomenelor economice sau sociale implică un
proces complex de:
izolare;
măsurare ı̂n forme comparabile;
ı̂nregistrare
a elementelor unei populaţii prin caracteristicile cuprinse ı̂n
programul ı̂nregistrării.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Cuantificarea fenomenelor

Operaţia de cuantificare presupune un set de reguli de

atribuire a unei valori (sub formă de numere sau de simboluri)
unităţilor statistice ale populaţiei observate după o caracteristică.

Modalitatea prin care se atribuie această valoare numerică sau

simbolică, precum şi semnificaţia ei depinde de nivelul de măsurare.
Fiecărui nivel de măsurare ı̂i corespunde o anumită scală, care
poate fi considerată drept un şir de numere sau simboluri, care se
succed progresiv pentru a arăta gradul ı̂n care un fenomen posedă
o caracteristică sau o proprietate.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Scale de măsurare

În Statistică se folosesc patru scale de măsurare, gradate după

creşterea nivelului lor de eficienţă:
scala nominală (categorială);
scala ordinală;
scala interval;
scala raport.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Scala nominală

Scala nominală este utilizată pentru a atribui variantelor

caracteristicii măsurate ı̂nsuşiri”, cu scopul de a stabili diferenţe
”
calitative ı̂ntre observaţii.

Valorile numerice sau simbolurile atribuite pe scala nominală

au rolul de a identifica, de a reprezenta categoriile sau clasele
colectivităţii statistice, fără a impune o anumită relaţie de ordine
ı̂ntre ele, fără ca aceste numere să aibă semnificaţie cantitativă.

De exemplu, clasificarea tuturor indivizilor populaţiei statistice

după statutul civil: căsătorit / necăsătorit sau după profesie:
economist / jurist / cadru didactic etc.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Scala ordinală

Scala ordinală sau scala cu ranguri, oferă un plus de precizie

ı̂n măsurare, comparativ cu scala nominală, deoarece ea nu doar
ı̂mparte unităţile populaţiei ı̂n clase / grupe omogene diferite, din
punctul de vedere al unei caracteristici, ci permite şi stabilirea unei
relaţii de ordine ı̂ntre aceste clase / grupe.

De exemplu, firma Autonis Service SRL le trimite clienţilor săi

chestionare elaborate cu scopul de a determina gradul de satisfacţie
referitor la calitatea serviciilor de reparaţie auto oferite. Deoarece
datele sunt obţinute sub formă de calificative: excelent, bine,
nesatisfăcător, ele au proprietăţile datelor nominale, dar totuşi
scala este ordinală ı̂ntrucât ea are proprietatea de ordine: servicii de
calitate superioară, urmate de cele bune şi de cele nesatisfăcătoare.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Scala ordinală

Relaţiile de ordine ı̂ntre categoriile unei scale ordinale pot fi:

mai mare sau mai mic; mai bun sau mai puţin bun; mai rapid sau
mai lent; mai mult sau mai puţin inteligent; mai mult sau mai
puţin important etc.

Scala ordinală indică poziţia unui element ı̂ntr-o serie

ordonată, dar nu şi magnitudinea sau mărimea diferenţei dintre
două poziţii ale scalei.

De exemplu, nu putem afirma cu câte grade Celsius diferă

temperatura scăzută de cea ridicată; sau cu câte kilograme este
mai grea o persoană din categoria cu greutate normală decât cea
din categoria sub greutatea normală.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Scala interval

Scala interval (cardinală) posedă proprietăţile de identitate şi

de ordine specifice scalei ordinale şi ı̂n plus proprietatea de
existenţă a sensului intervalului ı̂ntre numere.
Scala interval are următoarele caracteristici:
1 se aplică variabilelor numerice;
2 permite nu doar stabilirea unei relaţii de ordine ı̂ntre variantele
numerice ale scalei, dar şi determinarea şi interpretarea
diferenţelor dintre acestea;
3 valorile numerice acordate au semnificaţie cantitativă (deci
este permisă ı̂nsumarea sau scăderea lor);
4 fixarea originii poate fi făcută arbitrar;
5 unitatea de măsură poate fi aleasă arbitrar.
De exemplu, pe scala interval se măsoară punctajul obţinut la un
test de evaluare la unitatea de curs Bazele statisticii.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Scala raport
Scala raport (proporţională) este folosită pentru variabilele
cantitative care respectă cerinţele pentru scala interval şi ı̂n plus
are sens şi raportul a două valori.
Scala raport are următoarele caracteristici:
1 se aplică variabilelor numerice şi are cel mai ı̂nalt nivel de

precizie;
2 două valori, măsurate pe aceeaşi scală se află, indiferent de

unitatea de măsură folosită, ı̂n acelaşi raport una faţă de alta;

3 pe această scală sunt permise operaţiile de multiplicare şi de

divizare;
4 originea este un punct fix, rigid, este zero absolut, matematic

şi reprezintă absenţa caracteristicii;

5 unitatea de măsură poate fi aleasă arbitrar.

Pe scala raport valoarea zero a unei variabile ı̂nseamnă absenţa,

dar nu este necesar ca această valoare să fie ı̂nregistrată. De
exemplu, vârsta angajaţilor se măsoară pe scala raport, dar nu sunt
angajaţi cu vârsta de 0 ani.
Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii
Metode de culegere a datelor statistice

Procesul de investigaţie statistică presupune parcurgerea

următoarelor etape generale:
1 culegerea şi ı̂nregistrarea datelor (observarea statistică);
2 prelucrarea datelor;
3 analiza şi interpretarea rezultatelor.

Trebuie să se ţină cont de faptul că volumul de informaţii

trebuie să fie suficient, cu un grad de exactitate acceptabil,
utilizându-se un minim de resurse materiale, financiare şi umane.

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Metode de observare statistică
După frecvenţa ı̂nregistrării ı̂n timp a datelor despre
fenomenele şi procesele economico-sociale, putem avea:
1 observări curente, atunci când fenomenele si procesele sunt

urmăriate ı̂n mod continuu, iar datele ce le caracterizează sunt

ı̂nregistrate permanent (fenomenele demografice: natalitatea,
mortalitatea, care se regăsesc ı̂n statistica stării civile”;
”
rezultatele obţinute de agenţii economici etc.);
2 observări periodice, atunci când datele referitoare la

fenomene sau procese economico-sociale se ı̂nregistrează cu o

frecvenţă aproximativ regulată, la intervale egale de timp
(recensăminte ale populaţiei, recensăminte agricole etc.);
3 observări ocazionale, atunci când datele referitoare la

fenomenele sau procesele economico-sociale se ı̂nregistrează

discontinuu, ocazional, cu un prilej sau scop special, ı̂n mod
unic, motiv pentru care se mai numesc special organizate” (o
”
anchetă de opinie privind atitudinea cetăţenilor referitoare la
un nou act normativ recent intrat ı̂n vigoare).
Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii
Metode de observare statistică

După gradul de cuprindere a populaţiei de observare

delimitate, ı̂ntâlnim:
1 observări totale, atunci când vor fi supuse observării toate
unităţile populaţiei statistice (de exemplu: recensământul
populaţiei şi locuinţelor);
2 observări parţiale — atunci când vor fi supuse observării
doar o parte a unităţilor populaţiei statistice (de exemplu:
anchete, sondaje statistice).

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii

Metode de observare statistică

După modul de obţinere a datelor, avem:

1 observări primare (directe), ı̂n care datele se obţin prin
culegerea, ı̂nregistrarea lor direct de la unităţile statistice (de
exemplu: recensământul populaţiei, o anchetă de opinie);
2 observări secundare (indirecte) – ı̂n care se obţin datele
secundare, care se preiau din documentele existente (de
exemplu: datele preluate din evidenţele contabile).

Natalia Gaşiţoi Bazele statisticii