CARTEA NEMURIRII Sau CALEA LUI ZAMOLXE ARIANUL FIUL LUI DUMNEZEU PDF

☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼
CArtea NEMURIRII
SAU
Calea Lui Zamolxe Arianul

Fiul Lui DUmnezeu
☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼
Doar
popoarele care-ºi
sacralizeazã istoria vor dãinui
© Proprietate publică (Public Domain)

Autor: Neamul dacoromânesc
Prima ediŃie, anul 2012
2
CARTEA NEMURIRII sau CALEA LUI ZAMOLXE ARIANUL FIUL LUI DUMNEZEU
CUPRINS
Pagina
CAPITOLUL 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
CAPITOLUL 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
CAPITOLUL 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
CAPITOLUL 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
CAPITOLUL 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
CAPITOLUL 6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
CAPITOLUL 7 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
CAPITOLUL 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
CAPITOLUL 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
CAPITOLUL 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
CAPITOLUL 11 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
CAPITOLUL 12 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
3
CARTEA NEMURIRII
sau
CALEA LUI ZAMOLXE ARIANUL FIUL LUI DUMNEZEU
CAPITOLUL 1 bună, fii aici la noi stăpână, acestor tineri

Focul sacru dacic şi naşterea Lui cu noroc dă-le un băiat de foc!” 15Apoi
Zamolxe. Zamolxe merge pe calea Crăciun a luat-o pe Vetra în braŃe, a
preoŃiei. Zâna Ila şi chemarea iubitelor. sărutat-o şi i-a spus: „O să avem un
Căsătoria Lui Zamolxe. fecior ivit din foc”.
16
După un an şi ceva Vetrei îi sosise
1
Dumnezeu, Tată şi Mamă,2 era Focul timpul să nască. 17Şi era vreme de iarnă,
Viu din cerul de purpură. Şi a văzut o moaşă şi două vecine o vegheau pe
Domnul că se cam tulburaseră apele Vetra în casă.
luminii din inimile oamenilor. 3Domnul
18
Crăciun, aflat în curte, se încălzea la
se gândea la traci, poporul Său şi s-a foc şi aştepta. 19Din când în când privea
hotărât să coboare pe pământ spirite cerul şi vedea luna luminată mai mult de
alese ale luminii divine ca să le arate jumătate. 20Şi-şi zicea Crăciun: „Băiatul
oamenilor iubirea Lui. 4Şi cu ele a trimis meu se naşte când luna este în creştere cu
spiritul Lui Melchisedec, Mare Preot în lumina ei. Peste vreo cinci zile e lună
veac şi rege drept, ca să se întrupeze în plină”.
Zamolxe. 21
Se apropia dimineaŃa şi Vetra stătea
5
Pe dealurile de la Sarmisegetuza se pe pământul din casă şi era în durerile
aflau multe case din piatră şi lemn. 6Şi naşterii. 22Şi când a auzit plânset de
una dintre ele era a lui Crăciun şi a copil, Crăciun a privit atent spre cer şi a
nevestei sale Vetra, doi păstori de oi la văzut vulturii zburând în cercuri mari
munte. 7Ei aveau două fete, pe Mierla şi deasupra Sarmisegetuzei. 23Şi atunci au
pe Mia. 8Crăciun şi Vetra şi-ar fi dorit să apărut primele raze de soare. 24Pe bolta
aibe şi un băiat. 9Şi Crăciun a vorbit cu cerului Crăciun a văzut o cometă
Zoda, preoteasa vestală, presbitera care strălucitoare care va rămâne aşa timp de
locuia de cealaltă parte a dealului. 10Zoda multe ceasuri. 25Şi-şi zicea el mulŃumit:
slujea la altarul Zânei Zânelor. 11Şi Zoda „Sunt semne bune. Dumnezeu Fărtatul Îi
i-a chemat pe Crăciun şi pe Vetra la arată băiatului meu slava cerului şi
focul sacru ca împreună să-I ceară Lui lumina. Fiul meu va ajunge om mare în
Dumnezeu un băiat. neamul nostru ales al arienilor”.
12
În ziua hotărâtă Crăciun şi Vetra au 26
Moaşa a spălat copilul şi L-a pus la
sosit la casa Zodei pregătiŃi să se pieptul mamei să sugă lapte. 27Apoi ea a
întâlnească cu zeii. 13Şi Zoda a aprins binecuvântat apa dintr-un vas şi a
focul sacru dacic, iar Crăciun şi Vetra se închinat-o zeilor, şi i-a stropit pe băieŃel
Ńineau de mână şi ascultau cum Zoda şi pe mamă cu busuiocul muiat în apă.
invoca zeii. 14Şi la sfârşit ea a chemat pe 28
Şi l-a chemat pe Crăciun să-şi vadă
Zâna FertilităŃii astfel: „Zână bună, zână băiatul.
4
29
Când Crăciun a intrat în casă L-a oferă sânge Domnului, primeşte tot
învelit pe prunc cu o piele de urs. 30Apoi sânge în schimb. 43Neamul ăsta al nostru
L-a luat în braŃe pe băieŃel şi a ieşit cu El trebuie să înveŃe să nu mai verse sânge.
în curte. 31Şi L-a dus la focul sacru şi a Asta nu-i bine, că Dumnezeu Fărtatul
zis: „Te-ai născut pe pământul casei, să vrea pace în tot ce facem”.
ai puterea marelui pământ. În viaŃă să-łi
44
Şi la plecarea lui Crăciun, Zoda i-a
sporească mereu puterea cu puterea lui. zis: „Aşa este. Mergi cu bine bade
Să Te vadă acum şi focul şi soarele şi Crăciun. Voi avea eu grijă de băiat cât El
cerul. Eşti copil al focului, Te numesc va fi aici cu mine”.
Zamolxe şi Te închin Lui Dumnezeu. Cu 45
Lui Zamolxe îi plăcea învăŃătura,
trupul eşti fiul meu, dar cu sufletul să fii dar îl ajuta şi pe tatăl-său în treburile
Fiul Lui Dumnezeu. Tu să aduci gospodăreşti. 46Adesea amândoi mergeau
înŃelepciune neamului nostru. Zău!” la târgurile unde veneau şi negustorii
32
În dimineaŃa aceea Crăciun a pornit greci. 47Atunci Zamolxe era curios să
prin sat cu un sac plin de daruri pe care afle cât mai multe despre credinŃele
le dădea copiilor pe măsură, că era tare grecilor şi mereu îi întreba despre zeii
bucuros că i se născuse un băiat. 33De lor. 48Se împrietenise cu Nestor, băiatul
atunci, în fiecare an, Crăciun îşi luase lui Eteocles, un negustor de loc din
obiceiul să facă daruri copiilor la insula Samos, Ionia. 49Eteocles făcea
aniversarea zilei naşterii Lui Zamolxe. comerŃ cu dacii oferindu-le ulei de
34
Aşa acest obicei s-a răspândit la toate măsline, vase de metal, ceramică pictată,
neamurile tracilor. 35Iar când darurile podoabe şi oglinzi. 50Lua de obicei în
erau descoperite, fie puse sub perină, fie schimb miere, grâne şi aur. 51Zamolxe şi
în cioarecii groşi de lână, oamenii ziceau: Nestor erau de vârste apropiate şi
„A venit Crăciun cu daruri”. petreceau mult timp împreună. 52Aşa au
36
Când Zamolxe a împlinit şapte ani, învăŃat ei să vorbească limbile dacă şi
Crăciun L-a dus la Zoda, preoteasa greacă.
vestală şi i-a zis: „L-am adus pe băiat
53
Au trecut anii şi Zamolxe a devenit
aici la tine. Îl înveŃi să scrie, să citească un tânăr înalt, bine legat şi chipeş. Era
şi să slujească la altar. 37Nu-L dau tare destoinic şi ajuta în toate cele ale
preotului Dordas că el face sacrificii de gospodăritului.
animale. 38Eu cred că jertfele sunt rele. 54
Şi la vârsta de şaisprezece ani
39
Dumnezeu Fărtatul nu poate să ceară Zamolxe a fost hirotonisit presbiterum,
vărsare de sânge, luare de viaŃă în preot dac al Lui Dumnezeu. 55De atunci
numele Lui, nici de om nici de animal”. Zamolxe purta la gât talismanul preoŃesc,
40
Şi Zoda i-a răspuns: „Bine rumâne. floarea vieŃii gravată pe o piatră subŃire şi
Dacă băiatul este harnic la învăŃătură, el netedă.
va ajunge presbiterum, preot”. 56
I se dusese vestea Lui Zamolxe că
41
Crăciun a mai zis: „Tu nu faci jertfe era preot al Zeului Dumnezeu, Domnul
de animale la altar. 42Eu cred că cine Zeu, Marele Zeu al tracilor, şi că nu
5
făcea jertfe de niciun fel. 57Zamolxe vom fi, până-n zori de zi. Ila, Ila, Ila, Ila.
primea ca ofrande mâncare, fructe şi flori Ila, Ila, Ila, Ila. Ila, Ilai, la.
care, după ce erau închinate Domnului, 66
Şi înainte de a se despărŃi de flăcăi,
ele erau date ca pomană celor prezenŃi. Zamolxe le-a mai spus: „Chipul fetei
58
Şi se mai ştia că preotul Zamolxe nu hărăzite fiecăruia dintre noi ne va apare
bea nici vin şi nici tării şi era priceput să în vis, Să ŃineŃi minte visele. Le vom
cheme la focul sacru dacic pe oricare zeu discuta apoi în serile ce urmează”.
sau zână. 67
În zilele de după aceea, ritualul
59
Când Zamolxe s-a apropiat de vârsta focului sacru, făcut la asfinŃitul soarelui,
de douăzeci de ani, Crăciun, tatăl, L-a s-a repetat la altarul Zânei Vesta. 68Şi
sfătuit să-şi găsească o fată, cu inimă când ceremonia se termina toŃi îşi
iubitoare, cu care să se însoŃească. Şi El povesteau visele pe care Zamolxe le
i-a urmat îndemnul. tălmăcea. 69Aşa, noapte de noapte, visele
60
Într-o zi, pe un vârf de deal, tuturor le împlineau dorinŃele.
Zamolxe a pregătit altarul Zânei Vesta. 70
La început, într-un vis, Zamolxe a
61
Şi a trimis veste tinerilor de însurat că întrezărit o tânără aflată departe şi nu i-a
seara la asfinŃit de soare El va conduce văzut chipul. 71Apoi în visele din nopŃile
un ritual de chemare a iubitelor pentru următoare fata a reapărut şi El a văzut-o
flăcăii satului. din ce în ce mai aproape. 72Zamolxe ştia
62
Spre seară când flăcăii au sosit, că visele se înnădesc până când mesajul
Zamolxe le-a spus rânduiala, aşa cum vor primit era descifrat. 73Şi într-o noapte
face ca fiecare să-şi găsească perechea Zamolxe a primit în vis de la fată
potrivită. 63Şi le-a mai zis că atunci când următorul îndemn: „Vino la târg! Vino la
doi oameni care se iubesc şi se însoŃesc, târg!”
bărbatul este ca Dumnezeu, iar femeia sa 74
DimineaŃa Zamolxe l-a întrebat pe
ca Domnazâna, perechea Domnului, căci tatăl-Său: „Tată, când este târg la şes?
iubirea dintre bărbat şi femeie este dată 75
Crăciun i-a răspuns: „Poimâine. Şi vom
de la zei. merge şi noi”. 76Zamolxe i-a mai zis: „Eu
64
Apoi Zamolxe a aprins focul sacru şi voi fi acolo cu flăcăii satului. Vom face
a chemat să fie prezenŃi acolo toŃi zeii la târg un foc sacru, aşa că nu conta pe
neamului. 65Şi când focul s-a înteŃit El a Mine ca să te ajut cumva”. 77Şi Crăciun
invocat-o pe zâna Ila, cea care aducea I-a mai zis: „Bine. Îl iau pe frate-meu
bucurie oamenilor, astfel: Ila Ila Ila, să- Vercu. Voi tinerii mergeŃi în pace”.
mi trimiŃi tu zâna. Ce se potriveşte, care 78
Seara Zamolxe s-a întâlnit iarăşi cu
mă iubeşte. Vină făr-alai, p-un picior de flăcăii la vatra Zânei Vesta. 79Şi când
plai. Să trăim no’ hai, p-o gură de rai. ceremonia focului sacru dacic a luat
Ila, Ila, Ila, Ila. Ila, Ila, Ila, Ila. Ila, Ilai, sfârşit, tinerii şi-au împărtăşit părerile.
la. Mie îmi vei fi, din zori la chindii. 80
Cându, unul dintre băieŃi a zis: „Am
Zâna Florilor, Zâna Zânelor. Şi când o fi visat o mare adunare de oameni unde noi
noapte, ne-om iubi în şoapte. Una noi făceam focul sacru”. 81Andru a zis şi el:
6
„Mâine e sărbătoare la câmpie. Să 97

După care fiecare şi-a aşezat fata lui
mergem şi noi”. 82Şi ei toŃi au hotărât să pe şa şi toŃi au pornit cu caii la trap.
se ducă la târg. 83La plecare Zamolxe le-a
spus tuturor: „Ne întâlnim de dimineaŃă
98
Caii şi călăreŃii odată ajunşi pe
în zori la casa lui Andru. Mergem la târg culmea dealului, perechile au poposit la
şi acolo vom face un foc mare”. casele băieŃilor.
84
La faptul zilei tinerii au pornit călări
99
Fiecare fecior s-a înfăŃişat părinŃilor
către şes cu Zamolxe în frunte. 85El era cu aleasa inimii sale. 100Era obiceiul ca
îmbrăcat cu totul în alb şi purta la gât fetele să doarmă separat până la
talismanul, preotului dac, având floarea căsătorie. Şi aşa ele să se obişnuiască cu
casa unde vor locui.
vieŃii gravată pe piatră.
86
Când au ajuns la târg, tinerii au ales
101
De a doua zi au început pregătirile
un loc numai bun şi au aprins acolo focul pentru căsătoria sacră a tinerilor. 102Şi au
sacru dacic, cinstind cu invocaŃiile lor pe sosit şi părinŃii fetelor. 103Aşa cuscrii s-au
Zâna Ila. 87MulŃi oamenii s-au strâns în întâlnit şi au aranjat nunŃile.
104
jurul lor, mai cu seamă fetele priveau Căsătoriile vor fi consacrate de către
atente la băieŃii falnici coborâŃi de la Zamolxe la altarul Zânei Vesta. 105El,
munte. 88Unele fete erau de prin partea tânărul preot al satului, va rândui o
locului şi-i cunoşteau bine pe flăcăi. ceremonie de grup. 106Se va însura
Zamolxe Însuşi cu Bendisa. 107Se vor
89
Şi după ce ritualul s-a sfârşit, fetele mai lega cu iubire în faŃa Domnului,
au intrat în vorbă cu băieŃii. Andru cu Dachiana, Cându cu Tana,
90
Cu paşi timizi, s-a apropiat de Iscru cu Mara, Anaton cu Sibila, Rodu cu
Zamolxe fata pe care El o văzuse în vis. Anuşa, Firu cu Ana şi Dragoş cu Felicia.
91
Şi ea I-a spus: „Iată-mă! Mă cheamă 108
Şi când a sosit ziua marii nunŃi, la
Bendisa. Ia-mă cu tine bădiŃă şi-Ńi dau altarul din deal s-a strâns multă lume ca
năframă cusută în Noaptea de Sânziene”. să vadă ritualul căsătoriei celor opt
92
Când Zamolxe a auzit-o, Şi-a spus: „E perechi. 109La focul cel mare tinerii vor
Zâna Zânelor, are două cosiŃe blonde spune Jurământul Iubirii Sacre. 110ToŃi
lăsate pe spate. 93Iată fata pe care o erau îmbrăcaŃi după datină, mirii cu
iubesc pentru sufletul ei, iată mama bună cămăşi cusute cu flori, cu pieptare şi cu
pentru urmaşii pe care Mi-i doresc”. cuşme cu pene de fazani, iar miresele
94
Atunci Zamolxe i-a zis: „Zâna mea, te aveau veşminte şi năframe cusute cu fir
voi duce la părinŃii Mei să te cunoască”. de aur. 111Tuturor perechilor le vor fi naşi
95
FârtaŃii Lui Zamolxe şi-au aflat toŃi Crăciun şi Vetra, părinŃii Lui Zamolxe.
alesele inimilor lor şi doreau să le ducă 112
Când a sosit momentul căsătoriilor,
cât mai repede acasă. 96Şi Andru i-a Zamolxe şi Bendisa s-au apropiat de
îndemnat: „Pe cai! Să pornim spre vatra focului sacru. 113Şi Zamolxe a
munte!” chemat pe celelalte perechi. 114Fetele
stăteau toate în stânga aleşilor lor.
7
115
Şi Zamolxe L-a invocat pe Zeul Şi
130
aşa căsătoriile s-au încheiat.
131
Dumnezeu, apoi rând pe rând i-a chemat ParticipanŃii toŃi au izbucnit în urale.
132
pe zeii şi zânele strămoşeşti ca să aducă Apoi Zamolxe a anunŃat: „E timpul
perechilor sănătate, belşug în case, petrecerii. VeniŃi toŃi la vatra satului”.
armonie şi urmaşi. 116Şi toŃi cei prezenŃi 133
Nuntaşii au chiuit, instrumentiştii
au simŃit cum erau cuprinşi de tihnă. au pornit muzica şi alaiul cântând s-a
117
Când a sosit momentul spunerii îndreptat în paşi de joc către locul ales.
134
Jurământului Iubirii Sacre, Zamolxe i-a Cele opt perechi au stat în capul
îndrumat pe miri şi pe mirese zicându-le meselor şi bucatele au început să
astfel: „Toate perechile să repete după sosească. 135Şi marele ospăŃ a durat până
Mine cuvânt cu cuvânt aşa: 118De astăzi după miezul nopŃii când ultimii rămaşi s-
eu fac legământ, pe tot ce-mi e mai drag au retras pe la casele lor.
şi sfânt, să onorez mereu iubirea ce- 136
A doua zi a sosit lada de zestre a
aduce-n viaŃă împlinirea. 119ÎntindeŃi-vă Bendisei, straiele Ńesute din borangic,
acum braŃele cu palmele deschise către bumbac şi lână, unele cusute cu fir de aur
focul sacru şi repetaŃi în continuare după şi mătase, peste care erau presărate flori
Mine: 120M-oi închina Zânei Iubirii să de busuioc, flori de câmp şi tămâie de
primesc cheia nemuririi şi astfel voi simŃi brad.
iubirea şi-oi şti ce e nemărginirea.
121
Fiecare pereche, băiat şi fată, uniŃi-vă
137
După un an de zile Bendisa i-a
mâinile între voi. 122Acum întindeŃi-le născut Lui Zamolxe un băiat. 138I-au dat
împreunate spre foc şi ziceŃi după Mine: numele Călin şi vroiau să-l pregătească
123
Din foc cu mâinile-mpreună pornim să să fie şi el preot dac. 139După încă opt ani
facem casă bună şi-n viaŃă o inimă vom Zamolxe şi Bendisa au avut o fată, pe
fi tot timpul cât ne vom iubi”. Mari. ToŃi îi spuneau Măruca.
124
Şi tinerele perechi au urmat
140
Şi treptat Bendisa a învăŃat de la
Zamolxe ritualurile potrivite şi a devenit
întocmai ce le-a spus Zamolxe care le-a
preoteasă a Zânei Zânelor.
explicat: „Dumnezeu şi Domnazâna,
Tatăl şi Mama vieŃii, nu au chipuri
141
Se întâmpla atunci că cei care Îl
precum ne imaginăm noi. 125Ei sunt rugau pe Zamolxe să facă ritualuri pentru
spirite care pot descinde în oameni. ei, acei oameni ajungeau prosperi şi
126
Dumnezeu în bărbat. 127Şi Domnazâna aveau inimile în lumină şi adevăr cu
în femeie care, dacă primeşte deplin Dumnezeu. 142În fiecare an dacii
această influenŃă a spiritului, este ca şi petreceau Crăciunul cu mare bucurie.
143
Zâna Zânelor. 128Acum e timpul ca Atunci se împărŃeau daruri şi era
băieŃii să Ńuce fetele”. obiceiul ca în noaptea aceea oamenii să
129
Şi Zamolxe, El Însuşi, a dat stea la vatra satului pe lângă un butuc
mare de lemn arzând.
exemplu, luând-o pe Bendisa în braŃe şi
sărutând-o tandru pe buzele gurii.
144
Şi a trecut timpul. Când Măruca
avea unsprezece ani, Călin împlinise deja
8
nouăsprezece ani. 145Familia se pregătea altele. 11Crăciun avea cu el şi grăunŃi de

să-l căsătorească pe Călin, care era preot aur cu care la nevoie putea plăti şi alte
al zeului Dumnezeu ca şi Zamolxe, tatăl lucruri de trebuinŃă.
său. 146Şi Călin s-a însurat cu două 12
Au ajuns la târg şi au văzut că
surori, Gema şi Iza, care erau fiicele unui mulŃimea era în mare forfotă. 13Acolo
preot dac de la şes. 147Nunta celor trei a Zamolxe l-a întâlnit pe prietenul Său
avut loc la Sarmisegetuza şi ceremonia a Nestor, care venise cu o caravană mare
fost Ńinută de Bendisa şi Zamolxe la de negustori, pornind din Samos şi luând
altarul Zânei Zânelor. cu ei şi pe alŃii întâlniŃi pe drum, precum
şi slujitori din Tracia. 14Şi după ce au
CAPITOLUL 2 încheiat negoŃul în avantaj reciproc,
Grecii la nedeea Zânei Florilor. Zamolxe şi Nestor au stat pe îndelete la
Despre Pitagora din insula Samos. vorbă.
Zamolxe pleacă spre Grecia. Întâlnirea
cu Pitagora.
15
Nestor a întrebat: „Cum sunt ai
Tăi?” 16Zamolxe a zis: „Pe tata şi pe
băiatul Meu Călin i-ai văzut. Sunt bine
1
Totul mergea bine în familia Lui sănătoşi, slavă Domnului! 17Mama şi
Zamolxe, doar El era gânditor. 2Ar fi vrut nevasta mea Bendisa şi fata noastră
să plece undeva departe ca să înveŃe Măruca sunt şi ele bine. Măruca s-a făcut
înŃelepciunea altor popoare. 3Şi aşa să mare”.
facă mai mult pentru neamul Său. 18
Nestor s-a bucurat să afle că Lui
4
Zamolxe avea deja patruzeci de ani şi Zamolxe Îi mergeau toate bine. 19Şi i-a
setea Sa de cunoaştere a zeilor Îi era mai povestit şi el Lui Zamolxe că şi lui îi
vie ca niciodată. merg bine treburile.
5
De-a lungul anilor Zamolxe avusese 20
Şi Zamolxe l-a invitat pe Nestor să
ocazia să călătorească, împreună cu mănânce împreună şi totodată să mai
prietenul Său Nestor, în Tracia, în Grecia povestească zicând: „Dar vino să
continentală şi în insula Samos, de unde mănânci cu noi! Ne mai spui şi nouă ce
era de loc Nestor. 6Şi întâlnise prin lume mai e prin lumea voastră şi câte cele
oameni înŃelepŃi în cunoaşterea zeilor, despre filosofii greci şi preoŃii voştri”.
dar parcă ceva Îl oprise pe Zamolxe să
vrea să înveŃe cu ei. 7Până într-o bună zi.
21
Apoi Zamolxe, Crăciun, Călin şi
Nestor s-au depărtat de mulŃime şi au
8
Era nedeea Zânei Florilor. Crăciun, întins să mănânce pe iarbă. 22Acolo
Zamolxe şi Călin au coborât la câmpie la Zamolxe l-a întrebat pe Nestor: „Cum
sărbătoarea populară. 9Duceau cu ei mai e viaŃa pe la voi în insula Samos?”
încărcate pe măgari câteva vase cu miere 23
Nestor a răspuns: „Ne merge bine.
de albine, iar în săculeŃi Ńineau plante Suntem prosperi, slavă Lui Zeus. 24Avem
medicinale şi plante aromate. 10Vroiau să o mare flotă şi facem comerŃ peste mări
se întâlnească cu negustorii greci şi să ia şi Ńări. 25Bunăstarea ne deschide dorinŃa
la schimb, măsline, ulei de măsline şi de a învăŃa şi de a filosofa”.
9
26
Şi Zamolxe s-a interesat dacă acolo Pitagora stătuse şapte ani. 43Când Cirus i-
în insula Samos se afla vreun filosof mai a eliberat pe iudei din captivitate
de seamă. 27Nestor i-a spus: „Acum îl lăsându-i să plece spre Ierusalim,
avem printre noi pe Pitagora care s-a Pitagora a părăsit şi el Babilonul
întors de curând acasă, după mult timp alăturându-se caravanelor de iudei care 44
de umblat prin lume. 28El este un om la o se întorceau în Palestina. Se
vârstă matură, are şaizeci de ani. Eram împrietenise cu Zerubabel, o căpetenie a
29
un copilandru, de vreo cincisprezece ani, lor”.

când el a plecat din Samos, dar mi-l
45
Nestor a mai mâncat ceva, şi-a
amintesc bine”. turnat din nou vin din ulcior, într-un corn
30
Auzind acestea Zamolxe l-a rugat pe sculptat,
46
apoi a continuat povestirea:
Nestor: „Vorbeşte-Mi despre filosoful „Cum spuneam, ajungând cu iudeii în
Ierusalim, Pitagora i-a ajutat la
Pitagora”. 31Şi Nestor I-a povestit astfel:
construcŃia noului altar pe locul
„Stau aproape de casa lui Mnesarchos, templului vechi, al lui Solomon, care
tatăl lui, care a murit acum câŃiva ani. fusese ars de către babilonieni. 47Apoi s-a
32
De la revenirea sa în insula Samos am întors la rudele tatălui său în Tir de unde
vorbit mult şi pe îndelete cu Pitagora.
33 a mai venit o dată pentru o şedere scurtă
Mi-a istorisit ce a văzut şi trăit. Câte şi
în Samos, dar apoi a plecat în Egipt, la
mai câte, lucruri uimitoare de care nu
Luxor adică Teba sau Diospolis, cum îi
auzisem vreodată!” spun grecii acelui oraş. 48A stat la Teba
34
Nestor a mai mâncat câte ceva şi şi- zece ani, cel mai mult la templul zeiŃei
a turnat vin dintr-o ulcică, apoi a Maat, slujind acolo ca preot egiptean.
continuat: 35„Din tinereŃe Pitagora îl 49Dar atunci când perşii au invadat
însoŃea pe tatăl său care făcea negoŃ pe Egiptul, Pitagora a fost luat captiv şi dus
mări. 36Mergeau des la Tir în Fenicia, de în Babilon împreună cu alŃi învăŃaŃi.
unde era de loc Mnesarchos, dar mama 50Acolo l-a luat în grijă preotul zoroastru
lui Pitagora, Pitais, este născută în Zarates cu care a şi rămas să-i slujească
Samos. 37Pitagora a învăŃat cu preoŃii timp de cinci ani. 51De la Zarates şi de la
fenicieni, dar şi cu înŃelepŃi ai altor preoŃii magoi ai Lui Zoroastru, Pitagora a
popoare. 38Tatăl lui a cheltuit o avere ca deprins principiile credinŃei sănătoase şi
să-i dea o bună educaŃie. 39A studiat chiar practici care fac viaŃa omului frumoasă.
şi cu marele filosof Tales din Milet. 52Apoi Pitagora s-a întors în insula
40
Pitagora vorbeşte cursiv limbile greacă, Samos. 53Are acum şaizeci de ani.
feniciană, caldeeană şi egipteană. 41În 54ÎnvăŃătura lui Pitagora despre Zeus şi
Fenicia el a învăŃat aritmetica, în alŃi zei este neîntâlnită până acum, el ştie
Babilonia, Caldeea cum i se mai spune, multe feluri de a intra în legătură cu
astronomie, astrologie şi medicină, cu zeii”.
preoŃii caldeeni. 42Avea patruzeci şi cinci 55
Zamolxe a rămas uimit după toate
de ani când regele persan Cirus, Koreş îi cele povestite de către Nestor care a
zic perşii, a cucerit Babilonul unde continuat: 56„Se zice despre Pitagora că
10
este încarnarea lui Apollon Likeios, „Mai stăm cel puŃin zece zile. Ne-am
Apollon Hiperboreeanul, Zeul Lupilor, făcut tabără aici. Tovarăşii mei de
venit la noi grecii de pe meleagurile călătorie mai au treburi de rezolvat”.
voastre ale tracilor. 57Pitagora este şi un 73
Zamolxe i-a mai zis: „Bine prietene. ÎŃi
mare vizionar şi vindecător, un iatromant dau răspuns în câteva zile”.
cum spunem noi grecii, adică vindecător 74
După ce Zamolxe s-a despărŃit de
apollonian. 58El cântă minunat la câteva Nestor i-a cerut părerea tatălui Său astfel:
instrumente muzicale. 59Suntem mulŃi „Ce spui tată? Pitagora este om cu mare
oameni, în Samos, care îl considerăm învăŃătură. Aş vrea să merg să-l cunosc.
theios aner, adică om divin. 60Nicicând 75
Grecii se roagă tot la Dumnezeu, nu? Ei
în insula noastră nu a trăit un om aşa de Îl numesc Zeus, dar trebuie să fie tot
valoros”. acelaşi ca şi al nostru”.
60
După toate cele spuse s-a înstăpânit 76
Şi Crăciun a fost de acord: „Fără
tăcerea. 61Zamolxe era încântat de cele îndoială! Pitagora este un mare filosof de
aflate în conversaŃia Lui cu grecul a putut el să adune în minte înŃelepciunea
Nestor. 62Un gând I-a încolŃit în minte şi lumii. Nu poate exista un învăŃător mai
i-a spus lui Nestor: 63„Pitagora este un bun pentru Tine, fiule”.
mare filosof. Mă întreb dacă-i învaŃă şi
pe alŃii cele câte le ştie?”
77
Când cei trei au ajuns acasă şi-au
descărcat produsele aduse. 78Zamolxe a
64
Şi Nestor I-a răspuns: „Desigur. vorbit cu Bendisa, soŃia Sa, şi i-a spus
Vrea să deschidă o şcoală filosofică în toate câte s-au întâmplat în târg cu
Samos şi să întemeieze o societate negoŃul lor. 79Şi i-a mai spus şi ceea ce
iniŃiatică secretă”. 65Zamolxe a mai spus: vorbise cu grecul Nestor, prietenul Său.
„Mă minunez drept să-Ńi spun! N-am mai 80
Şi i-a zis Bendisei: „Aş merge în
auzit de un om cu atâta înŃelepciune! Samos să stau un timp la învăŃătură cu
66
Oare aş putea să învăŃ cu el? 67Poate că înŃeleptul Pitagora”. 81Atunci Bendisa i-a
el primeşte la ucenicie numai tineri? 68Eu răspuns în credinŃă: „Cum vrei Tu
am acum patruzeci de ani”. domnul meu. Eu Te voi aştepta cât va fi
69
Şi Nestor L-a încredinŃat zicând: lumea”.
„Sunt convins că Te va accepta mai ales 82
A doua zi Zamolxe a coborât călare
că eşti din neamul tracilor pe care la şes în tabăra grecilor. 83Vroia să se mai
Pitagora îi preŃuieşte ca fiind primii sfătuiască cu Nestor despre plecarea lor
adoratori ai zeului Apollon Lykeios. şi despre şederea Lui în Ionia. 84Şi Nestor
70
PoŃi merge cu noi în Samos, vom I-a zis: „Prietene, vino peste şapte zile.
aranja acolo totul”. Noi vom ridica tabăra curând după aceea,
71
Propunerea lui Nestor L-a luat prin şi vom pleca spre Atena. De acolo ne
surprindere pe Zamolxe care s-a gândit îmbarcăm către Samos.
temeinic la cele spuse de amicul Său pe 85
Şi Zamolxe l-a încredinŃat: „ÎŃi voi
care l-a mai întrebat: „Când plecaŃi voi plăti în aur pentru toată cheltuiala ce-o
grecii acasă?” 72Şi Nestor I-a răspuns: vei face pe timpul şederii mele acolo.
11
86
Cu sâmbria pentru filosoful Pitagora, călători. 103Unii dintre ei vor rămâne în
voi vedea ce-mi pretinde el”. Grecia continentală, dar grupul lui
87
Astfel Zamolxe s-a înŃeles cu Nestor restrâns va reveni în insula Samos. 104Şi
că vor pleca în câteva zile spre Ionia. I-a zis Nestor: „De la Atena, eu cu alŃi
cinci tovarăşi şi cu tine luăm un vas care
88
În ziua plecării, familia Lui Zamolxe ne va duce în Samos. 105Dar mai întâi
şi vecinii, s-au strâns cu toŃii să-L vadă trecem fluviul cel mare Istros. 106Înspre
pe preotul satului înainte de a se duce în Grecia ni se pot alătura şi alŃi oameni
lume. 89Vetra, bătrâna Lui mamă, era în care merg din Tracia spre sud. 107Vom fi
lacrimi. Ea se gândea că poate n-o să mereu într-o companie numeroasă şi n-
apuce să-L mai vadă vreodată. avem teamă pe drumul de întoarcere”.
90
Şi înainte ca Zamolxe să încalece 108
Şi în două zile au ridicat tabăra.
Vetra I-a dat un talisman din piatră 109
Au traversat fluviul Istru pe bacuri şi
rotundă gravată cu simbolul capului de trecând prin Tracia şi Macedonia au
lup şi I-a spus: 91„Asta Te va feri de rele, intrat în Grecia continentală. 110Acolo în
fiul meu. O am de la străbuni. 92Fie ca să portul Atena, negustorii şi-au încărcat
fii înŃelept şi viteaz. 93Zeul nostru bagajele pe un vas comercial şi curând au
Dumnezeu să Te Ńină în pază. Zău!
94 sosit pe insula Samos. 111Şi Zamolxe şi
Pentru Tine băiatul meu o să fac o
Nestor au mers la casa lui Nestor.
grădină ca să-mi amintească mereu de
Tine până Te întorci. Voi sădi pomi şi
112
În zilele ce au urmat Zamolxe a
voi pune în ea cele mai frumoase flori”. umblat prin împrejurimi să întâlnească
cunoştinŃele şi prietenii pe care îi ştia din
95
Crăciun tatăl, L-a îmbărbătat: 96„Să- vizitele anterioare. 113Insula Samos i s-a
L găseşti pe Dumnezeul străbunilor părut aproape neschimbată, trecuseră
noştri şi la acei oameni pe unde mergi. cinci ani de când nu mai fusese pe acolo.
97
Şi să aduci de la ei pe toŃi zeii şi toată
înŃelepciunea pământului aici la neamul
114
Şi cu bună ştiinŃă Nestor a întârziat
Tău fără pereche în lume. 98Suntem cei să-L prezinte pe Zamolxe lui Pitagora.
115
mai bravi, dar avem nevoie la noi în Aştepta un moment favorabil doar de
Dachia de mai multă lumină, a Lui el ştiut. 116Dar într-o bună dimineaŃă cei
Dumnezeu, pe care să o sporim cu cea pe doi au mers împreună la casa lui
care El a dat-o multor altor neamuri”. Pitagora.
99
Cu lacrimile şiroind pe obraji,
117
Şi cei doi au fost conduşi la
Zamolxe i-a spus tatălui Său: „Voi face Pitagora care, în grădină fiind, îi
precum Mi-ai spus tată. Zău pe observase pe musafiri încă de departe.
118
Dumnezeu!” 100„Mergi cu Domnul, Zamolxe şi Nestor s-au apropiat de
băiete” I-a mai spus Crăciun. Pitagora în faŃa căruia s-au înclinat cu
adâncă reverenŃă. 119Şi Nestor i-a spus
101
Zamolxe a coborât la şes. 102Vor maestrului: „BineŃe şi bucurie să ai
pleca peste două zile şi Nestor L-a făcut
învăŃătorule!”
cunoscut tuturor neguŃătorilor cu care vor
12
138
120
Pitagora i-a întâmpinat: „Bun sosit „Este aparte, are rafinamentul unui
oaspeŃi dragi. Cu ce treburi vă aflaŃi aici grec, promite foarte mult şi este ferm”.
la mine, oameni buni?” 121Şi Nestor a
139
Şi Pitagora a acceptat: 140„Bine. De
răspuns: „M-am întors de curând de la mâine începi învăŃătura. 141Bănuiesc că
negustorie în Tracia şi în Ńara geŃilor. locuieşti la Nestor. 142Vino dis-de-
122
Sunt însoŃit de un om care trăieşte în dimineaŃă, pe la răsăritul soarelui”.
GeŃia, mai sus de fluviul cel mare Istros. 143
Nestor a fost încântat că planul le-a
123
Este get, preot al Lui Dumnezeu, o reuşit, că Zamolxe va studia cu un filosof
zeitate de-a lor. 124Îl cheamă Zamolxis. adevărat. 144Şi i-a spus lui Pitagora:
125
Ar vrea să înveŃe filosofie cu domnia „Într-adevăr getul locuieşte în casa mea”.
ta, înŃeleptule Pitagora. 126Zamolxis vine 145
După care Nestor şi-a luat rămas bun:
din acele Ńinuturi ale lupilor pe unde a „Noi plecăm şi te lăsăm cu bine
trăit pe vremuri marele nostru zeu, didascalos, învăŃătorule”.
Apollon Lykeios”. 146
Cei doi au ieşit din curtea
127
Şi Pitagora l-a privit pătrunzător pe maestrului şi Nestor Îi explică Lui
Zamolxe, şi-a ridicat o spânceană, ca Zamolxe: 147„Filosoful este în curs să-şi
semn că a descoperit ceva deosebit la El, constituie o şcoală filosofică, aici la noi
zicând: „128Da, geŃii sunt oamenii cei mai în Samos. 148El a dobândit mare
drepŃi şi mai viteji dintre traci, arienii cei înŃelepciune de la zei, ca urmare a
vechi, nobilii în suflet. 129Zamolxis, uceniciei prin lume. 149Pitagora primeşte
Zamolxion, câŃi ani ai?” învăŃăcei în tot timpul anului, vrea să
130
„Patruzeci de ani, învăŃătorule” a formeze cu ei o confrerie spirituală, un
răspuns Zamolxe. 131„Şi vrei să înveŃi fel de ordin al înŃelepŃilor, bărbaŃi şi
înŃelepciunea cu mine?” a mai întrebat femei”.
Pitagora. 132Şi Zamolxe a zis: „Să-L 150
Zamolxe a fost copleşit de
cunosc mai bine pe Dumnezeu. Voi afla evenimentele zilei şi i-a mărturisit lui
apoi toate de la El”. Nestor: 151„Astăzi este un moment
133
Pitagora l-a privit şi mai cu luare deosebit de important din viaŃa mea.
152
aminte pe Zamolxe spunându-şi în gând: L-am cunoscut pe înŃeleptul lumii şi el
134
„Este om matur, are experienŃă de m-a acceptat să-i fiu învăŃăcel. 153Lui
viaŃă, ştie bine ce vrea”. Dumnezeu Îi mulŃumesc din toată
135
„Ce vei face cu înŃelepciunea inima!”
dobândită, Zamolxion?” a întrebat
Pitagora. 136Şi Zamolxe i-a răspuns cu CAPITOLUL 3
mândrie: „O voi duce geŃilor, neamul Zamolxe Îşi începe învăŃătura cu
Meu”. Pitagora. Pe calea înŃelepciunii.
Metodele învăŃăturii lui Pitagora.
137
Filosoful a apreciat calităŃile Despre Zeitatea Supremă şi zei. Omul şi
bărbatului aflat în faŃa sa spunându-şi:
lumea. Puterea gândurilor. Lumina
zeităŃilor.
13
16
Aceste aspecte sunt doar preliminarii.
17
Sufletului trebuie să-i dăm cea mai
1
A doua zi, dimineaŃa, Zamolxe a
mare importanŃă şi să-i creăm
sosit acasă la Pitagora. 2Şi a aflat că va posibilitatea ca treptat să se manifeste
lua lecŃii în grădina maestrului împreună deplin. 18Prin urmare veŃi parcurge o cale
cu doi localnici, un bărbat, între două care permite trei optimizări în paralel: a
vârste, pe nume Alkibiades şi o tânără sufletului, a minŃii şi a trupului. 19Vă mai
femeie, Olimpia. pot spune că medicina pe care o veŃi
3
Pitagora şi-a început lecŃia teoretică, învăŃa de la mine acŃionează concomitent
akousmatos explicându-le învăŃăceilor asupra acestor trei domenii care în
metoda sa de predare astfel: 4„Pentru activitatea lor se întrepătrund. 20VeŃi
început reŃineŃi că înŃelepciunea trebuie deveni iatromanŃi, vindecători şi
să se dezvolte în minte, nu să fie scrisă, prezicători capabili să vă amintiŃi vieŃilor
căci adevărul nu poate fi exprimat în anterioare, să realizaŃi călătorii extatice,
întregime prin cuvinte. 5Dar, va trebui translaŃii în spaŃiu, să faceŃi minuni, să
mai întâi să deprindeŃi metodele de puteŃi fi prezenŃi în mai multe locuri în
purificare pentru corp, minte şi suflet. acelaşi timp, să vă puteŃi controla
6
Numai prin katharsis percepŃia omului impulsurile omeneşti sau să înfăptuiŃi
se rafinează şi poate atinge valori înalte. preziceri. 21CalităŃile enumerate au
7
În acest fel mintea are acces uşor la explicaŃii raŃionale nu mistice. 22Toate
cunoaşterea zeilor. 8Pe parcurs vom mai acestea sunt puteri în folosul binelui. Ele
discuta şi despre ordine şi haos. necesită cunoaşterea de sine”.
9
Subiectele sunt inepuizabile. 10ReŃineŃi 23
ÎnvăŃăceii au fost uimiŃi de cele câte
de asemenea faptul că noŃiunile pe care au auzit. 24Alkibiades a mărturisit: „Sunt
vi le voi expune pot aparŃine anumitor învăŃături pe care noi nu prea le
crezuri religioase sau filosofice. 11Eu vă înŃelegem. Eu aş fi vrut să începem cu
înfăŃişez o esenŃă a ceea ce am învăŃat noŃiuni mult mai simple”. 25Iar Olimpia a
până acum în cursul peregrinărilor intervenit şi ea zicând: „Ştim că predai şi
mele”. muzică învăŃătorule”.
12
După care Pitagora le-a recomandat 26
Atunci Pitagora le-a spus: „De
practici de purificare, katharsis şi le-a
mâine muzica ne va însoŃi lecŃiile.
atras atenŃia asupra rezultatelor lor astfel: Melodiile vor permite minŃii să fie
13
„Nu vă faceŃi din trupuri morminte relaxată şi în timp veŃi învăŃa să cântaŃi la
sufletelor. 14Va trebui ca pe timpul cât harpă. Muzica va fi folosită şi în scop
învăŃaŃi cu mine să vă abŃineŃi de la terapeutic”.
mâncatul cărnii. În acest fel vi se elimină
treptat toxinele din corp. 15În mod gradat
27
Au trecut aproape două ore şi
veŃi avea simŃământul că trupul vi s-a Pitagora şi-a încheiat prima lecŃie
uşurat şi veŃi observa că mintea devine trăgând concluzia zilei şi făcând
din ce în ce mai calmă şi capabilă de anunŃuri: „Pentru astăzi am terminat
concentrare pe un timp mai îndelungat. lecŃia introductivă. 28AŃi aflat în linii
14
mari cum va decurge ucenicia voastră pe neorânduiala umană în multiplele ei

calea înŃelepciunii. 29Mâine să veniŃi la aspecte. 43Scopul înŃelepciunii pe care o
aceeaşi oră şi vom dezvolta sistematic căutăm este să ştim cum poate orânduiala
alte subiecte”. să fie manifestată din plin şi în acest mod
30
ÎnvăŃăceii s-au despărŃit de maestrul cazurile negative enumerate de mine să
lor. 31Pe drum Zamolxe a vrut să afle dispară. 44Astfel haosul va înceta acolo
impresiile colegului Alkibiades care a unde ordinea se manifestă. 45RemarcaŃi
oftat cu îngrijorare spunând: „Didascalos de asemenea faptul că aceste idei vă
cunoaşte foarte multe lucruri. Nu ştiu oferă doar o perspectivă generală asupra
cum vom învăŃa toate câte ne spune”. temelor expuse pe care de acum le vom
32
Însă Zamolxe îl încurajează: „Pas cu aborda pas cu pas”.
pas aflăm toate secretele lumii”.
46
ÎnvăŃăceii lui Pitagora erau uimiŃi de
33
A doua zi, când învăŃăceii au sosit la panorama largă oferită de maestrul care,
Pitagora, se afla acolo şi un harpist. simŃindu-i îndeaproape, a continuat
34
ÎnŃeleptul le-a vorbit însoŃit de astfel: „47Nu fiŃi copleşiŃi! Vă va lua ceva
acompaniament muzical astfel: „Tema timp până să înŃelegeŃi mai clar aceste
zilei este Zeitatea Supremă. 35În religie, noŃiuni. 48Dar acum ne vom ocupa de
fiecare popor şi-O înfăŃişează şi O altceva. VeŃi crea cu simplitate momente
denumeşte în felul său propriu, regăsind de armonie. Iată cum vom proceda”.
în acea definire trăsături de caracter
49
Şi Pitagora i-a chemat pe toŃi să se
specifice predominante acelui popor. apropie de harpă şi le-a zis: 50„AtingeŃi
36
Noi însă vom porni de la ideea că la fiecare pe rând coardele harpei. 51FiŃi în
început, ein arhe, nu a fost nimic. 37Dar acelaşi timp atenŃi la vibraŃie ca sunet
credem totuşi că o anumită zeitate a creat care vă pătrunde prin urechi. 52Şi
cosmosul care se afla iniŃial în starea de totodată să deveniŃi conştienŃi de
haos. 38Tot acea zeitate a creat şi legile sincronizarea sunetului cu inspirarea
de funcŃionare ale universului, permiŃând aerului pe nări. 53Deci atunci când
astfel o ordonare cosmică ca necesitate în inspiraŃi creaŃi şi sunetul prin atingerea
relaŃionarea componentelor lui. 39Treptat corzilor sau a unei singure coarde”.
neorânduiala s-a liniştit pe alocuri 54
Fiecare învăŃăcel a urmat întocmai
datorită în primul rând luminii. 40Chiar şi ce a spus maestrul. 55Zamolxe a avut o
acum cosmosul continuă să se ordoneze experienŃă mentală aparte pe care i-a
pentru că există mereu materie nouă care mărturisit-o lui Pitagora: „Domnul meu,
apare şi această materie se află în forma aud nişte sunete ciudate în urechi. 56În
ei iniŃială tot în starea de haos. mod sigur ele nu vin din exterior, nu sunt
41
RemarcaŃi faptul că în cosmos asociem de harpă şi nu se aseamănă cu altele de la
haosul cu întunericul, dezordinea şi vreun alt instrument muzical cunoscut
distrugerea. 42Ca o juxtapunere, în lumea mie. 57Pur şi simplu sunetele îmi sunt
umană acest haos înseamnă răul precum generate în interiorul capului”.
sunt ignoranŃa, lipsa de cunoaştere,
minciuna, hoŃia, laşitatea, violenŃa,
15
58
Şi maestrul le-a spus: „Iată colectivă. 74Cel mai important este să
experienŃa personală pe care aşteptam să analizăm această codependenŃă din
mi-o mărturisiŃi fiecare dintre voi. perspectiva omului, astfel putem face
59
AflaŃi că această trăire este esenŃială. predicŃii şi deci anticipa raŃional
Ea reprezintă modul în care omul ştie că desfăşurarea evenimentelor ce vor urma.
75
se află în prezenŃa zeilor”. Umanitatea s-a preocupat din zorii ei să
facă profeŃii. 76Oamenii erau interesaŃi de
60
Atunci Olimpia a întrebat: „Care felul în care le va evolua viaŃa. 77Grecii,
sunt acei zei?” 61Pitagora le-a răspuns: în particular, recurg la a o consulta pe
„Sunetul subtil care pare că vine din Pitia, preoteasa care îi ajută să-şi afle
interiorul capului este calea pe care se destinul propriu. 78Dar eu cred că ei fac o
întâlnesc toŃi zeii. 62Dar dacă vreŃi să eroare crezând că destinul le este
căutaŃi un zeu sau o zeiŃă anume, îi puteŃi imutabil. 79El pare într-adevăr de
invoca individual existenŃa şi ei vor fi neschimbat dacă ar îndeplini o condiŃie,
găsiŃi pe o cale care vi se deschide odată ca până la producerea acelor profeŃii,
cu noile sunete pe care le auziŃi. 63Toate toate cele care s-au întâmplat, ca
aceste vibraŃii, redate de urechea noastră generând acel destin, ar evolua în aceeaşi
interioară, se numesc sunetele inimii sau direcŃie. 80Dar căile omului sunt mereu în
sunetele sufletului”. schimbare. 81Cu adevărat noi ne creăm
64
ToŃi învăŃăceii au închis ochii dorind realitatea lumii prin intermediul
să perceapă sunetele menŃionate de 82
conştiinŃei. Omul poate să se
maestru. 65Dar se pare că Alkibiades şi redirecŃioneze şi să aibă parte de destinul
Olimpia nu le-au auzit. 66Totuşi Pitagora pe care şi-l construieşte singur”.
i-a încurajat: „Va lua ceva timp până le 83
Atunci Zamolxe a întrebat: „Cum se
puteŃi percepe distinct”. 67Şi astfel lecŃia face în mod practic acea redirecŃionare
s-a încheiat. care înfirmă o profeŃie ce părea de
68
În zilele ce au urmat Pitagora a neclintit?” 84Şi Pitagora a răspuns: „Cel
repetat diferite noŃiuni predate până conştient de puterea gândurilor proprii le
atunci pentru ca ele să poată fi mai bine va reorienta într-o direcŃie nouă, astfel
memorate, căci nimeni nu lua notiŃe. 69Pe făgaşul care predestina profeŃia este
parcurs maestrul a introdus şi elemente părăsit. 85Noua direcŃionare predispune la
noi care să lărgească viziunea de un alt rezultat atâta timp cât este
ansamblu. 70ÎnvăŃăceii au constatat că nu menŃinută constantă prin puterea
au o programă şcolară stabilită, gândurilor”.
71
Pitagora se orienta mai mult după 86
Olimpia a întrebat şi ea: „Dar de
progresul lor la învăŃătură. câte ori putem oare face astfel de
72
Într-o zi maestrul le-a vorbit despre redirecŃionări ale vieŃii?” 87Şi Pitagora le-
om şi lume astfel: „Omul şi lumea sunt a explicat: „Nu există un număr limită.
într-o relaŃie de interdependenŃă, de 88
Sunt oameni care o fac de foarte multe
73
corelaŃie. Omul are conştiinŃă ori, ei fiind cunoscuŃi ca nonconformişti.
individuală, lumea are conştiinŃă
16
89
Pe când cei care se menŃin mai constant omeneşti zeităŃilor, avem mai mult curaj
pe un drum anume sunt conservatorii”. să le abordăm şi să ne raportăm cumva la
90
Zamolxe a mai întrebat: „Şi care ar ele. 104Fireşte că zeităŃile nu au chipuri cu
fi metoda cea mai bună de urmat, adevărat, obârşia lor o constituie
învăŃătorule?” 91Pitagora a răspuns: elementele primare care stau la baza
„Sunt împrejurări când optimul poate fi conceptelor de zeitate. 105Doar calităŃile
obŃinut când pe o cale când pe cealaltă. lor le creăm cu bună-ştiinŃă în noi.
106
92
De exemplu atunci când am constatat Toate acestea se înŃeleg prin prisma
că există un optim al felului cum adevărului uman relativ, căci la cel
dormim, îl vom urma. 93Dar în cazul în absolut nu putem avea acces. 107Omul se
care constatăm că acel optim nu mai armonizează cu lumina zeilor şi zeiŃelor
funcŃionează va trebui părăsit şi adoptată numai atunci când se integrează în
o nouă cale de armonizare. 94Noi oamenii marele mecanism al cosmosului
ne găsim practic mereu în dilema dacă să percepându-i intrinsec mişcările şi
menŃinem o anumită cale într-o tendinŃele, şi încorporând natura în
împrejurare sau alta. 95Doar prin persoana sa. 108Aceasta îl face pe om
înŃelepciune putem găsi soluŃiile cele mai parte din natură, fiind astfel un ecou al
bune. 96Pentru aceasta avem nevoie de naturii şi prin urmare al zeităŃilor. 109Şi
discernământ, de capacitatea de evaluare atâta timp cât există elementele primare
corectă a lucrurilor. 97Discernământul care constituie obârşia zeităŃilor, atunci
este o calitate esenŃială necesară putem spune că zeii sunt nemuritori.
110
candidatului la dobândirea înŃelepciunii. Un exemplu este principiul devenit
98
Pe parcursul uceniciei în ale filosofiei zeitate. 111În acest caz putem spune cu
veŃi obŃine cu certitudine această calitate certitudine că acea zeitate este eternă
folositoare în orice împrejurare din pentru că un principiu nu poate avea un
viaŃă”. sfârşit, el fiind mereu şi mereu preluat şi
promovat de oameni. 112Ca exemplu
99
Temele filosofice abordate de concret este zeul Cronos, timpul etern.
maestru erau din ce în ce mai profunde şi 113
Şi astfel omul poate fi ecou al zeilor şi
mai diverse. zeiŃelor cu rol creator, devenind la rândul
100
Într-o zi Zamolxe l-a întrebat pe său creator”.
Pitagora: „Cum ar trebui urmată lumina 114
NoŃiunile predate de Pitagora erau
zeităŃilor?” 101Şi maestrul a răspuns:
foarte dense, maestrul ştia foarte bine că
„Armonia cu zeităŃile înseamnă că păşim ideile în atenŃie solicita mult puterea de
optim pe căile luminii lor, acolo unde înŃelegere a învăŃăceilor.
trebuie să le înŃelegem bine. 102Precum
ştiŃi, zeităŃile sunt principii, fenomene ale
115
Într-o zi Zamolxe a remarcat: „Mă
naturii, manifestări cărora noi oamenii le gândesc la faptul că prin acŃiunile noastre
creăm o personalitate, le dăm un chip determinăm ca răspuns reacŃii fireşti din
asemănător cu cel al omului, deci le partea universului uman şi material în
facem antropomorfe. 103Dându-le chipuri care trăim. 116Eu cred că acesta este
modul în care noi oamenii ne raportăm la
17
zei”. 117Atunci Pitagora a zis: „Este cât se 132

A doua zi Pitagora, aflând că
poate de adevărat ceea ce spui. 118Atunci Alkibiades a renunŃat la lecŃiile filosofice
când urmărim armonia din perspectiva le explică învăŃăceilor: „ÎnvăŃătura mea
noastră, primim reacŃii de acelaşi fel din nu este pentru oricine. 133ÎnŃelegerea ei
partea zeilor. 119În mod practic în cazul necesită, pe lângă capacitatea de a
naturii duale bine-rău, se poate afirma asimila idei noi, mult deosebite de
fără greş: să faci bine căci cândva acel filosofia greacă de până acum, şi o
bine se va întoarce la tine”. dorinŃă sinceră a omului de a ieşi din
120
Într-o zi maestrul le-a vorbit despre tiparele mentale în care vieŃuieşte. 134El
nemurire astfel: „Atunci când omul este trebuie să se rupă cumva de cercul
îndeajuns de conştient de legătura sa cu obişnuinŃelor care creează şi folosesc
Creatorul Lumii, el devine nemuritor aceleaşi deprinderi şi atitudini conducând
prin cunoaşterea flăcării nemuririi din la închistare mentală şi la tendinŃa de a
inima sa. 121Sufletul are o evoluŃie judeca în acelaşi mod oameni,
continuă până când atinge acel stadiu. evenimente şi fapte care sunt total
122
Este nevoie de încarnări succesive ale diferite. 135Omul este bine să încerce să-
aceluiaşi suflet pentru ca să poată evolua şi depăşească limitele pe care şi le-a creat
sistematic. 123Pe parcurs vom mai relua singur. 136Şi cauza principală care îl
aceste noŃiuni”. frânează este ignoranŃa”.
124
Au trecut câteva săptămâni şi cei
trei învăŃăcei ai lui Pitagora – Zamolxe, CAPITOLUL 4
Alkibiades şi Olimpia – au păreri diferite Simboluri şi numere. ÎnŃelepciunea
despre cele predate. egiptenilor. Pitagora învaŃă de la
Zamolxe. Spiritul lupului. Zeii şi
125
Într-o zi, pe când se întorceau acasă, credinŃele geŃilor. Semizei şi zei.
după o lecŃie avută cu Pitagora,
Alkibiades i-a spus Lui Zamolxe: „Noi
grecii din Samos nu suntem obişnuiŃi cu
1
În
zilele ce au urmat Pitagora a
ideile filosofice ale maestrului. 126Până folosit pentru predarea lecŃiilor simboluri
acum filosofia greacă a abordat alte şi figuri geometrice. 2El, la rândul lui,
teme. 127Eu cred că filosoful predă ceva învăŃase de la egipteni cum pot
ce nu ni se potriveşte nouă grecilor. simbolurile să influenŃeze mintea. 3Şi le-
128
Poate alŃii, din alte popoare, să accepte a spus învăŃăceilor: „Diverse popoare au
aceste învăŃături. 129N-aş mai dori să un cult al simbolurilor şi numerelor
urmez şcoala. De mâine nu mai vin. magice care au anumite semnificaŃii. 4Ele
130
Te rog să-i spui maestrului că nu mai Ńin locul unei realităŃi aproximative”.
am timp de învăŃătură, căci voi pleca din 5
Zamolxe l-a rugat: „Domnul nostru,
Samos să fac negoŃ pe mări”. te rog să ne vorbeşti despre Egipt”.
131
Şi Zamolxe l-a asigurat că aşa va 6
Pitagora a răspuns: „În Egipt, din
face. timpurile vechi, erau venerate spiritele
luminii. 7PreoŃii erau conducătorii de
18
mare valoare care absorbeau în propria paralel de multe popoare. 23Şi una dintre
lor fiinŃă aceste spirite. 8Egiptenii aveau ele este într-adevăr RA. 24Cei care
ca modele de conduită pe preoŃii cei mai practică meditaŃia folosind această silabă
buni. 9Politica era inseparabilă de religie, obŃin mari beneficii. 25Silabele magice
faraonul însuşi era considerat ca sunt legate de memoriile spaŃiale creând
întrupare a virtuŃilor zeilor”. astfel predispoziŃii în dezvoltarea
10
Şi Zamolxe a mai întrebat: „Care ar spirituală ulterioară a celui care le
fi zeii lor importanŃi?” 11Pitagora le-a pronunŃă. 26Desigur că de aceasta
explicat: „În primul rând este Cel beneficiază şi viaŃa lui personală precum
reprezentat de soare căruia i se spune şi mediul în care trăieşte omul respectiv.
27
zeul Ra, Amun sau Amen. 12Într-un fel Şi cum silaba RA este foarte veche, în
sau altul religia egiptenilor este centrată ea s-au acumulat mari puteri care conduc
pe relaŃia Soare-Lună reprezentată practicantul ei de la simpla conştiinŃă la
antropomorfic de mai multe zeităŃi supraconştiinŃă”.
perechi. 13De exemplu în cazul Osiris şi
28
Şi Zamolxe a mai întrebat: „Cum
Isis, Osiris este prezent în cer sub forma oare se raportează egiptenii la spirite?”
29
constelaŃiei Orion, iar Isis ca steaua Şi Pitagora le-a explicat: „Ei se
Sirius. 14Deşi zeităŃile au o întruchipare orientează, în viaŃa proprie şi socială,
undeva în cosmos, totuşi ele se manifestă după spiritele naturii care uneori sunt
cumva pe pământ. 15De pildă egiptenii reprezentate şi ca animale. 30Dar desigur
spun că atunci când zeiŃa Isis plânge se că în animalul respectiv nu se venerează
revarsă Nilul. 16În linii mari egiptenii îşi fiinŃa inferioară biologic în comparaŃie
conduc viaŃa după ciclicitatea cu omul, ci ordinea pe care o manifestă
desfăşurării elementelor naturii care se viaŃa acelor fiinŃe. 31De exemplu noi
află într-o ordine bine definită, şi aşa îi oamenii avem multe de învăŃat de la
inspiră pe oameni să o urmeze”. modul de comportare al albinelor.
32
17
Atunci Zamolxe a remarcat: „Este Chiar se recomandă unei femei măritate
interesant de constatat că şi noi geŃii să fie cumpătată ca albina”.
avem un cuvânt care se apropie de „33Dar sacrificiile făcute spiritelor
numele zeului solar Ra al egiptenilor. zeilor cum decurg?” a mai întrebat
18
Noi spunem „raze” emanaŃiilor Zamolxe. 34Pitagora le-a spus: „Mult
luminoase din soare. 19Mai folosim timp preoŃii lor nu au sacrificat fiinŃe vii
silaba şi în numele dat marelui fluviu pe în ritualuri, 35dar de un timp unii preoŃi,
care voi îl numiŃi Istros. 20Noi îi spunem sub influenŃe străine, au adoptat aceste
Du-na-ra, adică „cel ce duce lumina” practici violente. 36Religia egipteană a
pentru că este strălucitor în bătaia fost sănătoasă până când preoŃii lor au
soarelui”. început să practice jertfirea animalelor.
37
21
Şi Pitagora a tras concluzia: „Ai Aceasta a atras mânia spiritelor luminii
deschis un subiect interesant Zamolxion. şi astfel au început declinul şi suferinŃele
22
Există silabe magice descoperite în egiptenilor. 38łara lor a fost de curând
cotropită de către perşi, un popor care nu
19
are obiceiul de a sacrifica animale, aceste pe care scrierea o poate avea în comerŃ şi
cruzimi fiind interzise de profetul lor în comunicarea dintre oameni. 56Toate
Zaratuştra. 39Eu în Babilon am urmărit popoarele pe unde am umblat eu au
ani de zile, alături de preotul Zarates, scrierea lor. 57Voi păstra cu mine
focul sacru zoroastru, care este dătător de pergamentul cu alfabetul getic”.
lumină sufletului”. 58
Zamolxe a rămas atunci singurul
40
Au trecut câteva luni de când învăŃăcel al lui Pitagora. 59Şi era din ce în
Zamolxe lua parte la lecŃiile lui Pitagora ce mai apropiat sufleteşte de maestrul
şi nimeni nu s-a mai înscris la cursuri. Său. 60Filosoful Îl considera pe Zamolxe
41
Alkibiades plecase, iar Olimpia a ca o persoană spirituală de excepŃie şi a
renunŃat şi ea pe parcurs să le urmeze. înŃeles că ar avea de învăŃat de la preotul
42
Singurul învăŃăcel a rămas Zamolxe. get. 61Maestrul şi el vroia să se
43
Într-o zi Pitagora a vrut să ştie: împărtăşească din cunoştinŃele Lui
„Spune-mi Te rog Zamolxion despre Zamolxe.
scrierea voastră a geŃilor. Aş dori să văd
62
Într-o zi Zamolxe a avut prilejul să-i
alfabetul pe care îl folosiŃi”. 44Şi vorbească lui Pitagora despre limbajul
Zamolxe i-a răspuns: „Avem alfabetul păsărilor astfel: 63„La noi omul apropiat
getic. 45Pot aduce mâine un pergament cu de Dumnezeu invocă spiritele naturii şi
literele ce îl compun şi corespondenŃa lor de aceea înŃelege graiul păsărilor. 64Se
în alfabetul grecesc”. pot afla astfel multe informaŃii atât de la
46
A doua zi Pitagora a privit cu atenŃie păsări cât şi de la oameni. 65Aşa sunt
literele şi a remarcat: „Într-adevăr sunt mierla, piŃigoiul, sticletele, măcăleandrul,
asemănări clare, dar este evident că vrabia, barza, bufniŃa. 66Modul lor de
alfabetul getic este distinct. 47Nu ştim comportare şi felul particular de a ciripi
cine a împrumutat de la cine”. dau un mesaj anume celui care vede sau
ascultă pasărea respectivă. 67Cântecul
48
Zamolxe a explicat: „Noi folosim păsării are o semnificaŃie care trebuie
această scriere de sute de ani. 49Din
descifrată în conjunctura în care are loc”.
păcate sunt foarte puŃini oameni în GeŃia
care o cunosc. 50De obicei preoŃii sunt cei
68
Apoi Pitagora a zis: „O astfel de
care o folosesc pentru a păstra mai bine ideea am mai auzit-o până acum, dar se
invocaŃiile către zei. 51ComercianŃii referea la graiul animalelor în general”.
69
noştri, sub influenŃa negustorilor greci, Şi Zamolxe a continuat: „Noi,
utilizează limba şi scrierea greacă”. învăŃătorule, aşa credem, că toate
vieŃuitoarele, care sunt capabile să aibă
52
Şi Pitagora a spus: „Scopul de a un grai, fie el cât de rudimentar, anunŃă o
avea o scriere este bun. 53Îmi menŃin desfăşurare a ceea ce va urma, deci au rol
totuşi opinia că scrierea nu va putea de predicŃie a evenimentelor”.
niciodată să înlocuiască trăirea spirituală
din sufletul omului. 54Dar în şcoală
70
Pitagora a fost de acord spunând:
tinerii pot învăŃa să scrie pentru că le „Da, asta este adevărat. 71Universul este
poate folosi în viaŃă. 55ÎnŃeleg importanŃa mereu în transformare şi este normal să
20
existe semne care să indice direcŃii de 86

Şi
Zamolxe a observat: „În schimb
evoluŃie. 72Noi grecii folosim şi profeŃiile cazul aflării viitorului de la vieŃuitoare
Pitiei, dar aceasta este o activitate este diferit. 87InformaŃia vine din exterior
predictivă pur umană. 73În schimb, atunci şi depinde doar de capacitatea omului de
când este vorba de animale şi de păsări, a interpreta semnele ce se arată”.
mesajele pe care le trimit zeii sunt cu
totul diferite. 74Ele trebuie descifrate pe
88
Pitagora a fost de acord. 89Apoi L-a
când în cazul Pitiei ele au forma clară şi întrebat pe Zamolxe, zicând: „Mă întreb
explicită a limbajului omenesc”. cum faceŃi voi geŃii ca să descifraŃi cele
transmise de către vieŃuitoare?”
75
Şi Zamolxe a mai întrebat: „Cum
credeŃi că procedează Pitia? 76Cum îşi
90
Şi Zamolxe a răspuns: „În primul
rând trebuie înŃeles decorul în care se
obŃine ea mesajele care vin de la zei, în
întâmplă acŃiunile şi cunoscut
timpul consultării lor, pentru persoana
care doreşte să-şi afle viitorul?” comportamentul normal al acelei
vieŃuitoare. 91Mesajul este un răspuns
77
Pitagora a explicat: „Este un subiect legat de cadrul respectiv, dar poate fi şi
care mi-a luat mult timp de studiu. 78M- soluŃia unui gând pe care omul îl are
am tot gândit la modalitatea în sine şi am tocmai atunci în minte. 92De exemplu,
ajuns la concluzia că viitorul omului se dacă cineva se gândeşte la o persoană
află mai degrabă din mintea persoanei iubită şi observă semnele care vin din
care o întreabă pe Pitia despre viitor, exterior, i se pot revela sentimentele
decât de a-l obŃine cumva de undeva din acelei persoane sau chiar ceea ce face
afara minŃii proprii. 79Pare paradoxal că persoana în cauză în acel moment.
cineva merge la Pitia să-şi afle soarta 93
Acestea se numesc premoniŃii şi se pot
care se găseşte deja în mintea sa. 80Pitia aplica atât la persoane cât şi la grupuri de
nu face decât să ia informaŃii chiar din oameni sau chiar la naŃiuni întregi”.
mintea persoanei care întreabă, minte
care are deja formaŃi sâmburii acelei
94
Auzind aceste vorbe Pitagora a
remarcat: „Îmi aminteşti de profeŃii
realităŃi, 81căci oamenii devin ceea ce
poporului iudeu. I-am cunoscut bine în
cred ei în mintea lor că pot ajunge. 82Dar
Babilon. 95Ei aveau cunoştinŃe avansate
Pitia poate da greş uneori pentru că ea nu
în domeniul prevestirii viitorului unei
are tot timpul supraluciditatea mentală
dată de gazele care ies din peştera unde naŃiuni. 96Numai aşa a putut să
prezice. 83Mintea ei se află într-o stare de supravieŃuiască poporul lor. 97Dar aş dori
recepŃie care fireşte că poate fluctua. să continuăm subiectul nostru. 98Ce s-ar
84
Prezicătoarea foloseşte gazele mai putea spune despre limbajul
intoxicante pentru a-şi stimula creierul, vieŃuitoarelor?” 99Zamolxe a răspuns:
dar aceasta o stoarce de vlagă. 85Drogul „Unii oameni înŃeleg şi limbajul lupilor”.
acelor gaze are efecte mentale
100
Pitagora tare s-a mirat şi a zis:
distrugătoare, iar femeia respectivă, care „Limbajul lupilor? În ce fel îl pot pricepe
este Pitia pentru un timp relativ, devine oamenii?” 101Şi Zamolxe a spus: „Află
apoi un om ruinat”. învăŃătorule că noi geŃii ne numim în
21
limba noastră rumâni, oameni de la râuri, Într-una din zile Pitagora a vrut
117
să
dar şi daci, ceea ce înseamnă fiii lupilor. afle în ce credea neamul geŃilor şi I-a
102
Desigur că este vorba de spiritul spus Lui Zamolxe: „Spune-mi ceva
lupului nicidecum de o filiaŃie a naşterii. despre zeii şi credinŃele voastre ale
103
Şi Pitagora a dorit să afle mai mult geŃilor”. 118Zamolxe a zis: „Noi avem doi
zicând: „Mă interesează foarte mult ce zei principali, Dumnezeu şi Domnazâna.
119
înŃelegeŃi voi geŃii prin spiritul lupului? Ei sunt vii undeva în cer şi sunt
104
Noi grecii legăm spiritul lupului de creatorii noştri. 120Nu Le ştim numele
Apollon Lykeios, mai cu seamă raportat adevărate, dar I-am numit Dumnezeu şi
la solaritate. 105Dar Apollon Zeul Lupilor Domnazâna. 121Lui Dumnezeu, sau
trebuie să fi existat ca spiritualitate Domnezeu, Îi mai spunem şi Moşul,
122
originară”. iar perechii Lui, Domnazâna, îi
106
Zamolxe i-a răspuns: „La noi lupul spunem Moaşa. 123Tot moaşă noi spunem
este un animal atât solar cât şi lunar. femeii care ajută o femeie gravidă să
107
Este solar deoarece felul manifestării nască”.
lui este legat de albul zăpezii. 108Şi este
124
Şi Pitagora a spus: „Este foarte
lunar pentru că lupul urlă la lună, aceasta interesant. 125Deci aveŃi un dualism
însemnând că este influenŃat de energia masculin-feminin aşa cum este firesc să
lunară. 109Lupul, aşa cum este reprezentat existe la un popor avansat spiritual.
126
antropomorfic de Apollon Lykeios, Zeul Dar cum priviŃi voi geŃii natura?”
Lupilor, integrează în armonie cele două 127
Zamolxe a explicat: „Noi domnul
energii. 110Nu este surprinzător faptul că Meu trăim înfrăŃiŃi cu natura. 128Credem
Apollon ca zeu este model al curajului, că Dumnezeu şi Domnazâna au coborât
virtuŃilor şi vieŃii armonioase”. cumva din cer şi se află cu noi în multe
111
Şi Pitagora a afirmat: „Da. Acum chipuri. 129Şi precum este şi în filosofia
îmi este clară evoluŃia spiritului lupului, pe care am învăŃat-o aici, şi noi credem
de la voi tracii, la noi grecii. 112Eu leg că sufletul omului este nemuritor.
acest spirit şi de viaŃa sihăstrită. 113Noi 130
Atunci când omul moare, sufletul lui
grecii am învăŃat ascetismul de la traci, se duce undeva. 131Cei în viaŃă sunt
căci ei erau aceia care puteau trăi capabili să cheme sufletele moşilor noştri
singuratici şi dedicaŃi căutării liniştii pe care noi îi credem că sunt vii undeva.
interioare şi a adevărurilor ultime. 114Ei 132
Ne amintim mereu de ei, avem un
îşi săpau în stânci caverne unde se puternic cult pentru moşii şi strămoşii
izolau. 115În Egipt trăiesc anahoreŃii noştri pe care îi credem nemuritori. 133Ei
cărora noi grecii le spunem isihaşti”. trăiesc nevăzuŃi printre noi până când se
116
Şi Zamolxe a remarcat: „Noi geŃii întrupează ca şi noi, cei văzuŃi cu ochiul.
134
păstrăm încă această tradiŃie a Aceia dintre noi, care pot comunica cu
pustnicilor. PreoŃii noştri au astfel de străbunii, înŃeleg cel mai bine ce
obiceiuri”. înseamnă nemurirea la geŃi”.
22
153
135
Şi Pitagora a mai întrebat: „Cum se Există chiar un popor despre care se
manifestă spiritele pe care le veneraŃi?” spune că se trage din lupi, căci o lupoaică
136
Zamolxe a răspuns: „În multe feluri. a hrănit doi copii abandonaŃi”. 154Şi
Atât ziua cât şi noaptea”. 137„Noaptea!? Pitagora a spus: „Sunt romanii, latinii
În ce fel?” s-a arătat curios Pitagora. 138Şi care trăiesc la nord de Magna Grecia, în
Zamolxe a zis: „Pe meleagurile GeŃiei se peninsula Italia. 155Aş dori ca într-o zi să
petrec nişte lucruri care nu ştiu dacă merg prin acele locuri”.
există şi prin alte părŃi în lume. 139Pe
156
Pitagora a fost foarte bucuros de
pajişti, sub clar de lună, apar făpturile conversaŃiile avute cu Zamolxe, de la
văzduhului nopŃii. 140Sunt zânele care care a învaŃat chiar şi el care de decenii
dansează desculŃe şi cântă. 141Ele au studiase înŃelepciunea lumii.
veşminte albe diafane cusute cu fir de 157
Dar maestrul mai avea încă multe
aur, cingători bătute în smaralde şi de spus şi într-o zi I-a mărturisit Lui
diademe împletite în părul lung până la Zamolxe: „ÎnvăŃătura mea este o taină şi
pământ”. doresc să o dau numai celor care au
142
Atunci Pitagora a spus: „Sunt credinŃă şi după o bună chibzuinŃă.
158
menadele, însoŃitoarele lui Dionisos. Prin purificarea sufletului său omul se
143
Şi noi avem această credinŃă venită de apropie de Dumnezeu, cum Îl numiŃi voi
la neamurile tracilor”. geŃii pe Zeus. 159Şi aşa omul poate deveni
144
Zamolxe a continuat astfel: „Şi mai parte din El care este realitatea ultimă.
160
credem că există anumite spirite care fac Atunci Dumnezeu se poate manifesta
soarele şi luna să strălucească, florile să prin acel om şi de aceea spunem că
răsară, apele să curgă, pomii să crească, Dumnezeu se poate întrupa. 161Nivelul de
vântul să bată, şi multe alte manifestări conştiinŃă al omului în relaŃionarea lui cu
în natură”. 145Şi Pitagora a spus: realitatea ultimă îi stabileşte poziŃia
„Aceasta este geneza zeităŃilor în care evolutivă. 162Noi avem semizei şi zei”.
credem şi noi. 146Din această revelaŃie
163
Şi Zamolxe a vrut să ştie mai mult
primordială sacră popoarele preiau ce le şi a întrebat: „Ce numeşti tu domnul
este folositor modului lor de a trăi. 147Cei meu, un semizeu şi un zeu? Cine poate fi
care au mult soare venerează acest astru, semizeu şi cine poate fi zeu?”
ca de exemplu cei din Egipt. 148Oamenii 164
Pitagora a răspuns: „Există popoare
mărilor respectă spiritul mării. 149Voi care au înŃeles bine ideea că divinul se
geŃii acordaŃi importanŃă spiritului poate manifesta în om. 165Persoanele
lupului şi celui al muntelui”. pătrunse de puterile zeilor au primit
150
Zamolxe a mai precizat: „Lupul diferite nume, 166noi grecii îi numim
este animalul de al cărui suflet ne semizei, 167iudeii le spun oameni-îngeri.
apropiem prin curaj şi dârzenie. 151Sunt 168
EsenŃa este că aceste persoane percep
mulŃi oameni care detestă lupul fără a-i logos-ul şi viaŃa le este sacralizată. 169Şi
şti meritele. 152Noi cunoaştem multe atunci când un astfel un om se ridică
poveşti în care lupul este eroul principal. spiritual foarte sus, printr-o sacralizare a
23
vieŃii proprii, acea persoană poate fi realitatea, dar pot reprezenta o realitate
numită chiar zeu, fiind o întrupare a unui aproximativă. 183Pornind de la numărul
zeu. 170În acest domeniu popoarele au unu putem spune că este un punct,
multe tradiŃii. 171Unii cred că o zeitate numărul doi o linie, numărul trei
majoră a creat spiritual un fiu sau o fiică triunghiul, fiind cea mai simplă figură
care sunt apoi zeificaŃi după ce au trăit geometrică, numărul patru spaŃiul cel
printre oameni. 172Adevărul este că orice mai simplu, tetraedrul, numărul cinci este
om poate deveni zeu întrupat dacă cei piramida, numărul şase este spaŃiul
printre care trăieşte îl consideră ca atare multidirecŃional, adică format din cele
datorită valorii sale personale. 173Zeul patru puncte cardinale plus susul şi josul.
184
întrupat stăpâneşte o mai mare sau mai Cu cât numerele sunt mai mari cu atât
mică parte a cauzelor manifestărilor ele pot reprezenta o realitate mai
întocmai ca şi Dumnezeu care fireşte că complexă, chiar şi una abstractizată. Se
le stăpâneşte pe toate”. pot face astfel multe legături. 185Dar
174
Şi Zamolxe a observat: „Prin desigur că există o dinamică a acestor
urmare este necesară cunoaşterea Lui corelaŃii, a cărei înŃelegere conduce la
Dumnezeu pentru a se putea ajunge la un descoperirea ordinii, a logos-ului. 186Mai
aşa înalt nivel spiritual”. 175Pitagora a mult chiar, numerele pot intra în
explicat: „Fără dubiu, aceasta este combinaŃii sau în formule, acestea din
condiŃia esenŃială. 176Cunoaşterea Lui urmă fiind exprimări ale dinamicii
Zeus, a Lui Dumnezeu, implică numerelor şi prin urmare legi de mişcare.
187
înŃelegerea ordinii din natură, o ReŃine ideea că numărul două sute
desfăşurare a lucrurilor care poate fi şaisprezece este deosebit în ceea ce
ciclică şi astfel o putem exprima într-o priveşte lumea în general şi ciclicitatea
esenŃă simplificată prin simboluri şi în evenimentelor în special. 188Acest număr
cele din urmă prin numere. 177În ultimă înseamnă unu ori unu ori unu ori doi ori
instanŃă realitatea se reduce la doi ori doi ori trei ori trei ori trei, o
manifestarea ordinii, maat, cum îi spun combinaŃie, de trei ori câte trei, a
egiptenii, sau logos cum îi spunem noi punctului, liniei şi triunghiului, deci a
grecii. 178Aceasta se face prin numere primelor trei elemente esenŃiale realităŃii.
189
care, ca limbaj al realităŃii, au încărcătură Mai târziu vei avea ocazia să afli mai
spirituală. 179Dezordinea, ca revers al multe despre acest subiect”.
ordinii, poate şi ea fi exprimată prin
numere. 180Ordinea poate exista în CAPITOLUL 5
manifestările din viaŃa omului, în Medicina sacerdotală şi sufletul.
muzică, în fenomene ale naturii, şi în Astrologia şi soarta oamenilor. Despre
multe altele”. nume şi puterea cuvântului. Heraclit
din Efes şi puterea focului. Marele Lup
181
Şi Zamolxe a mai întrebat: „Cum Alb.
oare numerele pot exprima realitatea,
învăŃătorule?” 182Pitagora a răspuns:
„Numerele nu pot niciodată substitui
24
este de ajuns. 12Egiptenii folosesc o

1
Treptat Pitagora L-a introdus pe
ştiinŃă a medicinei bazată şi pe
Zamolxe şi în tainele medicinei
intervenŃia exterioară. 13Doctorii lor
sacerdotale, medicina psihosomatică, întreprind ceva care să vindece din
spunându-I iniŃial: „Află că preoŃii pot fi exterior rana interioară. 14Ei pot
cei mai buni medici, căci vindecarea recomanda medicamente, de cele mai
bolilor oamenilor porneşte de la suflet. multe ori sub formă de ceaiuri, sau pot
2
Deşi pot exista succese în vindecarea aplica anumite metode ca să oprească
bolilor minŃii sau a celor trupeşti, totuşi hemoragiile sau inflamarea unui loc rănit
sursa producerii lor trebuie căutată în de pe corp. 15Sunt multe plante care au
lipsa de armonie din sufletul omului”. felurite roluri în medicină. Uneori aceşti
3
Dar Zamolxe s-a arătat nedumerit: doctori aplică sucul unor plante pe răni
„Mă întreb cum o rană fizică poate avea intervenind astfel direct în ajutorul
drept cauză un dezechilibru al sufletului? trupului”.
4
Dacă de pildă cineva se loveşte la 16
Şi Zamolxe a spus: „Şi noi geŃii
picior, cum poate sufletul omului să fie cunoaştem astfel de metode”. 17Atunci
vinovat de acel accident?” Pitagora a povestit din experienŃa lui
5
Şi Pitagora a explicat: „Aparent s-ar proprie astfel: „Eu am deprins câteva
crede că un accident este o întâmplare tehnici medicale, mai ales în Egipt.
independentă de sufletul omului, dar nu 18
Medicii greci, din păcate, nu au ajuns la
este chiar aşa. 6Pune-Ńi întrebarea: Oare rafinament în materie de medicină. 19Eu
dacă sufletul celui accidentat era în aş vrea să le fac cunoscute aceste
starea de trezire, ar mai fi luat omul metode, celor care practică medicina
decizia să înfăptuiască acŃiunea care l-a printre greci, dar ei nu prea sunt
condus la acel accident?” 7Zamolxe a interesaŃi. 20Sunt chiar surprins de lipsa
admis: „Probabil că accidentul ar fi fost lor de receptivitate. 21Sper ca treptat
evitat”. 8Şi Pitagora a fost de acord: „Aşa medicina să ia o mai mare amploare în
este. Un suflet treaz conduce la decizii cultura greacă a acestor vremuri”.
înŃelepte”. 22
În zile următoare Zamolxe a învăŃat
9
Zamolxe a precizat: „Totuşi sufletul de la Pitagora să distingă plantele locale
nu poate vindeca o rană deja existentă, şi să ştie vremea potrivită recoltării lor
dar este limpede că, dacă posedă un grad pentru a fi folosite în medicină.
înalt de conştientizare, poate preveni 23
Pitagora I-a mai explicat Lui Zamolxe:
multe rele să se producă”. „Vei învăŃa mai multe pe măsură ce se
10
Pitagora a mai spus: „Sufletul poate vor ivi cazuri de intervenŃii medicale.
24
chiar contribui la vindecarea unei răni Din păcate ducem lipsă de pacienŃi
existente prin acŃiunea lui directă asupra umani deoarece medicii greci ai insulei
mentalului care cheamă la intervenŃie Samos au răspândit zvonuri. 25Ei spun că
mecanismele de apărare şi vindecare ale eu aş practica o medicină periculoasă,
corpului. 11Dar uneori metoda aceasta nu învăŃată de la popoarele barbare, de pe
unde am umblat în lume. 26Dar dacă
25
grecii nu vor să înveŃe aceste cunoştinŃe măsură viaŃa de pe pământ. 41Dar de aici
înalte de medicină, eu sunt convins că Tu până la a face calcule când se
Zamolxe le vei deprinde”. îmbolnăveşte cineva sau când îi va veni
27
Şi treptat maestrul I-a spus Lui ceasul morŃii este o cale lungă. 42Eu cred
Zamolxe toate tainele medicale că depinde de puterea energiei cosmice
28
cunoscute de el. În câteva luni Zamolxe dacă ea va influenŃa cumva soarta unei
era capabil să folosească plantele ca persoane, soartă care oricum nu este
medicamente şi anestezice. 29Şi când mai bătută în cuie, ci este adaptată condiŃiilor
venea câte un bolnav la ei, Zamolxe îl în care trăieşte acel om. 43De pildă fiinŃa
vindeca şi aşa Îşi însuşea mai bine care are o impregnare energetică cosmică
meşteşugul medicinei. 30Şi-Şi spunea favorabilă poate pierde şansa de a o
Zamolxe: „La întoarcere Mea în Dacia, folosi plenar în cazul în care nu este
voi avea prilejul să vindec oamenii din ajutată de mediul în care îşi petrece
neamul Meu. Ei nu se vor opune noului viaŃa”.
aşa cum fac aici aşa-zişii „doctori” greci
44
Şi Zamolxe a mai spus: „Am înŃeles
ai zilei”. acum elementele de speculaŃie
31
Un alt subiect de care se interesa interpretativă derulate în astrologie.
45
Zamolxe era cel legat de astre. 32Pitagora Cred că opinia domniei tale este cea
L-a instruit cu cunoştinŃele dobândite de mai logică. 46Mă întreb acum în ce
el atât în Egipt cât şi în Babilon. 33Şi măsură numele unei persoane are puterea
uneori lecŃiile aveau loc noaptea, atunci de a-i determina destinul? 47Oare numele
când întunericul era deplin. atribuite locurilor, popoarelor, Ńărilor, pot
ele influenŃa viaŃa oamenilor şi viitorul în
34
Şi într-una din acele nopŃi Pitagora general?”
I-a arătat Lui Zamolxe bolta înstelată
spunând: „Iată cerul şi astrele lui.
48
Pitagora a răspuns: „Te referi la
35
Stelele menŃin focul universului, din ele onomanŃie. 49Este adevărat că noi grecii
iau fiinŃă multe alte astre şi planete noi”. ne-am preocupat de astfel de cunoştinŃe.
50
Află că pe lângă exagerări şi speculaŃii
36
Zamolxe l-a întrebat: „Este oare există totuşi o ştiinŃă care tratează
adevărat învăŃătorule că soarta oamenilor
obiectiv această temă. 51Cuvintele au
este scrisă în planete, stele şi
putere în măsura în care ele determină
constelaŃii?” 37Pitagora a răspuns: „În anumite reacŃii. 52De exemplu vorbele de
Caldeea, adică Babilonia, unde eu am ocară urmăresc să înjosească persoana
stat timp de cinci ani cu preotul Zarates, căreia-i sunt adresate, 53dar vorbele
se credea în astfel de idei cuprinse în frumoase fac bine. 54Numele atribuite
astrologie. 38Dar eu le consider unor persoane, unor locuri, unor popoare
speculaŃii. 39Cum poate oare soarta unui sau unor Ńări semnificau iniŃial o
om să atârne strict de evenimente realitate, o caracteristică, iar cei care le
cosmice? 40Sunt de acord că putem spune cunoşteau astfel reacŃionau în mod
că unele schimbări energetice petrecute aproape similar. 55De exemplu, în cazul
în cosmos pot influenŃa într-o oarecare unor persoane, tindem să tratăm pe fiu ca
26
şi pe tatăl şi în general pe cei care sunt predispun la caracteristici diferite. 73De

urmaşi ai aceleiaşi persoane. 56Ne exemplu noi grecii vă numim geŃi, pe
formăm tipare în gândire”. când voi vă spuneŃi daci şi rumâni. 74În
57
Şi Zamolxe a precizat: „Dar un fiu, mintea voastră numele vă dă anumite
deşi i se spune fiul lui cutare, poate fi predispoziŃii, pe când în a noastră altele,
foarte deosebit de tatăl său”. 58Pitagora a deşi este vorba de acelaşi popor care
clarificat: „Aceasta este adevărat. locuieşte la nord de fluviul Istros”.
Anturajul îl tratează iniŃial pe fiu ca şi pe
75
Şi Zamolxe a mai vrut să ştie: „Crezi
tatăl său. 59Ulterior fiul dobândeşte o oare învăŃătorule că schimbarea numelui
imagine proprie în mintea celor care-l reorientează viaŃa oamenilor, a locurilor,
cunosc atât pe el cât şi pe părintele lui. a popoarelor, a Ńărilor?” 76Pitagora a
60
Dar timpul, cât oamenii relaŃionează la afirmat convins: „BineînŃeles. 77Este
fel cu cei doi, are mare importanŃă asupra chiar de dorit ca acele nume care conduc
fiului, care ca tânăr are caracterul în la rele, la probleme şi dezastre să fie
formare preluând, fără să vrea din înlocuite cu altele pozitive. 78Cred că
credinŃa anturajului, caracteristici ale toate popoarele înŃeleg importanŃa
tatălui. 61Cu alte cuvinte tânărului i se folosirii cuvintelor ca nume, dar sunt
jalonează un viitor similar tatălui. 62Se puŃine neamuri care merg mai departe,
poate astfel spune că destinul fiului îi schimbând acele nume nepotrivite în
este oarecum determinat; 63dacă tatăl este funcŃie de ceea ce doresc acele popoare
comerciant va fi şi fiul, dacă tatăl este să realizeze în bine”.
agricultor, fiul îl urmează în profesie, şi 79
Dar Zamolxe a vrut să cunoască şi
aşa mai departe. 64Treptat s-au format în cauzele schimbărilor, spunând: „Mă
societate nume care predestinează întreb învăŃătorule despre puterea
datorită tradiŃiei şi semnificaŃiei acelor cuvântului. 80Cum poate ea influenŃa
nume în colectivitatea proprie. 65PărinŃii mintea omului?” 81Pitagora a explicat:
care doresc ca fiii lor să aibe caractere „Literele sau combinaŃiile de litere, în
eroice le dau copiilor lor nume glorioase care intră şi cuvintele, au putere. 82Ea se
din trecutul istoric. 66Exemple sunt eroii înfiripă mai ales prin repetiŃie sistematică
de la Troia. 67Tot la fel se întâmplă cu cei şi astfel se creează realitatea celor
care le doresc copiilor lor să fie oameni afirmate. 83Ca exemplu luăm cuvântul
de cultură, filosofi, etc. 68Se poate spune RA care este numele zeului solar la
fără tăgadă că numele date persoanelor egipteni. 84RepetiŃia celor două litere
influenŃează evoluŃia lor în viaŃă”. predispune la asimilarea valorilor care se
69
Zamolxe a Ńinut să spună: „Şi noi află în spatele principiului zeului RA.
85
geŃii suntem atenŃi atunci când dăm Şi aceasta este valabil şi pentru alte
nume copiilor noştri”. 70Şi Pitagora a afirmaŃii inteligibile. 86Putem spune de
răspuns fără surprindere: „Îmi exemplu „Zeule vino şi străluceşte în
71
închipuiam. Judecata este similară şi inima mea ca un soare” pe când
atunci când ne referim la locuri, la vizualizăm aceasta. 87Coborârea minŃii în
popoare, la Ńări. 72Numele diferite inimă este metoda anahoreŃilor din Egipt,
27
o tehnică repetitivă pe care noi grecii o Când Pitagora, Zamolxe, Heraclit şi

103
numim hesychasmos, isihasm”. Sibila au sosit la magnificul templu al

88
Într-una din zile Pitagora I-a spus zeiŃei Artemis, acolo era strânsă o mare
Lui Zamolxe: „Pe coasta Ioniei mulŃime de oameni. 104FormaŃiunile de
continentale, foarte aproape de insula muzicanŃi erau gata pregătite să
Samos, se află marele oraş Efes. 89Acolo acompanieze dansul sacru, care era
trăieşte un tânăr filosof pe nume Heraclit. aşteptat să înceapă din clipă în clipă.
90 105
Vom merge şi noi să-l cunoaştem şi cu Şi deodată lumea a izbucnit în ovaŃii.
această ocazie să vizităm templul zeiŃei „Vin, vin” le-a spus cu entuziasm
Artemis. 91Curând, în acea zonă sacră, Heraclit. 106Şi atunci au început să cânte
unde va avea loc o mare sărbătoare”. instrumentiştii muzicali.
92
Şi aşa Pitagora şi Zamolxe s-au 107
Pitagora şi Zamolxe au admirat
pregătit de plecare. 93S-au îmbarcat pe un grupul preoteselor care, îmbrăcate în piei
mic bac şi curând au ajuns la Efes unde de urs, se apropiau în paşi de dans sacru
au mers să se găzduiască la o cunoştinŃă către centrul scenei improvizate. 108Şi
de-a lui Pitagora. 94După-amiază s-au dus Zamolxe le-a spus celor care-L însoŃeau:
să-l întâlnească pe Heraclit căruia, deşi „Iată un obicei vechi pe care-l avem şi
avea doar douăzeci şi cinci de ani, i se noi geŃii. Doar că pe meleagurile noastre
dusese vestea de filosof, departe în lumea acest dans ritual este practicat doar de
greacă. bărbaŃi”.
95
Aflând că au ajuns la el doi oameni 109
Preotesele au defilat ceremonios
din insula Samos, tânărul Heraclit s-a prin faŃa spectatorilor. 110La vederea lor
înclinat respectuos în faŃa lor. 96Şi s-a publicul îşi manifesta bucuria. 111Se
oferit să-i însoŃească în timpul vizitării aplauda cu frenezie ştiind că dansatoarele
măreŃului templu al zeiŃei Artemis, zeiŃei Artemis erau vestitoare ale
spunând: „AŃi venit într-un moment bucuriei vieŃii şi iubirii. 112Heraclit le-a
favorabil. 97Mâine este mare sărbătoare spus despre Efes şi zei astfel: „Se spune,
la templul zeiŃei Artemis. 98DimineaŃa, la domnii mei, că templul zeiŃei Artemis
revărsatul zorilor, mă prezint să vă iau. din Efes este una dintre cele şapte minuni
Mergem împreună să asistăm la ale lumii. 113Din legende ştim că Artemis
spectacol”. este fiica Lui Zeus şi sora geamănă a Lui
99
A doua zi Heraclit a sosit punctual Apollon”.
la întâlnire însoŃit de Sibila, soŃia lui.
114
Şi Pitagora a adăugat: „În perechea
100
Onorând momentul zilei tânărul era Apollon-Artemis avem un exemplu al
îmbrăcat în haine deosebite. 101Şi parteneriatului masculin-feminin, deşi
Heraclit i-a îndemnat pe oaspeŃi: „Să sunt gemeni, frate şi soră. 115Ei reprezintă
plecăm degrabă ca să nu pierdem nimic dualismul soare-lună, aceste astre
de văzut în această zi măreaŃă. 102Vor fi complementare care reflectă în exterior
dansuri rituale ale preoteselor de la un aspect uman interior”.
templu”.
28
116
Zamolxe a mai adăugat: „Pentru noi loc în lume. 131Focul este mijlocul cel
geŃii, funcŃia de complementaritate mai rapid de transmutare profund
masculină-feminină este dată de calitativă a omului, căci sufletul omului
perechea Dumnezeu-Domnazâna. 117Şi este făcut din focul cel mai subtil, focul
atunci când Domnazâna se face prezentă viu”.
în femei, Ea se numeşte Zâna Zânelor şi
132
Spusele tânărului Heraclit l-au
femeia respectivă are ceva din spiritul impresionat pe Pitagora care l-a mai
Zânei Zânelor”. întrebat: „Cum crezi că se explică
133
118
Şi spre delectarea mulŃimii, schimbările în lume?” Şi Heraclit a
spectacolul a continuat timp de câteva răspuns: „Datorită focului care 134 este
ore. 119Apoi oaspeŃii au mers acasă la agentul transformării comun tuturor. O
Heraclit. 120Acolo Pitagora i-a îndemnat înŃelegere a modului în care focul
la discuŃii. 121Vroia să cunoască lucrează, prin formele sale de
conceptele filosofice ale tânărului manifestare, permite oricărei persoane 135
să
amfitrion. participe la ordonarea lumii. Prin
aceasta se conştientizează lumea din
122
„Să ne vorbeşti despre filosofia ta”
perspectiva logos-ului ducând astfel la
l-a rugat Pitagora pe Heraclit. 123Şi
viaŃa armonioasă. 136Şi mai cred că la
Heraclit i-a spus cu modestie:
fiecare etate există preocupări umane
„ÎnvăŃătorule Pitagora, eu sunt prea tânăr
care pun în rezonanŃă armonică vârsta
ca să pot instrui pe cineva. 124Mi-am acelui om cu vârsta lumii în care el
format opinii proprii, dar ele vor trebui trăieşte. 137Cel înŃelept este mereu în
să fie aprofundate”. schimbare şi-şi ajustează timpul vieŃii
125
Dar Pitagora a insistat: „Chiar şi după logos”.
aşa noi am dori să cunoaştem elementele 138
Pitagora a fost impresionat de ceea
pe care este construit adevărul în care ce a auzit şi i-a spus lui Heraclit: „Este
crezi”. 126Atunci Heraclit şi-a expus cu cât se poate de interesantă înŃelepciunea
simplitate convingerile zicând: „Eu cred
ta, mai ales că vine de la un om aşa de
că există o ordine a lumii, iar schimbările
tânăr. 139Mă întreb cum de ai dobândit-o
din univers sunt supuse acestei ordini
Heraclit?” 140Şi Heraclit a zis: „Este
numită logos. 127Noi oamenii putem să
povestea vieŃii mele. 141De mic copil am
înŃelegem această ordine şi să o tot umblat prin lume, dar desigur că mult
exprimăm prin vorbire, fiecare după mai puŃin decât domnia ta Pitagora.
putinŃa sa. 128Şi mai cred că logos-ul este 142Am rude într-o colonie de-a noastră
susŃinut de existenŃa perechilor contrarii. numită, Istros, de la marea Euxin, portul
129
De exemplu, viaŃa există tocmai pentru Euxin cum spunem noi. 143Tot prin acele
că are ca suport moartea şi formularea părŃi de lume se află un fluviu mare pe
reciprocă este adevărată. 130Şi iar cred că care noi grecii l-am numit tot Istros.
focul este agentul care produce în esenŃă, 144Cu mai bine de o sută de ani în urmă
prin formele pe care le poate lua, toate colonia a fost întemeiată de ionienii din
schimbările sau transformările care au Milet. 145ComerŃul este înfloritor acolo,
29
rudele mele prosperă, au din abundenŃă flăcările şi a lăsa gândurile să curgă

grâne şi lemn de construcŃie pentru flotă. nestingherite. 162Ulterior am constatat
146
În copilarie am locuit la un frate de-al valoarea acestei metode, căci practica ei
tatălui meu şi i-am cunoscut bine pe geŃi, m-a inspirat să fac lucruri bune în viaŃă”.
locuitorii băştinaşi ai acelui Ńinut. 147Ei se 163
Atunci Pitagora a zis şi el: „Şi eu
închinau unui anume zeu pe care-L am adoptat practica focului sacru la mine
numeau Dumnezeu”. acasă în insula Samos. 164Sunt întru totul
148
„Da. Aici de faŃă se găseşte de acord că acest mod de legătură cu
Zamolxion, bărbat din acel neam şi preot divinul favorizează cunoaşterea logos-
al zeului Dumnezeu”, a zis Pitagora. ului. 165Omul care a pătruns aceste taine
149
Heraclit L-a privit pe Zamolxe cu dobândeşte ordine în gândire şi prin
încredere şi respect şi a spus: „Ooo, aceasta îşi conduce viaŃa cu înŃelepciune.
166
închinăciune, Domnul meu”. Cine posedă înŃelepciune are virtute şi
150
Pitagora dorea să ştie motivul de aici se ajunge la fericire, trăirea în foc
pentru care Heraclit acorda o onoare atât sacru spiritual”.
de înaltă geŃilor. 151L-a rugat pe Heraclit:
167
Şi Zamolxe le-a zis: „Printre noi
„Spune-ne, cum a decurs învăŃătura ta geŃii se spune că pruncul al cărui suflet a
acolo la marea Euxin?” fost chemat la focul sacru este un copil al
152
Şi Heraclit şi-a reluat firul focului. 168Noi avem multe alte metode
istorisirii: „Cum ziceam, am cunoscut pe de a pune în practică valoarea focului
geŃii de acolo. 153De la ei am aflat despre sacru”.
cultul şi importanŃa focului. 154Eram
169
Heraclit a mărturisit: „Domnii mei,
copil şi mi-a rămas adânc întipărită în cunosc şi eu astfel de metode. 170SoŃia
minte împresia acelor trăiri. 155Treptat cu mea Sibila este din neamul tracilor,
vârsta am căutat şi alte izvoare spirituale părinŃii ei s-au helenizat şi au locuit în
şi religioase care să ateste valoarea colonia noastră Istros de la marea Euxin.
focului. 156Şi după cum ştiŃi acest obicei 171
Ei au practicat obiceiul străbunilor lor
de venerare a focului este larg răspândit atunci când au dorit un copil, pe Sibila,
în toată lumea. 157Am înŃeles astfel că care este un copil al focului”.
oamenii au ajuns independent la 172
OaspeŃii au rămas impresionaŃi de
venerarea focului. 158Concluzia trasă de cele spuse. 173Zamolxe a vorbit cu Sibila
mine a fost că tot ce există are focul ca în limba dacă constatând că ea ştia bine
bază de schimbare”. limba strămoşilor ei. 174Şi toŃi au fost
159
Pitagora a apreciat expunerea lui mulŃumiŃi de concluziile la care
Heraclit şi a zis: „Este foarte corect ce ajunseseră.
spui. 160Cum au decurs mai apoi 175
Către seară Heraclit a pregătit şi a
practicile tale?” 161Şi Heraclit a răspuns: aprins un mare foc sacru în onoarea
„Am adoptat metoda simplă a geŃilor, cea oaspeŃilor săi. 176În dimineaŃa următoare
de a sta în preajma focului sacru fără a Pitagora şi Zamolxe s-au pregătit să
face nimic altceva decât a urmări părăsească oraşul Efes. 177Heraclit şi-a
30
condus oaspeŃii la port unde şi-a luat Când

193
a auzit vorba Lui Zamolxe
rămas bun de la ei. băiatul a căzut în genunchi. 194Trăia o
178
Pe timpul călătoriei cu bacul, manifestare divină. 195Şi a spus cu
Pitagora a evaluat experienŃa lor la Efes. lacrimi şiroindu-i pe obraji: „Dumnezeu,
179
Şi I-a spus Lui Zamolxe: „Filosoful Dumnezeu s-a îndurat de mine!”
Heraclit are perfectă dreptate. 180În 196
Zamolxe a înŃeles pe dată ce se
esenŃă realitatea este un rezultat al întâmpla. 197L-a lăsat pe tânăr să se
focului, elementul de bază care poate liniştească, apoi l-a ridicat în picioare
transforma orice. 181Şi mai cred că o spunându-i: „ Eu sunt Zamolxe, un om
structurare a acestor idei prin numere din neamul tău. 198Vin de mai sus de
poate duce la cunoaşterea multor taine. fluviul cel mare, Istru”.
182
Rămâne ca pe viitor să mai discutăm
acestea”.
199
Şi băiatul I-a spus: „Domnul meu,
mă cheamă Licu. 200Am şaptesprezece
183
Şi cei doi au ajuns curând în insula ani, vin din Tracia şi sunt din clanul
Samos. Cogaion. 201Grecii îmi spun Likios.
184
Trecuseră aproape doi ani de când 202
Am pornit de acasă pentru că am avut
Zamolxe învaŃa cu înŃeleptul Pitagora un vis despre un om. 203El vorbea limba
care, în paralel cu învăŃăturile date Lui, noastră şi era cu totul învăluit în lumină.
204
era mereu curios să ştie şi alte lucruri I-am Ńinut minte vocea”.
despre neamul geŃilor. 185Zamolxe i-a 205
Zamolxe ştia că Licu se referea la
vorbit despre zeii/ zânii, zeiŃele/ zânele şi 206
El. Şi i-a zis tânărului: „Aşa deci. Te
despre tradiŃia sacră a geŃilor, despre înŃeleg. Nu-Mi vorbi mai departe despre
preoŃi, preotese şi preotese vestale”. asta”. 207Şi Licu L-a rugat: „Vreau să
186
Şi într-o zi Pitagora I-a făcut Lui rămân cu Tine şi să Te slujesc de
Zamolxe o surpriză: „Am adus astăzi cu bunăvoie, domnul meu”.
mine un om de pe meleagurile Tale, ale 208
Şi Zamolxe a mai aflat de la Licu că
zeului Apollon Lykeios, din Ńinuturile făcea parte dintr-o familie înstărită din
lupilor. 187Eram în urbe când am observat Tracia. 209Tânărul avea o educaŃie bună,
pe acest tânăr. 188După îmbrăcăminte mi- scria şi vorbea greceşte foarte bine.
am dat seama că este trac, i se zice
Likios. 189I-am vorbit despre Tine şi el a
210
Apoi Zamolxe a aranjat cu Nestor
dorit să Te cunoască”. ca tânărul să stea cu ei ca slujitor al Lui
Zamolxe. 211Licu era ascultător, harnic şi
190
Şi zicând aceasta Pitagora a ieşit întreprinzător şi din când în când stătea
din cameră şi i-a lăsat pe cei doi oameni la picioarele Lui Zamolxe să înveŃe
singuri. 191Zamolxe s-a apropiat de tânăr înŃelepciunea în limba geŃilor.
ca să-l vadă mai de aproape. 192Şi l-a 212
Zamolxe avea astfel prilejul să-şi
întrebat în limba getă: „Cum te cheamă? formuleze cunoştinŃele, dobândite de la
De unde eşti?” Pitagora, în limba neamului Său. 213În
dorinŃa de a şti cât mai multe despre Licu
31
şi oamenii de pe meleagurile lui, ajute să-Şi poată împlini cu bine

Zamolxe îl îndemna să-şi aducă aminte misiunea”.
de viaŃa de acasă. 228
Adesea Licu îl delecta pe Zamolxe
214
Aşa tânărul I-a povestit: „Noi, cu cântece la cobză. 229Pitagora a aflat şi
domnul meu, avem în sat o Zână. O el despre talentul muzical al tânărului şi a
numim Domnazâna. 215Ne strângem la vrut să-l asculte. 230După o performanŃă a
altarul Ei, aprindem focul sacru, tracului dată la şcoală, Pitagora fost
împletim cununi şi cântăm din toată încântat şi i-a zis: „Noi grecii numim
inima pentru a ne chema iubitele acest instrument muzical lira tracă.
hărăzite: 216Domnazână, Domnazână, łi- 231
Mi-a plăcut cum ai cântat şi te voi mai
mpletesc acum cunună, bucuria să îmi chema pe aici”.
crească, fetele să mă iubească, că eşti 232
Şi în timp Zamolxe a aflat şi mai
Zâna Zânelor, dragostea voinicilor. multe lucruri de la Licu care I-a
217
Cine-n viaŃă îşi vrea bine, Te cheamă mărturisit că înŃelegea limbajul lupilor.
mereu pe Tine. 218Ne dă holde holdelor şi 233
Într-una din zile Zamolxe i-a spus:
puterea zânelor. 219Adă-mi mie noroc, „De acum te voi numi Lup Alb. 234Şi vei
zău, cum L-ai dat Lui Dumnezău. fi protectorul Meu şi al neamului
220
Domnazână, Domnazână, łi-mpletesc arienilor”.
acum cunună, pe cap o aşez la cea, ce-o
să fie zâna mea, că eu vreau să mă însor,
235
Şi a fost o întâmplare. Într-o zi, pe
doar cu Zâna Zânelor”. când se aflau într-o parte mai izolată a
insulei, doi răufăcători vroiau să-L
221
Şi Licu a povestit mai departe: jefuiască pe Zamolxe. 236Şi-au scos
„Apoi fiecare băiat care-şi căuta iubita, săbiile şi ameninŃau că-L omoară dacă nu
aşeza cununa pe capul fetei cu care dorea le dă punga cu bani şi aur. 237Şi deodată
să se căsătorească. 222Fiecare era s-a auzit un urlet sfâşietor de lup. 238Cei
încredinŃat că aleasa lui era Zâna Zânelor doi hoŃi au privit cu consternare la Licu
pentru el, că în acea fată se afla spiritul şi nu înŃelegeau cum un om poate fi aşa
de iubire al Zânei Domnazâna”. ameninŃător. 239Le-a intrat frica în oase,
223
Atunci Zamolxe i-a spus: „Şi la noi le-au căzut săbiile din mâini şi au rupt-o
geŃii se face ceva asemănător. 224Doar că la fugă”.
pentru căsătorii şi bucuria vieŃii noi o 240
Zamolxe ştia că tânărul Îi era
avem pe zâna Ila. 225O chemăm să ne protectorul cu misiune divină. 241Şi i-a
ajute să iubim, să ne căsătorim şi să spus: „Eşti Marele Lup Alb. Chemarea ta
muncim bucuroşi, întocmai cum faceŃi va face eroi nemuritori din neamul
voi cu Domnazâna perechea Lui arienilor”.
Dumnezeu”. 242
Şi Zamolxe s-a gândit la viaŃa Sa şi-
226
Venirea lui Licu la Zamolxe a Şi spunea. „Faptul că Pitagora a adus aici
schimbat multe lucruri. 227Arianului i se un om din neamul Meu, ca să Mă
făcuse dor de neamul său şi iată că protejeze, trebuie să facă parte dintr-un
Dumnezeu i-a trimis pe cineva ca să-L
32
plan al înŃeleptului. 243Fără doar şi poate printre conducătorii perşilor. 262El este
că a primit inspiraŃie de la zei”. marele sfătuitor al tânărului Darius, din
244
Într-o seară Zamolxe l-a vizitat pe dinastia achemenidă, rege privit ca
Pitagora. 245Vroia să-l consulte şi să-Şi întruchipare a ordinii şi dreptăŃii, asha,
clarifice unele nedumeriri. 246Pitagora L- cum spun perşii. 263Zarates Te va ajuta,
a întâmpinat pe get de când a intrat pe găzdui, proteja şi învăŃa multe despre
uşă zicându-I: „Bine ai venit. Te religia zoroastră. 264Cât despre cele
aşteptam. 247A sosit timpul să mergi să deprinse aici cu mine, în insula Samos,
cunoşti lumea sacerdoŃilor, în Babilon, în ele sunt doar o mijire a înŃelepciunii.
265
Ierusalim şi în Teba Egiptului. 248Sunt Le-am învăŃat şi eu de la înŃelepŃii
locurile cele mai bune pentru lumii şi łi le-am transmis din toată
spiritualitate. 249Tot aşa am făcut şi eu în inima”.
timpul călătoriei mele de douăzeci de
266
Zamolxe s-a înclinat adânc în faŃa
ani. 250Am plecat de acasă pentru ca să lui Pitagora spunându-i: „ÎnvăŃătorule,
înŃeleg mai bine lumea zeilor. 251Şi Tu ai didascalos, îŃi mulŃumesc. 267Neamul
părăsit temporar Ńara Ta pentru acelaşi meu arian te va venera în toate veacurile
scop. 252Şederea cu mine în Samos łi-a ce vor urma”. 268Şi Pitagora I-a zis: „Ai
fost doar primul pas pe calea zeilor”. dobândit puteri spirituale deosebite
253
Şi Zamolxe s-a înclinat cu respect în Zamolxe. 269Eşti un daimon, erou păzitor
faŃa lui Pitagora şi a zis: „Aşa voi face al celor vii şi dătător de belşug tuturor.
270
didascalos”. Zeus şi Dumnezeu să fie cu Tine
254
Când a revenit acasă Zamolxe i-a Zamolxion, arian şi daimon. Drum bun!”
împărtăşit lui Nestor planul Său de a
pleca spre Babilon. 255Şi l-a rugat ca CAPITOLUL 6
atunci când va merge în Dacia, să dea de Zamolxe pleacă spre Babilon.
ştire familiei Sale că a pornit mai departe Zarates din Babilon. Focul sacru
în lume în căutarea învăŃăturilor zeilor zoroastrian. Arienii vedici. Regele
lumii”. 256Nestor L-a încredinŃat: „Aşa Darius Îl întâlneşte pe Zamolxe. Ordine
voi face prietene. 257Casa mea ÎŃi este şi dezordine în lume. Zamolxe ca preot
mereu deschisă. Mergi cu bine şi dă-mi zoroastru. Prima schimbare la faŃă a
de ştire pe unde te mai afli”. Lui Zamolxe. ProfeŃiile lui Zarates.
258
În următoarele zile Zamolxe şi
Marele Lup Alb s-au pregătit de plecare.
1
Zamolxe şi Marele Lup Alb s-au
259
Când a sosit ziua plecării era timpul îmbarcat pe un vas, împreună cu un grup
despărŃirii de maestru. 260Şi înŃeleptul de negustori greci. 2Şi au pornit spre
Pitagora I-a spus Lui Zamolxe: „Iată o Orient sosind în Fenicia, de unde şi-au
epistolă de recomandare către preotul luat cai şi cele necesare pentru drum. 3Au
Zarates, slujitor al Lui Zaratuştra în mers călare către oraşul Tir ajungând la
Babilon şi preot al lui Ahura Mazdah. rudele lui Pitagora. 4Apoi şi-au continuat
261
Zarates este un om bun şi bine văzut drumul spre Babilon. 5Zamolxe a arătat
33
trupelor persane scrisoarea lui Pitagora închinăciune şi respect de la Pitagora

către Zarates, care era un preot cunoscut din insula Samos, Ionia”.
în tot imperiul persan. 6ProtejaŃi de 24
Zarates era impresionat de alura
persani cei doi au ajuns cu bine în bărbatului din faŃa lui şi de recomandarea
Babilon. scrisă care I s-a făcut. 25Dorea să afle mai
7
Apoi Zamolxe a mers direct la mult despre Pitagora, fostul lui învăŃăcel.
templul mare al oraşului. 8Preotul 26
Şi Zarates L-a întrebat pe Zamolxe:
Zarates era acolo. 9De cum l-a văzut „Ce mai face înŃeleptul din Samos? 27I s-
Zamolxe i-a făcut o adâncă plecăciune şi a dus vestea. 28Pitagora a plecat din
i-a înmânat scrisoarea de la Pitagora. Babilon acum doi ani. 29Şi mărturisesc că
10
Înalt, slab, îmbrăcat în alb şi încins îi duc lipsa, stătuse aici timp de cinci ani.
30
cu un şnur gros, Zarates era mai în vârstă Îmi amintesc că intenŃiona să deschidă
decât Pitagora cu aproape cinci ani. 11Pe o şcoală filosofică”.
lângă persană, limba sa maternă, Zarates
31
Zamolxe i-a răspuns: „Domnul meu,
vorbea curent caldeeana şi greaca. pe când eu eram gata să părăsesc insula
12
Şi Zarates l-a măsurat cu privirea pe Samos, Pitagora se pregătea să plece la
Zamolxe, apoi a deschis scrisoarea de la Croton, o colonie greacă aflată în Magna
Pitagora şi a citit: „Mărite Zarates, preot Grecia. 32Locuitorii din Samos nu erau
al Lui Zaratuştra. 13Multe respect de la interesaŃi de învăŃătura lui. Li se părea
Pitagora. 14Trimit domniei tale pe deosebită şi complicată. 33De aceea
Zamolxe care mi-a fost învăŃăcel aici în Pitagora a vrut să o facă cunoscută pe
Samos timp de doi ani. 15El are patruzeci alte meleaguri locuite de greci. 34Eu l-am
şi doi de ani şi este din neamul geŃilor, lăsat gata să părăsească insula, urma să
arienii care locuiesc peste fluviul Istros se îmbarce pe un vas al unui negustor pe
la nord de Tracia. 16Zamolxe este preot nume Nestor, locuitor tot din Samos”.
al acelui neam. 17Ar dori să înveŃe cu
35
Zarates a mărturisit nostalgic: „Mi-a
domnia ta tot aşa cum am făcut-o şi eu. fost cel mai bun discipol. 36Inteligent, om
18
Vei afla că el ştie multe învăŃături, de mare încredere, virtuos, Pitagora şi-a
chiar şi unele pe care noi nu le-am însuşit de la egipteni, printre care stătuse
cercetat. 19ÎnŃelepciunea de la Ahura timp de zece ani, multe cunoştinŃe
Mazdah este mare şi El a dat-o şi altor temeinice. 37Cu el aici în Babilon am
oameni. 20Rog pe domnia ta să-l primeşti cunoscut şi eu înŃelepciunea acelor
pe Zamolxe la învăŃătură, el fiind un om oameni. 38Noi perşii îi respectăm pe cei
în care asha, dreptatea, ceea ce noi care-L caută pe Ahura Mazdah, zeu şi
grecii numim logos, străluceşte ca focul. principiu al luminii. 39Cât despre Tine,
21
Eu voi pleca în curând din Samos. eşti get din neamul arienilor. 40Noi perşii
Zamolxe îŃi va povesti mai multe despre suntem tot arieni, strălucitori, nobili în
planurile mele. 22Să continui mărite suflet”.
Zarates să ai parte de multă lumină de la 41
Şi Zarates L-a rugat pe Zamolxe:
Ahura Mazdah. 23Primeşte domnul meu „Spune-mi despre poporul Tău şi despre
34
credinŃele voastre?” 42Zamolxe a fiecare dimineaŃă lemnele pentru focul

răspuns: „Noi geŃii locuim mai sus de sacru şi apoi să asiste la ceremonia
Grecia şi Tracia, peste fluviul cel mare închinată zeului Ahura Mazdah. 59Era
Istros. 43Suntem din neamul mare al ritualul pe care preoŃii zoroastrieni îl
tracilor, arieni de când lumea-i lume. îndeplinau zilnic.
44
Zeul nostru se numeşte Dumnezeu 60
Şi Zarates I-a explicat astfel:
care-Şi are pereche pe Domnazâna. „Lemnele trebuie alese, curăŃate şi
45
Dumnezeu este cerul, căruia i se sortate astfel ca să nu existe printre ele
atribuie numărul unu, aşa cum spunea din întâmplare obiecte străine. 61Mai cu
înŃeleptul Pitagora, iar Domnazâna, este seamă să fii atent să nu aibă vieŃuitoare
pământul, numărul doi”. precum sunt insectele. 62Noi preoŃii Lui
46
Zarates l-a privit cu mare atenŃie pe Zaratuştra respectăm toate fiinŃele create
Zamolxe. 47Şi-a spus în gând: „Omul de Ahura Mazdah şi avem grijă să nu fie
acesta este aparte, a pornit în lume în jertfite din neatenŃie în foc. 63Alte
plină maturitate să caute adevărul”. popoare au obiceiurile lor. 64Caldeenii,
48
Şi Zarates le-a spus Lui Zamolxe şi de pildă, fac jertfe. 65Ei îl au ca zeu al
Marelui Lup Alb: „VeniŃi cu mine şi vă focului pe Baal, căruia îi aduc sacrificii
voi da găzduire”. 49Apoi cei doi au fost pe care le ard în foc. 66Aceasta este o
conduşi la clădirile anexe ale templului mare eroare. 67Cred că Pitagora łi-a
zoroastru unde au primit două camere vorbit despre aceste lucruri?”
alăturate. 50Zarates a aranjat ca un
68
Zamolxe a răspuns: „Într-adevăr noi
slujitor al templului să aibe grijă de tot ce am discutat acestea. 69Sunt încredinŃat că
aveau nevoie noii sosiŃi, inclusiv de jertfa exterioară nu este bună, ci numai
mâncare”. cea interioară. 70La focul sacru se ard
51
La plecare Zarates I-a spus Lui impurităŃile care atârnă greu pe sufletul
Zamolxe: „Deocamdată eşti unul dintre omului, nicidecum fiinŃele de orice fel”.
71
aspiranŃi şi adoratori ai focului sacru de Şi Zarates a spus: „Întocmai. De acuma
la templu. 52Treptat vei învăŃa cum Îl ştii ce ai de făcut”.
onorăm noi pe zeul Ahura Mazdah.
72
În dimineaŃa următoare Zamolxe a
53
Tânărul care a venit cu Tine rămâne pregătit lemnele pentru focul sacru pe
slujitorul Tău. 54De mâine ÎŃi voi trimite care Zarates l-a aprins într-un container
vorbă ce ai de făcut. metalic fixat pe un suport solid. 73Patru
55
Zamolxe şi Marele Lup Alb aveau preoŃi zoroastrieni vor oficia pentru
camerele despărŃite de o uşă. 56 Marele mulŃimea de participanŃi. 74Zarates le-a
Lup Alb Îl putea sluji în voie pe Zamolxe spus tuturor: „Am aprins lemnele. 75De
având grijă de locuinŃă, de curăŃenie şi de acum suntem în prezenŃa lui Ahura
primirea hranei. Mazdah prin focul sacru, atash. 76PriviŃi
flăcările şi gândiŃi-vă la tot ceea ce doriŃi
57
Şi a doua zi Zarates L-a chemat pe să întreprindeŃi pentru vieŃile voastre”.
Zamolxe în incinta templului. 58Prima
însărcinare a fost să pregătească în
35
77
Şi preoŃii au recitat invocaŃia acolo cu învăŃătorul Meu Pitagora.
93
Ahunvar şi multe altele necesare. 78Apoi Numele Meu este Zamolxe. 94Sunt
s-a aşternut liniştea. 79Zamolxe îşi arian de baştină din Ńinuturile geŃilor”.
95
observa respiraŃia rărită şi mintea-i Şi grecul a mai zis: „Bucuros de
intrase într-o stare de beatitudine şi cunoştinŃă, Zamolxe. Eu sunt Lisandros,
comuniune cu zeul venerat Ahura de felul meu din Milet, Ionia.
Mazdah, creatorul luminii, armoniei şi al
96
Cei doi s-a împrietenit. 97Zamolxe i-
binelui. 80Ceremonialul s-a sfârşit cu un a povestit lui Lisandros câte ceva despre
moment de mare profunzime şi toŃi cei călătoria Lui spirituală. 98Şi Lisandros a
prezenŃi s-au unit în pacea mentală. constatat bucuros: „Aşa deci! 99CauŃi
81
La sfârşit preotul Zarates a anunŃat: înŃelepciunea lumii. 100Te afli într-un loc
„Pentru astăzi am terminat. 82PoftiŃi potrivit. 101Aici în Babilon s-au adunat
acum la ospăŃ”. mulŃi învăŃaŃi. Puterea persană îi
protejează”.
83
Pentru prima dată în viaŃa Sa
Zamolxe avea ocazia să participe la
102
În zilele ce au urmat Zamolxe a
veselia ce urmează unui ritual zoroastru. avut prilejul să se mai întâlnească cu
84
Printre mesele îndestulate cu bogăŃia de Lisandros. 103Aşa a aflat că grecul locuia
mâncăruri, cei prezenŃi aveau prilejul să în Babilon de câŃiva ani şi că avea drept
schimbe opinii, să discute pe teme cunoştinŃe lume deosebită, inclusiv pe
spirituale. 85Prin asistarea la focul sacru omul cel venit din India.
al Lui Zaratuştra sufletele lor erau
104
Şi într-una din zile Zamolxe L-a
purificate şi apoi umplute de un duh al rugat pe Lisandros: „Aş dori să vorbesc
înŃelepciunii. cu acel indian”. 105Lisandros I-a promis:
86
Cei prezenŃi la ospăŃ erau de multe „Bine. Vă voi aranja o întâlnire”.
neamuri. 87Zamolxe i-a recunoscut pe
106
ActivităŃile prestate de Zamolxe la
caldeeni, greci, fenicieni, egipteni, iudei. templul zoroastrian erau din ce în ce mai
88
Dar atenŃia I-a fost atrasă de un om fructuoase. 107Treptat Zamolxe a reuşit să
venit din India. înveŃe invocaŃiile Lui Zaratuştra din
89
Un grec a intrat în vorbă cu Gathas, părŃile cele mai vechi din
Zamolxe, arătând cu mâna dreaptă scriptura perşilor numită Avesta. 108Şi în
mulŃimea din jur şi spunându-I: „Suntem acele scrieri a observat similitudini între
adunaŃi din toate părŃile imperiului limbile avestană şi cea dacă.
persan, chiar şi din afară. Priveşte în
109
Într-o zi preotul Zarates I-a spus Lui
jur!” 90Grecul, văzând îmbrăcămintea Zamolxe: „Există o înrudire între
Lui Zamolxe, a crezut că era grec şi L-a popoarele noastre. 110Noi perşii suntem
întrebat: „Dar domnia ta de unde eşti de tot arieni veniŃi de pe meleagurile de
loc?” unde sunteŃi voi tracii. 111În vechime
91
Şi Zamolxe a răspuns:. „Vin din călăreŃii traci şi familiile lor au poposit
insula Samos, Ionia. 92Un timp am locuit pe aceste pământuri, astfel născându-se
popoarele mezilor şi perşilor. 112Eu
36
înŃeleg destul de bine ce zici atunci când cunoască cât mai multe lucruri despre
vorbeşti cu Likios, omul care Te scrierile sacre numite Veda şi l-a rugat pe
slujeşte”. brahman: „Spune-mi te rog ce cuprinde
113
Atunci Zamolxe i-a mărturisit: „Şi scriptura voastră”.
eu pricep cuvintele din limba persană şi
129
Brahmanul Şastri a răspuns: „Veda
chiar şi manthre-le pe care deja le-am are patru părŃi vechi, noi le numim
învăŃat de la domnia ta”. samhita, anume Rig Veda Samhita,
114
Lisandros a luat legătura cu omul Yajur Veda Samhita, Sama Veda
venit din India, pe care Zamolxe vroia Samhita şi Atharva Veda Samhita.
130
să-l cunoască şi a organizat o întâlnire. Există preoŃi brahmani specializaŃi în
115
Şi la sosirea celor trei, indianul era fiecare dintre ele, unii chiar le ştiu pe de
îmbrăcat în alb şi purta diagonal peste rost şi le cântă. 131Noi credem că
piept un fir gros. 116Omul s-a prezentat învăŃătura trebuie să intre în inimă nu să
zicând: „Sunt preot brahman şi mă fie doar citită, deşi avem alfabetul nostru
numesc Şastri. 117Vorbesc limba devanagari, scrierea zeilor. 132Scopul
sanscrită, care este destul de învăŃăturii noastre este de a crea ceea ce
asemănătoare cu limba perşilor, numim sanatana dharma, calea eternă a
avestana”. dreptăŃii, adevărului şi luminii”.
118
Zamolxe şi-a făcut şi El cunoscut
133
Atunci Zamolxe a spus: „Maestrul
numele. Lisandros, care ştia bine limba meu spiritual Pitagora recomanda şi el
avestană va traduce conversaŃia. învăŃătura orală. 134Voi spuneŃi sanatana
dharma la ceea ce grecii denumesc
119
Şi Zamolxe l-a întrebat pe brahman logos, persanii numesc asha şi noi geŃii
despre crezurile lui: „Ce s-ar putea spune justiŃia. Este de fapt aceeaşi esenŃă.
despre spiritualitatea indiană?” 120Şi 135
„Exact” a remarcat brahmanul spusele
brahmanul a răspuns: „Noi avem scrierile Lui Zamolxe.
sacre numite Veda. 121Pe ele se bazează
religia noastră vedică. 122Cu o parte din
136
Şi Zamolxe a înŃeles că brahmanul
ele, sub formă orală, au venit în India stăpânea cunoştinŃe spirituale vaste.
137
străbunii noştri migrând peste stepele şi Cu prilejul întâlnirii lor Zamolxe vroia
munŃii din Ńinuturile arienilor. 123Scrierile să afle cât mai multe. 138Şi l-a întrebat pe
sunt revelaŃii. 124Şi noi suntem arieni, brahman: „Spune-Mi te rog domnul
urmaşii celor care au ajuns pe aceste Meu, ce numere sacre aveŃi în religia
meleaguri după ce au trecut prin vedică?”
Ńinuturile perşilor. 125Arienii vedici şi-au
139
Brahmanul Şastri a răspuns:
continuat drumul către est ajungând în „Filosofia noastră are două puncte
India. 126Suntem deci rude apropiate cu centrale care prin interacŃia între ele
perşii”. creează dinamica existenŃei noastre
127
Aşa Zamolxe a înŃeles că originea spirituale. 140Este vorba despre numerele
vedicilor este tot ariană, aceeaşi cu cea a zero şi unu. 141Am putea rezuma această
perşilor şi a tracilor. 128Şi vroia să dinamică în câteva cuvinte: numărul zero
37
este potenŃialul care se poate materializa afle cât mai multe despre neamul geŃilor.
în numărul unu. 142Astfel zero este 159
Se gândea regele că va putea trimite o
nimicul capabil să genereze ceva, adică expediŃie militară la ei. 160Într-o zi Darius
pe acel unu. 143Pe când numărul unu, i-a cerut preotului Zarates să vină la palat
adică acel ceva, poate fi absorbit în împreună cu Zamolxe.
numărul zero, nimicul. 144Toate celelalte 161
Intrând în marea sală a tronului lui
numere sunt jocul iluzoriu, lila spunem Darius, Zamolxe a fost impresionat de
noi, dintre zero şi unu. 145Fireşte că splendoarea fără egal din jur. 162OaspeŃii
această dinamică existenŃială are loc pe de seamă au fost invitaŃi să stea la
axa timpului”. aceeaşi masă cu măritul rege. 163Ca
146
Şi Zamolxe a mai întrebat: „Oare sfătuitor spiritual al lui Darius, preotul
aveŃi un număr sacru aflat în armonie cu Zarates, însoŃit de Zamolxe, a luat loc în
curgerea timpului?” 147Brahmanul a dreapta regelui care, văzându-L pentru
răspuns: „Da. Acest număr este o sută prima dată pe Zamolxe, a fost uimit de
opt”. fizionomia şi prezenŃa Sa de spirit.
148
Şi Zamolxe a zis: „Este foarte 164
Şi regele I-a spus Lui Zamolxe:
interesant. Maestrul Meu grec Pitagora „Vorbeşte-mi despre neamul tău getule
Îmi vorbea despre o mistică a numărului Zamolxe! 165Ştiu că pe pământurile
două sute şaisprezece”. 149Brahmanul a voastre aveŃi colonii prospere ale
răspuns: „ObservaŃi vă rog faptul că două grecilor, aflate undeva pe lângă mare”.
sute şaisprezece este dublul lui o sută 166
Zamolxe a răspuns: „Mărite rege,
opt. 150Numărul mistic o sută opt este grecii s-au aşezat în Ńinuturile noastre de
atribuit atât perspectivei masculine cât şi pe lângă marea Euxin. 167Dar ei ne sunt
celei feminine. 151În existenŃa lor oaspeŃi nu cuceritori. 168Noi suntem un
complementară ele însumează cifra două popor aprig care nu a fost supus
sute şaisprezece, reprezentând practic niciodată de nimeni de când ne ştim”.
dinamica masculin-feminin”. 169
Şi Darius a vrut să le cunoască
152
Zamolxe a fost impresionat de temelia spirituală şi a întrebat: „Cine este
brahmanul Şastri. 153Convorbirea lor I-a zeul vostru cel mare?” 170Zamolxe a
lărgit orizontul de înŃelegere a misticii spus: „Zeul nostru drept se numeşte
numerelor. 154La despărŃire i-a mulŃumit Dumnezeu. 171Află mărite rege că şi noi
brahmanului pentru bunăvoinŃa cu care a geŃii urmăm ceea ce perşii numesc asha.
răspuns întrebărilor Sale. 155Apoi Noi îi spunem justiŃia”.
Zamolxe şi Lisandros au revenit la
templu”.
172
Dar Darius s-a arătat sceptic
zicând: „Asha? Asha? ŞtiŃi voi oare ce
156
Au trecut câteva săptămâni de când înseamnă cu adevărat asha?” 173Atunci
Zamolxe era în Babilon. 157Regele Darius Zamolxe i-a răspuns: „Este dreptatea şi
a aflat că printre cei care slujeau la adevărul, lipsa minciunii şi a trădării.
templul lui Zarates era şi un get pe nume 174
Iubim cu dreptate oamenii, iar pe cei
Zamolxe. 158Dorea să-L cunoască şi să răi îi pedepsim, astfel că lumina lui
38
Ahura Mazdah, Domnul ÎnŃelept, se va zece ani înainte ca marele rege Cirus să
mări, pe când întunericul lui Angra ocupe Babilonul. 189Dar ei ne-au atacat,
Mainyu, Spiritul Rău, se va diminua”. căci erau oameni agresivi puşi pe
175
Auzind cuvintele Lui Zamolxe, prădăciuni şi a trebuit să ripostăm”.
Darius a fost uimit. 176Se gândise cumva
190
Preotul şi magul zoroastru Zarates
la cucerirea pământurile geŃilor în urma Îl considera pe Zamolxe un personaj cu
unor sfaturi greşite. 177Şi pe loc a totul deosebit. 191Şi vroia să-şi verifice
renunŃat la acel plan spunând: „Dacă anumite teorii despre influenŃa astrelor
neamul geŃilor are un om care poate asupra vieŃii oamenilor şi să afle
vorbi atât de nobil, atunci veŃi fi lăsaŃi în împrejurările în care Zamolxe s-a născut.
pace să slujiŃi în continuare luminii 192
Şi într-o zi, pe când se aflau în
spiritului. 178Perşii nu vor încerca să vă grădina templului, Zarates L-a rugat pe
179
cucerească. Noi mergem doar getul arian să-i povestească: 193„Ştiu că ai
împotriva acelora care sunt cuprinşi de patruzeci şi doi de ani. 194Vorbeşte-mi
întuneric în spirit. 180Îi respectăm pe despre timpul când ai venit pe lume
oamenii luminii”. Zamolxe”.
181
Şi cu aceste cuvinte regele Darius a 195
Zamolxe a zis: „Despre acel timp
încheiat conversaŃia cu Zamolxe care era iată ce mi-au spus părinŃii mei, domnul
mulŃumit că avusese ocazia să afle meu. 196Era iarnă, mama m-a născut în
gândurile regelui despre geŃi. 182Persanii casă pe pământ. 197Aşa este obiceiul la
aveau în spatele cuceririlor lor un scop noi geŃii. 198Chiar numele meu înseamnă
spiritual şi credeau că Dumnezeu, pe care pământ în sensul de sursă germinativă,
ei Îl numeau Ahura Mazdah, îi ajuta. de creştere şi înflorire, de aspiraŃie către
183
După terminarea banchetului dat de lumină. 199Spre dimineaŃă când mama mă
regele Darius, Zarates şi Zamolxe s-au năştea la răsăritul soarelui, tata a văzut
întors la templu. 184Acolo Zarates I-a pe cer o stea mare cu coadă. 200Astrul
spus Lui Zamolxe: „După cum ai auzit acela a rămas mult timp să lumineze
de la măritul Darius, Rege al Regilor, noi cerul. 201Şi tata a crezut că este un semn
perşii nu atacăm popoarele la întâmplare. bun pentru tot neamul geŃilor. 202La
185
Noi distrugem răul şi întunericul celor maturitate am ajuns preot şi am făcut cât
care sunt sub stăpânirea Spiritului am putut pentru ei. 203Dar mă ardea o
Răului, Angra Mainyu atunci când ei dorinŃă fierbinte, să cunosc înŃelepciunea
jefuiesc alte neamuri şi distrug bunuri de peste tot. 204Şi aşa am plecat în lume,
omeneşti. 186Acum când regele Darius a de aceea mă aflu aici, domnul meu”.
aflat mai multe despre voi geŃii arieni, 205
Zarates a remarcat: „Este interesant.
perşii nu vor merge împotriva voastră. 206
În limba avestană zam înseamnă tot
187
Dar cu grecii este altceva. 188În trecut pământ. 207Toate cele spuse de Tine
am avut şi noi probleme cu un neam încep să capete sens”.
înrudit cu al vostru, masageŃii sau sciŃii
pe care i-am supus în Bactriana cu vreo
208
Şi se gândea Zarates făcând calcule:
„Getul este născut cu douăzeci de ani
39
după Pitagora. 209Deci Zamolxe avea 226

Deşi dezordinea este lipsa ordinii ea ar
douăzeci şi cinci de ani atunci când perşii trebui cumva măsurată”.
au cucerit Babilonul şi treizeci şi cinci de 227
Şi Zamolxe a zis: „Mă gândesc că
ani când au cucerit Egiptul”. 210Şi în timp dezordinea se ordonează urmând
Zarates I-a spus Lui Zamolxe: „Mă voi anumite legi. 228Deci ea ar putea fi
mai gândi la cele ce mi-ai spus”. exprimată prin numere, chiar dacă se află
211
Adesea, după ceremoniile rituale în stadiul de dezordine”. 229Şi Zarates a
ale focului sacru atash, Zamolxe stătea fost de acord: „Aceasta este adevărat.
de vorbă cu Zarates. 212Şi i-a spus într-o 230
Dar până la acea ordonare trebuie să
zi: „ÎnvăŃătorule, în insula Samos am remarcăm faptul că orice evaluare a unei
avut prilejul să discut cu înŃeleptul situaŃii existente într-un anumit punct din
Pitagora despre existenŃa lumii. 213El timp găseşte atât ordine cât şi dezordine.
231
spunea că în esenŃă realitatea se reduce la Dinamica relaŃiei lor nu salvează
manifestarea ordinii, ceea ce voi perşii corelarea pentru că haosul apare mereu
numiŃi asha, reprezentată prin numere. în lume”.
214
Tu domnul meu ce părere ai?” 232
Şi Zamolxe a continuat argumentul
215
Şi Zarates a răspuns: „Eu cred că nu filosofic în faŃa lui Zarates zicând: „Deci
putem face prea uşor o aşa afirmaŃie. putem spune că atât Ahura Mazdah cât şi
216
În primul rând că nu există ordine Angra Mainyu, ca forŃe ale realităŃii, vor
peste tot ca să o putem exprima prin exista mereu”. 233Zarates a răspuns:
simboluri şi prin numere. 217Şi chiar dacă „Asta este corect. 234Dar noi zoroastrienii
am reuşi să găsim numerele potrivite şi credem că va exista un timp când Ahura
legile prin care acele numere arată Mazdah îl va învinge pe Angra Mainyu.
235
ordinea, ce ne vom face cu dezordinea? Şi atunci salvatorul nostru numit
218
Ne este practic imposibil să aplicăm Saoshyant va sosi în lume”.
numerele şi în cazul dezordinii”. 236
„Ce înseamnă anticipata apariŃie a
219
Zamolxe a spus: „Aşa ar părea la acestui personaj?” a întrebat Zamolxe.
prima vedere. 220Dar să ne gândim la 237
Şi Zarates a răspuns: „În general noi
faptul că întunericul înseamnă lipsa zoroastrienii credem că este vorba de
luminii şi dezordinea este lipsa ordinii. venirea unui om, în carne şi oase, precum
221
Pe aceste considerente putem spune ca a fost Zaratuştra. 238Şi mai credem că
Angra Mainyu, Spiritul Rău, este lipsa spiritul Lui Zaratuştra va coborî în acea
lui Ahura Mazdah, Spiritul Bun. 222Prin persoană. 239Salvarea va consta în
urmare Angra Mainyu nu există”. aducerea înŃelepciunii pentru toŃi, va fi o
223
Şi preotul Zarates a căzut pe reînnoire a lumii. 240Noi numim aceasta
gânduri, fiind pus în dificultate. 224Apoi a frashokereti. 241În prezent, după cum se
mărturisit: „Ceea ce spui Tu este foarte observă, sunt foarte puŃini înŃelepŃi
interesant. 225Dar totuşi realitatea lumii printre oameni. 242Noi mai credem că
înseamnă atât ordine cât şi dezordine. există o permanentă luptă între Ahura
Mazdah şi Angra Mainyu. 243Dar lumina
40
şi binele nu sunt dominante, ci mai suntem stăpânii lumii. 259Şi vom continua
degrabă stăpâneşte opusul lor. 244Adică încă să ne ridicăm spre şi mai multă
întunericul şi răul, au rol prevalent în lumină pentru că învăŃăturile Lui
societăŃile umane. 245Dar atunci când Zaratuştra sunt cele mai înŃelepte din
lumina şi binele vor exista în cel puŃin lume. 260Nouă persanilor lumea ne spune
jumătate din gândurile, vorbele şi faptele adoratorii focului. 261Şi pe bună dreptate,
oamenilor, ca expresii ale conştiinŃei căci noi venerăm focul pentru că îi ştim
colective, atunci putem spune că Ahura puterea de a transforma, de la obiectele
Mazdah este pe punctul să-l învingă pe materiale până la sufletul omului. 262Şi ai
Angra Mainyu. 246O astfel de victorie nu observat cum, treptat în prezenŃa focului
înseamnă dispariŃia manifestărilor lui sacru, oamenii se schimbă în bine. 263Iar
Angra Mainyu, spiritul dezordinii, ci cei care au atins o înaltă comuniune cu
doar diminuarea prezenŃei lui. Ahura Mazdah, Spiritul Luminii,
247
Dualitatea ordine-dezordine se va dobândesc şi darul profeŃiei”.
menŃine cât timp va fi lumea. 248Dar în 264
În activităŃile zilnice de la templu,
anumite societăŃi ordinea şi binele vor Zamolxe a primit însărcinări din ce în ce
predomina asupra răului. Şi astfel mai importante. 265Devenise un bun
armonia va fi prezentă. 249Cred că deja ai cunoscător al manthre-lor din Avesta,
discutat cu Pitagora dualismul lumină- scriptura perşilor zoroastrieni. 266Şi vroia
întuneric?” să afle cât mai multe despre
250
Zamolxe a admis: „Într-adevăr spiritualitatea zoroastră, astfel că într-o zi
domnul meu. 251Am abordat tema, dar l-a întrebat pe preotul Zarates: „Ce
aspectul de salvare în viitor al oamenirii reprezintă simbolul omului cu aripi?”
a fost tratat doar la suprafaŃă. 252Acum 267
Şi Zarates a răspuns: „Noi îl numim
ideile Îmi sunt mult mai clare”. faravahar. 268Este un simbol vechi pe
253
Zamolxe a vrut să ştie mai multe care perşii l-au luat de la asirieni. 269Într-
fapte despre fondatorul crezului perşilor o formă apropiată îl au şi egiptenii şi
spunând: „Aş dori să-L cunosc mai bine iudeii. 270Cred că prima dată a apărut la
pe marele profet Zaratuştra”. 254Şi neamul hitiŃilor, veniŃi de undeva de pe
preotul Zarates a răspuns: „Zaratuştra a lângă Pontul Euxin. 271Pentru noi
trăit cu aproximativ cinci sute de ani faravahar înseamnă Ahura Mazdah.
înainte de aceste timpurile. 255La 272
La hitiŃi, la egipteni şi la iudei în locul
vremurile acelea perşii şi mezii aduceau bustului uman este reprezentat soarele.
273
zeilor ca ofrande animale sacrificate, S-au dat felurite alte interpretări
obiceiuri învăŃate de la popoarele vecine. simbolului, anumite legende foarte vechi
256
Dar Zaratuştra s-a opus, înŃelegând vorbesc despre oamenii puternici cu
răul care venea de la uciderea rituală. aripi, care au coborât din cer şi s-au
257
El l-a convins pe regele Viştaspa să împreunat cu fiicele pământenilor. 274Noi
facă reforme şi în primul rând să legăm acest simbol de naşterea Lui
interzică jertfa. 258De atunci noi perşii am Zaratuştra, al cărui nume înseamnă stea
tot progresat. Precum se vede, aproape că strălucitoare. 275Profetul nostru a avut
41
ceva din acei oameni cu aripi, purtători ai focului conform ritualurilor noastre şi
luminii stelelor. 276Faravahar este un poŃi face tratamente de boli şi răni cum
simbol al zeităŃilor solare care prin crezi de cuviinŃă că e bine. 292După cum
puterea lor divină susŃin pe conducătorii ştii prea bine, activităŃile noastre aici la
lumeşti cei buni”. templu s-au intensificat. 293Sunt multe
277
Preotul Zarates era foarte mulŃumit căpetenii de oaste care ne solicită
de tot ce făcea Zamolxe Arianul. 278Într-o ajutorul, iar noi, cei câŃiva preoŃi şi
zi i-a adus o veste aparte: „Curând va medici sacerdoŃi, care servim la templu,
sosi momentul când vei fi iniŃiat ca preot abia facem faŃă cererilor”.
al marelui Zaratuştra” 279„Sunt gata
294
Şi Zamolxe a intrat în serviciile
domnul meu să servesc lumina spiritului” sacerdotale cele mai importante de la
i-a răspuns Zamolxe. templu. 295Avea acum prilejul să
280
Şi ceremonia de investitură a Lui servească singur pe cei care solicitau
Zamolxe ca preot zoroastru a fost fixată aprinderea focului sacru şi prezenŃa acolo
să aibe loc peste zece zile. 281În ziua a Lui Ahura Mazdah. 296Marele Lup Alb
hărăzită, patru preoŃi, printre care şi Îl ajuta la pregătirea a tot ce era necesar
Zarates, au pregătit totul. 282Evenimentul ceremoniilor”.
deosebit va dura aproape o jumătate de
297
Treptat, Lui Zamolxe i s-a dus
oră şi la el vor participa doar câŃiva vestea despre calitatea deosebită a
invitaŃi. serviciilor Sale. 298PersonalităŃi, din
283
Candidatul la preoŃie a fost armata persană şi din administraŃia
îmbrăcat în haine de culoare albă şi oraşelor şi a satrapiilor, apelau la trezirea
încins în jurul mijlocului cu un brâu. spirituală dată de prezenŃa focului sacru
284
Apoi, cu manthre alese, preoŃii au condus de Zamolxe în Babilon.
299
invocat prezenŃa la focul sacru a SacerdoŃii erau plătiŃi prin donaŃii, iar
spiritului Lui Ahura Mazdah. 285Şi au beneficiarii care foloseau serviciile
urmat ritualurile de purificare care religioase ale preotului Zamolxe erau
desăvârşeau consacrarea preoŃească a Lui foarte generoşi.
Zamolxe. 286La sfârşit Zarates I-a spus
300
Regele Darius bătuse moneda de
Lui Zamolxe: „Te-ai schimbat la faŃă. aur, daricul şi pe cea de argint, siculul. În
287
Lumina Lui Ahura Mazda a intrat în scurt timp, ca preot al Lui Zaratuştra,
tine”. Zamolxe s-a îmbogăŃit.
288
Când ceremonia s-a încheiat a 301
Timpul, cât Zamolxe a deprins
urmat festinul, bucuria colectivă a marea înŃelepciune a Lui Zaratuştra,
investiturii noului preot. 289Şi Zarates a învăŃând de la preotul Zarates şi servind
luat loc la masă, împreună cu Zamolxe, la templul zoroastru din Babilon, a fost
proaspătul iniŃiat, şi I-a vorbit astfel: de trei ani.
290
„De acum eşti atât preot al Lui 302
Şi într-o zi pe neaşteptate Zarates
Zaratuştra cât şi medic sacerdot, L-a sfătuit pe get: „Ar trebui să mergi să
Zamolxe. 291PoŃi conduce ceremonii ale vezi cum merg lucrările la construcŃia
42
320
templului iudeilor, care se pare că se Oare cum Mi se aplică ciclicitatea de
apropie de finalizare. 303Ei îl slujesc tot două sute şaisprezece ani a sufletelor?
pe Domnul Domnilor. 304De aceea iudeii 321
Pitagora Mi-a vorbit câte ceva despre
au fost eliberaŃi din captivitate de către aceasta, dar nu a făcut nicio predicŃie”.
regele Cirus Cel Mare, după ce acesta a 322
Şi preotul Zarates I-a răspuns astfel:
ocupat Babilonul. 305Treci prin Ierusalim „Eşti foarte deosebit Zamolxe. 323Află că
şi apoi pleci în Egipt”. multe evenimente importante, legate de
306
Şi Zamolxe s-a gândit la spusele spiritul Tău, se vor întâmpla cu puŃin
preotului Zarates. 307Aici, în Babilon, timp înainte de a se împlini de
stătuse timp de trei ani şi pătrunsese douăsprezece ori câte două sute
adânc înŃelepciunea Lui Zaratuştra. şaisprezece ani, deci vor trece două mii
308
Devenise El Însuşi preot al marelui cinci sute nouăzeci şi doi de ani de la
înŃelept al perşilor. 309Era vremea să naşterea Ta. 324Cu treizeci de ani înainte
meargă să cunoască şi alŃi oameni ai de acel moment va apare o stea
căutărilor divine. 310Şi Zamolxe i-a strălucitoare pe cer şi va sta aşa multe
răspuns lui Zarates: „Domnul meu voi zile. 325Atunci spiritul Tău va coborî în
face precum spui. 311E timpul să plec din poporul Tău şi va lucra cu sufletele
Babilon”. oamenilor care treptat se vor întoarce pe
312
Şi Zarates L-a asigurat de sprijinul calea dreptăŃii asha. 326Tot în neamul
său spunând: „ÎŃi voi da scrisoare de Tău se vor întrupa la acea vreme spiritele
recomandare către armata persană şi celor optsprezece ancestori ai noii
către toŃi supuşii imperiului. 313La omeniri spirituale. 327La acel timp Te vei
Ierusalim Te va ajuta Zerubabel, care-l renaşte în toŃi cei care vor primi spiritul
cunoaşte bine pe Pitagora. 314Vei primi Tău şi care sunt urmaşii neamului Tău.
328
din visteria templului aur şi bani destui După împlinirea misiunii de treizeci de
ca să-łi ajungă pentru mult timp. 315Eşti ani spiritul Tău propriu va reveni în cer
unul dintre magavan, preoŃii Lui la Dumnezeu, Ahura Mazdah. 329În felul
Zaratuştra şi ai o poziŃie înaltă printre toŃi acesta urmaşii neamului Tău vor avea
oamenii din împărăŃia lui Darius”. sufletele lor strălucind cu al Tău alături
ca şi cum ai renăscut în ei”.
316
După câteva zile Zamolxe a primit
de la Zarates recomandarea scrisă în
330
Zamolxe a fost profund mişcat de
limba avestană. 317Şi când pregătirile de profeŃiile lui Zarates şi i-a spus: „ÎŃi
plecare au fost aproape gata, Zamolxe a mulŃumesc înŃeleptule. Rămâi cu bine.
331
dorit să aibe o ultimă conversaŃie cu Fie ca Ahura Mazdah să continue să
înŃeleptul Zarates. 318Şi i-a spus: lumineze neamul perşilor”.
„Domnul meu, ştiu prea bine că spiritul
profetic care te animă îŃi spune multe şi CAPITOLUL 7
despre ce va face sufletul Meu în viitor. Zamolxe merge în Iudeea. Zerubabel
319
Aş vrea să ştiu, când Mă voi reîntrupa şi Zamolxe. SfinŃirea templului din
ca să pot ajuta neamul Meu şi în viitor? Ierusalim. Zamolxe este mâhnit de
sacrificiile de animale. Simbolul
43
soarelui cu aripi. Zamolxe pleacă spre 16

Zerubabel a răspuns vesel: „Templul
Egipt. nostru este terminat, spre bucuria tuturor
17
iudeilor. Am făcut şi toate
1
Zamolxe şi Marele 2Lup Alb au decoraŃiunile, urmează ca în câteva 18
zile
pornit către Ierusalim. Pe drum au să-l sfinŃim Domnului Iehova. AŃi sosit
19
întâlnit trupe persane patrulând spre chiar la timpul potrivit. Ca preot
Iudeea. 3Comandantul lor a citit cu zoroastru puteŃi asista la 20momentul în
atenŃie scrisoarea lui Zarates: Către care vom face ceremonia. Noi iudeii îl
oştenii armatei Marelui Rege Darius şi considerăm pe regele persan Cirus 21 Cel
toŃi oamenii din împărăŃia perşilor. Mare ca pe un salvator, Mesia. Şi
4
AflaŃi că purtătorul acestei scrisori pe respectăm perşii pentru că ne-au eliberat
nume Zamolxes este preot al Lui din captivitatea babiloniană”.
Zaratuştra şi om al dreptăŃii, asha, iubit
22
Zamolxe S-a obişnuit repede cu
de Ahura Mazdah. El are dreptul la oraşul Ierusalim. 23Zerubabel I-a făcut
5
onoare, respect şi ajutor oriunde s-ar cunoştinŃă cu profeŃii timpului acela, pe

afla în imperiul perşilor. 6V-am scris nume Hagai şi Zaharia. 24Căutările
aceasta eu preotul Zarates al regelui spirituale ale Lui Zamolxe l-au
Darius. impresionat mai ales pe Zaharia care I-a
7
Şi comandantul militarilor perşi L-a spus: „Ce 25
călătorie extraordinară aŃi
tratat cu respect pe Zamolxe însărcinând făcut! Nu26puteaŃi să nu veniŃi şi la
patru soldaŃi să-L ajute şi să-L protejeze Ierusalim! Aici 27 Îl veŃi cunoaşte pe
pe tot timpul drumului. Iehova al cerului! De acum înainte El
va locui în templul nostru. 28În curând
8
Când Zamolxe a ajuns la Ierusalim, l- vom face sfinŃirea templului şi veŃi asista
a căutat pe Zerubabel care, cunoscând la un moment grandios”.
bine limba persană, a fost impresionat la
citirea scrisorii lui Zarates. 9Şi L-a privit 30 Şi în câteva zile totul era pregătit.
29
pe Zamolxe cu respect şi admiraŃie Zamolxe şi Marele Lup Alb au fost

spunând: „SunteŃi unul dintre preoŃii invitaŃi în rândul din faŃă, ca să aibă o
magavan, un învăŃător magos, un rabin, vedere cât mai 31
bună a evenimentelor ce
cum spunem noi iudeii. 10Eu am trăit în vor urma. SfinŃirea templului va fi
Persia şi cunosc bine religia lui făcută de preoŃii din spiŃa 32 lui Aaron,
Zaratuştra. Cu ce vă putem ajuta fratele lui Moise, şi de leviŃi. Şi au fost
11
domnul nostru?” spune rugăciuni şi invocaŃii către Iehova.

33
12
Şi Zamolxe i-a zis: „Sunt în drum Iar când a sosit momentul culminant,
spre Egipt. 13Dar dacă tot mă aflu aici la preoŃii, leviŃii şi poporul de rând au
asistat la sacrificiul a o sută de tauri,
Ierusalim aş dori să văd templul lui
două sute de berbeci şi patru sute de
Iehova. 14Preotul Zarates îmi spunea că
miei. 34Ritualul de sfinŃire a templului a
ar trebui să fie deja gata. 15În ce stadiu vă
găsiŃi cu zidirea?” cuprins şi jertfa a doisprezece iezi, pentru
păcatele celor douăsprezece triburi ale lui
44
Israel, deşi zece dintre ele fuseseră Iehova sub forma sacrificiilor animale?
48
pierdute cu circa două sute de ani în Am văzut cum la sfinŃirea templului au
urmă pe timpul imperiului asirian. fost omorâte câteva sute de animale. 49A
35
Zamolxe a privit cu cutremurare şi fost un adevărat măcel! 50Este o grozăvie
adâncă mâhnire sacrificiul animalelor pentru un popor ca al vostru care
făcut cu ocazia sfinŃirii templului. 36Ştia pretinde că urmează lumina vieŃii!”
din învăŃăturile lui Pitagora şi ale lui
51
Cuvintele Lui Zamolxe l-au pus în
Zarates că popoarele care jertfesc mare încurcătură pe profetul Zaharia care
animale vor suferi. într-un târziu a răspuns: „Strămoşul
37
Şi ceremoniile au luat sfârşit. 38În nostru Abraham a făcut jertfe. 52Moise în
cele câteva săptămâni, cât a mai stat în Tora ne spune cum să facem aceste
Ierusalim, Zamolxe s-a împrietenit cu sacrificii, iar noi îi urmăm”.
profetul Zaharia. 39Şi a avut astfel
53
Şi Zamolxe l-a mustrat pe profetul
prilejul să cunoască mai îndeaproape Zaharia: „Dar tu ca profet, om al luminii,
religia iudeilor. ce crezi? 54Oare Iehova are nevoie de
40
Profetul Zaharia I-a mărturisit: „Noi sacrificiile voastre de tauri, de berbeci şi
Îl venerăm pe Iehova încă de pe vremea de miei?”
patriarhului Abraham. 41Poporul nostru a
55
Profetul Zaharia s-a adâncit şi mai
suferit mult de-a lungul veacurilor, dar mult în gânduri. 56Întrebările Lui
mereu Iehova şi-a întors faŃa luminoasă Zamolxe îl surprinseseră şi a zis:
către noi şi ne-a scăpat din urgii. „Poporul urmează învăŃăturile din Tora.
42 57
Ultima Sa iertare este ieşirea iudeilor Dar când va veni salvatorul nostru
din captivitatea babiloniană. 43Perşii Mesia vom înŃelege mai bine aceste idei
învingători ne-au permis să construim al şi vom fi salvaŃi. 58Acest neam trebuie să
doilea templu tot pe locul unde înŃeleptul sufere căci noi iudeii suntem un destin.
59
rege Solomon îl făcuse pe primul distrus Ştim că în viitor, în acele zile de pe
cu peste şaptezeci de ani în urmă de către urmă, va fi un măcel cumplit de oameni.
60
babilonieni”. Eu le-am spus preoŃilor şi leviŃilor să
44
„De ce crezi că Iahve s-a mâniat pe nu jertfească animale la sfinŃirea
voi?” l-a întrebat Zamolxe. 45Şi profetul templului, dar nu m-au ascultat. 61Acum
Zaharia a zis: „Iudeii se înstrăinaseră de îi aşteaptă pedeapsa – templul pe care l-
El şi venerau zei străini, dar acum ei Îi au sfinŃit ei cu atâtea jertfe va fi distrus
sunt credincioşi”. într-o zi. 62Când Mesia va veni pe
pământ atunci Iehova va conduce
46
Atunci Zamolxe i-a mustrat pe întreaga lume şi va fi singurul zeu pentru
iudei: „Domnul meu Zaharia, ai studiat toŃi oamenii”.
cu învăŃaŃii zoroastrieni şi ai cunoscut
faptul că jertfele prin ucidere făcute
63
Şi Zamolxe a mustrat şi poporul
oricăror zei atrag vărsare de sânge iudeu zicând: „Poporul iudeu are obiceiul
poporului care le face. 47De ce oare voi să jertfească nu numai animale, dar să
iudeii încă mai aduceŃi ofrandă lui ucidă chiar şi pe profeŃi. 64Este rău ce
45
faceŃi! 65Vă asumaŃi suferinŃa datorită va fi măcelărit de duşmani, dar Iehova va

obiceiului de a jertfi”. distruge pe duşmanii lor care se vor
66
Profetul Zaharia a mai spus: omorî între ei, iar Ńinuturile le vor fi
„Urmăm scriptura. 67Chiar dacă ea ne-a pustiite. 83Când va fi asta? Nu ştim!”
dus de-a lungul timpului în suferinŃă, tot
84
Zamolxe S-a hotărât să părăsească
ea ne-a şi salvat”. Ierusalimul. 85Şi şi-a luat rămas bun de la
68
Şi a mai zis Zamolxe: „Crezi că este cunoscuŃii din Ierusalim. 86A avut o
mai bine să treci prin suferinŃă ca să fii ultimă conversaŃie cu profetul Zaharia
salvat? 69Dacă salvatorul Mesia va veni care a spus: „Vei învăŃa lucruri foarte
pe pământ, cândva în viitor, atunci de interesante în Egipt. 87Noi iudeii păstrăm
acum înainte în mod sigur lucrurile vor câteva obiceiuri bune deprinse în timpul
merge din ce în ce mai rău. 70Există în sclaviei noastre de patru sute de ani în
religia voastră o componentă a Egipt. 88Ele au devenit deprinderi
întunericului care cu timpul va creşte în esenŃiale în religia noastră. 89Spunem
putere”. amen atunci când dorim ca rugăciunea să
se împlinească. 90Amen, Amun sau Ra
71
Profetul Zaharia a fost de acord: sunt trei nume ale zeului cel mai
„Asta în mod cert. 72Eu cred că din acea
important la egipteni, astfel că invocaŃia
parte neagră a iudaismului vor răsări
amen îl cheamă pe zeu să împlinească
ramuri care să răspândească răul în lume
ruga. 91Tot în Egipt noi am învăŃat ce
până în zilele cele de pe urmă”. înseamnă deschiderea ochilor omului
73
Zamolxe a luat aminte la cuvintele către lume, ochiul fiind fereastra
profetului Zaharia. 74Şi cu durere spiritului care se trezeşte la o nouă
sufletească se întreba pe Sine: „Oare realitate. 92Şi aplicăm aceasta cu
acest rău despre care vorbeşte Zaharia va rugăciunea făcută la menora, sfeşnicul cu
ajunge şi la neamul Meu? 75Numai mai multe braŃe, unde copiii noştri îşi
Dumnezeu ştie!” deschid ochii în lumină. 93Acesta este
76
După o lună şi ceva iudeii au serbat unul din marile noastre secrete,
Paştile şi cu această ocazie au sacrificat iluminarea noilor generaŃii încă din
mielul pascal. 77Sărbătoarea a durat şapte fragedă copilărie. 94Iehova a făcut ca de-
zile şi Zamolxe a asistat la ea. 78Şi a vrut a lungul timpului să învăŃăm şi alte
să afle de la profetul Zaharia cum vedea înŃelepciuni de la caldeeni şi zoroastrieni.
95
el viitorul poporului iudeu, dar şi al Putem spune că noi iudeii ne aflăm în
omenirii în general. acest moment istoric pe Calea Lui
79
Zaharia a zis: „Lumea se află în Zaratuştra, într-un fel propriu. 96Altfel nu
suferinŃă. 80Într-o bună zi salvatorul puteam fi eliberaŃi din captivitatea
nostru Mesia va veni să aducă pacea pe babiloniană de către perşi. 97De la ei am
pământ. 81Până atunci vor fi mulŃi profeŃi preluat în iudaism un concept
mincinoşi care vor aduce dezbinare între fundamental, cel de nemurire a sufletului
oameni. 82Poporul iudeu, în mare parte, şi de reînviere a lui”.
46
98
Şi Zamolxe i-a spus: „De-a lungul stelelor. Cam atât cunoaştem despre
istoriei religiei voastre aŃi asimilat multe aceasta”.
idei bune de la alte popoare. 99Doar că
111
Zamolxe a mai spus: „Şi noi în
ofranda sângeroasă vă Ńine încă în Dacia avem multe legende despre uriaşi.
112
întuneric. Este un sacrilegiu împotriva Voi avea suficient timp să-mi
vieŃii”. lămuresc în Egipt toate aceste lucruri.
113
100
Profetul Zaharia I-a mai spus Lui Până atunci rămâi cu bine Zaharia şi
Zamolxe: „Iudeii sunt elementul uman de Domnul Iehova să fie cu tine”. 114„Drum
liant al marilor culturi ale omenirii, cea bun Zamolxe” I-a urat profetul Zaharia.
115
caldeeană, cea egipteană şi în prezent cea Şi cei doi s-au despărŃit.
zoroastră. 101Indiferent ce se va întâmpla
116
Zamolxe a pornit împreună cu
în timp cu aceste culturi noi iudeii vom Marele Lup Alb către vest pe drumul
supravieŃui. Este destinul nostru”. care ducea spre mare. 117AjutaŃi de
102
Când s-a apropiat momentul scrisoarea preotului Zarates, cei doi s-au
despărŃirii de profetul Zaharia, Zamolxe alăturat convoiului unor trupe persane
a mai vrea să afle încă ceva de la el care mergeau către Egipt. 118Drumul era
zicând: „Spune-mi, te rog, ce ştii despre greu trebuind să traverseze şi zonele
simbolul soarelui cu aripi şi împreunarea aride, dar în cele din urmă au sosit în
oamenilor veniŃi din stele cu fiicele Delta Nilului, după care au pornit în
oamenilor?” susul fluviului.
103
Şi profetul Zaharia a răspuns: „Noi
119
łinta călătoriei lor era Teba, Luxor,
am luat simbolul de la egipteni care îl cum era numit oraşul în vechime.
120
aveau de la hitiŃi. 104Acolo în Egipt Zamolxe ştia de la Pitagora că grecii
simbolul reprezenta o divinitate solară, dădeau Tebei numele Diospolis. 121Dorea
pe Amen, nemuritorul flancat de două în primul rând să ajungă la templul zeiŃa
chei ankh. 105Cât despre împreunarea Maat, o divinitate egipteană care exprima
oamenilor veniŃi din stele cu fiicele ceea ce egiptenii numesc maat, ordinea,
pământenilor, Moise a scris în Tora în dreptatea şi adevărul. 122Teoretic şi
Cartea Facerii următoarele: 106„în zilele practic aceasta însemna asha pentru
acelea erau pe pământ uriaşi, şi chiar persani, iar pentru greci era logos.
după aceea, când fiii zeilor au intrat la
123
Zamolxe ştia că la templul zeiŃa
fiicele oamenilor şi acestea le dăruiau fii: Maat a studiat Pitagora care, ca preot
107
aceştia sunt uriaşii din vechime, egiptean, slujise la acel lăcaş religios.
oamenii cei vestiŃi”. 108Zeilor noi le 124
Şi se întreba dacă la templul Maat va
spunem Elohim, un nume care apare mai găsi pe cineva care să-l fi cunoscut
frecvent în Tora. 109Este cât se poate de pe Pitagora. 125Maestrul grec ionian
clar că femeile pământene au născut fusese dus în captivitate în Babilon cu
copii avuŃi cu oamenii stelelor. 110Regele douăzeci de ani în urmă, la venirea
nostru Ezechia purta simbolul soarelui cu perşilor în Egipt.
aripi care-i reprezintă pe acei zei ai
47
126
În
drumul lor către Teba, Zamolxe de soŃie a zeului la templul lui Amun, dar
şi Marele Lup Alb s-au alăturat unei slujea şi la templul zeiŃei Maat. 10Astfel,
caravane de cămile. 127Călătoria, de-a cu ajutorul preotesei Nefertibet, Zamolxe
lungul Nilului, s-a dovedit anevoioasă, şi-a început ucenicia spirituală,
dar în cele din urmă cei doi au ajuns la interesându-se mai întâi despre viaŃa
destinaŃia dorită. sacerdoŃilor egipteni.
11
Aşa Zamolxe a aflat că un preot
CAPITOLUL 8 egiptean, numit în mod curent hem
Sosirea la Teba. Despre preoŃimea netjer, servea zeitatea templului
egipteană. O noapte în templu în respectiv. 12Preotesele numite hemet
prezenŃa focului sacru. Zamolxe la netjer erau considerate soŃii ale zeului
Karnak. Cum se poate crea viitorul. respectiv, fiind în fapt căsătorite de
Zamolxe la Sfinx şi în Marea Piramidă. obicei cu preoŃii. 13Oraşul era împânzit
A doua schimbarea la faŃă a Lui de temple, având fiecare un lac cu apă
Zamolxe. Investitura în preoŃia Lui sacră ca simbol al creaŃiei continue.
Amen. 14
Atât preoŃii cât şi preotesele aveau
capul ras, se spălau pe corpuri de două
1
Când au sosit la Teba, Zamolxe a ori pe zi şi de două ori pe noapte, se
solicitat ajutorul şi protecŃia garnizoanei depilau complet, se ungeau cu uleiuri
persane de acolo. 2Gradul său înalt, de speciale, iar15 bărbaŃii aveau făcută
preot zoroastru, impunea respect şi a circumcizia. ToŃi sacerdoŃii egipteni se
primit imediat locuinŃă. abŃineau de la activităŃi sexuale cu câteva
zile înainte de intrarea într-un templu 16şi
3
Şi în zilele următoare Zamolxe şi nu purtau îmbrăcăminte din piele sau
Marele Lup Alb au dorit să cunoască mai lână, 17iar sandalele le erau făcute din
bine oraşul şi zona dimprejur. 4Teba era papirus. 18Ei urmau reguli stricte în
o urbe cu zeci de mii de locuitori, cei mai desfăşurarea atribuŃiilor ce le aveau pe
mulŃi dintre ei fiind afiliaŃi activităŃilor
lângă temple, 19cei mai mulŃi dintre ei
templului.
dormind chiar în anexele aşezămintelor
5
Într-una din zile Zamolxe a cunoscut- religioase.
o pe Nefertibet, preoteasa de la templul 20
Casa zeului era templul, numit per
6
zeiŃei Maat. Era fiica preotului Senefer netjer, având o statuie a zeului respectiv
de la templul Luxor, dedicat zeului ca punct focal al locului. 21La ea aveau
Amun în aspectul lui de creator, soŃiei acces numai preoŃii de rang înalt.
sale zeiŃa Mut şi fiului lor Khonsu. 22InscripŃiile din temple erau considerate
7
Preoteasa vorbea bine greceşte şi i-a cuvinte divine medu netjer, reprezentând
povestit Lui Zamolxe despre Pitagora. o simbolistică încărcată de potenŃialitate.
8
Avea douăzeci şi unu de ani atunci când 23Crucea ankh, simbolul vieŃii eterne, era
Pitagora fusese luat captiv în Babilon de
considerată ca având mari puteri.
către perşi. 9La cei patruzeci şi unu de
ani ai ei, Nefertibet deŃinea titlul onorific
48
24
Zamolxe a fost foarte mulŃumit cu că o cale a zeilor este totdeauna specifică
informaŃiile primite de la preoteasa fiecărui om care vrea să o urmeze”.
Nefertibet. 25A doua zi a mers din nou la
43
„Cum aş putea să pornesc pe un
templul zeiŃei Maat unde a rugat-o pe astfel de drum?” a mai întrebat Zamolxe.
44
Nefertibet să-i povestească despre timpul Şi Nefertibet a mai spus: „O primă
când Pitagora trăise în Egipt. 26Cu întâlnire cu zeii are loc atunci când
adâncă nostalgie preoteasa şi-a adus ucenicul doarme noaptea în templu în
aminte de acele vremuri spunând: „Ar fi prezenŃa focului sacru. 45Prin aceasta
dorit să rămână întreaga lui viaŃă aici la aspirantul la cunoaşterea zeilor îşi
Teba. 27Pitagora era preot hem netjer. testează percepŃia către lumea misterelor
28
Eu şi el vroiam să ne căsătorim. 29Dar lor şi zeii îl pot vizita în somn. 46Ce
au venit persanii care, aflând că era grec urmează numai acel om ştie. 47De multe
şi fenician, l-au luat în Babilon. 30Am ori Pitagora a dormit prin temple ca să
mai primit apoi veşti de la el, se hotărâse poată primi inspiraŃia zeilor”.
să rămână acolo la templul unui preot 48
„Aş dori să dorm chiar în această
persan numit Zarates”. noapte la templul zeiŃei Maat” a rugat-o
31
Şi Zamolxe i-a spus: „Pe Zarates l- Zamolxe pe Nefertibet. 49Şi ea a fost de
am cunoscut şi eu în Babilon. 32Este un acord spunând: „Bine. Voi pregăti cele
mare înŃelept de la care am învăŃat foarte trebuitoare. 50Focul sacru va fi făcut în
mult”. curte ca să poată Ńine până a doua zi
33
„Ce-Ńi propui să faci aici în Egipt?” dimineaŃa. Vino astă seară la amurg”.
a întrebat Nefertibet. 34Şi Zamolxe a
51
Zamolxe a mers acasă şi i-a spus
răspuns cu hotărâre: „Vreau să-mi Marelui Lup Alb planul Său. Vor merge
continui ucenicia în cunoaşterea zeilor. împreună şi vor lua cu ei câteva pleduri
35
Mă întreb dacă domnia ta preoteasă pe care vor dormi.
Nefertibet mă poŃi ajuta?” 52
Cei doi au ajus la templul Maat,
36
Atunci Nefertibet a zis: „Egiptenii imediat după apusul soarelui.
53
cred că învăŃătura cea mai bună vine de Nefertibet era acolo şi le-a dat
la zei şi zeiŃe. 37Noi preoŃii şi preotesele instrucŃiuni pentru întreŃinerea focului.
54
de aici nu facem decât să transmitem Şi le-a mai spus câte ceva despre
altor oameni frânturi din ceea ce am zeităŃile care ar putea lua parte la ceea ce
învăŃat şi noi de la zeităŃi. 38Personal te va urma zicând: „FolosiŃi cu chibzuinŃă
pot ajuta atât cât ştiu, dar cel mai bine lemnele pentru focul sacru. 55Rămânând
este să apelezi direct la ajutorul zeilor”. aici noaptea să ŃineŃi seama de faptul că
39
„Şi cum se face aceasta?” a întrebat zeiŃa Maat este fiica zeului suprem
Zamolxe. 40Nefertibet a răspuns: „Există Amun şi consoarta zeului înŃelepciunii
metode bine cunoscute. 41Altele vor Thoth. 56PuteŃi intra în bazinul cu apă al
putea fi descoperite de către căutătorul templului”.
spiritual. 42Important de ştiut este faptul
57
Apoi Nefertibet s-a retras într-una
din construcŃiile anexate templului.
49
58
Marele Lup Alb a aşternut un pled 80
ŞiNefertibet I-a propus Lui
pentru Zamolxe, într-un loc mai aproape Zamolxe să viziteze împreună templele
de focul sacru, iar el va sta mai deoparte. din zonă. 81Primul va fi templul Luxor,
59
S-a lăsat noaptea şi focul sacru s-a acolo unde slujea chiar tatăl ei, preotul
înteŃit. 60Şi Zamolxe a intrat în lacul Senefer. 82Despre acest templu se ştia că
templului pentru ritualul de purificare. era dedicat zeului Amun, în aspectul său
61
Apoi, după miezul nopŃii, Zamolxe a de creator, soŃiei sale zeiŃa Mut şi fiului
adormit şi a visat: 62Era în zori de zi. 63Se lor Khonsu. 83ZeiŃa Mut era venerată ca
afla singur la poalele unui deal şi luna regină a zeilor şi mamă a tuturor
plină strălucea puternic pe cer. 64În fiinŃelor, iar Khonsu reprezenta astrul
cercul lunii a apărut capul unui egiptean lunar, fiul perechii divine Amun-Mut.
84
care I-a spus: „Deschide-Ńi ochii mai Când au ajuns la Luxor, vizita le-a fost
bine şi priveşte-mă”. 65Zamolxe s-a uitat scurtă. 85Preotul Senefer, tatăl lui
atent la chipul din lună şi a observat Nefertibet, era momentan ocupat, dar i-a
ochii omului aprinzându-se din ce în ce invitat să vină altă dată.
mai tare. 66Apoi luna a dispărut brusc şi 86
A doua zi, Nefertibet, însoŃită de doi
a apărut soarele în care se afla un alt slujitori, va continua călătoria cunoaşterii
chip de om înconjurat de raze de soare. templelor împreună cu Zamolxe şi
67
„Priveşte, priveşte. Vino mai aproape. Marele Lup Alb. 87Vor merge la Karnak,
Urcă dealul!” I-a spus el. 68Zamolxe a o localitate din apropiere. 88Acolo se
început să urce, iar în spatele Lui s-au găsea Templul Karnak, edificiu dedicat
ivit oameni. 69Şi Zamolxe a ajuns chiar tot zeului Amun, ca zeu originar al
în vârf. 70Soarele se afla încă pe boltă. Tebei. 89Era cel mai mare templu din tot
71
Şi acolo pe deal se găsea o femeie Egiptul.
aşezată pe un tron regal. 72Şi ea I-a zis:
„Bun sosit fiule. 73Priveşte razele
90
Când au ajuns la Karnak, Zamolxe a
soarelui Ra, căci aici eşti în rai, cum fost foarte impresionat de calea străjuită
spuneŃi voi geŃii la locul paradisului. pe ambele părŃi de sfincşi. 91În aria
74
Eu sunt regina ta. 75ÎŃi dau cheia ankh imenselor colonade Nefertibet I-a
a vieŃii eterne”. 76Şi Zamolxe a primit în explicat: 92„Marele coridor cu colonade
este decorat de vestitul faraon Ramses al
mână cheia marilor puteri, apoi s-a
II-lea cu peste şapte sute de ani în urmă.
trezit. 93
Mai încolo vei vedea şi lacul sacru al
77
DimineaŃa preoteasa Nefertibet a templului”.
vrut să afle ce a visat Zamolxe, care i-a
povestit totul. 78Şi ea a spus: „Nu încape
94
Şi trecând printre coloanele
îndoială că te-a vizitat în somn, Khonsu gigantice Zamolxe le-a simŃit măreŃia.
zeul lunii, apoi Amun zeul soarelui şi în
95
După-amiaza toŃi au revenit la
cele din urmă ai văzut-o pe zeiŃa Mut. templul Maat unde Nefertibet I-a spus
79
După prima ta întâlnire în vis cu zeii Lui Zamolxe: 96„În curând va avea loc
Egiptului, va trebui să-i cunoşti şi la festivalul Opet. 97Amun, Mut şi Khonsu,
templele lor”. cei trei zei principali de la Karnak, vor fi
50
transportaŃi cu bărcile la Teba. 98Va fi un 114

„Să-l creăm în loc de a-l cunoaşte
spectacol magnific, idolii vor fi văzuŃi mai dinainte?” a întrebat Zamolxe foarte
călătorind în bărci”. mirat. 115Senefer a răspuns: „Exact, să-l
99
Şi ziua mult aşteptată a sosit, când creăm şi atunci îl cunoaştem mai
zeci de mii de spectatori, asistenŃi şi dinainte. 116Cel care este capabil să
organizatori se aflau prezenŃi la festival. creeze secvenŃe din viitor, implicit îl va
100
CântăreŃii, organizaŃi în grupuri, şti cu exactitate”.
acompaniau cortegiile cu instrumente de 117
„Oare cum putem crea astfel de
percuŃie, flaute şi harpe, atrăgând secvenŃe, domnul meu?” s-a arătat
spiritele cele bune. 101PreoŃii invocau Zamolxe foarte curios. 118Şi Senefer a
bunătatea zeilor. răspuns: „Mai întâi trebuie înŃeles cum
102
Întregul spectacol a fost un bun funcŃionează lumea. 119Mai precis cum se
prilej pentru ca Zamolxe să înveŃe mai manifestă ea în desfăşurare cauzală a
mult despre obiceiurile egiptenilor de a- evenimentelor”.
şi venera zeii. 103„Cum ar arăta oare 120
Zamolxe a zis: „Ştim că lumea este
acasă o sărbătoare similară onorând zeii continuu supusă schimbărilor. 121Despre
dacilor?” S-a întrebat El. aceasta am discutat atât cu Pitagora, cât
104
Timpul a trecut cu folos pentru şi cu tânărul Heraclit, în Ionia”.
Zamolxe. 105Într-una din zile arianul a 122
„Conştientizarea schimbării este bună,
vrut să afle ceva deosebit de important de dar cel mai important este să pătrundem
la preotul Senefer – cum să cunoască în acea schimbare şi să contribuim la
viitorul. 106Şi l-a vizitat pe Senefer la dinamica ei” a precizat Senefer.
templu. 107Putea astfel să vadă pe 123
„Cum se procedează?” a mai
îndelete întreaga arie sacră, mai puŃin întrebat Zamolxe. 124Şi Senefer a
camera idolului. explicat: „Imaginează-Ńi că eşti un
108
Şi Senefer L-a dus pe Zamolxe într- spectator care priveşte lumea ca pe un
o cameră anexă în care să poată sta râu curgând neîncetat. 125Dar în realitate
nestingheriŃi de vorbă. 109Acolo Zamolxe tu eşti cufundat în acel râu de unde poŃi fi
l-a rugat: „Domnul meu, cum se poate în măsură să antrenezi dinamica
afla viitorul? Este o mare dorinŃă a mea dorinŃelor tale în care autoobservaŃia
de a şti. 110De-a lungul anilor am învăŃat joacă un rol esenŃial.
multe, dar încă nu pot spune că stăpânesc 126
„Ce înseamnă autoobservaŃie?” a
această taină”. 111Senefer şi-a privit atent mai întrebat Zamolxe. 127Şi Senefer a
interlocutorul, apoi a spus: „Viitorul are răspuns: „Este atunci când te priveşti pe
multe feŃe, Zamolxe. 112MulŃi dintre cei tine însuŃi ca şi cum ai fi un observator al
care spun că ştiu că-l cunosc nu percep existenŃei proprii, a ceea ce Ńi se
decât frânturi, care în timp se pot înfăptui întâmplă. 128Treptat vei fi în măsură să
sau nu. 113Află deci că viitorul nu poate fi înŃelegi de ce ai parte de toate câte se
ştiut cu exactitate decât rar, în schimb petrec cu tine şi astfel poŃi interveni la
putem crea viitorul”. crearea direcŃionată a unor trăiri. 129Cu
51
alte cuvinte participi conştient la propria Şi Zamolxe s-a adâncit în gândurile

144
existenŃă şi astfel nu mai eşti dus de profunzimii ideilor expuse de Senefer.

valurile manifestărilor, valurile vieŃii 145
„Iată mari învăŃături pe care nu le-am
cum se spune, create mai mult sau mai auzit nici chiar la marele Pitagora.
puŃin conştient de către alte fiinŃe. 130Cu Secretele zeilor sunt nelimitate” Şi-a
cât această conştientizare atinge un nivel spus El.
mai ridicat cu atât aportul tău la creaŃie
este mai mare. 131Aici nu mai este vorba
146
Zamolxe s-a arătat recunoscător
de o simplă creaŃie care te priveşte preotului Senefer spunându-i: „Am aflat
exclusiv pe tine, ci de creaŃia lumii în astăzi învăŃături de seamă, şi-Ńi
general”. mulŃumesc domnul meu. 147Tot am
discutat astăzi despre viitor, mă întreb ce
132
„Dar creaŃia lumii nu este ea oare părere ai despre astrologie?” 148Senefer a
făcută de zeul Amun, domnul meu?” a răspuns: „Sunt preoŃi, mai cu seamă în
mai întrebat Zamolxe. 133Şi Senefer a zis: tradiŃia caldeeană, care agonizează pe
„Amun se manifestă în procesul de tema aflării viitorului oamenilor ca
creaŃie prin factorul uman conştient de urmare a unor configuraŃii astrale
propria sa putere. 134Există oameni care existente la momentul naşterii cuiva.
stăpânesc dinamica naturii, ei putând 149
Totul este o speculaŃie şi o farsă
crea prin voinŃă”. servind exploatării celor creduli.
135
„Atunci ce rol pot avea eu în lumea 150
Soarta oamenilor depinde în special de
plină de schimbări?” a mai spus capacităŃile lor naturale şi de mediul
Zamolxe. 136Şi Senefer a răspuns: familial şi social în care se dezvoltă ca
„Lumea pe care o percepi cu simŃurile, persoane. 151Este adevărat că energiile
cu mintea şi cu sufletul eşti chiar tu. cosmice pot avea influenŃe asupra
137
Iar dacă această lume Te reprezintă pe mentalului colectiv, aceasta explicând
Tine, nu este oare firesc să poŃi interveni diferitele cicluri ale civilizaŃiilor. 152Şi
să faci schimbări în ea?” uneori, în cazuri extrem de rare, există
138
Zamolxe a înŃeles cele spuse de chiar prunci care pot fi influenŃaŃi de
Senefer căruia i-a mărturisit: „Este cât se explozii energetice cosmice, aceasta
poate de firesc, domnul meu. 139Dar cum contribuind la o oarecare predestinare
aş putea interveni în mod concret?” 140Şi dacă există condiŃii sociale ca acea
Senefer a zis: „Imaginează-Ńi că toate orientare de destin să se împlinească”.
câte-łi apar ca posibilităŃi în viaŃa Ta
153
Şi Zamolxe a revenit acasă
sunt uşi deschise, iar Tu trebuie mereu să meditând adânc asupra temelor discutate
alegi pe care uşă vei intra. 141Dar va cu Senefer.
trebui să fii atent şi să-łi consulŃi vocea 154
La vremea potrivită Nefertibet a
interioară. 142Ea-łi va spune încotro să organizat o călătorie în timpul căreia
păşeşti. 143În felul acesta ÎŃi creezi lumea Zamolxe să viziteze piramidele de la
proprie”. Giza. 155Preoteasa le cunoştea prea bine
şi-I va servi Lui Zamolxe ca ghid.
52
156
Şi totul a fost pregătit pentru drum. evlavie de Sfinx, îngenunchease şi
174
157
Nefertibet va fi însoŃită de o slujnică şi invoca astfel: „Dumnezeule care ai
alŃi doi servitori care vor avea grijă de 175 multă lumină, revars-o şi în sufletul Meu.
158
transportul bagajelor. Zamolxe va veni Fă ca dorinŃa tatălui Meu Crăciun, ca
împreună cu Marele Lup Alb. Eu să aduc înŃelepciune neamului
dacilor, să se împlinească. 176Zeule
159
Călătoria către piramidele Egiptului Amen! Amen! Amen!”
de Jos le-a luat destul timp. 160Pe drum
Zamolxe s-a folosit de scrisoarea lui
177
Şi atunci când au ajuns la piramide
Zarates, o epistolă de mare ajutor în preoteasa Nefertibet a explicat:
178
Egipt, noua provincie a imperiului „Piramidele ascund mari secrete. Ele
persan. sunt susŃinute de zeul înŃelepciunii
Thoth, soŃul zeiŃei Maat”. 179„Aş dori să
161
Şi când în sfârşit au ajuns la dorm o noapte în Marea Piramidă” a
Memfis s-au odihnit două zile. 162Apoi rugat-o Zamolxe pe Nefertibet. 180Şi ea a
au mers direct la Giza în zona răspuns: „Se poate aranja aceasta cu
construcŃiilor sacre. 163Nefertibet avea sacerdotul de aici”.
rolul de ghid şi le-a spus: „Iată intrarea în
templu la Giza. 164Şi cele două
181
Mai târziu Nefertibet a discutat
obeliscuri. Mai încolo se văd mulŃimea dorinŃa Lui Zamolxe cu preotul egiptean
165
de statui ale marelui faraon Ramses II şi de acolo care 182

impresionat a zis: „Eşti
ale soŃiei sale favorite Nefertari, o temerar. Te aştept astă-seară pe
încarnare a zeiŃei Maat”. înserate ca să Te conduc în interior. 183Va
166
Mergând mai departe, Nefertibet trebui să urmezi întocmai instrucŃiunile
184
mele. Chiar doreşti să stai la noapte în
le-a arătat şi le-a explicat: „Iată Sfinxul! piramidă?” 185„Sunt neabătut, domnul
167
A fost construit cu vreo două mii de meu” l-a încredinŃat Zamolxe.
ani înainte, tot cam în aceeaşi perioadă
cu Marea Piramidă Akhet Khufu care
186
Şi la amurg dacul se afla la intrarea
187
înseamnă orizontul lui Khufu. 168
Se piramidei. În curând a sosit şi preotul
referă la faraonul Khnum Khuf, căruia care I-a destăinuit: „Nefertibet 188
mi-a spus
noi îi spunem mai simplu Khufu. multe despre curajul Tău. Dar află că
169
Trebuie să ştii Zamolxe că Sfinxul şi noaptea prezenŃa zeului Thoth, în
piramidele au mari puteri. 170Se spune că interiorul Marii 189
Piramide, este deosebit
celui ce ştie să invoce la Sfinx, Zeul de puternică. Au fost mulŃi care după
Amen în viitor îi va ciopli chipul în întâlnirea 190
cu El, pur şi simplu au murit de
piatră, acolo în pământul de unde provine frică. Te mai întreb încă o dată dacă
acel om. 171Iar prin puterea zeilor Marea mai eşti hotărât 191să rămâi în piramidă
Piramidă îi va împlini dorinŃele”. peste noapte?” „Nu mă abat de la
dorinŃa mea, domnul meu. 192Şi nu am
172
Zamolxe era foarte atent la tot ce teamă de întâlnirea cu zeul Thoth”.
vedea. 173Nefertibet L-a observat cuprins 193
Atunci preotul a zis: „Bine. 194Haidem
de devoŃiune către zei şi s-a retras
înăuntru cu aceste două torŃe aprinse.
deoparte, căci arianul se apropiase cu
53
195
Există şi una de rezervă pe care o vei glas exterior, dar cineva Îi vorbea în
păstra”. minte. 213„Zamolxe, om din neamul
196
Şi au aprins torŃele. 197Zamolxe a tracilor, de ce ai venit la mine?” a zis
primit şi torŃa suplimentară şi au pătruns vocea. 214„Pentru înŃelepciune, Mărite
direct în labirint, după care au ajuns într- Thoth. Vreau s-o duc neamului meu”.
215
un coridor înalt, la Marea Galerie. Şi Thoth a zis: „Află că Tu Zamolxe
198
Preotul egiptean I-a spus: „Te voi duce Arianul eşti sufletul tracilor şi
direct la camera mortuară a regelui şi vei întruchiparea înŃelepciunii lor în vecii
rămâne acolo noaptea. 199Ai torŃa cu Tine vecilor. 216Chiar dacă vor trece urgii
Zamolxe. După un timp se va stinge şi peste ei, nu vei fi niciodată uitat cu totul.
217
vei rămâne pe întuneric. 200PoŃi aprinde Ce mai doreşti să dai neamului Tău?”
218
cu amnarul a doua torŃă cu care vei găsi „Domnul meu, mă aflu în această
drumul înapoi”. Mare Piramidă. Aş vrea să o duc
poporului Meu. 219Nu-Mi pot imagina
201
Când au ajuns în camera regelui cum se va putea face aceasta. Doar cu
faraon, preotul nu a vrut să mai stea puterea Ta!” a zis Zamolxe. 220Şi zeul
acolo. Thoth a spus: „Egiptenii vor păstra
202
„ÎŃi mulŃumesc, domnul meu. 203Ne această piramidă pe care au făcut-o cu
vedem iarăşi mâine dimineaŃă” i-a spus mâinile lor. 221Dar voi o aveŃi deja în
Zamolxe. 204Preotul a răspuns: „Sper şi spirit şi în lumină”. 222„O avem deja în
eu. 205Dacă adormi să fii atent la ceea ce spirit şi în lumină? Ce înseamnă aceasta
visezi, deoarece visul este un bun tărâm Mărite Zeu?” a întrebat Zamolxe. 223Şi
unde pot fi întâlniŃi zeii”. zeul Thoth a spus: „Marea Piramidă
206
Şi preotul egiptean a pornit către apare ca o umbră pe pământurile
ieşire lăsându-L singur pe Zamolxe care, voastre, pe un vârf de munte la răsăritul
rezemat de un perete, Şi-a început Lui Ra, soarele. 224Piramida aceasta
invocaŃia, cu braŃele ridicate în faŃă şi poată fi văzută de Tine, de neamul Tău şi
palmele îndreptate în sus, zicând: de urmaşii neamului Tău la timpul când
207 înfloreşte planta marii voastre zeiŃe
„Mărite Thoth, zeu al înŃelepciunii.
208
Sunt acum în prezenŃa Ta şi renunŃ Sânziana. 225Şi muntele acela va avea un
fără nicio reŃinere la persoana Mea”. nume asemănător cu cel al Meu, Thoth”.
226
209
Tăcerea s-a lăsat adânc. 210Mintea „Mărite Zeu, ce urgii se pot abate în
Lui Zamolxe s-a liniştit, auzea în viitor peste neamul Meu?” a vrut să mai
interiorul urechii sunetele inimii, ştie Zamolxe. 227Şi Thoth a răspuns:
sunetele sufletului, despre care Îi vorbise „Când cei din poporul Tău aproape că
Te vor uita, atunci la acel timp ei vor
Pitagora că erau cele care vesteau
suferi, iar când îşi vor aminti de Tine,
prezenŃa zeilor.
suferinŃa lor va dispare. 228Şi acum
211
Şi Zamolxe a adormit visând: Se Zamolxe primeşte cheia nemuririi ankh.
afla în Marea Piramidă, simŃea o 229
Eşti ca şi mort pentru această lume,
prezenŃă fără formă. 212Nu auzea niciun dar acum eşti înviat în nemurire.
54
230
Şi imediat Lui Zamolxe I-a apărut apropiaŃi lor pleacă spre lumea cealaltă.
245
la gât un şnur având atârnat pe el cheia Cam cu o mie de ani în urmă zona a
ankh. 231Aşa a înŃeles Zamolxe că a fost devenit loc de înmormântare al trupurilor
iniŃiat în tainele înŃelepciunii de către marilor spirite încarnate în Egipt.
246
zeul Thoth. 232Apoi a dormit un somn PreoŃii egipteni au venit aici, multe
adânc până dimineaŃa. secole de-a rândul, ca să invoce
reîncarnarea acelor spirite. 247Există o
233
În zorii zilei Zamolxe a ieşit din ciclicitate moarte-reîncarnare de care noi
piramidă spre surprinderea preotului suntem conştienŃi de mult timp. 248Se
egiptean care, văzându-L cu cheia ankh aplică mai ales familiilor faraonilor, ale
atârnându-I la gât, se închina adânc în căror suflete revin din timp în timp
faŃa Lui. 234Şi preotul egiptean a zis: pentru a susŃine maat, ordinea, armonia
„Faptul că aŃi stat o noapte înăuntrul şi dreptatea, ceea ce grecii numesc logos
piramidei este un fapt extraordinar. 235O şi persanii asha”.
trăire atât de măreaŃă echivalează cu
moartea şi renaşterea, căci numai cineva
249
„Ce spirite au faraonii?” a întrebat
născut a doua oară mai poate ieşi viu din Zamolxe. 250Nefertibet a răspuns: „Ei şi
piramidă după ce a petrecut acolo o soŃiile lor, care uneori le pot fi surori, vin
noapte. 236Noi de acum Vă credem un alt de obicei în perechi ca încarnări ale
om şi Vă onorăm ca atare, căci aŃi marilor zeităŃi, ca de pildă Osiris-Isis,
dobândit puteri de semizeu”. Amen-Mut, Thoth-Maat”.
237
Curând a sosit la faŃa locului
251
Şi după ce au făcut înconjurul
preoteasa Nefertibet care a văzut crucea întregii arii din Valea Regilor s-au întors
ankh la gâtul Lui Zamolxe. 238Era uimită la Teba.
de alura Lui, că faŃa I s-a schimbat, nu
252
Zamolxe Îşi făcuse obiceiul ca
mai era acelaşi om cu care venise la aproape în fiecare zi să-l viziteze la
Giza. 239Şi ea a înŃeles ce s-a întâmplat templul Amun pe preotul Senefer. 253Îl
zicându-I: „Zeul Thoth Te-a iniŃiat în ajuta la cele trebuincioase, prilej cu care
tainele vieŃii şi ale învierii, altfel nu pătrunsese tot mai mult în tainele
puteai ieşi viu din piramidă. 240De acum spiritualităŃii egiptenilor.
trăieşti o altă viaŃă, cea profană a luat 254
SârguinŃa la învăŃătură a Lui
241
sfârşit. Acum conştientizezi Zamolxe l-a impresionat mult pe preotul
nemurirea, Te-ai integrat în armonia Senefer care într-o zi I-a propus: „Ar
cosmică”. trebui să fii preot al Lui Amun”. 255„Sunt
242
După cele întâmplate la Giza, gata, domnul meu. 256Dacă zeul a găsit
Zamolxe şi grupul s-au reîntors la Teba. ceva plăcut în mine Îl voi sluji cu
243
Nefertibet a pregătit o călătorie devotament” a răspuns El.
spirituală în preajma Tebei, în Valea 257
Şi ceremonia de investitură a Lui
Regilor. 244Şi acolo preoteasa I-a explicat Zamolxe ca preot egiptean, hem netjer, a
Lui Zamolxe: „Aici în Valea Regilor este fost pregătită minuŃios de către Senefer.
locul de unde faraonii Egiptului şi cei 258
În camera idolului a fost aprins focul
55
sacru în prezenŃa câtorva persoane care „Domnul meu, aş dori să văd

aveau acces să-I vadă chipul zeului. înŃelepciunea egiptenilor scrisă pe
259
După ritualurile de investitură, papirus. 4Ştiu că alte popoare au cărŃi
Zamolxe a primit în final veşmântul de sacre scrise”. 5Atunci Senefer I-a
preot al Lui Amun. 260L-a îmbrăcat cu explicat: „Noi egiptenii nu păstrăm
mare devoŃiune şi a participat, alături de învăŃăturile cele mai înalte pe papirus.
6
ceilalŃi preoŃi, la slăvirea finală a zeului”. Pe acestea nu le vei găsi consemnate
261
Şi iniŃierea Lui Zamolxe a fost cu decât în sufletele oamenilor. 7PreoŃii
totul aparte. 262S-a Ńinut cont de faptul că noştri au cu legământ că înŃelepciunea
era străin de Egipt şi nu I s-au aplicat omului trebuie să fie vie. 8Ea nu poate fi
toate restricŃiile impuse altor preoŃi învăŃată de pe papirusuri. 9Este drept că
egipteni, precum erau rasul pe cap şi atunci când se iveşte pericolul ca acele
circumcizia. 263Preotul Senefer a spus: cunoştinŃe să se piardă, ele pot fi scrise
„Momentul istoric pe care îl trăim ne pentru ca urmaşii să preia înŃelepciunea.
10
face să nu fim prea severi cu iniŃierea Ta. În vremurile vechi s-au făcut scrieri
264
Şi aceasta pentru că eu cred că în sacre pentru a Ńine învăŃătura. 11Când
viitor, cândva, spiritualitatea noastră se înŃelepciunea a intrat în sufletele
va renaşte în neamul Tău Zamolxe. preoŃilor egipteni, scrierile acelea au fost
265
Eşti un preot egiptean de factură cu în cea mai mare parte distruse”.
totul specială, un hem netjer geticus”.
12
Şi Zamolxe a zis: „Este extrem de
interesant ceea ce aud. 13Oare înscripŃiile
CAPITOLUL 9 existente pe frontispiciile templelor, pe
Despre înŃelepciunea egiptenilor. coloane şi pe obeliscuri, în general pe
Oamenii veniŃi din stele. Zamolxe toate construcŃiile sacre pe care le-aŃi
părăseşte Egiptul. Revenirea în insula făcut timp de mii de ani, ce reprezintă
Samos. Eliberarea sclavilor la Atena. ele?” 14Şi Senefer a răspuns: „Sunt
Zamolxe trece prin Tracia şi ajunge în mărturii ale devoŃiunii către zei,
Dacia. nicidecum învăŃături. 15Noi imortalizăm
în piatră o atitudine a poporului egiptean
şi a oamenilor cei mai aleşi, mai cu
1
Timpul a trecut şi, din ce în ce mai seamă faraonii şi familiile lor, care sunt
mult, Zamolxe se apropiase spiritual de
cei care menŃin custodia devoŃiunii, iar
preotul Senefer. 2Aveau împreună
noi preoŃii pe cea a înŃelepciunii”. 16Şi se
discuŃii spirituale îndelungi şi Senefer era gândea Zamolxe: „Modelul acesta ar
bucuros să-i împărtăşească Lui Zamolxe putea fi folosit şi de poporul meu”.
multe din valorile civilizaŃei egiptene cu
sentimentul că preda o ştafetă cu cele
17
„Sistemul pe care îl utilizaŃi este
mai mari secrete ale unei culturi care foarte interesant” a zis Zamolxe.
18
apunea. Senefer a precizat: „Valoarea lui constă
în faptul că modelul funcŃionează. Mai
3
Într-o zi s-au întâlnit iarăşi şi preotul exact a funcŃionat un timp îndelungat.
Zamolxe l-a rugat pe preotul Senefer:
56
19
Acum, în această epocă istorică, sunt zeilor. 33Noi avem o istorie milenară. De
semne că civilizaŃia egipteană apune”. la unirea Egiptului de Sus cu Egiptul de
20
Şi Zamolxe a mai spus: „Subiectul Jos au trecut peste două mii şase sute de
acesta l-am discutat în treacăt şi cu ani. 34Precum spuneam un ciclu mare al
maestrul Pitagora în insula Samos. 21Mă unei civilizaŃii durează două mii cinci
întreb cum vezi tu domnul meu această sute nouăzeci şi doi de ani de ani, adică
descompunere socială şi de valori? 22Şi de douăsprezece ori câte două sute
în primul rând de ce se întâmplă toate şaisprezece ani. 35Aceste lucruri sunt
acestea aici în Egipt?” 23Şi preotul cunoscute şi de maestrul tău Pitagora.
36
Senefer a explicat: „CivilizaŃia egipteană Egiptul a încheiat de curând acest ciclu,
se încheie după două mii cinci sute a pierdut puterea politică odată cu
nouăzeci şi doi de ani, adică de cucerirea persană”.
douăsprezece ori câte două sute
37
„Va putea oare Egiptul să se
şaisprezece ani de existenŃă continuă. redreseze cândva în viitor?” l-a mai
24
Decăderea ei se datorează introducerii întrebat Zamolxe pe Senefer. 38Şi Senefer
sacrificiului animalelor, practică înterzisă a răspuns: „Totul depinde dacă se vor
de către preoŃi în vechime. 25La folosirea găsi persoane care să invoce revenirea
jertfe crudei au contribuit atât preoŃii acele spirite care au făcut ca Egiptul să
locali cât şi faraonii, influenŃaŃi fiind de fie măreŃ. 39Acesta este secretul aplicabil
idei venite din afara Egiptului. 26Faraonii la orice cultură şi civilizaŃie –
au observat că popoare care făceau, în reîntoarcerea prin reîncarnare a marilor
scopuri sacre, sacrificii de animale, suflete încărcate de ordine, armonie,
precum erau asirienii şi babilonienii, adevăr, dreptate socială şi iubire de
aveau mare putere militară. 27Au vrut şi oameni”. 40Şi-Şi spunea Zamolxe: „Aşa
ei să o dobândească tot prin acele va trebui să fac şi Eu când voi reveni la
mijloace rele, dar nu şi-au dat seama că neamul Meu – să chem sufletele nobile,
atrăgeau şi mai multă vărsare de sânge. din întreaga lume, să se întrupeze în
28
Istoria le-a fost mărturie, căci imperiile poporul dacilor arieni”.
asirian şi babilonian au sfârşit în bălŃi de 41
Apoi Zamolxe a mai vrut să ştie:
sânge. 29PreoŃii egipteni au fost uneori „Domnul meu, află că în Babilon şi în
forŃaŃi să introducă în ritualuri sacrificiul Iudeea am vorbit cu anumite persoane
animalelor, iar atunci când ei refuzau despre oamenii veniŃi din stele, aceia
erau înlocuiŃi cu alŃi preoŃi veniŃi din care sunt reprezentaŃi în Iudeea de
afara Egiptului”. simbolul soarelui cu aripi şi în Babilon şi
30
„Dar domnia ta nu faci astfel de Asiria de omul cu aripi. 42Profetul
jertfe” a spus Zamolxe. 31Senefer a Zaharia Mi-a spus la Ierusalim că este
răspuns: „Eu, Senefer, sunt un mărunt vorba despre zeii care s-au împreunat cu
preot egiptean care nu poate repara ceea fiicele pământenilor, aşa cum scrie în
ce a început să se strice în această Ńară de cartea lor sacră Torah. 43Tu ce părere
zeci de ani. 32Şi cum spuneam există o ai?” 44Şi Senefer a zis: „Legenda aceasta
ciclicitate care într-un fel este şi voinŃa am luat-o şi noi de la un popor vechi
57
numit hitiŃi, oameni veniŃi de undeva de întrebat pe Zamolxe: 62„Domnul meu, să

la nord de Pontul Euxin. 45În ea se spune nu-łi fie cu supărare, când ne-om duce
că pe acolo au apărut uriaşii care ar trăi pe pământurile noastre?” 63Şi Zamolxe a
încă şi acum pe acele meleaguri. 46Ei răspuns: „Şi Eu M-am gândit la asta Lup
sunt fiinŃele făcute de zei cu femeile Alb. 64Cred că a sosit timpul să ne
pământene. 47Noi am moştenit simbolul întoarcem la ai noştri”.
lor care combinat cu crucea ankh 65
Apoi Zamolxe i-a mărturisit lui
exprimă puterea divină”. Nefertibet dorinŃa Sa să meargă acasă în
48
„Şi noi geŃii avem aceste legende. Dacia. 66Şi ea a spus: „De ce nu rămâi
49
Uriaşii încă mai trăiesc pe la noi” i-a aici cu noi? 67Vei găsi o femeie potrivită
spus Zamolxe. 50Senefer a dorit să afle cu care să locuieşti. 68Eşti doar preot al
mai mult zicând: „Da? Tu ar trebui să ştii Lui Amun”. 69Atunci Zamolxe i-a
mai multe despre aceste mituri. Te răspuns: „Nu mai pot sta Nefertibet.
ascult!” 51Şi Zamolxe a explicat: „Se 70
Mă cheamă în suflet neamul Meu”. 71Şi
spune că în trecut pe meleagurile noastre Nefertibet a fost de acord spunând: „Fie
au sosit oameni veniŃi din stele care s-au cum doreşti Zamolxe. 72Îi voi spune tatei
împreunat cu femeile noastre. 52Ele au că vrei să ne părăseşti”.
dat naştere unor fiinŃe puternice şi 73
Zamolxe şi Marele Lup Alb au
inteligente, uriaşii. 53Cu timpul ei au fost început pregătirile de drum. 74Au luat
tot mai puŃini, însă neamul geŃilor a legătura cu trupele persane care patrulau
crescut în înŃelegere şi în vieŃuire mai de-a lungul Nilului. 75SoldaŃii îi vor
bună. 54Nu ştiu cum a fost în vremea însoŃi spre Delta Nilului de unde se vor
dinaintea uriaşilor, dar oamenii spun că îmbarca spre Grecia.
neamul nostru era destul de sălbatic.
55
Mai apoi ne-am mai înŃelepŃit. 56Şi cred
76
Şi în ziua dinaintea plecării Zamolxe
că mulŃi oameni de la noi au ceva din a mers la templul din Karnak să-şi ia
sângele acelor uriaşi, deşi corpurile nu le rămas bun de la tatăl preotesei
sunt tot aşa de mari ca ale uriaşilor Nefertibet. 77Acolo preotul Senefer I-a
dintâi”. 57Şi Senefer a recunoscut: „Iată spus: „ÎnvăŃăturile înŃelepciunii Egiptului
că aflu de la Tine ceva ceea ce eu nu vor trece în timp la alte popoare. 78Poate
cândva în viitor Egiptul să renască. 79Dar
cunosc, Zamolxe. 58Mă voi mai gândi la
spiritele luminii de aici nu vor pieri
ceea ce am vorbit astăzi împreună”.
nicicând. 80Ele vor hălădui la templele şi
59
Au trecut aproape trei ani de când la mormintele faraonilor şi oamenilor de
Zamolxe se afla în Egipt. Marele Lup seamă ai acestui neam până când îşi vor
Alb, omul Lui de încredere, era un bărbat găsi odihnă prin alte părŃi de lume. 81Cei
în toată firea. 60Împlinise douăzeci şi trei care au cunoştinŃe cum să atragă aceste
de ani, era atent la practicile sacerdotale, spirite, emanaŃii ale marelui zeu Amun-
dar nu dorea să fie iniŃiat. Ra, vor ferici popoarele lor”.
61
Şi într-o zi Marelui Lup Alb i s-a 82
„Eu cred, domnul meu, că pot lua cu
trezit dorul de glia străbună şi L-a Mine, pentru neamul Meu, câte ceva din
58
aceste puteri” a spus Zamolxe. 83Şi la prietene. 102Vin din Egipt şi sunt doar în
despărŃire preotul Senefer I-a zis: „Fie trecere pe la tine. 103Cum îŃi mai merg
Amun cu Tine”. 84Iar Zamolxe a răspuns: treburile Nestor?” 104Nestor a zis: „Încă
„Rămâi cu bine înŃeleptule. 85Şi nu uita bine. 105La noi în Samos s-au întâmplat
neamul Meu atunci când vei ajunge multe schimbări în toŃi aceşti ani de când
acolo în cer la zeul Amun. 86Te vom ai lipsit. 106Suntem acum sub stăpânirea
chema noi să te întrupezi printre tracii perşilor. 107Dar Grecia continentală este
arieni”. liberă. 108Tracia este şi ea sub perşi”.
87
Apoi Zamolxe a revenit la templul 109
Şi Zamolxe a zis: „Am aflat şi Eu
zeiŃei Maat. 88Era timpul despărŃirii de câte ceva despre aceste evenimente.
110
preoteasa Nefertibet care I-a urat: „ToŃi Regele Darius a trecut cu armata
zeii şi zeiŃele Egiptului să fie cu Tine Helespontul pe un pod de vase şi a
Zamolxe. 89Lumina noastră se stinge invadat Tracia. 111În campania lui
acum după ce a strălucit în lume timp de militară împotriva sciŃilor, regele a
peste două mii cinci sute de ani. 90Dar încercat să ocupe şi părŃi din Dacia
zeiŃa Maat nu va muri niciodată, căci cerând pământ şi apă, aşa cum le este
toate popoarele care se vor ridica în lume obicei perşilor, dar nu a reuşit. 112În
o vor venera în felul lor. 91Fără ordine, Babilon, am vorbit chiar cu regele Darius
dreptate şi adevăr nu putem să-L şi l-am prevenit. 113Îl credeam ce spunea,
cunoaştem pe Zeul Suprem, oricare ar fi că urmează dreptatea, asha, dar până la
numele Lui dat de oameni oriunde în urmă regele Darius m-a dezamăgit”.
lume”. 92Şi Zamolxe i-a zis: „Rămâi în 114
Nestor a răspuns: „Să-i lăsăm pe regi
lumină hemet netjer Nefertibet. 93Noi cu ale lor, dragă prietene. 115Dar mai
geŃii vom chema zeii luminoşi ai întâi să Te odihneşti după călătoria cea
Egiptului să reverse razele lor de lungă. 116Apoi să-mi spui pe unde ai
înŃelepciune pe pământurile noastre”. umblat prin lume. 117Văd că eşti bine
94
Şi Zamolxe împreună cu Marele Lup înstărit”.
Alb au luat calea către Delta Nilului.
118
Apoi Nestor a chemat doi slujitori
95
Duceau cu ei câteva bagaje grele să-L ajute pe Zamolxe la descărcatul
încărcate pe cămile. 96Când au ajuns în bagajelor.
deltă s-au îmbarcat pe un vas comercial 119
Şi în zilele următoare Zamolxe şi
către insula Samos din Ionia şi după un Nestor au avut timp să povestească.
timp au sosit acolo. 120
Nestor vroia să ştie toate câte s-au
97
Întâlnirea Lui Zamolxe cu Nestor a petrecut cu Zamolxe în ultimii ani şi I-a
fost emoŃionantă. 98Şi Nestor I-a spus: spus: 121„Mă întreb, oare L-ai găsit pe
„Au trecut şase ani de când ne-am Dumnezeul vostru pe care-L căutai peste
despărŃit. 99Iar geŃii Tăi acasă nu Te-au tot prin lume? 122Şi Zamolxe i-a răspuns:
văzut de opt ani. 100Când Te întorci în „Află dragă prietene că Eu Îl cunoşteam
Dachia sau Dochia Ta, cum spuneŃi voi?” bine pe Dumnezeu încă din Dacia, łara
101
Zamolxe a spus: „Cât de curând Zeilor, łara Soarelui. 123Ceea ce am aflat
59
prin lume a deschis o cale spirituală mult Ajunşi la Atena, acolo era zi de târg
142
mai largă. 124Dacă neamul Meu o va de sclavi. 143Şi Zamolxe a răscumpărat

putea susŃine, ea va fi lumină pentru noi pe toŃi geŃii şi tracii daŃi spre vânzare şi i-
şi pentru întreaga lume. 125Desigur că a lăsat liberi să meargă înapoi la casele
înŃelepciunea Lui Dumnezeu este lor. 144Erau opt traci şi doi geŃi.
nelimitată. 126Dar Eu am văzut că El le-a 145
„SunteŃi slobozi să mergeŃi unde
dat mult din ea şi altor neamuri. 127Şi doriŃi! 146Nu mai sunteŃi sclavi, vă redau
precum ştii atunci când dai înŃelepciune libertatea” le-a spus Zamolxe după ce
primeşti la rândul tău înŃelepciune. 128Un oamenilor li s-au scos lanŃurile.
neam care dobândeşte înŃelepciune va
avea totul”.
147
Şi toŃi cei eliberaŃi vroiau să se
întoarcă acasă în Tracia şi în Dacia.
129
Nestor a mai zis: „Sunt de acord cu 148
Oamenii au spus: „Te vom însoŃi spre
Tine. 130Noi grecii suntem mereu Tracia domnul nostru”.
dezbinaŃi între noi. 131Şi asta pentru că ne
lipseşte înŃelepciunea ca aspiraŃie a vieŃii.
149
Apoi Zamolxe cu Marele Lup Alb
132
Ne preocupăm de comerŃ, de agonisit, şi cu toŃi oamenii eliberaŃi au format o
dar de aurul minŃii mai puŃin. 133Ai văzut caravană şi au pornit la drum. 150Intrând
în Tracia au întâlnit trupe persane, prilej
cum Pitagora a trebuit să plece dintre
cu care Zamolxe s-a folosit de poziŃia
noi. 134Nici acolo în Croton nu cred că va
Lui înaltă de preot zoroastru putând
avea mare succes”.
merge nestingherit alături de toŃi oamenii
135
„Ce mai face maestrul Meu care-L însoŃeau.
Pitagora? L-ai mai văzut?” a întrebat
Zamolxe. 136Şi Nestor a răspuns: „De
151
Treptat, pe drum, tracii au rămas pe
câteva ori. 137Pot spune că îi merge mai la casele lor. 152Marele Lup Alb L-a dus
bine acolo decât aici, dar tot există pe Zamolxe la familia lui unde toŃi au
opoziŃie destructivă. 138Unii oamenii sunt fost bucuroşi să-l revadă pe tânărul
invidioşi pe faptul că Pitagora nu-i rătăcitor. 153Dar şedere lor a fost scurtă.
154
Tâcu, fratele Marelui Lup Alb, a vrut
primeşte în confreria lui”.
să-i însoŃească în Dacia şi Zamolxe l-a
139
„Dacă mai ai ocazia să mergi la luat cu ei.
Croton la Pitagora să-i spui că este
oricând binevenit la Mine în Dacia” l-a
155
Şi cei cinci bărbaŃi au trecut Istrul.
156
rugat Zamolxe pe Nestor care a răspuns: Când au păşit pe pământul Daciei toŃi
„Aşa voi face”. au îngenuncheat şi l-au sărutat. 157Iar
geŃii, veniŃi cu Zamolxe din Grecia, I-au
140
Şederea Lui Zamolxe în insula spus: „Te ducem până acasă domnul
Samos a fost scurtă. 141Curând şi-a luat nostru. 158Apoi vom merge şi noi la
rămas bun de la Nestor şi familia lui şi casele noastre”.
împreună cu Marele Lup Alb s-a
îmbarcat pe un vas spre Grecia CAPITOLUL 10
continentală. Zamolxe merge la Sarmisegetuza.
Lucrările de construcŃii de la
60
Sarmisegetuza. Inaugurarea şcolii de plaiurile sau gurile de rai ca la noi.

20
înŃelepciune. Noua preoŃime. Împlinirea Dacă dacii vor învăŃa să-şi stăpânească
spirituală. LecŃiile iubirii date de deprinderile aspre şi să-L urmeze pe
Bendisa. Zamolxe în Ńinuturile carpilor. Domnul Adevărat vom fi neîntrecuŃi în
lume. 21Aşa să ne ajute Dumnezeu! Zău!
1
Zamolxe şi oamenii Lui au pornit
22
Şi Crăciun tatăl, I-a spus Lui
spre Sarmisegetuza. 2Pe drum se gândea Zamolxe: „Te-am dat Lui Dumnezeu să-I
la revederea cu familia Sa şi dorul de cei fii
23
fiu ca să aduci dreptatea, băiatul meu.
dragi Îi creştea pe măsură ce se apropia Că dacă un neam are dreptate apăi amu
3
de casă. Deşi trecuseră anii ştia că toŃi Îl cu ea vin şi adevărul şi lumina şi bogăŃia
aşteptau cu credinŃă. şi fericirea omului”.
4
Era luna florilor şi ziua aniversării
24
Apoi mulŃi dintre cei cunoscuŃi L-au
naşterii Bendisei. îmbrăŃişat pe Zamolxe. 25Erau dornici să
5
Zamolxe urca dealul pe cal la galop. le spună pe unde a umblat şi ce a văzut în
lumea largă. 26Şi Zamolxe i-a încredinŃat:
6
Trecea pe lângă gospodăriile sătenilor şi „Vă voi povesti, avem timp destul. 27Dar
mulŃi oameni Îl recunoşteau şi-L urmau acum vreau să rămân cu ai Mei”. 28Şi
pe jos sau călare. 7Şi până să ajungă în treptat oamenii s-au împrăştiat pe la
faŃa porŃii casei Sale avea cu El un întreg casele lor.
alai însoŃitor. 29
Către seară sătenii s-au strâns la
8
Mama Vetra şi tatăl Crăciun se aflau vatra satului şi au aprins un foc mare în
în curte. 9Au văzut oamenii adunându-se
10 cinstea celui abia venit. 30Şi spuneau:
şi-au înŃeles ce se petrecea. Le-a sosit „Este rugul Lui Zamolxe, preotul nostru.
băiatul şi I-au ieşit în întâmpinare. 31Ne bucurăm că a revenit acasă”. 32În
11
Revederea cu fiul plecat în lume a fost atmosfera înălŃătoare toŃi cântau şi erau
mişcătoare pentru mama Sa Vetra care I-
veseli de sosirea Lui Zamolxe printre ei.
a spus cu lacrimi în ochii: „Dragul nostru
bine ai venit. 12O, Doamne, ce Ńâfraş
33
Şi noaptea târziu Zamolxe împreună
34
este! O, Doamne, łie-łi mulŃumesc că cu soŃia Sa Bendisa au mers acasă. Erau
13
ne-ai adus feciorul acasă!” acum singuri în camera lor şi puteau să-şi
vorbească nestingheriŃi. 35Şi Bendisa I-a
14
Bendisa şi copiii au venit şi ei spus în şoaptă: „łi-am dus dorul dragul
degrabă. 15L-au îmbrăŃişat veseli că li s-a meu, domnul meu”. 36„Şi eu zâna Mea,
întors soŃul şi tatăl.
Zâna Zânelor, doamna Mea. Şi tot te
16
Şi Zamolxe i-a spus lui taică-Său: iubesc” i-a răspuns Zamolxe.
„Uncheşule, vreau să fac din geŃi un 37
Dis-de-dimineaŃă Zamolxe a vrut să-
popor renăscut din focul sacru. 17Ei să fie
Şi astâmpere setea de dorul pământului
oameni ai cerului, ai pământului, ai Lui strămoşesc şi a plecat prin împrejurimi.
Dumnezeu şi Domnazânei. 18Multe am 38Cu fiecare pas Îl năpădeau amintirile
văzut în lume, dar nicăieri nu este un copilăriei, adolescenŃei şi maturităŃii,
neam ca al nostru. 19Niciunde nu sunt atunci când muncea în pădure alături de
61
tatăl-Său sau lucra pe ogor cu Bendisa, Sarmisegetuza. 52Vroiau să ridice câteva

cu băiatul lor Călin, cu rudele şi sătenii. clădiri, iar în centru lor să se afle o casă
39
Era ca vrăjit de grădina maicii Sale. înaltă cu o sală impunătoare. 53Acolo
40
Vetra o făcuse după ce Zamolxe Zamolxe plănuia să facă adunări mari de
plecase spre insula Samos ca să-i oameni, să dea ospeŃe şi să le vorbească
amintească mereu de frumuseŃea dacilor despre înŃelepciunea lumii.
54
feciorului ei. 40Pomii sădiŃi erau acum Clădirile adiacente vor fi clase de
mari. 41ToŃi sătenii cunoşteau grădina studiu şi dormitoare pentru învăŃăcei.
55
Vetrei cu numele de Grădina Maicii Lui Grădina Vetrei, maica Lui Zamolxe, va
Zamolxe. deveni parcul şcolii de sacerdoŃi.
42
Şi Zamolxe cutreiera locurile, dar cu
56
Când lucrările au fost terminate,
alŃi ochi, căci privea în viitor. 43Era şcoala trebuia inaugurată. 57După
bogat, avea patruzeci şi opt de ani şi se obiceiul locului, Zamolxe a chemat prin
gândea să întemeieze o şcoală unde să tulnice pe oricine dorea să asiste la rugul
instruiască preoŃimea neamului. 44Acolo sacru dacic. 58Iar după ce marea sală de
tinerii şi tinerele vor învăŃa înŃelepciunea festivităŃi va fi botezată cu busuioc, va
pe care El Zamolxe a deprins-o cât timp urma un mare ospăŃ.
a umblat prin lume.
59
Era în amurg, când la vatra Zânei
45
Şi primul lucru pe care L-a făcut a Domnazâna, bărbaŃi, femei şi copii s-au
fost să-l iniŃieze la focul sacru dacic pe strâns cu mic cu mare. 60Un rug uriaş era
Marele Lup Alb ca preot dac al Zeului pregătit pentru ardere. 61Şi preotul
Dumnezeu. 46Ceremonia de investitură a Zamolxe a aprins lemnele, focul s-a
avut loc în mijlocul unui grup de oameni aŃâŃat, iar cei prezenŃi au cântat veseli
strânşi la vatra Zânei Vesta. 47Zamolxe şi invocând zâna să le dea sănătate, belşug
Marele Lup Alb au invocat întruparea în şi bucurie în viaŃă.
neamul dacilor a sufletelor nobile ale
62
Apoi a sosit marele moment al serii.
63
lumii, acelea încărcate de ordine, Din marea vâlvătaie a focului sacru
armonie, adevăr, dreptate socială şi dacic Zamolxe a aprins o făclie. 64Şi
iubire de oameni. 48ToŃi cei chemaŃi asistat de câŃiva tineri a dus torŃa în
astfel să se întrupeze se vor numi copii ai flăcări spre marea sală. 65MulŃimea L-a
focului. urmat şi sala s-a umple treptat cu
49
Apoi Zamolxe a căsătorit-o, la focul oameni. 66ToŃi aşteptau să se întâmple
sacru, pe Mari, fata Sa, care avea ceva măreŃ. 67Şi Zamolxe le-a spus:
nouăsprezece ani, cu Marele Lup Alb şi „Această făclie va aprinde acum vatra
cu Tâcu fratele lui. 50Marele Lup Alb sacră a nemuririi dacilor arieni. 68Lumina
avea douăzeci şi trei de ani, iar Tâcu focului din vatră este întruchiparea
douăzeci şi unu. spiritului divin. 69De acum înainte
această vatră sacră va arde supravegheată
51
Şi împreună cu Marele Lup Alb, continuu de veghetorii la foc. 70Ea va
omul Său de încredere, Zamolxe a
aprinde focul nemuririi în sufletele
început lucrările de construcŃii la
62
dacilor arieni. 71Aşa să ne ajute Domnul să devină preoŃi şi preotese. 89Propunerea

Dumnezeu. Zău!” era făcută mai ales familiilor căpeteniilor
72
Şi asistat de primii doi veghetori ai şi oamenilor cu stare, tarabostes. 90Şi cei
focului nemuririi dacilor, Zamolxe a care vroiau să-L cunoască pe Dumnezeu,
aprins lemnele din vatră. 73După obiceiul şi aveau darul preoŃiei, vor locui chiar la
preoŃilor daci s-a presărat tămâie pe focul Sarmisegetuza.
încins. 74Şi Zamolxe a trecut cu găletuşa
91
Curând au sosit primii tineri doritori
cu apă printre rândurile de oameni şi-i ai preoŃiei celei noi. 92Erau cinci băieŃi,
boteza cu busuioc, cu apă vie, foc sacru Gruiu, Vercu, Dragoş, Zogru şi Şoimu, şi
şi spiritul Lui Dumnezeu. trei fete, Sorana, Zorela şi Simina. 93De
75
Apoi a început ospăŃul. 76Tuturor li băieŃi va avea grijă Călin, fiul Lui
s-au dat mâncăruri de tot felul, dar vin şi Zamolxe, iar de fete Bendisa şi nurorile
băuturi tari nu au fost aduse. 77Aşa ei, Gema şi Iza, soŃiile lui Călin. 94Marele
Zamolxe arăta la toŃi că mintea omului Lup Alb, preot al Zeului Dumnezeu, va
frumos trebuia să fie limpede. 78Şi Ńine lecŃii alături de Zamolxe.
ospăŃul s-a încheiat noaptea târziu.
95
Timpul învăŃăturii va fi de un an.
96
79
Au trecut câteva luni de la revenirea Clase noi se vor forma doar la
acasă a Lui Zamolxe. 80Sătenii şi oamenii începutul fiecărui anotimp. 97Astfel, într-
din împrejurimi s-au obişnuit din nou cu un an se vor înfiinŃa patru grupe de
prezenŃa Sa. 81ToŃi însă, care L-au învăŃăcei.
cunoscut, spuneau că era schimbat.
98
Pentru început Zamolxe le-a făcut
82
Dacă înainte era preotul dac care-Ńi cunoscut tinerilor, veniŃi la învăŃătură,
inspira încredere deplină, acum se ridica despre organizarea şcolii, modul de
cu mult deasupra. 83Avea o alură care predare şi orarul cursurilor. 99Şi de la
emana respect şi iubire, iar în prezenŃa primele lecŃii El le-a vorbit despre unirea
Lui toŃi simŃeau că se trezeau la viaŃă. sacră Dumnezeu-Domnazâna, despre
84
Şi planul şcolii sufletului se înfiripa. spirite şi zei, aşa cum învăŃase de la
85
Treptat s-a format în jurul Lui Zamolxe Pitagora şi de la alŃi preoŃi, pe unde
un grup de oameni cărora El le dădea umblase în lume.
diferite însărcinări. 86Unii se ocupau de
100
Treptat şcoala s-a mărit, alŃi tineri
curăŃenia clădirilor, alŃii de paza lor şi au venit să înveŃe tainele preoŃiei de la
supravegheau focul nemuririi dacice, şi Zamolxe. 101Se dusese deja vestea hăt
alŃii aveau sarcini de administrare a departe. 102Multe dintre marile căpetenii
şcolii. ale dacilor aflaseră despre generozitatea
87
Când a sosit primăvara, şi zăpada s- şi înŃelepciunea Lui Zamolxe Arianul,
a topit, era timpul ca dacii de preotul de la Sarmisegetuza.
pretutindeni să afle ce se întâmpla la
103
Iar pentru acei tineri care nu ştiau
Sarmisegetuza. 88Zamolxe a trimis alfabetul dacic, Zamolxe a organizat
olăcari în Dacia să dea sfoară în Ńară şi să clase aparte. 104Ei învăŃau scrierea pe
înştiinŃeze pe tinerii şi tinerele care vor plăcuŃe de lemn ceruit, pe pergamente
63
cerate, pe diferite Ńesături textile ceruite presbiteri şi presbitere care doreau ca

şi pe pergamente şi papirusuri aduse de urmaşii lor să ştie noile învăŃături ale Lui
negustorii greci în Dacia. 105Toate cele Zamolxe. 119Prin ei Zamolxe vroia să
necesare cursanŃilor erau oferite gratuit ridice şcoli de învăŃătură în toată Dacia.
120
de către şcoală. Şi aşa înŃelepciunea să îndrepte tot
106
Zamolxe îşi preda oral învăŃăturile, omul şi neamul dacilor la lumina Lui
după felul cum deprinsese în timpul Dumnezeu. 121Zamolxe scrisese deja în
călătoriilor Lui prin lume. 107ÎnvăŃăceii limba dacă un tratat de medicină
nu luau notiŃe, căci Zamolxe le spusese naturistă pentru folosul tinerilor la
că „înŃelepciunea trebuie să se dezvolte preoŃie.
în minte, nu să fie scrisă”, tot aşa cum
122
Un alt grup îl formau cei care
Lui Zamolxe îi spusese maestrul vroiau să înveŃe arta conducerii. 123Erau
Pitagora, la începutul uceniciei sale în tineri şi tinere aleşi dintre copiii de nobili
insula ioniană Samos. 108Şi multe tarabostes şi dintre cei ai unor căpetenii
prelegeri se Ńineau în preajma focului militare. 124Ei vor veghea dreptatea
sacru care purifica sufletul omului. socială, vor fi judecători, menŃinători ai
109
Iar tinerilor care urmau şcoala ordinii şi militari de carieră. 125Ca oşteni,
zamolxiană li se recomanda, dar nu era comandanŃi de trupe, exarhi şi cavaleri
obligatoriu, să fie vegetarieni, în cele ale zamolxieni, ei vor învăŃa să mânuiască
mâncării, precum era şi Zamolxe. 110Lor armele şi să construiască dave, cetăŃi
li se explica de ce preoŃimea nouă a militare fortificate cu valuri de pământ,
dacilor trebuia să urmeze practica şanŃuri de apărare şi palisade întărite.
nonuciderii. 111Căci preoŃii Lui Zamolxe
126
Al treilea grup era cel care învăŃa
trebuiau să fie exemple pentru oamenii despre negoŃ, agricultură şi meşteşuguri.
care căutau salvarea la Dumnezeu Tatăl Zamolxe a organizat la Sarmisegetuza
şi Domnazâna Mama. ateliere unde se fabricau unelte de lucru,
112
ÎnvăŃăceii vor fi pregătiŃi în printre care şi roata olarului.
matematică, astronomie şi medicină
127
Treptat şcoala de la Sarmisegetuza
sacerdotală. 113Vor învăŃa ce înseamnă cu a transformat inimile celor care o urmau,
adevărat justiŃia. 114Şi vor fi instruiŃi să căci ei se luminau pe zi ce trecea la o
preŃuiască valorile dreptăŃii, adevărului şi viaŃă pe care părinŃii lor nu au cunoscut-o
responsabilităŃii personale, ale prieteniei vreodată. 128Din focul sacru dacic a
şi iubirii, ale curajului şi dăruirii pentru renăscut o generaŃie de oameni ai luminii
binele colectiv. sufletului.
115
Şi treptat, la şcoala Lui Zamolxe, au 129
Adesea, la lecŃii, Zamolxe le
venit mulŃi tineri şi tinere. 116Existau spunea: „Adevărata comoară a unui om
acum trei grupuri diferite. 117În primul este împlinirea spirituală. 130Un sacerdot
rând erau cei care vroiau să devină dac, pe lângă iscusinŃa de a conduce
sacerdoŃi şi medici. 118Ei proveneau de ritualuri ale focului, trebuie să fie şi un
obicei din familii preoŃeşti mai vechi, din înŃelept. 131Cu adevărat are înŃelepciune
64
doar acela care poate să facă legătura deducŃia, rezultată din raŃiune şi
directă între facultăŃile sale mentale şi experienŃă, să vă fie asociată cu
cunoştinŃele sufletului. 132Şi acestea din înŃelepciunea sufletului, atunci aŃi intrat
urmă sunt inepuizabile. 133Drumul de în procesul creator al vieŃii. 149InspiraŃia
urmat către înŃelepciune duce la însoŃeşte acest proces ca o dinamică ce
cunoştinŃele sufletului, susŃinut de ne arată cum să ne manifestăm într-un fel
experienŃa dobândită prin judecată şi sau altul şi cum să luăm decizii şi să
deducŃie. 134Şi astfel se ajunge la acŃionăm ca atare. 150Participarea voinŃei
concluzii de valoare. 135În schimb simpla personale la această activitate creatoare îl
abilitate mentală nu generează concluzii ridică pe om la nivelul de semizeu, îl
decât pe baza experienŃei”. apropie de Dumnezeu şi Domnazâna.
151
136
Sorana, una dintre cursante a În acest mod viaŃa îi este sacralizată.
152
întrebat: „Cum putem face deducŃii A trăi cu scop divin este singurul mod
corecte?” 137Şi Zamolxe a răspuns: de a vieŃui cu adevărat, de a simŃi din
„ÎnŃelepciunea şi deducŃia se plin că eşti viu”.
completează reciproc. 138
ÎnŃelepciunea
153
Gruiu, şi el unul dintre învăŃăcei, a
vine din suflet pe când deducŃia din întrebat: „Cât de vii putem spune că
raŃiune şi experienŃă”. suntem, domnul nostru?” 154Şi Zamolxe a
139
Atunci Dragoş a întrebat şi el: „De răspuns: „Gradul de vitalitate este dat de
unde se adună înŃelepciunea omului?” sufletul, mintea şi trupul omului. 155În
140
Şi Zamolxe a răspuns: „Parte din ea o esenŃa ei vitalitatea este o realitate a
moştenim din vieŃile anterioare, ca zestre gradului de conştientizare a existenŃei
spirituală. 141Dar nu putem spune aceasta sufletului, nicidecum manifestarea
şi despre raŃiune şi experienŃă, căci ele materiei. 156De reŃinut este şi faptul că
trebuie dobândite şi cultivate în viaŃa înŃelepciunea face legătura cu
prezentă. 142De aceea ne străduim să transcendenŃa sufletului, pe când raŃiunea
acumulăm experienŃă şi să o judecăm şi experienŃa cu realitatea materială.
157
prin prisma raŃiunii. 143Dar saltul spiritual VeŃi învăŃa pe parcurs cum factorul
al fiecăruia este făcut doar atunci când material izvorăşte din cel transcendental,
deducŃia rezultată, ca o concluzie din care practic creează şi transformă
raŃiune şi experienŃă, lucrează împreună materia. 158Treptat veŃi înŃelege puterea
cu înŃelepciunea sufletului. 144Voi spiritului asupra materiei. 159Putem
tinerilor, pentru că aŃi optat pentru spune, prin urmare, că deşi vitalitatea
preoŃia dacică, aveŃi deja prezentă în voi este dată de suflet, ea se exprimă şi prin
calitatea înŃelepciunii. 145La ea se va minte şi prin trup ca să fim zgriminteşi şi
adăuga dezvoltarea raŃiunii şi experienŃa. sănătoşi.
146
De acestea două veŃi beneficia aici la
160
Apoi Gruiu a zis: „Domnul nostru,
şcoală. 147VeŃi studia cum să gândiŃi aceste idei ni se par destul de greu de
logic şi veŃi acumula experienŃă ce va fi înŃeles, dar cu timpul ne vom strădui să
folositoare profesiei pe care v-aŃi ales-o. le pricepem”.
148
Dar în momentul în care veŃi reuşi ca
65
161
ÎnvăŃăturaînaltă a transformat în Alteori
175
Bendisa le-a vorbit
bine pe cursanŃi de la Sarmisegetuza. învăŃăceilor despre zeităŃi şi relaŃia aparte
161
În prezenŃa Lui Zamolxe sufletele lor bărbat-femeie şi despre psihologia
se manifestau în lumină. 162Odată sexelor astfel: „ZeităŃile sunt în perechi
Zamolxe le-a spus: „Toate se trag din de zâni şi zâne. 176Bărbatul emulează cu
suflet. 163Atât cele bune cât şi cele rele, perechea lui feminină spiritele lor.
177
ale fiinŃei noastre întregi, se revarsă din Bărbatul este ca un vultur puternic
suflet. 164Cât priveşte îngrijirea de sine, a vrând să domine spaŃiul. 178Pentru
minŃii şi a trupului, trebuie să o dăm în măreŃia gloriei supreme el poate să
primul rând sufletului şi atunci şi capul şi zboare până la capătul pământului.
179
restul trupului deopotrivă or s-o ducă Bărbatul luminează minŃile prin
bine”. raŃiune, căci poate gândi profund şi vorbi
165
De multe ori Zamolxe le atrăgea minŃii. 180El se manifestă în primul rând
învăŃăceilor atenŃia asupra importanŃei cu mintea. 181Femeia este ca mierla care
legăturii omului cu natura zicându-le: cântă dorind să cucerească sufletul.
182
„Omul are cu natura un dialog continuu. Pentru virtutea divină ea poate să
166
Natura este pentru om o călătorie spre zboare de acolo de unde începe cerul.
183
perfecŃiune. 167În tot acest timp natura i Femeia dă iubire inimii, căci poate
se relevă omului din ce în ce mai intui adânc şi vorbi sufletului. 184Ea se
profund. 168Omul astfel echilibrat este manifestă în primul rând cu inima”.
parte din natură şi înŃelege cel mai bine
185
Şi Bendisa le mai vorbea şi despre
zeităŃile”. viaŃa casnică armonioasă astfel: „Este
169
Şi pas cu pas învăŃăturile pe care foarte importantă existenŃa permanentă
Zamolxe le deprinsese în cursul uceniciei în căminele voastre a focului sacru mai
Sale în Ionia, în Babilon şi în Egipt au cu seamă în opaiŃe arzând continuu.
186
fost deprinse de învăŃaceii Săi de la Vatra de gătit a casei nu poate fi
Sarmisegetuza. considerată sacră. 187Bărbatul aprinde
focul sacru dacic într-un cămin nou şi
170
Uneori Bendisa, soŃia Lui Zamolxe, femeia îl întreŃine. 188Partenerii sunt egali
Ńinea câte o lecŃie aparte. 171Vroia să le
şi complementari, comuniunea dintre ei
insufle cursanŃilor respectul dintre bărbat
este fondată pe iubire şi respect
şi femeie spunându-le: „ConştiinŃa iubirii reciproc”.
este înŃelepciunea care-l apropie pe om
de Dumnezeu. 172Să ŃineŃi minte că
189
În ziua de Sânziene s-a încheiat la
iubirea este cea mai bună religie. 173Ea Sarmisegetuza anul de studiu al primului
începe cu simpatia pentru cineva, apoi se grup de tineri la învăŃătura preoŃiei
consolidează cu forŃa atracŃiei care prin zamolxiene. 190Cei cinci băieŃi şi trei fete
transmutare în iubire atinge apogeul în au absolvit şcoala Lui Zamolxe. 191Ca
adoraŃia persoanei iubite. 174Cerul ne face semn distinctiv al preoŃiei ei vor purta
să căutăm, pământul să iubim, soarele să veşminte albe, cingătoarea împodobită şi
trăim, luna să visăm”. toiagul sacerdotal având sculptat, la
66
capătul de sus, capul de şarpe ca simbol sacru, căci acolo au trăit oamenii urieşi.
210
al înŃelepciunii. Mai jos de Toca se află Jgheabul
192
În cursul ceremoniei de iniŃiere şi Urieşilor”.
hirotonisire toŃi absolvenŃii au primit
211
Atunci Zamolxe şi-a amintit de
nume preoŃeşti. 193Aceasta le va schimba vorbele zeului Thoth şi a înŃeles că s-au
destinul în noua lor calitate de preoŃi daci adeverit. 212Şi i-a mai spus lui Gruiu: „Aş
zamolxieni. dori să văd şi Eu muntele acela şi să iau
194
Apoi absolvenŃii s-au pregătit să se parte la sărbătoarea voastră”.
213
întoarcă acasă. 195Printre ei era şi Gruiu, „Bucuros, domnul meu. Vino cu noi
tânărul venit de peste munŃii, dinspre când îmi vor sosi însoŃitorii” a răspuns
răsărit, de la triburile carpilor. tânărul preot.
196
Şi Zamolxe l-a întrebat pe Gruiu:
214
Şi Zamolxe, Marele Lup Alb şi alŃi
„Când pleci?” 197„Poimâine, domnul doi tineri preoŃi, curioşi şi ei să vadă
meu. 198Am trimis vorbă la tata. Vor veni minunea de pe vârful muntelui Toca, s-
câŃiva oşteni de-ai noştri să mă ia acasă” au pregătit să meargă în vizită la arienii
a răspuns el. 199„Ia spune-mi, unde de la răsărit. 215Gruiu era bucuros că
locuieşti acolo la răsărit?” l-a mai părinŃii lui vor avea ocazia să-L cunoască
întrebat Zamolxe. 200Şi Gruiu a răspuns: pe înŃeleptul de la Sarmisegetuza, cel
„Noi avem pământuri multe în jurul unui care-l pregătise pe fiul lor pentru profesia
vârf de munte pe care-l numim Toca”. de preot zamolxian.
201
Şi se gândea Zamolxe: „Toca? Zeul
216
Şi când micul grup de la
Thoth mi-a spus despre un munte cu un Sarmisegetuza a ajuns la părinŃii lui
nume asemănător cu al Lui”. Gruiu toŃi a fost primiŃi cu drag. 217La
202
Şi Zamolxe a mai vrut să ştie: „Se timpul potrivit s-a organizat urcarea lor
observă ceva deosebit acolo pe vârful la munte.
Toca?” 203Gruiu a răspuns: „Da, într-
218
Era dimineaŃa, la răsăritul soarelui,
adevăr este ceva neobişnuit. 204În fiecare când Zamolxe a putut să vadă cu ochii
an, la vreo cincizeci de zile după Lui Calea Cerului care arăta sufletului
înflorirea sânzienelor, noi vedem aşa în drumul spre Dumnezeu. 219Pe cer se
văzduh o umbră ca o piramidă. 205Nu vedea piramida. 220Zamolxe era uimit şi
ştim de unde vine, dar ne minunăm şi-a spus. „MulŃumescu-łi Zeule Thoth
foarte tare. 206Şi înainte de asta, chiar la că ne arăŃi calea spre cer nouă dacilor.
221
răsăritul soarelui vedem Calea Cerului. Această piramidă este făcută de
207
Noi spunem că este un drum pe care Dumnezeu. 222Şi este mai sacră decât
Dumnezeu ni-l deschide ca să arate toate piramidele Egiptului care sunt ieşite
sufletului încotro să se ducă spre lumină. din mâini omeneşti”.
208
La acel timp este Sărbătoarea 223
Apoi Zamolxe s-a întors acasă la
Muntelui când ne veselim şi încingem Sarmisegetuza.
hore. 209Cei care locuiesc la şes se
închină muntelui Toca al nostru care este
67
CAPITOLUL 11 aştepta cu sufletul la gura ceea ce va

Zamolxe Marele Preot al dacilor. Se urma.
schimbă inimile dacilor. Venerarea 15
Şi Doştana, preoteasă şi Zână a
vieŃii nu a idolilor. Zamolxe devine Focului Sacru, a aprins lemnele rugului
rege. A treia schimbare la faŃă a Lui cu făcliile aduse de la vatra focului
Zamolxe. Primirea Legilor Belagine de nemuririi de cei opt tineri. 16Strigăte
la Zâna Vesta. Reformele sociale la înălŃătoare au erupt din sute de piepturi:
daci. Ave, ave, ave! 17Grupul sacerdoŃilor a
invocat în cor puterea zeităŃilor, pe
1
Au trecut anii şi Lui Zamolxe I s-a Dumnezeu şi pe Domnazâna, să coboare
2
dus vestea de mare înŃelept. La şcoala în fiinŃa primului Mare Preot al neamului
Lui veneau nu numai tinerii din triburile dacilor, Zamolxe.
dacilor, dar şi din cele ale altor traci.
18
Când totul s-a sfârşit a urmat un
3
SacerdoŃii medici, pregăŃiŃi la şcoala de mare ospăŃ. 19La despărŃire de oameni
la Sarmisegetuza, erau din ce în ce mai Zamolxe a luat cuvântul de rămas bun
cunoscuŃi în lume sub numele de preoŃii spunându-le: „MunŃii noştri sunt toŃi
Lui Zamolxe. 4Se credea despre ei că sacri, sunt cogaioni. 20Urcând pe munŃi
trezeau sufletul, ascuŃeau mintea şi ne apropiem de Dumnezeu şi
învlăguiau trupul. 5Şi a sosit timpul ca ei Domnazâna. 21 Să ai drum în pace popor
să-L numească pe Zamolxe, Marele de la izvor!”
Preot al dacilor. 22
După un timp s-a format la
6
Se apropia ziua de Sânziene şi treptat Sarmisegetuza Sfatul ÎnŃelepŃilor având
s-au strâns la Sarmisegetuza peste cinci douăzeci şi patru de bărbaŃi şi femei.
23
sute de sacerdoŃi daci de pretutindeni. Doisprezece dintre ei stăteau la
7
Va fi o mare adunare la vatra Zânei Sarmisegetuza, iar ceilalŃi doisprezece,
Vesta. 8Şi când ziua a sosit a fost mai tineri, călătoreau neîncetat prin
pregătită pe vatra focului o grămadă Dacia ca trimişi ai Marelui Preot să
mare de lemne aduse din pădure. 9După- lumineze poporul.
amiază s-a format un grup de opt tineri 24
Şi Zamolxe, cu marea-I putere
care vor purta torŃele de aprindere a preoŃească, dorea să facă reforme cu
rugului. 10Un număr de doisprezece ajutorul tinerilor pe care-i învăŃase la
sacerdoŃi, şase bărbaŃi şi şase femei, vor Sarmisegetuza şi cărora le-a spus odată:
îndeplini ritualul focului sacru dacic. 11Ei „Încrederea unui singur om mişcă
vor face invocaŃii către toŃi zeii munŃii. 25Eu am câŃiva credincioşi şi cu
neamului. ei voi schimba inimile dacilor ca ei să
12
S-a lăsat seara şi torŃele au fost ajungă un popor mare şi înŃelept.
26
aprinse rând pe rând ca să lumineze peste Preotul dac trebuie să cunoască tainele
tot. 13La focul sacru se aflau strânşi cerului şi ale pământului”.
sacerdoŃii daci, iar în spatele lor era 27
Aşa Zamolxe a continuat să dea
poporul de rând. 14Întreaga adunare oamenilor învăŃătura sănătoasă, cea a
68
sufletului. 28Şi îi îndemna pe daci să creaŃia din Dumnezeu şi Domnazâna,

preŃuiască pe bătrânii înŃelepŃi. care-şi distribuie manifestările în forme
29
La acea vreme s-a răspândit şi mai multiple. 40Nu există legătură între
mult obiceiul ofrandelor, când pe mese zeităŃile noastre şi idolatria. 41Noi nu ne
întinse gospodarii îşi ofereau prinosul, închinăm la idoli, ci venerăm viaŃa.
42
produse care apoi erau date la cei Suntem fiinŃe conştiente, suntem
nevoiaşi de către preoŃi şi preotese. conştiinŃa zeilor! 43Avem capacitatea de
a fi parŃial zei, adică semizei, deoarece
30
Se ştia şi despre calendarul dacic în acolo unde există conştiinŃă se află şi
care anul nou începea primăvara când identitatea acelei conştiinŃe”.
ziua era egală cu noaptea. 44
MulŃi dintre nobilii de seamă,
31
Şi Zamolxe, Marele Preot, a tarabostes, puternicii conducători ai
întemeiat ordine călugăreşti, pentru
dacilor, aflaseră de la preoŃimea
bărbaŃii şi femeile care trăiau retraşi în zamolxiană despre Marele Preot
peşteri şi prin munŃii sacri cogaioni. 32Se Zamolxe, înŃeleptul de la Sarmisegetuza.
ştia despre aceşti asceŃi că erau discipoli
ai Marelui Preot, sihaştri celibatari,
45
Şi într-o zi, în marea sală de la
vegetarieni, oameni de o înaltă Ńinută Sarmisegetuza, s-au strâns multe
spirituală care trăiau simplu, frumos şi căpetenii. 46ToŃi ştiau ce va urma,
drept în simbioză cu natura. 33Aceşti Zamolxe va fi numit vicerege şi astfel va
pustnici purtau adesea Crucea Lui fi asociat la domnia regelui Scander.
47
Zamolxe, crucea care avea în centrul ei CâŃiva oşteni purtau totemul cap de lup
floarea vieŃii reprezentând soarele ca dacic ca simbol al neamului. 48În liniştea
simbol al Lui Zamolxe. 34AsceŃii erau care a urmat, Scander, regele triburilor
respectaŃi de popor, căci ei deveniseră dacice din toată aria Sarmisegetuza,
păstrători ai înŃelepciunii şi ai Legilor munŃii înconjurători şi Ńinuturile de la
Lui Zamolxe. câmpie, a luat cuvântul. 49Şi le-a spus
celor prezenŃi: „Astăzi este un moment
35
Şi preoŃii şi preotesele care făcuseră înălŃător pentru neamul dacilor. 50ŞtiŃi
şcoala zamolxiană la Sarmisegetuza
prea bine că suntem oameni aspri şi ne
reveneau adesea acolo să se mai scalde în
războim des între noi. 51De acum vrem ca
puternica lumină a zeilor. 36Aşa mai
să înceteze lupta dintre fraŃi şi să avem la
primeau îndumări de viaŃă, vorbe de conducerea neamului nostru un om al
înŃelepciune şi lumină în suflete. 37Lor Lui Dumnezeu. 52El este învăŃat, a
Zamolxe le spunea: „Religia noastră este colindat lumea şi ne-a adus înŃelepciune.
ancorată în ritmurile naturii şi ale 53
Dumnezeu s-a îndurat de noi. 54De
vegetaŃiei. 38Religia noastră hrăneşte astăzi noi dacii de pe aceste locuri vom
viaŃa, căci noi nu avem zei plăsmuiŃi, ci avea un vicerege, pe Zamolxe, Marele
pe cei care au menire în trăirile noastre. Preot. 55Eu Scander, regele vostru, Îl
39
ZeităŃile noastre sunt principii de viaŃă, chem să-mi fie alături la domnie”.
fenomene ale naturii, legi ale evoluŃiei,
abstractizări, şi tot ce poate fi legat de
69
56
MulŃimea a izbucnit în urale, arcaşii hărnicie. 71Şi aşa spiritul creator al
de afară au tras săgeŃi spre cer. 57Iar omului să năzuie la contopire cu cel al
căpeteniile de pe platforma unde se aflau Lui Dumnezeu, pe timpul cât omul este
Scander şi Zamolxe şi-au strâns fiecare încă din viaŃă.
pumnul mâinii drepte şi l-au adus lângă
72
Sosise timpul ca Zamolxe să
inimă, ca semn de credinŃă şi supunere primească legile sacre ale dacilor. 73Şi El
noului vicerege. i-a vorbit Marelui Lup Alb, astfel: „De
58
Şi după înălŃarea Sa la domnie, astăzi vreau să fiu cât mai74 apropiat de
alături de regele Scander, Zamolxe avea Vesta, Zâna Focului Sacru. Voi aprinde
grijă în continuare de şcoala de la focul în 75 fiecare seară şi voi sta în
Sarmisegetuza. 59De fiecare dată meditaŃie. O voi consulta pe zeiŃă76 ca să-
Zamolxe Îşi găsea timp să-i îmbărbăteze mi dea legile pentru acest neam. Să nu
pe tineri cu spusele Lui. 60ÎnvăŃăceii le laşi pe nimeni în preajma mea 77atunci
ştiau pe de rost ca metodă generală de când sunt la focul sacru dacic”. „Prea
tămăduire astfel: 61„După cum nu trebuie bine, domnul meu. Aşa voi face” I-a
să încercăm a îngriji ochiul fără să Ńinem răspuns Marele Lup Alb.
seama de cap, 62nici capul nu poate fi
78
De atunci, în fiecare zi, dimineaŃa şi
63
îngrijit neŃinându-se seamă de corp, tot seara, Zamolxe se afla în meditaŃie la
astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului focul sacru, câte o oră de fiecare dată.
dimpreună cu sufletul. 64Trebuie 79Îşi lăsa gândurile libere să vină şi să
cunoscut întregul ca să poŃi vindeca plece, astfel primea inspiraŃie de la
partea şi nu poŃi vindeca cu adevărat Vesta, Zâna Focului. 80Pe zi ce trecea se
partea dacă întregul este bolnav. 65Şi cum schimba la faŃă, care Îi devenea din ce în
sufletul este marele întreg pentru om, de ce mai luminoasă. 81Şi aşa Legile
la suflet se porneşte pentru a vindeca ce Belagine, Legilor Frumoase, pe care
este mai jos de el, precum apa izvorului vroia să le dea poporului Său, I s-a
care curăŃă ceea ce i se iveşte în cale. 66Şi limpezit în minte.
când sufletul se vindecă pot fi vindecate 82
Şi după vreo zece zile Zamolxe i-a
şi mintea şi corpul”. mărturisit Marelui Lup Alb: „La focul
67
A trecut aproape un an de când sacru dacic, în prezenŃa ZeiŃei Vesta am
Zamolxe era asociat la domnia regelui primit, de la Dumnezeu şi Domnazâna,
Scander. 68Ca vicerege vizita des Legile Frumoase. 83Ele vor face să se
căpeteniile triburile dacilor şi aşa au nască înŃelepciunea în poporul dacilor şi
încetat vrajbele dintre ele. 69Ca Mare ele vor aduce salvarea neamului nostru, a
Preot, Zamolxe se gândea la aducerea urmaşilor lui şi a altor oameni care le vor
pentru neam a unor legi frumoase, Legile folosi în lume”.
Belagine, Legile Blajinilor. 70Ca după 84
La acea vreme Marele Lup Alb a
aceste legi omul să-şi trăiască viaŃa scris Legile Lui Zamolxe în limba dacă
simplu, frumos şi drept, în frăŃie cu pe foi de papirus aduse de ei de la Luxor
natura şi în moderaŃie, cumpătare şi
70
din Egipt. 85Apoi aceste legi au fost şi Mama Noastră Domnazâna: „Tatăl
gravate pe tăbliŃe de aur. Nostru Dumnezeu, Mama Noastră
86
Şi primele vorbe de înŃelepciune au Domnazâna, 101Voi care trăiŃi în lumină,
fost zece porunci, care s-au numit înŃelepŃi sunteŃi în cer şi pe pământ.
102
Decalogul Lui Zamolxe. 87Ele au fost Aştept darul înălŃării Voastre în mine.
103
scrise astfel: „Opune-te răului, respectă Vreau să primesc harul Vostru în
adevărul, caută dreptatea şi umple-te de fiecare zi. 104Lumina Voastră să-mi fie ca
lumină în suflet. Urmând acestea puterea pâinea de zi cu zi. Să-mi dea înŃelepciune
întunericului scade (1). 88Trăieşte în sufletului care să-mi lumineze cu putere
armonie cu oamenii, dar dacă ei nu sunt viaŃa. 105Tată Dumnezeu şi Mamă
paşnici trebuie confruntaŃi pentru că Domnazână rogu-Vă să-mi daŃi
minŃile le sunt stăpânite de întuneric (2). binecuvântarea Voastră cu lumină, să
89
Omul care greşeşte să-şi repare complet pot trăi în înŃelepciune, mulŃumire şi har
106
faptele rele, dacă mai este posibil, iar şi focul din inimile voastre să fie şi în
dacă nu să-şi primească pedeapsa pentru inima mea. 107Aşa să fie, aşa să fie, aşa
greşeli (3). 90Respectă pe oricine, dar să fie, zău”.
dacă cineva nu merită onoarea pe care i-o
108
Şi luptele cu triburile învecinate s-
dai atunci ignoră acea persoană (4). 91 În au rărit, dar nu au încetat. 109Într-o
tot ce faci urmează lumina Lui bătălie cu agatârşii, un neam al galilor,
Dumnezeu (5). 92Cei care dobândesc undeva mai sus de râul Maris, regele
Spiritul ÎnŃelepciunii merg în împărăŃia Scander a fost ucis. 110La Sarmisegetuza
Lui Dumnezeu şi sunt nemuritori (6). a fost jale mare şi în marea sală s-au
93
Lui Dumnezeu sau zeilor nu le face strâns marile căpetenii ale dacilor.
111
niciodată sacrificii bazate pe omorârea Acolo a avut loc o ceremonie, condusă
fiinŃelor şi pe distrugerea de flori şi de un sobor de preoŃi, în timpul căreia
fructe; 94divinităŃile nu au nevoie de Zamolxe a fost recunoscut ca rege.
ofertele materiale ale oamenilor. 112
Sosise acum timpul ca Zamolxe să
95
Sacrificiul tău trebuie înŃeles ca aducă reforme neamului, norme care vor
renunŃarea la dezordine în gânduri, vorbe întări şi mai mult statul. 113Ele vor fi
şi fapte (7). 96ÎnvaŃă de la orice popor temelie nu numai credinŃelor şi
ceea ce are mai bun, astfel lumina instituŃiilor religioase, ci şi celor trei
neamului tău va străluci mai puternic (8). clase de oameni – sacerdoŃii, militarii şi
97
Trăieşte simplu, frumos şi drept (9). producătorii în patru domenii principale:
98
Să priveşti flacăra focului sacru, 114
Domeniul instituŃiilor religioase (1).
legătura ta cu Dumnezeu (10). 115
SacerdoŃii zamolxieni, absolvenŃi ai
99
Şi Zamolxe le-a mai spus oamenilor: şcolii de la Sarmisegetuza, se vor ocupa
Acestea sunt poruncile de bază, pentru de răspândirea în popor a preceptelor
omul care ar vrea să-şi salveze sufletul. religioase. 116Se interzicea complet
100
Am mai primit şi alte legi care vor fi practica jertfelor. 117Se construiau noi
treptat cunoscute, dar şi această temple şi sanctuare; 118Domeniul
rugăciune către Tatăl Nostru Dumnezeu sistemului de educaŃie (2). 119PreoŃimea
71
zamolxiană era cea care va educa în şcoli pâine şi sare. 134Apoi li s-a dat apă în
tânăra generaŃie; 120Domeniul justiŃiei cupe de aur.
(3). 121Judecătorii comunităŃilor erau 135
Şi Zamolxe i-a vorbit generalului
aleşi dintre acei oameni care învăŃaseră Megabazos, pe care îl cunoscuse cu ani
arta conducerii la şcoala de la în urmă în Babilon, întrebându-l: „Ce
Sarmisegetuza sau la şcolile afiliate ei. mai face măritul rege Darius?”
122
Sfatul bătrânilor îi va ajuta în 136
Generalul I-a răspuns: „Închinare
judecarea cazurilor de dreptate socială şi domnul nostru Zamolxe, rege al geŃilor şi
în luarea deciziilor corecte; 123Domeniul preot al Lui Zaratuştra. 137Măritul Darius,
mijloacelor de informare în masă (4). Regele Regilor, este bine. 138Noi aducem
124
Se instituia funcŃia de trimis special un mesaj din partea lui. Iată-l!”
regal având şi atribuŃia de crainic, olăcar
al regelui. 125Crainicii aveau misiunea de
139
Şi Zamolxe a luat scrisoarea ce I-a
a anunŃa poruncile regale oriunde era fost întinsă, a desfăcut-o şi a citit: Către
necesar fiind ajutaŃi la împlinirea lor de regele geŃilor Zamolxe, preot al Lui
către conducătorii militari ai locului. Zaratuştra. 140Eu, Darius regele perşilor,
ÎŃi transmit bineŃe de aici din capitala
126
Şi la Sarmisegetuza, Zamolxe a imperiului, Pharsa. 141Poate Te întrebi
organizat iniŃieri pentru tineri ca fii sau de ce noi perşii nu am ajuns încă pe
fiice ale soarelui sau fii sau fiice ale meleagurile voastre acum când suntem
lunii. 127La temple au luat amploare cea mai puternică împărăŃie din lume,
ritualurile de trecere pentru generaŃiile de stăpânind pământuri de la Marea Egee
vârste diferite, la naştere, la pubertate, la şi Egipt până la munŃii cei mari în Ńara
adolescenŃă, la maturitate şi la felurite inzilor. 142Află dar că Mi-am Ńinut
alte ocazii din viaŃa oamenilor. promisiunea pe care łi-am făcut-O cu
128
Şi într-o zi, la Sarmisegetuza, a ani în urmă în Babilon, aceea că perşii
sosit o delegaŃie persană condusă de nu vor încerca să vă cucerească. 143Noi
generalul Megabazos. 129Grupul de ştim că prin Tine neamul geŃilor slujeşte
douăzeci de persoane, nobili şi oşteni, lumina spiritului. 144Şi mai află că în
vroiau să-L vadă pe Zamolxe, regele cursul campaniei pe care am organizat-o
dacilor. 130Purtau cu ei un mesaj din acum câŃiva ani împotriva sciŃilor a
partea lui Darius, regele perşilor. trebuit să luptăm cu grupuri de geŃi
131
OaspeŃii au fost invitaŃi în sala mare acolo între Istru şi Pontul Euxin. 145Ei
să-L întâlnească pe regele Zamolxe care ne-au atacat pe noi perşii, care pornisem
i-a întâmpinat în graiul persan zicând: în campanie contra sciŃilor, nicidecum a
„Bun sosit pe pământurile noastre. geŃilor. 146După ce am trecut fluviul Istru
132
SunteŃi oaspeŃi şi după obiceiul nostru am fi putut să ne angajăm în lupte cu
strămoşesc vă primim cu bucurie, cu geŃii urcând pe valea fluviului Tyras, pe
pâine şi sare”. pământurile voastre, 147dar am preferat
133
Îndată au venit femei tinere care, de să mergem doar împotriva sciŃilor prin
pe tipsii de aur, i-au servit pe oaspeŃi cu stepe trecând de fluviul Borysthenes,
până la fluviile Tanais şi Atel. 148GeŃii s-
72
au convins că nu avem intenŃii ostile faŃă Zamolxe a făcut invocaŃii în limba

de ei, după care ne-au lăsat în pace. avestană. 165În timpul acela, generalul
149
Rege Zamolxe, ca semn de preŃuire Megabazos, conducătorul delegaŃiei
pentru că eşti Om al luminii, al dreptăŃii perşilor, se gândea cu uimire: „Iată pe
şi al adevărului, ÎŃi trimit din partea Mea unde poate străluci lumina Zeului nostru
un coif de aur. 150Fie ca lumina Lui Ahura Mazdah! 166N-aş fi crezut
Ahura Mazdah să continue să vreodată că voi vedea focul sacru al Lui
strălucească în voi neamul geŃilor. Zaratuştra pe aceste meleaguri!”
151
Darius, Regele Regilor.
152
Şi Zamolxe a terminat de citit CAPITOLUL 12
scrisoarea regelui persan Darius. 153Apoi Zamolxe se retrage de la domnie.
generalul Megabazos, conducătorul Dacii sunt poporul Lui Dumnezeu.
delegaŃiei persane, a păşit în faŃă însoŃit Despre tradiŃia străbună. Pitagora vine
de un nobil persan. 154A scos coiful de în Dacia. ProfeŃiile Lui Zamolxe.
aur împachetat într-o pânza fină şi l-a Plecarea la zei a Lui Zamolxe.
aşezat pe o tipsie de aur purtată de
nobilul însoŃitor. 1
La acea vreme atacurile armate ale
155
Şi generalul a luat coiful de aur şi s- agatârşilor asupra dacilor au făcut ca
a apropiat de Zamolxe. 156Apoi sarcinile regale ale Lui Zamolxe să fie
ceremonios, cu un gest de respect deplin, mai dificile. 2Trebuia să răspundă cu
I la aşezat pe cap zicând: „În numele forŃă şi asta a făcut ca în mintea Sa să se
marelui Darius, imperiul persan, cel mai ducă o luptă între îndatoririle de rege şi
puternic din lume, Îl recunoaşte pe cele de Mare Preot. 3Şi Zamolxe S-a
Zamolxe Arianul ca rege al geŃilor. gândit adânc şi a înŃeles că împlinise
157
Drept pentru care primeşte Măria Ta ceea ce-şi dorise pentru neamul dacilor.
4
acest coif de aur de la Darius, Regele A înŃeles că trebuia să renunŃe de a fi
Regilor”. rege.
158
Marele Lup Alb a tradus imediat, 5
Şi curând Zamolxe a strâns marile
vorbele generalului, pentru toŃi cei căpetenii ale dacilor, în sala mare de la
prezenŃi. 159Oamenii au izbucnit în urale Sarmisegetuza, şi le-a vorbit astfel: „Sunt
strigând: „Ave! Ave! Ave!” 160Apoi s-a un om al păcii, nu al războiului. 6Dar un
făcut linişte şi Zamolxe le-a vorbit rege este uneori nevoit să facă război
tuturor: „Măritul Rege al perşilor este pentru a-şi apăra poporul. 7Legământul
foarte generos. 161Cu adevărat Darius meu cu Dumnezeu mă opreşte să dau
este Regele Regilor. 162Iată că nu şi-a ordine să fie omorâŃi duşmanii. 8Trebuie
încălcat promisiunile”. să aleg, ori să fiu un rege aşa cum e
163
Spre seară, în cinstea oaspeŃilor nevoie, ori un preot al Lui Dumnezeu.
9
persani, Zamolxe a pregătit un foc sacru, Şi hotărârea Mea este luată, vă rog să o
aşa cum se obişnuia la perşii zoroastrieni. respectaŃi. 10Voi rămâne doar preot al Lui
164
Şi, spre uimirea tuturor celor prezenŃi,
73
Dumnezeu şi va trebui ca de astăzi să vă fie afară la focul dacic, lumina Lui

alegeŃi un alt rege”. Dumnezeu era cunoscută din copilărie de
11
S-a lăsat o linişte adâncă şi Zamolxe copiii dacilor. 26Şi ei creşteau în
a părăsit demn sala. 12Dacii au înŃeles înŃelepciune din fragedă copilărie, tot aşa
lupta care se ducea în sufletul Lui cum creşteau şi copiii iudeilor după
Zamolxe. 13Şi în aceeaşi zi ei au hotărât obiceiul neamului lor. 27Că dacii învăŃau
ca rege să le fie marea căpetenie Gelu. de la orice popor ce era bun şi astfel
14
Ceremonia învestiturii noului rege a lumina neamului lor strălucea şi mai
decurs exact ca cea făcută la încoronarea puternic, aşa cum le spunea Decalogul
Lui Zamolxe. 15A fost condusă de un Lui Zamolxe.
sobor de preoŃi şi preotese în frunte cu
28
Anii au trecut şi Zamolxe a reuşit
Arian şi soŃia lui Rodia, preoteasă şi ea. să-şi facă învăŃătura cunoscută printre
16
Mai târziu noul rege Gelu a mutat multe dintre triburile dacilor şi tracilor,
capitala regatului. de-o parte şi de alta a fluviului Istru,
17
După retragerea de la domnie, până la fluviul Borysthenes în est, iar în
Zamolxe a avut mai mult timp să se vest până peste fluviul Tibiscos.
ocupe de hrana spirituală a oamenilor.
29
Cu timpul neamurile agatârşilor şi
18
Şcoala de la Sarmisegetuza s-a extins ale altor gali, s-au amestecat cu cele ale
cu noi aşezăminte în principalele cetăŃi tracilor şi până la urmă au devenit un
ale Ńării. singur popor al rumânilor.
19
Odată Zamolxe Şi-a amintit despre 30
Şi într-o zi Zamolxe a primit o
cele vorbite la Ierusalim cu profetul epistolă, adusă de negustorii greci din
Zaharia. 20Atunci Zaharia Îi împărtăşise insula Samos, de la Nestor, prietenul
Lui Zamolxe marele secret al iudeilor, Său. 31În ea se scria astfel: „Mărite Preot
taina luminii sacre aprinsă o dată pe şi prieten al meu, închinare. 32Află că am
săptămână în casele lor, obiceiul fost la Croton şi m-am întâlnit cu
Sabatului. 21Aşa Zamolxe a vrut să înŃeleptul Pitagora. 33El este bine
crească lumina în sufletele copiilor sănătos, dar are probleme cu
dacilor. 22Şi a pregătit la Sarmisegetuza concetăŃenii de acolo care se opun
un rug sacru numai pentru copii ca să le învăŃăturii lui. 34Mi-a încredinŃat o
deschidă sufletele către lumină. 23De scrisoare, pentru Tine Domnul meu, pe
atunci, pe oriunde a mers prin Dacia, care o trimit aici cu a mea. 35Află că
Zamolxe Şi-a găsit mereu timp să facă anul acesta nu pot veni în Dacia, dar
ruguri sacre anume pentru copiii este sigur că voi fi acolo în cel următor.
36
rumânilor. Primeşte din partea mea, bineŃe şi
24
Şi aşa aprinderea rugului pentru urări de sănătate. Nestor.
copii a devenit un obicei la daci şi a fost
37
Zamolxe era nerăbdător să afle
urmat veac de veac de neamul lor în veştile de la Pitagora. 38Şi i-a deschis cu
casele celor cu râvnă pentru Dumnezeu. emoŃie scrisoare şi a citit: „BineŃe de la
25
Fie că era aprinsă în case cu lumânări, Pitagora, către Zamolxe. 39ÎŃi scriu
74
discipolul meu de aici din Croton. 40La 57

Am Ńinut să ştii detalii despre un trib
cei şaptezeci şi unu de ani ai mei mă simt de-al vostru care a ajuns pe aceste
încă bine. 41Am noroc cu soŃia mea pământuri, pentru că vă seamănă. 58Am
Theano care, mai tânără fiind, are grijă cercetat şi scrierea pe care ei o numesc
de mine. 42Am probleme aici la şcoala latină. 59Este aceeaşi cu a voastră a
mea şi cu ordinul spiritual înfiinŃat de geŃilor pe care eu o cunosc de pe
mine. 43Dar ÎŃi scriu mai ales din alte pergamentul scris de Tine în Samos cu
motive. 44Am cercetat neamurile care se ani în urmă, şi pe care l-am luat aici cu
găsesc prin aceste părŃi de lume unde, în mine la Croton.
afară de greci, s-au stabilit latini, etrusci 60
şi alte triburi. 45De curând a avut loc un
Cât despre poporul Tău, geŃii, Te
moment aparte pe care łi-l transmit. îndemn să-l statorniceşti în logos,
46
Regele etrusc Tarquinius Superbus, al justiŃia, cum spuneŃi voi dreptăŃii şi
aşezării numită Roma, a fost înlăturat de adevărului. 61De dârzenie ştiu că aveŃi
supuşii săi latini, romanii. 47Află dar că parte de când lumea. 62Tracii au fost
aceşti latini sunt veniŃi de pe acele odată cel mai civilizat neam din lume de
meleaguri ale voastre din Tracia. 48O la care şi noi grecii am învăŃat, dar
legendă a latinilor vorbeşte despre eroul obiceiul jertfirii către zei i-a barbarizat.
63
lor întemeietor, tracul Eneeas. 49Latinii Ca Mare Preot al poporului Tău, Tu
poŃi să-i aduci lumina înŃelepciunii.
sunt oameni dârji şi disciplinaŃi, au în 64
sânge simŃul libertăŃii tot aşa ca şi voi Nu ştiu câte zile voi mai avea de
geŃii. 50Regele etrusc era un tiran, trăit, dar când sufletul îmi va pleca la
romanii preferă acum să trăiască sub cer, la Zeus, să mi-l chemi să se
forma politică de republică. 51Ei întrupeze în neamul vostru. 65Vei afla
preŃuiesc dreptatea, iustitia şi curajul, mai multe de la negustorul Nestor care
virtus, calităŃi izvorâte din cunoaştere. vine adesea acolo în Dacia, cât şi aici în
52 Croton.
Latinii vor creşte în putere şi au mare
66
viitor. Fie ca zeii Tăi Dumnezeu,
53
Cunosc obiceiurile religioase ale Domnazâna şi ceilalŃi să-łi dea putere şi
romanilor şi latinilor, le-am aflat să Te însoŃească în tot ce faci pentru
ritualurile şi comportamentul neamul Tău. Pitagora din Croton”.
sacerdoŃilor, preoŃi, preotese şi vestale.
54
67
Zamolxe a simŃit cu sufletul
Mare parte dintre aceste practici sacre cuvintele lui Pitagora. 68Se gândea cu
le aveŃi şi voi geŃii. 55Romanii nu aduc veneraŃie la părintele spiritual care I-a
zeilor ca jertfe fiinŃe vii, ci înŃeleg mult deschis calea către înŃelepciunea lumii.
mai bine, chiar şi decât grecii, că 69
Şi-şi spunea: „La vremea potrivită
sacrificiile către zeităŃi sunt rele şi marele înŃelept Pitagora va fi chemat în
aducătoare de dezastre şi suferinŃă. 56Iar neamul dacilor şi va purta numele de
când aceşti latini se vor uni atunci şi Decezeu. 70În viitor, voi face în aşa fel
soarta noastră a grecilor, de pe aceste încât cei care Mă urmează să cheme la
locuri din lume, va fi pecetluită.
75
nevoie sufletul lui Pitagora, căci în el se străbuni. 86ÎnŃelepŃii noştri zgriminteşii

află zece zei”. vor înfrunta veacurile cu poveŃele lor de
71
Adesea, la Sarmisegetuza, Zamolxe bine. 87De aceea tradiŃiile străvechi
îi invita pe sacerdoŃii daci, bărbaŃi şi trebuie să le transmiteŃi urmaşilor. 88Să
femei, cărora dorea să le întărească ŃineŃi păstrate în pâine semnele noastre
învăŃătura. 72Şi lor le vorbea astfel: sacre că aşa nu le veŃi uita niciodată în
„ÎnŃelepciunea este frumuseŃea sufletului. veacuri cum nu uitaŃi să mâncaŃi pâinea.
89
73
Să vă hrăniŃi din înŃelepciunea întregii ÎnvăŃăturile sacre neamului să vă
lumi. 74Dând altora lumină nu pierzi din rămână vii în minte şi să le scrieŃi iar şi
lumina ta. 75Fericirea se trăieşte pe calea iar pe tăbliŃe de aur”.
vieŃii nu la capătul drumului. 76Voi
90
Când Zamolxe a împlinit şaizeci de
preoŃii şi preotesele dacilor trebuie să fiŃi ani, L-a vizitat prietenul Nestor care I-a
modele în viaŃă. 77Să trăiŃi simplu, adus veşti despre Pitagora spunându-I:
frumos şi drept că aşa veŃi păşi pe Calea „Află că înŃeleptul, care are acum optzeci
Cerului care va crea în voi dărnicia, de ani, ar vrea să vină la Tine în Dacia,
bucuria, curajul, iubirea, virtutea, dreapta Domnul meu. 91Pitagora are probleme
judecată şi trezvia sufletului. 78Numai serioase, de viaŃă şi de moarte, acolo la
atunci oamenii vă vor urma. 79Noi, Croton. 92Unii l-au ameninŃat că-l vor
neamul dacilor, suntem fiii şi fiicele omorî. 93Ceva trebuie făcut cât se poate
soarelui şi ai luminii. 80Şi de-a pururea să de repede”. 94Şi Zamolxe a spus: „Voi
ŃineŃi minte că noi dacii suntem Poporul trimite oameni să-l aducă aici pe
Lui Dumnezeu”. Pitagora”.
81
Şi Zamolxe le-a dat îndrumări 95
În două zile s-a format o echipă de
oamenilor cum să scape de frică şi de salvare. Nestor va pleca la Croton însoŃit
teama de necunoscut spunând: „Când vă de cinci bărbaŃi daci care vorbesc şi
veŃi simŃi însinguraŃi şi neajutoraŃi să greceşte. 96Zamolxe le-a dat sarcina să-l
chemaŃi spiritele străbunilor, veghetorii aducă cu bine la Sarmisegetuza pe
nevăzuŃi ai focului sacru dacic. 82Să nu Pitagora.
vă temeŃi de moarte şi nimic să nu vă 97
Planul le-a reuşit. 98Şi aşa maestrul
rupă de Dumnezeu. 83Şi să nu glorificaŃi Pitagora L-a revăzut pe Zamolxe, fostul
suferinŃa sub nicio formă, căci suferinŃa lui învăŃăcel, după optsprezece ani.
omului este desprinderea sa de inima Lui 99
Întâlnirea lor a fost emoŃionantă. 100Şi
Dumnezeu. 84Noi oamenii suntem Zamolxe i-a spus lui Pitagora cu adâncă
alcătuiŃi în natura noastră din frumuseŃe veneraŃie: „Zeii sunt mereu cu tine
şi nesfârşire, iar natura întreagă este domnul Meu. 101Bun sosit pe pământul
opera grandioasă a Lui Dumnezeu”. strămoşilor noştri, geŃii. 102De acum îŃi va
85
Cu alte ocazii Zamolxe le-a vorbit fi temelie căci aici vei trăi în siguranŃă.
103
dacilor despre legea strămoşească, Te primim cu pâine şi sare”.
temelia spirituală a neamului, zicând: 104
Maestrul Pitagora a fost adânc
„AveŃi colinde ca să vă amintiŃi mereu de mişcat de respectul pe care i-l acorda
76
Marele Preot spunându-I: „Dacă şi regii astrul pe care pustnicii Egiptului îl

lumii ar venera înŃelepciunea omenească, venerau din deşerturile unde vieŃuiau.
123
aşa cum o faci Tu Zamolxe, omenirea ar Noi grecii Îl considerăm pe zeul Horus
trăi în bună pace şi înŃelegere”. ca fiind acelaşi cu zeul Apollon. 124Şi
105
Lui Pitagora i se pregătise o cred că vă este cunoscută credinŃa
locuinŃă, potrivită spiritului lui ascetic şi grecilor în Apollon Likeios, Apollon
vârstei, unde putea sta retras şi gânditor. Zeul Lupilor, un zeu primordial al
106
Adesea Zamolxe îl consultă asupra locuitorilor Ńinuturilor tracilor”.
unor teme spirituale şi sociale
125
Pitagora le-a vorbit despre evoluŃia
importante. 107ÎnŃeleptul era bucuros să-I în timp a isihasmului zicând: „Practicile
fie de folos. anahoreŃilor egipteni s-au răspândit şi
108
Şi Pitagora s-a obişnuit cu viaŃa de printre grecii eremiŃi. 126Metodele numite
la Sarmisegetuza. 109A cunoscut pe tinerii de noi isihaste, cuvântul hesychia
aspiranŃi la preoŃie. 110Şi vroia să le însemnând liniştire, sunt o tradiŃie
predea lecŃii filosofice despre isihasm. spirituală distinctă. 127În Egipt, de unde
111
Zamolxe a fost foarte bucuros când a îşi trage originea, isihasmul practica
auzit despre dorinŃa lui Pitagora. 112Şi rugăciunea către zeul Horus. 128Se stătea
toŃi cursanŃii de la Sarmisegetuza au fost într-o postură comodă, însoŃită de
chemaŃi să ia parte la lecŃiile maestrului. respiraŃie controlată şi de meditaŃie
asupra inimii. 129Atunci practicantul îşi
113
Marele Lup Alb era interpretul lui imagina un soare strălucind. 130Noi grecii
Pitagora. 114Încă de la prima lecŃie a lui am adaptat metoda, păstrăm intactă
Pitagora, Marele Lup Alb a adaptat practica în sine, 131dar facem rugăciunea
termenii din limba greacă în cea dacă. către Apollon astfel: Zeule Apollon adu-
115
Şi aşa hesychasmos a devenit isihasm, mi soarele Tău în inimă. 132Iată de ce
iar hesychia, isihia. această rugăciune se numeşte
116
Maestrul Pitagora şi-a păstrat Rugăciunea MinŃii în Inimă”.
modul de predare. 117łinea trează atenŃia 133
Un tânăr dac, dintre cei prezenŃi, a
participanŃi care puteau să-i pună
spus: „Ne întrebăm dacă noi dacii o
întrebări asupra temele prezentate. 118Mai
putem adapta pentru divinitatea noastră,
întâi Pitagora a expus originea şi
Dumnezeu?” 134Şi Pitagora a răspuns:
principiile metodei isihaste. 119Apoi a „Fireşte. 135Şi chiar aşa vom face. Vom
structurat conceptul la noile condiŃii spune: Doamne Dumnezeule adu-mi
spunând: „Isihasmul este o modalitate de soarele Tău în inimă. 136Şi haide să o
liniştire a omului în cele trei planuri, cel practicăm chiar acum”.
al trupului, cel al minŃii şi cel al
sufletului. 120Metoda îşi are originea în
137
ÎnvăŃăceii au urmat instrucŃiunile
Egipt. 121Acolo practicanŃii retragerii se maestrului. 138Rugăciunea MinŃii în
numeau anahoreŃi, în traducere „cei care- Inimă a durat timp de o jumătate de oră.
139
L urmează pe Horus”. 122De menŃionat că Pe timpul inspirului respiraŃiei,
zeul Horus reprezintă soarele la răsărit, cuvintele erau pronunŃate mental.
77
140
Concomitent fiecare dintre participanŃi iar noi dacii am renăscut datorită acestui
a vizualizat un soare răspândindu-şi om al Lui Dumnezeu. 158Şi de-a pururea
razele din inima proprie. ŃineŃi minte vorbele lui Pitagora:
141
Şi la sfârşit Pitagora le-a explicat: Respectă-te pe tine, respectă-i pe ceilalŃi,
„Această metodă este de o mare valoare. fii răspunzător pentru toate acŃiunile
142
Ea purifică trupul, mintea şi sufletul, tale”.
creează ordine în viaŃa omului care o
159
Au trecut cincisprezece ani de la
urmează perseverent, căci mintea revenirea Lui Zamolxe în Dacia. 160La
coboară în inima cea luminată. cei şaizeci şi trei de ani, Zamolxe se
143
Rugăciunea MinŃii în Inimă conduce simŃea în putere. 161Avea destul timp să
omul la renaşterea în spirit, la întărească ceea ce întemeiase, se ocupa
transformare interioară şi la devenirea mai ales de cei care erau deja în preoŃie.
162
omului întru fiinŃă conştientă de propria-i Călătorea mult prin Dacia participând
existenŃă”. la serviciile religioase şi la inaugurarea
144
Au trecut trei ani de la venirea lui templelor.
Pitagora la Sarmisegetuza. 145ÎnŃeleptul
163
Şi Zamolxe a pus câŃiva oameni să-i
avea optzeci şi trei de ani. 146Într-o zi pregătească o locuinŃă subterană la
sufletul i-a plecat la zei. 147Şi Zamolxe Apolovraci. 164Vroia să stea acolo un
le-a adus la cunoştinŃă preoŃilor daci ai timp ca ascet. 165Se ştia din legende că în
sanctuarului spunându-le: 148„Pentru vechime trăise la Apolovraci chiar zeul
marele înŃelept Pitagora vom face un foc Apollon Likeios, vindecătorul, vraciul.
166
al nemuririi dacice cum nu s-a mai văzut Retras din lume, Zamolxe era cu
vreodată. 149PregătiŃi toate cele necesare sufletul mai aproape de Dumnezeu şi
pentru mâine la ora prânzului!” Domnazâna, de la care vroia să
150
A doua zi, la amiază, soarele primească îndrumări.
strălucea perpendicular peste aşezarea
167
Şi au trecut trei ani, timp în care
Sarmisegetuzei. 151Oamenii s-au strâns în Zamolxe nu s-a întâlnit decât cu câŃiva
număr mare să participe la momentul membri ai familiei Sale care-L îngrijeau.
solemn. 152În liniştea deplină Zamolxe a 168
Clipele şi Le petrecea cu gândul la zei
aprins rugul. 153Şi le-a vorbit oamenilor şi ajunsese la adânci profunzimi ale
despre Pitagora astfel: „Marele înŃelept a spiritului. 169Şi după timpul celor trei ani
strălucit ca soarele în timpul vieŃii sale. Zamolxe s-a arătat şi altor oameni spre
154
Să-l vadă acum soarele Amen pe care bucuria tuturor. 170În anii ce au urmat
el l-a venerat în Egipt. 155A fost un Mare Zamolxe i-a învăŃat pe câŃiva preoŃi daci
Preot al lumii. 156Când neamul nostru va marile taine ale nemuririi pe care le
avea nevoie de un om al luminii, care să aflase de la Domnul în timpul cât stătuse
reformeze casta preoŃilor, atunci să retras de lume.
cheme sufletul lui Pitagora şi să-i spună 171
Era iarnă, în ziua de Crăciun când
Decezeu, căci avea în el spiritele a zece Zamolxe împlinise optzeci şi opt de ani.
mari zei ai lumii. 157El a plecat sus la zei, 172
De mult timp toŃi Îl priveau cu
78
veneraŃia dată unui zeu. 173Zeul cu şi înŃelepciunea străbunilor vie. 192Dacă

Tâmpla Ninsă simŃea că I se apropia în numele Lui Dumnezeu şi al iubirii vor
timpul când va pleca la Dumnezeu veni la voi oameni cu o învăŃătură străină
Fărtatul. 174SoŃia Sa Bendisa murise în care vor să vă dezbine, să vă distrugă
iarna trecută, cu câteva zile după până în temelii templele sacre şi să vă
aniversarea zilei Lui de naştere. 175Într-o şteargă scrierile sacre, să nu îi ascultaŃi.
193
noapte Bendisa I-a apărut în vis şi I-a Ei vor să vă facă să pierdeŃi calea cea
spus: „Te aştept Domnul meu. 176ToŃi cei dreaptă, să fiŃi ca vitele înjugate, obidiŃi,
de aici, unde eu mă aflu, suntem să căraŃi în spinare o cruce pe care în
nemuritori”. locul soarelui nostru luminos se va afla
177
Se apropia primăvara şi s-a dus corpul unui om mort. 194Acei oameni ai
vestea că atunci când ziua va fie egală cu întunericului, îmbrăcaŃi în veşminte
noaptea va avea loc la Sarmisegetuza o negre, vor pretinde că vin de la
mare adunare a căpeteniilor neamului. Dumnezeu, şi că Fiul Lui Dumnezeu s-a
178
Le va vorbi Zamolxe Zeul. 179Ştiau că întrupat undeva în lume şi că ei aduc
vor primi poveŃe pentru salvarea lumină sufletelor rumânilor. 195Să nu îi
sufletelor. credeŃi! 196Ei venerează sângele unui om
mort şi vor încerca să vă dea să beŃi
180
Şi în sala cea mare se adunase simbolic, sub forma unei băuturi
multă lume. 181Nu lipseau regele, preoŃii
alcoolice, din acel sânge, ca să vă ia
şi nobilii cei mai de vază. 182Zamolxe le-
minŃile. 197Să-i alungaŃi dintre voi, să
a vorbit astfel: „Poporul Meu, popor de
fugiŃi de ei! 198Să nu uitaŃi vreodată de
la izvor, oameni de la râuri, rumâni. 183A focul sacru dacic şi de sufletele
sosit vremea ca Eu să merg la Dumnezeu străbunilor. 199Aşa inimile voastre nu vor
Fârtatul şi să las preoŃia de pe pământ fi cuprinse de lanŃurile robiei. 200Să
Marelui Lup Alb. 184El vă va fi Mare
păstraŃi cultul strămoşilor, să respingeŃi
Preot. 185Să-l ascultaŃi căci neamul nostru cultul morŃilor”.
are mare viitor. 186Şi vă mai spun că
dobândirea salvării sufletului este atunci
201
„Nu, nu, nu vrem să se întâmple
când omul ajunge la înŃelepciune. aceasta mărite zeu” au strigat oamenii.
202
187
Aceasta să vă fie menirea în viaŃă, să Şi Zamolxe a continuat spunând: „Să
ajungeŃi înŃelepŃi. 188Salvarea omului Mă chemaŃi mereu în minŃile voastre, că
înseamnă omul care se divinizează, nu acolo-Mi voi face cunoscută prezenŃa.
203
divinul care se umanizează. 189Căci Să aprindeŃi focuri sacre pe oriunde
divinul care se umanizează doar ajută veŃi fi şi aşa vă veŃi păstra sănătoşi şi
omului care se divinizează”. însănătoşi, iar duhurile întunericului s-or
duce înapoi în pustiurile unde hălăduiesc.
190
Într-o linişte adâncă Zamolxe le-a 204
Şi ŃineŃi minte că ceea ce spuneŃi în
spus celor prezenŃi despre un viitor
prezenŃa focului sacru dacic Le spuneŃi
posibil astfel: 191„Toate în viitorul
zeilor, Lui Dumnezeu şi Domnazânei”.
apropiat ar putea fi bune, păstrând în
sufletul vostru lumina focului sacru dacic
205
MulŃimea adunată Îl asculta pe
Zamolxe cu sufletul la gură. 206Şi Marele
79
Lup Alb scria cuvânt cu cuvânt vorbele justiŃia, 220şi se va menŃine aşa prin
Lui Zamolxe care continua să le grăiască chemarea la focul sacru spre întrupare a
astfel: 207„Nu uitaŃi că natura, cu toŃi zeii sufletului marelui înŃelept Pitagora care
şi zânele ei, este sacră, îngrijind-o vă se va numi Decezeu, căci are în el zece
îngrijiŃi de voi. 208AduceŃi-vă aminte mari zei ai lumii. 221VeŃi păstra vatra
mereu să vă bucuraŃi la întâlnirile cu zeii nemuririi dacilor arieni mereu aprinsă
şi aşa să ştiŃi că lumina există în inimile supraveghind aprinderea focurilor sacre
voastre. 209Focurile sacre rituale să le la altarele zeilor. 222Şi aşa întunericul se
păziŃi să fie mereu curate, fără sacrificii va împrăştia. 223De veŃi păstra apele
de orice fel. 210De Mă veŃi avea în curate şi limpezi atunci frumosul vieŃii
sufletele voastre, ca strămoş al vostru, vă va rămâne în inimi. 224Dacă urgiile
veŃi păşi pe calea vieŃii Ńinând ca şi acum istoriei ce va urma vor face ca flacăra
drumul vieŃii frumoase”. sacră să nu vă mai lumineze calea spre
211
ToŃi cei ce ascultau simŃeau iubirea Dumnezeu şi Domnazâna, urmaşii noştri
Lui Zamolxe pentru ei ca o pavăză în să o reaprindă mereu şi mereu de la focul
toate clipele vieŃii lor. 212Şi Zamolxe le-a sacru făcut de preoŃi şi preotese. 225Să
mai spus: „Dacă daŃi ca ofrandă Lui aprindeŃi des focurile sacre, căci prin ele
Dumnezeu, pâine, fructe, mâncare pe veŃi Ńine legătura cu spiritele străbunilor
care în numele Lui Dumnezeu le oferiŃi neamului”.
oamenilor nevoiaşi, veŃi primi de la alŃi
226
Şi dacii L-au întrebat cu speranŃă în
oameni ceea ce voi oferiŃi. 213Şi ceea ce glasuri: „Când vei veni din nou printre
daŃi să fie însoŃit de lumina focului sacru. noi zeul nostru iubitor de oameni?”
214 227
Pomana este bună, dar jertfa este rea. Zamolxe a răspuns: „Eu sunt cel ce
215
Eu voi pleca curând dintre voi”. sunt, un om iubitor de oameni. 228Când
216
Şi în liniştea adâncă Zamolxe a mai veŃi vedea chipul meu şi ale străbunilor
spus: „În viitor când veŃi putea auzi noştri că vă privesc din stâncile munŃilor
chemarea Marelui Lup Alb, dezbinarea sacri, cogaionii, să ştiŃi că ne gândim la
va înceta între voi. 217Şi când îi veŃi voi. 229Când vă veŃi apropia cu evlavie de
recunoaşte chipul în stâncile munŃilor şi chipurile noastre din piatră în măreŃia
veŃi venera sufletul lui, şi-i veŃi auzi munŃilor să ştiŃi că inimile voastre încep
glasul cum vă cheamă, atunci să ştiŃi că să se cureŃe. 230Cu treizeci de ani înainte
puterea neamului va creşte şi doar atunci de a se împlini de douăsprezece ori câte
veŃi fi iarăşi lângă mine cu sufletele două sute şaisprezece ani de la timpul
voastre”. când am venit Eu pe lume, o stea va
străluci puternic mult timp pe cer.
218
Zamolxe Arianul ştia că misiunea 231
Atunci să ştiŃi că spiritul meu s-a
Lui pe pământ se apropia de sfârşit, aşa
coborât în mijlocul neamului şi spiritele
cum I-o menise tatăl său Crăciun, aceea a
străbunilor se vor întrupa timp de treizeci
unui om născut din foc. 219Şi le-a mai
de ani. 232Şi când se vor împlini de
vorbit oamenilor astfel: „Casta douăsprezece ori câte două sute
preoŃească este puternică în dreptate, şaisprezece ani de la timpul când am
80
venit pe lume să ştiŃi că sufletele vorbit celor prezenŃi astfel: „De astăzi
neamului nostru au coborât în urmaşii neamul nostru al rumânilor, al dacilor
noştri. 233Şi abia după aceea esenŃa arieni va sărbători în fiecare an la sosirea
sufletului Meu va reveni, înapoi la primăverii, la învierea naturii, ridicarea
Dumnezeu şi Domnazâna, după ce le-a la cer a sufletului Lui Zamolxe, trimisul
trezit pe cele care hălăduiau pe ceresc. 248Va fi Sărbătoarea Primăverii,
pământurile dacilor arieni. 234Eu nu Paştile, când ne înveselim de mai multă
cobor în lume în trup, ci doar în suflet. lumină şi mai puŃin întuneric. 249Atunci,
235
Nu veŃi avea un salvator în carne şi la câteva zile după ce ziua este egală cu
oase, ci un spirit călăuzitor”. noaptea, vom serba Învierea Lui
236
Şi a doua zi Zamolxe le-a spune Zamolxe. 250Chemăm astfel ca o părticică
celor de aproape ultimele Sale cuvinte din sufletul Lui să învie în noi. 251Ştim că
astfel: „Să Mă daŃi focului de unde M-am El s-a dus acolo în cer şi sufletul Îi este
născut în spirit. 237Să-Mi ardeŃi trupul viu alături de Dumnezeu, Domnazâna, de
mort deasupra peşterii de la Apolovraci. iubita Lui soŃie Bendisa, de tătânele
238
Acolo sufletul Meu va mai reveni ca Crăciun şi de maica Lui Vetra. 252Noi
să stea de vorbă cu novacii şi să asculte urmaşii lor vom face din întreaga Dacie,
susurul râului care curge mai jos”. Grădina Maicii Domnului Zamolxe,
239
Apoi suflarea i s-a rărit şi a încetat. Grădina Raiului Dac, care într-o zi va
240
Omul zeificat de oameni a murit. cuprinde sufletul întregii lumi. 253În veci
este cinstit Zamolxe nemuritorul, Făt-
241
Şi Marele Lup Alb a mers afară la Frumos al neamurilor tracilor. 254Aşa să
oamenii care aşteptau şi le-a spus cu glas ne ajute Dumnezeu! Zău!”
puternic. „Zeul cu Tâmpla Ninsă,
Făuritorul de Inimi, a plecat la
255
La câteva zile de la plecarea Lui
Dumnezeu Fărtatul şi la Mama noastră Zamolxe la zei, Marele Lup Alb a
Domnazâna. 242Sufletul I S-a eliberat din pregătit cioplirea unui obelisc. 256O
carne, dar o parte rămâne cu uriaşii, cu echipă de meşteri a făcut obeliscul de la
novacii rumânilor şi cu întregul Lui Apolovraci, dintr-o piatră dură înaltă de
popor. 243După măsura înŃelepciunii, a câŃiva metri, simbol al muntelui creaŃiei.
257
faptelor şi a virtuŃilor Sale noi spunem că Secole de-a rândul, generaŃii de daci
Zamolxe Arianul, Zeu al VieŃii şi al au venit neîncetat la obelisc, ca să
Învierii, este Fiul Lui Dumnezeu”. reaprindă mereu focul sacru dacic.
258
Credincioşii chemau la focul viu
244
Trupul omului-zeu a fost pregătit prezenŃa Spiritului Lui Zamolxe, un Făt-
pentru incinerare aşa cum şi-a dorit, Frumos însoŃit la dreapta de soare şi la
deasupra peşterii de la Apolovraci. 245Şi, stânga de lună sau apărând cu soarele în
după obicei, în timpul ritualului de
faŃă şi cu luna în spate.
înălŃare a sufletului Lui la cer, un
ciobănaş a cântat dintr-un fluieraş.
259
După trecerea Lui Zamolxe la
Dumnezeu, Marele Lup Alb, a scris
246
Şi rugul s-a stins. 247Apoi Marele istoria despre Zamolxe. 260Şi a cuprins
Lup Alb, Mare Preot al dacilor, le-a vorbele Lui de înŃelepciune într-o carte a
81
276
învăŃăturilor, Legile Lui Zamolxe, o ZeiŃa era înfăŃişată purtând două cosiŃe
scriptură a iubirii de oameni, o lege a blonde lăsate pe spate. 277Cultul Bendisei
strămoşilor şi a obiceiului pământului. a dat naştere legendelor şi miturilor cu
261
GeneraŃiile de oameni care au urmat Ileana Cosânzeana.
au păstrat legile în suflete şi au rescris 278
Şi treptat preoŃia Lui Zamolxe s-a
mereu pe plăcuŃe de aur înŃelepciunea pe răspândit peste tot în Ńinuturile tracilor.
care Zamolxe a lăsat-o pentru veşnicie 279
S-a dus vestea în toată lumea despre
poporului dacilor. meşteşugul vindecării sufletelor, al
262
Cu timpul au apărut în Dacia minŃilor şi al trupurilor ştiut de preoŃii
altarele Lui Zamolxe. 263Lumina focului zamolxieni, care erau medici cu renume.
sacru trezea sufletul omului la adevărul 280
Ei îi învăŃau pe oameni să urmeze
sufletului Lui Dumnezeu. 264Oamenii s- dărnicia, bucuria, curajul, iubirea,
au deprins să-L venereze pe zeul virtutea, dreapta judecată şi trezvia
Zamolxe. 265PreoŃii zamolxieni oficiau sufletului. 281Şi-i mai îndemnau să nu se
îmbrăcaŃi în alb. 266Ei au menŃinut cu teamă de moarte şi să ştie că sunt
perseverenŃă cultul focului sacru dacic, nemuritori.
Focul Lui Zamolxe, Focul Viu. 267S-a
răspândit şi obiceiul botezului cu apă vie,
282
S-a răspândit şi obiceiul oferirii
foc sacru şi Spiritul Lui Zamolxe. darurilor iarna la aniversarea naşterii Lui
Zamolxe. 283Despre daruri oamenii
268
Iar atunci când aveau prilejul, dacii spuneau că vin de la Moş Crăciun, tatăl
aprindeau Rugul Lui Zamolxe, focul Lui Zamolxe, bătrânul care umbla pe cer
sacru de proporŃii mai mari, pentru într-un car tras de cerbi şi apoi cobora
folosul tuturor. 269În preajma focului prin sate cu sacul plin de daruri. 284Şi mai
dacic se cântau balade şi se invocau credeau că şi cu uşile închise moşul tot le
Psalmii Lui Zamolxe, versete create şi intra noaptea pe coşul sobei în casă, ca să
folosite de Însuşi Zamolxe. 270SacerdoŃii lase din preŃioasa lui sarcină şi din
zamolxieni le-au introdus treptat în bucuria de a împărtăşi cu alŃii iubirea
serviciile rituale. 271Ei foloseau crucea al pentru fiul său Zamolxe. 285Anual, în
cărui simbol solar din mijloc, floarea ziua de Crăciun, dacii serbau atât
vieŃii, Îl reprezenta pe Însuşi Zamolxe, naşterea Lui Zamolxe cât şi pe Moş
zeul solar. Crăciun cel darnic.
272
Şi cu timpul dacii, mai ales femeile,
s-au deprins să O venereze ca zeiŃă pe ☼☼☼
Bendisa, soŃia Lui Zamolxe, zâna
dragostei, a fertilităŃii şi a elementelor
naturii. 273Ea urzea destinele oamenilor,
iar căsătoriile rumânilor aveau loc în
prezenŃa Bendisei. 274Şi Bendisei I s-au
înălŃat temple şi altare în toată Dacia.
275
Sărbătoarea Bendisei, numită bendi
deia, avea loc în timpul lunii florilor.
82

CARTEA NEMURIRII Sau CALEA LUI ZAMOLXE ARIANUL FIUL LUI DUMNEZEU PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CARTEA NEMURIRII Sau CALEA LUI ZAMOLXE ARIANUL FIUL LUI DUMNEZEU PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼☼

Calea Lui Zamolxe Arianul

© Proprietate publică (Public Domain)

CAPITOLUL 1 bună, fii aici la noi stăpână, acestor tineri

„Mâine e sărbătoare la câmpie. Să 97

nouăsprezece ani. 145Familia se pregătea altele. 11Crăciun avea cu el şi grăunŃi de

un copilandru, de vreo cincisprezece ani, lor”.

mari cum va decurge ucenicia voastră pe neorânduiala umană în multiplele ei

zei”. 117Atunci Pitagora a zis: „Este cât se 132

existe semne care să indice direcŃii de 86

este de ajuns. 12Egiptenii folosesc o

şi pe tatăl şi în general pe cei care sunt predispun la caracteristici diferite. 73De

o tehnică repetitivă pe care noi grecii o Când Pitagora, Zamolxe, Heraclit şi

numim hesychasmos, isihasm”. Sibila au sosit la magnificul templu al

rudele mele prosperă, au din abundenŃă flăcările şi a lăsa gândurile să curgă

condus oaspeŃii la port unde şi-a luat Când

şi oamenii de pe meleagurile lui, ajute să-Şi poată împlini cu bine

trupelor persane scrisoarea lui Pitagora închinăciune şi respect de la Pitagora

credinŃele voastre?” 42Zamolxe a fiecare dimineaŃă lemnele pentru focul

după Pitagora. 209Deci Zamolxe avea 226

soarelui cu aripi. Zamolxe pleacă spre 16

onoare, respect şi ajutor oriunde s-ar cunoştinŃă cu profeŃii timpului acela, pe

pe Zamolxe cu respect şi admiraŃie Zamolxe şi Marele Lup Alb au fost

domnul nostru?” spune rugăciuni şi invocaŃii către Iehova.

faceŃi! 65Vă asumaŃi suferinŃa datorită va fi măcelărit de duşmani, dar Iehova va

transportaŃi cu bărcile la Teba. 98Va fi un 114

alte cuvinte participi conştient la propria Şi Zamolxe s-a adâncit în gândurile

existenŃă şi astfel nu mai eşti dus de profunzimii ideilor expuse de Senefer.

de statui ale marelui faraon Ramses II şi de acolo care 182

sacru în prezenŃa câtorva persoane care „Domnul meu, aş dori să văd

numit hitiŃi, oameni veniŃi de undeva de întrebat pe Zamolxe: 62„Domnul meu, să

mai largă. 124Dacă neamul Meu o va de sclavi. 143Şi Zamolxe a răscumpărat

Sarmisegetuza. Inaugurarea şcolii de plaiurile sau gurile de rai ca la noi.

tatăl-Său sau lucra pe ogor cu Bendisa, Sarmisegetuza. 52Vroiau să ridice câteva

dacilor arieni. 71Aşa să ne ajute Domnul să devină preoŃi şi preotese. 89Propunerea

cerate, pe diferite Ńesături textile ceruite presbiteri şi presbitere care doreau ca

CAPITOLUL 11 aştepta cu sufletul la gura ceea ce va

sufletului. 28Şi îi îndemna pe daci să creaŃia din Dumnezeu şi Domnazâna,

au convins că nu avem intenŃii ostile faŃă Zamolxe a făcut invocaŃii în limba

Dumnezeu şi va trebui ca de astăzi să vă fie afară la focul dacic, lumina Lui

discipolul meu de aici din Croton. 40La 57

nevoie sufletul lui Pitagora, căci în el se străbuni. 86ÎnŃelepŃii noştri zgriminteşii

Marele Preot spunându-I: „Dacă şi regii astrul pe care pustnicii Egiptului îl

veneraŃia dată unui zeu. 173Zeul cu şi înŃelepciunea străbunilor vie. 192Dacă

S-ar putea să vă placă și