Exerciţii

,,Şi după atâta cultură generală, aş putea să nici nu vă mai duc la şcoală. Să vă las să
treceţi glonţ pe lângă ea şi să vă continuaţi viaţa la cinema. Sau să vă dau un certificat din care să
reiasă, clar, că sunteţi mai deştepţi decât, la un loc, un cal şi un ţânţar. Că ştiţi că răsare o stea
doar atunci când n-are nor pe ea. Că aţi primit nota zece la învăţat ca pe <<Unde eşti, Chimiţă?
>>.

E nevoie de o cretă, de nşte caiete şi de cerneală, din care, dacă ţi le aruncă cineva
înainte, iese o şcoală. Iat-o: dacă vă uitaţi bine peste jucării şi păuşi, se şi văd două sau trei uşi.
Printre coarnele de melci se mai zăresc încă douăzeci. Fiecare seamănă cu o carte. Trebuie să le
deschizi şi să le închizi tu singur pe toate.

În clasă stau copii atenţi şi se fac premianţi ori repetenţi. Primii clipesc din gene la tabla
neagră, pe care sunt făcute fel de fel de desene. Ceilalţi se uită mai pe îndelete la burete. Îşi aduc
aminte că buretele l-au mai văzut undeva, aşc că ei se gândesc la mare în continuare. Copii, aici
o să aflaţi o mulţime de poveşti foarte frumoase despre munţi, şi terase şi case. Totul e să
ascultaţi tăcând şi să vorbiţi în gând. Când veţi auzi un clopoţel, după un ceas, să ştiţi că vi s-a
dat drumul şi la glas. Puteţi da fuga afară şi acolo vă puteţi juca. Ora este pentru învăţat, iar
recreaţia pentru uitat. Dacă voi n-aţi uita aşa de repede cunoştinţele folositoare, recreaţia cred c-
ar fi de o zi. Dar iată, sună după zece minute şi trebuie să alergaţi la locurile voastre foarte iute.
Că urmează cine ştie ce socoteală cu cine ştie care portocală. Cu cât creşte un om când se ridică
în picioare? (Asta se numeşte adunare.) Unde se duce ursul după ce nu găseşte miere? (Asta se
cheamă scădere).

Şi, tot aşa, venind şi plecând, îmvăţând şi uitând şi iar învăţând, o să vă pomeniţi că ştiţi
pe dinafară şcoală după şcoală. Asta puteţi s-o observaţi singuri, uitându-vă nu în alte părţi, ci în
cărţi.
Cărţile or să fie tot mai mari, iar pozele tot mai mici, întâi ca nişte păpuşi, apoi ca nişte
furnici.
Când nu veţi mai vedea nicio poză în nicio carte, să ştiţi că aţi ajuns cu învăţatul şi cu
uitatul foarte departe”.

Marin Sorescu, La şcoală, dar nu rămânem acolo, din volumul Unde fugim de-acasă
1. Citește textul de mai sus. Care este tema acestuia? Alege dintre următoarele variante sau
propune tu alta, justificându-ți alegerea:

a. cartea; b. copilăria; c. școala; d. vacanța.

2. Cui îi aparține vocea care vorbește în textul dat? Unui adult sau unui copil?

3. Cui i se adresează această voce?

4. Modul de adresare a celul care comunică în text este:

a. familar; b. glumeț; c. indiferent; d. sobru.

5. Primul paragraf al textului amintește de jocul Unde ești Chimiță?. Citește cu atenție
prezentarea acestuia.

6. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect și motivează alegerea făcută.

Prezentarea jocului Unde ești Chimiță? este un text:

a. descriptiv literar; b. descriptiv nonliterar; c. explicativ; d. nartiv literar; e. narativ nonliterar; f.

multimodal.

7. Explică felul în care interpretezi secvența: Toate astea le-ați învățat ca pe Unde ești Chimiță?.

8. Explică semnificația următoarei afirmații din text: Ora este pentru învățat, iar recreația
pentru uitat.

9. În penultimul paragraf există două comparații. Identifică-le și explică semnificația acestora.

10. Cui i se adresează cărțile cu multe poze? Dar cele cu poze puține? Precizează cine ar putea fi
cel căruia i se adresează cărțile fără poze. Motivează-ți răspunsurile.

11. Formulează ultima idee principală a textului.

12. Transformă propoziția: Copii, aici o să aflați o mulțime de povești foarte frumoase despre
munți, și terase și case în:

a. propoziție simplă;
b. propoziție negativă.

13. Precizează dacă afirmațiile de mai jos sunt adevărate sau false.

a. În clasă stau copii atenți și se se fac premianți ori repetenți. este un enunț imperativ. A F

b. Unde se duce ursul după ce nu găsește miere? este un enunț interogativ. A F

14. Construiește un enunț asertiv, un enunț interogativ, un enunț exclamativ și un enunț

imperativ în care să folosești verbul a asculta.

15. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al următoarelor cuvinte: răsare,
folositoare și recreația.

16. Caută, în text, trei perechi de cuvinte care sunt antonime.

17. Notează, din text, șase cuvinte din câmpul lexical al școlii.

18. Ordonează alfabetic următoarele cuvinte: melc, mulțime, miere, munte, mare, minut.

19. Precizează litera corespunzătoare răspunsului corect:

A. În cuvântul continuare, litera u transcrie:

a. o vocală; b. o consoană; c. o semivocală.

B. Literele i și u din cuvântul iute transcriu, pe rând:

a. o vocală și o semivocală; b. o semivocală și o vocală; c. două vocale.

C. În cuvântul recreație există:

a. trei vocale; b. patru vocale; c. cinci vocale.

D. Sunetele care alcătuiesc cuvântul stea sunt, pe rând:

a. consoană, consoană, vocală, vocală;

b. consoană, consoană, semivocală, vocală;

c. consoană, consoană, vocală, semivocală.

E. În cuvântul chichiță există:

a. opt litere, opt sunete;

b. opt litere, șase sunete;

c. opt litere, patru sunete.

20. Asociați cuvintele de mai jos cu cifra corespunzătoare numărului de silabe.

cinema ceas recreație 1 2 3

socoleală țânțar 4 5

21. Rostește corect cuvintele: adunare, furnici, premianți, terase și precizează care este vocala
neaccentuată.

22. Lui Marin Sorescu îi place să folosească în mod jucăuș cuvintele, pentru a construi propoziții
în care unele cuvinte au sonoritate asemănătoare, ca într-o poezie. Găsește și tu alte vuinte decât
cele din textul dat care să aibă sonoritate asemănătoare cu următorii termeni: cretă, burete,
jucării, reacreați, oră, păpuși.

23. Precizează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele: ea, cinema, trei, neagră, la, sună.

24. Scrie în caiet modul, timpul, persoana și numărul următoarelor verbe din text:

-ați primit

-clipesc

-o să aflați

-veți auzi

25. Trece verbele din enunțurile de mai jos la timpul precizat între paranteze.

,,Că știți (imperfect) că răsare (perfect simplu) o stea doar atunci când n-are (perfect simplu) nor
pe ea. Că ați primit (mai-mult-ca-perfect) nota zece la mare și ați ajuns (mai-mult-ca-perfect) cu
lecția dincolo de ninsoare.”

26. Identificați în ultimul enunț al textului celor două verbe auxiliare, precizând timpul pe care îl
formează.
27. Separă substantivele articulate de cele nearticulate, precizând în cazul primelor felul
articolului.

-școală

-un certificat

-mare

-coarnele

-o carte

-ursul

-cărțile

-niște păpuși

-poză

28. Identifică în cele două enunțuri de mai jos, substantivele care îndeplunesc rolul de subiect,
respectiv de atribut, precizând felul, genul și numărul acestora.

-Că știți că răsare o stea doar atunci când n-are nor pe ea.

-Printre coarnele de melci se mai zăresc încă douăzeci.

29. Selectează A dacă enunțul este adevărat și F dacă este fals:

a. În propoziția În clasă stau copii atenți există un adjecitv. A F

b. Adjectivul din propoziția Copii, aici o să aflați o mulțime de povești foarte frumoase despre
munți, și terase și case, este la gradul de comparție superlativ relativ de superioritate.

c. În propoziția Printre coarnele de melci se mai zăresc încă douăzeci există un numeral ordinal.

d. În propoziția Primii clipesc din gene la tabla neagră există un numeral cardinal.

30. Câte pronume personale sunt în enunțul: Trebuie să le deschizi și să le închizi tu singur pe
toate? Identifică-le și precizează persoana și numărul lor.
31. Descrie sala ta de clasă, într-un text de 5-10 rânduri, folosind patru adjective la grade de
comparație diferite. Transcrie apoi cele patru adjective, precizând pentru fiecare gradul de
comparație la care le-ai utilizat.

32. Redactează o compunere de 10-15 rânduri despre vacanța de vară. Tu decizi dacă va fi un
text narativ sau unul explicativ. Este important să respecți etapele scrierii și normele de
ortografie și de punctuație, iar compunerea ta să aibă introducere, cuprins și încheiere.