Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Transmisii Si Asamblari Cu Suruburi PDF
Transmisii Si Asamblari Cu Suruburi PDF
Autorii.
CUPRINS
PREFAŢA…………………………………………………………………………….……………3
Fig. 1.1
Fig. 1.2
Capitolul 1. Mecanisme cu şuruburi de forţă 11
Fig. 1.3
de suportul (5), printr-o dublă articulaţie. Piuliţa (2) este fixă în corpul
inferior, şurubul (1) fiind cel care realizează atât mişcarea de rotaţie, prin
mecanismul de acţionare, cât şi pe cea de translaţie. Încărcările principalelor
12 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
elemente ale cricului – şurub, piuliţă fixă, corp superior, corp inferior – sunt
prezentate în fig. 1.3 b.
Fig. 1.4
Datorită imposibilităţii rotirii şurubului la cele două capete (în zona
cupei şi cea a corpului), acesta poate fi considerat, în timpul funcţionării, ca
o bară încastrată la ambele capete, solicitată la torsiune. Dacă se cunoaşte
momentul de înşurubare Mt1, dintre şurub-piuliţă, din echilibrul şurubului,
rezultă încărcarea la torsiune în sens invers a porţiunilor de şurub dintre
piuliţă şi cupă, respectiv dintre piuliţă şi corp. Fiecare dintre aceste porţiuni
vor fi încărcate cu momente de torsiune egale cu 0 ,5 M t1 , trecerea de la un
Capitolul 1. Mecanisme cu şuruburi de forţă 13
Fig. 1.5
Diferenţa între cele două scheme este de ordin constructiv, în sensul
că la cricul telescopic (fig. 1.5 a) cupa (1) şi capul şurubului principal (2)
formează o cuplă de frecare axială – cu frecare de alunecare sau cu frecare
14 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Fig. 1.6
Cunoscând modul de funcţionare, se pot stabili sarcinile care încarcă
elementele componente (fig. 1.5 b). Astfel, cupa (1) şi şurubul principal (2)
sunt solicitate la compresiune de către sarcina de ridicat F şi la torsiune de
momentul de frecare Mf din cupla de frecare; şurubul secundar (3) şi corpul
(5) sunt solicitate la compresiune de sarcina de ridicat F şi la torsiune de
momentul de înşurubare Mt1 II din şurubul secundar – piuliţă fixă; piuliţa
fixă (4) este solicitată la tracţiune de sarcina de ridicat F şi la torsiune de
momentul Mt1 II .
Capitolul 1. Mecanisme cu şuruburi de forţă 15
Fig. 1.7
cu piuliţă rotitoare (fig. 1.7 b), pentru deplasarea pe orizontală fiind utilizat
acelaşi mecanism, pentru care este prezentată şi schema de încărcare a
şurubului, cu forţă şi momente (fig. 1.7 c). În fig. 1.7 d sunt prezentate
variante de montare a şurubului pentru deplasarea pe orizontală a sarcinii, la
care însă se modifică schema de încărcare a şurubului.
18 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Fig. 1.8
Fig. 1.9
Fig. 1.10
determinate sarcinile maxime, care corespund valorii minime ale unghiului
de poziţie al pârghiilor min. Din raţiuni constructiv–funcţionale şi a mărimii
sarcinilor, se acceptă o valoare minimă min. Din fig. 1.10 rezultă forţa care
solicită pârghiile la compresiune:
F
R , (1.7)
2 sin min
respectiv forţa care solicită şurubul la tracţiune:
F F ctg min . (1.8)
Momentele de torsiune care apar în timpul funcţionării cricurilor cu
pârghii, în zonele în care există mişcare relativă între elementele cricurilor,
sunt funcţie de tipul cricului – cu o piuliţă sau cu două piuliţe.
La cricul cu pârghii cu o piuliţă, momentul care încarcă şurubul de
mişcare este momentul de înşurubare Mt1 care apare între şurub-piuliţă.
Momentul motor, realizat prin mecanismul de acţionare, trebuie să învingă
suma momentelor rezistente: momentul de înşurubare Mt1 şi momentul de
Capitolul 1. Mecanisme cu şuruburi de forţă 21
frecare Mf, care apare în rulmentul axial cu bile, montat între şurubul (4) şi
suportul lagărului (6), deci M m M t1 M f (v. fig. 1.8).
La cricurile cu pârghii cu două piuliţe, şurubul de mişcare, pe
porţiunea dintre cele două piuliţe, este solicitat la torsiune de momentul de
înşurubare Mt1, care apare în prima cuplă elicoidală şurub-piuliţă. După cea
de a doua piuliţă, se adaugă şi momentul de înşurubare din această cuplă
elicoidală, astfel că momentul motor, realizat prin mecanismul de acţionare,
este M m 2 M t1 (v. fig. 1.9).
Înălţimea de ridicare H este realizată prin alegerea corespunzătoare a
lungimii pârghiei şi/sau a unghiului de poziţie maxim al acesteia. Deoarece
în faza de proiectare este dificil a estima o anumită lungime a pârghiei, este
recomandată alegerea unghiului de poziţie maxim max şi a celui minim min
(se recomandă: max 80 0 ; min 30 0 ).
Lungimea pârghiei (fig. 1.11):
H
l , (1.9)
2 sin max sin min
recomandându-se pentru l o valoare întreagă.
Fig. 1.11
22 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
dependentă de lungimea pârghiei (4), de care este legată cupa (1), prin
intermediul unei articulaţii. La schema din fig. 1.12 a, şurubul (2) este
Fig. 1.12
Fig. 1.13
superioară. Prin renunţarea la angrenajul dintre pârghiile (3), a fost nevoie
să se prevadă un lagăr (5), pentru ca platforma (4) să se deplaseze axial cu
acesta. Mecanismul de acţionare are două porţiuni filetate – o porţiune cu
Fig. 1.16
26 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Fig. 1.17
Capitolul 1. Mecanisme cu şuruburi de forţă 27
Fig. 1.18
Dacă la varianta din fig. 1.18 a, cursa de presare este realizată doar prin
intermediul pârghiilor (4), varianta prezentată în fig. 1.18 b realizează cursa
de presare şi prin deplasarea, de-a lungul coloanelor (6), a şurubului (1),
datorită pârghiilor (5). Schemele de încărcare ale principalelor elemente
componente se stabilesc asemănător cu cele prezentate la cricurile cu pârghii
(v. fig. 1.9).
28 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Fig. 1.19
Fig. 1.21
rotaţie şi realizează o forţă F, în zona frontală a capătului de arbore, prin
intermediul lagărului axial (3). Pârghiile (4), solidar legate, în mişcare de
translaţie, de piuliţa (2), realizează extragerea inelului rulmentului de pe
capătul de arbore. Prin intermediul
braţului (5), solidar cu piuliţa (2), se
poate realiza şi o deplasare a
pârghiilor (4), pe direcţia acestui
braţ, fapt ce face posibilă utilizarea
presei la extragerea inelelor de
rulmenţi de diferite mărimi.
Structural, mecanismul de
acţionare al platformei din fig. 1.22
este identic cu cel al cricului cu
Fig. 1.22 pârghii cu o piuliţă (v. fig. 1.8). Pe
30 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Fig. 1.23
Capitolul 1. Mecanisme cu şuruburi de forţă 31
acţionare. Şurubul (1) este legat solidar de falca mobilă (3) şi execută –
împreună cu aceasta – mişcarea de translaţie şi implicit strângerea între falca
mobilă (3) şi falca fixă (4). La varianta din fig. 1.23 d, pe şurubul (1), legat
solidar de mecanismul de acţionare, şi care execută mişcarea de rotaţie, sunt
plasate piuliţele (2). Acestea se deplasează axial, în sens contrar, şurubul
având cele două porţiuni filetate în sensuri diferite. De cele două piuliţe sunt
legate fălcile mobile (3) şi ( 3 ), între care se realizează strângerea. La
variantele din fig. 1.23 c şi d, şurubul este solicitat la tracţiune.
Fig. 1.26
La tijele filetate neascendente cu mişcare de rotaţie (fig. 1.27):
F Fe (1.17)
M m M t1 M fi M fg (1.18)
La tijele ascendente cu mişcare de rotaţie (fig. 1.28):
F Fe F fg sin m (1.19)
M m M t1 M fg cos m M fs (1.20)
În expresiile de mai sus s-au folosit notaţiile:
Fe – forţa maximă din capul tijei necesară creării etanşeităţii între
organele de închidere ale robinetului;
Ffg – forţa de frecare dintre tijă şi garnitura cutiei de etanşare;
Mt1 – momentul necesar învingerii frecărilor între spirele filetului
şurubului şi piuliţei la strângere:
M t1 F 2 tg 2
d
(1.21)
2
Capitolul 1. Mecanisme cu şuruburi de forţă 33
Fig. 1.27
Fig. 1.28
unde:
2 – unghiul mediu de înclinare a spirei filetului;
d2 – diametrul mediu al filetului, mm;
34 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
1
arctg1 arctg – unghiul de frecare dintre spirele
cos
2
filetului tijei şi piuliţei. Valorile coeficientului de frecare 1 se iau din
tabelul 1.1.
Mfi – momentul de frecare în
lagărul axial inelar (la gulerul bucşei)
(fig. 1.29 a):
d
M fi i F mi , N.mm (1.22)
2
în care:
F – forţa axială pe lagăr, N;
dmi – diametrul mediu al
inelului, mm;
Fig. 1.29 i – coeficientul de frecare pe
inel, a cărui valoare se poate lua din tabelul 1.2.
Tabelul 1.1
Materialul Materialul Filet în afara Filet în afara Filet în
tijei piuliţei mediului cu mediului cu interiorul
ungere bună ungere slabă construcţiei
(în mediu)
bronz, alamă, 0,15 0,17 0,20 – 0,25
Oţel fontă
oţel 0,20 0,25 0,30 – 0,35
mase plastice 0,10 0,12 –
Tabelul 1.2
Materialul Coeficientul
Umărul Sprijinul de frecare, i
Oţel Bronz 0,20
Oţel Fontă 0,22
Oţel Oţel 0,30
Alamă Fontă 0,20
Mfs – momentul de frecare în capul tijei (crapodină sferică - fig. 1.29
b):
M fs 0 ,25 s F d s , N.mm (1.23)
în care:
2 F Rs
d s 1,76 3 , mm (1.24)
E
Capitolul 1. Mecanisme cu şuruburi de forţă 35
Fig. 1.30
Capitolul 1. Mecanisme cu şuruburi de forţă 37
II. Lagărele axiale sunt aşezate lângă fiecare lagăr radial, la partea
interioară.
Şi aici sunt două cazuri:
1. Şurubul asigură deplasarea piuliţei spre dreapta; variaţia forţelor
şi momentelor în diferite porţiuni este prezentată în fig. 1.30 c.
Porţiunile cele mai solicitate sunt:
- porţiunea a – b, solicitată la răsucire, datorită Mtot şi la încovoiere,
datorită forţelor de la roata dinţată;
- porţiunea c – d, solicitată la torsiune, datorită momentului Mt1 +Mt2,
la compresiune, datorită forţei F şi la încovoiere, datorită momentului de
încovoiere de la roata dinţată.
2. Şurubul asigură deplasarea piuliţei spre stânga; variaţia forţelor şi
momentelor în diferite porţiuni este dată în fig. 1.30 d.
Porţiunile cele mai solicitate sunt:
- porţiunea a – b solicitată la torsiune, datorită momentului Mtot, şi la
încovoiere, datorită forţelor de la roata dinţată;
- porţiunea d – e solicitată la torsiune, datorită momentului
Mt1+Mt2+Mt3,, la compresiune, datorită forţei F şi la încovoiere, datorită
forţelor de la roata dinţată.
III. Lagărele axiale sunt aşezate lângă fiecare lagăr radial la partea
exterioară.
Există şi aici două cazuri:
1. Şurubul asigură deplasarea piuliţei spre dreapta; variaţia forţelor
şi momentelor în diferite porţiuni este dată în fig. 1.30 e.
Porţiunile cele mai solicitate sunt:
- porţiunea a – b este solicitată la torsiune, datorită momentului Mtot, şi
la încovoiere, datorită forţelor de la roata dinţată;
- porţiunea d – e este solicitată la torsiune, datorită momentului
Mt1+Mt2+Mt3, la compresiune, datorită forţei F şi la încovoiere, datorită
forţelor de la roata dinţată.
2. Şurubul asigură deplasarea piuliţei spre stânga; variaţia forţelor şi
a momentelor în diferite porţiuni este prezentată în fig. 1.30 f.
Porţiunile cele mai solicitate sunt:
- porţiunea b – c este solicitată la torsiune, datorită momentului
Mt1+Mt2+Mt4, la compresiune, datorită forţei F şi la încovoiere datorită
forţelor de la roata dinţată.
CAPITOLUL 2
Fig. 2.1
p
În cazul pasului normal, la care raportul este cuprins în domeniul
d2
p
0 ,04 0 ,115 , condiţia de autofrânare este respectată pentru
d2
40 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
p
coeficienţii de frecare mari 0 ,12 0 ,115 şi parţial pentru
d 2 max
valori mai mici ale acestora.
La filetele cu pas mare, deoarece valoarea minimă a raportului este
p
0 ,07 , un număr mic de filete îndeplinesc condiţia de
d 2 min
autofrânare, dacă coeficientul de frecare are valoarea minimă 0,08 ,
existând şi situaţii în care condiţia de autofrânare nu este îndeplinită chiar
pentru coeficienţi de frecare mari ( 0,12 ), datorită mărimii pasului,
p
raportul depăşind această valoare.
d2
La filetele cu două sau mai multe începuturi, pentru determinarea
unghiului α2 se va face raportul între cursa axială, identică cu pasul elicei pz,
şi produsul d 2 ( p z p x numărul de începuturi, p fiind pasul profilului),
p
adică 2 z . Aceste filete au un randament al transmisiei şurub –
d2
piuliţă superior filetelor cu un început, realizează o deplasare axială rapidă,
dar nu îndeplinesc condiţia de autofrânare, fapt pentru care nu sunt folosite
la mecanismele de ridicat.
Deplasările axiale, la o rotaţie completă a şurubului, depind de
mărimea pasului, fiind mici la paşi mici şi mari la paşi mari. Ar fi
avantajoasă, din acest punct de vedere, alegerea paşilor mari, utilizarea
acestora fiind însă limitată din considerentele de mai sus.
Numărul de spire ale piuliţei creşte odată cu micşorarea pasului,
ajungându-se la piuliţe cu număr mare de spire, soluţie neagreată tehnic,
datorită repartiţiei neuniforme a sarcinii pe spirele piuliţei.
Având în vedere cele prezentate, pentru cricuri se recomandă
utilizarea filetului trapezoidal cu pas normal, care îndeplineşte cel mai bine
o mare parte din condiţiile impuse acestor transmisii.
Se precizează faptul că filetul trapezoidal este cel mai utilizat filet de
mişcare, datorită multiplelor avantaje pe care le prezintă, fapt pentru care
este prezentat în detaliu conform SR ISO 2901, 2902, 2903 şi 2904.
Fig. 2.2
dimensiunile nominale ale filetului pătrat în domeniul d = 10...100 mm sunt
indicate în anexa 2.
Filetul pătrat are utilizare limitată datorită apariţiei jocului axial ca
urmare a uzurii flancurilor. Eliminarea acestui joc impune schimbarea
piuliţei sau utilizarea a două piuliţe cu suprafeţe înclinate. Prezenţa jocului
axial duce la apariţia şocurilor la schimbarea sensului de rotaţie.
Filetul pătrat nu asigură o centrare suficientă a piuliţei în raport cu
şurubul datorită jocului radial existent la exteriorul profilului.
Ca dezavantaje ale acestui tip de filet se mai amintesc: rezistenţă şi
rigiditate a spirei scăzute, prelucrarea prin frezare şi rectificare se poate face
numai în condiţii speciale.
Filetul pătrat este recomandat pentru transmiterea sarcinilor relativ
mici care lucrează într-un singur sens, fără şocuri şi vibraţii, în situaţiile
când se cere asigurarea unui randament mare a mecanismelor cu şurub –
piuliţă.
Filetul pătrat nu este standardizat în prezent. Valori orientative
pentru elementele geometrice pot fi alese din anexa 2.
Fig. 2.3
Fig. 2.4
Relaţiile de calcul :
H1 0,5 p ; D4 d 2 ac ;
H 4 0 ,5 p ac h3 ; D1 d 2 H1 d p ;
H
z 0 ,25 p 1 ; ac = 0,15 mm pentru p = 1,5 mm;
2
R1max 0 ,5 ac ; ac = 0,25 mm pentru 2 p 5 mm;
H 1,866 p ; ac = 0,5 mm pentru 6 p 12 mm;
Capitolul 2. Şuruburi de forţă cu alunecare 43
Fig. 2.5
Notare:
Filet trapezoidal cu un singur început, filet dreapta: Tr d x p (de
exemplu, Tr 28 x 5);
Filet trapezoidal cu două începuturi, filet dreapta: Tr d x pz (p) de
exemplu, Tr 28 x 10 (p5)) ;
Filetul trapezoidal pe stânga se notează adăugând după simbolul
filetului grupul de litere LM: Tr d x p LM (de exemplu, Tr 28 x 5
LM).
Notarea completă a unui filet, conform SR ISO 2903, trebuie să
cuprindă o notare pentru simbolul filetului şi dimensiunile acestuia şi o
notare pentru toleranţa filetului.
Notarea toleranţei cuprinde numai un simbol corespunzător
toleranţei la diametrul mediu. Nu este necesar să se noteze toleranţele la
diametrele de vârf, deoarece pentru D1 şi d este specificată o singură treaptă
de precizie, poziţia toleranţei fiind întotdeauna aceeaşi.
Notarea toleranţei trebuie să cuprindă o cifră, care indică treapta de
precizie pentru diametrul mediu şi o literă, care indică poziţia toleranţei la
diametrul mediu – majusculă pentru filetul interior (al piuliţei) şi obişnuită
pentru filetul exterior (al şurubului).
Astfel, pentru un filet trapezoidal cu diametrul nominal de 40 mm şi
pasul de 7 mm, filetul fiind dreapta, cu un singur început, simbolurile prin
care vor fi definite elementele componente şi toleranţele pentru piuliţă,
şurub şi ajustajul filetat sunt:
pentru piuliţă (filet interior): Tr 40 x 7 – 7H;
pentru şurub (filet exterior): Tr 40 x 7 – 7e;
pentru ajustajul filetat: Tr 40 x 7 – 7H/7e.
Observaţie:
Poziţia toleranţelor pentru filetul piuliţei şi al şurubului şi abaterile
fundamentale pentru diametrele caracteristice, precum şi notarea completă a
filetelor sunt prezentate în § 2.3.1.
Fig. 2.6
Filetul ferăstrău este prezentat în fig. 2.6 şi are dimensiunile
standardizate în STAS 2234/1-75 putând fi executat cu pas normal, fin sau
mare.
Relaţiile de calcul:
d = D = diametrul nominal al filetului;
D1 d 2 H1 d 1,5 p ; ac 0 ,11777 p ;
D2 d 2 d 0,75 p ; a 0 ,1 p ;
d 3 d 2 h3 ; w 0 ,26384 p ;
H1 0,75 p ; e wa;
H 1,5878 p ; R 0 ,12427 p ;
h3 H1 ae 0 ,86777 p .
Gama de dimensiuni nominale în domeniul d = 10 ... 100 mm, în
conformitate cu STAS 2234/2-75, este indicată în anexa 4.
Filetul ferăstrău este utilizat la şuruburi ce preiau sarcini mari,
variabile şi cu şoc, într-un singur sens (ex. în construcţia preselor grele etc).
Notare:
Filet fierăstrău cu un început, filet drept: S d x p (de exemplu,
S 36 x 5).
Filet ferăstrău cu mai multe începuturi: S d x pz(p) (de exemplu,
S 36 x 12 (p6)).
Filet fierăstrău stânga, cu un început: S d x p LM (de exemplu,
S 36 x 6 LM).
Filet ferăstrău stânga, cu două începuturi: S d x pz (p) LM (de
exemplu, S 36 x 12 (p6) LM).
46 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Fig. 2.7
Elementele geometrice ale filetului, se calculează cu relaţiile:
t 1,866 p ; b 0,683 ;
t1 0,5 p ; r 0 ,2385 p ;
t 2 0,0835 p ; r1 0,255579 p ;
a 0 ,05 p ; r1 0 ,221 p .
Este un caz particular al filetului trapezoidal faţă de care prezintă
următoarele avantaje:
- rezistenţă sporită la oboseală ca urmare a eliminării concentrării
tensiunii la fundul filetului datorită razelor de racordare mari;
- funcţionarea mai sigură şi durabilitatea sporită în condiţii
nefavorabile de exploatare (praf, nisip, noroi, apă, zăpadă, etc.);
- montarea uşoară dată de lipsa muchiilor.
Capitolul 2. Şuruburi de forţă cu alunecare 47
Fig. 2.8
Practic, poziţiile toleranţelor sunt standardizate pentru diametrul
mediu:
Capitolul 2. Şuruburi de forţă cu alunecare 49
Fig. 2.9
Fig. 2.10
respectiv cu abatere fundamentală zero, independent de poziţia toleranţei la
diametrul mediu.
Abaterile fundamentale la diametrul mediu al filetului şurubului şi la
cel al piuliţei sunt prezentate în tabelul 2.2.
50 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Tabelul 2.2
Abateri fundamentale
Piuliţă Şurub
Pasul p D2 d2
H, c, e,
EI es es
mm μm μm μm
1,5 -140 -67
2 -150 -71
3 -170 -85
4 -190 -95
5 -212 -106
6 -236 -118
7 -250 -125
8 0 -265 -132
9 -280 -140
10 -300 -150
12 -335 -170
14 -355 -180
16 -375 -190
18 -400 -200
20 -425 -212
Tabelul 2.4
Toleranţe la diametrul mediu, pentru
Clasă de
Piuliţe Şuruburi
precizie
N L N L
Mijlocie 7H 8H 7e 8e
Grosolană 8H 9H 8c 9c
Tabelul 2.5
Diametrul exterior de Lungimi de înşurubare, l
bază, d Pasul N L
De la Până la p De la Până la Peste
(exclusiv) (inclusiv) (exclusiv) (inclusiv) (exclusiv)
2 8 24 24
3 11 32 32
11,2 22,4 4 15 43 43
5 18 53 53
8 30 85 85
3 12 36 36
5 21 63 63
6 25 75 75
22,4 45 7 30 85 85
8 34 100 100
10 42 125 125
12 50 150 150
3 15 45 45
4 19 56 56
8 38 118 118
9 43 132 132
45 90 10 50 140 140
12 60 170 170
14 67 200 200
16 75 236 236
18 85 265 265
Dimensiunile sunt date în mm.
52 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Fig. 2.11
Astfel, valorile toleranţelor TD2 şi Td2 specificate în tabelul 2.7 se
stabilesc prin înmulţirea cu factorii indicaţi în tabelul 2.6.
Tabelul 2.6
Numărul de începuturi 2 3 4 5 şi peste
Factor de multiplicare 1,12 1,25 1,4 1,6
Tabelul 2.7
Diametrul exterior de Toleranţă, μm
bază d, mm Pasul TD2 Td2
de la până la P, mm Treapta de precizie
(exclusiv) (inclusiv) 7 8 9 7 8 9
2 265 335 425 200 250 315
3 300 375 475 224 280 335
11,2 22,4 4 355 450 560 265 335 400
5 375 475 600 280 355 450
8 475 600 750 355 450 560
3 335 425 530 250 315 400
5 400 500 630 300 375 475
6 450 560 710 335 425 530
22,4 45 7 475 600 750 355 450 560
8 500 630 800 375 475 600
10 530 670 850 400 500 630
12 560 710 900 425 530 710
3 355 450 560 265 335 425
4 400 500 630 300 375 475
8 530 670 850 400 500 630
9 560 710 900 425 530 670
45 90 10 560 710 900 425 530 670
12 630 800 1000 475 600 750
14 670 850 1060 500 630 800
16 710 900 1120 530 670 850
18 750 950 1180 560 710 900
Capitolul 2. Şuruburi de forţă cu alunecare 53
Tabelul 2.8
Toleranţa, μm
Pasul P, TD1 Td
mm
Treapta de precizie 4
2 236 180
3 315 236
4 375 300
5 450 335
6 500 375
7 560 425
8 630 450
9 670 500
10 710 530
12 800 600
14 900 670
16 1000 710
18 1120 800
Tabelul 2.9
Toleranţă Td3, μm
Diametrul exterior de bază
Pasul Poziţia câmpului de toleranţă la diametrul mediu
d, mm
p, c e
de la până la mm Trepte de precizie
(exclusiv) (inclusiv) 7 8 9 7 8 9
2 400 462 544 321 383 465
3 450 520 614 365 435 529
11,2 22,4 4 521 609 690 426 514 595
5 562 656 775 456 550 669
8 709 828 965 576 695 832
3 482 564 670 397 479 585
5 587 681 806 481 575 700
6 655 767 899 537 649 781
22,4 45 7 694 813 950 569 688 825
8 734 859 1015 601 726 882
10 800 925 1087 650 775 937
12 866 998 1223 691 823 1048
3 501 589 701 416 504 616
4 565 659 784 470 564 689
45 90 8 765 890 1052 632 757 919
9 811 943 1118 671 803 978
10 831 963 1138 681 813 988
54 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
18,500 00,575
EI T
Filetul piuliţei (interior): Tr 24 x 5 – 8H .
EI
- diametrul interior: EI D1 0 (fig. 2.8) pentru câmpul de toleranţă H,
iar TD1 450 m (tabelul 2.8).
19,000 00, 450
- diametrul mediu: EI D2 0 pentru câmpul de toleranţă H, iar
TD2 500 m (tabelul 2.6).
21,500 00,500
Dacă filetul ar fi cu două începuturi Tr 24 10p5 8H / 8e
dimensiunile tolerate ar fi aceleaşi cu excepţia diametrului mediu (tabelul
2.6).
Td 2 0,375 1,12 0,410mm , deci:
21,500 00,,106
516
TD2 0,500 1,12 0,560mm , deci:
21,500 00,560
Fig. 2.12
56 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Fig. 2.13
Tabelul 2.10
Poziţia câmpului de toleranţă
H c e h
Pasul Filet interior Filet exterior
p, mm D1, D2 , D d2 d, d3
Abateri fundamentale, μm
ai as
2 -150 -71
3 -170 -85
4 -190 -95
5 -212 -106
6 -236 -118
7 -250 -125
8 -265 -132
0 0
9 -280 -140
10 -300 -150
12 -335 -170
14 -355 -180
16 -375 -190
18 -400 -200
20 -425 -212
Capitolul 2. Şuruburi de forţă cu alunecare 57
Tabelul 2.12
Pasul p,
TD1, μm Tabelul 2.13
mm
2 236 Diametrul nominal,
3 315 d TD Td
4 375 până la H10 h9
Peste
5 450 (inclusiv)
6 500 mm m
7 560 6 10 58 36
8 630 10 18 70 43
9 670 18 30 84 52
10 710 30 50 100 62
12 800 50 80 120 74
14 900 80 120 140 87
16 1000
18 1120
20 1180
Alegerea câmpurilor de toleranţă se face ca şi la filetul trapezoidal în
funcţie de clasa de execuţie a filetului şi lungimea de înşurubare.
Sunt stabilite aceleaşi clase de execuţie, şi anume:
- mijlocie, de uz general;
- grosolană, pentru cazurile în care execuţia se face în condiţii
tehnologice dificile.
58 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Ø 29 ,5000 0 ,560 ;
- diametrul mediu: AiD2 0 ; TD2 = 475 μm;
Ø 34 ,7500 0 ,475 ;
- diametrul exterior: AiD 0 ; TD = 100 μm;
Ø 400 0 ,100 .
Fig. 2.14
Tabelul 2.14
Filet exterior Filet interior
Diametrul Pasul d d2 d3 D1 D2 D4
nominal d3, p, Abaterea limită, μm
mm mm
es ei es ei es ES EI ES EI EI
Peste 5,6 la 2,540 0 -200 0 -160 0 +340 0 +272 0 0
11,2
Peste 11,2 2,540 0 -215 0 -172 0 +365 0 +292 0 0
la 22,4 3,175 0 -236 0 -189 0 +401 0 +321 0 0
Peste 22,4 3,175 0 -240 0 -192 0 +408 0 +326 0 0
la 45 4,233 0 -283 0 -226 0 +480 0 +384 0 0
Peste 45 la 4,233 0 -303 0 -242 0 +514 0 +411 0 0
90
Tabelul 2.15
Diametrul Pasul Filet exterior Filet interior
nominal d, p, mm Toleranţe, μm
mm Td Td2 TD2 TD1
Peste 5,6 la 2,540 200 160 272 340
11,2
Peste 11,2 2,540 215 172 292 365
la 22,4 3,175 236 189 321 401
Peste 22,4 3,175 240 192 326 408
la 45 4,233 283 226 384 480
Peste 45 la 4,233 303 242 411 514
90
Tabelul 2.16
Diametrul nominal d, mm Pasul p, mm L, mm
Peste 5,6 la 11,2 2,540 26
2,540 28
Peste 11,2 la 22,4
3,175 35
3,175 40
Peste 22,5 la 45 4,233 54
Peste 45 la 90 4,233 61
elasticitate mai mic decât cel al materialului şurubului, ceea ce are ca efect
uniformizarea repartizării sarcinii pe spire, îmbunătăţirea comportării la
oboseală şi ca urmare creşterea duratei de funcţionare. Alegerea materialului
pentru piuliţă, ca element al transmisiei şurub-piuliţă, se va face în aşa fel
încât să se limiteze presiunea de contact dintre spirele piuliţei şi ale
şurubului la valori reduse, evitându-se astfel uzura prematură. Se mai ţine
cont şi de recomandările bazate pe experienţe, care indică utilizarea unor
cupluri de materiale care au o comportare bună din punct de vedere al
rezistenţei la uzură, ca de exemplu: oţel pe fontă; oţel pe bronz moale; oţel
pe fontă antifricţiune. Nu este indicat să se utilizeze acelaşi material pentru
piuliţă şi pentru şurubul de forţă.
În tabelul 2.19 sunt date valori ale presiunilor admisibile în funcţie
de materialele componente ale cuplei de frecare.
Alegerea presiunilor admisibile se va face în funcţie de frecvenţa
acţionărilor. Pentru şuruburi acţionate foarte des, când este necesară
menţinerea îndelungată a preciziei se pot alege presiuni admisibile p a< 0,5
MPa.
Tabelul 2.19
Valori ale presiunilor admisibile şi a rezistenţelor admisibile la strivire
pentru cupla de frecare şurub-piuliţă din construcţia mecanismului cu şurub
pa, σastr ,
Nr. (suprafeţe (suprafeţe
Materialele cuplei de frecare
crt. mobile) imobile)
MPa MPa
1 Oţel călit - bronz 12...13 42...55
2 Oţel necălit - bronz 8...10 42...55
3 Oţel călit - fontă antifricţiune 7... 9 35...45
4 Oţel necălit - fontă antifricţiune 6.... 7 35...45
5 Oţel necălit - fontă cenuşie 5 35...45
6 Oţel - oţel 7...13 65...100
4k F
d1 (2.2)
at ( c )
în care:
k - coeficient care ţine seama de solicitarea de torsiune la strângerea
şurubului. Pentru coeficientul k se recomandă, în funcţie de modul de
rezemare al şurubului şi de destinaţia acestuia, valorile cuprinse în limitele
k 1,2 1,5 (tabelul 2.24).
Tabelul 2.24
Tipul mecanismului k
Şurub pentru cricuri 1,25 ÷ 1,30
Şurub pentru presă cu lagăr axial de alunecare 1,35 ÷ 1,50
Şurub pentru presă cu lagăr axial de rostogolire 1,30 ÷1,35
m
m - reprezintă coeficientul de înălţime a piuliţei (m –
d2
înălţimea piuliţei); m = 1,2…2,5 pentru piuliţe întregi şi m = 2,5…3,5
pentru piuliţe din două bucăţi. Valorile superioare se aleg pentru şuruburi cu
diametre mici. [19, 25]
pa - tensiunea admisibilă la strivire, MPa (tabelul 2.19).
Valorile obţinute pentru d1 (relaţia 2.2) sau d 2 (relaţia 2.3) se
rotunjesc la valoarea standardizată imediat superioară şi se identifică
dimensiunile filetului adoptat conform anexelor 2…5.
Observaţie.
În cazul şuruburilor care au o porţiune de secţiune poligonală pentru
acţionarea lor (capăt pătrat sau hexagonal), de exemplu cele de la presele cu
piuliţă fixă (fig. 4.15, 4.16 şi 4.17) se impune o verificare preliminară a
acestor secţiuni. Numai după aceea se trece la dezvoltarea construcţiei.
Din fig. 1.3, 1.8, 1.9, 1.12 ... 1.16 şi 1.18 … 1.23 se constată că
solicitarea acestei secţiuni este de torsiune produsă de momentul M m :
M
t m at , MPa (2.4)
Wp
k 'M t1
sau: t at , MPa (2.5)
Wp
în care:
M m - momentul total necesar acţionării şurubului, Nmm;
k – coeficient care ţine seama de tipul lagărului axial: pentru lagăr
cu rulment k = 1,1; pentru lagăr de alunecare k = 2;
W p - modulul de rezistenţă polar al secţiunii, în mm³; pentru secţiune
pătrată W p = 0,208 a 2 [31], a – latura pătratului; pentru o secţiune
hexagonală W p = 0,223 A S [14, 25], în care A este aria hexagonului, iar S
deschiderea cheii.
6. Verificarea autofrânării.
La cricuri se verifică autofrânarea cu relaţia:
2 ' (2.6)
în care:
p
2 arctg - este unghiul de înclinare a elicei pe cilindrul de
d2
diametru d 2 ;
' arctg este unghiul de frecare; - coeficient de frecare
cos
pentru cuplul de materiale şi calitatea ungerii ( = 0,1…0,18); - unghiul
de înclinare a flancului filetului (la filetul trapezoidal = 150; la filetul
ferăstrău = 30, iar la filetul pătrat = 00).
b) Cric telescopic.
Lungimea minimă L f 1 a filetului şurubului principal rezultă din
relaţia:
h
L f 1 p1 m2 3 p1 (2.10)
p1 p2
unde:
p1 , p2 - sunt paşii filetelor şurubului principal, respectiv secundar;
h – cursa maximă;
m2 - lungimea filetului interior al şurubului secundar dată în fig.
2.19 (se determină cu o relaţie de tip 2.8).
Lungimea efectivă a filetului se poate lua mai mare decât L f 1 . Acest
fapt este posibil deoarece se constată, în timpul proiectării, că în interiorul
şurubului secundar rămâne un spaţiu neutilizat pe direcţie axială. Mărirea
lungimii filetate este şi utilă, deoarece permite aducerea cupei în poziţia
iniţială sub sarcină, fără a se consuma prin aceasta o parte din cursa utilă.
nu poate fi introdus în piuliţă. Din acest punct de vedere forma şurubului din
fig. 2.16 este greşită Dgs d 3 ; D p 2 d 3 .
b) Cric telescopic.
Există două variante :
1) cupa se reazemă la partea superioară a
şurubului (fig. 2.27).
2) cupa se reazemă pe un guler (fig. 2.17).
Diametrul exterior al gulerului se determină din
condiţia de rezistenţă la strivire cu cupa:
4F
Dgs Dcs
2
, mm (2.13)
astr
unde:
Fig. 2.16 F se ia în N, Dcs în mm, iar astr (aleasă pentru
suprafeţele imobile - tabelul 2.19) în MPa.
Grosimea minimă a gulerului, hg se determină din condiţia de
rezistenţă la încovoiere, considerând acoperitor că sarcina acţionează la
marginea gulerului. Secţiunea periculoasă este A – A.
hg
3 F Dgs Dcs , mm (2.14)
Dcs ai
în care:
ai este tensiunea admisibilă la
încovoiere, în MPa.
Lungimea l cs a extremităţii
şurubului se ia mai mică decât lungimea
lci a alezajului cupei (la soluţia din fig.
2.17) pentru a se evita suprapoziţionarea.
unde:
pa - este presiunea de contact admisibilă, în MPa.
Grosimea minimă h p a pivotului se determină din condiţia de
rezistenţă la încovoiere. Secţiunea critică este B – B:
hp
3 F D p 2 Dt
, mm (2.16)
Dt ai
Fig. 2.18
În cazul rezemării şurubului pe un rulment axial (fig. 2.18 b) se
procedează astfel:
- se alege rulmentul astfel încât capacitatea lui statică C 0 să fie:
C0 F (2.17)
iar din STAS rezultă dimensiunile rulmentului. Se alege D p 2 astfel încât să
fie mai mare decât diametrul d m al cercului centrelor bilelor, dar mai mic
78 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
h pr
3 F dm d f , mm (2.18)
d f ai
Fig. 2.19
Capitolul 2. Şuruburi de forţă cu alunecare 79
b) Cric telescopic.
Secţiunea este solicitată de un moment de torsiune egal cu:
M m M t1II M tx , N.mm (2.26)
unde:
M t1II - este momentul de torsiune din tabelul 2.25, iar M tx este
partea din momentul de înşurubare M t1I (corespunzător filetului interior)
care revine lungimii l x (fig. 2.19).
l
M tx M t1I x (2.27)
m2
Rezultă:
M
t m at , MPa (2.28)
Wp
Capitolul 2. Şuruburi de forţă cu alunecare 81
82 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Capitolul 2. Şuruburi de forţă cu alunecare 83
în care:
I min - este momentul de inerţie minim al unei secţiuni cuprinse în
porţiunea care se flambează iar A este aria acestei secţiuni. Pentru o porţiune
filetată:
d14 d
I min 0 ,4 0 ,6 (2.31)
64 d1
Tabelul 2.28
Nr.
Crt. Materialul a b
1 OL 50 350 1,15
2 OLC 45 450 1,67
3 OLC 50 472 1,87
Pentru o construcţie de tipul celei din fig. 2.22 cu notaţiile din fig.
2.22, forţa critică de flambaj se determină cu relaţia de forma (2.34) în care
kf are valorile din tabelul 2.30.
Tabelul 2.30
I1 l
Valorile lui kf în funcţie de raportul 2
I2 l
0,2 0,4 0,6 0,8
0,01 0,15 0,27 0,60 2,26
0,1 1,47 2,40 4,50 8,59
0,2 2,80 4,22 6,69 9,33
0,4 50,9 6,68 8,51 9,67
0,6 6,98 8,19 9,24 9,78
0,8 8,55 9,18 9,63 9,84
4k F
De D2 , mm (2.35)
at
unde, la alegerea tensiunii admisibile la tracţiune at , MPa se va ţine seama
de prezenţa concentratorului de tensiune (filetul).
Fig. 2.26
88 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
- diametrul alezajului d f De .
Din STAS mai rezultă Dr şi d m .
e) Diametrul gulerului piuliţei, Dg .
Se ia:
d m Dg Dr (2.44)
f) Grosimea gulerului, hg :
hg 1,6 g 3 (2.45)
g) Lungimea, ld a porţiunii degajate.
Dacă pana care împiedică rotirea şurubului este montată pe şurub,
atunci ld se corelează cu cursa acestuia.
Dacă pana este montată în capacul de ghidare a şurubului atunci
lungimea ld va depinde de lungimea filetului şurubului. Pentru filet lung
rezultă o lungime minimă a lui ld .
1. Stabilirea dimensiunilor.
Diametrul Dcs al suprafeţei de reazem dintre cupă şi capul şurubului,
în cazul variantei cu lagăr axial de alunecare (fig. 2.27), se determină din
condiţia de rezistenţă la presiunea de contact:
4F
Dcs (2.47)
D pa
unde:
F - este sarcina de ridicat, în N;
D 0,96...0,9375 , reprezintă factorul dimensional al suprafeţei de
sprijin, considerând D0 0,2...0,25 Dcs , mm;
pa 25...40 MPa, presiunea admisibilă de contact, pentru cuplul de
materiale oţel/oţel şi oţel/fontă.
unde:
F - se ia în N, Dcs şi D0 în mm;
pa = 25…40 MPa.
Fig. 2.29
2. Verificarea cupei.
Dacă cupa este rezemată pe suprafaţa superioară a şurubului de forţă
(cric cu piuliţă rotitoare şi cric telescopic cu dublă acţiune) se verifică
strivirea dintre cupă şi şurub:
Capitolul 2. Şuruburi de forţă cu alunecare 95
4F
str astr , MPa (2.55)
Dcs2
- la încovoiere:
i
3 F Dgs Dcs , MPa (2.57)
ai
Dcs hg2
în care F se ia în N, Dgs, Dcs şi hg în mm;
astr - presiunea admisibilă de contact pentru suprafeţele imobile, în
MPa;
ai - tensiunea admisibilă la încovoiere, în MPa.
6 Mt
s2 as 2 , MPa. (2.60)
d Dcs
2
unde:
f - tensiunea de forfecare din ştift, în MPa;
s1 - tensiunea de strivire între ştift şi cupă, în MPa;
s 2 - tensiunea de strivire între ştift şi şurub, în MPa;
M t 0,5 M t1 - pentru cricul cu piuliţă rotitoare, în Nmm;
M t M t1 - pentru cricul telescopic cu dublă acţiune, în Nmm;
M t1 - momentul de înşurubare care solicită şurubul principal, în Nmm;
96 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Fig. 2.30
Capitolul 2. Şuruburi de forţă cu alunecare 97
Fig. 2.31
Principalele dimensiuni ale mecanismelor de acţionare cu clichet se
determină cu ajutorul calculului de rezistenţă.
1. Lungimea manivelei.
Lungimea manivelei se determină în funcţie de momentul de
torsiune total care trebuie să fie realizat la acţionarea cricului sau a presei:
Mm
Lc , mm; (2.63)
K ni Fm
L Lc l 0 , mm, (2.64)
unde: Lc - este lungimea de calcul a manivelei, în mm;
L – lungimea efectivă a manivelei, în mm;
l0 – lungimea necesară prinderii manivelei, în mm şi anume:
l 0 50 mm, pentru un muncitor;
l 0 100 mm, pentru doi muncitori;
98 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
3. Verificarea manivelei
Verificarea mecanismului de acţionare cu clichet orizontal se
verifică la încovoiere în secţiunile A – A şi C – C, cu relaţiile:
- Secţiunea A – A:
Capitolul 2. Şuruburi de forţă cu alunecare 99
32 K ni Fm Lc Lm l
i1 ai , MPa (2.69)
D
D 4 d 54
- Secţiunea C – C:
3 K ni Fm Lc l1
i2 ai , MPa (2.70)
b1 db 2 1
unde:
b1 0,6...0,8 d , în mm;
d – diametrul exterior al filetului şurubului pe care se montează
mecanismul de acţionare, în mm;
db – diametrul bolţului, se determină la paragraful 2.7.2.4, în mm;
1 0,5...0,6 ; = 5…15 mm (se alege în funcţie de sarcină);
l1 – se determină în paragraful 2.7.2.3, în mm.
În cazul mecanismului de acţionare cu clichet vertical prelungitorul
se verifică la încovoiere în secţiunea B – B (fig. 2.31), iar cordonul de
sudură se verifică la forfecare:
- încovoiere, secţiunea B – B:
32 K ni Fm L Lm
i1 ai , MPa (2.71)
D
D d5
4 4
1. Stabilirea dimensiunilor.
Dimensiunile roţii de clichet (fig. 2.32) se pot determina cu relaţiile:
a 0 ,7 d , mm, pentru conturul pătrat;
a 0 ,5 d , mm, pentru conturul hexagonal;
z 0 ,1 Lc , z min 8 dinţi;
100 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Di 1,4 d , mm;
Di
Dm , mm;
1 0 ,25
z
Dm
t , mm;
z
b 0 ,5 t , mm;
h 0 ,5 b , mm;
Fig. 2.32 De Di 2 h , mm.
unde:
d - este diametrul exterior al filetului şurubului pe care se montează
roata de clichet, în mm;
z – numărul de dinţi al roţii de clichet.
Frc
s1 as1 , MPa (2.75)
bh
unde:
Frc - se ia în N, b şi h în mm;
as1 80...100 MPa.
Suprafaţa de contact dintre roata de clichet şi şurubul pe care se
montează aceasta este solicitată la strivire (fig. 2.33 şi 2.34). Tensiunea de
strivire pe suprafaţă se determină cu relaţia:
12 M m
s2 as 2 , MPa (2.76)
n1 a 2
unde: Mm - se ia în Nmm, a şi în mm;
as 2 80 MPa;
n1 = 4, pentru locaş pătrat;
n1 = 6, pentru locaş hexagonal.
Relaţia (2.76) se foloseşte şi în cazul preselor la verificarea
suprafeţei de contact dintre capul pătrat al şurubului de forţă şi manivelă,
respectiv între suprafaţa de calare a piuliţei şi roata de mână.
În cazul preselor cu piuliţă rotitoare, la care roata de mână se
montează pe piuliţă cu pană paralelă, aceasta se alege din STAS 1004-81 în
funcţie de diametrul piuliţei dp, pe care se montează roata. Se pot utiliza şi
penele paralele subţiri STAS 9501-81.
Pana se verifică la presiune de contact şi forfecare, cu relaţiile:
- presiune de contact:
4 Mm
p pa , MPa (2.77)
d p h lp
102 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
- forfecare:
2 Mm
f af , MPa (2.78)
d p b lp
unde:
Mm - se ia în Nmm, dp, h, lp şi b în mm;
dp – diametrul piuliţei pe care se montează roata de mână;
b, h, lp – lăţimea, înălţimea şi lungimea penei paralele.
l1 0 ,8...1 Dm ;
Dm
arcsin ;
2 l1
180 De Di
tg ; 3...50 ; 2 .
Dm
Desenul începe cu construcţia clichetului şi continuă cu dinţii roţii
de clichet.
Clichetul vertical rezultă constructiv în funcţie de dimensiunile
manivelei (fig. 2.36).
2. Verificarea clichetului.
a) Clichetul orizontal:
6F x F
ech 2rc rc a , MPa (2.79)
g g
Capitolul 2. Şuruburi de forţă cu alunecare 103
unde:
ech - este tensiunea echivalentă (încovoiere şi compresiune) din
clichet, în MPa;
g, x, l1, l2 – se măsoară pe desen, în mm;
a 100...120 MPa.
b) Clichetul vertical:
6 Frc l1
i ai , MPa (2.80)
c h12
unde:
i - este tensiunea efectivă de încovoiere în secţiunea A – A a
clichetului vertical, în MPa;
c = h;
h – înălţimea dintelui roţii de clichet, în mm;
l
Fb Frc 1 , în N.
l2
Fig. 2.39
Capitolul 2. Şuruburi de forţă cu alunecare 105
Tabelul 2.32
Nr. Elementul de calcul Simbol Relaţii de calcul. Recomandări
crt.
1 Indicele arcului i Dm
i Se alege i = 8…10
d
2 Coeficientul de K K = 1,20 – pentru i = 8;
formă K = 1,17 – pentru i = 9;
K = 1,16 – pentru i = 10.
3 Diametrul spirei d Se adoptă d = 0,8…1,5 mm
(d =0,8; 0,9; 1; 1,1; 1,2; 1,3; 1,4;
1,5)
4 Diametrul de Dm Dm i d , mm
înfăşurare
5 Forţa de montaj Fa1 Fa1 2,5...5 , N
6 Numărul de spire n Se adoptă n = 4…8
active
7 Numărul total de nt nt n nr , unde nr 1,5
spire (numărul spirelor de reazem)
8 Săgeata de montaj f1 8 Fa1 Dm3
f1 n , mm; unde
G d4
G 8,5 10 4 MPa – pentru oţel.
9 Săgeata maximă fn f n f1 s ,
unde s – cursa de lucru a arcului
(se măsoară pe desen, în mm)
10 Sarcina maximă de Fan f
exploatare Fan Fa1 n , N
f1
(nominală)
11 Tensiunea efectivă t 8 K Fan Dm
de torsiune t at , MPa
d3
unde at = 650 MPa pentru
51VCr11A
12 Rigiditatea arcului Ka G d4
Ka , N/mm
8 n Dm3
13 Lungimea arcului Hb H b nt d , mm
blocat (spiră pe
spiră)
106 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
unde:
ac 80...100 MPa.
2. Corp sudat.
Varianta sudată se foloseşte atât la cricul telescopic cu dublă acţiune
cât şi la cel cu piuliţă rotitoare pentru care este dată o soluţie în fig. 2.41.
Recomandări constructive:
Dr este diametrul exterior al şaibei de carcasă a rulmentului axial;
De – diametrul exterior al piuliţei;
D6 d f 1...6 , mm;
unde:
df - este diametrul interior al şaibei de fus a rulmentului axial;
D5, D6, D7 se aleg corespunzător dimensiunilor de ţevi din STAS
404/2-80, 530/1-80, 530/2-80, 7657-80, 8726-80;
l1 2...4 , mm;
l2 – se alege corespunzător tipului rulmentului axial din STAS 6603-
75;
l c 5...10 , mm;
108 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Fig. 2.41
l T l c 40...70 , mm,
unde:
T - este înălţimea rulmentului axial;
b 8...15 , mm;
D8 D7 6...10 , mm,
cu condiţia:
D8 D6
2 , mm;
2
D9 D7 30...50 , mm; D9 80 , mm;
4F
D10 D9 unde as are valorile date la § 2.7.3.1 pct. 1 şi
as
Capitolul 2. Şuruburi de forţă cu alunecare 109
D10 D9
20 mm 50 mm ;
2
h h l s ;
unde:
h este cursa maximă a şurubului;
ls – gabaritul elementului de blocare a rotaţiei şurubului, măsurat pe
direcţia axei cricului;
H 1 h l c b 6...15 mm;
H H 1 l l c .
Verificarea se face la:
- compresiune în secţiunea B – B cu relaţia:
4F
c ac
D7 D6 2 b1 D7 D6
2 2
(2.89)
1. Corpul turnat.
Recomandări constructive pentru varianta din figura 2.42:
D5 Dr 2...5 , mm;
unde:
Dr - este diametrul exterior al şaibei de carcasă a rulmentului axial.
Dacă se alege soluţia fără rulment, atunci se ia Dr D g ;
D6 - se alege conform STAS 3336-81 corespunzător diametrelor
şuruburilor (M8 sau M10) de fixare a flanşei;
D7 D5 D6 10...15 , mm;
D8 D7 D6 10...20 , mm;
D9 D p 2 2...5 , mm,
unde:
D p 2 - este diametrul maxim al capului şurubului ce se montează
prin acest alezaj;
D10 - se alege conform STAS 3336-81 corespunzător diametrelor
şuruburilor de fundaţie (M10, M12, M14, M16, M20).
110 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Fig. 2.42
Locaşurile şi suprafeţele de reazem pentru organele de asamblare
filetate se vor alege conform STAS 11574-83.
a1 12...30 , mm;
a2 0 ,3...0 ,8 a1 ;
b2 D8 ;
b1 0,4...0,8b2 ;
c1 1,2...2 a1 25 , mm;
Capitolul 2. Şuruburi de forţă cu alunecare 111
c 2 c1 ;
l1 2...4 , mm; l 2 3...10 , mm;
L1 2...3 D8 - valorile mai mici se vor alege în cazul în care cursa
maximă este mai mică;
L2 L1 ;
H 1 c1 40...70 , mm;
H 2 T hg 7...12 , mm,
unde:
T - este înălţimea rulmentului axial
( T 0 la varianta fără rulment axial);
hg – înălţimea gulerului piuliţei;
H 3 H 2 0,7...1,0 De ,
unde:
De - este diametrul de centrare a
piuliţei în corp.
H se determină în funcţie de H1, H3,
cursa maximă, grosimea plăcii cu canale T,
lungimea flanşei etc.
20...45 - în loc de zona
o
Fig. 2.44
D4 D g D3 D4
La alegerea lui D4 se va ţine cont de soluţia de fixare a piuliţei în
traversa fixă (prin presare sau cu şuruburi).
Diametrul interior al porţiunii filetate a coloanei se determină cu
relaţia:
Capitolul 2. Şuruburi de forţă cu alunecare 113
4 Fc
d1 (2.94)
at
unde:
F
Fc - este forţa de întindere din coloană ( 1,15...1,25 );
2
at - tensiunea admisibilă la tracţiune în tija filetului (vezi § 2.4)
d – se alege din standarde corespunzător unui diametru interior a
filetului mai mare sau egal cu d1;
d 3 d 1...6 , mm;
d 4 d 3 6...12 , mm;
d 4 25 , mm;
d d ;
l1 2...5 , mm;
l2 se alege cu 2…5 mm mai mult decât lungimea găurii filetate din
piuliţă;
l3 d 3 ;
l4 se alege conform STAS 9025-81;
H 1 m hg 0...4 , mm;
H 2 l3 2...4 , mm;
H 3 l 4 5...10 , mm;
H4 H3 ;
a = 20…30, mm;
b 0 ,5...1 a 6 , mm;
c 8...15 , mm;
e 0,6...0,8 c ;
L1 5...8 De ;
L2 L1 .
Forma şi dimensiunile găurilor de fixare a presei se vor alege
conform indicaţiilor din STAS 3336-81 şi STAS 11574-83 corespunzător
diametrelor şuruburilor de fundaţie (M10, M12, M14, M16 sau M20).
Verificarea traversei fixe se face la încovoiere în secţiunea A – A cu
relaţia:
M 3F l
i i ai (2.95)
W D3 De H12
CAPITOLUL 3
Fig. 3.3
Unghiul de contact are de asemenea o influenţă directă asupra
performanţelor unei astfel de
transmisii. În fig. 3.4 sunt prezentate
dependenţele forţei axiale limită Fa,
rigidităţii axiale c şi randamentului
de unghiul de contact (cazul =
90 este considerat optim) [9, 10].
Obţinerea unui profil cu = 90
ridică probleme tehnologice dificile;
marea majoritate a firmelor
constructoare realizează aceste
profile cu = 45. În cazul unor
unghiuri de contact mari se impun
măsuri constructive speciale pentru
Fig. 3.4 reducerea jocurilor axiale.
Capitolul 3. Şuruburi de forţă cu rostogolire 119
Fig. 3.5
r3 0 ,2 r ; r4 0 ,15 r . (3.6)
d1 d 0 2R c1 (3.8)
D2 d 0 2R c1 (3.11)
120 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
180 a r (3.12)
Fig. 3.8
De asemenea se recomandă să existe următoarea relaţie între
lungimea şurubului şi diametrul său: l / d 0 25 . Pentru şuruburi de
precizie, în mecanica fină, l / d 0 15 .
Elementele geometrice ale profilului filetului se determină pornind
de la d1 calculat, încadrând elementele standardizate în şirurile de valori
indicate de norme. În acest scop se vor utiliza şi relaţiile geometrice.
Capitolul 3. Şuruburi de forţă cu rostogolire 123
Fig. 3.9
uniform pe numărul z de bile din zona de lucru (fig. 3.9). Între şurub şi
piuliţă forţa se transmite prin intermediul bilelor, sub forma unei forţe
normale Fn , orientată după direcţia liniei de contact. Folosind condiţiile de
echilibru static se determină componentele: axială Fa , radială Fr şi
tangenţială Ft (fig. 3.9):
Fa F zc (3.20)
Ft F tg zc (3.21)
Fr F zc tg cos (3.22)
Fn F zc sin cos (3.23)
Prin introducerea unghiului de frecare
relaţiile (3.213.23) ţin seama şi de prezenţa
forţelor de frecare dintre suprafeţele aflate în
contact.
În cazul unei transmisii reale, datorită
erorilor de profil ale bilelor şi ale căilor de rulare,
forţa este preluată de un număr de bile zc, inferior
numărului teoretic z [20, 26]:
Fig. 3.10 zc =(0,70,9) z (3.24)
Sub acţiunea forţei normale Fn bilele şi
căile de rulare sunt supuse unei solicitări de contact punctiform (fig. 3.10),
rezultând o stare de tensiuni spaţială. Prin particularizarea relaţiilor generale
ale contactului elastic au fost obţinute relaţiile (3.25) – (3.27), cu care se
124 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
R r r0 r cos
2 2
2 Rr
max 1,32 3,49 3 Fn E (3.25)
R r0 Rr
R r r0 r cos
2 2
Fn Rr
1,41 1,71 3 (3.26)
R r0 E Rr
R r r0 r cos 3 Fn 2 R r (3.27)
2
a 1,32 0 ,98
R r0 E Rr
După [5,19] tensiunea maximă de contact se poate stabili, calculând
mai întâi sarcina axială specifică:
F
p (3.28)
z1d w k ia cos
2
unde:
z1 – numărul de bile dintr-o spiră activă; dw – diametrul bilelor;
k – coeficient de neuniformitate a încărcării bilelor; de obicei se
admite k = 0,8; ia – numărul de spire active.
Deoarece unghiul elicei este mic, se poate admite:
F
p (3.29)
z1d w2 kia
Cu valoarea calculată a lui p poate fi determinată tensiunea maximă
c
max pentru o valoare prescrisă a jocului radial relativ: 1 (fig. 3.11,
dw
3.12 şi 3.13).
Valoarea tensiunii maxime admise este [max] ad.= 5000 MPa pentru
suprafeţele în contact ale şurubului şi piuliţei cu duritatea HRC 53 şi
duritatea bilelor HRC 63.
Dependenţa unghiului de contact faţă de max este dată în fig. 3.14.
Forţa axială statică capabilă a fi preluată de o transmisie cu şurub cu
bile, este:
Fst pst z1 d w2 k ia (3.30)
unde:
p st - sarcina specifică statică admisă, care se determină conform fig.
3.15 în funcţie de jocul radial relativ .
Capitolul 3. Şuruburi de forţă cu rostogolire 125
Fig. 3.11
Fig. 3.12
126 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Fig. 3.13
Fig. 3.14
Capitolul 3. Şuruburi de forţă cu rostogolire 127
z 0 ,7 d w2 sin cos
C 650 , N (3.41)
1 0 ,02 d w2
Între sarcina dinamică de bază C, forţa axială F şi durabilitatea L
se admite existenţa relaţiei (3.42), specifică calculului rulmenţilor:
L10 C Fe 3 , 106 rotaţii (3.42)
în care forţa dinamică echivalentă Fe se determină cu relaţia:
Fe F f d f H (3.43)
Coeficientul dinamic fd se alege din tabelul 3.5, iar coeficientul de
duritate fH din fig. 3.17.
3.4.6. Randamente.
Notând cu unghiul de frecare de rostogolire, pentru calculul
randamentului transmisiei şurub - piuliţă cu bile se aplică relaţiile stabilite
pentru transmisia cu şurub cu frecare de alunecare.
Pentru cazul în care şurubul este elementul motor, rezultând o
mişcare de translaţie pentru piuliţă, se aplică relaţia (3.48), iar pentru cazul
în care piuliţa este element motor, rezultând o mişcare de rotaţie pentru
şurub, se aplică relaţia (3.49):
tg
(3.48)
tg
tg
' (3.49)
tg
Unghiul de frecare de rostogolire se calculează în funcţie de
coeficientul f de frecare la
mişcarea de rostogolire:
tg f r sin (3.50)
Pentru bile din oţel
călit care se rostogolesc pe
suprafeţe din oţel călit cu
rugozitatea medie 0,2 m,
f = (810)·10-3 mm; dacă
bilele se rostogolesc pe
suprafeţe din oţel necălit,
Fig. 3.18 f = (5080)·10-3 mm [26].
132 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
După alţi autori, [20, 27], când duritatea suprafeţelor în contact este
minim 60 HRC se poate lua max ad 2 ,5...3103 , MPa sau
max ad 4,5 HB , MPa.
Dependenţa unghiului de contact faţă de max este dată în fig.
3.14.
19. Se calculează sarcina statică capabilă a fi preluată de transmisie
Fst (v. relaţia 3.30) sau capacitatea de încărcare statică C0 (v. relaţiile 3.36,
3.38 sau 3.40), astfel ca Fst F sau C0 F .
20. Dacă se cere durabilitatea transmisiei L10 sau L10 h , se va
determina mai întâi sarcina dinamică de bază C (v. relaţia 3.41) şi apoi se va
aplica relaţia 3.42.
Fig. 3.19
3.5.2. Piuliţa.
În majoritatea cazurilor, piuliţa se execută din acelaşi material ca şi
şurubul. De obicei se utilizează oţeluri aliate cu crom.
Din punct de vedere constructiv, piuliţele pot fi:
- cu unul sau mai multe începuturi;
- cu o secţiune sau mai multe secţiuni; în fig. 3.20 este reprezentată o
piuliţă cu două secţiuni.
Diametrul mediu, d0, se determină din considerente constructive, din
condiţiile de rezistenţă sau, în cazul şuruburilor lungi, din condiţia de
flambaj, precum şi în funcţie de dimensiunile bilelor. Din punctul de vedere
al durabilităţii este necesar să se aleagă bile cu diametre mari; totuşi, acest
Capitolul 3. Şuruburi de forţă cu rostogolire 135
Fig. 3.20
Numărul spirelor se determină constructiv în funcţie de condiţiile de
lucru ale mecanismului. Şi în acest caz îşi păstrează valabilitatea concluziile
cu privire la repartiţia sarcinilor pe bile. Astfel, după unele date, repartiţia
sarcinii, în acest caz, se prezintă astfel: prima spiră 55 – 65 %; a doua spiră
25 – 35 %; a treia spiră 7 – 11 %; a patra spiră 1%.
Ţinând seama pe de altă parte şi de caracterul mişcării (rostogolire) se
recomandă ca numărul de spire lucrătoare să se ia destul de mic. În acest
sens se recomandă ca numărul de spire active să se ia de la 1,66 până la 2,5.
Numărul total de spire:
i ia 1,5...2 ,0 (3.52)
unde: (1,5…2,0) sunt aşa-zisele spire parazite; se aleg din motive
constructive.
136 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Fig. 3.23
Capitolul 3. Şuruburi de forţă cu rostogolire 137
Piesa (3), care uşurează această trecere, este dintele deflectorului, (1)
fiind şurubul, (2) – piuliţa, iar (4) – capacul. S-a constatat că, cu cât este mai
mic jocul a, dintre profilul canalului şi dintele deflectorului, cu atât trecerea
este mai lină şi cu atât pierderile prin frecare (la trecere) sunt mai mici.
Valorile recomandate pentru jocul a sunt 0,3 – 0,5 mm, iar uneori se
ajunge şi la 0,1- 0,2 mm.
Fig. 3.24
Trecerea bilelor este influenţată şi de raza rtr. Cu cât este mai mare
această rază, cu atât trecerea este mai lină şi frecarea mai mică. Totuşi,
pentru raze rtr mari spaţiul x se măreşte şi se iveşte primejdia înţepenirii
bilelor (fig. 3.22). De aceea nu se recomandă să se ia valori prea mari pentru
rtr . Constructiv, pentru piuliţele cu o secţiune, deflectoarele pot fi în formă
de şaibe (fig. 3.23), şi de bucşe (fig. 3.24), iar pentru piuliţe cu două
secţiuni, în formă de bucşă dublă (fig. 3.25). În cazul piuliţelor cu mai multe
Fig. 3.25
138 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Fig. 3.26
Există soluţii la care organele de întoarcere a bilelor se fac prin
exterior (fig. 3.27), printr-un canal de derivaţie. În acest caz, raza la trecerea
bilelor, rtr, este limitată de grosimea bucşei exterioare, care se îmbină cu
piuliţa prin şuruburi. Deoarece prelucrarea canalelor interioare este destul de
greoaie, unele firme utilizează drept canale de întoarcere ţevi cilindrice (vezi
fig. 4.31), care se montează în
orificiile piuliţei şi ale căror axe
sunt tangente la canalele cu
diametrul d0. Diametrul tubului se
ia de 1,03 d.
Această soluţie micşorează
Fig. 3.27 mult grosimea corpului piuliţei.
Totuşi, ea prezintă o serie de
dificultăţi la montaj şi se poate utiliza numai în cazurile în care există spaţiu
suficient pentru aceasta.
Organele de direcţie, fie exterioare, fie interioare, se fac de obicei
din oţeluri cementate sau nitrurate cu duritate mărită, cu o bună rezistenţă la
fenomenul de oboseală de contact (pitting).
CAPITOLUL 4
SOLUŢII CONSTRUCTIVE
Cupa (6) are altă formă, iar limitatorul de cursă (8) al şurubului este
un inel elastic montat într-un canal executat în partea inferioară a şurubului.
Varianta prezentată în fig. 4.3 se poate folosi în cazul unor serii mari
de fabricaţie.
mici corpul poate fi o construcţie sudată (fig. 4.9 şi 4.10) sau obţinut din
laminate prelucrate pe maşini-unelte (fig. 4.11 şi 4.12).
Piuliţele pot avea forme diferite, putând fi construite ca piese
separate sau corp comun cu alte piese ca de exemplu: împreună cu roata
dinţată conică (fig. 4.7), împreună cu corpul (fig. 4.9).
Modul de fixare şi centrare a piuliţei pe corp poate de asemenea să
difere, fixarea putându-se face cu ajutorul unor şuruburi sau ştifturi filetate
(fig. 4.8, 4.10, 4.11 şi 4.12), prin sudare (fig. 4.9) sau utilizând asamblări cu
strângere.
Cupa cricului ca şi piuliţele pot fi realizate ca piese distincte fixate
pe capătul şurubului cu ajutorul ştifturilor cilindrice sau conice (fig. 4.7, 4.8,
4.10 şi 4.11), prin sudare (fig. 4.9) sau corp comun cu şurubul (fig. 4.12).
Fixarea roţii de clichet pe piesa pe care o pune în mişcare de rotaţie
se poate face pe contur poligonal pătrat sau hexagon (fig. 4.7, 4.8 şi 4.12),
prin sudare (fig. 4.9), cu pană (fig. 4.10).
În cazul existenţei unor suprafeţe în contact între care există mişcare
relativă de alunecare şi presiuni de contact mari se recomandă utilizarea
unor rulmenţi axiali care micşorează pierderile prin frecare, elimină uzura
pieselor în contact şi îmbunătăţesc randamentul cricului (fig. 4.7).
(7), executată din bronz sau fontă este centrată în corpul presei şi se sprijină
axial pe rulmentul axial cu bile (8) care preia sarcina axială ce apare în tija
şurubului în timpul presării. Rulmentul axial (8) are rolul de a înlocui
frecarea de alunecare ce ar apare între piuliţă şi piesa de reazem cu frecarea
de rostogolire la care pierderile prin frecare sunt mult mai reduse. Piuliţa
este acţionată în mişcarea sa de rotaţie de către butucul cu manetele (9),
fixarea împotriva rotirii piuliţei faţă de butuc realizându-se prin pana
paralelă (11). Pentru ca butucul să nu iasă de pe piuliţa rotitoare, este fixat
cu piuliţa cu caneluri (12).
Pentru a se reduce frecările dintre spirele filetului şi ale piuliţei,
dintre piuliţă şi corpul presei şi dintre elementele ce alcătuiesc rulmentul
axial, aceste zone se ung cu unsori consistente corespunzătoare.
În fig. 4.19 este prezentată presa cu piuliţă rotitoare cu două
coloane. Masa (1) se execută prin turnare din fontă. Cele două coloane (2)
care susţin traversa fixă (6) au secţiunea plină şi se execută din oţel carbon
de construcţie (din semifabricate laminate). Şurubul de mişcare (3) este fixat
împotriva rotirii în traversă mobilă (15) cu ajutorul unui ştift (16) care se
montează cu ajustaj intermediar în capătul şurubului şi cu joc în alezajul din
traversa mobilă (15). Traversa fixă (6) executată prin turnare din fontă sau
oţel, se montează pe capetele celor două coloane cu ajustaj intermediar
(strângere mică) şi se fixează cu ajutorul piuliţelor (8).
Piuliţa rotitoare (13), executată din fontă sau bronz, este acţionată de
manetele (10) care, prin intermediul butucului şi a penei paralele (12),
imprimă piuliţei mişcarea de rotaţie. Piuliţa este fixată în sens radial în
coloana fixă (6) (frecare de alunecare) iar în sens axial se sprijină pe
rulmentul axial cu bile (14) (frecare de rostogolire).
Considerând construcţia asimetrică, faţă de axa de rotaţie a şurubului
de mişcare, cele două coloane (2) sunt egal încărcate (fiecare cu jumătate
din forţa ce acţionează în şurub). În cazul acestei construcţii secţiunea
şurubului nu este slăbită prin practicarea canalului de pană, încărcarea este
mai uniformă, execuţia este mai simplă. Dezavantajul constă în faptul că
piesele care se presează sau se decupează (prin ştanţare) etc. trebuie să intre
între cele două coloane.
Presa cu piuliţă rotitoare prezentată în fig. 4.20 este o construcţie ce
se montează pe masa muncitorului lăcătuş şi se utilizează în special pentru
montarea şi demontarea unor piese de dimensiuni reduse ce formează
ajustaje cu strângere.
Această presă este alcătuită dintr-o masă (1) ce se execută prin
turnare din oţel (sau din elemente sudate). Cu masa (1) face corp comun o
brăţară elastică în care se fixează coloana cilindrică (executată din ţeavă) ce
se sudează de placa (7) alcătuind astfel o parte din corpul presei.
166 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Capitolul 4. Soluţii constructive 167
168 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Fig. 4.22
Fig. 4.30
Mişcarea de rotaţie a şurubului (2), se transmite piuliţei (3), care este
filetată atât în interior cât şi în exterior. În interior, între spirele piuliţei şi ale
şurubului, există bile iar în exterior, între spirele piuliţei şi carcasei (1), filet
dreptunghiular obişnuit. Şurubul execută numai o mişcare de rotaţie, iar
piuliţa o mişcare de rotaţie şi translaţie. Direcţia celor două filete este
diferită, iar filetul exterior îndeplineşte condiţia de autofrânare. Această
condiţie va fi asigurată numai în direcţia în care permite rotire filetul
exterior. În rest transmiterea mişcării se face numai prin intermediul bilelor,
deci cu frecări mult mai mici. Întreg mecanismul este montat pe rulmenţii
radiali-axiali (4).
Există unele mecanisme care lucrează cu strângere, în sensul că între
spirele piuliţei şi ale şurubului nu rămâne nici un fel de joc axial. Un astfel
de dispozitiv devine mai rigid şi
lucrează foarte bine în condiţiile
în care forţele sau momentele
acţionează prin impulsuri;
totodată cere mai puţină îngrijire.
Schema unui astfel de
mecanism este arătată în fig.
4.31. Piuliţa este compusă din
două bucăţi, strânse între ele prin
intermediul flanşelor (1) şi (2) şi
a şuruburilor de strângere (3).
Fig. 4.31 Fiecare jumătate de piuliţă este
prevăzută cu câte un canal 4 (sub
formă tubulară), pentru readucerea bilelor. Aşezarea bilelor după strângere
178 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Fig. 4.33
Dispozitivul descris este o construcţie compactă pe diametru şi
prezintă o bună etanşare. Ca dezavantaje se menţionează: dificultate în ceea
ce priveşte executarea canalelor cu mai multe începuturi, deci mai multe
spire lucrătoare şi o inerţie mai mare a mecanismului.
CAPITOLUL 5
5.1. GENERALITĂŢI
Există mai multe metode pentru calculul asamblărilor cu flanşe.
Toate acestea sunt de fapt metode de verificare şi nu de dimensionare
propriu-zisă. Mai cunoscute sunt: metoda ASME (SUA), metoda AD-M
(Germania), metoda de calcul la sarcini limită (Rusia).
Metoda ASME [30, 34] se bazează pe un bogat material
experimental şi permite determinarea separată a tensiunilor inelare,
meridionale şi radiale. Calculele sunt în acest caz uşurate de existenţa
graficelor, pe baza cărora se determină unii factori din relaţiile de calcul.
presiune, a fost adoptată în mai multe ţări (Anglia, Rusia, România, etc.).
În vederea calculului, flanşele sunt împărţite în trei grupe: flanşe de
tip integral (fig. 5.1), flanşe de tip liber (fig. 5.2) şi flanşe de tip opţional
(fig. 5.3).
1
3
(5.4)
h Sm D1
1 0,82 lg
Sm rm D
unde: h - grosimea flanşei, mm;
S m S p 0 S p1 - grosimea medie a ţevii pe porţiunea conică, mm;
1
2
D Sm
rm - raza medie a ţevii pe porţiunea conică, mm;
2 2
D1 şi D - diametrul exterior şi respectiv interior al flanşei, mm.
Tensiunea de încovoiere în secţiunea periculoasă a flanşei (secţiunea
AB) este:
6M 6 Ps a D
i 2 i 0,6 ct
D S p1 S p1
2
(5.5)
S p1
unde: ct - limita de curgere a materialului flanşei la temperatura de lucru
(calcul). La temperaturi ridicate (t > 400°C), se va considera rezistenţa de
durată a materialelor.
Din relaţia (5.5) se constată că pentru micşorarea tensiunilor din
flanşe, se poate acţiona:
a) prin apropierea axelor şuruburilor de ţeavă (micşorarea mărimii
aD);
b) prin mărirea grosimii ţevii în locul de trecere către flanşă (Sp1).
Totuşi, trebuie avut în vedere că, la conicităţi mari (Ex. K=1:2) se
obţine o consolidare locală sigură, dar maximul tensiunilor se deplasează
către secţiunea mai subţire a ţevii.
Di
unde: D2 - diametrul cercului axelor şuruburilor, mm;
Capitolul 5. Calculul asamblărilor cu flanşe 185
1
(5.10)
2
unde:
rm S p 0 h D2 z d g
3
0,72 (5.11)
l1 m
S Dt
unde: dg - diametrul găurii pentru şurub, mm;
Dt - diametrul mediu al ţevii, mm.
Într-un calcul aproximativ se poate lua 0,8...1 .
Tensiunea de încovoiere în flanşă, în secţiunea AB, va fi:
6 Mi
i 0,6 rt , MPa
D2 z d g h 2
(5.12)
Dt2 S m aD
*f 0,8 1 , mm/N (5.31)
D32 3 D1
E h lg
D
În calculele aproximative se poate lua:
S
2 0,3 m (5.32)
aD
unde:
ct R tp 0, 2 - limita de curgere a materialului şurubului la temperatura
de lucru.
La temperaturi ridicate, calculul se bazează pe rezistenţa tehnică de
durată rt / 100.000 Rr / 100.000 sau pe limita tehnică de fluaj
1t / 100.000 R1 / 100.000 .
Coeficientul de siguranţă a şurubului se determină din relaţia :
Capitolul 5. Calculul asamblărilor cu flanşe 199
cs
rt / 100.000 1t / 100.000 (5.41)
tst
cu condiţia ca cs = 1,5….2,5 .
Rezistenţa şuruburilor flanşelor trebuie să fie verificată şi la
încercarea hidraulică şi pentru regimul tranzitoriu de încalzire.
Tensiunea din şuruburi la presiunea de încercare hidraulică pph este:
D32
4 F0 p ph
tph 0,6...0,9 20
4
(5.42)
z d12 c
de diametrele D şi D3 :
FT
D32 D 2
pc , N (5.45)
4
sau:
FT F FD , N (5.46)
Aceste forţe produc încovoierea discului flanşei în jurul cercului cu
diametrul D3 . Momentul încovoietor total are următoarele expresii:
- la strângerea iniţială:
M S aG Fg , N mm (5.47)
D2 D3
unde: aG , mm (5.48)
2
- pentru condiţiile de exploatare:
M 0 a D FD aG FG aT FT , N mm (5.49)
D D S p1
unde: aD 2 (5.50)
2 2
pentru flanşele de tip integral, fig. 5.1 şi fig. 5.3;
D D
aD 2 (5.51)
2
pentru flanşele de tip liber, fig. 5.2 şi fig. 5.3;
D D
aT 3 aG (5.52)
4
pentru toate tipurile de flanşe, cu excepţia fig. 5.2, a;
aT aG (5.53)
pentru flanşele de tip liber pe ţeavă răsfrântă, fig. 5.2, a.
Valoarea de calcul a momentului încovoietor este cea mai mare
valoare obţinută din relaţiile:
M c maxM c1 ; M c 2
aft
unde: M c1 Ms; M c2 M 0 (5.54)
af20
După metoda ASME [30, 34], tensiunile în flanşă pe cele trei direcţii
principale (meridională A , inelară T şi radială R ) au următoarele
expresii:
K f KM M c
A , MPa (5.55)
K 3 D S p21
Capitolul 5. Calculul asamblărilor cu flanşe 201
4
1 K 1 K M M c
R
5
, MPa (5.56)
K3 D h2
Y KM M c
T Z R , MPa (5.57)
D h2
unde: M c - momentul încovoietor de calcul ;
K f - factor pentru corecţia tensiunilor din gâtul flanşei (fig. 5.8), ce
depinde de rapoartele adimensionale S p1 / S p 0 şi L / L0 , unde:
L0 D S p 0
a1
R tp 0, 2 sau ct R 20 sau r20
sau m
(5.66)
c s1 cs2
cu:
cs1 = 1,5 şi cs2 = 2,4.
La temperaturi ridicate şi durată mare a funcţionării, se va lua
valoarea cea mai mică rezultată din relaţia:
Rt
a 2 r / 100.000
sau rt / 100.000 Rt
sau 1 / 100.000
sau 1t / 100.000
(5.67)
c f1 cf2
cu:
cf1 = 1,5 şi cf2 = 1,0 , unde rt 100.000 ( Rrt 100.000 ) este rezistenţa
tehnică de durată şi 1t 100.000 ( R1t 100.000 ) este limita tehnică de fluaj.
208 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
t c t fluid t 0 , oC (5.84)
t f t fluid t 0 t cf o
C (5.85)
,
t s t fluid t 0 t cs , oC (5.86)
unde:
t cf şi t cs – reprezintă diferenţa de temperatură dintre conductă şi
flanşă, respectiv conductă şi şurub (v. tabelul 5.4).
E tp
2
l pi
c
t
S d g2 , N/mm (5.89)
l pi k
p
4
t
E p Ap
sau: c tp , N/mm (5.90)
l p1 l p 2
corespunzătoare, succesiv, relaţiilor (5.69), (5.70), (5.77) şi (5.79).
Tabelul 5.4
Exemple de diferenţe de temperatură dintre şuruburi si elementele
unei asamblări cu flanşe (bine izolate termic în contact cu vapori de apă).
Diferenţa de temperatură între Temperatura aburului în timpul
elementele unei asamblări cu flanşe exploatării, 0C
300 350 400 450 500
Flanşă de tip integral (cu gât)
Diferenţa de tempe- încălzire 20 35 55 90 150
ratură dintre flanşă şi exploatare 12 15 17 19 20
şurub în perioada de
Diferenţa de tempe- încălzire 55 75 105 145 210
ratură dintre garnitura
de etanşare şi şuruburi exploatare 20 24 27 29 30
în perioada de
Flanşă de tip liber, flanşe inelare sudate
Diferenţa de tempe- încălzire 13 22 34 50 85
ratură dintre flanşă şi exploatare 3 5 6 8 9
şurub în perioada de
Diferenţa de tempe- încălzire 70 90 110 140 170
ratură dintre umărul sau exploatare 10 15 20 25 30
bordura ţevii şi şuruburi
în perioada de
Verificarea şurubului.
16
în care:
cs
Fo1 Ft1 F1 (5.96)
cs c p
F FG
unde: Ft1 F1 Fr1 (5.97)
z z
cu F, calculată cu relaţia (5.22) şi FG cu relaţia (5.19).
Capitolul 5. Calculul asamblărilor cu flanşe 215
Tabelul 5.6
Relaţii de calcul pentru tensiunile admisibile.
Relaţia de calcul Coeficienţi de siguranţă
Dacă t c 400 C o
as
t
as1 Pentru oţelurile carbon:
Dacă t c 400 o C as
t
min ast
1 , as 2
t
c ss 2,8 - pentru c / r 0,6
c ss 2,3 - pentru c / r 0,6
unde :
ct sau R tp 0, 2
as1
t
; Pentru oţelurile austenitice:
c ss c ss 1,9 - pentru c / r 0,6
t 5 t 5
as
t
min r / 10 , 1 / 10 ;
2
c fs1 c fs 2
c fs1 1,8 ; c fs 2 1,1
Pentru t 20 o C :
c sau R p 0, 2
as
20
c ss
Verificarea etanşeităţii.
M1 rm S p 0 p c rm2
4,25 1,03 (5.115)
E S 3p 0 E S p0 rm S p 0
Tabelul 5.7
Metodologia calculului asamblărilor cu flanşe. [3,30]
Nr. Specificaţie Relaţii de calcul. Recomandări
crt.
1. Date iniţiale: presiunea de calcul pc ;
temperatura de calcul t c ;
condiţii de funcţionare impuse.
2. Date adoptate se determină forma constructivă a suprafeţei de
etanşare, în funcţie de presiunea de calcul pc şi
temperatura de calcul tc a mediului de lucru;
se alege tipul de flanşă (v. fig. 5.1, 5.2 şi 5.3);
se adoptă dimensiunile constructive standardizate
ale flanşelor şi ale elementelor filetate pentru
asamblarea acestora;
se alege materialul flanşelor şi şuruburilor);
se adoptă tipul garniturii şi materialul acesteia (v.
tabelul 5.2).
CALCULUL ASAMBLĂRILOR CU FLANŞE FĂRĂ CONTACT
A. CALCULUL SIMPLIFICAT
I. Asamblare cu flanşe de tip integral
3. Schema de vezi fig. 5.5
calcul
4. Calculul a) forţa totală pe şuruburi (v. relaţia 5.1):
şuruburilor D32
Ps k pc , N
4
b) verificarea şuruburilor la tracţiune (v. relaţia 5.2):
4 Ps
ts 0,6 ct , MPa
z d12
În aceste relaţii:
as
t
; as20 - v. tabelul 6.7;
p
2 - v. relaţia 6.98; 2 arctg
d2
p - pasul filetului (v. tabelul 5.5);
d2 -diametrul mediu al filetului (v.tabelul 5.5);
-unghiul de frecare aparent (v.relaţia 5.99):
1
arctg
cos
2
1 - coeficientul de frecare, (v. tabelul 5.6);
- unghiul profilului filetului (pentru filetele
metrice 60 o );
c) la încercarea hidraulică ( p p ph şi T T0 )
(v. relaţia 5.42):
D32
4 F0 p ph
tph 20
4
z d1 2 as
Metoda II (ISCIR)
Se verifică dacă:
Aef as20
hmin b0 , mm
2 D3 q
unde: b0 - conform tabelului 5.1.
q - conform tabelului 5.2.
16. Verificarea la strângerea iniţială (v. relaţia 5.47):
flanşelor M s a G Fg a G F0 , Nmm
(v. fig. 5.7) D 2 D3
a. Calculul aG , mm
2
momentelor
pentru condiţiile de exploatare (v. relaţia
încovoietoare.
5.49):
M 0 a D FD aG FG aT FT , Nmm
D2
unde: FD p c , N (v. relaţia 5.44)
4
FG 2 D3 b m p c , N (v. relaţia 5.20)
FT
D32 D 2
p c , N (v. relaţia 5.45)
4
pentru flanşe tip integral (fig. 5.1 şi 5.3):
D2 D S p1
aD , mm(v. relaţia 5.50)
2 2
228 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Observaţii
pentru: d1 – v. anexa 1.
21. Calculul flanşei
a) momentul de încovoiere în secţiunea AB (v.
relaţia 5.9):
M i FD l1 , Nmm
unde: FD – forţa internă ce acţionează în
asamblarea cu flanşe:
D52
FD , N
4
De obicei: D5 D .
232 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
0,72
l1 Sm Dt
unde: Sm - grosimea medie a ţevii pe porţiunea
conică:
S m S p 0 S p1
1
2
h - grosimea flanşei, mm;
rm - raza medie a ţevii pe porţiunea conică:
D Sm
rm , mm
2 2
Dt - diametrul mediu al ţevii:
Dt D S p 0 , mm
S p 0 - grosimea gâtului flanşei la capătul
dinspre elementul de recipient (grosimea ţevii),
mm;
S p1 - grosimea gâtului flanşei la capătul
dinspre taler, mm;
D2 - diametrul cercului de amplasare a
şuruburilor, mm;
Pentru calcule aproximative se poate lua:
0,8...1 .
4
Ap S dg 1
8 S 5
100
ANEXA 1
ANEXA 2
FILETE PĂTRATE
ANEXA 3
FILETE METRICE TRAPEZOIDALE ISO
(Extras SR ISO 2904: 1996)
Fig. 1
Tabelul 1
P ac H 4 h3 R1max R2max
1,5 0,15 0,9 0,075 0,15
2 1,25
3 0,25 1,75 0,125 0,25
4 2,25
5 2,75
6 3,5
7 4
8 0,5 4,5 0,25 0,5
9 5
10 5,5
12 6,5
14 1 8 0,5 1
250 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Tabelul 2
Diametrul Diametrul Diametrul Diametrul interior
nominal d Pasul mediu exterior
Şirul 1 Şirul 2 p d 2 D2 D4 d3 D1
8 1,5 7,250 8,300 6,200 6,500
9 1,5 8,250 9,300 7,200 7,500
2 8,000 9,500 6,500 7,000
10 1,5 9,250 10,300 8,200 8,500
2 9,000 10,500 7,500 8,000
11 2 10,000 11,500 8,500 9,000
3 9,500 11,500 7,500 8,000
12 2 10,000 12,500 9,500 10,000
3 10,500 12,500 8,500 9,000
14 2 13,000 14,500 11,500 12,000
3 12,500 14,500 10,500 11,000
16 2 15,000 16,500 13,500 14,000
4 14,000 16,500 11,500 12,000
18 2 17,000 18,500 15,500 16,000
4 16,000 18,500 13,500 14,000
20 2 19,000 20,500 17,500 18,000
4 18,000 20,500 15,500 16,000
3 20,500 22,500 18,500 19,000
22 5 19,500 22,500 16,500 17,000
8 18,000 23,000 13,000 14,000
3 22,500 24,500 20,500 21,000
24 5 21,500 24,500 18,500 19,000
8 20,000 25,000 15,000 16,000
3 24,500 26,500 22,500 23,000
26 5 23,500 26,500 20,500 21,000
8 22,000 27,000 17,000 18,000
3 26,500 28,500 24,500 25,000
28 5 25,500 28,500 22,500 23,000
8 24,000 29,000 19,000 20,000
3 28,500 30,500 26,500 27,000
30 6 27,000 31,000 23,000 24,000
10 25,000 31,000 19,000 20,000
3 30,500 32,500 28,500 29,000
32 6 29,000 33,000 25,000 26,000
10 27,000 33,000 21,000 22,000
Anexa 3. Filete metrice trapezoidale 251
ANEXA 4
FILETE FERĂSTRĂU
(Extras STAS 2234/1-75 - Profile)
Tabelul 1
P ae a e h3 R
2 0,236 0,1414 0,386 1,736 0,249
3 0,353 0,1732 0,618 2,603 0,373
4 0,471 0,2 0,855 3,471 0,497
5 0,589 0,2236 1,096 4,339 0,621
6 0,707 0,2449 1,338 5,207 0,746
7 0,824 0,2646 1,582 6,074 0,870
8 0,942 0,2828 1,828 6,942 0,994
9 1,060 0,3 2,075 7,810 1,118
10 1,178 0,3162 2,322 8,678 1,243
12 1,413 0,3464 2,820 10,413 1,491
14 1,649 0,3742 3,320 12,149 1,740
16 1,884 0,4 3,821 13,884 1,988
254 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Tabelul 1 (continuare)
P ae a e h3 R
18 2,120 0,4243 4,325 15,620 2,237
20 2,355 0,4472 4,830 17,355 2,485
22 2,591 0,4690 5,335 19,091 2,734
24 2.826 0,4899 5,842 20,826 2,982
28 3,298 0,5292 6,858 24,298 3,480
32 3,769 0,5657 7,877 27,769 3,977
36 4,240 0,6 8,898 31,240 4,474
40 4,711 0,6325 9,921 34,711 4,971
44 5,182 0,6633 10,946 38,182 5,468
FILETE FERĂSTRĂU
(Extras STAS 2234/2-75 - Dimensiuni nominale)
Tabelul 2
Diametrul nominal Pas Diametrul Diametrul interior
d=D P mediu
Şirul 1 Şirul 2 Şirul 3 d 2 = D2 d3 D1
10 2 8,500 6,528 7,000
12 2 10,500 8,528 9,000
3 9,750 6,791 7,500
14 2 12,500 10,528 11,000
3 11,750 8,791 9,500
16 2 14,500 12,528 13,000
4 13,000 9,058 10,000
18 2 16,500 14,528 15,000
4 15,000 11,058 12,000
20 2 18,500 16,528 17,000
4 17,000 13,058 14,000
3 19,750 16,791 17,500
22 5 18,250 13,322 14,500
8 16,000 8,166 10,000
3 21,750 18,794 19,500
24 5 20,250 15,322 16,500
8 18,000 10,166 12,000
3 23,750 20,791 21,500
26 5 22,250 17,322 18,500
8 20,000 12,166 14,000
3 25,750 22,791 23,500
28 5 24,250 19,732 20,500
8 22,000 14,166 16,000
3 27,750 24,791 25,500
30 6 25,500 19,586 21,000
10 22,500 12,644 15,000
Anexa 4. Filete ferăstrău 255
Tabelul 2 (continuare)
Diametrul nominal Pas Diametrul Diametrul interior
d=D P mediu
Şirul 1 Şirul 2 Şirul 3 d 2 = D2 d3 D1
3 29,750 26,791 27,500
32 6 27,500 21,588 23,000
10 24,500 14,644 17,000
3 31,750 28,794 29,500
34 6 29,500 23,586 25,000
10 26,500 16,644 19,000
3 33,750 30,794 31,500
36 6 31,500 25,586 27,000
10 28,500 18,644 21,000
3 35,750 32,794 33,500
38 7 32,750 25,852 27,500
10 30,500 20,644 23,000
3 37,750 34,794 35,500
40 7 34,750 27,852 29,500
10 32,500 22,644 25,000
3 39,750 36,794 37,500
42 7 36,750 29,852 31,500
10 31,500 24,644 27,000
3 41,750 38,794 39,500
44 7 38,750 31,852 33,500
12 35,000 23,174 26,000
3 43,750 40,794 41,500
46 8 40,000 32,116 34,000
12 37,000 25,174 28,000
3 45,750 42,794 43,500
48 8 42,000 34,116 36,000
12 39,000 27,174 30,000
3 47,750 44,794 45,500
50 8 44,000 36,116 38,000
12 41,000 29,174 32,000
3 49,750 46,794 47,500
52 8 46,000 38,116 40,000
12 43,000 31,174 34,000
3 52,750 49,794 50,500
55 9 48,250 39,380 41,500
14 44,500 30,702 34,000
3 57,750 54,794 55,500
60 9 53,250 44,380 46,500
14 49,500 35,702 39,000
4 62,000 58,058 59,000
65 10 57,500 47,644 50,000
16 53,000 37,232 41,000
256 TRANSMISII ŞI ASAMBLĂRI CU ŞURUBURI
Tabelul 2 (continuare)
Diametrul nominal Pas Diametrul Diametrul interior
d=D P mediu
Şirul 1 Şirul 2 Şirul 3 d 2 = D2 d3 D1
4 67,000 63,058 64,000
70 10 62,500 52,644 55,000
16 58,000 42,232 46,000
4 72,000 68,058 69,000
75 10 67,500 57,644 60,000
16 63,000 47,232 51,000
4 77,000 73,058 74,000
80 10 72,500 62,644 65,000
16 68,000 52,232 56,000
4 82,000 78,058 79,000
85 12 76,000 64,174 67,000
18 71,500 53,760 58,000
4 87,000 83,058 84,000
90 12 81,000 69,174 72,000
18 76,500 58,760 63,000
4 92,000 88,058 89,000
95 12 86,000 74,174 77,000
18 81,500 63,760 69,000
4 97,000 93,058 94,000
100 12 91,000 79,174 82,000
20 85,000 65,290 70,000
4 102,000 98,058 99,000
105 12 96,000 84,174 87,000
20 90,000 70,290 75,000
4 107,000 103,058 104,000
110 12 101,000 89,174 92,000
20 95,000 72,290 80,000
6 110,500 104,586 106,000
115 14 104,500 90,702 94,000
22 98,500 76,818 82,000
6 115,500 109,586 111,000
120 14 109,500 95,702 99,000
22 103,500 81,818 87,000
6 120,500 114,586 116,000
125 14 114,500 100,702 104,000
22 108,500 86,818 92,000
6 125,500 119,586 121,000
130 14 119,500 105,702 109,000
22 113,500 91,818 97,000
6 130,500 124,586 126,000
135 14 124,500 110,702 114,000
24 117,000 93,348 99,000
Anexa 4. Filete ferăstrău 257
Tabelul 2 (continuare)
Diametrul nominal Pas Diametrul Diametrul interior
d=D P mediu
Şirul 1 Şirul 2 Şirul 3 d 2 = D2 d3 D1
6 135,500 129,586 131,000
140 14 129,500 115,702 119,000
24 122,000 98,348 104,000
6 140,500 134,586 136,000
145 14 134,500 120,702 124,000
24 127,000 103,348 109,000
6 145,500 139,586 141,000
150 16 138,000 122,232 126,000
24 132,000 108,348 114,000
6 150,500 144,586 116,000
155 16 143,000 127,232 131,000
24 137,000 113,348 119,000
6 155,500 149,586 131,000
160 16 148,000 132,232 136,000
28 139,000 111,404 118,000
6 160,500 154,586 156,000
165 16 153,000 137,232 141,000
28 144,000 116,404 123,000
6 165,500 159,586 161,000
170 16 158,000 142,232 146,000
28 149,000 221,404 128,000
175 8 169,000 161,116 163,000
16 163,000 147,232 151,000
28 154,000 226,404 133,000
ANEXA 5
FILETE ROTUNDE
(Extras STAS 668-86)
Elementele geometrice ale filetului se calculeaza cu relatiile:
t 1,866 p ; t 2 0,0835 p ; b 0,683 p ; r1 0,255579 p ;
t1 0,5 p ; a 0,05 p ; r 0,2385 p ; r1 0,221 p .
BIBLIOGRAFIE