Teste gastro enunțuri 2019

Esofag C/S
1. Precizați pentru ce patologie este caracteristică disfagia mai pronunţată la lichide, decât la alimentele
solide:
2. Indicați maladia pentru care pirozisul este simptomul tipic:
3. Identificați în ce patologie este prezentă metaplazia gastrică sau intestinală a mucoasei esofagiene:
4. Identificați pentru care patologie monitorizarea pH esofagian, în 24 ore are valoare diagnostică:
5. Numiți care tip de țesut este caracteristic pentru mucoasa esofagului:
6. La ce nivel se localizează anastomozele porto-cavale esofagiene?
7. Care este noțiunea ce definește odinofagia?
8. Indicați grupul de preparate destinat pentru tratamentul refluxului gastroesofagian:
9. Ce situație permite confirmarea cancerului esofagian?
10. Indicați tactica de tratament în cazul esofagitelor severe şi insucces la terapia medicamentoasă:
11. Marcați tactica de primă intenție la un pacient tânar cu simptome tipice de boală de reflux şi fără semne
de alarmă:
12. Identificați situația clinică ce determină frecvenţa urmăririi endoscopice a pacienţilor cu metaplazie
intestinală la nivelul esofagului distal:
13. Identificați cauza principală a refluxului gastro-esofagian:
14. Marcați grupul de medicamente ce pot induce scăderea tonusului sfincterului esofagian inferior:
15. Marcați simptomul extradigestiv în boala de reflux gastroesofagian:
16. Marcați alimentele ce pot induce refluxul gastroesofagian.
17. Diagnosticarea cării patologii necesită utilizarea manevrei „turn-up” la endoscopia digestivă superioară?
18. Care dintre măsurile generale Nu este binevenită pentru un pacient cu boală de reflux gastroesofagian?
19. Care nozologie Nu poate fi drept complicație indusă de herniile hiatale?
20. Care este atitudinea corectă pentru pacienţii cu boală de reflux gastroesofagian care acuză disfagie?

Esofag C/M

1. Indicați semnele posibile la acalazia cardiei:

2. Indicați care senzație de încetinire sau oprire a bolului alimentar sunt caracteristice pentru disfagie:
3. Menționați maladiile în cadrul cărora poate să apară disfagia:
4. Identificați caracteristicile care definesc acalazia cardiei:
5. Menționați complicaţiile posibile la bolnavii cu reflux gastroesofagian:
6. Menționați medicamentele care provoacă refluxul gastroesofagian:
7. Indicați examinările informative pentru diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian:
8. Indicați examinările informative pentru diagnosticul complicaţiilor bolii de reflux gastroesofagian:
9. Indicați factorii care intervin la producerea herniilor transhiatale prin alunecare:
10. Identificați criteriile distinctive ale sindromului dolor toracic de origine esofagiană față de durerea din
angina pectorală:
11. Idențificați caracteristicele peristaltismului fiziologic al esofagului:
12. Indicați caracteristicele sfincterului esofagian inferior:
13. Precizați situațiile în care este posibilă disfagia:
14. Precizați situațiile în care este posibilă hemoragia digestivă superioară:
15. Marcați caracteristicile care se referă la monitorizarea pH-ului intraesofagian:
16. Marcați contraindicațiile pentru manometria esofagiană:
17. Marcați caracteristicile care se referă la diverticulii faringoesofagieni Zenker:
18. Selectați medicamentele cu efect prokinetic:
19. Identificați situațiile, când se dezvoltă hipotonia esofagului:
20. Selectați parametrii pe care se bazează diagnosticul achalaziei cardiei:
21. Marcați caracteristicile care se referă la boala de reflux gastroesofagian:
22. Care sunt cauzele ce pot induce leziuni esofagiene în boala de reflux gastroesofagian?
23. Indicați simptomele tipice ale bolii de reflux gastroesofagian:
24. Indicați situațiile în care este recomandată endoscopia digestivă superioară:
25. Indicați tacticile necesare pentru pacienţii cu simptome de reflux gastroesofagian nonresponderi la
tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de protoni timp de 4 săptămâni:
26. Indicați situațiile în care este risc crescut de complicaţii ale bolii de reflux gastroesofagian:
27. Selectați cazurile în care este indicat tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de protoni la pacienţii cu
simptome de reflux:
28. Indicați ce reprezintă Esofagul Barrett:
29. Identificați complicaţiile posibile ale esofagitelor:
30. Marcați condițiile care pot provoca pirozis la un pacient ce suferă de boala de reflux gastroesofagian:
31. Precizați indicaţiile pentru endoscopia digestivă superioară în cazul bolii de reflux gastroesofagian:
32. Menționați semnele radiologice care pot fi depistate în acalazia cardiei:
33. Precizați complicaţiile posibile ale herniilor paraesofagiene:
34. Numiți imformația pe care o oferă examenul radiologic baritat în patologia esofagului:
35. Precizați informația oferită de endoscopia digestivă superioară privind precizarea patologiei esofagului:
36. Numiți metodele informative pentru stabilirea diagnosticului pozitiv al bolii de reflux gastroesofagian:
37. Marcați afirmațiile caracteristice pentru esofagul Barrett:
38. Alegeți indicațiile certe pentru efectuarea endoscopiei digestive superioare în boala de reflux
gastroesofagian:
39. Alegeți complicaţiile bolii de reflux gastroesofagian:
40. Selectați factorii gastrici care pot determina boala de reflux gastroesofagian:
41. Selectați semnalele de "alarmă" în caz de reflux gastroesofagian:
42. Selectați criteriile de spitalizare a unui pacient cu boală de reflux gastroesofagian:
43. Indicați cu care din următoarele entități se asociază dereglarea de motilitate digestivă:
44. Care din afirmații reprezintă simptomatologia bolii de reflux gastroesofagian?
45. Care sunt indicațiile pentru manometrie?
46. Care sunt cele mai frecvente manifestări extradigestive în boala de reflux gastroesofagian sunt?

47. . Care dintre factorii enumerați pot scădea tonusul sficterului esofagian inferior?

48. Care semne denotă agravarea bolii de reflux gastroesofagian?

49. Selectați gradele de esofagită ce corespund clasificării Los Angeles.

50. . Care preparate sunt eficiente în tratamentul bolii de reflux gastroesofagian?

Ficat general

1. Identificați celulele hepatice care funcţionează ca macrofage.

2. Identificați indicele prin care se manifestă sindromul de laborator de citoliză
hepatică.
3. Indicați nivelul minim pe care trebuie să-l depășească bilirubina la
determinarea icterului tegumentar.
4. Numiți medicamentul care cel mai frecvent cauzează hepatita medicamentoasă.
5. Marcați indicii normali ai bilirubinei serice.
6. Indicați situația clinică care determină sindromul citolitic maximal.
7. Enumeraţi stările clinice, în cadrul cărora se atestă mărirea bilirubinei
neconjugate.
8. Enumeraţi stările clinice, în cadrul cărora se atestă mărirea fracţiei bilirubinei
conjugate:
9. Enumeraţi stările, în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acid
glucuronic
10. Numiţi afecţiunile care se asociază cu hiperbilirubinemie:
11. Marcați afecțiunile pentru care este caracteristică hepatomegalia:
12. Marcați afecțiunile hepatice, care pot determina pruritul cutanat:
13. Marcați afecțiunile hepatice care pot determina apariţia febrei:
14. Marcați care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie
cronică:
15. Selectați afecțiunile, care determină creşterea evidentă a consistenţei hepatice la
palpare:
16. Identificați indicii sindromului colestatic de labotator:
17. Identificați modificările sugestive pentru sindromul hepatopriv de labotator:
18. Identificați semnificaţiile creşterii fosfatazei alcaline în cazul icterului:
19. Identificați semnele mai frecvent întâlnite în cazul icterului prehepatic:
20. Identificați semnele care caracterizează icterul obstructiv:
21. Identificați afecţiunile care pot evolua cu ascită:
22. Enumeraţi markerii de laborator ai sindromului de colestază:
23. Selectaţi manifestările clinice ale sindromului colestatic:
24. Indicați marcherii de laborator al sindromului citolitic la patologia hepatică:
25. Selectaţi indicatorii sindromului colestatic de laborator:
26. Selectaţi indicatorii de laborator al sindromului de inflamaţie mezenchimală în
patologia hepatică:
27. Indicați maladiile în care pot fi prezente hepato- şi splenomegalia:
28. Marcați semnele caracteristice pentru sindromul colestatic:
29. Marcați caracteristicile icterului mecanic (prin obstrucţie):
30. Selectaţi indicatorii sindromului citolitic în patologia hepatică:
31. Selectaţi indicatorii sindromului colestatic în cazul patologiei hepatice:
32. Marcați caracteristicile sindromului hepatopriv în patologia hepatică:
 33. Indicați maladiile pentru care este caracteristic sindromul citolitic:

NAFLD
1. Indicați ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul
ecografic:
2. Selectați condiția responsabilă de acumularea în exces de lipide în ficat:
3. Marcați elemental principal ce induce reacția inflamatorie și inițierea
fibrogenezei hepatice în steatohepatita non-alcoolică:
4. Identificati schimbările histopatologice care favorizează extinderea fibrozei în
steatohepatita non-alcoolică:
5. Marcați criteriul de diagnostic pentru steatohepatita non-alcoolică:
6. Selectați efectul adiponectinei în ficat:
7. Marcați semnele care se referă la caracteristicele macroscopice ale ficatului
gras:
8. Marcați la care pacienţi se poate dezvolta steatoza hepatică nonalcoolică:
9. Selectați elementele tabloului histopatologic în steatohepatita non-alcoolică.
10. Identificați factorii ce predispun la apariția steatohepatitei non-alcoolice:
11. Identificați hormonii responsabili de metabolismul acizilor grași:
12. Marcați peptidele mediatoare secretate de adipocite:
13. Selectați caracteristicile leptinei:
14. Identificați care ținte moleculare sunt implicate în inhibarea acțiunii insulinei:
15. Selectați elementele ce stimulează procesul de fibroză hepatică:

Hepatite virale
1. Indicați markerul infecţiei cu virusul hepatitic B, nedetectabil în sânge:
2. Indicați patologia care poate fi declanşată de infecţia cu virusul hepatitic C:
3. Identificați semnul care stabileşte defenitiv gradul activităţii necroinflamatorii a
hepatitelor cronice:
4. Marcați durata minimă de evoluție a hepatitei acute în forma cronică:
5. Identificați când este recomandată terapia antivirală pentru tratarea hepatitei
cronice virale B:
6. Numiți condiția ce indică geneza virală C a hepatitei:
7. Indicați metoda de prelucrare eficientă a instrumentelor medicale pentru
prevenirea infectării cu virusul hepatitei B:
8. Indicați criteriul cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de hepatită
cronică:
9. Marcați caracteristica decisivă pentru diagnosticul hepatitei cronice:
10. Menționați semnul distinctiv pentru hepatita virală B:
11. Indicați marcherii serologici ai infecției cu virusul hepatic C:
12. Indicați marcherii serologici ai infecției cu virusul hepatic G:
13. Numiți medicamentul care se utilizează în schemele de tratament etiologic al
hepatitei cronice virale C:
14. Marcați pentru care patologie histologic se evidenţiază aspectul de "sticlă mată"
al hepatocitelor (ground glass):
15. Marcați medicamentul care poate fi folosit pentru prevenirea transmiterii
perinatale şi intrauterine a infecției cu virusul hepatic B, în ultimul trimestru de
sarcină la pacientele HBsAg-pozitive, cu nivel înalt de viremie (AND HBV
seric >106-7 IU/ml):
16. Marcați valoarea alaninaminotransfarazei (ALT) serice, care este predictor de
răspuns adecvat pentru tratamentul antiviral a hepatitei cronice virale B cu
analogi nucleozidici:
17. Marcați valoarea alaninaminotransfarazei (ALT) serice, care este predictor de
răspuns adecvat pentru tratamentul antiviral a hepatitei cronice virale B cu
interferonul pegilat-alfa:
18. Selectați din ce familie face parte virusul hepatitic B:
19. Indicați situația ce caracterizează prezența anti-HBs în ser:
20. Indicați care este scopul final al terapiei antivirale în hepatita cronică virală B:
21. Indicați semnul cert de prezență în organism a virusului hepatitic B:
22. Selectați situația caracteristică infecției cronice cu VHD:
23. Selectați situația caracteristică prezenței în ser anti-HDV IgM :
24. Selectați care cercetător a descoperit în anul 1965 virusul hepatic B:
25. Selectați preparatele utilizate pentru tratamentul etiologic al hepatitei cronice
virale C:
26. Selectați marcherii serologici ai infecției cu virusul hepatitic B:
27. Indicați marcherii serologici ai infecției cu virusul hepatitic B:
28. Identițicați tipurile care se includ în clasificarea etiologică a hepatitelor cronice:
29. Identițicați care afecțiuni pot determina insuficienţă hepatică fulminantă:
30. Marcați semnele care se referă la manifestările clinice ale hemocromatozei:
31. Indicați situațiile în care este posibilă hepatita de etiologie virală D:
32. Marcați indicațiile pentru tratamentul antiviral în cazul hepatitei cronice B:
33. Marcați care sunt contraindicaţiile tratamentului cu alfa-interferon a bolilor
hepatice virale:
34. Indicați efectele secundare posibile după administrarea corectă a interferonului :
35. Marcați care dintre următoarele afirmații are referire la hepatita cronică:
36. Indicați metodele utile pentru diagnosticul de hepatită cronică:
37. Marcați ce se poate menționa despre examenul histologic în hepatitele cronice:
38. Indicați efectele adverse ale interferonului:
39. Marcați contraindicaţiile absolute în cazul tratamentului cu interferon al infecţiei
cronice cu virus hepatic Delta:
40. Numiți medicamentele care se utilizează la tratamentul etiologic al hepatitei
cronice virale B:
41. Numiți markerii serologici pentru infecţia cu VHB:
42. Numiți obiectivele tratamentului hepatitei cronice în cazurile etiologiei virale cu
VHB sau cu VHC, respectiv:
43. Marcați afirmațiile corecte privind hepatita cronică virală D:
44. Marcați afirmaţiile caracteristice infecţiei cu VHB:
45. Identificați caracteristicele morfologice ale hepatitei cronice:
46. Identificați caracteristicele morfologice ale hepatitei cronice lobulare:
47. Indicați căile de transmitere a infecţiei cu virus hepatitic B:
48. Selectați markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic C:
49. Alegeți markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic D.
50. Identificați prin ce se caracterizează infecţia ocultă cu VHB:
51. Enumeraţi factorii de risc în achiziţionarea virusului hepatitic B:
52. Factori de risc în achiziţionarea infecţiei cu virusul hepatitic B:
53. Selectaţi contraindicaţiile pentru vaccinare contra infecţiei cu virus hepatitic B:
54. Precizați caracteristicile replicării virusului hepatitei D (VHD):
55. Marcați investigațiile folosite pentru determinarea infecţiei cu virusul hepatitei
C:
56. Marcați semnele caracteristice pentru hemocromatoză:
57. Identificați modificările morfologice pezente în hepatita cronică virală C:
58. Marcați datele incluse în tabloul clinico-paraclinic al unei hepatite cronice cu
activitate moderată:
59. Indicați strategiile pentru controlul transmiterii infecției nozocomiale cu VHB:
60. Selectați cauzele leziunii hepatice în infecția cu virusul hepatic B:
61. Descrieți caracteristicele antigenul core al VHB:
62. Indicați variantele de evoluție a coinfecției VHB+VHD:
63. Selectați afirmațiiile corecte referitor la tratamentul cu analogi nucleozidici și
nucleotidici în hepatita delta:
64. Indicați situațiile când este necesar aprecierea nivelului ADN VHB:
65. Identificați condițiile care pot induce absența răspunsului la terapia antivirală în
hepatita cronică virală B:
66. Identificați caracteristicele unei hepatite cronice virale B cu AgHBe negativ:
67. Definiți criterii de evaluare a răspunsului la terapie antivirală în hepatita cronică
virală B:
68. Selectați ce este necesar de evaluat pentru inițierea tratamentului antiviral la
pacienții cu VHB:
69. Numiți cea mai precisă metodă de diagnostic a Steatohepatitei non-alcoolice
70. Selectați nutrientul în metabolismul cărui ficatul este organul principal:
71. Selectați condiția responsabilă de acumularea in exces de lipide in ficat:
72. Identificați condiția esențială pentru apariția Steatohepatitei non-alcoolice.
73. Marcați elementul principal ce induce reacția inflamatorie și inițierea
fibrogenezei hepatice în Steatohepatita non-alcoolică
74. Numiți efectul adiponectinei în ficat?
75. Marcați criteriul de diagnostic pentru Steatohepatita non-alcoolică.
76. Identificați consecința Steatohepatitei non-alcoolica.
77. Identificați modificările histopatologice favorizante extinderii fibrozei în
Steatohepatita non-alcoolică.
78. Dupa scaderea in greutate a obezilor cu Steatohepatita non-alcoolica.
79. Numiți caracteristica evolutivă a steatozei hepatice non-alcoolice:
80. Numiți cea mai precisă metodă de diagnostic a Steatohepatitei non-alcoolice?
81. Selectați nutrientul în metabolismul cărui ficatul este organul principal:
82. Selectați condiția responsabilă de acumularea in exces de lipide in ficat:
83. Identificați condiția esențială pentru apariția Steatohepatitei non-alcoolice:
84. Marcați elementul principal ce induce reacția inflamatorie și inițierea
fibrogenezei hepatice in Steatohepatita non-alcoolică:
85. Numiți efectul adiponectinei în ficat?
86. Marcați criteriul de diagnostic pentru Steatohepatita non-alcoolică:
87. Identificați consecința Steatohepatitei non-alcoolica:
88. Identificați modificările histopatologice favorizante extinderii fibrozei în
Steatohepatita non-alcoolică?
89. Dupa scaderea in greutate a obezilor cu Steatohepatita non-alcoolica:
90. Numiți caracteristica evolutivă a steatozei hepatice non-alcoolice:
91. Numiți care factor NU poate fi considerat de risc în achiziționareainfecției cu
VHB?
92. Numiți cine a descoperit Antigenul HBsîn anul 1965:
93. Definiți scopul final al terapiei antivirale în hepatita cronică virală B este:
94. Identificați condiția când poate fi indicată terapia antivirală la pacienții cu
infecție VHB cronică:
95. Numiți starea când replicarea VHB este considerată a fi activă:
96. Identificați particularitatea care se depistează în faza înalt replicativă a VHB, cu
boala hepatică activă:
97. Numiți condiția caracteristică coinfecției VHB cu VHC:
98. Identificați intervalul minim de evoluție pentru a defini o hepatită cronică?
99. Identificați perioada de incubaţie a virusului hepatitic B:
100. Numiți markerul care NU este specifici pentru infecţia cu virusul hepatitic B:
101. Definiți stareacaracetristică prezenței virusului hepatic B:
102. Selectați indicația pentru terapia antiviralăla pacientul cu hepatită cronică virală
B:
103. Identificați care metodă NU se consideră eficientă în prevenirea infectării cu
VHB?
104. Selectați testul care NU este strict necesar de efectuat in timpul tratamentului
antiviral în hepatita cronică virală B?
105. Numiți caracteristica specifică virusului hepatitei Delta:
106. Selectați calea de transmitere a virusului hepatiticDelta:
107. Deficinți caracteristica infecției cronice virale Delta:
108. Identificați rolul testăriiAnticorpilor anti-VHD:
109. Selectați condiția care confirmă hepatita Delta cu replicare virală activă:
 110. Identificați afirmația caracteristică hepatitei Delta?
111. Numiți condiția când este necesară determinarea cantitativă a ARN VHD:
112. Selectați cercetătorul care a descoperit virusul hepatic Delta:
113. Selectați situația caracteristică coinfecției VHD+VHB:
114. Numiți starea cararacterizată de pozitivitatea Anti-HDV IgM în ser:
115. Selectați afirmația caracteristică suprainfecției VHD+VHB?
116. Identificați calea de transmitere care NU se referă la VHD?
117. Selectați recomandarea medicală în cazul depistării anti-VHD IgM pozitiv:
118. Numiți afirmația care NU este caracteristică virusului hepatitic Delta:

Patologii funcționale
1. Selectați tulburare funcțională intestinală conform criteriilor Roma IV:
2. Marcați standardul de aur la diagnosticarea disfuncţiei sfincterului Oddi
3. Indicați criteriile pentru pirozisul functional
4. Indicați criteriile pentru globus
5. Selectați tulburarea funcțională esofagiană:
6. Selectați tulburarea funcțională gastroduodenală
7. Selectați tulburările funcționale biliare conform criteriilor Roma IV:
8. Indicați forma clinică a dispepsiei funcționale:
9. Selectați criteriul de diagnostic greșit al dispepsiei funcționale:
10. Numiți etapa care nu este obligatoriu pentru diagnosticul dispepsiei funcționale
11. Selectați tratamentul medicamentos de bază în caz de durere epigastrică
funcțională:
12. Selectați tratamentul medicamentos de bază recomandat în caz de sindrom al
distresului postprandial
13. Numiți criteriul de diagnostic al durerii abdominale funcționale:
14. Numiți criteriul de diagnostic al sindromului de intestin iritabil:
15. Numiți variante clinice ale sindromului de intestin iritabil:
16. Selectați caracteristicele sindromului de intestine iritabil de tip diareic:
17. Indicați recomandarea dietetică de bază în caz de sindrom de intestine iritabil
cu constipație:
18. Indicați recomandarea dietetică de bază în caz de sindrom de intestine iritabil
cu diaree:
19. Alegeți tratamentul medicamentos de bază în caz de sindrom de intestin iritabil:
20. Indicați antibiotic cu acțiune intestinală întraluminală (cu efect sistemic
minim):
21. Selectați tulburările funcționale intestinale conform criteriilor Roma IV:
22. Indicați criteriile pentru pirozisul functional:
23. Indicați criteriile pentru globus:
24. Indicați criteriile pentru globus
25. Selectați tulburările funcționale esofagiene:
26. Selectați tulburările funcționale esofagiene:
27. Selectați tulburările funcționale gastroduodenale:
28. Selectați tulburările funcționale gastroduodenale:
29. Selectați tulburările funcționale biliare:
30. Indicați formele clinice ale dispepsiei funcționale:
31. Selectați criteriile de diagnostic al dispepsiei funcționale:
32. Enumerați pașii obligatoriu pentru diagnosticul dispepsiei funcționale:
33. Selectați remediile medicamentoase recomandate în caz de dispepsie
funcțională:
34. Selectați remediile medicamentoase recomandate în caz de dispepsie
funcțională:
35. Numiți criteriile de diagnostic al durerii abdominale funcționale
36. Selectați tulburările funcționale intestinale conform criteriilor Roma IV
37. Numiți criteriile de diagnostic al sindromului de intestin iritabil
38. Numiți criteriile de diagnostic al sindromului de intestin iritabil
39. Numiți variante clinice ale sindromului de intestin iritabil
40. Selectați caracteristicele sindromului de intestine iritabil de tip neclasificabil
41. Indicați recomandarea dietetică de bază în caz de sindrom de intestine iritabil
cu constipație
42. Indicați recomandarea dietetică de bază în caz de sindrom de intestine iritabil
cu diaree
43. Alegeți tratamentul medicamentos în caz de sindrom de intestin iritabil cu
diaree
44. Alegeți tratamentul medicamentos în caz de sindrom de intestin iritabil cu
diaree
45. Alegeți tratamentul medicamentos în caz de sindrom de intestin iritabil cu
constipație
46. Alegeți tratamentul medicamentos în caz de sindrom de intestin iritabil cu
constipație:
47. Selectați medicamente pentru tratamentul constipației cornice
48. Numiți medicamente din grup de antispastice selective miotrope
49. Numiți medicamente din grup de antispastice neurotrope
50. Selectați semnele de alarmă care exclud tulburările gastrointestinale funcționale
Hemocromatoza
1. Indicați etiologia hemocromatozei
2. Selectaţi mecanismul patogenetic al apariţiei excesului de Fier în organism
în hemocromatoză
3. Indicați complicația cea mai severă în hemocromatoză.
4. Selectaţi tabloul morfologic, depistat la biopsia hepatică în hemocromatoză
5. Selectaţi varianta corectă a modificărilor caracteristice hemocromatozei
ereditare
 6. Selectaţi indicele, utilizat pentru monitorizarea eficacităţii flebectomiilor
efectuate bolnavilor cu hemocromatoză primară
7. Selectați cauzele supraîncărcării secundare cu fier în organism
8. Indicați organele afectate tipic în hemocromatoză
9. Selectați componentele triadei clasice în hemocromatoză
10.Precizați simptomele și semnele clinice prezente în hemocromatoză
11.Indicați testele de laborator, utilizate în diagnosticarea hemocromatozei
12.Selectaţi metodele / reperele diagnostice, utile în diagnosticul
hemocromatozei
13.Indicaţi la care grupe de persoane este necesară suspectarea
hemocromatozei, cu efectuarea testelor diagnostic
14.Indicaţi alimentele, recomandate a fi restricţionate la bolnavii cu
hemocromatoză
15.Precizaţi metodele utilizate în tratamentul hemocromatozei
16.Notaţi investigaţiile ce se efectuează cu scop de screening membrilor
familiei unui bolnav, diagnosticat cu hemocromatoză primară

CIROZA HEPATICA
Compliment simplu

1. Identificați cauza apariţiei steluţelor vasculare:

2. Identificați semnul caracteristic pentru ciroza hepatică:
3. Indicați ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul ecografic:
4. Identificați indicele prin care se manifestă sindromul de laborator de citoliză hepatică:
5. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul majorat de gamaglutamiltranspeptidază:
6. Indicați semnul caracteristic pentru o hepatopatie alcoolică:
7. Identificați sindromul pe baza căruia se poate presupune evoluţia hepatitei spre ciroză hepatică:
8. Numiți semnul histologic, caracteristic pentru ciroza hepatică:
9. Marcați sindromul care indică decompensarea cirozei hepatice:
10. Indicați cauza mai frecventă de hemoragie digestivă superioară la bolnavii cu ciroză hepatică:
11. Indicați cauza ce determină hipoalbuminemia din ciroza hepatică:
12. Indicați care este cea mai frecventă tumoare hepatică malignă:
13. Menționați un semn caracteristic pentru cancerul hepatic:
14. Indicați pentru ce patologie este caracteristică hipertensiunea portală la nivel sinusoidal:
15. Numiți contraindicația absolută pentru paracenteza diagnostică:
16. Indicați cea mai frecventă cauză de ascită:
17. Indicați semnul de bază al cirozei hepatice:
18. Indicați substanța consumul căreia trebuie de limitat în caz de comă hepatică:
19. Indicați cea mai informativă examinare pentru determinarea nivelului de obstrucţie a circulaţiei portale:
20. Menționați despre ce sugerează melena în asociere cu hepatosplenomegalia:
21. Selectați zona de distribuire a septurilor fibroase în ciroza de etiologie virală:
22. Selectați sindromul de bază care face parte din tabloul biologic al cirozei hepatice:
23. Marcați modificările parametrilor de laborator care nu fac parte din ciroza hepatică:
24. Marcați elementul paraclinic ce contribuie la apariția sindromului hemoragipar în ciroză:
25. Marcați elementul patogenetic ce contribuie la apariția hemoragiilor în ciroză:
26. Selectați care este prima treaptă a tratamentului ascitei refractare la pacienții cu ciroza hepatică:
27. Selectați care este contraindicația pentru paracenteza terapeutică în ascita refractară la pacienții cu ciroză
hepatică:
28. Identificați cauza cea mai frecventă a cirozelor hepatice:
29. Indicaţi care este semnul caracteristic sindromului insuficienţei hepatocelulare:
30. Indicaţi care este semnul specific sindromului hipertensiunii portale în ciroza hepatică:
31. Indicați metoda de elecție în aprecierea ascitei de gradul I:
32. Selectați care NU este cauza ascitei refractare:
33. Selectati care din urmatoarele definitii este corectă pentru Sindromului Hepato-Renal:
34. Selectati modificarile la nivel renal din cadrul Sindromului Hepato-Renal:
35. Marcați elementul ce contribuie la apariția hemoragiilor digestive superioare din cardul cirozei
hepatice:
36. Marcați elementul ce contribuie la apariția hemoragiilor digestive superioare din cardul cirozei
hepatice:
37.Identificați care dintre sintagmele de mai jos definește ascita refractară :
38.Identificați care dintre sintagmele de mai jos definește ascita refractară :
39. Identificati cauza frecventa a cirozelor hepatice:
40. Identificati care NU este cauză rară a cirozelor hepatice:
41. Indicați care este semnul specific pentru sindromul hipertensiunii portale din cadrul cirozei
hepatice :
41. Indicati care este semnul caracteristic sindromului insuficientei hepatocelulare :
42. Selectați zona de distribuire a septurilor fibroase în ciroza de etiologie virală :

43. Selectați zona de distribuire a septurilor fibroase în ciroza de etiologie etilica :

44. Selectați sindromul de bază care face parte din tabloul biologic al cirozei hepatice :
45. Marcați parametrul de laborator care NU face parte din ciroza hepatica :
46. Indicati tratamentul etiotrop în cirozele decompensate de etiologie virala :
47. Indicati componentele tratamentului etiologic în cirozele hepatice :
48. Marcați clasa de medcamente prescrise în cazul suspecției la peritonita bacterienă spontană:
49. Marcați preparatul antibacterian de elecție utilizat în tratamentul peritonitei bacteriene spontane:
50. Numiți metoda diagnostică de elecție necesară în cazul evoluției atipice a peritonitei bacteriene
spontane :
51.Marcați grupul de preparate indicat în profilaxia primară a rupturii de varice esofagiene :
52. Indicați metoda de management a hemoragiei digestive superioare prin efracția din varice folosind
tamponada mecanică :
53. Marcați grupul de preparate care se include în tratmentul patogenetic al cirozei compensate de
etiologie autoimună:
54. Marcați grupul de preparate care se include în tratmentul patogenetic al cirozei compensate de
etiologie alcoolică :
55. Selectați ce masură este indicată în tratamentul encefalopatiei hepatice :
56.Care din urmatoarele măsuri nu este recomandabila în tratamentul encefalopatiei hepatice :

COMPLIMENT MULTIPLU

1. Identificați semnele cutanate caracteristice pentru ciroza hepatică virală:

2. Marcați indicii care arată reducerea funcţiei de sinteză în caz de ciroză hepatică:
3. Marcați semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice neactive.
4. Marcați factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice:
5. Numiți elementele definitorii pentru hipersplenism:
6. Selectați manifestările hipertensiunii portale:
7. Identificați care sunt măsurile terapeutice în encefalopatia hepatică:
8. Precizați simptomele caracteristice tabloului clinic al colangiocarcinomului:
9. Selectați indicii de laborator, incluşi pentru aprecierea stadiului cirozei hepatice după Child-Pugh:
10. Marcați semnele clinice întâlnite la ciroza hepatică care se pot datora hipertensiunii portale:
11. Indicați consecințele hipertensiunei portale în ciroză hepatică:
12. Precizați cauzele dezvoltării hipertensiuni portale:
13. Selectaţi factorii declanşatori ai insuficienţei hepatice la pacienţii cu ciroză hepatică:
14. Selectaţi factorii care pot provoca insuficienţa hepatică:
15. Selectaţi afecţiunile care pot evolua cu ascită:
16. Marcați care sunt complicaţiile posibile ale paracentezei terapeutice:
17. Marcați manifestările cirozei hepatice:
18. Marcați complicaţiile cirozei hepatice:
19. Selectați recomandările terapeutice pentru bolnavul cu ciroză hepatică:
20. Identificați metodele de tratament a ascitei în cazul cirozei hepatice:
21. Indicați complicaţiile care pot surveni la tratamentul agresiv cu diuretice de ansă al cirozei hepatice:
22. Marcați indicii care se includ în sindromul de hipersplenism:
23. Marcați semnele caracteristice pentru ciroza hepatică:
24. Identificați semnele care pot fi prezente în ciroza hepatică:
25. Identificați care sunt semnele şi manifestările hipertensiunii portale:
26. Marcați semnele caracteristice cirozei hepatice:
27. Identificați situațiile în care se poate dezvolta hepatomegalia semnificativă:
28. Indicați semnele caracteristice cirozei hepatice:
29. Selectaţi factorii declanșatori ai comei hepatice:
30. Marcați formele de ciroză hepatică pentru care nu este caracteristică fibroza centrolobulară:
31. Enumerați tulburările electrolitice în ciroza hepatică:
32. Selectați factorii de risc pentru hemoragia din varicele esofagiene:
33. Selectați anastomozele porto-cavale extrahepatice care apar în hipertensiunea portală:
34. Enumerați factorii care contribuie la scăderea potasiului seric în ciroza hepatică:
35. Selectați care sunt metodele de tratament în caz de ascită refractară în ciroza hepatică:
36. Selectați care sunt indicațiile paracentezei terapeutice în ciroza hepatică:
37. Selectați indicațiile pentru tratamentul ascitei refractare prin aplicarea șuntului transjugular intrahepatic
portosistemic în ciroza hepatică:
38. Selectați indicațiile pentru șuntul peritoneovenos în tratamentul ascitei refractare din ciroza hepatică:
39. Selectați contraindicațiile pentru transplantul hepatic în tratamentul cirozei hepatice cu ascită refractară:
40. Identificaţi cauzele vasculare ce duc la dezvoltarea cirozei hepatice:
41. Identificaţi cauzele metabolice ale cirozei hepatice:
42. Selectati care sunt caracteristicile Sindromului Hepato-Renal tip 1 conform International Ascites Club în
ciroza hepatică:
Sursa : Curs
43. Selectati care sunt caracteristicile Sindromului Hepato-Renal tip 2 conform International Ascites Club in
ciroza :
Sursa : Curs
44.Selectati criteriile de diagnostic a Sindromului Hepato-Renal conform International Ascites Club in
ciroza:
Sursa : Curs
45. Selectati care sunt verigile patofiziologice principale ale Sindromului Hepato-Renal în ciroza hepatică :
Sursa : Curs
46. Enumerați consecințele fiziopatologice directe ale hipertensiunii portale :
47. Marcați sursele posibile a hematemezei la un pacient cu ciroză hepatica :
48. Selectați factorii de risc pentru singerare din varicele esofagiene :
49. Selectați anastomozele porto-cavale extrahepatice de tip intern:
50. Enumerați care din variantele de mai jos explică ascita refractară :
http://www.medicina-interna.ro/articol.php?articol=221
51. Marcați situațiile în care este posibilă prezența ascitei refractare :
52. Identificați patologiile pentru care crește riscul de apariție în cazul ascitei refractare :
53. Enumerați elementele care NU se referă la ascita refractară :
54. Selectati care sunt sindroamele clinice specifice cirozelor hepatice :
Sursa : curs « Ciroza hepatica »
55. Indicati manifestarile sindromului icteric la un pacient cu ciroza hepatica :
Sursa : Curs « Ciroza hepatica »
56. Selectati prin ce se manifesta sindromul insuficientei hepatocelulare in ciroza hepatica :
Sursa : curs « Ciroza hepatica »
57. Selectati prin ce se manifesta sindromul hipertensiunei portale in ciroza hepatica :
Sursa: curs «Ciroza hepatica»
58. Marcați formele de ciroză hepatică pentru care este caracteristică fibroza difuză :
59. Selectați elementele histologice caracteristice pentru o ciroză hepatică:
60. Enumerați trăsăturile care se includ în definiția cirozei hepatice :
61. Enumerați trăsăturile care NU se includ în definiția cirozei hepatice :
62. Enumerați tulburările electrolitice în ciroza hepatica :
63. Enumerați factorii care contribuie la scăderea potasiului în ciroza hepatică :
64.Selectați sindroamele de bază care se includ în tabloul biologic al cirozelor hepatice:
65. Marcați parametrii biologici care fac parte din sindromul imuno-inflamator în cadrul cirozelor hepatice :
66. Selectați sindroamele de bază care fac parte din tabloul biologic al cirozei hepatice :
67. Marcați parametrele de laborator care NU face parte din ciroza hepatica :
68. Identificati care sunt principiile de tratament în encefalopatia hepatica :
Sursa : Curs “Tratamentul cirozei hepatice”
69. Selectati care sunt masurile generale și recomandările nutriționale la pacientii cu encefalopatie hepatica
severă:
Sursa : Curs “Tratamentul cirozei hepatice”
70. Selectați metodele de evacuare a continutului intestinal în encefalopatia hepatica:
Sursa : Curs “Tratamentul cirozei hepatice”
71 Marcati indicațiile nutriționale pentru pacientul cu encefalopatie hepatica :
Sursa : Protocol Clinic National « Encefalopatia hepatica la adult » p. 26
72. Selectati care sunt indicatiile in cazul alimentatiei parenterale la pacientii cu encefalopatie hepatica :
Sursa : Curs “Tratamentul cirozei hepatice”
73. Selectati particularitatile alimentatiei a pacientilor cu encefalopatie hepatica în stadiile III, IV:
Sursa : Protocol Clinic National « Encefalopatia hepatica la adult » p. 26
74. Selectati care sunt afirmatiile adevarate privind tratamentul etiologic al cirozei decompensate de etiologie
virala :
Sursa: Curs
75. Selectati care sunt afirmatiile adevărate în tratamentul etiologic al cirozei decompensate de etiologie
virală :
Sursa : Curs
76. Selectati care tratament etiotrop se indică în ciroza hepatică compensată de etiologie virala :
Sursa : Curs + Protocol Clinic National “Ciroza hepatica compensate la adult” p. 43
77. Selectati care sunt afirmațiile corecte în tratamentul și monitorizarea cirozei compensate de etiologie
virala tip B:
Sursa : Curs
78. Selectati afirmațiile corecte privind tratamentul etiotrop a cirozei hepatice compensate de etiologie virala
tip B:
Sursa : Curs
79. C.M. Selectati factorii ce pot provoaca ciroza hepatică :
Sursa : Protocol Clinic National “Ciroza hepatica compensate la adult” p. 43
80. Selectați preparatele antibacteriene de linia a II-a utilizate în tratamentul peritonitei bacteriene spontane: )
81. Enumerați grupele de preparate antibacteriene implicate în tratamentul peritonitei bacteriene spontane :
82. Selectați indicațiile administrării curei suplimentare cu altă grupă de antibiotice în tratamentul peritonitei
bacteriene spontane :
83. Marcați preparatele antibacteriene care NU sînt utilizate în tratamentul peritonitei bacteriene spontane:
84. Enumerați principiile de bază în profilaxia primară a peritonitei bacteriene spontane :

Boala Wilson.

CS

1. Boala Wilson reprezintă:

(Ghidul EASL 2011, pag. 671; „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 464)

2. Selectaţi mecanismul patogenetic al apariţiei excesului de Cupru în organism în boala Wilson:

(Ghidul EASL 2011, pag. 671; „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 465)

3. Indicaţi localizarea tipică a afecţiunilor oculare în cadrul bolii Wilson:

(Ghidul EASL 2011, pag. 671; „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 465)

4. Selectaţi afectarea oculară cea mai caracteristică în boala Wilson:

(Ghidul EASL 2011, pag. 671; „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 465)

5. Indicaţi structura anatomică a creierului tipic afectată în boala Wilson:

(Ghidul EASL 2011, pag. 677)

6. Selectaţi manifestarea hematologică cel mai frecvent întâlnită în boala Wilson:

(Ghidul EASL 2011, pag. 672; „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 466)

7. Selectaţi varianta corectă a modificărilor caracteristice bolii Wilson:

(Ghidul EASL 2011, pag. 674, „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 466, „Bazele hepatologiei”, vol. II,
pag. 333)

8. Selectaţi durata tratamentului cu chelatori ai Cuprului la bolnavii cu boala Wilson:

( „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 466, Ghidul EASL 2011, pag. 681)
 9. Selectaţi examinarea, în baza căreia se estimează eficacitatea tratamentului iniţiat cu chelatori ai
Cuprului în boala Wilson:
(Ghidul EASL 2011, pag. 678)

CM

10. Selectaţi organele tipic afectate în cadrul bolii Wilson:

(Ghidul EASL 2011, pag. 671; „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 464)

11. Indicaţi semnele neurologice caracteristice în boala Wilson:

( Ghidul EASL 2011, pag. 673, „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 465)

12. Selectaţi variantele posibile de afectare hepatică în boala Wilson:

(Ghidul EASL 2011, pag. 672, „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 465, „Bazele hepatologiei”, vol. II,
pag. 331)

13. Selectaţi modificările în testele de laborator, caracteristice în boala Wilson:

(Ghidul EASL 2011, pag. 672, „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 466)

14. Selectaţi metodele de examinare, utile în confirmarea diagnosticului bolii Wilson:

(Ghidul EASL 2011, pag. 674, „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 466, „Bazele hepatologiei”, vol. II,
pag. 333)

15. Selectaţi metodele de examinare, utile în confirmarea diagnosticului bolii Wilson:

(Ghidul EASL 2011, pag. 674, „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 466, „Bazele hepatologiei”, vol. II,
pag. 333)

16. Indicaţi rolul biopsiei hepatice în diagnosticul bolii Wilson:

(Ghidul EASL 2011, pag. 676, „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 465, „Bazele hepatologiei”, vol. II,
pag. 330)

17. Selectaţi modificările morfologice hepatice depistate în boala Wilson:

(Ghidul EASL 2011, pag. 676, „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 465, „Bazele hepatologiei”, vol. II,
pag. 330)

18. Indicaţi modificările morfologice hepatice depistate în boala Wilson:

(Ghidul EASL 2011, pag. 676, „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 465, „Bazele hepatologiei”, vol. II,
pag. 330)

19. Selectaţi categoriile de bolnavi, necesari a fi suspectaţi şi examinaţi pentru excluderea bolii Wilson:
(Ghidul EASL 2011, pag. 674, „Bazele hepatologiei”, vol. II, pag. 334)

20. Indicaţi produsele alimentare ce trebuie excluse din alimentaţia bolnavilor cu boala Wilson:
(„Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 466, „Bazele hepatologiei”, vol. II, pag. 335)

21. Selectaţi medicamentele, utilizate în tratamentul bolii Wilson:

(Ghidul EASL 2011, pag. 678-680, „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 466-467)

22. Selectaţi medicamentele, utilizate în tratamentul bolii Wilson:

(Ghidul EASL 2011, pag. 678-679, „Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 466-467)

23. Indicaţi investigaţiile, necesare a fi efectuate membrilor familiilor bolnavilor diagnosticaţi cu boala
Wilson:
(„Medicina internă”, ediţia a 2-a, vol. 2, pag. 467)

Boala alcoolica

1. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul majorat de gama-

glutamiltranspeptidază (GTP):
2. Indicați semnul sugestiv pentru o hepatopatie alcoolică:
3. Identificați nivelul cărei imunoglobine serice este elevat în boala alcoolică a
ficatului:
4. Marcați pentru care patologie este mai sugestuvă prezenţa în hepatocite a
"corpusculilor Mallory":
5. Identificați sindromul ce determină la un etilic cronic icter de tip colestatic,
hiperlipidemie mixtă, cu predominanţa trigliceridelor, anemie hemolitică:
6. Indicați care scor prognostic NU este specific pentru hepatita alcoolică acută:
7. Identificați tipul de terapie care NU este eficient în tratamentul hepatitei alcoolice:
8. Marcați terapia de bază utilizată în tratamentul hepatitei alcoolice:
9. Selectați schema corectă a medicației cu prednisolon în tratamentul hepatitei
alcoolice acute:
10. Selectați tratamentul alternativ al hepatitei alcoolice severe în cazul când steroizii
sunt ineficienți:
11. Alegeți contraindicația de utilizare a corticosteroizilor în boala alcoolică a
ficatului:
12. Alegeți cantitatea zilnică de alcool pur inofensivă pentru ficat la femei:
13. Selectați afecțiunea hepatică definită prin tabloul histologic din imagine:

14. CS Care este rata cirozei hepatice alcoolice depistată în studii histologice?
15. CS Selectați cantitatea zilnică de alcool pur inofensivă pentru ficat la barbați:
16. Numiți cea mai importantă recomandare de tratament a hepatitei alcoolice:
17. Selectați cea mai efectivă opțiune de tratament pentru hepatita alcoolica
severă:
18. Selectați cel mai important factor de risc pentru necro-inflamație și progresie
spre ciroză la pacienții cu boală hepatică indusă de consumul cronic de alcool:
19. Selectati zona hepatică ce se afectează specific în cazul bolii hepatice
alcoolice:
20. Identificați factorul care contribuie la dezvoltarea steatohepatitei alcoolice:
21. Selectati care este cel mai frecvent simptom pentru pacientii cu ficat gras
alcoolic :
22. Selectati investigația de elecție ce confirmă gradul steatozei hepatice
alcoolice:
23. Selectați indicele de laborator ce reflectă severitatea hepatitei acute alcoolice:
24. Indicați criteriul sugestiv pentru diagnosticul bolii hepatice induse de
consumul de alcool:
25.Marcați afirmația corectă pentru diagnosticul hepatitei alcoolice:

26. Indicați ce reprezintă semnul clinic din imagine:

 27. Marcați testul ce indică indirect consumul de alcool la un pacient cu boală
hepatică:
28. Selectați criteriul ce NU reprezintă un factor de risc pentru progresarea bolii
hepatice alcooolice:

C/M
1. Indicați caracteristicile steatozei hepatice alcoolice:
2. Marcați caracteristicele afectării alcoolice a ficatului:
3. Indicați testele de laborator sugestive pentru o hepatopatie etanolică:
4. Marcați semnele sugestive bolii alcoolice a ficatului:
5. Identificați afirmațiile corecte ce se referă la steatoza hepatică alcoolică:
6. Selectați caracteristicile sindromului Zieve în boala hepatiă alcooliă:
7. Selectați care sunt contraindicatiile de utilizare a corticosteroizilor în tratamentul
bolii alcoolice a ficatului:
8. Identificați efectele patogenetice ale corticosteroizilor în tratamentul hepatitei
alcoolice:
9. Selectați indicațiile pentru administrarea сorticosteroizilor în hepatita alcoolică:
10. Identificați caracteristicile funcției discrimanante (DF)/Scorul Maddrey:
11. Care dintre urmatoarele sindroame reflectă ciroza alcoolică în stadiile avansate
(Child-Pugh B - C):
12 Selectați manifestările clinice pezente în ciroza alcoolică a ficatului:
13. Selectați afirmațiile corecte despre patogeneza bolii hepatice alcoolice:
14. Selectați factorii care prezic un prognostic nefavorabil în boala alcoolică a
ficatului:
15. Selectați markerii biologici ai consumului de alcool ce se utilizează pentru a
diferenția steatohepatita alcoolică de steatohepatita non-alcoolică:
16. Identificați componentele funcției discriminante (DF) sau Scorului Maddrey în
boala hepatică alcoolică:
17. Marcați modificările de laborator depistate in boala alcoolica a ficatului:
18. Selectati semnele ecografice caracteristice pentru ciroza alcoolică a ficatului :
19. Selectați factorii care prezic un prognostic nefavorabil in boala alcoolică a
ficatului:
20. Selectați cantitatea de bautură care corespunde unei porții sau unitați
standard de alcool (8-10 g alcool pur):
21. Selectați afirmațiile corecte despre termenul „binge drinking” – beție chef:
22. Selectați modificările macroscopice din ficatul gras alcoolic:
23. Selectati modificarile morfologice tipice pentru steatoza hepatică alcoolică
macroveziculară:
24 Indicați simptomele caracteristice pentru ficatul gras alcoolic:
25. Selectați semnele sugestive pentru consumul problematic de alcool la
pacienții cu boală hepatică alcooliă:
26. Selectati semnele ecografice sugestive pentru ficatul gras alcoolic:
27. Selectați marcherii indirecți ai consumului de alcool la pacienții cu boală
hepatică alcoolică:
28. Identificați marcherii direcți ai consumului de alcool la pacienții cu boală
hepatică alcoolică:
29. Indicați marcherii consumului de alcool la pacienții cu boală hepatică
alcoolică:
30. Indicați cele mai comune semne clinice la un pacient cu hepatită acută
alcoolică:
31. Notați indicii paraclinici sugestivi pentru hepatita alcoolică acută:
32. Care complicații cel mai frecvent constituie cauza decesului la pacienții cu
hepatită alcoolică acută:
33. Selectați testele non-invazive pentru evaluarea fibrozei în boala hepatică
alcoolică:
34. Selectați manifestările clinice care pot fi prezente în ciroza hepatică alcoolică:
35. Alegeți recomandările specifice incluse în managementul bolii alcoolice a
ficatului :
36. Care este rolul abstinenței în boala alcoolică a ficatului?
37. Selectați caracteristicile histologice ale bolii hepatice alcoolice:
38. Identificați mecanismele ce contribuie la producerea steatozei hepatice
alcoolice:
39. Identificați factorii implicați în producerea steatohepatitei alcoolice:
40. CS. Identificați factorii implicați în producerea steatohepatitei alcoolice:
41. Selectați stigmatele consumului de alcoool la un pacient cu boală hepatică:
42. Alegeți recomandările generale incluse în managementul hepatitei alcoolice:
HEPATITA AUTOIMUNA
C/S

1. Indicați patologia hepatică, care necesită tratamentul imunosupresiv:

2. Marcați afirmația corectă despre tratamentul patogenetic al hepatitei autoimune:
3. Marcați metoda alternativă de tratament în cazul hepatitei autoimune:
4. Identificați care tip de autoanticorpi este caracteristic pentru hepatita autoimună tip
1:
5. Identificați care tip de autoanticorpi este caracteristic pentru hepatita autoimună tip
2:
6. Marcați situația când pacienții cu hepatită autoimună nu necesită tratament
imunosupresor:
7. Marcați care categorie de persoane mai frecvent dezvoltă hepatita autoimună:
8. Numiți câte tipuri de hepatită autoimună se cunosc:
9. Marcați care dintre următoarele afirmații, referitoare la anticorpii antinucleari
(ANA) în hepatita autoimună (HAI), NU este corectă:
10. Marcați care dintre urmatoarele afirmații, referitoare la anticorpii antimicrosomali
hepatorenali (LKM1), NU este corectă:
11. Selectați cea mai informativă metodă de diagnostic pentru hepatita autoimună:
12. Indicați care simptom clinic NU este caracteristic pentru hepatita autoimună:

13. Selectați maladia gastroenterologică ce se poate asocia frecvent cu hepatita

autoimună:

14. Care dintre următoarele modificări hematologice se întâlnește în hepatita

autoimună:
15. Selectati critriul sugestiv pentru diagnosticul de hepatită autoimună:
16. Indicați afirmația corectă pentru diagnosticul de hepatită autoimună:
17. Marcați medicația specifică utilizată in tratamentul patogenetic al hepatitei
autoimune:
18. Selectați opțiunea terapeutică cea mai recomandată în tratamentul hepatitei
autoimune:
19. Indicați criteriul sugestiv pentru diagnosticul hepatitei autoimune:
20. Selectați testul sugestiv pentru hepatita autoimună:
21. Identificați mecanismul patogenetic implicat în producerea hepatitei autoimune:
22. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul majorat de gama-globuline
și prezența anticorpilor antinucleari (ANA):
23. Selectați pentru care maladie este caracteristic tabloul histologic din imagine –
hepatită periportală cu infiltrat limfoplasmocitar:
24. Care este durata optimă a tratamentului imunosupresor în hepatita autoimună?
C/M

1. Marcați care simptome sunt caracteristice hepatitei autoimune:

2. Marcați manifestările extrahepatice autoimune care sunt întâlnite în hepatita
autoimună:
3. Marcați care tip de autoanticorpi sunt caracteristici hepatitei autoimune:
4. Identificați preparatele utilizate în tratamentul hepatitei autoimune:
5. Identificați semnele caracteristice hepatitei autoimune:
6. Enumeraţi indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune:
7. Identificați preparatele cu acţiune benefică asupra inflamaţiei mezenchimale în
cazul hepatitei autoimune:
8. Identificați manifestările extrahepatice întâlnite în hepatita autoimună:
9. Identificați modificările caracteristice pentru hepatita autoimună:
10. Marcați afirmațiile corecte care caracterizează hepatita autoimună:
11. Marcați patologiile cu care se asociază hepatita autoimună în caz de overlap
sindrom:
12. Identificați semnele diagnostice caracteristice pentru hepatita autoimună:
13. Marcați datele de laborator prezente în cazul hepatitei autoimune, tip 2:
14. Selectați tratamentul optimal pentru formele de overlap cu hepatita autoimună:
15. Indicați care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru hepatita autoimună:
16. Selectați manifestările clinice a hepatitei autoimune:
17. Identificați manifestările clinice posibile ale hepatitei autoimune:
18. Specificați semnele clinice întîlnite în hepatita autoimună:
19. Selectați manifestările extrahepatice ce pot fi întîlnite în hepatita autoimună:
20. Selectați care din patologiile endocrine autoimune se asociază mai frecvent cu
hepatita autoimună:
21. Identificați criteriile diagnostice ale hepatitei autoimune:
22. Enumerați modificările biochimice ce pot fi întilnite în hepatita autoimună:
23. Selectați modificările hematologice ce pot fi întinite în hepatita autoimună:
24. Numiți modificările sistemului imun celular întilnite în hepatita autoimună:
25.Selectați afirmațiile corecte ce se referă la hepatita autoimună:
26. Enumerați elementele ce caracterizează hepatita autoimună:
27. Selectați factorii declanșatori (trigger) care ar putea fi implicați în patogenia
hepatitei autoimune:
28. Identificați factorii declanșatori (trigger) care ar putea fi implicați în patogenia
hepatitei autoimune:
29. Alegeți afirmațiile ce confirmă patogenia autoimună a hepatitei autoimune:
31. Selectați afirmațiile se confirmă rolul predispoziției genetice în producerea
hepatitei autoimune:

32. Numiți autoanticorpii specifici prezenți în hepatita autoimună:

33. Selectați afirmațiile corecte referitoare la anticorpii antinucleari (ANA) în hepatita
autoimuna (HAI):
34 Indicați care caracteristici se referă la anticorpii către fibră musculară
netedă(SMA) în hepatita autoimuna (HAI):
35. Marcați care caracteristici se referă la anticorpii antimicrozomali hepatorenali
(LKM1) în hepatita autoimuna (HAI):
36. Selectați anticorpii cu semnificație diagnostică în hepatita autoimună:
37. Numiți schimbările morfologice prezente în hepatita autoimună:

38. Care sunt reacțiile adverse la tratamentul cu glucocorticoizi in hepatita autoimună:

39. Indicați reacțiile adverse la tratamentul cu azatioprină in hepatita autoimună:
40. Selectați medicamentele de linia 2 utilizate în tratamentul hepatitei autoimune la
pacienții non-responderi la azatioprină:
Sistemul biliar
CS. 1. Care component al bilei deține cea mai mare valoare procentuală?

CS. 2. Care sunt efectele fosfolipidelor din componența bilei asupra tractului digestiv?

CS. 3. Identificați componentele clinice a triadei Charcot.

   

CS. 4. Marcați cel mai frecvent agent patogen implicat în colangita bacteriană.

CS. 5. Care dintre componentele sfincterului Oddi reglează fluxul bilei în ampula duodenală?

   

CS. 6. Care dintre componenții biliari induce formarea bilei independent de acizii biliari?

   

CS. 7. Selectați investigația ce permite exploararea bilei la un pacient cu patologia vezicii biliare și căilor
biliare.

   

CS. 8. Care afirmație caracterizează iliusul biliar?

CS. 9. Selectați indicația de urgență pentru sfincterotomia endoscopică.

   

CS. 10. Care sunt preparatele de elecție în tratamentul infecțiilor biliare cronice?

   

CS.11. Marcați preparatul utilizat pentru ameliorarea pruritului indus de colestază.

CS.12. Care este metoda diagnostică de start a patologiei vezicii biliare și căilor biliare?

   

CS.13. Care este caracterul bilei în mod normal?

   

CS.14. Care sunt semnele caracteristice a sindromului coledocian în cadrul colelitiazei?

   

CS.15. Selectați punctul de proiecție a vezicii biliare pe abdomen.

   

CS.16. Identificați componența tractului biliar.

   

CS.17. Care este localizarea sfincterul Oddi?

   

CS.18. Marcați funcția de bază a vezicii biliare.

   

CS.19. Indicați tipul de autoanticorpi care se întâlneste în 60 - 80% cazuri în cazul colangitei sclerozante
primare:

CS.20. Marcați rolul Imunoglobulinei A ce intră în componența bilei?

CS.21. Identificați patologia la care colangiografia retrogradă endoscopică relevă pereţii căilor biliare cu
aspect neregulat, de "arbore mort în picioare", de "şirag de mărgele":

CS.22. Selectați maladia care mai frecvent se asociază cu colangita sclerozantă primară:

CS.23. Marcați caracteristica inflamației care se referă la angiocolită (colangita):

CS.24. Identificați preparatul cu efect litolitic pentru calculii biliari:

   

CS.25. Identificați patologia pentru care este caracteristică prezența anticorpii antimitocondriali-M2:

CS.26. Identificați simptomul care apare precoce în cazul colangitei biliare primare:

   

CS. 27. Indicați cel mai caracteristic sindrom paraclinic în cazul colangitei biliare primare.

CS. 28. Selectați combinația markerilor imunologici caracteristici pentru colangita biliară primară.

CM. 1. Selectați hormonii intestinali ce iduc contractarea vezicii biliare.

CM. 2. Indicați ducturile biliare extrahepatice.

   

CM. 3. Indicați importanța fiziologică a bilei.

   

CM. 4. Care sunt componentele bilei?

   

CM. 5. Selectați punctele dureroase în colepatii.

   

CM. 6. Care factori favorizează afectarea vezicii biliare și căilor biliare?

CM. 7. Marcați sindroamele clinice de bază în cadrul patologiei colecistului și căilor biliare.

   

CM. 8. Care dintre preparatele enumerate cresc tonusul vezicii biliare?

CM. 9. Selectați preparatele ce scad tonusul vezicii biliare.

   

CM. 10. Indicați criteriile de diagnostic a disfuncțiilor biliare.

CM. 11. Selectați criteriile de diagnostic pentru disfuncția sfincterului Oddi de tip biliar.

CM. 12. Ce criterii diagnostice sunt caracteristice pentru disfuncția sfincterului Oddi de tip pancreatic?

CM. 13. Selectați metodele instrumentale utile în diagnosticul disfuncțiilor biliare.

   

CM. 14. Cum se caracterizează sindromul dolor în disfuncțiile tractului biliar?

   

CM. 15. Selectați posibilitățile evoluție a unei colecistite cronice netratate.

CM. 16. Ce manifestări obiective sunt prezente la un pacient cu colangită infecțioasă?

CM. 17. Enumerați modificările depistate la USG în cadrul sindromului Caroli.

CM. 18. Care sunt caracteristicele bilei vezicale?

CM. 19. Selectați preparatele necesare în tratamentul disfuncțiilor sfincterului Oddi.

CM. 20. Care afirmații sunt caracteristice pentru vezicula scleroatrofică?

CM. 21. Care este importanța fiziologică a bilei?

CM.22. Care factori pot favoriza inflamația colecistului?

CM.23. Selectați caracterele substratului morfologic în cadrul colecistitei cronice alitiazice?

   

CM.24. Selectați modificările biochimice ce pot fi induse de colangita infecțioasă.

   

CM.25. Indicați afirmațiile caracteristice pentru disfuncția biliară.

   

CM.26. Selectați preparatele ce stimulează funcția hepatică de formare a bilei.

   

CM.27. Care preparate pot stimula eliminarea bilei în duoden?

   

CM.28. Selectați cele mai frecvente cauze a obstrucției fluxului biliar în colangite.

   

CM.29. Indicați afirmațiile ce corespund tabloului morfologic a colangitei cronice.

   

CM.30. Selectați formele evolutive a colangitei.

   

CM. 31. Selectați itimii caracteristici pentru o stază biliară.

   

CM.32. Care afirmații sunt caracteristice pentru colangita parazitară?

CM.33. Selectați afirmațiile veridice pentru colangita toxică.

   

CM.34. Indicați modificările ultrasonografice posibile în sindromul Carolli.

   

CM.35. Selectați complicațiile posibile în sindromul Carolli.

   

CM.36. Selectați investigațiile ce permit determinarea prezenței calculilor biliari.

   

CM.37. Care preparate sunt necesare pentru tratamentul colangitei bacteriene?

   

CM.38. Care semne şi simptome reprezintă elementele pentadei Reynolds în angiocolita acută?
   

CM.39. Marcați căile biliare extra-hepatice.

CM.40. Selectați elemente pediculului hepatic.

   

CM.41. Indicați circumstanțele caracteristice hidropsului vezicular.

   

CM.42. Selectați afirmațiile caracteristice sindromului postcolecistectomic.

   

CM.43. Care sunt factorii favorizanți ai litiazei veziculare?

   

CM.44. Care sunt complicațiile colangitei infecțioase?

   

CM.45. Selectați momentele cheie în patogenia angiocolitei.

CM.46. Care agenți patogeni pot provoca colangita parazitară?

CM.47. Selectați patologiile cu care necesită a fi diferențiată colangita sclerozantă primară.

   

CM.48. Notați complicațiile posibile ale colangitei sclerozante primitive:

CM.49. Menționați consecițele sindromului postcolecistectomic:

CM.50. Marcați manifestările clinice ale sindromului postcolecistectomic:

   

CM.51. Identificați medicaţia pentru durerile colicative biliare:

CM.52. Indicați particularităţile colangitei sclerozante primitive:

   

CM.53. Marcați caracteristicile care se urmăresc la colangita sclerozantă primară:

CM.54. Indicați modificările sugestive pentru diagnosticul colangitei sclerozante primare:

CM. 55. Marcați afirmaţiile corecte care se referă la colangita primară sclerozantă:

CM.56. Identificați semnele clinice caracteristice colangitei sclerozante primare:

CM.57. Indicați caracteristicele microscopice ale colangitei sclerozante primare:

CM. 58. Marcați indicatorii caracteristici pentru colangita biliară primară:

   

CM.59. Marcați semnele caracteristice pentru colangita biliară primitivă:

   

CM.60. Selectați preparatele utile în trtamentul colangitei biliare primare.

   
Patologia intestinului
C/S

1. Indicați funcția primară a intestinului subțire:

2. Indicați funcția primară a colonului:
3. Indicați definiția corectă a pseudodiareei:
4. Selectați durata corectă pentru definirea diareei cronice:
5. Indicați cea mai frecventă etiologie a diareei acute:
6. Indicați cea mai frecventă cauză a diareei cronice:
7. Alegeți patologia care se asociază cel mai frecvent cu diaree cronică:
8. Indicați tratamentul de bază în diareea acută:
9. Indicați cel mai efectiv tratament în diareea cronică:
10. Alegeți exemplu clasic de boala cu diaree de tip osmotic:
11. Alegeți exemplu clasic de boală cu diaree de tip secretor:
12. Selectați exemplu clasic de boală cu diaree de tip inflamator:
13. Alegeți faza de absorbție ce include digestia parietală:
14. Selectați patologia ce ar putea cauza malabsorbția vitaminei B12:
15. Selectați patologia ce ar putea cauza malabsorbția vitaminelor liposolubile:
16. Selectați segmentul intestinal unde are loc absorbția acizilor biliari:
17. Selectați simptomele malabsorbției vitaminei A:
18. Selectați simptomele sindromului de malabsorbție de grad moderat:
19. Indicați simptomul sindromului de malabsorbție de grad ușor:
20. Indicați cea mai simplă metodă de detecție a sindromului de malabsorbție:
21. Alegeți testul cel mai des utilizat pentru evaluarea asimilării carbohidraților:
22. Selectați cel mai eficient tratament pentru sindromul de malabsorbție:
23. Selectați markerii pentru boala celiacă:
24. Indicați afirmatia ce nu este corectă în patogeneza diareei în boala celiacă:
25. Selectați semnul distinctiv pentru diagnosticul de boală celiacă:
26. Selectați complicațiile ce nu sunt caracteristice pentru boala celiacă:
27. Selectați manifestările cutanate tipice pentru boala celiacă:
28. Indicați medicamentele ce se recomandă în celiachia refractară:
29. Alegeți afirmația incorectă despre boala Crohn:
30. Selectați segmentul care poate fi afectat în boala Crohn:
31. Indicați semne endoscopice ce nu sunt caracteristice bolii Crohn:
32. Alegeți cea mai comună localizare a bolii Crohn:
33. Selectați pilonul principal al terapiei pentru forma usoară și moderată a colitei
 ulcerative:
34. Selectați semnul principal al colitei ulcerative:
35. Selectați etiologia bolilor inflamatorii intestinale:
36. Indicați modelul cel mai frecvent de evoluție a colitei ulceative:
37. Selectați anticorpii caracteristici pentru colita ulceativă:
38. Alegeți medicamentul de bază pentru menținerea remisiei în colita ulceativă
ușoară și moderată:
39. Selectați medicamentul pentru menținerea remisiunii în colita ulceativă severă:
Selectați afirmația ce NU este corectă despre scaunul normal în țările europene:
Selectați ce patologie este prezentată:

Indicați patologia ce se caracterizează prin acest tablou endoscopic:

Selectați denumirea corectă pentru imaginea de mai jos:

Alegeți denumirea corectă pentru investigația de mai jos:

Indicați boala ce se caracterizeaza prin următoarea imagine endoscopică:

Indicați boala ce se caracterizează prin următoarea imagine endoscopică:

Indicați boala ce se caracterizeaza prin următoarea imagine endoscopică:

Indicați boala ce se caracterizează prin următoarea imagine endoscopică:

Indicați boala ce se caracterizeaăa prin următoarea imagine endoscopică:

Indicați boala ce se caracterizează prin următoarea imagine endoscopică:

Indicați boala ce se caracterizează prin următoarea imagine radiologică:

Indicați boala ce se caracterizează prin următoarea imagine radiologică:

Selectați patologia ce se caracterizează prin următoarea imagine radiologică:

Selectați boala care ar putea cauza malabsorbția proteinelor:

C/M

1. Indicați efectele adverse anticolinergice ale preparatelor antispastice:

2. Selectați cauzele posibile a diareei cronice:
3. Selectați criteriile pentru diareea cronică:
4. Indicați criteriile pentru incontinență de fecale:
5. Selectați semnele pentru pseudodiaree:
6. Indicați tipurile fiziopatologice de diaree acută:
7. Indicați patologiile ce evoluează cu diaree de tip secretor:
8. Alegeți criteriile clinice pentru diareea de tip osmotic:
9. Indicați patologiile ce evoluează cu diaree de tip osmotic:
10. Selectați criteriile clinice a diareei de tip inflamator:
11. Indicați patologiile ce evoluează cu diaree de tip inflamator:
12. Alegeți criteriile clinice a diareei cauzate de dismotilitate intestinală:
13. Indicați patologiile ce evoluează cu diaree cauzată de dismotilitate intestinală:
14. Indicați metodele imagistice pentru evaluarea patologiilor intestinului subțire:
15. Selectați caracteristicile diareei funcționale:
16. Selectați nozologiile care reprezintă cea mai frecventă cauză de malabsorbție a
vitaminelor liposolubile:
17. Selectați tipurile de rezecție extinsă ce ar putea fi cauza steatoreei:
18. Selectați definiția corectă a malabsorbției în practica clinică (în sensul larg):
19. Selectați cauzele malabsorbției conform clasificării fiziopatologice:
20. Selectați condiția care ar putea provoca tulburări de malabsorbție în faza luminală
(maldigestia):
21. Indicați criteriile pentru gradul moderat de malabsorbție:
22. Indicați manifestările clinice ale sindromului de malabsorbție:
23. Selectați enzimele ce participă în digestie:
24. Indicați cauzele malabsorbției în duodenita severă:
25. Selectați semnele clinice a malabsorbției vitaminei B12:
26. Alegeți testul informativ pentru evaluarea asimilării grăsimilor:
27. Indicați posibile metode de tratament a malabsorbției:
28. Alegeți factorii etiopatogenetici pentru boala celiacă:
29. Indicați modificările histologice tipice în boala celiacă:
30. Selectați markerii serologici în boala celiacă:
31. Indicați produsele ce ar putea conține gliadină:
32. Alegeți principalele metode de diagnostic în boala celiacă:
33. Selectați formele clinice posibile a bolii celiace:
34. Selectați semnele sindromului de intestin subțire contaminat:
35. Selectați factorii etiopatogenetici ale sindromului de intestin subțire contaminat:
36. Selectați condiția care poate provoca sindromul de intestin subțire contaminat:
37. Alegeți simptomele de intoleranță la lactoză:
38. Indicați factorii care determină tipurile de simptoame în sindromul intestinului
scurt:
39. Alegeți semnele mai caracteristice pentru colita ulcerativă decât pentru boala
Crohn:
40. Alegeți semnele mai caracteristice pentru boala Crohn decât pentru colita
ulceativă:
41. Selectați testele de laborator asociate cu recidiva în colita ulcerativă:
42. Alegeți indicațiile pentru corticosteroizi în boala inflamatorie a intestinului:
43. Indicați manifestările clinice ale bolii Crohn:
44. Alegeți complicațiile tipice ale bolii Crohn:
45. Selectați posibilele localizări în boala Crohn:
46. Indicați simptomele majore în colita ulcerativă:
47. Alegeți caracteristicile tipice ale colitei ulcerative:
48. Indicați medicamentele utilizate în tratamentul colitei ulcerative:
49. Selectați bolile ce sunt incluse în bolile inflamatorii intestinale:
50. Indicați caracteristicile modificărilor inflamatorii în colita ulcerativă:
51. Indicați caracteristicile bolii Crohn:
52. Selectați zonele cu prevalență mai mare a bolilor inflamatorii intestinale:
53. Indicați factorii patogenetici majori în bolile inflamatorii intestinale:
54. Alegeți manifestările cutanate extraintestinale ale bolilor inflamatorii intestinale:
55. Indicați principalele caracteristici clinice ale colitei ulcerative necomplicate:
56. Selectați complicațiile întîlnite în colita ulcerativă:
57. Selectați caracteristicile endoscopice ale colitei ulcerative:
58. Selectați principalele caracteristici clinice ale bolii Crohn:
59. Indicați complicațiile frecvente ale bolii Crohn:
60. Alegeți caracteristicile endoscopice ale bolii Crohn:
61. Selectați tratamentul patogenetic al bolilor inflamatorii intestinale:
62. Selectați factorii de risc pentru neoplazia în colita ulceativă:
63. Indicați factorii de risc pentru neoplazia în boala Crohn:
64. Indicați agenții medicali utilizați în bioterapia colitei ulcerative:
65. Alegeți agenții medicali utilizați în bioterapia bolii Crohn:
66. Indicați medicamente pentru tratamentul de menținere in colita ulcerativă severă:
67. Alegeți medicamente pentru tratamentul de menținere în colita ulcerativă ușoară:
68. Selectați formele de evoluție ale bolii Crohn:
69. Indicați criteriile de evaluare a activității în colita ulcerativă:
70. Alegeți criteriile de laborator pentru evaluarea activității în colita ulcerativă:
71. Selectați caracteristicile epidemiologice ale bolilor inflamatorii intestinale:
72. Indicați regiunile cu prevalență ridicată a bolilor inflamatorii intestinale:
73. Alegeți factorii de risc pentru cancerul colorectal:
74. Indicați semnele colitei ulcerative prezentate pe această imagine:

75.

76. Indicați semnele colitei ulcerative prezentate pe această imagine:

77.

78. Indicați semnele bolii Crohn prezentate pe această imagine:

79.

80. Indicați semnele bolii Crohn prezentate pe această imagine:

81.

82. Indicați complicațiile tipice bolii Crohn prezentate pe această imagine:

83.

84. Indicați semnele tipice ale colitei ulcerative prezentate pe această imagine: