In Ziua 4 morula este încă înconjurată de zona pelucida - în această zi, zigotul se găsește în ostiul uterin

al trompei; In ziua a 4-a de la fecundare la unul din polii zigotului se formează o cavitate, numită
cavitatea blastocistului ; la polul opus cavităţii, numit şi pol embrionar, se formează embrioblastul
Din ziua 5, apare stadiul de blastocist
In ziua 6-7 Prin apariția acestei cavități, butonul embrionar este împins excentric, iar blastocistul se
polarizează: ▪ un pol embrionar - locul cu butonul embrionar. ▪ un pol abembrionar - important pentru
nidație.
In ziua 8 se constată diferențierea a 2 structuri celulare
In zilele 9 și 10 - între citotrofoblast și discul embrionar apare o structură nouă = mezenchim
extraembrionar - acesta are originea în citotrofoblast prin diferentiere - un tesut lax care ocupa ulterior
spatiul liber dintre citotrofoblast si embrion
In zilele 10-12 - în grosimea mezenchimului extraembrionar apar spații de clivaj, care confluează și
formează o cavitate = celom extraembrionar - în acest timp, mezenchimul extraembrionar se clivează
și se împarte în 2.
In ziua 13 apar modificări la nivelul discului embrionar:- vezicula vitelină primitivă devine veziculă
vitelină secundară/definitivă.
In ziua 14 apare prima schiță de polarizare a discului embrionar = placa procordală= o zonă de
aderență mai puternică a endoblastului la ectoblast, spre viitoarea extremitate cefalică a discului
embrionar.
În a 15-a zi în axa acestui ovul şi în partea în care mai târziu se va dovedi a fi caudală se schiţează aşa
numita „linie primitivă” pe care se creează un jgheab până la mijlocul câmpului embrionar unde se va
termina cu o tumefiere denumită nodulul lui Hensen.
In zilele 15 și 16 pe fața dorsală a discului embrionar, la nivelul ectoblastului, apare linia primitivă în
dreptul ei au loc procese intense de proliferare și diferențiere celulară - extremitatea cranială este
marcată de un nodul primitiv - acesta prezintă central o fosetă primitivă - în dreptul liniei primitive apar
celule sferice care pătrund în ectoblast și endoblast și migrează în toate sensurile, formând a 3-a foiță
embrionară = mezodermul / mezoblastul - mezoblastul respectă 2 regiuni la nivelul cărora nu pătrunde
între ectoblast și endoblast: placa procordală -> viitoarea membrana orofaringiană  membrana cloacală
În ziua a 16-a apare diverticulul alantoidian printr-o evaginare a endoblastului în manşonul de
mezoblast.
In ziua 16 vezicula vitelină definitivă trimite o prelungire spre pediculul de fixație = prelungire
alantoidă. In ziua 17 din dreptul fosetei primitive apare o invaginare celulară = procesul notocordal -
acesta se găsește în grosimea mezoblastului - lumenul lui = canalul procesului notocordal.
Între a 18 şi a 21 zi vilozităţile primare se transformă în vilozităţi secundare prin pătrunderea unor
travee mezenchimatoase de origine cifotrofoblastică la baza vilozităţilor primare.
In ziua 18 procesul notocordal se lipește de endoblastul subiacent => procesul notocordal endoblastic.
In ziua 19 podeaua acestui proces se resoarbe - astfel apare o comunicare între cavitatea amniotică și
vezicula vitelină = canalul neuroenteric;Placa cordală se izolează în a 20-a zi şi formează ulterior
coarda dorsală, element celular plin.Este un diverticul endoblastic ventral care leagă edificiul embrionar
de trofoblast. Concluzii: La sfârşitul săptămânii a treia embrionul este triermic. Apare alantoida iar
trofoblastul prezintă vilozităţi terţiare.