CAPITOLUL 4.

ETAPA 1957-1967, CÂND LICEUL REVINE LA

DURATA DE 11 ANI

Etapa aceasta a debutat, de fapt, în vara anului 1955 (anul școlar 1955-
1956), mai precis în 23 iulie, cum reiese din procesul-verbal datat 8 iunie 1955.
Elevii care începeau clasa a VIII-a în anul școlar 1955-1956 vor absolvi școala
medie în 1959 ca prima promoție cu 11 clase.1 Acum, însă, concomitent cu
examenul de maturitate se desfășura concursul de admitere în clasa a VIII-a. În
4 iulie 1957, la ora 7:30, se deschidea plicul conținând subiectul la Limba
română, în cadrul comisiei compuse din directoarea școlii, Elena Avrămescu -
președinte, Aloisia Mărculescu - profesor examinator la limba română, Iuliu
Berinde - profesor examinator la matematică.
Subiectele pentru proba scrisă la Limba română sunt :
1. Lupta eroică a poporului nostru pentru libertate oglindită în operele studiate;
2. Analiza sintactică și morfologică a textului de mai jos:
,,Apoi dacă ar fi acolo, cum spun ei, nu s-ar fi ridicat cu asemenea putere
popoarele Uniunii, să-i bată cum i-au bătut pe nemți și să-i alunge cum i-au
alungat, de-i năpustiră până în bârlog”. (M. Sadoveanu, Mitrea Cocor )
,,Subiectele sunt corespunzătoare programei școlare pentru cl a VII-a, spre
deosebire de textul gramatical care, din punct de vedere al analizei morfologice,
este prea mare.”2
În fața aceleiași comisii s-a deschis, în 5 iulie 1957, plicul conținând
subiectul la matematică. Acestea sunt:
1. O școală a plătit pentru 10 hărți și 15 tablouri 750 lei. Dacă o hartă ar
costa cu 10% mai mult, iar un tablou cu 20% mai puțin, toate tablourile și
hărțile ar costa împreună 780 lei.
Să se calculeze cât costă o hartă și cât costă un tablou.
5
66 ∙ 6 ― 16 0,83 8
2. Să se calculeze: 2 : 33 + 1:2,25
9― 64 150
,,Subiectele sunt în conformitate cu programa școlară.”3
În 12 iulie 1957 au fost definitivate rezultatele concursului de admitere din
sesiunea iulie 1957. Candidații sunt consemnați în ordinea mediilor. Au fost admiși

1 v. ACN „SV”, II/14, Procese-verbale 1955, vol. 4

2 v. ACN ,,SV” II/14 Procese-verbale 1955-1957, vol. I
3 Ibidem, p. 60 v.-61 r.

3
60 de candidați, de la media 10 (3 elevi cu media 10) până la 6,25 (ultima medie).
Au fost respinși 35 de candidați, dintre care 16 cu note de trecere (4 cu media 6 (șase);
4 cu media 5,50; 5 cu media 5,25; 3 cu media 5,00). Trei candidați s-au retras din
examen. Deci, din 98 de candidați înscriși inițial în sesiunea iulie au fost admiși 60. 4
Vom renunța, pentru scurtă vreme, la prezentarea cronologică a faptelor
ca să ne ocupăm de concursul de admitere din sesiunea septembrie, care a
debutat în 12 septembrie 1957, orele 7, cu deschiderea plicului conținând
subiectele pentru concursul de admitere în clasa a VIII-a la limba română, în
cadrul comisiei compuse din directorul Vasile Pop - președinte (a revenit
director, cum vom vedea), Aloisia Mărculescu - profesor examinator la limba
română și Iuliu Berinde - profesor examinator la matematică. Subiectele pentru
proba scrisă la limba română sunt:
1. Chipul omului nou, constructor al socialismului, zugrăvit în operele studiate.
2. Despărțiți în propoziții textul de mai jos, arătați felul lor și raportul dintre ele
și faceți analiza sintactică și morfologică a primelor două versuri:
,,Dacă liniștea pădurii adormite/ Nici o veste de-altădată nu-ți trimite/ Și
pe freamăte pornite de departe/ Nu te-ajunge glas de dincolo de moarte,/ Vin
cu mine să ne pierdem în zadar/ Printre galbenele rariști de stejar,/ Ce sfioase
campanule și sulfine,/ Pe cărări pe unde nimeni nu mai vine.”
(G. Topârceanu - Sfârșit de vară)
,,Subiectul este adecvat programei și corespunzător clasei a VII-a” -
constată comisia.5
Trecând peste primul subiect, al cărui mesaj se va menține mereu până la
schimbarea opticii comuniste, în decembrie 1989, nu putem să nu remarcăm
frumusețea textului de la punctul 2, în comparație cu cel din sesiune de vară de
la același punct 2.
În 12 septembrie 1957, ora 15, s-a deschis plicul conținând subiectul pentru
concursul de admitere în clasa a VIII-a la matematică, în cadrul aceleiași comisii.
Subiectul pentru proba scrisă la matematică:
1. Patru grupe de pionieri au strâns 415 kg de grâu. Prima grupă a strâns
1
de 22 mai mult decât grupa a doua, grupa a treia cât grupa a patra plus 25%
decât a strâns grupa întâia, iar grupa a patra cu 20 kg mai puțin decât a strâns
grupa întâia cu a doua împreună.
Să se calculeze în kg și procente cât grâu a strâns fiecare grupă.

4 Ibidem, p. 64 v.-66 r.
5 Ibidem, p.78 v.
4
 (0,15 + ):0,9 ― 2
3
4
2
5 ∙ 0,25 + 4
2. Să se efectueze: 3 2
32:6,4 ― (12:35 + 3) ∙ 0,7
,,Problemele date au fost pe măsura programei clasei a VII-a, însă
problema de algebră a cerut candidaților un efort prea mare, deoarece
exprimarea cantității de grâu (strânsă de grupa a treia de pionieri) a
întâmpinat din partea elevilor - în marea lor majoritate - greutăți. Exprimarea
prea uzuală a cantităților strânse a cerut prea multe calcule și a derutat copiii
datorită faptului că sub formă de fracții zecimale procentele respective
rezultau cu aproximație. Exprimarea procentelor sub formă de număr mixt
este prea puțin sau deloc cunoscută clasei a VII-a. Exercițiul de la aritmetică a
fost pe măsura programei, constata comisia.6
Din procesul-verbal încheiat cu ocazia concursului de admitere în clasa a
VIII-a, sesiunea septembrie 1957, fără dată, constatăm că s-au prezentat 48 de
candidați, că au reușit 29 cu medii între 9,75 și 5 și că 19 au fost respinși cu note
sub 5 (cinci).7

Anul școlar 1957 – 1958

După atâtea examene sau concomitent cu ele, în 7 IX 1957, Secția de
Învățământ a Raionului Beiuș a convocat un consiliului pedagogic pentru a
anunța Schimbări în conducerea școlii cu ocazia începerii noului an școlar. Ilie
Crăciun, șeful secției de învățământ, anunța că având greutăți familiale, Elena
Avrămescu este înlocuită cu Vasile Pop. În același timp aprecia munca depusă
de Elena Avramescu atât la Școala Medie Nr. 2, cât și la Școala Medie Nr. 1, în
postul de conducere dovedind pricepere și conștiinciozitate. Aprecierea era
într-adevăr meritată, calitățile de conducător ale Elenei Avrămescu fiind
meritorii, cum reiese din procesele-verbale consultate. Dar, din cuvântul Elenei
Avrămescu rezultă că nu era foarte mulțumită de această schimbare. În același
timp, Vasile Pop își exprimă bucuria numirii în funcția de director, arătându-și
recunoștința față de partid și promițând a urma linia acestuia.
Din intervenția directorului adjunct, Ioan Iova, reiese că intrigile n-au
dispărut de tot, motiv pentru care cerea întărirea unității colectivului. Toți
vorbitorii au cerut secției de învățământ un sprijin mai substanțial.
Consiliul pedagogic din 9 septembrie 1957 și-a propus discuții asupra

6 Ibidem, p.79 v.-p 80 r.

7 Ibidem, p. 81 v.-p. 82 r.
5
lucrărilor premergătoare deschiderii noului an școlar. Într-adevăr, mai întâi,
directorul Pop citește repartiția orelor pe cadre și obiecte, iar cadrele didactice
au discutat pe această temă. Mai multă atenție pare a se acorda punctului al
doilea din ordinea de zi - Sarcini pentru aniversarea Marii Revoluții Socialiste din
Octombrie. Pentru aceasta a și dat cuvântul secretarului organizației de partid,
Teodor Petrugan, care a trasat o serie de sarcini pentru care răspunderea a fost
stabilită nominal: popularizarea însemnătății Revoluției din Octombrie, lozinci cu
această temă, crearea Colțului Roșu, schimb de scrisori cu școli din URSS, conferințe,
articole la ,,Scânteia” și ,,Crișana”, program cultural, abonamente la presă, panou
pentru evidențieri, organizarea pazei interioare și exterioare a instituției etc. Nu s-a
pierdut din vedere permanența sarcinii în legătură cu transformarea socialistă a
agriculturii, pentru toate cadrele didactice, la lecții și prin conferințe.
Aspectele acestea cu un caracter politic vor fi urmărite cu perseverență
până în decembrie 1989, fiind considerate mai importante chiar decât aspectele
instructive. În epoca Ceaușescu, deci, ele se vor continua. De aceea nu putem face
abstracție de ele și le vom evidenția mereu. Profitând, oarecum, de aniversarea a 40
de ani de la Revoluția din Octombrie 1917, distinsul prof. Ioan Călugăru propune, la
rându-i, o conferință despre poetul latin Ovidiu, la împlinirea a 2000 de ani de la
nașterea acestuia (în anul 43 a. Chr.). Dacă Revoluției din Octombrie i se putea face o
evocare la 40 de ani, merita și poetul „iubirilor gingașe”, trăitor la Tomis,
reamintirea la 2000 de ani. Dacă aceasta se va fi produs, va fi fost cu adevărat un act
de cultură prin care orice școală s-ar putea mândri. Oricum, profesorul Ioan
Călugăru, atât de inspirat în acel moment, va fi spus câte ceva elevilor săi despre
poetul „iubirilor gingașe răpus de-al său talent”.
În 22 septembrie 1957, la ora 7 dimineața, se făcea instructajul de organizare a
acțiunii de verificare a înscrierii elevilor la cursuri, spre a se putea lua măsuri care
să asigure școlarizarea tuturor copiilor de vârstă școlară și îndeplinirea planului de
școlarizare. Se avea în vedere toți elevii născuți în 1950 și mai vârstnici, iar copiii
născuți în anul 1951 urmau a se înscrie în tabele separate.
Problema școlarizării elevilor, a retragerii lor de la școală și a manualelor fac
din nou obiectul consiliului pedagogic din 4 octombrie 1957, alături de diverse alte
chestiuni, printre care cercul micilor naturaliști, planul de acțiuni închinat lunii
prieteniei româno-sovietice, diferite concursuri artistice (dansuri, teatru), activități în
care era antrenată școala, formele de învățământ politic (pentru cadre curs de istoria
PCR, pentru elevi altele), alegerile UTM, cercurile pedagogice, ședințele cu părinții,
schițele și planurile de lecții, orele de consultații etc.

6
 Două obligații trasate frapează: prezența la școală duminica a cadrelor
didactice și dosarul cu originea socială a elevilor, pe care diriginții trebuiau să-l
aibă la ei.
În 15 octombrie 1957 s-au verificat actele celor peste 132 de elevi din
clasele V-X înscriși la cursurile fără frecvență, prilej cu care găsim o noutate
interesantă. Acelor elevi li s-a cerut să depună la dosar, alături de alte acte
obișnuite, recomandări din partea instituției și sindicatului, precum și
autobiografia. Complicații birocratice de acest fel vom găsi mereu, în toată
perioada dictaturii comuniste, dar și după aceasta, ele fiind caracteristice
românilor care, uneori, se scarpină la nas ducând mâna pe după cap.
În perioada amintită, însă, recomandările și autobiografia puteau fi - și
adesea au fost – obstacole în fața celor care nu trebuiau să aibă studii prea
înalte, mai cu seamă cei cu origine socială nesănătoasă care, desigur, nu
primeau recomandare pentru continuarea studiilor.
În ședința din 24 octombrie 1957 au fost repartizate bursele la clasele I-X,
prezenți la ședință fiind: 1) Director Vasile Pop; 2) Delegatul părinților, Boța
Maria; 3) Delegatul Sfatului Popular Local, Schwartz Rozalia; 4) Delegatul
Organizației de bază PMR, Petrugan Teodor; 5) Delegatul Comitetului sindical
pe instituție, Avram Georgeta; 6) Delegatul UTM, Todinca Ioan; 7) Învățătorii
și diriginții de la clasele I-X. Atenționăm cititorii să ia aminte la componența
acestei comisii...
După prelucrarea instrucțiunilor s-a comunicat următoarea repartiție
dată de secția de învățământ: 1) Burse clasele I-IV: 3, în valoare 150 lei; 2) Burse
clasele V-VII: 14, în valoare 165 lei; 3) Burse clasele VIII-X: 33, în valoare de 230
lei bursa; 4) Burse vacanță I-VII: 5; 5) Spor de burse, VIII-XI: 7; 6) Burse vacanță
VIII-XI: 3.
Din tabelul nominal cu elevii care au primit burse rezultă că acestea s-au
acordat ținând seama de următoarele criterii: Venit anual (agricol, salar); Nota
la examenul de admitere; Note de 3, 4, 5; Frați la școli; Valoarea bursei sau a
semibursei. Toate acestea erau rubrici într-un tabel. Cel mai mare venit anual a
fost de 1996 lei, iar cel mai mare salar a fost de 832,80 lei. În tabel figurează 7
elevi ai căror părinți erau înscriși în GAC. Se pare GAC-urile începeau să se
înmulțească. În martie 1962 colectivizarea a fost declarată încheiată, iar GAC se
vor numi CAP (Cooperative Agricole de Producție).
În 20 noiembrie 1957 un inspector metodist, SS. indescifrabil (se pare
Alexandrescu), a efectuat o inspecție la Școala Medie Nr. 1 Beiuș, urmărind:

7
planificarea muncii didactice, respectarea planificării de către cadre, pregătirea
cadrelor pentru lecții, cum reiese din procesul-verbal din 21 noiembrie 1957.
Au fost asistate două învățătoare, Maria Dărăban și Elena Sala, ambele la
câte două ore. În procesul-verbal sunt consemnate realizările și nerealizările
acestora. În ambele cazuri s-a reproșat neoglindirea în lecții a orientării
ideologico-politice sau a practicii construirii socialismului. 8
În 9 decembrie 1957 s-a consemnat încheierea situației elevilor la sfârșitul
trimestrului I. Participa Mechiu Miron, din partea Secției de Învățământ
Raionale, și Pantea Gheorghe, din partea secției de învățământ regionale.
La primul punct din ordinea de zi – Întocmirea situației de sfârșit de
trimestru - s-a dat cuvântul învățătorilor și diriginților pentru prezentarea
situației statistice.
Cl. I: Înscriși 23, plecat 1, rămași 22, clasificați 21, neclasificat 1, promovați 20, corigent 1.
Cl. II: Înscriși 28, rămași înscriși 28, clasificați 27, neclasificat 1, promovați 27.
Cl. III: Înscriși 28, clasificați 28, promovați 22, corigenți 6.
Cl. IV: Înscriși 25, rămași înscriși 25, clasificați 24, neclasificat 1, promovați 22, corigenți 2.
Elevii corigenți și cei cu nota scăzută la purtare sunt menționați nominal.
Cl. V A: Înscriși 37, retrași 4, veniți 1, rămași 34, clasificați 34, promovați 15, corigenți 19.
Cl. V B: Înscriși 33, retras 1, rămași 32, neclasificat 1, promovați 15, corigenți 16.
Cl. VI: Înscriși 23, rămași înscriși 23, neclasificați 7, promovați 11, corigenți 5.
Cl. VII: Înscriși 37, retras 1, rămași înscriși 36, clasificați 36, promovați 11, corigenți 25.
Toți elevii neclasificați, corigenți și cu nota scăzută la purtare (cu motivația)
sunt menționați nominal în procesul-verbal. Unii elevi din clasa a VI-a sunt
neclasificați din cauză că au fugit de la ore și mai puțini din cauza unor boli. La
alte clase, printre bolile celor neclasificați am găsit: TBC: 1; nefrită: 1; icter: 1.
Cl. VIII A: Înscriși 44, retrași 2, rămași 42, neclasif. 1, promovați 28, corigenți 13.
Cl. VIII B: Înscriși 44, clasificați 43, neclasificat 1, promovați 22, corigenți 21.
Cl. IX A: Înscriși 39, rămași înscriși 39, clasificați 39, promovați 25, corigenți 14.
Cl. IX B: Înscriși 37, rămași înscriși 37, clasificați 37, promovați 18, corigenți 19.
Cl. X A: Înscriși 28, rămași înscriși 28, clasificați 28, promovați 20, corigenți 8.
Cl. X B: Înscriși 30, venit 1, retras 1, rămași 30, clasificați 30, promovați 19, corigenți 11.
Acest consiliu de încheiere a situației elevilor la sfârșit de trimestru se
deosebește de altele prin faptul că pe lângă situația prezentată mai sus de învățători
și diriginți, care a făcut obiectul punctului 1, trecându-se la punctul al 2-lea din
ordinea de zi se mai prezintă câteva rapoarte de activitate de către înv. Maria

8 v. ACN „SV”, II/6.28, condică de procese verbale luată cu ocazia inspecțiilor 1945/1959, PP 126-132
8
Dărăban, la clasa a IV-a, prof. C. Nenciulescu dădea raport de activitate în legătură
cu situația la învățătură la limba română, pentru clasele V-VII, pe trimestrul I, prof.
de matematică Alexiu Ardelean dădea raport de activitate în legătură cu situația la
învățătură la acest obiect, pentru clasele VIII-X, prof. de limba română Platon
Armanca, diriginte la clasa a IX-a B, dădea raport de activitate în legătură cu
munca instructiv-educativă.
Din cuvântul numeroșilor vorbitori pe marginea acestor rapoarte reiese
preocuparea tuturor profesorilor de la Școala Medie nr. 1 Beiuș pentru
îmbunătățirea activității proprii, pentru creșterea randamentului școlar al elevilor,
încercându-se, în acest scop, o colaborare fructuoasă cu părinții, mobilizarea
elevilor la consultații, folosirea unor metode diferențiate etc.
În aceste condiții e de mirare să auzi voci discriminatoare că profesorii ar
trebui să se ocupe de fiii oamenilor muncii și în special de cei proveniți din mediul
sătesc, că în clasă e necesar un grafic cu elevii și cu specificarea celor intrați într-o
formă socialistă a agriculturii. Inevitabil, te întrebi în ce scop? Pentru a-i proteja pe
aceia, pentru a manifesta față de ei o oarecare clemență? Privind chestiunea în
ansamblu îți vine automat în minte replica celebrului Pristanda „curat discriminare,
coane...”. Desigur, este foarte bine ca profesorii să se ocupe de elevii cu rezultate
slabe, de cei care nu au condiții corespunzătoare pentru a-și pregăti lecțiile. Dar
aceste ocupații ar trebui să se refere la toți elevii, indiferent de statutul lor social,
altfel ajungem iarăși la caracterul de clasă al educației sau, eventual, la „prietenii
neprincipiale”, de care se vorbește la un moment dat. Altceva nu știm ce s-ar putea
înțelege prin această sintagmă amintită de două ori în acel proces-verbal.
Fiind în luna decembrie a anului 1957 nu se putea omite indicația ca la orele de
dirigenție să se prelucreze realizările din cei 10 ani de la proclamarea RPR (30
decembrie 1947 – 30 decembrie 1957), încât „să se arate ce a adus pentru noi
Partidul Muncitoresc Român și guvernul RPR. Pentru 30 Decembrie școala se va
prezenta cu program artistic.”9
Din ultimul proces-verbal din anul 1957, datat 17 decembrie, încheiat cu ocazia
examenului de corigență din sesiunea decembrie, 20, 27, 1957 reiese că s-au
prezentat la examen 8 candidați, fiind declarați toți promovați. Era perioada
Nașterii Domnului și Mântuitorului Iisus Christos, când, probabil, profesorii
examinatori avându-L în suflete, vor fi fost mai îngăduitori. Este însă necesar să
reținem faptul că în acest timp conducătorii partidului-stat nu aveau nimic sfânt în

9 Ibidem, p. 97, v. ACN „SV”, Procese - Verbale 1956-1957, pp. 87 v - 97 v

9
inimile lor, de suflete neputând vorbi, mai cu seamă dacă ar fi să reflectăm la ideea
lui Lucretius în acest sens.10
În 15 ianuarie 1958, consiliul pedagogic discută situația elevilor de la fără
frecvență, în urma desfășurării sesiunii din luna respectivă. Tabelul cuprinde în
total 144 de elevi, prezentați și neprezentați, dovadă că numărul celor doritori a-și
completa studiile a sporit mult, mai cu seamă că ocuparea unor posturi sau slujbe
cerea o anumită pregătire.
Epurările masive care se făcuseră și care continuau, îndată ce securitatea găsea
vreun dușman al poporului, lăsaseră goluri imense, iar pregătirea forței de muncă
presupunea timp. Partidul-stat numise în posturi de răspundere oameni fără
pregătire, iar ei, văzându-se în asemenea situații, săvârșeau tot felul de atrocități
caracteristice unor spirite neșlefuite. Așa se explică prezența printre candidații la
examenele de la fără frecvență din sesiunea ianuarie 1957 a unora, bine cunoscuți
de subsemnatul, care ajunseseră să lucreze în miliție, în administrație sau ocupând
înalte însărcinări în cadrul comitetului de partid, unde „tăiau și spânzurau” ca
președinți de sfat popular orășenesc, raional sau regional. În același timp am
întâlnit, de pildă, pe Borz Terente și pe alții care fuseseră arestați de pe băncile
liceului nostru, fiindu-le întrerupt zborul spre astre. Acum încercau, bieții de ei, „să se
furișeze” cu modestie spre a-și continua studiile, grijulii să nu atragă atenția
autorităților asupra lor, fapt care le-ar fi putut bara încă o dată drumul.
În 21 ianuarie 1958 se făcea instructajul în vederea recenzării copiilor în vârstă
de 1-14 ani, care urma a se efectua în 26 I 1958. Se stabileau recenzorii pentru cele 7
sectoare în care a fost împărțit Beiușul și, desigur, comisia coordonatoare.
Menționăm câteva din străzile existente atunci în Beiuș: Str. 23 August, Piața Unirii,
Str. 7 Noiembrie, Str. Păcii, Str. 30 Decembrie, Str. Crișului, Str. Cezar Bolliac, Str.
Elena Pavel, Str. Ilie Pintilie, alături de cele existente mai târziu și, unele chiar azi,
precum: Str. Târgu Mare, Str. Târgu Mic, Str. Burgundia Mare sau Burgundia Mică.
Nu sunt menționate Pătărăștile, Mare și Mică.
În 29 I 1958 s-au prelucrat în consiliul pedagogic niște instrucțiuni, se pare
importante, apărute în „Gazeta învățământului” din 24 ianuarie 1958, deoarece
urma a se face un plan special în legătură cu ele și cu discuțiile purtate, care au fost
numeroase, dar care nu ne dau lămuriri suficiente.
În 10 februarie 1958 s-a făcut repartizarea burselor la clasele I-X și s-au discutat
unele probleme disciplinare în prezența directorului, a delegatului părinților, a

10 v. II/14 Registru pentru procese verbale ale consiliului pedagogic 1958-1959

10
delegatului sfatului popular al orașului, a organizației de bază PRM, comitetului de
sindicat pe instituție și a organizației UTM, a învățătorilor și diriginților claselor I-X.
Mai întâi se prelucrează instrucțiunile Ministerului Învățământului și Culturii
referitoare la burse, nr. 843.846 din 7 februarie 1958, instrucțiuni care, observăm, se
schimbau des. Iată cum au fost distribuite numeric bursele: 1. Burse pentru
întreținere, Cl. I-VII – 14 burse; 2) Burse pentru întreținere, Cl. VIII-XI – 22 burse; 3)
Burse de merit, Cl. VIII-XI – 6 burse.11
Analizând situația disciplinară a unor elevi care au fugit de mai multe ori de la
internat, aveau absențe nemotivate la ore, iar în ziua de 9 februarie 1958 au
participat la o serată în cadrul Căminului Cultural, fugind de la internat, consiliul a
aplicat sancțiuni destul de grele: exmatriculare pe o săptămână de la internat și de
la cursuri.12
Dar, spre dezamăgirea cadrelor didactice, elevii eliminați, întorcându-se la
școală, au repetat aceleași abateri, cum reiese dintr-un alt consiliu pedagogic datat
27 februarie 1958, în care se discuta un Raport despre munca diriginților în școală.13
Citind atâtea procese-verbale în care predomină limbajul de lemn specific
epocii, ne-am dat seama că, într-adevăr, acesta nu avea cum să fie evitat. Chiar și
nouă ne vine greu să-l evităm.
În 14 III 1958 a avut loc analiza situației școlare pe trimestrul II al anului
de învățământ în curs, 1957-1958. Din raportul învățătorilor și diriginților
rezultă următoarea situație școlară:
Cl. I: Înscriși 21, clasificați 21, promovați 19, corigenți 2;
Cl. II: Înscriși 28, clasificați 27, neclasificat 1, promovați 27;
Cl. III: Înscriși 28, clasificați 28, promovați 24, corigenți 4;
Cl. IV: Înscriși 25, clasificați 25, promovați 23, corigenți 2;
Cl. V A: Înscriși 34, clasificați 34, promovați 14, corigenți 18 (sic);
Cl. V B: Înscriși 32, clasificați 32, promovați 16, corigenți 14 (sic);
Cl. VI: Înscriși 23, clasificați 23, promovați 13, corigenți 10;
Cl. VII: Înscriși 36, clasificați 36, promovați 17, corigenți 19;
Cl. VIII A: Înscriși 41, clasificați 41, promovați 28, corigenți 13;
Cl. VIII B: Înscriși 44, clasificați 44, promovați 27, căzuți 17;
Cl. IX A: Înscriși 39, venit 1, clasificați 40, promovați 23, căzuți 17;
Cl. IX B: Înscriși 37, clasificați 36, neclasificat 1, promovați 21, căzuți 15;
Cl. X A: Înscriși 38, clasificați 28, promovați 20, căzuți 8;

11 Ibidem, p. 9 r. – 10 r.
12 Ibidem, p. 10 r. – 11 r.v.
13 Ibidem, p. 12 v.

11
Cl. X B: Înscriși 30, clasificați 30, promovați 19, căzuți 11.
Ca de fiecare dată, elevii corigenți sau cei cu nota la purtare scăzută sunt
nominalizați.14
Analizând rezultatele comunicate de învățători și diriginți se observă că s-
a ajuns la concluzii înțelepte, alteori discutabile. Profesorii erau de acord că
trebuie create condiții prielnice pentru învățare în internat unor elevi externi,
că trebuie luptat împotriva absențelor nemotivate rezultate mai cu seamă de pe
urma fugii de la ore, care pare a fi o meteahnă, o pasiune eternă a elevilor de
oriunde și de oricând, că notarea ritmică trebuie practicată consecvent de
profesori, că elevii absenți din cauza unor boli trebuie sprijiniți în mod special,
că trebuie îndreptată atenția și spre organizațiile de pionieri și UTM.
Profesorul Mihai Olea, fost elev al liceului nostru, își amintea că toți profesorii
săi de odinioară foloseau metode diferite de ajutorare a elevilor, iar directorul
Vasile Pop, de asemenea fost elev, arăta că trebuie depuse eforturi mari în toate
privințele pentru ridicarea prestigiului școlii noastre bătrâne și mereu tinere,
afirmații care ne-au încălzit sufletul și ne-au entuziasmat. În același timp ne-
am întristat, deși chestiunea, de asemenea, este veche și eternă, când o altă
fostă elevă beiușeană, Felicia Deleanu, constata cu durere că „părinții, de foarte
multe ori ne jignesc... Sunt numai profesori proști, dar niciun copil prost; e o
afirmație nejustă, care jignește și înjosește.” Așadar, dictatura părinților de
după decembrie 1989 are, de asemenea, tradiție în liceul nostru.
Exprimându-și părerea în legătură cu cele dezbătute, inspectorul Ilinca de
la raion arăta, just, că rezultatul este după munca depusă. Însă, acesta
reproșează profesorilor absența de la ore din cauza unor boli, spunea el, ușoare,
predarea lecțiilor la nivel necorespunzător, nu din cauza pregătirii, ci din
cauza comodității, trecerea fugitivă peste materie, renunțându-se la fixare și
aprofundare, apoi conchide: „Tot în noi e cauza insucceselor elevilor.” Acest
inspector, pe care l-am cunoscut, neglija prezența în procesul de învățământ a
celor doi factori: profesori și elev. Dacă numai unul își face datoria, lucrurile nu
merg bine, iar dacă niciunul nu-și face datoria, lucrurile merg foarte rău. În
cazul în care amândoi lucrează bine, totul va merge excepțional. Să ne
închipuim că la o căruță cu doi cai trage numai unul sau nu trage niciunul.
Când amândoi caii trag, scot căruța, cât ar fi de grea, din orice râpă. Sau
actualizând, închipuiți-vă cum merge un motor la care lucrează toate
pistoanele sau unul la care nu funcționează unul sau două pistoane. Oricum,

14 Ibidem, p.14 r. – 20 v.
12
sunt rare cazurile în care profesorii nu își fac treaba în mod conștiincios. În
conștiința majorității profesorilor, munca didactică nu este o profesie, ci o
misiune, ca și în cazul preoției. Invocând un articol de pedagogie, prof. Maria
Harabagiu demonstra că problemele discutate sunt generale, nu doar locale.15
În zilele de 19 și 20 martie 1958, inspectorul metodist raional a efectuat o
inspecție de îndrumare și control la Școala Medie nr. 1 Beiuș, urmărind Nivelul de
cunoștințe al elevilor, pregătirea cadrelor pentru lecții, activitatea pionierească și a
organizației UTM. Acest inspector a asistat la lecții de limba română și limba rusă,
a controlat planificările și schițele de lecții ale profesorilor asistați, a discutat și
cercetat documentele în legătură cu activitatea pionerească și s-a interesat de felul
cum este organizat în școală concursul „Iubiți cartea”, dând îndrumări și făcând
observații adesea pertinente în legătură cu cele controlate. Nu lipsește, pe alocuri,
nici limbajul de lemn, ca de pildă formularea următoare: „În timpul orei tov.
profesor educă în elevi sentimentul de patriotism și internaționalism proletar”.
Aflăm, cu acest prilej, că unitatea de pionieri din această școală era împărțită în 5
detașamente și 11 grupe, „având instructori pe cei mai buni Uteciști din clasele
IX-X”. Procesul verbal cuprinde și măsurile propuse de inspector pentru
îmbunătățirea muncii.16
În 22 martie 1958, consiliul pedagogic elimina un elev indisciplinat până la
sfârșitul anului școlar, propunând terminarea clasei a IX-a (B) în cele 2 sesiuni
alea cursurilor fără frecvență din acel an școlar (sesiunea din mai și
septembrie). Asprimea pedepsei a fost determinată de faptul că elevul
neascultător și cu influență negativă și asupra altora a refuzat să răspundă la
chemarea directorului.17 Cazul acestui elev eliminat revine și în consiliul
pedagogic din 29 martie 1958, când prof. Platon Armanca roagă „să fie
desărcinat din funcția de diriginte al clasei a IX-a B, în cazul în care se va
reveni asupra sancțiunii date” acelui elev (nomina odiosa) „care a dat dovadă de
lipsă de respect, de acte de huliganism”. „Cazul elevului... se încadrează în
articolul V al Ordinului Ministerului Învățământului nr. 1714 din 14 decembrie
1954, care prevede exmatricularea elevului din școală. Deci consiliul pedagogic
hotărăște exmatricularea elevului.”18
În procesul-verbal precedent, din martie 1958, se propusese

15 Ibidem
16 v. III/VI.28. Condică de procese verbale luate cu ocazia inspecțiilor 1945/1959, p. 134 și 136
17 Ibidem, p. 27 v.

18 v. II/XIV. Registru pentru procese verbale 1958-1959, pp. 25 v. – 25 r.

13
exmatricularea acelui elev, însă directorul Vasile Pop a cerut înlocuirea
„noțiunii de exmatriculare” cu cea de eliminare . Acum se revenea la noțiunea de
exmatriculare, dar, ținând seama de rugămintea profesorului Platon Armanca,
se pare că se punea problema revenirii și asupra sancțiunii acelui elev, cum se
mai întâmplă pe la noi. În loc să avem grijă să prevenim cauzele unor anumite
întâmplări neplăcute, acționăm abia după ce s-a produs efectul. Uităm adesea
că nu există efect fără cauză. De aceea, considerăm foarte înțeleaptă maxima de
drept conform căreia după ce a fost înlăturată cauza dispare efectul: Sublata
causa, tollitur effectus. Ce bine ar fi fost ca și în cazul de mai sus să se fi înlăturat
cauza spre a nu se ajunge la acel efect neplăcut nici pentru profesorii, nici
pentru elevul respectiv, care va fi suportat cu greu corecția aplicată.
Dar consiliul din 27 martie a avut alte intenții. Revenirea la cazul acelui
elev a fost doar tangențială, pentru că însuși directorul școlii, constatând
multele abateri disciplinare, roagă cadrele didactice să ajute direcțiunea pentru
lichidarea acelor abateri.
Primul punct de pe ordinea de zi a acelui consiliu este exprimat succint:
Instrucțiuni, sarcini, plan pe trimestrul al III-lea. Acum se pomenește pentru
prima dată după 3 august 1948 de întocmirea devizelor pentru reparația școlii,
o necesitate stringentă, desigur. Se dau modele, rubrici, structuri pentru
întocmirea planurilor de recapitulare finală. Apoi se cerea „o evidență a fiilor
de muncitori, săptămânal, începând din prima săptămână de după vacanța de
primăvară”, despre care aflăm că „începea în seara zilei de 29 martie și
durează până la 13 aprilie inclusiv.”19
Citind aceste procese-verbale de la renunțarea la pătrare și introducerea
trimestrelor ne-am tot întrebat de ce vacanțele nu erau planificate la sfârșitul
trimestrului I (cea de iarnă), la sfârșitul trimestrului II (cea de primăvară), la
sfârșitul trimestrului III (cea de vară), cum firesc s-a procedat mai târziu, când
s-a continuat împărțirea anului școlar pe cele 3 trimestre.
Cel mai interesant lucru găsit în acel proces-verbal din 26 martie 1958,
despre care n-am știut, este că atunci s-au făcut propuneri în legătură cu
atribuirea unui nume pentru Școala Medie nr. 1. Profesorul Mihai Olea a propus
numele Școala Medie „George Enescu”, directorul Vasile Pop a propus numele „
Emil Racoviță”, iar prof. Aurelia Dringo a propus numele „Aurel Vlaicu”.
Stabilirea denumirii Școlii Medii nr. 1 din Beiuș a fost reluată într-un

19 Ibidem, p. 27 r.
14
consiliu pedagogic având exclusiv această chestiune la ordinea de zi, cum
reiese din procesul-verbal datat 12 martie 1959, adică la depărtare în timp de
aproximativ 1 an. Atunci directorul Vasile Pop, deschizând ședința, a dat
cuvântul profesorilor să propună o denumire pentru această școală. Orbiți de
ideologia care-i subjuga și le inocula în suflet o frică ancestrală, unii profesorii
au făcut niște propuneri bizare: „Gheorghe Gheorghiu Dej” (denumire propusă de
Iulia Vesa), „Filimon Sârbu” (Traian Dale), „S. Sfonagy” (erou al clasei muncitoare
din regiunea noastră, denumire propusă de Aurelia Mureșan). Alte denumiri mai
puțin bizare: „Mihai Viteazul” (denumire propusă de Ioan Călugăru, Cornel Pop,
Teodor Petrugan, Olea Mihai, motivând că voievodul primei Uniri a trecut prin
Beiuș în drum spre Viena), „Ștefan cel Mare” (Francisc Matei), „Crișana” (Platon
Armanca), „Emil Racoviță” (Vasile Pop și Adrian Harabagiu). Procesul-verbal
amintit se încheie cu această afirmație: „În urma discuțiilor purtate, întregul
consiliu se orientează către denumirea Mihai Viteazu.”20
N-am putea spune motivul pentru care denumirea „Mihai Viteazul” n-a
apărut nicicând pe frontispiciul școlii acesteia. N-am discutat niciodată nici cu
Mihai Olea sau Nelu Olea, cum îi mai spuneam noi, nici cu Lică Pop acest
moment. Oricum, deși amândoi știau bine, ca foști elevi, că în acel Anno Domini
1958 se împlineau 130 de ani de la întemeierea acestei școli de către vrednicul
episcop român unit Samuil Vulcan. Într-o perioadă de intensă cultivare a
ateismului n-a îndrăznit niciunul din cei enumerați, alături de care am lucrat, să o
numească Școala Medie „Samuil Vulcan” sau măcar „Școala Iluministă
Beiușeană”. Acest lucru s-a întâmplat pentru ultima dată la 1 martie 1998. Nu cu
mult înainte, din însărcinarea consiliului de conducere, subsemnatul am întocmit
documentația trimisă Ministerului condus atunci de Andrei Marga, de a cărui
cultură și înaltă pregătire am beneficiat, obținând aprobarea de care, fără falsă
modestie, sunt mândru ca atâtea generații de vulcaniști.
În același consiliu pedagogic din 26 martie 1958 se pun la punct unele
chestiuni legate de un concurs - „Drumeții veseli”- între Școala Medie nr. 1 Beiuș și
Școala Medie din Vadu Crișului, concurs ce urma să se desfășoare în 2 mai 1958, la
nivelul claselor a X-a. S-au făcut unele precizări privind tematica la geografie,
română, istorie, științe naturale. Tematica din aceste domenii se referea la Munții
Apuseni și pare a fi fost foarte interesantă. De pildă, printre teme găsim: Istoria
mișcării muncitorești din Munții Apuseni sau Flora și fauna din Munții Apuseni. Ca
unul care am trecut prin ambele școli angajate în concurs, sunt foarte încântat de

20 v. ACN „SV”, II/14, Procese-verbale, Anul școlar 1958-1959, 1959-1960, p. 1

15
legătura culturală dintre ele, deoarece, pentru subsemnatul, una este școala
adolescenței, alta este școala unei activități fructuoase, de peste 40 de ani.21
Concursul acesta, ,,Drumeții veseli”, cu tema Munții Apuseni, revine și în
discuțiile din consiliul pedagogic următor, din 16 aprilie 1958, pentru a cărui
desfășurare s-a stabilit, atunci, data de 1 iunie același an. Cu același prilej se
vorbește de importanța turismului, de organizarea unor excursii la Stâna de
Vale cu elevii clasei a X-a A și B, dar și la Băile 1 Mai, cu clasele V-IX, de
organizarea unor activități extrașcolare (tabere și colonii de vară), de inițierea,
prin „colțul UTM”, a concursului „Să ne cunoaștem ținutul natal”. Ca să fie în
spiritul timpului, din discuții nu se putea evita organizarea muncii voluntare
pentru curățirea pășunii orașului Beiuș, după cum în consiliul precedent se
abordase organizarea practicii agricole de vară a elevilor (21 de zile) prin
contactarea Gospodăriei agricole din Beiuș și a altora din raionul Beiuș.
Așadar, totul este pus în legătură cu ceea ce, de fapt, se intenționase de la
început: prelucrarea articolului din ziarul „Scânteia”, din 20 III 1958, – Cultură,
artă, știință – pentru milioane de oameni și articolul Întărirea educației patriotice.
Directorul Vasile Pop menționa că prezentarea primului articol viza
îmbunătățirea muncii culturale în școală, intensificarea activității în legătură cu
acel concurs „Iubiți cartea” și intensificarea muncii de educație patriotică la
lecții, antrenând elevii la activități obștești, patriotice, pentru strângerea
diferitelor deșeuri și activizarea muncii voluntare. Se spunea atunci, în șoaptă,
că șantierele de muncă patriotică au fost organizate de comuniști luând
exemplul legionarilor, folosind fiecare dictatură ideologia și modelele sale.
Oricum, educația tinerilor prin muncă are un rol însemnat în ansamblul
acestui important proces, rolul muncii în educația tinerei generații fiind adesea
hotărâtor în evoluția ei ulterioară. Pentru orice om cu experiență, faptul acesta
este relevant, inclusiv în zilele noastre.
Două procese-verbale datate 7 și 20 mai se referă la niște examene de
diferență a doi candidați, trecute de aceștia.22
În perioada 15-30 mai 1958 a avut loc sesiunea de examene a elevilor de la
cursul fără frecvență, cum reiese dintr-un proces-verbal a cărui dată a scăpat,
probabil, distinsului secretar Ioan Coroianu, dragului nostru Ionică, cum îi
ziceam noi. Presupunem că data aceasta a fost 1 iunie 1958. Clasificarea
candidaților s-a făcut în conformitate cu instrucțiunile în vigoare atunci.

21 Ibidem, p. 27 v.
22 Ibidem, p. 29 r.v.
16
Înainte de a prezenta situația examenului pe obiecte se menționează:
„Tovarășii candidați au predat lucrări la obiectele: L. română, L. rusă, L.
franceză, L. latină și Matematică. Fără aceste lucrări niciun elev nu s-a
prezentat la examene”.23 Înseamnă că la aceste obiecte s-a pretins candidaților
să facă acasă câte o lucrare fără de care nu se puteau prezenta la examen, după
modelul practicat în învățământul superior.
S-au prezentat la această sesiune 188 de candidați, care au susținut examen la
obiectele: l. română, l. rusă, l. franceză, l. latină, istorie, geografie, matematică,
fizică, chimie, științe naturale, astronomie, desen, muzică, constituție. Procesul-
verbal este semnat indescifrabil de președintele comisiei, de secretarul și membrii
acesteia, dar și de către directorul Școlii de 7 ani cu limba de predare maghiara,
ceea ce constituie o noutate care dovedește că și atunci se respecta dreptul
minorităților naționale de a-și susține examenele în limba maternă.24
În 2 iunie 1958 s-a încheiat procesul-verbal ocazionat de încheierea
situației de sfârșit de an școlar a elevilor de la cursul de zi, clasele I-X. După
citirea instrucțiunilor Ministerului Învățământului și Culturii, directorul Vasile
Pop cerea profesorilor și diriginților să fie cu mare atenție la fiecare elev
deoarece se discuta viitorul acestora.
Învățătorii și diriginții au trecut în registrul de procese-verbale numele
fiecărui elev din fiecare clasă, cu situația sa (promovat, amânat, retras sau
transferat) și cu nota de la purtare în dreptul fiecăruia.25 Nu se dă o situație
statistică, dar se poate extrage din cele prezentate:
Cl. I: Înscriși 24, retras 1, transferați 3, rămași 20, promovați 18, amânați 2.
Cl. II: Înscriși 28, retras 1, rămași 27, promovați 27.
Cl. III: Înscriși 28, rămași 28, promovați 26, amânat 1, repetent 1.
Cl. IV: Înscriși 26, rămași 26, promovați 25, amânat 1.
Cl. V A: Înscriși 37, retrași 3, rămași 34, promovați 20, corigenți 9, repetenți 5.
Cl. V B: Înscriși 35, plecați 2, rămași 33, promovați 20, corigenți 7, repetenți 6.
Cl. VI: Înscriși 23, plecați 2, rămași 21, promovați 13, corigenți 3, repetenți 5.
Cl. VII: Înscriși 37, plecat 1, rămași 36, promovați 17, corigenți 15, repetenți 4.
Cl. VIII A: Înscriși 44, plecați 3, rămași 41, promovați 33, corigenți 7, repetent 1.
Cl. VIII B: Înscriși 44, rămași 44, promovați 28, corigenți 12, repetenți 4.
Cl. IX A: Înscriși 40, rămași 40, promovați 27, corigenți 11, repetenți 2.
Cl. IX B: Înscriși 37, plecat 1, rămași 36, promovați 22, corigenți 11, amânat 1, repetenți 2.

23Ibidem, p. 30 r.
24 Ibidem, pp. 30 r.-37 v.)
25 Ibidem, p. 39 v.-p. 47 v

17
Cl. X A: Înscriși 28, rămași 28, promovați 19, corigenți 8, repetent 1.
Cl. X B: Înscriși 30, rămași 30, promovați 20, corigenți 7, repetenți 3.
În procesul-verbal sunt menționați, de asemenea, nominal elevii
premianți și cei cu mențiuni la diferite obiecte.26 Premianții:
Cl. I: I - Laza Vasile, Mihoc Mariana, Petruț Viorica, Cuc Mihai; II - Mezea Radu, Ciupa
Lazăr, Costin Sever, Degău Florica,Cocoș Lucia,Covaci Ghizela; III -Monu Emilia, Nunu
Margareta;
Cl. II: I - Fărcuț Cristian, Oros Cornel, Racolța Alina, Turcu Iudita, Madas Georgeta,
Laslău Mariana, Laza Aneta, Israel Ștefan; II - Cocoș Eleonora, Balș Eftimie, Cramer
Magda;
Cl. III: I- Bujoc Mihai, Rotaru Mihai; II- Boța Stela, Mărieș Cornelia, Mezea Mihai,
Varga Ioan;
Cl. IV: I - Dalea Laurențiu, Iova Lucia; II - Harabagiu Marcel, Hera Rodica, Israel
Gheorghe; III - Balș Florica, Croitoru Ana, Madas Rodica;
Cl. V A: Premianții sunt: Curta Felicia, Ilinca Cornel, Cristea Ana, Pașca Mircea.
Nu se menționează I, II, III.
Cl. V B.: Premianții sunt: Mărculescu Alexandru, Corbu Dora Maria, Popa Ecaterina,
Țenț Viorel, Mazilescu Radu, Bulc Simion. Nu se menționează I, II, III.
Cl. VI: I - Sârbu Georgeta; II - Constantinescu Mircea; III - Balș Vasile;
Cl. VII: Ovanez Mihai, Mezea Virgil, Miheș Mircea. Nu se menționează I, II, III.
Cl. VIII A: Tocuț Gheorghe, Mihele Aurel, Dărângă Mihai. (sic)
Cl. VIII B: Klein Gheorghe, Stoica Ioan, Arădău Dumitru. (sic)
Cl. IX A: Tuduce Rodica, Beladan Victor, Junc Cornel. (sic)
Cl. IX B: Popescu Constantin, Goldiș Valeriu, Horj Viorel. (sic)
Cl. X A: Moga Lazăr, Domocoș Florian, Broșteanu Lazăr. (sic)
Cl. X B: Nica Ana, Târșar Elena, Grabovschi Mihai. (sic)
Un mare număr de elevi au primit mențiuni pe obiecte.
Procesul-verbal se încheie cu anunțarea comisiilor de examen la clasele
a IV-a și a VII-a, cu organizarea practicii agricole și cu anunțarea cadrelor
didactice care urmau a se ocupa de serbarea de sfârșit de an.
În 16 iunie 1958 s-au încheiat două procese-verbale pentru constituirea
a două comisii de examinare a elevilor de clasa a VII-a și a IV-a, singurele care
mai susțineau examene. Erau examenele de absolvire de sfârșit de ciclu – ciclul
I și ciclul II – din sistemul nostru de învățământ de atunci. Se scoseseră
examenele de la sfârșitul anului școlar pentru restul claselor ( V, VI, VIII, IX, X).
Acum clasa a X-a nu mai era una de absolvire, deoarece suntem în perioada de
trecere spre sistemul de învățământ cu 11 clase. Totuși, în vara anului 1958 s-a

26 Ibidem, pp. 48 r.-49 r.

18
mai susținut un examen de absolvire a liceului, respectiv de maturitate, pentru
restanțierii care nu reușiseră la acest examen la timpul lor, adică în 1957 sau în
alți ani anteriori, din perioada școlii medii de 10 ani, cum se poate vedea din
procesele-verbale din 15, 16, 17, 20, 21 iunie 1958.
În 15 iunie s-a stabilit comisia, s-au prelucrat instrucțiunile M.Î.C. nr.
5127/1958 și alte probleme organizatorice legate de examenul de maturitate.
În 16 iunie 1958 s-a desfășurat proba scrisă la matematică. La ora 8.30 s-
a deschis plicul cu cele 2 subiecte, candidații putând alege unul dintre acestea:
Subiectul I. 1. O piramidă are la bază triunghiul dreptunghic ABC (A=90°), iar
înălțimea ei cade în punctul A. Ipotenuza este de 25 cm, o catetă este cu 5 cm
mai mare decât cealaltă, iar înălțimea piramidei este egală cu suma catetelor.
Se cere:
a) Să se calculeze laturile triunghiului ABC.
b) Aria laterală, aria totală și volumul piramidei.
c) Unghiul muchiei SB cu planul bazei îl notăm cu α, iar unghiul muchiei
𝜋
SC cu același plan îl notăm cu β. Să se demonstreze relațiile: cotg α+cotg β=1; 2
<α+β < 𝜋
𝑥3 ― 6𝑥2 + 11𝑥 ― 6
1. a) Să se simplifice fracția:
― 𝑥2 + 𝑥 + 6
b) Pentru ce valoare a variabilei (x) funcția simplificată este pozitivă?
2. Să se rezolve ecuația: 3(1 – sin x) = 2 cos2x
II. 1. Se dă un cerc cu centrul O de rază R și un punct exterior P, în planul
cercului. Fie AB punctele de contact ale tangentelor duse din P la cerc și a
unghiului AOP. Se rotește figura în jurul diametrului OP și se cere:
a) Volumul corpului alcătuit din conul PAB și segmentul sferic exterior
conului;
b) Să se determine unghiul α astfel ca o arie laterală a conului PAB să fie
egală cu aria catetei sferice exterioare conului.
2. Se dă ecuația (m+2)x2 – 2mx+1 = 0
a) Să se determine m astfel ca suma pătratelor rădăcinilor să fie egală cu 2.
b) Să se discute natura și semnele rădăcinilor ecuației date, când parametrul
m își ia toate valorile numerice de la ―∞ 𝑙𝑎 + ∞ .
3. a) Să se rezolve ecuația: 2sin2x = sin2x
b) Să se arate că egalitatea 2sin(x+a) ∙ sin(x-a)=cos2a este adevărată
𝜋
când x se înlocuiește cu soluția ecuației de la punctual (a) cuprinsă între 0<x< 2 .
Notă. Din cele două subiecte (I, II) se va trata unul la alegere.
La examenul de matematică s-au înscris 23 de elevi și s-au prezentat 20

19
elevi.27
În 17 iunie 1958, la ora 8.00 s-a deschis plicul cu subiectele de la limba
română, care la 8,30 au fost scrise pe tablă:
1. Realizări importante în proza și poezia din RPR pe drumul realismului
socialist.
2. Contribuția operei lui Mihai Eminescu la dezvoltarea literaturii române și la
desăvârșirea limbii literare.
Cei 20 (douăzeci) de candidați prezenți la examenul de maturitate la limba
română puteau să aleagă unul din cele două subiecte.
În aceeași zi (17 iunie) lucrările au și fost corectate și desfăcute alături de
cele la matematică, după o atentă verificare. Apoi notele au fost trecute în
procesul-verbal, în dreptul numelor candidaților. Au fost 7 note de trecere la
matematică și 8 note de trecere la limba română, însă, indiferent de notă,
candidații se puteau prezenta la examenul oral.28
În zilele de 20 și 21 iunie s-au desfășurat probele orale la matematică, română,
fizică, chimie, istorie și limba rusă, candidații intrând în două grupe de câte 10 elevi,
în cele 2 zile, după modelul descris la examenul de maturitate din 1957. Din cei 20
de candidați au reușit 9 (nouă), respectiv 45%.29
Comisia de examinare a avut următoarea componență: Dumitru Pop
(inițial Roșescu Emilian) – președinte, Pascanu Virgil, Ghitera Ioan, Mureșan
Aurelia, Armanca Platon, Andor Julieta – profesori examinatori.30
În 20 iunie 1958, la ora 8.30, s-a deschis plicul conținând subiectul
lucrării scrise pentru concursul de admitere în clasa a VIII-a la limba română,
în prezența comisiei formate din Vasile Pop – președinte, Viorica Vidican și
Ana Călugăru – profesori examinatori.
Subiectul:
1. Falsa educație dată copiilor în familia și școala burghezo-moșierească,
zugrăvită în operele studiate;
2. a) Delimitați propozițiile din textul de mai jos și arătați felul lor;
b) Faceți analiza sintactică și morfologică a propoziției principale:
„Pe drum se întâlni cu cei doi oameni pe care slujitorii împărătești îi
duceau la împăratul ca să-i taie, pentru că fugiseră de la o bătălie ce o avusese
împăratul acesta cu niște gadine.” (P. Ispirescu)

27 Ibidem, p. 51 v.-53 r.
28 Ibidem, p. 53 v.-54 r.
29 Ibidem, p. 55 r.

30 Ibidem, p. 50 r.

20
 După ce profesoara examinatoare se pronunță asupra subiectului,
constatând accesabilitatea acestuia, comisia s-a deplasat în sala de examen,
procedând la desfășurarea corectă a concursului de admitere.31
În 2 iunie 1958 s-a deschis plicul cu subiectele la matematică pentru
concursul de admitere în clasa a VIII-a, în fața aceleiași comisii.
Subiectul:
1. O întovărășire agricolă în primul an de existență a recoltat de pe 20 ha
cu grâu și 30 ha porumb 1180 q cereale.
În al doilea an, folosindu-se noi metode agrotehnice, producția de grâu la
ha s-a mărit cu 20%, iar cea de porumb cu 2 q la h.
Să se calculeze recolta medie de grâu și porumb la ha în al doilea an, știind
că în acest an de pe 3 ha cu grâu s-a recoltat cu 1,2 q mai multe cereale decât pe
2 ha de porumb.
1
(
2,5 + 32: 5 + 0,4 ∙ ) ― 5: 2
5
8
1
2
2. Să se efectueze: 3 2 =
24 : 6,4 ― (12 : 35 + 3) ∙ 0,5 ― 1,5625
„Subiectul e conform programei. În ceea ce privește tehnica de
rezolvare, însă, problema de algebră are un raționament prea complex, încât
depășește nivelul mijlociu al posibilității de punere în ecuație al elevilor
proveniți din diferite puncte ale raionului, lucru care s-a observat și din durata
timpului necesar pentru rezolvare.”32
În 3 iulie 1958 s-au consemnat în registrul de procese-verbale
rezultatele concursului de admitere în clasa a VIII-a. Din cei 69 de candidați, au
fost admiși 50, iar 19 au fost respinși.33
În 1 septembrie 1958, ora 8.30, a început concursul de admitere din
sesiunea septembrie, când s-a deschis și plicul cu subiectul la limba română în
prezența comisiei formate din Vasile Pop – președinte, Mărculescu Aloisia –
examinator la l. română și Sabău Florian – la matematică.
Subiectele:
1. Exploatarea nemiloasă a țărănimii muncitoare în regimul trecut, reflectată în
operele studiate.
2. a) Delimitați propozițiile din textul de mai jos și stabiliți raportul dintre ele.
b) Faceți analiza sintactică și morfologică a propoziției principale:
„Pe când copiii se rânduiau cuminți în cerdac, eu rămăsei cu ochii
holbați în cerul înalt și schimbător, unde vedeam pentru întâia oară în viața

31 Ibidem, p. 54 v.-55r.
32 Ibidem, p. 55 v.-56 r.
33 Ibidem, p. 56 v.-57 v.

21
mea cum plutesc în unghi cocorii.”
Totul se desfășoară conform instrucțiunilor.
În 2 septembrie 1958 s-a deschis plicul la matematică, în prezența aceleiași
comisii. Subiectele:
1. O gospodărie agricolă colectivă a depozitat 98 tone de grâu în 2
2
magazii. După ce s-a scos din prima magazie 20% din grâu, iar din a doua ,
3
1
atunci în prima magazie a rămas de 2 ori mai mult grâu decât în a doua.
2
Să se calculeze câte tone de grâu au fost la început în fiecare din cele 2
magazii. (Rezolvarea algebrică sau aritmetică)
1 2
( 1 2
)
22 ∙ 2,4:15 23 ― 23 ∙ 0,6 ― 115
13

2. Să se efectueze:
(5 ― 1):5 + (3
2
3
1
7 ― 2,8 ) 1
6

În sala de examen totul s-a desfășurat conform instrucțiunilor.

Din procesul-verbal nedatat decât cu mențiunea ,,încheiat cu ocazia
concursului de admitere în clasa a VIII-a, sesiunea septembrie 1958” se poate
vedea tabelul nominal care cuprinde candidații la acel concurs de admitere. S-
au prezentat 40 candidați. Au fost admiși 28, respinși 12.34
Între aceste două sesiuni ale concursului de admitere din sesiunea iunie
și sesiunea septembrie se desfășoară la Școala Medie nr. 1, activitățile obișnuite.
De pildă, în 19 august 1958, consiliul pedagogic definitivează situația elevilor
corigenți din clasa a VII-a, curs de zi. Toți cei 15 elevi prezentați la examenele
de corigență au fost promovați.35
În 27 august 1958 a susținut examen de absolvire un restanțier din clasa a
IV-a, fiind declarat absolvent. În procesul-verbal din 28 august 1958 apare
situația acelor elevi din clasa a VII-a la examenul de absolvire din sesiunea
august. În 31 august 1958 s-a încheiat situația la cursurile fără frecvență din
sesiunea august 1958, dar și situația generală de pe sesiunile ianuarie, mai și
august.36 Este prezentată situația a 193 de candidați.

Anul școlar 1958-1959

Procesul-verbal datat 2 septembrie 1958 s-a încheiat cu ocazia
instructajului referitor la sarcinile cadrelor didactice pentru deschiderea noului

34 Ibidem, p. 73 v. - 74 r.
35 Ibidem, p. 58 r.
36 Ibidem p. 58 v.- p. 66 r.

22
an școlar, 1958/1959. Apar și nume noi ale unor profesori și învățători: Traian
Dalea, Liviu Gherghel, Răducan Maria, Răducan Nicolae, Teodora Romocia.
Sunt repartizate clasele învățătorilor și diriginților. Se face repartiția cadrelor
didactice pe sectoare (5 sectoare din oraș) și circumscripții școlare, pentru
depistarea copiilor de vârstă școlară și preșcolară. Se cerea diriginților
finalizarea corigențelor, punerea la punct a documentelor școlare, finalizarea
pavoazării sălilor de clasă, coridoarelor, dormitoarelor etc., pavoazarea
rămânând în continuare un mijloc important de propagandă și îndoctrinare. S-
a comunicat o parte a structurii anului școlar 1958/59, respectiv durata
trimestrului I (15 septembrie -28 decembrie) și a vacanței de iarnă (29
decembrie 1958-11 ianuarie 1959). Sărbătorile Nașterii Domnului continuă să
fie ignorate de regim.
În acest proces-verbal întâlnim sarcini legate de istoria Școlii Medii nr. 1:
întocmirea anuarului, a cărții de onoare și a monografiei, alături de dispoziția
primită de la Ministerul Învățământului în legătură cu aniversarea de 10 ani de la
reforma învățământului (s.n.). Se fixează un colectiv în legătură cu expoziția
amenajată în sensul de mai sus. ,,O, tempora!...”. Reforma aceea care a făcut praf
învățământul din țara aceasta trebuia, desigur aniversată! În legătură cu anuarul,
cartea de onoare și monografia preocupările vor rămâne mereu în actualitate, în fața
noastră, a tuturor, până în ziua de azi, cum vom vedea din Documentariile
profesorului Constantin Duma Suceveanu, publicate în revista liceului, din
anuarele apărute și din cartea de onoare aflată la muzeul de istorie al școlii etc.
În procesul-verbal din 5 septembrie 1958 apare încheierea situației
elevilor corigenți, amânați din sesiunea august 1958. Este vorba de 95 de elevi
din clasele I-X.
În consiliul pedagogic din 30 septembrie 1958 se face un instructaj în
legătură cu activitatea organizației de pionieri. Cu acea ocazie s-a prelucrat
Hotărârea Plenarei a V-a a CC al UTM și instrucțiunile ce se impuneau în urma
HCM în legătură cu munca instructorilor de pionieri, mai cu seamă că de la 1
octombrie 1958 munca aceasta nu va mai fi remunerată.
Faptul că se desființa postul de instructor superior de pionieri plătit
derutează, oarecum, cadrele didactice, cărora li se cere să continue la același
nivel educarea patriotismului socialist și internaționalismului proletar.37
Procesul-verbal din 16 decembrie 1958 s-a încheiat cu ocazia constituirii

37 Ibidem, p. 74 v.-p. 76 r.
23
Sfatului Pionierului, când Vasile Pop, directorul școlii, arăta importanța
sarcinilor care au fost trasate de Plenara a V-a a CC al UTM și a HCM din 1
octombrie 1958 a Ministerului Învățământului și Culturii, cu instructorii
superiori și activitatea pionierească în școli. În Sfatul Pionieresc au fost aleși
următorii membri: 1. Madas Irina, str. M. Sadoveanu nr. 10, casieră Autobază; 2.
Varga Ioan, str. M. Sadoveanu nr. 5, director Autobază; 3. Cristea Ana, str. Fonagy nr. 2,
referentă Sfatul Popular Raional; 4. Popa Maria, str. 30 Decembrie nr. 24, referentă
Tribunalul Raional; 5. Cioară Gh., Str. Burgundia Mare nr. 35, șofer PMR; 6. Sârbu Iosif,
str. Burgundia Mare nr. 36, muncitor Cooperativa ,,Muncitorul”; 7. Domocoș Nicolae,
str. Română nr. 29, activist PMR; 8. Havrici Ana, str. Crișului nr. 21, muncitor
Cooperativa Victoria; 9. Pop Vasile, director, președintele Sfatului Pionieresc; 10. Iova
Ioan, director adjunct; 11. David Virginia, secretarul Sfatului Pionieresc; 12. Matei
Francisc, profesor; 13. Veturia Pop, învățătoare clasa a III-a; 14. Răducan Maria,
învățătoare clasa a IV-a; 15. Harabagiu Adrian, profesor, diriginte clasa a V-a; 16.
Cârciumăriuc Lidia, profesor-diriginte clasa a VI-a B; 17. Condoroș Alexandru,
profesor-diriginte clasa a VI-a A; 18. Nenciulescu Constantin, profesor-diriginte clasa
aVII-a; 19. Gherghel Liviu, profesor-diriginte clasa aVIII-a A; 20. Dalea Traian, profesor-
diriginte clasa aVIII-a B; 21. Todinca Ioan, secretar UTM Școala Medie nr. 1.
Înscriindu-se la discuții, Cristea Ana se angaja să ajute Sfatul Pionieresc
pentru ca elevii pionieri să poată fi educați în spiritul educației comuniste. Havrici
Ana propune ca ședințele sfatului să se țină miercurea după-masă. Pop Vasile arăta
importanța și rolul Sfatului Pionieresc, precum și ajutorul pe care îl pot aduce
membrii sfatului în problema educației și a celorlalte forme de acțiune.
După alegerea în unanimitate a Sfatului Pionieresc instructoarea
superioară și secretara sfatului au dat citire planului de măsuri, care cuprinde
obiectivele de urmărit în educarea ,,tinerelor vlăstare.”38
Într-o școală cu mulți elevi se întâmplă multe, cum se poate vedea și din
procesul-verbal datat 26 octombrie 1958, în care apare cazul unui elev care și-a
însușit o bucată de săpun de 1,5 kg din magazia școlii. ,,Infracțiunea”
determinată de pauperitate a adus elevului eliminarea pe 5 zile, scăderea notei
la purtarea și popularizarea la nivelul întregii școli.
În 21 noiembrie 1958, consiliul pedagogic s-a întrunit pentru fixarea
burselor: 10 burse pentru clasele V-VII, a 150 lei, 33 burse pentru clasele VIII-XI,
a 165 lei. Toți membrii comisiei de repartizare a burselor erau profesori ai școlii,
chiar dacă aceștia reprezentau unele organizații orășenești. Repartiția s-a făcut

38 Ibidem, p. 83 v.- 84 v.
24
ținând seama atât de note, cât și de situația materială. Patru elevi au părinți
GAC, nouă elevi proveneau din casa de copii. Cel mai mare venit agricol anual
întâlnit era 1957 lei. Nu s-au putut repartiza 2 burse pentru clasele V-VII (a 150
lei), și 2 burse la clasele VIII-XI (a 165 lei). Acelea urmau a fi returnate Secției
de Învățământ și Cultură.
Consiliul pedagogic din 5 decembrie 1958 discută referatul Munca
educativă a dirigintelui, prezentat de prof. Felicia Deleanu, arătând aspectele
pozitive și negative ale acestui referat, relevându-se uneori pertinent, însă, prin
folosirea limbajului de lemn specific. Aflăm că în şcoală era o brigadă artistică
formată din elevi ai clasei a X-a, care s-a deplasat în satul Ceişoara sub
conducerea prof. Platon Armanca, iar acesta ar fi greşit grav lăsându-se ispitit
de licoarea bahică specifică acelei localităţi, motiv pentru care va fi înlocuit din
funcţia de diriginte al clasei a X-a cu prof. Francisc Matei. Din dezbateri reiese
faptul că activitatea educativă din şcoală se află sub cea instructivă, care
onorează o instituţie cu tradiţii ca aceasta a noastră, că la orele de dirigenţie se
folosea diafilmul, că se pregătea o excursie în Moldova şi că, în general,
profesorii se zbat să crească eficienţa muncii educative.39
Din procesul-verbal datat 27 decembrie 1958 se vede că la un examen de
diferenţă din acea sesiune din decembrie s-au prezentat 5 elevi care au susţinut
probe la diferite obiecte: chimie, matematică, fizică, franceză, geografie sau
istorie. Patru au fost declaraţi admişi.40
În 29 decembrie a avut loc consiliul pedagogic de analiză a situaţiei
şcolare pe trimestrul I al anului de învăţământ 1958/1959. Învăţătorii şi
diriginţii au prezentat raportul claselor pe care le conduceau:
Cl. I: Înscrişi 27, clasificaţi 27, promovaţi 24, corigenţi 3.
Cl. II: Înscrişi 25+2, clasificaţi 27, promovaţi 25, corigenţi 2.
Cl. III: Înscrişi 32+1, clasificaţi 33, promovaţi 28, corigenţi 5.
Cl. IV: Înscrişi 29, clasificaţi 29, promovaţi 23, corigenţi 6.
Cl. V: Înscrişi 37+1, clasificaţi 35, neclasificaţi 3, promovaţi 24, corigenţi 11.
Cl. VI A: Înscrişi 32+1, clasificaţi 33, promovaţi 18, corigenţi 15.
Cl. VI B: Înscrişi 30, clasificaţi 30, promovaţi 19, corigenţi 11.
Cl. VII: Înscrişi 27, clasificaţi 26, neclasificat 1, promovaţi 18, corigenţi 8.
Cl. VIII A: Înscrişi 39, venit 1, plecaţi 4, clasificaţi 36, promovaţi 18, corigenţi 18.
Cl. VIII B: Înscrişi 39, retraşi 2, rămaşi 37, neclasificaţi 2, promovaţi 21, corigenţi 14.

39 Ibidem, pp. 78-83 r.

40 Ibidem, p. 97 v.
25
Cl. IX A: Înscrişi 39, retras 1, rămaşi 38, clasificaţi 38, promovaţi 27, corigenţi 11.
Cl. IX B: Înscrişi 37, clasificaţi 37, promovaţi 23, corigenţi 14.
Cl. X R: Înscrişi 37, clasificaţi 36, neclasificat 1., promovaţi 24, corigenţi 12.
Cl. X U: Înscrişi 39, clasificaţi 38, neclasificat 1, promovaţi 22, corigenţi 16.
Cl. XI A: Înscrişi 26+1, clasificaţi 27, promovaţi 25, corigenţi 2.
Cl. XI B: Înscrişi 27, clasificaţi 27, promovaţi 20, corigenţi 7.
Situaţia elevilor neclasificaţi urma să se încheie până la 1 februarie.
Observăm că se revenea la clasele reale şi umaniste.
Toţi profesorii erau invitați la ora 17:00 la Teatrul Armatei pentru
aniversarea RPR.41
În consiliul pedagogic din 10 ianuarie 1959 s-au transmis instrucţiuni
referitoare la redeschiderea cursurilor după vacanţa de iarnă. Mai întâi, însă,
directorul face o analiză pe clase şi profesori a situaţiei la învăţătură, încercând
să evidenţieze cauzele unor insuccese ale elevilor. Directorul se referea pe larg
la programul cultural artistic pentru sărbătorirea Unirii Principatelor, care
urma a se sărbători la 24 Ianuarie, dar şi la acţiunea de adunare a deşeurilor
textile, iniţiată de comitetul raional.42
Din procesul-verbal datat 15 ianuarie 1959 reiese că pentru sesiunea
examenelor de la secţia fără frecvenţă din ianuarie acelaşi an figurau în
evidenţa şcolii peste 160 de elevi, de la clasa a V-a până la clasa XI, a căror
situaţie o discutau şi o consemnau nominal profesorii membri ai comisiei.
Foarte mulţi candidaţi, însă, nu s-au prezentat.43
În diverse procese-verbale citite am găsit adesea referiri la legătura dintre
şcoală şi familie. În 16 ianuarie 1959 este consemnată adunarea generală a 120
de părinţi, al cărei scop a fost arătat de directorul Vasile Pop în conformitate cu
cele mai pertinente prescripţii pedagogice, acesta arătând cum comitetul de
părinţi poate ajuta şcoala în îndeplinirea planului de şcolarizare, în asigurarea
unei frecvenţe regulate, în organizarea timpului liber şi a activităţilor
extraşcolare ale elevilor, în timpul cursurilor sau vacanţelor, în organizarea
propagandei pedagogice, în întărirea bazei materiale a şcolii etc., toate acestea
fiind dezvoltate corect. S-a ales comitetul de părinţi, format din 17 membri şi
comitetul său de conducere, a cărui componenţă era: preşedinte - Pop Vasile,
dir. şcolii; vicepreşedinți - Secherca Mihai şi Ruchwald Alexandru; secretar-

41 Ibidem, pp. 885 r.-89 v.

42 Ibidem, pp. 90 r.-91 r.
43 Ibidem, pp. 91 v.-97 r.

26
casier - Dărăbăneanu Ioan şi Găvruţa I.; contabil - Craioveanu Ioan;
responsabil cu munca cu părinţii - prof. Harabagiu Adrian; responsabil cu
propaganda pedagogică - Deleanu Felicia; cenzori - Walkovski Elisabeta şi
Domocoş Nicolae.44
Ultimul proces-verbal din II/14, Registru procese-verbale ale consiliilor
pedagogice este datat 4 martie 1959, în şedinţa consiliului pedagogic a cărui
ordine de zi au constituit-o, în principal 2 referate: 1. Din experiența predării
matematicii, susţinut de prof. Olea Mihai; 2. Folosirea materialului didactic în
predarea fizicii, susţinut de prof. Traian Dale.
Referatul profesorului Mihai Olea constituie, probabil, punctul iniţial
pentru amplul şi documentatul său articol dedicat Profesorilor de matematică ai
Liceului „Samuil Vulcan”, din revista Liceului „Samuil Vulcan” - „Plai românesc”,
nr. 1, 1978, pp. 33-38. Experienţa predării matematicii l-a preocupat pe prof.
Mihai Olea încă de pe atunci, din 1959. Pe marginea acestor referate s-au purtat
discuţii aprinse, dar pertinente.45 La acest consiliu pedagogic s-a pus în
discuţie şi cazul unei eleve care a părăsit şcoala motivând că se mărită.
Consiliul a hotărât exmatricularea ei având în vedere aspectul moral al
problemei acestei eleve.46
În 23 martie 1959 s-a încheiat procesul-verbal ocazionat de analiza
muncii pe trimestrul al II-lea. Directorul liceului, Vasile Pop, invita învăţătorii
şi diriginţii să prezinte rezultatele:
Cl. I - Înv. Maria Dărăban: înscrişi 28, clasificaţi 28, promovaţi 26, corigenţi 2.
Cl. II - Înv. Aurelia Luca: înscrişi 27, transferat 1, rămaşi 26, clasificaţi 26, promovaţi 26.
Cl. III - Înv. Veturia Pop: înscrişi 33, clasificaţi 33, promovaţi 31, corigenţi 2.
Cl. IV - Înv. Dărăbăneanu Maria (în trimestrul I Maria Răducan): înscrişi 29, plecat 1,
venit 1, clasificaţi 28, neclasificat 1, promovaţi 25, corigenţi 3.
Cl. V - Dirig. Adrian Harabagiu: înscrişi 39, neclasificați 1, promovaţi 29, corigenţi 9.
Cl. VI A - Dirig. Alexandru Condoroş: înscrişi 32, clasificaţi 32, promovaţi 21, corig.11.
Cl. VI B - Dirig. Lidia Cârciumăruc: Înscrişi 30, clasificaţi 30, promovaţi 26, corigenţi 4.
Cl. VII - Dirig. Constantin Nenciulescu: înscrişi 27, clasificaţi 27, promovaţi 19, corig.8.47
Cl. VIII A - Dirig. Liviu Gherghel: înscrişi 36, clasificaţi 36, promovaţi 22, corigenţi 14.
Cl. VIII B - Dirig. Traian Dale: înscrişi 38, clasificaţi 38, promovaţi 27, corigenţi 11.
Cl. IX A - Dirig. Mihai Olea: înscrişi 38, clasificaţi 37, neclasificat 1, promovaţi 29,
corigenţi 8.

44 Ibidem, pp. 98 r.-99 r

45 Ibidem, pp. 99 r. - 100 r.
46 v. ACN „SV”, II/14, Registru pentru procese-verbale ale consiliului pedagogic 1958 (-1959)
47 v. ACN „SV”. II/14, Procese-verbale 1958-1959; 1959-1960

27
Cl. IX B - Dirig. Maria Harabagiu: înscrişi 37, plecat 1, clasificaţi 36, promovaţi 31,
corigenţi 5.
Cl. X R - Dirig. Cornel Pop: înscrişi 36, clasificaţi 36, promovaţi 26, corigenţi 10.
Cl. X U - Dirig. Francisc Matei: înscrişi 38, clasificaţi 36, neclasificat 1, exmatriculat 1,
promovaţi 26, corigenţi 10.
Cl. XI A - Dirig. Felicia Deleanu: înscrişi 27, clasificaţi 27, promovaţi 25, corigenţi 2.
Cl. XI B - Dirig. Alecsiu Ardelean: înscrişi 27, clasificaţi 27, promovaţi 22, corigenţi 5.
În continuare, directorul Vasile Pop face diverse comunicări: munca
voluntară se fixează - 20 de zile a 4 ore, programul pentru activităţi în timpul
vacanţei. Se aduce la cunoştinţă ordinul Ministerului referitor la şcoala sportivă de
elevi; Prof. Matei Francisc arăta importanţa acestor şcolii şi scopul lor. „Şcoala
sportivă a fost anexată Şcolii Medii nr. 1 şi 2 precum şi Şcolii de Meserii. Rezultatele
obţinute au fost bune. Pentru anul 1959-1960 propunea să se continue şcoala cu
anul III, o grupă mixtă de băieţi şi fete”.
S-au făcut propuneri ca selecţia pentru şcoala sportivă să se facă pe baza
notelor obţinute la obiectele de învăţământ, iar concursurile să se facă doar în
vacanţe, ca elevii să nu fie scoşi de la ore. Oricum, şcoala sportivă a adus rezultate
foarte bune aproape la toate disciplinele sportive.48
Printr-o adresă nr. 7225 din 19 septembrie 1959, Secția de Învăţământ şi
Cultură a Raionului Beiuş cerea Şcolii Medii nr. 1 să prezinte măsurile luate în
vederea organizării activităţii practice cât şi a predării cunoştinţelor elementare de
producţie industrială şi studiul maşinilor.
Şcoala Medie nr. 1 răspundea prin adresa nr. 73 din 20 septembrie 1959
următoarele: La clasele V-VII se predă cunoștinţe agricole, indicând, de asemenea
stadiul dotării atelierului şcolii cu un strung, o maşină de găurit şi un scheping.
Studiul motoarelor cu ardere internă se face la SMT şi IRTA, iar şcoala intenţiona
procurarea unei maşini proprii. Studiul maşinilor electrice se face în şcoală unde
există unele dotări care urmau să se îmbogăţească. La clasele VIII-XI practica se
desfăşoară în şcoala la SMT, IRTA sau la Şcoala Profesională. Solicita sprijinul
secţiei de învăţământ pentru a se dota corespunzător cerinţelor programei.
În 23 aprilie 1959 s-a făcut Analiza muncii metodice şi culturale. Fie din raportul
prezentat, fie din discuţiile purtate de participanţii la consiliu se vede clar că în
Şcoala Medie nr. 1 din Beiuş exista o activitate culturală intensă desfăşurată de
profesorii sau de elevii de la grădiniță până la clasa a XI-a. Se pregăteau concursuri
simpozioane piese de teatru, brigăzi, scenete , dansuri , recitări. De pildă, profesorii

48v. Dumitru Tudor, Educaţia fizică şi sportul în Colegiul Naţional „Samuil Vulcan” din Beiuş între
1952-2003, studiu monografic, Beiuş, Editura „Samuil Vulcan”, 2003
28
au jucat cu succes enorm Doctor fără voie. Elevii clasei a IX-a pregăteau piesa Cu
dragostea nu-i de glumit. Sunt amintite 2 simpozioane: „Octombrie şi Unirea”, „Poeţii
cântă 1 Mai”. De fapt, pentru ziua de 1 mai care se apropia s-a făcut un program
artistic concret, constând din cântece, dansuri, recitării, la care se adăugau un
simpozion şi un spectacol al brigăzii artistice a clasei a X-a. Cadrele didactice ale
şcolii au desfăşurat activitate în cadrul Universităţi serale şi în cadrul cenaclului
literar şi pe linia difuzării cărţii. Deşi aici se vorbeşte mai puţin de munca metodică
aceasta s-a putut vedea din multe alte procese-verbale descrise în această lucrare.
Un amplu proces verbal datat 22 mai 1959 are la punctul I din ordinea de zi
Întărirea disciplinei. Povestea este lungă. Cu o zi înainte, în 21 mai se sărbătorea de
către românii ortodocşi ziua împăratului Constantin şi a mamei sale Elena. Acest
împărat pusese capăt persecuţiilor creştine şi prin Edictul de la Milano din 313
consolidase creştinismul ca religie de stat în Imperiul Roman, iar mama sa Elena
găsise locul Golgotei, al Sfântului Mormânt şi lemnul Sfintei Cruci. Ei, bine, cu
prilejul acelei zile, un grup de elevi din clasa a X-a şi a IX-a s-au hotărât să-şi felicite
profesorul, pe Constantin Nenciulescu, de ziua sa onomastică. Au fost, însă,
surprinşi de secretarul Comitetului Orăşenesc PMR, Gheorghe Romocea, care i-a
întrebat dacă au autorizaţia miliţiei pentru a da serenade. Se vede că trebuia şi aşa-
ceva. De fapt, luam autorizaţie de la miliţie şi pentru serenadele absolvenţilor de
liceu. La intervenţia secretarului Romocea, doi elevi (numiţi în procesul-verbal, dar
noi nu-i numim) ar fi avut „o atitudine necorespunzătoare şi obraznică”. Nu se
precizează în ce a constat acea „atitudine”. Din păcate vorbitorii au cerut tot felul de
pedepse pentru toţi elevii participanţi la serenadă şi în mod deosebit pentru cei doi
care luaseră atitudine şi cărora li se cerea scoaterea din şcoală ca să fie exemple
pentru ceilalţi elevi. Alţi vorbitori au încercat, subtil, să-i apare pe elevi. Prof.
Constantin Nenciulescu însuşi a găsit o „eschivă” foarte subtilă, chiar inteligentă.
Dânsul nu a pomenit sintagma zi onomastică, deşi ca lingvist (prof. de limbă) şi-ar fi
putut-o permite, onomastica fiind şi o disciplină lingvistică a cărui obiect de studiu
este originea, formarea şi evoluţia numelor proprii. Prof. C. Nenciulescu foloseşte
sintagma zi de naştere, spunând că n-a invitat pe nimeni la dânsul, „dar că
mulţumeşte tuturor acelora care l-au felicitat cu ocazia zilei de naştere. Dacă se pune
problema sancţionării crede că ea nu este justă deoarece elevii l-au felicitat în
numele organizaţiei de bază”. Ne-a plăcut atitudinea sărbătoritului.
Într-un anumit fel ne-a plăcut chiar atitudinea celor doi reprezentanţi ai
comitetului PMR care, deşi cer pedepsirea elevilor, nu sunt prea severi. De pildă,
Gheorghe Romocea „arată că pentru rezultatele obţinute şcoala este felicitată de

29
comitetul PMR”. „Cadrele noastre luptă cu simţ de răspundere pentru educarea
elevilor şi acest lucru este apreciat de forurile în drept. Nu ne este indiferent felul
cum vor fi elevii după ce termină şcoala”. Cerea, totuşi, ca elevul care a organizat
ieşirea cu serenada să fie scos din şcoală. Apoi a dat tot felul de indicaţii în cel mai
strălucit limbaj de lemn. O poziţie asemănătoare luase şi Teodor Petruţ, prim-
secretar raional UTM pe care, însă, îl deranja că nişte elevi au adus înjosiri
Comitetului Raional UTM, iar alţii fuseseră văzuţi ieşind din biserică în joia de
Paşti. Educaţia ateistă era, desigur, contracarată de familiile elevilor care nu şi-au
pierdut credinţa în Patimile, Moartea şi Învierea Mântuitorului.
Cam în acelaşi an, 1959 sau 1960, ca student la Cluj făceam ceea ce au făcut
elevii de la Şcoala Medie nr. 1 Beiuş. Mergeam de Paşti, şi nu numai, la biserică,
mergeam de Crăciun să colindăm colegilor din Cluj şi chiar unor profesori, iar a
merge cu serenada, mai cu seamă la absolvire, era o tradiţie. De pildă, distinsul
prof. Constantin Duma Suceveanu, dirigintele unei clase de absolvenţi, promoţia
1969, se supărase mai întâi pe elevii săi, apoi pe prof. Ioan Ille şi pe subsemnatul că
am acceptat a-i însoţi pe elevii săi cu serenada la profesori. Un vecin al meu din
blocul în care locuiam, prin anii ’70 m-a reclamat că am primit elevii cu serenada.
Vecinul meu se dădea mare comunist. Aşa că grădina Domnului este mare şi cresc
multe flori şi buruieni în dânsa.
Printre sarcinile enumerate de către directorul Vasile Pop apare şi scoaterea
elevului care a organizat ieşirea cu serenada din şcoală. Ceilalţi au scăpat doar cu
scăderea notei la purtare. Nu am vrea să se creadă că încurajăm abaterile elevilor.
Când abaterile aduc prejudicii şcolii, ele trebuie sancţionate. Dar o escapadă sau
aventură tinerească pentru a felicita un profesor de ziua onomastică ni se pare că
este prea aspru sancţionată cu eliminarea, chiar dacă acel elev nu se afla la prima
abatere. Astfel de aventuri constituie sarea şi piperul vieţii de elev. Ca profesor, în
aceste cazuri, încercam să fac pe artistul, să joc teatru. Mă prefăceam că le dezaprob,
certând sever făptaşul, dar, în sinea mea, mă amuzam, totul rămânând în acel
stadiu. Şi asemenea poziţie cred că trebuie să facă parte din conduita unui dascăl
sau a unui părinte. Ce faci, de pildă, ca părinte, într-o situaţie asemănătoare? Îţi
elimini fiul? Îl arunci în vâltoarea sau în mocirla socială? Dar în şcoală, mai are
valoare eliminarea dacă cel eliminat ajunge în medii sociale rău famate? Oricum în
elevul care a adus injurii Comitetului Rațional UTM am putea vedea şi un mic
disident.
Întrucât punctul 1 al acelei şedinţe a necesitat o dezbatere mai largă, celelalte
puncte de pe ordinea de zi au fost amânate pentru 25 mai 1959 la ora 4 pm, când s-

30
a pus în discuţie mai întâi orientarea profesională a elevilor, începută cu referatul prof.
Constantin Nenciulescu şi continuată cu discuţii. Acesta fusese al doilea punct de
pe ordinea de zi. S-a desprins ideea că absolvenţii clasei a IV-a trebuiau să-şi
continue studiile în clasele V-VII, devenite obligatorii, iar absolvenţii clasei a VII-a
care nu continuau studiile la liceu să se orienteze spre ramuri cu caracter
practic, deoarece numai dacă se încadrau în muncă puteau continua studiile la
învăţământul fără frecvenţă ori la cursul seral. Punctul al III-lea din Ordinea de
zi iniţială fusese recapitularea materiei care s-a dezbătut pornind tot de la un
referat, susţinut de prof. Maria Racolţa.
Consiliul acesta desfăşurat în 2 zile s-a încheiat cu sarcini concrete privind
întocmirea planurilor de recapitulare în vederea încheierii anului şcolar şi a
examenelor de sfârşit de ciclu şcolar, pentru clasa a XI-a, prima din sistemul de
după zece clase, urmând pentru ea examenul de maturitate.
În sesiunea mai, la cursul fără frecvenţă au fost înscrişi 164 de elevi iar la
examenele de diferenţă pentru clasa a VIII-a – 3 elevi, pentru clasa XI – 5 elevi,
conform procesului-verbal din 31 mai 1959. Nevoia de cadre pregătite a făcut
să crească numărul celor înscrişi pentru continuarea studiilor la învăţământul
fără frecvenţă, chiar dacă nu toţi s-au prezentat la examene.
Pentru încheierea cu succes a anului şcolar, în consiliul pedagogic din 8
iunie 1959 s-au trasat sarcini precise. În perioada 10-15 iunie 1959 a fost
consemnată în procesul-verbal situaţia de sfârşit de an a elevilor din clasele I-
XI, în tabele cu rubricile: Nr. Crt., Numele şi Prenumele elevilor, Promovat sau
Corigent, Nota la purtare.
În clasa I toţi cei 29 de elevi apar promovaţi.
În clasa a II-a, toţi cei 26 de elevi apar promovaţi.
În clasa a III-a apar promovaţi toţi cei 33 de elevi.
În clasa a IV-a, din 29 elevi, 28 sunt promovaţi, o elevă apare retrasă pe caz de
boală.
În clasa a V-a, din 40 de elevi, 36 sunt promovaţi, 4 sunt corigenţi.
În clasa a VI-a A, din 32 elevi, promovaţi 21, corigenţi 7, repetenţi 4.
În clasa a VI-a B: din 30 elevi, promovaţi 25, corigenţi 4, repetent 1.
În clasa a VII-a: din 27 elevi, promovaţi 23, corigenţi -, repetenţi 4.
În clasa a VIII-a A: din 34 elevi, promovaţi 26, corigenţi 6, repetenţi 2.
În clasa a VIII-a B: din 38 elevi, promovaţi 34, corigenţi 4.
În clasa a IX-a A: din 39 elevi, promovaţi 35, corigenţi 3, retras 1.
În clasa a IX-a B: din 37 elevi, promovaţi 32, corigenţi 4, retras 1.
În clasa a X-a R: din 38 elevi, promovaţi 26, corigenţi 9, retraşi 2, transferat 1.
31
 În clasa a X-a U: din 39 elevi, promovaţi 30, corigenţi 7, transferat 1,exmatriculat 1.
În clasa a XI-a A: din 27 elevi, promovaţi 27.
În clasa a XI-a B: din 27 elevi, promovaţi 26, corigent 1.
În 26 iunie 1959, consiliul profesoral a acordat diplomele de merit şi
premiile pentru elevii care au obţinut note de 9 şi 10 la toate obiectele din
planul de învăţământ şi nota 10 la purtare.
Clasa I: Propuşi pentru premii: Bixenspain Bernart, Clepcea Rozalia, Mândru
Constantin, Vidican Mihai, Roman Ovidiu, Petrugan Ioan, Laslău Valer, Drăghici
Sanda, Reisner Ecaterina, Munteanu Rodica, Mihăilescu Liviu. Nu se indică I, II, III.
Clasa a II-a: Laza Vasile, Cuc Mihai, Mihoc Mariana, Petruţ Viorica, Laza Ioan, Costin
Sever, Mezea Radu, Solomie Lucia, Cocoş Lucia, Groza Liviu, Şerb Tiberiu. Nu se
indică I, II, III.
Clasa a III-a: Fărcuţ Cristian 9,96, Laza Aneta 9,79, Madas Georgeta 9,53, Oros Corneliu
9,96, Racolţa Alina 9,83. Observăm aici cu ajutorul mediilor trecute în creion că elevii
sunt trecuţi în ordine alfabetică, nu în ordinea mediilor.
Clasa a IV-a: Varga Ioan, Rotaru Mihai, Bujor Mihai, Boţa Stela, Pantea Augustin, Baican
Cornelia, Ivan Rodica, Mezea Mihai.
Clasa a V-a: Iova Lucia, Dale Laurenţiu.
Clasa a VII-a: Sîrbu Georgeta.
Se face următoarea menţiune: „Toţi aceşti elevi sunt recomandaţi pentru a primi
premii”.
Apar din nou clasele în ordine. Probabil premiile II, III.
Cl. I: Balaci Mircea, Ganea Anuţa, Toc Nelu, Miclo Diana.
Cl. II: Drăgan Florica, Ciupa Lazăr, Nonu Emilia, Nonu Margareta, Andrei Ioan, Varga
Magdalena, Gal Florica, Covaci Ghizela, Memetea Viorica.
Cl. III: Laslău Maria 9,03, Turcu Iudita 9,03.
Cl. IV: Toc Adrian, Deac Dumitru. Menţiuni: Iluţiu Adriana, Casău Ioan.
Cl. V : Harabagiu Marcel, Hera Rodica, Israel Gheorghe.
Cl. a V-a: Madas Rodica, Munteanu Marius, Petra Monica, Balş Florica, Nistor Silvia,
Croitoru Ana.
Cl. a VI-a A: Curta Felicia, Cristea Ana, Boţa Felicia, Paşca Mircea, Ţirban Ovidiu, Valter
Bernath.
Cl. a VI-a B: Mărculescu Alexandru, Pop Ecaterina, Corbu Maria, Bulc Simion, Blaj Liviu,
Alexe Mircea.
Cl. a VII-a: Goldea Teodor, Constantinescu Mircea.
Cl. a VIII-a A: Herta Gheorghe, Pirtea Marţian, Buciuman Florian.
Cl. a VIII-a B: Ovanez Mihai, Domocoş Teodor, Herlea Vasile.
Cl. a IX-a A: Mihele Aurel, Tocuţ Gheorghe, Crăciun Corneliu, Coroian Crişan, Vesa
Alexandru.

32
Cl. a IX-a B: Klein Gh., Arădău Dumitru, Boldor Marius, Corbu Ioan, Dale Ioan, Morar
Catiţa.
Cl. a X-a R: Popescu Constantin, Tuduce Rodica, Goldiş Valeriu, Ungureanu Dorin, Junc
Cornel, Beladan Victor.
Cl. a X-a U: Horj Viorel.
Cl. a XI-a A: Mateuţa Ioan, Raţiu Emil, Broşteanu Lazăr.
Cl. a XI-a B: Nica Ana, Pop Cornelia, Târşar Ileana, Grabovschi Mihai, Ruchwald
Gheorghe, Costea Silvia, Popa E. Aurelia, Sebastian Maria.
În aceeaşi dată a avut loc şi serbarea de sfârşit de an, programul sportiv,
iar serbarea culturală s-a desfăşurat în ziua de 27 iunie 1959, ora 9 dimineaţa,
conform hotărâri luate în consiliul pedagogic din 8 iunie 1959.
Între 8 şi 26 iunie s-au desfăşurat examenele de absolvire la clasa a IV-a,
cum reiese din procesul-verbal din 20 iunie 1959 care consemnează rezultatele
examenului de absolvire la clasa a IV-a şi din procesul-verbal datat 23 iunie
1959 în care sunt consemnate rezultatele examenului de absolvire a clasei a
VII-a. Cei 28 de elevi ai clasei a IV-a şi cei 23 de elevi ai clasei a VII-a au fost
declaraţi absolvenţi.
În 3 iunie 1959, orele 18, s-a constituit comisia pentru examenul de
maturitate care a efectuat lucrările preliminare potrivit adreselor Ministerului
Învăţământului şi Culturii nr. 174/1959 şi Secţiei Învăţământ şi Cultură a
Regiuni Oradea nr. 10365/1959. Comisia a avut următoarea componenţă: 1.
Grofşanu Zeno – conf. Universitar Institutul Politehnic Timişoare. 2. Ţiţan Vasile –
prof. Şcoala Medie nr. 1 Oradea. 3. Olea Mihai – Şcoala Medie nr. 1 Beiuş, matematică;
4. Andor Julieta – Şcoala Medie nr. 1 Oradea, l. rusă; 5. Cheşeriu Vasile – Şcoala Medie
Dr. Petru Groza – fizică; 6. Mureşan Aurelia – Şcoala Medie nr. 1 Beiuş, istorie; 7. Pop
Cornel – Şcoala Medie nr. 1 Beiuş, Şt. Naturale – chimie; 8. Andru Valeria – Şcoala
Medie Salonta, Geografie.
Procesul-verbal din 1 iulie 1959 s-a încheiat cu ocazia deschiderii plicului
conţinând subiectele principale la limba şi literatura română, grupa A şi B, în
prezenţa tuturor membrilor comisiei. Subiectele.
Grupa A: 1. Figuri de comunişti luptători neînfricaţi pentru o viaţă mai bună,
oglindită în literatura noastră realist socialistă
2. Eroismul în muncă al clasei muncitoare din ţara noastră oglindit în literatura
noastră realist-socialistă.
Grupa B: 1. Chipuri de muncitori înaintaţi din fabrici, uzine, şantiere, oglindiţi
în literatura noastră de după 23 August 1944.
2. Poezia noastră nouă, armă a poporului în lupta pentru apărarea păcii şi
construirea socialismului.

33
 Comisia a rezolvat cazurile speciale ale unor candidaţi care nu au avut dosarul
complet sau n-au plătit taxa.
Celălalt proces-verbal din 2 iulie 1959 s-a încheiat cu ocazia deschiderii
plicurilor conţinând subiectele principale la matematică, grupa A şi B, în prezenţa
tuturor membrilor comisiei. Iată subiectele.
Grupa A – subiect principal:
I) Se dau 2 axe rectangulare Ox şi Oy şi două cercuri, unu de rază a tangent în O la
Ox şi al doilea de rază b tangent în O la Oy, precum şi dreapta (∆) care se roteşte în
jurul punctului O. Dreapta (∆) întâlneşte cele două cercuri în A şi B care se
proiectează pe axa Ox în A’ şi B’. Se cere:
1. Să se studieze variaţia segmentului A’B’.
2. Să se afle locul geometric al mijlocului segmentului AB.
3. Se duce o tangentă într-un punct variabil P al cercului tangent la axa Oy; fie
N punctul de intersecţie al acestei tangente la axa Oy. Să se afle locul geometric al
punctului de intersecţie al dreptei OP cu paralele dusă prin N la axa Ox.
II) 1. O bucată de lemn are forma unui sector sferic de rază R şi unghiul maxim
dintre două raze este α. Din acest sector sferic se strunjeşte sfera înscrisă. Să se afle:
a) Volumul sectorului sferic în funcţie de α şi R.
b) Aria sferei înscrisă în sectorul sferic
4𝜋𝑅2
c) Unghiul α pentru care această arie este egală cu 9
2. Se dă funcţia: y=x –x3. Se cere:
a) Să se traseze graficul funcţiei.
b) Să se calculeze aria cuprinsă între axa X’X şi curba precedentă.
Notă: Din cele 2 subiecte I şi II se va trata unul la alegere.
Grupa B. (Cursuri serale şi restanţieri.) Subiect principal.
I. 1.La marginea unui oraș sunt două coșuri de fabrică de înălțimi diferite , AB > CD.
Un topograf care se află în direcția AC care unește bazele coșurilor din punctul E
determină unghiurile de elevație α și β; Apropiindu-se de coșul (cel mai mic
acoperă cel mai mare coșul mare) tot pe direcția AC, se oprește în punctul F, în care
coșul cel mic acoperă coșul cel mare, din acest punct (F) el determină unghiul de
elevație γ (gama). Punctul F se află la m metri de punctul E.
Se cere să se determine înălțimea celor 2 coșuri. Aplicații numerice: α=45◦ ,
β=30◦, γ=75◦, n=10m.
2. Se dă ecuația 𝑥2-2(3m+1)x+7(2m+3)=0.
Se cere: a) Să se determine valoarea lui m pentru ca: 𝑥21 + 𝑥22 = 2;
b) Să se discute natura și semnele rădăcinilor ecuației când m variază.
II. 1. Se dau două axe rectangulare Ox și Oy. Pe axa Ox se dau două segmente
OA=OB=1. Din punctul β se duce o dreaptă care face cu BA un unghi x și care lasă
axa Oy în N. Din punctul B se duce o perpendiculară pe BN în punctul P. Dreapta
34
AP taie axa Oy în N. Se cere: a) Să se calculeze: On, Om, Mn și aria triunghiului
MNP în funcție de unghiul x.
3
b)Să se calculeze punctul x când aria triunghiului este 2.
c) Să se afle, în funcție de x, volumul corpului care ia naștere prin rotirea
triunghiului ANB în jurul axei Ox.
2. Se dă ecuația: 𝑥3+𝑎𝑥2 +𝑏𝑥 ― 30 = 0. Se cere:
a) Să se determine valorile lui a și b pentru care 𝑥1=2 și 𝑥2 = 3;
b) Să se afle rădăcina a treia.
Din procesul verbal din 4 iulie 1959 rezultă că doi candidați nu s-au putut
prezenta la proba scrisă la limba română în 1 iulie 1959. Conform adreselor MAI
nr. 75839/1959, comisia a hotărât ca acei candidați să susțină proba scrisă în 4 iulie
1959, orele 9.
Deschizându-se plicul de rezervă s-au găsit următoarele subiecte:
1. Conținutul nou al dramaturgiei și rolul ei în formarea conștiinței socialiste a
oamenilor muncii.
2. Dragostea de patrie și popor în opera scriitorilor de la 1848.
(Se cerea tratarea unui singur subiect la alegere)
Aceiași doi candidați (care la proba scrisă de limba română obținuseră 4 și 3)
au susținut proba scrisă la matematică în 5 iulie 1959 cu subiectele:
I. 1. Un triunghi isoscel care are una din laturile egale cu b și al cărui unghi din vârf
este α se rotește în jurul uneia din laturile sale egale. Să se afle volumul corpului de
rotație obținut.
2. Să se determine valoarea lui m, astfel încât ecuația 𝑥2 + (𝑚 + 1)𝑥 + 1 = 0 să
admită rădăcini egale.
1 1 𝜋
3. Să se verifice dacă următoarea egalitate este adevărată: arctg2 + arctg3= 𝑦.
II. 1. Într-un triunghi se dau: latura bazei a și unghiurile alăturate α=90◦+α. Să
se afle volumul obținut din rotirea acestui triunghi în jurul înălțimii sale.
𝑥2 ― 5𝑥 + 6
2. Să se studieze semnul funcției 𝑦 = 𝑥2 + 5𝑥 + 4 ;
3. Să se rezolve ecuația: sin3x+sin2x+sinx=0
Se pare că cei care beneficiau de adresa MAI nr. 75839 puteau să dea
probele scrise de la examenul de maturitate și la alte date.
În 4 iulie 1959, în prezența întregii comisii s-au consemnat în procesul
verbal notele la lucrările scrise de la limba română și matematică: grupa A,
curs de zi, iar grupa B, curs fără frecvență.
În zilele de 5,6,7,8,9,10 și 11 iulie 1959 s-au desfășurat probele orale la l.
română, matematică, fizică, chimie, istorie, șt. naturale, geografie și limba rusă.

35
Candidații au putut alege, se pare, între chimie, naturale sau geografie, una dintre
acestea. Obiectele obligatorii l. română, matematică, fizică, istorie și l. rusă.
Într-o zi intrau 12,13 sau 14 candidați în două serii înainte și după-masă,
iar seara la orele 21 se dădeau (se afișau) rezultatele după ce toți candidații
răspundeau la toate obiectele enumerate mai sus. Din tabele rezultă că s-au
prezentat 90 candidați. Au fost declarați reușiți: 69. Respinși: 20. Retrași: 1.
În 10 iulie 1959 s-a încheiat procesul-verbal ocazionat de deschiderea
„lucrărilor concursului de admitere în clasa a VIII-a, sesiunea iulie 1959,
efectuat în intervalul de la 01-09 iulie în fața comisiei compuse din președintele
– Vasile Pop, membrii: Mărculescu Aloiza, Cotrău Petru.”
„ La examenul scris și oral s-au prezentat 81 candidați”.
„Examenul scris la l. română s-a susținut în ziua de 01 iulie 1959 orele 8 și
s-au dat următoarele subiecte:
1. 23 August 1944, ziua eliberării patriei noastre, oglindită în operele
scriitorilor noștri studiați.
2. Faceți analiza sintactico-morfologică a următorului text:
„Salut voios și recunoscător/Partidului, ocrotitor părinte,/El ce ne-arată calea
tuturor/Și m-a învățat spun: Tot înainte!” (Din Cântec de pionier de Marcel
Breslașul)
Examenul scris la matematică s-a susținut în ziua de 4 iulie orele 9 și s-au dat
următoarele subiecte:
1. Două brigăzi de tractoriști au avut de arat după plan 460 ha. Muncind cu
pricepere, prima brigadă a depășit planul cu 20 ha, iar a doua brigadă cu 25%.
Știind că, în acest caz, prima brigadă a arat cu 2 ha mai mult decât a doua
brigadă, să se calculeze câte ha a avut în plan și cu câte ha a depășit planul
fiecare brigadă.
2 1 4
1 ― 5 ∙ 1,25 + 3:15 1 + 1,6
2. Să se efectueze: 13 1 6 3 ― 2
( 5 ― 25 ∙ 7) ∙ 17 7―1
3
În continuare este consemnat și rezultatul definitiv al examenului pe trei pagini
de registru. Din 81 de candidați au fost declarați admiși 56, respinși 25. Cea mai mare
medie de intrare a fost 8,50. A mai fost o singură medie de 8, restul mediilor au fost
sub aceasta.
În perioada desfășurării examenului de maturitate și a concursului de
admitere, Secția de Învățământ și Cultură a Regiunii Oradea, prin inspectorul
metodist Bradea P. Petru, a urmărit desfășurarea întregii activități de la Școala

36
Medie nr. 1 din Beiuș:
1. Desfășurarea examenului de maturitate;
2. Desfășurarea concursului de admitere în clasa a VIII-a;
3. Felul în care își duc viața taberele de pe lângă GAS-uri;
4. Punerea la punct a școlii în vederea începerii anului nou școlar;
Inspectorul Petru Bradea a fost mereu prezent în școală în zilele de 4,5,6,8 și 11
a VII-a 1959, cum rezultă din procesul verbal datat 11 a VII-a 1959.49
Iată constatările pertinente ale inspectorului:
1. Examenul de maturitate a început conform instrucțiunilor în ziua de 1 a VII-
a ac. , când s-a dat scrisul la română. Scrisul la matematică s-a dat în ziua de 2 a VII-
a ac. Subiectele trimise de către minister au fost desfăcute în fața întregii comisii în
frunte cu președintele Gropsianu Zeno. Ambele probe scrise au decurs în condiții
normale, nefăcându-se vreo abatere de la cele prescrise. În zilele de 3 și 4 a VII-a ac
a început oralul pe serii de câte 6 sau câte 7 elevi. Elevii de la fără frecvență au fost
programați la urmă. „S-au prezentat în total 89 (sic) elevi din care 79 grupa a, iar 10
grupa b”. Ultima serie a fost planificată și examinată pe 11 a VII-a.
Inspectorul a constat că „elevii cunosc materialul cerut de programe, unii dintre
ei reușind să dea răspunsuri foarte precise și bine judecate” și exemplifică prin eleva
Brad Elena de la Școala Medie nr. 2 și Broștean Lazăr de la Școala Medie nr. 1.
Inspectorul prezintă nominal comisia despre care afirmă că a procedat cu
multă răbdare, căutând să se convingă real de cunoștințele elevilor, scoțând de la
aceștia esențialul și punând un accent deosebit pe aplicarea celor învățate în
practică, totul fiind legat de realitate.
După ce face unele constatări, la elevii respinși, inspectorul încheie afirmând
justețea aprecierii cunoștințelor oglindite în notele obținute.50
2.„La concursul de admitere în clasa a VIII-a s-au prezentat 81 de candidați și
anume: 1) Centru de raion 42; 2) Centre industriale 8; 3) Alte centre 30; ”51
Concursul a început în 2 a VII-a 1959 cu proba scrisă la l. română. Cea de la
matematică s-a dat în 4 a VII –a 1959. Proba orală la l. română s-a dat în 5 și 6 a VII-
a , iar cea de matematică în 7 și 8 a VII-a 1959.
Comisia,amintită nominal de inspector,a procedat corect în timpul desfășurării
concursului. Subiectele trimise de regiune au fost deschise în fața comisiei cu o oră
înaintea începerii probei scrise. Cunoștințele candidaților au fost apreciate corect,

49 v. ACN „SV” Beiuș, 28. Condică de procese verbale luate cu ocazia inspecțiilor 1945/1959, pp. 139-144
50 Ibidem pp. 139-141
51 Ibidem pp.141

37
comisia alegând pe cei mai buni și mai reprezentativi ai claselor și păturilor sociale
existente atunci în țară - crede inspectorul. Acesta exemplifică școlile de 7 ani din
Holod, Căpâlna și Cotiglet care au trimis elevi bine pregătiți. Nu același lucru
putea spune despre școlile de 7 ani din Budureasa,Coșdeni sau chiar din Beiuș ai
căror elevi trimiși la concurs s-au prezentat slab mai cu seamă la matematică.
Inspectorul cerea directorului Școlii Medii nr. 1 să atenționeze prin adrese, trimise
până în 20 iulie pe directorii școlilor care au trimis elevi slabi pregătiți la concursul
de admitere.
3. Conform hotărârii CC al UTM,Ministerul Învățământului si Culturii,precum
și Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Școala Medie nr. 1 Beiuș a organizat în
perioada 1 -22.VII.1959 o tabără de 92 de elevi ca să ajute GAS-ul care avea,în acea
perioadă,mai mare nevoie de brațe de muncă.
Iată constatările inspectorului:frecvența este de 100%; băieții sunt cazați la
internatul Școlii Medii nr. 1, iar fetele la școala de 7 ani Beiuș; toți mănâncă la
cantina Școlii Medii nr. 1,unde se gătea din alimentele date de GAS; tabăra era
condusă de prof. Dumitru Tudor și Francisc Matei.
Profesorii si elevii au înțeles importanța acestei tabere atât ca ajutor oferit
GAS,cât și pentru legarea teoriei de practică sau educarea prin muncă a
elevilor,elevii înțelegând munca fizică ca o necesitate. GAS însăși a recunoscut
importanța ajutorului elevilor,care au beneficiat,la rândul lor de îndrumările
tehnicienilor în privința însămânțării și întreținerii culturilor pentru obținerea unei
recolte bogate. Inspectorul propune școlii ca pe viitor elevii să fie conduși în
asemenea tabere de profesori de specialitate.52
4. Pentru anul școlar 1959-1960, conducerea școlii a început zugrăvirea și
reparațiile de tot felul,ca totul să fie terminat la timp.
În situația la învățătură de la cursul fără frecvență din sesiunea august 1959
figurau înscriși 142 elevi,cum reiese din procesul-verbal datat 5 august 1959. Unii
dintre ei apar ca fiind retrași. Oricum,numărul lor este destul de mare,adevărat în
toate clasele de la a V-a până la a X-a. În aceeași dată s-a încheiat un proces verbal
pentru un candidat care a susținut succesiv examen de diferență mai întâi pentru
clasa a VIII-a, apoi pentru casa a IX-a. Așa s-a încheiat anul școlar 1958-1959, când
absolvea liceul prima promoție cu 11 clase care urma celor patru promoții cu 10 clase.

Anul școlar 1959-1960

În 5 septembrie 1959 este consemnată într-un proces verbal situația la examenul

52 Ibidem,p.142-144
38
de corigență curs de zi,la clasele V-X, sesiunea septembrie 1959. Cinci elevi din clasa
a X-a au fost declarați repetenți.53
În 6 septembrie 1959 s-a încheiat un proces verbal cu ocazia terminării
lucrărilor la concursul de admitere în clasa a VIII-a sesiunea septembrie 1959.
Comisia: Iova Ioan-președinte, Mărculescu Aloizia și Sabău Florian-prof.
examinatori. Proba scrisă la limba română s-a dat în 3 septembrie orele 8, cu
subiectul:
1. Tipul muncitorului de azi oglindit în opera lui Dan Deșliu și Alexandru
Toma.
2. Textul: „Înainte de a intra unde îi era locul, Mitrea se opri o clipă ca să
privească o sanie cu cai înhămați la troică.”
Proba scrisă la matematică s-a dat în 4 septembrie, cu următoarele subiecte:
1. Într-o întovărășire agricolă s-a recoltat pe 20 de ha cu porumb și 30 ha
cu grâu 88.000 kg cereale. În al doilea an, folosindu-se metode agrotehnice
înaintate, producția de porumb la hectar a crescut cu 10%, iar cea de grâu 20%,
recoltându-se astfel de pe 20 ha cu porumb și 30 ha cu grâu, 106.600 kg cereale.
Să se calculeze producția de porumb și de grâu la hectar.
3 1 1
40 :1,5 + 135 :11 + 2,7 ∙ 22
2. Să se efectueze:
(0,3 ― ) ∙
2
20
1
3
5
+ 0,25:36
Suntem în anul Domnului 1959 când încă se mențin în manuale și
programe texte cu valoare literară îndoielnică din Dan Deșliu sau Alexandru
Toma, ba chiar și din romanul Mitrea Cocor al lui M. Sadoveanu (vezi și Minerii
din Maramureș de Dan Deșliu).
De asemenea, textul problemei de matematică oglindește preocupările
partidului-stat din acea perioadă când se punea accent pe înființarea
întovărășirilor agricole prin care se urmărea pregătirea țăranilor pentru
înscrierea în GAC, numite apoi CAP. Țăranii care refuzau înscrierea în acele
întovărășiri cădeau sub incidența Decretului 115 din 1959 care prevedea
deposedarea lor de o mare parte din pământ spre a rămâne doar cu maximum
3 hectare, cum i s-a întâmplat, de pildă, și tatălui subsemnatului, căruia i s-au
luat 9 hectare, care au fost date GAS Beiuș. Cele 3 hectare la care avea dreptul
nu le-a putut păstra din pământul său, ci le-a primit în altă parte la mare
distanță de domiciliu. Astfel se acționa sub dictatura proletariatului.

53 A.C.N. „S.V.”, II/14 procese verbale 1958/1959; 1959/1960)

39
 În continuarea procesului-verbal sunt consemnate rezultatele concursului
de admitere la care s-au prezentat 49 candidați, din care au reușit 32, 17 fiind
respinși.
În 9 septembrie 1959 s-a constituit o comisie care să examineze cunoștințele
unor candidați recrutați de comisia raională pentru a se putea înscrie în clasa a VIII-
a la cursurile fără frecvență. Din 13 candidați s-au prezentat 11 care au și fost admiși.
Tot niște candidați recrutați de comisia raională pentru fără frecvență, în clasa a
VIII-a (22), găsim și în procesul verbal datat 28 septembrie 1959.
În 10 septembrie 1959 se revine la problemele curente ale școlii, deoarece
acum s-a comunicat repartiția de ore pe anul școlar 1959-1960, mai precis,
învățătorii și diriginții claselor:
Cl. I. Răducan Maria; Cl. II. Dărăban Maria; Cl. III. Luca Aurelia; Cl. IV. Dalea Maria.
Profesorii diriginți: Cl. V. Tudor Dumitru; Cl. VI. Harabagiu Adrian; Cl. VII. A. Deleanu
Felicia; Cl. VII. B. Mureșan Aurelia; Cl. VIII. A. Nenciulescu Constantin; Cl. VIII. B. Popa
Livia; Cl. IX. A. Gherghel Liviu; Cl. IX. B. Dale Traian; Cl. X. R. Olea Mihai; Cl. X. U.
Harabagiu Maria; Cl. XI. R. Pop Cornel; Cl. XI. U. Matei Francisc, care atunci era
concentrat, dar urma să fie suplinit de prof. Alexiu Ardelean.
Apoi, directorul cerea profesorilor să depună urgent planificările la direcțiune
și a numit responsabili cu difuzarea presei pe Mihai Olea și Virginia David.
În 2 octombrie 1959 s-a prezentat, s-a discutat și s-a aprobat planul general
de muncă al școlii pe anul școlar 1959-1960, apoi se concretizează planul
pentru luna prieteniei româno-sovietice, precizându-se cu ce va contribui
fiecare ciclu de clase pentru programul artistic.
Procesul-verbal din 10 noiembrie 1959 prezintă comisia pentru fixarea
burselor și tabelul nominal cu elevii care au beneficiat de burse. Din comisie au
făcut parte: 1) Delegatul Sfatului Popular al orașului Beiuș - Vasile Pop; 2)
Delegatul organizației de bază PMR pe școală – Maria Dalea; 3) Delegatul
Organizației UTM – Foltuț Florica; 4) Delegatul sindicatului pe instituție – Matei
Francisc; 5) Delegatul școlii medii numărul 1 – Ioan Iova, director adjunct; 6)
Delegatul comitetului de părinți – Maria Boța; 7) Diriginții claselor.
Printre rubricile tabelului menționăm, în afara celor cunoscute, venitul
anual agricol și salarul lunar, dar, în legătură cu aceasta, sunt menționate 2 valori:
până la 1.VIII.1959 și după 1.VIII.1959, când, desigur, se vor fi mărit salariile,
cum se vede chiar din valorile găsite în acel tabel. Cel mai mare salar întâlnit
era de 1000 lei, iar cel mai mare venit agricol era de 1957 lei. În tabel figurează
numele a 44 de elevi, 12 din cl. V-VII, pentru care bursa era de 150 lei, restul
din cl. VIII-XI, pentru care o bursă era de 165 lei.
40
 În 25.XI.1959. sunt atestați printr-un ordin al Ministerului Învățământului
și Culturii nr. 1402 din 24.VI.1958., 5 învățători cu dreptul de a preda la clasele
I-IV, 3 profesori cu dreptul de a preda la clasele I-VII și 6 profesori cu dreptul
de a preda în specialitățile lor la clasele I-XI, iar, dacă au dublă specializare, și
la clasele I-VII.
Învățătorii nominalizați sunt: Dalea Maria, David Virginia, Dărăban Maria,
Luca Aurelia, Pop Veturia. În dreptul fiecăruia găsim următorul text: „Se atestă
în gradul de învățător cu dreptul de a preda la clasele I-IV.”
Profesorii nominalizați pentru clasele I-VII sunt: Ardelean Alexiu
(matematică-fizică), Harabagiu Adrian (științe naturale și geografie),
Nenciulescu Constantin (limba română). În dreptul fiecăruia apare mențiunea:
„Se atestă în gradul didactic de profesor cu dreptul de a preda la clasele I-VII la
specialitatea principală...” Toți acești profesori și-au continuat studiile dobândind
dreptul de a preda la toate clasele liceale. Profesorii nominalizați la clasele I-XI,
respectiv I-VII, sunt: Armanca Claudiu Platon Ștefan (limba română);
Condoroș Alexandru Arcadie (muzică); Deleanu Felicia Ana (specialitatea
principală filosofie, specialitatea secundară l. română cl. I-VII). Menționăm din
nou că după reforma învățământului din 1948 Deleanu Felicia Ana a fost
nevoită să predea foarte mulți ani matematică la cl. V-VII, achitându-se foarte
onorabil de această sarcină; Olea Mihai (specialitatea principală matematică și
fizică la cl. I-XI); Pop Cornel Victor (specialitatea principală șt. Naturale și
specialitatea secundară chimie la cl. I-VII); Vesa Iulia (specialitatea principală
geografie la cl. I-XI și specialitatea secundară la cl I-VII). În dreptul fiecăruia
apare mențiunea: „Se atestă în gradul didactic de profesor cu dreptul de a preda în
specialitatea principală la cl. I-XI și specialitatea secundară la cl. I-VII).
Alți profesori existenți atunci la Școala Medie nr. 1 Beiuș fuseseră, probabil,
atestați mai înainte. O altă categorie își făceau atunci studiile universitare.
În 24.XI.1959, consiliul pedagogic a dezbătut abaterea disciplinară a unui
elev din clasa a XI-a care insultase pe profesorul Constantin Nenciulescu.
Vorbitorii au cerut exmatricularea sau mutarea disciplinară a acelui elev la o
școală de același nivel, curs de zi. Până la urmă s-a votat în unanimitate
mutarea disciplinară conform Regulamentului pentru organizarea și funcționarea
școlilor de cultură generală capitolul 6, articolul 36, litera i.
În 2 decembrie 1959 s-au ales 20 de membri în sfatul unității pionierești și
s-a prezentat planul pe trimestrul I. E un proces-verbal în care limbajul de
lemn este predominant.

41
 Un amplu proces-verbal datat 7 decembrie 1959 dezbate multiple aspecte
menite să îmbunătățească atât activitatea profesorilor cât și cea a elevilor. O
preocupare constantă, atât în referate cât și în discuții, a fost evitarea
supraîncărcării elevilor, cerându-se ca rezolvarea temelor pentru acasă să nu
depășească o oră pentru elevii de la gimnaziu și 1,5 ore pentru elevii claselor
liceale într-o zi. Apoi planificarea tezelor, îmbunătățirea formei scrisului
elevilor și a ortografiei, frontul comun în acest sens, preocuparea diriginților
pentru toate aceste chestiuni cărora li se cerea prinderea lor în documentele de
planificare și în altele, aspecte ale muncii cu cartea, cercurile de elevi, excursiile
școlare, activitatea pionierilor la casa pionierilor, crucea roșie, consultațiile la
clasele terminale, activitatea profesorului de serviciu etc. Nu au fost ocolite
nici problemele politice, cum ar fi respectarea sarcinilor trasate de o plenară a
CC al UTM sau necesitatea cunoașterii conducătorilor politici ai țării ș.a.
În același timp ne-a surprins plăcut faptul că am aflat că elevul Papiș
Alexandru pleacă în URSS, dar și discuția despre editarea anuarului și a
monografiei școlii, conducerea și profesorii dovedind interes pentru
continuarea tradiției în acest sens, știut fiind că în toată jumătatea a doua a
secolului al XIX-lea și până la centenarul liceului, în 1928, în ctitoria lui Samuil
Vulcan s-a tipărit aproape în fiecare an câte un anuar care cuprindea întreaga
activitate a liceului. Acesta este un alt motiv pentru care și noi în această
monografie-eseu mergem pe consultarea și prezentarea, pe scurt, a tuturor
proceselor verbale găsite în arhiva noastră din 1945 încoace și în limita
posibilului chiar din 1928 încoace.
Cât despre monografia liceului, am mai spus-o, ea a rămas mereu o
dorință a profesorilor din mai multe etape ale existenței acestuia de după
centenar, care a fost onorat de excepționala lucrare Școalele din Beiuș a
distinsului profesor Constantin Pavel, apărută chiar atunci, în 1928. În parte,
monografia s-a realizat prin Documentarele profesorului Constantin Duma
Suceveanu din revista liceului „Pagini de ucenicie” sau „Plai românesc”, dar
mai cu seamă prin lucrarea profesorului Gavril Hădăreanu, Torțe arzânde...,
Beiuș 1995 și prin cele prezentate de același autor în ampla lucrare Beiușul și
lumea lui vol. I-V, coordonată de Ioan Degău și Nicolae Brânda, apărută la
Oradea la Editura Primus în 2008.
Monografia noastră s-ar vrea puțin altfel tocmai prin ampla documentare
arhivistică, dar și prin dorința de a arăta continuitatea istorică de la Alma
Mater Beiusensis, motiv pentru care ne-am exprimat bucuria că și prin 1959 se

42
dorea această continuitate.
Continuând periplul nostru prin procesele verbale, am ajuns la cel datat 28
decembrie 1959 care consemnează încheierea situației la învățătură și
disciplină, precum și analiza muncii instructiv educative pe trimestrul I al
anului școlar 1959-1960. Ca de fiecare dată, învățătorii și diriginții au prezentat
situația școlară a claselor pe care le conduceau.
Cl. I. A. Înscriși 26, plecat 1, clasificați 25, promovați 25 – învățător Răducan M.
Cl. I. B. Înscriși 25, plecat 1, clasificați 24, promovați 24 – învățător Pop Veturia.
Cl. II. Înscriși 26, plecat 1, clasificați 24, neclasificat 1, promovați 22, corigenți 2 –
învățător Dărăban Maria.
Cl. III. Înscriși 31, clasificați 31, promovați 30, corigent 1 – învățător Luca Aurelia.
Cl. IV. Înscriși 36, veniți 2, rămași 38, clasificați 37, neclasificat 1, promovați 34, corigenți
3 – învățător Dalea Maria.
Cl. V. Înscriși 40, venit 1, rămași 41, clasificați 40, neclasificat 1, promovați 28, corigenți 12
– diriginte Tudor Dumitru. Procentual: 79% promovați; 21% corigenți.
Cl. VI. Înscriși 40, venit 1, clasificați 41, promovați 29, corigenți 12 – dirig. Harabagiu
Adrian.
Cl. VII. A. Înscriși 33, venit 1, rămași 34, clasificați 31, neclasificați 3, promovați 20,
corigenți 11 – dirig. Deleanu Felicia.
Cl. VII. B. Înscriși 33, clasificați 33, promovați 22, corigenți 11 – diriginte Răducan
Nicolae.
Cl. VIII. A. Înscriși 40, veniți 2, plecați 2, rămași 40, clasificați 38, neclasificați 2,
promovați 22, corigenți 16 – diriginte Nenciulescu Constantin.
Cl. VIII. B. Înscriși 40, plecat 1, rămași 39, clasificați 36, neclasificați 3, promovați 23,
corigenți 13 – diriginte Popa Livia.
Cl. IX. A. Înscriși 35, clasificați 33, neclasificați 2, promovați 20, corigenți 13 – diriginte
Gherghel Liviu.
Cl. IX. B. Înscriși 37, clasificați 36, neclasif. 1, promovați 26, corigenți 10 – dirig. Dalea
Traian.
Cl. X. R. Înscriși 40, clasificați 39, neclasificat 1, promovați 30, corigenți 9, dirig. Olea
Mihai.
Cl. X. U. Înscriși 44, clasificați 43, neclas. 1, promovați 31, corigenți 12 – dirig. Harabagiu
Maria.
Cl. XI. R. Înscriși 32, clasificați 30, neclasificați 2, promovați 29, corigenți 2 – diriginte Pop
Cornel.
Cl. XI. U. Înscriși 35, clasificați 35, promovați 31, corigenți 4 – diriginte Matei Francisc.
După prezentarea situației statistice, fiecare învățător și diriginte face
aprecieri asupra situației la învățătură si disciplină realizând o scurtă analiză.
Aceasta este completată de director care se declară mulțumit de clasele I-IV și
de clasa a XI-a, dar mai puțin mulțumit de restul claselor, mai cu seamă de

43
clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a A. Recomanda continuarea consultațiilor
pentru toți elevii slabi, dar mai cu seamă pentru fiii de muncitori și de țărani
colectiviști, de care au fost preocupați și diriginții în rapoartele lor. Termen
pentru încheierea situației elevilor neclasificați: 1 februarie 1960. Elevii externi
care nu aveau condiții în familie își puteau face temele împreună cu cei de la
internat. Se cerea urgent întocmirea dosarelor pentru definitivat și gradul 2.
Cadrele erau invitate la serbarea pentru aniversarea RPR. Pentru copiat sau
șoptit propunea să nu se dea nota 1 sau 2 ci sancțiuni disciplinare. Nu s-a
precizat în ce să constea acele sancțiuni. Erau sancționați aspru cu eliminarea
definitivă din internat, elevii bătăuși sau cu alte abateri grave. Eliminarea din
internat era atunci o pedeapsă grea deoarece cei eliminați trebuiau să-și
găsească locuință în oraș. Pe atunci nimeni nu făcea navetă.
În 30 decembrie 1959 s-au încheiat două procese-verbale: unul cu ocazia
încheierii situației la examenul de corigență , la elevii cursanți la fără-frecvență
din sesiunea decembrie 1959 în care figurau 31 de elevi; altul cu ocazia
încheierii situației la examenul de diferență, clasele VIII-XI în care figurau 16
elevi. Toți cei prezenți au fost promovați sau admiși.
Învățământul fără frecvență începuse să ia o tot mai mare amploare, cum
se poate constata și din procesul verbal datat 15 ianuarie 1960 ocazionat de
stabilirea situației la învățătură în sesiunea ianuarie același an. La rubrica
nume și prenume figurează 136 de elevi din clasa a V-a până in clasa a XI-a.
Aceștia au susținut examen la obiectele: limba română, istorie, constituție,
economie politică, socialism științific, limba rusă, geografie, limba latină,
matematică, astronomie, fizică, chimie, științe naturale.
În 12 ianuarie 1960 avusese loc un consiliu pedagogic în care s-a transmis
instructajul făcut directorilor de școli la Secția de Învățământ și Cultură a
raionului Beiuș și s-a discutat despre planificarea pe trimestrul al doilea al
anului școlar 1959/1960. Problemele care preocupa secția de învățământ erau:
cum ajută biblioteca școlii ridicarea nivelului de învățătură al elevilor despre
care primeau sarcină să raporteze profesorii Platon Armanca, Constantin
Nenciulescu și bibliotecara Elisabeta Petrugan; educația copiilor din clasele I-
IV; abonarea cadrelor didactice la ,,Gazeta învățământului”; preocuparea
diriginților pentru ca elevii să obțină rezultate bune la învățătură, preocuparea
lor pentru educația ideologică a elevilor, colaborarea lor cu organizațiile UTM
și de pionieri, dar și cu familia, folosirea literaturii și propagandei pedagogice
în munca lor. Sunt anunțați că se va seminariza Plenara din 3-5 decembrie 1959.

44
Se anunțau data cercului pedagogic, datele ședințelor cu părinții până în luna
iulie, cu tema fiecărei ședințe. Secția de învățământ cerea intensificarea muncii
culturale. Activitățile să fie consemnate intr-un caiet prezentat zilnic
directorului intre orele 12 și 14. Birocrația va rămâne mereu o caracteristică a
regimului comunist, indiferent de nuanța încercată de diverși conducători de
la nivel central sau local. Aceasta e vizibilă și în restul problemelor abordate în
continuare, în acel consiliu profesoral, într-un strălucit limbaj de lemn. Din
fericire profesorii și conducerea rămâneau preocupați pentru progresul școlar
al elevilor și succesul lor la examene, al celor din clasele de sfârșit de ciclu.
În procesul-verbal din 29 februarie 1960 (cum se vede an bisect) găsim două
puncte la ordinea de zi: Instructaj la a XL-a aniversare a zilei internaționale a femeii,
dar și Discuții in legătură cu acordarea denumirii școlii, o problemă care revine în
intenția conducerii acesteia și a cadrelor didactice.
Directorul Vasile Pop arăta că in perioada 1-7 martie urma să aibă loc o
serie de festivități în cinstea zilei de 8 Martie, anunțând că programul cultural,
de care răspundea Mihai Olea va elogia mama și va consta în cântece, recitări
și dansuri. Nu lipseau nici poezii închinate partidului. Se organiza și un
concurs cu tema Mama dar și o expoziție.
Discutându-se atribuirea unei denumiri școlii acesteia, directorul Vasile
Pop propunea, din nou, numele lui Emil Racoviță. Unii vorbitori au susținut
acea denumire, motivând-o prin prezența și cercetările savantului în peștera de
la Meziad sau Sighiștel. Se găseau susținători și pentru propunerea ca școala să
poarte numele lui Horea, aducându-se și pentru aceasta argumente pertinente,
printre care acela că Horea ar fi mai legat de zona noastră. Supunându-se la vot,
totul a rămas în același stadiu.54
În 23 martie 1960 a avut loc consiliul pedagogic de încheiere a situației la
învățătură și purtare pe trimestrul II al anului școlar 1959/60 și analiza muncii
instructiv educative, ocazie cu care învățătorii și diriginții și-au prezentat rapoartele.
CL I A. Înv. Răducan Maria. Înscriși 25, clasificați 25, promovați 25.
CL. I. B. Înv. Pop Veturia. Înscriși 24, venit 1, clasificați 25, promovați 25.
CL. II. Înv. Dărăban Maria. Înscriși 25, clasificați 25, promovați 23, corigenți 2.
CL. III. Înv. Luca Aurelia. Înscriși 31, venit 1, plecat 1, rămași 31, clasificați 31, promovați
31.
CL. IV. Înv. Dalea Maria. Înscriși 38, clasificați 37, neclasificat 1, promovați 35, corigenți
2.

54Vezi și un Dosar - D29 - Procese-verbale 1959/1960 în antet nr. 687 din 2 martie 1960- proces-verbal
dactilografiat, datat tot 29 februarie 1960
45
CL. V. Dirig. Tudor Dumitru. Înscriși 41, plecat 1, rămași 40, clasif. 40, promovați 33,
corig. 7.
CL. VI. Dirig. Harabagiu Adrian. Înscriși 41, clasificați 41, promovați 38, corigenți 3.
CL. VII. A. Dirig. Deleanu Felicia. Înscriși 33, plecat 1, clasificați 32, promovați 25,
corigenți 7.
CL. VII.B. Dirig.Răducan Nicolae.Înscriși 33, venit 1, plecat 1, rămași 33, clasificați 33,
promovați 30, corigenți 3.
CL. VIII. A. Dirig. Nenciulescu Constantin. Înscriși 40, plecat 1, rămași 39, clasificați 38,
neclasificat 1, promovați 35, corigenți 3.
CL. VIII. B. Dirig Popa Livia. Înscriși 39, clasificați 39, promovați 35, corigenți 4.
CL. IX.A. Dirig. Gherghel Liviu. Înscriși 35, clasificați 35, promovați 29, corigenți 6.
CL. IX.B. Dirig. Dale Traian. Înscriși 37, clasificați 37, promovați 34, corigenți 3.
CL. X.R. Dirig. Olea Mihai. Înscriși 40, clasificați 40, promovați 37, corigenți 3.
CL. X.U. Dirig. Harabagiu Maria. Înscriși 44, clasificați 44, promovați 41, corigenți 3.
CL. XI.R. Dirig. Pop Cornel. Înscriși 32, clasificați 32, promovați 31, corigent 1.
CL. XI.U. Dirig. Matei Francisc. Înscriși 35, clasificați 35, promovați 35, corigent 1.
Toți învățătorii și diriginții au raportat o situație îmbunătățită la
învățătură datorită schimbării atitudinii elevilor, orelor de consultații și,
probabil, datorită anotimpului, iarna fiind mai puține tentații ispititoare spre
alte preocupări. Aceeași constatare o are și directorul Vasile Pop, anunțând cu
satisfacție că promovabilitatea era de 91,53%. Nici diriginții, nici directorul nu
au scăpat din vedere promovabilitatea fiilor de muncitori sau a fiilor de țărani
înscriși în GAC, componenta socială fiind urmărită cu atenție. Secretara
organizației PMR chiar trasa ca sarcină de viitor reducerea procentului de
căzuți la acele categorii de elevi.
Au fost prevăzute excursii pe timpul vacanței, iar pentru obținerea
distincțiilor de pionieri fruntași orientarea era îndemnată spre Orașul Dr. Petru
Groza, vechiul și actualul Ștei, dar și spre sera de la Negru, actualul sat Grădinari.
Membrii corpului profesoral de la Școala Medie nr. 1 Beiuș s-au
dovedit mereu intransigenți față de abaterile disciplinare ale elevilor
pedepsindu-le sever mai cu seamă cu scăderea notei la purtare, dar și cu
mutarea disciplinară la alte școli, cu eliminarea din internat etc. Nu erau
tolerate mai cu seamă jignirea sau insultarea profesorilor, încercându-se
educarea elevilor în spiritul respectului față de aceștia dar și față de colegi și,
desigur, în primul rând față de părinți.
În ședința consiliului profesoral din 9 mai 1960 se făcea un instructaj în
legătură cu încheierea anului școlar. Acel instructaj se referea la încheierea cu
examen a învățământului politic al cadrelor didactice cărora li se cerea să-și

46
completeze caietele de conspecte, la practica în producție a elevilor, la
abonamentele pe lunile de vară atât la elevi cât și la profesori la întâmpinarea
celui de al treilea congres al PMR care urma să aibă loc în 20-25 iunie 1960 și
care, ulterior, a devenit Congresul al optulea, cum s-a văzut. În acest sens s-au
fixat niște obiective: popularizarea realizărilor statului democrat-popular,
manifestări artistice și sportive cu predominarea cântecelor închinate PMR,
alături de poezii, dansuri, o piesă de teatru jucată de clasele a X-a, o expoziție
în sala de desen etc. Toate acestea au fost încredințate unor profesori, unii fiind
chiar avertizați să nu îndrăznească să treacă ușor peste sarcinile trasate.
În luna iunie erau câteva zile festive: 1 iunie - ziua copilului, 25 iunie -
ziua sportului, 27 iunie - ziua culturii, 28 iunie - ziua festivă de încheiere a
anului școlar, mai târziu s-a instituit ziua de 30 iunie ca zi a învățătorului.
S-au transmis sarcini și s-a discutat în legătură cu recapitularea, cu
pregătirea examenelor, cu munca educativă, propunându-se chiar o serată cu
tema Pagini din literatura noastră despre partid și o expoziție cu cărți despre partid.
Profesorii care predau la clasa XI au primit instrucțiuni în sensul introducerii
unui capitol din literatura secolului al XX-lea. Într-un cuvânt, nu se omitea
nimic din ceea ce viza problemele sfârșitului de an școlar, și sarcinile de pe
timpul vacanței, mai cu seamă cele legate de perfecționarea prin IPCD,
susținerea definitivatului, a gradului 2 pentru care se cerea o vechime de 15 ani
lucrați în învățământ. Apoi, s-au luat, desigur, niște angajamente în cinstea
Congresului al treilea al PMR, respectiv al optulea cum am arătat.55
În 31 mai 1960 s-a stabilit situația la învățătura, sesiunea mai și sesiunea
ianuarie 1960 curs fără frecvență. La aceste sesiuni figurează înscriși 175 de
candidați: 43 pentru CL V-VII, restul pentru CL VIII-XI. Materiile la care s-a
susținut , în funcție de clasă și de profil, examen scris și oral au fost: română,
istorie, constituție, economie politică, socialism, limba rusă, limba latină,
matematică, astronomie, fizică, chimie, științe naturale, geografie.56
Tot în luna mai ( 3-12.V.1960) s-a ținut examen de diferență la care s-au
prezentat elevi din clasele VIII-XI. Întrucât consemnarea nu este datată
presupunem că s-a făcut tot în 31 mai.
În 7 iunie 1960 s-a făcut analiza muncii instructiv-educative de sfârșit de an
școlar 1959-1960 la clasele I-IV și clasa a VII-a. Elevii sunt trecuți pe clase cu numele
în procesul verbal, făcându-se, în dreptul numelui fiecăruia, mențiunea promovat,

55 v. ACN ,,SV”, II/14. Procese-verbale 1958-1959; 1959-1960- tot registrul

56 v. ACN ,,SV”, II/14. Procese-verbale 31 mai 1960- 22.III.1961
47
corigent etc. și nota la purtare. Iată situația claselor:
Cl. I. A. Înscriși 26, promovați 26, dintre care 20 cu diplomă de merit – învățător
Răducan Maria.
Cl. I. B. Înscriși 26, promovați 26; 11 cu diplomă de merit - învățător Veturia Pop.
Cl. II. Înscriși 26, plecat 1, rămași 25, promovați 25; 12 cu diplomă de merit – învățător M.
Dărăban.
Cl. III. Înscriși 31, promovați 31; 18 cu diplomă de merit – învățător Aurelia Luca.
Cl. IV. Înscriși 38, promovați 38; 12 cu diplomă de merit – învățător Maria Dalea.
Întrucât numărul elevilor din clasele I-IV cu diplomă de merit este foarte mare am
renunțat să-I trecem aici cu numele. Elevii cu premiul I, II, III nu sunt
menționați. Toți elevii din clasele I-IV au nota 10 la purtare.
Cl. VII. A. Înscriși 32, promovați 26, corigenți 6.
Cl. VII. B. Înscriși 34, retras 1, promovați 32, corigent 1.
În clasa a VII-a A nu există diplome de merit. În clasa a VII-a B există o
singură diplomă de merit acordată elevului Mărculescu Alexandru.
În procesul verbal din 14 iunie 1960 apare situația la examenul de
absolvire a clasei a VII-a A și B, curs de zi și clasa a VII-a, curs fără frecvență
numai cu notele de la examenul oral la limba română, matematică, geografie,
științe naturale, istorie. S-au prezentat 64 de elevi, 63 au fost declarați
absolvenți, o elevă urma să repete examenul la istorie în sesiunea septembrie.
În 25 iunie 1960 s-a făcut analiza muncii instructiv-educative la sfârșitul anului
școlar 1959-1960 la clasele V-VI, VIII A și B, IX A și B, X R și U, XI R și U. Iată
situația pe clase:
Cl. V. Înscriși 41, retrași 2, rămași 39, promovați 31, corigenți 5, repetenți 3.
Cl. VI. Înscriși 41, promovați 38, corigenți 3.
Cl. VIII. A. Înscriși 42, retrași 3, exmatriculat 1, promovați 35, corigenți 3.
Cl. VIII. B. Înscriși 40, retras 1, rămași 39, promovați 30, corigenți 9.
Cl. IX. A. Înscriși 35, retrași 2, rămași 33, promovați 26, corigenți 6, repetent 1.
Cl. IX. B. Înscriși 37, promovați 30, corigenți 7.
Cl. X. R. Înscriși 40, promovați 38, corigenți 2.
Cl. X. U. Înscriși 44, promovați 41, corigenți 3.
Cl. XI. R. Înscriși 32, promovați 32.
Cl. XI. U. Înscriși 35, promovați 34, corigent 1.
S-au acordat diplome de merit următorilor elevi:
Cl. V. Boța Stela, Bujor Mihai, Varga Ioan; cl. VII. Dalea Laurențiu, Iova
Lucia; cl. VIII. A. Gârba Georgeta; cl. XI. R. Tuduce Rodica. La clasele VIII B, IX
A, IX B, X R, X U ȘI XI U nu apar elevi cu diplome de merit.
Pentru serbarea de sfârșit de an din 26 iunie 1960 s-au fixat profesorii care
urmau să pregătească programul artistic, expoziția cu materialele pregătite în
școală, recrutarea elevilor pentru tabere, întocmirea tabelelor nominale pentru

48
premii, ultimele sarcini revenind, desigur, diriginților.
În 27.VI.1960 s-au definitivat rezultatele obținute la concursul de admitere în
clasa a VIII-a din sesiunea iunie 1960. S-au prezentat 138 de candidați. Au fost
admiși 56, restul fiind respinși, printre aceștia fiind 2 candidați care au obținut 5 la
fiecare obiect, dar s-a admis ca medie minimă 5,25.
În 30 iunie 1960, conf. univ. de la Universitatea „Victor Babeș” din Cluj,
în calitate de președinte a deschis ședința comisiei nr. 1 de maturitate din care
făceau parte: 1) Poenaru Silviu – matematică; 2) Bercovici Manea – fizică (atunci
era prof. la Vadu Crișului); 3) Vesa Petru – Chimie; 4) Pârvu Gheorghe – l. română;
5) Costea Dumitru – marxism-leninism ; 6) Pușcaș Ioan – istorie; 7) Marași Anna -
științe naturale; 8) Roncescu Ana – l. rusă; 9) Dumitrescu Elena – limba franceză.
Era o comisie alcătuită în exclusivitate din profesori veniți de la alte școli.
Președintele comisiei, în conformitate cu instrucțiunile MÎC, arăta că membrii
comisiei sunt obligați să asiste cu toții la examenul scris și oral. S-a verificat
asigurarea secretului plicului cu subiectele la matematică, limba română și limbi
modern și s-a făcut apel la vigilența membrilor comisiei pe tot timpul desfășurării
examenului. S-au verificat dosarele elevilor, s-a afișat programul, seriile pentru
oral etc. Singurul lucru care surprinde a fost indicația privind rotunjirea notelor
pentru care „nu va fi o regulă generală, profesorul se va orienta după dosarul
elevului și condițiile de învățare a elevului”. (sic)
În 1 iulie 1960 la ora 8:30, comisia era prezentă pentru deschiderea plicului
cu subiectul principal la limba română. Elevii au putut alege între două teme:
1. Transformările înfăptuite de poporul nostru muncitor sub conducerea
partidului oglindite în epica noastră contemporană.
2. Opera lui Tudor Arghezi, tezaur de idei progresiste și exemplu de
înaltă măiestrie artistică.
În 2 iulie 1960 s-au deschis plicurile la: a) matematică, b) l. rusă, c) l.
engleză, d) l. latină, în prezența întregii comisii și a delegatului Secției de
Învățământ și Cultură a Regiunii Oradea, Bradea Petru, prezent și în ziua
anterioară la proba de limba română.
Subiectele:
1. Limba rusă: 1) De povestit fragmentul: Reîntoarcerea în rânduri, din romanul
Așa s-a călit oțelul, de N. A. Ostrovski; 2) De povestit viața și activitatea lui A. S.
Pușkin și conținutul poeziei Mesaj în Siberia.
2. Limba engleză: 1) De redat conținutul fragmentului Widowors Houses de G. B.
Shaw; 2) De povestit fragmentul Manchester Warkers Send Chartist Delegates to
London de L. Gaskell.

49
3. Limba latină: 1) C. I. Caesar, De Bello Gallico, V, 18; 2) Cicero In Verrem, LII,
Oratio De Signis.
La fiecare limbă se cerea tratarea unui singur subiect la alegere.
A. Matematică: 1) Planul de dezvoltare a economiei naționale pe anii
1960/65 prevede referitor la consolidarea și dezvoltarea pe mai departe a
industriei petrolului ca sarcină principal în perioada 1960-1965 creșterea
rezervelor de țiței.
Între alte măsuri luate de unul din trusturile petroliere din țara noastră este și
aceea de a construi noi rezervoare cilindrice, fiecare rezervor având suprafața
totală de 54 𝜋m2. Se cere:
a) Să se exprime volumul rezervorului în funcție de raza bazei.
b) Să se studieze variația volumului și să se construiască graficul.
c) Cum trebuie dimensionat rezervorul pentru a avea capacitate maximă.
II. Se dă un sistem de axe rectangular OX, OY punctul fix A (5,0) și punctul
mobil B(0,x ). Se cere:
a) Ecuația perpendicularei în A pe dreapta AB.
b) Ecuația paralelei la axa OX dusă prin punctul B.
c) Locul geometric al punctului C, punctul C fiind intersecția dreptelor
de la punctele a și b.
d) Ecuația cercului circumscris triunghiului ABC.
2𝑥
B. a) Să se construiască graficul funcției 𝑓(𝑥)=
1 + 𝑥2
b) Să se găsească locul geometric al mijloacelor coardelor duse la curbă,
paralele cu axa OX.
c) Să se scrie ecuația tangentei la curbă în punctul A de abscisă a. Să se
determine abscisa b a punctului B, unde această tangentă întâlnește din nou curba.
d) Să se scrie ecuația parabolei cu focarul în punctul F(1,0). Să se
determine punctul M de pe parabolă pentru care tangenta și normala formează
cu axa OX un triunghi isoscel.
Se va trata, la alegere, în întregime una din grupele A sau B.
La grupul de probleme A, II. a. s-a corectat înlocuind educația prin ecuația.
La grupul de probleme B punctul c s-a înlocuit ocupația tangentic cu ecuația tangentei.
În 4 iulie 1960, președintele Oliviu Gherman anunța comisia că sunt
corectate și notate toate lucrările scrise (66 în total): Limba română 66; L. rusă
27; L. latină 4; L. engleză 3; Matematică (secția reală) 32. Toate lucrările sunt în
perfectă legalitate. Se desfac și se trec notele în dreptul fiecărui elev la
disciplina susținută.
Președintele Oliviu Gherman, fizician, în perioada 1990-2004 a fost
parlamentar; în 1992-1996 a fost chiar președintele senatului. Din 2001,
50
renunțând la parlament, a ajuns ambasador la Paris. La Școala Medie nr. 1
Beiuș era a II-a oară președinte de comisie.
În zilele de 5, 6, 7, 8, 9, 10 iulie 1960 s-a desfășurat examenul oral la obiectele
română, matematică, fizică, chimie, marxism, bazele darwinismului și istorie, secția
reală; la română, rusă, latină, engleză, fizică, chimie, marxism, bazele
darwinismului, istorie, secția umanistă, elevii de la această secție putând alege între
rusă, latină sau engleză. Din cei 66 de candidați 47 au fost admiși, 19 respinși.
În 26 august 1960 s-a încheiat situația la examenul de corigență al clasei a
VII-a, curs de zi și fără frecvență, sesiunea august. Din cei 8 candidați aflați în
tabelul nominal, 3 sunt repetenți, din care unul prin neprezentare. În 27 august
s-a încheiat situația la examenul de absolvire a clasei a VII-a, curs de zi și fără
frecvență. Toți cei 6 candidați au fost declarați absolvenți.
Procesul verbal din 28 august 1960 s-a încheiat cu ocazia examenului de
verificare a cunoștințelor de intrare în clasa a VIII-a, sesiunea august 1960.
Președinte Vasile Pop, prof. examinator la l. română Olea Viorica, la
matematică Cotrău Petru. În tabelul nominal figurează 22 candidați, toți
admiși, cu note la română și matematică scris și oral, cu medie încheiată la
fiecare obiect. În acel proces-verbal nu se fac alte precizări. Acest lucru ne
procură o oarecare nedumerire, deoarece în 1 septembrie 1960 apare un alt
proces-verbal ocazionat de deschiderea plicului pentru examenul scris la
concursul de admitere în clasa a VIII-a la obiectul limba română. Examinatorii
sunt aceiași: Olea Viorica și Cotrău Petru. S-a schimbat doar președintele
comisiei, directorul Vasile Pop fiind înlocuit cu directorul adjunct Ioan Iova.
Vasile Pop a trecut în comisia examenului de maturitate, sesiunea septembrie,
desfășurat în paralel cu acel concurs de admitere, la care, cum vom vedea, s-au
prezentat 50 candidați.
Conform acelui proces verbal din 1 septembrie 1960, subiectul pentru
limba română a fost următorul:
1. Construirea socialismului în patria noastră oglindită în operele literare
studiate; 2. Să se delimiteze propozițiile din fraza de mai jos și arătați felul lor.
Să se facă analiza morfologică a textului subliniat: „Port cravată, crâmpei din
roșul nostru steag și-am să-nvăț, neobosită, să merit ca să fiu primită în UTM-
ul nostru steag.” M. Breslașu – Într-o familie nouă
În 2 septembrie 1960 s-a deschis plicul cu subiectele scrise la matematică:
4
1. Trei muncitori au primit pentru o lucrare 1095 lei. Primul a luat de 15 ori
mai mult decât al doilea, iar al treilea de 2,5 ori mai mult decât primul.
Să se calculeze:
51
 a) Cât a primit fiecare muncitor?
b) Câte procente reprezintă banii primiți de fiecare muncitor din suma
totală?
4 3 1 1
45:5,7 ∙ 116 ― (37 ― 2,8) ∙ 16
2. Să se efectueze: =
(5 ∙ 2 2
5
3
)
― 812 :422
1

În 5.IX.1960 s-au definitivat rezultatele obținute la concursul de admitere

în clasa a VIII sesiunea septembrie 1960. Așa cum arătam mai sus, s-au
prezentat 50 candidați: 24 au fost admiși; 26 au fost respinși, din care unul
retras după examenul scris la limba română și matematică.
Adunând acum cei 56 de candidați admiși în clasa a VIII-a în sesiunea
iunie 1960 cu cei 24 admiși în această sesiune se ajunge la cifra 80 de candidați
admiși în clasa a VIII-a. Din procesul-verbal datat 23 decembrie 1960 cu ocazia
sfârșitului trimestrului I al anului școlar 1960/1961 reiese că în cele 2 clasa a
VIII A și B figurau înscriși chiar 80 de candidați, câte 40 în fiecare clasă, cum
vom vedea mai încolo.
În acest caz s-ar putea ca cei 22 de candidați din procesul verbal datat 28
august 1960 să fi fost înscriși pentru cursul fără frecvență. Și într-adevăr așa este
fiindcă cercetând lista elevilor din clasa a VIII-a de la cursul fără frecvență din 15
ianuarie 1961 i-am găsit printre elevii aceia. Considerăm, astfel că misterul celor 22
de candidați din procesul verbal datat 28 August 1960 a fost clarificat.
Nedumerirea noastră în legătură cu ei fusese cauzată de faptul că secretarul de
ședință de atunci nu făcuse mențiunea necesară în procesul-verbal.
Din acest motiv a trebuit să urmărim situaţia elevilor din clasa a VIII-a,
curs de zi şi fără frecvenţă din anul şcolar 1960-1961 în procesele verbale din 28
august 1960 şi 15 ianuarie 1961. Am repetat aceste date pentru ca cititorul să le
poată verifica în Registrul II/14 de Procese verbale 31 mai 1960 - 22.03 1961, unde
paginile nu sunt numerotate şi, din acest motiv, neputând indica paginile,
trimitem la datele proceselor verbale.

Anul școlar 1960-1961

Aşa cum menţionam mai sus, la începutul luni septembrie 1960 se
desfăşurau, în acelaşi timp, concursul de admitere în clasa a VIII-a şi examenul
de maturitate din sesiunea de toamnă, cu nişte comisii diferite. Chiar în ziua
întâi a lunii septembrie (I sept.) 1960 începea şi examenul de maturitate. Atunci,
după verificările obişnuite, s-a deschis şi plicul cu subiectul la limba şi
literatura română, deşi încă nu sosiseră toţi membrii comisiei. Plicul a fost

52
deschis de către profesorul Alexandru Paul, examinator la acest obiect.
Subiectul principal era Ion Luca Caragiale, critic al regimului burghezo-moşieresc. Şedinţa
a fost condusă de Vasile Pop.
Tot în 1 septembrie 1960, după sosirea preşedintelui, prof. Roşu Vasile,
care-l înlocuia pe Stanciu Dumitru, propus iniţial, s-a făcut o nouă şedinţă de
instructaj în conformitate cu aceleaşi instrucţiuni ale Ministerului
Învăţământului şi Culturii. Se verificau plicurile cu subiectele la matematică şi
limbi moderne, precum şi dosarele elevilor, totul fiind în ordine.
Ziua de 2 septembrie 1960 a fost destinată deschiderii plicurilor cu subiectele la
matematică şi limbi moderne, rusă şi franceză, precum şi susţinerii probelor
respective.
A. Subiectele principale la matematică sunt:
1. În trapezul isoscel A B C D, baza mare, baza mică şi înălţimea sunt
respectiv a,b şi h, iar unghiul de la bază este de 60 grade. Se cere:
I. Să se calculeze în funcţie de a şi b ariile descrise de bazele trapezului
când acesta se roteşte în jurul unei laturi neparalele.
II. Să se determine h aşa fel încât această sumă să fie egală cu de n ori
aria trapezului.
2―𝑥
2. Să se reprezinte grafic funcţia: 𝑓(𝑥) = 𝑥(𝑥 - 3) .
Notă: Se va trata o problemă la alegere
B. La limba rusă - subiectul principal:
De povestit viaţa şi activitatea politico-literară a lui A.M. Gorki.
C. Subiectele la limba franceză sunt:
De redat conţinutul poeziei Du poete a son parte de Louis Aragon.
Examenul a început la ora 09:00.
În 4 septembrie 1960, preşedintele comisiei nr. 1 de maturitate, Roşu Vasile,
anunţă membrii comisiei că sunt corectate şi notate toate lucrările celor 61 candidaţi:
L. română 61 lucrări, L. rusă 16, L. franceză 3, matematică, secţia reală, 42 lucrări.
Sunt desfăcute lucrările şi trecute notele în procesul verbal. În aceeaşi zi de 4
septembrie au fost examinaţi oral şi primii 5 candidaţi. În zilele următoare - 5, 6, 7,
8, 9 septembrie - au fost examinaţi oral restul candidaţilor, dintre care 36 au fost
declaraţi admişi, iar 25 au fost declaraţi respinşi. De fapt, chiar de la notele obţinute
la examenul scris se vedeau nişte rezultate slabe, totul dovedind, însă, seriozitatea
şi obiectivitatea comisiei de examinare.
Într-o şcoală mare, activitatea este foarte diversă, cum se poate vedea din
procesul verbal încheiat în şedinţa din 6 septembrie 1960, unde sunt consemnate
rezultatele examenului de corigenţă din sesiunea septembrie 1960, de la clasa a IV-
53
a până la clasa a XI-a, curs de zi şi fără frecvenţă.
La cursul de zi, din 49 de elevi, 15 au fost declaraţi repetenţi, iar la fără
frecvenţă, din 31 elevi doar 3 au fost declaraţi repetenţi.
În consiliul pedagogic din 7 septembrie 1960, şeful secţiei de învăţământ
şi cultură Beiuş, Ilie Crăciun, anunţa că Maria Dalea va prelua funcţia de
director-adjunct al Şcolii Medii nr. 1 Beiuş de la Ioan Iova, care a fost numit
director la Şcoala de Meserii Beiuş. Aici va rămâne Ioan Iova până la
pensionare, construind prin mijloace proprii o clădire cu mai multe săli de
clasă şi laboratoare, la demisol, parter şi etaj, toate datorate unei cumpătări
administrative şi spiritului său ingineresc.
Maria Dalea, care prelua funcţia de director-adjunct aici, la Şcoala Medie nr.
1, începea atunci, în 4 septembrie 1960 lungul său periplu directorial pe această
minunată navă a şcolii beiuşene, reprezentate atunci de cele 2 licee (nr. 1 şi nr. 2).
De-a lungul anilor va acumula experienţă şi cumpătare administrativă în aceeaşi
funcţie de director-adjunct şi apoi director plin la Liceul nr. 2 sau la Şcoala
Pedagogică a oraşului, care, desfiinţată sau mutată mereu prin jocul unor interese,
a avut o soartă tristă. A fost desfiinţată în toamna anului 1954 şi reînfiinţată în
toamna anului 1959. Profilul pedagogic a fost din nou desfiinţat în toamna anului
1962 şi reînfiinţat în toamna anului 1966, totul durând aşa până în toamna anului
1975. Şcoala Pedagogică din Beiuş a suferit, deci, trei desfiinţări: în 1954, 1962, 1975.
Ultima mutare s-a produs, aşadar, la 1 septembrie 1975, când clasele cu profil
pedagogic ajunseseră din nou la Oradea, iar cele de liceu teoretic au trecut la Liceul
˶Samuil Vulcan , Maria Dalea venind cu ele şi cu o parte din profesori în funcţia de
director plin până în 1987. De aici s-a pensionat.57
Aşadar, Doamna Maria Dalea şi-a început activitatea directorială în
această şcoală cu un trecut istoric glorios şi a încheiat-o tot aici, în ultima parte
a activităţii didactice fiind secretara organizaţiei PCR. Din acest motiv a
trebuit să urmărim situaţia elevilor din clasa a VIII-a, curs de zi şi fără
frecvenţă din anul şcolar 1960-1961 în procesele verbale din 28 august 1960 şi
15 ianuarie 1961. Am repetat aceste date pentru ca cititorul să le poată verifica
în Registrul II/14 de Procese verbale 31 mai 1960/22.03 1961, unde paginile nu sunt
numerotate şi, din acest motiv, neputând indica paginile, trimitem la datele
proceselor verbale.

57 v. amănunte la Gavril Hădăreanu, Torţe arzâde în Ţara Beiuşului, Beiuş, Editura Buna Vestire, 1995, p.

283-297 şi passim sau G. Hădăreanu şi Ioan Cuc, 85 de ani de învăţământ pedagogic în Beiuş, 1922-2007,
[Deva] Editura Emia,[2007], pp.125-147
54
 În procesul verbal se face menţiunea că problemele discutate „să fie pe linia
partidului nostru”, iar tineretul să fie educat în spiritul moralei comuniste.
În 14 septembrie 1960 se încheia un proces verbal ocazionat de examinarea
unui elev din clasa a VIII-a B la limba romană şi fizică. La scris a luat nota 4 la
ambele obiecte, iar la oral 6 şi a fost promovat.
În 24 septembrie 1960 apar doua procese verbale: primul cu ocazia
verificării dosarelor candidaţilor înscrişi pentru proba de verificare a cunoștinţelor
pentru admitere în clasa a VIII-a, dresat de comisia raională de selecționare a
muncitorilor pentru învăţământul fără frecvenţă. Acest proces verbal s-a încheiat
în faţa şefului Secţiei de Învăţământ şi Cultură, Crăciun Ilie, a inspectorului Chira
Ioan, a delegatei UTM Istrate Călina, a directorului Vasile Pop si a secretarului
Ioan Coroian. Au fost aprobate 52 de dosare.
Al doilea proces verbal datat tot 24 septembrie 1960, era formulat în aceiaşi
termeni. În continuare apare un tabel nominal cu 49 candidaţi, în dreptul fiecăruia
apărând notele la scris, la oral şi media la romană si matematică. Notele obţinute
sunt mari. Unde s-a obţinut nota 4 la scris s-a mărit substanţial la oral. În tabel
apar foarte mulţi activişti de partid şi de stat, unii dintre ei fiind atunci şi ulterior
primii conducători ai oraşului şi ai raionului Beiuş, ajungând chiar şi la nivelul
regiunii, respectiv al judeţului, pretutindeni dând dovadă, adesea, de înţelepciune,
bun simţ şi modestie, mai cu seama după epoca lui Gheorghiu Dej, când dictatura
s-a mai atenuat. Totuşi caracterul de clasă pe care credea regimul că-l evită era
evident, oamenii acelui regim beneficiind de anumite avantaje. De pildă, nu ştim
cum cei consemnaţi în procesul-verbal menţionat mai sus au ajuns la acele
rezultate. Nu reiese de nicăieri în ce a constat proba de verificare a cunoştinţelor
pentru admiterea in clasa a VIII-a. Se pomenește doar o comisie ‘’de selecţionare a
muncitorilor din învăţământul fără frecvenţă’’. Ba, mai mult, dintr-un proces
verbal datat 30 decembrie 1960 aflăm că Secţia Raională de Învăţământ şi cultură
Beiuş prin ordinul 1/4541 din 22 a XII-a 1960 a aprobat unui căpitan din Unitatea
Pompierilor Beiuş susţinerea de unul singur a examenului de admitere in clasa a
VIII-a, stabilindu-se pentru el o comisie de admitere formată din Vasile Pop
preşedinte, Constantin Nenciulescu - la limba română, Petru Cotrău-la
matematică. Candidatul a obţinut media 8 la ambele obiecte. Cititorii pot compara
atitudinea regimului faţă de aceşti oameni şi atitudinea lui faţă de nişte copii care
vroiau să îşi continue studiile firesc , în linie dreaptă, dar erau împiedicaţi de tot
felul de bariere sociale sau politice. Pentru acel regim caracterul de clasă se referea
doar la „burghezie” şi mergea numai în acea direcţie. Se pierdea din vedere faptul

55
că în regimurile de dinaintea celui comunist copiii dotaţi îndrumaţi de învăţătorii
sau preoţii satelor erau sprijiniţi să-şi continue studiile, indiferent de categoria
socială din care făceau parte. Exemple se găsesc suficiente chiar şi în literatură.
În şedinţa consiliului pedagogic din 3 septembrie 1960 s-a prezentat şi
discutat planul de muncă pe trimestrul I al anului şcolar în curs. Discuţiile şi
propunerile au vizat îmbunătăţirea activităţii instructiv-educative. Reţinem
faptul că pe lângă Şcoala Medie nr. 1 Beiuş funcţiona şi şcoala sportivă alături
de asociaţia sportivă „Luceafărul”, că se propunea înfiinţarea cursului seral, că
rămânea încă actuală săptămâna româno-sovietică ca şi luna prieteniei
româno-sovietice, precum şi faptul că se cumpărau carnetele de elev cu bani
adunaţi de la copii de către diriginte.
În 5 octombrie 1960 se ţinea un instructaj în legătură cu şedinţa directorilor
ţinută la secţia de învăţământ şi cultură în 4 octombrie 1960. Directorul Vasile Pop
comunica ce acte trebuie să cuprindă dosarul pentru obţinerea gradelor în
învăţământ, arăta că diriginţii vor controla şi semna zilnic jurnalul de clasă, că elevi
trebuie să cânte Imnul de Stat şi un cântec revoluţionar, că trebuie întocmit un plan
de contract de patronare cu intreprinderile din oraş, că profesorii vor face consultaţii
şi seminar la raportul lui Gheorghiu Dej prezentat la Congresul al III-lea (al VIII-lea)
al partidului, că trebuie înfiinţat încă un punct sanitar în şcoală şi ţinute lecţii de
pregătire sanitară, că era necesară evitarea infracţiunilor minorilor, că elevii vor
continua să aibă învoire joia, fiind zi de piaţă, că programele artistice ale elevilor
inspirate din lucrările Congresului al III-lea al PMR să fie axate pe alegerile în
sfaturile populare şi pe transformarea socialistă a agriculturii, că trebuia ţinut un
concurs cu tema Eroul meu preferat din literatura sovietică, că între 1 şi 10 XI se vor
prelucra articole în legătură cu prăbuşirea Doftanei – 40 de ani de la 20-28 oct. 1920,
că trebuie ştiut câţi participanţi au fost la acţiunile educative legate de prietenia
româno-sovietică, că diriginţii trebuiau să întocmească planuri de lecţie şi planuri
operative şi să aleagă dosarele elevilor pentru bursă de merit, ţinând seama că
salariul să nu fie mai mare de 850 lei, iar venitul agricol până la 2000 lei.
În 25 oct. 1960 cu ocazia discutării dosarelor şi fixării burselor, directorul Vasile
Pop prelucrează instrucţiunile Secţiei de Învăţământ şi Cultură a Raionului Beiuş
nr. 9672/24 oct. 1960 si nr. 7774 din 10 oct. 1960, instrucţiunilor nr. 8061/22 oct. 1959,
regulamentul Ministerului Învăţământului şi Culturii nr.1082 din 4.X.1954.
Menţionează că la unitatea noastră şcolară au fost repartizate cu data de
1 oct. 1960 un număr de 37 burse din care:
1. Burse clasele V-VII pentru stimulare la învăţătură numai pentru fiii de

56
muncitori, 5 burse.
2. Burse clasele VIII-XI pentru stimulare la învăţătură, 10 burse.
3. Burse pentru clasele VIII-XI pentru orfani sau proveniţi din mediul TBC,
un nr. de 22 burse.
Comisia de distribuire a burselor era alcătuită din: 1. Pop Vasile -
Preşedinte; 2. Dalea Maria – Secretar al organizaţiei de bază PMR;
Delegatul comitetului de părinţi Boţa Maria; Delegatul sfatului popular
local, Iova Elvira şi diriginţii claselor V-XI.
În continuare urmează tabelul cu numele elevilor cărora li s-a acordat
bursă în funcţie de venitul anual agricol şi salar, de notele la examenul de
admitere, de notele de 10, 9, 8 etc. , de nr. fraţilor din şcoli, de notele la
examenul de absolvire. Valoarea bursei era de 150 lei pentru clasele V-VII şi
165 lei pentru clasele VIII-XI.
O bursă pentru clasele VIII-XI pentru stimulare la învăţătură nu s-a putut
repartiza. De asemenea s-a propus secţiei de învăţământ să acorde cazare şi cantină
pentru elevii Igna Maria clasa a VII-a, Pirtea Petru clasa IX B, Dalea Tănase clasa
aX-a R, Vesa Victor clasa a X-a U, Tocuţ Gheorghe clasa XI R, Sârb Ioan clasa XI U.
În 15.XI.1960 s-a încheiat un proces verbal cu ocazia acordării gradului
didactic (atestării) de profesor, învăţător sau educatoare de către Ministerul
Învăţământului şi Culturii, conform adresei numărul 3404/1959 şi 1623/1957,
637/1959.
Sunt atestaţi ca profesori pentru specialităţile lor Vasile Pop, pentru
științe naturale Constantin Duma Suceveanu, pentru istorie. Acest profesor
reapare acum la liceul nostru, unde îşi începuse cariera în urmă cu 14 ani şi de
unde fusese alungat de regimul lui Gheorghiu Dej. Au mai fost atestate
educatoarele Iova Elvira şi Ungureanu G. Ana, dar şi învăţătorul Răducanu
Nicolae şi învăţătoarele Răducanu Maria, Vidican Maria, Ciobanu Ioana.
Atestările acestea nu erau lipsite de un scop politic, urmărind aducerea
pe brazdă a celor care nu erau chiar nevinovaţi din punct de vedere al
partidului-stat, care trăiau emoţia neatestării, cum se va fi întâmplat, sigur,
profesorului Constantin Duma Suceveanu, acesta trăind o anumită spaimă
până la moartea sa prematură din 17 decembrie 1981 din cauza unui cancer.
Spaima aceasta l-a făcut să se înscrie aparent, dar hotărât, pe linia partidului-
stat, ţinându-și frumosul său cabinet de istorie, în care se intra în papuci, cu
citate din conducătorii acelui partid.
Consiliul pedagogic din 15 noiembrie 1960 a avut următoarea ordine de zi: 1.

57
Propuneri pentru îmbunătăţirea situaţiei la învăţătură în spiritul componenţei de
clasă a elevilor; 2. Acordarea burselor pe perioada 15-30 septembrie 1960.
Luându-şi ca sarcină ducerea la îndeplinire a îmbunătăţirii situaţiei la
învăţătură, organizaţia de partid din şcoală impunea profesorilor ca în acea
perioadă să-şi aducă cât mai mult contribuţia pentru ajutorarea fiilor de
muncitori, colectivişti şi întovărăşiţi. Trebuiau recuperaţi elevi cu note slabe, la
toate obiectele, multe astfel de note fiind la franceză, română şi latină.
Aşadar, lupta de clasă, în loc să se mai potolească, continua să se ascută,
să se înteţească, iar birocraţia, de asemenea, că se cereau diriginţilor tot felul de
rapoarte şi de liste, de planuri operative şi de caiete de activitate metodică.
Diriginţi şi profesori sunt repartizaţi să răspundă concret de fiecare clasă
cerându-li-se să facă multe vizite la domiciliul elevilor. La punctul 2 s-a
discutat şi s-au repartizat 5 din cele 13 burse pentru clasele V-VII, pentru restul
nefiind elevi care să îndeplinească condiţiile cerute de lege. Din cele 32 de
burse pentru clasele VIII-XI, 21 au fost repartizate elevilor proveniţi din casa de
copii, iar 11 altor elevi. Toţi cei 37 de elevi bursieri apar în tabelul nominal care
conţine aceleaşi rubrici ca şi cele prezentate înainte, valorile burselor rămânând
aceleaşi, 150 si 165 lei.
În şedinţa consiliului pedagogic din 23 dec. 1960 apare încheierea situaţiei la
învăţătură pe trimestrul I al anului şcolar 1960-1961.
Clasa I A: 30 + Clasa I B: 30; Total: 60; Rămaşi: 60; Promovaţi: 55; Corigenţi: 5.
Clasa a II-a A: 27 + Clasa a II-a B: 28 + Clasa a II-a C: 30; Total: 85; Rămaşi: 85; Promovaţi:
Clasa a II-a A: 27 + Clasa a II-a B: 26 + Clasa a II-a C: 27; Total: 79; Corigenţi: Cl a II-a B si C: 6.
Clasa a III-a A: 24 + Clasa a III-a B: 22; Total: 46; Clasificaţi: 46; Promovaţi: 45; Corigenţi: 1
Clasa a IV-a A: 26 + Clasa a IV-a B: 26; Total 52; Promovaţi: 51; Corigenţi: 1
Comasarea claselor apare în procesul verbal unde se face o analiză a
situaţiei la învăţătură a claselor I-IV, dar şi analiza aceasta este destul de
prolixă. Reiese totuşi că în trimestrul I a lipsit manualul de geografie a
României la clasa a IV-a, utilizându-se manualul clasei a VII-a adaptat.
În 24 decembrie 1960, adică în ajunul Naşterii Domnului şi Mântuitorului
nostru Iisus Christos s-a discutat situaţia elevilor din clasele V-XI.
Cl. V. A: Înscrişi 39 elevi; Veniţi: 1; Rămaşi: 40; Clasificaţi: 38; Neclasificaţi: 2;
Promovaţi: 29; Corigenţi: 9; Diriginte Felicia Deleanu.
Cl. V. B: Înscrişi: 34; Veniţi: 6; Rămaşi: 40; Clasificaţi: 36; Neclasificaţi:4 Promovaţi: 25;
Corigenţi: 11; Diriginte Maria Dalea
Cl. VI. A- Diriginte Tudor Dumitru; Înscrişi 41 elevi; Plecaţi: 2; Rămaşi: 39; Clasificaţi:
39; Promovaţi: 28; Corigenţi: 11.

58
 Cl. VII. A- Diriginte Harabagiu Adrian; Înscrişi: 37; Rămaşi: 37; Clasificaţi: 37;
Promovaţi 33; Corigenţi: 4.
Cl. VII. B-Diriginte Matei Francisc;Înscrişi: 36; Veniţi: 1;Rămaşi: 37; Clasificaţi: 37;
Promovaţi: 26;Corigenţi: 11.
Cl. VIII. A- Diriginte Pop Cornel; Înscrişi: 40; Plecaţi: 5; Rămaşi: 35; Clasificaţi:35;
Promovaţi: 30; Corigenţi: 5.
Cl. VIII. B- Diriginte Christov Alexandra; Înscrişi 40; Plecaţi: 2; Rămaşi: 38; Clasificaţi:
38; Promovaţi: 33; Corigenţi: 5.
Cl. IX. A- Diriginte Nenciulescu Constantin; Înscrişi: 44; Plecaţi: 2; Rămaşi: 42;
Clasificaţi: 42; Promovaţi: 28; Corigenţi: 14.
Cl. IX. B- Diriginte Popa Livia; Înscrişi: 43; Rămaşi: 43; Clasificaţi: 43; Promovaţi: 33;
Corigenţi: 10.
Cl. X. R.- Diriginte Dale Traian; Rămaşi: 33; Clasificaţi: 33 Promovaţi: 28; Corigenţi: 5.
Cl. X. U.- Diriginte Ban Ioan; Înscrişi 35; Rămaşi: 35; Clasificaţi: 35; Promovaţi: 28;
Corig.: 7.
Cl. XI. R.- Diriginte Olea Mihai; Înscrişi: 39; Plecaţi: 2; Rămaşi: 37; Clasificaţi: 37;
Promovaţi: 33; Corigenţi: 4.
Cl. XI. U.- Diriginte Harabagiu Maria; Înscrişi: 44; Plecaţi: 1; Rămaşi: 43; Clasificaţi: 43;
Promovaţi: 29; Corigenţi: 14.
Unii elevi din clasele VIII- XI au săvârşit abateri destul de grave.
În calitate de secretar de partid pe şcoală, Maria Dalea arăta că în luna
ianuarie se va face o temeinică analiză a muncii într-o şedinţă de partid
deschisă. Acest tip de şedinţe se vor practica frecvent până în decembrie 1989.
Observaţiile Doamnei Maria Dalea sunt pertinente, ca şi cele ale directorului
Vasile Pop care se declara destul de mulţumit mai cu seamă de rezultatele de la
cursul mediu, unde procentul promovaţilor era de 83,3%, iar al celor căzuţi de
16,7%. Conform indicaţiilor de mai sus se cerea cadrelor care nu erau în concediu
pe timpul vacanţei de iarnă să stea în şcoală de la 8 la 14. Practica aceasta avea să
se menţină până în decembrie 1989, obligând profesorii să scrie în condică tot felul
de chestiuni furnizate de propria lor imaginaţie. În finalul şedinţei se cerea ca
elevii cu situaţia neîncheiată să fie clasificaţi până la 20 ianuarie 1961.
Procesul verbal din 28 decembrie 1960 consemnează rezultatele examenului
de diferenţă susţinut de 6 elevi din clasa a VIII-a, 2 elevi din clasa a IX-a care
promovaseră atunci clasa a VIII-a şi doi elevi din clasa a X-a. Toţi cei care au
susţinut examen de diferenţă la diferite obiecte au fost admişi.
Într-un proces verbal din 15 ianuarie 1961 sunt consemnate rezultatele
elevilor înscrişi la examenul fără frecvenţă, în total 356 de elevi din clasa a V-a
până în clasa a XI-a, dar nu toţi s-au prezentat, unii dintre ei figurând în tabel
ca fiind retraşi. Oricum numărul doritorilor de a continua studiile era foarte mare,
59
dovadă că regimul care distrusese în perioada 1945-1960 intelectualitatea
românească şi atâţia oameni bine pregătiţi avea atunci o acută nevoie de cadre cu
studii corespunzătoare în diferite domenii de activitate deoarece muncitorii cărora
acel regim le acorda o atenţie deosebită aveau nevoie de o bună pregătire teoretică
pentru a-i ajuta în realizarea unei calificări corespunzătoare. Epurările regimului
crease goluri imense în toate domeniile de activitate, motiv pentru care în prima
fază erau primiţi la şcolile profesionale copii cu patru clase. Pentru o calificare mai
înaltă era însă nevoie de o pregătire teoretică mai bună. Astfel se explică numărul
mare al celor ce doreau să-şi continue studiile, deoarece erau obligaţi să o facă
pentru a-şi menţine posturile. Mai târziu prin ani 80 se înfiinţaseră secţii fără
frecvenţă chiar la şcolile de 8 ani din sate, atât de mare era cererea de completare a
studiilor.
Consiliul pedagogic din 9 februarie 1961 a avut următoarea ordine de zi:
1. Prelucrarea ordinului numărul 109 al M.Î.C. din 1961 cu privire la
înlăturarea supraîncărcării elevilor; 2. Instrucțiuni ale M.Î.C. şi C.C. al UTM nr
1705/28.I.1961 cu privire la evitarea supraîncărcării elevilor; 3. Instrucțiuni nr
24016 ale M.Î.C. pentru predarea lecţiilor în lumina îmbunătăţirilor aduse
împărţirii administrativ-teritoriale a ţării; 4. Întrebări.
Este lăudabil faptul că regimul dorea înlăturarea supraîncărcării
elevilor, dar e mai puţin merituoasă supraîncărcarea profesorilor. Dacă vom
privi ceva mai atent punctul 1 şi 2 din ordinea de zi, vom constata că ele
propun aceeaşi chestiune-evitarea supraîncărcării elevilor. Acest lucru se poate
explica prin dorinţa P.M.R. de a-şi asuma rolul de forţă politică conducătoare a
întregii societăţi româneşti. De aceea, aproape toate ordinile sau instrucţiunile
venite „de sus” pe linie de stat veneau, repetându-se, şi pe linie de partid.
Acest lucru s-a menţinut pe toată durata guvernării comuniste, motiv pentru
care s-a şi încetăţenit după decembrie 1989 sintagma partid-stat.
În procesul verbal se menţionează că profesorii interesaţi pe specialităţi
şi-au luat note despre reducerile operate în programa de învăţământ.
Deşi procesul verbal nu face nicio referire la conţinutul ordinului sau
instrucţiunilor, deducem că in acelea s-ar fi spus ceva în legătură cu limbile
occidentale, deoarece profesorul Ioan Călugăru întreba dacă limba latină,
predată de dânsul, este o limbă occidentală. Probabil că M.I.C. considera că
acele limbi ar avea prea multe ore care ar duce la supraîncărcarea elevilor.
Oricum, ordinul şi instrucţiunile acestea cereau să nu se dea elevilor teme
scrise pentru ziua de luni.

60
 Pentru a înţelege mai bine ce se dorea prin punctul 3 al ordinii de zi a
consiliului pedagogic din 9 februarie 1961, vom face cu ajutorul internetului o
incursiune în istoricul împărţirii administrativ-teritoriale a Republicii Populare
Române:
-”6 septembrie 1950 - Prin Legea nr 5 au fost desfiinţate cele 58 de judeţe
(ca şi cele 424 plăşi şi 6276 de comune rurale şi urbane), fiind înlocuite cu 28 de
regiuni compuse din 177 de raioane, 148 de oraşe şi 4052 de comune.”58
- „19 septembrie 1952 – Prin Decretul 331 a fost modificată Legea nr 5/1950
astfel încât, prin comasare, nr. de regiuni a fost redus la 18: Arad, Bacău, Baia
Mare, Bârlad, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Hunedoara, Iaşi,
Oradea, Piteşti, Ploieşti, Stalin, Suceava, Timişoara şi, pentru prima dată dupa
unire, o entitate administrativă creată pe criterii etnice, Regiunea Autonomă
Maghiară”, conform Constituţiei R.P.R., 1952, art. 18.59
- „10 ianuarie 1956 – Prin Decretul 12 a fost modificată din nou Legea nr
5/1950, desfiinţându-se regiunile Arad şi Bârlad”.60
- „24 decembrie 1960 – Prin Legea nr 3 s-au făcut restructurări de teritorii
şi redenumiri de regiuni. Entitatea administrativă maghiară a fost redenumită
Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, modificând-i-se totodată şi teritoriul. În
final nr. regiunilor s-a redus la 16.”61
La aceasta se referă punctul trei al ordinii de zi din procesul verbal datat 9
februarie 1961. Ce va fi vrut M.Î.C. prin Instrucţiunile nr 24016 cerând predarea
lecţiilor în lumina „îmbunătăţirilor aduse” de această împărţire teritorială şi în ce
va fi constat îmbunătăţirea? Este greu de spus. Dar să continuăm istoricul
împărţirilor teritoriale în R.S. România.
- „16 februarie 1968 – Prin Legea nr 2 s-a revenit la împărţirea
administrativ teritorială a ţarii pe judeţe. În 24 ianuarie 1968 fusese publicată o
hartă-proiect cu 35 de judeţe, care a fost discutată în organizaţiile partidului
comunist suferind unele modificări. Rezultatul final substanţial diferit de
situaţia tradiţională, anterioară anului 1950 a cuprins 39 de judeţe, municipiul
Bucureşti, 236 oraşe, dintre care 47 de municipii şi 2706 comune având în
componenţă 13149 sate.62

58 Sursa internet – Regiunile Republici Populare Române – Wikipedia

59 Ibidem
60 Ibidem

61 Ibidem

62 Ibidem

61
 Tot acolo pe internet se precizează: „Regiunile au reprezentat rezultatul
unui experiment de inspiraţie sovietică privind organizarea administrativ-
teritorială a Republicii Populare Române/Republicii Socialiste România, între
ani 1950 şi 1968”.63
Procesul verbal din 9 februarie 1961 indică numele următorilor profesori şi
învăţători la Şcoala Medie nr 1 Beiuş: Maria Dalea (director adjunct), Traian
Dale, Dumitru Tudor, Maria Racolţa, Ioan Mihai Olea, Maria Harabagiu,
Alexandrina Christov, Iulia Vesa, Constantin Duma, Constantin Nenciulescu,
Felicia Deleanu, Mihai Dalea, Ilie Crăciun, Nicolae Răducanu, Virginia David,
Maria Crăciun, Ioana Borz, Maria Răducanu, Victoria Pop, Aurelia Luca, Maria
Dărăban, Livia Popa. Aceştia au fost consemnaţi aici în ordinea existentă în
acel proces verbal, din care lipseşte numele directorului Vasile Pop.
În 21 februarie 1961 s-a ţinut şedinţa de analiză a muncii, în urma
inspecţiei efectuate de brigada de Îndrumare şi control a Secţiei de Învăţământ
a Regiunii Crişana. Iată că prin Decretul 12, la care ne refeream mai sus,
regiunea Oradea a primit numele regiunea Crişana. La punctul 1 al ordinii de zi
figura Prezentarea constatărilor de către inspectorul Martian Lar.
Discuţiile purtate de unii învăţători, profesori şi de Partelie Beniamin,
secretar al Comitetului Raional de Partid Beiuş nu au putut depăşi limbajul de
lemn caracteristic perioadei. De pildă, acel tovarăş secretar, B. Partelie,
recomanda ca atunci “ când apare un material în ziar să nu se prelucreze
înainte de a fi trasată sarcină în acest sens.” Această recomandare împiedică
orice iniţiativă a profesorilor şi diriginţilor.64
În procesul verbal, din Registrul de Inspecţii, “Încheiat cu ocazia muncii de
îndrumare şi control efectuată la Şcoala Medie nr. 1 din Beiuş, în zilele de 2-3.II.
şi 21-25.II. de către brigada secţiei de Învăţământ şi Cultură a Regiunii Crişana”
se menţionează că aceasta a fost compusă din “Lar Marţian, Lucan Maria,
Vanyai Maria, Arkoşi Iosif, Labo Ioan (sic), Petrila Teodor şi Dobranschi Zoltan
(sic), inspectori metodişti”. Sunt menţionate “Obiectivele inspecţiei:
1. Baza materială a şcolii, condiţiile igienico-sanitare din şcoală
2. Munca cadrelor didactice cu elevii la lecţii şi nivelul de cunoştinţe al elevilor
3. Unele probleme ale muncii educative în şcoală
4. Muncă metodică şi cultural obştească a cadrelor didactice
5. Învăţământul fără frecvenţă

63 Ibidem - Regiunile Republicii Populare Române. De la Wikipedia, enciclopedia liberă

64 ACN “SV”, II/14 Procese verbale: 31 mai 1960 – 22.III.1961
62
6. Activitatea conducerii şcolii. Aplicarea ordinului nr. 109 al M.Î. şi Cult şi
Instrucţiunilor comune ale Min. Înv. şi Cult. și C.C. al U.T.M. cu privire la
înlăturarea supraîncărcării elevilor.” 65
“S-au întreprins următoarele:
a) Studierea documentelor următoare: Planul anual şi trimestrial de
muncă, planurile de muncă ale comisiilor metodice, ale lectoratului cu părinţii,
planurile de activitate ale diriginţilor, planificarea calendaristică a cadrelor
didactice, caietele de observaţii ale diriginţilor, condica de procese verbale ale
consiliului pedagogic, caietele de evidenţă a muncii metodice şi culturale a
cadrelor didactice, cataloagele, carnetele de elev de la clasele a VI-a şi a IX-a,
caietele de lectură suplimentară la unele clase, caietele de temă pentru acasă la l.
română, l. rusă, matematică, dosarele elevilor înscrişi în clasele VIII-IX la
învăţământul fără frecvenţă.
b) S-a asistat la următoarele activităţi: lecţii, ore educative, consultaţii,
meditaţii, activităţile în cercul de matematică, lectoratul cu părinţii etc.“66
Din cele prezentate se văd clar obiectivele şi sarcinile foarte complexe pe
care și le-a propus această brigadă. De fapt, cam toate controalele efectuate de
brigăzile secţiei regionale sau judeţene de control urmăreau mereu asemenea
obiective, controlând amănunţit activitatea şcolii.
Constatările acestei brigăzi sunt prezentate într-un lung proces verbal, el
numărând în Registrul de inspecţii 22,5 pagini. Vom selecta câteva din acestea,
în primul rând cele referitoare la baza materială pentru a se vedea cum era
aceasta atunci, în februarie 1961. Aflăm, astfel, că Şcoala Medie nr. 1 Beiuş avea
22 de clase care îşi desfăşurau activitatea în 22 de săli de clasă, că toată
activitatea se desfăşura înainte de masă, că din cele 22 de săli de clasă 20
corespundeau din toate punctele de vedere. Şcoala avea nevoie de câteva
catedre, dulapuri, bănci şi table.
“În privinţa combustibilului se constată că s-au redus 40 tone din
repartiţia de lemne, cu toate că în acest an şcolar are cu 5 clase mai mulţi elevi
şi de 3 ori pe săptămână unele clase trebuie încălzite pentru elevi de la
învăţământul fără frecvenţă”. Recomanda Secţiei de Învăţământ şi Cultură a
Raionului Beiuş să revizuiască repartiţia de combustibil.67
Materialul didactic existent este folosit. Lipsesc, însă, unele aparate necesare

65 A.C.N. „S.V.”, Registrul de inspecţii, nr. inventar 93, p. 34)

66 Ibidem pp. 34-35
67 Ibidem p. 95

63
predării fizicii pentru efectuarea lucrărilor de laborator în acelaşi timp cu întreaga
clasă.
Pentru efectuarea lucrărilor de atelier, şcoala dispune de dotările
necesare: bancuri de lucru, 19 menghine, 2 strunguri, un polizor, un
autocamion în stare de funcţionare, unul demontat folosit ca material didactic.
Ar mai fi necesare nişte scule pentru lucrările de lăcătuşerie. Ar mai fi necesară,
de asemenea, măcar încă o încăpere pe lângă cea existentă.
Biblioteca funcţionează în incinta şcolii având alături o sală de lectură
bine mobilată, dar bibliotecara Elisabeta Petrugan este încadrată doar cu
jumătate de normă, completând restul la Şcoala Medie nr. 2, luni, miercuri şi
vineri. Elevi claselor V-XI sunt serviţi după masă. În cadrul biblioteci se
organizează concursuri sau seri literare, câte una din fiecare chiar în timpul în
care brigada îşi desfăşura activitatea. Ele au fost conduse de prof. Platon
Armanca. Biblioteca avea atunci 8764 volume şi 400 elevi cititori. La acest
număr de cărţi se propune un bibliotecar cu normă întreagă. Asupra vechii
biblioteci distruse în perioada proletcultistă sub direcţiunea lui Florea Salvan
nu mai revenim acum.68
Pentru internat ar mai fi necesar: 250 pături, 200 acoperitoare de pat, 200
scaune.
Referindu-se cubajul de aer necesar, brigada face referiri la instrucţiunile
Ministerului Sănătăţii nr. 322 din 1955 şi trasează direcţiunii sarcina să
elibereze două încăperi unde se ţineau meditaţii şi mobilarea lor pentru
dormitoare.
Condiţiile de igienă şi curăţenie sunt bune. Lenjeria e curată, camerele
spălate şi aerisite, asistenţa medicală este asigurată. Se face înviorare dimineaţa.
Se recomandă profesorilor să corecteze poziţia elevilor în bănci şi să efectueze
mişcări de extensie pentru musculatura spatelui şi evitarea blocării respiraţiei.
Hrana este suficientă şi îmbunătăţită, pentru că săptămânal se cumpara de
pe piaţă un porc. S-a efectuat chiar un sondaj la zahăr, ulei şi unt constatându-se
concordanţă între cantităţile din scripte şi cele existente în magazie.
Urmărind munca personalului didactic la lecţii şi nivelul de cunoștinţe al
elevilor, brigada prezintă sistematic activitatea învăţătorilor şi profesorilor,
făcând aprecieri şi observaţii pertinente.
La clasele I-IV a fost văzută o şedinţă a comisiei metodice constatându-se

68V din nou Constantin Mălinaş şi Iudita Căluşer, Biblioteca Gimnaziului Grego-Catolic de Băieţi din
Beiuş, 1828-1918, Oradea, Editura Logos 94, 2006)
64
pregătirea pedagogică şi metodică la zi a învăţătorilor a căror pregătire a
corespuns, desigur, cerinţelor specifice claselor I-IV şi sarcinilor impuse
învăţământului în momentul actual prin documentele Congresului al III-a al
PMR.69 . Se indica şi alte îndrumări ale MÎC şi ale Comitetului Central UTM nr.
12989 din 3 septembrie 1953 publicate în Buletinul MÎC nr.7 din 10.XI.1959.
Deci învătământul nu scăpa de tutela politică nici atunci şi nu va scăpa până în
1989. Sunt asistate învăţătoarele mai tinere: Virginia David şi Ioana Borz.
La obiectul limba română au fost asistaţi profesorii Platon Armanca,
Constantin Nenciulescu şi Felicia Deleanu. La limba rusă nu este menţionat
numele profesorilor ci doar titlurile lecţiilor este consemnat doar numele
profesoarei Popa Livia. La franceză a fost asistată Maria Racolţa.
Socialismul știinţific şi economia politică erau predate de Ioan Ban, asistat şi el.
La matematică au fost asistaţi profesorii Alexiu Ardelean, Alexandrina
Christov, Mihai Olea. La fizica a fost asistat Traian Dalea care preda acest
obiect la clasele VIII-XI.
Iulia Vesa a fost asistată la geografie. Profesorul Adrian Harabagiu a fost
asistat la Şt. Naturale. La educaţie fizică au fost asistaţi profesorii Matei
Francisc şi Tudor Dumitru.
Urmărind munca educativă, brigada a dorit să cunoască preocuparea
profesorilor pentru a forma elevilor o concepţie ştiinţifică despre lume şi viaţă,
pentru educarea lor în spiritul moralei comuniste atât în cadrul obiectelor de
cultură generală, cât şi în cadrul orelor de dirigenţie.
Au fost asistaţi la orele educative următorii diriginţi: Harabagiu Adrian,
clasa a VII-a A (3.II.1961). Tema lecţiei Eclipsa de soare din 15.II.1961; Dalea
Traian la clasa a X-a reală. Tema: Ziua Armatei Roşii; Popa Livia - clasa a IX-a.
Tema: Alegeri în trecut - alegeri azi; Matei Francisc - Clasa a VII-a B. Tema:
Prietenia şi tovărăşia; Christov Alexandrina: clasa a VIII-a B. Tema: Viața și opera
lui Verdi. La clasa aV-a A s-a asistat la o lecţie cu tema Superstiţiile.
Brigada a evidenţiat rolul organizaţiei de UTM şi pionieri pentru
progresul la învăţătură şi contribuţia elevilor şcolii la opera de culturalizare a
maselor. Sunt menţionate 3 deplasări în raion ale elevilor clasei a XI-a cu piesa
O să fie nuntă mare de Lucia Demetrius.’’ De asemenea cu piesa A doua întâlnire
care tratează problema alegerilor s-a făcut o deplasare în raion la Sudrigiu. De
asemenea au fost făcute 5 deplasări de cântece şi dansuri.’’70 .

69 Ibidem p. 39
70 Ibidem p. 65
65
 Referindu-ne la cele de mai sus am putea spune că la Şcoala Medie nr. 1
Beiuş era o tradiţie ca profesorii să susţină politica Astrei de răspândire a culturii
autentice şi necesare prin satele din jurul Beiuşului. Poate că în subconştientul
profesorilor se menţinea această intenţie pe care o continuau acum sub indicaţiile
partidului - stat de îndoctrinare a maselor afirmând, chipurile, nişte concepții etice
noi. Elevilor le plăceau aceste ieşiri care-i mai scoteau din litera strictă a
regulamentului şcolar, în acelaşi timp, înlesnindu-le manifestarea firească specifică
vârstei tinere.
Brigada de control a semnalat numărul mare de note scăzute la purtare,
faptul că elevilor le lipsesc deprinderile elementare de păstrare a curăţeniei, slaba
ocupare a celor 3 pedagogi faţă de educarea elevilor interni. Soluţia indicată de
brigadă ar fi, printre altele, organizarea de către profesori şi pedagogi de convorbiri
individuale şi colective cu elevii despre sarcina lor principală, despre condiţiile
create de partid şi guvern pentru învăţătură, să se organizeze întâlniri cu muncitori
fruntaşi în producţie, cu activişti din aparatul de partid şi de stat. Interdicţiile erau
multe şi făcute în limbajul de lemn specific.
Analizând munca metodică şi cultural - obştească a cadrelor didactice,
brigada constata că acestea nu cunoşteau şi nu desfăşurau munca metodică în
conformitate cu instrucţiunile MÎC nr. 41431/ 18.III.1959, că nu deţineau scripte
suficiente, iar cele consemnate nu se încadrau în instrucţiunile menţionate.
Birocraţia care supraîncărca pe profesori nu era, deci, la nivelul cerinţelor brigăzii,
corectarea lucrărilor, redactarea planificărilor etc. neintrând în activitatea metodică.
Sarcinile trasate cadrelor didactice de Congresul al III-a al PMR pentru
înfăptuirea revoluţiei culturale sunt îndeplinite de majoritatea acestora. Se dau
exemple de profesori care acţionează în brigăzile ştiinţifice ale Casei Raionale de
Cultură în cadrul universităţii populare din Beiuş, în cadrul activităţii artistice etc.71
Analizând activitatea conducerii şcolii nu se putea ca brigada să nu
semnaleze strădania acesteia şi a colectivului de cadre didactice de a traduce în
practică sarcinile izvorâte din documentele congresului al III-a al partidului.
Apoi celelalte aspecte: preocuparea conducerii pentru îndrumarea muncii
diriginţilor, a activităţilor cu părinţii pentru organizarea consultaţiilor spre
ajutorarea fiilor de ţărani, pentru perfecţionarea măiestriei pedagogice etc.
Procesul-verbal surprinde activitatea directorilor, a consiliului pedagogic,
ritmicitatea notării, disciplina elevilor, aplicarea ordinului 109 a MÎC privind

71 Ibidem pp 69-71
66
supraîncărcarea elevilor etc. În încheierea procesului verbal se afirma: “în concluzie,
la Şcoala Medie nr. 1 Beiuş există create toate condiţiile pentru ca munca
instructiv-educativă să se desfăşoare în condiţii bune”. Brigada apreciază că toată
activitatea de la clasa I până la clasa a XI-a se desfăşoară înainte de masă că
laboratoarele sunt bine dotate, ferma de asemenea.
Brigada cerea formarea unui front comun al tuturor factorilor educativi
din şcoală sub îndrumarea, nu se putea altfel, organizaţiei de partid şi făcea
nişte recomandări :
- Să fie urmărită îndeplinirea sarcinilor arătate la fiecare obiectiv.
- Reorganizarea activităţii consiliului pedagogic.
- Conducerea să identifice munca de îndrumare şi control.
- Urmărirea aplicării ordinului 109.
- Profesorul de serviciu să lase informare scrisă în legătură cu desfăşurarea
activităţii din ziua respectivă.
Brigada a efectuat o inspecţie amplă şi a făcut o analiză destul de
pertinentă a celor constatate din care rezultă că membrii ei încercau să fie la
curent cu cercetările pedagogice ale acelui timp.72
Cam pe aceeaşi linie sau schemă generală se va desfăşura întregul învăţământ
românesc până în 1989.
Procesul verbal din 22-23 martie 1961 s-a întocmit cu ocazia încheieri situaţiei la
învăţătură şi purtare a elevilor claselor I-XI la sfârşitul trimestrului II al anului şcolar
1960-1961.
Prezentarea situaţiei pe clase în ciclul 1 este precedată de o analiză din
care aflăm că la sfârşitul trimestrului II erau înscrişi în clasele I-IV 247 elevi,
dar nişte lucruri năstruşnice care oglindesc faptul că încă nu se putea depăşi
faza comunismului primar arată în ce stadiu ne găsim. De pildă, prin lecţia
Hidrocentrala V.I. Lenin de la Bicaz ‘’ s-a dezvoltat la elevi sentimentul de
dragoste faţă de patrie, partid şi viaţa nouă ce se construieşte în patria noastră’’,
iar din lecţia Cărbunii de pământ ‘’ s-a desprins că viaţa muncitorilor şi mai ales a
minorilor din trecut era foarte grea din cauza conducerii ţării de către capitalişti şi
boieri când în loc de drepturi li se dădeau gloanţe’’ (sic). Mă rezum doar la aceste
exemple din care se poate aprecia cam ce texte se scriau şi se selectau pentru
manualele unice ale elevilor din clasele I-IV. Dar iată situaţia acestor clase:
Cl. I A: Înscrişi: 31; clasificaţi: 31; promovaţi 30, corigenți 1.
Cl. I A: Înscrişi: 31; clasificaţi: 31; promovaţi 30, corigenți 1.

72 Ibidem passim
67
Cl. II. B: Înscrişi: 28; clasificaţi: 28; promovaţi 28.
Cl. II. B: Înscrişi: 28; Clasificaţi 28; Promovaţi 28.
Cl. II. C: Înscrişi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 28; corigenţi: 2.
Cl. III. A: Înscrişi 24; clasificaţi 24; promovaţi 24.
Cl. III. B: Înscrişi 22; Clasificaţi 22; promovaţi 21; corigenţi 1.
Cl. IV. A: Înscrişi 27; Clasificaţi 27; promovaţi 27.
Cl. IV. B: Înscrişi 26; clasificaţi 26; promovaţi 26.
Probabil că numărul mare de elevi în clasele I-IV a determinat atât
analiza anterioară cât şi cea următoare prezentării situaţiei pe clase. Aceasta a
fost făcută de directorul şcolii Vasile Pop.73
În 24 martie s-a continuat consiliul pedagogic pentru analiza muncii
instructiv educative pe trimestrul al II-lea, la clasele V-XI.74
Cl. V. A: Înscrişi: 40; plecaţi 1; rămaşi 39; promovaţi 30; corigenţi 9. Cu note de 5-6: 21; cu
note de 7-10: 9.
Cl. V. B: Înscrişi: 40; venit 1; plecat 1; rămaşi 40; clasificaţi 40; promovaţi 29; corigenţi 11.
Cu note de 5-6: 14; cu note de 7-10: 15. Întrucât s-a scăpat din vedere şcoala din
Delani care se pare că ţinea de Liceul nr. 1 se face menţiune următoare: ‘’ Şcoala
din Delani: au promovat şi în trimestrul I şi în trimestrul al doilea’’.
Cl. a VI-a : înscrişi 39; veniţi 1; rămaşi 40; clasificaţi: 40; promovaţi 31; corigenți 9 cu note
de 5-6: 21; cu note 7-10: 10.
Cl. a VII-a A: înscriși 37; venit 1; rămași 38; clasificați 38; promovați 31; corigenți 7; cu
note de 5-6: 15; 7-10: 16.
Cl. a VII-a B: înscriși 37; veniți 1;rămași 38; clasificați 38; promovați: 28; corigenți 10; cu
note de 5-6: 12; 7-10: 16.
Cl. a VIII-a A: înscriși 35; veniți1; rămași 36; clasificați 36; promovați 32; cu note de 5-6:
17; 7-10: 15.
Cl. a VIII-a B: înscriși 38; rămași 38; clasificați 38; promovați 34; corigenți 4; cu note 5-
6:16; 7-10: 18.
Cl. a IX-a A: înscriși 42; rămași 42; clasificați 42; promovați 32;corigenți: 10; cu note 5-6:
23; 7-10: 9.
Cl. a IX-a B: înscriși 43; rămași 43; clasificați 43; promovați 37; corigenți 6; cu note 5-6:
28; cu note 7-10:9.
Cl. a X-a R: înscriși 33; rămași 33; clasificați 33; promovați 29; corigenți:4 ; cu note 5-6 :
19; 7-10: 2.
Cl. a X-a U: înscriși 35; rămași 35; clasificați 35; promovați 24; corigenți 11; cu note 5-6:
14; 7-10: 10.

73 v. ACN ‘’S.V.‘’ , II/14 . Procese verbal: 31 mai 1960 – 22.III.1961

74 A.C.N. „S.V.”, II/14 Procese verbale 22.III.1961-3.X.1961
68
 Cl. a XI-a R: înscriși 37; plecați 1; rămași 36; clasificați 36; promovați 27; corigenți 9; cu
note 5-6: 14; 7-10: 13.
Cl. a XI-a U: înscriși 43; rămasi 43; clasificați 43; promovați 29; corigenți 14; cu note 5-6:
22; 7-10: 7.
Concluziile directorului vizează unele lipsuri semnalate şi de brigada
regională. Printre altele se discută moştenirea proastă a „Societăţii bix”. Acesta
era societatea elevilor fumători. Iată că printre atâtea lucruri valoroase ale unui
liceu cu tradiţii exista şi o tradiţie mai puţin valoroasă. Directorul cere front
comun spre a se înlătura acele „apucături proaste”. O gravă greşeală a cadrelor
didactice era neîncadrarea lecţiilor în timp răpindu-se minute din pauza elevilor,
renunțându-se la fixarea cunoştinţelor şi la explicarea temei pentru acasă care
era dată în grabă. Se anunţă tema consiliului pedagogic din aprilie şi a celei din
mai care se va referi la metodica recapitulării.
Într-un proces verbal nedatat se discuta cazul a doi elevi care consumaseră
băuturi alcoolice. În tot secolul al XIX-lea, prin al IX-lea deceniu al său, am găsit, cum
am mai arătat, un singur caz al unui elev care, deoarece frecventa popinele (cârciumile)
Beiuşului, a fost exmatriculat. Pentru elevi de acum, „membrii consiliului pedagogic
hotărăsc chemarea elevului în faţa consiliului pedagogic şi mustrarea lui, fapt ce se va
comunica întregii şcoli şi părinţilor, iar la prima abatere să i se scadă nota la purtare la limită”
În 12 mai 1961 s-a încheiat un proces verbal ocazionat de examenele de
diferenţă de la şcoli tehnice la liceu, şcoala medie. S-au prezentat 10 candidaţi,
dând diferenţe la diferite materii pentru diferite clase: 3 candidaţi pentru clasa
a VIII-a, 5 candidaţi pentru clasa a IX-a, un candidat pentru clasa a X-a și unul
pentru cl VIII-XI. Au promovat 9 candidaţi. Unul singur din clasa a IX-a a fost
respins, deoarece nu s-a prezentat decât la o singură materie ( l. română). Pe
majoritatea dintre ei îi prinsese desfiinţarea şcolilor medii tehnice din 1954-
1955, deoarece aproape toţi erau născuţi în 1937 şi 1938, aceştia fiind anii de
naştere ai celor care au trecut prin acea etapă a şcolarizării lor. Unul singur
figura născut în 1922, dar a susţinut examen de diferenţă cam la aceleaşi
obiecte cu ceilalţi din clasa a IX-a, căci pentru această clasă se prezentase.
Despre situaţia acestor elevi de la şcolile tehnice am vorbit şi în altă parte a
acestei monografii.
Procesul verbal datat 30 mai 1961 s-a dresat cu ocazia încheierii situaţiei
la cursul fără frecvenţă din sesiunea 15-30 mai 1961.
La secţia maghiară s-au prezentat 46 de candidaţi: 20 pentru clasa a V-a; 14
pentru clasa a VI-a; 12 - clasa a VII-a. Unii dintre aceştia figurează ca fiind retraşi.

69
 La secţia română s-au prezentat 315 candidaţi: clasa a V-a: 57 candidaţi; clasa a
VI-a: 50; clasa a VII-a: 38; clasa a VIII-a:73; clasa a IX-a: 20; clasa a X-a:35; clasa a XI-a:
34 de candidaţi. Şi aici unii figurează retraşi.
În acelaşi proces-verbal figurează 21 ofiţeri înscrişi pentru examen de diferenţă
conform HCM nr. 271/1959. Şi HCM nr. 432/1960, tot în sesiunea mai 1961.
În 1 iunie 1961 consiliul pedagogic, la care au fost prezente toate cadrele
didactice, pedagogul Muşat Ovidiu şi delegatul organizaţiei UTM a clasei a IX-
a a analizat abaterile grave ale unui elev din clasa a IX-a A. Directorul Vasile
Pop a condus şedinţa şi a prezentat referatul în legătura cu abaterile elevului
respectiv (nomina odiosa), deoarece dirigintele clasei, prof. C. Nenciulescu, era
internat în spital pe o durată mai lungă de timp.
Referatul înfăţişează toate abaterile disciplinare ale acelui elev, printre
care multe absenţe nemotivate rezultate din fuga de la ore, spargerea a 18
dulapuri ale elevilor interni, furt de bani, fugă la Bucureşti, consum de băuturi
alcoolice, fumat etc. Pentru furt şcoala a fost nevoită să facă apel la miliţie
Părerile celor 15 cadre didactice care au discutat cazul au fost aproape în
unanimitate de acord cu pedeapsa propusă în referat, unele cadre didactice
cerând chiar trimiterea la şcoala de corecţie a acelui elev. În cele din urmă,
consiliul a hotărât exmatricularea elevului din Şcoala Medie nr. 1 Beiuş. Din
partea miliţiei raionului Beiuş, părinţi elevului au primit un avertisment, fără a
fi trimişi în judecată, deoarece familia cooperase cu şcoala pentru îndreptarea
copilului, luându-i permisul de călătorie pe CFR şi nemaidându-i bani pentru
ţigări şi băutură, după care copilul s-a apucat de furturi. Cu aceeaşi ocazie au
fost sancţionaţi mai uşor atât complicii elevului cât şi alţii care au folosit elevi
mai mici pentru servicii personale.75
În 3 iunie 1961 s-a ţinut şedinţa consiliului pedagogic de încheiere a
situaţiei anuale la învățătură la clasele a VII-a A şi B, a XI-a R şi U, clasele a VII-
a şi a XI-a fiind clase de absolvire.
Dirigintele Adrian Harabagiu prezintă situaţia clasei a VII-a A: Din situaţia
înfăţişată nominal rezultă că 2 elevi fraţi s-au transferat la Şcoala de 7 ani Surduc,
regiunea Cluj; o elevă e corigentă la istorie. Restul de 35 elevi au fost promovaţi.
La clasa a VII-a B, dirigintele Matei Francisc a prezentat nominal
următoarea situaţie: înscrişi 38 de elevi; promovaţi 31; corigenţi 6; repetent 1.
Cl .XI. R. diriginte Mihai Olea. Înscrişi: 40; 2 elevi din casa de copii transferaţi la Şcoala

75 vezi ACN „S.V.”, II/14. Procese verbale: 22.III.-3 oct. 1961 p. 28 r.-33 r.

70
 Medie Breaza; 1 elev retras la fără frecvenţă din cauză de boală (TBC); 37
promovaţi.
Cl.XI.U. Diriginte Maria Harabagiu. Înscrişi: 44; retras 1 din cauză de boală (TBC);
promovaţi 39; corigenţi 3; repetent 1.
În 9 iunie 1961 a avut loc analiza muncii instructiv-educative la clasele I-IV
Cl. I.A. învăţător Ioana Borz. Înscrişi 39 promovaţi 38 repetent 1.
Cl. .I.B. învăţător Virginia David. Înscrişi 31 promovaţi 30 repetenţi 1.
Cl. II.A. înv. Maria Răducan. Înscrişi 29 transferat 1; promovaţi 28.
Cl. II.B. înv. Veturia Pop. Înscrişi 28 plecat 1 promovaţi 26 corigenţi 1.
Cl. II.C. înv. Nicolae Răducanu. Înscrişi 30 promovaţi 27 corigenţi 2 repetent 1.
Cl.III.A. înv. Maria Dărăban. Înscrişi 24 promovaţi 24.
Cl.III.B. Înv. Ilie Crăciun (a trecut la catedră). Înscrişi 22 promovaţi 21 repetenţi 1.
Cl.IV.A. Înv. Aurelia Luca. Înscrişi 27 promovaţi 27.
Cl.IV.B. Înv. Maria Crăciun. Înscrişi 26 plecaţi 1 promovaţi 25.
Observaţie: corigenţii la clasele I-IV sunt prezentaţi prin sintagma „cu temă pentru
vară la obiectul... “
Sunt nominalizaţi premianţii claselor care au primit diplome şi cărţi în
cadrul serbării ce a avut loc în 11 iunie 1961, ora 16:00 în sala de gimnastică.
Sunt nominalizaţi mulţi elevi cu diplome de merit din clasele I-IV.
În procesul verbal datat 14 iunie 1961 este prezentată situaţia obținută la
examenul de absolvire a clasei a VII-a, de către elevi din A şi B, curs de zi. Cei
66 de elevi din tabelul nominal sunt declaraţi absolvenţi.
Tot in 14 iunie 1961 s-a încheiat un alt proces verbal cu ocazia
definitivării situaţiei la examenul de absolvire a clasei a VII-a, curs fără
frecvenţă, secţia cu limba de predare maghiară. În tabelul nominal sunt 8
candidaţi. Toţi au fost declaraţi absolvenţi.
Procesul-verbal datat 16 iunie 1961 s-a încheiat cu ocazia examenului de
verificare a cunoştinţelor de intrare în clasa a VIII-a, sesiunea iunie 1961.
Comisia de organizare era formată din Vasile Pop, directorul şcolii, Felicia
Deleanu, prof. Examinator la limba română, Traian Dalea, prof. Examinator la
matematică, care avea această specialitate (matematică-fizică), dar n-a predat
niciodată matematica. În acel proces verbal apare rezultatul examenului; cei 28
de candidaţi au fost cuprinşi într-un tabel nominal. Subiectele la română şi
matematică apar după acel tabel nominal cu rezultatele celor 28 de candidaţi,
toţi admişi. Asociind dificultatea minimă a subiectelor cu numele candidaţilor
constatăm uşor că aceştia făceau parte din nomenclatura comunistă sau din
rezerva de cadre a acesteia, cum am văzut şi în precedentul an şcolar. Dar iată
subiectele:
Limba română:
71
1. Mitrea Cocor de Mihai Sadoveanu, roman care fusese ecranizat, încât
candidaţii puteau obţine notă de trecere doar dacă văzuseră filmul, destul de
fidel romanului.
2. Analiza sintactică şi schema frazei: „Direcţia fabricii a refuzat să pună lui
Borzan piciorul”.
Matematică:
1. Un grup de muncitori face o excursie. În prima zi ei fac 1/4 din drum, în ziua
a doua 3/8 din drum, iar în ziua a treia-restul, care este 18 kilometri. De câţi
kilometri a fost tot drumul?
2. Să se rezolve sistemul: 4+2y= 6
2x+y= 1
Dificultatea minimă a subiectului este dovada sigură prin care
nomenclaturiştii erau ajutaţi să-şi completeze studiile. Pentru ei şi cerinţele din
timpul anului erau minime. Diploma, însă, era egală cu a celor care terminau
liceul (şcoala medie) la zi. Cititorii pot compara subiectele de mai sus cu cele
date elevilor de la cursul de zi la concursul de admitere în clasa a VIII-a.
În 16 iunie 1961 s-a ţinut şedinţa consiliului pedagogic de încheiere a situaţiei
la învăţătură şi purtare la clasele a V, a VI-a, a VIII-a, a IX-a şi a X-a. Fiecare
diriginte prezintă raportul pentru clasa lui:
Cl. V. A: Diriginte prof. Deleanu Felicia. Înscriși 40; retras 1; transferat 1; promovați 33;
corigenți 4; repetent 1.
Cl. V. B: Diriginte Dalea Mihai. Înscriși 41; transferat 1; promovați 35; corigenți 5.
Cl. VI. Diriginte Tudor Dumitru. Înscrişi: 42; transferaţi: 1; promovaţi: 33; corigenţi: 6;
repetenţi: 2.
Cl. VIII. A. Diriginte Cornel Pop. Înscrişi 41; transferaţi 5; promovaţi 33; corigenţi 3.
Cl. VIII. B. Diriginte Christov Alexandra. Înscrişi 40; transferaţi 2; promov. 37; corig. 1.
Cl. IX. A. Diriginte Nenciulescu C. (bolnav) înlocuit de Condoroș Alexandru. Înscrişi
44; transferaţi 2; exmatriculaţi 1; promovaţi 31; corigenţi 9; repetenţi 1.
Cl. IX. B Diriginte Popa Livia. Înscrişi 43; promovaţi 37; corigenţi 4; repetenţi 2.
Cl. X. R. Diriginte Traian Dale. Înscrişi 33; transferaţi 1; retraşi 1; promovaţi 30;
corigenţi 1.
Cl. X. U. înscrişi 37, retraşi 1; promovaţi 32; corigenţi 4.
În continuare sunt trecuţi în procesul verbal cu numele următorii elevi
premianţi cărora li s-au acordat diplome de merit şi cărţi: Clasa a V-a A: Toma
Florian, Racolţa Alina, Pop Mariana, Oros Cornel; Clasa a V-a B: Fărcuţ
Cristian; Clasa a VI-a: Boţa Stela, Mija Florica, Varga Ioan; Clasa a VII-a A: Iova
Lucia, Dalea Laurenţiu; Clasa a VIII-a B: Mărculescu Alexandru; Clasa a IX-a A:
Sârbu Georgeta; Clasa a X-a U: Călugăru Ligia.
S-au acordat premii în cărţi unui număr mare de elevi: Cl. V A:8 elevi; Cl.
72
V B: 10 elevi; Cl. VI: 7 elevi; Cl. VII A: 11 elevi; Cl. VII B: 7 elevi; Cl. VIII A: 11
elevi; Cl. VIII B: 6 elevi; Cl. IX A: 4 elevi; Cl. IX B: 4 elevi; Cl. X R A: 8 elevi; Cl.
X U: 4 elevi; Cl. XI R: 9 elevi; Cl. XI U: 3 elevi.
Titlul cărţii, valoarea, precum şi numele elevilor urmau să fie trecute în
registrul contabil, unde elevii vor semna de primire.76
În 19 şi 21.VI.1961 au fost deschise plicurile cu subiectele la L. română şi
matematică pentru examenul de admitere, în faţa comisiei nr. 1 şi nr. 2 de la
Şcoala Medie nr. 1 Beiuş, fără a se menţiona subiectele.
În 26 iunie 1961 s-a încheiat situaţia la examenul de absolvire a clasei a
VII-a fără frecvenţă. Cei 21 de elevi din tabelul nominal au fost declaraţi
absolvenţi.
În legătură cu definitivarea rezultatelor obţinute la concursul de admitere
în clasa a VIII-a, sesiunea iunie 1961, curs de zi, sunt 2 procese verbale, fără
dată, menţionându-se doar iunie 1961. Deci au fost 2 comisii de admitere:
Comisia nr. 1: Președinte: V. Pop şi profesorii Vidican Viorica şi Popeti Maria.
Comisia nr. 2: Preşedinte: Trifu Florica şi profesorii Taloş Filofteia şi Christov Alexandra.
Comisia nr. 1 avea 55 admişi, comisia nr. 2 avea 57 admişi. La comisia nr. 1 nu s-a intrat
cu media 6 (şase). La comisia nr. 2, cei cu media 6 (şase) au fost admişi.
Din procesul verbal datat 2 iulie 1961 aflăm că preşedintele comisiei de
maturitate a fost Ioan Grecu de la IMF Cluj, dar şi pe ceilalţi membri ai
comisiei, pe care preşedintele îi instruieşte în conformitate cu instrucţiunile
MÎC. Aflăm, de asemenea, că examenul era public, că examenul oral începea în
7.VII la ora 7 dimineaţa până la ora 13 şi de la orele 15 la 21, pe serii.
În 3 iulie 1961 începea examenul de maturitate cu deschiderea plicului în
care erau subiectele principale la limba română, în prezenţa comisiei şi a
delegatului Secţiei Învăţământ şi Cultură a Regiuni Crişana, Teodor Petrilă:
Subiectul 1: Caracterul militant şi mobilizator al poeziei actuale.
Subiectul 2: Rolul conducător al partidului în crearea unui larg front literar,
democratic în lupta împotriva ideologiei fasciste şi războinice.
Candidaţii puteau alege unul din cele două subiecte.
În 4 iulie 1961, comisia examenului de maturitate a procedat la
deschiderea plicului cu subiectele principale la matematică, l. rusă, l. franceză
si l. latină, în prezenţa aceluiaşi delegat. La toate aceste obiecte au fost date
două subiecte, la alegere.77

76Ibidem, p. 53 verso
77v. p. 64. r – 65. v, vezi şi Corneliu Crăciun, Variabilele identităţii. Liceul mixt - Şcoala Medie –
Liceul nr.1 Beiuş, 1948 – 1968, Oradea, Editura Primus, p.p. 97-101
73
 În procesul verbal din 6 iulie 1961 s-au consemnat toate demersurile
legate de desfacerea celor 116 lucrări scrise ale candidaţilor la examenul de
maturitate şi consemnarea notelor obţinute la română (116 lucrări), matematică,
secţia reală (75 lucrări), rusă (32 lucrări), franceză (6 lucrări), latină (3 lucrări),
în urma corectării lor de către profesorii de specialitate.
În zilele de 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14 iulie, comisia a evaluat cunoştinţele
candidaţilor prezentaţi la examenul oral la română, matematică, fizică, chimie,
bazele Darwinismului, marxism şi istorie, conform programului anunţat în 2 iulie
1961, între orele 7-13 şi 15-21, examinând între 14 şi 17 candidaţi pe zi şi afişând
zilnic rezultatele. În sesiunea iulie au promovat 78 candidaţi, 38 au fost respinşi.
În luna august, într-un proces verbal nedatat s-a consemnat rezultatul
elevilor din clasa VII A şi B, curs de zi şi fără frecvenţă, la examenul de
absolvire. Toţi cei 10 elevi prezentaţi au fost declaraţi absolvenţi.
În 27 august 1961 s-a întrunit comisia pentru examenul de maturitate din
sesiunea de toamnă sub preşedinţia lui Enghel Emanoil, inspector în Secţia de
Învăţământ şi Cultură a Regiunii Crişana, delegat în locul profesorului
universitar Mocanu Petre de la Universitatea “Victor Babeş” Cluj. Preşedintele
instruieşte comisia şi împreună iau toate măsurile pentru desfăşurarea corectă a
examenului de maturitate. Ca şi în sesiunea precedentă, se anunţă că rotunjirea
mediei putea fi făcută de profesor, orientându-se şi după dosarul elevului.
În 28 august 1961 s-a deschis plicul cu subiectele la limba română în faţa
întregii comisii şi a delegatului Secţiei de Învăţământ şi Cultură a Regiunii
Crişana. Subiectele au fost:
1. Dragostea de patrie, de partid şi de poporul muncitor oglindită în opera lui M.
Beniuc Va fi fost ultima zvâcnire a perioadei proletcultiste în care M. Beniuc a
făcut mai mult rău decât bine literaturii române, deoarece chiar din 1961 va
începe reabilitarea lui Lucian Blaga cel ostracizat de însuşi “discipolul” său
Mihai Beniuc prin nişte aluzii nedrepte din proza sa).
Subiectul 2: Oglindirea marilor răscoale ţărăneşti din 1907 în operele
scriitorilor noştri clasici şi contemporani.
Plicul cu subiectele la matematică, l. rusă, l. franceză, l. latină s-a deschis
în 29 august 1961. La fiecare disciplină erau 2 subiecte, candidaţii putând trata
unul, la alegere.78
În 30.VIII.1961 ora 8 a fost deschis plicul cu subiectul de rezervă la l.
română pentru candidaţii care au adus dovezi că nu s-au putut prezenta în

78 v. Ib., p. 75 r. – 76. r
74
ziua de 28.VIII.1961. Subiectul de rezervă este: Contribuţia operelor realist-critice
din secolul al XIX-lea la demascarea orânduirii capitaliste (Subiect unic).
În cadrul comisiei întrunite în 30 august 1961 au fost deschise lucrările
celor 106 candidaţi la examenul de maturitate din sesiunea august: română 106
lucrări, matematică – secţia reală 76 lucrări, rusă 25 lucrări, franceză 4 lucrări,
latină 1. Notele lucrărilor scrise sunt trecute în dreptul numelor candidaţilor.
În zilele de 31 august, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 septembrie 1961 s-a ţinut examenul
oral la română, matematică, istorie, marxism, fizică, chimie, bazele
Darwinismului. Din cei 106 candidaţi, 84 au fost declaraţi reuşiţi, 21 nereuşiţi, 1
neprezentat.

Anul școlar 1961-1962

În procesul verbal datat 7 septembrie 1961 s-au definitivat rezultatele
obţinute la concursul de admitere în clasa a VIII-a sesiunea septembrie 1961 –
curs de zi. S-au prezentat 131 candidaţi. Au fost admişi 48 de comisia formată
din Bocoiu Ioan - preşedinte, Ban Irina şi Popa Mircea, profesori.
În acelaşi proces verbal au fost definitivate şi rezultatele concursului de
admitere în anul I pentru şcoala pedagogică. S-au prezentat 19 candidate. Au
fost admise 6, de către aceeaşi comisie formată din Bocoiu Ioan – preşedinte,
Ban Irina şi Popa Mircea – membri, la care s-a adăugat prof. Bruchenthal Mihai
la muzică, pentru candidatele la şcoala pedagogică.
În 28 septembrie 1961 s-a încheiat un proces verbal pentru ocuparea
locurilor devenite vacante în cl. a VIII-a prin plecarea elevilor: 1. Pirtea Ioan
2.Ujupan Roman 3. Lungu Ioan 4. Marian Vasile.
În locurile devenite vacante au fost primiţi în ordinea mediilor următori
elevi: 1. Bercea Rodica media 6,75; 2. Jurcuţ Dumitru: 6,75; 3. Kereji (Kereşi)
Ileana (Elena) (apare scrisă în aceste 2 feluri) media 7,4; 4. Laza Silvia: 6,75.
Tot în 28 septembrie 1961 găsim un proces verbal încheiat cu ocazia
definitivării rezultatelor la concursul de admitere în clasa a VIII-a – curs fără
frecvenţă din sesiunea septembrie 1961. Membrii comisiei: Pop Vasile –
preşedinte, Nenciulescu Constantin – română, Christov Alexandra –
matematică. S-au prezentat 25 de candidaţi. Toţi au obţinut medii de trecere.79
Consiliul pedagogic din 4 octombrie 1961 a avut la ordinea de zi:
- Prezentarea planului de muncă al şcolii pe anul de învăţământ 1961-1962
- Instructaj primit în şedinţa cu directorii

79 A. C. N. “SV”, II/14. Procese verbale: 2.III. – 3. Oct. 1961

75
 - Discuţii şi propuneri
Şcoala era în etapa când partidul-stat intensifica munca de colectivizare a
agriculturii, proces încheiat în martie 1962. Asupra şcolii se făceau presiuni ca
elevii să acţioneze asupra părinţilor pentru a se înscrie în CAP. Diriginţilor li se
cerea situaţia elevilor pe clase şi pături sociale. Politica de îndoctrinare a
elevilor continua şi sub alte aspecte: abonamente la “Scânteia tineretului” şi la
presa sovietică, informări politice, sărbătorirea prieteniei româno-sovietice, cursuri
de limba rusă chiar şi pentru profesori, dar învăţarea unei limbi poate că nu era
chiar ceva rău, dacă eliminăm alte scopuri ce se urmăreau. Ne-am bucurat să aflăm
că se avea în vedere parchetarea întregului local al şcolii.
Consiliul pedagogic din 12 octombrie 1961 s-a ţinut în urma unui control
efectuat de directorul V. Pop însoţit de directorii adjuncţi Ţucra Nicolae şi
Nenciulescu Constantin. În afara unei constatări caraghioase ca aceea că
portretele prea mici ale conducătorilor trebuiau înlocuite, aflăm că în 15
octombrie 1961 a avut loc un bal precedat de un program artistic. Deşi nu se
menţionează nimic în legătură cu ziua şcolii, care este în octombrie (6
octombrie), credem că directorii şi profesorii o aveau în inimile lor şi o legau
de ctitorul şcolii, episcopul român-unit şi iluministul Samuil Vulcan.
În 10 noiembrie 1961, discuţiile şi indicaţiile conducerii continuă spre
aceeaşi orientare ideologică: planul de abonamente, citirea presei, temele orelor de
dirigenţie, trecerea de la sectorul individual spre cel socialist, situaţia numerică a
elevilor fii de ţărani etc. Directorul informa consiliul că exista în oraş o comisie
pentru infracţiunile minorilor care, după părerea noastră, avea în vedere şi
sporirea vigilenţei ca tinerii să meargă pe linia trasată de partidul-stat.
În 22 decembrie 1961 s-a făcut analiza rezultatelor la învăţătură pe
trimestrul I la clasele I-IV, prezentată şi nominal:
Cl. I. A: Înscrişi 35; Plecaţi 1; Rămaşi 34; Promovaţi 34.
Cl. I. B: Înscrişi 36; Rămaşi 35; Clasificaţi 35; Promovaţi 33; Corigenţi 2.
Cl. II. A: Înscrişi 33; Rămaşi 33; Clasificaţi 33; Promovaţi 31; Corigenţi 2.
Cl. II. B: Înscrişi 33; Rămaşi 33; Clasificaţi 33; Promovaţi 31; Corigenţi 2.
Cl. III. A: Înscrişi 28; Rămaşi 28; Clasificaţi 28; Promovaţi 28.
Cl. III. B: Înscrişi 28; Rămaşi 28; Clasificaţi 28; Promovaţi 27; Corigenţi 1.
Cl. III. C: Înscrişi 29; Rămaşi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 25; Corigenţi 4.
Cl. IV. A: Înscrişi 24; Rămaşi 25; Clasificaţi 25; Promovaţi 24; Corigenţi 1.
Cl. IV. B: Înscrişi 26; Rămaşi 25; Clasificaţi 25; Transferaţi 1; Promovaţi 24; Corigenţi 1.
La clasele V-XI, situaţia la învăţătură pe trimestrul I s-a încheiat în 23 decembrie 1961,
conform procesului verbal din care reies raportările diriginţilor:

76
Cl. V. A: Diriginte Voiculescu Maria. Înscrişi 36; Veniţi 1; Rămaşi 37; Clasificaţi 37;
Promovaţi 23; Corigenţi 14.
Cl. V. B: Diriginte Şerban Eugenia. Înscrişi 36; Clasificaţi 36; Promovaţi 32; Corigenţi 4.
Cl. VI. A: Diriginte Deleanu Felicia. Înscrişi 42; Plecaţi 1; Rămaşi 41; Clasificaţi 41;
Promovaţi 30; Corigenţi 11; Note 7-10: 6; 5-6: 24.
Cl. VI. B: Diriginte Dalea Mihai. Înscrişi 42; Rămaşi 42; Clasificaţi 41; Neclasificaţi 1;
Promovaţi 31; Corigenţi 10; Note 7-10: 7; 5-6: 24.
Cl. VII. A: Diriginte Tudor Dumitru. Înscrişi 26; Plecaţi 1; Rămaşi 25; Clasificaţi 25;
Promovaţi 21; Corigenţi 4; Note 7-10: 8; 5-6: 13.
Cl. VII. B: Diriginte Ardelean Alexiu. Înscrişi 26; Rămaşi 26; Clasificaţi 26; Promovaţi 16;
Corigenţi 10; Note 7-10: 6; 5-6: 10.
Cl. VIII. A: Diriginte Olea Mihai. Înscrişi 40; Veniţi 1; Plecaţi 1; Rămaşi 40; Clasificaţi 40;
Promovaţi 34; Corigenţi 6; Note 7-10: 12; 5-6: 22.
Cl. VIII. B: Diriginte Kuncsef Alexandru. Înscrişi 40; Rămaşi 40; Clasificaţi 39;
Neclasificat 1; Promovaţi 33; Corigenţi 6; Note 7-10: 11; 5-6: 22.
Cl. VIII. C: Diriginte Harabagiu Maria. Înscrişi 40; Rămaşi 40; Clasificaţi 40; Promovaţi
36; Corigenţi 4; Note 7-10: 13; 5-6: 23.
Cl. VIII. D: Diriginte Harabagiu Adrian. Înscrişi 40; Veniţi 1; Rămaşi 41; Clasificaţi 41;
Promovaţi 37; Corigenţi 4; Note 7-10: 10; 5-6: 27
Cl. IX. A: Diriginte Christov Alexandra. Înscrişi 38; Rămaşi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi
30; Corigenţi 8; Note 7-10: 3; 5-6: 27.
Cl. IX. B: Diriginte Matei Francisc. Înscrişi 38; Rămaşi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 32;
Corigenţi 6; Note 7-10: 3; 5-6: 26.
Cl. X. R: Diriginte Arieşan Valeria. Înscrişi 45; rămaşi 45; Clasificaţi 45; Promovaţi 33;
Corigenţi 12; Note 7-10: 4; 5-6: 29.
Cl. X. U: Diriginte Martinov Milan. Înscrişi 41; Rămaşi 41; Clasificaţi 41; Promovaţi 27;
Corigenţi 14; Note 7-10: - ; 5-6: 27.
Cl. XI. R: Diriginte Vesa Iulia. Înscrişi 31; Rămaşi 31; Clasificaţi 31; Promovaţi 25;
Corigenţi 6; Note 7-10: 4; 5-6: 21.
Cl. XI. U: Diriginte Ban Ioan. Înscrişi 35; Veniţi 1; Rămaşi 36; Clasificaţi 36; Promovaţi 26;
Corigenţi 10; Note 7-10: 5; 5-6: 21.
Procesul verbal din 24 decembrie 1961 (ajunul Crăciunului) s-a încheiat
cu ocazia examenului de diferenţă la care s-au prezentat 11 candidaţi, unii
pentru clasa a VIII-a, alţii pentru clasa a VIII-a şi a IX-a încercând echivalarea
unor studii sanitare sau de comerţ.
Într-un stat în care se considera ateu Naşterea Domnului şi
Mântuitorului nostru Iisus Hristos era considerată a fi lucrătoare cum se poate
vedea şi din procesul verbal datat 25 decembrie 1961 încheiat în comisia de
repartizare a burselor pe anul şcolar 1961-1962, cu începere de la 15 septembrie
1961, conform ordinului Secţiei de Învăţământ şi Cultură a Raionului Beiuş nr.

77
24742/1961.80
Comisia a fost alcătuită din Pop Vasile, directorul şcolii, preşedintele
comisiei şi delegatul Comitetului Executiv al Sfatului Popular Ţucra Nicolae,
delegatul biroului organizaţiei de bază PMR Secherca Mihai, delegatul
comitetului de părinţii, diriginţii claselor VIII-XI.
Conform planului s-au acordat următoarele burse:
1. Burse de stimulare la învăţătură, clasele VIII-XI, 20 burse a 165 lei lunar.
2. Burse orfani şi mediul TBC clasele VIII-XI, inclusiv elevii din casele de copii, 34
burse a 165 lei lunar.
S-a adus la cunoştinţa comisiei că acordarea burselor se face potrivit
prevederilor din hotărârile nr. 1868/1954 şi nr. 1051/1959 şi a instrucţiunilor
MÎC nr. 16845/1951, precum şi a dispoziţiilor care au fost în vigoare în anul
şcolar trecut. În continuare sunt consemnaţi nominal elevii cărora li se acordă
burse, după venitul anual, salar, note la examenul de admitere, alte note etc. –
32 burse sunt acordate elevilor de la casa de copii
În 23 ianuarie 1962, aceeaşi comisie s-a întrunit din nou conform ordinului
Secţiei de Învăţământ şi Cultură nr. 210 din 11 ianuarie 1962 şi înregistrat în 12
ianuarie 1962, ordin care determină comisia să anuleze repartizarea menţionată în
procesul verbal încheiat în data de 25 decembrie 1961 conform ordinului nr.
24742/1961 al secţiei raionale de învăţământ şi cultură.
După ce s-a dat citire ordinului 210/1962 al Secţiei Raionale de
Învăţământ şi Cultură şi s-au prelucrat ordinele anterioare în vigoare,
directorul Vasile Pop a comunicat că nr. de burse acordat şcolii şi menţionat în
procesul verbal din 25 decembrie 1961 rămâne neschimbat, modificându-se
doar categoriile sociale a celor îndreptăţiţi a primi burse, adică numai pentru
fiii de muncitori conform nomenclatorului cadrelor muncitoreşti din 1961.
1. “Se acordă din cele 34 de burse pentru orfani şi cei din mediul TBC,
inclusiv cei din casa de copii, un număr de 33 burse elevilor menţionaţi în procesul
verbal din 25 decembrie 1961, trecuţi în tabel de la nr. curent 1 la 33 inclusiv. Una
bursă TBC a rămas disponibilă ceea ce s-a comunicat Secţiei Raionale de Învăţământ
şi Cultură”.
2. “Din cele 20 de burse de stimulare pentru cl. VIII-XI se acordă burse
următorilor fii de muncitori, începând cu data de 15 septembrie 1961.” Şi
urmează tabelul care cuprinde 16 nume.

80v. A. C. N. “SV” II/14. Procese verbale 3 oct. 1961 – 16 iunie 1962 p. 27 v. – 29 r.

78
 “4 burse nu au putut fi repartizate, se vor comunica Secţiei Învăţământ şi
Cultură a Raionului Beiuş”.81
În procesul verbal datat 22 ianuarie 1961 se prezintă situaţia elevilor de la
cursul fără frecvenţă V-VII şi diferenţă ofiţeri. La secţia română clasele V-VII f.f.
figurează 217 elevi. La secţia ofiţeri curs diferenţă clasele VIII-XI s-au prezentat
37 de candidaţi.
Aceeaşi dată 22 ianuarie 1962, are şi procesul verbal de la secţia maghiară,
curs f.f. clasele V-VII. În total figurează 33 elevi.
Procesul verbal din 26 ianuarie 1962 are o amplă ordine de zi:
1. Analiza muncii instructiv-educative pe trimestrul I- prezintă de V. Pop
2. Planul activităţii instructiv-educative pe trimestrul II şi planul bibliotecii –
prezintă Vasile Pop
3. Planul de muncă comun al activităţilor cultural-educative – raportor Dalea Mihai
4. Planul de muncă comun al organizaţiei de pionieri – raportor David Viriginia
5. Proiectul de plan al sfatului pionierilor – raportor David Virginia
6. Întrebări şi discuţii
7. Hotărârile consiliului.
1. Făcând analiza muncii, directorul V. Pop a arătat că începutul şcolii s-a
făcut în condiţii grele, deoarece şcoala se găsea în reparaţii capitale, dar prin
munca personalului şi a cadrelor didactice s-a putut parcurge cele propuse în
planul general la începutul anului.
Mulţumind cadrelor didactice, directorul arăta că au fost şcolarizaţi 867
elevi, dar şi măsurile ce se vor lua în viitorul apropiat. Direcţiunea prezintă
situaţia pe cicluri şi pe clase, declarându-se nesatisfăcută faţă de rezultatele la
învăţătură, întrucât nr. corigenţilor era mare la toate obiectele.
Din toate cele prezentate şi la punctele 2, 3, 4, 5 reiese necesitatea
sprijinirii în mod special a fiilor de muncitori.
La discuţii s-a transmis, de asemenea, ideea că promovarea elevilor
trebuie privită de pe poziţia clasei muncitoare, făcându-se totul pentru
îmbunătăţirea situaţiei la învăţătură. Se vorbeşte tot mai mult de internatul de
zi la care trebuie să vină mai mulţi elevi şi să rămână în şcoală până la ora 20.
Discuţiile purtate şi propunerile făcute dovedesc preocuparea şi dorinţa
cadrelor didactice şi a conducerii de a se îmbunătăţi situaţia la învăţătură şi
disciplină, toţi cerând antrenarea tuturor factorilor implicaţi în acest scop.

81 v. Ibidem p. 40 v – 41 r
79
 În februarie 1962, consiliul pedagogic a făcut analiza muncii instructive-
educative la învățământul seral. Diriginţii claselor VIII-XI prezintă situaţia
elevilor, cu problemele specifice învăţământului seral, în procesul verbal
apărând situaţia fiecărui elev în dreptul numelui său.82
În 23 februarie 1962, consiliul pedagogic a fost ocazionat de încheierea
definitivă a situaţiei elevilor de la cursul seral pe semestrul I (prelungit).
“Diriginţii claselor de la seral definitivează în parte situaţia fiecărui elev
conform Ordinului MÎC 22795/1962.I.22. Înregistrat la noi sub nr. 738/962/27.I.
În tabelele nominale apar aceiaşi elevi cu situaţia fiecăruia în dreptul
numelui. Numărul elevilor din clasele VIII-XI este aproximativ acelaşi, poate 1
sau 2 apărând în plus.
La şedinţa consiliului a participat şi inspectorul şef al Secţiei de
Învăţământ şi Cultură a Raionului Beiuş care cerea mare atenţie în privinţa
absenţelor elevilor, limita maximă a celor motivate pe semestru fiind 50. Se
cerea ca până la 1 aprilie să fie vizitaţi elevi la interprinderi, luându-se legătură
cu şefii acelor interprinderi. Pe ziua 13 a IV-a 1962 a fost anunţată o consfătuire
de producţie cu şefii de interprinderi, diriginţii şi profesorii. Într-un consiliu
fixat pe 20 aprilie 1962 diriginţii urmau să dea note informative cu situaţia la
învăţătură, frecvenţă şi fixarea tezelor.83
Consiliul pedagogic din 18.III.1962 a făcut analiza muncii instructive-
educative pe trimestrul al II-lea al anului şcolar 1961-1962 la clasele I-XI curs de zi.
Cl. I. A: Înv. Aurelia Luca. Înscrişi 34 clasific. 34, promov.34; note 7-10: 30, 5-6: 4;
Cl. I. B: Înv. Crăciun Maria. Înscrişi: 35 plecaţi 1, clasificaţi 34, promovaţi 32,
corigenţi 2; note 7-10: 21, 5-6: 11;
Cl. II. A: Înv. Borz Ioana. Înscrişi 33, clasif. 33, prom. 32, corig. 1; note 7-10: 28; 5-6: 4;
Cl. II. B: Înv. Pop Veturia.Înscrişi 28, clasif. 28, prom. 26, corig 2; note 7-10: 19; 5-6: 7;
- lipsesc din procesul verbal clasele a III-a A şi B
Cl. III. C: Înv. Răducanu Nicolae. Înscrişi 29, clasificaţi 29, promovaţi 27, corigenţi 2;
note 7-10: 20; 5-6: 7;
Cl. IV. A: Înv. Dărăban Maria. Înscrişi 25, clasificaţi 24, neclasificaţi 1, promovaţi 23,
corigenţi 1; note 7-10: 16; 5-6: 7;
Cl. IV. B: Înv. Crăciun Ilie. Înscrişi 25, clasif. 25, promovaţi 25; note 7-10: 14; 5-6: 11;
În scurta analiză făcută de conducere se atrage atenţia asupra grijii faţă
de fiii de muncitori.

82 Ibidem p. 47v.-49v.
83 Ibidem p. 50 r.-52 v.
80
 Şedinţa consiliului continuă după o scurtă pauză, cu clasele V-XI.
Cl. V. A: Diriginte Crăciun Ilie? Înscrişi 37, rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi 27,
corigenţi 10; note 7-10: 7; 5-6: 20;
Cl. V. B: Diriginte Şerban Eugenia. Înscrişi 26, rămaşi 36, clasificaţi 36, promovaţi
33, corigenţi 3; note 7-10: 13; 5-6: 20;
Cl. VI. A: Diriginte Deleanu Felicia. Înscrişi 41, veniţi 1, ramaşi 42, clasificaţi 42,
promovaţi 37, corigenţi 5; note 7-10: 8; 5-6:29;
Cl. VI. B: Diriginte Dale Maria. Înscrişi 41, plecaţi 1, rămaşi 40, clasificaţi 40,
promovaţi 29, corigenţi 11; note 7-10: 9; 5-6: 20;
Cl. VII. A: Diriginte Tudor Dumitru. Înscrişi 25, veniţi 2, rămaşi 27, clasificaţi 27,
promovaţi 26, corigenţi 1; note 7-10: 9; 5-6: 17;
Cl. VII. B: Diriginte Ardelean Alexiu. Înscrişi 26, rămaşi 26, clasificaţi 26,
promovaţi 21, corigenţi 5; note 7-10: 11; 5-6: 10;
Cl. VIII. A: Diriginte Olea Mihai. Înscrişi 40, rămaşi 40, clasificaţi 40, promovaţi 37,
corigenţi 3; note 7-10: 14; 5-6: 23;
Cl. VIII. B: Diriginte Kuncsef Alexandru. Înscrişi 40, rămaşi 40, clasificaţi 39,
neclasificaţi 1, promovaţi 37, corigenţi 2; note 7-10: 12; 5-6: 25;
Cl. VIII. C: Diriginte Harabagiu Maria. Înscrişi 40, veniţi 1 , plecaţi 1, rămaşi 40,
clasificaţi 40, promovaţi 40; note 7-10: 15; 5-6: 25;
Cl. VIII.D: Diriginte Adrian Harabagiu. Înscrişi 41, rămaşi 41, clasificaţi 41,
promovaţi 40, corigenţi 1; note 7-10: 14; 5-6: 26;
Cl. IX. A: Diriginte Christov Alexandra. Înscrişi 38, plecaţi 2, rămaşi 36, clasificaţi
35, promovaţi 35; note 7-10: 7; 5-6: 28;
Cl.IX: B: Diriginte Matei Francisc. Înscrişi 39, rămaşi 39, clasificaţi 39, promovaţi
38, corigenţi 1; note 7-10: 7; 5-6: 32;
Cl. X. R: Diriginte Arieşan Valeria. Înscrişi 43, rămaşi 43, clasificaţi 43, promovaţi
37, corigenţi 6; note 7-10: 1; 5-6: 36;
Cl. X. U: Diriginte Martinov Milan. Înscrişi 41, rămaşi 41, clasificaţi 41, promovaţi
32, corigenţi 9; note 7-10: -; 5-6: 32;
Cl. IX. R: Diriginte Vesa Iulia. Înscrişi 31, rămaşi 31, clasificaţi 30, neclasificaţi 1,
promovaţi 30; note 7-10: 3; 5-6: 27;
Cl. XI. U: Diriginte Ban Ioan. Înscrişi 36, veniţi 1, plecaţi 1, rămaşi 36, clasificaţi 36,
promovaţi 31, corigenţi 5; note 7-10: 11; 5-6: 20;
Directorul V. Pop a ajuns la concluzia că rezultatele pe trimestrul al II-lea
au înregistrat un anumit progres. S-a constatat acest lucru comparând
procentele pe ciclul de învăţământ, dar şi numărul de corigenţi pe obiecte de
învățământ: procente de promovabilitate mai mari şi număr mai mic de
corigenţi. Progrese s-au înregistrat şi sub aspect educativ. În vacanța de
primăvară, propunătorii de la clasele I-IV aveau obligația de a aduna flori şi
plante medicinale. Mai rămăsese ca o chestiune importantă reducerea
mediocrităţii pentru ca şcoala să acționeze pe baza hotărârilor Congresului al
III-lea. Dorinţa conducerii era de a ajunge o şcoală fruntaşă pe ţară.
81
 Analiza aceasta a continuat şi în consiliul pedagogic din 6 aprilie 1962
când 3 diriginţi au prezentat informări cu privire la procedeele întrebuinţate în
procesul instructiv-educativ la clasele lor şi s-a aprobat planul de muncă al
direcţiunii şi organizației UTM. Din dezbateri s-a desprins concluzia că s-a
îmbunătăţit activitatea şcolii sub toate aspectele datorită muncii permanente a
cadrelor didactice. Se menține ideea consultaţiilor speciale pentru fiii de
muncitori, a realizării planului de abonamente la presă şi se reintroduce
condica de interasistenţe.
La acel consiliu din 6 aprilie 1962 a participat şi profesorul Cornel Pop, atunci
șeful Secţiei de Învăţământ al Raionului Beiuş care anunţa cadrelor didactice că
până în toamnă răspund de conducerea şcolii Nicolae Tucra şi Constantin
Nenciulescu. Era cea de-a 2 etapă a direcțiunii lui C. Nenciulescu (1.IV-31.VIII.1962),
deoarece fostul director Vasile Pop primise alte însărcinări la nivelul regiunii, cum
am mai arătat. În acelaşi timp, Cornel Pop anunţa că Şcoala Medie nr 1 era
planificată pentru vizionarea filmelor numai sâmbăta de la ora 16:00.84
În consiliul din 14 aprilie 1962, C. Nenciulescu, figurând deocamdată tot
ca director adjunct, a prezentat şi prelucrat planul de muncă al şcolii, iar
directorul adjunct N. Tucra a prelucrat instrucţiunile în vederea zilei de 1 Mai.
Se aminteşte că în acel an la 22 aprilie se împlineau 90 de ani de la nașterea lui
V. I. Lenin, că în ziua de 27 aprilie urma să aibă loc sesiunea MAN, iar apoi 1
Mai. În acest scop, Comitetul Raional de Partid şi conducerea oraşului au
hotărât ca fiecare cetăţean să aibă drapelul naţional şi fiecare salariat să efectueze,
până la 1 Mai, 8 ore de muncă patriotică, iar până la sfârşitul anului încă 16 ore de
muncă patriotică, deoarece şcoala patrona parcul sportiv şi stadionul, că trebuie
achitate chiria şi toate celelalte taxe, că la chenzină urma să se reţină datoriile către
stat, cotizaţiile la sindicat, ADAS, UCFS, că toate cadrele salariate să contribuie în
mod obligatoriu cu o taxă lunară sau achitată o singură dată integral pentru
echipa sportivă locală. Se transmit, de asemenea, o serie de alte sarcini privind
înfrumuseţarea şcolii: plantări de tei, aranjarea unor ronduri de flori etc. Nu sunt
uitate sarcinile didactice menite să ducă la ridicarea calităţii muncii sub toate
aspectele realizării unei instrucţii temeinice, din care nu lipsesc obligaţiile faţă de
cursurile cu ofiţerii.85
Procesul verbal datat 20.IV.1962 este consacrat cursului seral. Diriginţii au
dat note informative asupra frecvenţei şi situaţiei la învăţătură, iar profesorii de

84 Ibidem pp. 61 r. - 65 r.
85 Ibidem pp. 65 v. - 67 v
82
matematică şi l. română au dat rapoarte în legătură cu clasa a XI-a. S-au ridicat
probleme specifice învăţământului seral legate în special de frecvenţa cursanţilor
de la seral, de legătura diriginţilor cu întreprinderile în care lucrează cursanţii,
intenţionându-se ca învăţământul seral să fie privit ca şi cel de zi sub toate aspectele
pedagogice si metodice. Cornel Pop, şeful secţiei de învăţământ şi cultură,
dezvăluie intenţia de a face un schimb de experienţă cu liceul seral din oraşul Dr.
Petru Groza, Şteiul de azi şi de ieri.86
În procesul verbal din 4 mai 1962 apar rezultatele examenului de
corigenţă la ofiţeri MFA, MAI şi civili, iar în 15 mai sunt consemnate
rezultatele la examenul de diferenţă la aceeaşi categorie de ofiţeri şi civili.87
În 11 mai 1962 a avut loc un consiliu cu următoarea ordine de zi:
1. Prelucrarea planurilor de muncă a practicii continue.
2. Prelucrarea unor circulare.
3. Sarcini pentru încheierea anului şcolar.
4. Aspecte din activitatea educativă.
1. Directorul adj. Ilie Crăciun, a prelucrat planul pentru practica de vară,
fixându-se persoanele care răspund pe sectoare de activitate.
2. Directorul C. Nenciulescu citeşte circularele în legătură cu alfabetizarea,
cu incendiile, cu abonamentele.
3. Printre sarcinile legate de încheierea anului şcolar sunt amintite
întocmirea planurilor lecțiilor de recapitulare, problemele claselor a VII-a şi a
XI-a, a examenelor, serbările de sfârşit de an etc. Se indică spre studiu un
articol din ’’Scânteia’’ în legătură cu încheierea anului şcolar. Discuțiile au
completat materialele prezentate. De pildă, directorul arată că planul de muncă
este cunoscut de intreprinderile unde urma a se face practica.88
Consiliul pedagogic din 1 iunie 1962 a avut ca obiect încheierea situaţiei
şcolare la clasa a XI-a. Pe lângă analiza muncii instructiv-educative s-au
prelucrat instrucţiunile din Buletinul MÎC cu privire la examenul de maturitate.
Apoi diriginţii clasei a XI-a au prezentat situaţia:
Cl. XI R. : Diriginte Iulia Vesa. Înscriși 31; rămași 31; clasificați 31; promovați 31.
Cl. XI U: Diriginte Ban Ioan: înscriși 36; venit 1; plecat 1; rămași 36;clasificați 36; promovați 36.
Elevii sunt trecuţi cu numele în procesul verbal.
S-a prezentat apoi programul orelor de consultaţii care urmau a se ţine în

86 Ibidem pp. 68 r. - 70 v.
87 Ibidem pp. 71 v. – 73 r.
88 Ibidem p. 73 v – 75 r

83
perioada 1-15 iunie la obiectele examenului de maturitate care apar în procesul
verbal cu profesorii care făceau acele consultaţii. In continuare se citesc
instrucțiunile MÎC în legătură cu examenul de maturitate.89
În 4 iunie 1962 s-a încheiat situaţia anuală la învăţătură a clasei a VII-a şi s-
au prelucrat instrucţiunile în legătura cu desfăşurarea examenului de absolvire.
Iată rapoartele diriginţilor:
Cl. VII A: Diriginte Tudor Dumitru. înscriși 26; plecat 1; veniți 2; rămași 27; clasificați
27; promovați 21; corigenți 6.
Cl. VII B: Diriginte Ardelean Alexiu. înscriși 26; plecat 1; rămași 25; promovați 19;
corig.6.
Elevii sunt trecuţi cu numele în procesul verbal.
S-au prelucrat apoi instrucţiunile în legătură cu examenul de absolvire şi s-a
anunţat programul orelor de consultaţii la obiectele examenului de absolvire.90
În 9 iunie 1962 s-a desfăşurat analiza situaţiei la învăţătură şi disciplină la
clasele I- IV pe anul şcolar 1961 – 1962. Învăţătorii prezintă situaţia pe clase:
Cl. I A: învățător Luca Aurelia. Înscriși 35; rămași 32; clasificați 32; promovați 32.
Cl. I B: Învățător Crăciun Maria. Înscriși 37; plecați 3; rămași 34; clasif. 34; promov. 32;
repetenți 2.
Cl. II A: învățător Borz Ioana. Înscriși 33; rămași 33; clasificați 33; promovați 32; corigenți 1.
Cl. II B: învățător David Virginia: înscriși 33; rămași 32; clasificați 32; promovați 32.
Cl. III A: Învățător Răducanu Maria. Înscriși 28; rămași 28; promovați 28.
Cl. III B: învățător Pop Veturia înscriși 28; rămași 28; promovați 26; corigenți 1; repetent 1.
Cl. III C: învățător Răducanu Nicolae: înscriși 29; rămași 29; clasificați 29; promovați 26; corig. 3.
Cl. IV A: învățător Dărăban Maria: înscriși 26; plecați 2; rămași 24; clasificați 24; promovați 24.
Cl. IV B: învățător Crăciun Ilie: înscriși 27; plecat 1; rămași 26; clasificați 26; promovați 26.
Sunt menţionaţi nominal elevii cărora li s-au acordat diplome de merit şi cei
cărora li s-au acordat premii în cărți. Dăm aici numele celor cărora li s-au
acordat premii în cărţi şi diplome de merit. Cei numai cu diplome de merit
sunt mai mulți:
Cl. I A: Jurj Mariana, Mândru Maria, Borca Marian, Nica (sau Mica) Livia, Bodeanu Matilda,
Meze Emilia, Stanciu Leontin, Bogdan Angela, Cuc Alexandru.
Cl. I B: Clepce Ştefan, Ghile Lucian, Găluşcă Vladimir, Roman Lucian, Morar Mircea.
Cl. II A:Toma Aurel , Achim Viorica, Găluşcă Adelia, Doble Doina, Bala Ionel.
Cl. II B: Dărăban Adela, Petruţ Victor, Nica Angela.
Cl. III A: Lazie Ioan, Stănoiu Elena, Şuteu Ovidiu, Ungureanu Adriana, Covaci Iosif, Laslău
Ioan, Laslău Alexandru, Racolţa Anca.

89 Ibidem p. 75 v - 77 v.
90 Ibidem p. 78 r - 79 v
84
Cl.III B: Obreja Vasile, Tiba Rodica, Oraş Angela, Bucur Marieta, Pop Doina.
Cl. III C: Bogdan Floare, Achim Iuliana, Ionescu Adriana, Flore Vasile.
Cl. IV A: Mândru Constantin, Vidican Mihai, Roman Ovidiu.
Cl. IV B: Grigoraş Aurel, Ile Viorel, Pogor Elena, Zare Viorica, Mihoc Catiţa.
Serbarea de sfârşit de an la aceste clase a avut loc în 10 iunie.
În 16 iunie s-a analizat situaţia de sfârşit de an (1961-1962) a clasei a XI-
a. După Prezentarea instrucţiunilor în vigoare se dă cuvântul directorului N.
Ţucra care prezintă situaţia clasei a XI-a: Înscrişi 30, retras 1,venit 1, rămaşi 30,
promovaţi 30.91
Tot în 16 iunie 1962, consiliul pedagogic a analizat situaţia de sfârşit de
an şcolar, 1961- 1962, a clasei a VIII-a, a IX-a şi a X-a de la cursul seral:
Cl. VIII: rămași 28; promovați 26; corigenți 2.
Cl. IX: rămași 38; promovați 38.
Cl. X: înscriși 17, rămași 17, promovați 15, corigenți 2.92
Registrul II/14 de Procese verbale la consilii pedagogice 1961-1962 - 25 a VII-a
1963 începe cu nişte tabele nominale în care apare situaţia şcolară a unor elevi
din clasa a V-a a VI-a a VII-a de la cursul fără frecvenţă. Lipseşte cea ce numim
capul procesului verbal care să stabilească data acestuia (locul de asemenea nu e
menţionat, dar el este Şcoala Medie nr 1 Beiuş). Data nu o putem stabili decât prin
analogie cu tabelele nominale ale cursanţilor de la secţia maghiară, clasele a V-a a
VI-a şi a VII-a. Aici se face menţiunea „Sesiunea Mai 1962, secția maghiară”.
Primul proces verbal care urmează situaţiei şcolare a cursanţilor de la f.f.,
secţia maghiară este datat 12 iunie 1962 şi prezintă încheierea situaţiei la
examenul de absolvire la clasa a VII-a A-B de la cursul de zi şi cursul fără
frecvenţă. Acest proces verbal începe cu nominalizarea comisiei şi continuă cu
prezentarea grupelor examenului oral.
Dar să vedem ce putem extrage din acele tabele nominale care prezintă
situaţia şcolară a cursanților f.f. de la clasele V-VII (secţia română).
Analizându-le constatăm că în clasa a V-a figurează 144 cursanţi. La sfârşitul
acestei prezentări a cursanţilor f.f. din clasa a V-a găsim semnătura directorului
adjunct N. Ţucra, de care suntem siguri, deşi ea este indescifrabilă (SS
indescifrabil). Această semnătură este o dovadă în plus că şi la secţia română,
deşi nedatată, este vorba de sesiunea mai 1962, ca şi la secţia maghiară.
Facem această precizare realizând legătura cu procesul verbal din 6

91 Ibidem pp. 86 v.- 87 r.

92 v. ACN „SV” II/14, Procese-verbale: 3 octombrie 1961 – 16 iunie 1962, pp. 87v.-89v.
85
aprilie 1962, când Cornel Pop, şeful Secţiei de Învăţământ şi Cultură a
Raionului Beiuş, anunţase, cum am văzut mai sus, că până în toamnă răspund de
conducerea şcolii N. Ţucra şi C. Nenciulescu. Aşadar, N. Ţucra putea semna, în
luna mai, în calitate de preşedinte situaţia şcolară a candidaţilor de la f.f., secţia
română, deoarece era director adjunct.
Continuând analiza, observam că în clasa a VI-a figurau 71 cursanţi.
Preşedintele nu semnează. În clasa a VII-a apar 101 cursanţi. Semnează ca
preşedinte tot Ilie Crăciun (SS indescifrabil). Ilie Crăciun a fost şeful Secţie
Raionale de Învăţământ şi Cultură, până la numirea lui Cornel Pop, în august
sau septembrie 1961. Fiind învăţător Ilie Crăciun a trecut la catedră în postul
rezervat de la Şcoala Medie nr 1 Beiuş. După plecarea lui Vasile (Lică) Pop, în
31 martie 1962, Ilie Crăciun a fost numit al II-lea director adjunct al Şcoli Medii
nr 1 Beiuş, unde erau multe clase de ciclul întâi (I-IV).
La 1 septembrie 1962 va fi numită director al acestei şcolii Letiţia Ramonţian,
care va conduce destinele şcolii până la 31 august 1971, când se va pensiona. Câţiva
ani la rând directorul Letiţia Ramonţian îi va avea ca adjuncţii pe N. Ţucra şi Ilie
Crăciun. Acesta putea fi, deci, preşedinte de comisie pentru sesiunea mai 1962.
La secţia maghiară, în sesiunea mai 1962, care ne-a ajutat, cum am văzut, să
datăm şi secţia română, figurează înscrişi 16 cursanţi în clasa a VI-a şi 23 de
cursanţi în clasa a VII-a, preşedinte de comisie fiind şi la această secţie tot Ilie
Crăciun, iar examinatorii cadre didactice de naţionalitate maghiară. Atât la secţia
română cât şi la secţia maghiară apar candidaţi care nu s-au prezentat la sesiunea
de examen.
Primul proces verbal datat conform regulilor unei compuneri cu destinaţie
oficială din Registrul II/14. Procese verbale. Consiliu pedagogic 1961 1962 -25 VII 1963
este cel din 12 iunie 1962 redactat cu ocazia încheierii situaţiei la examenul de
absolvire a clasei a VII-a A-B, de la cursul de zi şi fără frecvenţă, la care ne-am mai
referit mai sus. În document apare mai întâi comisia de examinare, apoi candidaţii
pe grupe de câte 7-8-9 elevi prezentaţi la examenul oral de la l. română, matematică,
istorie, geografie, fizică sau şt. naturale, aceste ultime 2 obiecte fiind la alegere.
Tot în 12 iunie 1962 s-a redactat şi procesul verbal ocazionat de
încheierea situaţiei la examenul de absolvire a clasei a VII-a de la secţia
maghiară a cursului f. f. care susţinuse examenul de promovare a acestei clase
în sesiunea mai 1962, cum am văzut. La acest examen de absolvire a fost
preşedinte Vereş Eugen, iar profesorii examinatori Marossy Anna, Vereş Agata,
Szemes C., Opriş H., Iuliu Berinde. S-au prezentat toţi cei 16 candidaţi

86
prezentaţi în sesiunea mai, fiind declaraţii promovaţi.
Numărul mare al elevilor doritori să-şi completeze studiile gimnaziale se
explică, pe de o parte, prin faptul că în etapa în care ne găsim, la începutul
deceniului al VII-lea al secolului al XX-lea, încă nu era obligatoriu învățământul din
ciclul al II-lea, clasele V-VII iar, pe de altă parte, că regimul comunist, care
înlăturase oameni calificaţi din toate domeniile, avea nevoie de tot mai mulţi
oamenii pe care să-i poată califica pentru nevoile economiei naţionale.
Procesul verbal din 15 iunie 1962 s-a redactat cu ocazia încheierii anului
şcolar 1961-1962 pentru clasele V-VI-VIII-IX-X.
1. Mai întâi diriginţii prezintă rapoartele de clasă:
Cl. V. A: Diriginte Crăciun Maria. Înscrişi 37, clasific.37, promovaţi 25, corigenţi 7, repetenţi 5;
Cl.V.B: Diriginte Şerban Eugenia. Înscrişi 36, rămaşi 36, clasific.36, promovaţi 33, corigenţi 3;
Cl.VI. A: Diriginte Deleanu Felicia. Înscrişi 42, venit 1, plecat 1, rămaşi 42, clasificaţi 42,
promovaţi 36, corigenţi 3, repetenţi 3;
Cl.VI.B: Diriginte Dalea Mihai. Înscrişi 41, rămaşi 41, clasificaţi 41, promovaţi 32, corigenţi 7,
repetenţi 2;
Cl.VIII.A: Diriginte Olea Mihai. Înscrişi 41, venit 1, plecat 1, rămaşi 41, clasificaţi 40,
promovaţi 31, corigenţi 8, repetent 1;
Cl.VIII.B: Diriginte Kuncsef Alexandru. Înscrişi 40, plecat 1, rămaşi 39, clasif. 39, promovaţi
37, corigenţi 1, repetent 1;
Cl.VIII.C: Diriginte Harabagiu Maria. Înscrişi 40, venit 1, plecat 1, clasificaţi 40, promovaţi 40;
Cl.VIII.D: Diriginte Harabagiu Adrian. Înscrişi 41, clasificaţi 41, promovaţi 41;
Cl.IX.A: Diriginte Christov Alexandra. Înscrişi 38, plecaţi 2, clasif. 36, promov. 35, corig. 1;
Cl. IX.B: Diriginte Matei Francisc. Înscrişi 38, venit 1, rămaşi 39, clasificaţi 39, promovaţi 39;
Cl. X.R: Diriginte Cârciumăriuc Lidia. Înscrişi 45, plecaţi 2, rămaşi 43, promovaţi 32, corigenţi
9, repetent 1 (raportul dirigintei pierde un elev);
Cl. X.U: Dirig. Martinov Milan. Înscrişi 41, clasif. 41, promov. 32, corig. 7, repetenţi 2;
În continuare se fixează diplomele de merit pe clase.
Procesul verbal din 18 iunie 1962 s-a încheiat cu ocazia deschiderii
plicurilor pentru concursul de admitere în clasa a VIII-a de la Şcoala Medie
nr.1 Beiuş, unde au funcționat 2 comisii. Plicurile s-au deschis în prezenţa
membrilor ambelor comisii la orele 08:45, constatându-se că amândouă
plicurile cu subiectele pentru proba scrisă la limba română au fost intacte.
Din prima comisie au făcut parte: Nicolae Ţucra - preşedinte, prof.
Rozalia Vidican la l. română, prof. Maria Cârstea la matematică. în prezenţa
acestei comisii s-a încheiat în 25 iunie 1962 un proces verbal cu ocazia
definitivării rezultatelor la concursul de admitere în clasa a VIII-a, sesiunea
iunie 1962 – curs de zi. Această comisie cu nr 1 a examinat la română şi
87
matematică, scris şi oral, 140 de candidaţi şi a admis 56.
Comisia nr 2 a fost compusă din: director adjunct Ilie Crăciun-preşedinte,
prof. Avrămescu Elena-examinator la l. română, prof. Indre Ecaterina -
examinator la matematică, aşa cum reiese din procesul verbal datat 25 iunie
1962, încheiat cu ocazia definitivării concursului de admitere în clasa a VIII-a,
sesiunea iunie 1962 - comisia a II-a. Această comisie a examinat 141 de
candidaţi şi a admis, de asemenea, 56 de candidaţi. Astfel că în această sesiune
au intrat în Şcoala Medie nr 1 Beiuş 112 candidaţi.
În 22.VI.1962 s-a făcut analiza muncii pe anul 1962. Cea mai mare parte a
discuţiilor s-au purtat în legătură cu situaţia a trei elevi ameninţaţi să rămână
repetenţi. În încercarea de a-i salva unii profesori au modificat note în catalog
uitând să semneze corecturile făcute, fiind mustraţi verbal de către directorul C.
Nenciulescu.
Procesul verbal din 28 august 1962 a fost redactat cu ocazia încheierii situaţiei
la examenul de absolvire a clasei a VII-a de la cursul de zi şi cursul fără frecvenţă.
După enumerarea membrilor comisiei sunt prezentate rezultatele elevilor la
examenul oral la română, matematică, istorie, geografie, fizică şi şţ. naturale,
ultimele 2 fiind la alegere. Toţi cei 38 de elevi prezentaţi au fost admişi.93

Anul școlar 1962-1963

În 1 septembrie 1962 s-a deschis plicul primit de la regiune pentru concursul
de admitere la l. română in cl. a VIII-a, sesiunea septembrie 1962 în cadrul comisiei
compuse din: 1. Crăciun Ilie-preşedinte, 2. Ban Irina-prof. Examinator la l. română,
3. Christov Iosif-prof. Examinator la matematică. plicul cu subiectele la l. română s-
a deschis la ora 08:30 după ce s-a constatat că era intact.
Subiectele: I. Critica necruţătoare a educaţiei greşite date copiilor în
şcoala şi familia burgheză oglindita în opera lui I.L. Caragiale;
II. Să se facă analiza sintactică a frazei (delimitarea propoziţiilor şi felul lor) şi
analiza sintactică şi morfologică a părţii subliniate: Mă bucur că navele cosmice pe
bordul cărora am efectuat zborul în grup sunt opera minunată a Știinţei şi tehnicii
sovietice.
În prezenţa aceleiaşi comisii s-a deschis în 2 septembrie 1962 plicul cu
subiectele la matematică pentru concursul de admitere în clasa a VIII-a sesiunea
septembrie 1962.
În 5 septembrie 1962 s-au definitivat rezultatele obţinute la concursul de

93 A.C.N. „S.V.”, II/14, Procese verbale, Consilii pedagogice 1961/1962-25.III.1963

88
admitere în clasa a VIII-a, sesiunea septembrie 1962, cursul de zi. S-au
prezentat 64 de candidaţi, fiind admişi 51, iar media minimă de intrare fiind
5,25, spre deosebire de sesiunea iunie când media minimă de intrare fusese
7,50. Atunci au fost respinşi mulţi elevi cu medii mai mari de 5,25.
În 8 septembrie 1962 s-a redactat un proces verbal cu ocazia încheierii
situaţiei la examenul de corigenţă din sesiunea septembrie 1962. Din rapoartele
profesorilor rezultă că 15 elevi din clasele V-X au rămas repetenţi.
În şedinţa consiliului pedagogic din 10 septembrie 1962, directorul Letiţia
Ramonţian, a comunicat repartiţia de ore, diriginţii claselor, sarcinile legate de
deschiderea şi începerea anului şcolar pentru profesori (planificări, pavoazare)
şi elevi (ţinută) etc. Din discuţii constatăm că şcoala avea maşină (un camion) şi
o staţie meteorologică, dar şi atelier mecanic şi de tâmplărie.
În şedinţa de lucru a consiliului pedagogic din 14 septembrie 1962 s-au
comunicat unele modificări în repartiţia de ore şi în cea a diriginţilor, s-a făcut
repartiţia elevilor pe săli de clasă şi s-au luat unele măsuri organizatorice
pentru a începe şi a continua activitatea în condiţii foarte bune. Un accent
deosebit se punea pe uniforma elevilor, cerându-se chipiu pentru băieţi, bască
pentru fete, jerseu de culoare gri, bleumarin sau negru. Din discuţii aflăm că
nu erau programe pentru toate obiectele şi că trebuie făcute abonamente în
special la presa sovietică.
În 4 octombrie 1962 s-a prezentat în consiliul pedagogic planul de muncă pe
anul şcolar 1962-1963 care a arătat realizările şi lipsurile din anul şcolar trecut,
obiectivele noului an, responsabilii cabinetelor, neomiţând nimic din specificul
muncii instructiv-educative pe care cadrele didactice trebuiau să o desfăşoare la
cele 28 de clase existente în şcoală, dar şi în afara clasei sau a şcolii, în comisii
metodice, cercuri pedagogice, consilii, totul urmărind ridicarea nivelului
cunoştinţelor elevilor.
În 7 noiembrie 1962 s-a deschis plicul cu subiectul principal la l. română
pentru examenul de admitere la clasa a VIII-a seral, fiind de faţă Antal V. de la
Secţia de Învăţământ a Regiunii, Pop Cornel şeful Secţiei Învăţământ a
Raionului Beiuş, prof. Nenciulescu C. şi Vidican V., precum şi Letiţia
Ramonţian, directorul şcolii – preşedinte. Subiectul:
1. Condiţiile grele de viaţă şi de muncă ale muncitorilor în regimul burghezo-
moşieresc.
2. Să se facă delimitarea propoziţiilor din textul de mai jos şi să se arate felul
lor, precum şi analiza sintactică şi morfologică a părţii subliniate:

89
 “Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă
Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi.”
În procesul verbal nu apare partea subliniată. Frapează, însă, faptul că nu
se mai sărbătorea ziua de 7 noiembrie, ca zi liberă cu defilări şi mari serbări.
Îmi amintesc că ea a fost sărbătorită ultima dată în 1959.
În 8 noiembrie 1962 s-a deschis plicul cu subiectul principal la matematică
pentru examenul scris de admitere în clasa a VIII-a seral, fiind prezenţi pe
lângă Antal V. şi Pop Cornel în calitatea lor de membri ai comisiei Ramonţian Letiţia
- preşedinte, Ardelean Alexiu – prof. examinator şi Olea Mihai – prof asistent.
Prezentăm acum şi subiectul pentru a vedea că textul problemei nu mai
are un atât de pronunţat caracter educativ specific comunist:
1. Pentru un club muncitoresc s-au procurat 10 garnituri de şah şi 8
garnituri de table, plătindu-se în total 800 lei. Altădată, pentru 6 garnituri de
şah şi 8 garnituri de table s-au plătit 560 lei (Preţul fiind acelaşi). Să se
calculeze cât costă o garnitură de şah şi cât costă o garnitură de table.
9𝑥2 + 12𝑥
2. Se dă expresia: 6𝑥2 ― 15𝑥
. Se cere:
a) Să se simplifice expresia dată
1
b) Să se găsească valoarea numerică pentru x = 32
Tot în 8. 11. 1962 s-au definitivat rezultatele examenului de admitere în
clasa a VIII-a seral din sesiunea noiembrie 1962, de faţă fiind întreaga comisie:
1. Ramonţian Letiţia – preşedinte
2. Antal V. – inspector regional
3. Pop Cornel – inspector şef al Raionului Beiuş
4. Nenciulescu C. – prof. examinator l. română
5. Vidican Viorica – prof. asistent
6. Ardelean Alexiu – prof. examinator la matematică
7. Olea Mihai – prof. asistent la matematică
“Examenul a decurs în perfectă legalitate atât scris cât şi oral,
nesesizându-se nicio abatere de la regulamentul învăţământului.” Rezultatul
examenului scris şi oral este consemnat într-un tabel nominal cuprinzând 22 de
candidaţi înscrişi. Numărul acesta mic al candidaţilor explică corectarea atât de
rapidă a lucrărilor scrise la matematică, încât definitivarea rezultatelor s-a
putut face în aceeaşi zi de 8 noiembrie când s-a desfăşurat şi proba scrisă la
acest obiect. Din cei 22 de candidaţi au fost admişi 18. Media minimă de intrare
a fost 5,5. Au fost respinşi 4 candidaţi din care 2 cu nota 5, unul cu 5,25, iar
unul nu s-a prezentat la oral. Nu ni se explică de ce au fost respinşi cei trei
candidaţi cu notă de trecere.
90
 În 20 noiembrie 1962 s-a deschis plicul cu subiectul principal la l. română
pentru examenul scris de admitere în clasa a VIII-a fără frecvenţă. Candidaţii au
fost împărţiţi în 2 comisii: Comisia nr. 1: 1. Preşedinte – Ramonţian Letiţia; 2.
Prof. examinator l. română – Gligor Petru; 3. Deleanu Felicia – prof. asistent; la
matematică: 1. Prof. examinator: Olea Mihai; 2. Christov Alexandra - prof. asistent.
Comisia nr. 2: 1. Preşedinte – Boc Nicolae; 2. Prof. examinator la l. română
Nenciulescu Constantin; 3. Olea Viorica – prof. asistent; la matematică: 1. Prof.
examinator – Christov Iosif; 2. Prof. Indrea Ecaterina – asistent.
La desfacerea plicului au fost de faţă Pop Cornel, inspector şef al Secţiei de
Învăţământ al Raionului Beiuş şi Ţica Alexandru - inspector metodist la aceeaşi
secţie de învăţământ. Subiectul principal la l. română:
1. Imaginea vieţii ţăranului din trecut şi din zilele noastre oglindită în operele citite.
2. Să se delimiteze propoziţiile din textul de mai jos şi să se facă analiza
sintactică şi morfologică a părţii subliniate:
“Ş-am să fac, mă,/ Ş-am să cânt,/ Cât oi mai fi pe pământ/ Ca toată lumea să
ştie/ Că-i bine-n gospodărie.”
(Atenţie!: Din montajul folcloric Ce frumoasă-i viaţa noastră, prezentat la
Căminul Cultural din Lăzăreni). Nici nu se putea găsi un alt text!
În 26 noiembrie 1962 s-a deschis plicul cu subiectul principal la obiectul
matematică pentru candidaţii prezenţi la concursul de admitere în clasa a VIII-a
fără frecvenţă, în prezenţa aceloraşi membri ai comisiei menţionaţi la l. română.
Subiectul de la matematică este asemănător cu cel formulat la
învăţământul seral: O problemă rezolvabilă aritmetic sau algebric, o fracţie
algebrică căreia i se cerea simplificarea şi calcularea numerică a lui a = ... şi b
1
= ... (a= 42 şi b=0,5).
În 28.XI.1962 s-a definitivat situaţia candidaţilor prezenţi la concursul de
admitere în clasa a VIII-a f.f. . De faţă au fost toţi membrii celor două comisii şi
cei doi delegaţi din partea secţiei raionale de învăţământ.
În continuarea procesului verbal urmează rezultatele candidaţilor. Din
tabel rezultă că au fost înscrişi iniţial 246 candidaţi. S-au prezentat 220
candidaţi. Nu s-au prezentat 26. Au fost admişi 194 de candidaţi, iar 26 au fost
respinşi. Media minimă de intrare a fost 5 (cinci). Numărul mare a celor
înscrişi explică numirea a două comisii de examinare.
În consiliul pedagogic din 4.XII.1962 s-au făcut comunicări de hotărâri
aduse de colectivul de conducere al şcolii. Sunt comunicate hotărârile aduse în
org. de bază PMR: front comun privind curăţenia şi păstrarea bunului obştesc,

91
disciplina şi învăţătura, trasându-se sarcini concrete învăţătorilor, diriginţilor
şi tuturor cadrelor didactice.
Consiliul din 21 decembrie 1962 a avut la ordinea de zi încheierea
situaţiei la învăţătură şi disciplină a claselor I-IV:
Cl. I.: Înv. Dărăban Maria. Înscrişi 32; Plecat 1; Rămaşi 31; Clasificaţi 31; Promovaţi 27; Corigenţi 4.
Cl. I. B: Înv. Stelea Petru. Înscrişi 35; Clasificaţi 35; Promovaţi 30; Corigenţi 5.
Cl. I. C: Înv. Bărăitaru Maria. Înscrişi 28; Clasificaţi 28; Promovaţi 26; Corigenţi 2.
Cl. II. A: Înv.Cârciumăriuc Lidia. Înscrişi 33; Venit 1; Plecat 1; Rămaşi 33; Clasif. 33; Promov.2;
Corig. 1.
Cl. II. B: Înv. Crăciun Maria. Înscrişi 35; Plecat 1; Rămaşi 34; Clasificaţi 34; Promovaţi 31; Corig.3.
Cl. III A: Înv. Borz Ioana. Înscrişi 37; plecat 1; clasificați 36; promovați 35; corigent 1.
Cl. III B: Înv. David Virginia. Înscriși 36; rămași 36; clasificaţi 36; promovaţi 33; corigenţi 3.
Cl. IV B: Înv. Răducan Maria. Înscrişi 28; venit 1; clasificaţi 29; promovaţi 29; corigenţi ---.
Cl. IV B: Înv. Răducanu Maria (sic) Înscrişi 24; ramaşi 24; clasificați 24; promovaţi 24.
Cl. IV C: Înv. Răducan Nicolae. Înscrişi 29; ramaşi 29; clasificaţi 29; promovaţi 27; corigenţi 2.
Toţi învăţătorii fac scurte informări despre felul cum şi-au însuşit elevii
cunoştinţele, despre purtarea lor. Maria Bărăitaru se plânge că nu are manuale
şcolare suficiente. Directorul Ramonţian Letiţia a arătat că în trimestrul II urma
a se lua măsuri pentru înlăturarea lipsurilor.
În ziua următoare 22 decembrie 1962, s-a ţinut consiliul pedagogic de
încheiere a situaţiei la învăţătură a elevilor din clasele V-XI.
Cl. V. A: Dirig. Olea Viorica: Înscrişi 31; venit 1; rămaşi 32; clasif. 32; prom, 20; corig. 12.
Cl. V. B: Dirig. Răducanu Nicolae: Înscrişi 34; plecat 1; clasif. 33; promov. 23; corig. 10.
Cl. VI. A: Dirig. Tăutu Stela: înscrişi 41; plecat 1; rămaşi 40; promovaţi 28; corigenţi 12.
Cl. VI. B: Dirig. Şerban Eugenia: înscrişi 40; venit 1; rămaşi 41; promovaţi 31; corigenţi 10.
Cl VII. A: Dirig. Todor Moise: înscrişi 40; clasificaţi 40; promovaţi 27; corigenţi 13.
Cl. VII. B: Dirig. Dalea Mihai: înscrişi 38; rămaşi 38; clasificaţi 37; neclasificați 1;
promovaţi 21; corigenţi 16.
Cl. VIII. A: Dirig. Tudor Dumitru: înscrişi 41; plecat 1; rămaşi 40; promovaţi 37; corig.3.
Cl. VIII. B: Dirig. Vesa Iulia: înscrişi 40; venit 1; rămaşi 41; clasificaţi 41; promovaţi 41.
Cl. VIII. C: Dirig. Nenciulescu C. : înscrişi 42; plecat 1 (decedat); rămaşi 41; clasificaţi 41;
promovaţi 36; corigenţi 5.
Cl. VIII. D: Dirig. Oprea Elena: înscriși 40; clasificaţi 40; promovaţi 32; corigenţi 8.
Cl. IX. A: Dirig. Olea Mihai: înscrişi 37; neclasificaţi 1; promovaţi 31; corigenţi 5.
Cl. IX. B: Dirig. Kuncsef Alexandru: înscrişi 38; rămaşi 38; clasificați 38; promovaţi 30;
corigenţi 8.
Cl. IX. C: Dirig. Harabagiu Maria: înscrişi 40; plecat 1; rămaşi 39; promovaţi 33; corig. 6.
Cl. IX. D: Dirig. Harabagiu Adrian: înscriși 41; clasificaţi 41; promovaţi 37; corigenţi 4.
Cl. X. R: Dirig. Christov Alexandra: înscrişi 41; clasificați 41; promovaţi 32; corigenţi 9.

92
Cl. X. U: Dirig. Matei Francisc: înscrişi 41; plecat 1; clasificaţi 40; promovaţi 33; corig. 7.
Cl. XI. R: Dirig. Dalea Traian: înscrişi 41; plecat 1; clasificați 40; promovaţi 28; corig.12.
Cl. XI. U: Dirig. Felicia Deleanu: înscrişi 35; plecat 1 (decedat Tirla Ioan); rămaşi 34;
clasificaţi 33; neclasificat 1; promovaţi 20; corigenţi 13.
Se observă şi în acel an că elevii care trec din ciclul I în ciclul al doilea se
adaptează greu la întâlnirea cu mai mulţi profesori cu pretenţii diferite. De fapt,
chiar şi directorul Letiţia Ramonţian concluziona că la ciclul II numărul corigenţilor
era mai mare, cerând menţinerea internatului de zi (Elevii externi din Beiuş sau în
gazdă să înveţe la meditaţie cu elevii interni). Tot dânsa arăta că promovabilitatea
pe şcoală era de 81, 46%. Numărul celor căzuţi la ciclul II a fost de 33%.
Tot în ziua de 22 decembrie 1962, în şedinţa consiliului pedagogic la cerea au
participat învăţătorii şi diriginţii, dar şi contabilul şcolii s-au stabilit bursele.
Propunerile diriginţilor claselor au însumat 54 de burse, cele mai multe
pentru elevii proveniţi din casa de copii, urmând cei proveniţi din mediul TBC
şi cei orfani.
În 11 ianuarie 1963 s-a redactat în consiliul pedagogic procesul verbal cu
ocazia încheierii situaţiei pe semestrul I la cursul seral cu ofiţerii din clasa a X-a.
Înscrişi 29, retraşi 9, cu situaţia încheiată 20, promovaţi 13, corigenţi 7.
În 23 ianuarie 1963 s-a făcut analiza situaţiei la învățătură şi rezultatelor
muncii pe trimestrul I. După prezentarea situaţiei la învăţătură pe trimestrul I
s-a făcut precizarea că notarea trebuie să fie exigentă şi reală, că nu se mai
urmărea procentul celor căzuţi sau mediocri, ci numai situaţia reală. Aceasta
era o precizare extraordinară într-un regim în care dorinţa de exagerare a
rezultatelor pozitive pentru a crea o falsă impresie era ceva obișnuit, făcând
parte din politica lui. Chiar dacă nu se va respecta întru totul indicaţia
respectivă ea va fi folositoare învăţământului, sporind obiectivitatea notării şi
oglindind situaţia reală din şcoală. Totuşi profesorii care vor încerca aprecierea
obiectivă vor fi criticaţi pentru numărul mare de corigenţi. Dar orice profesor
care dă totul elevilor săi, care se dăruieşte chemării sale are bază morală pentru
a cere elevului să dea şi el totul. Să ne amintim că marele pedagog Comenius
spunea că trebuie cerut elevului atât cât nu poate da, ca să dea atâta cât trebuie.
Oricum, sunt şi vor rămâne mereu numai acei profesori care îşi fac datoria
conştiincios, dând totul elevilor şi dăruindu-se vocaţiei lor.
Continuând analiza muncii se arată că, deşi în trimestrul I s-au citit 8800 de
cărţi din bibliotecă, rezultatele nu au fost cele aşteptate, că trebuie folosit la
maximum materialul didactic, că lucrările de laborator trebuie făcute judicios, că
diriginţii trebuie să sprijine organizaţia UTM din clasă, că elevii trebuie să cunoască
93
conducătorii de partid şi de stat şi realizările regimului comunist. La sfârşitul
şedinţei s-a aprobat planul de muncă al organizaţiilor de pionieri şi UTM pe şcoală.
Procesul verbal datat 6 martie 1963 s-a redactat cu ocazia încheierii
situaţiei la sfârşitul semestrului I (5.XI.1962-10.III.1963) a cursului seral civili-cl.
VIII şi XI. În clasa a VIII-a figurează înscrişi 19 elevi, din care 16 sunt promovaţi,
unul neclasificat, unul retras şi unul corigent. În clasa a XI-a sunt înscrişi 18 elevi
din care 14 sunt promovaţi, doi sunt neclasificaţi şi doi corigenţi.
În 6 martie 1963 s-au încheiat două procese verbale în două consilii
pedagogice în care s-au discutat anumite abateri de la regulamentul şcolar ale
unor elevi de la cursul de zi. În primul consiliu o elevă a fost exmatriculată. În
cel de al doilea consiliu 6 elevi au fost sancţionaţi cu scăderea notei la purtare
sau cu mustrare în faţa consiliului pedagogic.
Într-un consiliu din 12.III. 1963 s-a luat cunoştinţă de cererea de retragere a
unui elev de la seral care avea absenţe nemotivate din cauza sarcinilor de serviciu.
Consiliul pedagogic din 22 martie 1963 a avut ca ordine de zi încheierea
situaţiei la învăţătură şi disciplină pentru elevii din clasele I-IV pe trimestrul al
II-a al anului 1962-1963:
Cl. I A: Înv. Dărăban Maria: înscrişi 31; venit 1; clasificaţi 32; promovaţi 29; corigenţi 3.
Cl. I B: Înv. Stelea Petru: înscrişi 35; rămaşi 35; clasificaţi 35; promovaţi 31; corigenţi 4.
Cl. I C: Înv. Bărăitaru Maria: Înscrişi 28; veniţi 3; rămaşi 31; promovaţi 28; corigenţi 3.
Cl. II A: Înv. Cârciumăriuc Lidia: înscrişi 32; rămaşi 32; promovaţi 30; corigenţi 2.
Cl. II B: Înv. Crăciun Maria: înscriși 34; venit 1; plecat 1; promovaţi 31; corigenţi 3.
C. III A: Înv. Borz Ioana: înscrişi 36; venit 1; clasificaţi 37; promovaţi 34; corigenţi 3.
Cl III B: David Virginia: înscrişi 36; rămaşi 36; clasificaţi 36; promovaţi 35; corigent 1.
Cl. IV A : Înv. Răducan Maria: înscrişi 29; rămaşi 29; neclasificat 1; promovaţi 28.
Cl. IV B: Înv. Pop Veturia: înscrişi 24; venit 1; rămaşi 25; promovaţi 23; corigenţi 2.
Cl. IV C: Înv. Răducan Nicolae: înscrişi 29; clasificaţi 29; promovaţi 27; corigenţi 2.
Procesul-verbal din 24.III.1963 a fost încheiat cu ocazia examenului de
corigenţă, clasa a X-a ofiţeri la economie politică. Din cei 7 elevi prezentaţi la
examenul de corigenţă la economie politică au promovat 6; unul fiind declarat
repetent.
În consiliul pedagogic din 25 martie 1963 s-a redactat un proces verbal cu
ocazia încheierii situaţiei la clasa a X-a ofiţeri în anul școlar 1962-1963 (6 luni).94
În conformitate cu ord. HCM 305/1962, ofiţerii îşi încheie anul şcolar între
15.IX.1962 şi 14.III.1963 (6 luni).
În procesul-verbal figurează înscrişi 29 de candidaţi din care au promovat

94 Ibidem, A.C.N. „S.V.”, II/14 Procese-verbale 1961/1962-25.III.1963

94
20, 9 figurând ca fiind retraşi.
În 22 martie 1963 s-a continuat consiliul pedagogic tot cu ocazia discutării
situaţiei la învăţătură şi încheierea trimestrului II, an şcolar 1962-1963, dar la
clasele V-XI.
Cl. V.A: Dirig. Olea Viorica: Înscrişi 32; rămaşi 32; clasificaţi 31; neclasificat 1; promovaţi
20; corigenţi 11.
Cl. V. B: Dirig. Răducan Nicolae: Înscrişi 34; plecat 1; venit 1; rămaşi 34; clasificaţi 34;
promovaţi 23; corigenţi 11.
Cl. VI A: Înscrişi 40; rămaşi 40; clasificaţi 40; promovaţi 26; corigenţi 14.
Cl. VI. B: Dirig. Şerban Eugenia: Înscrişi 41; venit 1; rămaşi 42; clasificați 42; promovaţi
33; corigenţi 9.
Cl. VII. A: Dirig. Todor Moise: Înscrişi 40; plecat 1; rămaşi 39; promovaţi 31; corigenţi 8.
Cl. VII. B: Dirig. Dalea Mihai: înscrişi 37: venit 1; rămaşi 39; clasificaţi 39; promovaţi 25;
corigenți 14.
Cl. VIII A: Dirig. Tudor Dumitru: înscrişi 40; plecaţi 3; venit 1; rămaşi 38; clasificaţi 37;
neclasificat 1; promovaţi 34; corigenţi 3.
Cl. VIII. B: Dirig. Vesa Iulia: înscrişi 40: plecat 1; rămaşi 39; clasificaţi 38; neclasificat 1;
promovat 34; corigenţi 4.
Cl. VIII. C: Dirig. Nenciulescu C.: înscrişi 41: Plecaţi 2; rămaşi 39: clasificaţi 39;
promovaţi 31; corigenţi 8.
Cl. VIII. D: Dirig. Oprea Elena: înscrişi 40; venit 1; rămaşi 41; clasificaţi 40; neclasificat 1;
promovaţi 30; corigenţi 10.
Cl. IX. A: Dirig. Olea Mihai: înscrişi 37; plecat 1; rămaşi 36; promovaţi 29; corigenţi 7.
Cl. IX. B: Dirig. Kuncsef Alexandru: înscrişi 38; rămaşi 38; clasificaţi 38; promovaţi 32;
corigenţi 6.
Cl. IX. C: Dirig. Harabagiu Maria: înscrişi 39; plecat 1; rămaşi 38; clasificaţi 38; promovaţi
29; corigenţi 9.
Cl. IX. D: Dirig. Harabagiu Adrian: înscrişi 41; rămaşi 41; clasificaţi 41; promovaţi 32;
corigenţi 9.
Cl. X. R: Dirig. Christov Alexandra: înscrişi 41; rămaşi 41; clasificaţi 41; promovaţi 26;
corigenţi 15.
Cl. X. U: Dirig. Matei Francisc: înscrişi 40; rămaşi 40; clasificaţi 40; promovaţi 28;
corigenţi 12.
Cl. XI. R: Dirig. Dalea Traian: înscrişi 39; rămaşi 39; promovaţi 23; corigenţi 16.
Cl. XI. U: Dirig. Deleanu Felicia: înscrişi 33: rămaşi 33; clasificaţi 33; promovaţi 19;
corigenţi 14. 95
Directorii şi secretarul Comitetului Raional PMR arată că numărul
corigenţilor este mare. Comitetul raional de partid va face analiza muncii la
română, istorie şi geografie.

95 Ibidem, A.C.N. „S.V.”, II/14 Procese-verbale 22.III.1963-21.XII.1963

95
 În consiliul din 18 aprilie 1963 se comunică hotărârile organizației de
bază PMR şi direcţiunii, se citesc şi se aprobă planul de muncă al şcolii pe
trimestrul III, planul comun de muncă al direcţiunii şi organizaţiilor de tineret
(UTM şi Pionieri).96
Printre comunicări semnalăm cele legate de sărbătorirea zilei de naştere a
lui V. I. Lenin şi a zilei de 1 Mai, alături de altele car vizau bunul mers al şcolii.
În consiliul pedagogic din 24 mai 1963, diriginţii claselor terminale (de ciclu
şcolar), a VII-a A şi B, a XI-a R şi U, prezintă situaţia la sfârşitul anului şcolar:
Cl. VII. A: Todor Moise: înscrişi 39; rămaşi 39; promovaţi 32; corigenţi 6; repetent 1.
Cl. VII. B: Dirig. Dalea Mihai: înscrişi 39; rămaşi 39; clasificaţi 39; promovaţi 23; corig. 16.
Cl. XI. R: Dalea Traian: înscrişi 39; rămaşi 39; promovaţi 30; corigenţi 7; repetenţi 2.
Cl. XI. U: Dirig. Deleanu Felicia: înscrişi 35; retraşi 2; rămaşi 33: clasificaţi 33; promovaţi
23; corigenţi 10.
Din cele prezentate de diriginţi se vede că la Şcoala Medie nr. 1 Beiuş a
crescut exigenţa, deoarece întâlnim un nr. mare de corigenţi şi chiar repetenţi
la clasele terminale. Directoarea şcolii arată că în perioada 13 mai - 5 iunie se
vor face consultaţii cu elevii claselor a VII-a şi a XI-a.
În şedinţa consiliului pedagogic din 3 iunie 1963 s-a prelucrat planul de
muncă pe perioada de practică şi s-au făcut diverse comunicări legate de sfârşitul
anului şcolar, de adunarea plantelor medicinale, de abonamentele pe vară etc.
Încheierea şi analiza situaţiei la învăţătură şi disciplină la clasele I-IV s-a
făcut în 8 iunie 1963, luându-se în dezbatere situaţia pe clase după cum urmează:
Cl. I. : Înv. Dărăban Maria: rămaşi 31; clasificaţi 31; promovaţi 28; corigenţi 2; repetent 1.
Cl. I. B: Înv. Stelea Petru: Rămaşi 35; clasificaţi 35; promovaţi 31; repetenţi 4.
Cl. I. C: Înv. Bărăitaru Maria: rămaşi 31; clasificaţi 31; promovaţi 28; corigenţi 2; repetent 1.
Cl. II. A: Înv. Cârciumăriuc Lidia: rămaşi 32; clasificaţi 32; promovați 31; repetent 1.
Cl. II. B: Înv. Crăciun Maria: rămaşi 33; clasificaţi 33; promovaţi 30; repetenţi 3.
Cl. III. A: Înv. Borz Ioana: rămaşi 37; clasificaţi 37; promovaţi 34; corigent 1; repetenţi 2.
Cl. III. B: Înv. David Virginia: rămaşi 36; clasificaţi 36; promovaţi 33; corig.2; repetent 1.
Cl. IV. A : Înv. Răducan Maria: rămaşi 28; clasificaţi 28; promovaţi 28;
Cl. IV. B: Înv. Pop Veturia: rămaşi 24; clasificaţi 24; promovaţi 23; repetenţi 1;
Cl. IV. C: Înv: Răducan Nicolae: rămaşi 29; clasificaţi 29; promovaţi 25; corigenţi 3;
repetenţi 1;
În procesul verbal sunt menţionaţi elevii cărora li s-a acordat diplomă de
merit şi elevii premianţii (I, II, III) pe clase.
La clasele I-IV promovabilitatea a fost de 92,08%; corigenţi 3,16%; repetenţi 4,74%.

96 Ibidem
96
 Se acordă premiul I, II, III şi premii în cărţi următorilor elevi:
Clasa I. A: premiul I Creţu Gabriela; II Gavra Ioan; III Lörincz Francisc
Cl. I.B: premiul I Bâra Viorel; II Mândru Florica; III Jurcan Aurica
Cl. I.C: premiul I Bertea Smaranda; II Ancu Doru; III Mihailovici Gigel
Cl. II.A: premiul I Jurj Mariana; II Onciu Lăcrimioara; III Mezea Emilia
Cl. II.B: premiul I Clepcea Ştefan; II Gălușcă Vladimir; III Ghilea Lucian
Cl. III.A: premiul I Toma Aurel; II Achim Viorica; III Găluşcă Adelia
Cl. IV.A: premiul I Ungureanu Adriana; II Lazie Ioan; III Stănoiu Elena
Cl. IV.B: premiul I Obreja Vasile; II Tiba Rodica; III Bucur Rodica
Cl. IV.C: premiul I Bogdan Florica; II Florea Vasile; III Ionescu Adriana
Procesul verbal din 8 iunie 1963 s-a redactat cu ocazia încheierii situaţiei la
examenul de absolvire a clasei a VII-a A şi B. Comisia a fost formată din: Ţucra
Nicolae, directorul şcolii-preşedinte, Deleanu Felicia, examinator l. română şi
Olea Viorica asistent română, Christov Alexandra examinator matematică şi
Olea Mihai asistent matematică, Christov Alexandra examinator şi Dalea
Traian asistent fizică (sic), Tăutu Stela examinator şi Harabagiu Adrian asistent
ştiinţe naturale, Ţucra Nicolae examinator şi Duma S. Constantin asistent
istorie, Bolcaş Minodora examinator şi Vesa Iulia asistent geografie.
Fizica şi şt. naturale erau la alegere, elevii putând opta pentru una din cele două.
Urmează, apoi, numele şi prenumele celor 56 de elevi prezentaţi la
examenul de absolvire. Dintre aceştia 50 au fost declaraţi absolvenţi, iar 6 au
fost declaraţi corigenţi, unul la română, 5 la matematică.
În 15 iunie 1963 cu ocazia examenului de admitere în clasa a VIII-a,
sesiunea iunie, sau deschis plicurile cu subiectele la limba română în faţa
comisiei nr 1 şi nr 2 de la Şcoala Medie nr 1 Beiuş.
Subiectele: 1. Dragostea de patrie şi de partid oglindite în poeziile studiate;
2. Delimitaţi propoziţiile din textul de mai jos, precizaţi felul lor şi raportul dintre
ele şi faceţi analiza sintactică şi morfologică a propoziției subliniate: „Iar mai târziu,
când seceta trecea / Deasupra ţării cu aripi hapsâne,/ Ostaşii lui răbdau de foame grea,/
Copiii ţării să primeacă pâine” (N. Labiş - Partidului).
În 18 iunie 1963, tot cu ocazia examenului de admitere în clasa a VIII-a,
sesiunea iunie, s-au deschis plicurile cu subiectele la matematică în faţa comisiei nr
1 şi nr 2 de la Şcoala Medie nr 1 Beiuş.
Subiectul numărul 1 a fost o problemă. Al II-lea cerea să se efectueze un
exerciţiu care presupunea cunoaşterea ordinii operaţiilor.
În 25 iunie 1963 s-au încheiat două procese verbale, câte unul în fiecare comisie
din cele două, cu ocazia definitivării rezultatelor obţinute la concursul de admitere în

97
cl. a VIII-a, sesiunea iunie 1963.
La comisia nr 1, alcătuită din Crăciun Ilie-preşedinte, prof. examinator la l.
română Grigor Petru şi prof. examinator la matematică Indrea Ecaterina, s-au
prezentat şi au fost examinaţi 104 de candidaţi. Admişi 72. Respinşi 32.
La comisia nr 2, alcătuită din Ţucra Nicolae - preşedinte, prof. examinator
la l. română Hartweg Gertruda şi prof. examinator la matematică Christov Iosif,
s-au prezentat şi au fost examinaţi 106 candidaţi. Admişi 74, respinşi 32.
La ambele comisii, media maximă de intrare a fost 9,50, iar media minimă
5 (cinci).
În 21 iunie 1963 s-a încheiat şi consemnat situaţia de sfârşit de an şcolar, 1962-
1963, clasele V-VI-VIII-IX-X în prezenţa lui Cornel Pop, şeful Secţiei de Învăţământ
al Raionului Beiuş. S-a luat în dezbatere situaţia pe clase după cum urmează:
Cl. V. A: Rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 22, corigenţi 7, repetenţi 3;
Cl. V. B: Rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 23, corigenţi 8, repetenţi 4;
Cl. VI. A: Rămaşi 40, clasificaţi 40, promovaţi 29, corigenţi 6, repetenţi 5;
Cl. VI. B: Rămaşi 42, clasificaţi 42, promovaţi 31, corigenţi 6, repetenţi 5;
Cl. VIII. A: Rămaşi 38, clasificaţi 38, promovaţi 36, corigenţi 2;
Cl. VIII. B: Rămaşi 39, clasificaţi 39, promovaţi 39;
Cl. VIII. C: Rămaşi 39, clasificaţi 39, promovaţi 34, corigenţi 5;
Cl. VIII. D: Rămaşi 41, clasificaţi 41, promovaţi 34, corigenţi 6, repetent 1;
Cl. IX. A: Rămaşi 36, clasificaţi 36, promovaţi 32, corigenţi 4;
Cl. IX. B: Rămaşi 39, clasificaţi 39, promovaţi 32, corigenţi 5, repetenţi 2;
Cl. IX. C: Rămaşi 38, clasificaţi 38, promovaţi 32, corigenţi 6;
Cl. IX. D: Rămaşi 41, clasificaţi 41, promovaţi 38, corigenţi 3;
Cl. X. R: Rămaşi 41, clasificaţi 41, promovaţi 28, corigenţi 11, repetenţi 2;
Cl. X. U: Rămaşi 40, clasificaţi 40, promovaţi 32, corigenţi 8;
Se acorda diplomă de merit, premiul I, II, III şi cărţi elevilor:
Cl. V. A: premiul I: Mândru Constantin; II Vidican Mihai; III Petrugan Ioan. Se acordă
menţiuni elevilor: Drăghici Sanda, Roman Ovidiu, Munteanu Rodica, Clepcea
Rozalia.
Cl. V. B: premiul I: Grigoraş Aurel şi Pogor Elena; II Ilea Nicolae; III Zare Viorica şi
Drăgoi Vasile. Menţiuni: Sferlea Ioan, Timofte Zenovia, Bulc Georgeta, Dringo
Viorica.
Cl. VI. A: premiul I: Briscan Maria; II Laza Adriana; III Cuc Mihai. Menţini: Morar Eva,
Petruţ Viorica.
Cl. VI. B: premiul I: Trifu Octavian; II Driha Ana; III Mihoc Mariana. Menţiuni: Laza
Vasile, Toma Ioan, Petruţ Aurel, Lucan Catiţa.
Cl. VII. A: premiul I: Toma Ioan; II Oros Cornel; III Pop Mariana. Menţiuni: Racolţa

98
 Alina, Izrael Ştefan.
Cl. VII. B: premiul I: Madas Irina; II Fărcuţ Cristian; III Laza Aneta. Menţiune: Cozora
Eva.
Cl. VIII. A: premiul I: Varga Ioan; II Mija Florica; III Laza Miron.
Cl. VIII. B: premiul I: Boţa Stela; II Man Ecaterina; III Barăian Cornelia. Menţiune:
Moldovan Maria.
Cl. VIII. C: premiul I: Cărare Maria; II Blaj Camelia; III Tomşe Doina. Menţiune: Rusan
Ioan.
Cl. VIII. D: premiul I: Klein Iudita; II Iovan Augustin; III Voiţ Sabina. Menţiuni: Chiovari
Iren, Marton Moise, Popa Ilie.
Cl. IX. A: premiul I: Dalea Laurenţiu; II Hora Rodica; III Vaida Marţian şi Moga Mihai.
Menţiuni: Macavei Aurelia.
Cl. IX. B: premiul I: Prada Lucreţia; II Izrael Gheorghe; III Dumbravă Vasile. Menţiuni:
Marincaş I., Zaha Ioan.
Cl. IX. C: premiul I: Harabagiu Marcel; II Nistor Moise; III Botiş Margareta. Menţiuni:
Nistor Silvia, Magheru Ştefan.
Cl. IX. D: premiul I: Iova Lucia; II Metea Ioan; III Solomie Nicolae. Mențiune: Dudaş
Pavel.
Cl. X. R: premiul I: Pop Ecaterina; II Pădureanu Viorica; III Bulc Simion. Menţiuni: Popa
Bochiş Ioan, Aniţa Mihai, Marcu Vasile, Neaga Ioan.
Cl. X. U: premiul I: Tocuţ Teodor; II Moţ Florian; III Cerbu M. Dora. Menţiuni: Bruder
Traian, Pele Vasile, Pele Petru, Walter Bernard, Alexe Mircea, Szatmari Ioan.
Cl. XI. R: premiul I: Ardelean Ioan; II Sârbu Georgeta; III Pirtea Petru. Mențiuni: Coman
Vasile, Dudaş Ioan, Carţiş Nicolae.
Cl. IX. U: premiul I: Flonta Teodor; II Bochiş Eugenia; III Anton Floare. Menţiuni: Popa
Mariana, Lucan Dănuţ, Galea Ioan, Crăciun Petru.
Observaţie: Menţiunile se acordau pentru un obiect, pentru o activitate culturală,
pentru activitate în UTM, până şi pentru bunul obştesc şi pentru dans. Cele mai multe s-
au acordat pentru sport.
În procesul-verbal se menţionează şi se motivează scăderea notelor la purtare ale
unor elevi din clasele menţionate. Apoi se acordă diplomele de merit şi premiile pentru
elevii nominalizaţi din fiecare clasă.
Din discuţiile purtate de profesori se desprind diferite realizări s-au
lipsuri ale căror cauze au fost obiective sau subiective. Practica în producţie s-a
desfăşurat atât în atelierele şcolii noastre cât şi în cadrul şcolii profesionale,
peste tot cu rezultate bune. O critică mai aspră a venit din partea şefului Secţiei
Raionale de Învăţământ.
La serbarea de sfârşit de an şi-au adus o substanţială contribuţie profesorii
de educaţie fizică prin programul sportiv amplu de gimnastică de la stadion.

99
 O sumară analiză a muncii încearcă şi directorul adjunct N. Ţucra care
anunţă că serbarea de înmânare a premiilor s-a fixat pe 22 iunie ora 14:00.
În 14 iulie 1963 s-a încheiat şi s-a consemnat situaţia la clasa a VIII-a şi a
XI-a seral: Cl. VIII. Seral : Rămaşi 16, clasificaţi 16, promovaţi 16.
Procesul-verbal datat 27 august 1963 s-a redactat cu ocazia încheierii
situaţiei la examenul de absolvire a clasei a VII-a curs de zi. În faţa comisiei
prezidate de N. Ţucra s-au prezentat elevii corigenţi înainte de examenul de
absolvire şi cei 6 corigenţi la română sau matematică în timpul examenului de
absolvire. Toţi cei 28 de elevi prezentaţi au fost declaraţi absolvenţi.97

Anul școlar 1963-1964

În 2 septembrie 1963 s-a desfăşurat proba la l. română, deschizându-se plicul
cu subiectele în faţa comisiei nr 1 de la Şcoala Medie nr 1 Beiuş. Subiectele:
1. Aspecte din minunatele realizări ale poporului nostru sub conducerea
înţeleaptă a PMR, oglindite în operele studiate.
2. Delimitaţi propoziţiile şi arătaţi felul lor şi raportul dintre ele. Faceţi
analiza sintactică şi morfologică a textului subliniat:
„Gherghina rămase cu privirea aceea care părea grea de atâta limpezime şi pe
care o cunoștea de când era copilă” (M. Preda, Desfăşurarea).
În 3 septembrie a fost deschis plicul cu subiectul la matematică în faţa
aceleaşi comisii nr 1. Subiectul nr. 1 a fost o problemă. Subiectul nr. 2 un
exerciţiu aritmetic în care operaţiunile trebuiau efectuate în ordinea firească.
Procesul verbal din 6 septembrie 1963 s-a încheiat cu ocazia definitivării
rezultatelor la concursul de admitere în clasa a VIII-a, sesiunea septembrie
1963, curs de zi.
Componenţa comisiei: preşedinte Ţucra Nicolae, prof. examinator la l.
română Gligor Petru, profesor examinator la matematică Tulvan Mircea.
Candidaţi prezentaţi 88. Admişi 61. Respinşi 27. Media maximă de intrare 7.75,
media minimă 5. De fiecare dată în tabelul nominal cu rezultate, penultima
rubrică era Şcoala de unde provenea candidatul, aceasta fiind utilă secţiei raionale
de învăţământ care sub şefia lui Ilie Crăciun şi apoi a lui Cornel Pop prezenta
situaţia reuşiţilor sau nereuşiţilor pe şcoli în cadrul şedinţelor cu directorii sau
în cadrul consfătuirilor. Analizele pe obiecte de învăţământ se făceau şi în
cadrul cercurilor pedagogice de limba română şi matematică.
Cornel Pop obișnuia să numească în comisiile de admitere profesori de la alte

97 Ibidem
100
şcoli şi nu pe cei din şcoala unde se desfăşura concursul de admitere, de la şcoala
respectivă era doar preşedintele comisiei.
În 9 septembrie 1963 s-a consemnat încheierea situaţiei examenelor de
corigenţă:
Cl. V. : Prezentaţi 14; promovaţi 9; repetenţi 5. Cl. VI: prezentaţi 12; promovaţi 11; repetent 1.
Cl. IX: prezentaţi 18; promovaţi 14; repetenţi 4. Cl. X: Prezentaţi 19; promovaţi 15; repetenţi 4.
Din clasele I-IV s-au prezentat 10 elevi. Promovaţi 8. Repetenţi 2, ambii din clasa I.
În 10 octombrie 1963 s-a prelucrat şi aprobat în consiliul pedagogic planul
de muncă al şcolii, planul comun al org. UTM şi de Pionieri dar şi comunicări.
Din discuţii se desprinde preocuparea profesorilor şi a conducerii pentru
îmbunătăţirea activităţii din şcoală.
Consiliul din 22.XI.1963 se înscrie în aceeaşi direcţie, având ca temă prelucrarea
diferitelor probleme privind îmbunătăţirea situaţiei la învăţătură a elevilor: serviciul pe
şcoală, consultaţiile, recapitularea în vederea tezelor, legătura cu familia, urmărirea
elevilor slabi, participarea diriginţilor la şedinţele UTM, informările politice,
punctualitatea, urmărirea elevilor, programul orelor de sport, munca culturală etc.
Discuţiile evidenţiază alte necesităţi îmbinate cu diverse propuneri, cum ar fi
combinarea exigenţei cu spiritul de înţelegere al elevilor ş.a. Revine la catedră
profesorul Vasile Pop şi apar profesori noi, Florian Ban, I. Olteanu, alături de Milan
Martinov venit cu doi ani mai înainte, în septembrie 1961.
În şedinţa consiliului pedagogic al învăţătorilor din 21 decembrie 1963,
condusă de directorul adjunct Ilie Crăciun,s-au analizat rezultatele obţinute la
învăţătură şi purtare pe trimestrul I al anului şcolar 1963-1964.
Cl. I. A: Înv. Pop Veturia: Înscrişi 33; veniţi 2; plecaţi 2; rămaşi 33; promovaţi 28; corigenţi
4; neclasificat 1.
Cl. I. B: Înv. Gligor Aurelia: înscrişi 32; plecat 1; rămaşi 31; clasificaţi 31; promovaţi 27;
corigenţi 4.
Cl. I. C: Înv. Kuncsef Vica: Înscrişi 31; rămaşi 31; clasificaţi 29; neclasificaţi 2; promovaţi
25; corigenţi 4.
Cl. II. A: Înv. Dărăban Maria: Înscrişi 30; rămaşi 30; promovaţi 27; corigenţi 3.
Cl. II. B: Înv. Stelea Petru: Înscrişi 35; venit 1; rămaşi 36; promovaţi 33; corigenţi 3.
Cl. II. C: Înv. Bărăitaru Maria: Înscrişi 29; rămaşi 29; promovaţi 23; corigenţi 6.
Cl. III. A: Înv. Răducan Nicolae: înscrişi 36; venit 1; rămaşi 37; promovaţi 34; corigenţi 3.
Cl. III. B: Înv. Crăciun Maria: Înscrişi 36; rămaşi 36; promovaţi 34; corigenţi 2.
Cl. IV. A: Înv. Borz Ioana: Înscrişi 38; rămaşi 38; promovaţi 33; corigenţi 5.
Cl. IV. B: Înv. David Virginia: Înscrişi 36; rămași 36; clasificaţi 35; neclasificaţi 1;
promovaţi 32; corigenţi 3.
În aceeaşi zi de 21 decembrie 1963, consiliul pedagogic abordează încheierea

101
 situaţiei la învăţătură şi purtare la sfârşitul trimestrului I, 1963-1964, la
celelalte clase. S-a început cu clasele de la liceu:
Cl. VIII A: Dirig. Vasile Pop, care a revenit. Înscrişi 41; venit 1; clasificaţi 42; promovaţi
36; (85,71%); corigenţi 6; note 7-10: 12; 5-6: 24.
Cl. VIII B: Dirig. Ion Olteanu: Înscrişi 41; clasificaţi 40; promovaţi 31; corigenţi 9; note 7-
10: 10; 5-6: 12.
Cl. VIII C: Dirig. Martinov Milan: Înscrişi 41; clasificați 41; promovaţi 37; corigenţi 4; note
7-10: 11; 5-6: 26.
Cl. VIII D: Dirig. Tirică Laurenţia: Înscrişi 40; clasificaţi 40; promovaţi 28; corigenţi 12;
note 7-10: 3; 5-6: 13.
Cl. VIII E: Dirig. Bolha Georgina: înscrişi 41; venit 1; plecat 1; rămaşi 41; clasificaţi 41;
promovaţi 33; corigenţi 8; note 7-10: 8; 5-6: 25.
Cl. IX A: Dirig. Tudor Dumitru: înscrişi 42; rămaşi 42; clasificaţi 42; promovaţi 31;
corigenţi 11; note 7-10: 10; 5-6: 21.
Cl. IX B: Dirig. Vesa Iulia: înscrişi 40; plecat 1; rămaşi 39; clasificaţi 39; promovaţi 31;
corigenţi 8; note 7-10: 6; 5-6: 25.
Cl. IX C: Dirig. Nenciulescu Constantin: Înscrişi 42; plecaţi 2; rămaşi 40; clasificaţi 39;
promovaţi 28; corigenţi 11; note 7-10: 12; 5-6 : 16.
Cl. IX D: Dirig. Alecu Alexandru (nou venit): Înscrişi 41; clasificaţi 41; promovaţi 28;
corigenţi 13; note 7-10: 4; 5-6: 24.
Cl. X. R A: Dirig. Olea Mihai: înscrişi 38; rămaşi 38; clasificaţi 38; promovaţi 30; corigenţi
8; note 7-10: 10; 5-6: 20.98
Procesul verbal din 21.XII.1963 continuă în registrul următor de procese verbale:
21.XII.1963 - 4.XI.1964.
Cl. X R B: Dirig. Harabagiu Maria; Înscrişi 39; Clasificaţi 39; Promovaţi 32; Corigenţi 7;
Note 7-10: 6; 5-6: 26. Cl. X. U A: Înscrişi 35; Rămaşi 35; Clasificaţi 34; Neclasificat 1;
Promovaţi 20; Corigenţi 14; Note 7-10: 6; 5-6: 14.
Cl. X. U B: Înscrişi 36; Rămaşi 36; Clasificaţi 34; Neclasificaţi 2; Promovaţi 22; Corigenţi
12; Note 7-10: 4; 5-6: 18.
Cl. XI. R: Dirig. Ban Ioan. Înscrişi 36;Clasificaţi 35; Neclasificat 1;Promovaţi 21; Corigenţi
14; note 7-10: 4; 5-6:17.
Cl. XI. U: Înscrişi 38; Rămaşi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 24; Corigenţi 14; Note 7-10: 4;
5-6: 20.
Cl. V. A: Dirig. Pop V.; Înscrişi 31; Venit 1; Rămaşi 32; Clasificaţi 32; Promovaţi 21;
Corigenţi 11; Note 7-10: 9; 5-6: 12.
Cl. V. B: Dirig. Deleanu Felicia; Înscrişi 34; Rămaşi 34; Clasificaţi 33; Neclasificaţi 1;
Promovaţi 25; Corigenţi 8; Note 7-10: 8; 5-6: 17.
Cl. V. C: Dirig. Ile Ioan (nou venit); Înscrişi 36; Plecaţi 3; Rămaşi 33; Clasificaţi 33;

98 ACN ‘’SV’’ , II/14. Procese verbale 22.III.1963-21.XII.1963

102
Promovaţi 24; Corigenţi 9; Note 7-10: 7; 5-6: 17.
Cl. VI. A: Înscrişi 35; Plecaţi 2; Rămaşi 33; Promovaţi 21; Corig. 12; Note 7-10: 4; 5-6: 17.
Cl. VI. B: Înscrişi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 29; Corigenţi 9; Note 7-10: 3; 5-6: 26.
Cl. VII. A: Înscrişi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 22; Corigenţi 16; Note 7-10: 10; 5-6: 11.
Cl. VII. B: Înscrişi 40; Rămaşi 40; Promovaţi 26; Corig.14; Note 7-10: 13; 5-6: 13.99
În şedinţa consiliului pedagogic din 24.I.1964 s-a făcut analiza activităţii
instructiv-educative pe trimestrul I al anului şcolar 1963-1964 şi s-a prezentat
planul comun al org. UTM şi al unităţii de pionieri. Discuţiile purtate au
evidenţiat aspectele pozitive, dar mai cu seama cele negative, din activitatea
didactică dar şi cele datorate superficialităţii elevilor. Vorbitorii s-au declarat
nemulţumiţi de manuale, iar directorii şi şeful secţiei de învăţământ, Cornel
Pop, au evidenţiat lipsa unităţii de cerinţe a cadrelor didactice şi insuficienta
preocupare pentru ritmicitatea notării, necesitatea consultaţiilor, a controlului
meditaţiei elevilor interni, intensificarea legăturii cu părinţii etc. Din păcate nu
s-a spus niciun cuvânt despre Unirea Principatelor, deşi era 24 ianuarie.
În şedința consiliului pedagogic din 1. II. 1964 s-au discutat abaterile
săvârşite de 3 elevi din Cl. XI. R la cantina şcolii. După îndelungi discuţii acei
elevi au fost pedepsiţi cu mutarea la o altă şcoală. Într-o instituţie de
învăţământ cu mulţi elevi se întâmplă multe. Cei 3 elevi au bruscat personalul
de serviciu al cantinei, revendicând mâncare mai multă decât li se cuvenea. În
15 februarie 1964, consiliul discuta iarăși abaterile disciplinare ale unui elev
care a fost sancţionat cu eliminarea pe 3 zile şi scăderea notei la purtare.
Consiliul din 7 februarie 1964 a avut la ordinea de zi prelucrarea
instrucţiunilor M.Î. privind desfăşurarea lucrărilor de transferare a
personalului didactic. Directorul adjunct Ilie Crăciun invită apoi cadrele
didactice să consulte Buletinul Ministerului Învăţământului nr. 1/1964 în care
sunt publicate posturile şi catedrele vacante din întreaga ţară.
Încă din această lună se fixează nişte obiective de urmărit în cinstea zilei
de 23 August: amenajarea unui teren de volei, amenajarea de parcuri şi grădini,
plantări de pomi. Se împlineau 20 de ani de la “eliberarea de sub jugul fascist”.
În şedinţa consiliului pedagogic din 10. III. 1964 s-au prezentat şi s-au
discutat măsurile în vederea încheierii trimestrului al II-lea al anului şcolar
1963-1964. Directoarea Letiţia Ramonţian reaminteşte şi analizează
îndeplinirea sau neîndeplinirea sarcinilor trasate în consiliile anterioare şi
trasează sarcini pentru perioada următoare în vederea încheierii cu succes a

99 ACN ,,SV”, II/14, Registru Procese-verbale; 21.XII.1963-4.XI.1964

103
trimestrului II. Vorbitorii şi-au expus părerile în acelaşi sens.
În 21 martie 1964 a avut loc şedinţa consiliului pedagogic al învăţătorilor
care au analizat rezultatele la învăţătură şi purtare ale elevilor din clasele I-IV pe
trimestrul II al anului şcolar 1963-1964. Directorul adj., Ilie Crăciun dă cuvântul
învăţătorilor pentru prezentarea situaţiei în ordinea crescândă a claselor:
Cl. I. A: Înv. Pop Veturia; Rămaşi înscrişi 32; Promovaţi 28; Corigenţi 4.
Cl. I. B: Înv. Gligor Aurelia; Rămaşi 32; Promovaţi 28; Corigenţi 4.
Cl. I. C: Înv. Kuncsef Vica; Rămaşi 30; Promovaţi 27; Corigenţi 3.
Cl. II. A: Înv. Dărăban Maria; Rămaşi 30; Promovaţi 28; Corigenţi 2.
Cl. II. B: Înv. Stelea Petru; Rămaşi 35; Promovaţi 33; Corigenţi 2
Cl. II. C: Înv. Bărăitaru Maria; Rămaşi 29; Promovaţi 24; Corigenţi 5.
Cl. III. A: Înv. Răducan Nicolae; Rămaşi 37; Promovaţi 33; Corigenţi 4.
Cl. III. B: Înv. Crăciun Maria; Rămaşi 35; Promovaţi 31; Corigenţi 4.
Cl. IV. A: Înv. Borz Ioana; Rămaşi 38; Neclasificaţi 1; Promovaţi 32; Corigenţi 5.
Cl. IV. B: Înv. Golban Virginia; Rămaşi 36; Promovaţi 33; Corigenţi 3;
Total clasele I-IV: Înscrişi: 334; Promovaţi: 297; Corigenţi: 36; Neclasificat: 1.
Tot în 21 martie 1964 s-a desfăşurat şedinţa consiliului pedagogic al
profesorilor de la clasele VIII-XI şi V-VIII.Directoarea LRamonţian dă cuvântul
diriginţilor claselor să prezinte situaţia:
Cl. VIII. A: Dirig. Pop Vasile; Înscrişi 41; Clasificaţi 41; Promovaţi 30; Corigenţi 11.
Note 7-10: 9; 5-6: 21.
Cl. VIII. B: Dirig. Olteanu Ioan; Înscrişi 40; Clasificaţi 40; Promovaţi 33; Corigenţi 7;
Note 7-10: 3; 5-6: 30.
Cl. VIII. C: Dirig. Martinov Milan; Înscrişi 41; Clasificaţi 41; Promovaţi 34; Corigenţi 7;
Note 7-10: 6; 5-6: 28.
Cl. VIII. D: Dirig. Tirică Laurenţia; Înscrişi 40; Clasificaţi 40; Promovaţi 29; Corigenţi 11;
Note 7-10: 3; 5-6: 26.
Cl. VIII. E: Înscrişi 41; Clasificaţi 41; Promovaţi 29; Corigenţi 12; Note 7-10: 7; 5-6: 19. (sic)
Cl. IX. A: Înscrişi 41; Clasificaţi 41; Promovaţi 32; Corigenţi 9; Note 7-10: 8; 5-6: 24.
Cl. IX. B: Înscrişi 40; Clasificaţi 40; Promovaţi 35; Corigenţi 5; Note 7-10: 8; 5-6: 27.
Cl. IX. C: Înscrişi 41; Clasificaţi 40; Neclasificat 1; Promovaţi 26; Corigenţi 14;
Note 7-10: 4; 5-6: 22.
Cl. IX. D: Dirig. Alecu Alexandru; Înscrişi 41; Clasificaţi 41; Promovaţi 32; Corigenţi 9;
Note 7-10: 7; 5-6: 25.
Cl. X. U A: Înscrişi 35; Clasificaţi 34; Neclasificat 1; Promovaţi 21; Corigenţi 13; Note 7-10:
5; 5-6: 16.
Cl. X. U B: Dirig. Harabagiu Adrian;Înscrişi 36;Clasificaţi 36; Promovaţi 26; Corigenţi 10;
Note 7-10:5; 5-6: 21.
Cl. X. R A: Înscrişi 37; Clasificaţi 37; Promovaţi 35; Corigenţi 2; Note 7-10: 14; 5-6: 21.

104
Cl. X. R B: Înscrişi 39; Clasificaţi 39; Promovaţi 35; Corigenţi 4; Note 7-10: 13; 5-6: 22.
Cl. XI. R: Înscrişi 36; Clasificaţi 34; Plecaţi 2; Promovaţi 26; Corig. 8; Note 7-10: 10; 5-6: 16;
Cl. XI. U: Înscrişi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 30; Corigenţi 8; Note 7-10: 6; 5-6: 24.
Cl. V. A: Înscrişi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 21; Corigenţi 9; Note 7-10: 12; 5-6: 9.
Cl. V. B: Înscrişi 34; Clasificaţi 32; Promovaţi 25; Corigenţi 7;
Cl. V. C: Înscrişi 33; Clasificaţi 33; Promovaţi 28; Corigenţi 5;
Cl. VI. A: Înscrişi 34; Clasificaţi 34; Promovaţi 24; Corigenţi 10;
Cl. VI. B: Înscrişi 37; Clasificaţi 37; Promovaţi 27; Corigenţi 10;
Cl. VII. A: Înscrişi 37; Clasificaţi 36; Neclasificat 1; Promovaţi 20; Corigenţi 16;
Cl. VII. B: Înscrişi 40; Clasificaţi 40; Promovaţi 31; Corigenţi 9;
Analiza situaţiei la învăţătură s-a făcut în şedinţa consiliului pedagogic
din 11.IV.1964 în prezenţa şefului Secţiei de Învăţământ a Raionului Beiuş,
Cornel Pop.
La acea şedinţă directoarea prezintă situaţia la învăţătură pe obiecte şi pe
comisii metodice care au pus accent pe interasistenţe. Sunt arătate şi unele
aspecte, mai puţin realizate, pentru înlăturarea cărora se propun unele măsuri:
continuarea consultaţiilor individuale la domiciliu şi la şcoală, momentul
ortografic de 5-6 minute în orele de l. română, introducerea şi controlarea caietelor
de interdictări, legături diverse cu părinţii, urmărirea studiului individual, etc.
Toate măsurile menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii sunt cuprinse
în planul de muncă al şcolii pe trimestrul III şi în planul comun al direcţiunii
şcolii cu organizaţiile de tineret, UTM şi pionieri, care au fost supuse spre
aprobare. Planurile respective sunt îmbunătăţite cu propuneri variate din
partea profesorilor, dintre care ni s-au părut mai interesante vizionarea
filmelor documentare, ştiinţifice care sosesc la şcoală, transmisibilitatea
drapelelor de clasă fruntaşă, pregătirea elevilor pentru concursul “Cele mai
bune creaţii originale”, schimb de experienţă cu Şcoala Medie nr. 2, consultaţii
în preziua practicii, program pentru laborante de la ora 7:30 pentru a putea fi
pregătit materialul didactic, procurarea acestuia etc.
Discuţiile au arătat că elevii au lacune serioase la română, matematică,
limbi străine, unde cunoştinţele sunt conexe şi unde lipseşte fundamentul,
baza. În unele cazuri chiar programele sunt prea încărcate, iar nr. de ore este
prea mic, profesorilor lipsindu-le timpul necesar pentru exerciţii. Cu această
lacună ne-am întâlnit mereu, mai cu seamă că elevii, în general, fug de muncă,
abia îşi fac temele, iar despre exerciţii în plus nu prea se poate vorbi. Cauza
absenţei cunoştinţelor de bază din bagajul elevilor care vin spre școala medie
se deduce uşor din discursul sefului secţiei de învăţământ care spunea că mulţi

105
absolvenţi ai şcolii medii sunt în învăţământ, ca suplinitori, dar ei nu cunosc
regulile de ortografie. Cu astfel de situaţie m-am întâlnit şi subsemnatul când
în calitate de director al unei şcoli de şapte ani (prin 1962-1963) am avut la
clasele I-IV chiar absolvenţi de şcoală profesională pe care trebuie să-i înveţi nu
doar metodică, nu doar cum să facă un plan de lecţie etc., ci multe altele. Toate
acestea se întâmplau exact în perioada de care ne ocupăm. Chiar secţia raională
de învăţământ făcea eforturi foarte mari pentru a găsi cadre didactice calificate
măcar pentru funcţia de directori de şcoli care să poată îndruma competent
procesul de învăţământ într-o şcoală. La secţia raională de învăţământ era o
preocupare permanentă pentru îndrumare şi control. Se organizau schimburi
de experienţă, se dădeau lucrări de sondaj etc., Acum se propunea să se
includă în planul de muncă prevederea unei participări a direcţiunii şcolii la o
şedinţă cu părinţii la o intreprindere. Era în spiritul epocii o astfel de
propunere. De asemenea, se îndemna să se acorde multă atenţie recapitulării
finale, parcurgerii materiei până în 15 mai, organizării consultaţiilor etc.
Într-o şedinţă a consiliului pedagogic din 28. IV. 1964, direcţiunea şcolii
anunţa prelucrarea instrucţiunilor cu privire la încheierea anului şcolar.
Anunţa, de asemenea, modificarea structurii anului şcolar. De aici prima
sarcină era refacerea planificărilor. Apoi, plan special pentru perioada
recapitulării finale, întâmpinarea zilei de 23 august cu rezultate bune la
învăţătură, verificarea caietelor de teme la l. română, pregătirea pentru
seminarul recapitulativ la învăţământul politic, sarcini cultural-obşteşti ale
cadrelor didactice etc.
Îmbucurător este faptul că se preconiza comemorarea lui Eminescu între
1-15 iunie prin expuneri, expoziţii, simpozioane şi că viitoarele clase a V-a vor
face limba engleză, aceasta arătând, probabil, că regimul s-a hotărât să nu o
mai considere o limbă capitalistă, ci una de circulaţie. Tot atunci, inclusiv în
vacanţa de vară, era subordonat sărbătoririi în acel an a zilei de 23 August; se
anunţă sărbătorirea a 15 ani de la crearea organizaţiei de pionieri (în aprilie 1949).
Ar fi de reţinut multe alte aspecte anunţate de directoarea şcolii, dar ne
oprim doar la prelucrarea HCM privind uniformele şcolare ale elevilor.
În 4 iunie 1964 s-a discutat situaţia la învăţătură şi purtare, încheierea
anului şcolar 1963-1964 la clasa a XI-a R şi U. Directoarea Letiţia Ramonţian dă
cuvântul diriginţilor:
Cl. XI. R: Dirig. Ban Ioan. Rămaşi înscrişi 34, promovaţi 30,corigenţi 4;
Cl. XI. U. Rămaşi înscrişi 38, promovaţi 32, corigenţi 5, repetent 1;

106
 Toţi elevi celor 2 clase apar în procesul verbal, având în dreptul numelui
situaţia şcolară: promovat, corigent sau repetent şi nota la purtare. Schimbarea
structurii anului şcolar se referă la faptul că pentru clasa a XI-a sfârşitul anului
nu mai era 25 mai.
În 5 iunie, directorul adjunct Ilie Crăciun anunţa analiza situaţiei la
învăţătură şi disciplină la cl I-IV pe anul şcolar 1963-1964:
Cl. I. A: Înv. Pop Veturia. Rămaşi înscrişi 32, clasificaţi 32, promovaţi 28, repetenţi 4;
Cl. I. B: Înv. Gligor Aurelia. Rămaşi înscrişi 31, clasificaţi 31, promovaţi 29, corigent 1,
repetent 1;
Cl. I. C: Înv. Kuncsef Vica. Rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 27, repetenţi 3;
Cl. II. A: Înv. Dărăban Maria. Rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 29, repetenţi 2;
Cl. II. B: Înv. Stelea Petru. Rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi 36, repetent 1;
Cl. II. C: Înv. Bărăitaru Maria. Rămaşi 29, clasificaţi 29, promovaţi 24, corigenţi 3,
repetenţi 2;
Cl. III. A: Înv. Răducan Nicolae. Rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi 33, corigenţi 2,
repetenţi 2;
Cl. III. B: Înv. Crăciun Maria. Rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 31, repetenţi 4;
Cl. IV. A: Înv. Borz Ioana. Rămaşi 38, clasificaţi 37, promovaţi 34, corigenţi 2, repetent 1;
Cl. IV. B: Înv. Golban Virginia (fosta David Virginia). Rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi
35, corigent 1, repetent 1;
Situaţia claselor I-IV la sfârşitul anului: Rămaşi înscrişi 366, promovaţi
306 - 91,07%; Corigenţi 9 - 2,67%; Repetenţi 21 - 6,25%.
În continuare sunt consemnaţi elevii tuturor claselor I-IV cărora li s-a
acordat diplome de merit şi premii. Elevii premianţi sunt:
Cl. I. A: Premiul I: Cogălniceanu Elena şi Antal Elisabeta; II Creţu Constanţa şi Grigoraş
Ion; III Binşelean George şi Laza Doru;
Cl. I. B: Premiul I: Teaha Claudia, Ungur Dănuţ; II Licu Ofelia, Boloş Mircea şi Tiba
Marţian; III Nagy Alexandru;
Cl. I. C: Premiul I: Damian Dana, Ungureanu Eugen; II Tusz Rodica; III Preda Rodica
şi Jurcan Mircea;
Cl. II. A: Premiul I: Ciolac Irina, Creţu Gabriela, Dărăban Dan şi Lörincz Francisc; II
Cornea Monica, Olah Carol, Gavra Ioan; III Roman Marioara;
Cl. II. B: Premiul I: Jurcan Viorica, Bâra Viorel, Gherman Angela; II Mândru Florica,
Aron Maria, Stănoiu Angela; III Radu Maria, Roman Ana;
Cl. II. C: Premiul I: Bertea Smaranda; II Ancu Doru, Făt Eugen; III Puiu Mircea,
Covaci Dumitru, Koroi I.;
Cl. III. A: Premiul I: Jurj Mariana, Boteanu Matilda, Mândru Maria; II Baltac Adriana,
Mezei Emilia, Onciu Lăcrimioara; III Bonca Marian, Vaipan Adrian;
Cl. III. B: Premiul I: Clepce Ştefan; II Lörincz Ana; III Ghilea Lucian, Găluşcă
Vladimir;

107
Cl. IV. A: Premiul I: Achim Viorica, Toma Viorel; II Găluşcă Adela; III Doble Doina,
Bala Ionel;
Cl. IV. B: Premiul I: Hălbac Gherghina; II Dărăban Adela; III Pantea Valer, Nica
Angela;
Directorul adjunct Crăciun Ilie a comunicat învăţătorilor că în 6 iunie
1964, orele 15:00, urma să aibă loc serbarea şcolară.
În 8 iunie consiliul pedagogic a luat în dezbatere abaterile disciplinare ale unor
elevi din clasa a X-a.
În 21 iunie 1964 s-a încheiat situaţia la sfârşitul anului şcolar la clasele V-X:
Cl. V. A. Rămaşi înscrişi 31, clasificaţi 31, promovaţi 21, corigenţi 6, repetenţi 4;
Cl. V. B. Rămaşi înscrişi 32, clasificaţi 32, promovaţi 24, corigenţi 8;
Cl. V. C. Rămaşi 34, clasificaţi 34, promovaţi 24; corigenţi 5, repetenţi 5;
Cl. VI. A. Rămaşi 34, clasificaţi 34, promovaţi 23, corigenţi 7, repetenţi 4;
Cl. VI. B. Rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi 28, corigenţi 8, repetent 1;
Cl. VII. A. Rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi 19, corigenţi 12, repetenţi 6;
Cl. VII. B. Rămaşi 40, clasificaţi 40, promovaţi 29, corigenţi 5, repetenţi 6;
Cl. VIII. A. Rămaşi 40, clasificaţi 40, promovaţi 33, corigenţi 7;
Cl. VIII. B. Rămaşi 40, clasificaţi 40, promovaţi 31, corigenţi 8, repetent 1;
Cl. VIII. C. rămaşi 41, clasificaţi 41, promovaţi 36, corigenţi 3, repetenţi 2;
Cl. VIII. D. Rămaşi 40, clasificaţi 40, promovaţi 30, corigenţi 6, repetenţi 4;
Cl. VIII. E. Rămaşi 41, clasificaţi 41, promovaţi 34, corigenţi 7;
Cl. IX. A. Rămaşi 41, clasificaţi 41, promovaţi 32, corigenţi 6, repetenţi 3;
Cl. IX. B. Rămaşi 40, clasificaţi 40, promovaţi 39, corigent 1;
Cl. IX. C. rămaşi 40, clasificaţi 40, promovaţi 29, corigenţi 9, repetenţi 2;
Cl. IX. D. Rămaşi 41, clasificaţi 41, promovaţi 33, corigenţi 8;
Cl. X. R.A. Rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi 34, corigenţi 3;
Cl. X. R.B. Rămaşi 39, clasificaţi 39, promovaţi 34, corigenţi 5;
Cl. X. U.A. Rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 18, corigenţi 15, repetenţi 2;
Cl. X. U.B. Rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi 23, corigenţi 11, repetenţi 3;
În continuarea procesului verbal sunt prezentaţi elevii cărora li s-a
acordat diplome de merit şi premii, dar şi cei cărora li s-a scăzut nota la purtare.
Iată premianţii:
Cl. V. A. Premiul I: Obreja Vasile; II Oros Angela; III Tiba Rodica;
Cl. V. B.Premiul I: Ungureanu Adriana 9,87; II Laslău Ioan 9,70; III Stănoiu Elena 9,60;
Cl. V. C. Premiul I: Ille Mariana; II Imre Francisc; III Ionescu Adriana;
Cl. VI. A. Premiul I: Mândru Constantin; II Vidican Mihai; III Petrugan Ioan;
Cl. VI. B. Premiul I: Ille Nicolae; II Grigoraş Aurel; III Pogor Elena;
Cl. VII. A. Premiul I: Morar Eva; II Briscan Maria; III Laza Ioan;
Cl. VII. B. Premiul I: Trifu Octavian; II Driha Ana; III Petruţ Aurel;
Cl. VIII. A. Premiul I: Toma Ioan; II Racolţa Alina; III Seica Petru;

108
 Cl. VIII. B. Premiul I: Mihuţ Elena; II Kozora Eva; III Găvruţa Paşcu;
Cl. VIII. C. Premiul I: Pop Mariana; II Haidu Florica; III Man Eugen;
Cl.VIII. D. Premiul I: Oros Cornel; II Madas Irina; III Rogojan Aurel;
Cl. VIII. E: Premiul I: Fărcuţ Cristina; II Laza Aneta şi Tarjoc Ştefan; III Giurgiu Vasile;
Cl. IX. A. Premiul I: Varga Ioan; II Laza Miron; III Mladin Maria;
Cl. IX. B. Premiul I: Boţa Stela; II Nonu Ecaterina; III Pantea Maria;
Cl. IX. C: Premiul I: Cărare Maria; II Tomşe Doina; III Blaj Cornelia;
Cl. IX. D. Premiul I: Klein Iudita; II Ivan Augustin; III Mortan Moise;
Cl. X. R.A. Premiul I: Dalea Laurenţiu; II Vaida Marţian; III Izrael Gheoghe;
Cl. X. R.B. Premiul I: Iova Lucia; II Netea Aurel; III Harabagiu Marcel;
Cl. X. U.A. Premiul I: Rada Lucreţia; II Vid Iosana; III Fitărău Florica;
Cl. X. U.B. Premiul I: Bonchiş Florica; II Ţucra Rodica; III Colţea Maria;
În 22 august 1964 s-a definitivat situaţia elevilor din clasa a XI-a R care au
rămas corigenţii la sfârşitul anului şcolar. Toţi cei 9 elevi prezentaţi la examenul de
corigenţă au fost declaraţii promovaţi.100

Anul școlar 1964-1965

În prima jumătate a lunii septembrie se ţineau examenele de corigenţă
precum şi reexaminările. La Şcoala Medie nr. 1 Beiuş s-au desfăşurat
următoarele examene:
- în 2 septembrie 1964 definitivarea situaţiei elevilor corigenţi din clasa a
VIII-a pe anul şcolar 1963-1964. Prezentaţi: 32 candidaţi, promovaţi 30,
repetenţi 2;
- în 5 septembrie definitivarea examenelor de corigenţă la clasele I-X.
Prezentaţi 117 candidaţi, promovaţi 93, repetenţi 24; doi elevi au rămas
repetenţi prin neprezentare;
- în 12 septembrie s-au derulat 2 reexaminări, la economie politică şi
limba română, fiecare având comisia ei;
La economie politică a cerut reexaminare un elev care, dovedind
necunoaşterea materiei, a fost declarat repetent: media 3,50;
La română a cerut reexaminare o elevă care a fost promovată cu media 5
(cinci);
În consiliul pedagogic din 10 septembrie 1964, directoarea şcolii a
comunicat repartiţia orelor şi alte sarcini legate de începerea cursurilor în noul
an şcolar 1964-1965.
În şedinţa din 16.IX. 1964 s-au dezbătut o serie de probleme menite să

100 Ibidem ACN.,,SV" 1964/65

109
aducă rezultate mai bune: activitatea profesorului de serviciu, consultaţii la
română şi matematică pentru elevi din clasa a VIII-XI-a ţinute Duminica
dimineaţa, începând cu 1 octombrie, prelucrarea regulamentului, repartizarea
sarcinilor concrete pe oameni etc.
Toate acestea vor fi şi mai mult concretizate în şedinţa consiliului
pedagogic din 5 octombrie 1964 care a avut următoarea ordine de zi:
I. Prelucrarea planului anual de muncă al şcolii;
II. Prelucrarea instrucţiunilor primite la şedinţa cu directorii;
III. Discutarea situaţiei la învăţătură de la începutul anului şcolar. Cu
acea ocazie 4 diriginţi – Christov A., Todor M., Tudor D. Şi Kuncsef A.- au
prezentat informări;
1. Referitor la planul de muncă nu au fost discuţii;
2. Din cele prezentate la punctul al II-lea al ordinii de zi reţinem câteva
chestiunii: Profesorii absolvenţi ai facultăţilor de 4 şi 5 ani se pot prezenta la
examenul de definitivat pentru clasele V-VIII (adică alături de absolvenţii
institutului pedagogic de 3 ani). Se anunţă datele cercurilor pedagogice,
deschiderea învăţământului UTM etc.
La punctul III, diriginţii prezintă situaţia clasei la momentul respectiv,
arătând mai cu seamă notele slabe luate de elevi. Apoi discuţii diverse.
În 7 octombrie 1964 s-a convocat o şedinţă extraordinară a consiliului
pedagogic pentru discutarea unor abateri de la regulament a 4 elevi din clasa a XI-a:
plecare fără învoire din internat, consum de băuturi alcoolice, neascultarea
cuvântului direcţiunii etc. Consiliul a hotărât eliminarea pe 3 zile, scăderea notei la
purtare la 7 pe trimestrul I şi ascultarea la toate obiectele în ziua revenirii la şcoală.
În şedinţa consiliului pedagogic din 20.X.1964 s-au discutat dosarele de
burse de către următoarea comisie: Director Ramonţian Letiţia, Director
adjunct Crăciun Ilie, Vasile Pop, secretarul organizaţiei de partid, Alexandru
Alecu, secretarul comitetului UTM pe şcoală. În urma discuţiilor pe marginea
actelor din dosare au fost propuşi pentru a primi bursă pe anul şcolar 1964-
1965, întrunind cerinţele 17 elevi, 15 provenind din mediul TBC.
Dintr-un proces-verbal a cărui dată a fost omisă (acel proces verbal fiind, deci,
nedatat) reiese că în şedinţa consiliului profesoral s-au discutat două probleme:
1. Pregătirea elevilor din clasa a XI-a în vederea examenului de maturitate şi a
concursului de admitere în învăţământul superior, dându-se termen ziua de
15.XI.1964 pentru cunoaşterea orientării profesionale a elevilor şi pentru a se
lua legătura cu facultăţile şi a cere informaţii despre programa admiterilor. Se

110
punea problema chiar a pregătirilor, contra cost, dar preţul orei să nu
depăşească 20-25 lei.
2. Pregătirea elevilor în cadrul orelor de consultaţii, la care acei elevi erau
obligaţi să participe.
Şedinţa consiliului pedagogic din 4.XI.1964 a avut următoarea ordine de zi:
1. Comunicări de la şedinţa cu directorii
2. Dezbaterea unor cazuri de abateri de la disciplina şcolară
Comunicările făcute sunt destul de ample.
În ceea ce priveşte punctul al doilea, este vorba despre un conflict între o
elevă din clasa a IX-a, fiică a unui şef de instituţie la nivelul raionului Beiuş şi
profesorul Matei Francisc care, supărat de ifosele elevei respective, a procedat
la ceea ce numim noi, glumind cu elevii, la suspendarea democraţiei. Din
discuţiile purtate se desprinde calitatea înaltă a profesorului Matei Francisc şi
faptul că eleva a ajuns la un anumit stadiu al insolenţei din cauza faptului că i
s-a permis mereu, nefiind pedepsită, încă din clasele I-IV până în acel moment
când a ajuns în clasa a IX-a. Nu facem public numele elevei, cum am procedat
în cazul tuturor elevilor care au săvârşit abateri. Analizând acum acel conflict
suntem înclinaţi să afirmăm că el este aproape oricând şi oriunde inerent în
relaţia profesor-elev. Atât elevii cât şi profesorii pot greşi uneori. Oricum,
distinsul profesor Matei Francisc a fost sancţionat cu mustrare, în ciuda rezultatelor
strălucite obţinute de el la spartachiada pe ţară sau în atâtea alte concursuri
sportive, în ciuda cuvintelor elogioase ale colegilor săi. De fapt, promoţia anului
1961, cu ocazia întâlnirii colegiale de 50 de ani a aşezat pe casa unde a locuit
profesorul Matei Francisc ultima dată o placă omagială. Organizatorii întâlniri au
fost Octavian Codreanu, Corneliu Crăciun şi Mihai Bogdan.
Tot într-un proces verbal nedatat apare reexaminarea unei eleve la fizică
de către o comisie formată din Ramonţian Letiţia – director, Dalea Traian –
profesor examinator şi Cotrău Petru – profesor asistent. În urma reexaminării,
eleva a fost promovată obţinând media 5 (cinci).101
În 2 decembrie 1964, şedinţa consiliului pedagogic a avut la ordinea de zi
ca punct principal – Metode şi procedee noi de predare. Directoarea Ramonţian
Letiţia afirma că ceea ce va arăta sunt lucruri care în şcoala noastră s-au
experimentat. Făcea apoi o comparaţie între notele obţinute la examenul de
maturitate de elevii din şcolile din Cluj şi elevii de la Şcoala Medie nr. 1 Beiuş,

101 v. ACN ’’S.V’’, II/14 Registrul procese-verbale 21.XII.1963 - 4.XI.1964

111
între reuşiţii în învăţământul superior de la unele şcoli din Cluj (“Nicolae
Bălcescu”) şi reuşiţii de la Şcoala Medie nr. 1 Beiuş, aflată în dezavantaj faţă de
“Nicolae Bălcescu” din Cluj, şcoală pe care subsemnatul o cunosc, ca şi pe
altele, deoarece am avut acolo lecţia finală sau am făcut practica pedagogică în
timpul studenţiei. Directorul Ramonţian Letiţia cunoştea liceele Clujene
deoarece era originară din Cluj. Acum dânsa trasa ca sarcină pentru trimestrul
II să fie făcute planificările de către profesorii de la şcoala ei pe baza sistemului
de lecţii precizând clar scopul, tipul şi metodele folosite în cadrul lecţiei,
îndemnând la folosirea unor metode şi procedee cât mai variate şi la multe
altele care să ducă la creşterea eficienţei muncii didactice.102 Suntem în primul
trimestru al anului şcolar 1964-1965 când clasa a VIII-a va fi în luna iunie
ultima clasă a ciclului gimnazial. Absolvenţii acestei clase vor susţine în luna
iunie 1965 examenul de absolvire şi apoi examenul de admitere în clasa a IX-a
şi vor fi peste 4 ani, în iunie 1969, primii absolvenţi de liceu cu 12 clase, după
reforma învăţământului din august 1948.
La Şcoala Medie nr. 1 Beiuş se îndemna la eforturi speciale pentru acea
clasă a VIII-a, dar şi pentru clasa a XI-a, căci următorii 3 ani, 1965, 1966, 1967,
elevii de la cursul mediu vor termina liceul cu 11 clase. În anul şcolar 1967 –
1968 nu vor fi absolvenţi, iar în anul şcolar 1968-1969 vor absolvi, cum arătam,
primii absolvenţi ai clasei a XII-a.
Partidul-stat din România se mândrea cu hotărârile Congresului al VIII-
lea (al III-lea postbelic), 20-25 iunie 1960:
“La cel de-al VIII-lea Congres al PCR s-a prevăzut generalizarea
învăţământului de 7 ani, până în 1962-1963, şi trecerea treptată la şcoala de 8
ani. Durata învăţământului de cultură generală devenise astfel de 12 ani.
Totodată s-a hotărât distribuirea manualelor în mod gratuit pentru toţi elevii
din clasele I-VII.
Prevederea cuprinsă în documentele partidului, de a se generaliza şcoala de 7
ani în 1962-1963, a fost înfăptuită încă din anul 1961-1962. În consecinţă, s-a putut trece
mai repede la şcoala generală de 8 ani, care a dat prima s-a promoţie în 1965.”103
În şedinţa consiliului pedagogic din 23.XII.1964 de la sfârşitul
trimestrului I al anului şcolar 1964-1965, ordinea de zi a fost Încheierea situaţiei
la învăţătură şi purtare a elevilor din clasele I-XI.

102ACN ,,SV”, II/14. Registru procese-verbale - Consiliu pedagogic 2.XII.1964-7.IX.1965

103Istoria învăţământului din România – Compendiu, Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1971,
p. 354
112
 Înainte ca diriginţii să-şi prezinte rapoartele, directorul adjunct N. Ţucra
a făcut nişte comunicări referitoare la vacanţa de iarnă şi la începutul
trimestrului al II-lea: S-au fixat colectivele pentru pomul de iarnă, organizarea
revelionului la Şcoala Medie nr. 2, cercurile pedagogice se vor ţine doar de 3
ori pe an, comisiile metodice vor fi organizate pe şcoală etc. Apoi se trece la
rapoartele diriginţilor:
Cl. I. A: Înv. Borz Ioana. Înscrişi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 27; Corigenţi 2.
Cl. I. B: Înv. Kuncsef Vica. Înscrişi 30; Plecat 1; Rămaşi 29; Clasif. 29; Promovaţi 24; Corig. 5.
Cl. I. C: Înv. Golban Virginia. Înscrişi 31; Plecat 1; Rămaşi 30; Promovaţi 27; Corigenţi 3.
Cl. II. A: Înv. Pop Veturia. Înscrişi 31; rămaşi 31; clasificaţi 31; promovaţi 28; corigenţi 3.
Cl. II. B: Înv. Gligor Aurelia. Înscrişi 33; rămaşi 33; clasificați 33; promovaţi 31; corigenţi 2.
Cl. II. C: Înv. Cotarcea Iulian. Înscrişi 28; rămaşi 28; clasificaţi 28; promovaţi 25; corigenţi 3.
Cl. III. A: Înv. Dărăban Maria. Înscrişi 35; plecat 1; rămaşi 34; clasif. 34; promov. 30; corig.4.
Cl. III. B: Înv. Stelea Petru. Înscrişi 38; plecat 1; rămaşi 37; clasif.37; promovaţi 31; corigenţi 6.
Cl. III. C: Înv. Răducan Maria. Înscrişi 29; venit 1; rămaşi 30; clasif. 30; promov. 29; corigent 1.
Cl. IV. A: Înv. Răducan Nicolae. Înscrişi 37; rămaşi 37; clasif.36; promovaţi 29; corigenţi 7.
Cl. IV. B: Înv. Crăciun Maria. Înscrişi 35; rămaşi 35; promovaţi 32; corigenţi 3.
Cl. V. A: Dirig. Christov Alexandra. Înscrişi 36; rămaşi 36; clasif. 36; promovaţi 24; corig.12.
Cl. V. B: Dirig. Mariţ Alexandra. (?). Înscrişi 35; Venit 1; plecat 1; rămaşi 35; clasificaţi 35;
promovaţi 21; corigenţi 14.
Cl. V. C: Dirig. Olea Viorica. Înscrişi 34; plecat 1; rămaşi 33; clasif. 33; promovaţi 26; corig. 7.
Cl. VI. A: Dirig. Lenat Ana: Înscrişi 26; rămaşi 26; clasificaţi 26; promovaţi 20; corigenţi 6.
Cl. VI. B: Dirig. Deleanu Felicia. Înscrişi 32; plecat 1; rămaşi 31; clasif.31; promov. 22; corig. 9.
Cl. VI. C: Dirig. Ban Florian. Înscrişi 35; plecat 1; rămaşi 34; clasif. 34; promovaţi 23; corig.11.
Cl. VII. A: Dirig. Bolha Georgina. Înscrişi 42; plecat 1; rămaşi 41; clasif. 41; prom. 20; corig. 21.
Cl. VII. B: Dirig. Ille Ioan. Înscrişi 34; rămaşi 34; clasificaţi 34; promovaţi 25; corigenţi 9.
Cl. VIII. A: Dirig. Todor Moise. Înscrişi 27; Venit 1; rămaşi 28; clasif. 28; promov. 17; corig. 11.
Cl. VIII. B: Dirig. Cîrstea Maria. Înscrişi 33; rămaşi 33; clasificaţi 33; promovaţi 28; corig. 5.
Cl. IX. A: Dirig. Pop Vasile. Înscrişi 38; rămaşi 38; clasificaţi 38; promovaţi 25; corigenţi 13.
Cl. IX. B: Dirig. Olteanu Ioan. Înscrişi 39; rămaşi 39; clasificaţi 39; promovaţi 23; corigenţi 16.
Cl. IX. C: Dirig. Martinov Milan. Înscrişi 39; clasificaţi 39; promovaţi 32; corigenţi 7.
Cl. IX. D: Dirig. Tirică Laurenţia. Înscrişi 41; venit 1; rămaşi 42; clasif. 42; prom. 28; corig. 14.
Cl. IX. E: Ardelean Alexiu. înscrişi 42; rămaşi 42; promovaţi 28; corigenţi 14.
Cl. X. R. A: Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 33; rămaşi 33; clasificaţi 33; promovaţi 32; corig. 1.
Cl. X. R. B: Dirig. Nenciulescu Constantin. Înscrişi 33: rămaşi 33; promovaţi 27; corigenţi 6.
Cl. X. U. A: Înscrişi 30; venit 1; rămaşi 31; clasificaţi 30; neclasificat 1; promovaţi 25; corig. 5.
Cl. X. U. B: Dirig. Horj Viorel. Înscrişi 30; venit 1; rămaşi 31; clasif, 31; promov. 20; corig. 11.
Cl. XI. R. A: Dirig. Olea Mihai. Rămaşi 38; clasificaţi 38; promovaţi 33; corigenţi 5.
Cl. XI. R. B: Dirig. Maria Harabagiu. Înscrişi 38; clasificaţi 38; promovaţi 27; corig. 11.
Cl. XI. U. A: Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscrişi 32; clasificaţi 32; promovaţi 20; corig. 12.
Cl. XI. U. B: Dirig. Adrian Harabagiu. Înscrişi 34; rămaşi 34; promov.24; corig. 10. 104

104 ACN ,,SV”, II/14. Registru procese-verbale - Consiliu pedagogic 2.XII.1964-7.IX.1965

113
 La şedinţa consiliului pedagogic din 20.I.1965, având la ordinea de zi
Analiza rezultatelor la învăţătură pe trimestrul I al anului şcolar 1964-1965 au mai
participat Partelie Beniamin, secretarul comitetului raional al PMR, Bădulescu
Dumitru, activist al comitetului orăşenesc PMR, Heredea (?) secretarul
comitetului raional UTM, Alecu Alexandru, secretarul comitetului UTM pe
şcoală, Pop Cornel, şeful secţiei de învăţământ a raionului Beiuş.
Directoarea L. Ramonţian prezintă referatul privind situaţia la încheierea
primului trimestru.
Discuţiile pornesc cu nişte întrebări puse profesorului diriginte la clasa a
VII-a, unde erau 20 de elevi promovaţi şi 21 corigenţi. Diriginta a răspuns,
când a luat cuvântul, că a asistat la orele colegilor, a făcut şedinţe cu părinţii, a
vizitat elevii la domiciliu etc. Dar în clasa recent luată de dânsa erau 15
repetenţi, care continuau să fugă de la ore şi să neglijeze pregătirea pentru
şcoală. Chiar şi unii părinţi erau indiferenţi faţă de situaţia şcolară a copiilor.
Discuţiile au învederat lipsa manualelor noi, insuficienţa cărţilor
necesare în biblioteca şcolii, programele încărcate, orele de după-masă, faptul
că întotdeauna trimestrul I este o etapă de organizare, adaptarea greoaie a
elevilor după vacanţa de vară, supraîncarcarea elevilor şi a profesorilor, lipsa
fondurilor pentru olimpiadele pe obiecte şi dirijarea defectuoasă a acestora de
către minister, insuficienţa interasistenţelor şi a spiritului critic, ritmicitatea
notării, insuficienta atenţie în programarea lucrărilor de control (2-3 pe zi) etc.
Desigur că prezenţa unor personalităţi din PMR i-a determinat pe
vorbitori să aducă la cunoştinţă educarea în spiritul dragostei faţă de patrie,
popor şi partid, informările şi lecţiile de învăţământ politic, conferinţele cu
elevii, participarea la campania electorală, contribuţia organizaţiei UTM, dar şi
pregătirea în vederea concursului de admitere a cărui exigenţă crescută a
determinat creşterea exigenţei şi în școala medie etc.
Totuşi o cauză a mediocrităţii crescute era considerată şi lipsa pregătirii
temeinice a profesorilor. Şeful secţiei de Învăţământ arăta din nou că unii
absolvenţi ai şcolii medii intraţi în învăţământ ca suplinitori nu fac faţă la catedră
dând chiar exemple. Arăta, de asemenea, că noul sistem de notare cu adăugarea a
50% a contribuit la scăderea numărului de corigenţi, sublinia necesitatea
supravegherii elevilor la teatru şi cinematograf. Surprinde plăcut părerea
exprimată de secretarul comitetului raional PMR care, desigur, evidenţia grija
partidului şi statului faţă de cadrele didactice dar şi faptul că Școala Medie nr. I
Beiuş a fost vizitată de persoane din conducerea centrală care au constatat

114
rezultatele bune obţinute etc. Din acest proces verbal reiese că atunci era în
organizare vestitul cabinet de istorie al profesorului C. Duma Suceveanu în care se
intra în papuci de casă.
În încheiere, directorul Ramonţian L. anunţa că prelucrarea planului org.
UTM şi Pionieri se va face intr-una din zile la ora 11:00 (în pauza mare), apoi
arăta că participarea la analiză a tovarăşilor din partea biroului PMR constituia
un imbold în muncă şi că până la sfârşitul anului situaţia la învăţătură se va
îmbunătăţi. O, tempora...!
În data de 18.II.1965 apar două procese-verbale. În prima şedinţă s-au
prelucrat instrucţiunile privind transferările cadrelor didactice pe anul şcolar
1965-1966, aprobate de Ministerul Învăţământului cu nr. 26576/ 1961.
În a doua şedinţă s-au discutat două chestiuni: situaţia la învăţătură a
clasei a XI-a ai cărei elevi aveau prea puţine note şi abaterile de la
regulamentul şcolar ale unei eleve din clasa a IX-a care a fost exmatriculată
pentru nr. mare de absenţe nemotivate, cu drept de a se înscrie la concursul de
admitere în anul şcolar următor.
În consiliul din 18.III. 1965 s-au făcut comunicări în legătură cu
încheierea trimestrului II şi acţiunile din perioada vacanţei. S-au fixat consiliul
pedagogic de sfârşit de trimestru pentru 21.III, cercurile pedagogice pentru 22
martie, învăţământul politic în 23-24 martie, începutul cursurilor de pregătire
cu învăţătorii suplinitori în 25 martie etc. Menţionăm că tot profesorii de la
şcoala medie nr. I Beiuş făceau şi acele cursuri de pregătire cu învăţătorii
suplinitori, care atunci erau foarte mulţi pe la şcolile din zona Beiuşului.
Încheierea situaţiei la învăţătură şi purtare din clasele I-XI s-a făcut în
şedinţa consiliului pedagogic din 21 martie 1965. Învăţătorii şi diriginţii au
prezentat următoarea situaţie:
Cl. I. A: Înv. Borz Ioana: înscrişi 29; rămaşi 29; clasificaţi 29; promovaţi 27; corigenţi 2.
Cl. I. B: Kuncsef Vica. Înscrişi 29; rămaşi 29; neclasificat 1; promovaţi 23; corigenţi 5.
Cl. I. C: Înv. Golban Virginaia. Înscrişi 30; rămaşi 30; neclasificaţi 2; promovaţi 28.
Cl. II. A: Înv. Pop Veturia. Înscrişi 30; venit 1; plecat 1; rămaşi 30; promov.28; corigenţi 2.
Cl. II. B: Inv. Gligor Aurelia. Înscrişi 33; venit 1; rămaşi 34; promovaţi 31; corigenţi 3.
Cl. II. C: Înv. Cotarcea Iulian. Înscrişi 28; veniţi 2; rămaşi 30; neclasif. 1; promov.28: corig.1.
Cl. III. A: Înv. Dărăban Maria. Înscrişi 34; plecaţi 2; clasificaţi 32; promovaţi 28; corig. 4.
Cl. III. B: Înv. Stelea Petru. Înscrişi 37; plecați 3; rămaşi 34; clasificaţi 34; promovaţi 34.
Cl. III. C: Înv. Bărăitaru Maria. Înscrişi 30; plecat 1; rămaşi 29; clasif. 29; promov. 27; corig. 2.
Cl. IV. A: Înv. Răducan Nicolae. Înscrişi 37; plecat 1; rămaşi 36; clasificaţi 35; neclasificaţi 1;
promovaţi 30; corigenţi 5.
Cl. IV. B: Înv. Crăciun Maria. Înscrişi 35; plecat 1; rămaşi 34; promovaţi 33; corig. 1.

115
Cl. V. A: Dirig. Christov Alexandra. Înscrişi 36; veniţi 2; clasif. 38; promov. 31; corig. 7.
Cl. V. B: Dirig. Mariţ Alexandra. Înscrişi 34; plecat 1; rămaşi 33; promov. 22; corigenţi 11.
Cl. V. C: Dirig. Olea Viorica. Înscrişi 33; rămaşi 33; clasificaţi 33; promovaţi 26; corigenţi 7.
Cl. VI. A: Dirig. Lenat Ana. Înscrişi 26; rămaşi 26; promovaţi 15; corigenţi 11.
Cl. VI. B: Dirig. Deleanu Felicia. Înscrişi 31; rămaşi 31; clasificaţi 31; promovaţi 24; corigenţi 7.
Cl. VI. C: Dirig. Ban Florian. Înscrişi 34; rămaşi 34; clasificaţi 34; promovaţi 26; corigenţi 8.
Cl. VII. A: Dirig. Bolha Georgina. Înscrişi 41; clasificaţi 41; promovaţi 25; corigenţi 16.
Cl. XII. B: Dirig. Ille Ioan. Înscrişi 34; rămaşi 34; clasificaţi 34; promovaţi 30; corigenţi 4.
Cl. VIII. A: Dirig. Todor Moise. Înscrişi 28; rămaşi 28; clasificaţi 28; promovaţi 20; corigenţi 8.
Cl. VIII. B: Dirig. Cârstea Maria. Înscrişi 33; rămaşi 33; clasificaţi 33; promovaţi 26; corigenţi 7.
Cl. IX. A: Dirig. Pop Vasile. Înscrişi 38; rămaşi 38; clasificaţi 38; promovaţi 27;corigenţi 11.
Cl. IX. B: Dirig. Olteanu Ioan. Înscrişi 39; plecat 1; rămaşi 38; promovaţi 24; corig. 14.
Cl. IX. C: Dirig. Martinov Milan. Înscrişi 39; rămaşi 39; clasificaţi 39; promovaţi 31; corigenţi 8.
Cl. IX. D: Dirig. Tirică Laurenţia. Înscrişi 42; plecat 1; rămaşi 41; promovaţi 23; corig.18.
Cl. IX. E: Dirig. Ardelean Alexiu. Înscrişi 42; plecat 1; rămaşi 41; promovaţi 35; corig.6.
Cl. X. R. A: Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 33; rămaşi 33; promovaţi 29; corigenţi 4.
Cl. X. R. B: Dirig. Nenciulescu C. Înscrişi 33; rămaşi 33; promovaţi 29; corigenţi 4.
Cl. X. U. A: Înscrişi 30; rămaşi 30; clasificaţi 30; promovaţi 25; corigenţi 5.
Cl. X. U. B: Înscrişi 31; rămaşi 31; clasificaţi 31; promovaţi 21; corigenţi 10.
Cl. X. U. C: Dirig. Patriciu Maria. Înscrişi 31; rămaşi 31; promovaţi 23; corigenţi 8.
Cl. XI. R. A: Dirig. Olea Mihai. Înscrişi 38; rămaşi 38; clasificaţi 38; promovaţi 35; corigenţi 3.
Cl. XI. R. B: Dirig. Harabagiu Maria. Înscrişi 38; rămaşi 38; promovaţi 34; corigenţi 4.
Cl. XI. U. A: Dirig. Kuncsef Alex. Înscrişi 32; plecat 1; rămaşi 31; promovaţi 24; corig.7.
Cl. XI. U. B: Dirig. Harabagiu Adrian. Înscrişi 34; rămaşi 34; promovaţi 24; corig. 10.
Clasele I-IV - 25 corigenţi; clasele V-VII: 86 corigenţi; clasele VIII-XI: 112 corigenţi;
total 223 corigenți.
Şedinţa consiliului pedagogic din 15 aprilie 1965 a avut ordinea de zi:
1. Analiza rezultatelor la învăţătură pe trimestrul 2 al anului şcolar 1964-1965,
raport prezentat de Dir. Ramonţian Letiţia;
2. Prezentarea planului de muncă al direcţiunii şcolii şi organizaţiei UTM,
prezentat de Ţucra Eugenia.
3. Transmiterea Instrucţiunilor de la şedinţa Comitetului Regional UTM, prezentat
de Ramonţian Letiţia.
4. Transmiterea instructajului primit din partea Comitetului Regional PMR pentru
încheierea anului şcolar 1964-1965 şi deschiderea anului şcolar 1965-1966.
În afara chestiunilor politice, de care nu ne mai ocupăm, din cele de mai
sus desprindem necesitatea recompenselor pentru elevii fruntaşi la învăţătură
– învoiri la spectacole, la film, la serate etc.; în anul şcolar 1965-1966 să fie
cuprinşi cât mai mulţi elevi la cursul mediu.
Vorbitorii amintesc pentru prima dată de participarea elevilor la faza
regională a olimpiadelor, unde rezultatele nu au fost prea strălucite, vorbesc de
116
organizarea excursiilor, folosirea mijloacelor moderne de învăţământ, de
program artistic la staţia de amplificare etc.
Pe 11.V.1965 sunt datate 2 procese-verbale. În primul se face prelucrarea
instructajului de la secţia de învăţământ, făcându-se unele anunţuri. În cel de al-II-
lea s-au consemnat abaterile unor elevi. Dezbaterile au fost intense pentru că cei 3
elevi din clasa a XI-a au mai avut abateri şi în anii trecuţi. Primul elev a fost
exmatriculat cu drept de reînscriere în clasa a XI-a. Pentru cel de al-II-lea pedeapsa
a fost amânarea examenului de maturitate pentru sesiunea de toamnă şi
scăderea notei la purtare la 7 (şapte). Pentru al III-lea s-a propus eliminarea din
şcoală pe o zi şi scăderea notei la purtare la 7 (şapte). Prin acele pedepse, acei
elevi trebuiau să constituie exemple pentru numărul mare de elevi ai şcolii.
Pentru consumul de alcool, fuga de la ore şi din internat, absențe nemotivate
membrii consiliului pedagogic au votat în unanimitate pedepsele propuse.
În procesul-verbal din şedinţa din 28 mai 1965 este consemnată
încheierea situaţiei la învăţătură şi purtare la sfârşitul anului şcolar la clasele a
VIII-a şi a XI-a.
Cl. VIII. A. Dirig. Todor Moise. Înscrişi 28, rămaşi 28, promov. 22, corig.5, repetent 1;
Cl. VIII. B. Dirig. Cârstea Maria. Înscrişi 33, rămaşi 33, clasificaţi 33, promovaţi 28, corigenţi 5;
Cl. XI. R.A. Dirig. Olea Mihai. Înscrişi 38, rămaşi 38, clasificaţi 38, promovaţi 36, corigenţi 2;
Cl. XI. R.B. Dirig. Harabagiu Maria. Înscrişi 38, rămaşi 38, promovaţi 35, corigenţi 3;
Cl. XI. U.A. Kuncsef Alexandru. Înscrişi 32, plecaţi 2, rămaşi 30, promovaţi 28, corigenţi 2;
Cl. XI. U.B. Dirig. Harabagiu Adrian. Înscrişi 34, rămaşi 34, promovaţi 33, corigent 1;
Concluziile directorului: situaţia la învăţătură la clasele a VIII-a şi a XI-a
este destul de bună; clasa a XI-a, din 142 elevi au promovat 132. Diriginţii s-au
preocupat de organizarea banchetului, elevii comportându-se frumos.
Trasează directorului adjunct N. Ţucra să ia măsuri ca personalul care are
locuinţe în cadrul şcolii să-şi găsească locuinţă în oraş.
S-a mai spus să se prelucreze elevilor cât mai multe informaţii despre
Congresul al IV-lea, devenit ulterior al IX-a, care urma să aibă loc in 20-25 iunie
1965. Acesta a fost primul Congres ţinut sub directa îndrumare a lui Nicolae
Ceauşescu. Pe măsură ce cultul personalităţii lui Ceauşescu va lua amploare,
referirile la Congresul al IX-lea vor fi tot mai intense.
Sunt menţionaţi, apoi, premianţii din clasa a VIII-a şi a XI-a:
Cl. VIII. A. Premiul II: Morar Eva, 8,90; III Briscan Maria, 8,73, Cuc Mihai 8,73, Petruţ
Viorica, 8,73;
Cl. VIII. B. Premiul I: Trifu Octavian; II Petruţ Aurel; III Driha Ana;
Cl. XI. U.A. Premiul I: Prada Lucreţia 9,37; II Vid Iosana 9,04; III Fiterău Florica 8,25;
Cl. XI. U.B. Nu apar în procesul verbal elevii premianţi;
117
Cl. XI. R.A. Premiul I: Dalea Laurenţiu; II Izrael Gheoghe; III Vaida Marţian şi Hera Rodica;
Cl. XI. R.B. Premiul I: Iova Lucia 9,92; II Netea Aurel 9,80; III Harabagiu Marcel 9,73;
Consiliul din 29 mai a avut la ordinea de zi discutarea situaţiei la învățătură
şi purtare a elevilor din clasele a I-IV-a la sfârşitul anului 1964-1965. Învăţătorii au
prezentat următoarea situaţie:
Cl. I. A. Învăţător Borz Ioana. Înscrişi 29, rămaşi 29, clasificaţi 29, promovaţi 27, repetenţi 2;
Cl. I. B. Învăţător Kuncsef Vica. Înscrişi 30, plecat 1, rămaşi 29, promovaţi 24, repetenţi 5;
Cl. I. C. Înv. Butcă Ioan. Înscrişi 31, rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 27, repetenţi 3;
Cl. II. A. Înv. Pop Veturia. Înscrişi 31, venit 1, rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 32;
Cl. II. B. Înv. Gligor Aurelia. Înscrişi 33, venit 1, rămaşi 34, promovaţi 31, repetenţi 3;
Cl. II. C. Înv. Cotarcea Iulian. Înscrişi 28, veniţi 2, rămaşi 30, promovaţi 28, repetenţi 2;
Cl. III. A. Înv. Dărăban Maria. Înscrişi 32, venit 1, rămaşi 33, prom.29, corig.1, repetenţi 3;
Cl. III. B. Înv. Stelea Petru. Înscrişi 34, venit 1, rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 35;
Cl. III. C. Înv. Bărăitaru Maria. Înscrişi 29, rămaşi 29, clasificaţi 29, promovaţi 29;
Cl. IV. A. Înv. Răducan Nicolae. Înscrişi 37, plecaţi 2, rămaşi 35, promov. 33, repetenţi 2;
Cl. IV. B. Înv. Crăciun Maria. Înscrişi 35, plecat 1, clasif. 34, promov. 31, corig. 1, repetenţi 2;
Premianţii la clasele a I- IV-a:
Cl. I. A. Premiul I: Bărăitaru Mariana, Ciorcan Marcela, Moglan Adriana, Nichita Carmen,
Sava Georgeta, Timofticic Liana; II Oprea Dorina, Drăgoi Marioara; III Pop Emilia,
Sereş Gheorghe;
Cl. I. B. Premiul I: Laza Florica, Mihuţa Geta; II Dărăban Carmen; III Csiki Irina, Iavni
Luminiţa;
Cl. I. C. Premiul I: Balint Viorica, Fefea Ioan; II Leucea Marcela, Szϋcs Viorica; III Nica
Marioara;
Cl. II. A. Premiul I: Antal Elisabeta, Cogălniceanu Elena, Creţu Constanţa, Doble Delia; II
Grigoraş Ioan; III Ţiţ Viorica;
Cl. II. B. Premiul I: Leuca Mihaela, Teaha Claudia, Ungur D.; II Boloş Mircea, Tiba Mircea; III
Coman Ana, Licu Ofelia, Popa Ana, Rusu Georgeta;
Cl. II. C. Premiul I: Tusz Rodica; II Ungureanu D.; III Preda Rodica;
Cl. III. A. Premiul I: Ciolac Irina, Gavra Marioara; II Dărăban Dan, Lörincz Francisc; III Olah
Carol, Cornea Monica, Gavra Ionel;
Cl. III. B. Premiul I: Balint Elena, Jurcan Aurica, Mândru Florica, Radu Mariana; II Bâra
Viorel; III Şuşman Angelica, Bran Monica;
Cl. III. C. Premiul I: Stănoiu Angela, Bertea Smaranda, Enghelegiu Victoria; II Făt Eugenia,
Drăgoi Georgina; III Hora I. Ioan, Puiu Mircea;
Cl. IV. A. Premiul I: Jurj Mariana, Bodeanu Matilda; II Baltac Adriana, Mezei Emilia, Mândru
M.; III Vaipan Adrian, Ţiţ Maria, Faur Maria;
Cl. IV. B. Premiul I: Clepcea Ştefan; II Lörincz Ana, Morar Mircea; III Treovnicu (sic) Elena.
După prezentarea premianţilor, directorul adjunct Ilie Crăciun care a
condus şedinţa prezintă situaţia generală la clasele I-IV şi procentul de
promovabilitate: clasificaţi 350; promovaţi 326; corigenţi 2; repetenţi 22;
promovabilitate 93,14%. În încheiere s-a menţionat că rezultatele se vor afişa şi

118
că în ziua următoare, 30 mai, va avea loc serbarea şcolară la Teatrul Armatei.
Din procesul-verbal datat 11 iunie 1965 aflăm, comisia examenului de
absolvire a clasei a VIII-a , aflăm, de asemenea, că proba scrisă la limba română s-a
dat în 5 iunie, că, probabil cea de la matematică s-a dat in 6 iunie, că în perioada 7-
10 iunie s-au dat probele orale la l. română, matematică, istorie şi geografie, că
examenul de absolvire s-a desfăşurat normal respectându-se prevederile legale.
Comisia, formată din Nicolae Ţucra - preşedinte, Deleanu Felicia-
examinator la l. română, Cârstea Maria-examinator la matematică, Mariţ
Alexandra-examinator la geografie, Ţucra Nicolae-examinator la istorie, a
prezentat un tabel nominal cu elevii examinaţi, din care rezultă că din cei 50 de
elevi prezentaţi, 46 au fost declaraţi absolvenţi, iar 4 au rămas corigenţi. Era
examenul de absolvire a primei promoții a clasei a VIII-a. se ajungea, astfel, la
gimnaziul complet, așa cum fusese aceasta înainte de reforma învățământului
din 3 august 1948.
Analiza situaţiei la învăţătură a elevilor din clasa a V,VI, VII, IX şi X s-a
ţinut în 14 iunie 1965.
Cl. V. A. Dirig. Christov Alexandra.Înscrişi 38, clasif. 38,promov.33, corig. 2, repetenţi 3;
Cl. V. B. Dirig. Mariţ Alexandra (Dă situaţia greşită). Înscrişi 35, venit 1, plecaţi 2, rămaşi 33
(sic), clasificaţi 33 (sic), promovaţi 25, corigenţi 6, repetenţi 2 (sic); Corect rămaşi 36,
clasificaţi 36, promovaţi 28, corigenţi 6, repetenţi 2;
Cl. V. C. Dirig. Olea Viorica. Înscrişi 34, plecaţi 1, clasif.33, promov.26, corig.3, repetenţi 4;
Cl. VI. A. Dirig. Lenat Ana. Înscrişi 26, rămaşi 26, promovaţi 19, corigenţi 5, repetenţi 2;
Cl. VI. B. Dirig. Deleanu Felicia. Înscrişi 32, plecat 1, clasificaţi 31, promovaţi 22, corigenţi 9;
Cl. VI. C. Dirig. Ban Florian. Înscrişi 35, plecaţi 2, clasificaţi 33, promovaţi 25, corig, 3,
repetenţi 5;
Cl. VII. A. Dirig. Bolha Georgina. Înscrişi 41, clasificaţi 41, promov. 26, corigenţi 11, repetenţi 4;
Cl. VII. B. Dirig. Ille Ioan. Înscrişi 34, rămaşi 34, clasificaţi 34, promovaţi 29, corig. 1, repetenţi 4;
Cl. IX. A. Dirig. Pop Vasile. Înscrişi 38, clasificaţi 38, promovaţi 30, corigenţi 4, repetenţi 4;
Cl. IX. B. Dirig. Olteanu Ioan. Înscrişi 38, clasificaţi 38, promovaţi 28, corigenţi 8, repetenţi 2;
Cl. IX. C. Dirig. Martinov Milan. Înscrişi 39, clasificaţi 39, promovaţi 33, corigenţi 4, repetenţi 2;
Cl. IX. D. Dirig. Tirică Laurenţia. Înscrişi 41, clasificaţi 41, promovaţi 28, corigenţi 10, repetenţi 3;
Cl. IX. E. Dirig. Ardelean Alexiu. Înscrişi 41, clasificaţi 41, promovaţi 36, corigenţi 4, repetent 1;
Cl. X. R.A. Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 33, clasificaţi 33, promovaţi 31, corigenţi 2;
Cl. X. R.B. Dirig. Nenciulescu C. Înscrişi 33 rămaşi 33, clasificaţi 33, promovaţi 29, corigenţi 4;
Cl. X. U.A. Dirig. Vesa Iulia. Înscrişi 30, rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 30;
Cl. X. U.B. Dirig. Horj Viorel. Înscrişi 31, clasificaţi 31, promovaţi 26, corigenţi 3, repetenţi 2;
Cl. X. U.C. Dirig. Patriciu Maria. Înscrişi 31, clasificaţi 31, promovaţi 25, corigenţi 4, repetenţi 2;
La concluzii directorul adjunct N. Ţucra arăta că situaţia şcolară a
elevilor pe şcoală la sfârşitul anului şcolar se prezenta astfel: rămaşi înscrişi
1177 elevi. Clasele I-XI: promovaţi 1011; clasele I-XI: corigenţi 106; clasele I-XI:
119
repetenţi 60; clasele I-XI promovabilitate 85,89%, acesta fiind procentul de
promovabilitate pe şcoală.
La examenul de absolvire: prezenţi 50; promovaţi 46; corigenţi 4.
Serbarea şcolară la clasele V-X urma să aibă loc în 14 iunie 1965. La acel
consiliu s-au făcut comunicări de la şedinţa cu directorii: înv. Popeanu Maria
venea în locul înv. Golban Virginia. S-a aprobat plecarea prof. Mariţ Alexandra
la Nucet şi a prof Cotrău Petru la casa de copii. S-a aprobat fixările în posturii
ale înv. Borz Ioana, prof. Kuncsef Alexandru şi Christov Alexandra. Pregătirea
învățătorilor pentru definitivat se făcea la Oradea: 25.06.-15.07. 1965. Examenul
de definitivat: 18-26.07. 1965.
Pregătirea pentru examenul de definitivat a profesorilor: 2-21.07. 1965.
Examenul 24-31.07., la Cluj, iar pentru muzică şi desen la Bucureşti. Prof.
Patriciu Maria urma să se prezinte la cursul de perfecţionare la Bucureşti, iar
Nenciulescu Georgina la Sinaia, în perioada 12-31.07.1965.
Ziua învăţătorului - în 30 iunie orele 17:00; masa tovărăşească seara contracost,
10 lei de persoană.
Concursul de admitere în clasa a IX-a urma să înceapă în 17.06. 1965 orele
09:00, precedat de vizita medicală în 16.06. 1965.
În anul şcolar 1965-1966 şcoala urma să aibă 4 clase a IX-a,2 clase a 40 de
elevi şi 2 clase a 30 de elevi, total 140 de elevi. Repetenţii clasei a IX-a din anul
şcolar curent se puteau înscrie fără examen în septembrie în clasa a IX-a curs
de zi, iar cei care vor se pot înscrie si la cursul fără frecvenţă. Ei puteau rămâne
un an acasă iar în anul şcolar 1966-1967 puteau fi înscrişi în clasa a X-a dacă nu
depăşeau vârsta de 17 ani.
În săptămâna în curs, învăţătorii şi diriginţii urmau să stabilească elevii care
trebuiau ca în cursul verii să plece în tabere şi excursii, sarcină de care răspândea
concret prof. Ban Florian, care comunica celor prezenţi datele şi localităţile în care
urmau să plece elevii în tabere şi excursii, precum şi condiţiile de plată. Se
subliniază necesitatea abonării cadrelor didactice la presa de specialitate.
Se făcea un apel ca toate cadrele didactice din şcoală să muncească cu elan şi
abnegaţie pentru a întâmpina cu rezultate cât mai bune, congresul al IV-lea
(devenit ulterior al IX-lea) al PMR, eveniment deosebit de important în viața
partidului şi poporului nostru, care urma sa-şi desfăşoare lucrările in perioada 19-
24 iunie 1965, cum mai arătam. Acest congres a fost unul de referinţă la care
Nicolae Ceauşescu şi-a început ascensiunea. Atunci a şi propus el numerotarea
nouă a congreselor partidului, precum şi schimbarea denumirii acestuia din partid

120
muncitoresc în partid comunist, chiar şi numele țării devenind Republica Socialistă
România (RSR), din Republica Popular Română (RPR).
Tot în procesul verbal din 14 iunie 1965 apar şi premianţii din clasele V-X:
Cl. V. A: Premiul I: Achim Viorica 9,88; II Toma Aurel 9,74; III Orz Octavian 9,24;
Cl. V. B: Premiul I: Nica Angela 9,41; II Silaghi Gavril 9,22; III Pantea Valeriu 9,16; menţiune:
Laza Alexandru la matematică;
Cl. V. C: Premiul I: Hălbac Gheorghina 9,97; II Găluşcă Adela 9.24; III Deac Georgeta 8,73;
Cl. VI. A: Premiul I: Obreja Vasile 9,60; II Mihalea Rodica 9,21; III Bödger Adrian 9,19.
Menţiunii: Bucur Marieta-istorie, Tirla Rodica-fizică, Ciuhandru Maria-desen,
Oros Angela-franceză, Toma Ziţa-muzică.
Cl. VI. B: Premiul I: Ungur Adriana 9,85; II Stănoiu Elena 9,80; III Laslău Ioan 9,74. Menţiuni:
Kovaci Iosif-matematică, Lazie Ioan-istorie, Mihalea Nicolae-istorie şi desen;
Cl. VI. C: Premiul I: Bogdan Floare 9,63; II Ilea Mariana 9,38; III Imre Francisc 9,33. Menţiune
Balog Elena-istorie, Hasan Adrian-matematică;
Cl. VII. A: Premiul I: Mândru Constantin 9,80; II Vidican Mihai 9,74; III Petrugan Ioan 9,23.
Mențiune - Munteanu-Rodica - franceză;
Cl. VII. B: Premiul I: Ilea Nicolae 9,89; II Grigoraş Aurel 9,88; III Pogor Elena 9,74. Menţiuni:
Drăgoi V. - matematică, Zare Viorica - matematică;
Cl. IX. A: Premiu I: Toma Ioan 9,75; II Racolţa Alina 9,04; III Vidican Maria 8,57. Menţiuni:
Nica Viorel-fizică, Turcuş Viorica-Şt. Naturale, Ilea Nicolae-Şt. Naturale;
Cl. IX. B: Premiul I: Găvruţa Paşcu 9,04; II-; III Molcuţ Elena 8.46. Menţiuni: Kozora Eva-
muzică, Ivan Vasile-fizică,Nan Floare - română;
Cl. IX. C: Premiul I: Pop Mariana 9,55; II Vesa Avram 9,49; III Anton Maria 8,77 şi Man
Teodor 8,77. Menţiuni: Boţa I.-fizică, Haidu Florica-română, Horju Marioara-chimie,
Vesa Avram-chimie;
Cl. IX. D: Premiul I: Oros Cornel 9,73; II Matas Maria 9,17; III Rogojan Aurel 9,01. Menţiuni:
Popa Zorica - muzică,Laslău, M. - Ed. fizică, Pârlea Ovidiu - matematică;
Cl. IX. E: Premiul I: Fărcuţ Cristian 9,57; II Duma Petru 9,35; III Turcu Iudita 9,23. Menţiuni:
Giurgiu Vasile-matematica, Tarjoc Ştefan - l. română;
Cl. X. R.A: Premiul I: Varga Ioan 9,80; II Laza Moise (sic) 9,78; III Giga Silvia 9,52. Menţiuni:
Mladin Maria-matematica, fizică, Ulica Ioan - ed. fizică;
Cl. X.R.B: Premiul I: Cărare Mariana 9,97; II Blaj Cornelia 9,66; III Klein Iudita 9,62. Menţiuni:
Tomşe Doina - română, Bujor Mihai - română, Rusan Ioan - ed. fizică, Chiovari
Ioan - sport;
Cl. X. U.A: Premiul I: Boţa Stela 9,89; II Cârje Vasile 8,95; III Deacu Dumitru 8.91. Menţiuni:
Pantea Maria-rusă, Iancu Saveta-şt. naturale, Baican Cornelia-desen;
Cl. X. U.B: Premiul I: -; II Ivan Augustin 8,93; III Indrei Angela 8,84. Menţiuni: Kis Vasile-ec.
politică, Buda Constantin-română, Popa Bota Gheorghe-sport, Sirca Felicia-chimie;
Cl. X. U.C: Premiul I: Cureş Georgeta 9,21; II Hera Elisabeta 8,70; III Florea Ban Ecaterina 8,37.
Menţiuni: Toma Viorica - muzică, Hora Elisabeta-română;
Procesul-verbal datat 17 iunie 1965, orele 08:45 s-a încheiat cu ocazia
deschiderii plicului la examenul de admitere în clasa a IX-a, sesiunea iunie

121
1965; deşi nu se menţionează, este vorba de plicul cu subiectul la limba română.
„Plicul s-a găsit intact şi a fost deschis în prezenta membrilor celor 2 comisii.
Menţionam că de fiecare dată când au fost deschise plicurile s-a făcut
menţiunea în legătură cu intangibilitatea acelor plicuri cu subiectele. Pe drept
cuvânt nici nu-şi putea cineva imagina până în decembrie 1989 şi chiar până
prin 2005 că s-ar putea viola plicurile cu subiectele. Elevii dădeau examene fie cu
nişte comisii străine, fie cu propriii lor profesori, dar nimeni nu se gândea să
violeze plicurile cu subiectele sau să nu fie obiectiv în aprecierea elevilor proprii.
Ne-ar fi fost ruşine nu numai de societate, ci chiar şi de noi înşine să ne permitem
răsturnări spectaculoase de valori. Elevii foarte buni obţineau şi la examene
rezultate foarte bune. Cei mai slabi rămâneau acolo unde le era locul. Răsturnările
de valori s-au produs atunci când la supravegherea examenelor scrise au fost aduse
cadre didactice care n-au avut niciodată de-a face cu învăţământul liceal. Atunci au
fost lăsaţi elevii să copieze şi făceau aceasta în primul rând cei mai slabi, căci celor
foarte buni le era jenă să copieze. În felul acesta luau note mai mari cei care scriau
din cărţi, iar cei care scriau din capul lor poate mai omiteau câte ceva. Aşa s-a ajuns
la răsturnarea valorilor, iar profesorii corectori înnebuneau citind pagini scrise din
cărţi, mai cu seamă la literatura română.
Când s-a propus ca notele din anii de şcoală şi notele de la bacalaureat să fie
luate în calcul la admiterea pe bază de dosar în învăţământul superior, mulţii
profesori au căzut în greşeală, lăsându-se influenţaţi de factori externi şi
nemaiacordând note în mod obiectiv, nemainotând corect, căci acel vers terenţian
rămâne mereu actual: “Homo sum et humani nil a me alienum puto”(Sunt om şi
nimic din ce-i omenesc nu socot străin de mine), maxima aceasta pierzându-şi
sensul de solidaritate umană pe care ar trebui să-l menţină.
În 19 iunie 1965 orele 08:45 s-a deschis plicul cu subiectul la examenul de
admitere în clasa a IX-a, sesiunea iunie 1965. Din nou nu se menţionează
despre ce obiect este vorba, dar putem presupune că urma a fi deschis plicul cu
subiectul de la matematică, făcând-se apoi menţiunea că “plicul s-a găsit intact
şi a fost deschis în prezenţa membrilor celor două comisii”.
Intră acum cele 2 procese verbale de la sfârşitul concursului de admitere,
încheiate în cele 2 comisii, în 26 iunie 1965. Reluăm acum începutul primului
proces-verbal “Încheiat astăzi 26 iunie 1965 cu ocazia încheierii situaţiei
concursului de admitere în clasa a IX-a, sesiunea iunie 1965, în comisia nr. 1 de
la Şcoala Medie nr. 1 Beiuş. Comisia este formată din tov. Crăciun Ilie, ca
preşedinte, Rif Teodor prof examinator la limba română şi Cotrău Petru prof.

122
examinator la matematică. Comisia a luat în dezbatere rezultatele obţinute la
concurs şi a constatat că din cei 104 candidaţi au reuşit în ordinea mediilor şi
au fost declaraţi admişi 58, în ordinea descrescătoare a mediilor conform
situaţiei nominale din prezentul proces-verbal, după cum urmează”. Şi, într-
adevăr urmează un tabel nominal care oglindeşte situaţia candidaţilor la
probele scrise şi orale de la română şi matematică, cu media fiecărui candidat
şi cu menţiunea admis sau respins.
Al II-lea proces-verbal, “Încheiat astăzi 26 iunie 1965 cu ocazia încheierii
situaţiei concursului de admitere din clasa a IX-a, sesiunea iunie 1965, de la
Şoala Medie nr. 1 Beiuş. Comisia examinatoare compusă din: Ţucra Nicolae-
preşedinte, Ciocan Ioan-prof. examinator, limba română, Boliac Sabin-prof.
examinator la matematică, analizând situaţia fiecărui candidat în parte, pe
baza notelor obţinute la lucrările scrise şi la oral, stabileşte următoarea situaţie
care rămâne definitivă: prezentaţi la concurs: 103. Admişi la concurs: 58,
conform tabelului de mai jos”. Astfel s-a desfășurat concursul de admitere al
primei promoții de absolvenți ai clasei a VIII care vor fi prima promoție cu 12
clase în anul școlar 1968-1969.
În 18 august 1965 s-au consemnat rezultatele finale ale examenelor de
corigenţă din sesiunea august 1965, la clasa a VIII-a şi a XI-a, curs de zi. Clasa a
XI-a (18.VIII.1965): 8 candidaţi prezentaţi, 8 promovaţi; Clasa a VIII-a
(22.VIII.1965): 10 candidaţi prezentaţi, 10 promovaţi;
În cadrul comisiei pentru examenul de absolvire, s-a încheiat procesul-verbal
din 27 august 1965. Din comisie au făcut parte: Crăciun Ilie-preşedinte, Deleanu
Felicia-examinator l. română, Cârstea Maria-examinator matematică, Vesa Iulia-
examinator geografie, Duma S. Constantin-examinator istorie.
Proba scrisă la l. română s-a dat în ziua de 20 august 1965, iar probele orale
între 22 şi 27 august. De proba scrisă la matematică nu se face nicio menţiune.
Examenul de absolvire s-a desfăşurat normal, respectându-se prevederile
regulamentului. S-au prezentat 14 candidaţi care au fost declaraţi absolvenţi.
Așa se încheie anul școlar 1964-1965.

Anul școlar 1965-1966

În 1 septembrie s-a deschis plicul cu subiectul la română, în 3 septembrie
1965 s-a deschis plicul la matematică cu subiectele pentru concursul de admitere
din sesiunea septembrie 1965, în prezenţa comisiei formate din Ramonţian Letiţia-
preşedinte, Martinov Olimpia - examinator la l. română şi Sabău Florian

123
examinator la matematică. Plicul s-a găsit intact. Iată cele consemnate în continuare:
“Proces-verbal încheiat astăzi 7 septembrie 1965 cu ocazia încheierii situaţiei
concursului de admitere în clasa a IX-a, sesiunea septembrie 1965 de la Şcoala
Medie nr. 1 Beiuş. Comisia este formată din: Ramonţean Letiţia-preşedinte,
Martinov Olimpia-prof. examinator la l. română şi Sabău Florian-examinator la
matematică. Comisia ia în dezbatere rezultatele obţinute la concurs şi constată că,
din cei 81 candidaţi, au reuşit în ordinea mediilor şi au fost declaraţi admişi 36, în
ordinea descrescătoare a mediilor, conform situaţiei nominale din prezentul
proces-verbal, după cum urmează”. Într-adevăr urmează tabelul nominal.105
Alţi profesori desfăşurau alte activităţi. De pildă, în 4 septembrie 1965 s-au
definitivat rezultatele elevilor din clasele V, VI, VII, IX şi X care au fost declaraţi
corigenţi la sfârşitul anului şcolar 1964-1965 şi în sesiunea septembrie s-au
prezentat la examenul de corigenţă.
Conform notelor şi mediilor obţinute situaţia este următoarea: prezentaţi 86
elevi; promovaţi: 70; repetenţi: 16, din care 2 prin neprezentare: Clasa a V-a 6
repetenţi din 10; Clasa a VII-a 5 repetenţi din 16; Clasa a IX-a un repetent prin
neprezentare din 29; Clasa a X-a 3 repetenţi din 14 (unul prin neprezentare).
Dintr-un proces verbal nedatat aflăm că o elevă din clasa I a fost examinată
pe baza Ordinului MÎ nr. 90658/1965.
În consiliul din 11 septembrie 1965 s-a anunţat repartiţia de ore şi alte
probleme privind deschiderea anului şcolar, programul zilei de 15 septembrie:
festivitatea: o oră; apoi distribuirea manualelor, iar din ora a III-a s-a desfăşurat
programul normal indicat de orar. La învăţământul politic urmau a se studia
documentele Congresului al IX-lea al PCR. În predare se cerea axarea pe
documentele acelui congres. În 13 septembrie - cercurile pedagogice.
Directoarea propune formarea unor colective pentru întocmirea planului
general de muncă al şcolii, cercurile pe obiecte să se facă pe ani de studii, crearea
unui colectiv mai mare pentru munca culturală, planificările pe sisteme de lecţii,
actele necesare pentru definitivat şi grade, orarul şcolii etc.106
Consiliul profesoral din 8 octombrie a avut următoarea ordine de zi:
1. Prelucrarea planului general de muncă al şcolii şi a planurilor comune cu
organizaţiile de tineret pe anul şcolar 1965-1966;
2. Discutarea unor cazuri de indisciplină;
3. Comunicări;

105 vezi ACN “ S.V.”, II/14. Registru. Procese-verbale. Consiliu pedagogic: 2 a XII-a 1964- 7 a IX-a 1965

106 vezi ACN “ S.V.”, II/14. Registru. Procese-verbale. 4.IX.1965-23.VI.1966

124
 Din prezentarea planului s-au evidenţiat rezultatele bune obţinute de
absolvenţii şcolii la examenul de admitere. Au fost menţionate şi lipsurile: lipsa
unităţii de cerinţe în întreaga activitate didactică, ţinută, absenţe netrecute în
catalog etc. Aflăm că erau 37 de clase şi încă era discutabilă clasa a XI-a C. Total:
1218 elevi (băieţi şi fete). S-a comunicat repartizarea sarcinilor, s-au făcut referiri la
planificări, comisii metodice, studiul individual al elevilor, profesorii de serviciu şi
pedagogi, la îndrumare şi control, la modernizarea învăţământului, munca educativă,
brigada artistică, concursuri, munca metodică individuală, munca desfăşurată cu
părinţii şi cu organizaţiile de tineret. Vorbitorii au venit şi cu alte propuneri.
Discutarea cazurilor de indisciplină s-a făcut până la urmă într-un proces-
verbal separat sub aceeaşi dată. Doi elevi din clasa a X-a au fost eliminaţi pe 3 zile,
11, 12, 13 octombrie 1965, aplicându-li-se şi scăderea notei la purtare la 7 pentru
fugă de la ore şi pentru inducerea în eroare a conducerii şcolii. Vorbitorii cer
angajarea unui medic pentru şcoală.
În 11 octombrie 1965 s-a întrunit comisia de propuneri pentru acordarea
burselor; 33 de burse au fost acordate elevilor din casa de copii sau din mediu TBC.
În 23.11.1965 în consiliu se fac comunicări şi se discută alte cazuri de abateri
disciplinare, de data aceasta a două eleve care aveau întâlniri nepermise, consum
de alcool şi ţigări. Au fost eliminate pe 3 zile şi li s-a scăzut nota la purtare. La
prima abatere – exmatriculare.
La numai o săptămână, în 30 noiembrie, consiliul a discutat un caz de furt a
unei sume de 275 lei, pentru care elevul a fost exmatriculat definitiv din internat şi i
s-a scăzut nota la purtare 6 (şase).
Şedinţa consiliului pedagogic din 4 decembrie 1965 a avut la ordinea de zi
prelucrarea instructajului făcut de Secţia de Învăţământ a Raionului Beiuș în ziua
de 3 decembrie. Multe lucruri se referă la încheierea trimestrului; unele sunt
folositoare, altele bizare. Mai interesantă ni s-a părut cererea de către secţia de
învăţământ a situaţiei scrise a cadrelor didactice care nu aveau locuinţe
corespunzătoare sau lemne, dar şi atenţia faţă de tinerii absolvenţi. Apoi,
regimul se pregătea pentru recensământul populației din 1966 pe care îl făceau
cadrele didactice. De asemenea, se cereau abonamente la revista „Familia”, care
din 1965 reapărea la Oradea. Secţia de învăţământ mai cerea să i se trimită
trimestrial şi fotografii cu aspecte din activitatea elevilor. Oricum, şcolile erau
destul de „dădăcite”, îngrădindu-li-se independenţa şi iniţiativa. Pentru a se putea
vedea acest lucru consemnăm toate procesele-verbale găsite in AC.N ,,SV".
Iată, de pildă, că în 17 decembrie 1965 s-a convocat un alt consiliu

125
pedagogic pentru prelucrarea instrucţiunilor MÎ 9256/1965 cu privire la
organizarea pomului de iarnă şi nr. 9412 din 13 decembrie 1965 ale Secţiei de
Învăţământ Raionale cu privire la încheierea trimestrului I şi organizarea
vacanţei de iarnă. De aici decurg, apoi, o serie de sarcini, pentru învăţători şi
diriginţi care trebuiau să facă pachete pentru elevi în valoare de 14 lei, cât
revenea unui elev din cei 15 lei, de un leu urmând a se procura decorurile şi
bradul pentru pomul de iarnă. Serbarea a fost fixată pentru ziua de 29
decembrie, cu responsabilităţi concrete.
Consiliul pedagogic de încheiere a trimestrului I s-a stabilit pentru 21
decembrie, iar cel de analiză în prima săptămână după începerea cursurilor. Tinerii
profesori aveau sarcini concrete: Ban Florian era instructor superior de pionieri.
Martinov Milan era secretar UTC la organizaţia cadre didactice, Kuncsef A. era
secretar UTC pe şcoală, dânsului revenindu-i sarcina de a întocmi programul
pentru clubul şcolii. Revelionul pentru elevi şi cadre s-a organizat tot la liceul nr. 2.
Dacă profesorii erau “dădăciţi”, nu se putea să scape nici elevii. În 22
decembrie diriginţii trebuiau să aibă la ultima oră de curs o convorbire cu
elevii pentru a-i îndruma de felul cum să-şi petreacă vacanţa. Aceasta, însă, nu
era un lucru de condamnat, deoarece în liceul nostru era o tradiţie ca diriginţii
să-şi sfătuiască elevii cum să se poarte în vacanţă pentru a face cinste unui
liceu cu o tradiţie atât de îndelungată.
Într-adevăr data de 21 decembrie 1965 programată pentru şedinţa
consiliului de încheiere a situaţiei la învăţătură şi purtare la sfârşitul
trimestrului I 1965-1966, la clasele I-XI, a fost respectată.
Cl I A: Înv. Crăciun Maria; Înscrişi 30; Venit 1; Plecat 1; Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi
26; Corigenţi 4.
Cl I B: Înv. Marian Florica; Înscrişi 28; Veniţi 2; Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 23; Corig. 7;
Cl. I C: Înv. Răducan Nicolae; Înscrişi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 24; Corigenţi 5.
Cl. II A: Înv. Borz Ioana; Înscrişi 28; Venit 1; Clasificaţi 29; Promovaţi 26; Corigenţi 3.
Cl. II B: Înv. Kuncsef Vica; Înscrişi 26; Clasificaţi 26; Promovaţi 21; Corigenţi 5.
Cl. II C: Înv. Popeanu Maria; Înscrişi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 27; Corigenţi 2.
Cl. III A: Înv. Pop Veturia; Înscrişi 34; Clasificaţi 34; Promovaţi 28; Corigenţi 6.
Cl. III B: Înv. Gligor Aurelia; Înscrişi 33; Clasificaţi 33; Promovaţi 28; Corigenţi 5.
Cl. III C: Înv. Cotarcea Iulian; Înscrişi 30; Plecaţi 2; Clasificaţi 28; Promovaţi 24; Corigenţi 4.
Cl. IV A: Înv. Dărăban Maria; Înscrişi 30; Plecat 1; Clasificaţi 29; Promovaţi 27; Corigenţi 2.
Cl. IV B: Înv. Stelea Petru; Înscrişi 36; Plecat 1; Clasificaţi 35; Promovaţi 35.
Cl. IV C: Înv. Bărăitaru Maria; Înscrişi 30; Plecat 1; Clasificaţi 29; Promovaţi 25; Corigenţi 4.
Cl. XI R A: Dirig. Tudor Dumitru; Înscrişi 33; Rămaşi 33; Clasificaţi 33; Promovaţi 26;
Corigenţi 7.
Cl. XI R B: Dirig. Nenciulescu C.; Înscrişi 32; Venit 1; Rămaşi 33; Clasificaţi 32; Neclasificat 1;
126
 Promovaţi 17; Corigenţi 15.
Cl. XI U A: Dirig. Vesa Iulia; Înscrişi 30; Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 21; Corigenţi 9.
Cl. XI U B: Dirig. Horj Viorel; Înscrişi 29; Rămaşi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 13; Corigenţi 16.
Cl. XI U C: Dirig. Patriciu Maria; Înscrişi 30; Plecat 1; Clasificaţi 29; Promovaţi 16; Corig. 13.
Cl. X R A: Dirig. Pop Vasile; Înscrişi 39; Rămaşi 39; Clasificaţi 39; Promovaţi 28; Corigenţi 11.
Cl. X R B: Dirig. Ardelean Alexiu; Înscrişi 33; Rămaşi 33; Promovaţi 16; Corig. 17;
Cl. X U A: Dirig. Tirică Laurenţia; Înscrişi 39; Rămaşi 39; Promovaţi 27; Corigenţi 12.
Cl. X U B: Dirig. Olteanu Onuţ; Înscrişi 40; Plecat 1; Clasificaţi 39; Promovaţi 24; Corigenţi 15.
Cl. X U C: Dirig. Martinov Milan; Înscrişi 38; Rămaşi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 22; Corig.16.
Cl. IX A: Dirig. Dalea Traian; Înscrişi 42; Rămaşi 42; Promovaţi 22; Corigenţi 20.
Cl. IX B: Dirig. Duma Suceveanu Constantin; Înscrişi 42; Plecaţi 1; Neclas. 1; Promovaţi 25;
Corig. 15.
Cl. IX C: Dirig. Harabagiu Maria; Înscrişi 43; Rămaşi 43; Promovaţi 24; Corigenţi 19.
Cl. IX D: Dirig. Kuncsef Alexandru;Înscrişi 35;Plecat 1; Promovaţi 21; Corigenţi 13.
Cl. VIII A: Dirig. Cotrău Petru; Înscrişi 36; Clasificaţi 36; Promovaţi 18; Corigenţi 18.
Cl. VIII B: Dirig. Matei Francisc; Înscrişi 29; Rămaşi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 22; Corig.7.
Cl. VII A: Dirig. Lenat Ana; Înscrişi 25; Rămaşi 25; Clasificaţi 25; Promovaţi 18; Corigenţi 7;
Cl. VII B: Dirig. Deleanu Felicia; Înscrişi 33; Plecat 1; Rămaşi 32; Promovaţi 20; Corigenţi 12.
Cl. VII C: Dirig. Ban Florian; Înscrişi 34; Rămaşi 34; Promovaţi 24; Corigenţi 10.
Cl. VI A: Dirig. Christov Alexandra; Înscrişi 34; Rămaşi 34; Promovaţi 19; Corigenţi 15.
Cl. VI B: Dirig. Todor Moise; Înscrişi 34; Rămaşi 34; Clasificaţi 34; Promovaţi 18; Corigenţi 16;
Cl. VI C: Dirig. Olea Viorica; Înscrişi 32; Rămaşi 32; Clasificaţi 32; Promovaţi 24; Corigenţi 8;
Cl. V A: Dirig. Harabagiu Adrian; Înscrişi 34; Plecaţi 2; Promovaţi 23; Corigenţi 9.
Cl. V B: Dirig. Mihoc Blaga; Înscrişi 31; Plecaţi 1; Clasificaţi 30; Promovaţi 18; Corigenţi 12.
Cl. V C: Dirig. Olea Mihai; Înscrişi 33; Clasificaţi 32; Neclasificat 1; Promovaţi 22; Corigenţi 10.
Directoarea comunică procentul corigenţelor: Cl I-IV: 13%; Cl V-VIII:
35,32%; Cl IX-XI: 39,48%. Serbarea pomului de iarnă – 29. XII. 1965. Valoarea
cadoului pentru un elev: 17,24 lei.
Consiliul pedagogic din 18. I. 1966 a avut la ordinea de zi analiza
activităţii instructiv-educative pe trimestrul I. Analiza a făcut-o dir. L. Ramonţian
prezentând o informare.
Discuţiile au fost multe şi diverse, părerile împărţite. Profesorii au
arătat că elevii veniţi de la şcolile de 8 ani sunt slab pregătiți, că la unele obiecte
lipsesc manualele (engleză). Unii profesori sunt pentru folosirea mijloacelor
audio-vizuale, alţii susţin că nu trebuie abuzat de ele. S-a subliniat, de
asemenea, că exigenţa trebuie menţinută atât faţă de sine cât şi faţă de elevi.
Într-un consiliu din 29 ianuarie 1966, Ilie Crăciun a prelucrat
instrucţiunile cu privire la transferarea cadrelor didactice.
În 15.II.1966 a fost un consiliu în care s-au discutat propunerile pentru
bursele de merit. Au fost nominalizaţi 14 elevi. În aceeaşi zi s-a ţinut un alt

127
consiliu pentru diferite comunicări, dar s-a întocmit un alt proces verbal. S-a
vorbit despre pregătirea elevilor pentru olimpiade, despre realizarea integrală
a contribuţiei băneşti, hotărâtă în cadrul comitetului de părinţi etc.
În 8 martie 1966 s-a discutat cazul de indisciplină a unui elev din clasa a
X-a R B. Prof. Ardelean Alexiu a prezentat referatul şi a propus exmatricularea
acelui elev cu drept de reînscriere la o altă şcoală, deoarece elevul respectiv s-a
folosit de indivizi din afara şcolii pentru a bate pe unii din colegi. Colegii înşişi
au cerut consiliului înlăturarea acelui elev. S-a recomandat membrilor
consiliului pedagogic să păstreze secretul celor discutate în şedinţe. Cazul a
fost grav, dar miliţia n-a făcut nimic găştii care l-a bătut cumplit pe un elev.
Consiliul pedagogic din 11 martie 1966 s-a ocupat de încheierea
situaţiei la învăţătură şi purtare la sfârşitul trimestrului II 1965-1966.
Cl. XI R A: Dirig. Tudor Dumitru; Înscrişi 33; Clasificaţi 33; Promovaţi 27; Corigenţi 6;
Cl. XI R B: Dirig. Nenciulescu Constantin; Înscrişi 33; Clasificaţi 33; Promovaţi 25; Corigenţi 8.
Cl. XI U A: Dirig. Vesa Iulia; Înscrişi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 22; Corigenţi 8.
Cl. XI U B: Dirig. Horj Viorel; Înscrişi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 18; Corigenţi 11.
Cl. XI U C: Dirig. Patriciu Maria; Înscrişi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 16; Corigenţi 13.
Cl. X R A: Dirig. Pop Vasile; Înscrişi 39; Clasificaţi 39; Promovaţi 27; Corigenţi 12.
Cl. X R B: Dirig. Ardelean Alexiu; Înscrişi 33; Plecaţi 2; Clasificaţi 31; Promovaţi 19; Corig. 12;
Cl. X U A: Dirig. Tirică Laurenţia; Înscrişi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 27; Corigenţi 2.
Cl. X U B: Dirig. Oltean Onuţ; Înscrişi 39; Clasificaţi 39; Promovaţi 25; Corigenţi 14.
Cl. X U C: Dirig. Martinov Milan; Înscrişi 39; Clasificaţi 39; Promovaţi 21; Corigenţi 18.
Cl. IX A: Dirig. Dalea Traian; Înscrişi 42; Clasificaţi 42; Promovaţi 33; Corigenţi 9.
Cl. IX B: Dirig. Duma S. Constantin; Înscrişi 41; Clasificaţi 41; Promovaţi 32; Corigenţi 9.
Cl. IX C: Dirig. Harabagiu Maria; Înscrişi 43; Clasificaţi 42; Neclasificaţi 1; Promovaţi 27;
Corig.15.
Cl. IX D: Dirig. Kuncsef Alex; Înscrişi 36; Clasificaţi 36; Promovaţi 22; Corigenţi 14.
Cl. VIII A: Dirig. Cotrău Petru; Înscrişi 35; Venit 1; Clasificaţi 36; Promovaţi 23; Corigenţi 13.
Cl. VIII B: Dirig. Matei Francisc; Înscrişi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 24; Corigenţi 5.
C. VII. A: Dirig. Lenat Ana. Înscrişi 26; clasificaţi 26; promovaţi 17; corigenţi 9.
Cl. VII. B: Dirig. Deleanu Felicia. Înscrişi 32; clasificaţi 32; promovaţi 23; corigenţi 9.
Cl. VII. C: Dirig. Ban Florian. Înscrişi 34; clasificaţi 33: neclasificat 1; promovaţi 25; corigenţi 8.
Cl. VI. A: Dirig. Christov Alexandra: Înscrişi 34; venit 1; plecat 1; clasif. 34; promov.20;
corig.14.
Cl. VI. B: Dirig. Todor Moise. Înscrişi 34; clasificaţi 34; promovaţi 17; corigenţi 17.
Cl. VI. C: Dirig. Olea Florica: Înscrişi 32; clasificaţi 32; promovaţi 26; corigenţi 6.
Cl. V. A: Dirig. Harabagiu Adrian. Înscrişi 32; clasificaţi 32; promovaţi 23; corigenţi 9.
Cl. V. B: Dirig. Blaga Mihoc. Înscrişi 30; plecat 1; clasificaţi 29; promovaţi 19; corigenţi 10.
Cl. V. C: Dirig. Olea Mihai. Înscrişi 33; clasificaţi 33; promovaţi 23; corigenţi 10.
128
C. I. A: Înv. Crăciun Maria. Înscrişi 30; clasificaţi 30; promovaţi 25; corigenţi 5.
Cl. I. B: Înv. Marian Florica. Înscrişi 30; clasificaţi 29; neclasificat 1; promovaţi 22: corigenţi 7.
Cl. I. C: Înv. Răducan Nicolae. Înscrişi 29; clasificaţi 28; neclasificat 1; promovaţi 24; corig. 4.
Cl. II. A: Înv. Borz Ioana. Înscrişi 29; clasificaţi 28; neclasificat 1; promovaţi 26; corigenţi 2.
Cl. II. B: Înv. Kuncsef Vica. Înscrişi 26; clasificaţi 26; promovaţi 22; corigenţi 4.
Cl. II. C: Înv. Popeanu Maria. Înscrişi 29; venit 1; clasificaţi 30; promovaţi 27; corigenţi 3.
Cl. III. A: Înv. Pop Veturia. Înscrişi 34; clasificaţi 34; promovaţi 27; corigenţi 7.
Cl. III. B: Înv. Gligor Aurelia. Înscrişi 34; venit 1; plecat 1; clasificaţi 34; promovaţi 28; corig. 6.
Cl. III. C: Înv. Cotarcea Iulian. Înscrişi 28; veniţi 2; clasificaţi 30; promovaţi 27; corigenţi 3.
Cl. IV. A: Înv. Dărăban Maria. Înscrişi 29; clasificaţi 29; promovaţi 27; corigenţi 2.
Cl. IV. B: Înv. Stelea Petru. Înscrişi 35; plecaţi 2; clasificaţi 33; promovaţi 31; corigenţi 2.
Cl. IV. C: Înv. Bărăitaru Maria. Înscrişi 29; veniţi 2; clasificaţi 31; promovaţi 29; corigenţi 2.
Dir. L. Ramonţian107 concluzionează că situaţia la învăţătură era mai bună
decât în trimestrul 1.
Dar să vedem cele discutate la consiliul pedagogic de analiză ce s-a ţinut
în 29 martie 1966, când dir. adjunct Ţucra Nicolae a prezentat un raport, iar dir.
L. Ramonţian a prezentat planul de muncă pe trimestrul 3 şi face comunicări în
legătură cu desfăşurarea olimpiadelor la clasele VIII-XI.
La acest consiliu datat 29 martie 1966 se consemnează pentru prima dată
într-un proces-verbal denumirea Liceul n. 1 Beiuş.
,,În legătură cu greutăţile din trimestrul II provocate de recensământ, se vor
planifica ore suplimentare şi de consultare pentru recuperarea lecţiilor nepredate’’.
Spuneam mai sus că în acel recensământ erau implicate cadrele didactice care, de
fapt, l-au făcut în vacanţă. Dar implicarea cadrelor didactice a fost şi la nivele mai
înalte care au presupus prelungirea activităţii acestora şi în perioade când la şcoală
erau cursuri. Atunci, probabil, se vor fi pierdut ore care trebuiau recuperate.
Se mai avansează ideea că la cursurile fără frecvenţă nu este voie a se
face consultaţii în afară de şcoală între orele 18-21 conform graficului de
planificare.
La discuţii, prof. Al. Kuncsef prezintă planul comun al org. UTC, ridică
problema disciplinei şcolare, se referă la abaterile precedente petrecute în
şcoală şi arată măsurile luate de org. UTC, cauzele indisciplinei şi abaterilor:
diriginţii, profesorii de serviciu, pedagogii, org. UTC a cadrelor ş.a. care nu au
acţionat suficient în rândul elevilor.
Prof. Iulia Vesa vorbea de trei trasee de excursie şi cerea un cabinet de

107Menționăm că, în documentele studiate, numele Doamnei Director Letiția Ramonțian apare și
în variantele Ramonțean, Ramonțianu.
129
geografie.
La şedinţa de analiză au participat şi primul secretar PCR pe raion,
Vasile Clepce, instructorul regional Demian şi Nicolae Novac, a cărui funcţie
nu e precizată, dar se deduce că reprezenta org. UTC. Părerile lor sunt în
conformitate cu cele ale partidului pe care îl serveau. De pildă, instructorul
Demian considera că elevii corigenţi sunt rebuturi. Ceilalţi 2 au avut păreri mai
decente exprimând opinii pertinente.
Cu atâţia reprezentanţi ai partidului prezenţi secretarul org. de bază
PMR, Vasile Pop, a citit un plan de măsuri în vederea sărbătoririi a 45 de ani
de la crearea PCR (1921-1966).
Într-un proces verbal nedatat este consemnat un examen de diferenţă la
limba franceză.
În 29 aprilie 1966 s-a convocat un consiliu pentru prelucrarea sarcinilor
trasate în şedinţa cu directorii pe raion. De pildă, diriginţii de la cl. XI să
depună caracterizările elevilor până în data de 5.V.1966. Caracterizările acestea
au barat drumul multor tineri spre profesiile dorite, chiar dacă ele erau
favorabile din punctul de vedere al diriginţilor. Dar nu numai diriginţii făceau
caracterizări, ci şi preşedinţii sfaturilor populare ori secretari sau activişti de
partid.
Alte sarcini comunicate au fost în legătură cu sărbătorirea zilelor de 1 şi 2 mai,
de tabere şi excursii.
Şedinţa consiliului pedagogic din 23.V.1966 a avut la ordinea de zi măsuri
în vederea încheierii anului şcolar.
Planul se referă la organizarea consultaţiilor pentru absolvire şi
maturitate. Din nou se cerea diriginţilor, de data asta tuturor, nu numai celor
din clasa a XI, caracterizările elevilor din clasa lor, pentru a fi puse la dosar. Se
cerea asigurarea desfăşurării activităţilor de vară cu elevii, pregătirea pentru
consfătuiri, pregătirea concursului raional al pionierilor, spartachiadei, atenţie
faţă de manifestările mistice, adresa unde îşi fac cadrele didactice concediul,
atenţie asupra muncii cu presa etc., lucruri, în general, stupide.
Ce ne facem astăzi când vacanţa elevilor şi a profesorilor nu mai este
controlată de partidul comunist? E logic oare ca omul să fie liber a-şi organiza
vacanţa după dorinţă? A! Poate suntem monitorizaţi de SRI sau alte asemenea,
care, urmărindu-ne telefoanele, află unde suntem.
Situaţia de la sfârşitul anului şcolar 1965-1966 este consemnată în trei
procese-verbale.

130
 1. În 26 mai 1966 încheierea situaţiei şcolare la sfârşitul anului la clasele a
VIII-a şi a XI-a.
2. În 28 mai 1966 încheierea situaţiei la sfârşitul an ului la clasele I- IV.
3. În 14 iunie 1966 discutarea situaţiei şi încheierea sfârşitului anului şcolar
1965-1966 la clasele V-VII şi IX-X.
Din cele de mai sus se vede foarte clar cum şi când s-au încheiat
cursurile în acel an şcolar, 1965-1966, începerea examenelor la clasele terminale
şi sfârşitul anului şcolar, dar şi începutul vacanţei la celelalte clase. Dar să le
prezentăm pe rând:
Aşadar, în 26 mai 1966, în procesul-verbal se consemnează discutarea
situaţiei şi încheierea sfârşitului de an şcolar 1965-1966 la clasele a VIII-a A şi B;
precum şi la clasele a XI-a R şi U. Dir. L. Ramonţian dă cuvântul diriginţilor să
prezinte rapoartele:
Cl. VIII. A: Dirig. Cotrău Petru. Rămaşi înscrişi 36; clasif.36; promovaţi 25; corig.10; repetent 1.
Cl. VIII. B: Dirig. Matei Francisc. Rămaşi înscrişi 29; clasificaţi 29; promovaţi 26; corigenţi 3.
Cl. XI. R. A: Dirig. Tudor Dumitru. Rămaşi înscrişi 34; clasificaţi 34; promovaţi 30; corigenţi 4.
Cl. XI. R. B: Dirig. Nenciulescu C. Rămaşi înscrişi 32; clasificaţi 31; promovaţi 26; corigenţi 5.
Cl. XI. U. A: Dirig. Vesa Iulia. Rămaşi înscrişi 30; clasificaţi 30; promovaţi 28; corigenţi 2.
Cl. XI. U. B: Dirig. Horj Viorel. Rămaşi înscrişi 29; clasificaţi 29; promovaţi 21; corigenţi 8.
Cl. XI. U. C: Dirig. Patriciu Maria. Rămaşi înscrişi 29; clasificaţi 29; promovaţi 22; corigenţi 7.
Procesul-verbal continuă cu prezentarea elevilor premianţi şi a celor cu
menţiuni acordate pe obiecte:
Cl. VIII. A: Premiul I: Mândru Constantin - 9,76; II: Vidican Mihai -9,70; III: Petrugan
Octavian Ioan - 9,42.
Cl. VIII. B: Premiul I: Grigoraş Aurel -9,90; Ilea Nicolae -9,61; III: Pogor Elena -9,35. Menţiuni:
Zare Viorica-matematică, Drăgoi Viorel-matematică.
Cl. XI. R. A: Premiul I: Laza Miron -9,64; II: Varga Ioan -9,52; III: Gâgă Silvia -9,14. Menţiuni:
Hera Mihai-matematică, Tulvan Liviu-chimie.
Cl. XI. R. B: Premiul I: Blaj Cornelia - 9,90; Cărare Maria - 9,76, III: Klein Iudita - 9,49.
Menţiuni: Bujor Mihai-l. română, Chiovari Ioan-ed. Fizică.
Cl. XI. U. A: Premiul I: Boţa Stela - 9,71; Cârje Vasile - 8,78; Deacu Dumitru - 8,33. Menţiuni:
Purice Ioan- Istorie, Băican Cornelia - şt. nat, Pantea Maria-l. rusă.
Cl. XI. U. B: Premiul I ---; II: Ivan Augustin - 8.59; III: Indrei Angela - 8.52; Menţiuni: Buda
Ilarie-l. română, Popa Bota Gheorghe - ed. fizică.
Încheierea situaţiei la sfârşitul anului şcolar la cl. I-IV este consemnată în
procesul-verbal încheiat cu ocazia consiliului pedagogic din 28 mai 1966, condus de
dir. adjunct Ilie Crăciun care dă cuvântul învăţătorilor pentru a prezenta situaţia:
Clasa I A. Înv. Maria Crăciun. Rămaşi înscrişi 30, clasificaţi 30, promovaţi 25,

131
repetenţi 5.
Clasa I B. Înv. Marian Florica. Rămaşi înscrişi 30, clasificaţi 30, promovaţi 24, repetenţi 6.
Concepţia învăţătorilor părea a fi clară: Mai bine să fie lăsaţi repetenţi în
clasa I când copiii mai pot fi recuperaţi.
Clasa I C. înv. Răducan Nicolae. Rămaşi înscrişi 29, clasificaţi 29, promovaţi 25, repetenţi 4.
Clasa a II-a A. Înv. Borz Ioana. Rămaşi înscrişi 28, clasificaţi 28, promovaţi 27, repetent unu.
Clasa a II-a B. Înv. Kuncsef Vica. Rămaşi înscrişi 26, clasificaţi 26, promovaţi 24, repetenţi 2.
Clasa a II-a C. înv. Popeanu Maria. Rămaşi înscrişi 30, clasificaţi 30, promovaţi 28, repetenţi 2.
Clasa a III-a A. Înv. Pop Veturia. Rămaşi înscrişi 34, clasificaţi 34, promovaţi 28, corigenţi 6.
Clasa a III-a B. Înv. Grigor Aurelia. Rămaşi înscrişi 34, clasificați 34, promovaţi 31, repetenţi 3.
Clasa a III-a C. înv. Cotarcea Iulian. Rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 29, repetenţi 2.
Clasa a IV-a A. Înv. Dărăban Maria. Rămaşi înscrişi 29, clasificaţi 29, promovaţi 29.
Clasa a IV-a B. Înv. Stelea Petru. Rămaşi înscrişi 33, clasificaţi 33, promovaţi 33.
Clasa a IV-a C. Înv. Bărăitaru Maria. Rămaşi înscrişi 31, clasif. 31, promov.27, corig. 3,
repetent 1.
Severitatea înv. se menţine şi la celelalte clase de la ciclul I.
În continuare sunt consemnaţi premianţii pe clase. Severitatea înv.
acţionează şi la nivelul de sus, în clasele III-IV, unde nu se mai întâlnesc medii
generale de 10.
Cl. I A. Premiul I: Pop Mirela: 10, Petrugan Delia: 10, Mihailovici Cilia: 10; II Foghiş Lucia:
9,66; III Junea Puiu Nelu: 9,47, Nicolae Liviu Marcel: 9,47;
Cl. I B. Premiul I: Romocea Maria: 10, Moş Cornelia: 10; II Mihoc Voichiţa: 9,80; III Cocoş
Georgeta: 9,76;
Cl. I C. Premiul I: Crainic Daniela Maria: 10, Cadar Ioan: 10, Vesa Hortensia Liliana: 10; II
Stănescu Rodica Ancuţa: 9,90, Mali Elisabeta: 9,90, Nicolae Viorica: 9,90; III Boţa
Marcel: 9,80, Benedek Eva: 9,80, Matei Cornelia: 9,80, Tripe Dumitru: 9,80;
Cl. a II-a A. Premiul I: Bărăitaru Mariana: 10; II Drăgoi Marioara: 9,95, Moglan Adriana:
9,95, Nichita Carmen: 9,95, Oprea Dorina: 9,95, Sava Georgeta: 9,95, Timoftinciuc
Liana: 9,95; III Drăghici Nicolae: 9,54;
Cl. a II-a B. Premiul I: Laza Florica: 9,95, Mihuţa Geta: 9,95; II Dărăban Carmen: 9,74, Monenci
Mircea: 9,74; III Ivan Luminiţa: 9,70, Coci Irina: 9,70;
Cl. a II-a C. Premiul I: Leucea Maricela: 9,79; II Feflea Ioan: 9,76; III Szϋcs Viorica: 9,62, Micloş
Rodica: 9,62, Balint Viorica: 9,62;
Cl. a III-a A. Premiul I: Cogălnicean Elena: 9,96; II Antal Elisabeta: 9,92; III Creţu Constanţa: 9,85,
Doble Delia: 9,85;
Cl. a III-a B. Premiul I: Luncan Mihaela: 9,92, Ungur Dănuţ: 9,92; II Teaha Claudia: 9,88; III
Boloş Mircea: 9,75;
Cl. a III-a C. Premiul I: Tuszz Rodica: 10, Ungureanu Eugen: 10; II Preda Rodica: 9,96; III Orz
Lucia: 9,92;
Cl. a IV-a A. Premiul I: Ciolac Irina: 10; II Gavra Marioara: 9,93, Larczi Francisc: 9,93; III Gavra
Ionel: 9,75, Olah Carol: 9,75, Cornea Monica: 9,75, Creţu Gabriela: 9,75;
Cl. a IV-a B. Premiul I: Bira Viorel: 9,87, Radu Adriana: 9,87; II Balint Elena: 9,73, Jurcan

132
 Aurica: 9,73; III Böttger Octavian: 9,72, Mândru Florica: 9,72, Popa Emil: 9,72, Şuşman
Angela: 9, 72;
Cl. a IV-a C. Premiul I: Stănoiu Angela: 9,97, Bertea Smaranda: 9,97; II Făt Eugenia: 9,69, Hora
Ioan: 9, 69; III Nagy Ştefan: 9,27, Erghelegiu Victoria: 9,27, Puiu Mircea: 9,27, Ancu Dora: 9,27;
În 14 iunie 1966, în procesul-verbal este consemnată încheierea situaţiei şi la sfârşitul
anului şcolar 1965-1966 la clasele V, VI, VII, IX, X, când Letiţia Ramonţean dă cuvântul
diriginţilor să prezinte rapoartele:
Cl.V.A. Dirig. Harabagiu Adrian. Rămaşi înscrişi 32, clasificaţi 32, promovaţi 24, corigenţi 8;
Cl.V.B. Dirig. Mihoc Blaga. Rămaşi înscrişi 29, clasificaţi 29, promovaţi 15, corigenţi 10,
repetenţi 4;
Cl.V.C. Dirig. Olea Mihai. Rămaşi înscrişi 33, promovaţi 25, corigenţi 6, repetenţi 2;
Cl.VI.A. Dirig. Christov Alexandra. Rămaşi înscrişi 34, promovaţi 24, corigenţi 10;
Cl.IV.B. Dirig. Todor Moise. Rămaşi înscrişi 34, promovaţi 20, corigenţi 12, repetenţi 2;
Cl.IV.C. Dirig. Olea Viorica. Rămaşi înscrişi 32, promovaţi 26, corigenţi 3, repetenţi 3;
Cl.VII.A. Dirig. Lenath Ana. Rămaşi înscrişi 25, promovaţi 19, corigenţi 5, repetent 1;
Cl.VII.B. Dirig. Deleanu Felicia. Rămaşi înscrişi 32, promovaţi 24, corigenţi 7, repetent 1;
Cl. VII.C. Dirig. Ban Florian. Rămaşi înscrişi 33, promovaţi 25, corigenţi 5, repetenţi 3;
Cl.IX.A. Dirig. Dalea Traian. Rămaşi înscrişi 41, promovaţi 30, corigenţi 10, repetent 1;
Cl.IX.B. Dirig. Duma Suceveanu Constantin. Rămaşi înscrişi 40, clasificaţi 39, neclasificat unu,
promovaţi 28, corigenţi 10, repetent 1;
Cl.IX.C. Dirig. Harabagiu Maria. Rămaşi înscrişi 42, promov. 28, corig. 12, repetenţi 2;
Cl.IX.D. Dirig. Kuncsef Alexandru. Rămaşi înscrişi 36, clasif. 36, promov. 24, corig. 9,
repetenţi 3;
Cl.X.R.A. Dirig. Pop Vasile. Rămaşi înscrişi 39, clasificaţi 39, promovaţi 28, corigenţi 9,
repetenţi 2;
Cl.X.R.B. Dirig. Ardelean Alexiu. Rămaşi înscrişi 31, promovaţi 21, corig.6, repetenţi 4 ;
Cl.X.U.A. Dirig. Tirică Laurenţia. Rămaşi înscrişi 39, promov. 33, corigenţi 4, repetenţi 2;
Cl.X.U.B. Dirig. Olteanu Onuţ. Rămaşi înscrişi 39, clasif. 39, promovaţi 32, corig. 6, repetent 1;
Cl.X.U.C. Dirig. Martinov Milan. Rămaşi înscrişi 39, promovaţi 35, corig.1, repetenţi 3.
Pe câteva pagini, în continuare, ale procesului-verbal apar elevii
premianţi pe clase şi menţiunile acordate pe materii:
Cl.V.A. Premiul I: Morar Mircea: 9,66; II Clepce Ştefan: 9,60, III Găluşcă Vladimir: 9,55.
Menţiuni: Ghilea Lucian-şt naturale, Clepce Ştefan – ed. fizică, Cionca Florica - ed
fizică, Roman Florica - ed fizică;
Cl.V.B. Premiul I: Boteanu Matilda: 9,47; II Faur Maria: 9,04; III Baltac Adriana: 8,70.
Mențiuni: Şerb E.- Ed. fizică, Baltac A.- şt naturale, Szϋcs Alexandru-franceză;
Cl.V.C. Premiul I: Jurj Adriana: 9,97; II Mândru Maria: 9,35; III Onciu Lăcrimioara: 9,05.
Mențiune Jurj Adriana-ed. Fizică;
Cl.VI.A. Premiul I: Toma Aurel: 9,61; II Orz Octavian: 9,37; III Mihiţ Ioan: 8,16;
Cl.VI.B. Premiul I: Pantea Valeriu: 9,13; II Silaghi Gavril: 8,72; III Stier Elisabeta: 8,62;
133
Cl.VI.C. Premiul I: Găluşcă Adela: 10; II Deac Georgeta: 9,86; III Hălbac Gheorghina: 9,80.
Menţiuni: Casa Georgeta-geografie, Hălbac Gheorghina - ed. fizică;
Cl.VII.A. Premiul I: Modrigan Irina: 9,97; II Obreja Vasile: 9,89; III Mihalea Rodica: 9,56.
Menţiuni: Böttger Adrian-matematică, Obreja Vasile - ed fizică;
Cl.VII.B. Premiul I: Ungureanu Adriana: 9,71, Lazlău Ioan: 9,71; II Stănoiu Elena: 9,48; III
Ciupa Vasile: 9,45. Menţiuni: Kovacs Iosif-matematică, Lazie Ioan-chimie, Mihalea
Nicolae-istorie.
Cl.VII.C. Premiul I: Florea Vasile: 9,52; II Bogdan Floare: 9,51; II Ionescu Adriana : 9,38.
Mențiuni: Imre Francisc-matematică, Ille Mariana-matematică, chimie, Ionescu
Adriana – ed. fizică, Mihale Nicolae-lucrări practice, Petruţ Viorica-istorie;
Cl. IX.A. Premiul I: Crăciun Liviu: 9,19; II Endresz Ştefan: 8,62; III Petruţ Aurel: 8,59. Menţini:
Ardelean Moise-matematică, Avrămuţ Maria-matematică;
Cl. IX.B. Premiul I: Driha Ana: 9,57; II Matica Aurel Vasile: 8,57; III Toma Gh. Ioan: 8,55.
Menţiune Tempeanu Vanda - ed fizică;
Cl. IX.C. Premiul I: - ; II Halasz Francisc: 8,61; III Benedek Ştefan: 8,41. Menţiune Fenesi Ildika
- ed. fizică;
Cl. IX.D. Premiul I: Ionuţiu Stelian: 9,26; II Prada Maria: 9,04; III Sferlea Miron: 8,82. Mențiune
Sferlea Ion-fizică;
Cl. X.R.A. Premiul I: Toma Ioan: 9,66; II Vesa Avram: 9.30; III Găvruţa Paşcu: 9,24. Mențiune
Jurj Ioan-ed. fizică;
Cl. X.R.B. Premiul I: Oros Cornel: 9,61; II Duma Petru: 9,37; III Simuţ Cristian: 9,26;
Menţiune: Rogojan Aurel – l. română.
Cl. X.U.A. Premiul I: Ille Nicolae: 9,30; II Madas Irina: 9,10; III Chirca Dorina: 8,79. Menţiuni:
Cmeci Mihai – ed. fizică, Laslău Maria – ed. fizică, Giurgiu Stela – l. română, Laza
Aneta – l. română, Turcu Iudita – l. română.
Cl. X.U.B: Premiul I: Molcuţ Florica: 9,19; II Ivan Vasile: 8,39; III Man Floare: 8,28. Menţiuni:
Blaga Teodor – ed. fizică, Abrudan Teodor – ed. fizică, Popa Victor – ed. fizică
Cl. X.U.C. Premiul I: Racolţa Alina: 9,63; II Pop Mariana: 9,55; III Vidican Maria: 8,57;
Menţiune: Anton Maria – l. română.
În 22 iunie 1965, orele 8:30 s-au încheiat două procese-verbale în şedinţa
comisiei de examinare la concursul de admitere în clasa a IX-a de la Liceul nr. 1
Beiuş. Din comisia I au făcut parte: Silvia Cureş – preşedinte, Grabovschi Gh. – prof.
examinator l. română, Ţucui Vasile – prof. examinator la matematică, Filip Tănase –
prof. examinator la istorie.
Din comisia a II-a au făcut parte: Moise Micula – preşedinte, Claudia Sabău -
examinator matematică, Aurel Stan – examinator la română, Teodor Bărăianu –
prof. examinator la istorie.
După ce s-a constatat că plicul pentru limba română era intact, deschizându-
se, s-a aflat următorul subiect:
134
 1. Lupta poporului pentru libertate naţională oglindită în operele studiate.
2. Delimitaţi propoziţiile din textul următor, arătaţi felul lor şi
raportul dintre ele, faceţi analiza morfologică a cuvintelor subliniate:
“Istoria tuturor ţărilor, inclusiv istoria ţării noastre, demonstrează că
fără industrie o ţară nu se poate bucura de binefacerile civilizaţiei, pentru că nu poate
să-şi asigure mersul înainte şi să obţină bunăstarea şi fericirea oamenilor
muncii.”
În ziua următoare, 23 iunie 1966, în prezenţa aceloraşi comisii s-a
verificat şi deschis plicul cu subiectele la matematică, încheindu-se câte un
proces verbal pentru fiecare comisie.
Întrucât la prima admitere în clasa a IX-a din 1965 n-au apărut în
procesele verbale subiectele, dăm acum şi subiectul la matematică pentru a
vedea cum arătau subiectele pentru admiterea în clasa a IX-a:
1. Se consideră un con circular drept. Generatoarea este cu 20 dm mai
1 2
mare decât înălţimea, iar din generatoare este cu 10 dm mai mică decât din
5 3
înălţime. Se cere: a) Să se calculeze înălţimea şi generatoarea conului
b) Să se găsească aria laterală a volumului conului.
2. Să se efectueze:
8 1
2015 × 7,5 - 56,4 × 24 3 2 5
12 1 + 434 :113 + 605,16 × 6
108
321 × 8,4 - 34,4 : 143
Ambele comisii, în componentele anunţate au încheiat procese verbale în
29 iunie 1966 cu ocazia definitivării rezultatelor obţinute la concursul de
admitere în clasa a IX-a, sesiunea iunie, constatate pe baza lucrărilor scrise şi a
notelor obţinute la proba orală.
La comisia I au fost examinaţi 90 de candidaţi. Reuşiţi: 56. Respinşi: 34.
Media cea mai mare a fost: 9,66, media cea mai mică fost: 5,16.
La comisia a II-a au fost examinaţi 88 de candidaţi. Reuşiţi: 55. Respinşi:
33. Media cea mai mare: 9,66, media cea mai mică 5,50.109
În procesul-verbal din 18 august 1966 sunt consemnaţi elevii din clasa a
XI-a curs de zi, prezenţi la examenul de corigenţă. Toţi cei 27 de elevi prezenţi
au fost promovaţi.
Din păcate, în registrul de procese-verbale cu care lucrăm (II/14. Procese-
verbale: 29.VI.1966-26.V.1967) cu creionul găsim numai finalul unui proces
verbal cu numele a 6 (şase) elevi din clasa a IX-a, cu nr. curent de la 50 la 55,

108 A.C.N “SV”, 2/14, Registru. Procese-verbale: 4.IX.1965 – 23.VI.1966

109 vezi ACN “ S.V.”, II/14. Registru. Procese-verbale. 29.VI.1966-26.V.1967
135
toţi promovaţi, totul terminându-se cu semnătura directorului L. Ramonţian şi
cu semnăturile indescifrabile ale profesorilor examinatori. De fapt, se vede că o
foaie a fost ruptă din registru în care paginile nu sunt numerotate.
Un alt proces-verbal, acum datat 6 septembrie, ocazionat de definitivarea
situaţiei la corigenţă la clasele V,VI,VII şi X, curs de zi, dar incomplet, deoarece
nu cuprinde decât o parte dintre elevii din clasele a V-a şi a VI-a. S-a lăsat o
pagină nescrisă. Probabil s-a renunţat la consemnarea celorlalţi elevi şi a
situaţiei lor (promovaţi sau repetenţi).

Anul școlar 1966-1967

În consiliul din 1 septembrie 1966 s-au trasat noi sarcini pentru
deschiderea noului an şcolar 1966-1967.
În 2 septembrie 1966 s-au încheiat două procese verbale. Primul pentru
constituirea comisiei pentru examenul de admitere în clasa a IX-a, sesiunea
septembrie, la Liceul nr. 1 Beiuş. Numită prin ordinul Comitetului Executiv al
Sfatului Popular Regional Crişana nr. 31356 din 30 august, comisia avea
următoarea componenţă: Preşedinte – Iova Ioan; prof. Grabovschi Maria, l.
română; prof. Terme Florica, la matematică; prof. Bornuz Florian, la istorie. Se
vede că din anul şcolar 1966-1967 au introdus şi istoria la concursul de
admitere în clasa a IX-a.
Al doilea proces verbal tot din 2 septembrie a fost ocazionat de
deschiderea plicului (găsit intact) pentru lucrarea scrisă la l. română la
examenul de admitere. Subiectul:
1. Chipul ţăranului în opera lui Sadoveanu.
2. Delimitaţi propoziţiile în textul de mai jos, arătaţi felul lor şi raportul
dintre ele şi faceţi analiza morfologică şi sintactică a cuvintelor subliniate:
“În sfârşit, toată noaptea cea dinainte de plecare, până s-au revărsat
zorile, m-am frământat cu gândul fel şi chip cum aş putea îndupleca pe mama să
mă ducă mai bine în altă parte”. (I. Creangă – Amintiri din Copilărie)
Lucrarea scrisă a început la ora 9 şi s-au acordat 3 ore.
Acelaşi procedeu a fost urmat şi la matematică în 3 septembrie 1966
pentru deschiderea plicului (găsit intact), cu subiectele constând dintr-o
problemă de geometrie în spaţiu şi un exerciţiu, totul fiind asemănător cu
subiectul din sesiunea iunie.
În 7 septembrie 1966, în prezenţa aceleiaşi comisii s-au definitivat şi s-au
consemnat rezultatele celor 66 de candidaţi prezentaţi la examenul de admitere:
Admişi: 29. Respinşi: 37. Media de intrare cea mai mare a fost 8,66; cea mai mică 6,33.

136
 La consiliul din 12.IX.1966 s-au comunicat măsurile privind deschiderea
anului şcolar: nominalizarea învăţătorilor şi diriginţilor, repartiţia orelor şi a
claselor, diriginţii pentru cursul seral, necesitatea efectuării vizitelor medicale,
aranjarea claselor, planificarea materiei, disciplina în muncă, cercurile pe materii,
folosirea materialului didactic şi a mijloacelor audio-vizuale, activitatea
pionierească, distribuirea manualelor şi sarcinile diriginţilor în ziua deschiderii
anului şcolar etc.
În 20 septembrie 1966 s-a convocat un consiliu pentru comunicări, dintre
care cea mai însemnată şi mai interesantă a fost una legată de sărbătorirea
centenarului George Coşbuc şi cunoaşterea lui de către elevi.
În 30 septembrie 1966 s-a întocmit un proces verbal legat de
reexaminarea unui elev la fizică, în urma căreia acela a fost declarat promovat
cu media 5 (cinci). La aceeaşi dată a avut loc consiliul pedagogic în care a fost
prelucrat planul de muncă al şcolii şi planul comun al organizaţiei UTC şi
pionieri cu cel al şcolii. Se propunea strângerea de către diriginţi a unui fond
pentru excursii în Moldova. Se anunţa participarea claselor a VII-a şi IX-X la
culesul porumbului. Începea să se vadă cum CAP-urile făceau apel la şcoli.
În 7 octombrie 1966 s-a hotărât ca toţi elevii din clasele VII-XI să meargă
la cules de porumb în 8, 9, 10 octombrie 1966. S-a prelucrat HCM 2010/1966 în
legătură cu bursele ce se pot acorda elevilor care nu aveau liceu în localităţile
natale dar aveau note de la 7 în sus şi 9-10 la purtare. Se organiza o excursie la
Ada Kaleh în 21 octombrie contra sumei de 110 lei. S-au comunicat multe alte
sarcini legate de bunul mers al activităţii cadrelor didactice şi elevilor, printre
care una foarte interesantă: Conspectarea până în 1.XI.1966 a Cuvântării rostite de
tov. N. Ceauşescu la deschiderea noului an şcolar.
În 17 octombrie s-au repartizat 76 de burse conform dosarelor prezentate, ţinând
seama de note, de veniturile părinţilor (salar, venit agricol), de mediu TBC, de condiţii
pentru casa de copii, de faptul că nu au liceu în localitatea de domiciliu etc.
În 7 noiembrie 1966 s-a convocat o şedinţă extraordinară a consiliul
pedagogic pentru transmiterea sarcinilor trasate de cercul pedagogic cu
directorii ţinut la data de 4 noiembrie 1966 la Şcoala Generală din Curăţele şi
cele aparţinătoare, Beiuşele şi Pociovelişte, unde s-au constatat deficienţe mari.
Ca urmare a acestor deficienţe s-a cerut profesorilor de matematică de la Liceul
nr. 1 Beiuş să rezolve probleme şi să dea îndrumări practice cadrelor didactice
de matematică necalificate din întregul raion Beiuş. Luni, 7.XI.1966 urma să se
constituie comisia de educaţie fizică pe raion, procurarea materialului didactic,

137
a hărţii RSR. Comandanţii de unităţi de pionieri nu puteau fi plătiţi ca diriginţi,
ei urmând a primi premii speciale. Această hotărâre a dus la diminuarea
salariilor şi apoi a pensiilor celor în cauză. Se cerea prelucrarea cu elevii a
noilor legi de circulaţie. În 20.XI.1966 la Liceul nr. 1 Beiuş urma să se ţină
sesiunea ştiinţifică a subfilialei de filologie şi istorie la care trebuia să participe
toate cadrele didactice calificate la aceste discipline. Se indica şcolilor să ceară
filme de scurt metraj. Alături de acestea s-au trasat multe alte sarcini printre
care şi cele politice, legate de învăţământul politic, de abonamente etc.
În 22 decembrie 1966 dir. adj. Crăciun Ilie a condus consiliul pedagogic
de încheiere a situaţiei la învăţătură şi purtare la sfârşitul trimestrului I al
anului şcolar 1966-1967 la clasele I-IV:
Cl.I.A. Înv. Bărăitaru Maria. Înscrişi 33, plecat 1, clasificaţi 32, promovaţi 26, corigenţi 6;
Cl. I.B. Înv. Dărăban Maria. Înscrişi 30, rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 26, corigenţi 4;
Cl. I.C. Înv. Stelea Petru. Înscrişi 32, plecaţi 1, clasificaţi 31, promovaţi 27, corigenţi 4;
Cl. II.A. Înv. Crăciun Maria. Înscrişi 40, rămaşi 40, clasificaţi 40, promovaţi 35, corigenţi 5;
Cl. II.B. Înv. Răducan Nicolae. Înscrişi 40, clasificaţi 39, neclasif. 1, promovaţi 38, corigenţi 1;
Cl. III.A. Înv. Borz Ioana. Înscrişi 32, rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 30, corigenţi 2;
Cl. III.B. Înv. Kuncsef Vica. Înscrişi 31, venit 1, plecaţi 3, clasificaţi 29, promovaţi 24, corig. 5;
Cl. III.C. Înv. Popeanu Maria. Înscrişi 32, venit 1, rămaşi 33, clasif. 33, promov. 28, corig. 5;
Cl. IV.A. Înv. Pop Veturia. Înscrişi 30, veniţi 3, rămaşi 33, clasif. 33, promovaţi 27, corigenţi 6;
Cl. IV.B. Înv. Grigor Aurelia. Înscrişi 31, venit 1, plecaţi 6, clasif. 26, prom. 23, corigenţi 3;
Cl. IV.C. Înv. Marian Florica. Înscrişi 31, veniţi 3, clasificaţi 34, promovaţi 30, corigenţi 4;
Total cl. I-IV: înscrişi 362, veniţi 9, plecaţi 11, rămaşi 360, clasificaţi 359,
neclasificat 1, promovaţi 314, corigenţi 45.
În 23 decembrie 1966 dir. L. Ramonţian a condus şedinţa consiliului
pedagogic de încheiere a situaţiei la învăţătură şi purtare la sfârşitul
trimestrului I 1966-1967 la clasele V-XI:
Cl. V.A. Dirig. Bercovici Maria. Înscrişi 31, plecaţi 1, rămaşi 30, clasificaţi 29, neclasificaţi 1,
promovaţi 18, corigenţi 11;
Cl. V.B. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscrişi 30, rămaşi 30, promovaţi 20, corigenţi 10;
Cl. V.C. Dirig. Cârstea Maria. Înscrişi 30, rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 24, corigenţi 6;
Cl. V.D. Înscrişi 32, rămaşi 32, clasificaţi 31, neclasificat 1, promovaţi 24, corigenţi 7;
Cl. VI.A. Dirig. Harabagiu Adrian. Înscrişi 31, venit 1, clasificaţi 32, promovaţi 26, corigenţi 6;
Cl. VI.B. Dirig. Mihoc Blaga. Înscrişi 29, clasificaţi 28, neclasificat 1, promovaţi 17, corigenţi 11;
Cl. VI.C. Dirig. Olea Mihai. Înscrişi 32, clasificaţi 32, promovaţi 24, corigenţi 8;
Cl. VII.A. Dirig. Christov Alexandra. Înscrişi 34, clasificaţi 34, promovaţi 19, corigenţi 15;
Cl. VII.B. Dirig. Todor Moise. Înscrişi 33, rămaşi 33, clasificaţi 33, promovaţi 17, corigenţi 16;
Cl. VII.C. Dirig. Olea Viorica. Înscrişi 30, rămaşi 30, clasificați 30, promovaţi 21, corigenţi 9;

138
Cl. VIII.A. Dirig. Lenath Ana. Înscrişi 25, clasificaţi 24, neclasificat 1, promovaţi 17, corig.7;
Cl. VIII.B. Dirig. Deleanu Felicia. Înscrişi 30, clasificaţi 30, promovaţi 13, corigenţi 17;
Cl. VIII.C. Dirig. Ban Florian. Înscrişi 36,plecat 1, rămaşi 35, neclasificat 1, promovaţi 23,
corig.11;
Cl. IX.A. Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 39, rămaşi 39, clasificaţi 39, promovaţi 32, corigenţi 7;
Cl. IX.B. Dirig. Vesa Iulia. Înscrişi 35, rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 28, corigenţi 7;
Cl. IX.C. Dirig. Ille Ioan. Înscrişi 32, rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 28, corigenţi 4;
Cl. IX.D. Dirig. Horj Viorel. Înscrişi 34, rămaşi 34, promovaţi 21, corigenţi 13;
Cl. X. R.A. Dirig. Dalea Traian. Înscrişi 30, rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 23, corigenţi 7;
Cl. X.R.B. Dirig. Harabagiu Maria. Înscrişi 35, plecaţi 2, rămaşi 33, promovaţi 23, corigenţi 10;
Cl. X.U.A. Dirig. Duma S. Constantin. Înscrişi 47, clasificaţi 47, promovaţi 33, corigenţi 14;
Cl. X.U.B. Dirig. Kuncsef Alex. Înscrişi 43, plecat 1, clasificaţi 41, neclasificat 1, promovaţi 19,
corigenţi 22;
Cl. XI.R.A. Dirig. Berinde Iuliu. Înscrişi 35, rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 30, corigenţi 5;
Cl. XI.R.B. Dirig. Ardelean Alexiu. Înscrişi 26, rămaşi 26, clasificaţi 26, promovaţi 17, corig. 9;
Cl. XI. U.A. Dirig. Bercovici Manea. Înscrişi 34, rămaşi 34, promovaţi 25, corigenţi 9;
Cl. XI.U.B. Dirig. Matei Francisc. Înscrişi 38, rămaşi 38, promovaţi 27, corigenţi 11;
Cl. XI.U.C. Dirig. Martinov Milan. Înscrişi 34, rămaşi 34, clasificaţi 34, promovaţi 26, corig. 8;
Situaţia la sfârşitul trimestrului:
Cl. V-VIII: clasificaţi 397, promovaţi 262, corigenţi 135. Procentul corigenţilor 34%.
Cl. IX-XI: clasificaţi 459, promovaţi 332, corigenţi 127. Procentul căzuţilor 28%.
Procesul-verbal încheiat în 12 ianuarie 1967 cu ocazia şedinţei de analiză a
munci pe trimestrul I:
Dir. L. Ramonţian prezintă referatul de analiză a muncii pe trim. I, apoi
planul de muncă pe trim. al II-lea. Kuncsef Alex citeşte planul de muncă al
organizaţiei UTC pe trim. II.
Din discuţii reiese că s-a înfiinţat recent un cabinet metodic a cărui
importanţă este amplu subliniată, preocupare pentru înfiinţarea cabinetelor la
diferite obiecte, dorinţa de a obţine premii la olimpiadele şcolare şi de a scoate o
revistă care va şi apărea într-un prim număr scos cu mijloace proprii în anul 1967,
care va deschide drumul pentru revista “Pagini de ucenicie” începând cu anul
1968. Consiliul pedagogic din 20 ianuarie 1967, a avut la ordinea de zi prelucrarea
instrucţiunilor în legătură cu pregătirea elevilor din clasa a XI-a pentru examenul
de bacalaureat şi transmiterea sarcinilor de la şedinţa cu directorii.
Dir. L. Ramonţian comunică profesorilor că până în 25 aprilie trebuie
parcursă materia. În perioada 26 aprilie - 18 mai urma să recapituleze materia
pentru bacalaureat. La consultaţii, în perioada 30 martie - 6 aprilie urma să se
repete materia anilor precedenţi. Instrucţiunile pentru bacalaureat urmau a fi
139
comunicate şi elevilor.
În 14 februarie s-au prelucrat iarăşi instrucțiunile M.Î. privind
organizarea activităţii şcolare şi pregătirea elevilor la clasa a XI-a pentru
examenul de bacalaureat, sesiunea mai-iunie 1967.
În 17 februarie 1967, în consiliul pedagogic s-a prezentat un referat
privind îndrumarea detaşamentelor de pionieri şi colaborarea cu org. UTC în
sistemul muncii dirigintelui, pe marginea căruia s-au purtat discuţii.
Un scurt proces-verbal 1.III.1967 redă prelucrarea instrucţiunilor
numărul 30839/1967 privind organizarea şi desfăşurarea concursului literar şi a
concursului de artă plastică al pionierilor şi şcolarilor din clasele V-VIII. Ce
complet figurează prin sintagma “al pionierilor şi şcolarilor”, în sensul că s-ar
putea ca printre cei talentaţi şi capabili să participe la acest concurs să se fi
potrivit ca vreunul să nu fi fost făcut pionier, cum s-a întâmplat şi cu
subsemnatul, în 1950, când la şcoala unde eram se forma prima unitate de
pionieri şi când din cauza originii sociale nu figuram pe lista celor propuşi a fi
făcuţi pionieri, deşi eram mult mai bun la învăţătură decât cei mai mulţi care se
aflau pe acea listă, având note mult superioare acelora. Ne spuneau că sunt
făcuţi pionieri cei mai buni elevi. M-am simţit atunci foarte marginalizat şi am
plâns, încât până la urmă m-au trecut pe listă, după ce s-au convins ce nivel
ideologic înalt aveam, pentru că se întâmplase ca sala noastră de clasă şi de
meditaţie pe al cărei coridor plângeam să fie chiar la sfatul popular, unde erau
nişte activişti de partid care mi-au testat nivelul ideologic. Dar eu fiind educat
de acasă să vorbesc de bine regimul, iar nu aşa cum auzeam la ai mei, i-am
impresionat pe activişti.
Continui această diversiune cu o întâmplare din prima copilărie al fiului
meu când se întâmpla destul de des să se întrerupă curentul electric,
Ceauşescu încercând să facă economii prin orice mijloace. Copilul, născut în
1981, auzise, probabil, undeva spunându-se: “ măgarii ăştia au luat iar
curentul”. Întâmplându-ni-se într-una din zile acest lucru a exclamat şi el cu
durere: “măgarii ăştea au luat iar curentul”. Auzindu-l mamă-sa care se temea
că va mai spune propoziţia respectivă şi altundeva şi că ar putea auzi cine nu
trebuia, i-a zis: “Dragule, nu mai spune aşa ceva, pentru că e nevoie de
economii ca să se dezvolte ţara, căci nu se poate face nimic fără economii”. Ei
bine, s-a întâmplat iarăşi să se întrerupă curentul electric şi copilul a alergat la
mamă-sa întrebând-o „Aşa-i mamă, că te bucuri că s-a întrerupt curentul
electric şi poate ţara să facă economii?”

140
 În anii aceia ai deceniului al IX-lea din secolul al XX-lea ne temeam cu
toţii de informatorii securităţii. Printre noi circula ideea (teama) că în toate
instituţiile şi intreprinderile, şi peste tot,erau infiltraţi informatori. Astăzi, însă,
în deceniul al II-lea al secolului al XXI-lea am ajuns din nou în acea situaţie,
căci se vorbeşte tot mai mult de cele mai performante tehnici de ascultare a
telefoanelor, încât nu mai e nevoie de infiltrarea unor informatori ca atunci, illo
tempore, când bănuiam pe vecinul ca fiind unul dintre ei. Acum fiecare
membru al familiei are măcar un telefon mobil, în afară de cel fix, aşa încât ne
temem tot mai mult că suntem urmăriţi în orice moment. Deci, nimic nou sub
Soare, încât cronicarul era îndreptăţit să exclame cu durere că bietul om se află
sub cârma vremurilor. Iată cum tehnica modernă, telefonul mobil sau fix,
televizorul, radioul, etc., în loc să rămână la scopul lor iniţial de a-l ajuta pe om,
au devenit duşmani ai omului, în loc săi facă bine îi fac rău asemenea celui
răufăcător de care vorbeşte Biblia. Descriu acestea în această monografie-eseu
pentru a mijloci generaţiilor tinere de azi şi celor care vor veni cunoaşterea lor.
Perioadei de care ne ocupăm îi era caracteristică şedinţomania. Drept
dovadă, la numai câteva zile, în 6 martie 1967, apoi în 13 martie vor fi fost
convocate alte şedinţe de consiliu pedagogic.
În 6 martie, tema a fost comunicări legate de activitatea şcolară. În faţa
consiliului pedagogic au fost expuse unele probleme privitoare la
învăţământul seral dintr-un articol publicat în ziarul „Crişana”. În acel articol s-
a combătut superficialitatea cadrelor didactice în notarea absenţelor faţă de elevii de
la cursul seral, subliniindu-se modul fraudulos în care unii elevi şi-au procurat
motivări. Apoi, unor profesori li se reproşa că nu notează în conformitate cu normele
didactice în vigoare.
În legătură cu protecţia muncii se cerea diriginţilor să prelucreze elevilor
ce accidente pot avea loc în şcoală mai cu seamă în laboratoare sau ateliere.
Colaborarea tuturor factorilor în vederea asigurării unităţii de cerinţe –
s-a discutat de asemenea. S-au enumerat nişte obiective: formarea unei
atitudini de dragoste faţă de muncă, de respect şi preţuire faţă de tradiţiile
înaintate ale poporului, de respect faţă de oamenii muncii şi, desigur, de
dragoste faţă de patrie şi partid. Mijloace de realizare: orele de dirigenţie,
activităţile în afară de clasa şi şcoală, lectoratele cu părinţii.
Etape de desfăşurare ale acțiunii: 5.III.-31.V: Prin conlucrare între
diriginţi şi profesori; cunoaşterea elevului şi caracterizarea psihologică;
găsirea unor noi căi şi procedee de prevenire a lipsurilor şi ridicarea calităţii

141
muncii, notare ritmică, apreciere justă, interasistenţe, sprijinirea elevilor slabi,
stimularea celor buni, vizite la domiciliu; dezvoltarea şi întărirea atitudinii
conştiente faţă de muncă; deprinderi de comportare civilizată, activitatea
metodică, artistică, excursii, confecţionare de material didactic, întâlniri cu
personalităţi; profesorii să prezinte metodele şi procedeele noi aplicate la
materia lor, cum le-au aplicat, ce rezultate au obţinut şi care sunt cele mai bune
de generalizat.
Dincolo de limbajul de lemn specific, unele obiective, şi mijloace de
realizare pot fi considerate pertinente.
Şedinţa din 13 martie 1967, de care amintim a avut la ordinea de zi prelucrarea
instrucțiunilor MÎ nr. 7136/1967 privind transferările şi numirile personalului didactic şi
comunicări de sarcini de la şedinţa cu directorii din 11 şi 12 martie 1967 .
Se arată că Buletinul oficial cu posturile şi catedrele vacante se află la
dispoziţia cadrelor didactice din şcoală.
Se comunică numele membrilor comisiei pentru concursul literar,
sarcinile conducătorilor org. UTC şi de pionieri pentru vacanţă etc. În acest
proces-verbal sunt consemnate numele celor de 47 cadre didactice prezente.
Procesul verbal datat 21 martie 1967 s-a redactat cu ocazia consiliului
pedagogic de încheiere a situaţiei la învăţătură şi purtare la sfârşitul
trimestrului II 1966-1967 la clasele I-IV şi V-XI.
Dir. adj. Ilie Crăciun dă cuvântul învăţătorilor și diriginților:
Cl. I. A: Înv. Bărăitaru Maria. Înscrişi 32; plecat 1; rămaşi 31; clasificaţi 31; promovaţi 23;
corigenţi 8.
Cl. I. B: Înv. Dărăban Maria. Înscrişi 30; venit 1; plecat 1 ; rămaşi 30; promov. 25; corigenţi 5.
Cl. I. C: Înv. Stelea Petru. Înscrişi 31; venit 1; plecat 1; clasificaţi 31; promovaţi 29; corigenţi 2.
Cl. II. A: Înv. Crăciun Maria. Înscrişi 40; venit 1; plecat 1; clasif. 40; promovaţi 37; corigenţi 3.
Cl. II. B: Înv. Răducan Nicolae. Înscrişi 40; venit 1; clasificaţi 41; promovaţi 37; corigenţi 4.
Cl. III. A: Înv. Borz Ioana. Înscrişi 32; plecaţi 2; clasificaţi 30; promovaţi 26; corigenţi 4.
Cl. III. B: Înv. Kuncsef Vica. Înscrişi 29: rămaşi 29; clasificaţi 29; promovaţi 26; corigenţi 3.
Cl. III. C: Înv. Popeanu Maria. Înscrişi 33; rămaşi 33: clasificaţi 33: promovaţi 30; corigenţi 3.
Cl. IV. A: Înv. Pop Veturia. Înscrişi 33; venit 1; plecat 1; clasificaţi 33; promovaţi 28; corig.5.
Cl. IV. B: Înv. Gligor Aurelia. Înscrişi 26; rămaşi 26; clasificaţi 26; promovaţi 22; corigenţi 4.
Cl. IV. C: Înv. Marian Florica. Înscrişi 34; venit 1; clasificaţi 35 ; promovaţi 30; corigenţi 5.
Cl. V. A: Diriginte Bercovici Maria. Înscrişi 30: venit 1; plecat 1; rămaşi 30; clasificaţi 28;
neclasificaţi 2; promovaţi 20; corigenţi 8.
Cl. V. B: Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscrişi30; venit1; plecat1; rămaşi 30, clasificaţi 30;
promovaţi 22; corigenţi8.
Cl. V. C: Diriginte Cârstea Maria. Înscrişi 30: rămaşi 30; clasificaţi 30;promovaţi 26; corigenţi 4.
142
Cl. V. D: Înscrişi 32; rămaşi 32; clasificaţi 32; promovaţi 25; corigenţi 7.
Cl. VI. A: Diriginte Harabagiu Adrian. Înscrişi 32: clasificaţi 32; promovaţi 27; corigenţi 5.
Cl. VI. B: Diriginte Mihoc Blaga. Înscrişi 28: rămaşi 28; promovaţi 15; corigenţi 13.
Cl. VI. C: Diriginte Olea Mihai. Înscrişi 32; neclasificat 1; promovaţi 22: corigenţi 9.
Cl. VII. A: Diriginte Christov Alexandra. Înscrişi 34: clasificaţi 34; promovaţi 18; corigenţi 16.
Cl. VII. B: Diriginte Todor Moise. Înscrişi 33: venit 1; clasificaţi 34; promovaţi 24; corigenţi 10.
Cl. VII. C: Diriginte Olea Viorica. Înscrişi 30; clasificaţi 30: promovaţi 20: corigenţi 10.
Cl. VIII. A: Diriginte Lenath Ana. Înscrişi 24; clasificaţi 24: promovaţi 17; corigenţi 7.
Cl. VIII. B: Diriginte Deleanu Felicia. Înscrişi 30; neclasificaţi 1; promovaţi 15; corigenţi 14.
Cl. VIII. C: Diriginte Ban Florian. Înscrişi 35: Veniţi 2; clasificaţi 37; promovaţi 26; corigenţi 11.
Cl. IX. A: Diriginte Tudor Dumitru. Înscrişi 39; clasificaţi 39; promovaţi 26; corigenţi 13.
Cl. IX. B: Diriginte Vesa Iulia. Înscrişi 35; rămaşi 35; clasificaţi 35; promovaţi 29: corigenţi 6.
Cl. IX. C: Diriginte Ile Ioan. Înscrişi 32: venit 1; rămaşi 33; promovaţi 27; corigenţi 6.
Cl. IX. D: Diriginte Horj Viorel. Înscrişi 34: venit 1; clasificaţi 35: promovaţi 31; corigenţi 4.
Cl. X. R. A: Diriginte Dalea Traian. Înscrişi 30: rămaşi 30; promovaţi 20; corigenţi 10.
Cl. X. R. B: Diriginte Harabagiu Maria. Înscrişi 33: clasificaţi 33; promovaţi 26: corigenţi 7.
Cl. X. U. A: Diriginte Duma S. Constantin. Înscrişi 47: clasificaţi 47; promovaţi 33; corigenţi 14.
Cl. X. U. B: Diriginte Kuncsef Alex. Înscrişi 42: plecat 1; clasificaţi 41; promovaţi 23; corig. 18.
Cl. XI. R. A: Diriginte Berinde Iuliu. Înscrişi 35: clasificaţi 35; promovaţi 31; corigenţi 4.
Cl. XI. R. B: Diriginte Ardelean Alexiu. Înscrişi 26; rămaşi 26; promovaţi 18: corigenţi 8.
Cl. XI. U. A: Dirig. Bercovici Manea. Înscrişi 34; plecat 1; clasif. 33: prom. 25; corig. 8.
Cl. XI. U. B: Dirig. Matei Francisc. Înscrişi 39; plecat 1; promovaţi 25; corigenţi 13.
Cl. XI. U. C: Diriginte Martinov Milan. Înscrişi 34: clasificaţi 34; promovaţi 25; corigenţi 9.
În final, aflăm că trebuie trimise la secţia de învăţământ caietele
diriginţilor cu planurile de lecţii şi caietul de observaţii, că ţara noastră trebuia
să participe la expoziţia artelor plastice şi că la acea expoziţie trebuia să
participe toate şcolile din ţară, că elevii trebuie să semneze ca în 30 martie să fie
prezenţi la şcoală.
Şedinţa consiliului pedagogic din 10 aprilie 1967 a avut la ordinea de zi:
1. Analiza situaţiei la învăţătură şi purtare a elevilor pe trimestrul II.
2. Discuţii şi întrebări.
3. Sarcini şcolare ce revin pe trimestrul III.
Dir. liceului face analiza pe comisii metodice. Sunt trasate sarcini pentru
trimestrul III, multe dintre ele referindu-se la clasa a XI-a, despre care aflăm că
termina cursurile în 24 aprilie. Se insista asupra desfăşurării recapitulării materiei la
această clasă. Obiectivul principal rămânea, desigur, educaţia comunistă a elevilor.
Tema consiliului pedagogic din 17 aprilie 1967 a fost – Excursii şi tabere –
în 1967. Mai întâi se comunică responsabilii sau conducătorii acestora pe clase.

143
Apoi se comunică localităţile în care vor merge elevii de la Liceul nr. 1 Beiuş:
Moneasa, Dezna, Nucet, Herculane, Maciora (Banat), Năvodari. În dreptul
fiecărei localităţi sunt menţionate datele şi preţul de plătit: 69 lei, 138 lei, 310.50
lei (pentru Năvodari).
Într-adevăr, cursurile pentru clasa a XI-a s-au încheiat în 24 aprilie 1967
pentru că în consiliul din 26 aprilie se consemna încheierea situaţiei la
învăţătură a elevilor clasei a XI-a la sfârşitul anului şcolar 1966-1967. Probabil
din acest motiv se cerea elevilor semnătura că vor fi prezenţi la şcoală în 30
martie. Diriginţii au prezentat situaţia pe clase:
Cl. XI R A: Diriginte Berinde Iuliu; Rămaşi 35; Clasificaţi 35; Promovaţi 32; Corigenţi 3.
Cl. XI R B: Diriginte Ardelean Alexiu; Rămaşi 26; Clasificaţi 26; Promovaţi 24; Corig. 2.
Cl. XI U A: Diriginte Bercovici Manea; Rămaşi 33; Clasificaţi 33; Promovaţi 31; Corig. 2.
Cl. XI U B: Diriginte Matei Francisc; Rămaşi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 33; Corigenţi 5.
Cl. XI U C: Diriginte Martinov Milan; Rămaşi 34; Clasificaţi 34; Promovaţi 30; Corig. 4.
Total: Rămaşi: 166; Promovaţi: 150; Corigenţi: 16: la un obiect: 9; la două
obiecte: 7.
Se dau indicaţii ca schiţele de lecţii şi planificările să se facă pe teme.
În anul şcolar 1966-1967 a absolvit liceul ultima promoţie cu 11 clase.
Anul şcolar următor, 1967,1968, va fi unul fără absolvenţi de liceu. În
învăţământul superior, însă, s-a organizat concurs de admitere la care s-au
prezentat absolvenţii de liceu care n-au reuşit în anii anteriori.
În consiliul pedagogic din 4.V.1967 s-au prelucrat mai multe ordine sau
hotărâri: Ordinul MÎ 45796 referitor la cunoaşterea şi popularizarea realizărilor
contemporane, Ordinul nr. 4398 al secţiei de învăţământ privind sărbătorirea
zilei de 9 mai, Hotărârea nr. 4213 în legătură cu colectarea şi predarea la DCA a
hârtiilor, Instrucţiunile M.Î 37322 privind salarizarea orelor la învăţământul
seral şi la şcolile de cultură generală. S-a aprobat ca personalului didactic aflat
în această situaţie să i se plătească salarul tarifar.
Abia în 18 mai s-a ţinut consiliul pedagogic în care s-a discutat situaţia
la purtare a elevilor din clasa a XI-a. În toate cele 5 clase au fost elevi cărora li s-
a scăzut nota la purtare .
În consiliul pedagogic din 26 mai 1967, diriginţii claselor a VIII-a au prezentat
situaţia la învăţătură şi purtare a elevilor la sfârşitul anului şcolar 1966-1967:
Cl. VIII A: Diriginte Lenath Ana; Rămaşi 24; Neclasificat 1; Promovaţi 19; Corig.4
Cl. VIII B: Diriginte Deleanu Felicia; Rămaşi 30; Clasificaţi 29; Prom. 15; Corigenţi 11;
Repetenţi 3.
Cl. VIII C: Diriginte Ban Florian; Rămaşi 37; Promovaţi 32; Corigenţi 4; Repetent 1.
144
 În continuare sunt consemnate discuţiile şi propunerile privind
disciplina elevilor din clasa a VIII-a, dar şi a altor elevi din clasele IX-X. Cei
care au călcat regulamentul şcolar au fost sancţionaţi chiar cu eliminarea pe 3
zile şi scăderea notei la purtare.
În perioada aceea o parte din profesorii Liceului nr. 1 Beiuş erau plecaţi
la examenul de bacalaureat la diferite şcoli.110
În 30 mai 1967, procesul verbal luat în şedinţa consiliului pedagogic
prezintă încheierea situaţiei la învăţătură a elevilor din clasele I-IV la sfârşitul
anului şcolar 1966-1967.111
Învăţătorii au prezentat situaţia elevilor:
Cl. I A: Înv. Bărăitaru Maria; Rămaşi 31; Clasificaţi 31; Promovaţi 27; Repetenţi 4.
Cl. I B: Înv. Dărăban Maria; Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 27; Repetenţi 3.
Cl. I C: Înv. Stelea Petru; Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 29; Repetent 1.
Cl. II A: Înv. Crăciun Maria; Rămaşi 40; Clasificaţi 40; Promovaţi 38; Repetenţi 2.
Cl. II B: Înv. Răducan Nicolae; Rămaşi 41; Clasificaţi 41; Promovaţi 37; Repetenţi 4.
Cl. III A: Înv. Borz Ioana; Rămaşi 30; Clasificaţi 29; Neclasificat 1; Promovaţi 27; Repetenţi 2.
Cl. III B: Înv. Kuncsef Vica; Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 29; Repetent 1.
Cl. III C: Înv. Popeanu Maria; Rămaşi 33; Clasificaţi 33; Promovaţi 31; Repetenţi 2.
Cl. IV A: Înv. Pop Veturia; Rămaşi 33; Clasificaţi 33; Promovaţi 28; Corigenţi 4; Repetent 1.
Cl. IV B: Înv. Gligor Aurelia; Rămaşi 25; Clasificaţi 25; Promovaţi 22; Corigenţi 2; Repetent 1.
Cl. IV C: Înv. Marian Florica; Rămaşi 36; Clasificaţi 36; Promovaţi 34; Repetenţi 2.
În continuare sunt prezentaţi premianţii şi elevii cu nota scăzută la purtare.
Cl. I Premiul I: Berindan Smaranda 10, Gligor Marian 10, Moş Dan 10, Paşca Camelia 10, Ştef
Livia 10, Timofticiuc Lidia 10, Vlăduţ Veronica 10; Premiul II: Ştef Aurelia 9,76,
Gavra Nicolae 9,76; Premiul III: Munteanu Elena 9,71, Valcovschi Ladislau 9,71
Cl. I B Premiul I: Nan Georgeta 10, Popa Liviu 10, Vekoni Anica 10, Tocuţ Florica 10; Premiul
II: Sala Ludovic 9,90, Bochiş Mircea 9,90, Olah Ghizela 9,90, Rusu Mariana 9,90,
Lucan Doru 9,90; Premiul III: Khistan Gheorghe 9,85, Balaci Mirela 9,85, Marton
Emilia 9,85.
Cl. I C Premiul I: Avram Loreta 10, Cornea Felicia 10, Crăciun Geta 10, Popa Felicia 10, Ţenţ
Nisa 10; Premiul II: Liber Cornelia 9,85, Ille Lidia 9,85; Premiul III: Lobonţ Ioan 9,57,
Vlaş Marian 9,57
Cl. II A: Premiul I: Pop Mirela 10, Romocia Maria 10, Ungur Adrian 10; Premiul II: Petrugan
Delia 9,95, Mihailovici Cilia 9,95, Cocoş Georgeta 9,95; Premiul III: Foghiş Lucia 9,83,
Boţa Camelia 9,83, Popa Ilanka 9,83.
Cl. III. B: Premiul I: Craciuc Daniela: 9,95, Halasz Edita: 9,95, Mali Elisabeta: 9,95, Nicolae

110A.C.N “SV”, II/14, Procese-verbale: 29.VI.1966 – 26.V.1967

111vezi ACN “ S.V.”, II/14. Registru. Procese-verbale. 30.V.1967-21.III.1968. Este primul proces
verbal dintr-un alt registru care cuprinde perioada 30.V.1967 – 21.III.1968
145
 Viorica: 9,95, Stănescu Rodica: 9,95, Vesa Hortenzia: 9,95; Premiul II: Benedek Eva:
9,87, Boţa Marcel: 9,87, Moş Cornelia: 9,87, Matei Camelia: 9,87, Mihoc Voichiţa: 9,87;
Premiul III: Herman Lia: 9,54, Cadar Ioan: 9,54, Matiu Adrian: 9,54, Pantea Voichiţa:
9,54.
Cl. III. A: Premiul I: Bărăitaru Mariana: 10, Moglan Adriana: 10; Premiul II: Nichita Silvia:
9,96, Oprea Dorina: 9,96, Sava Georgeta: 9,96, Timofticiuc Leana: 9,96; Premiul III:
Drăgoi Mărioara: 9,82.
Cl. III. B: Premiul I: Laza Florica: 9,88, Mihuţa Geta: 9,88; Premiul II: Dărăban Carmen: 9,74,
Monenciu Mircea: 9,74; Premiul III: Iavni Luminiţa: 9,47, Ceki Irina: 9,47.
Cl. III. C: Premiul I: Fellea Ioan: 9,96, Leucea Marcela: 9,96; Premiul II: Suciu Viorica: 9,88;
Premiul III: Munteanu Liviu: 9,66, Memetea Maria: 9,66.
Cl. IV. A: Premiul I: Antal Elisabeta: 9,93, Cogălniceanu Elena: 9,93; Premiul II: Creţu
Constanţa: 9,78; Premiul III: Grigoraş Ioan: 9,54, Laza Doru: 9,54, Ţiţ Viorica: 9,54,
Doble Delia: 9,54.
Cl. IV. B: Premiul I: Lunca Mihaela: 9,84, Teaha Claudia: 9,84, Ungur Dorel: 9,84; Premiul II:
Tripe Ionaş: 9,57; Premiul III: Boloş Mircea: 9,42, Micloş Cornel: 9,42;
Cl. IV. C: Premiul I: Tusz Rodica: 10, Ungureanu Eugenia: 10; Premiul II: Preda Rodica: 9,93;
Premiul III: Orz Lucia: 9,84.
În 2 iunie 1967 a fost un consiliu pedagogic în care s-au discutat mai mult
sarcinile comandanţilor detaşamentelor de pionieri şi alte sarcini specifice
finalului de an şcolar.
Încheierea situaţiei la învăţătură din clasele V-VII şi IX-X la sfârşitul
anului şcolar 1966-1967 a fost consemnată în procesul verbal din 14 iunie 1967
când diriginţii au prezentat situaţia claselor:
Cl. V. A: Diriginte Bercovici Maria. Rămaşi 31; clasificaţi 31; prom. 22; corigenţi 5; repetenţi 4.
Cl. V. B: Diriginte Nenciulescu Georgina. Rămaşi 30: clasificaţi 30; promovaţi 23; corigenţi 5;
repetenţi 2.
Cl. V. C: Diriginte Cârstea Maria. Rămaşi 30: clasificaţi 30; promovaţi 27; corig. 1: repetenţi 2.
Cl. V. D: Rămaşi 32: clasificaţi 32: promovaţi 26; corigenţi 4; repetenţi 2.
Cl. VI. A: Diriginte Harabagiu Adrian. Rămaşi 32: clasificaţi 32: promovaţi 27; corigenţi 5.
Cl. VI. B: Diriginte Mihoc Blaga. Rămaşi 27; clasificaţi 27; promovaţi 16; corig. 9; repetenţi 2.
Cl. VI. C: Diriginte Olea Mihai. Rămaşi 32: clasificaţi 32; promovaţi 20; corigenţi 12.
Cl. VII. A: Diriginte Christov Alexandra. Rămaşi 34; clasificaţi 34; promovaţi 20; corigenţi 12:
repetenţi 2.
Cl. VII. B: Diriginte Todor Moise. Rămaşi 34; clasificaţi 34; promovaţi 24; corig. 5; repetenţi 5.
Cl. VII. C: Diriginte Olea Viorica. Rămaşi 31; clasificaţi 31; promovaţi 22; corig. 6: repetenţi 3.
Cl. IX. A: Diriginte Tudor Dumitru. Rămaşi 39; clasificaţi 39: promovaţi 32; corig.6; repetent 1.
Cl. IX. B: Diriginte Vesa Iulia. Rămaşi 35: clasificaţi 35 ; promovaţi 31; corigenţi 4.
Cl. IX. C: Diriginte Ille Ioan. Rămaşi 33: clasificaţi 33: promovaţi 30: corigenţi 2; repetent 1.
Cl. IX. D: Diriginte Horj Viorel. Rămaşi 35; clasificaţi 35: promovaţi 34; corigenţi 1.
Cl. X. R. A: Diriginte Dalea Traian. Rămaşi 30: clasificaţi 30; promovaţi 24; corigenţi 6.
Cl. X. R. B: Diriginte Harabagiu Maria. Rămaşi 33: clasificaţi 33: promovaţi 25; corigenţi 8.

146
Cl. X. U. A: Diriginte Duma S. Constantin. Rămaşi 47, clasificaţi 47, promovaţi 34, corig. 13.
Cl. X. U. B: Diriginte Kuncsef Alexandru. Rămaşi 41: clasificaţi 41 ; promovaţi 27; corig. 9:
repetenţi 5.
În continuare se propune scăderea notei la purtare unor elevi din clasele a VI-a
B, a VII-a C, a IX-a A, a X-a U. A, a X. U. B. Apoi sunt înregistraţi premianţii pe clase:
Cl. V.A.: Premiul I: Böttger Octavian: 9,62; II Balint Elena: 9,55; III Cornea Monica: 9,36;
Cl.V.B: Premiul I: Gavra Marioara: 9,69; II Blaj Ioan: 9,63; III Lupea Valentin: 9,40
Cl.V.C: Premiul I Ciolac Irina: 9,91, Hinţ Victor: 9,91; II Gavra Ioan: 9,52; III Stănoiu Angela: 9,49;
Cl.V.D: Premiul I: Bâra Vasile: 9,91; II Olah Carol: 9,35; III Aron Mariana: 8,86;
Cl.VI.A: Premiul I: Clepce Ştefan: 9,63; II Găluşcă Vladimir: 9,60; III Ghilea Lucian: 9,49;
Cl. VI.B: Premiul I: Bodeanu Matilda: 9,55; II Ţârcovnicu Elena: 9,13; III Faur Maria 8,88;
Cl.VI.C: Premiul I: Jurj Maria: 9,97; II Mândru Maria: 9,38; III Meze Emilia: 9,13;
Cl.VII.A: Premiul I: Toma Aurel: 9,56; II Orz Octavian: 9,02; III Gabor Vasile: 8,58;
Cl. VII.B: Premiul I: Ardelean Adrian: 10; II Pantea Valeriu: 8,67; III Ştier Elisabeta: 8,38;
Cl.VII.C: Premiul I: Găluşcă Adela: 9,74; II Hălbac Gheorghina: 9,71; III Deac Georgeta: 9,43;
Cl. IX.A: Premiul I: Grigoraş Aurel: 9,68; II Ile Ioan: 9,67; III Pogor Elena: 9,36;
Cl.IX.B: Premiul I: Creţu Traian: 9,57; II Popa Ioan: 9,24; III Galea Ioan: 8,94;
Cl.IX.C: Premiul I: Vidican Mihai: 9,68; II Muşet Dan: 9,56; Munteanu Rodica: 9,48;
Cl.IX.D: Premiul I: Mândru Constantin: 9,80; II Petrugan Ioan: 9,46; III Popa Pavel: 9,20;
Cl.X.R.A: Premiul I: Driha Ana: 9,64; II Crăciun Liviu: 9,40; III Petruţ Aurel: 8,71;
Cl.X.R.B: Premiul I: Ionuţiu Stelian: 9,21; II Sferle Miron: 9,02; III Horge Florica: 8, 49;
Cl.X. U.A: Premiul I: -; II Tempeanu Vanda: 8,86; III Tiriteu Floare: 8,75, Mihoc Marioara: 8,75;
Cl. X.U.B: Premiul I: Prada Maria: 9,08; II Petruţ Viorica: 8,50; III Florea Ban Elisabeta: 9,44;
Şedinţa consiliului pedagogic continua cu unele comunicări în legătură cu
sfârşitul anului şcolar. Se pune un accent deosebit pe excursiile ştiinţifice şi
distractive-cu autocar ONT 489 lei, cu IRTA 353 lei.
- Se cerea colectarea de plante medicinale şi borcane;
- Comisiile de la fără frecvenţă începeau activitatea în 16.VI. ora 08:00,
cele pentru admitere trebuiau să fie în şcoală la ora 12:00, aceeaşi dată;
- S-au anunţat toate cursurile de perfecţionare de la cele centrale la cele
regionale şi locale, cu nominalizarea profesorilor participanţi;
- Organizarea vacanţei pentru elevi şi multe alte sarcini.
În 17 iunie 1967 orele 08:30 s-au încheiat 2 procese-verbale în cele 2
comisii de admitere de la Liceul nr. 1 Beiuş, a căror componenţă a fost aprobată
de secţiunea de învăţământ a Sfatului Popular al Regiuni Crişana, după
comunicarea celor 2 preşedinţi – Silvia Cureş la comisia nr. 1 şi Ioan Nedin la
comisia nr. 2. Iată componenţa celor 2 comisii:
Comisia nr. 1: Stan Aurel prof. examinator la L. română, Fuciu Dumitru, prof
examinator la matematică, Bărăianu Teodor prof. examinator la istorie. Comisia nr.
2: Talhoş Filofteia, prof. examinator la l. română, Ţugui Vasile, prof. examinator la

147
matematică, Arsenescu Coralia, prof. examinator la istorie.
Verificând plicul cu subiectul de la l. română şi constatând că era intact,
ambele comisii au procedat la deschiderea lui aflând următorul subiect:
1. Sentimentul dragostei faţă de patrie şi partid oglindit în operele
studiate.
2. Delimitaţi propoziţiile din textul de mai jos, arătaţi felul lor şi raportul
dintre ele şi faceţi analiza morfologică şi sintactică a cuvintelor subliniate:
“Cu toate că Niculae dăduse toată ziua cu furca la spatele maşinii când se
făcu linişte deplină peste sat el deschise din nou ochii şi, ca şi data trecută, când se
hotărâse plecarea lui Achim la Bucureşti, bucuria îi lua cu mâna oboseala şi
rămase treaz”.
Acelaşi procedeu este urmat de aceleaşi comisii în 18 iunie 1967 orele 08:30 când
s-a deschis plicul la matematică şi s-a aflat subiectul: o problemă de geometrie în spaţiu
şi un exerciţiu de aritmetică cu ordinea operaţiilor care verifica deprinderile de calcul cu
fracţii ordinare şi zecimale ale elevilor.
Definitivarea rezultatelor obţinute la concursul de admitere în clasa a IX-a
sesiunea iunie 1967 s-a făcut probabil la o săptămână după ultima probă scrisă, să
presupunem cam prin 25 iunie 1967, deoarece amândouă comisiile au omis să
scrie data proceselor-verbale.
Aceste comisii în aceeaşi componenţă au constat pe baza lucrărilor scrise şi a
notelor obţinute la proba orală următoarele rezultate, consemnate în cele 2
procese-verbale încheiate cu nume şi prenume, precum şi cu notele trecute în
dreptul lor la cele 3 obiecte –română, matematica, istorie – la scris şi la oral. Noi
vom prezenta, însă rezultatele numeric.
La concursul de admitere, prima comisie a examinat: 79 de candidaţi:
Admişi: 54; Respinşi: 25; Media cea mai Mare: 9,50; Media minimă de intrare: 5,33.
Comisia a II-a a examinat 80 de candidaţi: Admişi: 51; Respinşi 29; Media maximă: 9,66;
Media minimă: 5,33.
În 17 august 1967 s-a definitivat situaţia la examenul de corigenţă a elevilor
din clasa a XI-a. Toţi cei 17 elevi prezentaţi au fost promovaţi. În 28 august 1967 s-a
definitivat situaţia la examenul de corigenţă la clasa a VIII-a şi a IX-a. La clasa a
VIII-a s-au prezentat 19 elevi. Promovaţi 17; Repetenţi: 2. La clasa a IX-a au
promovat toţi cei 13 elevi prezentaţi.112 În 31 august 1967 se încheia anul școlar
1966 /1967 și termina ultima promoție cu 11 clase.

112 Ibidem
148
 CAPITOLUL 5.
ETAPA DE TRANZIȚIE DE LA 11 LA 12 CLASE CARE
CUPRINDE ȘI SĂRBĂTOAREA DE 140 ANI DE LA
FONDAREA LICEULUI.

Anul școlar 1967-1968

Sesiunea de toamnă a concursului de admitere a început în 1 septembrie
1967, când preşedinta Silvia Cureş a comunicat componenţa comisiei aprobată
de secţiunea de învăţământ a Sfatului Popular al Regiuni Crişana, după cum
urmează: Petru Grigor, prof. la l. română, Ioan Cojocaru, prof. examinator la
matematică, Nicolae Bocu, prof. examinator la istorie.
Verificându-se plicul cu subiectele şi constatându-se că este intact, s-a
procedat la deschiderea şi extragerea următorului subiect:
1. Viaţa şi tradiţiile poporului roman oglindite în Baltagul de M.
Sadoveanu.
2. Delimitaţi propoziţiile din textul de mai jos, arătaţi felul lor şi raportul
dintre ele şi faceţi analiza morfologică şi sintactica a cuvintelor subliniate:
“Făcea foc, mătura în casă, spăla vasele, căra apă şi aducea iar coşurile
acasă când se însera şi atunci mă duceam şi eu să-i ajut, pentru că îmi plăcea să
port coşul cu peşte şi peştele mirosea frumos.” Budulea Taichii de I. Slavici
În aceeaşi componenţă şi procedând la fel, comisia de admitere a deschis în 2
septembrie plicul la matematică, extrăgând subiectul care consta dintr-o problemă
de geometrie în spaţiu şi un exerciţiu cu ordinea operaţiilor care verifica
deprinderile de calcul cu fracţii ordinare şi zecimale, ca și cele din alte sesiuni.
Definitivarea rezultatelor obţinute a fost realizată de aceeaşi comisie în 6
septembrie 1967, constatându-se, pe baza lucrărilor scrise şi a notelor obţinute
la probele orale, următoarele rezultate, cuprinse şi sistematizate într-un tabel
nominal, dar pe care noi le exprimăm numeric. Au fost examinaţi 79 de
candidaţi. Admişi: 46. Respinşi: 33; Media maximă: 8; Media minimă: 5,33.
Un proces-verbal din 6.IX. 1967 a fost încheiat cu ocazia distribuirii
programelor şcolare sub semnătură. Din aceeaşi dată găsim alt proces-verbal
ocazionat de definitivarea situaţiei la examenul de corigenţă, sesiunea
septembrie, la clasele IV-VII şi clasa a X-a. Situaţia pe clase:
Cl.IV: Prezentaţi: 6 elevi; promovaţi: 5; repetent 1;
Cl.V: Prezentaţi: 16 elevi; promovaţi: 13; repetenţi: 3;
Cl.VI: Prezentaţi: 26 elevi; promovaţi: 24; repetenţi: 2;

149
Cl.VII: Prezentaţi 23 elevi; promovaţi: 21; repetenţi: 2;
Cl.X: Prezentaţi 36 elevi; promovaţi: 36;
Pentru clasa a VII-a s-a mai prezentat o elevă cu aprobarea Secţiei
Regionale de Învățământ. Ea a fost de asemenea, promovată.
În consiliul pedagogic din 7 septembrie 1967 se anunţă pentru prima dată
pregătirea pentru împlinirea a 140 de ani de al înfiinţarea liceului, eveniment care a fost
sărbătorit cu mare fast în octombrie 1968 (1828-1968), dar asupra acestui eveniment
vom reveni. Tot atunci s-au anunţat consfătuirile cadrelor didactice pentru 11
septembrie, dar şi alte sarcini pentru începutul anului şcolar.
Consiliul pedagogic din 13 septembrie a fost destinat comunicărilor. Iată
câteva: repartizarea diriginţilor pe clase, repartiţia de ore, alte comunicări de la
şedinţa cu directorii. Mare parte a discuţiilor a fost consacrată unui conflict
care se pare că a izbucnit la consfătuiri între doi profesori tineri – Viorel Faur şi
Prada şi cei mai în vârstă, unul dintre aceştia fiind Nicolae Anastasiu care ar fi
fost ţinta celor doi.
Procesul-verbal din 14 septembrie 1967 a fost încheiat cu ocazia
reexaminării a doi elevi la limba română. Ambii au fost promovaţi de către
comisia din care au făcut parte L. Ramonţian, F. Deleanu şi Viorica Olea.
În 22 septembrie 1967, consiliul pedagogic a avut următoarea ordine de
zi. 1. Aprobarea planului general de muncă al şcolii pe anul şcolar 1967-1968; 2.
Aprobarea planului de muncă al organizaţiei UTC şi al unităţii de pionieri; 3.
Comunicări de la şedinţa cu directorii.
Planul şi discuţiile au evidenţiat necesitatea filmului didactic, a cabinetului
de geografie şi a tipăririi revistei şi anuarului şcolii. De fapt, şcoala noastră are o
valoroasă tradiţiei privind tipărirea anuarelor. În epoca comunismului nu se punea
problema aceasta pentru prima dată, cum am văzut.
În 25 septembrie a avut loc o altă reexaminare la română şi matematică a
unei eleve de clasa a VII-a care n-a reuşit să obţină note de trecere la niciunul
din cele două obiecte.
Aniversarea a 140 de ani de la înfiinţarea liceului preocupa tot mai mult
întregul corp profesoral al acestuia. Aşa se explică faptul că în şedinţa din 16
octombrie 1967 se cereau propuneri pentru stabilirea planului de muncă în acest
scop. La solicitarea dir. L. Ramonţian, profesorii vin cu câteva propuneri. Mihai
Olea îşi propunea să facă o lucrare asupra dezvoltării învăţământului matematic în
această şcoală. Nu o va reuşi pentru a 140-a aniversare ci pentru cea de a 150-a.
Maria Harabagiu propunea îmbunătăţirea cabinetului de ştiinţe naturale şi

150
un cabinet de limbi.
Propuneri substanţiale a făcut profesorul Constantin Duma – Suceveanu,
mai cu seamă în legătură cu ceea ce trebuia să cuprindă expoziţia: anuarele
liceului (atunci exista doar unul singur), lucrările referitoare la trecutul istoric
al liceului, fotocopii despre cele mai importante articole care au apărut în presa
de atunci, lucrările foştilor profesori ai liceului, inclusiv pânzele profesorului şi
pictorului Ioan Buşiţia, fotografiile foştilor profesori în vederea expunerii lor.
Se angaja să facă o schiţă relativ la dezvoltarea liceului şi internatului şi
propunea stabilirea legăturii cu liceele din Blaj şi Năsăud. Propunerile acestea
ale prof. C. Duma au stat la baza alcătuirii muzeului de istorie al liceului al
cărui principal ctitor a fost acest harnic şi neobosit profesor, care n-a reuşit să
trăiască prin fiica lui, chemată foarte devreme la Tatăl Ceresc, dar trăieşte prin
miile de elevi ai săi şi prin muzeul acesta de istorie sau prin alte multe realizări
ale sale printre care şi vestitul său cabinet de istorie, care, din păcate, s-a cam
risipit, rămânând doar secvenţe din el. Dar ele sunt, totuşi.
Adrian Harabagiu susţinea ca expoziţia să aibă 2 părţi: trecutul şi prezentul
liceului, să cuprindă şi materialul didactic confecţionat de actualii profesori ai
liceului. Iulia Vesa propunea hărţi electrice.
Dir. L. Ramonţian propunea un album cu publicaţiile foştilor elevi şi
profesori ai liceului. Ion Mezea propunea o placă comemorativă cu
personalităţile care au terminat acest liceu. Vasile Pop a propus construirea
unei săli de primire pentru părinţi. Viorica Olea propunea o vitrină literară
expusă în bibliotecă cu portretele scriitorilor şi poeţilor noştri.
Printre comunicările dir. L. Ramonţian semnalăm organizarea de către
filarmonica din Oradea a 4 concerte – lecţii la care sunt invitaţi şi profesorii.
În şedinţa consiliului profesoral din 18 octombrie 1967 s-au discutat
dosarele de bursă, propunându-se burse pentru 33 de elevi cuprinşi într-un
tabel în care cel mai mare salariu era 1375 lei şi cel mai mare venit agricol anual
era 1683 lei.
În 23.X.1967 s-au făcut comunicări de la şedinţa cu directorii din 20.X. S-a
atras atenţia asupra completării corecte a documentelor şcolare, inclusiv a
jurnalului de clasă de care s-a tot vorbit aproape în fiecare consiliu de-a lungul
anilor, dar am neglijat, mea culpa, menţionarea lui.
Tot comunicări de la şedinţa cu directorii din 3 noiembrie s-au făcut şi în
consiliul pedagogic din 6 noiembrie 1967. Dir. adj. N. Ţucra arăta că la şedinţa
cercului pedagogic din decembrie 1967, din partea conducerii şcolii urma a se

151
prezenta un referat pe tema Creşterea eficienţei prin folosirea mijloacelor moderne
pe fondul mijloacelor clasice. Se atenţionau, în acest sens, profesorii de lb. română,
de limbi străine, de educaţie fizică, de muzică şi diriginţii că vor fi urmărite cu
precădere orele educative, apoi că în februarie 1968 se va organiza un schimb
de experienţă la Beiuş la care urmau să participe şefii de secţii raionale şi
inspectorii şcolari din regiune. S-au comunicat datele cercurilor pedagogice din
anul şcolar 1967-1968: 16 decembrie 1967, 9.III. şi 25 mai 1968 etc.
În 30.XI.1967, Vasile Pop, responsabilul cabinetului metodic al şcolii, a
prezentat referatul Metode pentru dezvoltarea capacităţii de muncă independentă la
elevi. Pe marginea acestui referat s-a discutat intens, vorbitorii împărtăşind
propriile lor încercări şi realizări în acest sens.
În 18 decembrie 1967 se comunicau din nou sarcinile trasate la şedinţa cu
directorii. Multe sarcini erau legate de organizarea vacanţei de iarnă care urma,
de serbarea pomului de iarnă, de pregătirea pentru olimpiade. Se anunţa că la
cercul pedagogic din 23 decembrie în prima parte se va audia o expunere
legată de documentele Conferinţei Naţionale a PCR din 6-8 decembrie 1967 şi
abia apoi se va continua cu activitatea cercului pedagogic şi învăţământul
ideologic. N. Ceauşescu căuta să se impună tot mai pregnant.
În 22 decembrie 1967, învăţătorii prezintă situaţia la învăţătură de la
sfârşitul trimestrului I:
Cl. I A: Înv. Pop Veturia; Rămaşi înscrişi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 34; Corigenţi 4.
Cl. I B: Înv. Gligor Aurelia; Înscrişi 39; Plecat 1; Rămaşi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 31;
Corigenţi 7. (Erau nişte clase I enorme. De ce nu s-au făcut 3 clase?)
Cl. II A: Înv. Bărăitaru Maria; Înscrişi 29; Rămaşi 28; Clasificaţi 28; Promovaţi 26; Corigenţi 2.
Cl. II B: Înv. Dărăban Maria; Înscrişi 30; Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 26; Corigenţi 4.
Cl. II C: Înv. Stelea Petru; Înscrişi 32; Rămaşi 32; Clasificaţi 32; Promovaţi 25; Corigenţi 7.
Cl. III A: Înv. Crăciun Maria; Înscrişi 40; Rămaşi 39; Clasificaţi 39; Promovaţi 32; Corigenţi 7.
Cl. III B: Înv. Răducan Nicolae; Înscrişi 40; Rămaşi 39; Promovaţi 38; Corigenţi 1.
Cl. IV A: Înv. Borz Ioana; Înscrişi 31; Rămaşi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 24; Corigenţi 5.
Cl. IV B: Înv. Kuncsef Vica; Înscrişi 31; Rămaşi 31; Clasificaţi 31; Promovaţi 25; Corigenţi 6.
Cl. IV C: Înv. Popeanu Maria; Înscrişi 30; Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 26; Corigenţi 4.
Total clasele I-IV: Rămaşi:334; Promovaţi:287; Corigenţi:46; la un obiect 19; la
două obiecte 16; la trei şi mai multe obiecte: 11; Neclasificat 1.
Tot în 22 decembrie 1967, diriginţii claselor V-XI transmit situaţia la învăţătură pe
trimestrul I:
Cl. V A: Înscrişi 33; Rămaşi 32; Clasificaţi 32; Promovaţi 18; Corigenţi 14.
Cl. V B: Înscrişi 35; Rămaşi 35; Clasificaţi 35; Promovaţi 23; Corigenţi 12.
Cl. V C: Înscrişi 34; Rămaşi 34; Clasificaţi 34; Promovaţi 15; Corigenţi 19.
Cl. V D: Înscrişi 29; Rămaşi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 20; Corigenţi 9.

152
Cl. VI A: Dirig. Bercovici Maria; Înscrişi 43; Rămaşi 43; Clasificaţi 43; Promovaţi 33; Corigenţi
10.
Cl. VI B: Dirig. Nenciulescu Georgina; Înscrişi 43; Rămaşi 43; Promovaţi 22; Corigenţi 21.
Cl. VI C: Dirig. Cârstea Maria; Înscrişi 27; Rămaşi 26; Clasificaţi 25; Neclasificat 1; Promovaţi
20; Corigenţi 5.
Cl. VI D: Cred că lipseşte din procesul verbal, pentru că în anul școlar anterior a existat clasa a
V-a D.
Cl. VII A: Dirig. Harabagiu Adrian; Înscrişi 35; Rămaşi 34; Clasificaţi 33; Neclasificat 1;
Promovaţi 21; Corigenţi 12.
Cl. VII B: Dirig. Mihoc Blaga; Înscrişi 31; Rămaşi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 15; Corigenţi 14.
Cl. VII C: Dirig. Olea Mihai; Înscrişi 33; Rămaşi 33; Clasificaţi 33; Promovaţi 22; Corigenţi 11;
Cl. VIII A: Dirig. Christov Alexandra; Înscrişi 35; Rămaşi 35; Clasificaţi 35; Promovaţi 17;
Corigenţi 18.
Cl. VIII B: Dirig. Todor Moise; Înscrişi 33; Rămaşi 32; Clasificaţi 32; Promovaţi 15; Corig. 17.
Cl. VIII C: Dirig. Olea Viorica; Înscrişi 33; Rămaşi 32; Clasificaţi 32; Promovaţi 20; Corig. 12.
Cl. IX A: Dirig. Berinde Iuliu; Înscrişi 41; Rămaşi 41; Clasificaţi 41; Promovaţi 27; Corigenţi 14.
Cl. IX B: Dirig. Dărăbăneanu Ioan; Înscrişi 35; Rămaşi 35; Clasificaţi 35; Promovaţi 26; Corig.9.
Cl. IX C: Dirig. Martinov Milan; Înscrişi 34; Rămaşi 34; Clasificaţi 32; Promovaţi 17; Corig.15.
Cl. IX D: Dirig. Ban Florian; Înscrişi 41; Rămaşi 41; Clasificaţi 41; Promovaţi 27; Corigenţi 14.
Cl. X R A: Dirig. Tudor Dumitru; Înscrişi 37; Clasificaţi 36; Promovaţi 30; Corigenţi 6.
Cl. X R B: Dirig. Sabău Tuţi Maria; Înscrişi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 25; Corigenţi 13.
Cl. X U A: Dirig. Vesa Iulia; Înscrişi 38; Rămaşi 37; Clasificaţi 37; Promovaţi 19; Corigenţi 18;
Cl. X U B: Dirig. Ille Ioan; Înscrişi 28; Rămaşi 28; Promovaţi 17; Corigenţi 11.
Cl. XI R A: Dirig. Dalea Traian; Înscrişi 29; Rămaşi 29; Promovaţi 21; Corigenţi 8.
Cl. XI R B: Dirig. Harabagiu Maria; Înscrişi 34; Rămaşi 33; Clasificaţi 33; Promovaţi 22;
Corigenţi 11.
Cl. XI U A: Dirig. Duma S. Constantin; Înscrişi 47; Clasificaţi 46; Promovaţi 30; Corigenţi 16.
Cl. XI U B: Dirig. Kuncsef Alexandru; Înscrişi 34; Rămaşi 34; Clasificaţi 34; Promovaţi 23;
Corigenţi 11.
În final se trasează anumite sarcini. Printre altele se obligă profesorii care
nu sunt în concediu să vină la şcoală între orele 9-13. În toată perioada
comunistă s-a cerut acest lucru, încât profesorii trebuiau să-şi pună imaginaţia
la contribuţie pentru a scrie în condică nişte minciuni.
Ședinţa consiliului pedagogic din 17 ianuarie 1968 a avut la ordinea de zi
Analiza situaţiei la învăţătură pe trimestrul I al anului şcolar 1967-1968 făcută de
dir. L. Ramonţian care a prezentat şi planul de muncă pe trimestrul II.
Discuţiile purtate s-au referit cam la aceleaşi aspecte ca şi în alte şedinţe
de analiză care, cum s-a văzut, se făceau şi continuau să se facă pentru fiecare
trimestru. Prof. Maria Racolţa se plângea că elevii vin în clasa a IX-a cu slabe
cunoştinţe la limbile străine. Explicaţia a găsit-o, cum ştim de altfel toţi, în
faptul că în şcolile generale de la sate limbile străine erau predate de profesori

153
necalificaţi. Dânsa propunea un curs la nivelul raionului cu aceşti profesori.
Dar, se ştie, situaţia era cam aceeaşi la toate obiectele, încât era explicabil faptul
că un liceu cu tradiţii ca al nostru nu reuşea să dea nişte absolvenţi mai bine
pregătiţi care să poată concura, precum odinioară, cu absolvenţii din Bucureşti,
Cluj şi alte oraşe mari ale țării. Rezervorul nostru de elevi era în şcolile acestea
de la ţară care veneau cu lacune serioase nu numai la limbile străine, ci şi la
limba română, matematică, fizică, chimie, etc. , iar noi la liceu eram ţinuţi în loc
pentru a lichida acele lacune neputând să mergem mai departe pentru a
construi pe o fundaţie temeinică. Aşadar, acea fundaţie lipsea. Între cele două
războaie mondiale, unii elevi veneau în clasa I de liceu ( clasa a V-a de azi) cu
nişte cunoştinţe temeinice predate de nişte învăţători foarte buni, bine pregătiţi
în şcoli normale ale căror baze le pusese la începutul secolului al XX-lea
ministrul învăţământului Spiru Haret. Este adevărat că era o selecţie, că nu era
o şcoală de mase şi că erau chiar şi atunci unele “rebuturi” educaţionale.
Exigenţa, însă, era foarte mare, încât între 1928 şi 1948, de pildă, erau promoţii
la Liceul Român Unit “Samuil Vulcan” care nu ajungeau la media generală 9
(nouă) iar la media generală 10 (zece) nu a ajuns nicio promoţie din acea
perioadă. Exigenţa aceasta am moştenit-o şi noi, cum se poate vedea din
prezentarea situaţiei şcolare dată de diriginţi la sfârşitul trimestrelor.
Statul comunist, trebuie să recunoaştem, a făcut nişte eforturi pentru
pregătirea unor cadre didactice calificate, înființând institutele pedagogice de 3
ani care în timp scurt au dat cadre destul de multe, unele chiar bine pregătite,
care apoi au încercat şi au reuşit să îşi completeze studiile în cadrul
universităţilor. Nu putem, însă, să nu constatăm că de-a lungul vremii a apărut
şi la aceşti profesori blazarea s-au chiar indiferenţa. Ar fi multe de spus în
legătură cu aceste lucruri. Să nu uităm că stimularea dascălilor prin nişte
retribuţii decente a lipsit mereu în ţara noastră şi continuă să lipsească şi astăzi,
încât e justificat, parcă, vechiul adagiu quem deii (dii) oderunt, pedagogum
fecerunt, care mai apare şi cu cealaltă desinenţă, pentru pers. a III-a plural a
indicativului perfect latin quem dei (dii) odere pedagogum fecere (pe cel care zeii l-
au urât l-au făcut profesor -pedagog-).
În şedinţa extraordinară a consiliului pedagogic din 20 ianuarie 1968 se
fac din nou comunicări de la şedinţa cu directorii din 19 ianuarie. Se face un
instructaj PCI (Paza contra incendiilor). Se comunică temele ce se vor dezbate
la învăţământul politic în luna februarie:
1. Conferinţa Naţională a PCR despre perfecţionarea continuă a formelor

154
şi metodelor de organizare şi conducere a vieţii sociale
2. Hotărârea CC al PCR cu privire la sarcinile organelor de partid, de stat,
obşteşti şi de UTC pentru întărirea muncii de educaţie în rândul tineretului.
În martie: Conferinţa Naţională a PCR despre necesitatea creşterii rolului
statului în conducerea şi planificarea economiei naţionale.
Partidul-stat urmărea, desigur, îndoctrinarea întregii populaţii a ţării, în
primul rând prin cadrele didactice care educau elevii şi masele.
Când vedem, însă, astăzi, la începutul secolului al XXI-lea cât de
neputincios este statul nostru în a-şi apăra ţara, în a stârpi corupţia, aproape că
înclinăm să dăm dreptate insistenţei comuniste din acea perioadă. Dacă totul
ar fi fost făcut cu măsură, dacă dictatura n-ar fi fost atât de apăsătoare sau nu
ar fi rămas doar la faza de a simula democraţia, poate totul ar fi fost altfel.
Oricum atunci clasa politică era împiedicată de a-şi urmări doar interesele
proprii, deşi unele avantaje avea. Activiştii de la nivelurile mai înalte ale
partidului comunist aveau, de pildă, cantine proprii, magazine proprii şi multe
alte avantaje, dar erau mici copii în comparaţie cu oligarhii de astăzi. Aşa se
explică nostalgia unora după regimul comunist.
Liceului nostru i se cerea o informare în legătură cu îndrumarea de către
director a activităţii cadrelor didactice pentru dezvoltarea deprinderii de muncă
independentă a elevilor în clasă şi în afară de clasă. Profesorilor liceului li se spunea
datele când urmau să instruiască suplinitorii de muzică şi franceză din raion.
Altora li se cerea să participe şi să ia cuvântul la plenara Consiliului Raional al
Pionierilor. Se cerea ca la festivalul cultural-artistic să se valorifice folclorul local etc.
Tot o şedinţă extraordinară a consiliului pedagogic s-a convocat şi în 9
februarie 1968 pentru discutarea dosarelor de bursă a 8 elevi.
La consiliul pedagogic din 1 martie 1968 principalul punct de pe ordinea
de zi a fost Referatul prof. M. Racolţa în legătură cu folosirea mijloacelor audio-
vizuale în predarea limbilor străine.
La discuţii, V. Horj explică neputinţa elevilor de a aplica pe texte
cunoştinţele de gramatica limbii latine din cauza nr. mic de ore afectate
predării obiectului. Oricum, din discuţii reiese că şcoala nu avea decât un
singur televizor.
În 13.III.1968 s-a prezentat în consiliul pedagogic analiza secţiei de
învăţământ a judeţului prin inspectorul Szikszai Tiberiu care a citit referatul
întocmit de brigada secţiei de învăţământ judeţene în urma asistenţelor făcute
de inspectorii de specialitate, de care ne vom ocupa mai pe larg în altă parte a

155
lucrării de faţă.
Sarcinile de la şedinţa cu directorii transmise în consiliul pedagogic din
15.III.1968 se referă la probleme legate de sfârşitul de trimestru, inclusiv la
cursurile de perfecţionare pentru definitivat din vacanţa de primăvară.
Încheierea situaţiei la învăţătură şi purtare la sfârşitul trimestrului II al
anului şcolar 1967-1968 la clasele I-IV s-a prezentat de către învăţători și
diriginți, în 21 martie 1968:
Cl. I A: Înv. Pop Veturia; Rămaşi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 34; Corigenţi 4.
Cl. I B: Înv. Gligor Aurelia; Rămaşi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 33; Corigenţi 5.
Cl. II A: Înv. Bărăitaru Maria; Rămaşi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 27; Corigenţi 2.
Cl. II B: Înv. Dărăban Maria; Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 26; Corigenţi 4.
Cl. II C: Înv. Stelea Petru; Rămaşi 32; Clasificaţi 32; Promovaţi 28; Corigenţi 4.
Cl. III A: Înv. Crăciun Maria; Rămaşi 39; Clasificaţi 39; Promovaţi 35; Corigenţi 4.
Cl. III B: Înv. Răducan Nicolae; Rămaşi 38; Clasificaţi 37; Promovaţi 36; Corigent 1.
Cl. IV A: Înv. Borz Ioana; Rămaşi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 26; Corigenţi 3.
Cl. IV B: Înv. Kuncsef Vica; Rămaşi 31; Clasificaţi 31; Promovaţi 24; Corigenţi 7.
Cl. IV C: Înv. Popeanu Maria; Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 26; Corigenţi 4
Cl. V A: Dirig. Bogdan Florica; Rămaşi 31; Clasificaţi 31; Promovaţi 18; Corigenţi 13.
Cl. V B: Dirig. Lenath Ana; Rămaşi 34; Clasificaţi 34; Promovaţi 27; Corigenţi 7.
Cl. V C: Rămaşi 34; Clasificaţi 34; Promovaţi 18; Corigenţi 16.
Cl. V D: Rămaşi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 20; Corigenţi 9.
Cl. VI A: Dirig. Bercovici Maria; Înscrişi 43; Clasificaţi 42; Promovaţi 34; Corigenţi 8.
Cl. VI B: Dirig. Nenciulescu Georgina; Înscrişi 43; Clasificaţi 41; Promovaţi 27; Corigenţi 14.
Cl. VI C: Dirig. Cârstea Maria; Rămaşi 27; Clasificaţi 27; Promovaţi 22; Corigenţi 5.
Cl. VII A: Dirig. Harabagiu Adrian; Rămaşi 34; Clasificaţi 34; Promovaţi 23; Corigenţi 11.
Cl. VII B: Dirig. Bogdan Violina; Rămaşi 30; Clasificaţi 29; Promovaţi 14; Corigenţi 15.
Cl. VII C: Dirig. Olea Mihai; Rămaşi 33; Clasificaţi 33; Promovaţi 17; Corigenţi 16.
Cl. VIII A: Dirig. Christov Alexandra; Rămaşi 35; Clasificaţi 32; Promovaţi 16; Corigenţi 16.
Cl. VIII B: Dirig. Todor Moise; Rămaşi 32; Clasificaţi 33; Promovaţi 21; Corigenţi 12.
Cl. VIII C: Dirig. Olea Mihai; Rămaşi 31; Clasificaţi 31; Promovaţi 19; Corigenţi 12.
Cl. IX A: Dirig. Berinde Iuliu; Rămaşi 41; Clasificaţi 41; Promovaţi 30; Corigenţi 11.
Cl. IX B: Dirig. Dărăbăneanu Ioan; Rămaşi 35; Clasificaţi 35; Promovaţi 30; Corigenţi 5.
Cl. IX C: Dirig. Ban Florian; Rămaşi 34; Clasificaţi 33; Promovaţi 20; Corigenţi 13.
Cl. IX D: Dirig. Martinov Milan; Rămaşi 42; Clasificaţi 42; Promovaţi 26; Corigenţi 16.
Cl. X R A: Dirig. Tudor Dumitru; Rămaşi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 35; Corigenţi 3.
Cl. X R B: Dirig. Horj Viorel; Rămaşi 37; Clasificaţi 37; Promovaţi 22; Corigenţi 15.
Cl. X U A: Dirig. Vesa Iulia; Rămaşi 37; Clasificaţi 36; Promovaţi 21; Corigenţi 15.
Cl. X U B: Dirig. Ille Ioan; Rămaşi 28; Clasificaţi 28; Promovaţi 20; Corigenţi 8.1
În continuare vom culege datele din registrul de procese verbale: 21
martie 1968 – 17.I.1969

1 vezi A.C.N. “SV”, II/14. Procese-verbale: 30 mai 1967 - 21 martie 1968

156
Cl. XI R A: Dirig. Dalea Traian; Rămaşi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 20; Corigenţi 9.
Cl. XI R B: Dirig. Harabagiu Maria; Rămaşi 33; Clasificaţi 33; Promovaţi 32; Corigenţi 1.
Cl. XI U A: Dirig. Duma Constantin; Rămaşi 47; Clasificaţi 47; Promovaţi 29; Corigenţi 18.
Cl. XI U B: Dirig. Kuncsef Alexandru; Rămaşi 34; Clasificaţi 34; Promovaţi 20; Corigenţi 14.
În continuare se fac câteva anunţuri.2
În 22 martie s-a încheiat un proces-verbal în cadrul comisiei olimpiadei
de matematică de la clasele VI-VIII din care au făcut parte: dir. adj. N. Ţucra şi
profesorii Alexiu Ardelean, Mihai Olea, Alexandra Christov şi Maria Cârstea,
care, constatând că plicul era intact, l-au deschis.
Ordinea de zi a consiliului din 12 aprilie 1968 a fost:
1. Analiza muncii pe trimestrul II;
2. Planul de muncă pe trimestru III;
3. Planul comun de muncă al conducerii şcolii şi al organizaţiei UTC a Liceului nr.1;
4. Discuţii;
Toţi vorbitorii acuză greutatea subiectelor de la faza judeţeană a olimpiadei.
În 21 aprilie 1968 s-a încheiat un proces-verbal cu ocazia concursului
şcolar de matematică la clasa a VIII-a, etapa judeţeană, ediţia 1968. Comisia
centrului Beiuş a fost formată din profesorii: Ţucra Nicolae – preşedinte, Olea
Mihai, Ban Florian, Abrigeanu Valentin, Christov Iosif. La deschiderea plicului
aflat intact era prezent Stoica Tiberiu, din partea inspectoratului judeţean.
A se observa că acum vorbim de judeţ nu de regiune. În 1968 s-a făcut
noua împărţire teritorială a României. Eliminându-se raioanele create după
sistemul sovietic, se va vorbi în continuare de sate, comune, oraşe, municipii şi
judeţe. La Capitală erau 6 sectoare, fiecare având aproximativ populaţia unui judeţ.
În şedinţa consiliului pedagogic din 23 aprilie, dir. L. Ramonţean face
cunoscute profesorilor problemele care s-au discutat la şedinţa de analiză a muncii
cu directorii liceelor din judeţ. Trebuie observat, din nou, că la nivelul judeţului
şedinţele se făceau cu directorii liceelor separat. La nivelul raioanelor, şedinţele cu
directorii înglobau atât directori de liceu cât şi pe cei de şcoli generale.
S-au analizat rezultatele olimpiadei de la faza pe judeţ la română, fizică, chimie,
matematică; s-a tras concluzia că elevii liceelor nr. 1 şi 2 din Beiuş n-au fost pregătiţi
pentru concurs. S-au făcut recomandări:
- Elevii să fie pregătiţi în decursul anului şi anilor;
- La matematică să se pună accent pe munca independentă în cercurile pe clase;
- Profesorii liceului n-au muncit cu elevii. Nu s-a pus problema premiilor, ci a

2 vezi ACN “ S.V.”, II/14. Registru. Procese-verbale. 21.III.1968-17.I.1969

157
punctajelor. A fost nominalizat un elev la chimie care a obţinut cele mai slabe
rezultate, 0,50 puncte;
- Trebuie dezvoltată pasiunea elevilor.
S-au trasat câteva sarcinii: să se intensifice munca cu elevii de clasa a IX-
a, să se facă notare ritmică, mai multe preocupări pentru absolvenţi, etc.
2. Aniversarea a 140 de ani de existenţă a liceului în octombrie 1968.
Revista şcolii trebuia să apară tot până în octombrie 1968 în 2 numere. În acest
sens trebuia să se adune de la fiecare elev 10 lei. Profesorul V. Horj arăta că
exista la acel moment material pentru apariţia primului număr. S-a vorbit
despre expoziţia documentară, despre sesiunea ştiinţifică care putea cuprinde
4 sau 5 comunicări. Urma să se facă apel la câteva cadre didactice din
învăţământul superior care au fost elevi ai liceului. De la liceul nostru urmau
să prezinte comunicări prof. Duma Constantin şi Harabagiu Adrian. Adunarea
festivă se preconiza a se face în cadrul unei serbări la care să-şi dea concursul
elevii şcolii.
Şedinţa consiliului profesoral din 14.V.1968 a fost consacrată tot unor
comunicări şi măsuri în vederea pregătirii aniversării a 140 de ani de existentă
a Liceului nr. 1 Beiuş Dir. Letiţia Ramonţian dădea indicaţii asupra desfăşurării
adunării festive din ziua de 13 octombrie 1968. Se stabilise această dată. Iată
cum se preconiza atunci să se desfăşoare activitatea: cuvântul directorului,
cuvântul unui fost elev al liceului, cuvântul secretarului comitetului judeţean de
partid. După pauză urma vizitarea expoziţiei şi vizionarea programului artistic.
Diriginţii şi profesorii urmau să entuziasmeze elevii în vederea acestei aniversări.
- Pentru toamnă majoritatea elevilor trebuiau să aibă uniforme noi;
- Drapelul şcolii să fie de culoare albastră – culoarea liceului;
- Se planifica o sesiune ştiinţifică a cercurilor de elevi (11 iunie orele 17:00);
- Un simpozion cu tema Profesori şi foşti elevi ai acestei şcoli (6 iunie);
- Expoziţia documentară să ilustreze trecutul şi prezentul liceului;
- Până la sfârşitul anului fiecare diriginte să realizeze un album al clasei;
- Să se publice articole în presa centrală şi locală;
- Să se adune bani pentru revista şcolii;
Pentru sărbătorirea celor 140 de ani de existenţă a liceului a fost necesară
aprobarea conducerii superioare a PCR şi a statului socialist. Iată cererea
adresată de Liceul nr. 1 Beiuş, cum se numea atunci:
Către Consiliul Popular Provizoriu al Judeţului Bihor Secţia de Învăţământ:
“La 6 octombrie 1968, liceul nostru împlineşte 140 de ani de existenţă.
În întâmpinarea acestui important eveniment din viaţa şcolii, colectivul de conducere,

158
cu sprijinul organizaţie, de partid a iniţiat o serie de acţiuni pe linia administrativ-
gospodărească, instructiv-educativă şi cultural-sportivă, menite să ducă la mobilizarea elevilor
şi a cadrelor didactice în obţinerea unor rezultate cât mai bune.
Întrucât sărbătorirea a 140 de ani de activitate a liceului constituie un moment
istoric în viaţa şcolii, vă rugăm a interveni la organele superioare pentru a se aproba
sărbătorirea acestui eveniment pe data de 13 octombrie 1968”.
Semnează director Letiţia Ramonţean şi secretar Catiţa Bochiş.
Angajarea liceului într-o asemenea acțiune a însemnat un act de curaj. Este
adevărat că s-a profitat din plin de liberalizarea produsă în ţară după moartea lui
Gheorghiu Dej şi mai cu seamă de evenimentele petrecute în 1968 care au
determinat pe Nicolae Ceauşescu să condamne vehement atacarea Cehoslovaciei de
armatele Tratatului de la Varşovia, la care România nu a participat.
Profitând, deci, de nişte împrejurări istorice favorabile, conducerea
Liceului şi profesorii au început pregătirile cam de prin 1966, intensificând
munca pentru sporirea bazei materiale a şcolii şi internatului concomitent cu
ridicarea calităţii procesului de învăţământ.
“A fost constituit un comitet de organizare format din: Teodor Petruţ,
preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular Provizoriu al Oraşului
Beiuş; prof. Ana Săndulescu, inspector general şcolar al judeţului; prof. Cornel Pop,
inspector şcolar judeţean teritorial; prof. Letiţia Ramonţian, directorul liceului; prof.
Vasile Pop, secretarul organizaţiei de bază PCR, responsabil cu organizarea sesiunii
ştiinţifice a cercurilor de elevi; prof. Kuncsef Alexandru, îndrumătorul organizaţiei
UTC; prof. Constantin Duma-Suceveanu, responsabil cu expoziţia documentară,
perioada 1828-1948; prof. Adrian Harabagiu, responsabil cu organizarea expoziţiei
documentare, perioada 1948-1968; prof. Viorel Horj, responsabil cu întocmirea
textului montajului literar-artistic; prof. Moise Todor, responsabil cu pregătirea
montajului muzical; prof. Maria Harabagiu, responsabil cu pregătirea programului
artistic; prof. Francisc Matei, responsabil cu pregătirea programului sportiv; prof.
Milan Martinov, responsabil cu editarea revistei liceului; înv. Ilie Crăciun,
responsabil cu organizarea mesei tovărăşeşti, prof. Nicolae Ţucra, responsabil-
legătura cu foştii elevi; prof Constantin Nenciulescu, responsabil cu pregătirea
pionierilor; Ştefan Musta, fost profesor al şcolii; Mihai Bruchenthal, fost profesor al
şcolii; Alexandru Andriţoiu, fost elev al şcolii; conf. univ. Alexandru Crişan, fost
elev al şcolii şi Dr. Ioan Dejeu, fost elev al şcolii”.3

3v. Constantin Duma Suceveanu, Documentar, 140 de ani de existenţă a Liceului „Samuil Vulcan”, în
„Plai românesc”, revista Liceului „Samuil Vulcan” Beiuş, Nr.1, 1978, p. 74

159
 Totul trebuia făcut cu maximă atenţie spre a nu afecta în vreun fel orgoliul
conducerii superioare de partid şi de stat care ar fi putut anula totul. Astfel că tot atunci
în mai 1968 s-a elaborat un plan prin care au fost atribuite sarcini concrete cadrelor
didactice, apelându-se la toţi factorii de răspundere pentru sprijinirea acţiunii.
Iată „Planul de muncă” cu privire la sarcinile ce urmează a fi îndeplinite
în vederea sărbătoririi a 140 de ani de la înfiinţarea liceului.
- În acest an (1968) la 6 octombrie Liceul nr. 1 din Beiuş împlineşte 140 de
ani de activitate, ani în cursul cărora liceul a dat patriei numeroase generaţii,
care în decursul unui secol şi patru decenii şi-au adus o valoroasă contribuţie
în toate sectoarele vieţii sociale.
- Sărbătorirea a 140 de ani de existenţă a şcolii constituie un prilej important
de trecere în revistă a celor mai importante realizări obţinute în decursul anilor pe
tărâmul învăţământului şi culturii.
- Conducerea şcolii şi întregul colectiv de cadre didactice, sub
îndrumarea organizaţiei de partid din şcoală, au dus o muncă susţinută în
ultimii doi ani pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea bazei materiale a şcolii şi
internatului, a ridicării calităţii procesului instructiv educațional, în scopul
întâmpinării cu cinste a acestui eveniment important din istoria liceului.
În scopul de mai sus ne propunem să realizam următoarele obiective:
1. Asigurarea deschiderii în condiţiuni optime a anului şcolar 1968-1969.
2. Asigurarea materialelor legate de aniversare.
3. Organizarea expoziţiei.
4. Antrenarea cadrelor, elevilor (foştii şi cei de azi) şi părinţilor în munca
de pregătire şi desfăşurare a măreţului eveniment.
5. Programul cultural-artistic, folosirea presei şi a altor mijloace de
popularizare a activităţii acestui liceu.
Nr. SARCINI DE ÎNDEPLINIT TERMEN Cine
crt. răspunde
1. Terminarea reparaţiilor capitale şi
curente dir. Ramonţian L.
- Înlocuirea scărilor de lemn cu scări şi dir. adj.
din mozaic la clădirea din curtea şcolii 1.VIII. Crăciun Ilie
- Extinderea lambriurilor pe coridorul
de la intrarea principală 1.VIII. „
- Amenajarea a două noi laboratoare
(fizică şi geografie) dotarea lor cu
mobilier 20.VIII. „
- Extinderea spaţiului bibliotecii şi
dotarea cu mobilier nou 15.VIII. „
- Amenajarea cantinei internatului 15.VIII. Dir. adj.
- Amenajarea bazei sportive a şcolii, Crăciun Ilie,
canalizarea şi electrificarea ei 20.VIII. prof. Tudor D.

160
 Nr. SARCINI DE ÎNDEPLINIT TERMEN Cine
crt. răspunde
- Asigurarea spoitului localului şcoală, de 1.IX.68 Administrator
internat şi a faţadei principale clădirii Petrugan T.
2. Asigurarea materialelor pentru aniversare
- Tipărirea numărului festiv al revistei Martinov M.
şcolii „Pagini de ucenicie” 1.IX.68
- Se vor confecţiona două plăci
comemorative (sculptate în marmură) 1.IX.68 Ţucra N.
- Se va asigura tipărirea invitaţiilor , Ţucra N.
afişelor, insignelor 1.X.68 Martinov M.
3. Organizarea expoziţiei
- Fixarea sălilor pentru expoziţie
- etnografică Ramonţian L.
- activităţi din trecut Duma C-tin.
- activităţi din prezent 10.VII. Harabagiu A.
- Procurarea materialelor şi aranjarea lor 1.X.68 „
4. Antrenarea în muncă a colectivelor
- În orele de dirigenţie şi la plenarele
tineretului, şedinţele cu părinţii – se Trim. III
vor prelucra şi se vor face expuneri 1967-1968 Diriginţii
legate de trecutul şcolii şi rezultatele Trim. I
obţinute în anii regimului nostru 1968-1969
- Se vor face expuneri în faţa elevi-
lor de la zi de către foştii elevi ai şcolii
în legătură cu viaţa lor de elev şi a rezul- 15.V.1968 Ramonţian L.
tatelor obţinute în diferite domenii de
activitate
- Foşti elevi şi actuali ai liceului vor fi
solicitaţi să scrie articole la revista şcolii 1.IX.1968 Ţucra N.
- Se vor organza simpozioane cu
elevii pe temele:
Contribuţia la valorificarea folclorului local Nenciulescu C.
Figuri de foşti profesori şi elevi ai Şcolii Martinov M.
Sesiunea ştiinţifică a cercurilor de elevi 20.IX.68 Pop Vasile
5. Programul cultural-artistic
- Pregătirea unui montaj Horj Viorel
literar – muzical – coregrafic cu permanent Harabagiu A.
un conţinut adecvat evenimentului
- Se vor scrie articole la presă, radio cu un
conţinut legat de activitatea liceului – istoric,
foşti profesori și elevi, popularizarea aniversării Crăciun Ilie
6. Formarea colectivelor pentru: Crăciun Ilie
- cazare 1.IX.68 Ramonţian L.
Harabagiu A.
- masă Lenarth Ana
Gligor Aurelia
- Desfăşurarea activităţii zilei de 13
octombrie 1968 Ramonţianu L.”
Din punct de vedere știinţific s-au întreprins diverse acţiuni pentru
cunoaştere istoriei liceului şi popularizarea lui. De pildă, în 27 noiembrie 1966,
prof. C. Duma-Suceveanu a prezentat o comunicare într-o şedinţă a subfilialei

161
Beiuş a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice cu titlul Istoricul Liceului nr.1
Beiuş, despre care există o consemnare apărută în ziarul „Crişana” nr. 281, din
29 noiembrie 1966 pagina 3: „În anul 1967 au apărut următoarele articole: Oamenii
de cultură bihoreni, Samuil Vulcan, de Mircea Bradu („Familia” nr. 9/25 din
septembrie 1967 pagina 18); Liceul „Samuil Vulcan” de prof. C. Duma-Suceveanu
(„Familia” nr. 11/27 noiembrie 1967, pagina 22); Francisc Hubic fost elev şi profesor al
Liceului „ Samuil Vulcan” de Ion Bradu („Familia” nr. 11/27 noiembrie 1967 pag. 22).
În 1968: Aniversare la Beiuş (informare cu privire la sărbătorirea liceului de la 13
octombrie 1968) de prof. C. Duma-Suceveanu („Crişana” nr. 214 din 8 septembrie
1968 pag. 3); Figuri de profesori ai liceului „Samuil Vulcan” Beiuş – Ioan Buşiţia de prof. C.
Duma Suceveanu („Crişana”, nr. 220 din 15 septembrie 1968, pag. 3); La aniversarea
liceului din Beiuş de prof. Titus Roşu („Crişana” nr. 235, din 3 octombrie 1968, pag. 2)3.
Recunosc cu regret că nu știu unde a ajuns acea comunicare și ce s-a întâmplat cu ea,
dar și cu multe alte astfel de documente, care urmau să facă parte dintr-o monografie
aflată în intenția și în mintea profesorului Constantin Duma-Suceveanu.
În afara celor prezentate, au fost date anunţuri în presa scrisă: „Crişana”,
„România Liberă”, „Gazeta Învăţământului”, dar şi la radio-TV; s-au tipărit
afişe şi invitaţii-program pentru fostii elevi, încât evenimentul să fie cunoscut
de cât mai multă lume. De asemenea s-a făcut o comandă specială de vaze şi
pahare cu imaginea liceului şi cu inscripţia 1828-1968, care au fost puse în
vânzare pentru doritorii de amintiri, atât în şcoală cât şi-n oraş.
„În preajma sărbătoririi liceului au fost publicate articole festive 140 de ani de
prof. Letiţia Ramonţian, directorul liceului („Pagini de ucenicie” nr. 1, 1968, pag. 3-
22); Aniversări ale luminii – Beiuş de prof. C. Duma Suceveanu („Gazeta
Învăţământului” nr. 964 din 11 octombrie 1968, pag. 1 şi 4); 140 de ani de la înfiinţarea
liceului din Beiuş de prof. Viorel Horj („Crişana” nr. 244, 13 octombrie 1968, pag. 1);
Tradiţii pedagogice înaintate de prof. Corneliu Crăciun („Crişana” nr. 244, 13
octombrie 1968, pag. 1-2).4
Nu putem, însă, trece fără regret peste faptul că din revista „Pagini de
ucenicie” nr. 1/1968 a fost scos articolul foarte documentat al profesorului C.
Duma-Suceveanu despre Profesorul Ioan Buşiţia (1875-1953. Atunci am trăit
clipe de groază, deoarece se tipărise acel prin număr al revistei şi el ajunsese la
şcoală. Întrucât instituţiei numite Direcţia presei, adică cenzurii nu i-a convenit
că apăruse articolul profesorului Duma, s-a cerut retragerea tuturor

3 Idem, Ibidem, p. 74-75

4 Idem, Ibidem, p. 75

162
exemplarelor la tipografie. Mirarea noastră fusese cu atât mai mare cu cât
acelaşi profesor scrisese despre Ioan Buşiţia un articol în „Crişana” nr. 220 din
15 septembrie 1968, deci cu doar câteva zile înainte. Mai mare a fost însă teama
că nr. 1 al revistei „Pagini de ucenicie” nu va mai apărea. Era în pericol apariţia,
în continuare, revistei. S-a ajuns totuși la un compromis. În locul acelui articol
considerat de cenzură atât de periculos a apărut un altul – Amintirile oraşului –
semnat cu iniţialele H.V. (Horj Viorel). Ne-am liniştit cu toţii căci prietenul nostru,
cu erudiţia-i caracteristică a salvat primul număr al revistei „Pagini de ucenicie” şi
chiar a împiedicat interzicerea ei, aceasta rămânând astfel deschisă condeielor
şcolăreşti pentru multă vreme, căci abia după 10 ani, în 1978, revista va căpăta
numele „Plai românesc” mai mult ca să poată recolta cu mai mare îndreptăţire şi
alte semnături ale unor vulcanişti din trecut, din prezent sau din viitor.5
Inimoasa directoare Letiţia Ramonţian s-a bucurat din plin şi de
înţelegerea unor personalităţi din conducerea statului, precum Ana Săndulescu,
inspector şcolar judeţean sau Ioan Vâlciu, inspector în ministerul
învăţământului, încât în 13 octombrie 1968 piaţa centrală a Beiușului să se
umple cu cei 5 mii de foşti elevii şi profesori ai liceului veniţi de pretutindeni
alături de locuitorii oraşului şi de cetăţenii de pe văile Crişului Negru şi
Nimăieştilor etc.
În faţa acestei impresionante mulţimi au luat cuvântul Teodor Petruţiu,
primarul oraşului, care a rostit cuvântul de deschidere a festivităţii, salutând
pe cei prezenţi; prof. Letiţia Ramonţian, directorul liceului; Ştefan Musta, în
numele foştilor profesori ai liceului; Ioan Anton, Ion Mircea Nonu şi Alexandru
Andriţoiu, în numele foştilor elevi, Lucia Solomie şi Aurel Petruţ în numele elevilor
şi uteciştilor de atunci, A.I. Zăilescu, adjunct de şef de secţie la CC al UTC care a
înmânat organizaţiei UTC Diploma de onoare a Comitetului Central al UTC; Ecaterina
Crăciun, directoarea liceului nr. 4 de atunci din Oradea, actualul Liceu „Mihai
Eminescu” şi Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului învăţământului. În
încheiere, cu aerul unui finis coronat opus a luat cuvântul Victor Bolojan, prim-
secretar al Comitetului Judeţean Bihor al PCR, Preşedintele Consiliului Popular
Județean Provizoriu.
Concomitent cu trecerea prin faţa microfoanelor a vorbitorilor menţionaţi,
o delegaţie a pionierilor, cea mai tânără generaţie de elevi, a salutat adunarea
şi soseau cele 50 de telegrame de felicitare din partea unor şcolii din ţară sau

5 vezi ,,Pagini de ucenicie” An I, nr.1, 1968,p.8

163
din partea foştilor elevi.
În afara distinşilor foşti elevi, Mircea Maliţa, adjunct al ministrului afacerilor
externe aflat la New York şi Teodor Neş, profesor emerit, au mai trimis telegrame:
Institutul Pedagogic Oradea, Virgil Radulian, preşedintele Consiliului Naţional al
Organizaţiei Pionierilor, adjunct al ministrului învăţământului; Nicolae,
mitropolitul Ardealului; prof. univ. dr. docent Ioan Danicico; Iosif Drimba, şeful
serviciului circulaţiei aeriene din RSR; Liceul nr. 2 Beiuş; Şcoala Profesională şi
Casa de Copii Şcolari Beiuş; Liceul din Ştei (atunci Oraşul Dr. Petru Groza); Liceul
„Andrei Şaguna” din Braşov; Liceul „Avram Iancu” din Brad; Liceul „Mihai
Viteazul” din Turda; Liceul „Nicolae Bălcescu” din Bucureşti; Liceul „Gherghe
Lazăr” din Bucureşti; Grupul Şcolar Oradea; Liceul Industrial pentru Construcţii
de Maşini şi Liceu de Muzică şi Artă Plastică din Oradea, Liceele din Salonta,
Tinca, Săcuieni, Aleșd, Popeşti, Vadu Crişului, Valea lui Mihai, Vaşcău; Liceul din
Vama-Suceava; Şcolile Generale din Drăgăneşti, Dobreşti, Sudrigiu, Uileacul de
Beiuş, Mizieş, Pocola, Curăţele, Forău, Tărcaia, Răbăgani, Coșdeni, Lunca, Lazuri
de Beiuş, Roşia, Meziad, Tărcăiţa, Hidişel, Ghighişeni, Câmpani.6
În zilele care au urmat acestei mari aniversări, presa locală şi centrală au
prezentat ample relatări.7 Toţi vorbitorii au scos în evidenţă acţiunea luministului
Samuil Vulcan educationi iuventutis huius provinciae , dar niciunul dintre distinşii
oratori n-a putut scăpa de limbajul de lemn când încerca să facă legătura cu prezentul
luminos pus în evidenţă de Nicolae Ceauşescu în mesajul adresat liceului, unii
încercând să urmeze sau chiar să imite îndemnurile secretarului general al CC al PCR.
După adoptarea şi citirea unei telegrame adresate „CC al PCR,
tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal.”8 a urmat ceremonialul dezvelirii a 2
plăci de marmură albă. Pe placa aşezată pe faţada liceului de 80/60 centimetri
scrie: „Acest lăcaş de cultură s-a fundat în anul 1828 prin râvna şi strădania
cărturarului bihorean Samuil Vulcan”. Pe placa de 150/100 centimetri aşezată
în holul principal al liceului stă scris în latineşte şi românește un fragment
extras din Literele fundaţionale: „Ne-am propus a ridica şi întemeia în numitul
Oraş Beiușiu şcolii normale şi gramaticale, ca astfel valahii locuitori în acea

6 Idem, Ibidem, pp. 75-76

7Pentru amănunte vezi: Festivităţile de la Beiuş în „Scânteia”, Anul XXXVIII, (1968) Nr. 7855 (Luni, 14
octombrie, pag. 2), vezi şi pag. 1 Mesajul adresat de N. Ceauşescu; v. Sere Vasile, 140 de ani de existenţă a
Liceului din Beiuş în „Scânteia tineretului”, Anul XXIV, Seria a II-a (1968) Nr. 6034 (Luni 14 octombrie), pag. 2 ;
vezi şi pag. 1 Mesajul adresat de N. Ceauşescu); v. Teodor Crişan, Petru Maliţa, Liceul din Beiuş la 140 de ani.
Entuziasm şi înflăcărare în inimile generațiilor de absolvenţi, în „Crişana” Anul XXIII (1969), Nr. 245 (Marţi 15
octombrie), pag. 1 şi 3.
8 Idem, Ibidem

164
periferie muntoasă să aibă ocazie destulă şi oportunitate mai apropiată şi mai
puţin costisitoare de a se cultiva.”9
Pe aceeaşi scenă a prezidiului din piaţa centrală a oraşului s-a desfăşurat
spectacolul festiv File de Cronică 1828-1968, un montaj literar-muzical de Alexandru
Andriţoiu şi Viorel Horj în care au fost intercalate corurile Tricolorul de Ciprian
Porumbescu, Imnul Liceului. Text de Al. Andriţoiu. Muzica de prof. Mihai
Bruchenthal; Pe-al nostru steag de Ciprian Porumbescu; Marșul lui Iancu de Timotei
Popovici; Deșteaptă-te, române de Andrei Mureşan; Glorios partid de Mircea Neagu şi
Gaudeamus.
În acelaşi spectacol regizat de actorul Eugen Ţugulea au fost intercalate şi
dansurile a căror coregrafie a fost asigurată de I. Luţai şi de prof. Maria şi
Adrian Harabagiu, pe muzica orchestrei garnizoanei militare dirijată de Costel
Sava. Corurile elevilor Liceului au fost dirijate de prof. Moise Todor, iar corul
Liceului nr. 2 participant la unele momente din timpul solemnităţilor a fost
dirijat de Mihai Bruchenthal.
În 13 octombrie 1968, un liceu din Odorheiul Secuiesc sărbătorea, de
asemenea, într-o atmosferă de puternic entuziasm 375 de ani de existenţă. Acel
Liceu ființa din anul 1593 şi presa de limbă română şi maghiară prezenta nu numai
sărbătoarea de la Beiuş, ci şi pe aceea de la Odorheiul Secuiesc.
Diferenţa dintre cei 375 de ani ai şcolii din Odorheiul Secuiesc şi cei 140 de ani
ai Liceului din Beiuş este foarte mare. Într-o vreme când vechiul principat al
Transilvaniei era întemeiat pe 3 naţiuni, „ungurii, secuii şi saşii şi patru religii
„recepte”, catolică, calvină, luterană şi unitariană” care beneficiau de privilegii
publice sau politice faţă de români şi religia lor ortodoxă care prin legiuirile
principatului, Aprobatele şi Compilatele , erau excluşi de la drepturile lor legitime şi
chiar declaraţi „doar toleraţi”10
Din această cauză românii au beneficiat greu sau chiar n-au putut beneficia de
înfiinţarea faimoasei Şcoli Latine în anul 1593 la Odorheiul Secuiesc, în leagănul
Carpaţilor, în plină Renaştere apuseană.
“În istoria şcolii din Odorhei s-au făcut simţite amprentele pe care le-au
lăsat vremurile pe meleagurile Transilvaniei. Elevii români sunt semnalaţi mai
ales după anul 1624, când G. Bethlen a anulat o stipulare a Aprobatelor (legiuni
feudale transilvănene) prin care se interzicea cu desăvârşire tinerilor români să

9 Idem, Ibidem
10 Acad. David Prodan, Supplex Libellus Valachorum, Ediţie refăcută, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, acea diferență poate
fi explicabilă. 1967, p. 62

165
frecventeze vreo şcoală”.11
Coincidenţa sărbătoririi celor două şcoli de la Odorhei şi Beiuş în aceeaşi
zi ne ajută să înţelegem mai bine gestul extraordinar al episcopului luminist
român-unit de a ctitori “in dicto oppido Beiusiu normales ac gramaticales
scholas”, “ca astfel valahii locuitori în acea provincie muntoasă să aibă ocazie
destulă şi oportunitate mai apropiată şi mai puţin costisitoare de a se cultiva”,
cum se poate citi pe placa din holul intrării principale. Fragmentul este extras
din literele fundaţionale, în care la punctul 11 S. Vulcan adăuga: “Deşi
Institutul acesta este fondat – ce e drept – cu deosebire pentru Valachi, cu toate
acestea nu se va opri de la el niciun tânăr fie de orice naţiune sau religiune,
numai să fie calificat a intra în el după lege.” Nu ne ajunge limba, cum spunea
cronicarul, ca să lăudăm această concepţie atât de modernă, care închide gura
tuturor acelor răuvoitori care ne acuză pe noi românii de xenofobie. Lăsăm
cititorilor libertatea de a aprecia cele două concepţii, făcând precizarea că în
toată istoria Transilvaniei românii au fost superiori numeric tuturor celorlalte
naţionalităţi conlocuitoare pe acest pământ românesc.
Presa care prezintă discursurile personalităţilor din conducerea
superioară de partid şi de stat se străduia să arate cum acei vorbitori căutau să
evoce unele momente din istoria şcolilor sărbătorite care atunci, în plină epocă
socialistă, căutau să continue tradiţiile valoroase de cultură, evidenţiind
principiile fundamentale ale politicii partidului comunist.12
Aşa a decurs aniversarea celor 140 de ani de existenţă a liceului.
Atunci, în 1978, am crezut că obținerea aprobărilor pentru sărbătorirea
aniversării liceului nostru și a altora, s-ar datora relativei deschiderii din
„perioada socialistă”, de după 1965. Era însă o falsă deschidere, care mergea
spre adularea liderului regimului, spre cultul personalității acestuia. Totul
fiind vizibil și din atenția absolută mesajului adresat Liceului de Nicolae
Ceaușescu, precum și din telegrama trimisă C.C. al P.C.R., „tovarășului
Nicolae Ceaușescu personal”. Pentru noi, sărbătorirea celor 140 de ani de la
fondarea Liceului, a însemnat o mare victorie. Noi deschiseserăm sărbătoarea
aniversărilor în județul Bihor, care a fost continuată apoi și de alte prestigioase

11V. C. Pogăceanu, Liceul din Odorheiul Secuiesc la venerabila vârstă de 375 de ani, în “Scânteia tineretului”,
Seria a II-a, Anul XXIV (1968), Nr. 6034 (Luni 14 octombrie), p. 2)
12V. Festivităţile de la Odorheiul Secuiesc şi Festivităţile de la Beiuş, în “Scânteia”, Anul XXXVIII,
(1968), Nr. 7855 (Luni, 14 octombrie, p. 2). (Vezi şi Boros Endre, 140 evvel ezelӧtt, alakult meg bihar
megye elsӧ román iskolája – ϋnnepnar belényesben, în “Fáklya”, XXIII évtolyam, (1968), 244 szám,
(octóber 13, vasárnap) p. 1-2

166
școli din acest județ.
Revenim acum şi la alte probleme discutate în şedinţa consiliului din
14.V.1968. S-au citit noile instrucţiuni referitoare la transferarea cadrelor didactice.
Până în 20 mai trebuiau să fie depuse toate cererile de transfer la inspectoratul
teritorial. Trebuie amintit că după desfiinţarea raioanelor, la Beiuş a rămas un
inspector teritorial, în persoana lui Cornel Pop care fusese şeful secţiei raionale de
învăţământ. Toţi ceilalţi inspectori de la raion au trecut la catedră.
În 30 mai a avut loc şi a fost consemnată în proces-verbal şedinţa consiliului
pedagogic de încheiere a situaţiei la învăţătură şi purtare a elevilor din clasa a VIII-
a la sfârşitul anului şcolar 1967-1968:
Cl. VIII A: Diriginte Christov Alexandra; Rămaşi 30; Promov. 18; Corig. 10; Repetenţi 2.
Cl. VIII B: Diriginte Todor Moise; Rămaşi 33; Clasificaţi 33; Promovaţi 25; Corigenţi 8.
Cl. VIII C: Diriginte Olea Mihai; Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 19; Corigenţi 11.
În continuare sunt consemnaţi premianţii:
Cl. VIII A: Premiul I: Toma Aurel: 9,80; II: Dărăban Adela: 9,25; III: Pituţ Sofia: 9,02.
Cl. VIII B: Premiul I: Ardelean Adrian 9,93; II: Pantea Valeriu: 9,04; III: Silaghi Gavril: 8,60.
Cl. VIII C: Premiul I: Hălbac Gheorghina: 9,73; II: Găluşcă Adelia: 9,64; III: Hinţ Nicolae: 9,14.
Încheierea situaţiei la învăţătură şi purtare a elevilor din cl. I-VII la sfârşitul anului
şcolar 1967-1968 a fost consemnat în procesul-verbal luat în şedinţa consiliului
profesoral din 7 iunie 1968:
Cl. I A: Înv. Pop Veturia; Rămaşi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 34; Repetenţi 4.
Cl. I B: Înv. Gligor Aurelia; Rămaşi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 31; Repetenţi 7.
Cl. II A: Înv. Bărăitaru Maria; Rămaşi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 28; Repetent 1.
Cl. II B: Înv. Dărăban Maria; Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 27; Repetenţi 3.
Cl. II C: Înv. Stelea Petru; Rămaşi 31; Clasificaţi 31; Promovaţi 29; Repetenţi 2.
Cl. III A: Înv. Crăciun Maria; Rămaşi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 33; Repetenţi 5.
Cl. III B: Înv. Răducan Nicolae; Rămaşi 38; Clasificaţi 38; Promovaţi 36; Repetenţi 2.
Cl. IV A: Înv. Borz Ioana; Rămaşi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 25; Corigenţi 4.
Cl. IV B: Înv. Kuncsef Vica; Rămaşi 31; Clasificaţi 31; Promovaţi 26; Corigenţi 5.
Cl. IV C: Înv: Popeanu Maria; Rămaşi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 25; Corig. 2; Repetenţi 2.
Cl. V A: Diriginte Bogdan Florica; Rămaşi 31; Clasif. 31; Promovaţi 18; Corig. 8. Repetenţi 5.
Cl. V B: Diriginte Lenath Anika; Rămaşi 33; Clasificaţi 33; Promovaţi 26; Corigenţi 7.
Cl. V C: Rămaşi 34; Clasificaţi 34; Promovaţi 17; Corigenţi 11; Repetenţi 6.
Cl. V D: Rămaşi 29; Clasificaţi 29; Promovaţi 20; Corigenţi 7; Repetenţi 2.
Cl. VI A: Diriginte Bercovici Maria; Rămaşi 41; Clasificaţi 41; Promovaţi 39; Corigenţi 2.
Cl. VI B: Diriginte Nenciulescu Georgiana; Rămaşi 42; Promovaţi 30; Corigenţi 11; Repetent 1.
Cl. VI C: Diriginte Cârstea Maria; Rămaşi 27; Promovaţi 22; Corigenţi 4. Repetent 1.
Cl. VII A: Diriginte Harabagiu Adrian; Rămaşi 34; Promovaţi 23; Corigenţi 10; Repetent 1.
Cl. VII B: Diriginte Bogdan Violina; Rămaşi 29; Promovaţi 16; Corigenţi 10; Repetenţi 3.
Cl. VII C: Diriginte Olea Mihai; Rămaşi 33; Promovaţi 22; Corigenţi 9; Repetenţi 2.

167
În continuare sunt consemnaţi premianţii la clasele I-VII şi se fixează data serbării pentru 8.VI.:
Cl. I A: Premiul I: Bara Marius: 10, Bora Emilia 10, Brezuică Mirela 10, Ciolac Georgeta 10,
Crişan Călin 10, Poenaru Dan 10, Sava Mihaela 10, Sava Valeria 10, Silaghi Ioan
Sorin 10; II: Mezei Ioan 9,95; III: Ganea Ioan 9,76, Ocolicianu Gheorghe 9,76.
Cl. I B: Premiul I: Bistrian Ioan 10, Memetea Emil 10, Borz Felicia 10; II: Feflea Nicolae 9,80,
Nagy Eva 9,80, Oaie Emil 9,80, Ille Augustin 9,80; III: Lucaci Angela 9,61, Coita
Zoltan 9,61, Gavra Dan 9,61, Munteanu Carmen 9,61, Biroaş Camelia 9,61,
Walkovszky Andrei 9,61, Nicoară Monica 9,61, Matiu Elena 9,61.
Cl. II A: Premiul I: Berindan Smaranda, Paşca Daniela, Timofticiuc Viorica, Gligor Marian,
Ştef Aurelia și Vlăduţ Liana – toți cu 10; II: Valcovschi Ladislau 9,74; III: Moş Dan 9,66.
Cl. II B: Premiul I: Nan Georgeta 10, Popa Liviu 10, Tocuţ Florica 10; II: Bochiş Mircea 9,87,
Lucan Doru 9,87, Mortan Emilia 9,87, Olah Ghizela 9,87, Vekoni Anika 9,87; III:
Kristo Gheorghe 9,66, Rusu Mariana 9,66, Szabo Ludovic 9,66.
Cl. II C: Premiul I: Avram Loreta 10, Cornea Felicia 10, Crăciun Geta 10, Popa Felicia 10; II:
Liber Gheorghe 9,95, Ţenţ Nisa 9,95; III: Vlaş Marian 9,20.
Cl. III A: Premiul I: Cocoş Georgeta 10, Mihailovici Cilia 10, Petrugan Delia 10, Pop Mirela 10,
Romocea Maria 10, Ungur Adrian 10; II: Foghiş Lucia 9,92; III: Popa Florica 9,85.
Cl. III B: Premiul I: Vesa Hortensia 9,95, Stănoiu Rodica 9,95, Mali Elisabeta 9,95, Crăciun
Daniela 9,95; II: Nicolae Viorica 9,88, Moş Cornelia 9,88, Mihoc Voichiţa 9,88; III:
Totorean Horia 9,77; Motoi Cornelia 9,77, Halasz Iudita 9,77.
Cl. IV A: Premiul I: Bărăitaru Mariana: 9,95, Moglan Adriana 9,95, Oprea Dorina 9,95; II:
Timofticiuc Liana 9,94,Nichita Carmen 9,94,Sava Georgeta 9,94; III: Drăgoi Marioara 9,45.
Cl. IV B: Premiul I: Laza Florica 9,87, Mihuţa Geta 9,87; II: Dărăban Carmen 9,66, Monenciu
Mircea 9,66; III: Lavni Luminiţa 9,33, Vulturar Marieta 9,33, Cseki Irina 9,33.
Cl. IV C: Premiul I: Feflea Ioan 9,84, Leucea Marcela 9,84; II: Balint Viorica 9,02, Memetea
Maria 9,02; Premiul III: Micloş Rodica 8,75.
Cl. V A: Premiul I: Cogălniceanu Elena 9,73; II: Creţu Constanţa 9,63; III Micloş Cornel 9,42.
Cl. V B: Premiul I: Lunca Mihaela 9,79; II: Blaj Octavian 9,10; III: Tripe Ionaş 8,82.
Cl. V C: Premiul I: Tusz Rodika 9,63; II: Dringo Catiţa 9,27; III: Mihoc Silvian 9,10.
Cl. V D: Premiul I: Ungureanu Eugen 9,75; II: Grigoraş Ioan 9,70; III: Preda Rodica 9,58.
Cl. VI A: Premiul I: Balint Elena 9,80; II: Bâra Vasile 9,66; III: Bӧttger Octavian 9,58.
Cl. VI B: Premiul I: Gavra Maria 9,63; II: Lupea Valentin 9,48; III: Drăgoi Gheorghina 8,51.
Cl. VI C: Premiul I: Hinţ Victor 9,91; II Ciolac Irina 9,86; III: Stănoiu Angela 9,21.
Cl. VII A: Premiul I: Stanca Viorel 9,59; II: Ghilea Lucian 9,35; III: Moraru Mircea 9,30.
Cl. VII B: Premiul I: Bodeanu Matilda 9,35; II: Lazea Mircea 8,53, Goia Rodica 8,53; III:
Ţârcovnicu Elena 8,48.
Cl. VII C: Premiul I: Jurj Mariana 9,84; II: Făt Mariana 9,41; III: Mândru Maria 9,12.
Încheierea situaţiei la învăţătură şi purtare a elevilor din clasele IX-XI la
sfârşitul anului şcolar 1967-1968 a avut loc şi s-a consemnat în şedinţa consiliului
pedagogic din iunie (f.d., probabil 15. VI), 1968:
Cl. IX A: Diriginte Berinde Iuliu; Rămaşi 39; Promovaţi 31; Corigenţi 6; Repetenţi 2.
Cl. IX B: Diriginte Dărăbăneanu Ioan; Rămaşi 35; Promovaţi 30; Corigenţi 4; Repetent 1.

168
Cl. IX C: Diriginte Ban Florian; Rămaşi 33; Promovaţi 24; Corigenţi 8; Repetent 1.
Cl. IX D: Diriginte Martinov Milan; Rămaşi 41; Promovaţi 33; Corigenţi 8.
Cl. X R A: Diriginte Tudor Dumitru; Rămaşi 35; Promovaţi 31; Corigenţi 4.
Cl. X R B: Diriginte Horj Viorel; Rămaşi 37; Promovaţi 25; Corigenţi 10; Repetenţi 2.
Cl. X U A: Diriginte Vesa Iulia; Rămaşi 36; Promovaţi 22; Corigenţi 14.
Cl. X U B: Diriginte Ille Ioan; Rămaşi 28; Promovaţi 20; Corigenţi 7; Repetent 1.
Cl. XI R A: Diriginte Dalea Traian; Rămaşi 28; Promovaţi 23; Corigenţi 3; Repetenţi 2
Cl. XI R B: Diriginte Harabagiu Maria; Rămaşi 32; Promovaţi 24; Corigenţi 7; Repetent 1.
Cl. XI U A: Diriginte Duma C-tin; Rămaşi 46; Promovaţi 31; Corigenţi 15.
Cl. XI U B: Diriginte Kuncsef Alex; Rămaşi 34; Promovaţi 28; Corigenţi 6.
În continuare sunt consemnaţi premianţii:
Cl. IX A: Premiul I: Obreja Vasile 9,41; II: Mihale Rodica 9,24; III: Bocu Marta 9,19.
Cl. IX B: Premiul I: Griober Irina 9,84; II: Toda Aurel 8,84; III: Rada Dumitru 8,23.
Cl. IX C: Premiul I: Laslău Ioan 9,56; II: Ungureanu Adriana 9,33; III: Imre Francisc 9,08.
Cl. IX D: Premiul I: Şandor Petru 9,46; II: Florea Vasile 9,26; III: Bogdan Florica 9,22.
Cl. X R A: Premiul I: Creţu Traian 9,33; II: Zare Viorica 9,19; III: Ille Nicolae și Popa Ioan 9,16.
Cl. X R B: Premiul I: Muşet Dan 9,58; II: Vidican Mihai: 9,52; III: Mândru Constantin 9,33,
Petrugan Ioan 9,33.
Cl. X U A: Premiul I: Grigoraş Aurel 9,82; II: Lazie Ioan 9,47; III: Pele Gheorghe 8,08.
Cl. X U B: Premiul I: Costea Gheorghe 9,04; II: Munteanu Rodica 9,02; III: Durla Mihai 8,48.
Cl. XI R A: Premiul I: Driha Ana 9,41; II: Crăciun Livia 9,33; III: Jutea Antiţa 8,45.
Cl. XI R B: Premiul I: Ionuţ Stelian 9,33; II: Sferlea Miron 9; III: Boroş Terezia 8,58.
Cl. XI U A: Premiul I: -; II: Tempeanu Vanda 8,84, III: Cuc Mihai 8,79.
Cl. XI U B: Premiul I: - ; II: Prada Maria 8,93; III: Petruţ Viorica 8,47.
Directorul liceului face comunicări în legătură cu profesorii care fac parte
din comisiile de bacalaureat şi de admitere în sesiunea iunie. Deşi în 1968 n-au
fost absolvenţi pentru că se făcea trecerea de la liceul cu 11 spre liceul cu 12
clase, totuşi în acel an s-a ținut în iunie o sesiune de bacalaureat pentru ca să
se fi putut prezenta restanţierii din anii anteriori.
- S-a anunţat sărbătorirea zilei învăţătorului pe 30 iunie cu acordarea de premii şi
distincţii; şcolarizarea la 6 ani;
- În timpul când nu se aflau în concediu, profesorii erau obligaţi să facă consultaţii
cu elevii corigenţi.
În 18 iunie 1968, orele 08:30 s-au încheiat 2 procese-verbale în două
comisii de examinare la concursul de admitere în clasa a IX-a de la Liceul nr. 1
Beiuş componenţa membrilor comisiilor a fost aprobată de Inspectoratul Şcolar
al Judeţului Bihor. Iată prima comisie: Ramonţian Letiţia, preşedinte, Vidican
Viorica, prof. examinator la l. română, Ardelean Alexiu, prof. examinator la
matematică, Bărăian Teodor, prof. examinator la istorie.
Iată acum a II-a comisie: Harabagiu Adrian, preşedinte, Ban Maria, prof.
examinator la l. română, Cojocaru Ioan, prof. examinator la matematică, Boc

169
Nicolae, prof. examinator la istorie.
Constatând că plicul cu subiectul la limba română era intact, fiecare
comisie a extras subiectul următor:
1. Viaţa şi obiceiurile poporului român oglindite în creaţia populară.
2. Delimitaţi propoziţiile din frază, stabiliţi felul lor, întocmiţi schema şi
face analiza sintactică şi morfologică a textului subliniat:
„Când te-i face mare, o să faci cum îi vrea tu, dar acum, că eşti mic, să nu
ieşi niciodată din vorba mea, că poţi să păţeşti şi mai rău.”
Brătescu-Voineşti – Puiul
Din păcate nu apare textul subliniat pentru a fi analizat sintactic şi morfologic.
În 19 iunie, la ora 08:30, s-au desfăşurat şedinţele aceloraşi comisii de
examinare la concursul de admitere de la Liceul nr. 1 Beiuş pentru obiectul
matematică. Constatându-se intacticitatea plicurilor s-au extras subiectele de la
matematică constând dintr-o problemă de geometrie în spaţiu şi un exerciţiu ce
verifica deprinderile de calcul ale candidaţilor.
Tot în luna iunie, probabil la o săptămână după probele scrise, căci
procesele verbale sunt nedatate, comisiile au definitivat rezultatele obţinute la
concursul de admitere pe baza lucrărilor scrise şi a probelor orale.
Prima comisie a examinat 66 de candidaţi. Admişi 47. Respinşi 19. Media maximă:
9,20, minimă: 5,20. A II-a comisie a examinat 65 de candidaţi. Admişi 44.
Respinşi 21. Media maximă: 9,20, minimă: 5.
În 28 august 1968 s-a desfăşurat şi consemnat examenul de corigenţă la
clasele VIII-IX. Din clasa a VIII-a s-au prezentat 28 de elevi. Au promovat toţi.
Din clasa a IX-a s-au prezentat 26 de candidaţi. Promovaţi 22, repetenţi 4. Unul
repetent prin neprezentare.13
***
Ne-am ocupat pe larg de această etapă de tranziție din două motive. Pe
de o parte era a doua corecție importantă a greșelilor săvârșite prin reforma
învățământului din 3 august 1948, când se redusese clasa a VIII-a de liceu
(clasa a XII-a de azi). Pe de altă parte, în octombrie 1968 s-a sărbătorit cu mare
entuziasm 140 de ani de la înființarea liceului. Era un experiment aproape unic
în județul Bihor și chiar în țară. Am fost chiar mirați că ni s-a aprobat această
sărbătorire. Explicația poate veni din faptul că se dorea ca regimul să arate o
oarecare liberalizare, mai cu seamă după evenimentele din august 1968 din
Cehoslovacia. Nenorocul cehilor a însemnat norocul nostru, al vulcaniștilor.
Teodor Rif

13 vezi ACN “ S.V.”, II/14. Registru. Procese-verbale 31.III.1968 - 17.I.1969

170
 CAPITOLUL 6.
ETAPA 1968/1969 - 1989/1990
Anul școlar 1968-1969
Aceasta este etapa revenirii definitive a liceului la 12 clase, cum fusese el
până la Legea de reformă a învățământului, din 3 august 1948, (4 clase primare
+ 8 clase liceale - cu cele două cicluri, inferior - clasele I-IV de liceu (gimnaziul)
și ciclul superior - clasele V-VIII de liceu).
Cu alte cuvinte, în această etapă școala medie cu durata studiilor de 11
ani devine liceu, având ca durată de studii 12 ani, prin prelungirea școlii
generale de la 7 la 8 ani, proces încheiat în 1965. Astfel, promoția clasei a VIII-a
din 1965 va fi prima promoție cu 12 clase în 1969 (iunie), după cum am mai
arătat. Deci, anul școlar 1968/ 69 va da prima promoție cu 12 clase. La 1
septembrie 1968 intra în vigoare Legea privind învățământul din R.S.R., votată de
Marea Adunare Națională la 13 mai 1968, după care se va desfășura activitatea
din școlile românești până la adoptarea Legii învățământului nr. 84/1995,
modificată și completată ulterior prin Legea nr. 268/2003 și de Legea nr. 1 din 5
ianuarie 2011, a Educației Naționale.
Astfel, limitele acestei etape au fost fixate între anul școlar 1968/ 69, al
primei generații cu 12 clase, și anul școlar 1989/ 1990, care a însemnat sfârșitul
calendaristic al comunismului în România, deoarece crâmpeie din el vom mai
întâlni și după anul școlar 1989/ 90, când încheiem noi un alt capitol sau o altă
etapă a Monografiei-eseu a Liceului/ Colegiului Național ,,Samuil Vulcan”
Beiuș, începută în anul școlar 1928-1929.
Lăsăm evenimentele să se desfășoare firesc, în continuare.
În 2 septembrie 1968 s-a desfăşurat proba scrisă la limba română pentru
Concursul de admitere în clasa a IX-a de la Liceul nr. 1 Beiuş, cu subiectul găsit
în plic intact:
1. Evocarea copilăriei şi a satului natal în Amintirile... lui Ion Creangă.
2. Delimitaţi propoziţiile din frază, stabiliţi felul lor, întocmiţi schema şi
faceţi analiza sintactică şi morfologică a cuvintelor subliniate:
„Şi când ridică zâmbind ochii spre mine, mă izbi deodată o amintire, ce
brusc izvora ca din negură, şi-o asemănare izbitoare cu ochii şi zâmbetul celei
care odată, cu ani în urmă, înflorise ca o floare şi-mi fermecase c-un zâmbet şi
c-o privire un trecător ceas al vieţii.” (M. Sadoveanu – Un om năcăjit)
Am indicat şi noi subiectele de la proba scrisă de limba română pentru a

171
se vedea evoluţia lor de la cele cu un pronunţat caracter ideologic la cele cu
caracter literar. De pildă, subiectul acesta, ca şi cel din sesiunea iunie, sunt cu
adevărat subiecte specifice limbii şi literaturii române. Nu dăm subiectul de la
matematică pentru că acest obiect nu are caracter ideologic. Aceste subiecte pot
fi găsite de cei interesaţi în registrele de procese-verbale citate.1
Proba scrisă la matematică a fost susținută în 3 septembrie 1968, tot de la
08:30. Şi aici plicul s-a deschis după ce va fi fost descoperită intacticitatea lui.
Subiectul la matematică consta într-o problemă de geometrie în spaţiu, care
cerea şi rezolvarea unui sistem, nu uşor, de ecuaţii, şi dintr-un exerciţiu care
presupunea cunoașterea calculelor cu fracţii ordinare şi zecimale.
Iarăşi definitivarea rezultatelor nu este datată în procesul-verbal. În
schimb, acum aflăm numele membrilor din componența comisiei: Ramonţian
Letiţia, preşedinte; prof. Rusu Rozalia, la limba română; prof. Cârstea Maria, la
matematică; prof. Duma-Suceveanu Constantin - la istorie.
Rezultatul s-a dat pe baza notelor lucrărilor scrise şi pe baza notelor
probelor orale. Această comisie a examinat 51 de candidaţi. Admişi - 38, respinşi -
13. Media maximă - 8,40, media minimă - 5,20.
În 20 septembrie 1968, ora 8:30, a început încă un concurs de admitere la
Liceul nr. 1 Beiuş, cu o comisie aprobată tot de Inspectoratul Şcolar al Judeţului
Bihor: Ramonţian Letiţia – preşedinte; prof. Vidican Viorica – examinator
limba română; prof. Olea Mihai – examinator matematică; prof. Duma-
Suceveanu Constantin - examinator istorie.
Verificând plicul cu subiectul la limba română şi constatând intacticitatea
lui, comisia l-a deschis şi a extras următorul subiect:
1. Frumuseţile naturii patriei cântate de poeţii şi prozatorii studiaţi.
2. Delimitaţi propoziţiile din frază, stabiliţi felul lor, întocmiţi schema şi
faceţi analiza sintactică şi morfologică a cuvintelor subliniate:
,,Cu o iscusinţă de sălbatic, el îşi pregăti armele şi, când vedea pe
deasupra capului că se înalţă vreun zmeu străin, deodată asvârlea piatra în
văzduh şi o asvârlea cu atâta măiestrie, încât piatra zbura totdeauna pe
deasupra sforii zmeului şi cădea iar lângă el.” (V. Alecsandri – Vasile Porojan)
Era un subiect frumos şi adevărat de limbă şi literatură română.
În 21 septembrie, tot la ora 8:30, aceeaşi comisie proceda la fel cu plicul ce
conţinea subiectul de la matematică. Acesta consta dintr-o ecuaţie, a cărei
rădăcină pozitivă exprimată în decimetri era raza unei sfere şi se cerea să se

1 v. Arhiva Colegiului Național ,,Samuil Vulcan”, II/14, Registru Procese-verbale, 31 III 1968 - 17 I 1969;

172
afle volumul sferei etc. Apoi - un exerciţiu cu ordinea operaţiilor, cu fracţii
ordinare şi zecimale.
Ni s-a părut un subiect destul de greu pentru nişte restanţieri prezentaţi
la acel concurs de admitere. Definitivarea rezultatelor se va fi făcut în zilele
următoare (nu în 7 septembrie 1968, cum scrie în procesul-verbal). Rezultatele
sunt consemnate într-un tabel cu notele lucrărilor scrise şi ale probelor orale. În
tabel figurează 24 de candidaţi, dar s-au prezentat doar 23. Admişi – 13;
respinşi - 9. Media maximă - 6,60. Media minimă - 5.
Am dorit să prezentăm grupat (alăturat) cele 2 sesiuni de toamnă ale
concursului de admitere. Între ele, însă, s-au desfășurat alte activităţi specifice
începutului lunii septembrie şi noului an şcolar, care, cunoaştem, începe la 1
septembrie şi se termină în 31 august în anul calendaristic următor.
La Liceul nr. 1 Beiuş, în 7 septembrie 1968, se definitivau rezultatele
examenelor de corigenţă la clasele IV-VII şi X-XI:
Cl. IV: Prezentaţi - 11; promovaţi - 10; repetent - 1;
Cl. V: Prezentaţi - 33; promovaţi - 26; repetenţi - 7;
Cl. VI: Prezentaţi - 18; promovaţi - 18;
Cl. VII: Prezentaţi - 29; promovaţi - 27; repetenţi - 2.
Cl. X R. şi U.: Prezentaţi 34; promovaţi 31; repetenţi 3; (neprezentat 1);
Cl. XI R. şi U.: Prezentaţi 31; promovaţi 30; repetent 1.
Tot în 7 septembrie 1968, în şedinţa consiliului pedagogic a fost instalat
oficial prof. Cotrău Petru ca director adjunct la Liceul nr. 1 Beiuş şi s-au stabilit
unele sarcini în vederea începerii noului an şcolar. La ședință participa
inspectorul teritorial Cornel Pop, care anunţa hotărârea Inspectoratului
Judeţean de a numi în funcţia de director adjunct al liceului pe prof. Petru
Cotrău. Mulţumea apoi lui Ilie Crăciun pentru activitatea desfăşurată în
calitate de director adjunct în această şcoală și îi ura succes în activitatea ce o
va desfăşura la Școala Generală Beiuș.
Mulţumind pentru încredere, Petru Cotrău se angajează să-şi
îndeplinească sarcinile. Astfel, direcţiunea Liceului nr. 1 Beiuş avea
următoarea componenţă: Letiţia Ramonţian – director, Nicolae Ţucra şi Petru
Cotrău – directori adjuncţi.
Începând cu 1 septembrie 1968 s-a luat hotărârea ca toate clasele I-IV şi
cea mai mare parte a claselor V-VIII să se mute în noua clădire, care urma a fi
amenajată pentru Școala Generală în clădirea în care funcţionase Sfatul
Popular al Raionului Beiuş, de fapt vechea clădire a Internatului de fete,
construită de episcopul ortodox Nicolae Popoviciu. Aceasta va rămâne sediul

173
Școlii Generale până astăzi şi va purta numele episcopului de vrednică
amintire. Întrucât clădirea respectivă nu era încă pregătită pentru a funcţiona
ca şcoală, clasele I-IV şi V-VIII urmau a se muta în ea după data de 1 noiembrie.
În perioada 15 septembrie - 1 noiembrie 1968, cursurile de la Liceul nr. 1 Beiuş s-
au desfăşurat înainte şi după-masă. Noul director al noii şcoli generale a fost
numit Alexandru Ţica, profesor de biologie, care a îndeplinit mulți ani funcția de
inspector al Secţiei raionale de învăţământ. Clasele noii şcoli generale continuau,
deci, cursurile în clădirea Liceului nr. 1 Beiuş, unele înainte, altele după-masă,
până după 1 noiembrie 1968, cum arătam.
În continuarea şedinţei consiliului pedagogic, dir. Letiția Ramonţian
anunţa sarcinile de îndeplinit pentru fiecare director, repartiţia diriginţilor pe
clase, a sălilor de clasă etc. Nicolae Ţucra transmitea, de asemenea, alte sarcini
de la şedinţa cu directorii din ziua precedentă.
În 19 septembrie 1968 s-a încheiat un proces-verbal cu ocazia încheierii
situaţiei la învăţătură a unui elev care primise aprobarea Ministerului
Învăţământului, dată în 9 IX 1968.
În 20 septembrie 1968, procesul-verbal s-a încheiat cu ocazia reexaminării
unei eleve la obiectul chimie, pe baza Ordinului nr. 5936/ 1968, primit de la
Inspectoratul Şcolar Judeţean. La acelaşi obiect, Inspectoratul Judeţean a
aprobat reexaminarea altei eleve, care s-a desfăşurat în 28 septembrie 1968,
conform Ordinului nr. 1305 din 24 septembrie 1968.
Comisia pentru propunerea burselor pe anul şcolar 1968-1969 s-a întrunit
în 1 octombrie 1969, în următoarea componenţă: directorul şcolii, diriginţii
claselor, contabilul și secretarul şcolii. Propunerile au respectat HCM 1053/
1962, prevederile regulamentului aprobat prin Ordinul Ministerului
Învăţământului nr. 945 din 14 octombrie 1963 şi adresa Ministerului
Învăţământului 10457 din 26 septembrie 1968. Au fost propuşi 64 de elevi: 8 burse
pentru elevii din casa de copii; 14 burse pentru cei proveniţi din mediul TBC; 41
burse de merit; 1 bursă pentru un elev provenit din familie dezorganizată.
În perioada 1-13 octombrie 1968 s-au derulat pregătirile pentru
aniversarea celor 140 de ani de existenţă a liceului. Programul complet şi totul
despre aniversare a fost prezentat anterior.
Acum dăm numele tuturor profesorilor și salariaților care au muncit la
reușita acțiunilor:2

2 C. Duma-Suceveanu, Documentar, cadrele didactice, personalul didactic ajutător și personalul

administrativ și de serviciu în funcție la 140 de ani de la înființarea Liceului ,,Samuil Vulcan” din Beiuș,
în ,,Pagini de ucenicie”, anul IV (1970), nr. 1 (5), p. 31;

174
 Corpul profesoral:
1. Ramonțian Letiția, prof. filosofie – directorul liceului;
2. Cotrău Petru, prof. matematică – director adjunct;
3. Țucra Nicolae, prof. istorie – director adjunct;
4. Kuncsef Vica, învățătoare;
5. Borz Ioana, învățătoare;
6. Bărăitaru Maria, învățătoare;
7. Crăciun Maria, învățătoare;
8. Deleanu Felicia, prof. limba română și
psihologie;
9. Martinov Milan, prof. limba română;
10. Olea Viorica, prof. limba română;
11. Nenciulescu Constantin, prof. limba
română;
12. Mezea Ioan, prof. limba română;
13. Harabagiu Maria, prof. limba rusă;
14. Nenciulescu Georgina, prof. lb franceză; 31. Vesa Iulia, prof. geografie;
15. Bucur Ana, prof. limba franceză;
16. Racolța Maria, prof. limba engleză;
17. Rif Teodor, prof. limba latină;
18. Duma-Suceveanu Constantin, prof.
istorie;
Personalul didactic ajutător:
1. Cuc Florica, laborantă;
2. Marton Gheorghe, pedagog;
Personalul administrativ și de serviciu:
1. Bochiș Catița, secretar șef;
2. Coroianu Ioan, secretar;
3. Fret Alexandra, secretar;
4. Cojocaru Irina, administrator;
5. Petrugan Teodor, administrator;
6. Petrugan Elisabeta, bibliotecară;
7. Chidioșan Horațiu, contabil;
8. Vlăduț Veronica, casieră;
9. Dudulescu Zena, magazineră;
10. Buda Rusalim, îngrijitor;
11. Boța Miron, îngrijitor;
12. Codrean Zamfira, îngrijitoare;
13. Frenț Floare, îngrijitoare;
14. Florea Marin, îngrijitor;
15. Ilea Veronica, îngrijitoare;
16. Laza Catița, îngrijitoare;
17. Lucan Ioan, îngrijitor;
18. Oprea Firoanda, îngrijitoare;
175
19. Bercovici Maria, prof. istorie;
20. Sabău Maria, prof. filosofie;21.
Ardelean Alexiu, prof. matematică;
22. Olea Mihai, prof. matematică;
23. Christov Alexandra, prof. matematică;
24. Ban Florian, prof. matematică;
25. Dalea Traian, prof. fizică;
26. Berinde Iuliu, prof. fizică;
27. Bercovici Manea, prof. fizică;
28. Kuncsef Alexandru, prof. chimie;
29. Pop Vasile, prof. științe naturale;
30. Harabagiu Adrian, prof. șt. naturale;
32. Ardelean Ana, prof. geografie;
33. Todor Moise, prof. muzică;
34. Matei Francisc, prof. educație fizică;
35. Tudor Dumitru, prof. educație fizică;
36. Ilea Ioan, prof. educație fizică;
3. Nichita Silvia, pedagog;
4. Șerb Ioan, pedagog;
19. Pituț Ioan, îngrijitor;
20. Solomie Nicolae, îngrijitor;
21. Tămaș Rozalia, îngrijitoare;
22. Bar Vasile, bucătar șef;
23. Jurcan Traian, bucătar;
24. Delan Margareta, veselar;
25. Jurcan Lucreția, veselar;
26. Hardalău Firoanda, veselar;
27. Moț Maria, veselar;
28. Szabo Elisabeta, veselar;
29. Vlaș Florica, lenjereasă;
30. Bule Terezia, spălătoreasă;
31. Herman Maria, spălătoreasă;
32. Lucan Floare, spălătoreasă;
33. Simai Floare, spălătoreasă;
34. Purza Viorel, mecanic;
35. Buda Teodor, vizitiu;
36. Codreanu Florian, portar;
37. Cap Gheorghe, portar;
38. Manea Nicolaie, portar.
 La 1 XI 1968 s-a convocat un consiliu pedagogic extraordinar, având la
ordinea de zi:
1. Dezbaterea Proiectului de statut al cadrelor didactice;
2. Comunicări.
S-a dat cuvântul profesorilor spre a discuta pe marginea proiectului de
statut. Discuţiile profesorilor au fost destul de intense, aceștia exprimându-şi
părerea pe diferite articole din statut, considerate neclare sau în dezavantajul lor.
Ordinea de zi a Consiliului pedagogic din 8 noiembrie 1968 a fost:
1. Transmiterea noutăților instructajului făcut în şedinţa cu directorii de şcoli
din 7 XI 1968;
2. Prelucrarea regulamentului privind desfăşurarea festivalului pionieresc.
La punctul 1: Cercurile pedagogice pe 2 centre: Beiuş şi oraş Dr. Petru
Groza (Ştei). Ele se vor desfăşura în vacanţe, primul în 23 decembrie. Se cerea
atenţie la educaţia sanitară - fişa elevilor din clasa I până la absolvire.
S-au făcut comunicări în legătură cu campionatele şcolare. S-au transmis
instrucţiuni clare în legătură cu paza contra incendiilor. Se preconiza o
pregătire foarte serioasă pentru ziua de 1 Decembrie, când se împlineau 50 de
ani de la Marea Unire (1918-1968), popularizarea lucrărilor celor mai noi
privind această problemă, studierea materialelor ce urmau să apară în presă,
organizarea unor simpozioane şi seri literare, întâlniri cu personalităţi
marcante, stimularea creaţiilor personale ale elevilor, adunări festive urmate
de programe artistice.
La al doilea punct, Rodica Găvruţa a prelucrat regulamentul de
desfăşurare a festivalului pionieresc şi a trasat sarcini concrete pentru oamenii
implicaţi în munca cu pionierii.
Din procesul-verbal datat 12 XI 1968 aflăm că şedinţa consiliului pedagogic a
avut la ordinea de zi rezolvarea unui caz de indisciplină şi analiza situaţiei clasei a
XII-a. Cazul de indisciplină a fost sancţionat cu eliminarea elevului, cu scoaterea lui
din echipa sportivă pe întregul an şcolar (totul pornise de la un meci) şi scăderea
notei la purtare la 7, deşi dirigintele s-a opus atât prin referat, cât şi prin vot. A fost,
însă, în minoritate, deoarece elevul avusese şi alte abateri anterioare.
S-a analizat situaţia clasei a XII-a, arătându-se că erau multe note slabe și
propunându-se ca profesorii să însoţească elevii la consultaţiile de la televizor, să-i
sprijine prin consultaţii sau la meditaţie etc.
La consiliul pedagogic din 20 decembrie 1968, învăţătorii care au mai
rămas la Liceul nr. 1 (un singur rând de cl. I-IV) şi diriginţii claselor V-XII au

176
prezentat situaţia de la sfârşitul trimestrului I al anului şcolar 1968-1969:
Cl. I Înv. Kuncsef Vica. Înscrişi 32, rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 28, corigenţi 4;
Cl. II Înv. Borz Ioana. Înscrişi 35, rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 28, corigenţi 7;
Cl. III Înv. Bărăitaru Maria. Înscrişi 31, clasificaţi 31, promovaţi 26, corigenţi 5;
Cl. IV Înv. Crăciun Maria. Înscrişi 37, rămași 35, neclas. 1, promovaţi 29, corig. 6;
Cl. V Dirig. Bucur Ana. Înscrişi 35, rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 23, corigenţi 12;
Cl. VI Dirig. Deleanu Felicia. Înscrişi 26, rămași 35, promovaţi 16, corigenţi 9;
Cl. VII Dirig. Bercovici Maria. Înscrişi 25, clasificaţi 25, promovaţi 16, corigenţi 9;
Cl. VIII Dirig. Harabagiu Adrian. Înscrişi 33, clasificaţi 33, promovaţi 21, corigenţi 12;
Cl. IX A. Dirig. Ardelean Ana. Înscrişi 31, clasificaţi 31, promovaţi 25, corigenţi 6;
Cl. IX B. Diriginte Nenciulescu C. Înscrişi 31, clasificaţi 31, promovaţi 18, corigenţi 13;
Cl. IX C. Dirig. Christov Alexandra. Înscrişi 31, rămași 29, promovaţi 21, corig.8;
Cl. IX D. Dirig. Olea Viorica. Înscrişi 42, clasificați 40, neclas.2, promovaţi 25, corig.15;
Cl. X R.A. Dirig. Berinde Iuliu. Înscrişi 41, clasificaţi 39, promovaţi 30, corigenţi 9;
Cl. X R.B. Dirig. Ban Florian. Înscrişi 33, rămași 32, promovaţi 17, corigenţi 15;
Cl. X U.A. Dirig. Martinov Milan. Înscrişi 34, clasif.33, neclasif. 1, promov. 23, corig.10;
Cl. X U.B. Dirig. Rif Teodor. Înscrişi 38, rămaşi 40, neclas.1, promov. 22, corigenţi 17;
Cl. XI R.A. Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 38, clasificaţi 38, promovaţi 27, corigenţi 11;
Cl. XI R.B. Dirig. Sabău Maria. Înscrişi 35, clasificaţi 34, promovaţi 18, corigenţi 16;
Cl. XI U.A. Dirig. Vesa Iulia. Înscrişi 36, clasificaţi 35, promovaţi 18, corigenţi 17;
Cl. XI U.B. Dirig. Ille Ioan. Înscrişi 27, clasificaţi 27, neclas. 1, promovaţi 12, corig.15;
Cl. XII R.A. Dirig. Dalea Traian. Înscrişi 26, clasificaţi 26, promovaţi 21, corigenţi 5;
Cl. XII R.B. Dirig. Harabagiu Maria. Înscrişi 30, clasificaţi 30, promovaţi 25, corig.5;
Cl. XII U.A. Dirig. Duma-Suceveanu Constantin. Înscrişi 46, clasificaţi 45, neclasificat 1,
promovaţi 28, corigenţi 17;
Cl. XII U.B. Dirig. Kuncsef Al. Înscrişi 34, clasificaţi 34, promovaţi 23, corigenţi 11.
În 15 I 1969, şedinţa consiliului pedagogic a avut la ordinea de zi:
1. Prelucrarea instructajului ţinut cu directorii în vederea noii salarizări a
cadrelor didactice;
2. Prelucrarea proiectului planului de învăţământ al şcolii generale de 10 ani;
După prelucrarea acestui proiect, dir. adj. Nicolae Ţucra cerea cadrelor didactice
să prezinte în scris propuneri până în 20 I 1969, în legătură cu acest proiect.
Legat de noua salarizare, dir. Letiția Ramonţian prezenta noua
terminologie: gradaţie după vechime, gradaţie de merit, formule de premiere,
indemnizaţii, observaţiile, sancţiunile. Mai arăta că neprezentarea la cursurile
de perfecţionare va avea repercusiuni asupra salariului.
În 17 I 1969 s-a ţinut consiliul de Analiză a rezultatelor la învăţătură pe
trimestrul I al anului şcolar 1968-1969, urmată de prezentarea planului de muncă pe
trimestrul al II-lea, apoi de planul comun al org. UTC şi de pionieri din şcoală, cu
planul conducerii.

177
 Înscriindu-se la cuvânt, prof. Maria Racolţa îşi exprima nemulţumirea că
prin cabinetul de limbi străine trec foarte mulţi elevi, iar unii distrug materialul
didactic existent. Lipsesc, însă, multe materiale care ar trebui să fie în dotarea
acelui cabinet.
Prof. C. Nenciulescu acuza lipsa manualului de limba română la clasa a
XII-a şi programa prea încărcată. Alţi vorbitori se plângeau, de asemenea, de
lipsa materialului didactic, de faptul că cel existent este deteriorat (la fizică).
Arătau că fac consultaţii la clasele a VIII-a şi a XII-a.
Abia în acel an se vorbea de sărbătorirea zilei de 24 Ianuarie, aşa cum se
cuvenea să fie ea sărbătorită (1859-1969) (prof. Duma). Profesorii se mai
plângeau că elevii nu învaţă decât la obiectele de care au nevoie la bacalaureat
şi la admiterea în facultăți.
Se preciza că mărirea salariilor trebuie să constituie un stimulent în muncă. S-
a sesizat participarea unor elevi la sectele religioase din comunele lor, comunicare
făcută şcolii de un tovarăş de la judeţ.3
În 3 februarie 1969, în şedinţa extraordinară a consiliului pedagogic, dir. adj.
Petru Cotrău a făcut anunţuri în urma şedinţei de analiză cu directorii din raza
inspectoratului teritorial Beiuş. Din aceste anunţuri reţinem aici doar faptul că se
pomeneşte pentru prima dată despre plecările în străinătate.4 Pentru cadrele
didactice acest lucru ar fi posibil numai în concediul legal, cu viza directorului şi a
inspectoratului şcolar judeţean, pentru elevi doar cu viza directorului. Despre cum
se putea obţine viza securităţii şi paşaportul, nu s-a spus nimic pentru că, se ştie,
era o adevărată odisee, solicitantul trebuind să aibă relaţii serioase şi să dovedească
o excepţională activitate diplomatică. Pentru noi, vulcaniştii, a existat la un moment
dat şansa de a-l fi avut ca şef la serviciul paşapoarte al judeţului pe N. Balaci, fost
elev al liceului, care nu uitase acest lucru, deşi se temea ca nu cumva vreunul din
cei plecaţi să nu se mai întoarcă în ţară, fapt ce ar fi echivalat cu destituirea lui din
funcţie. Personal, am beneficiat în 1984 de un asemenea paşaport prin bunăvoința
lui. Am vizitat atunci vreo 10 țări, ajungând până în Maroc, de unde primisem o
chemare de la colegul meu, prof. Aurel Mincic, atunci cooperant în Maroc ca
profesor de matematică. Amândurora le sunt şi le rămân etern recunoscător, mai
cu seamă că am avut atunci prilejul de a vedea Roma care, pentru subsemnatul, ca
prof. de limba latină, a însemnat foarte mult. La rându-mi, ca un vulcanist adevărat,
n-aş fi putut periclita situaţia altui vulcanist. La întoarcere, însă, un securist de la

3 v. A.C.N. „S. V.”, II/ 14, Registru Procese-verbale: 31 martie 1968 – 17 .I. 1969;
4 v. ACN “ S.V.”, II/ 14, Registru Procese-verbale, 3 II 1969-20 II.1970;

178
serviciul paşapoarte m-a chemat la un interogatoriu cerându-mi să spun cu ce
români m-am întâlnit pe unde am umblat şi care era părerea acestora despre ţara
noastră. I-am răspuns că m-am întâlnit cu români despre care nu știam cine sunt şi
că toţi aveau nu numai o părere excepțională despre țară şi despre Ceauşescu, dar
aveau şi nostalgia plaiurilor natale, deşi, mărturisesc acum, că nu spuneam
adevărul, gândindu-mă atunci şi acum că minciuna din necesitate nu-i păcat şi că
Dumnezeu o va ierta. Românii cu care m-am întâlnit îmi erau realmente
necunoscuţi; întâlnirea cu ei a fost absolut întâmplătoare. Aceştia aveau nostalgia
ţării, dar părerea lor despre conducători şi despre regimul comunist era departe de
superlativul absolut. Când am declarat că-l lăudau românii pe Ceauşescu, m-am
folosit de atitudinea lui din august 1968, când condamnase invadarea
Cehoslovaciei lui Dubček de armatele ţărilor din Tratatul de la Varşovia, altele
decât România, care refuzase invadarea unei ţări prietene.
În treacăt fie spus, pentru această atitudine a României ne-am bucurat şi noi
având apreciere chiar din partea cehoslovacilor, când am vizitat frumoasa lor ţară.
Îi sunt, totuşi, recunoscător acelui securist, al cărui nume nu l-am ştiut niciodată,
că n-a încercat să mă racoleze ca informator. Oricum, nu ar fi reuşit vreodată.
Probabil calitatea mea de profesor vulcanist şi faptul că un alt vulcanist îi era şef l-
a oprit să avanseze o astfel de încercare. Astfel ajungem la concluzia că omul, în
viaţa aceasta, trece prin fel de fel de împrejurări sau experienţe, cum au trecut
atâţia români și vulcanişti în anii 50, cum am văzut. E plăcut când împrejurările
sunt fericite şi trist când ele sunt nefavorabile.
În 21 II 1969, în şedinţa consiliului pedagogic, s-a dezbătut tema Creşterea
eficienţei predării fizicii şi chimiei prin lucrările de laborator, pregătită şi prezentată
de profesorul Iuliu Berinde. Lucrarea prezentată a fost apreciată de însăşi
directoarea liceului, care îndemna să se procure şi să se confecţioneze cât mai
mult material didactic pe plan local, iar pentru ceea ce nu se putea confecţiona
astfel, să se aştepte cu răbdare primirea acelora din partea ministerului.
Discuţiile pe tema respectivă au fost purtate cu deosebită competenţă de
profesorii de biologie Vasile Pop şi Adrian Harabagiu, căci la obiectul predat
de dânşii se fac, de asemenea, multe lucrări de laborator, dar şi de învăţătoarea
Maria Crăciun, care şi-a exprimat mulţumirea pentru ceea ce a putut găsi în
laboratorul şcolii pentru experienţele sale la obiectul ştiinţele naturii. Era într-
adevăr o fericire să fii învăţător la un liceu ca al nostru, în care existau nu
numai laboratoare, dar şi un muzeu de ştiinţe naturale, pe care subsemnatul l-
am numit mereu un „Antipa” în miniatură, prezentându-l nu numai

179
vizitatorilor liceului, ci şi în discuţiile şi seminariile de la cursurile de perfecţionare,
când se discuta despre materialul didactic; mai cu seamă pentru copiii mici, dar
nu numai, muzeul nostru de ştiințe naturale, întemeiat de distinsul profesor Ioan
Buşiţia, care a fost şi mare vânător, fiind îngrijit şi îmbogăţit de toţi profesorii de
biologie ai liceului, de-a lungul anilor, era foarte interesant.
Un amplu proces-verbal datat 19 martie 1969 redă sarcinile trasate de dir.
adj. Nicolae Ţucra, de la şedinţa cu directorii din 14 martie, de la Școala Generală
Mizieş. O primă chestiune prezentată şi discutată a fost circulara nr. 2320 din 5
martie 1969, a Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor, cu privire la măsurile
pentru prevenirea incendiilor. Despre paza contra incendiilor (PCI) s-a vorbit
mereu în consiliile profesorale de la liceul nostru şi nu fără motiv, ea fiind foarte
importantă oriunde şi oricând. Deşi poate că vom mai aminti, la liceul nostru s-a
acordat mereu atenţie acestei chestiuni, iar în deceniul X al secolului XX şi la
începutul secolului XXI, elevii noștri, îndrumaţi şi instruiţi de inimosul profesor
Viorel Codreanu, au luat premii naţionale la concursurile PCI sau PSI.
Tot ce face şcoala pentru elevii din orice perioadă se simte mereu în
conduita cetăţeanului matur de mai târziu. Dacă înainte de plecare într-o excursie
în pădure se vor pregăti elevii pentru prevenirea incendiilor, ei vor şti la
maturitate să evite incendierea pădurii de la vreun foc aprins pentru pregătirea
grătarelor sau mititeilor, la ieşirile în natură. Acum se cerea diriginţilor şi
revederea Instrucţiunilor Ministerului Învăţământului nr. 41354/ 67 din Buletinul
Ministerului Învăţământului nr. 3 din iulie 1967. Au fost amintite foarte multe
incendii provocate de copii în localităţi din Bihor.
S-au făcut cunoscute prevederile Buletinului Ministerului
Învăţământului nr. 1 seria A 1969 privind îndrumările pentru aplicarea HCM
nr. 2595/ 1968 cu privire la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în
domeniul învăţământului obligatoriu de cultură generală aprobate prin
Ordinul M.Î. Nr. 100/3 din februarie 1969.
Se responsabilizau părinţii pentru asigurarea frecvenţei copiilor la şcoală.
O sancțiune prevedea amendă între 50 şi 150 lei pentru mai mult de 8 zile de
absențe într-o lună. Se considera absenţă ziua în care elevul nu a participat la
mai mult de 2 ore de curs sau la alte activităţi obligatorii. Angajatorul copiilor
sub 16 ani, care nu au absolvit şcoala generală – amendă de la 300 la 1000 lei,
iar persoanele fizice amendă de la 50 la 150 lei.
S-a prelucrat apoi problema educaţiei sanitare – Ordinul M. Î. Nr. 106665/
1968. S-a prelucrat și sistemul competiţional al elevilor în anul şcolar 1968-1969,

180
conform instrucțiunilor M.Î. 11039/ 1968.
S-a făcut cunoscut apoi Ordinul M. Î. Nr. 10482/ 1968 privind acordarea
concediilor fără plată pentru personalul didactic şi acordarea unor supliniri, în
condiţii deosebite, pentru continuarea concediului postnatal, în convalescenţă,
după expirarea concediului medical sau când medicul recomandă pauză în
activitatea profesională şi pentru îngrijirea copiilor bolnavi. Durata concediului
nu poate depăşi sfârşitul anului şcolar în care s-a aprobat. În cazul în care
concediul depăşeşte 30 de zile într-un an, se consideră întrerupere în
continuitate. Nu comentăm acestea deoarece cititorii îşi pot face o părere
proprie. Menţionăm că pentru naştere se acordau în total doar 3 luni de
concediu. Regimul dorea copii, interzicea avorturile, dar nu acorda mamelor
concediu suficient pentru îngrijirea copiilor.
S-a prelucrat Ordinul M.Î. Nr. 10011/ 1968 privind evidenţa personalului
didactic, păstrarea şi completarea carnetelor de muncă. Datorită muncii
conştiincioase a funcţionarilor de la secretariat sau contabilitate, privind
completarea fişei de evidenţă şi a carnetului de muncă, ei făcând la timp
completările necesare când se schimba situaţia solicitantului, cadrele didactice
de la liceul nostru n-au întâmpinat greutăţi la vremea pensionării.
S-a prelucrat HCM nr. 1150/ 1968 privind reglementarea donării sângelui
cu scopuri terapeutice, cu avantajele oferite donatorilor: recompense în bani,
masă caldă sau rece, premii de 200 lei după a cincea donare, prioritate la
trimiterea în staţiuni, gratuitate la spital etc.
S-a prelucrat ordinul 186 223/ 1968, care stabilea normele şi măsurile de
prevenire a accidentelor în rândul elevilor, apoi Instrucțiunile M.Î. nr. 354/
1967 pentru prevenirea accidentelor (Buletinul M.Î., an XII, nr. 3 seria A , iulie
1967), măsuri tehnice pentru securitatea muncii. S-a atras atenţia cunoaşterii
circularei nr 38 292/1967 privind declararea, cercetarea şi evidenţa accidentelor
(buletin oficial nr. 6, an III, p. I, ianuarie 1967). S-au transmis multe alte sarcini
cu caracter instructiv-educativ şi administrativ.
Reţinem doar că şcoala avea un lot de 48 de olimpici, că plata orelor
suplimentare pe luna martie se făcea de la 20 de ore în sus, că în timpul vacanţei
orele suplimentare nu se plăteau, că elevii îşi plăteau nr. matricol de pe mână, că
trebuia să aducă bani pentru teatru şi pentru excursia din Deltă etc. Din cele
prezentate reiese că în tot ce se întreprindea era în atenţie grija faţă de elevi.
Încheierea situaţiei la învăţătură şi purtare a elevilor din clasele I-XII la
sfârşitul trimestrului II al anului şcolar 1968-1969 a fost consemnată în

181
procesul-verbal datat 21 martie 1969:
Cl. I: Înv. Kuncsef Vica. Înscrişi 32, rămaşi 31, promovaţi 26, corigenţi 5;
Cl. II: Înv. Şerb Ioan. Înscrişi 35, rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 34, corigent 1;
Cl. III: Înv. Bărăitaru Maria. Înscrişi 31, rămaşi 30, promovaţi 25, corigenţi 5;
Cl. IV: Înv. Crăciun Maria. Înscrişi 36, rămaşi 36, promovaţi 32, corigenţi 4.
Vacanţa de primăvară - în 23.03.1969, după ultima oră de curs.
Deşi se încheie un nou proces-verbal pentru clasele V-XI, data şedinţei
conduse tot de directorul adjunct Nicolae Ţucra rămâne aceeaşi (21 martie 1969).
Cl. V: Dirig. Bucur Ana. Înscrişi 35, rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 21, corig.14;
Cl. VI: Dirig. Deleanu Felicia. Înscrişi 26, rămaşi 24, promovaţi 13, corigenţi 11;
Cl. VII: Dirig. Bercovici Maria. Înscrişi 25, rămaşi 25, promovaţi 12, corigenţi 13;
Cl. VIII: Dirig. Harabagiu Adrian. Înscrişi 33, rămaşi 31, promovaţi 17, corigenţi 14.
Cl. IX A: Dirig. Ardelean Ana. Înscrişi 31, rămaşi 31, promovaţi 23, corigenţi 8.
Cl. IX B: Dirig. Nenciulescu C. Înscrişi 31, rămaşi 31, promovaţi 20, corigenţi 11.
Cl. IX C: Dirig. Christov Alexandra. Înscrişi 29, rămaşi 29, promovaţi 21, corigenţi 8.
Cl. IX D: Dirig. Olea Viorica. Înscrişi 42, rămaşi 42, promovaţi 26, corigenţi 16.
Cl. X R.A.: Dirig. Berinde Iuliu. Înscrişi 39, rămaşi 39, promovaţi 30 corigenţi 9.
Cl. X R.B.: Dirig. Ban Florian. Înscrişi 32, rămaşi 30, promovaţi 21, corigenţi 9.
Cl. X U.A: Dirig. Martinov Milan. Înscrişi 34, rămaşi 34, promovaţi 21, corigenţi 13.
Cl. X U.B.: Dirig. Rif Teodor. Înscrişi 40, rămaşi 38 promovaţi 25, corigenţi 13.
Cl. XI R.A.: Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 39, rămaşi 39, promovaţi 28, corigenţi 11.
Cl XI R.B.: Dirig. Sabău Maria. Înscrişi 34, rămaşi 34, promovaţi 20, corigenţi 14.
Cl. XI U.A.: Dirig. Vesa Iulia. Înscrişi 35, rămaşi 35, neclasificat 1, promovaţi 17, corig.17.
Cl. XI U.B.: Dirig. Ille Ioan. Înscrişi 28, rămaşi 28, promovaţi 14, corigenţi 14.
Şedinţa consiliului pedagogic, consemnată în procesul-verbal din 11
aprilie 1969, a avut următoarea ordine de zi:
1. Analiza rezultatelor la învăţătură şi purtare pe trimestrul al II-lea;
2. Sarcini şi instrucţiuni primite de la inspectorat, prelucrarea planului de
muncă comun al organizaţiilor de tineret cu al conducerii şcolii, propuneri la
proiectul de plan.
S-au purtat discuţii ample, mai cu seamă de către diriginţii claselor. S-au
evidențiat rezultatele de la olimpiade, în general, şi la limba română, în special,
căci se obţinuse locul 2 pe judeţ, cum arăta prof. Milan Martinov.
Pentru clasa a XII-a, anul şcolar s-a încheiat în 30 aprilie 1969, când
diriginţii au prezentat şi consemnat situaţia la învăţătură şi purtare nominal, în
procesul-verbal. Prezentăm numeric situația primei serii a clasei a XII-a:
Cl. XII R.A: Dirig. Dalea Traian. Toţi cei 26 de elevi trecuţi nominal în procesul-verbal
sunt promovaţi.

182
Cl. XII R.B: Dirig. Harabagiu Maria. Înscriși 30 de elevi, promovați 28, corigenţi 2.
Cl. XII U.A.: Dirig. Duma-Suceveanu Constantin. Înscriși 46; promovaţi 38, corig.8.
Cl. XII U.B.: Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscriși 34 elevi, promovaţi 29, corigenţi 5.
Şedinţa consiliului pedagogic consemnată în procesul-verbal din 9 mai
1969 a fost consacrată prelucrării sarcinilor transmise în şedinţa cu directorii de
şcoli din ziua de 8 mai 1969.
1. Se transmit cadrelor didactice Instrucţiunile M.Î. privind desfăşurarea
lucrărilor de transferare şi numire a personalului didactic de predare, din Buletinul
M.Î., seria A, nr. 1/1969.
2. Excursiile şi taberele din vară;
3. Recenzarea persoanelor de la 16 la 55 de ani şi îndrumarea lor pentru a-
şi continua studiile;
4. Abonamentele personale ale cadrelor didactice;
5. Alte comunicări: regulile de circulaţie.
Tot transmitere de sarcini apare şi în procesul-verbal din 26.05.1969, când
dir. L. Ramonţian arată că profesorii care au predat la clasa a XII-a trebuie să-şi
completeze activitatea de 18-20 ore prin confecţionare de material didactic,
consultaţii pentru admitere, consultaţii cu alte clase, excursii, pregătirea de
programe artistice în vederea sărbătoririi zilei de 23 August, când se împlineau
25 de ani de la eliberare. Conducătorii învăţământului din regimul comunist se
temeau că profesorii nu muncesc destul.
Se reamintesc sarcinile trasate pentru întrecerea între şcoli, lansată tot pentru
aniversarea a 25 de ani de la eliberare. Se cerea cadrelor didactice să studieze şi să
se apuce de lucru pentru redactarea monografiei profesionale. Se angajează
pentru acea monografie profesorii de matematică.
Cadrelor care plecau în ţări străine li se impunea să viziteze acele ţări, să
nu urmărească scopuri financiare. Regimul se temea că profesorii se vor
îmbogăți. Concediul de vară era fixat pentru perioada 16.06 - 15.08. Pentru 23
August, profesorii trebuiau să fie la şcoală. S-a anunţat excursia de 2 zile, cu 38
de elevi, la Oradea şi Băile-Felix.
Discutându-se comportamentul elevilor din clasa a XII-a, li se acordă
tuturor nota 10.
Încheierea situaţiei la învăţătură a elevilor din clasele I-VIII, la sfârşitul anului
şcolar 1968-1969, a fost consemnată în procesul-verbal din 11 iunie 1969.
Cl. I: Înv. Kuncsef Vica. Înscrişi 32, rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 28, repetenţi 3;
Cl. II: Înv. Borz Ioana. Înscrişi 35, rămaşi 34, clasificaţi 34, promovaţi 31, repetenţi 3;
Cl. III: Înv. Bărăitaru Maria. Înscrişi 31, rămaşi 31, promovaţi 28, repetenţi 3;

183
Cl. IV: Înv. Crăciun Maria. Rămaşi 37, promovaţi 31, corigenţi 4, repetenţi 2;
Cl. V A: Dirig. Bucur Ana. Înscrişi 35, rămaşi 34, promovaţi 21, corig. 9, repetenţi 4;
Cl. VI: Dirig. Deleanu Felicia. Înscrişi 26, rămaşi 24, promov. 13, corig. 9, repetenţi 2;
Cl. VII: Dirig. Bercovici Maria. Înscrişi 25, rămaşi 25, promov. 14, corig. 10, repetent 1;
Cl. VIII: Dirig. Harabagiu Adrian. Înscrişi 33, rămaşi 31, promovaţi 20, corigenţi 11.
În continuare sunt consemnaţi premianţii:
Cl. I. Premiul I: Oros Venera – 10; Zare Sorin Dorin – 10; Şelaru Romulus - 10; Premiul II:
Manea Angelica - 9,66; Mureşan Violeta - 9,66; Buda Violeta - 9,66; Braun Gheorghe - 9,66;
Bunta Francisc - 9,66; Horvath Arpad - 9,66; Tomele Adrian - 9,66; Premiul III: Briscan
Eleonora - 9,47; Duma Emilia - 9,47; Zaha Georgeta - 9,47; Oros Liviu - 9,47; Szatmari
Francisc - 9,47; Curt Andrei Petru - 9,47; Mureșan Violeta - 9,47.
Cl. II: Premiul I: Bara Marius - 9,83; II: Ciolac Georgeta - 9,79; Sava Mihaela - 9,79; III -
Bora Emilia - 9,62; Crişan Maria - 9,62; Heredea Mariana - 9,62; Pavel Ligia - 9,62; Sava
Valeria - 9,62; Silaghi Ioan - 9,62.
Cl. III: Premiul I: Berindan Smaranda - 9,99; Paşca Daniela - 9,99; II: Ştef Livia - 9,88; Vlăduţ
Veronica - 9,88; III: Gligor Marian - 9,85; Ştef Adrian - 9,85; Timofticiuc Viorica - 9,85.
Cl. IV: Premiul I: Petrugan Delia - 10; Pop Mirela - 10; Romocea Maria - 10; Ungur
Adriana - 10; II: Cocoş Georgeta - 9,96; Mihailovici Cilia - 9,96; III: Foghiş Lucia - 9,90.
Cl. V: Premiul I: Bărăitaru Mariana - 9,85; II: Moglan Adriana - 9,83; III: Drăgan Liana 9,74.
Cl. VI: Premiul I: Preda Rodica - 9,55; II: Grigoraş Ioan - 9,52; III: Laza Dorin - 9,35.
Cl. VII: Premiul I: Hinţ Victor -9,71; Premiul II: Ciolac Irina - 9,51; III: Gavra Ioan - 8,64.
Cl. VIII: Premiul I: Morar Mircea - 9,60; Premiul II: Stanca Viorel - 9,35, Găluşcă Vladimir -
9,35; III: Ghilea Lucian - 9,33.
În 13 iunie 1969 s-a consemnat încheierea situaţiei la învăţătură a elevilor
din clasele IX-XI, la sfârşitul anului şcolar 1968-1969:
Clasa IX A: Diriginte Ardelean Ana: Înscrişi 31; Promovaţi 25; Corigenţi 5; Repetent 1.
Cl. IX B: Dirig. Nenciulescu Constantin: Înscrişi 31; Rămaşi 29; Clasificaţi 29;
Promovaţi 18; Corigenţi 10; Repetent 1.
Cl. IX C: Dirig. Christov Alexandra: Înscrişi 31; Rămași 30; Promov. 22; Corig. 7;
Repetent 1.
Cl. IX D: Dirig. Olea Viorica: Înscrişi 42; Clasif. 42; Promov. 30; Corig.10; Repetenţi 2.
Cl. X R.A.: Dirig. Berinde Iuliu: Rămaşi 39; Promovaţi 34; Corigenţi 3; Repetenţi 2.
Cl. X R.B.: Dirig. Ban Florian: Înscrişi 33; Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 23;
Corigenţi 6; Repetent 1.
Cl. X U.A.: Dirig. Martinov Milan: Înscrişi 34; Promovaţi 23; Corigenţi 10; Repetent 1.
Cl X U.B.: Dirig. Rif Teodor: Înscrişi 38; Promovaţi 28; Corigenţi 7; Repetenţi 3.
Cl. XI R.A.: Dirig. Tudor Dumitru: Înscrişi 38; Venit 1; Clasif.39; Promov. 35; Corig.4.
Cl. XI R.B.: Dirig. Sabău Maria; Înscrişi 34; Rămaşi 34; Promovaţi 24; Corigenţi 10.
Cl. XI U.A.: Dirig. Vesa Iulia; Înscrişi 35; Clasif. 35; Promov. 18; Corig. 16; Repetent 1.
Cl. XI U.B.: Dirig. Ille Ioan; Înscrişi 28; Venit 1; Promovaţi 17; Corig.10; Repetenţi 2.
Premianţii claselor IX-XI:
Cl. IX A: Premiul I: Negruţ Gheorghe - 9,52; II: Bogdan Gheorghe - 8,87; III: Domocoş
Octavian - 8,83.

184
Cl. IX B: Premiul I: Man Maria - 9,45; Premiul II şi III nu apar.
Cl. IX C: Premiul I: Ardelean Adrian - 9,75; II: Toma Aurel - 9,59; III: Sabău Ioan - 9,06.
Cl. IX D: I: Găluşcă Adelia - 9,33; II: Deac Georgeta - 8,56; III: Hălbac Gheorghe - 8,15.
Cl. X R.A.: Premiul I: Şandor Petru - 9,94; II: Obreja Vasile - 9,53; III:Bocu Marta - 9,49.
Cl. X R.B.: Premiul I: Gröber Irina 9,81; II: Laslău Ioan 9,71; III: Imre Francisc
9,51;Ungureanu Adriana 9,51.
Cl. X U.A.: Premiul I: -; II: Butaş Cornel - 8,92; III: Tiba Rodica - 8,69.
Cl. X U.B.: Premiul I: Babău Voichiţa - 9,20; II: Stănoiu Elena - 8,66; III: Ciupa Vasile - 8,49;
Cl. XI R.A.: Premiul I: Creţu Traian - 9,18; II: Popa Ioan - 8,99; III: Ile Nicolae - 8,87,
Zare Viorica - 8,87.
Cl. XI R.B.: Premiul I: Muşet Dan - 9,63; Vidican Mihai - 8,81; III: Petrugan Ioan - 8,78.
Cl. XI U.A.: Premiul I: Grigoraş Aurel - 9,48; Premiul II: Laza Ioan - 9,10.
Cl. XI U.B.: Premiul III: Munteanu Rodica - 8,44.
În continuare au fost prezentate instrucţiunile I.Ș.J. 5366/ 5 iunie 1969, în
legătură cu acordarea gradelor personalului didactic şi de premiere a
personalului instituţiilor şcolare din învăţământ şi se comunică alte acţiuni
specifice sfârşitului de an.
Procesul-verbal din 19 iunie 1969 s-a încheiat cu ocazia constituirii
Comisiilor nr. 1 şi nr. 2 pentru concursul de admitere de la Liceul nr. 1. Sunt
prezentați membrii celor două comisii:
Comisia nr. 1: Ramonţian Letiţia – preşedinte; Nenciulescu Constantin,
Martinov Olimpia - prof. examinatori la l. Română; Ban Florian, Duma Iulia –
prof. examinator matematică; Bercovici Maria, Bărnuț Florian – prof.
examinatori istorie.
Comisia nr. 2: Duma Suceveanu Constantin – preşedinte; Olea Viorica,
Bărăitaru Dumitru – prof. examinatori română; Christov Alexandra, Costea
Dumitru – prof. examinatori matematică; Tabără Ioan, Bogdan Florica – prof.
examinatori istorie.
Au fost prelucrate instrucţiunile şi a fost deschis plicul cu subiectul la
limba română, venit de la minister:
I. 1. O întâmplare din viaţa mea (compunere liberă);
2. Caracterizaţi un personaj dintr-o operă literară prevăzută pentru concursul de
admitere în liceu.
II. Să se facă analiza sintactică a frazei şi analiza sintactică şi morfologică a
textului subliniat:
,,Împăraţi, pe care lumea nu putea să-i mai încapă,
Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi apă.
Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt,
Cum veniră, se făcură toţi o apă şi-un pământ.” (M. Eminescu, Scrisoarea III)
Au semnat (SS indescifrabil) cei doi preşedinţi şi membrii celor două comisii.

185
 Întrunite din nou în 20 iunie 1969, cele două comisii au procedat la
deschiderea plicurilor cu subiectele pentru matematică.
O şedinţă a consiliului pedagogic, consemnată tot în 20 iunie 1969, a avut
la ordinea de zi discutarea dosarelor privind trecerea într-o nouă categorie de
salarizare a profesorilor Olea Mihai, Harabagiu Adrian, Christov Alexandra şi
Mezea Ioan. Dir. Ramonţian Letiția a citit caracterizarea fiecăruia, iar membrii
consiliului au fost de acord cu cele prezentate. Niciun consiliu pedagogic nu se
poate încheia fără discuţii. Profesorii au luat cuvântul elogiind activitatea celor
care treceau în altă categorie de salarizare.
Definitivarea rezultatelor obţinute la concursul de admitere în clasa a IX-a,
sesiunea iunie 1969, s-a făcut pe baza lucrărilor scrise şi a notelor obţinute la
probele orale, comisiile nr. 1 şi nr. 2 consemnând în tabele următoarele rezultate:
Comisia nr. 1 a examinat 71 candidaţi, 1 neprezentat. Admişi 61. Respinşi
10. Media maximă de intrare 9,40; Media minimă 6.
Comisia nr. 2 a examinat 72 candidaţi. Admişi 61. Respinşi 11, din care 4
neprezentaţi la oral. Media maximă de intrare 9,80. Media minimă 6.
Între sesiunea din iunie a concursului de admitere şi cea din septembrie
s-au desfăşurat alte activităţi la Liceul nr. 1 Beiuş.
În 13 august s-a consemnat definitivarea examenului de corigenţă la
clasa a XII-a curs de zi din sesiunea august. Iată rezultatele pe clase: Cl. XII R.B.:
Prezentaţi 3 elevi. Promovaţi 3; Cl. XII U.A.: Prezentaţi 8 elevi. Promovaţi 8; Cl. XII
U.B.: Prezentaţi 4 elevi, promovaţi 4.
În 28 august 1969 s-a consemnat definitivarea examenului de corigență la
clasele a VIII-a și a IX-a, programate la această dată pentru ca, în caz de
nepromovare, cei din clasa a IX-a să se poată prezenta la concursul de admitere
din sesiunea septembrie. Iată rezultatele pe clase: clasa a VIII-a, promovați 10.
Clasa a IX-a, prezentați 32, promovați 32.5
Anul școlar 1968-1969 era, deci, primul an în care se aplica Legea privind
învățământul din R.S.R. adoptată de M.A.N. în 13 mai 1968, al cărei scop era
precizat chiar din art. 1, alin. 2: ,,însușirea de către cetățeni a culturii generale și
a cunoștințelor necesare exercitării unor profesiuni utile societății, formarea
concepțiilor materalist-dialectice despre natură și societate, educarea
intelectuală, morală, estetică și fizică, cultivarea dragostei lor față de patrie și
popor, față de idealurile de pace și progres social".
Legea preciza următoarea organizare a învățământului în

5 v. A.C.N. ,,S.V.” II/14, Registru Procesele-verbale : 3 II 1969-20 II 1970;

186
R.S.R.: ,,învățământul preșcolar; învățământul obligatoriu de cultură generală;
învățământul liceal; învățământul profesional și învățământul tehnic;
învățământul superior; învățământul postuniversitar" (art. 5).
,,Cultura generală de bază este asigurată tuturor cetățenilor prin
învățământul obligatoriu cu durata de 10 ani."
Aceeași lege mai preciza că ,,școala este despărțită de biserică" (art. 3,
alin. 2) și că ,,liceele de cultură generală se organizează pe secții cu caracter real și
umanist" (art. 33, alin. 1), că ,,învățământul de toate gradele este gratuit" (art. 7), că
durata cursurilor de zi e de 4 ani, iar a cursurilor serale și fără frecvență e de 5 ani
(art. 32), că admiterea se face pe bază de concurs la care se puteau prezenta
absolvenții clasei a VIII-a dacă nu au depășit vârsta de 17 ani (art. 36, alin. 1 și 2) și
că ,,în ultimii doi ani de studii ai liceelor procesul de învățământ include și
programul de pregătire pentru apărarea patriei" (P.T.A.P.).
De fapt, anul 1968 este considerat a fi anul relaxării ideologice din perioada
comunistă a partidului - stat, deoarece liberalizarea a atins atunci punctul
culminant.6 Toate acestea reies din prezentarea noastră în lucrarea de față.

Anul școlar 1969-1970

Şedinţa consemnată în 1 IX 1969 a avut la ordinea de zi repartiţia de ore
pentru cadrele didactice şi sarcinile pentru perioada 1-15 septembrie 1969.
Orarul şcolii trebuia terminat până în 10 IX. Planificările trebuiau prezentate
până în 12 septembrie. Se fixau diriginţii pentru clasele a IX-a: IX A: Harabagiu
Adrian; IX B: Harabagiu Maria; IX C: Olea Mihai; IX D: Nenciulescu Georgina. S-a
anunţat că 2 clase vor fi navetiste, ele neavând sediu din lipsa sălilor de clasă.
Tot în 1 septembrie 1969 s-a încheiat procesul-verbal cu ocazia constitui-
rii comisiei pentru concursul de admitere în clasa a IX-a, curs de zi, de la Liceul nr.
1 Beiuş. Comisia nr. 1: Pop Vasile – preşedinte; Martinov Milan şi Bărăitaru
Dumitru – examinatori limba română; Olea Mihai şi Olaru Gheorghe – examina-
tori la matematică; Duma Constantin şi Tabără Ioan – examinatori la istorie.
După prelucrarea instrucţiunilor s-a trecut la deschiderea plicului sosit
de la Ministerul Învăţământului cu subiectul la limba română:
1. Ce-i doresc eu țării mele (compunere liberă).
2. Povestiţi şi analizaţi balada populară Mioriţa.
Se va trata un subiect la alegere.
Să se facă analiza sintactică a frazei (delimitarea propoziţiilor, felul lor) şi

6 v. Lege privind învățământul în Republica Socialistă România, București, Editura Politică, 1968.

187
analiza sintactică şi morfologică a textului subliniat:
,,Norocul nu umblă târâş, ci zboară pe aripi iuţi şi-ţi iese, când îi vine rândul,
fără de veste în cale; degeaba îl cauţi când nu-l găseşti, degeaba fugi, când el
aleargă după tine; norocul tău e numai al tău şi, chiar dacă nu l-ai cunoaşte tu pe el,
te cunoaşte el pe tine şi nu te părăseşte.” (Ioan Slavici, Mara)
Analiza gramaticală este obligatorie.
Apoi profesorii au fost repartizaţi în sala de supraveghere.
Aceeaşi comisie a procedat în 2 septembrie 1969 la deschiderea plicului
cu subiectele la matematică.
În 6 septembrie 1969 s-a consemnat definitivarea rezultatelor obţinute la
concursul de admitere în clasa a IX-a, sesiunea septembrie 1969, când, pe baza
lucrărilor scrise şi a notelor obţinute la probele orale, s-a costata: S-au prezentat 37
de candidaţi. Admişi 17. Respinşi 20. Media maximă 7,10. Media Minimă 5,20.
În timp ce se derula concursul de admitere, alţi profesori desfăşurau
examenul de corigenţă la clasele a căror definitivare a fost consemnată în
procesul-verbal datat 4 septembrie 1969, pentru clasele IV, V VI, VII, X, XI:
Clasa a IV-a: prezentați 4. Promovaţi 4;
Clasa a V-a: prezentaţi 7. Promovaţi 7;
Clasa a VI-a: prezentaţi 9. Promovaţi 6, repetenţi 3;
Clasa a VII-a: prezentaţi 10. Promovaţi 10;
Clasa a X R.A.: prezentaţi 3. Promovaţi 2, repetent 1;
Clasa a X R.B.: prezentaţi 7. Promovaţi 5, repetenţi 2;
Clasa a X U.A.: prezentaţi 10. Promovaţi 8, repetenţi 2;
Clasa a X U.B.: prezentaţi 7. Promovaţi 7;
Clasa a XI R.A.: prezentaţi 4. Promovaţi 4;
Clasa a XI R.B.: prezentaţi 10. Promovaţi 7, repetenţi 3;
Clasa XI U.A.: prezentaţi 16. Promovaţi 11, repetenţi 5;
Clasa a XI U.B.: prezentaţi 10. Promovaţi 6, repetenţi 4.
Pe măsură ce trecea timpul, se accentua progresiv dependenţa şcolii de
organele conducătoare superioare. Nimeni nu prea îndrăznea să ceară
independenţa şcolii, scuturând subordonarea supunerii oarbe.
Congresul al X-lea al P.C.R., din perioada 6-12 august 1969, accentuase,
parcă, supunerea, cum se poate vedea din procesul-verbal datat 6 IX 1969,
când se consemnau din nou comunicări de la şedinţa cu directorii, echivalente
cu tot atâtea sarcini. Iată selectiv câteva:
1. Studierea documentelor congresului al X-lea al PCR;
2. Organizarea acţiunilor de muncă patriotică;
3. Recenzarea copiilor de vârstă şcolară şi şcolarizarea tinerilor până la 20 de
ani. Profesorii erau repartizaţi pe străzi.

188
 4. Deschiderea anului şcolar se va face în 15 septembrie la ora 08:00.
5. În acel an şcolar urma să apară un nou Regulament şcolar şi de transfer, care
urma a fi supus dezbaterii.
6. „Gazeta învăţământului” devenea un organ al ministerului. Urma să se
editeze şi un buletin al inspectoratului şcolar. Eludăm sarcinile mai puţin
importante: planificări etc.
7. În perioada 1-25 X urma să se organizeze acţiuni legate de a XXV-a
aniversare a forţelor armate ale RSR, ca şi cum armata română ar fi luat fiinţă doar
în 1944. Tematica orelor de dirigenţie urma să fie adecvată evenimentului.
8. În sfârşit, ceva îmbucurător: echipa de dansuri a liceului nostru fusese
premiată de minister cu 2500 lei.
9. Diriginţii vor face ei înşişi informările politice legate de desfăşurarea
evenimentelor. Trebuia să se popularizeze şi să se studieze documentele
congresului al X-lea al PCR.
10. În şcoală urma să se creeze catedre de tip universitar, acolo unde existau
3 profesori de specialitate. Deci, comisiile metodice se numeau, de atunci, catedre.
11. Inspecţiile de grade trebuiau să fie discutate în consiliile pedagogice.
12. Se cerea un calendar al activităţilor extraşcolare.
13. S-a citit circulara în legătură cu acordarea manualelor gratuite, cu
sistemul transmisibilităţii lor, care urma să se aplice din 1970 etc.
În 11 IX 1969 se consemnau alte sarcini privind noul an şcolar. Se cerea, însă,
a fi desemnaţi doi elevi fruntaşi la învăţătură, cu posibilităţi materiale reduse,
cărora să li se cumpere din fondul comitetului de părinţi al şcolii câte un costum de
haine. Se cereau, de asemenea, propuneri ale cadrelor didactice pentru întocmirea
planului general de muncă al şcolii. În 13 IX s-au dat ultimele instrucţiuni în
legătură cu prima zi de şcoală, după ce s-a ales ca secretar al consiliului pedagogic
Neacşu Filomela.
În şedinţa consiliului pedagogic din 6 X 1969 s-a consemnat câte ceva din
ceea ce urma să cuprindă activitatea comisiilor metodice, respectiv a catedrelor.
S-au stabilit şi responsabilii acestora: pentru Limba română - Nenciulescu
Constantin; pentru Limbi străine - Kiş Ana; pentru Științe naturale - prof.
Harabagiu Adrian; pentru Fizică - prof. Berinde Iuliu; pentru Matematică – Olea
Mihai; pentru Educaţie fizică – prof. Tudor Dumitru; pentru Învăţători – Borz
Ioana. S-au trasat sarcinile responsabililor în legătură cu cercurile şi cu
pregătirea elevilor pentru olimpiadele şcolare. Consiliul pedagogic şi-a fixat
două teme: 1. Analiza rezultatelor obţinute; 2. Probleme ale orientării şcolare şi
profesionale, în răspundere prof. Felicia Deleanu.

189
 S-au stabilit temele cercurilor școlare şi profesorii conducători, pe clase.
Cercul literar urma să fie condus de prof. Milan Martinov, care va munci mult şi
pentru selectarea materialului destinat a fi publicat în revista „Pagini de ucenicie”.
S-au fixat şedinţele cu părinţii pe clase şi pe şcoală şi s-a afişat pe
coridoare planul de evacuare a elevilor în caz de incendiu.
Tot în 6 X 1969 s-a consemnat, într-un proces-verbal, o altă şedinţă
organizată pentru discutarea activităţii didactice a profesorilor Ardelean Alexiu,
Ardelean Ana, Harabagiu Maria şi Tudor Dumitru, care urmau să treacă în
diferite categorii de salarizare, conform vechimii în învățământ. Dir. Letiția
Ramonţian a citit caracterizările făcute de conducerea şcolii profesorilor amintiţi,
propunând pentru fiecare trecerea într-o nouă categorie de salarizare. Profesorii
au fost de acord cu prezentările făcute şi au propus ca dosarele să fie transmis I.Ş.J.
Bihor pentru trecerea în categoriile de salarizare solicitate.
Lăsam lectorilor libertatea de a aprecia birocraţia instituită pentru a trece
în altă categorie de salarizare, care trebuia să vină de la sine. Dar partidul-stat
folosea metoda aceasta a aprobării de către colectivul didactic pentru a crea
solicitanţilor impresia că ei se află la dispoziţia sa, putând bloca oricând chiar
acordarea unui drept firesc, ce urma a fi primit conform vechimii, fără
bunăvoinţa colegilor, întotdeauna generoşi, sau a regimului, mai puțin generos.
Procesul-verbal din 9 octombrie 1969 s-a încheiat cu ocazia propunerilor
de acordare a burselor pe anul şcolar 1969-1970. Comisia de propuneri a fost
formată din directorul şcolii, diriginţii claselor IX-XII, contabilul şi secretarul
liceului. Propunerile de acordare a burselor s-au făcut cu respectarea strictă a
prevederilor HCM 1053/ 1962, a Ordinului Ministerului Învăţământului cu Nr.
945/ 14 I 1963 şi a adresei M.Î. Nr. 104507 din 26 septembrie 1968.
Nu s-a neglijat nici consultarea organizaţiilor de bază PCR, UTC şi
sindicală din şcoală. Comisia a propus 67 de elevi: 8 burse pentru elevii veniţi
din casa de copii; 16 burse pentru copiii proveniţi din mediu TBC; 50 burse de
merit, acordate în ordinea mediilor, între 9,94 şi 7. Salariul cel mai mare era
1300 lei; venitul impozabil maxim 2461 lei anual.
Ordinea de zi a şedinţei consiliului pedagogic, consemnată în procesul-
verbal din 28 X 1969, a fost rezervată unor Măsuri stabilite de plenara C.C. al
U.T.C., din 10-11 octombrie 1969. Dintre măsurile prezentate semnalăm doar pe
cea referitoare la înfiinţarea societăţii ştiinţifice, care exista în școală de mult timp,
ea fiind o tradiţie la acest liceu istoric, alături de societatea de lectură, dar mai
tânără decât aceasta, care se înfiinţase în 1862.

190
 În 26 noiembrie 1969, ordinea de zi a fost iarăşi transmiterea de sarcini de
la şedinţa cu directorii ţinută la Inspectoratul Şcolar Judeţean. Iată câteva
sarcini transmise: rolul ştiinţelor sociale în educaţia comunistă a elevilor. Se
includeau aici disciplinele marxiste, economia politică, socialismul ştiinţific,
dar şi istoria, literatura română, limbile străine. Profesorii acestor obiecte
trebuiau să-şi îmbunătăţească expunerile cu date din congresul al X-lea, căci
urma a se face sondaje prin care să se verifice cum s-au predat elevilor datele
congresului, la toate materiile.
Se propuneau două simpozioane: unul la biologie, cu tema Omul – stăpân al
naturii, în februarie, altul la fizică, în martie, cu tema Cucerirea spațiului cosmic. Se
mai propunea şi un concurs cu tema Mituri şi adevăr, organizat de UTC.
S-a mai discutat despre educaţia prin muncă şi pentru muncă, despre
educaţia patriotică, despre activitatea pentru orientarea şcolară şi profesională,
despre contribuţia dirigintelui la munca educativă, despre ţinuta elevilor. În 2
zile consecutiv, vineri şi sâmbătă, profesorii Dalea Traian, Ile Ioan, Rif Teodor
şi Duma Constantin urmau să controleze ţinuta elevilor încă de la intrarea pe
poarta şcolii la ora 08:00.
Tema ședinței din 15 XII 1969 a fost Dezbaterea muncii educative în şcoală.
Vorbitorii şi-au etalat cunoştinţele lor pedagogice, mai cu seamă cele despre
capitolul de educaţie moral-patriotică, din pedagogie, arătând cum se putea
realiza latura educativă la obiectul predat de ei. Oricum, efortul didactic nu
trebuia să rămână doar la nivelul instrucţiei, ci trebuia să se realizeze o
educaţie completă nu numai prin orele educative, ci şi prin predarea
specialităţii. Astăzi, mai precis în al II-lea deceniu al secolului al XXI-lea, se
cere multă informare, multă instrucţie, educaţia fiind urmarea firească a unei
bune instrucţii. Oricum, românii nu sunt nişte oameni bine educaţi, devreme
ce aruncă hârtia de la îngheţată sau coceanul de la porumbul fiert acolo unde
termină de mâncat, în niciun caz la coşul de gunoi, ci, eventual, lângă el.
Încheierea situaţiei la învăţătură şi purtare a elevilor din clasele V-XII, la
sfârşitul trimestrului I, s-a consemnat în procesul-verbal al şedinţei consiliului
profesoral din 19 XII 1969. Deşi se menţionează situaţia claselor V-XII, în procesul-
verbal sunt consemnate şi clasele II, III, IV. Nu este consemnată clasa I, de care nu-
mi amintesc, din păcate, dacă s-a mutat de la Liceul nr. 1 la Școala Generală.
Oricum, pentru o perioadă, clasele I-IV vor fi reduse de la Liceul nr. 1 Beiuş.
Clasele I-IV, ba chiar şi o parte din preşcolarii Beiuşului, vor reveni la
Liceul nr. 1 în vara anului 1975, când, prin mutarea Liceului Pedagogic la

191
Oradea, clasele de liceu teoretic de la Liceul nr. 2 Beiuş se vor uni cu cele de la
Liceul nr. 1. Atunci va trece sub conducerea Liceului nr. 1 Beiuş inclusiv
Grădiniţa şi clasele I-IV care erau la Liceul nr. 2. Atunci va trece spre Liceul nr.
1 tot ce aparţinuse Liceului nr. 2, clădirile, arhiva, biblioteca etc. În clădirile
Liceul nr. 2 au rămas grădiniţa şi clasele I-IV, precum şi internatul.
Atunci s-a desfiinţat, practic, vestitul Internat Pavelean, care fiinţase
odinioară la Liceul Român Unit Beiuş. Dormitoarele Internatului Pavelean au
fost transformate în săli de clasă sau cabinete. Desfiinţarea acelui celebru
internat fusese obiectivă, deoarece creştea numărul elevilor la Liceul nr. 1 şi era
nevoie de mai multe săli de învăţământ. Pe de altă parte, numărul elevilor
interni se reducea an de an din cauza apariţiei fenomenului navetismului. Apoi,
aşa cum arătam, prin apariţia clădirii Liceului nr. 2 în inventarul Liceului nr. 1,
era spaţiu destul acolo pentru internat, chiar dacă n-ar fi intervenit fenomenul
navetismului. De altfel, la sfârşitul anilor ’50 şi începutul anilor ’60, elevii băieţi
care învăţau la Liceul nr. 2 stăteau la internatul Liceului nr. 1, adică la fostul
Internat Pavelean şi învăţau la meditaţii tot aici, la Liceul nr. 1. Dar asupra acestor
chestiuni vom reveni.
Acum să ne întoarcem la rapoartele învăţătorilor şi diriginţilor de la
sfârşitul trimestrului I al anului şcolar 1969-1970.
Cl. II: Înv. Kuncsef Vica. Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 25; Corigenţi 5.
Cl. III: Înv. Borz Ioana. Rămaşi 31; Clasificaţi 31; Promovaţi 27; Corigenţi 4.
Cl. IV: Înv. Bărăitaru Maria; Rămaşi 28; Clasificaţi 28; Promovaţi 24; Corigenţi 4.
Cl. V: Dirig. Kiss Ana. Rămaşi 35; Clasificaţi 35; Promovaţi 19. Corigenţi 16.
Cl. VI: Dirig. Fodor Iudita. Rămaşi 34. Clasificaţi 34. Promovaţi 22. Corigenţi 12.
Cl. VII: Dirig. Deleanu Felicia. Rămaşi 20. Clasificaţi 20. Promovaţi 17. Corigenţi 3
Cl. VIII: Dirig. Bercovici Maria. Rămaşi 24; Clasificaţi 24. Promovaţi 14. Corigenţi 10.
Cl. IX A: Dirig. Harabagiu Adrian. Rămaşi 35; Clasificaţi 35; Promovaţi 17; Corigenţi 18.
Cl. IX B: Dirig. Neacşu Filomela (Găvruţa). Înscrişi 33. Rămaşi 32; Clasificaţi 32; Promovaţi
17. Corigenţi 15.
Cl. IX C: Dirig. Harabagiu Maria; Înscrişi 37; Rămaşi 37; Promovaţi 19; Corigenţi 18.
Cl. IX D: Dirig. Olea Mihai; Înscrişi 35; Rămaşi 35; Promovaţi 16; Corigenţi 19.
Să se observe numărul mare de corigenţi la clasa a V-a şi la clasa a IX-a, chiar dacă în
această clasă a IX-a s-a intrat prin concurs de admitere.
Cl. X R.A.: Dirig. Ardelean Ana: Înscrişi 24; Rămaşi 24; Promovaţi 11; Corig. 12. (sic)
Cl. X R.B.: Dirig. Christov Alexandra. Înscrişi 38; Rămaşi 38; Promovaţi 20; Corig. 18.
Cl. X U.A.: Dirig. Nenciulescu C-tin. Înscrişi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 18; Corig. 12.
Cl. X U.B.: Dirig. Olea Viorica; Înscrişi 33; Rămaşi 32; Promovaţi 13; Corigenţi 19.
Cl. XI R.A.: Dirig. Berinde Iuliu; Înscrişi 37; Rămaşi 37; Promovaţi 21; Corigenţi 16.
Cl. XI R.B.: Dirig. Ban Florian; Înscrişi 29; Rămaşi 29; Clasif. 27; Promov. 15; Corig. 12.

192
Cl. XI U.A.: Dirig. Martinov Milan; Înscrişi 33; Rămaşi 33; Promovaţi 12. Corigenţi 21.
Cl. XI U.B.: Dirig. Rif Teodor: Înscrişi 38; Rămaşi 38; Promovaţi 21; Corigenţi 17.
Cl. XII R.A.: Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 38; Rămaşi 38; Promovaţi 23; Corigenţi 15.
Cl. XII R.B.: Dirig. Sabău Maria; Înscrişi 31; Rămaşi 31; Promovaţi 19. Corigenţi 12.
Cl. XII U.A.: Dirig. Vesa Iulia; Înscrişi 29; Rămaşi 29; Promovaţi 16; Corigenţi 13.
Cl. XII U.B.: Dirig. Ille Ioan; Înscrişi 22; Rămaşi 21; Promovaţi 12. Corigenţi 9.
O situaţie finală, scrisă cu creionul: Rămaşi - 719; Promovaţi - 418; Corigenţi - 301.
Oricum, exigenţa la sfârşitul trimestrului I al anului şcolar 1969-1970 era
foarte mare. Era o caracteristică a profesorilor de la Liceul nr. 1.
Analiza muncii instructiv-educative pe trimestrul I al anului şcolar 1969-
1970, alături de planul de muncă al şcolii pe trimestrul II şi de prelucrarea planului
comun al organizaţiei UTC şi de pionieri pe trimestrul II, au fost consemnate în
procesul-verbal luat în şedinţa consiliului pedagogic din 15 I 1970.
Raportul de analiză a prezentat nr. de corigenţi la un obiect, la 2 obiecte, la
3 şi la mai multe obiecte, apoi a prezentat nr. elevilor mediocri, cu note de 5-6, şi,
la urmă, pe cei cu note de 7-10, căutând să surprindă cauzele unei situaţii
neplăcute: Lecţiile n-au fost suficient de atractive, elevii n-au participat suficient
la lecţii, nu s-a folosit materialul didactic etc. S-au trasat următoarele sarcini:
problematizarea lecţiei, indicându-se ,,Revista de pedagogie” pentru o
documentare mai calificată; preocuparea pentru elevii slabi, cu diverse greutăţi în
munca de învăţare; colaborarea dintre diriginte şi profesorii clasei; verificarea şi
notarea ritmică, încât la începerea lucrărilor scrise trimestriale (tezelor) fiecare
elev să aibă minimum 2 note; controlul muncii independente a elevilor.
Urma să se întocmească un grafic al consultaţiilor şi al sprijinirii la
meditaţie, de asemenea, să se pună la dispoziţia elevilor externi o sală de
meditaţie. Munca educativă trebuia realizată și prin informări politice şi
activități de educaţie politică şi patriotică.
După prezentarea planurilor de muncă amintite s-a trecut la discuţii din
care rezultă că nu toţi profesorii au fost în totalitate de acord cu sarcinile de
mai sus. La finalul şedinţei s-au prelucrat Circulara nr. 1955 din 17 XII 1969, de
la Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Comitetul de Cultură şi Artă şi Circulara nr.
13737 din 19 XII 1969, emisă de Inspectoratul Şcolar Judeţean.
În şedinţa din 17 I 1970 s-au prezentat sarcini primite la instructajul din
23 ianuarie 1970:
Calendarul cu transferările cadrelor, care urma să fie afişat în cancelarie;
Profesorii care urmau să participe, obligatoriu, la cursuri de
perfecţionare;
Cercul pedagogic pentru trimestrul II – la 4 martie 1970;

193
 Simpozionul naţional al cadrelor didactice, etapa judeţeană – în perioada
14-15 aprilie 1970;
Transmisibilitatea manualelor.
Prof. Maria Harabagiu trebuia să organizeze un Simpozion Lenin până la
sfârşitul lunii ianuarie.
Cadrele didactice puteau solicita audienţe inspectorilor generali din
minister, dacă ele erau anunţate din timp, la fel inspectoratului şcolar judeţean.
Cititorii sunt rugaţi să observe câtă „democraţie” presupunea aceasta.
Şedinţa consiliului pedagogic, consemnată în procesul-verbal din 20 II 1970,
a avut la ordinea de zi discutarea a 3 dosare pentru trecerea într-o categorie
superioară de salarizare; prezentarea unei informări privind orientarea şcolară şi
profesională – raportor prof. Felicia Deleanu.
Cei trei profesori care solicitau trecerea într-o categorie superioară de
salarizare erau: Felicia Deleanu, Iulia Vesa şi Teodor Rif, asupra cărora
consiliul s-a pronunţat prin vot unanim.
La discuţii, profesorii s-au pronunţat în legătură cu orientarea şcolară şi
profesională, dar şi în legătură cu lectura elevilor, cu pregătirea lor în cadrul
meditaţiilor şi cu ajutorul ce trebuia acordat elevilor de către pedagogi şi, în
mod deosebit, de profesorul de serviciu.
Nu stăruim mai mult asupra discuţiilor purtate, dar nu putem trece cu
vederea peste un eveniment foarte important pentru noi şi liceul nostru. Pentru
prima dată figura în capul procesului-verbal, datat 20 februarie 1970, numele
adevărat al acestui liceu. El redobândise, în 14 februarie 1970, numele ctitorului
său – Samuil Vulcan. Iată începutul: ,,Proces-verbal, încheiat astăzi, 20 februarie
1970, în şedinţa consiliului profesoral de la Liceul ,,Samuil Vulcan” din Beiuş,
judeţul Bihor.” Este primul proces-verbal cu numele liceului, după reforma
învăţământului din 19487.
Redobândirea numelui liceului nostru a bucurat enorm pe toată lumea.
Pe coperta I a revistei nr. 1 a liceului, din 1970, scria: „Printr-un recent decret al
Consiliului de Stat s-a atribuit liceului nr. 1 din Beiuș denumirea de „Samuil
Vulcan”. Pe aceeași copertă, elevul eminent Petru Șandor, din clasa a XI-a,
așeza poezia „Gând pentru ctitor”, din care cităm strofa a II-a:
Zborul străbun nu și-a frânt aripa – Ne-a deslușit aevea visările și clipa,
Nobil însemn al vremilor aceste – Ca să ne recunoaștem în porțile ancestre
De când tăria serii în arcul unui An, Înfășurați cu nimbul lui Samuil Vulcan.8

7 v. A.C. N. ,,SV”, II/14. Registru Procese-verbale: 3 februarie 1969 – 20 februarie 1970;

8 „Pagini de ucenicie”, Anul IV (1970), Revistă a Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuș, coperta 1;

194
 În 12 februarie 1970, Institutul Pedagogic de 3 ani din Oradea trimitea, cu
prilejul atribuirii numelui lui Samuil Vulcan liceului nostru, următoarea adresă:
Către,
Direcțiunea Liceului „Samuil Vulcan” Beiuș,
Trăim alături de dv. bucuria de a vedea strălucind pe frontispiciul acestei școli cu
frumoase și îndelungate tradiții numele unei mari personalități culturale din vechea și
luminoasa vatră a Bihorului.
Samuil Vulcan a fost un mare animator, un excelent inițiator și organizator de acțiuni
îndreptate spre ridicarea oamenilor la lumina culturii naționale, spre realizarea armoniei dintre
oameni și popoare.
Fără îndoială, numele acestui cărturar este și azi și va rămâne pentru totdeauna un
simbol. Ni se pare o fericită asociere: școala destinată să pregătească arhitecți de suflete și
purtând numele unuia din marile exemplare umane ce nu și-au înțeles și nu și-au căutat rostul
vieții în afara preocupărilor pentru înălțarea culturală.
Tuturor celor ce se ostenesc în această nobilă instituție, tuturor ce învață pe alții sau învață
de la alții, colectivul nostru de muncă, studenți și cadre, le dorește numai sănătate, spor în
activitatea lor și deplina bucurie a împlinirii idealurilor. Rector,
Conf. Dr. Al. Săndulache
SS (Traian Blajovici)9
În 14 februarie 1970, în sala mare a Consiliului Popular al orașului Beiuș, a
avut loc festivitatea atribuirii denumirii „Samuil Vulcan” acestui liceu. La acea
festivitate au fost invitați unii dintre foștii elevi. Dintre aceștia a vorbit poetul
Alexandru Andrițoiu, care a transmis niște însemnări și ziarului „Scânteia”, sub
titlul „Întreita emoție”. Din însemnări reiese că acea întreită emoție a fost generată
de faptul că trei din cele mai prestigioase licee din județul Bihor au primit numele
unor personalități de seamă ale culturii noastre. Liceul pedagogic din Oradea a
primit numele lui Iosif Vulcan, nașul literar al lui Mihai Eminescu. Liceul nr. 1 din
Oradea, datorită impresionantului său palmares, a revenit la vechea emblemă,
redobândind numele ctitorului său, Emanuil Gojdu, autorul unei fundații din ale
cărei venituri anuale au învățat mulți români carte. Apoi, însemnările exprimă
bucuria atribuirii numelui ctitorului Samuil Vulcan liceul în care a învățat acest
poet talentat10.
De fapt, atunci, în februarie 1970, au primit numele unor personalități
istorice și culturale mai multe licee prestigioase din țară, beneficiind de
investitura unor decrete ale Consiliului de Stat. Gestul datorat liberalizării
ceaușiste din acea perioadă avea însă noblețea recunoștinței față de înaintași.
În procesul-verbal încheiat în 4 aprilie 1970 în şedinţa consiliului

9 „Pagini de ucenicie”, Anul IV (1970), nr. 2 (6), Revistă a Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuș, p. 39;
10 Alexandru Andrițoiu, Întreita emoție, în „Scânteia”, XXXIX (1970), nr. 8344 (sâmbătă, 21 februarie), p. 2;

195
profesoral de la Liceul ,,Samuil Vulcan”, cu tema încheierea situaţiei la învăţătură şi
purtare pe trimestrul II - 1969-1970, la clasele II-XII, directoarea Letiția Ramonţian dă
cuvântul învăţătorilor şi diriginţilor pentru a prezenta situaţia pe clase:
Cl. II: Înv. Kuncsef Vica. Rămaşi 30. Clasificaţi 30. Promovaţi 30.
Cl. III: Înv. Borz Ioana. Rămaşi 31. Clasificaţi 31. Promovaţi 28. Corigenţi 3.
Cl. IV: Înv. Bărăitaru Maria. Rămaşi 29. Clasificaţi 29. Promovaţi 29.
Cl. V: Dirig. Kiss Ana Melinda. Rămaşi 35. Clasificaţi 35. Promovaţi 21. Corigenţi 14.
Cl. VI: Dirig. Dorina Feieş. Rămaşi 34. Clasificaţi 34. Promovaţi 26. Corigenţi 8.
Cl. VII: Dirig. Deleanu Felicia. Rămaşi 20. Clasificaţi 20. Promovaţi 13. Corigenţi 7.
Cl. VIII: Dirig. Bercovici Maria. Rămaşi 24. Clasificaţi 24. Promovaţi 19. Corigenţi 5.
Cl. IX A: Dirig. Harabagiu Adrian. Rămaşi 35.. Promovaţi 20. Corigenţi 15.
Cl. IX B: Dirig. Rodica Găvruţa. Rămaşi 32. Clasificaţi 32. Promovaţi 20. Corigenţi 12.
Cl. IX C: Dirig. Harabagiu Maria. Rămaşi 37. Promovaţi 24. Corigenţi 13.
Cl. IX D: Dirig. Olea Mihai. Rămaşi 35. Clasificaţi 35. Promovaţi 21. Corigenţi 14.
Cl. X R.A.: Dirig. Ardelean Ana. Rămaşi 24. Clasificaţi 24. Promovaţi 11. Corigenţi 13.
Cl. X R.B.: Dirig. Christov Alexandra. Rămaşi 38. Promovaţi 21. Corigenţi 17.
Cl. X U.A.: Dirig. Nenciulescu C-tin. Rămaşi 30. Promovaţi 24. Corigenţi 6.
Cl. X U.B.: Dirig. Olea Viorica. Rămaşi 31. Clasificaţi 31. Promovaţi 10. Corigenţi 21.
Cl. XI R.A.: Dirig. Berinde Iuliu. Rămaşi 37. Clasificaţi 37. Promovaţi 21. Corigenţi 16.
Cl. XI R.B.: Dirig. Ban Florian. Rămaşi 30. Clasificaţi 30. Promovaţi 20. Corigenţi 10.
Cl. XI U.A.: Dirig. Martinov Milan. Rămaşi 33. Clasificaţi 33. Promovaţi 10. Corig.23.
Cl. XI U.B.: Dirig. Rif Teodor. Rămaşi 38. Clasificaţi 38. Promovaţi 18. Corigenţi 20.11
Dir. Letiția Ramonţian arata cât este de dezastruoasă situaţia la
învăţătură, nr. corigenţilor ajungând la 50% pe şcoală pentru că se dădeau note
de 2-3 cu foarte mare uşurinţă. Comunica profesorilor că la cercul cu directorii
s-a dezbătut tema Educaţia comunistă a tineretului. Se mai cerea depistarea
elevilor care făceau parte din diferite culte. Trebuia organizat timpul liber al
elevilor, mai ales în zilele de sărbătoare, când aceştia ar putea fi atraşi de diferite
culte. Aceasta era o politică ateistă a partidului-stat, urmărită consecvent, care ne
ocupa aproape cu regularitate duminicile, dar şi marile sărbători domneşti,
aducându-ne la şcoală atât pe dascăli, cât şi pe elevi, urmărind sistematic spălarea
creierelor. Cu educaţia religioasă a copiilor rămânea responsabilă doar familia,
căci regimul supraveghea cu obstinaţie educaţia ateistă.
În 21 aprilie 1970, şedinţa consiliului profesoral de la Liceul ,,Samuil Vulcan”
avea la ordinea de zi: Analiza situaţiei la învăţătură;
Prezentarea planului de muncă pe trimestrul III.
Prezentând darea de seamă, Letiția Ramonţian înfăţişa situaţia statistică
pe obiecte şi pe clase. S-au avut în vedere clasele a VIII-a şi a XII-a.

11 A.C.N. „S. V.”, II/14, Procese-verbale, Consiliul pedagogic 4 aprilie, 1970 – 30 XI 1971;

196
 Activitatea metodică a ocupat un loc important, ca și îmbunătăţirea
muncii educative; legătura şcolii cu familia şi îmbunătăţirea muncii diriginţilor;
rolul informărilor politice; coordonarea activităţii din afara clasei; activitatea
organizaţiilor de pionieri şi UTC; munca cultural-obştească.
Planul de muncă pentru trimestrul III prevedea: Planificarea judicioasă şi
folosirea raţională a timpului; intensificarea pregătirii metodice; educarea
comunistă a elevilor, educarea ateist-ştiinţifică; lecţiile de recapitulare finală;
consultaţiile pentru clasa a VIII-a şi anul IV (cl. XII); îndrumarea studiului
individual; perfecţionarea ideologică, politică şi de specialitate a cadrelor
didactice; activitatea comisiei metodice a diriginților.
Profesorul Kuncsef Alexandru arăta câteva activităţi organizate de UTC
şi prezenta programul de activitate pe trimestrul III. Acelaşi program de
activitate pe trimestrul III a fost prezentat şi de Rodica Găvruţa, comandantul
unităţii de pionieri. Profesorul Nenciulescu C-tin a prezentat raportul cu
privire la activitatea catedrei de limba română, evidenţiind buna desfăşurare a
acțiunilor catedrei, sprijinul acordat revistei şcolii etc.
Activitatea catedrei de matematică a fost prezentată de prof. Mihai Olea,
care motiva numărul mare de corigenţi şi al mediilor de 5-6, precum şi multe
alte aspecte legate de predarea obiectului matematică.
Toţi profesorii şi responsabilii de catedră scot în evidenţă folosirea instruirii
programate şi a problematizării, care atunci erau la modă pentru activarea şi
implicarea elevilor în procesul de învăţământ. S-a apreciat mult lucrarea prof.
Alexandra Christov despre Îmbunătăţirea sistemului de notare la matematică.
Şedinţa aceasta a consiliului pedagogic era comună cu adunarea generală
de partid, de aceea a şi fost condusă de prof. Vasile Pop, secretarul organizației de
bază, care a venit cu o serie de sarcini şi constatări de la cabinetul judeţean de partid,
care nu era de acord, de pildă, cu un prea mare liberalism în exprimare şi nici cu
anumite atitudini practicate în unele părţi ale ţării. Cabinetul judeţean de partid
considera că postul de radio „Europa liberă” era duşmănos şi cerea ca audierea şi
comentarea să nu fie practicate de nimeni.
Să ne ierte Cel de Sus, dar noi le practicam din plin. E adevărat că aveam
grijă cu cine mai comentam uneori şuşotind. ,,Europa liberă” era una din
sursele principale pentru informarea noastră politică, folosită cu atenţie, pe
invers, chiar în informarea elevilor.
Acum suntem cu prezentarea evenimentelor din Liceul “Samuil Vulcan”
doar în anul 1970. Trebuie, însă, să facem precizarea că la cutremurul din 4 martie

197
1977, când Televiziunea Română şi Radio România căzuseră, Europa Liberă ne-a
ţinut la curent cu tot ce se întâmplase în Capitala ţării.
Ni se comunica ferm, la consiliu, că nu aveau ce căuta în revista şcolii
prezentarea unor cărţi ,,îmbrăcate în haina pesimismului”. Se cerea ca elevii să
fie pregătiţi în vederea unor eventuale greutăţi ce vor apărea. Partidul-stat era
hunsut, cum zice bihoreanul, sau şmecher, cum zic alţii...
La începutul anului şcolar 1969-1970 nu se cunoştea cu precizie structura
acelui an şcolar. Am văzut că sfârşitul trimestrului II a coincis cu începutul
lunii aprilie. La clasa a XII-a, cursurile au continuat până în 22 mai, când a fost
consemnată şedinţa consiliului profesoral de încheiere a situaţiei la învăţătură
şi purtare pe semestrul al II-lea al acelui an şcolar, pentru clasa XII. Aşadar,
numai clasele I-XI mergeau pe structura celor 3 trimestre.
Astfel, la sfârşitul semestrului II, diriginţii claselor a XII-a raportau
situaţia nominal:
Cl. XII R.A.: Dirig. Tudor Dumitru. Rămaşi 38. Clasificaţi 38. Promovaţi 37. Corig.1.
Cl. XII R.B.: Dirig. Sabău Maria. Rămaşi 31. Clasificaţi 31. Promovaţi 29. Corigenţi 2.
Cl. XII U.A.: Dirig. Vesa Iulia. Rămaşi 29. Clasificaţi 29. Promovaţi 25. Corigenţi 4.
Cl. XII U.B.: Dirig. Ille Ioan. Rămaşi 21. Clasificaţi 21. Promovaţi 18. Corigenţi 3.
Dosarele elevilor trebuiau predate până în 23 mai şi completate cu
caracterizările lor până la 1 iunie 1970. În 25 mai, pe baza planului de
consultaţii, urmau să înceapă pregătirile pentru examenul de bacalaureat.
Întrucât în primăvara anului 1970, în oraşul Beiuş şi în întreaga ţară,
fuseseră mari inundaţii, s-a cerut elevilor din promoţia 1969-1970 să renunţe la
banchet, iar banii adunaţi pentru banchet au trecut în contul sinistraţilor. Ne
este mereu prezentă în amintire imaginea acestor absolvenţi adunaţi în faţa
scărilor coridorului de la secretariat când, oricât de filantropi încercau să pară,
se putea citi toată suferinţa pe faţa lor. Despre suferinţa aceea au vorbit mereu
la toate întâlnirile lor colegiale care, poate şi din acea cauză, n-au rămas doar la
întâlnirile de 10, 20, 30 sau 40 de ani, ci mult mai dese, de la o vreme din 5 în 5
ani, uneori chiar şi an de an. În adunarea lor la şcoala adolescenţei, un rol
important l-a avut colegul lor şi apoi al nostru, profesorul Muşet Dan Aurel,
Bulc Georgeta, şi ea colega noastră din sala profesorală, şi Pele Gheorghe, care,
într-un an, i-a dus la proprietatea sa de la Sebiş, judeţul Arad. Este una din
promoţiile foarte ataşate şcolii lor, Alma Mater Beiusensis, aşa cum sunt şi alte
promoţii, precum cea din 1953 şi cea din 1957, ca să rămânem doar la acestea.
În 19 mai 1970, în sala mare a Consiliului Popular al orașului Beiuș, în
prezența a peste 350 de elevi și a profesorilor liceului, s-a desfășurat Sesiunea

198
de comunicări a Societății științifice a elevilor Liceului „Samuil Vulcan” Beiuș. Au
susținut comunicări următorii elevi:
Elena Indrieș, clasa a X-a U.A. – Comicul în opera lui Caragiale;
Aurel Grigoraș, clasa a XII-a U.A. – Nuvelistica lui Galaction;
Ioan Goldiș, clasa a XII-a U.A. – Preliminarii la lirica modernă;
Petruț Viorica, clasa a XII-a U.A. – Cultura materială și spirituală a daco-geților;
Petru Șandor, clasa a XI-a R.A. – Despre forța Coriolis;
Imre Francisc, clasa a XI-a R.B. – Semiconductorii;
Aurel Toma, clasa a X-a R.B. – Distributivitatea intersecției față de reuniune și
distributivitatea reuniunii față de intersecție;
Gheorghe Cuci, clasa XI-a R.A. – Translația și rotația axelor;
Maria Bulzan, clasa a XII-a R.A.–Unele aspecte privind chimia elementelor transuraniene;
Traian Turcan, clasa a XI-a R.B. – Enzimele și acțiunea lor.12
În 25 mai 1970 s-a ţinut și s-a consemnat o şedinţă de lucru a consiliului
profesoral de la Liceul „Samuil Vulcan” pentru prelucrarea instrucțiunilor M.Î.
privind difuzarea manualelor şcolare şi catalogul manualelor valabile în anul
şcolar 1970-1971 pentru învăţământul de cultură generală.
Încheierea situaţiei la învăţătură şi purtare pe anul şcolar 1969-1970 la clasele
II-X a fost tema şedinţei consiliului profesoral din 15 VI 1970, prezentată nominal
de către învăţători şi diriginţi:
Clasa a II-a. Înv. Kuncsef Vica. Rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 31;
Clasa a III-a. Înv. Borz Ioana. Rămaşi înscrişi 31, clasificaţi 31, promovaţi 31;
Clasa a IV-a. Înv. Bărăitaru Maria. Rămaşi 29, clasificaţi 29, promovaţi 27, corigenţi 2;
Clasa a V-a. Dirig. Kiss Ana Melinda. Rămaşi 34, clasif. 33, neclasif. 1, promov.21,
corig.8, repetenţi 4;
Clasa a VI-a. Dirig. Feieş Dorina. Rămaşi 34, clasificaţi 34, promovaţi 24, corigenţi 10;
Clasa a VII-a. Dirig. Deleanu Felicia. Rămaşi 20, clasificaţi 20, promovaţi 17, corig.3;
Clasa a VIII-a. Dirig. Bercovici Maria. Rămaşi 24, clasificaţi 24, promovaţi 19, corig. 5;
Clasa IX A. Dirig. Harabagiu Adrian. Rămaşi 34, clasificaţi 34, promovaţi 22, corig.10,
repetenţi 2;
Clasa IX B. Dirig. Rodica Găvruţa. Rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi
27,corig.4,repetent 1;
Clasa IX C. Dirig. Harabagiu Maria. Rămaşi 36, clasificaţi 36, promovaţi 25, corig. 11;
Clasa IX D. Dirig. Olea Mihai. Rămaşi 35, promovaţi 23, corigenţi 8, repetenţi 4;
Clasa X R.A. Dirig. Ardelean Ana. Rămaşi 24, clasificaţi 24, promovaţi 17, corigenţi 7;
Clasa X R.B. Dirig. Christov Alexandra. Rămaşi 38, clasif. 38, promovaţi 24, corig.14;
Clasa X U.A. Dirig. Nenciulescu C. Rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 29, repetent 1;
Clasa X U.B. Dirig. Olea Viorica. Înscrişi 31, rămaşi 30, clasif. 30, promov.19, corig. 11;
Clasa XI R.A. Dirig. Berinde Iuliu. Rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi 31, corigenţi 6;

12Duma Suceveanu Constantin, Documentar în „Pagini de ucenicie”, Anul IV, (1970), Nr. 2 (5),
Revista Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuș, p. 40;

199
Clasa XI R.B. Dirig. Ban Florian. Rămaşi 30, promovaţi 21, corigenţi 8, repetent 1;
Clasa XI U.A. Dirig. Martinov Milan. Rămaşi 32, promovaţi 22, corig. 8, repetenţi 2;
Clasa XI U.B. Dirig. Rif Teodor. Rămaşi 38, clasificaţi 38, promovaţi 31, corigenţi 7.
În continuare sunt prezentaţi premianţii claselor II-XI:
Cl. II. Premiul I: Zare Sabin - 10; Oros Venera - 10; II: Budo Violeta - 9,55; Bunta Francisc -
9,55; Manea Angelica - 9,55; Mureșan Violeta - 9,55; Tomele Adrian - 9,55; III: Duma Emilia -
9,44; Oros Livia - 9,44; Zaha Georgeta - 9,44; Horvath Arpad - 9,44; Szatmari Francisc - 9,44;
Menţiune: Braun Gh. - 9,33; Briscan Eleonora - 9,33; Curt Andrei - 9,33;
Cl. III. Premiul I: Bala Marius 9,92; Ciolac Georgeta - 9,92; II: Sava Mihaela - 9,81; III: Sava
Valeria - 9,66;
Cl. IV. Premiul I: Berindan Smaranda - 9,93; Paşca Daniela - 9,93; Ştef Livia - 9,93;
Timofticiuc Viorica - 9,93; II: Pereş Doru - 9,84; Vladuţ Veronica - 9,84; III: Dulcă Mariana - 9,75;
Cl. V. Premiul I: Pop Mirela - 9.84; II: Mărgineanu Dan - 9,57; III: Romocea Maria - 9,46;
Menţiune: Mihailovici Cilia - 9,36; Petrugan Delia - 9,30; Mitu Vasile - 9,17; Cocoş Georgeta;
Ungur Adriana;
Cl. VI. Premiul I: Moglan Adriana - 9,91; II: Bărăitaru Mariana - 9,88; III: Oprea Dorina -
9,83; Menţiuni: Borha Traian – geografie, matematică; Drăgoi Mărioara – geografie,
matematică; Drăghici Nicolae – fizică; Sava Georgeta – geografie;
Cl. VII. Premiul I: Preda Rodica - 9,40; II: Doble Delia - 9,17; III: Grigoraş Aurel - 9,10;
Menţiuni: Laza Doru – istorie, geografie; Nagy Elisabeta – geografie; Sime Constantin – engleză;
Cl. VIII. Premiul I: Hinţ Victor - 9,76; II: Ciolac Irina - 9,38; Gavra Ioan - 8,69;
Cl. IX A. Premiul I: Clitan Florian - 9,76; II: Ghilea Ioan Lucian - 8,24; III Tărău Mircea - 8,15;
Menţiuni: Clepce Ştefan – biologie, chimie; Toma Dorel – chimie; Jurj Miron – română;
Cl. IX B. Premiul I: Guler Rodica - 9,47; II: Buz Saveta - 9,07; III: Boroş Rozalia - 8,67;
Leucuţa Camelia - 8,67: Menţiuni: Miclo Iuliana – chimie; Ichim Felicia – chimie;
Cl. IX C. Premiul I: Puie Floare - 8,60; II: Brânda Valeria - 8,45; III: Mândru Maria - 8,23;
Menţiune Mateaş Stazia – limba rusă;
Cl. IX D. Premiul I: Jurj Mariana - 9,12; II: Moraru Mircea - 9,07; III: Ţiţ Mariana - 8,69;
Mențiune: Laslău Radu – matematică, fizică;
Cl. X R.A. Premiul I: Negruţ Gh. - 9,36; II: Man Maria - 9,25; III: Bogdan Gh. - 8,69;
Menţiune: Guler Ioan – chimie;
Cl. X R.B. Premiul I: Ardelean Adrian - 9,41; II Toma Aurel - 9,36; III: Hălbac Gheorghina -
9,30; Menţiune: Găluşcă Adelia - 9,25;
Cl. X U.A. Premiul I: Vaida Maria - 8,40; II Pantea Maria - 8,19; III: -;
Cl. X U.B. Premiul I: Deac Georgeta - 8,76; II: Pituţ Sofia - 8,55; III: -;
Cl. XI R.A. Premiul I: Şandor Petru - 9,66; II: Bogdan Florica - 9,29; III: Bocu Marta - 8,88;
Menţiuni: Cuc Gh. – matematică, fizică; Fitărău Ioan – matematică, chimie; Mihalea Rodica –
română, chimie; Obreja Vasile – engleză, chimie;
Cl. XI R.B. Premiul I: Grober Irina - 9,45; II: Laslău Ioan - 9,39; III: Ungureanu Adriana - 9.08;
Menţiuni: Lazie Ioan – anatomie; Turcan Traian – chimie; Imre Francisc – fizică;
Cl. XI U.A.: I: Butaş Cornel - 8,51. II: Tiba Rodica - 8,07; 3: -;
Cl. XI U.B.: I: Babău Voichiţa - 8,72; II: Racolţa Anca - 8,27; III: Stănoiu Elena - 8,01.
În perioada 15-20 iunie, clasele II-VII urmau să pregătească serbarea de

200
sfârşit de an. Clasele IX-XI urmau să desfăşoare practica în producţie pe şantierul
T.C.L., C.A.P., cules ciuperci şi plante medicinale. Se anunţă comisiile de examen
şi alte sarcini.
În 25 iunie 1970 s-au constituit şi instruit membrii celor 2 comisii numite
prin Ordinul Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru concursul de admitere:
Comisia nr. 1: Preşedinte: Ramonţian Letiţia; profesori: Nenciulescu C-tin –
Liceul ,,Samuil Vulcan”, Bogdan Traian – Şcoala Generală Beiuş - la limba română;
prof. Christov Alexandra – Liceul ,,Samuil Vulcan”, Olaru Gheorghe – Casa de Copii
Beiuş - la matematică; prof. Balint Ileana – Şcoala Generală Răbăgani - la istorie.
Comisia nr. 2: Preşedinte Cotrău Petru; prof. Martinov Milan –
Liceul ,,Samuil Vulcan”, Lucan Aurel - Şcoala Generală Finiş - la limba română;
prof. Ardelean Alexiu – Liceul ,,Samuil Vulcan”, Driha Gheorghe – Casa de Copii
Beiuş - la matematică; prof. Duma C-tin – Liceul ,,Samuil Vulcan”, Bogdan Florica
– Şcoala Generală Beiuş - la istorie.
În 26 iunie 1970, în prezenţa celor 2 comisii, s-a deschis plicul de la M.Î.
cuprinzând subiectul la limba română, pentru concursul de admitere.
I. 1. Anotimpul meu preferat (compunere liberă);
2. Faceţi analiza literară a poeziei Toma Alimoş sau a nuvelei Budulea
Taichii, de Ioan Slavici.
II. Să se facă analiza sintactică a frazei de mai jos (delimitarea
propoziţiilor şi felul lor) şi analiza sintactică şi morfologică a textului
subliniat: ,,Când mă deşteptai a doua zi, mai după o clipă, parcă, de somn,
băgai de seamă că soarele fusese mult mai harnic decât mine, căci se părea că
se înălţase pe ceruri în vârful degetelor şi, de peste întărituri, se uita pe furiş la
mine, tocmai în fundul peşterii.” (Calistrat Hogaş)
Din păcate s-a uitat sublinierea textului pentru analiza sintactică şi
morfologică.
În 27 iunie, în prezenţa celor 2 comisii, s-a deschis plicul cu subiectul la
matematică.
Definitivarea rezultatelor la concursul de admitere, sesiunea iunie 1970, la
comisiile nr. 1 şi 2 a fost consemnată în procesul-verbal din 2 iulie, când comisiile
au constatat că, pe baza lucrărilor scrise şi a probelor orale, s-au obţinut
următoarele rezultate: Comisia nr. 1: Prezentaţi 60 de candidaţi; Admişi: 45.
Respinşi 15. Media maximă 9. Media minimă 5. Comisia nr. 2: Prezentaţi 60 de
candidaţi. Admişi 52. Retras 1. Respinşi 7. Media maximă 9. Media minimă 6.
În 2 iulie 1970 a fost consemnată propunerea consiliului profesoral ca
profesorul C-tin Duma-Suceveanu, care la 1 septembrie 1970 împlinea 24 de ani

201
de activitate, să fie trecut, cu un an înainte, în altă categorie de salarizare, conform
prevederilor statutului cadrelor didactice, având în vedere activitatea sa
deosebită. Pe lângă activitatea la clasă, vorbitorii au evidenţiat activitatea
profesorului C-tin. Duma-Suceveanu în afara clasei: Revista Liceului, organizarea
şi completarea muzeului şcolii, activitatea în cadrul sesiunilor ştiinţifice etc. Ca
unul din cei care l-am cunoscut foarte bine pe prof. C. Duma-Suceveanu,
mărturisesc că recunoaşterea meritului său era foarte bine venită şi constituia nu
numai o recompensă, ci chiar o reabilitare faţă de nedreptatea care i se făcuse
atunci, după instaurarea regimului comunist, pentru că se revoltase împotriva
falsificatorului de istorie Mihail Roller, refuzând să predea după manualul de
istorie al acestuia.
Fiindcă ne aflăm în momentul în care vorbim de falsificatori, ca să nu uit, voi
aminti de un alt falsificator de istorie din perioada lui Nicolae Ceauşescu. Este
vorba de un oarecare Eugen Mandric, care apărea pe postul naţional de televiziune
exacerbând meritele partidului comunist şi ale secretarului său general, ,,tovarăşul
Nicolae Ceauşescu”. Acest Eugen Mandric vorbea cu atâta înflăcărare, încât nu-i de
mirare că pe mulţi chiar i-a convins de neadevărurile exprimate.
Definitivarea situaţiei elevilor din clasele a XII-a, prezentaţi la examenul de
corigenţă, a fost consemnată în procesul-verbal din 17 august 1970. Toţi cei 10
elevi prezentaţi au fost declaraţi promovaţi.
Tot o trecere în altă categorie de salarizare s-a discutat în şedinţa
consiliului pedagogic consemnată în procesul-verbal din 22 august 1970. Era
pusă în discuţie cererea înv. Maria Bărăitaru, care a fost apreciată de cei care au
luat cuvântul.
În 29 august 1970 s-a definitivat în consiliul pedagogic situaţia elevilor
din clasa a VIII-a şi a IX-a prezentaţi la examenul de corigenţă, astfel: clasa a
VIII-a: Prezentaţi 6 elevi. Promovaţi 4. Repetenţi 2. Clasele a IX-a: Prezentaţi 33
de elevi. Promovaţi 32. Repetent 1.13

Anul școlar 1970-1971

La 1 septembrie 1970 s-a ţinut şedinţa consiliului pedagogic în care s-a
anunţat repartiţia de ore şi diriginţii claselor, precum şi alte comunicări
specifice începutului de an şcolar.
Definitivarea situaţiei elevilor corigenţi din clasa a IV-a, clasele V-VII şi

13 ACN ,,S V’’ , II/14, Procese-verbale. Consiliul Pedagogic, 4 aprilie 1970-30 XI 1971;

202
X-XI s-a consemnat în ședința consiliului profesoral din 5 septembrie 1970. Iată
rezultatele:
Cl. IV: Prezentaţi 2 elevi. Promovaţi 2.
Cl. V: Prezentaţi 10 elevi. Promovaţi 6. Repetenţi 4.
Cl. VI: Prezentaţi 10 elevi. Promovaţi 8. Repetenţi 2.
Cl. VII: Prezentaţi 4 elevi. Promovaţi 4.
Cl. X R.A.: Prezentaţi 6 elevi. Promovaţi 4. Repetenţi 2. Neprezentat 1.
Cl. X R.B.: Prezentaţi 14 elevi. Promovaţi 13. Repetent 1.
Cl. X U.B.: Prezentaţi 11 elevi. Promovaţi 9. Repetenţi 2.
Cl. XI R.A.: Prezentaţi 6 elevi. Promovaţi 6.
Cl. XI R.B.: Prezentaţi 8 elevi. Promovaţi 7. Repetent 1.
Cl. XI U.A.: Prezentaţi 8 elevi. Promovaţi 8.
Cl. XI U.B.: Prezentaţi 7 elevi. Promovaţi 7.
La sesiunea din toamnă, din septembrie 1970, nu avem, din păcate,
procesele-verbale de constituire a comisiei de admitere şi de deschidere a
plicurilor cu subiectele la limba română şi matematică. Există doar procesul-
verbal datat 8 septembrie 1970, în care este consemnată nominal definitivarea
rezultatelor, pe baza lucrărilor scrise şi a probelor orale, iar noi le dăm numeric:
Prezentaţi - 21 de candidaţi. Admişi - 14. Respinşi - 7. Media maximă - 8,10.
Media minimă - 5,50.
La ordinea de zi a consiliului profesoral din 18 septembrie 1970 a fost
Prelucrarea planului de muncă al şcolii şi al organizaţiei UTC, urmat de comunicări.
Planul general de muncă, prezentat de dir. Letiția Ramonţian, cuprindea
obiectivele ce trebuiau urmărite în anul şcolar 1970-1971, măsurile de luat
pentru atingerea şi realizarea obiectivelor, activitatea metodică şi munca
educativă. Atât planul de muncă, cât şi comunicările se referă la problemele
generale specifice şcolii.
Un consiliu din 5 X 1970 a avut ca obiect discutarea abaterilor a 5 elevi
care au fost admonestaţi în faţa consiliului pedagogic şi consemnaţi în internat
până în 15 noiembrie 1970.
Nu numai elevii sunt traşi la răspundere, ci şi profesorii. De pildă, în 15 X
1970, în şedinţa consiliului profesoral s-a prelucrat HCM nr. 2841/ 1968 cu privire
la unele măsuri care urmau a se lua în privinţa diminuării salarului tarifar al
personalului didactic şi administrativ în cazul neîndeplinirii sarcinilor.
Problemele erau puse în aşa fel, încât oricui i se putea diminua salarul. Directorii
liceului n-au aplicat niciodată sancţiunea aceasta niciunui cadru didactic sau altui
salariat. Tot atunci s-a prelucrat şi Regulamentul de premiere pentru personalul
didactic, administrativ şi de serviciu din şcoală. Premii s-au acordat, dar sancţiuni nu,

203
pentru că fiecare profesor sau salariat din serviciul administrativ se străduia să-şi
facă datoria cât mai bine şi în conformitate cu legislaţia în vigoare.
În urma unei excursii organizate în luna octombrie 1970 la Bucureşti pentru
vizitarea expoziţiei care prezenta realizările României socialiste a fost convocat, în
26 octombrie 1970, un consiliu profesoral în care au fost discutate unele cazuri de
abateri disciplinare ale unor elevi din clasa a XII-a. Discuţiile purtate au fost lungi
şi au implicat pe toţi cei 4 diriginți ai acestor elevi care, peste câteva luni, în iunie
1971, urmau să fie declaraţi absolvenţi. În urma dezbaterilor s-a hotărât ca cei 7
elevi care săvârşiseră abaterile de la conduita şcolară să fie pedepsiţi cu scăderea
notei la purtare, doi primind nota 8, iar ceilalţi 5 nota 9.
În procesul-verbal datat 2 noiembrie 1970 a fost consemnat instructajul
făcut directorilor de şcoli la Inspectoratul Școlar în zilele de 28-29 octombrie
1970. În acel instructaj se pusese accent pe instrucțiunile M.Î. privind
pregătirea tehnico-productivă a elevilor, care trebuia făcută în 2 etape: a. de
iniţiere: cunoaşterea uneltelor; b. de producţie - La clasele V-VIII - formarea
unor deprinderi privind organizarea muncii: măsurări, calcule, traforaj,
lăcătușărie, lucru de mână. La clasele IX-XII se preconiza lucrul în intreprinderi
sau în ateliere şcolare profesionale - electrotehnică, radiotehnică, mecanică
auto. Totul se făcea sâmbăta, până la ora 12:00. Este clar că se făcea un fel de
pregătire aperceptivă, cum ar fi spus Herbart, pentru creşterea ponderii
activităţii practice în învăţământul liceal, unde până atunci predomina un
învățământ teoretic. Erau primii paşi spre organizarea învăţământului liceal pe
profile, care se va desăvârşi prin Decretul Consiliului de Stat nr. 207 din mai 1977.
Dar asupra acestor aspecte vom reveni.
Printre cele comunicate cu ocazia instructajului figura dorinţa autorităţilor ca
profesorii să cunoască prin studiu noua Lege a învăţământului din 1968 şi Statutul
personalului didactic, dar să fie cunoscute şi cadrele didactice necorespunzătoare,
înţelegând, prin această opţiune, neconforme cerinţelor regimului.
Comisia pentru repartizarea burselor, întrunită în 18 XI 1970, a nominalizat
elevii care primeau bursă în anul şcolar 1970-1971, conform dispoziţiilor primite
de la I.Ş.J. Bihor: burse pentru elevi din casa de copii: 10; burse pentru elevii din
mediu TBC: 16; burse de merit: 20; total: 46.
În consiliul profesoral din 18 XI 1970 s-a încheiat un proces-verbal aparte.
Au fost discutate cazurile de abateri disciplinare ale unor elevi care au
participat în stare de ebrietate la o serată organizată pentru elevii interni, ei
fiind externi, şi introducând încă 2-3 tineri străini de şcoală. Judecarea celor 2

204
elevi din clasa a XII-a a fost făcută cu asprime, acești elevi având nenumărate
abateri disciplinare încă din clasele V-VIII. În cele din urmă s-a votat
exmatricularea lor.
La consiliul profesoral din 30 XI 1970 s-au făcut comunicări în urma
instructajului de la I.Ş.J., punându-se accentul pe instruirea privind pregătirea
tehnico-aplicativă a elevilor.
Consiliul profesoral din 11 XII 1970 a avut ca temă Rolul şi importanţa
folosirii materialului didactic, a materialului natural şi a lucrărilor de laborator în
predarea ştiințelor naturale, fizicii şi chimiei, temă prezentată de prof. Kuncsef
Alexandru. Se cerea îmbinarea clasicului cu modernul în predare, deoarece
folosirea numai a anumitor mijloace moderne ocupa o parte preţioasă a orei.
Profesorii cereau înfiinţarea unui al II-lea post de laborant.
Încheierea situaţiei trimestrului I al anului şcolar 1970-1971 la învăţătură
şi purtare s-a consemnat în procesul-verbal din 18 XII 1970, când învăţătorii şi
diriginţii au prezentat situaţia:
Cl. III. Înv. Kuncsef Vica. Rămaşi înscrişi 31, clasificaţi 31, promovaţi 23, corigenţi 8;
Cl. IV. Înv. Borz Ioana. Rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 26, corigenţi 4;
Cl. V. Dirig. Braun Adolf. Înscrişi 37, rămaşi 36, promovaţi 20, corigenţi 16;
Cl. VI. Dirig. Kiss Ana Melinda. Înscrişi 28, rămaşi 28, clasificaţi 27, neclasificat 1,
promovaţi 21, corig.6;
Cl. VII. Dirig. Feieş Dorina. Înscrişi 34, rămaşi 34, neclasificat 1, promovaţi 23, corig.10;
Cl. VIII. Dirig. Deleanu Felicia. Înscrişi 18, rămaşi 17, promovaţi 10, corigenţi 7;
Cl. IX A. Dirig. Racolţa Maria. Înscrişi 30, rămaşi 29, promovaţi 23, corigenţi 6;
Cl. IX B. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscrişi 38, rămaşi 37, promovaţi 22, corig.15;
Cl. IX C. Dirig. Boldor Marius. Înscrişi 40, rămaşi 40, promovaţi 24, corigenţi 16;
Cl. X R.A. Dirig. Harabagiu Adrian. Înscrişi 31, rămaşi 31, promovaţi 19, corigenţi 12;
Cl. X R.B. Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 29, clasificaţi 29, promovaţi 16, corigenţi 13;
Cl. X U.A. Dirig. Harabagiu Maria. Înscrişi 32, rămaşi 32, promovaţi 14, corigenţi 18;
Cl. X U.B. Dirig. Vesa Iulia. Înscrişi 33, rămaşi 30, promovaţi 12, corigenţi 18;
Cl. XI R.A. Dirig. Ardelean Ana. Înscrişi 20, rămaşi 20, promovaţi 16, corigenţi 4;
Cl. XI R.B. Dirig. Christov Alexandra. Înscrişi 39, rămaşi 39, promovaţi 22, corig.17;
Cl. XI U.A. Dirig. Nenciulescu C. Înscrişi 29, rămaşi 29, promovaţi 16, corigenţi 13;
Cl. XI U.B. Dirig. Olea Viorica. Înscrişi 27, rămaşi 27, promovaţi 10, corigenţi 17;
Cl. XII R.A. Dirig. Berinde Iuliu. Înscrişi 37, rămaşi 37, promovaţi 22, corigenţi 15;
Cl. XII R.B. Dirig. Ban Florian. Înscrişi 28, rămaşi 28, promovaţi 16, corigenţi 12;
Cl. XII U.A. Dirig. Martinov Milan. Înscrişi 29, rămaşi 29, promovaţi 13, corigenţi 16;

205
Cl. XII U.B. Dirig. Rif Teodor. Înscrişi 39, rămaşi 37, promovaţi 23, corigenţi 14.14
În 19. I. 1971 s-a ţinut consiliul profesoral cu următoarea ordine de zi:
1. Prezentarea unui raport privind rezultatele procesului instructiv-
educativ pe trimestru I al anului şcolar 1970-1971;
2. Aprobarea planurilor de muncă comune ale conducerii şcolii cu org.
UTC şi de pionieri;
3. Aprobarea planului de muncă privind sărbătorirea semicentenarului
PCR (1921-1971).
Prezentăm, cu tristețe, excesul de zel ce ne caracterizează pe noi toți în
1971, când ne pregăteam de sărbătoarea semicentenarului P.C.R. Din cele 22 de
pagini ale numărului din acel an al Revistei liceului ,,Pagini de ucenicie”, 8
pagini, preconizate, sunt dedicate acelei sărbătoriri.
Dăm în continuare câteva activități de pionierie, UTC-iste sau ale unor
cercuri pe materii.
ACTIVITĂȚI PIONIEREȘTI:
,,Fiindcă pe lume – partidul s-a născut’’ - averea istorică, literară și muzicală - 20 II 1971;
,,Te salutăm partid iubit’’ –festival cultural-artistic al pionierilor și școlarilor – 3 IV 1971;
Organizarea unui colț muzeistic cu aspecte din lupta PARTIDULUI COMUNIST
ROMÂN – 1 V 1971;
Organizarea unei expuneri pentru pionieri pe tema: ,,Activitatea Partidului
Comunist Român pentru educarea tineretului și a oamenilor muncii în lumina
concepției ateist-științifice despre lume și viață” – 7 V 1971;
,,Elanul nostru tineresc – organizarea de munci patriotice pentru îngrijirea
monumentelor eroilor, pentru înfrumusețarea școlii și a orașului – permanent;
Întreceri sportive pentru Cupa ,,8 mai’’ - permanent;
Organizarea unei excursii pentru vizitarea Muzeului de istorie a Partidului
Comunist Român, a mișcării revoluționare și democratice din România, precum și a
Muzeului Doftana - iulie 1971.
ACȚIUNI U.T.C. :
În cadrul învățământului politic, dezbaterea temelor: Creșterea rolului conducător al
PCR, ianuarie 1971 și Condițiile social-istorice ale creării PCR, ianuarie 1971;
Cercul literar - Ședință deschisă a cenaclului literar, prezentarea montajului Versuri
închinate Partidului, 22 ianuarie 1971;
Cercul de istorie - Referatul ,,Momente din istoria Partidului Comunist Român’’, 27
ianuarie 1971;
Panouri cu Aspecte din lupta PCR, pe coridorul cabinetului de istorie, aprilie 1971;

14 A.C.N ,,S V’’ , II/14 , Procese-verbale. Consiliul Pedagogic, 4 aprilie 1970-30 XI 1970;

206
 Cercul de filosofie - Simpozion ,,Viața și activitatea filosofului român Vasile Conta”,
aprilie 1971 (singura temă mai acătării). A fost ales Vasile Conta pentru că era
considerat un filosof materialist.
MUNCI PATRIOTICE (primăvara 1971):
Lucrări pe șantierul Fabricii de mobilă din Beiuș, în valoare de 4466 lei, aprilie
și mai 1971;
Colectarea de fier vechi – 1500 kg;
Colectarea de maculatură – 500 kg;
Colectarea de sticle și borcane în valoare de 500 lei;
Excursie la Muzeul Țării Crișurilor (80 de elevi), 13 februarie 197115.
Raportul prezentat de dir. Letiția Ramonţian înfăţişează rezultatele
procesului instructiv-educativ: elevi promovaţi: 60,34%; corigenţi: 39,66%.
Comparativ cu procentul pe judeţ, la clasele V-VIII este mai mic, iar la cursul
mediu ne-am încadrat în procentul judeţului, arăta dir. L. Ramonţian. Cele mai
bune rezultate: clasa a IX-a A - 80%; clasa a IX-a B şi C - 60%. Clase cu rezultate
foarte slabe: toate clasele umaniste de la mediu: 50-40%. Cauzele: lipsa unităţii de
cerinţe, exigenţă exagerată, lipsa verificării şi notării ritmice a elevilor,
insuficienta cunoaştere a elevilor, a situaţiei lor etc.
S-au trasat sarcini pentru îndreptarea situaţiei, dar şi pentru sporirea
educaţiei ateist-ştiinţifice şi sustragerea elevilor de sub influenţa diferitelor
secte, care ar fi avut o serie de mijloace rafinate prin care au atras elevii.
În cinstea semicentenarului PCR, toate şcolile din judeţ erau în întrecere,
având următoarele obiective: buna gospodărire, autodotarea, participarea
cadrelor didactice la muncile obşteşti.
S-a citit planul de muncă pe trimestrul II, subliniindu-se organizarea
atelierelor de lăcătuşerie, acţiunile de documentare pentru laboratorul fonetic.
Au prezentat planurile şi responsabilii organizaţiei de tineret – Al.
Kuncsef şi Rodica Găvruţa. Vasile Pop a prezentat planul de măsuri privind
sărbătorirea semicentenarului PCR.
Consiliul profesoral din 22 II 1971 a avut la ordinea de zi prezentarea
instrucțiunilor privind transferarea cadrelor didactice şi unele măsuri de luat
în urma unor abateri ale unui grup de elevi din clasa a XII-a. La primul punct
s-a prezentat buletinul cu posturile vacante şi s-a făcut un instructaj. La
punctul al II-lea s-a ajuns la concluzia că elevii respectivi trebuie să fie
eliminaţi pe 4 zile şi verificaţi la întoarcere, la toate obiectele.

C-tin Duma-Suceveanu, documentar în ,,Pagini de ucenicie’’, Anul (1971), Nr.1(7). Revista L ,,S
15

V” din Beiuș, p.8;

207
 În perioada aceasta, când se pregătea toată lumea pentru sărbătorirea
semicentenarului PCR, inspectoratul şcolar transmitea sarcini peste sarcini, cum se
poate vedea şi din procesul-verbal datat 29 III 1971. În acel consiliu pedagogic se
transmiteau alte sarcini legate de perfecţionarea cadrelor didactice prin grade
didactice, prin cercul pedagogic ţinut cu regularitate în fiecare trimestru.
Încheierea situaţiei la învăţătură şi purtare pe trimestrul al II-lea al anului
şcolar 1970-1971 a fost consemnată în procesul-verbal din aprilie 1971, luat în
şedinţa consiliului profesoral al cadrelor de la Liceul „Samuil Vulcan”, când
învăţătorii şi diriginţii au prezentat următoarea situaţie:
Cl. III. Înv. Kuncsef Vica. Rămaşi înscrişi 31, clasificaţi 31, promovaţi 24, corigenţi 7;
Cl. IV. Înv. Borz Ioana. Rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 26, corigenţi 4;
Cl. V. Dirig. Braun Adolf. Rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 20, corigenţi 15;
Cl. VI. Dirig. Kiss Ana. Rămaşi 29, clasificaţi 29, promovaţi 18, corigenţi 11;
Cl. VII. Dirig. Feieş Dorina. Rămaşi 34, clasificaţi 33, promovaţi 22, corigenţi 11;
Cl. VIII. Dirig. Deleanu Felicia. Rămaşi 17, clasificaţi 17, promovaţi 10, corigenţi 7;
Cl. IX A. Dirig. Racolţa Maria. Rămaşi 29, clasificaţi 29, promovaţi 22, corigenți 7;
Cl. IX B. Dirig. Nenciulescu Georgina. Rămaşi 37, promovaţi 21; corigenţi 16;
Cl. IX C. Dirig. Boldor Marius. Rămaşi 40, clasificaţi 40, promovaţi 26, corigenţi 14;
Cl. X R.A. Dirig. Harabagiu Adrian. Rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 22, corig.9;
Cl. X R.B. Dirig. Tudor Dumitru. Rămaşi 29, clasificaţi 29, promovaţi 14, corigenţi 15;
Cl. X U.A. Dirig. Harabagiu Maria. Rămași 32, clasificaţi 31, promovaţi 18, corig. 13
Cl. X U.B. Dirig. Vesa Iulia. Rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 17, corigenţi 14;
Cl. XI R.A. Dirig. Ardelean Ana. Rămaşi 20, clasificaţi 20, promovaţi 14; corigenţi 6;
Cl. XI R.B. Dirig. Christov Alexandra. Rămaşi 38, promovaţi 22, corigenţi 16;
Cl. XI U.A. Dirig. Nenciulescu C. Rămaşi 29, clasificaţi 29, promovaţi 18, corigenţi 11;
Cl. XI U.B. Dirig. Olea Viorica. Rămaşi 25, clasificaţi 25, promovaţi 13, corigenţi 12;
Vacanţa de primăvară a fost în prima jumătate a lunii aprilie.
În 24 IV 1971, în şedinţa consiliului profesoral a fost consemnată analiza
muncii pe trimestrul II şi trasate sarcini pentru trimestrul III Dir. Letiția
Ramonţian compară rezultatele din trimestrul II cu cele din trimestrul I,
constatând o îmbunătăţire: promovaţi în trimestrul II - 634 elevi, în trimestrul I -
611; medii peste 7: trimestrul II: 129, trimestru I: 118. Rezultatul elevilor rămaşi
corigenţi la o singură materie s-a îmbunătăţit. S-au exemplificat unele clase cu
rezultate mai bune. S-au apreciat rezultatele de la olimpiade, la limba română,
chimie, matematică. La instruire tehnico-productivă şi amenajarea unor ateliere
şcolare rămâneau nişte priorităţi. În rest, sarcini curente specifice trimestrului III,
menite să aducă rezultate cât mai bune.
Ziua de 25 mai 1971 era destinată, ca şi în alţi ani, încheierii situaţiei la

208
învăţătură şi purtare pe trimestrul II a elevilor clasei a XII-a. Diriginţii au
prezentat situaţia:
Cl. XII R.A. Dirig. Berinde Iuliu. Rămaşi 38, clasificaţi 38, promovaţi 37, corigent 1;
Cl. XII R.B. Dirig. Ban Florian. Rămaşi 28, clasificaţi 28, promovaţi 27, repetent 1;
Cl. XII U.A. Dirig. Martinov Milan. Rămaşi 29, clasificaţi 29, promovaţi 24, corigenţi 5;
Cl. XII U.B. Dirig. Rif Teodor. Rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi 35, corigenţi 2;
Premianţii la clasa a XII în anul şcolar 1970-1971:
Cl. XII R.A. Premiul I: Şandor Petru: 9.01; II: Bocu Marta: 8,55; III: Bogdan Florica: 8,48;
Cl. XII R.B. Premiul I: Griober Irina: 9,44, Lazlău Ioan: 9,44; II: Imre Francisc: 9; III: Lazie Ioan:
8,88, Ungureanu Adriana: 8,88;
Cl. XII U.A. Premiul I: Tiba Rodica: 8,46; II: Butaş Cornel: 8,37; III: Ştefan Anamaria: 8,03;
Cl. XII U.B. Premiul I: Babău Voichiţa: 8,82; II: Stănoiu Elena: 8,38; III: Ungur Cornelia: 8,37;
Şedinţa consiliului profesoral consemnată în procesul-verbal din 2 VI
1971 a avut la ordinea de zi: 1. Transmiterea de sarcini comunicate în şedinţa
cu directorii din 1 VI 1971; 2. Prelucrarea instructajului M.Î. privind difuzarea
şi folosirea manualelor în anul şcolar 1971-1972. Reţinem doar că la sfârşitul
anului şcolar urma a se face 2 săptămâni de muncă patriotică. O brigadă de 30-
40 de elevi urma să plece în 15 iunie la drum, la Padiş. Altă brigadă - în 1-15
iulie. Restul elevilor trebuiau să facă muncă patriotică în cadrul oraşului. În
perioada vacanţei se făceau activităţi cu elevii, marţi - joi - sâmbătă: drumeţii,
culegeri de plante medicinale şi fructe de pădure. S-a stabilit ca următorii
profesori să însoţească elevii la Padiş: 15-22 iunie - Matei Francisc; 22 iunie - 1
iulie - Braun Adolf; 1-7 iulie - Rif Teodor; 7-15 iulie - Ille Ioan.
În 11 VI 1971, şedinţa consiliului profesoral a avut la ordinea de zi planul
de muncă privind încheierea anului şcolar 1970-1971 şi deschiderea noului an
şcolar. După prezentarea planului de către dir. adj. Petru Cotrău, dir. Letiția
Ramonţian arată că elevii interni urmau să plece acasă în 19 iunie. În perioada
15 iunie - 1 iulie, 50 de elevi trebuiau să facă munci obşteşti. Respectivii elevi
urmau a fi trecuţi pe statul de plată, banii revenind şcolii. Elevii interni
trebuiau să lucreze în GAS şi să participe la programele căminelor culturale. În
satele necolectivizate urmau să activeze numai în cadrul căminului cultural.
Elevii externi erau chemaţi la şcoală zilnic pentru a participa la diferite
activităţi. Se mai transmit următoarele sarcini: înscrierea pentru concursul de
admitere până în 20 iunie; 20-26 iunie - vizita medicală; concursul de admitere
începea în 26 iunie.
Elevii din clasele IX-X din şcolile generale puteau da diferenţe pentru
liceu în perioada 1-5 septembrie, dacă nu depășeau vârsta.

209
 Consiliul e informat că un colegiu al ministerului a întocmit un plan de măsuri
privind îmbunătăţirea învăţământului de cultură generală a naţionalităţilor
conlocuitoare şi că la nivelul judeţului nostru situaţia era foarte bună.
Tot în 11 VI 1971 s-a întocmit un proces-verbal separat pentru aprobarea
de către consiliul profesoral a referatului privind trecerea într-o altă categorie
de salarizare a prof. Maria Racolţa, consiliul dându-şi în unanimitate acordul.
În 14 iunie 1971 s-a ţinut şedinţa consiliului pedagogic ocazionat de
încheierea situaţiei de sfârșit de an şcolar la clasele III-XI. În procesul-verbal,
elevii sunt consemnaţi nominal. Noi prezentăm situaţia statistic.
Cl. III. Înv. Kuncsef Vica. Rămași înscriși 31, clasificaţi 31, promovaţi 25, corigenţi 6;
Cl. IV. Înv. Borz Ioana. Rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 27, corigenţi 3;
Cl. V. Dirig. Brawn Adolf. Rămaşi 36, promovaţi 21, corigenţi 8, repetenți 7;
Cl.VI. Dirig. Kiss Ana. Înscrişi 29, rămaşi 28, promovaţi 20, corigenţi 6, repetenţi 2;
Cl.VII. Dirig. Feieş Dorina. Rămaşi 34, promovaţi 25, corig. 6, repetenţi 3;
Cl. VIII. Dirig. Deleanu Felicia.,Rămaşi 18.,clasificaţi 18., promovaţi 16., corigenţi 2.
Cl. IX A Dirig. Racolţa Maria. Rămaşi 29, clasificaţi 29, promovați 28, corigenţi 1;
Cl. IX B Dirig. Nenciulescu Georgina. Rămaşi 37, promovaţi 25, corig.9, repetenţi 3;
Cl. IX C Dirig. Boldor Marius. Înscrişi 40, rămaşi 39, promovați 32, corig.6, repetent 1;
Cl. X R.A. Dirig. Harabagiu Adrian. Rămaşi 31, clasificaţi 31, promovați 27, corig. 4;
CL. X R.B. Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 29, rămaşi 28, promovaţi 17, corigenţi 11;
Cl. X U.A Dirig. Harabagiu Maria. Rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 20, corig. 12;
Cl. X U.B Dirig. Vesa Iulia. Înscrişi 33, rămaşi 32, clasificați 32, promovaţi 27, corig.5;
Cl. XI R.A. Dirig. Ardelean Ana. Rămaşi 20, clasificaţi 20, promovați 18, corigenţi 2;
Cl. XI R.B. Dirig. Christov Alexandra. Înscrişi 39, rămaşi 38, promovaţi 29, corigenţi 9;
Cl. XI U.A. Dirig. Nenciulescu C. Rămaşi 29, clasificaţi 29, promovaţi 27, corigenţi 2;
Cl. XI U.B. Dirig. Olea Viorica. Înscrişi 27, rămaşi 25, clasificaţi 25, promovaţi 19,
corigenţi 2, repetenţi 4.
Premianţii claselor III-XI:
Cl. III. Premiul I: Zare Sorin - 9,96 , Oros Venera - 9,96 ; II: Mureşan Violeta - 9,53,
Manea Angelica - 9,53 ; III: Budo Violeta - 9,33, Sava Georgeta - 9,33 .
Cl. IV. Premiul I: Bara Marius - 9,90, Ciolac Georgeta - 9,90; II: Sava Mihaela - 9,81;
III: Heredea Mariana - 9,66 , Sava Valeria - 9,66 .
Cl. V. Premiul I: Berindan Smaranda - 9,89, Dale Rodica - 9,89; II: Pantea Marinela -
9,88; III: Timofticiuc Viorica - 9,83.
Cl. VI. Premiul I: Pop Mirela - 9,96; II: Mihailovici Cilia - 9,69; III: Ungur Adriana - 9,54 .
Cl.VII. I : Moglan Adriana - 9,66; II: Bărăitaru Mariana - 9,60; III: Oprea Dorina - 9,47.
Cl. VIII. Premiul I: Preda Rodica - 9,20; II: Doble Delia - 9,15; III: Teaha Claudia - 8,27.
Cl. IX A. Premiul I: Hinţ Victor - 9,77; II : Ciolac Irina - 9,42; III: Gavra Ioan - 9.01 .
Cl. IX B. Premiul I: Turcan Maria - 9,05; II: Hasan Remus - 8,89; III: Gavra Marioara - 8,80;
Imre Ilona - 8,80
Cl. IX C. Premiul I: Lucaci Floare - 8,77; II: Balint Elena - 8,75; III: Ciolac Rodica - 8,74.

210
 Cl. X R.A. Premiul I: Clitan Flore - 9,27; II: Brânda Valeria - 8,25; III : Puia Floare - 8,05 .
Cl. X R.A. Premiul I: Morar Mircea - 9,21; II: Boroş Rozalia - 9,20; III: Buz Saveta - 9,11 .
Cl. X U.A. Premiul I: Jurj Mariana - 9,23; II: Gavra Ana - 8,80; III: Anton Elena - 8,49.
Cl. X U.B. Premiul I: Leucuţa Cornelia - 8,45, Mladin Florica - 8,45; II: Popovici Felicia - 8,40;
III: Ile Marioara - 8,32 .
Cl. XI R.A. I: Man Maria - 9,36; II: Negruţ Gheorghe - 9,32; III: Bogdan Gheorghe - 8,83.
Cl. XI R.B. I: Hălbac Gheorghina - 9,38; II: Toma Aurel - 9,26; III: Găluşcă Adelia - 9,24.
Cl. XI U.A. Nu sunt premii.
Cl. XI U.B. I: Deac Geta - 8,47; II: Pituţ Sofia - 8,22; III: -;
În finalul consiliului s-a supus la vot trecerea într-o nouă categorie de
salarizare a prof. Alexandru Kuncsef, fiind adoptată în unanimitate.
În 2 iulie 1971 s-au definitivat rezultatele la concursul de admitere, sesiunea
iunie 1971, în cele două comisii care, pe baza lucrărilor scrise şi a probelor orale au
consemnat nominal rezultatele. Comisia nr. 1: prof. dir. Letiția Ramonţian –
preşedinte; prof. Olea Viorica, prof. Pop Veturia - examinatori limba română; prof.
Christov Alexandra și prof. Duma Iulia – examinatori la matematică; prof. Duma
Constantin și prof. Goga Ileana – examinatori la istorie. Prezentaţi - 71 candidaţi;
admişi - 59; respinşi - 12; media maximă - 8,50; media minimă - 6.
Comisia nr. 2: dir. adj. Petru Cotrău – preşedinte, prof. Viorica Vidican şi
C. Crăciun – examinatori la limba română; prof. Ardelean Alexiu şi Pele Petru
– examinatori la matematică; prof. Bercovici Maria și prof. Balint Iosif –
examinatori la istorie. Prezentaţi - 52 de candidaţi; admişi - 45; respinşi - 7;
media maximă - 8,90; media minimă - 6.
Pentru completarea locurilor în clasa a IX-a s-a mai ţinut un concurs de
admitere în sesiunea august 1971. Definitivarea rezultatelor acestui concurs
sunt consemnate nominal într-un proces-verbal nedatat. Comisia: prof. Vasile
Pop – preşedinte; prof. Ioan Mezea și prof. Dumitru Bărăitaru - examinatori la
limba română; prof. Alexiu Ardelean şi prof. Gh. Olaru - examinatori la
matematică; prof. Maria Bercovici şi prof. Ileana Goga - examinatori la istorie.
Prezentaţi - 54 de candidaţi; admişi - 28; respinşi - 25; retras - 1; media maximă
- 8 ; media minima - 5,80.
În finalul procesului-verbal s-a consemnat că au fost admişi 28 candidaţi.
Acest proces-verbal este semnat de membrii comisiei care, omiţând să-l
dateze, ne-au provocat o oarecare nedumerire prin sintagma „sesiunea august
1971”, deoarece înaintea acelui proces-verbal mai găsim altele două, datate 1,
respectiv 2 septembrie 1971, ocazionate de deschiderea plicurilor la limba
română şi matematică, menţionând de fiecare dată intacticitatea sigiliilor acelor
plicuri. În această situaţie se presupune că trebuie făcută o corectură.

211
Concursul s-a ţinut în sesiunea septembrie, iar nu în sesiunea august.16
Pentru a avea o imagine mai completă a celor petrecute în anul școlar
1970-1971, apelăm și la Documentarul profesorului C. Duma-Suceveanu, din
Revista ,,Pagini de ucenicie”, Nr. 2 din 1971. Ocupându-se de laboratoarele de
fizică ale Liceului „Samuil Vulcan”, prof. Duma face o prezentare istorică a
acestor laboratoare într-un liceu istoric și arată că ele au la bază „Muzeul –
colecțiunea științelor fizice”, înființată în anul 1854. Continuatorul a fost
profesorul Vasile Ștefănică, din anul 1881-1882 până la sfârșitul vieții, în 1924.
Sporirea laboratoarelor s-a făcut prin contribuția profesorilor Traian Dalea,
Iuliu Berinde, Manea Bercovici; am adăuga noi și contribuția lui Ioan Onuț
Olteanu și apoi a mai tinerilor Dan Aurel Mușet, Ilie și Florica Rus, care au
ridicat mult prestigiul catedrei de fizică.
Profesorul Duma prezintă apoi Sesiunea de comunicări a „Societății
științifice a elevilor liceului S.V.” din Beiuș, care s-a desfășurat în ziua de 27 mai
1971 prin participarea următorilor elevi:
Rodica Muțiu, XI U.A. - Obiceiuri și tradiții reflectate în romanul „Ion”, de Liviu Rebreanu;
Mariana Jurj, X U.A. – Fabula în literatura română;
Vasile Igaș, XI U.A. – 150 de ani de la Revoluția din 1821;
Viorel Butaș, XII U.B. – Conținutul epocii contemporane;
Irina Ciolac, IX R.A. – Metode de demonstrare a teoremei bisectoare interioare;
Ioan Dorin Laslău, clasa IX R.B. – Tuburi electronice;
Victor Hinț, IX A – Limitele sistemului teoretic al elementelor;
Ștefan Clepce, X-a R.A – Concepția evoluționistă a lui Charles Darwin;
Tot acolo găsim și cadrele didactice, personalul didactic ajutător și personalul
administrativ-gospodăresc17.

Anul școlar 1971-1972

În 1 septembrie 1971 s-a ţinut un consiliu profesoral pentru repartiţia
orelor şi a diriginţilor. Din acest proces-verbal rezultă, însă, un lucru mai
important. Este vorba de faptul că Vasile (Lică) Pop revine în funcţia de
director al Liceului „Samuil Vulcan” Beiuş, în urma pensionării dir. Letiţia
Ramonţian. Vasile Pop va rămâne director în următorii 4 ani. Etapa 1
septembrie 1971-31 august 1975 va fi ultima a directoratului său.

16A.C.N. ,,S. V.”, II/14 Procese - verbale. Consiliu Pedagogic 4 aprilie 1970-30 XI 1971;
17Const. Duma Suceveanu, Documentar în „Pagini de ucenicie”, Anul V, (1971), nr. 2 (8), Revista
Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuș, pp. 35-37;

212
 Aşa cum am mai arătat, încă în vara lui 1975 s-a hotărât mutarea Liceului
Pedagogic din Beiuş la Oradea. Tot atunci, la 1 septembrie 1975, clasele de
liceu teoretic de la Liceul Pedagogic au trecut la Liceul „Samuil Vulcan”, cu
profesorii care au rămas la Beiuş. Pentru a uşura durerea directorului Liceului
Pedagogic, Maria Dalea18, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, prin inspectorul
general Viorica Piscoi, i-a încredinţat acesteia direcţiunea Liceului „Samuil
Vulcan”. Născut în 28 iunie 1917, Lică Pop avea atunci 58 de ani. Mai avea,
deci, 2 ani până la 60, vârsta minimă de pensionare atunci. Schimbarea l-a
afectat şi pe el atât de profund, încât tot restul vieţii sale terestre, până la
trecerea la cele cereşti, n-a mai pus piciorul în Liceul „Samuil Vulcan”, deşi noi,
colegii lui şi foştii elevi, am încercat de nenumărate ori să-l aducem. I-am
organizat și o pensionare extraordinară, iar la sfârşitul petrecerii l-am condus
până acasă, pe strada Pătăreasca Mare, nr. 12, cum am mai arătat.
Următorul consiliu profesoral, condus de directorul Vasile Pop, a fost
consemnat în procesul-verbal din 18 IX 1971, având la ordinea de zi, de
asemenea, două puncte: 1) instrucţiuni pentru organizarea comisiilor metodice
şi a cercurilor pe obiecte cu elevii; 2) instructaj în legătură cu activitatea
organizaţiilor de tineret.
Cu acel prilej, Vasile Pop arăta că în anul şcolar 1971-1972 olimpiada
şcolară urma să se ţină la obiectele limba română, matematică, fizică, chimie,
istorie, filosofie, geografie și biologie. Diriginţilor li se trasează
responsabilitatea caietului de muncă patriotică.
Deşi pregătirea militară a tineretului se decisese în 1968, după invadarea
Cehoslovaciei de către armatele Tratatului de la Varşovia, abia acum apare,
într-un proces-verbal, o referire la deschiderea acesteia odată cu a anului
sportiv. Pe lângă întărirea apărării ţării prin înfiinţarea P.T.A.P. (Pregătirea
Tineretului Pentru Apărarea Patriei) şi a gărzilor patriotice, atunci, în perioada
1968-1971, ţara a cunoscut o anumită liberalizare.19
Iată ce prevedea şi cum era conceput un Plan de acţiuni pentru perioada 15 IX
1971- 4 IV 1972, în cadrul muncii educative, adică după celebra vizită a lui Nicolae
Ceaușescu în China (1-9 iunie 1971) şi în Coreea de Nord (9-15 iunie 1971). După
întoarcerea din cele două vizite, Nicolae Ceauşescu lansase, în iulie 1971, celebrele
sale teze ce semnificau reîntoarcerea la un deranjant autoritarism politic de factură

18Menționăm că, în documentele studiate, numele Doamnei Director Maria Dale apare și în
varianta Maria Dalea. Deci este vorba despre aceeași persoană. În aceeași situație sunt
profesorii: Mihai Dale / Dalea și Traian Dale/Dalea.
19 v .A.C.N. „SV”, II/14. Procese-verbale 6 IV 1970 -30 XI 1971;

213
neostalinistă, îndreptând România și spre modelul chinez și spre cel nord-corean,
mai cu seamă prin instaurarea cultului personalității, care se va accentua treptat până
în 1989.
Prin acele teze, Ceauşescu se pronunţa pentru puritatea ideologică şi orientarea
naţională și culturală, bazate pe hotărârile Plenarelor C.C. al P.C.R. și pe hotărârile
Comitetului Executiv al P.C.R. din 1971: ,,Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea
activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor
oamenilor muncii", vizând nu numai învățământul, ci și întreaga presă scrisă și
vorbită, programele de radio și televiziune strict supravegheate și controlate.20
Apoi, în 28 decembrie 1971: Programul general pentru organizarea și
dezvoltarea activității de sistematizare a teritoriului și localităților, prin care se
urmărea distrugerea satului românesc și strămutarea populației în blocuri de
confort II sau III. Astfel, după 1972 și mai mult, după 1974, regimul din
România luase forme represive tot mai pronunţate. Prin Tezele din iulie 1971 a
luat sfârșit relativa perioadă de liberalizare a regimului comunist (1965-1971),
începând așa-numita minirevoluție culturală.
Prin planul de acţiuni la care ne-am referit începea și la Alma Mater
Beiusensis o acţiune însoţită de o oarecare ofensivă propagandistică şi ideologică.
De fapt, începea e poate un fel de a spune. Probabil că acţiunea continua. Aici, ca
peste tot, oamenii încercau propria lor salvare, căci regimul ne ţinea sub o
permanentă observaţie. Aşadar, vremea disidenţei pe faţă trecuse. Parcă toată
lumea se temea de un generalizat bellum omnium contra omnes, particularizat prin
celebra teamă de semenul tău, în care vedeam un posibil turnător. Este sigur că
turnători existau, dar nimeni nu ştia cine ar putea fi cu adevărat turnător. Mutatis
mutandis, era ceva asemănător cu hoţul care avea un singur păcat şi păgubaşul
care era cu 100 de păcate, pentru că bănuia şi pe unul şi pe altul.
Obiectivele urmărite de plan erau educarea morală şi social-politică;
formarea conştiinţei comuniste a elevilor pentru afirmarea militantă a
personalităţii lor.
Problemele urmărite erau:
1. Formarea unei atitudini comuniste faţă de muncă; îmbinarea justă a muncii
cu odihna activă.
Mijloacele de realizare:
a) În cadrul orelor de dirigenţie urma a se discuta: Importanţa muncii pentru
bunăstare a societăţii şi progresul omenirii; Munca, datorie patriotică; Învăţătura -

20 v. Tezele din 6 iulie 1971

214
munca de bază a elevului; Importanţa muncii personale, independenţa în însuşirea
temeinică a cunoştinţelor; Stilul muncii elevilor fruntaşi; Importanţa învingerii
greutăţilor pe care le întâmpinăm în muncă; De calitatea muncii şcolare depinde
calitatea muncii productive în viitor; Sistemul de muncă al marilor personalități;
Rolul muncii în dezvoltarea personalităţii umane; Timpul liber şi cum îl petrece omul
cult.
b) Acţiunii întreprinse în afara orei de dirigenţie:
- Îndrumarea concretă a elevilor asupra felului cum să-şi pregătească
lecţiile şi să-şi efectueze temele; cum se completează un material şi cum se
foloseşte raţional timpul pentru însuşirea temeinică a materiei;
- Cunoaşterea greutăţilor pe care le întâmpină elevii la diferite obiecte, a
activităţii lor la ore, prin asistenţe la ore, discuţii cu profesorii propunători,
convorbiri individuale cu elevii, vizite la domiciliu;
- Încadrarea elevilor în diferite cercuri pe obiecte;
- Exersarea elevilor în acţiuni de muncă patriotică, în munci efectuate în
cadrul organizaţiei de pionieri şi U.T.C. şi în activitatea de folos obştesc;
2. Cultivarea spiritului colectivist
a) În cadrul orelor de dirigenţie se vor dezbate următoarele teme, care să ducă
la înţelegerea esenţei sociale a noţiunii de colectiv, care să arate că numai în
cadrul colectivului personalitatea umană se poate dezvolta multilateral, care să
ajute a înţelege răspunderea personală pe care o are fiecare membru al
societăţii în faţa colectivului.
b) Acţiunii întreprinse în afara orei de dirigenţie: discuţii cu elevii care se
manifestă negativ, preocupaţi de alte probleme decât cele şcolare, cu
perspectiva unor proaste deprinderi; colaborarea cu ceilalţi factori educativi;
cu prilejul analizei activităţii elevilor să se facă evidenţierea acelor elemente
care influenţează pozitiv colectivul clasei, colaborează şi o ajută în bine;
organizarea de acţiunii colective etc.
3. Dezvoltarea disciplinei conştiente şi a trăsăturilor ei principale;
a) În cadrul orelor de dirigenţie să se dezbată teme ca: De ce sunt disciplinat?
Respect şi exigenţă ca manifestări ale disciplinei conştiente; Bunele maniere şi
comportarea civilizată; Este necesară stăpânirea de sine? Frumosul în
comportare şi ţinută etc.
b) Acţiuni întreprinse în afara orei de dirigenţie:
- Discuţii individuale cu elevii pentru a stabili cauzele care determină abaterile
de la conduită;

215
- Formarea opiniei clasei prin mânuirea criticii şi autocriticii;
- Obişnuirea elevilor în colaborare cu familia, pedagogii, cu respectarea strictă
a regimului zilnic;
- Organizarea de întâlniri cu oameni ai muncii, care să vorbească în faţa clasei
despre rolul disciplinei în muncă, urmările minutelor pierdute etc.;
- Antrenarea elevilor în acţiunii de păstrare a curăţeniei locului de muncă etc.
4. Educarea elevilor în spiritul patriotismului socialist şi al umanismului socialist
a) În cadrul orelor de dirigenţie se vor dezbate teme cu caracter etic şi social-
politic: Informări politice lunare; Cunoaşterea politicii ştiinţifice a PCR;
Înţelegerea rolului partidului ca forţă politică conducătoare a societăţii româneşti;
Sublinierea înaltelor calităţii ale comuniştilor; Prestigiul țării noastre şi al PCR pe
arena mondială; Reliefarea realizărilor țării noastre în anii puterii populare în
domeniul ştiinţei şi tehnicii; Cultivarea respectului şi al admiraţiei pentru valorile
culturale create de poporul nostru; Incompatibilitatea dintre mândria naţională şi
cosmopolitism; Valori etice în socialism.
b) Acţiunii întreprinse în afara orelor de dirigenţie: Organizarea de excursii
pentru vizitarea locurilor şi monumentelor istorice; vizitarea muzeelor;
Obişnuirea elevilor cu citirea presei; Organizarea întâlnirilor cu luptători
comunişti din ilegalitate, cu muncitori comunişti fruntaşi la locul lor muncă;
Participarea elevilor la unele conferinţe organizate pentru tineret; Organizări de
discuţii cu elevii despre omul creator de valori materiale şi culturale, despre
valorile etice în socialism; Colaborarea cu familia, cu organizaţiile de pionieri şi
UTC; Îndrumarea şi controlul lecturii elevilor.
Dacă dăm la o parte tot balastul comunist, prezentat cu mijloacele specifice
limbajului de lemn, unele teme ale orelor de dirigenţie sau unele acţiuni din afara
acestora puteau fi chiar folositoare elevilor. Marele noroc pe care l-au avut elevii
consta în aceea că profesorii lor au ştiut face selecţia necesară şi nu au respectat
indicaţiile date, deşi acelea au fost extrem de multe, cum se poate vedea aici peste
tot. Într-un cuvânt, parafrazându-l pe Terentius, profesorii nu au ţinut lupul de
urechi (non tenuerunt lupum auribus). Deşi aflaţi în încurcătură, au ştiut să învingă
greutăţile. Toate cele prezentate în Planul de acţiuni erau prinse în Planul muncii
educative al diriginţilor, cu rubricatura respectivă ordonată pe coloane, iar
respectarea celor planificate se făcea selectiv, cum am descris-o.21
În 1 X 1971 s-a citit şi aprobat planul general de muncă al şcolii şi s-au

v. Planul de acţiuni pentru perioada 15 IX 1971 – 4 IV 1972, în cadrul muncii educative - aflat la
21

muzeul de istorie al liceului;

216
prezentat sarcinile din plan pe trimestrul I al anului şcolar 1971-1972. Apoi au
fost citite planurile organizaţiilor de tineret, de către prof. Al. Kuncsef pentru
U.T.C., şi de Rodica Găvruţa - pentru pionieri. S-a discutat şi problema
confecţionării costumelor populare pentru echipa de dansuri a liceului, care
atunci era pe val, obţinând rezultate deosebite în ţară şi în străinătate. S-a
anunţat apoi necesitatea vizitării muzeului de istorie de către elevi, apariţia
numărului 2 al Revistei liceului „Pagini de ucenicie” şi s-au cerut materiale
pentru numărul următor.
O şedinţă a consiliului pedagogic din 25 octombrie 1971 a avut ca obiect
prelucrarea Ordinului nr. 8693 din 19 octombrie 1971 al Inspectoratului Şcolar
Judeţean cu privire la actele necesare pentru completarea dosarelor pentru
gradele didactice: definitivat, gradul II şi gradul I.
În 2 octombrie 1971, consiliul profesoral a dezbătut nişte abateri
disciplinare ale unor elevi din anul I (cl. IX). Se începuse nominalizarea claselor
liceale astfel (anul I, II, III, IV). Elevii neglijau pregătirea practică şi erau ispitiţi
de consumul de alcool şi de fumat. Profesorii şi-au manifestat hotărârea să
pună stavilă unor asemenea preocupări manifestate prea devreme. Pedepsele
au fost aplicate direct proporţional cu gravitatea abaterii.
În 11 noiembrie 1971 s-a prelucrat ordinul nr. 9442 din 17 XI 1971 al
Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor, care se referea la mai multe aspecte:
sărbătorirea a 22 de ani de la înfiinţarea UNESCO, abonamente la ,,Revista de
pedagogie”, apoi mai multe ordine ale Comitetului Executiv al Consiliului
Popular Beiuş privind paza contra incendiilor, reamintindu-se şi semnalul de
alarmă în caz de incendiu (soneria electrică, clopotele şcolii şi toaca metalică),
activarea panoului de onoare, îngrijirea manualelor şcolare transmisibile.
Consiliul profesoral consemnat în procesul-verbal din 30 XI 1971 a
dezbătut mai multe chestiuni (se simte schimbarea politicii lui Ceauşescu după
vizita din China şi Coreea de Nord).
1. S-au prelucrat instrucţiunile privind planul de şcolarizare pe anul şcolar
1972-1973, când urmau a fi 3 clase în anul I, iar pentru seral o singură clasă. La cursul
fără frecvenţă planul de şcolarizare se reducea cu 25%. La Liceul ,,Samuil Vulcan” nu
va mai fi clasa a IV-a, comunica Vasile Pop.
2. Posturile vacante în anul şcolar 1972-1973. Se rezervau catedrele:
chimie, biologie, matematică, română, istorie V-VIII. Catedrele de muzică şi
franceză erau date libere.
3. S-a început transformarea unor licee – din Oradea, Valea lui Mihai. În

217
Oradea urma să se înfiinţeze un liceu sanitar, pe lângă cele aproximativ 15 licee
cu profil ştiinţific. Urmau a fi create clase speciale de informatică. Pentru
Liceul ,,Samuil Vulcan” se prevedea a se înfiinţa clase speciale, adică 2 clase
reale. Se preconiza ca liceele şi, în general, şcolile să treacă la un program
prelungit. La sfârşitul anului IV (clasa a XII-a) elevii primeau un atestat de
iniţiere profesională, care le facilita intrarea în intreprinderi productive şi
instituţii de învăţământ superior. Se preconiza trimiterea elevilor la şcolile
unde se pregăteau învăţătorii-maiştri. Funcţii didactice se acordau acelora care
pot face educaţie comunistă elevilor. Se impunea un plan de măsuri pentru
perfecţionare. De fapt, de la 15 septembrie 1971 au început să funcționeze
patru ateliere:
Atelierul de mecanică, condus de maistrul instructor Gheorghe Liber;
Atelierul de tâmplărie, condus de maistrul instructor Ioan Matica;
Atelierul de croitorie, condus de maistrul instructor Ioan Goina;
Atelierul de broderie, condus de maistrul instructor Viorica Lazăr.22
4. S-a vorbit de un sistem unic de predare a ştiinţelor sociale.
5. Se comunica profesorilor Ordinul M.Î. cu privire la învăţământul politico-
ideologic al cadrelor didactice. Profesorii de istorie trebuiau să urmeze un curs de 2
ani, finalizat cu examen. Îndoctrinarea lor trebuia desăvârșită.
6. Se cerea un program de măsuri privind organizarea muncii politico-
ideologice şi cultural-educative.
7. S-au ridicat unele probleme legate de instruirea tehnico-productivă. Se
cerea deschiderea unei partide speciale, cu venituri şi cheltuieli, şi un cont la
CEC, mai cu seamă că se pregătea o expoziţie cu vânzare.
8. Inspecţiile făcute de I.S.J. au scos în evidenţă lacune privind planurile
de activitate.
9. Se cerea îmbunătăţirea bazei materiale a şcolilor. La noi se punea problema
construirii vestiarelor la sala de gimnastică şi amenajarea cabinetelor.
10. S-a prelucrat şi Hotărârea Consiliului de Miniştrii privind relaţia cu
străinii. Cadrele didactice care aveau legături cu străinii trebuia să facă notă de
relaţii. Nicio persoană străină nu putea vizita şcoala. Să nu se ploconească
nimeni în faţa străinilor. Presa era un mijloc de educare şi se cereau mereu
abonamente atât profesorilor, cât şi elevilor.23

22 C. Duma-Suceveanu, Documentar, în „Pagini de ucenicie”, An V (1971), Nr. 3 (9), Rev. Liceului

„S.V” din Beiuș, p.38;
23 v. A.C.N. „S.V.”, II/14. Procese-verbale, 6 IV 1970-30 XI 1971;

218
 Consecinţele vizitei lui Ceauşescu în China şi Coreea de Nord, de care
aminteam mai sus, nu numai că sunt vizibile în toate cele transmise în consiliul
pedagogic din 30 noiembrie 1971, dar ele vor fi simţite şi resimţite mereu până
în decembrie 1989.
Într-o şedinţă a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 6 iulie 1971,
Nicolae Ceauşescu a venit cu 17 propuneri sau teze (renumitele ,,teze din iulie”
1971), care au stupefiat aproape întreaga intelectualitate românească. Şedinţa
aceea a fost apoi urmată de Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 3-5
noiembrie 1971. Ceauşescu cerea mereu ,,îmbunătăţirea activităţii politico-
ideologice de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor
oamenilor muncii”, ,,creşterea continuă a rolului conducător al partidului în
toate domeniile activităţii politico-educative”, îmbunătăţirea „formelor de
învăţământ politico-ideologic al membrilor şi cadrelor de partid” etc. În
decembrie 1971 apărea chiar o lege privitoare la secretul de stat.24
Plenara din 3-5 noiembrie 1971 „a dezbătut... programul P.C.R. pentru
îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al conştiinţei
socialiste a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe
principiile eticii şi echităţii.”25
Vizita în China şi Coreea de Nord a declanşat începutul cultului
personalităţii al lui Ceauşescu, după modelul lui Mao Tzedun, care a declanşat
în China „revoluţia culturală”, şi al lui Kim Ir Sen, care a perfecţionat şi
atributele statului totalitar, bine însuşite şi de Nicolae Ceauşescu.
Procesul-verbal din 17 XII 1971 s-a încheiat cu ocazia constituirii comisiei
pentru acordarea burselor în anul şcolar 1971-1972. Din comisie făceau parte:
Directorul liceului, diriginţii claselor a VIII-a şi a anilor I-IV de liceu, contabilul
şi secretarul liceului. Conform instrucţiunilor primite de la I.S.J. Bihor, comisia a
hotărât să primească burse elevii proveniţi din casa de copii, elevii proveniţi din
mediul TBC şi burse de merit pentru elevii cu rezultate bune la învăţătură. Pentru
elevii proveniţi din casa de copii s-au acordat 9 burse. Pentru cei proveniţi din
mediul TBC s-au acordat 14 burse. S-au acordat, de asemenea, 28 burse de merit,
toate pentru elevii din anii I-IV de liceu. Astfel, pentru anul şcolar 1971-1972
liceul nostru a primit în total 51 de burse. 26
Procesul-verbal datat 22 decembrie 1971 consemnează şedinţa consiliului

24 v. Istoria României, Bucureşti, Editura Enciclopedică 1998, pag. 539-543;

25 Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi,
Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, [Bucureşti], Editura Albatros, [1975], pag. 854;
26 A.C.N. ,,S V” ,II/14 ,Consilii pedagogice. Procese-verbale, 17 XII 1971-1 II 1974;

219
profesoral cu ocazia încheierii situaţiei la sfârşitul trimestrului I al anului şcolar
1971-1972. Învăţătorii şi diriginţii prezintă situaţia pe clase:
Cl. III: Înv. Gavra Maria. Rămaşi înscrişi 26. Clasificaţi 26. Promovaţi 20. Corigenţi 6.
Cl. IV: Înv. Kuncsef Vica. Rămaşi înscrişi 30. Clasificaţi 30. Promovaţi 23. Corigenţi 7.
Cl. V: Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Rămaşi 32; Promovaţi 27; Corigenţi 5.
Cl. VI: Dirig. Ille Ioan. Rămaşi 28. Clasificaţi 28. Promovaţi 20. Corigenţi 8.
Cl. VII: Dirig. Felicia Deleanu. Rămaşi 31. Clasificaţi 31. Promovaţi 23. Corigenţi 8.
Cl. VIII: Dirig. Feieş Dorina. Rămaşi 32. Clasif. 31. Neclasif. 1. Promovaţi 24. Corig. 7.
An I R.A.: Dirig. Dalea Traian. Rămaşi 36. Clasificaţi 36. Promovaţi 22. Corigenţi 14.
An I R.B.: Dirig. Ban Florian. Rămaşi 36. Clasificaţi 36. Promovaţi 26. Corigenţi 10.
An I U: Dirig. Rif Teodor. Rămaşi 36. Clasif.35. Neclasif. 1. Promovaţi 13. Corig. 22.
An II R.A.: Dirig. Racolţa Maria. Rămaşi 37. Clasificaţi 37. Promovaţi 29. Corigenţi 8.
An II R.B.: Dirig. Boldor Marius. Rămaşi 34. Clasificaţi 34. Promovaţi 27. Corigenţi 7.
An II U: Dirig. Nenciulescu Georgina. Rămaşi 28.Clasif. 27. Neclas. 1. Promov.17, Corig.10.
An III R.A.: Dirig. Harabagiu Adrian. Rămaşi 30. Clasificaţi 30. Promovaţi 18. Corigenţi 12.
An III R.B.: Dirig. Tudor Dumitru. Rămaşi 24. Clasificaţi 24. Promovaţi 14. Corigenţi 10.
An III U.A.: Dirig. Harabagiu Maria. Rămaşi 29. Clasificaţi 29. Promovaţi 14. Corigenţi 15.
An III U.B.: Dirig. Vesa Iulia. Înscrişi 30. Clasificaţi 30. Promovaţi 18. Corigenţi 12.
An IV R.A.: Dirig. Ardelean Ana. Rămaşi 20. Clasificaţi 20. Promovați 19. Corigent 1.
An IV R.B.: Dirig. Christov Alexandra. Rămaşi 33. Clasif. 33. Promovaţi 24. Corig.9.
An IV U.A.: Dirig. Nenciulescu C. Rămaşi 28.. Neclasificat 1. Promovaţi 16. Corig.11.
An IV U.B.: Dirig. Olea Viorica. Rămaşi 23. Clasificaţi 23. Promovaţi 13. Corigenţi 10.
În consiliul profesoral din 14 I 1972 s-a făcut analiza situaţiei instructiv-
educative pe trimestrul I şi s-a aprobat planul de muncă al şcolii şi organizaţiilor
de tineret pe trimestrul II. Raportul şi planul general au fost prezentate de
directorul Vasile Pop, iar planurile organizaţiilor de tineret au fost prezentate de
Alexandru Kuncsef - pentru UTC şi Iovan (Găvruţa) Rodica - pentru pionieri.
Discuţiile au evidenţiat necesitatea consultaţiilor mai cu seamă la obiectele unde
cunoştinţele sunt conexe, la care existau lacune serioase din clasele V-VIII: limba
română, matematică, fizică, chimie, latină.
S-au transmis şi datele olimpiadelor la clasele V-XII - faza pe şcoală şi
faza pe judeţ, pe care le dăm şi noi pentru a se putea face comparaţia cu
etapele acestora din diferiţi ani: Limba română -21 I 1972, pe şcoală, 27 II, pe
judeţ; limba rusă - 26 I, ora 8:30, pe şcoală, 13 II, pe judeţ; matematică - 16 I, ora
8:30, pe şcoala, 13 II, pe judeţ; fizică - 23 I, pe şcoală, 23 II, pe judeţ, 25 IV faza
pe ţară; chimie - 30 I, pe şcoală, 5 III, pe judeţ; biologie - 30 I; filosofie - în
vacanţa de primăvară; istoria RSR - 27 I; economie politică - 14 I; geografie - în
vacanţa de primăvară.

220
 Cercurile pedagogice: 28 ianuarie 1972, ora 9:00.
Consiliul profesoral din 27 I 1972 s-a convocat pentru transmiterea unor
instrucţiuni primite în şedinţa cu directorii din 19 I 1972. Directorul Vasile Pop
transmite principalele sarcini ce au reieşit din analiza muncii instructiv-
educative pe trimestrul I, în şedinţa cu directorii: dotarea cabinetelor, a
laboratoarelor şi a atelierelor; finalizarea cabinetelor de ştiinţe sociale şi de
matematică; respectarea graficului de consultaţii la clasele terminale; ancorarea
lecţiilor în realitatea social-economică şi actualizarea lor în spiritul documentelor
de partid şi de stat; notarea ritmică şi valoarea educativă a notei.
Directorul Vasile Pop a enumerat personalităţile care, de la nivelul judeţului,
au transmis sarcini directorilor: Mircea Bradu, directorul Revistei „Familia”,
maiorul Agavriloaiei - de la pompieri, Hegheduş - de la pionieri, Luţaş, secretara
comitetului judeţean UTC şi Ana Săndulescu, inspector general. Toţi aceştia
obișnuiau să participe la consilii şi să transmită sarcini cadrelor didactice prin
directorii de şcoli. Se cerea cadrelor didactice să facă dovada activităţilor din afara
clasei şi a şcolii.
În registrul de procese-verbale de la consiliile pedagogice (17 XII 1971-1
II 1972) urmează trei procese-verbale mai scurte:
1. 28 ianuarie 1972 - cu ocazia constituirii comisiei pentru fixarea preţurilor
diferitelor obiecte de la atelierele şcolare sau lucrărilor practice ale elevilor.
2. 10 martie 1972 - caracterizarea profesorului Marius Boldor, pentru trecerea
în altă categorie de salarizare.
3. 4 aprilie 1972 – cu ocazia repartizării burselor primite de la Inspectoratul
Şcolar Judeţean cu Ordinul 1847 din 26 martie 1972, conform HCM nr. 260 din 13
martie 1972. În urma constatării comisiei s-a stabilit ca să primească burse de merit
15 elevi din clasele liceale.
În procesul-verbal datat 15 IV 1972 s-au transmis sarcini pentru perioada
vacanţei de primăvară şi începutul trimestrului III; s-a discutat situaţia la
învăţătură pe trimestrul II - 1971-1972; s-a prelucrat planul de muncă pentru
perioada de primăvară. Sarcinile transmise s-au referit la pregătirea elevilor
pentru admitere în învăţământul superior, mai cu seamă fiii de ţărani şi
muncitori; terminarea cabinetelor şi atelierelor. Erau în curs de amenajare
vestiarele, un cabinet de biologie (în sala unde era atunci clasa a VII-a). Cercul
pedagogic era fixat pentru 12 IV 1972, iar tema consfătuirilor din toamnă era
Modernizarea procesului de învăţământ.
După comunicarea celor de mai sus s-a trecut la prezentarea situaţiei la

221
învăţătură pe trimestrul al II-lea, de către învăţători şi diriginţi:
Cl. III: Înv. Gavra Maria. Rămaşi 26. clasificaţi 26. Promovaţi 22. Corigenţi 4.
Cl. IV. Înv. Kuncsef Vica. Rămaşi 30. Clasificaţi 30. Promovaţi 23. Corigenţi 7.
Cl. V: Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Rămaşi 33. Clasificaţi 33. Promovaţi 23. Corig.10.
Cl. VI: Dirig. Ille Ioan. Rămaşi 27. Clasificaţi 27. Promovaţi 22. Corigenţi 5.
Cl. VII: Dirig. Felicia Deleanu. Rămaşi 32. Clasificaţi 32. Promovaţi 18. Corig. 14.
Cl. VIII: Dirig. Feieş Dorina. Rămaşi 32. Clasif.31. Neclasif. 1. Promovaţi 24. Corig.7.
Cl. IX R.A.: (An I R.A.) Dirig.Dalea Traian. Rămaşi 35. Clasif. 35. Promov. 24. Corig. 11.
Cl. IX R.B.: (An I R.B.) Dirig. Ban Florian. Rămaşi 35. Promovaţi 23. Corigenţi 12.
Cl. IX U: (An I U) Dirig. Rif Teodor. Rămaşi 32. Clasificaţi 32. Promovaţi 15. Corigenţi 17.
Cl. X R.A.: (An II R.A.) Dirig. Racolţa Maria. Rămaşi 37. Promovaţi 26. Corigenţi 11.
Cl. X R.B.: (An II R.B.) Dirig. Boldor Marius. Rămaşi 34. Promovaţi 25. Corigenţi 9.
Cl. X U.: (An II U.) Dirig. Nenciulescu Georgina. Rămaşi 29. Promovaţi 14. Corig.15.
Cl. XI R.A.: (An III R.A.) Dirig. Harabagiu Adrian. Rămaşi 30. Promovaţi 17. Corig. 13.
Cl. XI R.B.: (An III R.B.) Dirig. Tudor Dumitru. Rămaşi 24. Promovaţi 18. Corigenţi 6.
Cl. XI U.A.: (AN III U.A.) Dirig. Harabagiu Maria. Rămaşi 29. Promovaţi 15. Corig.14.
Cl. XI U.B.: (An III U.B.) Dirig. Vesa Iulia. Rămaşi 30, Promovaţi 14. Corig. 16.
Şedinţa consiliului profesoral consemnată în procesul-verbal din 21 IV
1972 a avut următoarea ordine de zi: 1. Analiza privind procesul instructiv-
educativ pe trimestrul II al anului şcolar 1971-1972; 2. Prezentarea planului de măsuri
al şcolii, pe trimestrul III, 1971-1972; 3. Prezentarea planului de măsuri comun al
şcolii cu organizațiile de tineret, pe trimestrul III, 1971-1972; 4. Comunicări şi sarcini
transmise în şedinţa cu directorii de şcoli, din 12 aprilie 1972.
Ordinea de zi şi documentele prezentate de dir. Vasile Pop, dir. adj.
Nicolae Ţucra, prof. Al. Kuncsef şi Rodica Iovan (Găvruţa) au fost adoptate în
unanimitate. Dir. adj. Nicolae Ţucra transmite comunicările de la şedinţa cu
directorii legate de următoarele probleme:
1. Lucrările de numiri şi transferări în învăţământ conform buletinului
oficial cu publicarea posturilor și catedrelor vacante; (nimeni n-ar fi îndrăznit
să ascundă vreun post).
2. Simpozionul cadrelor didactice din Bihor, din 22 aprilie 1972, de la
Liceul ,,Alexandru Moghioroş’’ din Oradea.
3. Organizarea vacanţei de vară a elevilor.
4. Şedinţa de analiză a muncii cu directorii de şcoli, ce urma să se ţină în 25
aprilie 1972 chiar la Liceul ,,Samuil Vulcan”, menţionându-se şi documentele
cu care trebuia să vină pregătiţi directorii: Realizarea planului de şcolarizare,
situaţia la învăţătură pe trimestrul I şi II, măsuri pentru trimestrul III al anului
şcolar 1971-1972, planul unic de predare a ştiinţelor sociale, îndeplinirea
planului de măsuri al M.E.Î., U.T.C. şi Pionieri privind îmbunătăţirea muncii

222
educative, planul de măsuri privind perfecţionarea învăţământului, stadiul
realizărilor în aplicarea Hotărârii C.C. al P.C.R. privind amenajarea terenurilor
şi instruirea în agricultură.
5. Consfătuirile cadrelor didactice din 11-12 septembrie 1972. Tema
consfătuirii: Lecţia în condiţiile modernizării procesului de învăţământ. În trimestrul
I 1972-1973 urma să se ţină un cerc pedagogic. Apoi cercul pedagogic cu
directorii, cu tema Decizia. Luarea deciziei şi importanţa ei.
6. Începând cu trimestrul III - 1971-1972 - se trecea la extinderea
îndeplinirii sarcinii de director coordonator de credite financiare pentru toţi
directorii coordonatori de la comune, cu tot ce presupunea aceasta: cursuri de
perfecţionare cu secretarii de şcoli, cu accent pe ţinerea unor perfecte evidenţe
contabile în şcoli. Liceul nostru a fost un astfel de ordonator de credite.
7. Declanşarea acţiunii de distribuire a materialului didactic. Materialul
trebuia ridicat de la Liceul „Samuil Vulcan”.
8. Probleme de PCI (Paza contra incendiilor).
9. Efectuarea urgentă a unei anchete pe clase privind supraîncărcarea elevilor,
pe baza unui chestionar.
10. Concursul de istorie pe oraş, cu elevii de clasa a VIII-a, care urma să aibă
loc în 23 aprilie 1972.
11. Învăţământul politic pe luna mai crt.; la istorie urma să dezbată şi tema
planificată pe luna aprilie crt.
Directorul Vasile Pop a transmis instrucţiunile privind sărbătorirea zilei de 1 Mai.
La discuţii, prof. Adrian Harabagiu a arătat, printre altele, că şcoala a
prezentat trei programe artistice pe oraş: 8 Martie, 11 martie şi la deschiderea
festivă a Fabricii de Mobilă din Beiuş. Deci elevii Liceului „Samuil Vulcan” se
implicau în viaţa cetăţii, atât prin programe artistice, cât şi prin muncă
patriotică, așa cum reiese tot din discuţii.
În 15 V 1972 s-a ţinut un consiliu profesoral extraordinar în care s-au analizat
rezultatele plenarei cu părinţii din 14 V 1972, când au lipsit câţiva diriginţi.
Încheierea situaţiei la învăţătură şi purtare a elevilor din clasa a XII-a (An
IV) a fost comunicată pentru procesul-verbal din 25 mai 1972, diriginţii
consemnând-o nominal. Noi o prezentăm în cifre absolute:
Cl. XII R.A. (An IV R.A.) Dirig. Ardelean Ana. Rămaşi 20. Clasificaţi 20. Promovaţi 20.
Cl. XII R.B.: (An IV R.B.) Dirig. Christov Alexandra. Rămaşi 33. Promovaţi 33.
Cl. XII U.A.: (An IV U.A.) Dirig. N. Constantin. Rămaşi 28. Promovaţi 28.
Cl. XII U.B.: (An IV U.B.) Dirig. Bălan Florica (Olea Viorica era în concediu de
maternitate). Rămaşi 23. Clasificaţi 23. Promovaţi 23.

223
 Premianţii claselor a XII-a:
Cl. XII R.A: Premiul I: Man Maria: 9,19; II: Negruţ Gheorghe: 8,95; Bogdan Gheorghe: 8,50.
Cl. XII R.B Premiul I Găluşcă Adelia 9,58; II Hălbac Gheorghina 9,27;III Ardelean Adrian 9,21,
Toma Aurel 9,21.
La clasele XII U.A. şi XII. U. B., diriginţii nu au menţionat premianţii.
În şedinţa consiliului profesoral s-au citit referatul profesorului C.
Nenciulescu şi al pedagogului Ioan Şerb, care au cerut trecerea într-o nouă
categorie de salarizare. Toţi profesorii au fost de acord cu cele prezentate în
caracterizări, votând în unanimitate trecerea lor în altă categorie de salarizare.
În 12 iunie 1972, dir. Vasile Pop a transmis următoarele sarcini trasate de
Inspectoratul Școlar Judeţean în şedinţa din 6.VI.1972:
1. Caracterizarea activităţii finale a cadrelor didactice, pe baza unor
dispoziţii referitoare la caracterizarea personalului.
2. Elaborarea planului de măsuri al direcţiunii şi org. UTC şi de Pionieri în
cinstea Conferinţei Naţionale a PCR şi a aniversării de 25 de ani a RPR. Din comisia
de elaborare a planului făceau parte Vasile Pop, director, Maria Sabău, secretar OB,
Rodica Iovan, instructor superior de pionieri, Al. Kuncsef, îndrumător UTC şi
Nicolae Ţucra, director adj. ,,Măsurile luate se vor extinde pe toată durata anului
şcolar, în spiritul Plenarei din 3-5 noiembrie 1971.” (v. procesul-verbal, pag. 25)
3. Expunerea portretelor conducătorilor P.C.R. era considerată
îmbunătăţire a activităţii din şcoală. În sălile de curs urma să fie puse
portretele membrilor Comitetului Executiv, iar în alte locuri să fie expuse
portretele lui Marx, Engels, Lenin. S-au transmis şi sarcini în legătură cu
sărbătorirea diferitelor personalităţi de seamă din ţara noastră.
4. Munca patriotică din timpul verii. Fiecare elev era obligat să efectueze
15 zile de muncă patriotică sub supravegherea cadrelor didactice. O echipă din
băieţii interni era obligată să presteze muncă în tabăra de la Tărcăiţa, altă
echipă la Burda.
Trecând la discuţii, cadrele didactice s-au declarat de acord şi apoi au votat
totul în unanimitate. Ce altceva ar fi putut face bieţii oameni într-o vreme când,
după descrierea unui observator, revenea un „neostalinism fără teroare”?
La sfârşitul anilor ’60, Ceauşescu părea că făcea paşi înainte, mai cu seamă
prin condamnarea invaziei din Cehoslovacia din august 1968. La începutul
anilor ’70, după vizita din China şi Coreea de Nord, el făcea paşi înapoi.
Tot ce se comunica profesorilor vulcanişti de la inspectoratul şcolar
judeţean, dar mai cu seamă afişarea portretelor conducătorilor PCR în sălile de

224
curs sau ale lui Marx, Engels, Lenin pe coridoare sau în alte locuri, aminteşte
de epoca stalinistă de la începutul anilor ’50.
Aşadar, acum, la începutul anilor ’70, stalinismul revenea sub forma
neostalinismului. Autorii Istoriei României27 preiau sintagma „neostalinism fără
teroare”, folosită, cum spuneam, de un observator. Într-un fel, sintagma
aceasta pare a corespunde realităţilor din anii ’70 din România. Dacă ne-am
referi, însă, la victimele regimului Ceauşescu din Valea Jiului - 1977, din Iaşi şi
Braşov -1987, ne îndoim că neostalinismul acesta ar putea fi considerat ,,fără
teroare”, deşi se promisese chiar de către Ceauşescu minerilor din Valea Jiului
că nu vor fi luate măsuri de represalii împotriva organizatorilor grevei. Să nu
trecem cu vederea nici represaliile împotriva unor disidenţi precum Doina
Cornea şi fiul ei Leontin Juhas, dar şi împotriva altora. Oricum, din 1971
autoritarismul politic al lui Ceauşescu a dus la încetarea libertăţii sau la
diminuarea ei, dacă termenul încetare ar fi prea sever, chiar dacă nu se poate
pune semnul egal între stalinismul anilor ’50 şi „neostalinismul fără teroare din
anii ’70-‘80”.
Probabil că cititorii s-ar putea întreba de ce profesorii vulcanişti n-au
ripostat în vreun fel faţă de neostalinismul ceaușist fără teroare. Motivele ar putea
fi diferite: Beiuşul nostru istoric şi cultural este, totuşi, un oraş mic. Într-un
astfel de oraş, orice mişcare disidentă era repede simţită de securitate, care
speriase lumea de aici prin anii ’50 ai stalinismului autentic. Acest oraş mic
este, apoi, departe de Capitală, iar prin infrastructura rutieră şi feroviară foarte
proaste este departe chiar şi de Oradea. Chiar şi când exista o cale ferată
directă între Beiuş şi Oradea, distanţa aceasta era acoperită de un tren personal
aproape în 5 ore. Acum nu mai avem nici măcar o cale ferată directă, iar
şoseaua e ca vai de ea. Am fost şi am rămas uitaţi de lume, încât parcă pe aici a
explodat o bombă atomică. În aceste condiţii, a fost şi este încă greu să te poţi
apăra de braţul lung al serviciilor de securitate. Totuşi, în conştiinţa vulcaniştilor
a rămas vie pilda disidenţilor de odinioară. Profesorii din Vulcania Beiuşeană s-
au străduit mereu să facă școală, carte, cum se poate vedea din toate procesele-
verbale care înfăţişează situaţia şcolară de la sfârşitul trimestrelor. În ciuda
presiunilor pentru nişte rezultate false, ei n-au cedat. Poate că şi aceasta era o
formă de disidenţă.
Încheierea situaţiei şcolare de la sfârşit de an la învățătură şi purtare a
avut loc în 14 iunie 1972. Directorul Vasile Pop dădea cuvântul învățătorilor şi

27 Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998 p. 539

225
diriginţilor să prezinte situaţia claselor pe anul şcolar 1971-1972:
Cl. III. Înv. Gavra Maria. Rămaşi 27; clasificaţi 27; promovaţi 25; repetenţi 2.
Cl. IV. Înv. Kuncsef Vica. Rămaşi 30; clasificaţi 30; promovaţi 23; corigenţi 4; repetenţi 3.
Cl. V. Dirig. Matei Francisc. Rămaşi 33; clasificaţi 33; promovaţi 23; corig.8; repetenţi 2.
Cl. VI. Dirig. Ille Ioan. Rămaşi 27; clasificaţi 27; promovaţi 22; corigenţi 5.
Cl. VII. Dirig. Deleanu Felicia. Rămaşi 32; clasif. 32; promovaţi 25; corig. 6; repetent 1.
Cl. VIII. Dirig. Feieş Dorina. Rămaşi 29; clasificaţi 29; promovaţi 24; corigenţi 5.
Cl. IX A. Dirig. Dalea Traian. Rămaşi 35; clasificaţi 35; promovaţi 29; corigenţi 6.
Cl. IX B. Dirig. Ban Florian. Rămaşi 35; clasificaţi 35; promovaţi 28; corig. 6; repetent 1.
Cl. IX U. Dirig. Rif Teodor. Rămaşi 33; clasificaţi 33; promovaţi 24; corig. 4; repetenţi 5.
Cl. X R.A. Dirig. Racolţa Maria. Rămaşi 37; clasificaţi 37; promovaţi 33; corigenţi 4.
Cl. X R.B. Dirig. Boldor Marius. Rămaşi 34; clasificaţi 34; promovaţi 31; corigenţi 3.
Cl. X U. Dirig. Cherecheş Viorica. Rămaşi 29; promovaţi 23; corig.4; repetenţi 2.
Cl. XI R.A. Dirig. Harabagiu Adrian. Rămaşi 30; clasificaţi 30; promovaţi 28; corigenţi 2.
Cl. XI R.B. Dirig. Tudor Dumitru. Rămaşi 24; clasificaţi 24; promovaţi 22; corigenţi 2.
Cl. XI U.A. Dirig. Harabagiu Maria. Rămaşi 29; clasificaţi 29; promovaţi 25; corigenţi 4.
Cl. XI U.B. Dirig. Vesa Iulia. Rămaşi 30; clasificaţi 30; promovaţi 28; corigenţi 2.
Premianţii claselor III-XI:
Cl. III: Premiul I: Bătrân Ioan: 10, Bercovici Crina: 10, Bran Mariana: 10, Florea Mirela:
10, Hora Alina: 10, Naghi Elisabeta: 10, Popuş Adriana: 10, Sandu Adrian: 10;II:
Brancsik Arpad: 9,76, Morgovan Mariana: 9,76; III: Suciu Aurelia: 9,46.
Cl. IV: Premiul I: Zare Sorin: 9,75; II: Oros Venera: 9,69; III: Mureşan Violeta: 9,45.
Cl. V: Premiul I: Bistrian Ioan: 10, Bara Marius: 10; II: Ciolac Georgeta: 9,73; III: Sava
Mihaela: 9,70.
Cl. VI: Premiul I: Dalea Rodica: 9,88, Paşca Dana: 9,88; II: Berindan Smaranda: 9,80; III:
Pantea Marinela9,75.
Cl. VII: Premiul I: Romocea Maria: 9,56; II: Pop Mirela: 9,52; III: Ungur Adriana: 9,33.
La clasa a VIII-a diriginţii nu nominalizează premianţii.
Cl. IX R.A.: Premiul I: Pele Cornelia: 8,65; II: Pascu Nicolae: 8,64; III: Sabău Florian: 8,56.
Cl. IX R.B.: Premiul I Cogălniceanu Elena 9,57, Lucuţa Gheorghina 9,57; II:Tusz Rodica 9,26; III:
Preda Rodica:9,06.
Cl. IX U.: Premiul I: Popa Lenuţa: 8,78.
Cl. X R.A.: Premiul I: Hinţ Victor: 9,12; II: Ciolac Irina: 9,00; III: Hasan Remus: 8,85.
Cl. X R.B.: Premiul I: Lucaciu Floarea: 9,09; II: Bar Liana: 8,83; III: Balint Elena: 8,81.
Cl. X U.: Premiul I: Turcan Maria: 9,53; II: Imre Ilona: 8,92; III: Romocea Cornelia: 8,62.
Cl. XI R.A.: Premiul I: Clitan Flore: 9,24; II: Brânda Valeria: 8,86; III: Puie Floare: 8,78.
Cl. XI R.B.: Premiul I: Solomie Radu: 9,30, Morar Mircea: 9,30; III: Buz Saveta: 9,27; III: Neaga
Sorin: 9,06.
Cl. XI U.A.: Premiul I: Jurj Mariana: 9,25; II:Gavra Ana: 8,90; III: Ţiţ Mariana: 8,59.
Cl. XI U.B.: Premiul I: Lucuţa Cornelia: 8,57; II: Cordoş Maria: 8,38; III: Mladin Florica: 8,35.
Procesul-verbal din 26 iunie 1972 s-a încheiat cu ocazia şedinţei de instruire
a comisiei nr 1 pentru concursul de admitere în anul I (clasa a IX-a) de liceu,
sesiunea iunie 1972. Preşedintele comisiei, Vasile Pop, a făcut instructajul şi a

226
rezumat regulamentul desfăşurării concursului de admitere în liceul de cultură
generală pentru următoarea comisie: Prof. Martinov Milan, de la Liceul ,,Samuil
Vulcan” și Prof. Bărăitaru Dumitru, de la Şcoala Generală Beiuş - examinatori la
limba română; Prof. Christov Alexandra, de la Liceul ,,Samuil Vulcan” şi Prof.
Pele Petru, de la Şcoala Generală Beiuş - examinatori la matematică; Prof.
Bercovici Maria, de la Liceul ,,Samuil Vulcan” şi Prof. Ţucra Nicolae, de la
Liceul ,,Samuil Vulcan” - examinatori la istorie.
Constatând intacticitatea plicului cu subiectul la limba română, comisia l-a
consemnat în procesul-verbal.
Subiectul I
1. Alcătuiţi o compunere cu tema Pagini din istoria poporului nostru
oglindite în literatura studiată în clasele V-VIII.
2. Expuneţi, în scris, gândurile şi impresiile voastre despre o operă din
literatura romană, pe care aţi îndrăgit-o cel mai mult .
Notă: Se va trata un subiect la alegere.
Subiectul II
1. Înlocuiţi punctele de suspensie din frazele de mai jos cu articolul
posesiv și pronumele relative corespunzătoare.
Am citit o carte .......................... autor ne era cunoscut.
Un scriitor, ............................ operă era apreciată de elevi, ne-a vizitat şcoala.
O carte, ...................................... coperţi sunt frumos ilustrate, atrage cititorii.
În scrisoare este vorba despre un coleg ............... părinţi au fost decoraţi
pentru merite deosebite.
2. Înlocuiţi punctele de suspensie din propoziţiile următoare cu
pronumele de întărire corespunzătoare substantivelor şi pronumelor personale:
Profesorul ................... ne-a făcut această demonstraţie. ........... faptele lor îi
recomandă. Au lucrat ei .................. la organizarea expoziției. Elevele ................... au
pregătit serbarea. Elevilor, vouă ................ vă revine această sarcină.
3. Indicaţi câteva cazuri în care folosirea virgulei ar constitui o greşeală
de punctuaţie. Daţi exemple în acest sens, marcând locul unde virgula n-ar fi
potrivită.
Notă: Cele trei subiecte de gramatică sunt obligatorii.
Apoi comisia a fost repartizată în clase pentru supravegherea elevilor în
timpul lucrărilor scrise.
În 27 iunie 1972 a fost deschis plicul cu subiectul pentru scris la matematică,
în prezenţa aceleiaşi comisii. Subiectul I a constat dintr-o problemă de geometrie
în spaţiu cu trei cerinţe. Subiectul II era o expresie care avea două cerinţe.
Ambele subiecte erau obligatorii.

227
 Procesul-verbal datat 1 iulie 1972 s-a redactat cu ocazia încheierii
concursului de admitere, sesiunea iunie 1972. Rezultatele celor 72 de candidaţi
sunt prezentate nominal. Noi le redăm în cifre absolute. Prezenţi: 72; Admişi:
63; Respinşi: 9; Media maximă: 9,10; Media minimă: 6.
Tot în iulie s-a ţinut consiliul profesoral pentru prezentarea
caracterizărilor profesorilor Martinov Milan, Cotrău Petru, Bercovici Manea,
Ille Ioan, Ban Florian pentru trecerea într-o nouă categorie de salarizare. Toți
au primit aviz favorabil în unanimitate.
În ședinţa consiliului pedagogic din 1 IX 1972 s-au prelucrat nişte
instrucţiuni de la I.S.J., nr 7225 din 30 august 1972. Apoi s-au transmis sarcini
pentru începutul anului şcolar.
Numerele din Revista liceului - „Pagini de ucenicie” completează și
concretizează activitățile desfășurate în anul școlar 1971-1972. Întrucât în luna
martie 1972 se împlineau 50 de ani de la crearea U.T.C., acest eveniment trebuia
consemnat și chiar i-au fost dedicate câteva pagini în revistă28
Cam în aceeași direcție este evidențiată Activitatea productivă desfășurată de
brigăzile de muncă patriotică de la Liceul „Samuil Vulcan”. Sunt evidențiate lucrările
desfășurate în perioada 15-30 iunie 1972:
I. În cadrul școlii, în valoare de 3000 de lei; II. În cadrul Consiliului
Popular Beiuș, în valoare de 5000 de lei; III. La Stadionul Sportiv al orașului
Beiuș, în valoare de 4000 de lei; IV. La Intreprinderea forestieră Beiuș, în
valoare de 2950 de lei; V. La Fabrica de cărămidă Beiuș, în valoare de 9881 de lei.
În 20 de zile din lunile septembrie și octombrie 1972, în cadrul Intreprinderii
Agricole de Stat Tinca, sectoarele Rieni, Cusuiuș și Beiuș, s-au recoltat 250 de tone
de porumb, în valoare de 10.000 de lei, cu participarea a 300 de elevi. În cadrul
C.A.P. Finiș și C.A.P. Beiuș s-a recoltat porumb de pe o suprafață de 30 ha.29 Aceasta
era practica de toamnă la porumb, pe care o făceam în fiecare an.
Pe lângă acele munci, cadrele didactice desfășurau activități științifice
privind Perfecționarea și modernizarea procesului de predare-învățare în liceu,
abordând următoarele teme:
I. Elemente de instruire programată în predarea obiectului matematică – prof.
Cristov Alexandru;
II. Posibilități de îmbunătățire a structurii tradiționale a lecției de istorie – prof.

28 v. Constantin Duma-Suceveanu, Documentar, în „Pagini de ucenicie”, Anul VI (1972), Nr. 1 (10),

Rev. L. „S.V.”, pp. 1-6;
29 v. Constantin Duma-Suceveanu, Documentar, în „Pagini de ucenicie” Anul IV (1972), Nr. 2-3 (11-

12), Rev. L.„S.V.”, p. 45;

228
Duma-Suceveanu C-tin;
III. Îmbinarea tradiționalului cu modernul în predarea disciplinelor biologie și chimie –
prof. Harabagiu Adrian și Kuncsef Alexandru.30

Anul școlar 1972-1973

În 1 septembrie 1972 a început concursul de admitere în anul I (clasa a
IX-a) de liceu, cu instruirea comisiei, verificarea intacticităţii plicului şi apoi cu
deschiderea lui. Comisia formată din: Prof. Vasile Pop - președinte, prof. Milan
Martinov, de la Liceul ,,Samuil Vulcan” şi Traian Bogdan, de la Şcoala
Generală Beiuş - examinatori la limba romană; prof. Cristov Alexandra, de la
Liceul ,,Samuil Vulcan” şi prof. Pele Petru, de la Şcoala Generală Beiuş -
examinatori la matematică; prof. Bercovici Maria şi prof. Ţucra Nicolae, ambii
de la Liceul ,,Samuil Vulcan” - examinatori la istorie.
Subiectul I.
1. Reproduceţi, în scris, o poezie patriotică cunoscută din literatura
română și exprimaţi gândurile și impresiile voastre despre această poezie.
2. Povestiţi, în scris, conţinutul unui basm care v-a plăcut mai mult.
II. 1. Completaţi punctele de suspensie cu câte o propoziţie subordonată.
Arătaţi felul fiecărei subordonate introduse prin conjuncţia dacă: Nu m-aş mira
dacă ... Nu se ştie dacă ... Nu ştiu dacă ... Întrebarea este dacă ... şi-a pus-o el. Dacă ... ,
atunci ar fi răspuns mai bine. Şi dacă ... tot vor fi prins trenul.
În 2 septembrie 1972, concursul a continuat la obiectul matematică.
Subiectul I: O problemă de geometrie plană combinată cu geometrie în
spaţiu, cu 3 cerinţe.
Subiectul II: O expresie tot cu 3 cerinţe. Ambele subiecte obligatorii.
Atât în sesiunea din iunie, cât și în cea din septembrie s-a dat un punctaj
orientativ, care nu s-a comunicat elevilor (candidaţilor). Rezultatele au fost
consemnate nominal într-un proces-verbal din 6 IX 1972. Noi le dăm în cifre
absolute: Prezentaţi: 58 candidaţi; Admişi 45; Respinşi 13.31
Consiliul profesoral din 14 septembrie 1972 a avut următoarea ordine de zi:
1. Informare asupra desfăşurării muncii politico-ideologice și cultural-
educative din anul şcolar 1971–1972;
2. Prezentarea proiectului-program comun de măsuri al muncii politico-
educative pe anul şcolar 1972–1973 și a planului anual de muncă al şcolii şi
organizaţiilor de tineret.

30 Ibidem;
31 A.C.N. ,,S .V.”, II/14, Consilii pedagogice. Procese-verbale, 17 XII 1971-1 II 1974;

229
 3. Instrucţiuni în vederea deschiderii anului şcolar.
După epuizarea primului punct de către dir. Vasile Pop și după
prezentarea proiectului-program comun de măsuri, al muncii politico-
educative pe anul şcolar 1972-1973, s-a citit ordinul M.E.Î. referitor la
pregătirea tehnico–productivă și activitățile facultative. Profilul și alcătuirea
grupelor urma să se facă în funcţie de opţiunile elevilor. Activităţile facultative
se puteau face la toţi anii de studii. Ordinul prelucrat cuprindea totul în
legătură cu înscrierea şi cu desfăşurarea întregii activităţi, notarea, tematica etc.
Activităţile facultative nu anulau cercurile pe obiecte.
În continuare s-a anunţat repartiţia diriginţilor, deschiderea anului şcolar în
15 septembrie, la ora 9 etc. Un accent deosebit s-a pus pe organizarea activităţii
premilitare. Dir. adj. Petru Cotrău a citit numele comandanţilor: Boldor Marius,
comandant de centru, Popa-Bota Gheorghe, locţiitor comandant 1 detaşament
anul I băieţi, Goina Ioan, locţiitor comandant 2 an I băieţi, Ille Ioan, locţiitor
comandant 3 an I fete, Rif Teodor, locţiitor comandant 1 an II băieţi, Matei Francisc,
locţiitor comandant 2 an II băieţi, Bercovici Manea, locţiitor comandant 3 an II fete,
Feieş Dorina, locţiitor comandant 4 an II fete. Arma chimică - Kuncsef Alexandru;
arma nucleară şi bacteriologică - Harabagiu Adrian; pregătirea fizică - Tudor
Dumitru; topografie – Popa-Bota Gheorghe. S-au repartizat apoi sarcini cultural-
obşteşti fiecărui cadru didactic.
Din ședința consiliului profesoral, consemnată în 20 septembrie 1972,
aflăm care sunt sarcinile imediate ale diriginţilor şi, mai cu seamă, că formaţiei
de dansuri populare a liceului i s-a acordat un premiu de 2000 lei. 32
În procesul-verbal din 21 octombrie 1972 sunt consemnate sarcinile de
îndeplinit în trimestrul I :
1. În luna decembrie 1972 urma să se ţină un consiliu pedagogic cu tema
Modalităţi de activare a elevilor la lecţiile de limbi moderne;
2. Alegerea comitetelor de părinţi pe clase până la 29 octombrie 1972,
când urma să se ţină plenara pe şcoală a părinţilor;
3. Consultaţii la clasa a VIII-a şi anul IV ( clasa a XII-a);
4. S-a comunicat tematica lecţiilor de educaţie rutieră;
5. Instrucţiuni cu privire la săptămâna economică-25-31 octombrie 1972;
6. Instrucţiuni cu privire la organizarea şi planificarea activităţii în
cercurile de elevi.

32v. și C. Duma-Suceveanu, Documentar, în „Pagini de ucenicie”, Anul VI (1972), Nr. 2-3 (11-12).
p.44. Toate performanțele strălucite ale echipei de dansuri, începând din anul 1967;

230
 Comisia pentru acordarea burselor pe anul şcolar 1972-1973 s-a constituit
și a consemnat discuțiile în 7 XI 1972. Din acea comisie făceau parte directorul
şcolii, diriginţii claselor IX-XII, contabilul şi secretarul şcolii. Această comisie a
hotărât, conform instrucţiunilor, următoarele burse: pentru copiii proveniţi din
casa de copii: 9 burse; pentru copiii din mediul T.B.C.: 11 burse; burse de merit
pentru 42 de elevi .
În şedinţa consiliului profesoral din 23 noiembrie 1972 a fost prezentată
caracterizarea maistrului-instructor Sferlea Vasile, care ceruse trecerea într-o altă
categorie de salarizare, pe care membrii consiliului au votat-o în unanimitate.
Consemnăm de fiecare dată și aceste consilii pedagogice în care se hotăra
trecerea cadrelor didactice în altă categorie de salarizare, pentru a arăta cum
partidul–stat dorea să ţină în şah salariaţii, pentru care trecerea într-o altă
categorie de salarizare era un drept legal conform vechimii. Partidul-stat a
inventat prezentarea caracterizării şi aprobarea colegilor care, în eventualitatea
că solicitantul ar fi îndrăznit să-i supere, ar fi avut grijă să împiedice sau să
amâne trecerea în altă categorie de salarizare. Cu alte cuvinte, dacă nu eşti cu
noi, eşti împotriva noastră. Altfel spus, îţi arătăm noi că nu poţi face ceea ce vrei
tu. Dacă nu eşti cuminte, te aranjăm noi.
Un lung proces-verbal datat 18 decembrie 1972 a avut la ordinea de zi
Analiza situaţiei disciplinare de la unii ani de studii, pentru care diriginţii au
prezentat informări cu privire la abaterile săvârşite de acei elevi.
Prima informare a fost prezentată de prof. Maria Harabagiu, privind
abaterile disciplinare ale unor elevi din anul IV U.A., care au consumat băuturi
alcoolice. A doua informare, prezentată de prof. Adrian Harabagiu, diriginte la
anul IV R.A., arăta că 15 elevi ai clasei şi-au făcut alte teze la istorie acasă,
schimbându-le periodic pe cele date la şcoală în 21 noiembrie 1972. Dirigintele
a dat numele elevilor respectivi, dintre care unii erau fiii unor oameni cu
funcţii înalte la nivelul judeţului Bihor, al oraşului Beiuş sau al zonei acesteia.
Discuţiile au fost aprinse, abaterea fiind privită din toate punctele de
vedere și propunându-se diverse pedepse, pornind de la litera regulamentului
şcolar. Până la urmă s-a votat pentru notarea celor care au substituit tezele la
istorie cu nota 1 (unu) în prezenţa dirigintelui clasei şi a directorului şcolii, care au
asistat la ora respectivă de istorie, şi scăderea notei la purtare la 8 (opt). Pentru cei cu
abateri disciplinare repetate s-a adăugat eliminarea, pentru unii pe 3 zile, pentru alţii,
eliminarea pe 6 zile și scăderea notei la purtare la 6 (şase). Oricum, substituirea tezei
la istorie la profesorul Constantin Duma-Suceveanu a rămas celebră, iar pedeapsa

231
trebuia să fie - şi a fost - raţională, deoarece elevii respectivi erau nişte copii buni,
chiar clasa respectivă a fost una foarte bună la învăţătură. Din cauza istoriei, la
sfârşitul trimestrului I erau 20 de elevi corigenţi, din 30, promovaţi 10.33
Încheierea situaţiei şcolare a elevilor claselor V-XII, de la sfârşitul
trimestrului I al anului şcolar 1972-1973, a fost consemnată în procesul-verbal
din 20 decembrie 1972 :
Cl. V. Dirig. Feieş Dorina (se poate observa că nu mai aveam clasele I-IV). Rămaşi
înscrişi 28, clasificaţi 28, promovaţi 18, corigenţi 10.
Cl. VI. Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 21, corig.11.
Cl. VII. Dirig. Ille Ioan. Rămaşi 31, clasificaţi 30, promovaţi 20, corigenţi 10.
Cl. VIII. Dirig. Deleanu Felicia. Rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 23, corigenţi 9.
Cl. IX A. Dirig. Christov Alexandra. Rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi 23, corig.14.
Cl. IX B. Dirig. Nenciulescu C-tin. Rămaşi 36, clasificaţi 36, promovaţi 17, corigenţi 19.
Cl. IX C. Dirig. Mezea Ioan. Înscrişi 35, rămaşi 34, promovaţi 18, corig. 16.
Cl. X R.A. Dirig. Dalea Traian. Înscrişi 34, rămaşi 33, promovaţi 22, corigenţi 11.
Cl. X R.B. Dirig. Ban Florian. Rămaşi 29, clasificaţi 29, promovaţi 16, corigenţi 13.
Cl. X U. Dirig. Rif Teodor. Rămaşi 34, clasificaţi 34, promovaţi 15, corigenţi 19.
Cl. XI. R.A. Dirig. Duma Constantin. înscrişi 37, rămaşi 36, promovaţi 24, corigenţi 12.
Cl. XI R.B. Dirig. Boldor Marius. Rămaşi 34, clasificaţi 34, promovaţi 21, corigenţi 13.
Cl. XI U. Dirig. Nenciulescu Georgina. Rămaşi 29, promovaţi 14, corigenţi 15.
Cl. XII R.A. Dirig. Harabagiu Adrian. Rămaşi 30, promovaţi 10, corigenţi 20.
Cl. XII R.B. Dirig. Tudor Dumitru. Rămaşi 21, clasificaţi 21, promovaţi 13, corigenţi 8.
Cl. XII U.A. Dirig. Harabagiu Maria. Rămaşi 29, promovaţi 16, corigenţi 13.
Cl. XII U.B. Dirig. Vesa Iulia. Rămaşi 30, neclasificat 1, promovaţi 13, corigenţi 16.
S-au transmis apoi diferite sarcini și s-a anunţat promovabilitatea: 66 %.
În anul 1972 se împlineau 100 de ani de la moartea lui Avram Iancu.
Comemorarea a fost recomandată de Organizația Națiunilor Unite pentru
Educație, Știință și Cultură. Din fericire, în sacra ctitorie a lui Samuil Vulcan nu
mai era un director de teapa lui Florea Salvan, care nu admisese, illo tempore,
portretul tribunului, cum am văzut.
Profesorii liceului se pregătiseră pentru comemorarea lui Avram Iancu
încă din anul școlar 1971/72. Atunci, în perioada 3-10 august 1972, membrii
cercului de istorie, sub conducerea distinsului prof. Constantin Duma-
Suceveanu au făcut o excursie „Pe urmele lui Avram Iancu”.
În 27 X 1972, într-o sesiune de comunicări, și-au prezentat cercetările
următorii elevi:
1. Mircea Jurcan, an II R.A. – Avram Iancu și Revoluția de la 1848-1849;
2. Adriana Doble, an IV U.A. – Figura lui Avram Iancu în literatura română;

33 A.C.N. ,,S V”, II/14, Consilii pedagogice. Procese-verbale, 17 XII 1971-1 II 1974, p. 49-58;

232
 3. Remus Hasan, an III R.A. – Jocuri istorice și exponate, din unele muzee
transilvănene, privitoare la viața și activitatea revoluționară a lui Avram Iancu.34
Prin retragerea din internat a unei eleve bursiere, un alt elev a primit
bursa, cum reiese din procesul-verbal datat 22 ianuarie 1973, când comisia
pentru bursă a ales pe cel mai îndreptăţit.
În 9 februarie 1973 s-a ţinut un consiliu cu tema Realizarea educaţiei
integrale în cadrul obiectelor de învățământ, susţinută de prof. Olea Mihai.
Începând din această dată (9 II 1973), deoarece timpul ne presează să
terminăm lucrarea, grăbind publicarea ei, vom indica doar ordinea de zi a unor
şedinţe ale consiliilor pedagogice. Vom încerca să prezentăm în cifre absolute
doar acele şedinţe în care s-a consemnat încheierea situaţiei şcolare a elevilor
claselor existente în liceu la sfârşitul trimestrelor sau semestrelor.
În 26 februarie 1973 s-a pus în discuţie doar caracterizarea maistrului
Partenie Constantin, care solicitase trecerea într-o altă categorie de salarizare.
Consiliul profesoral din 05.03.1973 a avut următoarea ordine de zi: 1.
instrucţiuni-circulare ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor. 2. Măsuri
disciplinare. Procesul-verbal are peste 5 pagini, deoarece atunci când se
discutau abaterile unor elevi, vorbitorii erau numeroşi.
Procesul-verbal din 05.04.1973 s-a încheiat în şedinţa consiliului
profesoral cu ocazia încheierii trimestrului II. Diriginţii au prezentat situaţia la
învăţătură a claselor:
Cl. V. Dirig. Feieş Dorina. Rămaşi 28; clasificaţi 28; promovaţi 17; corigenţi 11.
Cl. VI. Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Rămaşi 31; clasificaţi 31; promovaţi 23; corig.8.
Cl. VII. Dirig. Ille Ioan. Rămaşi 30; clasificaţi 30; promovaţi 20; corigenţi 10.
Cl. VIII. Dirig. Deleanu Felicia. Rămaşi 31; clasificaţi 31; promovaţi 26; corigenţi 5.
Cl. IX A. Dirig. Christov Alexandra. Rămaşi 37; clasificaţi 37; promovaţi 21; corig.16.
Cl. IX B. Dirig. Nenciulescu C. Rămaşi 36; clasificaţi 36; promovaţi 15; corigenţi 21.
Cl. IX C. Dirig. Mezea Ioan. Rămaşi 35; clasificaţi 35; promovaţi 21; corigenţi 14.
Cl. X R.A. Dirig. Dalea Traian. Rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 23, corigenţi 9.
Cl. X R.B. Dirig. Ban Florian. Rămaşi 29, clasificaţi 29, promovaţi 21, corigenţi 8.
Cl. X U. Dirig. Rif Teodor. Rămaşi 33, clasificaţi 33, promovaţi 20, corigenţi 13.
Cl. XI R.A. Dirig. Duma C-tin. Rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 27, corigenţi 8.
Cl. XI R.B. Dirig. Boldor Marius. Rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 24, corigenţi 11.
Cl. XI U. Dirig. Nenciulescu Georgina. Rămaşi 29, promovaţi 19, corigenţi 10.
În finalul şedinţei s-a discutat abaterea disciplinară a unei eleve din clasa
a XII-a.

34C. Duma-Suceveanu, Documentar, în„Pagini de ucenicie”, Anul VI (1972), Nr. 2-3 (11-12), Revista
L „SV” din Beiuș, p.41;

233
 În 16 aprilie 1973 s-a adus la cunoștinţa cadrelor didactice apariţia
Buletinului M.E.Î. cu posturile vacante în anul şcolar 1973-1974, cu toate
indicaţiile privind transferarea. Alte probleme discutate: înscrierea la gradul
didactic II; planurile comune ale org. UTC şi de pionieri etc.
În 18 aprilie 1973 a fost o şedinţă comună a biroului org. de bază PCR şi a
consiliului profesoral pentru a se face o propunere pentru acordarea unei
distincţii cu ocazia Zilei învăţătorului, avându-se în vedere criteriile de vechime
şi rezultatele obţinute în muncă. A fost propus prof. Vasile Pop, directorul
liceului, a cărui activitate a fost discutată de mai mulţi colegi.
În şedinţa consiliului profesoral din 27 mai a fost consemnată încheierea
situaţiei la învăţătură şi purtare a elevilor din anul patru (clasa a XII-a) la
sfârşitul anului şcolar 1972-1973. Situaţia a fost prezentată nominal. Noi o dăm
în cifre absolute.
An. IV R.A. Dirig. Harabagiu Adrian. Rămaşi 29, clasificaţi 29, promovaţi 28, corigent 1;
An. IV R.B. Dirig. Tudor Dumitru. Rămaşi 21, clasificaţi 21, promovaţi 21;
An. IV U.A. Dirig. Harabagiu Maria. Rămaşi 29, clasificaţi 29, promovaţi 27, corigenţi 2;
An. IV U.B. Dirig. Vesa Iuliana. Rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 29, repetent 1.
Fiecare diriginte a indicat şi premianţii:
An IV R.A. Premiul I: Clitan Flore: 9,32; II: Brânda Valeria: 9,02; III: Puie Florica: 8,89;
An IV R.B. Premiul I: Neaga Liviu: 9,15; II: Laslău Radu: 9,04; III: Buz Saveta: 8,89;
An IV U.A. Premiul I: Jurj Mariana: 8,90; II: Goina Ana: 8,64; III: Dana Viorica: 8,59;
An IV U.B. Premiul I: Cordoş Maria 8,30; II: Leucuţa Cornelia 8,14; III: Moldovan Carmen 8,13.
S-a comunicat că elevii care merg la facultatea de drept sau ştiinţe sociale
trebuie să ceară recomandare de la conducerea şcolii.
În 1 VI 1973, consiliul profesoral a avut ordinea de zi:
1. Prelucrarea instrucţiunilor privind difuzarea manualelor şcolare pe anul
şcolar 1973-1974;
2. Discutarea concediilor cadrelor didactice;
3. Sarcini în vederea încheierii anului şcolar şi activităţi în perioada de vară;
Procesul-verbal din 15 iunie 1973 s-a încheiat cu ocazia consiliului
profesoral, când s-a prezentat situaţia la învăţătură şi purtare a elevilor claselor
V-VIII şi anii I-III. Diriginţii au prezentat situaţia nominal. Noi o dăm în cifre
absolute:
Cl. V. Dirig. Feieş Dorina. Rămaşi 28, clasificaţi 28, promovaţi 21, corigenţi 7;
Cl. VI. Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 24, corigenţi 7;
Cl. VII. Dirig. Ille Ioan. Rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 24, corigenţi 6;
Cl. VIII. Dirig. Felicia Deleanu. Rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 27, corigenţi 4;
An. I A. Dirig. Christov Alexandra. Rămaşi 37, promovaţi 29, corigenţi 7, repetent 1;

234
An. I B. Dirig. Nenciulescu C. Rămaşi 36, promovaţi 23, corigenţi 11, repetenţi 2;
An. I C. Dirig. Mezea Ioan. Rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 27, corigenţi 8;
An. II R.A. Dirig. Dalea Traian. Rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 26, corigenţi 6;
An. II R.B. Dirig. Ban Florian. Rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 25, corigenţi 6;
An. II U. Dirig. Rif Teodor. Rămaşi 33, clasificaţi 33, promovaţi 23, corigenţi 10;
An. III R.A. Dirig. Duma C-tin. Înscrişi 36, rămaşi 35, promovaţi 32, corigenţi 3;
An. III R.B. Dirig. Marius Boldor. Rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 31, corigenţi 4;
An. III U. Dirig. Nenciulescu Georgina. Rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 24, corigenţi 6;
Directorul liceului a prezentat spre aprobare caracterizările prof.
Nenciulescu Constantin, Nenciulescu Georgina şi Olea Viorica, aceștia
solicitând trecerea în altă categorie, începând cu 1 septembrie 1973. Membrii
consiliului au fost în unanimitate de acord.
Premianţii claselor V-VIII şi ai anilor I-III:
Cl. V. I: Zare Sorin: 9,44; II: Olah Iosif: 9,33; III: Manea Angelica: 9,25 şi Hinţiu Dorin: 9,25;
Cl. VI. I: Bara Marius: 9,97 şi Bistrian Ioan: 9,97; II: Ciolac Geta: 9,77; III: Sava Mihaela: 9,63;
Cl. VII. Premiul I: Paşca Daniela: 9,79; II: Dalea Rodica: 9,69; III: Berindan Smaranda: 9,66;
Cl. VIII. Premiul I: Romocia Maria: 9,39; II: Mihailovici Cilia: 9,30 şi Ungur Adriana: 9,30; III
Pop Mirela: 9,20;
An. I A. Premiul I: Zaharia Maria: 9,81; II: Memetea Maria: 9,63; III: Moglan Adriana: 9,29;
An. I B. Premiul I: Danciu Dănuţ: 9,65; II: Gale Rodica: 9,29; III: Popa Rodica: 9,24;
An. I C. Premiul I: Tirla Traian: 9,79; II: Moraru Carmen: 9,47; III: Mihuţa Geta: 9,33;
An. II R.A. Premiul I: Balaciu Zoriţa: 9,10; II: Pele Cornelia: 9,08 şi Iştoc Aurelia: 9,08; III: Sabău
Florian: 8,74;
An. II R.B. I: Lucuţa Gheorghina: 9,82; II: Cogălniceanu Elena: 9,78; III: Tusz Rodica: 9,47;
An. II U. Premiul I: Balaci Paşcu: 9,14; II: Orz Lucia: 8,56; III: Oniţa Dorel: 8,43;
An. III A. Premiul I: Hinţ Victor: 9,17; II: Matei Saveta: 9,06; III: Ciolac Irina: 8,79;
An. III R.B. Premiul I: Lucaci Floare: 9,32; II: Balint Elena: 8,87; III: Dan Viorel: 8,69;
An. III U. Premiul I: Turcan Maria: 9,47; II: Imre Ilona: 8,91; III: Duma Maria: 8,60.
Procesul-verbal din 30 iunie 1973 s-a încheiat cu ocazia definitivării situaţiei
la concursul de admitere în clasa a IX-a, curs de zi, sesiunea iunie 1973. Din
comisie au făcut parte: prof. Vasile Pop, directorul liceului – preşedinte;
Examinatori: prof. Nenciulescu C-tin şi prof. Pop Veturia - la limba română; prof.
Christov Alexandra şi prof. Pele Petru - la matematică; prof. Ghilea Raisa şi prof.
Bercovici Maria - la istorie. La probele de educaţie fizică au fost profesorii Matei
Francisc şi Tudor Dumitru. Treisprezece elevi au susţinut, în locul obiectului
istorie, probe la educaţie fizică.
Rezultatele au fost consemnate nominal. Noi le consemnăm în cifre
absolute. Primii 61 de elevi au susţinut examen de admitere la limba română şi
matematică - scris şi oral, iar la istorie - oral. Doar 60 de candidaţi au fost

235
admişi. Respins: 1. Următorii 13 candidaţi au susţinut probe de educaţie fizică
în locul istoriei. Admiși: 11; respinşi: 2. Media maximă: 9,60; media minimă: 6.
Nu putem încheia prezentarea anului școlar 1972-1973 fără a prezenta, pe
scurt, preocupările pentru modernizarea procesului de învățământ, mai cu
seamă în acea perioadă când erau la modă laboratoarele și cabinetele.
Organizarea lor a început în liceul nostru încă din anul școlar 1964-1965, când
prof. Duma-Suceveanu amenajase cabinetul său de istorie.
Cu începere din anul școlar 1972-1973, în Liceul „Samuil Vulcan” erau în
funcțiune: un laborator de biologie, un cabinet de tele-școală (biologie, geografie,
chimie și fizică), un laborator de fizică și electricitate (în afara celui de fizică-
mecanică), cu instalație electrică modernizată, două cabinete de limba și literatura
română, patru cabinete pentru predarea limbilor moderne (rusă, engleză, franceză
și germană-latină), o sală de desen și o sală de muzică, un atelier de tâmplărie, un
atelier de mecanică, un atelier de croitorie, un atelier de broderie, un atelier de
artizanat, un atelier de gospodărie, apoi două terenuri de sport asfaltate (pentru
baschet și handbal).
„Începând cu anul școlar 1972-1973, Liceul „Samuil Vulcan” este unul
dintre cele 14 licee din țară la care predarea se face numai în cabinete,
laboratoare și ateliere”.35

Anul școlar 1973-1974

În 6 septembrie 1973 s-au definitivat rezultatele la concursul de admitere din
sesiunea septembrie. Au făcut parte din comisie: prof. Vasile Pop – preşedinte;
prof. Milan Martinov şi prof. Margareta Ban - limba română; prof. Cojocaru Ioan
şi Christov Alexandra - matematică, prof. Bercovici Maria şi Ghilea Raisa - istorie.
Înscrişi: 47; Prezentaţi: 43; Neprezentaţi: 4; Admişi: 40; Respinşi: 3. Media maximă:
8; media minimă: 5,30.
Consiliul profesoral din 12 septembrie 1973 a avut la ordinea de zi: 1.
Prelucrarea planului de muncă pe anul şcolar 1973-1974, prezentat de dir. adj.
Petru Cotrău, iar Kuncsef Al. şi Popa-Bota Gheorghe au prezentat planurile
org. UTC şi de pionieri; 2. Discuţii;
În 20 a X-a 1973 consiliul profesoral a avut la ordinea de zi: probleme de
disciplină, discutându-se neparticiparea unor elevi (din an I (7), din anul II A.
(3), din anul II C. (1), din anul III R.B. (1) la muncă patriotică.

35C. Duma-Suceveanu, Documentar, în „Pagini de ucenicie”. Anul VI (1972), Nr. 2-3 (11-12), Revista
Lic. „S.V.” din Beiuș, p.43;

236
 În 8 XI 1973 s-a întrunit comisia de repartizare a burselor, alcătuită din
Cotrău Petru - dir. adj., Chidioşan Horaţiu - contabil şef, Hulea Florica -
secretar şef, Codreanu Maria - secretat O.B., diriginţii claselor V-VIII şi ai anilor
I-IV de liceu. S-au acordat 50 de burse de merit, 13 burse pentru elevii
proveniţi din casa de copii şi din mediu TBC. S-au acordat şi 4 semiburse. Au
fost acordate 7 burse de şcolarizare unor elevi din clasa a V-a. Ulterior au mai
fost aprobate 7 burse.
Consiliul profesoral din 23 XI 1973 a avut următoarea ordine de zi:
a) Prelucrarea instrucţiunilor M.E.Î. nr. 96150/ 1973, transmise de I.S.J.
Bihor, cu nr. 9172 din 7 XI 1973 – prevenirea accidentelor în rândul elevilor. S-a
constituit şi o comisie.
b) Tema consiliului pedagogic. Desfăşurarea lecţiilor în condiţiile televiziunii
integrate, raportor - prof. Harabagiu Adrian.
În 19 XII 1973 s-a ţinut consiliul profesoral de încheiere a trimestrului I.
Diriginţii au prezentat situaţia claselor:
Cl. V: Dirig. Tudor Dumitru. Rămaşi 36. Neclasificaţi 2. Promovaţi 24. Corig.10.
Cl. VI: Dirig. Olea Viorica. Rămaşi 28. Neclasificaţi 2. Promovaţi 19. Corigenţi 7.
Cl. VII: Dirig. Deleanu Felicia. Rămaşi 28. Clasificaţi 28. Promovaţi 18. Corigenţi 10.
Cl. VIII: Dirig. Ille Ioan. Rămaşi 31. Clasificaţi 30. Neclasificat 1. Promovaţi 24. Corigenţi 6.
Anul I A: Dirig. Partenie Constantin. Rămaşi 35. Clasificaţi 35. Promovaţi 23. Corigenţi 12.
Anul I B: Dirig. Harabagiu Maria. Rămaşi 38. Clasificaţi 38. Promovaţi 22. Corigenţi 16.
Anul I C: Dirig. Craiovan Ionel. Rămaşi 36. Neclasificat 1. Promovaţi 20. Corigenţi 15.
Anul II R.A.: Dirig. Christov Alexandra. Rămaşi 36. Promovaţi 22. Corigenţi 14.
Anul II R.B.: Dirig. Ardelean Alexiu. Înscrişi 36. Rămaşi 35. Promov. 21. Corig. 14. Retras 1.
An II R.C.: Dirig. Mezea Ioan. Rămaşi 33. Neclasificat 1. Promovaţi 19. Corigenţi 13.
An III R.A.: Dirig. Dalea Traian. Rămaşi 31. Clasificaţi 31. Promovaţi 20. Corigenţi 11.
An III R.B.: Dirig. Ban Florian. Înscrişi 32. Rămaşi 31. Neclasificat 1. Promovaţi 19. Corig.11.
An III U: Dirig. Rif Teodor. Rămaşi 32. Neclasificat 1. Promovaţi 18. Corigenţi 13.
An IV R.A.: Dirig. Duma Constantin. Rămaşi 35. Clasificaţi 35. Promovaţi 32. Corigenţi 3.
An IV R.B.: Diriginte Boldor Marius. Rămaşi 37. Clasificaţi 37. Promovaţi 28. Corigenţi 9.
An IV U.: Dirig. Nenciulescu Constantin. Rămaşi 32. Neclasificat 1. Promovaţi 18. Corig.13.
În 1 II 1974 s-a ţinut un consiliu profesoral de instruire asupra sarcinilor
primite în şedinţa cu directorii din 23 I 1974. Reţinem ca principală sarcină că
toate activităţile trebuiau să fie închinate Congresului XI al PCR şi zilei de 23
August, când se aniversau 30 de ani de la evenimentul istoric binecunoscut.
Congresul al XI s-a ţinut în perioada 25-28 noiembrie 197436.
Ordinea de zi a consiliului profesoral din 28 II 1974 a fost: Analiza

36 v. A.C.N. „S.V.”, II/14. Consilii pedagogice. Procese-verbale 17 XII 1971-1 II 1974;

237
modului în care se îndeplinesc măsurile stabilite în şedinţa cu activul de partid
din şcoli din 8 ianuarie 1974 şi a şedinţei organizaţiei de bază a P.C.R., deschisă
din 21 ianuarie 1974 – raportor prof. Pop Vasile, directorul liceului;
Prezentarea planului de măsuri; Discuţii. La consiliu a participat inspectorul
general Ana Săndulescu, care a împărţit, ex cathedra, o serie de indicaţii,
insistând asupra reevaluării relaţiei profesor-elev şi accentuând că urmărim
realizarea catedrelor.
În consiliul profesoral de încheiere a trimestrului II (4 aprilie 1974) diriginţii au
prezentat situaţia:
Cl. V: Dirig. Tudor Dumitru. Rămaşi 36. Clasificaţi 36. Promovaţi 24. Corigenţi 12.
Cl. VI: Dirig. Olea Viorica. Rămaşi 28. Clasificaţi 28. Promovaţi 22. Corigenţi 6.
Cl. VII: Dirig. Deleanu Felicia. Rămaşi 28. Clasificaţi 28. Promovaţi 19. Corigenţi 9.
Cl. VIII: Dirig. Ille Ioan. Rămaşi 30. Clasificaţi 30. Promovaţi 26. Corigenţi 4.
An I A: Dirig. Partenie Constantin. Rămaşi 36. Clasificaţi 36. Promovaţi 25. Corigenţi 11.
An I B: Dirig. Maria Harabagiu. Rămaşi 34. Clasificaţi 34. Promovaţi 26. Corigenţi 8.
An I C: Dirig. Craiovan Ionel. Rămaşi 36. Clasificaţi 36. Promovaţi 25. Corigenţi 11.
An II A: Dirig. Christov Alexandra. Rămaşi 36. Clasificaţi 36. Promovaţi 27. Corigenţi 9.
An II B: Dirig. Nenciulescu C-tin. Rămaşi 35. Clasificaţi 35. Promovaţi 22. Corigenţi 13.
An II C: Dirig. Mezea Ioan. Rămaşi 33. Clasificaţi 33. Promovaţi 24. Corigenţi 9.
An III R.A: Dirig. Traian Dalea. Rămaşi 29. Clasificaţi 29. Promovaţi 25. Corigenţi 5.
An III R.B: Dirig. Florian Ban. Rămaşi 31. Clasificaţi 31. Promovaţi 26. Corigenţi 5.
Dirigintele pune în discuţie cazul unui elev care a luat încă 4 colegi cu el
şi a condus maşina tatălui său, fără permis, până la Hinchiriş.
An III U.: Dirig. Teodor Rif. Rămaşi 32. Clasificaţi 32. Promovaţi 19. Corigenţi 13.
În consiliul profesoral din 26 IV 1974 s-a făcut Analiza activităţii instructiv-
educative pe trimestrul II al anului şcolar 1973-1974.
În 20 mai 1974 s-au prelucrat instrucţiunile din şedinţa cu directorii din 18 mai
1974. S-au ridicat şi multe probleme de perfecţionare pedagogică şi metodică.
Încheierea situaţiei la învăţătură şi purtare a elevilor anului IV (clasa a
XII-a) s-a făcut în 24 mai 1974, când diriginţii au prezentat situaţia claselor.
An IV R.A.: Dirig. Duma-Suceveanu Constantin. Rămaşi 35. Promovaţi 35.
Premianţi: Premiul I: Hinţ Victor - 9,50; II: Matei Saveta - 9,17; III: Miklo Erzsebet - 8,98.
An IV R.B.: Dirig. Boldor Marius. Rămaşi 37. Clasificaţi 37. Promovaţi 37.
Premianţi: Premiul I: Lucaci Floare - 9,51; II: Bar Liana - 8,81; III: Balint Elena - 8,76.
An IV U: Dirig. Nenciulescu Georgina. Rămaşi 32. Promovaţi 31. Corigent 1.
Premianţi: Premiul I: Turcan Maria - 9,54; II: Imre Ilona - 8,92; III: Kiss Ştefan - 8,54.
În 23 mai 1974, orele 15, s-a ţinut un consiliu pedagogic de organizare a
Simpozionului de comunicări ştiinţifice de la Liceul ,,Samuil Vulcan”.
Directorul Vasile Pop arăta că, încă de la începutul anului şcolar, pe baza temei

238
generale - Orientări, preocupări şi realizări în modernizarea procesului de învăţare şi
predare şi a temei Relaţii noi profesori-elevi, toate cadrele din unitatea noastră
şcolară au urmărit, în experiment, mai multe subteme:
1. Prof. C. Duma-Suceveanu: Posibilităţi de îmbunătăţire a structurii tradiţionale a
lecţiilor de istorie;
2. Prof.Alexandra Christov şi Florian Ban: Experimente de predare programată a matematicii.
Aceste 2 teme s-au ţinut la 1 iunie, cu ocazia simpozionului de comunicări pe judeţ.
3. Prof. Adrian Harabagiu şi Alexandru Kuncsef, cu tema: Posibilități de îmbinare a
metodelor tradiţionale cu metodele moderne în predarea chimiei şi biologiei;
4. Pentru simpozionul pe şcoală s-a lucrat pe catedre: a) Limba română: Prof.
Martinov Milan, cu tema Activitatea în grupe la lecţiile de literatură română; b)
Limbi moderne: Prof. Georgina Nenciulescu, cu tema: Modalităţi de activizare la
lecţiile de limbi moderne; c) Matematică - Fizică: Prof. Manea Bercovici, cu tema
Modernizarea metodologiei şi tehnologiei didactice; d) Ed. Fizică, cu tema Observarea în
jocuri de verificare, ca formă de pregătire a echipelor reprezentative; e) Activitatea tehnică-
productivă: Prof. maistru-instructor Partenie Constantin, cu tema Metode şi procedee
de iniţiere şi pregătire în practica productivă la anul I tâmplari.
În 29 mai 1974 s-a ţinut un consiliu profesoral în care ordinea de zi a fost
Instructajul privind manualele pe anul şcolar 1974-1975 şi diferite anunţuri.
Comisia propusă a fost compusă din Vasile Pop, Petru Cotrău, Maria
Harabagiu, Ioan Mezea, Teodor Rif, I. Şerb.
Şedinţa consiliului profesoral cu ocazia încheierii situației la învăţătură şi
purtare a elevilor claselor V-VIII şi a anilor I-III s-a ţinut în 14 iunie 1974.
Diriginţii au prezentat situaţia pe clase:
Cl. V: Dirig. Tudor Dumitru. Rămaşi 36. Clasificaţi 36. Promovaţi 28. Corigenţi 8.
Premii: I: Totoi Maria: 9,73; II: Todosi Ravena: 9,49; III: Biro Ecaterina: 9,36.
Cl. VI: Dirig. Olea Viorica. Rămaşi 28. Clasificaţi 28. Promovaţi 24. Corigenţi 4.
Premii: I: Olah Iosif: 9,44; II: Hinţiu Dorin: 9,33: III: Gavra Domnica: 8,99.
Cl. VII: Dirig. Deleanu Felicia. Rămaşi 28. Clasificaţi 28. Promovaţi 22. Corigenţi 6.
Premianţi: I: Bara Marius: 9,89 şi Bistrian Ioan: 9,89; II: Ciolac Georgeta: 9,53;
III: Sava Mihaela: 9,51.
Cl. VIII: Dirig. Ille Ioan. Rămaşi 31. Clasificaţi 31. Promovaţi 31.
Premianţi: I: Paşca Daniela: 9,72; II: Dale Rodica: 9,57; III: Berindan Smaranda: 9,55.
An I A: Dirig. Partenie Constantin. Rămaşi 36. Promovaţi 31. Corigenţi 5.
Premianţi: I: Bocşe Vasile: 9,59; II: Moş Cornelia: 9,46; III: Popa Mirela: 8,99.
An I B: Dirig. Harabagiu Maria. Rămaşi 36. Clasificaţi 36. Promovaţi 33. Corigenţi 3.
Premii: I: Stănescu Rodica: 9,74; II: Vesa Hortensia: 9,46; Pop Mirela: 8,89.
An I C: Dirig. Craiovan Ionel. Rămaşi 36. Clasificaţi 36. Promovaţi 31. Corigenți 5.

239
 Premii: I: Mihoc Voichiţa: 9,12; II: Ungur Adriana: 9,09; III: Silaghi Maria: 9,02.
An II R.A.: Dirig. Christov Alexandra. Rămaşi 36. Promovaţi 35. Corigent 1.
Premii: I: Zaharia Maria: 9,77; II: Memetea Maria: 9,60; III: Moglan Adriana: 9,29.
An II R.B.: Dirig. Nenciulescu Constantin. Rămaşi 35. Promovaţi 29. Corigenţi 6.
Premii: I: Danciu Nicolae: 9,60; II: Penzeş Zoltan: 9,40; III: Gale Rodica: 9,30.
An II R.C.: Dirig. Mezea Ioan. Rămaşi 33. Clasificaţi 33. Promovaţi 29. Corigenţi 4.
Premii: I: Tirla Traian: 9,74; II: Moraru Carmen: 9,59; III: Mihuţa Geta: 9,43.
An III R.A.: Dirig. Traian Dalea. Rămaşi 31. Clasificaţi 31. Promovaţi 29. Corigenţi 2.
Premii: I: Iştoc Aurica: 9,19 şi Pele Camelia: 9,19; II: Balaciu Zoriţa: 9; Moţ Teodor: 8,81.
An III R.B.: Dirig. Florian Ban. Rămaşi 32. Promovaţi 29. Corigenţi 2. Repetent 1.
Premii: I: Lucuţa Gheorghina: 9,67; II: Cogălniceanu Elena: 9,64; III: Tusz Margareta: 8,94.
An III U.: Dirig. Teodor Rif. Rămaşi 32. Clasificaţi 32. Promovaţi 31. Corigenţi 1.
Premii: I: Balaci Paşcu: 8,87; II: Groza Dănuţa: 8,56; III: Orz Lucia: 8,55.
Şedinţa consiliului profesoral din 24 iunie a avut la ordinea de zi: 1.
Raport asupra activităţii instructiv-educative (curs de zi); 2. Plan de măsuri
asupra activităţilor din perioada de vară; 3. Discutarea caracterizărilor celor ce
treceau în altă categorie de salarizare37.
În anul școlar 1973-1974 putem vorbi despre niște realizări în activitatea
patriotică, distingând două tipuri de lucrări:
A. Lucrări nefinanțate:
1. Dotarea cabinetelor, laboratoarelor, atelierelor, întreținerea bazei
sportive, înfrumusețarea școlii, în valoare de 20.000 de lei.
2. Lucrări în cadrul Consiliului Popular Beiuș, în cadrul Intreprinderii de
Gospodărire Comunală, în valoare de 35.000 de lei.
3. Recoltare de puieți la J.F. Beiuș, în valoare de 2500 de lei.
4. Lucrări la Stadionul Tineretului Beiuș, în valoare de 7000 de lei.
B. Lucrări finanțate:
1. Sprijinirea campaniei de toamnă la CAP Nimăiești - 5300 de lei.
2. Sprijinirea campaniei de toamnă la IAS Beiuș - 3000 de lei.
3. Colectarea de plante medicinale - 4000 de lei.
4. Colectarea de maculatură, sticle, borcane, fier vechi - 5500 de lei
Total: 82.300 de lei38

Anul școlar 1974-1975

În şedinţa din 2 IX 1974 a consiliului profesoral s-au transmis instrucțiuni

de la şedinţa cu directorii din 20 VIII 1974. Lipsea de la consiliu prof. Marius
Boldor, plecat în R.D.G., ca delegat la un curs de perfecţionare.
Directorii salută cadrele didactice, apoi vorbesc de importanţa plenarei

37 A.C.N. „S.V.”, II/14, Registru pentru procese-verbale ale Consiliului profesoral: 28 II 1974 – 25 mai 1976;
38 „Pagini de ucenicie”, Anul VIII, 1974, Nr. 1 (15), Revista Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuș, p.34;

240
CC al PCR din august 1974, despre care spun că urmărea să jaloneze activitatea
cadrelor didactice. Apoi s-a scos în relief importanţa directivelor Congresului
al XI-a al PCR, planificat să se ţină în noiembrie 1974. Atunci s-a adoptat
proiectul program al PCR de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi
înaintare a României spre comunism; Proiectul de norme ale vieţii şi muncii
comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste etc. Cadrelor didactice de la Liceul
„Samuil Vulcan” li se cerea să studieze directivele şi programul. Învăţământul
de 10 ani, care începuse să se generalizeze, pe judeţ se realizase cam 80%; la
liceul nostru 100%; s-a realizat şi planul la treapta 1, anul I cu 3 clase reale, 114
elevi. S-au amintit şi alte realizări.
Printre multiplele chestiuni discutate s-a arătat că la 1 septembrie 1974 a
expirat mandatul directorilor de liceu. Biroul organizaţiei de partid trebuia să
facă 3 propuneri pentru ca între 1 şi 15 septembrie să aibă loc alegerea noului
director, cu mandat de 4 ani, după care urma să se înainteze propunerile
adoptate de consiliul profesoral inspectoratului şcolar, pentru confirmare.
Partidul Comunist Român încerca să dea impresia unei oarecare
democraţii, să simuleze democraţia. Se propuneau şi apoi se votau 3 candidaţi.
Dar, în general, se ştia cine urma să fie cel confirmat. Într-adevăr la şedinţa
consiliului profesoral din septembrie 1974, după ce s-au votat în unanimitate
caracterizările profesorilor Dumitru Tudor şi Teodor Rif pentru trecerea într-o
nouă categorie de salarizare, s-au făcut pregătirile necesare pentru propunerea
celor 3 candidaţi la înalta funcţie de director al Liceului „Samuil Vulcan”.
La şedinţa consiliului profesoral au fost prezente 33 de cadre didactice
(absentau motivat 4), dar şi Teodor Petruţiu, secretarul Comitetului Orăşenesc
de Partid Beiuş şi Tiberiu Stoica, inspector şcolar, care a condus şedinţa,
arătând că aceasta avea ca scop alegerea, „în spiritul democratismului societăţii
noastre”, a candidaţilor pentru funcţia de director al Liceului „Samuil Vulcan”
Beiuş. Tiberiu Stoica, fiul unui vulcanist din perioada interbelică, Iosif Stoica,
promoţia 1927-1928, arăta că este necesar să fie trecuţi pe lista de candidaţi 3
profesori care să îndeplinească condiţiile cerute de statutul cadrelor didactice,
respectiv să fie un bun pedagog, să aibă cel puţin gradul II, să fie membru de partid
şi să fie titular în şcoală. „Din cei 3 propuşi, organele superioare vor numi unul
singur pentru a îndeplini această funcţie”. Inspectorul Tiberiu Stoica arăta că s-a
consultat cu primarul oraşului, cu biroul organizației de partid din şcoală şi că s-a
ajuns la concluzia că pe lista de candidaţi ar corespunde 11 cadre didactice de la
Liceul „Samuil Vulcan” Beiuş.

241
 Dându-se cuvântul participanților, prof. Traian Dalea a propus să fie
trecut pe lista de candidat pentru funcţia de director prof. Vasile Pop, atunci
încă director, motivându-şi propunerea, care a fost susţinută prin luări de cuvânt
de profesorii Christov Alexandra, Cotrău Petru, Olea Mihai, Partenie Constantin,
Martinov Milan, Mezea Ioan, Nenciulescu Constantin, Rif Teodor, Harabagiu
Adrian, Bercovici Manea, Boldor Marius, Sferlea Vasile, Codreanu Maria, Şerb
Ioan, Deleanu Felicia, Tudor Dumitru, Harabagiu Maria. În urma discuţiilor
purtate, Vasile Pop a fost votat de către toţi cei 33 prezenţi la consiliu.
Profesorul Al. Kuncsef îl propunea pe profesorul Manea Bercovici,
motivându-și alegerea. Acestei propuneri s-au alăturat prin cuvântul lor profesorii
Dalea Traian, Harabagiu Adrian, Pop Vasile, Rif Teodor, Cotrău Petru, Codreanu
Maria, Tudor Dumitru, Mezea Ioan, Christov Alexandra. Supunându-se, de
asemenea, la vot deschis şi Bercovici Manea a obţinut 33 de voturi.
Directorul adj. Petru Cotrău a făcut a III-a propunere, numindu-l pe prof.
Teodor Rif, motivându-și, de asemenea, propunerea, care a fost apoi susţinută
de profesorii Boldor Marius, Martinov Milan, Pop Vasile, Codreanu Maria,
Dalea Traian, Bercovici Manea. Propunerea prof. Teodor Rif a fost supusă la
vot şi a obţinut toate cele 33 de voturi ale celor prezenţi.
Inspectorul Tiberiu Stoica, sistematizând totul, a arătat că se trec pe lista
de candidaţi profesorii Pop Vasile, Bercovici Manea, Rif Teodor. În acelaşi timp,
Tiberiu Stoica şi-a exprimat convingerea că oricare din cei 3 ar fi ales, şcoala ar
avea numai de câştigat. A evidenţiat hotărârea cu care membrii consiliului
profesoral au apreciat şi votat pe cei trei propuşi pe lista candidaţilor.
Petruţiu Teodor a arătat că membrii consiliului profesoral s-au orientat
foarte bine, că s-au făcut alegeri bune şi că oricare din cei 11 care corespundeau
pentru funcţia de director ar fi putut candida, fiind bine pregătiţi, dovedind elan,
hărnicie, voinţă de a continua tradiţia liceului, unde există, spunea dânsul, un
colectiv minunat şi omogen, care putea face faţă sarcinilor „puse în faţa noastră de
partid”. Îndemna, apoi, să se studieze cu toată seriozitatea documentele
Congresului al XI-lea al Partidului pentru a fi însuşite şi transmise elevilor, în
încheiere urând tuturor cadrelor didactice mult succes în noul an şcolar. În toată
activitatea lui de activist de partid, Teodor Petruţiu s-a purtat cu un bun-simţ
ieşit din comun şi, am putea spune, nespecific prea multora din aceeaşi
categorie. Rareori l-am văzut ieşindu-şi din fire, dar şi atunci justificat, când
indecenţa semenilor era evidentă. Chiar la acea şedinţă a consiliului profesoral
vorbea, cum am văzut, de tradiţia liceului, dovedind că era dornic să ţină seama

242
de ea în toată activitatea lui.
Cât despre inspectorul Tiberiu Stoica, ce să mai vorbim? El era un om
superior prin educaţia sa aleasă, începută chiar în familie şi continuată în
şcolile pe care le-a urmat, fiind licenţiat în matematică la Universitatea Babeş-
Bolyai din Cluj.
Oricum, cam aşa se desfăşurau lucrurile în perioada lui Nicolae
Ceauşescu, în şcolile româneşti, când se încerca, cum spuneam, simularea
democraţiei şi când totul era cu grijă regizat. Din cei 3 candidaţi propuşi, I.S.J.
l-a numit director pe Vasile (Lică) Pop, care era cel mai îndreptăţit dintre noi,
mai cu seamă prin experienţa sa în activitatea de conducere, deşi el era
singurul care nu avea gradul II. Nu-l avea pentru că nu i se recunoscuse de
regim examenul de capacitate pe care-l dăduse cândva şi care altora îl
asimilase examenului de gradul II.
În ce mă priveşte, sunt mulţumit că alături de cei 11 din colectivul de
cadre didactice de la Liceul „Samuil Vulcan” care corespundeau pentru funcţia
de director, am fost apreciat, ca şi ceilalţi doi, primus inter pares, subliniind în
mod deosebit că oricare dintre cei 11 era apreciat astfel sau toţi la un loc erau
apreciaţi ca fiind primi inter pares.
În 15 octombrie 1974, la şedinţa comisiei de repartizare a burselor au fost
prezenţi directorul adjunct Cotrău Petru, ca preşedinte al comisiei, şi diriginţii
claselor V-VI şi ai anilor I-IV. La anii I-IV de liceu s-au acordat 53 de burse şi
semiburse. Pentru clasele V-VI s-au acordat 20 de burse de şcolarizare. S-au
acordat, de asemenea, 8 burse de transport.
Consiliul profesoral din 16 octombrie 1974 a avut la ordinea de zi: 1.
Analiza procesului instructiv-educativ pe anul şcolar 1973-1974, prezentată de
directorul adj. Petru Cotrău; 2. Prelucrarea planului de muncă pe anul şcolar
1974-1975 şi programul de activitate al organizaţiei UTC şi de pionieri,
prezentate de prof. Kuncsef Alexandru şi Popa-Bota Gheorghe.
În şedinţa consiliului profesoral din 25 X 1974 s-a transmis instructajul de
la şedinţa cu directorii din 17 octombrie 1974. Cadrele didactice află că sunt
obligate să studieze și să aplice la locul de muncă ideile din cuvântarea lui N.
Ceauşescu din 12-13 IX 1974, de la Consfătuirea cadrelor didactice din
învăţământul superior în direcţia integrării şcolii cu producţia şi cercetarea.
Începând cu anul şcolar în curs - 1974-1975 - se fixau atribuţii pentru
elevi în vederea întreţinerii curăţeniei în internat şi în sălile de clasă sau în
cabinete, oamenilor de serviciu revenindu-le întreţinerea instalaţiilor igienice

243
(toaletelor), transportul gunoaielor, spălarea coridoarelor şi aprovizionarea cu
combustibil. Măsura aceasta urmărea economia de fonduri de salarii prin
reducerea personalului salariat.
Se studia problema profilării atelierelor pe şcoală şi pe oraş pentru a
utiliza la maximum (toată ziua) întreaga capacitate a atelierelor.
S-a mai pus în discuţie problema manualelor, elaborarea planului de
şcolarizare pe anul şcolar 1975-1976, amplificând propaganda pedagogică pentru
şcolarizarea tuturor copiilor și pentru a da posibilitate adulţilor să-şi continue
studiile la cursul seral şi la cursul fără frecvenţă, recrutând tineri cu studii
incomplete din tot bazinul Beiuşului. Pentru studiul limbilor moderne se va ţine
seama ca elevii să înveţi limba rusă, în proporţie de 30%, limba germană - 25%,
limba engleză - 25%, limba franceză - 30%. Toată acea situaţie trebuia terminată pe
data de 26 octombrie 1974.
Se insista asupra perfecţionării cadrelor didactice prin examenele de
grade: definitivat, gradul II, gradul I, insistându-se asupra actelor necesare
pentru completarea dosarului şi a datelor până la care acele dosare trebuiau
întocmite şi înaintate la I.S.J. sau la IPCD.
O grijă deosebită se acorda şi perfecţionării prin cursuri de reciclare a
tuturor cadrelor didactice cu o vechime sub 25 de ani, dar şi încadrării şcolii, a
şcolilor în general, pentru a putea stabili cadrele titulare devenite disponibile
în urma reducerii de activitate şi catedrelor propuse a fi publicate vacante.
Din acel proces-verbal aflăm profesorii care vor preda lecţii TV: Vesa
Iulia - clasa a V-a și anul IV; Olea Mihai – fizică la clasa a VII-a; Sferle Vasile -
pregătire tehnică productivă, la clasa a VII-a; Harabagiu Adrian – anatomie,
anul III; Kuncsef Alexandru – chimie, anul III; Dalea Traian – fizică, anul III39.
Aflăm, de asemenea, suprafeţele repartizate şi valorile obţinute la practica
productivă agricolă: 20 hectare - valoare circa 2300 lei; 4 hectare CAP Beiuş -
300 lei; CLF - 1600 lei. Directorii felicită cadrele didactice și elevii pentru
munca depusă şi propun pedepsirea elevilor care nu au lucrat. Prezentând
realizările în activitatea patriotică pe trimestrul I al anului școlar 1974-1975,
revista liceului consemnează și alte cifre pentru lucrările finanțate:
1. Pentru descărcat cartofi și pregătirea cepei pentru uscător - la CLF Beiuș -
17.000 de lei;
2. Pentru sprijinirea IAS și CAP Beiuș în campania de toamnă – 3000 de lei;

39A.C.N. „Samuil Vulcan”, II/14, Registru pentru procese-verbale ale Consiliului profesoral: 28 II 1974
– 25 mai 1976;

244
 3. Pentru colectarea de plante medicinal – 3000 de lei;
4. Pentru colectarea de maculatură – 200 de lei;
Total: 50.200 de lei40
La lucrările nefinanțate: autodotare, reparații ale mobilierului și
recondiționarea materialului didactic se aproxima o valoare de 25.000 de lei.41
Tot acolo sunt prezentate următoarele realizări în acțiunea de autodotare
pe trimestrul I:
1. Televizor „Saturn” cu antenă, pentru laboratorul de fizică – 3712 lei;
2. Radio „Pacific”, pentru stația de amplificare – 1900 de lei;
3. Pickup „Concert”, pentru cabinetul de limba germană – 850 de lei;
4. Materiale pentru cabinetul de științe sociale – 200 de lei;
5. Materiale pentru cabinetul de desen – 300 de lei;
6. Materiale pentru laboratorul de chimie – 700 de lei;
7. Benzi de magnetofon – 320 de lei;
8. Radio „Maestro” cu două difuzoare, pentru cabinetul de istorie - 2125 lei
Total: 10.207 lei42
„În anul financiar 1974, în cadrul activității tehnico-productive, elevii
liceului nostru au realizat o producție marfă în valoare de 19.124 de lei, din
care 16.124 de lei în ateliere, iar 3000 de lei pentru autodotare și întreținerea
laboratoarelor și cabinetelor școlii”.43
Mai aflăm că la nivelul inspectoratului şi pe teritoriul judeţului urma să se
introducă predarea limbii maghiare prin curs de iniţiere, pentru limba română şi
maghiară, în anumite localităţi.
În şedinţa consiliului profesoral din 20 decembrie 1974 s-a prezentat
situaţia la învăţătură şi purtare pe trimestrul I - 1974-1975:
Cl. V. Dirig. Bercovici Maria. Rămaşi înscrişi 39, clasificaţi 39, promovaţi 34, corigenţi 5;
Cl. VI. Dirig. Ille Ioan. Rămaşi înscrişi 37, clasificaţi 37, promovaţi 31, corigenţi 6;
Cl. VII. Dirig. Lungu Maria. Rămaşi înscrişi 30, clasificaţi 30, promovaţi 27, corigenţi 3;
Cl. VIII. Dirig. Deleanu Felicia. Rămaşi înscrişi 33, clasificaţi 33, promovaţi 25, corigenţi 8;
An. I A. Dirig. Boldor Marius. Rămaşi înscrişi 39, clasificaţi 38, promovaţi 23, corigenţi 15;
An. I B. Dirig. Codreanu Maria. Rămaşi înscrişi 37, promovaţi 26; corigenţi 10;
An. I C. Dirig. Tudor Dumitru. Rămaşi înscrişi 38, promovaţi 26, corigenţi 12;
An. II R.A. Dirig. Ardelean Ana. Rămaşi înscrişi 35, promovaţi 28, corigenţi 7;
An. II R.B. Dirig. Harabagiu Maria. Rămaşi înscrişi 31, promovaţi 28, corigenţi 3;
An. II R.C. Dirig. Craiovan Ionel. Rămaşi înscrişi 31, promovaţi 26, corigenţi 5;

40 „Pagini de ucenicie”, Anul VIII (1974), Nr. 1 (15), p.35;

41 Ibidem;
42 Ibidem;
43 Ibidem;

245
An. III R.A. Dirig. Alexandra Christov. Rămaşi înscrişi 36, clasif. 35, promov. 31, corig.4;
An. III R.B. Dirig. Nenciulescu C-tin. Rămaşi înscrişi 33, clasif. 32, promovaţi 26, corig. 6;
An. III R.C. Dirig. Mezea Ioan. Rămaşi înscrişi 32, clasificaţi 32, promovaţi 26, corigenţi 6;
An. IV R.A. Dirig. Traian Dalea. Rămaşi înscrişi 29, clasificaţi 29, promovaţi 27, corig. 2;
An. IV R.B. Dirig. Florian Ban. Rămaşi înscrişi 30, clasificaţi 30, promovaţi 21, corigenţi 9;
An. IV U. Dirig. Teodor Rif. Rămaşi înscrişi 31, clasificaţi 31, promovaţi 31.
În 21 decembrie 1974 s-a ţinut un consiliu profesoral cu tema: Obiectivele
pregătirii tineretului pentru practica tehnico-productivă - raportor Sferlea Vasile;
apoi s-au făcut nişte comunicări în legătură cu activitatea politico-educativă.
Directorul Vasile Pop arăta că unitatea a elaborat un plan ce trebuia
îndeplinit conform HCM 354/ 15 aprilie 1974. Dă citire acelui plan. Arată că
intreprinderile care patronează şcoala trebuie să doteze atelierele conform
HCM-ului respectiv, că s-au făcut demersurile necesare pentru a cumpăra trei
mașini de cusut.
Maiştrii-instructori şi profesorii au purtat discuţii în legătură cu planul de
producţie, cu ţinerea evidenţei lucrărilor efectuate şi cu gestionarea lor, cu fixarea
preţurilor, cu amortizarea sau neamortizarea sumelor investite, cu atestarea
elevilor în meserie, cu materia primă, de lipsa căreia se plâng toţi maiştrii etc.
Concluzia: practica e foarte importantă, dar nu se desfăşura corespunzător.
Şedinţa consiliului profesoral din 20 I 1975 a avut pe ordinea de zi: 1.
Transmiterea instructajului din şedinţa cu directorii de şcoli de la nivelul
judeţului, din 7-8 I 1975; 2. Analiza muncii instructiv-educative pe trimestrul I
al anului şcolar 1974-1975; 3. Prezentarea planului de muncă al şcolii pe
trimestrul II - Planul conducerii şcolii, al org. UTC şi al org. de pionieri.
- Cu ocazia instruirii directorilor au fost dezbătute numeroase probleme legate
de activitatea de conducere, de munca depusă de cadrele didactice şi de procesul
instructiv-educativ.
- Pentru buna gospodărire financiară a şcolii se va milita, spunea directorul, pentru
un buget echilibrat, în spiritul noii legislaţii ce prevedea un regim sever de economii.
Creditele alocate trebuiau cheltuite în ordinea priorităţilor: combustibil, apă, canal,
PTTR, curăţenie, cretă, rechizite de birou, restul, dacă rămâne, pentru zugrăveli, cărora
li se cerea o durată de trei ani, pentru vopsele 5 ani, teracotă 9 ani; nu se mai obțineau
finisări superioare, iar executarea de reparaţii curente strict necesare (socluri,
acoperişul clădirilor) trebuiau recepţionate obligatoriu în prezenţa directorului.
- Fondul comitetului de părinţi se putea utiliza numai în conformitate cu noul
regulament de funcţionare; procurarea mijloacelor fixe de la mijloace
extrabugetare se putea face numai în urma cererilor adresate I.S.J. pentru
aprobarea filelor de plan. Toate mijloacele fixe procurate, fie de la fondul de

246
părinţi, fie prin mijloace extrabugetare trebuiau inventariate prin serviciul
contabilitate şi administraţia şcolii, pentru că au fost procurate prin fondurile şcolii
sau ale părinţilor.
- Arhiva şcolii trebuia păstrată, cronologizată, inventariată şi valorificată
conform Decretului 472/ 71. Toate cadrele didactice care aveau documente
personale şi care intrau în fondul arhivistic de documente trebuia să le declare,
conform legii acelor materiale, filialei Arhivelor Statului Oradea, acordându-se o
păsuire peste termenul legal de 60 de zile de încă 10 zile.
- Numărul locurilor obligatorii din clasele începătoare de ciclu, cl. I, a V-a sau
anul I de liceu era între 36 şi 40 de elevi. Directorul cerea, în acele condiţii,
intensificarea propagandei pedagogice pentru realizarea planului de şcolarizare a
tuturor elevilor.
- Pentru întreţinerea localului, în anul financiar 1975 s-a aprobat 100.000 lei
pentru care urma să se întocmească documentaţia necesară.
- Pentru activitatea tehnico-productivă se cerea raportarea planului de
producţie pe 1974 şi realizarea lui, înaintarea fişelor fiecărui atelier, înaintarea
planului de producţie pe anul financiar 1975. Se recomanda, apoi, profesorilor să
pregătească elevii pentru a fi apţi de a intra în producţie şi de a putea susţine în
faţa comisiilor de încadrare din intreprinderi atestarea, care consta din probe de
desen tehnic, probleme de tehnologia meseriei.
- Atelierul de tâmplărie şi cel de mecanică erau obligate a constitui fiecare câte o
echipă de întreţinere a mobilierului, a dotărilor cabinetelor şi laboratoarelor, a
instalaţiilor electrice.
- Cadrele didactice erau obligate să prezinte conducerii şcolii notă explicativă
cu privire la persoanele străine care le vizitau.
- Elevii trebuiau să cunoască documentele Congresului al XI-lea, iar clasele de
liceu aveau sarcina să pregătească programe cultural-artistice pentru perioada 15 I-
19 III 1975, când urma să aibă loc alegerile de deputaţi.
- Încă de atunci profesorii erau preocupaţi de alcătuirea unei monografii a
liceului, deoarece doreau să intensifice lucrările pentru continuarea ei.
- Se cerea diriginţilor şi secretariatului controlarea cataloagelor şi matricolelor
pe ultimii 4 ani.
- În vacanţa de primăvară urma să se facă practica obligatorie în intreprinderi.
- Elevii din toate ciclurile trebuiau să continue educaţia rutieră.
- Toate publicaţiile proprii trebuiau aprobate de inspectoratul şcolar prin
inspectorul Graţian Gal, care avea acea sarcină.
- Profesorii trebuiau să cunoască dezvoltarea economică, socială şi culturală a
judeţului şi să actualizeze în lecţii date cu privire la obiectivele judeţului, la

247
investiţiile şi dezvoltarea industrială, agricolă şi culturală a judeţului, utilizând
materialele ce urmau să apară cu ocazia campaniei electorale.
La punctul al doilea al ordinii de zi, analizând munca instructiv-
educativă, directorul transmitea, concomitent, sarcinile rezultate din analiza
muncii, prezentată de inspectorul general al judeţului - Ana Săndulescu, şi
inspectorul general din M.E.Î., Gaşpar, din care reţinem câteva: mărirea
procentului de promovabilitate, cunoaşterea temeinică a elevilor, practicarea
metodelor active şi de autoinstruire, întărirea caracterului aplicativ al
obiectului predat, evitarea notelor sub 4 (patru), practicarea unei activităţi
diferenţiate cu clasele începătoare de ciclu, adesea foarte eterogene, orientarea
atentă şcolară şi profesională a elevilor, lecţiile să aibă o justă orientarea
ideologică şi politică, ţinând seama că şcoala are forţe capabile să cunoască şi
să aplice documentele Congresului al XI-lea al PCR şi că profesorii pot
răspunde chemării lansate de partid prin lucrările acelui congres „care
prefigurează mersul nostru înainte spre comunism”. Prin astfel de încurajări
încercau conducătorii noştri de la judeţ şi minister să ne ameţească, reuşind, în
parte, atingerea scopului propus: spălarea creierelor.
După prezentarea planului de muncă al şcolii pe trimestrul II de către dir.
Adj. Petru Cotrău şi a planurilor organizațiilor de pionieri şi UTC, prezentate de
Popa-Bota Gheorghe şi Kuncsef Alexandru, s-a trecut la discuţii.
Vorbitorii au făcut tot felul de propuneri: inserarea în programul de
dirigenţie a unor teme precum Codul eticii şi echităţii socialiste, Judeţul nostru în
trecut şi azi, igiena elevilor, îmbunătăţirea situaţiei la învăţătură, completarea
fişelor psiho-pedagogice, sprijinirea activităţii tehnico-productive, stimularea
elevilor pentru a scrie la revista şcolii, crearea unor condiţii navetiştilor pentru
participarea la consultaţii, lichidarea absenteismului la cursul de zi şi la cel
seral, pregătirea pentru sărbătorirea aniversării de 150 de ani a liceului, în 1978,
programa minimală şi maximală la toate obiectele, întărirea legăturii şcoală-
producţie și diriginţi-familie etc.
Şedinţa consiliului pedagogic din 7 III 1975 a fost una de instructaj. La
şedinţa cu directorii din 26 II 1975, inspectoratul ceruse să se prelucreze
profesorilor mai multe legi: 1. Legea nr. 23 din 17 decembrie 1971 privind
păstrarea secretului de stat în R.S.R. Diriginţii trebuiau să transmită elevilor că
păstrarea secretului de stat era o datorie a fiecărui cetăţean din R.S.R.; se
pedepsea penal distrugerea, neglijenţa şi divulgarea actelor ce constituiau
secret de stat în legătură cu interesele economice, tehnico-ştiinţifice, militare şi

248
politice. Era o sarcină a tuturor de a informa şefii ierarhici şi organele
Consiliului Securităţii Statului despre orice abatere de la prevederile legii
aceleia. Secretul de stat se clasifica în: „Secret de importanţă deosebită”, „strict
secret” şi „secret”. Nici secretul de serviciu nu putea fi divulgat. Se interzicea
publicarea în străinătate a orice fel de scrieri sau lucrări care ar putea
prejudicia interesele statului român. Se interzicea divulgarea secretului de stat
către cetăţeni români sau străini, relaţiile de serviciu cu străinii se puteau face
numai cu aprobarea inspectoratului şcolar. Se interziceau orice legături cu posturi
de radio, TV şi presă din străinătate, atât din ţară, cât şi pe timpul staţionării în
străinătate. Se cerea vigilenţă şi combativitate pentru apărarea secretului de stat.
Accesul la documentele secrete se făcea numai cu legitimaţii speciale. Era interzisă
fotografierea şi executarea de lucrări de arte plastice referitoare la intreprinderi,
armament militar şi construcții militare. Încălcarea celor de mai sus se sancţiona
de către miliţie şi securitate cu amenzi de la 200 la 500 lei.
E sigur că o lege a secretului de stat exista sau există în fiecare ţară, mai
cu seamă în epoca modernă, când spionajul economic acţionează intens. Dar
legea nr. 23 din 17 decembrie 1971 avea unele prevederi de-a dreptul hilare. De
pildă, interzicerea fotografierii unor obiective militare sau industriale era
ridicolă într-o vreme când americani, eternii duşmani ai comunismului, dar nu
numai ei, puteau fotografia sau filma din satelit poate chiar şi o muscă aşezată
într-un anumit loc. Colegul meu de liceu, distinsul economist Augustin Pantiş,
care a fost mulţi ani directorul Fabricii de Bere din Oradea, dispărută după
moartea lui, luându-i locul Complexul Lotus, îmi povestea că undeva, într-un
colţ al curţii acelei fabrici de bere exista o gură obscură de canal de care el nu
ştia, dar ştiau de ea, datorită satelitului, organele de securitate.
2. Decretul 304 din 25 iulie 1972, care prevedea interzicerea fotografierii
sau filmării locurilor unde erau secrete de stat, a fost, de asemenea, prelucrat.
3. HCM nr. 19 din 14 I 1972 se referea la clasificarea documentelor secrete
şi la ţinerea evidenţei secretelor de serviciu.
4. Decretul 225 din 6 dec. 1974 se referea la suprafaţa locativă necesară
străinilor care se aflau temporar în România. Străinii puteau fi găzduiţi numai
la hoteluri, moteluri, campinguri şi cămine administrate de organizaţii
socialiste pe bază de contract.
Persoanele fizice domiciliate în România nu puteau închiria sau
subînchiria spaţiile lor locative străinilor. Rudele (copiii, fraţii, surorile, soţii şi
copiii acestora) puteau fi găzduite. Încălcarea acelui decret se amenda de la
5000 la 15000 lei.

249
 În încheiere, cadrele didactice erau anunţate că urma să se ţină la Beiuş
concursurile muzicale şi coregrafice, faza pe judeţ, în 10 aprilie 1975 - pentru
şcolile generale (clasele V-VIII), iar pentru liceu în 1-2 mai la Oradea şi că
abonamentul anual la publicaţia ,,Radioşcoală” costa 30 de lei.
În 28 martie 1975 a fost un consiliu cu tema Elemente noi în utilizarea
materialului didactic, referat prezentat de Adrian Harabagiu. La discuţii, profesorii
au apreciat referatul şi au evidenţiat eforturile proprii în cabinetele pe care le aveau
în custodie pentru dotare şi modernizare, dovedind interes pentru nou.
În şedinţa consiliului profesoral din 4 aprilie 1975 s-a prezentat situaţia la
învăţătură şi purtare pe trimestrul II, 1974-1975:
Cl. V: Dirig. Bercovici Maria. Rămaşi 39; Clasificaţi 39. Promovaţi 32. Corigenţi 7.
Cl. VI: Dirig. Ille Ioan. Rămaşi 37. Clasificaţi 37. Promovaţi 28. Corigenţi 9.
Cl. VII: Dirig. Lungu Maria. Rămaşi 31. Clasificaţi 31. Promovaţi 22. Corigenţi 9.
Cl. VIII: Dirig. Deleanu Felicia. Rămaşi 35. Clasificaţi 35. Promovaţi 29. Corigenţi 6.
An I R.A.: Dirig. Boldor Marius. Rămaşi 38. Promovaţi 25. Corigenţi 13.
An I R.B.: Dirig. Codreanu Maria. Rămaşi 38. Promovaţi 26. Corigenţi 12.
An I R.C.: Dirig. Tudor Dumitru. Rămaşi 38. Clasificaţi 38. Promovaţi 30. Corigenţi 8.
An II R.A.: Dirig. Ardelean Ana. Rămaşi 35. Neclasificat 1. Promovaţi 31. Corigenţi 3.
An II R.B.: Dirig. Harabagiu Maria. Rămaşi 33. Neclasificat 1. Promovaţi 30. Corig.2.
An II R.C.: Dirig. Craiovan Ionel. Rămaşi 31. Neclasif.1. Promovaţi 27. Corigenţi 3.
An III R.A.: Dirig. Christov Alexandra. Rămaşi 34. Clasificaţi 34. Promovaţi 34.
An III R.B.: Dirig. Nenciulescu C-tin. Rămaşi 32. Clasificaţi 32. Promovaţi 25. Corig.7.
An III R.C.: Dirig. Mezea Ioan. Rămaşi 32. Clasificaţi 32. Promovaţi 32.
La sfârşitul şedinţei s-au stabilit cadrele didactice care mergeau în
concediu în vacanţa de primăvară, conform tabelului de concediu.
Ordinea de zi a consiliului profesoral din 28 aprilie 1975 a fost: 1. Analiza
procesului instructiv-educativ pe trimestrul II – Vasile Pop; 2. Planul de măsuri
pentru ridicarea nivelului de pregătire al elevilor pe trimestrul III şi încheierea în
bune condiţii a anului şcolar 1974-1975 - Vasile Pop; 3. Transmiterea sarcinilor din
şedinţa cu directorii din 23 şi 25 aprilie 1975 - Vasile Pop.
Directorul Vasile Pop a început cu acest punct, prezentând sistematic ce a
transmis fiecare vorbitor la amintita şedinţa cu directorii. Inspectorul general
Bredeţeanu, din minister, a trasat următoarele sarcini: şcolarizarea copiilor fără
pierderi, remunerarea cadrelor didactice după situaţia la învăţătură a elevilor,
teze unice pe oraş, activitatea practică la gimnaziu şi la liceu, urmărind formarea
deprinderilor şi realizarea producţiei. Inspectorul general adjunct Marţian Lar,
nemulţumit de rezultate, s-a referit la necesitatea ridicării bazei materiale a
şcolilor şi perfecţionarea tehnologiei didactice. Zoe Stana a prelucrat Legea nr. 57,

250
art. 49 cu privire la acordarea retribuţiei personalului didactic, tehnico-economic
şi administrativ pe bază de indicatori şi sarcini obligatorii, în raport de care urma
să se acorde retribuţia tarifară şi modalitatea de calcul a acesteia. În caz de
nerealizare a planului general de muncă şi a sarcinilor se puteau aplica diminuări
de salar până la 1/3 din retribuţia tarifară şi indemnizaţia de conducere. În liceul
nostru nu s-a diminuat niciodată nimănui retribuţia. Inspectorul de cadre Moise
Pater a comunicat planul de perfecţionare a cadrelor didactice obligate să participe
la acele cursuri din 5 în 5 ani, indiferent de gradul didactic. În perioada 11-30 iulie,
de la noi din şcoală erau nominalizaţi să participe la perfecţionare, în Cluj, Mezea
Ioan – limba română, Olea Mihai – matematică, Ardelean Ana – biologie.
Alte sarcini: păstrarea populaţiei şcolare 100%, securitatea era obligatorie
pentru toate cadrele didactice la toate activităţile, prezenţa la Oradea în 20 mai
1975 a directorilor pentru depunerea jurământului, planificarea cercurilor
pedagogice în 18 mai, o zi de duminică, propunerile pentru distincţii până în 10
mai; până în 20 mai plan concret de organizare şi desfăşurare a practicii de sfârşit
de an: Anul I - o lună, Anul II şi III - 15 zile; atelierelor li se cereau liste de
materiale didactice omologate, planul de producţie putea afecta salariul
maiştrilor instructori. Discuţiile şi întrebările au arătat nedumerirea cadrelor
didactice în legătură cu unele probleme.
Consiliul profesoral din 23 mai 1975 a fost convocat cu ocazia încheierii
situaţiei la învăţătură şi purtare a elevilor din anul IV (clasa a XII-a) la sfârşitul
anului şcolar 1974-1975, când diriginţii au prezentat situaţia elevilor:
An IV R.A.: Dirig. Traian Dalea. Rămaşi 29. Clasificaţi 29. Promovaţi 29.
Premii: I. Iştoc Aurica; II. Pele Cornelia; III. Balaciu Zorica.
An IV R.B.: Dirig. Florian Ban. Înscrişi 30. Rămaşi 29. Transferat în sem. II: 1.
Promovaţi 29. Premianţi: I şi diplomă de merit: Lucuţa Gheorghina; II: Cogălniceanu
Elena; III: Tusz Margareta.
An IV U.: Dirig. Teodor Rif. Rămaşi 31; Clasificaţi 31; Promovaţi 31.
Premii: I: Groza Dănuţa; II: Dăescu Ovidiana; III: Balaci Nelu Paşcu.
Într-un consiliu profesoral datat 31 mai 1975 s-au prelucrat instrucţiunile
33017/ 1975 privind difuzarea manualelor şcolare şi catalogul manualelor
pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal în anul şcolar 1975-1976, de
către dir. adjunct Petru Cotrău. Reţinem de aici doar comisia de difuzare a
manualelor alcătuită din prof. Petru Cotrău, Ioan Şerb, Marius Boldor, Teodor Rif,
Ionel Craiovan, Ioan Mezea şi faptul că de la elevii care sufereau de boli contagioase
nu se luau manualele. În această perioadă a fost o mare mobilizare şi mulţi dintre
profesori eram concentraţi. Cu toții ne temeam de izbucnirea unui război.

251
 Situaţia la învăţătură şi purtare a elevilor din clasele V-VIII şi anii I-III la
sfârşitul anului şcolar 1974-1975 a fost consemnată în procesul-verbal luat în
şedinţa consiliului profesoral din 13 iunie 1975:
Cl. V: Dirig. Bercovici Maria. Rămaşi 40. Clasificaţi 40, promovaţi 33, corigenţi 7.
Premii: I. Cotrău Narcisa: 9,83; II. Ilaş Sorin: 9,56; III. Balog Iosif: 9,40.
Cl. VI: Dirig. Ille Ioan. Rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi 33, corigenţi 4.
Premii: I. Totoi Marin: 9,66; II. Todosi Ravena: 9,63; III. Bercovici Crina: 9,55.
Cl. VII: Dirig. Lungu Maria. Rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 28, corigenţi 3.
Premii: I. Zare Sorin: 9,59; II. Hinţiu Dorin: 9,57; III. Olah Iosif: 9 ,52.
Cl. VIII: Dirig. Deleanu Felicia. Rămaşi 34, clasificaţi 32, neclasificaţi 2, promovaţi 32.
Premii: I. Bistrian Ioan: 9,86; II. Ciolac Georgeta: 9,77; III. Bara Marius: 9,60.
An. I R.A.: Dirig. Boldor Marius. Rămaşi 38, clasificaţi 38, promovaţi 25, corigenţi 13.
Premii: I. Iovan Floare: 9,28; II. Nan Georgeta: 9,10; III. Jula Cornel: 8,71.
An. I R.B.: Dirig. Codreanu Maria. Rămaşi 39, clasificaţi 39, promovaţi 29, corig.10.
Premii: I. Cornea Felicia: 9,49; II. Popa Liviu: 8,98; III. Popa Felicia: 8,94.
An. I R.C.: Dirig. Tudor Dumitru. Rămaşi: 38, clasificaţi 38, promovaţi 31, corigenţi 7.
Premii: I. Popescu Liliana: 9,71, Paşca Daniela 9,71; II. Berindan Smaranda: 9,54;
III. Dale Rodica 9,45.
An. II A.: Dirig. Ardelean Ana. Rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 34, corigenţi 1.
Premii: I. Bocşe Vasile: 9,87; II. Moş Cornelia: 9,54; III. Matiu Cornelia: 9,07.
An. II R.B.: Dirig. Harabagiu Maria. Rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 32.
Premii: I. Stănescu Rodica: 9,53; II. Vesa Hortenzia: 9,36; III. Mihailovici Cilia: 8,85.
An. II R.C.: Dirig. Craiovan Ionel. Rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 30.
Premii: I. Mihoc Voichiţa: 9,22; II. Silaghi Maria: 9,14; III. Ungur Mariana: 9,04.
An. III R.A.: Dirig. Christov Alexandra. Rămaşi 34, clasificaţi 34, promovaţi 34.
Premii: I. Zaharie Maria: 9,75; II. Memetea Maria: 9,68; III. Moglan Adriana: 9,30.
An. III R.B.: Dirig. Nenciulescu C-tin. Rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 32.
Premii: I. Danciu Nicolae: 9,68; II. Penzeş Zoltan: 9,57; III. Gale Rodica: 9,26.
An. III C: Dirig. Mezea Ioan. Rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 32.
Premii: I. Tirla Traian: 9,81; II. Mihuţa Geta: 9,57 şi Morar Carmen: 9,57; III.
Balint Viorica: 9,35.
În consiliul pedagogic din 21 iunie 1975 s-a făcut analiza activităţii
instructiv-educativa pe anul şcolar 1974-1975 pe baza unei informări cu privire
la desfăşurarea activităţii pe anul şcolar menţionat, prezentată de directorul
liceului, Vasile Alexandru Pop. După prezentarea informării, prof. Alexandru
Kuncsef a citit programul activităţilor privind organizarea vacanţei de vară.
Directorul a arătat necesitatea prezenţei tuturor cadrelor didactice la serbarea
din ziua de 22 iunie, când urma să se înmâneze premiile. La discuţii s-au
ridicat probleme diverse, inclusiv numărul mare de corigenţi, chiar şi la
învăţământul obligatoriu.
La consiliul profesoral din 25 august 1975 s-au transmis sarcini în

252
vederea deschiderii anului şcolar 1975-1976, de către dir. adj. Petru Cotrău.
Data consfătuirilor cadrelor didactice: 5-6 septembrie 1975 și modul de desfăşurare:
în plen şi pe specialităţi, bibliografia: „Tribuna şcolii” din 16 august 1975, Plenara
din 21 iulie 1975, din 1971, Cuvântarea lui Nicolae Ceauşescu din 14 septembrie
1974, Cuvântările și directivele din 1973 etc. Apoi, realizarea treptei I la
învăţământul liceal, unde se acordau burse 38,5 % şi scutiri de regie, diferite
aspecte privind instruirea tehnico-productivă, educaţia sanitară etc.44

Anul școlar 1975-1976

În anul școlar 1974-1975, prin plecarea Liceului Pedagogic la Oradea,
cum am văzut anterior, clasele I-IV, VI-VIII și IX-XII de liceu teoretic, împreună
cu profesorii rămași la Beiuș, au trecut la Liceul „Samuil Vulcan”. Direcțiunea
liceului a fost încredințată prof. Maria Dalea.
La şedinţa consiliului pedagogic din 3 octombrie 1975 s-au prezentat și
aprobat planurile după care urma să se lucreze: planul general de muncă al
şcolii şi programele de activitate ale organizaţiilor de tineret - UTC şi de
pionieri, pe semestrul I 1975-1976.
Proiectul planului general de muncă a fost prezentat de Maria Dalea,
care era modificat în urma plecării la Oradea a claselor de la profilul pedagogic
şi a trecerii la Liceul ,,Samuil Vulcan” a claselor de liceu de la fostul Liceul
Pedagogic sau Liceul Nr. 2 Beiuş, despre care am vorbit şi în alte părţi ale
acestei monografii. Aşadar, începând cu 1 septembrie 1975, noul director al
Liceului ,,Samuil Vulcan” era prof. Maria Dalea. Tot de la acea dată,
îndrumătorul organizaţiei U.T.C. a devenit prof. Ioan Dărăbăneanu, venit tot
de la Liceul nr. 2. Acesta prezenta acum proiectul programului de activitate al
org. UTC, iar pe cel al organizaţiei de pionieri l-a prezentat Maria Lungu,
comandantul instructor al unităţii de pionieri.
La discuţii s-au făcut numeroase propuneri menite să completeze planul
general de muncă: înfiinţarea unei filmoteci cu filme didactice necesare şcolilor
din Beiuş şi din zonă, predarea lecţiilor sanitare de profesorii de biologie,
împrospătarea echipei de dansuri, activizarea echipei de teatru, un cor
puternic, un plan anexă cu activităţile de atelier şi cu munca cu părinţii, sarcini

44A.C.N. „Samuil Vulcan”, II/14, Registru de procese-verbale ale Consiliului profesoral – 28 II 1974 –
25 mai 1976;
v. și C. Duma-Suceveanu, Documentar, în „Pagini de ucenicie”, Anul IX (1975), nr. 1-2 (16-17).
Revista L. „S.V.” din Beiuș, pp. 65-82 – un documentar amplu care oferă informații prețioase
despre activitatea din liceu în perioada 1972-1975;

253
concrete pentru comisia de orientare şcolară și profesională, atenţie sporită la
anul II din treapta I, plan de muncă al activităţii politico-ideologice, cabinet de
informare şi documentare, prospect care să cuprindă un scurt istoric al şcolii cu
aspecte din sălile de clasă și laboratoare etc. Pentru consiliu s-a ales tema
Realizarea unui climat de muncă şi disciplină în şcoala noastră. Se simţea oarecum
şocul unificării celor 2 licee, dar profesorii veniţi de la Liceul Pedagogic au fost
bine primiţi și integraţi în colectivul de la ctitoria lui Samuil Vulcan. Din
ambele părţi se făceau eforturi în acest sens, atât în rândul cadrelor didactice,
cât şi în rândul elevilor.
De fapt, consiliul profesoral din 1 decembrie 1975 a dezbătut liber, fără
referat, tocmai această temă - Realizarea unui climat sănătos de muncă şi disciplină,
sarcină importantă a educaţiei moral-cetăţeneşti a elevilor, realizarea unui front unic
de cerinţe al tuturor forţelor educative.
Se propunea să se pornească de la înţelegerea disciplinei conştiente, de la
exigenţa privind pregătirea profesională, care să se răsfrângă asupra elevilor,
să se stabilească relaţii interpersonale normale, să se opteze pentru apropiere
în cadrul colectivului de profesori, dar şi între profesori şi elevi, pentru
legătura profesorilor propunători cu diriginţii claselor. S-au abordat foarte
multe probleme, dintre care mai reţinem: notarea ritmică, conlucrarea strânsă a
tuturor forţelor educative, consultaţiile, luarea atitudinii în problemele
neprincipiale, responsabilitatea faţă de locul de muncă, prestigiul şcolii,
spiritul de conlucrare, autoanaliza, cunoaşterea situaţiei existente în şcoală,
corectitudinea și nepărtinirea - ca atribute certe ale unui conducător, exigenţa
îmbinată cu respectul, înaltă ţinută ştiinţifică şi morală, tratarea individuală a
elevilor etc. În final, s-a decis introducerea televiziunii integrate.
În 3 octombrie 1975, conform procesului-verbal din aceeași dată, aflat în
registrul de Procese-verbale ale Consiliului de Conducere, 1975-1980, se alegea
primul Consiliu de conducere al școlii, după unificarea Liceului nr. 2 cu Liceul
„Samuil Vulcan”. Din acest Consiliu de conducere făceau parte: 1. Dalea Maria,
director; 2. Cotrău Petru, director adjunct; 3. Codreanu Maria, secretarul
organizației de bază P.C.R.; 4. Dărăbăneanu Ioan, îndrumător U.T.C.; 5. Lungu
Maria, instructor-comandant pionieri; 6. Dalea Traian, responsabilul grupei I
sindicale; 7. Hulea Florica, responsabil al grupei a II-a sindicale; 8. Tudor
Dumitru, responsabilul Școlii sportive; 9. Deleanu Felicia, responsabilul
comisiei metodice diriginți; 10. Nan Georgeta, secretar U.T.C. elevi; 11.
Chidioșan Horațiu, contabilul școlii; 12. Ciolac Alexandru, președintele

254
Comitetului de părinți; 13. Pop Vasile, membru; 14. Hădăreanu Gavril,
membru; 15. Magda Vasile, responsabil al grupei II sindicale.
În procesul-verbal se menţiona că activitatea de constituire a Consiliului de
Conducere se făcea în baza Plenarei C.C. al P.C.R. din 18-19 iunie 1973. Plenara
aceea alegea pe Elena Ceaușescu drept membru al Comitetului Executiv al C.C. al
P.C.R. „și adoptă hotărârea promovării pe scară mai largă a femeii în funcțiile de
conducere”. Începea ascensiunea soției dictatorului, ambii fiind aleși în „toate
organismele centrale” ale conducerii de partid și de stat.45
Ascensiunea Elenei Ceaușescu urma modelul ascensiunii consoartei lui Mao
Tzedun în ierarhia de partid, ca urmare a vizitei lui Nicolae Ceaușescu, din 1-9
iunie 1971, în Republica Populară Chineză. Nicolae Ceaușescu însuși va urma
„modelul comunist chinez privind cultul personalității lui Mao, puritatea
ideologică a învățăturii marxist-leninist-staliniste, infailibilitatea deciziilor de
partid”.46
În 6 iulie 1971, la indicația lui Nicolae Ceaușescu, Comitetul Executiv al
C.C. al P.C.R. adoptă cunoscutele „Teze din iulie”, cu titlul Propuneri de măsuri
pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice de educare marxist-leninistă a
membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii.
Plenara C.C al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971 adoptă Programul Partidului
Comunist Român pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului
general al cunoașterii și educației socialiste a maselor pentru așezarea relațiilor din
societatea noastră pe temelia principiilor eticii și echității socialiste și comuniste.
Pornind de aici, se va avea în vedere crearea omului în următorii 18 ani, până
în 1989.47
Prin acele teze din iulie 1971, perioada de liberalizare a regimului
Ceaușescu se încheie. Adesea noi, cei de la Liceul „Samuil Vulcan”, încercam
să ne prefacem că urmăm acele propuneri, precum și Programul P.C.R. de
înfăptuire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre
comunism, adoptat la Congresul al XI-lea al P.C.R. din 25-28 noiembrie 1974.48
Așa s-ar putea explica și evocarea Plenarei C.C. al P.C.R. din 18-19 iunie 1973.
În noiembrie 1972 avea loc Consfătuirea de lucru a cadrelor didactice de
științe sociale, cărora li se cerea îndoctrinarea elevilor. În 1976 se trecea la

45 v. Prof. Pascu Vasile, Regimul totalitar comunist în România (1945-1989) vol II., București, Editura Clio
Nova, 2007, p. 953;
46 Ibidem, p. 952;
47 Ibidem, p. 952;
48 Ibidem, p. 954;

255
măsuri concrete privind „legarea învățământului cu practica și producția”.
Legea învățământului din 1978 cerea aplicarea documentelor de partid,
„integrarea învățământului cu practica productivă, participarea elevilor și
studenților la realizarea planurilor economice și altele de acest fel”.49
Nu puteam, desigur, nici noi să nu acceptăm profilele impuse și
planurile de învățământ specifice acestora. Am primit și noi profilul mecanic și
industrie ușoară, dar am rămas și cu clase de matematică și fizică. Ni s-au scos
clasele cu profil umanist, dar noi n-am neglijat obiectele cu acest profil nici la
clasele de matematică-fizică, nici la cele de mecanică și industrie ușoară. Limba
română, limba latină la clasa a VIII-a, limbile moderne, istoria se predau la
nivel înalt la liceul nostru și în perioada 1975-1989. Desființându-se prin anii
70-80 unele secții considerate „periculoase pentru regim, cum erau cele de
psihologie, sociologie, estetică și filozofie, care puteau, prin conținutul lor de
cunoștințe, să indice starea gravă în care se afla societatea românească sau
goliciunea ideatică a filosofiei marxiste”, elevii noștri s-au îndreptat cu
predilecție spre învățământul superior cu profil tehnic. De fapt, încă de prin 1930,
de la venirea profesorului Ștefan Musta la liceul nostru, orientarea spre
învățământul tehnic devenise o tradiție, încât vulcanistul Mircea Malița afirma,
într-o împrejurare, că ecuațiile lui Musta dărâmau zidurile cetății Timișoara, făcând
aluzie că vulcaniștii reușeau printre primii la Politehnica timișoreană, care
transmitea liceului nostru felicitări pentru buna pregătire a elevilor. Totuși,
predarea disciplinelor umaniste nu a fost niciun moment neglijată. De asemenea, în
ciuda unei baze materiale slabe, inginerii și maiștrii-instructori de la liceul nostru se
străduiau să predea la un nivel științific înalt disciplinele tehnice de specialitate.
Toate acestea se oglindesc în prezentarea noastră referitoare la anii 70-80.
Revenim acum asupra desfășurării activității Consiliului de Conducere al
școlii în perioada trimestrului I al anului școlar 1975-1976, pentru a vedea
preocupările acelui consiliu după unificarea celor două licee, dar și felul cum
erau aplicate, dacă erau, hotărârile partidului-stat.
Într-un proces-verbal datat 4 octombrie 1975 se stabileau sarcinile și
responsabilitățile fiecărui membru al Consiliului de Conducere. Mai întâi sunt
nominalizați membrii consiliului, care trebuiau să asigure, în fiecare zi a săptămânii,
îndrumarea și controlul la localul nr. 2, cel în care funcționau clasele de la Liceul nr.
2: 1. Codreanu Maria - în ziua de luni; 2. Cotrău Petru - marțea și sâmbăta; 3. Deleanu
Felicia – vinerea; 4. Lungu Maria – miercurea; 5. Dalea Maria – joia.

49 Ibidem, p. 732;

256
 S-au stabilit apoi sarcinile pentru director și director adjunct:
1. Dir. Maria Dalea răspundea de procesul instructiv-educativ la învățământul
preșcolar și primar, de obiectele limba română, științe sociale, limbi străine, desen, de
munca metodică din școală, de dotarea cabinetelor și laboratoarelor, de munca cu
părinții la anii de liceu și de comisia de orientare școlară și profesională, de activitatea
personalului tehnico-administrativ, de cursurile fără frecvență, de internatul nr. 2, de
întreaga muncă educativă din școală.
2. Dir. adjunct Petru Cotrău răspundea de procesul instructiv-educativ la
clasele V-VIII, de cursurile serale, de obiectele matematică, fizică, științe
naturale, chimie, de activitatea tehnico-productivă de la ateliere, de munca cu
părinții la clasele I-VIII, de internatul nr. 1 și activitatea pedagogilor, de
activitatea personalului de serviciu.
Ceilalți membri primeau următoarele sarcini:
- Maria Codreanu - munca politică în rândul cadrelor didactice și elevilor;
- Ioan Dărăbăneanu - munca U.T.C., cercul foto;
- Maria Lungu - activitatea pionierilor;
- Traian Dalea - sprijinea dotarea atelierului mecanic, mobilizarea
membrilor de sindicat pentru perfecționarea profesională și metodică,
înscrierea și participarea la examene pentru obținerea gradelor didactice,
mobilizarea cadrelor la munca cultural-obștească;
- Vasile Pop - controla utilizarea materialului didactic de către cadrele
didactice, deservirea cadrelor de laborantele școlii, sprijinea comisia de
orientare școlară și profesională;
- Horațiu Chidioșan - răspundea de scrierea și execuția bugetului și de
repartiția sarcinilor personalului din subordine, el fiind contabil-șef;
- Felicia Deleanu - răspundea de mobilizarea tuturor diriginților la
îndeplinirea sarcinilor trasate, inclusiv pavoazarea claselor și coridoarelor în
perioada 13-18 X 1975;
- Dumitru Tudor - răspundea de activitatea sportivă și competițională și de
alcătuirea orarului școlii;
- Georgeta Nan - secretara U.T.C. elevi, răspundea de mobilizarea elevilor la
îndeplinirea sarcinilor pe linie de organizație (sic!) și de organizarea acțiunilor
distractive ale elevilor;
- Gavril Hădăreanu - sprijinea activitatea metodică și științifică din școală,
răspundea de cercul de sociologie, de cabinetul de informare și documentare
care coordona activitatea politico-ideologică, răspundea de asigurarea, în acest
cabinet, a materialului bibliografic indicat pentru temele ce se dezbăteau în
consiliile profesorale și Consiliul de Conducere al școlii, care se întruneau din

257
două în două săptămâni;
Toți membrii consiliului de conducere erau obligați ca în acel cadru să
informeze pe scurt îndeplinirea sarcinilor de care răspundeau.
În cadrul discuțiilor, membrii Consiliului de Conducere au vorbit de
necesitatea asigurării pazei înainte de masă, de organizarea serviciului de zi al
elevilor, de controlul prezenței acestora, de necesitatea controlului la atelierele
școlare, de necesitatea patronării școlii de U.C.R.U.M, uzina unde făceau
practică elevii etc.
În 10 octombrie 1975, Consiliul de Conducere repartiza sarcinile pentru
personalul administrativ, în funcție de necesitățile școlii și noul stat de funcțiuni:
1. Horațiu Chidioșan, contabil-șef, răspundea de întocmirea planului de
venituri și cheltuieli, de execuția bugetară și de toate problemele financiare;
2. Nica Bițu, funcționar economic principal, întocmea statele de plată și executa
alte sarcini în cadrul serviciului de contabilitate, repartizate de contabilul-șef;
3. Florica Hulea, secretar principal, răspundea de toate problemele de
secretariat, de arhiva școlii, întocmea deciziile de salarizare a personalului;
4. Domnica Suciu, secretar, se ocupa de carnetele de muncă și făcea munca de
secretariat pentru clasele I-VIII;
5. Vasile Magda, administrator imobil, răspundea de asigurarea condițiilor
optime pentru desfășurarea procesului de învățământ, îndruma și controla
activitatea personalului din subordine;
6. Teodor Petrugan, administrator cantină, răspundea de aprovizionarea
cantinei școlare, controla activitatea personalului din acel sector, precum și
activitatea personalului de curățenie și îngrijire de la localul nr. 1;
7. Elisabeta Popa, magazineră, răspundea de primirea și distribuirea mărfurilor
din magazia școlii;
8. Elisabeta Petrugan - răspundea de biblioteca de la localul nr. 1;
9. Livia Vidican - răspundea de localul nr. 2;
10. Florica Cuc, laborant la localul nr. 1;
11. Maria Sferle, laborant la localul nr. 2 și se ocupa de primirea și distribuirea
materialului didactic trimis de la Inspectoratul Școlar Județean.
Procesul-verbal datat 20 decembrie 1975 s-a încheiat cu ocazia
definitivării situaţiei elevilor care primeau burse pe anul şcolar 1975-1976, în
prezenţa comisiei alcătuite din director, contabil-şef, secretar și diriginţii
claselor V-VIII şi anii I-IV. S-au acordat atunci 110 burse. Din două burse de
şcolarizare s-a hotărât să se plătească transportul pentru 9 elevi. În semestrul II
1975-1976, planul de burse s-a suplimentat cu 8 burse pentru anul I şi II.
Tot în trimestrul I, la 20 decembrie 1975, s-a ţinut şedinţa consiliului

258
profesoral cu ocazia încheierii situaţiei la învăţătură şi purtare, pe trimestrul I,
a elevilor din clasele I-VIII şi anii I-IV:
Cl. I A.: Înv. Mezea Lucreţia. Înscrişi 30, rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 30.
Promovabilitate 100%.
Cl. I B.: Înv. Coste Tiana. Înscrişi 28, rămaşi 27, clasificaţi 27, promovaţi 26, corigenţi 1,
promovabilitate 96,2%.
Cl. II A.: Înv. Cârlig Florica. Înscrişi 39, rămaşi 39, clasificaţi 39, promovaţi 39,
promovabilitate 100% .
Cl. II B.: Înv. Codreanu Florica. Înscrişi 37, rămaşi 38, clasificaţi 38, promovaţi 38,
promovabilitate 100% .
Cl. III : Înv. Pocşe Marta. Înscrişi 30, rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 30,
promovabilitate 100% .
Cl. IV: Înv. Cojocaru Ana. Înscrişi 31, rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 31,
promovabilitate 100%.
Total cl. I-IV: Înscrişi 195, rămaşi 195, clasificaţi 195, promovaţi 194, corigenţi 1,
promovabilitate 99,4%.
Cl. V A.: Dirig. Sabău Cornelia. Înscrişi 33, rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 28, corigenţi 4,
promovabilitate 87,5%.
Cl. V B.: Dirig. Florescu Rodica. Înscrişi 32, rămaşi 32, clasificaţi 29, promovaţi 20, corigenţi 9,
promovabilitate 68,9%.
Cl. VI A.: Dirig. Uşvat Livia. Înscrişi 37, rămaşi 38, clasificaţi 37, promovaţi 31 corigenţi 6,
promovabilitate 83,7%.
Cl. VI B.: Dirig. Bercovici Maria. Înscrişi 37, rămaşi 36, clasificaţi 36, promovaţi 26, corigenţi 10,
promovabilitate 72,2%.
Cl. VII A.: Dirig. Indrei Sabin. Înscrişi 31, rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 22, corig. 8,
promovabilitate 73,3%.
Cl. VII B.: Dirig. Ille Ioan. Înscrişi 34, rămaşi 34, clasificaţi 34, promovaţi 26, corigenţi 8,
promovabilitate 76,4%.
Cl. VIII A.: Dirig. Sferle Aurel. Înscrişi 32, rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 20, corigenţi 12,
promovabilitate 62,5% .
Cl. VIII B.: Dirig. Lungu Maria. Înscrişi 31, rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 23, corigenţi 8,
promovabilitate 74,2% .
Total: cl. V-VIII: înscrişi 267, rămaşi 262, clasificaţi 261, promovaţi 196, corigenţi 65,
promovabilitate 75,09% .
An. I A.: Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscrişi 38, rămaşi 36, clasificaţi 35, promovaţi 23, corigenţi
12, promovabilitate 65,7%
An. I B.: Dirig. Ban Florian. Înscrişi 35, rămaşi 33, clasificaţi 33, promovaţi 16, corigenţi 17,
promovabilitate 48,4% .
An. I C.: Dirig. Chivu Aurelia. Înscrişi 37, rămaşi 36, clasificaţi 36, promovaţi 25, corigenţi 11,
promovabilitate 69,4% .
An. I D.: Dirig. Pantea Ioan. Înscrişi 32, rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 20, corigenţi 11,
promovabilitate 64,5%.
An. I mecanică: Dirig. Dalea Traian. Înscrişi 41, rămaşi 41, clasificaţi 41, promovaţi 24, corig.

259
17, promovabilitate 58,5%.
Total an. I R+M: înscrişi 183, rămaşi 177, clasificaţi 176, promovaţi 108, corigenţi 68,
promovabilitate 61,3% .
Total an. I mecanică: înscrişi 41, rămaşi 41, clasificaţi 41, promovaţi 24, corigenţi 17,
promovabilitate 58,5% .
Total an. I fără mecanică: înscrişi 142, rămaşi 136, clasificaţi 135, promovaţi 84, corig. 51,
promovabilitate 62,2 % .
An. II A.: Dirig. Boldor Marius. Înscrişi 37, rămaşi 36, clasificaţi 36, promovaţi 21, corigenţi 15,
promovabilitate 56,6%.
An. II B.: Dirig. Codreanu Maria. Înscrişi 36, rămaşi 36, clasificaţi 36, promovaţi 21, corigenţi
15, promovabilitate 61,6%.
An. II C.: Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 35, rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 26, corigenţi 9,
promovabilitate 74,2%.
An. II D.: Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Înscrişi 24, rămaşi 24, clasificaţi 24, promovaţi 13, corig.11,
promovabilitate 54,1%.
An. II E.: Dirig. Olea Mihai. Înscrişi 27, rămaşi 27, clasificați 27, promovaţi 18, corigenţi 9,
promovabilitate 66,6%.
Total an. II: Înscrişi 159, rămaşi 158, clasificaţi 158, promovaţi 100, corigenţi 58,
promovabilitate 63,1%.
An. III A.: Dirig. Ardelean Ana. Înscrişi 34, rămaşi 34, clasificaţi 32, promovaţi 22, corigenţi 10,
promovabilitate 63,16%.
An. III B.: Dirig. Harabagiu Maria. Înscrişi 34, rămaşi 34, clasificaţi 33, promovaţi 29, corigenţi
4, promovabilitate 87,8%.
An.III C.: Dirig.Craiovan Ionel. Înscrişi 31, clasificaţi 31, promovaţi 27, corigenţi 4,
promovabilitate 77,7%.
Total an III: Înscrişi 99, rămaşi 99, clasificaţi 96, promovaţi 78, corigenţi 18,
promovabilitate 81,25%.
An. IV A: Dirig. Christov Alexandra. Înscrişi 35, rămaşi 34, clasificaţi 34, promovaţi 29, corig.
5, promovabilitate 85,2%.
An. IV B.: Dirig. Nenciulescu C-tin. Înscrişi 32, rămaşi 32, clasificaţi 31, promovaţi 25,
corigenţi 6, promovabilitate 80,6%.
An. IV C.: Dirig. Mezea Ioan. Înscrişi 32, rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 25, corigenţi 7,
promovabilitate 78,1%.
An. IV D.: Dirig. Martinov Milan. Înscrişi 25, rămaşi 25, clasificaţi 25, promovaţi 22, corig.3,
promovabilitate 88%.
Total an IV.: Înscrişi 124, rămaşi 123, clasificaţi 122, promovaţi 101, corigenţi 21,
promovabilitate 76,5%.
În final, Maria Dalea a arătat, printre altele, „să se urmărească mai mult
trecerea în altă grupă de vechime” şi „să fie vizată de inspectorul de sector”,
apoi a vorbit de ,,realizarea planului de învăţământ la 8 clase - anul I.4 real-
umaniste, 3 mecanică” (sic!); cere, de asemenea, efort mai mare ca elevii să
simtă că aparţin unui liceu cu renume, de aceea activitatea se impune a fi

260
permanentă şi finalizată cu rezultate bune.
Consiliul profesoral din 23 ianuarie 1976 a avut o foarte bogată ordine de zi:
1. Analiza situaţiei la învăţătură pe semestrul I al anului şcolar 1975-1976;
2. Prezentarea documentului M.E.Î. ,,Studiu privind creşterea nivelului de
pregătire a elevilor şi lichidarea repetenţiei în ciclul primar”;
3. Prezentarea planului de măsuri al conducerii şcolii, pe semestrul II, şi a
planurilor de muncă ale organizaţiilor de tineret, UTC și de pionieri.
4. Măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii instructiv-educative în şcoală.
5. Discuţii şi propuneri.
Din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean la şedinţă a participat
inspectorul Tiberiu Stoica. Analiza situaţiei la învăţătură, de la primul punct, şi
concluziile Inspectoratului Judeţean privind situaţia la învăţătură la nivel de
judeţ, au fost prezentate de Maria Dalea, dir. liceului. Tot dânsa a prezentat şi
planul de măsuri al conducerii şcolii pentru buna desfăşurare a procesului
instructiv-educativ pe semestrul II. Planurile de muncă ale organizaţiilor de
tineret au fost prezentate de Ioan Dărăbăneanu şi Maria Lungu. Pe marginea
materialelor prezentate, au luat cuvântul 14 cadre didactice şi, desigur,
inspectorul Tiberiu Stoica, la final.
Se propunea să se popularizeze elevilor principalele documente de
partid şi de stat (conceptul de societate multilateral dezvoltată, obiectivele
planului cincinal), să se combată cu hotărâre unele concepţii străine moralei
comuniste. De aceea s-a apreciat propunerea org. UTC de a reactualiza
activitatea cercului de educaţie ateist-ştiinţifică. Diriginţilor li se cerea să
prevadă în planificările lor cel puţin o oră de educaţie ateistă. Tuturor li se
cerea să pună accent deosebit pe cunoaşterea Programului PCR, aprobat de
Congresul al XI-lea, din 25-28 noiembrie 1974, şi completat în Plenara C.C. al
P.C.R. din 18 decembrie 1974.
Programul acesta va fi adus în discuţie mereu de toţi cei care doreau să
fie pe placul conducătorilor, el fiind considerat carta ideologică de bază,
teoretică şi practică a P.C.R., el înarmând pe toţi cetăţenii cu aşa-zisa concepţie
ştiinţifică materialist-dialectică a partidului asupra transformării revoluţionare
a lumii contemporane.
Învăţătorii apreciau şi erau încântaţi de Studiul privind creşterea nivelului
de pregătire a elevilor şi lichidarea repetenţiei în ciclul primar, care prevedea
micşorarea numărului elevilor la clasă şi introducea unei zile de odihnă la
mijlocul săptămânii, dar propuneau respectarea principiului accesibilităţii şi a

261
principiului de la simplu la complex, pentru textele introduse în manualele de
limba română de la clasele I-IV, şi ca predarea limbilor străine, la acele clase, să aibă
mai mult un caracter oral. De asemenea, selectarea elevilor în clasa I să fie făcută de
o comisie formată din medicul şcolar, educatoare şi viitoarea învăţătoare.
Elevii din şcolile generale încă veneau cu lacune serioase în cunoştinţe.
Aproape toţi profesorii se plângeau că programele şcolare erau prea încărcate,
iar manualele erau greoaie. În această situaţie, munca diferenţiată pe grupe de
elevi părea a fi singura rezolvare, dar rezultatele se lăsau aşteptate.
Notarea ritmică nu se prea putea realiza în condiţii optime din cauza
numărului foarte mare de elevi din clase. Toți se străduiau să cunoască cât mai
bine copiii şi să folosească metodele cele mai adecvate, în funcţie de
particularităţile de vârstă şi individuale ale acestora.
De fapt, consiliul profesoral din 25 martie 1976 se întrunea în şedinţă de
lucru, având la ordinea de zi Asigurarea progresului şcolar pe calea sprijinirii
diferenţiate a elevilor la învăţătură; metode, procedee, tehnici de evaluare a progresului
şcolar în anii I şi II de liceu.
Profesorii au continuat discuţia privind cunoaşterea individuală a
elevilor în scopul tratării lor diferenţiate şi individuale, folosind în predare
metoda problematizării, căutând să înveţe elevii cum să înveţe, cum să-şi
ordoneze gândirea, cum să pună ordine în caietele de studiu etc.
Pe de altă parte, organele judeţene bombardau directorii de şcoli în
şedinţe să determine profesorii să cunoască activitatea sectelor religioase și a
influenței acestora asupra unor elevi din şcoală, să combată în cadrul lecţiilor
fenomenul mistico-religios. Partidul-stat condus de Nicolae Ceauşescu, poate
chiar mai mult decât cel condus de Gheorghiu-Dej, se temea tot mai mult de o
altă părere, diferită de cea marxist-leninistă, întărită de normele eticii şi
echităţii socialiste.
În 3 aprilie 1976 s-a ţinut şedinţa consiliului profesoral ocazionată de
încheierea situaţiei la învăţătură şi purtare a elevilor din clasele I-VIII şi anii I-III, pe
trimestrul II al anului școlar 1976. Astfel:
Cl. I A: Înv. Mezea Lucreţia - anunţă doar că nu are niciun corigent.
Cl. I B: Înv. Costea Tiana - dă numele a doi elevi corigenţi.
Cl. II A: Înv. Cârlig Florica - nu are niciun corigent.
Cl. II B: Înv. Codreanu Florica - nu spune nimic.
Cl. III Înv. Pocşe Marta - niciun corigent.
Cl. IV Înv. Cojocaru Ana - niciun corigent.
Cl. V A: Dirig. Sabău Cornelia - 7 elevi corigenţi şi unul cu nota scăzută la

262
purtare la 7 pentru furt.
Cl. V B: Dirig. Florescu Rodica - 9 corigenţi.
Cl. VI A: Dirig. Uşvat Livia - raportează 6 corigenţi.
Cl. VI B. Dirig. Bercovici Maria - 9 corigenţi.
Cl. VII A: Dirig. Indrei Sabin - 3 corigenţi.
Cl. VII B: Dirig. Ille Ioan - 9 corigenţi.
Cl. VIII A: Dirig. Sferle Aurel - 12 corigenţi.
Cl. VIII B: Dirig. Lungu Maria - 5 corigenţi.
An. I A: Dirig. Hădăreanu Gavril - 14 corigenţi.
An. I B: Dirig. Ban Florian - 17 corigenţi.
An. I C: Dirig. Chivu Aurelia - 9 corigenţi,1 elev neclasificat.
An. I D: Dirig. Pantea Ioan - 10 corigenţi.
An. I Mecanică: Dirig. Dalea Traian - 8 corigenţi.
An. II R.A: Dirig. Boldor Marius -13 corigenți.
An. II R.B: Dirig. Codreanu Maria - 10 corigenţi.
An. II R.C: Dirig. Tudor Dumitru - 10 corigenţi.
An. II R.D: Dirig. Dărăbăneanu Ioan - 8 corigenţi.
An. II R.E: Dirig. Olea Mihai - 3 corigenţi.
An III R.A: Dirig. Ardelean Ana - 5 corigenţi.
An III R.B: Dirig. Harabagiu Maria - 15 corigenţi.
An III R.C: Dirig. Craiovan Ionel - 2 corigenţi.
Sunt apoi menţionate numele elevilor cu nota la purtare scăzută, de
asemenea pe clase. În continuarea dezbaterilor, Dir. Maria Dalea face unele
observaţii generale asupra muncii cadrelor didactice şi unele comunicări.
Citeşte componenţa comisiilor la examenele fără frecvenţă. În 6 aprilie urma să
aibă loc şedinţele cercurilor pedagogice. Pentru clasele a VIII-a, anul II şi anul IV de
liceu se cerea să se întocmească fişele personale şi caracterizările elevilor.
Menţionăm că la sfârşitul anului II se dădea concurs de admitere în treapta a II-a.
În 17 IV 1976, consiliul profesoral a analizat activitatea pe trimestrul II şi
a stabilit măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei pe trimestrul III în vederea
încheierii cu succes a anului şcolar.
Dir. Maria Dalea enumeră problemele de ordin organizatoric care au fost
rezolvate pe timpul vacanţei de primăvară şi prezintă informarea, evidenţiind
necesitatea îmbogățirii bazei materiale a şcolii şi păstrarea bunului obştesc.
Apoi prezintă situaţia statistică pe trimestrul II, raportată la trimestrul I, şi
măsurile de luat pentru trimestrul III – completare la planul general de măsuri
al şcolii, precizând că în cadrul consiliului profesoral urma să se analizeze
activitatea cadrelor didactice care în planificarea materiei trebuiau să aibă în
vedere temele de recapitulare finală şi sprijinirea elevilor corigenţi. Se
preconiza, în continuare, sprijinirea diferenţiată a elevilor treptei I de liceu,

263
analiza activităţii diriginţilor de la clasa a VIII-a şi anul II, consultaţii pentru
bacalaureat şi învăţământ postliceal, îmbunătăţirea muncii tehnico-productive,
popularizarea profilului liceului în toată zona Beiuşului.
Printre măsuri s-au menţionat convocarea careului şcolii, asigurarea
serviciului de zi pe şcoală, amenajarea cabinetelor şi coridoarelor aferente,
ordine şi disciplină în internat - program pentru pedagogi, stimularea
receptivităţii la nou a cadrelor didactice, a ordinii şi disciplinei între cadre, a
organizaţiei UTC şi de pionieri pentru sprijinirea activităţilor şcolii etc.
La discuţii, profesorii aduc argumente pertinente pentru motivarea
situaţiei şcolare a elevilor la obiectele predate de ei. Toţi sunt de acord cu
necesitatea frontului comun privind disciplina elevilor, care influenţează şi
atitudinea lor faţă de ocupaţia principală - învăţătura.
Reţinem că trei elevi din liceu au participat la faza republicană a
olimpiadei şcolare, coordonaţi de prof. Ioan Pantea, iar în afara şcolii echipa de
dansuri a susținut câteva spectacole în satele din jur, sub coordonarea prof.
Adrian Harabagiu.
În consiliul profesoral din 25 mai 1976 s-a dezbătut situația la învăţătură şi
purtare a elevilor din anul IV, la sfârşitul anului şcolar 1975-1976:
An. IV R.A.: Dirig. Christov Alexandra. Înscrişi 34, promovați 34.
Premii: I. Zaharie Maria: 9,83; II. Memetea Maria; III. Moglan Adriana.
An. IV R.B.: Dirig. Nenciulescu Constantin. Înscrişi 32, promovaţi 32.
Premiul I. Danciu Nicolae Dănuț.
An. IV R.C.: Dirig. Mezea Ioan. Înscrişi 32, promovaţi 32. Premii: I. Tirla Traian;
II. Mihuţa Geta; III. Morar Carmen.
An. IV R.D.: Dirig. Martinov Milan. Înscrişi 25, promovaţi 25.
Premii: I. Dalea Mariana; II. Pocşe Liana; III. Bărăitaru Mariana50.
Situaţia la învăţătură şi purtare a elevilor din clasele I-IV,V-VIII şi anii I-
III la sfârşitul anului şcolar 1975-1976 este consemnată în procesul-verbal datat
14 iunie 1976 Încheiat în consiliul profesoral în care învățătorii şi diriginţii au
prezentat următoarea situaţie:
Cl. I A: Înv. Mezea Lucreţia. Înscrişi 30, promovaţi 30.
Premii: I. Beleag Cornelia: 10, Hora Florina: 10, Schuckter Monica: 10, Ungur
Horia: 10; II. Roman Dănuţ: 9,85, Sala Otilia: 9,85; III. Ienciu Adina: 9,77.
Cl. I B: Înv. Costea Tiana. Înscrişi 28, retraşi 2, promovați 26.
Premii: I. Vesa Dana: 10, Baie Liana: 10, Jurjac Horia: 10, Prepeleac Cristian: 10; II.
Lucan Dana, Mureşan Ana, Păunescu Ovidiu; III. Astaloş Cora.

50 v.A.C.N,,S.V”,II/14 ,Registru pentru procese-verbale ale consiliului pedagogic 28 II 1974-25 mai 1976;

264
Cl. II A: Înv. Cârlig Florica. Înscrişi 39, promovați 39.
Premii: I. Hulea Voichiţa: 9,96, Mărculescu Anca: 9,96, Radovici Daniela: 9,96,
Şipoş Luminiţa: 9,96; II. Buran Florentina: 9,89, Bursaşiu Diana: 9,89; III. Brancsik Emil:
9,76, Bronţ Gheorghe: 9,76, Cocoş Dana: 9,76, Kovacs Zoltan: 9,76.
Cl. II B: Înv. Codreanu Florica. Înscrişi 38, promovaţi 38.
Premii: I. Ciupercea Maria: 9,86, Coste Lenuţa: 9,86; II. Fuliaş Alin: 9,69, Mladin
Adrian : 9,69; III. Flore Maria: 9,56, Bodor Cristina: 9,56, Creţ Cătălin: 9,56.
Cl. III: Înv. Pocşe Marta. Înscrişi 31, transferat 1, promovaţi 30.
Premii:I. Burz Călin: 10, Fuliaş Anca: 10, Codrean Olimpia: 10, Lerinţiu Felix: 10,
Moş Călin:10; II. Iştoc Claudia: 9,91; III. Vesa Carmen: 9,69.
Cl. IV: Înv. Cojocaru Ana. Înscrişi 31, transferaţi 2, promovaţi 29.
Premii: I. Kuncsef Camelia: 10, Pantea Corina : 10; II. Kovacs Sandor: 9,92,
Martinov Valentin: 9,92; III. Tocuţ Adina: 9,66, Varodi Alina: 9,66.
Cl. V A: Dirig. Sabău Cornelia. Înscrişi 32, promovaţi 28, corigenţi 4.
Premii: I. Hoţoleanu Mircea: 9,86; II. Gligor Lucian: 9,79, Indrei Horaţiu: 9,79; III.
Ciorbea Octavian: 9,23.
Cl. V B: Dirig. Florescu Rodica. Înscrişi 30, promovaţi 22, corigenţi 8.
Premii: I. Gligor Florin: 9,49; II. Grabovski Nora: 9,39; III. Dulca Marcela: 9,08.
Cl. VI A: Dirig. Uşvat Livia. Înscrişi 38, promovaţi 34, corigenţi 4.
Cl. VI B: Dirig. Bercovici Maria. Înscrişi 37, transferaţi 2, promovaţi 27, corigenţi 8.
Premii: I. Cotrău Mariana: 9,25; II. Balog Iosif: 9,19; III. Bolcaş Mariana: 9,05.
Cl.VII A: Dirig. Indrei Sabin. Înscrişi 30, rămaşi 30, promovaţi 28, corigenţi 2.
Premii: I. Florea Mirela: 9,95; II. Naghi Elisabeta: 9,90; III. Popuş Adriana: 9,76.
Cl.VII B: Dirig. Illea Ioan. Înscrişi 34, transferat 1, rămaşi 33, promovaţi 27, corigenţi 6.
Premii: I. Totoi Maria: 9,61; Todose Lăcrimioara: 9,35; III. Bercovici Crina: 9,18.
Cl. VIII A: Dirig. Sferlea Aurel. Înscrişi 33, promovaţi 24, corigenţi 7, repetenţi 2.
Premii: I: Mezea Marius: 9,80; II: Olea Mihai: 9,74; III: Cotarcea Marinela: 9,28.
Cl. VIII B.: Dirig. Lungu Maria. Înscrişi 31, rămaşi 31, promovaţi 30, corigent 1.
Premii: I: Gavra Domnica: 9,53 şi Hinţiu Dorin: 9,53; II: Olah Iosif: 9,40; III: Cheţ
Florica: 9,15.
An I A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscrişi 36, promovaţi 29, corig.6, repetent 1.
Premii: I: Bistrian Ioan: 9,80; II: Bara Marius: 9,78; III: Costea Rodica: 9,36.
An I B. Dirig. Ban Florian. Înscrişi 34, rămaşi 34, promovaţi 26, corigenţi 8.
Premii: I: Iovan Vasile: 9.08; II: Deheleanu Mihai: 8.97; III: Oaie Octavian: 8.40.
An I C. Dirig. Chivu Aurelia. Înscrişi 37, transferat 1, promov.29, corig. 5, repetenţi 2.
Premii: I: Anca Livia: 8.85; II: Popa Cornelia: 8.80; III: Pătcaş Anica: 8.58.
An I D. Dirig. Pantea Ioan. Înscrişi 32, rămaşi 32, promovaţi 26, corigenţi 8.
Premii: I: Iştoc Viorica: 8.83.
An I Mecanică. Dirig. Dalea Traian. Înscrişi 43, transferaţi 1, promovaţi 37, corigenţi 5.
An II R.A. Dirig. Boldor Marius. Înscrişi 38, rămaşi 38, promovaţi 32, corigenţi 6.
Premii: I: Iovan Floare: 9.05; II: Nan Georgeta: 8.74; III: Tuduce Violeta: 8.72.
An II R.B. Dirig. Codreanu Maria. Înscrişi 36, rămaşi 36, promovaţi 33, corigenţi 3.
Premii: I: Cornea Felicia: 8.95; II: Tocuţ Florica: 8.91; III: Popa Liviu: 8.79.
An II. R.C. Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 34, rămaşi 34, promovaţi 34.

265
Premii: I: Popeanu Liliana: 9.71; II: Dalea Rodica: 9.66; III: Berindan Smaranda: 9.64.
An II R.D. Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Înscrişi 24, rămaşi 24, promovaţi 21, corigenţi 3.
Premii: I: Erdei Elisabeta: 8.37; II: Gyulai Elisabeta: 8.24.
An II E. Dirig. Olea Mihai. Înscrişi 27, transferat 1, promovaţi 23, corigenţi 3.
Premii: I: Benedek Iuliana: 8.83; II: Pantea Etelca: 8.07.
An. III R.A. Dirig. Ardelean Ana. Înscrişi 34, rămaşi 34, promovaţi 32, corigenţi 2.
Premii: I: Bocşe Vasile: 9.96; II: Moş Cornelia: 9.48; III: Popa Mirela: 9.28.
An III R.B. Dirig. Harabagiu Maria. Înscrişi 34, rămaşi 34, promovaţi 33, corigent 1.
Premii: I: Stănescu Rodica 9.63; II: Vesa Hortenzia 9.12; III: Mihailovici Cilia 8.93.
An III R.C. Dirig. Craiovan Ionel. Înscrişi 31, rămaşi 31, promovaţi 30, corigent 1.
Premii: I: Silaghi Maria: 9.50; II: Ungur Adriana: 9.11; III: Mihoc Voichiţa: 9.09.
Procesul-verbal se încheie cu aprobarea trecerii în altă categorie de
salarizare a 10 cadre didactice: Bistrian Emilia (educatoare), Mezea Lucreţia
(învăţătoare), Chivu Aurelia, Tudor Dumitru, Nenciulescu Constantin,
Kuncsef Alexandru, Sabău Cornelia, Indrei Sabin, Craiovan Ionel (profesori),
Costea Tiana (învăţătoare).51
Prezența educatoarei Emilia Bistrian în acel consiliu pedagogic dovedeşte că
în cadrul Liceul „Samuil Vulcan” erau şi preşcolari. De fapt, aceştia proveneau în
urma preluării Liceul nr. 2 de către Liceul „Samuil Vulcan”, la Liceul nr. 2, fostul
Liceu Pedagogic, fiind preşcolari, ciclul întâi, ciclul doi şi clase de liceu teoretic şi
pedagogic. Aceste din urmă au fost duse la Oradea, cum am văzut.
Într-un proces-verbal datat 18 iunie 1976 s-a consemnat constituirea
comisiei nr. 10 de bacalaureat, din care făceau parte: Conf. Dr. Şuteu
Alexandru - preşedinte, prof. Hădăreanu Gavril - vicepreşedinte, prof.
Nenciulescu C., Martinov M., Mezea Ioan - la limba română; prof. Christov
Alexandra, Şandra Ecaterina, Cotrău Petru, Olea Mihai - la matematică; prof.
Dalea Traian şi Cornelia Tabără - la fizică; prof. Chivu Aurelia şi Kuncsef
Alexandru - la chimie; Pantea Ioan şi Harabagiu Adrian - la biologie.
Din numirea profesorilor de specialitate rezultă şi obiectele la care elevii
susţineau examen de bacalaureat la liceul nostru, care devenise un liceu de
matematică-fizică, dar având şi clase de mecanică. Era noua viziune ceaușistă
de orientare a învăţământului, cu accent pe diverse specializări. Așa a ieşit din
liceul nostru secţia umanistă.
Preşedintele comisiei a făcut un scurt instructaj asupra felului cum
trebuie să se desfăşoare examenul de bacalaureat, după care profesorii au fost
repartizaţi pe săli pentru a supraveghea proba scrisă la limba română. Apoi,
dir. Maria Dalea înmânează plicul, intact, cu subiectele la limba română. După

51 ACN ,,S V” II/14.Proces-verbal.Consiliul pedagogic:14 VI 1976-10 VII 1978;

266
deschiderea plicului, preşedintele dă citire următoarelor subiecte:
a) Scrieţi textul: „Patria nu e pământul pe care trăim din întâmplare, ci e
pământul plămădit cu sângele şi întărit cu oasele înaintaşilor noştri... Părinţii, moşii şi
strămoşii ne sunt patria noastră, ei care au vorbit aceeaşi limbă, care au avut acelaşi
dor, aceleaşi suferinţi, aspiraţiuni, sunt adevărata noastră patrie.”
(Barbu Ştefănescu Delavrancea)
Pornind de la fragmentul respectiv, faceţi o compunere în care să ilustraţi
conceptul de patrie şi patriotism oglindit în literatura noastră clasică şi
contemporană.
b) Elogiul înălţător adus de literatura noastră actuală fiinţei umane
pentru lupta împotriva asupririi sociale şi naţionale, pentru formarea
cetăţeanului cu înalte calităţi morale.
Se va trata un subiect, la alegere.
În 20 iunie 1976, comisia a deschis plicul cu subiectele la matematică,
după ce toţi membrii comisiei s-au convins că era intact. Preşedintele a dat
citire subiectelor, pe care nu le transcriem pentru a nu greşi ceva, ele fiind
scrise cu mâna, lizibilitatea lor nefiind, deci, perfectă. Profesorii de specialitate, care
doresc să le cunoască, vor putea apela oricând la Registrul II/14 Procese-verbale.
Consiliu Pedagogic 14 VI 1976-10 VII 1978, căutând procesul-verbal datat 20 iunie
1976, care nu are paginile sau filele numerotate.52
Avem aceeaşi sugestie şi în legătură cu subiectul de la matematică de la
concursul de admitere în treapta a doua, evidenţiat după deschiderea plicului
în comisia constituită în 25 iunie 1976, conform procesului-verbal cu aceeaşi
dată. Componenţa comisiei a fost următoarea: Dalea Maria - preşedinte, prof.
Ban Florian şi Ardelean Alexiu - la matematică, Martinov Milan şi Nenciulescu
Constantin - la limba română, Hulea Florica - secretar. Prezenţa profesorilor de
limba română în comisia pentru concursul de admitere la un liceu de
matematică-fizică nedumireşte puţin tocmai pentru faptul că al doilea obiect
de admitere era fizica.
În 25 august 1976 s-a ţinut un consiliu pedagogic care a avut la ordinea
de zi Alegerea directorului, respectiv a celor 3 candidaţi pentru această funcţie. La
acea şedinţă au participat inspectorul Stoica Tiberiu şi Laza Iosif, locţiitor al
secretarului comitetului orăşenesc PCR.
Deschizând şedinţa, inspectorul Tiberiu Stoica a arătat că alegerile de
directori trebuiau făcute conform Statutului cadrelor didactice, până în data de 26
august 1976. Au fost propuşi, susţinuţi şi aleşi următorii profesori: 1. Maria Dalea,

52 Ibidem;

267
propusă de Maria Codreanu, susţinută, prin cuvântul lor, de şase cadre didactice
şi votată de toţi cei 46 de profesori prezenţi; 2. Cotrău Petru, propus de Traian
Dalea, susţinut tot de 6 vorbitori şi votat în unanimitate; 3. Hădăreanu Gavril,
propus de Ioan Dărăbăneanu, susţinut de 5 colegi, prin cuvântul lor, şi votat, de
asemenea, în unanimitate.
Toţi cei 3 au fost trecuţi pe lista de candidaţi, iar în final, inspectorul
Tiberiu Stoica a remarcat cât de frumos a fost apreciat fiecare. Gândind
retrospectiv şi amintindu-mi că l-am susţinut pe fiecare, aş putea spune că aş fi
putut lucra în foarte bune condiţii cu fiecare sau cu oricare altul dintre colegii
mei de atunci, care ar fi putut îndeplini condiţiile pentru a candida: absolvent
de universitate (prof. I), cel puţin gradul II, peste 5 ani vechime, deşi,
menţionez din nou, democraţia era atunci doar afişată, căci se ştia cine urma să
fie ales de conducerea inspectoratului, care, de asemenea, făcea propunerea la
minister, de unde venea şi decizia de numire tot prin inspectorat. Oricum, sunt
şi rămân încântat de colegii mei de atunci.

Anul școlar 1976-1977

În 6 septembrie 1976 a avut loc şedinţa de instalare a directorului, în
prezenţa tuturor salariaţilor şcolii. Inspectorul Tiberiu Stoica a comunicat că
„în urma consiliului profesoral şi a avizului dat de organul judeţean, M.E.Î. a
hotărât că pe perioada 1 IX 1976 - 31 VIII 1980 a fost numită tov. Dalea Maria şi
personal o felicită.”
Răspunzând din partea inspectoratului de sectorul Beiuş, inspectorul Tiberiu
Stoica şi-a exprimat părerea că toţi colegii o vor sprijini pe Maria Dalea să-şi ducă la
îndeplinire cu succes sarcinile, mai cu seamă că în Beiuș, atunci, nu erau probleme,
nefiind motive de nemulţumire, deoarece toată lumea avea post.
Maria Dalea a mulţumit pentru apreciere şi a dat asigurări că, împreună
cu tot personalul din şcoală, va reuşi să-şi onoreze funcţia de director.
La consiliul profesoral din 14 IX 1976 s-au discutat diverse probleme
legate de deschiderea anului şcolar 1976-1977: pregătirea staţiei de amplificare,
grupele de limbi străine la anul I, preluarea manualelor, ţinuta elevilor,
activitatea profesorului de serviciu, gimnastica de înviorare etc., toate urmând
să intre în acţiune încă din 15 septembrie 1976.
Ca de obicei, la începutul lunii octombrie s-a prezentat Planul general de
muncă al şcolii şi al organizaţiilor de tineret, cum reiese din procesul verbal datat 4
X 1976. După deschiderea şedinţei şi precizarea importanţei materialelor ce

268
urmau a fi prezentate, dir. Maria Dalea a prezentat planul general de muncă al
şcolii şi apoi planul de muncă pe trimestrul I al anului şcolar 1976-1977, cu sarcini
curente extrase din planul general. Ajungând la capitolul Pregătirea elevilor pentru
învăţământul postliceal, directoarea a insistat foarte mult asupra consultaţiilor şi, cu
bucurie, asupra succesului elevilor noştri la diferite examene.
În continuare a fost citit un plan de măsuri privind sărbătorirea, în 1977, a
Centenarului Independenţei României, ca anexă a planului de muncă. Apoi s-a
citit un plan de măsuri pentru sărbătorirea a 150 de ani de la înfiinţarea liceului,
tot ca anexă a planului de muncă.
Reprezentanţii organizaţiilor de tineret, prof. Ioan Dărăbăneanu şi prof. M.
Lungu, citesc planul org. UTC şi al org. de pionieri. Celor doi li se recomandă să
afişeze planurile îmbunătăţite pentru a putea fi văzute de toţi profesorii.
După câteva informări cu privire la acordarea burselor, mai cu seamă în
legătură cu plafoanele, profesorii au fost invitaţi să discute şi să facă propuneri
la materialele prezentate.
În legătură cu concursul Cea mai bună organizaţie UTC din şcoală se propunea
acordarea unui premiu de 1000 lei de la comitetul de părinţi pentru o excursie.
Altfel, concursul nu va da rezultate.
La rugămintea doamnei director de a se propune cea de a treia temă
pentru consiliul pedagogic, prof. Vasile Pop a propus Integrarea profilului
mecanic în Liceul ,,Samuil Vulcan”, deoarece atunci erau deja în şcoală 4 clase de
mecanică. Restul discuţiilor au evidenţiat atât rezultatele, cât şi lipsurile.
Şedinţa consiliului profesoral din 15 octombrie 1976 a avut la ordinea de
zi mai multe chestiuni care pun, încă o dată în evidenţă, sistemul
supracentralizat al învăţământului românesc:
1. Ordinul nr. 1085/ 18 IX 1976 al Ministerului Educaţiei şi Învăţământului;
2. Ordinul nr. 8497/ 8 X 1976 privind organizarea practicii comasate a elevilor;
3. Hotărârea conducerii şcolii în vederea traducerii în viaţa a prezentelor ordine;
Ordinul nr. 8360/9 X 1976 al Inspectoratului Judeţean;
4. Munca educativă în rândul părinţilor.
Ordinul de la punctul I a fost prelucrat şi elevilor. Cel de la punctul 2 a
determinat alcătuirea unui nou orar al şcolii. Şcoala se chinuia să traducă în viaţă
ordinele M.E.Î. şi ale I.Ș.J. De pildă, profesorii de limbi străine trebuiau să
întocmească o situaţie exactă a împărţirii elevilor pe limbi şi ani de studiu.
Birocraţia era mereu în floare. Apoi se preconiza înfiinţarea unor programe
artistice pe gen de arte.

269
 În ce priveşte colaborarea cu părinţii, se preconiza ca la baza ei să stea
principiul operativităţii şi oportunităţii. Se introdusese sintagma Consiliul
cetăţenesc de părinţi, care trebuia acum ales. De asemenea, se atrăgea atenţia
asupra desfăşurării, conform indicaţiilor C.C. al P.C.R., a informărilor politice
şi a învăţământului politic. Se preconiza ca informările politice să se introducă
în orar din două în două săptămâni, iar cadrele didactice trebuiau să se
pregătească temeinic pentru acestea. Se cereau, de asemenea, acţiuni politico-
educative, unele chiar valoroase, cum era, de pildă, îngrijirea mormintelor
eroilor. Discuţiile purtate au fost complexe.
În 12 XI 1976 s-a pus în discuţie atribuirea burselor de către dir. adjunct -
preşedintele comisiei, contabilul-şef, secretarul şcolii şi diriginţii claselor şi
anilor de studiu. În tabele figurează 66 elevi din clasele V-VIII plus 4 burse pentru
transport, de la 1 II 1977, 134 burse pentru anii I-IV liceu; 14 elevi au primit scutiri
de regie. Aşadar, un număr destul de mare de elevi beneficiau de burse. Acesta
era un punct pozitiv pentru regim, ca să dăm Cezarului ce este al lui.
Ordinea de zi a consiliului din 7 XII 1976 a fost legată de concluziile
brigăzii de control: 1. Prezentarea sintezei procesului-verbal al brigăzii de
îndrumare şi control a inspectoratului şcolar; 2. Prezentarea planului de
măsuri al conducerii şcolii.
Deschizând şedinţa, dir. liceului a dat cuvântul inspectorului-şef Lar
Marţian spre a prezenta concluziile I.S.J. în urma brigăzii de control din
perioada 23-27 noiembrie 1976. Amplul material făcea o analiză a întregii
activităţii desfăşurate în şcoală. După ce a prezentat obiectivele inspecţiei,
materialul scotea în evidenţă munca direcţiunii şcolii şi recomanda unele
acţiunii pentru viitor.
Un punct important în material era Analiza procesului de învăţământ în
urma asistării inspectorilor la 148 de ore. Analiza s-a făcut pe catedre şi obiecte
de învăţământ, scoţând în evidenţă împlinirile şi lipsurile care mai existau în
activitatea unora.
S-au trasat apoi câteva sarcini de ordin general. Materialul a analizat
activitatea de instruire practică a elevilor. Analiza a fost făcută pe ateliere,
indicându-se şi unele recomandări şi trasându-se anumite sarcini pentru
îmbunătăţirea activităţii.
Analizând munca educativă desfăşurată în şcoală s-au arătat multe
rezultate foarte frumoase, dar inspectoratul nu putea să nu vină cu indicaţii,
aşa încât totul să devină perfect pe linie educativă.

270
 A fost analizată şi activitatea de la învăţământul seral şi fără frecvenţă,
iar un alt capitol se referea la desfăşurarea activităţii în internat.53
Procesul-verbal încheiat de către I.S.J. Bihor cu prilejul inspecţiei frontale
efectuate la Liceul ,,Samuil Vulcan” din Beiuş, în perioada 23-27 noiembrie
1976, cuprinde 65 de pagini de registru.54
Întrucât inspectoratul trimisese şcolii o notă de probleme, conducerea a
întocmit un plan de măsuri, inspirat din recomandările făcute de inspectorat. Dir.
Maria Dalea arăta că va mai extrage unele probleme privitoare la îmbunătăţirea
activităţii din acel material care era atât de amplu, încât s-ar putea redacta o
antologie completă de indicaţii pedagogice şi metodice pe specialităţii, dovadă că
inspectorii noştri de la judeţ erau atunci nişte metodişti foarte bine pregătiţi din
punct de vedere profesional. Acest lucru reiese şi din discuţiile purtate de
profesorii Gavril Hădăreanu, Ioan Dărăbăneanu, Tudor Dumitru şi Teodor Rif, toţi
subliniind că inspectoratul ne-a verificat, dar ne-a şi îndrumat.
S-a propus introducerea în sistemul muncii comunicările ştiinţifice la
nivel de catedră, care rămâne celula de bază a muncii didactice. Întrucât atunci
se publica foarte greu o cercetare ştiinţifică, s-a cerut asigurarea publicării
lucrărilor valoroase, iar pentru aniversare să venim noi înşine cu realizările
proprii. S-a propus demararea acţiunilor în vederea elaborării Monografiei
liceului, care a fost multă vreme o permanentă obsesie a profesorilor vulcanişti.
Luând cuvântul chiar inspectorul general, Ana Săndulescu, a afirmat că
inspecţia aceasta a constituit un prilej de cunoaştere între inspectorat şi şcoala
noastră. Inspectoratul a cunoscut această şcoală, dar prin acea inspecţie
cunoaşterea devenea mai temeinică. Inspectoratul a fost convins de existenţa în
acest liceu a unor cadre didactice cu pregătire ştiinţifică şi metodică foarte bune.
Există, însă, loc spre mai bine, mai cu seamă pe linia modernizării procesului
instructiv-educativ. Uneori s-a neglijat caracterul practic al învăţământului,
amintind chiar de o circulară a M.E.Î. în acest scop. A amintit că în acel moment se
preconiza transformarea liceelor, urmărindu-se caracterul practic-aplicativ al
învăţământului, că inspectoratul aştepta ca profesorii liceului nostru să-i sugereze
idei în acel sens, că la sfârşitul primei trepte de liceu se aştepta ca elevii să aibă
însuşită o meserie.
Inspectoarea generală arăta că tocmai atunci se lucra la un decret pentru
organizarea învăţământului în ţara noastră. Astfel, se punea problema întăririi

53 v. A.C.N “SV”, Proces-verbal. Consiliu pedagogic 14 VI 1976 – 10 VII 1978, procesul-verbal din 7 XII 1976;
54 v. Registru de inspecţie, nr. de inventar 93, pp. 361-425;

271
calitative a fiecărei discipline de învăţământ şi se cerea elevilor să aibă o meserie
cu care să meargă în producţie sau spre alte şcoli superioare, munca noastră
trebuind să aducă ridicarea calitativă a muncii elevilor, şcoala trebuind să
întinerească. Ne mândrim, spunea dânsa, cu tradiţia, dar cerinţele şi epoca sunt
altele. Laboratoarele şcolii trebuiau schimbate cât mai repede complet. Chiar
pentru limba română cerinţele erau foarte mari. Modernizate trebuiau şi
atelierele şcolii. Cerea creşterea pretenţiei faţă de elevi şi faţă de noi înşine, să se
muncească cu program prelungit, elevii să scrie corect, ziua şcolii să se
sărbătorească cu comunicări ştiinţifice, atât la elevi, cât şi la cadrele didactice, cu
bilanţ anual de activitate, ceea ce noi chiar făceam. Ni se recomanda să trăim şi
prin trecut, dar mai ales prin prezent. Inteligentă, inspectoarea generală îşi dădea
seama cât de mult ne apăsa pe noi tradiţia. Atunci se făceau drastic economii, se
reducea numărul celor din personalul administrativ-gospodăresc şi ni se cerea să
facem noi cu elevii curat în clase, cabinete şi laboratoare. Doamna Ana
Săndulescu ne cerea, deci, să aprofundăm problemele autogospodăririi. Dânsa
era convinsă că întregul colectiv al şcolii noastre a privit cu toată răspunderea
întâlnirea cu inspectorii şi revenea mereu la afirmarea necesităţii modificării,
nutrind speranţe că bilanţul activităţii noastre mergea spre bine. Încheia urându-
ne tot succesul în această privință.
Dotată cu o diplomaţie proverbială, doamna director Maria Dalea a
mulţumit, în numele colectivului şcolii, inspectoratului pentru îndrumările date
şi cu deosebire doamnei inspector general pentru observaţiile pertinente şi
indicaţiile oferite, lămurindu-ne în legătură cu ceea ce se preconiza să devină
şcoala şi învăţământul, în general. Doamna director asigura inspectoratul că noi,
vulcaniştii, ne-am înscris pe linia comenzii sociale. Asta ca să fie pe placul
politicului, mai cu seamă că însăşi Ana Săndulescu recurgea mereu la cuvintele
lui Nicolae Ceauşescu. Maria Dalea considera că forţa colectivului nostru didactic
era suficientă ca să poată duce sarcinile trasate la bun sfârşit.
Spre deosebire de alţii, printre care şi o distinsă vulcanistă, Livia Miheş
Papiu, subsemnatul am avut întotdeauna o foarte bună impresie faţă de
inspectorul general Ana Săndulescu. Inspecţia din perioada 23-27 noiembrie
1976 mi-a întărit impresia bună, deoarece din cuvântul dânsei mi-am dat
seama că într-adevăr merita să stea pe scaunul inspectorului general. De fapt,
pe măsură ce trecea timpul, regimul comunist încerca să-şi găsească oamenii
cei mai potriviţi şi mai bine pregătiţi în posturile de conducere ale tuturor
sectoarelor economice sau socio-culturale.

272
 Participând lunar la instruirile de la M.E.Î., Ana Săndulescu înţelegea
perfect direcţia pe care partidul-stat încerca să o dea învăţământului,
imprimându-i un caracter practic-aplicativ, iar prin generalizarea treptei I de liceu
căutându-se ca elevii să dobândească o meserie. Partidul Comunist din România a
desfiinţat treptat şcolile profesionale, care pregăteau muncitori calificaţi, adevăraţi
meseriaşi în diferite domenii, trecând pregătirea acestora în liceele de specialitate,
care nu aveau baza materială necesară, deci nu erau pregătite pentru a da copiilor
o meserie bine însuşită. Ne vom ocupa de această chestiune şi în altă parte a
acestei lucrări. Acum era începutul de iminenţa căruia doamna Ana Săndulescu
încerca să ne convingă pe noi, care eram nişte profesori de la un liceu cu tradiţii
teoretice seculare foarte adânci! Ana Săndulescu dispunea de o mare putere de
persuasiune. Noi, cei din Vulcania, acceptaserăm modificarea, dar acceptam mai
greu, de pildă, scoaterea secţiei umaniste din acest liceu ctitorit de Samuil Vulcan,
care încă din 1835, aducând gimnaziul mic la stadiul de gimnaziu mare,
introdusese cele 2 clase de profil umanist – poetica et retorica. Apoi, din 1853, când
liceul nostru ajunsese la 8 clase, adică un liceu complet din Imperiul Austro-Ungar,
până în 1930, când a apărut profesorul Ştefan Musta, au predominat disciplinele
umaniste, fără a lipsi însă cele ştiinţifice. Prin sosirea lui Musta, secţia reală sau
ştiinţifică egalizează şi uneori depăşeşte secţia umanistă sau literară, căci, cum
spunea Mircea Maliţa, ecuaţiile lui Musta dărâmau zidurile cetăţii Timişoarei, unde
matematicienii săi de la Beiuş se îndreptau spre Politehnică. Acum se făceau paşi
mari spre transformarea liceelor sub pretextul întăririi caracterului practic-aplicativ
al învăţământului, încât la sfârşitul treptei I elevii să aibă însuşită o meserie.
Ce se făcea de fapt? Pe scurt, se desfiinţau sau se reduceau şcolile
profesionale, unde majoritatea elevilor primeau întreţinere gratuită - burse şi
haine, de la bocanci până la chipiu, şi învăţau bine o meserie pe durata a doi, trei
sau patru ani, în funcţie de profilul şcolii şi de complexitatea meseriei. Acum elevii
erau îndrumaţi spre treapta I de liceu, unde trebuiau să înveţe o meserie, dându-
se, chipurile, amploare caracterului practic-aplicativ. În realitate, liceele, mai cu
seamă cele teoretice, nu erau pregătite ca să poată învăţa pe copii o meserie pentru
că nu aveau baza materială necesară.
Din procesele-verbale discutate până aici s-a putut vedea că şi în liceul
nostru se introdusese practica productivă, dar maiştrii se chinuiau, căci nu aveau
mijloacele şi dotările necesare pentru o predare corespunzătoare. Mai mergeau
pe la atelierele Școlii profesionale din Beiuș şi făceau ce puteau ca să
îndeplinească planul de producţie, căci exista şi aşa ceva. La început, practica

273
aceasta de producţie era o zi pe săptămână. Apoi, după ce profilele acelea
luaseră amploare, practica în producţie era o lună pe trimestru. Într-un an şcolar
fiind trei trimestre, se făceau trei luni de practică, aproape sinonime cu trei luni
de pierdere de timp. În cei 4 ani din cursul superior al liceului se făceau 12 luni
de practică. Se pierdea astfel timp preţios pentru că elevii nu acordau mare
atenţie practicii, în primul rând pentru că nu aveau condiţii materiale
corespunzătoare. Ajungeau să termine liceul, dar meserie nu prea cunoşteau.
Din cei 4 ani de liceu, mai bine de un an şcolar (12 luni) se ducea pe apa
Sâmbetei. Liceul nu mai era de 4, ci de 3 ani. Singurul lucru bun cu care se
alegeau elevii era pregătirea pentru învăţământul superior. Cei mai conştiincioşi
se pregăteau temeinic în acea lună de practică din fiecare trimestru. Uneori erau
învoiţi prin înţelegere cu maistrul, dar de multe ori aveau probleme pentru că
absentau de la activitatea practică. Vom vedea mai încolo că se vor ivi plângeri
că elevii lipsesc de la practică, așa cum arătam.
Acum, când brigada Inspectoratului Judeţean prezenta concluziile din
perioada inspecţiei -23-27 noiembrie 1976 - şi când distinsa doamnă
Săndulescu ne vorbea, lucrurile se aflau la început. Poate că nici dânsa nu era
lămurită pe deplin cu ceea ce urma să se întâmple sau nu intuia. Ar fi multe de
spus, dar, deocamdată, ne oprim aici.
Procesul-verbal din 20 decembrie 1976 s-a încheiat în şedinţa consiliului
profesoral ocazionat de încheierea situaţiei la învăţătură la sfârşitul
trimestrului I al anului şcolar 1976-1977. Învăţătorii şi diriginţii prezentau
situaţia:
Cl. I. Înv. Cojocaru Ana. Înscrişi 35, plecat 1, rămaşi 34, promovaţi 32, corig.2.
Cl. I A. Înv. Mezea Lucreţia. Înscrişi 30, venit 1, rămaşi 31, promovaţi 31.
Cl. II B. Înv. Costea Tiana. Înscrişi 28, rămaşi 28, promovaţi 27, corigent 1.
Cl. III A. Înv. Cârlig Florica. Înscrişi 39, rămaşi 39, promovaţi 39.
Cl. III B. Înv. Codrean Florica. Înscrişi 38, rămaşi 38, promovaţi 38.
Cl. IV. Înv. Boţa Gheorghina. Înscrişi 31, rămaşi 31, promovaţi 31.
Cl. V A. Dirig. Kuncsef Alexandru - nominalizează doar pe cei 4 corigenţi.
Cl. V B. Dirig. Odobasianu Georgeta - nominalizează 8 corigenţi.
Cl. VI A. Dirig. Sabău Cornelia - nominalizează 14 corigenţi.
Cl. VI B. Dirig. Florescu Rodica - nominalizează 8 corigenţi.
Cl. VII A. Dirig. Uşvat Livia - nominalizează 9 corigenţi.
Cl. VII B. - sportivă. Dirig. Bercovici Maria - nominalizează 13 corigenţi.
Cl. VIII A. Dirig. Indrei Sabin - nominalizează 8 corigenţi.
Cl. VIII B. - sportivă. Dirig. Ille Ioan - nominalizează 8 corigenţi.
An. I A. Dirig. Martinov Milan - nominalizează 9 corigenţi.
An. I B. Dirig. Dărăbăneanu Ioan - nominalizează 12 corigenţi.

274
 An. I C. Dirig. Christov Alexandra - nominalizată 16 corigenţi.
An. I D. Dirig. Mezea Ioan - nominalizează 9 corigenți.
An. I E. Dirig. Nenciulescu Georgina - nominalizează 14 corigenţi.
An. I Mecanică A. Dirig. Sferlea Aurel - nominalizează 18 corigenţi.
An. I Mecanică B. Dirig. Boldor Marius - nominalizează 20 corigenţi.
An. I Mecanică C. Dirig. Nenciulescu Constantin - nominalizează 18 corigenţi.
An. II A. Dirig. Hădăreanu Gavril - nominalizează 10 corigenţi.
An. II B. Dirig. Ban Florian - nominalizează 19 corigenţi (promovab. 40.62%).
An. II C. Dirig. Chivu Aurelia - nominalizează 5 corigenţi.
An. II D. Dirig. Pantea Ioan - nominalizează 10 corigenţi.
An. II Mecanică. Dirig. Dalea Traian - nominalizează 11 corigenţi.
An. III A. Dirig. Tudor Dumitru - nominalizează 10 corigenţi.
An. III B. Dirig. Codreanu Maria - nominalizează 10 corigenţi.
An. IV A. Dirig. Ardelean Ana - nominalizează 6 corigenţi.
An. IV B. Dirig. Harabagiu Maria - nominalizează 5 corigenţi.
An. IV C. Dirig. Craiovan Ionel - nominalizează 2 corigenţi.
Nota bene! Se observă cum numărul mare de corigenţi, mai ales la clasele
de mecanică, uneori şi la cele de matematică-fizică, scădea calitatea învăţării, a
rezultatelor școlii. Mai cu seamă elevii de la clasele de mecanică erau mai slăbuți.
Într-o școală de meserii ar fi făcut față mult mai bine.
Profesorul Ioan Dărăbăneanu, în încheiere, a citit programul de activitate
al org. UTC pe perioada vacanței de iarnă. La fel a făcut şi prof. Maria Lungu
pentru org. de pionieri. Directoarea Maria Dalea a informat despre schimbul
de experienţă avut la Liceul nr. 2 Oradea şi a prelucrat Regulamentul cercurilor
şi societăţilor tehnico-științifice şi cultural-artistice ale elevilor, precum şi Planul de
măsuri privind organizarea vacanței de iarnă.
În 28 ianuarie 1977 s-a făcut analiza activităţii desfăşurate în şcoală pe
trimestru I. După prezentarea unei informări, dir. Maria Dalea a citit şi un plan de
măsuri, pornind de la analiza situaţiei care a avut loc la judeţ şi de la planul de
măsuri întocmit după inspecţia brigăzii inspectoratului. La discuţii, profesorii au
fost de acord că predarea se face, dar învăţarea nu se mai face, aceasta fiind
principala cauză a insucceselor la învăţătură ale elevilor, atunci când învăţământul
de 10 ani era general şi obligatoriu. La rândul lor, dascălii mai aveau de îndreptat
unele lucruri: ritmicitatea şi obiectivitatea notării, munca diferențiată şi cunoaşterea
mai bună a copiilor, a situaţiei materiale şi a psihologiei lor, organizarea
consultaţiilor, înlăturarea unor greutăţi în muncă la clasele de mecanică, ai căror
elevi se înmulţiseră şi erau mai slabi la învăţătură. Dintr-un anumit punct de
vedere situaţia era explicabilă, pentru că nu toţi elevii erau suficient de aplecaţi spre
partea teoretică. De aceea fuseseră bune şcolile profesionale, unde predomina

275
partea practică, de care elevii erau mai apropiaţi.
La şedinţele cu directorii se cerea mai multă grijă faţă de copiii de
muncitori şi țărani, motivându-se că aveau mai puţine posibilităţi pentru a se
pregăti temeinic. Dir. Maria Dalea ne spunea că unele şcoli din judeţ fuseseră
citate deosebit de negativ prin incompetenţă profesională, neînţelegeri între
cadre, abateri de la morală, de care şcoala noastră se ţinea departe.
În 2 III 1977 s-a ţinut un consiliu profesoral cu tema Valorificarea celor 50 de
minute ale lecţiei, material prezentat de dir. Maria Dalea, deşi consiliul profesoral
anterior se preocupase de tema Dezvoltarea motivării învăţării la elevi.
Materialul prezentat a fost foarte bogat şi variat, cu unele consideraţii
teoretice şi cu multe referiri concrete la specificul şcolii noastre, la activitatea
cadrelor didactice. Dir. adj. Petru Cotrău completa materialul cu unele
constatări de la lecţiile asistate de dânsul la obiectele de profil real.
Dând cuvântul profesorilor, dir. Maria Dalea a arătat că dorea ca acel
consiliu să fie un schimb de păreri şi de experienţă util şi, în general vorbind, a
fost. Toţi vorbitorii au fost de părere că tema propusă constituia laboratorul
activităţii didactice, că programele tuturor obiectelor erau foarte încărcate, că
era necesară renunţarea la un prea bogat material informativ, că verificarea
ritmică este foarte importantă, mai cu seamă pentru că elevii învăţau pentru
notă, iar a nu nota ritmic însemna încurajarea sau stimularea lenei elevilor.
S-a propus întocmirea şi introducerea testelor docimologice, iar nu teste
de informaţii. În şcoala de masă se impunea profesorilor căutarea unei metode
adecvate pentru ridicarea eficienţei şcolare şi pregătirea apropriată pentru
lecţie, încât profesorul să aibă unele variante pregătite de acasă pentru lecţii.
Acest lucru era absolut necesar, căci unele clase erau destul de eterogene. În
perspectiva aniversării liceului, modernizarea se impunea, ca să putem şi noi
arăta ceva deosebit. Discuţiile au dovedit preocupările profesorilor vulcanişti
pentru a se situa la înălţimea valoroaselor tradiţii ale liceului nostru, chiar în
condiţiile şcolii de masă.
În procesul-verbal din 5 IV 1977, s-a consemnat încheierea situaţiei la
sfârşitul trimestrului II din anul şcolar 1976-1977. Învăţătorii şi diriginţii au
prezentat situaţia claselor astfel:
Cl. I. Înv. Cojocaru Ana. Înscrişi 34, rămaşi 34, promovaţi 32, corigenţi 2.
Cl. II. A. Înv. Mezea Lucreţia. Înscriși 31, plecat 1, rămași 30 , promovați 30.
Cl. II. B. Înv. Costea Tiana. Înscrişi 28, plecat 1, rămaşi 27, promovaţi 27.
Cl. III. A. Înv. Cârlig Florica. Înscrişi 39, plecat 1, rămaşi 38, promovaţi 38.
Cl. III. B. Înv. Codreanu Florica. Înscrişi 38, plecaţi 2, rămaşi 36, promovaţi 36.

276
 Cl. IV. Înv. Boţa Gheorghina. Înscrişi 31, rămaşi 31, promovaţi 31.
Discutând tema celor 50 de minute ale lecţiei, reprezentanta învăţătorilor
arăta că învăţământul primar era cuprins într-un experiment ce consta în
reducerea orei la 45 de minute şi o zi de la mijlocul săptămânii să fie cu ore mai
puține, deoarece elevii mici se plictisesc. În acelaşi timp, accentua necesitatea
muncii independente şi a celei diferenţiate şi la clasele I-IV.
Spre deosebire de raportul din trimestrul anterior, al diriginților claselor
V-XI, acesta din trimestrul II e mai amănunțit doar la clasa a V-a:
Cl. V.A. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscrişi 38, venit 1, plecat 1, rămaşi 38,
clasificaţi 38, promovaţi 34, corigenţi 4.
Cl. V B. Dirig. Odobasianu Georgeta – nominalizează 8 elevi corigenţi.
Cl. VI A. Dirig. Sabău Cornelia – nominalizează 11 corigenţi.
Cl. VI B. Dirig. Florescu Rodica – nominalizează 6 corigenţi.
Cl. VII A. Dirig. Uşvat Livia – nominalizează 10 corigenţi.
Cl. VII B. Dirig. Bercovici Maria – nominalizează 8 corigenţi.
Cl. VIII A. Dirig. Indrei Sabin – nominalizează 10 corigenţi.
Cl. VIII B. Dirig. Ille Ioan – nominalizează 5 corigenţi.
An I A. Dirig. Martinov Milan – nominalizează 7 corigenţi.
An I B. Dirig. Dărăbăneanu Ioan – nominalizează 14 corigenţi.
An I R.C. Dirig. Christov Alexandra - nominalizează 9 corigenţi.
An I R.D. Dirig. Mezea Ioan - nominalizează 6 corigenţi.
An I E. Dirig. Nenciulescu Georgina - nominalizează 9 corigenţi.
An I M.A. Dirig. Sferlea Aurel - nominalizează 8 corigenţi şi 2 neclasificaţi.
An I R.B. Dirig. Boldor Marius - nominalizează 14 corigenţi.
An I M.C. Dirig. Nenciulescu Constantin – nominalizează 13 corigenţi.
An II R.A. Dirig. Hădăreanu Gavril - nominalizează 8 corigenţi.
An II R.B. Dirig. Ban Florian - nominalizează 6 corigenţi.
An II R.C. Dirig. Chivu Aurelia - nominalizează 2 corigenţi.
An II R.D. Dirig. Pantea Ioan - nominalizează 8 corigenţi.
An II M. Dirig. Dalea Traian - nominalizează 7 corigenţi.
An III R.A. Dirig. Tudor Dumitru - nominalizează 6 corigenţi.
An III R.B. Dirig. Codreanu Maria - nominalizează 6 corigenţi.
Învăţătorii şi diriginţii au nominalizat şi elevii cu note scăzute la purtare,
care, în unele clase erau destul de mulţi, ca şi mediile la purtare, scăzute drastic
chiar până la 5 (cinci).
Din observaţiile şi comunicările făcute de dir. Maria Dalea aflăm că
trimestrul al III-lea, care avea să fie foarte greu şi foarte lung, prelungindu-se
până în 15 VII 1977, că unii profesori urmau să meargă la perfecţionare, că
echipa de dansuri urma să se deplaseze la faza interjudețeană. S-a comunicat
proiectul planului de şcolarizare şi oamenii care trebuiau disponibilizaţi,

277
pentru că la disciplinele predate de ei se redusese numărul de ore sau altele
ieşeau din planul de învăţământ, făcând loc disciplinelor tehnice şi activităţilor
practice, atât la clasele de matematică-fizică, ce continuau secţia reală, cât şi la
clasele de mecanică, care se înmulţiseră în treapta I (3 la anul I şi una la anul II),
iar atunci şcoala se pregătea pentru recrutarea elevilor la profilul mecanic
precum şi pentru treapta a II-a.
De fapt, în 1977 apărea Decretul Consiliului de Stat nr. 207, care stipula
organizarea învăţământului liceal pe profile şi creşterea ponderii activităţii
practice în ansamblul învăţământului liceal, în urma căruia ctitoria vulcaniană
devenea liceu de matematică-fizică55. Noi consideram că acesta era profilul de
bază al liceului. În realitate, alături de profilul matematică-fizică apărea
profilul mecanic şi cel de industrie uşoară, care aveau mai multe clase decât
profilul de matematică-fizică.
Tot în 1977 s-a introdus în liceul nostru încălzirea centrală, iar băieţii din
clasele liceale au ajutat la săparea şanțurilor din curte, pentru ţevile necesare,
acţiune apreciată de conducere, cum apreciată a fost şi îndeplinirea
angajamentului luat de elevi privind ajutorul pentru sinistraţii de pe urma
cutremurului devastator din 4 martie 1977. La introducerea încălzirii centrale vom
mai reveni.
Doamna director Maria Dalea informa că s-a primit suma de 180 000 de
lei (la cursul de 18 lei pe dolar aproximativ 10 000 de dolari) pentru dotarea
laboratoarelor, de care se interesa chiar Ana Săndulescu, inspector şcolar
general, care era aşteptată la liceu în 13 aprilie 1977.
Alături de componenţa comisiilor şi programarea examenelor la cursul
fără frecvenţă s-au transmis şi alte sarcini şi obligaţii de care membrii
consiliului trebuiau să ţină seamă.
În 29 aprilie 1977 s-a făcut Analiza rezultatelor la învăţătură şi purtare pe
trimestrul II, urmată de comunicări şi discuţii. După o succintă şi bine
documentată informare privind activitatea depusă de cadrele didactice pe
trimestrul II şi după prezentarea planului de muncă pe trimestrul III au luat
cuvântul câţiva profesori, la final fiind votate măsurile propuse.
Sfârşitul anului şcolar 1976-1977 la anul IV a fost consemnat în procesul-
verbal încheiat în şedinţa consiliului profesoral din 26 mai 1977, când diriginţii
au prezentat următoarea situaţie:
An. IV A. Dirig. Ana Ardelean. A nominalizat 33 de elevi, toţi promovaţi.

55 v. Gavril Hădăreanu, Torţe arzânde în Țara Beiuşului, Beiuş, Editura Buna Vestire, 1995, p. 290;

278
An. IV R.B. Dirig. Harabagiu Maria. Sunt nominalizaţi 34 de elevi, toţi promovaţi.
Premii: I: Stănescu Rodica Ancuţa şi Vesa Hortenzia; II: Mihailovici Cilia.
An. IV R.C. Dirig. Craiovan Ionel. Sunt nominalizaţi 31 de elevi, toţi promovaţi.
Premii: I: Silaghi Maria; II: Dascălu Lenuţa şi Ungur Adriana; III: Mihoc Voichiţa.
În 10 iunie 1977 au fost prezentate caracterizările a 11 profesori care
ceruseră trecerea într-o categorie superioară de vechime. Toţi au primit avizul în
unanimitate, dar semnalăm, din nou, politica aceasta ceauşistă care dădea de
gândit că petiţionarii trebuiau să fie cuminţi, ca nu cumva să li se găsească
motive care să le oprească pentru o vreme trecerea amintită, chiar dacă vechimea
le permitea aceasta. De fapt, în 14 iunie 1977, Nicolae Ceaușescu făcea o vizită de
lucru în orașul Beiuș, stabilind, după părerea conducerii de partid locale, măsuri
importante privind dezvoltarea, sistematizarea și dotarea editorială a orașului în
următorii ani. Deci cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu era la apogeu.
În 16 iunie 1977 s-a încheiat situaţia la învăţătură şi purtare de la clasele
I-VIII, la sfârşitul anului şcolar 1976-1977:
Cl. I. Înv. Cojocaru Ana. Înscrişi 35, plecat 1, retras 1, neclasif. 1, promov. 31, corig. 1.
Premii: I: Buran Manuela: 10, Cireap Alin: 10, Crişan Angela: 10, Leucuţa Cornelia:
10; II: Someşan Claudiu: 9,86, Zaha Cătălina: 9,86; III: Bodoc Mihai Cristian: 9,62,
Burcea Petrică: 9.62, Burlacu Alina: 9,62, Foica Graţiela: 9,62.
Cl. II A. Înv. Mezea Lucreţia. Înscrişi 31, plecat 1, rămaşi 30, promovaţi 30.
Premii: I: Beleag Cornelia: 10, Schuchter Monica: 10; II; Hora Florina: 9,86, Lungu
Sorana: 9,86, Sala Otilia: 9,86, Ungur Horică: 9,86; III: Ienciu Adina: 9,56, Roman
Dănuţ: 9,56, Sava Sanda: 9,56.
Cl. II B. Înv. Costea Tiana. Înscrişi 28, plecaţi 2, rămaşi 26, promovaţi 26.
Premii: I: Baie Elena: 9,96, Boţa Mihaela: 9,96, Florea Giuliano: 9,96, Jurjac Horia: 9,96,
Vesa Dana: 9,96; II: Mureşan Daniela: 9,87, Lucan Dana: 9,87; III: Ardelean Anca:
9,73, Prepeleac Cristian: 9,73.
Cl. III A. Înv. Cârlig Florica. Înscrişi 39, plecat 1, clasificaţi 38, promovaţi 38.
Premii: I: Hulea Voichița: 10, Bursaşiu Diana: 10, Mărculescu Anca: 10, Șipoş Luminiţa:
10; II: Sandu Ovidiu: 9,87, Radovici Daniela: 9,87, Brancsik Emil: 9,87, Buran
Florentina: 9,87; III: Benea Sorinela: 9,72, Cocoş Dana: 9,72, Frenţiu Gheorghe: 9,72,
Bronţ Gheorghe: 9,72, Teaha Monica: 9,72.
Cl. III B. Înv. Codreanu Florica. Înscrişi 37, plecat 1, clasificaţi 36, promovaţi 36.
Premii: I: Mladin Adrian Tudor: 9,69; II: Ciupercea Ramona: 9,60, Costea Lenuţa
Dorina: 9,60, Fuliaş Alin: 9,60; III: Bondor Cristina: 9,30, Mezei Andrei: 9,30.
Cl. IV. Înv. Boţa Georgina. Înscrişi 31, rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 31.
Premii: I Moş Nicolae 10, Fuliaş Anca: 10; II: Lerinţiu Felix: 9,97; III: Codrean Olimpia:
9,94, Burz Călin 9,94.
Cl. V.A. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscrişi 39, plecat 1, rămaşi 38, clasificaţi 38,
promovaţi 34, corigenţi 3, repetent 1. Premii: I: Kuncsef Camelia: 10; II: Pantea
Corina: 9,77; III: Lungu Gabriel: 9,58. Menţiuni: Varodi Alina, Tocuţ Adina, Kovács

279
 Sandor, Martinov Valentin, Mladin Nicolina.
Cl. V B. Dirig. Odobasianu Georgeta. Înscrişi 26, plecați 2, rămaşi 24, clasificaţi 24,
promovaţi 17, corigenţi 6, repetent 1. Premii: I: Ţig George: 9,10; II: Stanca Viorel:
8,76; III: Flore Dan: 8,20. Mențiuni: Haidu Aurelia, Boldi Florica, Ile Livia.
Cl. VI A. Dirig. Sabău Cornelia. Înscrişi 38, plecat 1, rămaşi 37, promovaţi 27, corig.10.
Premii: I: Hoţolean Mircea: 9,74, Indrei Horaţiu: 9,74; II: Gligor Florin: 9,17; Ciorbea
Octavian: 9,10.
Cl. VI B. Dirig. Florescu Rodica. Înscrişi 28, clasif. 28, prom. 23, corigenţi 3, repetenţi 2.
Premii: I: Grabovschi Nora: 9,66; II: Dulcă Mirela: 8,80; III: Chidioşean Georgeta: 8,60.
Menţiuni: Mlendea Florentina, Sârghie Nelu Costel, Fofiu Daniela.
Cl. VII A. Dirig. Uşvat Livia. Înscrişi 39, clasificaţi 39, promovaţi 32, corigenţi 7.
Premii: I: Sava Monica: 9,84; II: Varodi Artur: 9,53; III: Haidu Sorina: 9,27. Menţiuni:
Clop Florica: 9,11, Berinde Dana: 9,08, Codrean Emilia: 9,02.
Cl. VII B. Dirig. Bercovici Maria. Înscrişi 40, rămaşi 40, clasificaţi 40, promovaţi 27,
corigenţi 9, repetenţi 4. Premii: I: Cotrău Mariana;
Cl. VIII A. Dirig. Indrei Sabin. Înscrişi 33, rămaşi 33, clasificaţi 33, promovaţi 27,
corigenţi 3, repetenţi 3.
Premii: I: Naghi Elisabeta: 9,92; II: Florea C. Mirela: 9,85; III: Hora V. Alina: 9,68.
Mențiuni: I: Bătrân I. Ioan - limba română; II Brancsik Arpad - matematică.
Cl. VIII B. Dirig. Ille Ioan. Înscrişi 32, rămaşi 32, promovaţi 28, corigenţi 3, repetent 1.
Premii: I: Todosi Lăcrimioara: 9,45; II: Totoi Marin: 9,24; III: Bercovici Crina: 9,22.
În 18 iunie 1977, s-a ţinut şedinţa de instruire a comisiei de bacalaureat,
după care aceasta a constatat că plicul cu subiectele era intact. Desfăcând apoi
plicul, lectorul univ. Dr. Gheorghe Măhăra, de la Institutul Pedagogic Oradea,
a prezentat următoarele subiecte la limba română:
1. Evocarea trecutului de luptă a poporului şi a Războiului pentru
Independență în poezia lui Vasile Alecsandri şi George Coşbuc.
2. „1907” oglindit în literatură.
La ora 9:00 fix subiectele au fost în clase.
În procesul-verbal din 15 iulie 1977 s-a consemnat încheierea anului
şcolar 1976-1977 la anii I A, B, C, D, E; I M. A, B, C; an II. A, B, C, D; II M.
An I A: Dirig. Martinov Milan. Înscrişi 36, retras 1, promov. 30, corig.4, repetent 1.
Premii: I. Mezea Marius: 9,80; II. Olea Mihai: 9,65; III. Cotarcea Marinela: 9,06.
An I B: Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Înscrişi 39, clasificaţi 38, promovaţi 26, corig. 8, repetenţi 4.
Premii: I. Lucuţa Gh.: 9,24; II. Gale Sorin: 8,96; III. Costache Cecilia: 8,74.
An I C.: Dirig. Christov Alexandra. Înscrişi 39, transferaţi 2, clasif. 37, prom.23, corig.10,
repetenţi 4.
An I D: Dirig. Mezea Ioan. Înscrişi 35, clasificaţi 35, promovaţi 28, corigenţi 6, repetent 1.
An I E: Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscrişi 31, promovaţi 22, corigenţi 7, repetenţi 2.
An I M.A: Dirig. Sferlea Aurel. Înscrişi 39, rămaşi 39, clasificaţi 39, promovaţi 35, corigenţi 4.
An I. M.B: Dirig. Boldor Marius. Înscrişi 41, rămaşi 41, clasificaţi 41, promovaţi 28, corigenţi

280
11, repetenţi 2.
An I M.C: Dirig. Nenciulescu Constantin. Înscrişi 40, retraşi 2, clasif. 38, promov. 32, corig.6.
An II R.A: Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscrişi 32, rămaşi 32, promovaţi 27, corigenţi 5.
Premii: I. Bistrian Ioan: 9,86; II. Bara Marius: 9,76; III. Feflea Nicolae: 9,58.
An II R.B: Dirig. Ban Florian. Înscrişi 32, clasificaţi 32, promovaţi 28, corigenţi 4.
An II C: Dirig. Chivu Aurelia. Înscrişi 31, transferat 1, rămaşi 30, promov. 29, corig. 1.
An II D: Dirig. Pantea Ioan. Înscrişi 32, clasificaţi 32, promovaţi 29, corigenţi 3.
An II M: Dirig. Dalea Traian. Înscrişi 39, promov.38, corig. 1. Premii: II. Fofiu Cornel 8,73.
An III R.A: Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 33, clasificaţi 33, promovaţi 25, corigenţi 8.
Premii: I. Popeanu Liliana: 9,59; II. Pantea Marinela: 9,13; III. Paşca Daniela: 9,10.
An III R.B: Dirig. Codreanu Maria. Înscrişi 36, rămaşi 36, promovaţi 32, corigenţi 4.
Premii: I. Sferlea Dorina: 8,67; I. Iovan Florina: 8,57; III. Tocuţ Maria: 8,50.
După prezentarea situaţiei claselor s-au fixat concediile pe vară, cadrele care
urmau să asigure serviciul pe timpul vacanţei şi s-a întocmit planul pentru vacanţă.56
A urmat, se vede, o lungă perioadă fără şedinţe, activităţile de sfârşit de
an 1976-1977 şi început de an 1977-1978 desfăşurându-se normal, să zicem din
mers, fără dădăceala din şedinţe, doamna dir. Maria Dalea nefiind
şedinţomană, ci încercând să dea libertate de acţiune profesorilor. Se
schimbase puţin şi atitudinea celor de la nivelul judeţelor. La nivelul şcolii
noastre se luau hotărâri şi în consiliul de administraţie.

Anul școlar 1977-1978

Aşadar, consiliul profesoral se va reuni abia în 30 septembrie 1977, după
cum reiese din procesul-verbal din aceeaşi dată. Atunci s-au prezentat, ca de
obicei, Planul general de muncă al şcolii şi Planurile de muncă comune ale organizaţiilor
de tineret cu cel al conducerii şcolii. Discuţiile purtate au evidenţiat valoarea
materialelor prezentate, subliniind activitatea comisiilor metodice, disciplina
şcolară, în special conduita civilizată, salutul, atitudinea elevilor faţă de colegi şi
profesori etc. Utilizarea timpului liber al elevilor, mai cu seamă în perioada de
practică, frontul comun în chestiunile de disciplină, care uneori constituiau o
problema chiar şi la unele cadre didactice.
Aici, însă, vom zăbovi puţin asupra Planului general de muncă pentru anul
şcolar 1977-1978, deoarece atunci se consolidaseră schimbările hotărâte de partidul-
stat asupra învăţământului din liceul nostru teoretic, ca şi din toate liceele din ţară,
accentuându-se hotărât latura practică a învăţământului din România.
Planul general pe anul de învăţământ 1977-1978 are o introducere amplă

56 A.C.N. ,,S .V. II/14, Proces-verbal. Consiliul pedagogic: 14 VI 1976-10 VII 1978;

281
care ţine locul dării de seamă care se prezenta de obicei concomitent cu
planurile generale de muncă,făcând analiza din anul şcolar precedent.
Introducerea debuta cu evidenţierea organizării învăţământului în
concordanţă cu cerinţele de dezvoltare ale etapei străbătute de societatea de
atunci, când cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu era în deplină ascensiune,
totul raportându-se la cuvântările rostite de el în diverse ocazii sau evenimente. În
actualitate era atunci Plenara C.C. al P.C.R. şi Consiliului suprem al dezvoltării
economice şi sociale din 28-29 iunie 1977, plasată, desigur, în orientările
Congresului al XI-lea al P.C.R. din 25-28 noiembrie 1974.
Pe baza hotărârilor Plenarei amintite, Consiliul de Stat dăduse Decretele
207, 208, 209 din 1977, care materializau pentru liceu, pentru şcolile
profesionale şi pentru învăţământul superior structuri organizatorice care să
asigure fiecărui absolvent, începând cu cei ai clasei a X-a şi terminând cu
absolvenții facultăţilor, pregătirea corespunzătoare încadrării într-un loc de muncă
productiv sau un alt loc de activitate social-utilă, cum se credea îndeobşte.
Se considera că se crease un cadru nou, care să asigure toate condiţiile
pentru ca obiectivele stabilite să poată fi realizate în cele mai bune
circumstanţe, totul depinzând de modul în care conducerile şcolilor şi cadrele
didactice vor milita pentru a da viaţă acelor măsuri adoptate.
Anul şcolar 1977-1978 presupunea, deci, din partea tuturor cadrelor
didactice, organizarea activităţii în raport cu obiectivele formative ale pregătirii
elevilor pentru muncă şi profesii productive. Acel an şcolar solicita personalul
didactic să muncească rodnic cu fiecare elev, cu fiecare clasă, făcând din ridicarea
calitativă a nivelului predării-învăţării un obiectiv central, fără a pierde din vedere
pregătirea forţei de muncă necesară cerinţelor prezente şi de perspectivă ale
tuturor ramurilor de activitate, Astfel, se credea că treptele şi profilele de
învăţământ deveneau, în acea perspectivă, trepte şi profile care aveau să conducă
pe fiecare elev la un loc sigur de muncă. Ideea nu era rea.
Pornind de la asemenea imperative impuse de partidul-stat, s-a făcut o
analiză succintă a activităţii din anul şcolar precedent, evidenţiind succesele,
iniţiativele ce şi-au dovedit eficienţa, dar şi lipsurile care au umbrit activitatea
cadrelor şi stabilind obiectivele sau sarcinile de realizat.
S-au evidenţiat realizarea planului de şcolarizare la toate ciclurile şi
treptele, succesele la examenele din vară - admitere în treapta a II-a de liceu,
bacalaureat şi, în parte, la admiterea în învăţământul superior şi postliceal, la
olimpiadele şcolare, remarcând pe elevul Bocşe Vasile, care obţinuse premiu la

282
olimpiada pe ţară de economie politică. S-au enumerat rezultatele a 37 de
sportivi campioni judeţeni, patru locuri I la echipele de atletism şi volei, iar în
finalele pe ţară - în primele zece locuri, rezultatele individuale ale elevilor
Borta Rodica, Roman Mariana, Jurj Mariana, Popa Călin, precum şi locul V pe
ţară al echipei de tetratlon fete.
Importante realizări au fost şi pe linia îmbogăţirii zestrei materiale a
şcolii, pe linie gospodărească şi pe linia modernizării laboratoarelor şi
cabinetelor şcolare prin contribuţia elevilor şi a profesorilor sau maiştrilor-
instructori: Kuncsef Alexandru, Duma Constantin, Hădăreanu Gavril,
Martinov Milan, Dărăbăneanu Ioan, Tabără Cornelia, Mezea Ioan, Bercovici
Manea şi maiştrii Morar Gavril, Ban Mihai, Sferlea Vasile.
Nu s-a omis nici contribuţia organizaţiilor de tineret la faza de masă a
Festivalului Cântarea României. S-a acordat mai multă atenţie pregătirii militare
a elevilor, perfecţionării profesionale în cadrul catedrelor, cercetării ştiinţifice -
concretizate prin comunicări la ediţia a IV-a a simpozionului naţional al
cadrelor didactice, la faza judeţeană şi naţională.
Profesorii s-au străduit în privinţa promovabilităţii elevilor, maiştrii în
realizarea planului la practica productivă a elevilor, bibliotecara în realizarea
unor frumoase acţiuni în munca specifică ei, cu cartea, laborantele, pedagogii
în munca lor etc.
În analiza direcţiunii s-au semnalat, cu hotărâre, şi lipsurile manifestate
în muncă: număr mare de corigenţi şi de elevi mediocri, absenţa muncii
diferenţiate în şcoală, la toate profilele, superficialitate în pregătire şi în
orientarea şcolară şi profesională, cu repercusiuni privind rezultatele la
admitere în învăţământului superior (21 de elevi reuşiţi din 98), aliniere
greoaie în realizarea frontului comun, a cerinţelor unice privind învăţătura şi
comportarea elevilor, lipsa sudurii sufleteşti colegiale între membrii catedrelor
şi formalism în muncă, experimente puţine şi nevalorificate sau generalizate,
contribuţie slabă privind modernizarea activităţii în laboratoare şi cabinete,
omiţându-se că absenţa jaloanelor precise duce la rutină şi şablon în locul unei
munci ştiinţifice de fond, scăderea eficienţei muncii diriginţilor determinată de
insuficienta cunoaştere a elevilor, şirul lipsurilor încheindu-se cu fireasca şi
vechea concluzie că faptele sunt întotdeauna mai convingătoare, conform
sintagmei acta non verba.
Dezlănţuirea aceasta a conducerii şcolii se explică prin faptul că
învăţământul luase o altă turnură din anul şcolar 1976-1977, când noi, cei de la

283
Alma Mater Beiusensis, ne gândeam tot mai mult la aniversarea celor 150 de ani
de existenţă a acesteia şi când toată lumea de aici era convinsă de capacitatea şi
pregătirea colectivului didactic pentru obţinerea unor rezultate mai bune.
Ţinând seama de cele prezentate mai sus, de sarcinile complexe ce ne
întâmpinau în anul şcolar 1977-1978, în Planul general de muncă s-au fixat
următoarele obiective: Realizarea planului de şcolarizare şi frecvenţa elevilor;
Perfecţionarea și modernizarea procesului de învăţământ; Legarea
învăţământului de viaţă, îmbinarea lui cu practica și producţia, conform
cerinţelor acelei etape; Orientarea şcolară si profesională a elevilor; Educarea
multilaterală a elevilor; Executarea unui control competent şi permanent de
către consiliul de conducere, urmărind îndeplinirea sarcinilor de întregul
personal didactic.
Întrucât unele dintre aceste obiective se repetă, din cauza necesităţii
caracterului lor permanent, la detalierea acestora vom selecta doar ceea ce este
mai semnificativ, cum ar fi: cunoașterea elevilor și a mediului lor familial;
lucrări de sondaj cu subiecte unice; drept de control acordat responsabililor de
catedră, cărora li se cer următoarele documente: plan de muncă, registru de
procese-verbale, planuri de lecţii model, mod de cunoaştere a literaturii
pedagogice de specialitate; lucrări de control pe clase şi ani de studii - la
matematică; organizarea de cercuri pe materii; conceperea activităţii în acord
cu profilul liceului (matematică-fizică); urmărirea temei celei de a cincea ediţii
a Simpozionului naţional al cadrelor didactice - Integrarea învăţământului cu
cercetarea, producţia şi practica socială (în organizarea Uniunii Sindicatelor din
Învăţământ, Ştiinţă şi Cultură, (împreună cu M.E.Î.); înarmarea elevilor cu
priceperi și deprinderi practice în vederea încadrării în producţie;
confecţionarea materialului didactic necesar în ateliere şi cu elevii de la seral,
concomitent realizându-se iniţierea elevilor de la cursul de zi în meserie.
Planul mai cuprinde: orientarea şcolară și profesională; necesitatea
cunoaşterii decretelor 207, 208, 209/ 1977; activitatea din internat;
autogospodărirea și curăţenia; organizarea serviciului pe şcoală; cunoaşterea
legilor statului; controlul intern și asistenţele la lecţii; muncă diferenţiată;
corectarea temelor; punctualitatea şi disciplina; organizarea sărbătoririi liceului
şi aniversarea; revista liceului; modernizarea bazei didactice etc.57
În 21 XI 1977, consiliul profesoral a făcut analiza frecvenţei elevilor şi s-

57 v. Planul general de muncă pentru anul şcolar 1977-1977 ,pp. 1-14 (aflat la Muzeul de istorie al școlii);

284
au stabilit măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia. Cu acea ocazie au fost aduşi
în faţa consiliului 20 de elevi care înregistraseră peste 20 de absenţe nemotivate
în trimestrul în curs, un elev fiind chiar eliminat.
Consiliul profesoral din 9 XII 1977 a fost convocat pentru prelucrarea
adresei cu nr. 9362/ 7 decembrie 1977 a I.S.J. Bihor, referitoare la experimentul
privind unele măsuri de sprijinire a elevelor în vederea însușirii cunoştinţelor
predate, experiment în care a fost cuprinsă și şcoala noastră. Complexitatea
experimentului presupunea seriozitate în muncă.
Alte chestiuni discutate au fost în legătură cu examenul de bacalaureat, care
putea fi susţinut în două variante, cu susţinerea examenului de grad după un sistem
nou, cu înscrierea în treapta întâi și treapta a doua de liceu, cu unele modificări în
planul de învăţământ la clasa a XI-a. S-a comunicat, de asemenea, că şi la liceu se
rotunjeau mediile (ca la învăţământul gimnazial) şi că la informările politice la nivel
de clase trebuia să fie prelucrată expunerea lui Nicolae Ceauşescu la Conferinţa
Naţională a P.C.R. din 7-9 decembrie 1977, alături de alte probleme organizatorice.
Încheierea situaţiei la învăţătură și purtare la sfârşitul trimestrului I al
anului şcolar 1977-1978 se află consemnată în procesul-verbal din 20 decembrie
1977. Redăm modul în care învăţătorii și diriginţii au prezentat situaţia claselor
în acel consiliu profesoral:
Cl. I A. înv. Boţa Gheorghina a menţionat că nu avea niciun elev amânat.
Cl. I B. înv. Ungur Mioriţa n-a avut niciun elev amânat.
Cl. II. înv. Cojocaru Ana. Înscrişi 33, venit 1, rămaşi 34, neclasificat 1, promovaţi 33.
Cl. III A. Înv. Mezea Lucreţia. Înscrişi 30, rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 30.
Cl. III B. Înv. Costea Tiana. Înscrişi 25, veniţi 2, clasificați 26, neclasificat 1, promovaţi 26.
Cl. IV A. Înv. Memetea Elisabeta. A arătat că nu avea niciun elev amânat.
Cl. IV B. Înv. Codrean Florica înscrişi 38, venit 1, rămaşi 39, clasificaţi 39, promovaţi 39.
Cl. V A. Înscrişi 36, rămaşi 35, clasificați 35, promovaţi 28, amânaţi 7.
Cl. V B. Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Înscrişi 31, venit1, plecaţi 2, rămaşi29, clasificaţi 29, prom.
27, amânaţi2.
Cl. VI A. Dirig. Kuncsef Alexandru. Sunt nominalizaţi 5 elevi amânaţi.
Cl. VI B. Dirig. Odobasian Georgeta. Sunt nominalizaţi 4 elevi amânaţi.
Cl. VII A. Dirig. Sabău Cornelia. Înscrişi 37, clasificaţi 36, neclasif. 1, promov. 28, amânaţi 8 .
Cl. VII B. Dirig. Florescu Rodica. Sunt nominalizaţi 6 elevi amânaţi.
Cl. VIII A. Dirig. Uşvat Livia. Sunt nominalizaţi 11 elevi amânaţi.
Cl. VIII B. Dirig. Bercovici Maria. Sunt nominalizaţi 3 elevi amânaţi.
Cl. IX A. Dirig. Pantea Ioan. Sunt nominalizaţi 4 elevi amânaţi, apoi clasificaţi 35, amânaţi 4,
promovabilitate 88,55%.
Cl. IX B. Dirig. Teodor Rif. Înscrişi 40, rămaşi 40, clasificaţi 40, promovaţi 38, amânaţi 2,
promovabilitate 95%.
Cl. IX C. Dirig. Ban Florian. Înscrişi 35, rămaşi 34, promov.28, amânaţi 6, promovab. 82,35%.

285
Cl. IX M.A. Sunt nominalizaţi 11 elevi amânaţi.
Cl. IX M.B. Dirig. Indrei Sabin. Sunt nominalizaţi 18 elevi amânaţi.
Cl. IX M.C. Dirig. Bonchiş Ioan. Înscrişi 39, venit 1, rămaşi 40, clasif. 39, promov. 22, amân17.
Cl. IX Industrie Uşoară (I.U.) Dirig. Mărculescu Maria. Înscrişi 41, plecat 1, rămaşi 40,
clasificaţi 38, promovaţi 24, amânaţi 14.
Cl. X A. Dirig. Martinov Milan. Sunt nominalizaţi 4 elevi amânaţi .
Cl. X B. Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Înscrişi 36, rămaşi 36, promovaţi 30, amânaţi 6.
Cl. X C. Dirig. Christov Alexandra. Înscrişi 35, rămaşi 35, clasif. 34, promovaţi 25, amânaţi 9.
Cl. X D. Dirig. Mezea Ioan. Înscrişi 33, rămaşi 33, clasificaţi 33, promovaţi 31, amânaţi 2.
Cl. X E. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscrişi 31, clasificaţi 31, promovaţi 21, amânaţi 10.
Cl. X M.A. Dirig. Sferlea Aurel. Înscrişi 36, plecat 1, neclasificaţi 2, promovaţi 24, amânaţi 9.
Cl. X.M.B. Dirig. Boldor Marius. Înscrişi 39, clasificaţi38, promovaţi 29, amânaţi 9. Aici 23 de
elevi sunt nominalizaţi cu nota scăzută la purtare.
Cl. X M.C. Dirig. Nenciulescu C-tin. Înscrişi 36, clasificaţi 36, promovaţi 26, amânaţi 10.
Cl. XI A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscrişi 37, clasificaţi 37, promovaţi 32, amânaţi 5.
Cl. XI B. Dirig. Chivu Aurelia. Înscrişi 35, clasificaţi 34, neclasificat 1, promovaţi 34.
Cl. XII A. Dirig. Tudor Dumitru. Nominalizează 11 elevi amânaţi.
Cl. XII B. Dirig. Codreanu Maria. Nominalizează 6 elevi amânaţi.
În încheierea şedinţei consiliului, doamna director Maria Dale a spus că
la nivelul şcolii urma a se înfiinţa o comisie de control al modului cum se
aplica experimentul privind ajutorarea elevilor în şcoala noastră.
Responsabilul comisiei a fost desemnat prof. Kuncsef Alexandru, arătându-se
şi atribuţiile acelei comisii. Apoi s-au prezentat şi supus votului programele de
activitate ale organizaţiei de tineret, pe perioada vacanţei de iarnă.
Într-un consiliu din 21 XII 1977 s-a discutat situaţia unor clase de la
cursul seral la sfârşitul semestrului I al anului şcolar în curs, 1977-1978: cl. X, cl.
XI A şi cl. XII A.
Într-un proces-verbal de 16 pagini, datat 16 I 1978, este prezentată încheierea
situaţiei şcolare pe trimestrul I a elevilor amânaţi. Exista atunci indicaţia ca după
vacanţa de iarnă să se dea elevilor amânaţi posibilitatea să se corecteze, fiind
verificaţi scris şi oral la materiile la care au fost amânaţi (corigenţi) la sfârşitul
trimestrului I. Unii reuşeau să se corecteze, alţii nu, mai cu seama cei care erau
amânaţi la mai multe obiecte. Au fost atunci verificaţi peste 200 de elevi amânaţi,
din clasa a V-a până în clasa a XII-a. Acţiunea aceea constituia o supraîncărcare atât
pentru elevi, cât și pentru profesori.
Procesul-verbal datat 25 I 1978 a consemnat Analiza activităţii instructiv-
educative pe trimestrul I, prezentată de Maria Dale şi Aprobarea planului de măsuri pe
trimestrele II şi III şi a programelor comune ale organizaţiilor de tineret. În cadrul
programului comun, un loc aparte l-a ocupat Proiectul de măsuri privind sărbătorirea

286
a 150 de ani de existenţă a Liceului „Samuil Vulcan”, stabilind sarcini concrete pe
oameni și termene de realizare, prezentat de Maria Codreanu. Acela a fost, deci,
un proiect.
S-a evocat măreţia zilelor trăite atunci: 119 ani de la Unirea Principatelor
Române, 60 de ani de viaţă şi 45 de ani de activitate revoluţionară a
„tovarăşului” Nicolae Ceauşescu. Toţi cei care mai trăiesc îşi amintesc cum
erau sărbătoriţi soții Ceauşescu în luna ianuarie, în poeme, articole şi programe
culturale ditirambice, prin toate forţele media ale ţării.
Preocuparea pentru sărbătorirea liceului la 150 de ani se îmbina cu
dorinţa de îmbunătăţire a situaţiei la învățătură în trimestrele II și III ale anului
şcolar 1977-1978, cum reiese din Planul de măsuri prezentat.
Trimestrul al II-lea începea cu trierea copiilor pentru clasa I, cu preocuparea
pentru menţinerea unei frecvenţe bune şi pentru punerea la punct a
documentelor şcolare: completarea cataloagelor şi repararea celor deteriorate,
înregistrarea mişcării elevilor în cataloage şi în registrele matricole, încheierea
situaţiei elevilor amânaţi pe trimestrul I sau a celor neclasificaţi.
Planul mai cuprindea: perfecţionarea cadrelor, parcurgerea ritmică a materiei
şi rezolvarea orelor necesare pentru recapitulările trimestriale şi finale, sprijinul
elevilor rămaşi în urmă, darea lucrărilor de sondaj la matematică, fizică etc., orele
speciale pentru pregătirea elevilor claselor terminale (VIII, X, XII), îndrumarea
preocupărilor ştiinţifice ale elevilor, popularizarea liceului nostru printr-un pliant
difuzat în toate şcolile din judeţ, activitatea practică a elevilor şi realizarea
mobilierului pentru două cabinete în cadrul practicii, concomitent supravegherea
ei de către cadrele didactice, spectacole în cadrul Festivalului Național „Cântarea
României”, educaţia igienico-sanitară în şcoală şi internat, prin controlul patului,
dulapului, locului de studiu la meditaţie, igiena corporală, lenjeria, uniforma etc.,
controlul întregii activităţi instructiv-educative de către consiliul de conducere.58
În perioada ianuarie 1976 - mai 1978, un rol important în desfăşurarea
activităţii din Liceul „Samuil Vulcan” a avut şi biroul grupei I sindicale, în
organizarea prof. Teodor Rif, care a încercat să dea acesteia individualitate şi
prestanţă. În primii ani de după preluarea puterii, partidul comunist din
România considera sindicatele „cureaua de transmisie dintre partid şi masele
populare”, iar mai apoi şcoală a muncii şi educaţiei comuniste.
De-a lungul anilor de stăpânire comunistă în România, P.C.R. se

58 v. Planul de măsuri pe trimestrele II şi III – an şcolar 1977-1978, privind îmbunătăţirea situaţiei la învăţătură şi
încheierea cu succes a anului şcolar , pp.1-4, (în Muzeul de istorie al școlii, dactilografiat);

287
considera Forţa conducătoare. Atât Gheorghe Gheorghiu-Dej, cât și Nicolae
Ceauşescu participau și ţineau discursuri nu numai la plenarele, conferinţele
naţionale sau congresele partidului, ci şi la alte adunări ale diverselor categorii
sociale din România, inclusiv la Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor din
România. Peste tot, acei conducători vorbeau de realizările poporului nostru
sub conducerea P.C.R., subliniind că acele realizări se datorau şi aportului
sindicatelor. Adică, realizările se datorau oamenilor muncii doar în al II-lea
rând. Rolul important revenea P.C.R. şi mai ales conducătorilor săi. În felul
acesta se năştea un paralelism în desfăşurarea activităţii din toate domeniile,
inclusiv în domeniul activităţii didactice. Astfel, în adunările generale de
partid, în consiliile pedagogice şi în adunările de sindicat se discutau cam
aceleaşi probleme. Pentru a nu supraîncărca membrii de sindicat, am căutat să
legăm adunările generale cu alte activităţi întreprinse la nivelul şcolii, încât
activitatea sindicatului să nu constituie o povară, cu atât mai mult cu cât multe
din problemele specifice muncii noastre erau abordate în cadrul altor activităţi.
Făcând parte din consiliul de administraţie, organizatorul grupei sindicale
încerca să evite, deci, paralelismul, dar şi să lupte pentru emanciparea activităţii
sindicale atât de sub tutela partidului, cât şi de sub aceea a conducerii şcolii,
tocmai în sensul atribuirii unei personalităţi hotărâte activităţii sindicale, mai cu
seamă când se punea problema apărării membrilor de sindicat sau repartizării de
locuinţe, butelii, bilete de tratament etc. Totul se încerca pe cale amiabilă, evitând
conflictele. Am beneficiat, însă, de şansa de a avea atât la partid, cât şi la partea
administrativă de conducători excepţionali, nişte oameni cu adevărat cuminţi şi
extrem de înţelegători, absolut deschişi colaborării.
Consider că am săvârşi o nedreptate post-mortem pentru cei mai mulţi
dintre colegii noştri aflaţi acum în preajma Tatălui Ceresc, dacă n-am evidenţia
contribuţia lor uriaşă la bunul mers al activităţii desfăşurate atunci, aici, la
Alma Mater Beiusensis. Evidenţiindu-i pe cei plecaţi în eternitate, vom încerca
să nu-i uităm nici pe cei rămaşi încă aici, deoarece împreună au realizat totul.
Procedând astfel, poate vom realiza, cu modestele noastre mijloace, legătura
dintre terestru și astral.
Aşadar, în acei ani s-a întreprins în liceul nostru o amplă acţiune de
transformare pe baze noi a laboratoarelor şi cabinetelor, făcându-le funcţionale. S-
au antrenat în această muncă profesorii Constantin Duma-Suceveanu, Milan
Martinov, Ana Ardelean, Alexiu Ardelean, Constantin Nenciulescu, Maria și
Manea Bercovici, Minodora Bolcaş, Maria şi Adrian Harabagiu, Teodor Rif,

288
Marius Boldor, Cornelia şi Ioan Tabără. De pildă, s-a muncit mult pentru
laboratorul de electricitate, la care o importantă contribuţie şi-au adus elevii
seralişti, în frunte cu Ioan Mocoi.
În vederea sărbătoririi a 150 de ani de la înfiinţarea liceului, s-a întocmit un plan
de măsuri pentru realizarea căruia membrii de sindicat s-au angajat plenar.
Se considera atunci că un sprijin util putea fi acela ca majoritatea elevilor
din anul IV să-şi continue studiile în învăţământul superior, convinşi fiind că
aceea era calea principală pentru a mări prestigiul liceului şi pentru atragerea
spre el a cât mai multor elevi.
Rezultate din ce în ce mai bune au obţinut catedrele de biologie, chimie şi
geografie. Au fost amenajate laboratoarele de chimie, ele fiind total
restructurate prin zelul profesorilor Aurelia Chivu şi, mai ales, al prof.
Alexandru Kuncsef, care a făcut multe eforturi pentru procurarea substanţelor
necesare. Profesorii Adrian Harabagiu, Ioan Pantea și Ioan Dărăbăneanu au
obţinut an de an rezultate bune la biologie, au iniţiat elevii în cercetarea
ştiinţifică și protecţia mediului înconjurător, s-au antrenat în acţiunea de
răspândire a ştiinţei și culturii în cadrul Universității cultural-ştiinţifice din
Beiuș. Ei încercau, prin subtile metode, să se angajeze în propagarea ateismului,
după cerinţele regimului ateu, fără a nega pe faţă existenţa lui Dumnezeu.
Membrii catedrei de limba şi literatura română foloseau în predare
mijloacele audio-vizuale specifice acelui timp. Lecţiile profesorilor Milan
Martinov, Maria Dale, Ioan Mezea, Constantin Nenciulescu, Teodor Rif,
Marius Boldor erau foarte bogate în conţinut şi de fiecare dată ilustrate cu un
vast material bibliografic. Ei au şi corectat un material bogat pentru revista
liceului, din al cărei colectiv de redacţie făceau parte, împreună cu profesori de
alte specialităţi precum Constantin Duma-Suceveanu, Sabin Indrei, Al.
Kuncsef, Ioan Dărăbăneanu.
Foarte preocupaţi de modernizare erau şi profesorii de limbi străine: Maria
Racolţa, Maria Harabagiu, Cornelia Sabău, Marius Boldor, Aurel Sferlea, Georgina
Nenciulescu, Maria Mărculescu.
Alături de profesorul de desen Sabin Indrei lucrau cu multă seriozitate
maiştrii instructori Gavril Morar, Vasile Sferlea, Mihai Ban, Gheorghe Roşca,
Ioan Bonchiş, Ioan Goina, Viorica Lazăr, secondaţi de subinginerii Casian Ille,
Virgil Micula, Mihai Stretea s.a.
Rezultate bune aducea şcolii catedra de educaţie fizică, prin profesorii
Francisc Matei, Dumitru Tudor, Ioan Ille, Vasile Vlad, Gheorghe Popa-Bota,

289
Ionel Craiovan, Georgeta Odobasianu.
Nu putem să nu evidenţiem grija deosebită pentru copii a educatoarelor şi
învăţătoarelor Florica Mada, Emilia Bistrian, Anca Lupău, Victoria Kovari, Silvia
Pantea, Ana Tanchiş, Lucreţia Mezea, Ana Cojocaru, Florica Codreanu, Tiana
Costea, Elisabeta Memetea, Gheorghina Boţa, Miorița Ungur, iar mai înainte Vica
Kuncsef, Maria Bărăitaru, Ioana Borz, Maria şi Ilie Crăciun, Petru Stelea ş.a.
Personalul didactic ajutător sprijinea substanţial procesul de învăţământ.
Munca laborantelor Cuc Florica şi Sferlea Maria, alături de cea a bibliotecarei
Petrugan Elisabeta sau a pedagogilor Şerb Ioan şi Ştiole Virginia, Nichita Silvia, am
apreciat-o atunci şi continuăm să o preţuim și astăzi.
Toţi angajaţii liceului aveau condiţii bune de viaţă şi de muncă. În anul 1977
s-a introdus încălzirea centrală în clădirea numărul 1 de la liceu şi în clădirea
numărul 2, sala de mese. Biroul grupei I sindicale se străduia să obţină locuinţe
pentru solicitanţi, dar şi bilete de odihnă şi tratament.
Profesorii din sindicatul nostru erau antrenaţi şi în viaţa culturală a cetăţii.
Astfel, în mai 1977 erau preocupaţi de aniversarea Centenarului Independenţei de
Stat a României, iar în decembrie - de simpozionul omagial închinat Centenarului
naşterii patriotului român Dr. Ioan Ciordaş, când au conferenţiat prof. univ. Ştefan
Pascu, Al. Porţeanu şi prof. C. Duma-Suceveanu, colegul nostru ş.a. Expuneri
legate de marile evenimente din viaţa poporului român au ţinut cu regularitate
profesorii noştri de istorie şi limba română. Revista liceului ,,Pagini de ucenicie” a
dedicat 11 pagini Centenarului Independenței de Stat a României, 7 pagini
Răscoalei din 1907. Începuse a se da importanţă evenimentelor istorice.59.
Apoi, celelalte activităţi culturale: profesorii Adrian şi Maria Harabagiu se
ocupau de echipa de dansuri, Marius Boldor şi Ioan Mezea se ocupau de brigada
de teatru şi de recitatori, iar Teodor Rif de montajele literar-artistice. Aproape toate
educatoarele şi învăţătoarele, dar și foarte mulţi profesori activau în corul ,,Lira”.
La nivelul sindicatului ne-am organizat în Clubul ,,Felix”, jucând fotbal în fiecare
săptămână. Profesorul Dan Muşet se ocupa de echipele de şah. Au fost foarte
multe şi diverse activităţi, încât enumerarea lor e aproape imposibilă. Am dorit să
amintim câteva, dar şi pe cei care le-au realizat, pentru ca urmaşii lor să fie şi mai
mândri de predecesori.
Prin profilul liceului, însă, greul apăsa în mod deosebit pe umerii
profesorilor de matematică Alexiu Ardelean, Florian Ban, Alexandra Christov,
Mihai Olea ş.a., unii dintre ei dovedindu-se nişte stâlpi uriaşi în susţinerea

59 v. Pagini de ucenicie „Anul XI –XII (1976-1977), nr.1-2(18-19”, Revista liceului ,,S.V.” din Beiuş, pp. 2-19;

290
edificiului ştiinţific, început din 1930 încoace de marele profesor Ştefan Musta,
al cărui nume se păstrează în liceu, fiind purtat de renumitul concurs desfăşurat
anual cu sfinţenie.
În 13.02.1978, conducerea liceului şi profesorii săi au revenit asupra planului
de acţiuni în vederea sărbătoririi aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea acestui
liceu şi s-au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea acelui plan. Citind planul,
doamna dir. Maria Dale dădea ample explicaţii, lămurind felul cum au fost
repartizate sarcinile. De fiecare acţiune mare răspundea unul sau doi oameni, care
au alcătuit colective pentru realizarea sarcinilor, încât să fie antrenate toate cadrele
în acea mare acţiune. S-a insistat asupra popularizării şcolii şi sărbătoririi ei în
rândul elevilor, al părinţilor, dar şi în presă sau la radio și televiziune. Se
preconizase pregătirea unei expoziţii chiar din luna februarie, când se ţinea
consiliul, cerându-se contribuţia fiecărui cadru şi a foștilor elevi ai liceului. S-a citit
chiar şi un plan al monografiei. Se cerea profesorilor dorinţă și pasiune, având în
vedere experienţa dovedită cu zece ani în urmă, în 1968; se cerea răspundere la
catedră şi pentru aniversare, iar rezultatele de la catedră să fie legate de
evenimentul aniversării.
Luând cuvântul, prof. Adrian Harabagiu şi-a amintit de seriozitatea cu care
s-a muncit la 140 de ani, în 1968, fiind sigur de aceeaşi strădanie din partea
colegilor. Dânsul considera că data sărbătoririi trebuia fixată după 6 octombrie, că
trebuia stabilit locul expoziţiei şi lansat apelul pentru adunarea materialelor, că
programul cultural trebuia pregătit bine. Se angaja să ajute la asamblarea
programului artistic, să lucreze în colectivul cu activitatea cultural-artistică, la
expoziţie, dar și în echipa istoricului Viorel Faur, fost elev al liceului, care urma a se
ocupa de monografie. Menţiona că are o lucrare – Predarea biologiei în liceu,
începând din 1828, care, considera dânsul, putea fi folosită în monografie, că ar
putea furniza date şi în legătură cu activitatea cultural-sportivă; deci putea
contribui substanțial la pregătirea aniversării.
Doamna director Maria Dale însăşi mărturisea că ar fi bucuroasă dacă prof.
Adrian Harabagiu ar redacta o parte din capitolele monografiei, pentru care
posedă date.
Iată câteva aprecieri făcute doar despre activitatea metodică şi ştiinţifică a
prof. Adrian Harabagiu de către comisia de inspecţie pentru obţinerea gradului I,
în zilele de 7-8 mai 1970, comisia fiind formată din Matic Zachiu, profesor la
Institutul Pedagogic de 3 ani din Cluj, Mezei Zoltan, lector la ICPPD - filiala Cluj şi
Trifa T. - inspector de specialitate la I.S.J. Bihor: ,,Între altele, ca rezultat al acestor

291
activităţi, a fost întocmită lucrarea de bază pe care a pregătit-o pentru obţinerea
gradului didactic 1 Mijloace moderne în predarea agriculturii, care constituie cap.
XIII din îndrumătorul metodic Folosirea practică a mijloacelor tehnice audio-
vizuale în procesul de învăţământ, EDP, Bucureşti, 1969 .’’ ,,Această lucrare bine
fundamentată din punct de vedere teoretic şi cu exemplificare bogată şi concretă cu
privire la folosirea mijloacelor tehnice moderne audio-vizuale în predarea
agriculturii în şcolile generale, considerăm că este un îndrumător de real folos
pentru cadrele didactice care predau o disciplină şcolară. Tot ca un rezultat al
preocupărilor de cercetare ştiinţifică a tov. profesor constituie şi lucrarea Din
predarea ştiinţelor biologice la Liceul nr. 1 Beiuş (1828-1969). Această lucrare este
întocmită în baza unei bibliografii corespunzătoare şi o serie de date culese de
autor. Considerăm că lucrarea constituie o contribuţie valoroasă pentru
cunoaşterea istoriei şcolii romnâneşti din Transilvania.’’60
În intervenţia sa, prof. Constantin Duma-Suceveanu arăta că lucrarea sa de
gradul I era Monografia Liceului ,,Samuil Vulcan’’ din Beiuş. A prezentat, pe scurt,
ce cuprindea lucrarea sa şi exprima încrederea că ea putea constitui un punct de
plecare pentru monografie. Ar fi dorit, a avut intenţia să scrie monografia, dar
sănătatea nu i-a permis. Avea atunci, în februarie 1977, unele capitole aproape gata,
pe care, dacă va putea, le va dezvolta, spunea dânsul în acel consiliu.
În condiţiile în care publicarea monografiei era extrem de necesară pentru
sărbătorire, acţiunea nu putea să fie finalizată fără carenţe, mai spunea dânsul,
pentru că timpul era scurt. Era de părere că noi, vulcaniştii acelei perioade, trebuia
să ne axăm lucrarea pe rolul istoric excepţional jucat de liceul nostru de-a lungul
anilor în cultura română. Se angaja să-şi ducă toate sarcinile la îndeplinire, dacă l-ar
ajuta puterile. Avea, deci, material adunat şi promitea să redacteze capitolele care i-
ar reveni. Poseda mult material şi pentru anexa monografiei, pe care urma să-l
coreleze cu celelalte pentru că avea o viziune de ansamblu asupra lor. Arăta că
iniţial fusese vorba ca monografia să se ocupe de fiecare obiect, dar se ajunsese la
concluzia că n-ar exista suficient material, de aceea ar fi rămas numai un capitol
legat de problema limbii române. În discuţiile avute cu istoricul Viorel Faur, își
exprimase dorinţa de a se axa pe ancorarea Liceului „Samuil Vulcan” în cultura
transilvană şi naţională. Considera că un capitol dificil era, atunci, activitatea şcolii
de la reforma învăţământului din 3 august 1948 până la prezentul acela de care

60 v. A.C.N. ,,S.V.’’ Procesul-verbal datat 8 mai 1970 în Registrul de inspecţie, nr. inv. 93, p. 238 şi 239;
v. şi Revista ,,Plai românesc” nr.1, 1968, pp. 39-41- Din predarea ştiinţelor biologice la Liceul ,,Samuil
Vulcan” (1828-1978);

292
urma a se ocupa doamna director Maria Dale. Mai considera că fiecare laborator şi
cabinet trebuia să facă informări amănunţite, cu tot ce poseda, că titlurile lucrărilor
de gradul I trebuiau date celor care se ocupau de redactarea capitolului 1948-1978.
În legătură cu sărbătorirea mai propunea un cortegiu etnografic, având în
vedere zona bogată a Beiuşului în ceea ce priveşte etnografia şi folclorul. Excursiile
făcute - să fie consemnate la muzeul de istorie, articolele de presă, de asemenea,
trebuiau anunţate ori semnalate. Îşi exprima admiraţia faţă de conducerea liceului
deoarece lupta pentru creşterea prestigiului acestuia şi declara deschis că
materialele din muzeu stăteau la dispoziţia oricui.
Privind retrospectiv la ceea ce s-a întâmplat după acel consiliu profesoral şi
analizând cele spuse de distinsul profesor Constantin Duma-Suceveanu, îmi dau
seama că semnele necruţătoarei boli, care până la urmă i-a curmat viaţa, apăruseră.
Personal, observasem o anumită paloare a feţei sale, care se accentua pe măsura
trecerii timpului, dar nu mi-am dat seama de suferinţa pe care, cu stoicism o
suporta. În cuvântul său la acel consiliu se repetă câteva sintagme sau chiar
propoziţii. De pildă, spunea că ar fi făcut monografia, dar sănătatea nu i-a permis,
că va dezvolta anumite capitole, dacă va putea, îşi va îndeplini sarcinile, dacă îl vor
ajuta puterile.
Pentru a vedea şi a cunoaşte activitatea impresionantă a profesorului
Constantin Duma-Suceveanu, ar trebui să începem, dacă nu din 1946, când a ajuns
la catedra de istorie a Liceului Român Unit „Samuil Vulcan”, măcar de la inspecţia
specială pentru obţinerea gradului al II-lea în învăţământ, efectuată în 14-15 IV
1961.61 Pentru a putea, însă, evita lungimea prezentării, vom arde etapele, pornind
de la inspecţia pentru obţinerea gradului I, care a avut loc la 10 ani de cea amintită,
adică în 14-15 mai 1971, conform procesului-verbal datat 15 mai 1971.
La activitatea metodică şi ştiinţifică, comisia formată din prof. univ. Dr.
Surdu Bujor (Universitatea din Cluj), conf. univ. Popa Vasile (ICPPD - filiala Cluj),
Şuta Vasile, inspector şcolar al I.S.J. Bihor, şi lector univ. Stoica Adrian constata:
„cea mai elocventă dovadă a pregătirii sale metodice deosebite este cabinetul
metodic de istorie, organizat la Liceul ,,Samuil Vulcan” din Beiuş, din 1964, printre
primele din ţară, care în momentul de faţă este dotat foarte bine cu literatură de
specialitate, hărţi tematice, scheme, diagrame, planşe, material didactic foarte variat
şi mijloace moderne audio-vizuale, pe care le utilizează în mod corespunzător la
lecţii.” Apoi elogiile profesorului continuă, fiind evidenţiată activitatea lui ştiinţifică.
Apoi, capitolul activităţii metodice şi ştiinţifice se încheie astfel: „demnă de

61 conf. Procesului-verbal datat 18 mai 1961, în Registrul de inspecţii, nr. inv. 93, pp. 90-96, A.C.N. „S.V.”;

293
remarcat lucrarea de gradul I cu tema Monografia Liceului „Samuil Vulcan” din
Beiuş, pe care recomandăm să o ofere unei edituri pentru publicare.”62. Ar fi atâtea
de spus despre cele 2 inspecţii ale profesorului Constantin Duma-Suceveanu, ele
fiind apreciate cu nota 10 (zece)..., dar ne oprim aici. Nu putem, însă, trece cu
vederea cele spuse cu modestie de prof. Duma însuşi în acel consiliu pedagogic din
13 II 1978 despre lucrarea sa şi cele afirmate de avizata comisie de inspecţie
menţionată. În timp ce profesorul îşi considera lucrarea doar un punct de plecare
pentru monografie, comisia îl îndemna „să o ofere unei edituri pentru publicare.”
Aşadar, monografia va fi fost terminată atunci când se efectua inspecţia, în 14-15
mai 1971, şi bună de publicare. Din păcate, subsemnatul nu am văzut lucrarea în
forma ei definitivă, cum o prezenta comisia, dar părţi din ea au fost publicate în
Documentarul Revistei „Plai românesc” şi „Pagini de ucenicie”.63
Din materialele publicate de prof. Constantin Duma-Suceveanu în Revista
liceului „Pagini de ucenicie” se vede munca depusă de acesta de-a lungul anilor.
Rezultatele acestei munci au fost publicate încă din nr. 1/ 1968 al acestei reviste. În
15 mai 1971, ea a fost prezentată sub formă dactilografiată comisiei de inspecţie. În
mâna cui a căzut sau cine a profitat de ea spre a-i da eventual o altă formă? Nu
putem şti?! Materialele publicate au fost valorificate creator de prof. Gavril
Hădăreanu64.
Un istoric adevărat, cum era prof. Constantin Duma-Suceveanu, s-a
străduit să adune material documentar pentru predarea lecțiilor de istorie, dar
și pentru monografia pe care și-o dorea atât de mult. Datorită strădaniei sale a
ajuns în posesia cabinetului său de istorie un tezaur de monede republicane
romane. În 27 aprilie 1972, când Muzeul „Țării Crișurilor” era condus de către

62 Ibidem, pag. 263;

63 v. Ctitoria lui Samuil Vulcan. Dinamica populației şcolare de la Centenarul liceului până la reforma
învăţământului, Dinamica populaţiei şcolare după reforma învăţământului, Anuarele Liceului „Samuil
Vulcan”, Societatea de lectură „Samuil Vulcan”, Centenarul Liceului „Samuil Vulcan”, 140 de ani de existenţă
a Liceului „Samuil Vulcan”, Foşti directori ai Liceului „Samuil Vulcan”, Foşti profesori ai Liceului „Samuil
Vulcan”, Profesor Mihai Bruchenthal, Actualii directori ai Liceului „Samuil Vulcan”, Foşti elevi ai liceului
nostru, Bucuria muncii împlinite, Profesoara Felicia Deleanu, Înv. Florica Cârlig, Educatoarea Victoria
Chiovari, Întâlnirile promoției Centenarului Liceului „Samuil Vulcan”, Cadrele didactice de la Liceul „Samuil
Vulcan”, în „Plai românesc”- documentar, nr.1, 1978, pp. 52-93.v. şi „Pagini de ucenicie”, an I (1968) nr. 1,
An III (1969), nr. 4, An. IV (1970), nr. 1, An. IV. (1970), nr. 2, An (1971), nr. 1, An V (1971), nr. 2, An V
(1971), nr. 3, An VI (1972), nr. 1, An VI (1972), nr. 2-3, An IX (1975), nr. 1-2, An XI-XII (1976-1977), nr. 1-
2); v. şi Ziarul ,,Crişana”, an XXIII (1968), nr. 220, (15 septembrie), p. 3; ,,Crişana”, an XXXIII (1978), nr.
231 (30 septembrie 1978); an XXXI (1978), nr. 237 (7 octombrie);
64 v. Gavril Hădăreanu, Torţe arzânde în Ţara Beiuşului, Beiuş Editura Buna Vestire, 1995; v. şi

Coordonatori Ioan Degău, Nicolae Brânda, Beiuşul şi Lumea lui, studiu monografic, vol. I-V,
Oradea, Editura Primus, 2008 - capitolele semnate Gavril Hădăreanu. De fapt, documentarul prof.
Duma a început în Pagini de Ucenicie, an IV (1970), Nr. 1 (5).

294
profesorul Virgil Giurcă, i s-a cerut Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuș
tezaurul de monede republicane romane al acestui liceu, pentru expoziția „Tezaure
Dacice”, pe care muzeul din Oradea o organiza în perioada 1-15 mai 1972. Se
garanta asigurarea securității depline a tezaurului de monede și restituirea după 15
zile. Direcțiunea Liceului a aprobat cererea Muzeului „Țării Crișurilor”, care a
împuternicit pe muzeografa Florica Ignat să ridice monedele. Profesorul
Constantin Duma-Suceveanu i-a predat acesteia două tezaure:
1. Tezaurul de monede de argint „Apolonia” - sec. III î.e.n. (64 de monede);
2. Tezaurul de monede romane republicane - sec. III î.e.n. (21 de monede), în
total 85 de monede, „care au fost preluate pentru muzeu, pentru a fi predate
tovarășului muzeograf principal Nicolae Chidioșan de către tovarășa
muzeograf Florica Ignat, la data de 27 IV 1972”, cum reiese din adresa-
scrisoare către Muzeul „Țării Crișurilor”- nr. 679 din 13 septembrie 1973. În
ciuda unor eforturi multiple făcute de direcțiunea Liceului „Samuil Vulcan” și
de profesorul Constantin Duma-Suceveanu, Muzeul nu a înapoiat monedele
împrumutate, recurgând la „nenumărate pertractări, derutări, amânări,
enervări” și comunicând, printr-o scrisoare datată 4 aprilie 1973 și semnată de
Nicolae Chidioșan, că tezaurul Liceului „Samuil Vulcan” „s-a rătăcit, nu știm
unde și nu știm când”. Toată documentația în legătură cu împrumutarea
tezaurului Liceului nostru și cu eforturile pentru recuperarea acestuia de către
inimosul profesor Constantin Duma-Suceveanu se poate vedea în anexele
volumului al II-lea al acestei monografii-eseu.
Din păcate s-a pierdut şi lucrarea de gradul I a prof. Adrian Harabagiu.
Domnia sa spunea că a depus-o la Muzeul de istorie al liceului. A căutat-o
intens atât atunci, când muzeul era în custodia profesorului Constantin Duma-
Suceveanu, cât şi în perioada custodiei lui Gavril Hădăreanu. Din fericire, însă,
o parte a acelei lucrări a fost publicată, cum s-a văzut.
Revenind la monografia aflată în discuţia consiliului din 13 februarie 1978,
menţionez că subsemnatul, fiind secretarul consiliului-profesoral, tocmai
scriam procesul-verbal şi nu am mai luat cuvântul, deşi tocmai atunci lucram
intens la lucrarea mea pentru gradul I, care era legată, prin tema ei, de Liceul
„Samuil Vulcan”, deoarece evoca tocmai pe ctitorul acestui aşezământ, titlul ei
fiind Samuil Vulcan - cărturar iluminist, pe care am publicat-o în 2003, la
aniversarea a 175 de ani de la fondarea liceului. Dar graba sau urgenţa apariţiei
nu ne-a permis corectarea textului dactilografiat, astfel că s-au strecurat nişte
omisiuni pe care le regret enorm. Nu mi-aş fi putut închipui că se pot face

295
atâtea greşeli prin dactilografierea la calculator65.
Despre planul monografiei şi despre planul întregii acţiuni de sărbătorire,
despre expoziţie etc. a vorbit şi Maria Codreanu, care a reluat o propunere mai
veche în legătură cu instituirea sărbătoririi Zilei şcolii, aceasta rămânând fixată în
fiecare an în 6 octombrie, când marele ctitor Samuil Vulcan a semnat primul act de
întemeiere a gimnaziului mic - gymnasium minus cu patru clase (1828).
Profesorul Dumitru Tudor s-a angajat, în numele catedrei de educaţie
fizică, să sprijine toate acţiunile legate de sărbătorire, dânsul conducând ampla
serbare sportivă de la stadionul oraşului. În reuşita acţiunii s-a angajat şi prof.
Ioan Dărăbăneanu, care a promis că cercul foto condus de dânsul se va implica
deplin. În acelaşi timp a insistat asupra începerii urgente a repetiţiilor corului.
În final, doamna dir. Maria Dalea a cerut membrilor consiliului
profesoral să nu dea prilej unor eventuale observaţii, iar dacă ele vor apărea, să
nu manifeste hipersensibilităţi, ci să muncească intens, să valorifice totul
pentru ca acţiunea să iasă bine prin contribuţia tuturor.
Şedinţa aceea a consiliului profesoral a constituit punctul de plecare într-
o acţiune grandioasă, finalizată în săptămâna 9 -15 octombrie 1978, al cărei
punct culminant a fost atins prin serbările din 15 octombrie acelaşi an, din
piaţa centrală a Beiuşului. Vom profita de toate ocaziile ce se vor ivi în legătură
cu această sărbătoare, dar şi cu altele, căci ele vor intra în tradiţia istoricului
nostru liceu, mai cu seamă începând cu anul 1998, când am sărbătorit, de
asemenea cu fast, 170 de ani de existenţă a ctitoriei lui Samuil Vulcan.
Considerând că liceul nostru este unul din cele mai vechi şcoli româneşti din
ţară, impulsionaţi şi de foştii elevi, am făcut eforturi să-l sărbătorim din 5 în 5 ani.
Evenimentele din decembrie 1989, care ne-au eliberat de îngrădirile
caracteristice epocii dinainte, au stimulat înflăcărarea foştilor elevi din diferite
generaţii, cu deosebire a celor mai în vârstă, în frunte cu entuziastul Olimpiu
Ioan Luca, susţinut şi de alţii. De la acesta am primit o scrisoare, în vara anului
1993, în care ne ruga să demarăm evenimentele pentru sărbătorirea liceului la 165
de ani, pe care-i împlinea în luna octombrie. Întrucât timpul pentru un asemenea
eveniment era prea scurt, neîngăduind organizarea lui în condiţii optime, i-am
promis distinsului vulcanist Olimpiu Ioan Luca îndeplinirea dorinţelor sale şi ale
altor colegi în anul 1994. Astfel, în săptămâna 3-8 octombrie 1994, cu ocazia Zilelor
Școlii, pe care le sărbătoream în fiecare an, am omagiat pe patronul liceului,

65 Teodor Rif, Samuil Vulcan, cărturar iluminist, Timișoara, Ed. Mirton, 2003; v. lucrarea cu același
titlu pentru acordarea Gradului didactic I, pe care o reproduce, Beiuș, 1978, dactilografiată;

296
Samuil Vulcan, şi am demarat înfiinţarea Fundaţiei Culturale „Samuil Vulcan”,
care continua fundaţia de pâne a ctitorului.
Aşadar, sărbătorirea liceului nostru s-a întâmplat să fie mereu în atenţia
noastră, în 1994, 1998, 2003, 2008, 2013 și, iată, în Anno Domini 2018, când s-au
împlinit 170 de ani, 175, 180, 185, 190 de ani de existenţă a acestui liceu. Zilele
şcolii, însă, s-au sărbătorit şi se sărbătoresc în fiecare an în jurul datei de 6
octombrie, când Samuil Vulcan semnase actul de fondare în 1828. Dar despre
toate acestea vom reveni la timpul lor.
Ne întoarcem acum la grandioasa aniversare de la 150 de ani, din 1978, când
doamna dir. Maria Dale evoca într-un frumos discurs istoria acestui liceu în 15
octombrie 1978, în prezenţa unei impresionante asistenţe, care umplea piaţa
centrală a oraşului, care astăzi poartă numele lui Samuil Vulcan, datorită căruia
Beiuşul străluceşte atât de puternic pe firmamentul culturii româneşti.66
Ca să ne păstrăm în limitele acestei monografii-eseu, vom apela doar la ultima
parte a fulminantului discurs al doamnei dir. Maria Dale, pornind doar din 1928,
când se evoca pregătirea elevilor, atât de apreciată de ministrul instrucţiunii şi de
instituţiile de învăţământ superior, în mod deosebit după 1930, când şi-a început
activitatea aici distinsul profesor Ştefan Musta.
Referindu-se la legea de reformă din 3 august 1948 şi la perioada care a
urmat-o, doamna dir. Maria Dale a evidenţiat schimbarea concepţiei în
domeniul învăţământului, creşterea numărului de clase, a numărului de cadre
didactice concomitent cu dezvoltarea bazei materiale şi cu preocuparea
cadrelor didactice pentru modernizare în laboratoare, cabinete şi ateliere noi,
apreciate şi cu prilejul sărbătorii celor 140 de ani de existenţă a liceului. Atunci
nu se putea vorbi decât de bine şi despre reformă, care a avut și unele
caracteristici pozitive.
Printre evenimentele istoriei recente a liceului, evocate de Maria Dale, au
fost: reatribuirea la 14 februarie 1970 a numelui ctitorului Samuil Vulcan,
fuzionarea cu Liceul „Samuil Vulcan” a claselor liceului de cultură generală, de
gimnaziu, de învăţământ primar şi preşcolar ale fostului Liceu Pedagogic de
Educatoare din Beiuş.
Cu acel prilej, întregul edificiu al Liceului ,,Samuil Vulcan”, inclusiv
edificiul Internatului Pavelean, a fost destinat ,,în exclusivitate pentru
laboratoare şi cabinete de specialitate, săli de clasă, biblioteci şi săli sportive;
edificiul fostului Liceu pedagogic de educatoare a fost destinat claselor

66 v. descrierea sărbătoririi la G. Hădăreanu, Op. cit., p. 291-297;

297
învăţământului primar, atelierelor-şcoală şi internatului.”67
Menţionând cu bucurie că liceul a beneficiat de frumoasa sumă de
2.500.000 lei pentru lucrările de investiţii şi reparaţii capitale (aproximativ 200.000
dolari), bani folosiţi pentru realizarea încălzirii centrale, construirea, amenajarea,
dotarea atelierelor-şcoală şi cabinetelor de specialitate, în conformitate cu noul
profil al liceului, doamna director menţiona Decretul Consiliului de Stat nr. 207/ 1977
- „de organizare a învăţământului liceal pe profile, de creştere a ponderii activităţii
practice în ansamblul învăţământului liceal, de organizare a stagiului de practicant
după absolvirea treptei întâi şi a doua de liceu”, în urma căruia noi am ajuns liceu
cu profil de matematică-fizică68.
„În noua structură a liceului, preocuparea majoră a fost aceea de a
asigura condiţii optime desfăşurării procesului de învăţământ”, menţionând că
atunci şcoala dispunea „de 4 laboratoare de fizică, 2 laboratoare de chimie, 5
cabinete de matematică, un cabinet de biologie, un cabinet de geografie, 2
cabinete de istorie, un cabinet de ştiinţe sociale, 2 cabinete de limbi străine;
biblioteca cuprinzătoare, cu minunate condiţii pentru studiu şi cercetare,
muzeul de ştiinţele naturii, muzeul de istorie completează în mod fericit
zestrea liceului nostru”, la toate acestea adăugându-se cabinetele de rezistenţă
a materialelor şi organelor de maşini, de tehnologie şi desen tehnic pentru
clasele cu profil tehnic, dar şi baza sportivă a liceului, cu o capacitate mărită.69
Doamna director Maria Dale nu a uitat să evoce aportul colectivului celor
66 de cadre didactice preocupate pentru pregătirea de specialitate prin
perfecţionare continuă, dovada cea mai eclatantă fiind dată de componenţa
statistică a celor 66, în conformitate cu vechimea lor, 16 având gradul I, 23
gradul II, 12 fiind maiştri instructori, iar ceilalți fiind tineri cu gradul definitiv.
Generaţia profesorilor de la 150 ani, ca de altfel toate generaţiile care au
urmat-o, a simţit şi simte plăcuta ,,povară” a iluştrilor înaintaşi cu o bogată
activitate didactică, ştiinţifică şi publicistică. Doamna Maria Dale nu putea să nu
enumere pe câţiva din cei mulţi, cu care noi ne mândream atunci şi ne vom
mândri mereu, căci ei „au servit cu devotament interesele neamului, precum foştii
directori Ioan Buteanu, Vasile Dumbravă, Vasile Ştefănică, Camil Selegeanu, Dr.
Nicolae Flueraş, Vasile Pop, Letiţia Ramonţian sau foştii profesori Alexandru
Roman, Francisc Hubic, Ioan Buşiţia, Victor Borlan, Dr. Constantin Pavel, Traian

67 Prof. Maria Dale, Un impresionant jubileu pentru noi, Liceul ,,Samuil Vulcan” din Beiuş, la 150 de
ani de existenţă, în Revista ,,Plai românesc”, nr. 1, 1978, pag. 4;
68 Ibidem;
69 Ibidem;

298
Farcaş, Ştefan Musta, Nicolae Fântânaru sau Mihai Bruchental, dar şirul lor este
atât de lung, încât ar fi aproape imposibil de epuizat fără a scăpa pe vreunul, deşi
încercarea aceasta ne ispiteşte şi o vom face undeva, în cuprinsul acestei lucrări. La
un Dicţionar al profesorilor vulcanişti lucrează în prezent şi prof. Veronica Ţiţ.
Referindu-se la cei 51 867 de elevi instruiţi de-a lungul celor 150 de ani de
existenţă a liceului acestuia, dir. Maria Dale încerca o sumară enumerare,
pomenind doar pe Simion Florea Marian, Miron Pompiliu, Partenie Cosma, Dr.
Nicolae Bolcaş, prof. consultant dr. docent Teodor Gh. Goina, omul de ştiinţă
emerit, prof. univ. dr. docent, Ioan Danicico, prof. universitar dr. docent Ion
Mircea Nonu, Mircea Maliţa (fost ministru al învăţământului), Avram Bunaciu
(fost ministru al justiţiei), Gheorghe Pele (fost ambasador al R.S.R. la Viena),
prof. univ. ing. dr. Vasile Ile, prof. univ. dr. Teodor Goina, prof. univ. dr. Ioan
Hodişan, poetul Alexandru Andriţoiu, prof. univ. dr. Ioan De Sabata, prof.
univ. ing. Nicolae Brădeanu, conf. univ. dr. docent Marţian Cotrău, dr. docent
Marius Sala, conf. univ. dr. Vidu Bidilean, dr. Sabin Nica, prof. univ. dr. Victor
Sficlea, prof. univ. dr. Lazăr Dragoş, conf. univ. dr. Liviu Jianu, prof. univ. dr.
Ioan Simion, ing. Horea Iacob Teiuşean, ing. Vladimir Oros, ing. Constantin
Ştefănoiu, ing. dr. Vasile Bologan, ing. Gheorghe Măduţa, ing. Dumitru
Berinde, ing. dr. Nicolae Cucu, prof. Teodor Neş, prof. Titus Roşu, dr. Eugen
Pop, dr. Ioan Pop, dr. Ioan Quai, dr. Vasile Ilea, dr. Octavian Drăghici, dr. Emil
Bozac, dr. Laurenţiu Voicu, dr. Iosif Voina, dr. Emil Mureşan, dr. Antim
Mihuța, ing. Andrei Cotrău, ing. Nicolae Fântânaru, care alături de alţii foarte
mulţi au dus faima liceului acestuia ,,peste toată întinderea pământului
românesc”.70 Menţionăm că titlurile ştiinţifice se obţineau atunci destul de greu,
cum greu se ajungea chiar în învăţământul universitar, deşi într-o perioadă
anterioară, cu o origine socială ,,sănătoasă” s-a putut intra mai uşor.
Directoarea Maria Dale n-a uitat să se refere şi la generaţia de elevi de
atunci, beneficiară de o atentă îndrumare din partea dascălilor lor care, prin
cercurile pe materii şi prin Revista liceului ,,Pagini de ucenicie” şi, în serie
nouă, ,,Plai românesc”, le cultivau aptitudinile şi talentul în toate domeniile
ştiinţei şi culturii.
În încheierea apoteotică, doamna director Maria Dale spunea atât de
frumos: ,,Ne întoarcem cu privirea înapoi şi sărutăm mâinile albe ale ctitorului
şi dascălilor acestui izvor de înţelepciune, ne uităm la păsările cerului şi în
zborul lor ghicim cele 150 de generaţii care, plecând dintre aceste ziduri, şi-au

70 Ibidem;

299
fixat plutirea pe orizontul întregii vetre româneşti.
Ne uităm spre noi înşine şi simţim fiorul marilor împliniri cum ne
încunună tâmplele cu frunze de laur, ne uităm la tinerii învăţăcei care aşează
cu mâini sigure pietrele de temelie ale personalităţii lor viitoare şi ştim că toate
aceste semne ale desăvârşirii îşi au izvorul în osârdia întemeietorului...”71
Vorbe frumoase care, spuse atunci, ne mângâiau mai mult sufletele.
Cu prilejul împlinirii celor 150 de ani de existenţă, Liceul a primit
Ordinul ,,Meritul Cultural” clasa I ,,pentru contribuţia adusă la dezvoltarea
învăţământului, la instruirea şi educarea elevilor în spiritul dragostei faţă de
patrie, de muncă şi învăţătură, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la
înfiinţare”, conferit ,,prin Decret prezidenţial nr. 248 din 22 IX 1978”, conform
Brevetului semnat de Nicolae Ceauşescu, Preşedintele Republicii Socialiste
România. 72
În acelaşi nr. 3 al revistei Liceului ,,Samuil Vulcan” a fost publicat
şi ,,Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cadrelor didactice şi
elevilor Liceului ,,Samuil Vulcan” din Beiuş cu prilejul împlinirii a 150 de ani
de la înfiinţarea şcolii”, care, pe lângă formulările specifice epocii cuprinde şi
cuvinte frumoase referitoare la liceul ,,ce poartă numele ilustrului cărturar
patriot Samuil Vulcan”, la ,,contribuţia lui remarcabilă adusă la dezvoltarea
învăţământului românesc, la progresul ştiinţei şi culturii”, ,,la păstrarea şi
cultivarea limbii strămoşeşti”, ,,la educarea a numeroase generaţii în spiritul
dragostei de patrie, al idealurilor şi concepţiilor umaniste înaintate”, la faptul
că liceul acesta ,,a dat ştiinţei şi culturii din ţara noastră oameni de seamă,
militanţi înflăcăraţi pentru unitatea şi independenţa patriei, pentru afirmarea şi
propăşirea fiinţei naţionale, pentru libertatea şi demnitatea poporului
român.”73 Astfel că însuşi conducătorul este convins că ,,Meritul cultural” clasa
I este pe deplin îndreptăţit.
În Mesajul Conducerii Ministerului Educaţiei şi Învăţământului adresat
cadrelor didactice şi elevilor Liceului ,,Samuil Vulcan” din Beiuş, cu prilejul împlinirii
a 150 de ani de la înfiinţare, ministrul Suzana Gâdea menţiona cum prin şcoala
înfiinţată de episcopul Samuil Vulcan, Beiuşul a devenit ,,un centru de cultură
cu ecouri prelungi în istoria poporului nostru, a contribuit la dezvoltarea
conştiinţei naţionale a maselor populare, le-a însufleţit pentru marile cauze ale

71 Ibidem;
72 v. ,,Plai românesc” nr. 3, 1979, p. 2;
73 Ibidem;

300
românilor oprimaţi, iar în perioade premergătoare actului istoric din 1918 le-a
mobilizat pentru desăvârşirea creării statului naţional unitar Român.”
Ministrul învăţământului evoca meritul cadrelor didactice din acest liceu
în ,,realizarea unui proces de învăţământ orientat spre tehnică, spre producţie,
fundamentat pe cultură generală şi de specialitate cuprinzătoare, de orientare
politehnică.” ,,Prin conservarea şi îmbogăţirea tradiţiilor şi a experienţei
înaintate, prin abordarea creatoare a tradiţiilor şi experienţei înaintate, precum
şi prin abordarea creatoare a tehnologiilor didactice moderne, Liceul ,,Samuil
Vulcan” oferă tinerilor care-l frecventează mediul generos şi fertil pentru o
pregătire temeinică pe plan ştiinţific, cultural şi patriotic, precum şi pentru
dezvoltarea multilaterală a personalităţilor...”74
Reamintim că în urmă cu un an, mai precis în anul şcolar 1976-1977, în
perioada 23-27 noiembrie 1976, o brigadă de fond a Inspectoratului Şcolar
Judeţean Bihor făcea un control, o inspecţie cu adevărat de fond în Liceul ,,Samuil
Vulcan”. Concluziile I.S.J. în urma brigăzii le-am prezentat pe larg discutând
procesul-verbal din 7 XII 1976, care le consemna. Liceul a ieşit bine la acea
inspecţie. Doamna inspector general Ana Săndulescu va fi comunicat M.E.Î,
doamnei ministru Suzana Gâdea impresiile şi constatările I.S.J. Bihor. Simţim în
Mesajul M.E.Î ecourile celor 65 de pagini din Registrul de Inspecţie.75
Nu am dori să discutăm acel Mesaj în care limbajul de lemn abundă.
Mesajul amintit este, însă, salvat de sintagma Episcopul Samuil Vulcan şi de
câteva idei ce se desprind din ceea ce am citat din el mai cu seamă despre Beiuş
- ,,Centru de Cultură cu ecouri prelungi în istoria poporului nostru”, ori despre
politehnizare şi tehnologiile didactice moderne.
Tot cu prilejul aniversării a 150 de ani de la crearea şcolii noastre, tov. Mihai
Nistor, prim-secretar al Comitetului Judeţean Bihor al U.T.C. a înmânat
organizaţiei U.T.C. de la Liceul ,,Samuil Vulcan” Beiuş Diploma de onoare a C.C. al
U.T.C., iar din partea comitetului judeţean UTC a oferit organizaţiei ,,o staţie de
amplificare pentru desfăşurarea în bune condiţiuni a activităţii cultural-educative.”76
Mi s-a părut interesantă Cuvântarea tov. Gheorghe Blaj, membru al C.C. al
P.C.R., prim-secretar al Comitetului Judeţean Bihor al P.C.R., preşedintele
Consiliului Popular Judeţean. Aproape trei sferturi din acea cuvântare evoca
vestitul aşezământ de educaţie şi cultură, Vatra Beiuşului secular, strădania şi

74 Ibidem, p.5;
75 nr. de inventar 93, pp. 361-425;
76 ,,Plai românesc", Nr.3, 1979, Revista liceului „S.V”, p.6 ;

301
creaţia predecesorilor, triumful şi afirmarea plenară a existenţei şcolii beiuşene,
discipolii acestui măreţ așezământ cultural, care şi-au împletit destinul cu lupta
poporului nostru, mărind prestigiul acestui vechi liceu, întemeierea
Liceului ,,Samuil Vulcan” ca rezultat al politicii culturale iluministe din epocă,
meritele marelui cărturar iluminist Samuil Vulcan şi fundaţia întemeiată de el
concomitent cu gimnaziul, aria întinsă din care veneau spre el elevi etc.
Funcţia pe care o deţinea îl obliga, desigur, să vorbească şi de istoricele
documente ale Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, din
decembrie 1977, privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi
înaintarea României spre comunism, de repartizarea raţională a forţelor de
producţie pe întregul cuprins al ţării, de intervalul scurt de la vizita în Beiuş a tov.
Nicolae Ceauşescu (14 iunie 1977), de mesajul acestuia şi de ordinul ,,Meritul
cultural” clasa I etc77.
Întreaga cuvântare a lui Gheorghe Blaj dezvăluie un om inteligent şi un
admirator sincer al Liceului ctitorit de episcopul şi cărturarul luminist Samuil
Vulcan, al zecilor de mii de absolvenţi ai săi etc. Probabil că aşa se explică
apropierea sa faţă de nişte vulcanişti cu răspundere în viaţa culturală a
judeţului Bihor, deşi înalta funcţie pe care o deţinea ar fi putut-o exclude. În
virtutea acestei apropieri, vulcaniştii Alexandru Andriţoiu şi Viorel Horj, aflaţi
cândva în vizită la Vatican şi-au permis să-i scrie lui Gheorghe Blaj pe o
ilustrată următoarele versuri: ,,Tu cu Marx şi noi cu papa,/ Noi bem vinul, tu
bei apa.” Iată trei bihoreni cu simţul umorului! Să mai spună cineva că doar
oltenii l-ar avea.
Într-un foarte frumos discurs, academicianul Ioan Anton, pe atunci rectorul
Institutului Politehnic ,,Traian Vuia” din Timişoara, a evocat cu emoţie şi sfială cei
mai frumoşi ani din viaţă, pe care i-a petrecut ,,aici, în Beiuş, la umbra vestitei, dar
şi temutei cetăţi a ştiinţei şi culturii – Liceul ,,Samuil Vulcan”. Domnia Sa şi-a
exprimat recunoştinţa faţă de ctitor şi faţă de dascălii care şi-au educat elevii în
spiritul muncii ca principal factor al realizării umane, exprimându-şi speranţa că la
fel vor munci mereu dascălii şi elevii liceului său.78
În discursul său, Letiţia Ramonţian şi-a exprimat satisfacţia că şi-a
început activitatea didactică cu 42 de ani în urmă la şcoala soră a
Liceului ,,Samuil Vulcan” (Liceul de Fete), că a continuat-o şi a încheiat-o la
acest liceu al nostru, depăşind toate greutăţile diferitelor etape în folosul

77 v. Revista ,,Plai Românesc”, Nr. 3, 1979, pp. 3-4;

78 v. ,,Plai românesc”, nr. 3, 1979, pp. 10-11;

302
elevilor veniţi din Maramureş, Banat, Crişana sau Ardeal.79
Transmiţând salutul profesorilor şi elevilor de la Liceul ,,Emanuil Gojdu”,
directorul acestuia, prof. Iosif Suciu, spunea că simte alături de el pe foştii elevi de
la Gojdu ,,care în 1940 s-au adăpostit la ,,Samuil Vulcan”, care ,,cu înţelepciunea
părintului ce-şi cheamă fiii la vatră în vremuri de răstrişte i-a adunat, pregătindu-
le cugetul şi inima” şi dându-le speranţă în vremuri mai bune.80
Reprezentantul elevilor U.T.C.-işti, Marius Curteanu, exprima mândria
că învaţă într-un liceu cu atât de bogate tradiţii.81
Preşedintele comitetului cetăţenesc de părinţi, Alexandru Ciolac, a
mulţumit profesorilor Liceului ,,Samuil Vulcan”, care continuă cu deosebită
competenţă tradiţiile bogate ale înaintaşilor, perfecţionându-şi munca pentru
pregătirea generaţiei actuale la nivelul imperativelor contemporane, pentru
pregătirea acelei frumoase aniversări, exprimându-şi convingerea că fiii lor vor
deveni oameni de omenie, dăruiţi trup şi suflet neamului românesc.82
Toate discursurile rostite cu ocazia ceremoniei solemne sunt, nolens volens,
tributare aşa-zisului limbaj de lemn, dar am extras din ele acele părţi care transmit
ideile cele mai înalte şi gândurile cele mai curate prezente în fiecare dintre ele,
inclusiv ale unui absolvent mai tânăr, Vesa Nistor, care se mândrea cu originea sa
țărănească, dar atunci ajungând la demnitatea de tehnician principal la Fabrica de
Mobilă Beiuş. Mulţi vorbitori se vor fi inspirat din înflăcărata chemare lansată de
noi către fiii întru spirit şi simțire ai acestui liceu.83
Discursurile festive au fost urmate de un spectacol grandios ,,Apărător de
limbă, de ţară şi de neam”, conceput de poetul şi omul de cultură Nicolae Brânda,
căruia îi aparţine, deci, atât scenariul, cât şi regia. Pentru scenariu a utilizat, pe
lângă versurile proprii, şi texte semnate de Alexandru Andriţoiu, Mircea Bradu,
Constanţa Buzea, M. Dragomir, Viorel Horj, Nicolae Labiş, Adrian Păunescu,
N. Tăutu, unele destul de reuşite.
Spectacolul a debutat cu un preludiu de tulnice, având în fundalul scenei corul,
în faţa acestuia grupurile de recitatori, în avanscenă tulnicăresele aşezate în semicerc,
care deschid spectacolul. După preludiul tulnicelor, corul a cântat Tricolorul.
Întregul spectacol e axat pe ideea din titlu, pe identitatea om-natură,
întărită de o voce care cântă balada Mioriţa, pe vechimea noastră pe aceste

79 Ibidem, p.11;
80 Ibidem, p. 12;
81 Ibidem, p. 12-13;
82 Ibidem, p.13;
83 Ibidem;

303
meleaguri - ca rezultat al osmozei daco-romane enunţată de cor, care a cântat
frenetic Pui de lei.
Periplul prin istorie ajunge la Menumorut, evocat prin poezie şi cântecul
grupului Folk, prin recitări pe acompaniament şi prin apariţia în costum de
epocă, afirmând că nu dăm locul, dar că nu refuzăm ospitalitatea oferită
trecătorilor: ,,Trecând la orişicine/ Quia hospes homo est (fiindcă e om străin)/
Îi dăm pâine şi sare, / Dar nu pământu’ acest.”
După jurământul lui Mihai Viteazul de a ,,rotunji ţara, aşa cum a
zămislit-o firea”, se ajunge la luministul Samuil Vulcan şi la dorinţa lui de a
lumina neamul, de a-l ridica prin cultură:
Acel bărbat de seamă din Şcoala Ardeleană
Din goarnele durerii suna spre ţări albastre
Şi-nfiora mulţimea vorbindu-i despre limba şi originea romană
Trezind în piept speranţa redeşteptării noastre...
Cel pentru luminare purtând veşminte grele pe umeri,
Iar în gând speranţă de cultură la ţară şi la neam,
Apostol al luminii născută din cuvânt,
Numitul Samoilă din neamul lui Vulcan...
În timp ce corul cânta strofa I din Imnul Liceului ,,Samuil Vulcan”, episcopul
luminist intra în scenă, mărturisindu-şi intenţia de ,,a înfiinţa şcoale”.
Intrarea în scenă a lui Avram Iancu spre a-şi rosti jurământul, în costum
de epocă, a fost anunţată prin nişte versuri în metru popular şi urmată de
interpretarea corului a cântecului Deşteaptă-te, Române!, care atunci nu era
Imnul ţării şi a cărui interpretare puţin mai înainte constituia asumarea unui
mare curaj.
După evocarea Marii Uniri, a lui Lucaci, Ciordaş, Iancu şi Horea, prin
recitatori, folkişti şi prin cor, care cânta cu însufleţire Treceţi batalioane române
Carpaţii, până atunci de asemenea interzis, s-a ajuns la momentul creării
P.C.R. ,,în primăvara anului 1921”, la insurecţia armată văzută ca fiind
pregătită de P.C.R. şi subliniată de cor prin interpretarea cântecului Mândră zi a
libertăţii, apoi Republică măreaţă vatră, totul încheindu-se cu Partidul, Ceauşescu,
România, după obiceiul epocii cultului personalităţii marelui conducător, care-
şi propusese să-l depăşească pe prietenul Kim Ir Sen.
Exagerările din ultima parte a scenariului sunt atenuate de valoarea
literară a versurilor, prin care scenaristul a scos în evidenţă liceul sărbătorit,
care a dat ingineri, poeţi, dascăli, medici, agronomi, marinari, apărători de ţară,
oameni cu specializări complexe, diplomaţi ş.a., ,,cu toţii amintindu-şi de acest

304
liceu cu dor’’: ,,Şi diplomatul care întoarce spre lume/ Un gând al echităţii, al
păcii, an de an/ Din patria aceasta crescută în renume/ Şi el îşi aminteşte de
ctitorul Vulcan.”; ,,Sau văd poetul nobil înfiorat de fapte/ Cum cântă-n fericire
al patriei urcuş./ Şi mângâindu-i fruntea lui palidă în noapte/ Ştiu c-a făcut
liceul aicea, la Beiuş.”
Între versurile acestea au fost intercalate dansurile populare în interpretarea
a 12 perechi de tineri frumoşi. Frumuseţea scenariului, dată de valoarea literară a
versurilor ce pun în lumină cultura creatorilor şi inspiraţia scenaristului-regizor,
poate fi simţită chiar prin lectura sa integral.84
În interpretarea actorilor orădeni şi a elevilor liceului, a ieşit un spectacol
care a înălţat auditoriul în lumea ficţiunii ideale, cum ar spune Titu Maiorescu,
în spirit schopenhauerian, făcându-l să treacă peste unele falsificări istorice, pe
care le interpretăm ca fiind licenţe poetice.85
După spectacol a fost vizitată şcoala şi expoziţia realizată de profesorii de
desen, de maiştrii-instructori şi de alţi colaboratori. Pe unul dintre coridoarele
clădirii ridicate de episcopul Valeriu Traian Frenţiu au fost expuse 24 de fotografii
artistice realizate în anul 1939 de Ioniţă G. Andron, din Negreşti-Oaş, cel care,
descoperind în fizionomia ţăranilor din Ţara Oaşului asemănări cu dacii de pe
Columna lui Traian, le-a imortalizat pe peliculă fotografică şi, în semn de înalt
omagiu adus ctitoriei lui Samuil Vulcan - în care a învăţat şi tatăl său, originar din
Meziad, le-a donat şcolii.86
La banchetul festiv organizat au participat foarte mulţi din cei veniţi la
sărbătoare, încât pe lângă sala de gimnastică destinată invitaţilor de onoare şi
oficialităţilor, s-au umplut încă 5 săli de clasă de la parterul clădirii ,,Traian Frenţiu”
cu promoţiile de absolvenţi, în ordinea vechimii lor, care au depănat amintiri sub
toastări şi îndemnuri de voie-bună, cum spunea şi prof. Hădăreanu.
Cadrele didactice ale liceului ne-am aflat printre ei şi am încercat să le
întreţinem buna dispoziţie, banchetul nostru urmând după plecarea oaspeţilor.
Unii s-au supărat căci, după o muncă atât de intensă pentru reuşita aniversării
liceului, s-au simţit plasaţi în planul al doilea. Până la urmă am înţeles cu toţii
că noi eram gazde şi trebuia să ne facem datoria, în această calitate, până la
capăt, întrucât musafirii erau o mare de oameni.
Prin grandoarea ei, această aniversare de 150 de ani de la fondarea

84 v. Plai Românesc, nr. 3, 1979, pp. 14-18;

85 v. Gavril Hădăreanu, Torțe arzânde în Țara Beiușului, unde e descrisă întreaga sărbătoare a celor 150
de ani de existență a liceiului, citându-se și cele spuse de personalitățile istorice evocate;
86 Ibidem, pag. 297;

305
liceului beiușean se înscria cu adevărat în istoria culturii româneşti datorită, în
primul rând, gestului excepţional al episcopului luminist Samuil Vulcan şi, apoi,
numeroaselor generaţii de dascăli care, în cele 15 decenii, au făcut posibil zborul a
mii de învăţăcei ad astra şi, în ciuda căilor anevoioase prin care au ajuns să
privească de acolo frumuseţea peisajului întregii vetre româneşti şi să se
străduiască așa încât, prin contribuţia lor, acesta să devină mereu mai atractiv87.
Aceasta a rămas, de fapt, eterna dorinţă a vulcaniştilor care au fost, care
sunt şi care vor veni. De aceea se impune ca ei să se implice tot mai mult în
viaţa cetăţii şi să bareze impostorii care, din păcate, apar tot mai frecvent pe
firmamentul întregii societăţi româneşti, înşelând profund aşteptările noastre
născute în timpul evenimentelor din decembrie 1989.
Revenind la sărbătorirea celor 150 de toamne care ,,şi-au coborât lumina
mângâietoare peste capetele învăţăceilor ce păşeau sfioşi în această cetate de spirit”,
cum spunea prof. Maria Dalea în acel Omagiu, se cuvine să relevăm ecourile ei
din presa locală şi centrală, datorită acelor învăţăcei sfioşi şi dascălilor, ecourile
despre izvorul de înţelepciune care este Alma Mater Beiusensis.
La aniversarea celor 150 ani de la înfiinţarea Liceului ,,Samuil Vulcan” din
Beiuş, ,,Familia” omagiază vestitul locaş de cultură şi pe ctitorul său.88 Aşadar,
Revista ,,Familia” îşi punea coloanele la dispoziţia celor care doreau să omagieze
acest liceu. Pe prima pagină a acesteia apare imaginea primului local în care a
funcţionat ctitoria lui Samuil Vulcan, chiar clădirea construită de episcop în
perioada 1826-1828. Tot acolo, pe aceeaşi pagină, apărea un articol semnat de
Mircea Maliţa, sub titlul Beiuş 1828-197889; Mircea Copil semnează Oraşul cu două
feţe;90Nicolae Brânda - Poem de august91; prof. Constantin Duma-Suceveanu -
Ctitoria lui Samuil Vulcan;92 Coriolan Gheţie - Iluminate umbre ale Beiuşului -
fragmente93. Cu faţa spre Beiuş - câteva declaraţii de credinţă semnate de ing. Horia
Iacob Teiuşeanu, atunci director al Comitetului pentru Problemele Consiliilor
Populare București, Florea Vasile, atunci directorul Agenției Române de
Impresariat Artistic - A.R.I.A., General Maior Gheorghe Pele, prof. dr. docent Ioan
Pop D. Popa, atunci medic emerit, membru corespondent al Academiei de Științe
Medicale din R.S.R., profesor dr. docent Marius Sala, șeful secției de limbi

87 v. şi prof. Maria Dalea, Omagiu, în ,,Plai românesc”, nr. 3, 1979,24 sau G. Hădăreanu, Op. cit., p. 297;
88 v. Familia, (seria a V-a), Anul 14 (114) (1977), nr. 9 (157) (septembrie), p. 1;
89 v. Ibidem, pp. 1 şi 14;
90 Ibidem, p. 4;
91 Ibidem;
92 Ibidem, p.5;
93 Ibidem, p. 6;

306
romanice de la Institutul de Lingvistică al Universității din București - membru
corespondent al Academiei Regale Spaniole (azi membru al Academiei Române),
prof. univ. dr. Sabin Nica - Sârbești, Catedra de organizare și conducere a
intreprinderilor agricole de la Institutul Agronomic ,,Nicolae Bălcescu” din
București, dr. ing. Vidu Bidilean - prof. univ. la Academia ,,Ștefan Gheorghiu”,
București, (ulterior prof. în Italia și Franța), ing. Vladimir Oros - directorul
Combinatului de Prelucrare a Lemnului Oradea, Al. Andrițoiu - scriitor, membru
în Comitetul de Conducere al Uniunii Scriitorilor din R.S.R. și redactor șef al
Revistei ,,Familia”94.
Am indicat aici și funcțiile deținute de acești vulcaniști de atunci (1978)
pentru că ei și alții erau și au rămas primi inter pares. Apoi: dr. Octavian
Drăghici - Samuil Vulcan și sănătatea poporului95, Maria Dalea - Omagiu96, Viorel
Faur - Din memoriile lui Moise Popoviciu97.
Articole dedicate Liceului ,,Samuil Vulcan” au apărut, de asemenea, în
mai multe numere din ziarul județean ,,Crișana”, semnate de vulcaniști, elevi
sau profesori: Liceul Samuil Vulcan din Beiuș-150 de ani de existență98, Liceul ,,Samuil
Vulcan” în anii puterii populare - de C. Duma- Suceveanu99, Un moment important din
relațiile între școlile românești din Blaj, Beiuș și Năsăud, de prof. Iudita Călușer - Filiala
orădeană a Arhivelor Statului100, Profesorii beiușeni încadrați în lupta pentru
suveranitatea țării, de prof. Corneliu Crăciun101, Insigne beiușene, de Coriolan Gheție.
Apoi, tot sub titlul Un veac şi jumătate de lumină, au apărut poezia Simbol arzând și
piatră de hotare - de Viorel Horj și articolele Un gând la jubileu - de ing. Vladimir
Oros, Școala, al doilea loc de muncă - de Gavril Hădăreanu102, Drumul învățării, de
Mircea Malița, Beiuşul la ora aniversării - de Aurel Pop şi Cu inima spre Beiuş, de prof.
Petru Şandor, dar şi un Omagiu - felicitare aparţinând colectivului redacţional al
ziarului Crişana, toate însoţite de o fotografie din muzeul de fotografie al liceului –
Din publicaţiile foştilor elevi 103.
Au apărut articolele dedicate aniversării liceului nostru şi în publicaţiile

94 Ibidem, pp.6-7;
95 Ibidem, pp. 7 și 11;
96 Ibidem;
97 Ibidem, p. 11;
98 Crișana, anul XXXIII (1978), nr. 201, (26 august), p. 2;
99 Crișana, anul XXXIII (1978), nr. 231, (13 septembrie), p. 2;
100 Crișana, anul XXXIII (1978), nr. 239 (10 octombrie), p. 2;
101 Crișana, anul XXXIII (1978), nr. 242 (13 octombrie), p. 3;
102 Crișana, anul XXXIII (1978), nr. 243 (14 octombrie), pp. 1-2;
103 Crişana anul XXXIII (1978), nr. 244, ( 15 octombrie), pp.1-2;

307
centrale: Cu faţa spre Beiuş, însemnări de Alexandru Andriţoiu104.
În preajma aniversării celor 150 de ani de lumină, revista liceului - ,,Pagini
de ucenicie” şi-a schimbat numele, printr-o hotărâre a colectivului de redacţie,
în ,,Plai românesc”. În primul număr al revistei cu noul său nume au apărut mai
multe articole dedicate aniversării: Un impresionant jubileu pentru noi -
Liceul ,,Samuil Vulcan” din Beiuş la 150 ani de existenţă, de prof. Maria Dalea -
director al Liceului; Aspecte din activitatea multilaterală a profesorilor Liceului ,,Samuil
Vulcan” din Beiuş, de prof. dr. doc. Teodor Goina, om de ştiinţă emerit; După 30 de ani -
de Marius Sala, lingvist; Aduceri-aminte… mă copleşesc cu drag, de conf. dr. doc.
Marţian Cotrău; Oameni şi climate, de Maria Colţea-Cuceu, asistent universitar, azi
Director al Institutului de Folclor din Cluj, din cadrul Academiei Române; Samuil
Vulcan şi sănătatea poporului, de Octavian Drăghici - dr. în ştiinţe medicale
(continuare la articolul din Revista ,,Familia”); Scrisoare din capitala speranţei, de
Ioan Bar, promoţia 1957, atunci ataşat cultural al Ambasadei R.S.R. din Brazilia.
Apoi, după Gânduri ale foştilor elevi de la Liceul ,,Samuil Vulcan” din Beiuş: Mereu cu
faţa spre Beiuş, de Alexandru Andriţoiu, dar şi exprimate de ing. Oros Vladimir,
ing. Berinde Dumitru, ing. Constantin Ştefănoiu, Vesa Nistor, ing. Gheorghe
Măduţa, dr. ing. Vasile Bologan.
Gânduri la aniversare ale elevilor de atunci, din diferite clase, de la clasa I la
clasa a XII-a: Călin Borha, Adrian Mărculescu, Erika Groff, Claudiu Someşan,
Monica Andrei, Monica Schuchter, Anca Mărculescu, Călin Lungu, Voichiţa
Hulea, Ramona Ciupercea, Mariana Cotrău, Camelia Kuncsef, Amelita
Târnăveanu, Lucia Bitea, Eleonora Bochiş, colectivul clasei a X-a mecanică,
Mihai Egyed, Violeta Daniela Tuduce.
Au exprimat opinii şi alţi elevi de liceu: Smaranda Berindan, Liana
Popeanu, Daniela Paşca, Felicia Popa, Liviu Popa, Dorel Tarcea, Anca Tiriteu,
Marius Curteanu, Lörincz Paraschiva.105
Articole consistente au scris profesorii: Marius Boldor - Activitatea ştiinţifică a
profesorilor şi elevilor între anii 1948-1978: I: Lucrări metodico-ştiinţifice în vederea
obţinerii gradului II şi I; II: Articole, lucrări şi comunicări ştiinţifice, compoziţii muzicale şi
de artă plastică; III: Activitatea ştiinţifică a elevilor106; prof. Mihai Olea - Profesorilor de
Matematică ai Liceului ,,Samuil Vulcan” 107; prof. Adrian Harabagiu - Din predarea

104 Scânteia, anul XLVIII(1978), nr. 11238 (8 octombrie 1978), pp.1-2 sau Liceul din Beiuş, de Vasile
Netea, ,,Săptămâna culturală a capitalei”, din 6 octombrie 1978; v. şi G. Hădăreanu, Op. cit, p. 291;
105 v. ,,Plai românesc”, Revista Liceului ,,Samuil Vulcan”, nr. 1, 1978, pp.1-26;
106 Ibidem, pp.27-32;
107 Ibidem, pp. 33-38;

308
ştiinţelor biologice la Liceul ,,Samuil Vulcan”, ctitoria lui Samuil Vulcan [1828-1978]108;
un amplu Documentar redactat de prof. Constantin Duma-Suceveanu;109 Et in
Arcadia… , de Viorel Horj, Viorel Faur, Ioan Godea, Corneliu Crăciun, Blaga Mihoc; Un
deceniu al succeselor sportive (1968-1978) - de Mortan Emilia, elevă în cl. XII R.A.; Din
Amintirile lui Moise Popoviciu, fost elev şi profesor al acestei şcoli, de Viorel Faur110;
Amintiri din viaţa de elev la Beiuş (fragmente) de Moise Popoviciu111 şi alte articole
semnate de elevi şi profesori. Toate ar merita să fie prezentate pe larg, dar
trimiţând la ele, cititorii le pot găsi şi studia.
Mişcătoare mesaje de suflet ne-au fost transmise de trei mari scriitori
contemporani, cunoscuţi atunci elevilor de liceu din manualele şcolare, dar şi
pentru că erau „mari artişti ai cuvântului”, cum spunea prof. Gavril Hădăreanu.112
Eugen Jebeleanu adresa elevilor și profesorilor „cererea de a continua cu cinste
strădaniile şi înfăptuirile iluștrilor lor înaintași”. Brăileanul Fănuş Neagu surprinde
excepţional meleagurile noastre din Apuseni şi de la poalele lor: „În valea de sub
munţii cei mai cântaţi cu tulnice, în valea cea mai pusă pe aur a României, la Beiuş,
unde Crişul adună aripi de umbră ca să le ducă mai departe, să răcorească verile
lungi, acum o sută cincizeci de ani episcopul Samuil Vulcan şi-a ctitorit chipul de
luptător în gândul neamului românesc, înfiinţând şcoala care să nemurească
sufletul unui popor legendar. Pâinea şi sarea pământului Transilvaniei au căpătat
atunci literă pentru cântec, cântec în care să se legene umbrele lui Horea, Cloşca şi
Crişan şi fulgere ce vor lumina mâinile şi fluierul Iancului, Câmpia Blajului,
zăpezile şi clopotele de la Alba Iulia. În fiinţa noastră de două mii de ani, Şcoala
de la Beiuş stă scrisă cu lumină, ce arde veacurile, împlinindu-le măreţia.”113
Poate că pe Fănuş Neagu l-a făcut să simtă ceea ce exprima aici atât cultura, cât şi
lecturile sale, cât şi povestirile emoţionante ale prietenului său - poetul Gheorghe
Pituţ. Alt prieten al acestuia, Nichita Stănescu, care eminescianiza, topârcenizând,
urmuzizând sau arghezizând, încerca cu geniul său să ajungă la o formulă
personală de scriitură. Şi a ajuns, chiar şi în cele spuse pentru noi şi elevii noştri:
„Minunea învăţării de carte, aidoma de minunată cum căţărarea pe Carpaţi, unde
în piscuri găsi-vom litera A - aici la Beiuş Vulcan al nostru a înflorit de lava
fierbinte a cunoaşterii un liceu românesc. Om la 44 de ani fiind, adică aproape

108 Ibidem, pp. 39-41;

109 Ibidem, pp. 52-93;
110 Ibidem, p. 49;
111 Ibidem, p. 50-51;
112 Op. cit., pag. 292;
113 Apud G. Hădăreanu, Op.cit., pag. 292;

309
bătrân, cu multe gânduri gândite, dacă nu chiar triste în decursul vieţii mele, mă
întorc spre voi, dragi elevi, şi zic:
„Citiţi până orbiți, Copii, ce cinste şi ce fericire aveţi
Învăţaţi până vi se tocesc minţile, să învăţaţi lumina literii în acest
Totul stă în aceea ca să adăugăm naturii minunat lăcaş, ce prin sufletele voastre
poporului nostru un gând firesc. curate, lumina-va în continuare.”
Cu ochii minţii sărutăm mâna scriitoare
a lui Vulcan, Al vostru
cu genele pleoapelor Nichita Stănescu114
îi sărutăm mâna scrisă.
Textele acestea au fost aduse la noi de poetul Nicolae Brânda care, tot
atunci, la Bucureşti, a realizat un interviu profesionist cu Ştefan Augustin
Doinaş115 şi cu Cezar Baltag116.
Unele dintre articolele menţionate mai sus sunt reluate în „Plai românesc” la
rubrica Ecouri din presă, pentru a fi mai uşor de găsit. Pe lângă articolele amintite
mai apar şi altele, cum sunt: În sprijinul şcolii beiuşene, de prof. Titus Roşu, p. 28;
Societatea de matematică a elevilor de la Liceul „Samuil Vulcan” Beiuş, de prof. univ. dr.
Aurel Coţiu, p. 31; Împlinire, de Marius Boldor, pp. 33-34, Prezenţă postumă, de Emil
I. Roşu, pp. 34-35. Tot acolo se află unele Din telegramele şi scrisorile sosite pe adresa
Liceului în ziua marii aniversări:
1. Comitetul de Cultură şi Educaţiei Socialistă a Judeţului Bihor;
2. Prof. Septimiu Pop, Directorul Liceului „George Coşbuc” din Năsăud;
3. Liceul Economic şi de Drept Administrativ;
4. Prof. Petru Hegheduş, Directorul Liceului „Sinteza” Oradea;
5. Liceul „Emanuil Gojdu” Oradea;
6. Liceul Industrial Marghita;
7. Liceul „Arany Janoş” Salonta;
8. Colectivul de cadre didactice de la Liceul Agro-Industrial Salonta;
9. Liceul Industrial „Înfrăţirea” Oradea;
10. Direcţiunea Liceului de Artă Oradea;
11. Liceul Pedagogic „Iosif Vulcan” Oradea;
12. Prof. Maria Liber, directorul Liceului de Filologie-Istorie Oradea;
13. Liceul de Matematică-Fizică „Al. Moghioroş” Oradea;
14. Dr. Vasile Coman;
15. Lt. Col. Mihai Lungu, comandantul U.M. 01334 Beiuş;

114 Ibidem; v. şi „Plai românesc”, nr. 2, 1978, p. 2;

115 v. „Plai românesc”, nr.2 , 1978, pp. 5-7;
116 Ibidem, pp. 20-21;

310
 16. Prof. Teodor Damşa, Liceul de Artă „Ion Vidu” Timişoara;
17. Dr. Dimitrie Avrămescu, medic primar chirurg Bucureşti;
18. Prof. dr. Victor Siclea, Universitatea Iaşi;
19. Prof. dr. docent Ion Danicico; Consilier juridic Eugen Pop; Ing. Guido
Quai; ing Alexandru Mureșan - foşti elevi ai liceului.
Şirul telegramelor se încheie cu mulţumirea adresată expeditorilor:
„Conducerea Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuş adresează calde mulţumiri
tuturor acelora care au trimis telegrame sau scrisori de felicitare cu prilejul
împlinirii a 150 de ani de la întemeierea liceului nostru.”
Programul sărbătoririi celor 150 de ani, 1828-1978, conţinea pe prima pagină
Spectacolul omagial din 15 octombrie 1978, constând din montajul literar-muzical
Apărători de limbă, de ţară şi de neam, de Nicolae Brânda, fost elev al liceului, cu
participarea corului liceului, formaţiei de dansuri, formaţiei de muzică populară şi
a formaţiei de muzică Folk ale liceului. În continuare - Programul Simpozionului cu
temă şi cele 6 secţii care prezentau comunicările ştiinţifice, fiecare secție având birou
propriu.
Multe din materialele prezentate în legătură cu aniversarea puteau face
parte din Monografia despre care se vorbise în şedinţa consiliului profesoral din
3 II 1978, care, însă, nu a mai apărut. Importante puncte de sprijin pentru
aceasta putea constitui Documentarul profesorului C. Duma-Suceveanu,
precum şi articolele publicate de el în diferite ziare. Alcătuirea Monografiei
Liceului „Samuil Vulcan” rămânea un deziderat mereu amânat. Acest „gol istoric”
a fost umplut într-un fel de prof. Gavril Hădăreanu, în 1995, cu lucrarea sa
Torţe arzânde în ţara Beiușului, în care valorifică tot ce publicase prof.
Constantin Duma-Suceveanu.
Am devansat descrierea sărbătorii aniversării celor 150 de ani pentru a
nu întrerupe finalizarea ei de punctul inițial constituit de planurile discutate în
procesul verbal din 3 II 1978. Concomitent cu munca pentru pregătirea
aniversării se desfășurau celelalte activități specifice școlii în acele luni.
Zbaterile profesorului Duma-Suceveanu pentru realizarea monografiei,
luptându-se cu o boală necruțătoare ce începuse a-i da târcoale, merită mai multă
atenție din partea noastră. Poate că odată, dacă timpul ar mai avea răbdare cu noi,
vom reuși să adunăm scrierile sale risipite prin mai multe ziare și reviste. Până
atunci însă nu mergem mai departe până mai amintim câte ceva din Ctitoria lui
Samuil Vulcan: Lupta pentru limba strămoșească (II), Dezvoltarea conștiinței naționale și

311
Unirea (III), Activitatea pedagogică pentru perfecționarea procesului de învățământ117 (IV).
Grandioasa aniversare de un secol și jumătate de la fondarea liceului nostru a mai
fost evocată și de alți cercetători, care au reînviat istoria lui glorioasă ori și-au
elogiat dascălii ocrotitori ai adolescenței lor.
Un frumos excurs istoric realizează cercetătorul A. Ilea de la filiala orădeană
a Arhivelor Statului, care, răsfoind vechi ,,înscrisuri”, reconstituie într-o manieră
excepțională începuturile gimnaziului mic (1828) și ale gimnaziului mare (1835),
înviind astfel o pagină din viața liceului beiușean.118 Răsfoind catalogul din anul
școlar 1937/ 1938 al clasei a V-a, A. Ilea ne informează despre proveniența celor
107 elevi, aceștia sosind din: Beiuș, Vașcău, Beliu, Arad, Banat, Zarand, Sătmar,
Maramureș, precum și din alte „locuri de baștină” mai apropiate ale elevilor:
Beiuș, Pocola, Mizieș, Nimăiești, Sânmartinul de Beiuș, Delani, dar și Hășmaș,
Craiva, Prisaca, Roșia, Pietrani, Belejeni, Vălani, Săliște de Vașcău, Remetea,
Ianoșda, Lupoaia, Tulca, Tășad, Vintere etc., ,,din Bihor, Ineu, Șiclău, Mocrea,
Bocsig, din părțile Aradului, Hălmagiu, din Zarand, Cavnic, din districtul
Chioarului și altele”. Se va fi bucurat mult Samuil Vulcan că ,,facerea sa de bine,
educationi juventutis huius provinciae, dădea roade.”119 Distinsul cercetător A. Ilea
nu închide catalogul până nu nominalizează câțiva elevi: Nistor Grigore - din
Vășad, Zaha Ștefan - din Băleni, Creț Simeon - din Bocsig, Rif Gabriel - din
Nimăiești, Roman Moise - din Mizieș. Am zăbovit puțin asupra articolului lui A.
Ilea pentru a vedea cum a început formarea, aici, la Beiuș, a unui spiritus loci și cât
de întinsă era aria de pe care veneau spre Beiuș tineri să ia lumină.
Au mai evocat aniversarea: Virgil Lazăr - Liceul Samuil Vulcan din Beiuș la
150 de ani120; Ioan Crețu - In memoriam: Profesorii mei.121Distinsul nostru prieten
Viorel Horj, elev și profesor vulcanist, semnalează apariția primului număr al
revistei liceului - „Plai Românesc”122 și, parcă spre a ne ajuta pe noi să încheiem
apotetic descrierea aniversării celor 150 de ani de existență a Liceului ,,Samuil
Vulcan” scrie poezia Simbol arzând și piatră de hotare:“123

117 Crișana, anul XXXIII (1978), Nr. 207(2 septembrie), p. 2; Crișana, anul XXXIII (1978), nr. 213 (9
septembrie), p.2; Crișana, Anul XXXIII (1978), nr. 219 (16 septembrie), p. 2; Crișana, Anul XXXIII
(1978), nr. 225 (23 septembrie), p. 2;
118 Crișana, Anul XXXIII (1978), nr. 237 (7 octombrie), p. 2;
119 v. C. Pavel, Școalele din Beiuș, p. 110 și u.;
120 v. România Liberă, anul XXXVI (1978), nr. 10562 (11 octombrie), p. 5;
121 Crișana, anul XXXIII (1978), nr. 241 (12 octombrie), p. 3;
122 v. Crișana, Anii XXXIII (1978), nr. 240 (11 octombrie), p. 2;
123 Crișana, Anul XXXIII (1978), nr. 243 (14 octombrie), p. 2;

312
 ,,Înfrigurate, orele palpită Cu numele mutat către renume,
Și crește-n toamna limpede, delină, Ea ne-a rămas același drag liceu,
Bătând carate-n frunza aurită Când își deschide porțile spre lume,
Beiușul meu, cetatea de lumină. Și-și cheamă fiii azi la jubileu.

Sub semnul lucitoarei sale steme Sunt toți aici, cu inima, cu pașii,
La început de vis și calendare, Uniți ca filele-ntr-o carte,
Bătrâna ctitorie stă prin vreme, Străbuni, contemporani dar și urmașii
Simbol arzând și piatră de hotare. Ce vor purta făclia mai departe.”
Revenind la Registrul de procese-verbale, dăm peste şedinţa consiliului
profesoral din 22 februarie 1978, cu ordinea de zi caracteristică acestor şedinţe:
1. Comunicări de la şedinţa cu directorii şi prelucrarea adresei 1031/ 18 II 1978
cu privire la prevenirea incendiilor; 2. Prelucrarea programului de acţiuni
pentru creaţia ştiinţifică și tehnică, în cadrul Festivalului Naţional „Cântarea
României” - 1978. Principala comunicare făcută de dir. Maria Dalea era legată
de participarea preşedintelui comitetului de părinţi la şedinţa cu omologii săi,
de la Oradea.
Aici s-a discutat, sub toate aspectele, necesitatea instruirii şi supravegherii
elevilor pretutindeni, în clase, laboratoare, săli de sport, pentru a evita incendiile,
adesea provocate de elevi, dar şi accidentele de tot felul, inclusiv cele datorate
necunoaşterii legislaţiei circulaţiei rutiere, pe care cadrele didactice erau chemate
să o soluţioneze prin lecţii sau prin tot felul de activităţi.
S-a cerut, apoi, cadrelor didactice să-şi aducă mai mult contribuţia la
cercetarea ştiinţifică, reamintindu-li-se că au nişte sarcini legate de sărbătorirea
liceului, în special privind cabinetele, dir. Dalea chiar sugerându-le vizitarea
Liceului Industrial, care avea atunci cabinete și laboratoare model.
S-au făcut comunicări şi în legătură cu lucrările practice ale elevilor
pentru examenul de bacalaureat şi cu obiectul finit, pe care ei trebuia să-l
confecţioneze și să-l prezinte; cu cercurile pedagogice de la 1 martie; cu cercul
de filosofie din 25 februarie, de la şcoala noastră; cu necesitatea popularizării
liceului nostru etc.
Întrucât se apropia 1, apoi 8 Martie, directorii fuseseră instruiţi să
atenţioneze cadrele didactice asupra interzicerii cadourilor de tot felul,
diriginţilor revenindu-le sarcina de a prelucra elevilor, de la grădiniţă până la
clasa a XII-a, dar şi părinţilor, toate cele legate de acea interdicție.
În 14 III 1978 a şi avut loc şedinţa consiliului profesoral în care s-au aprobat
temele pentru lucrările practice de bacalaureat şi s-a constituit comisia pentru

313
îndrumarea acestora. După prezentarea listelor cu lucrările pentru profilul
textile-confecţii şi pentru profilul mecanică s-au constituit următoarele comisii:
1.Pentru textile-confecţii: Christov Alexandra - prof. de matematică, Goina Ioan -
maistru croitorie şi Lazăr Viorica - maistru croitorie; 2. Pentru profilul mecanică:
Dalea Traian, prof. de fizică, Ban Mihai, Sferlea Vasile, Morar Gavril şi Roşca
Gheorghe - maiştri.
În 22 martie 1978 s-a ţinut şedinţa consiliului profesoral în care au fost
prezentate prevederile Statutului şi ale M.E.Î. cu privire la transferarea
personalului didactic titular în anul şcolar 1978-1979. Au fost citite, din
„Tribuna şcoli”, posturile şi catedrele vacante.
Şedinţa consiliului profesoral din 4 aprilie 1978 a avut la ordinea de zi
încheierea situaţiei elevilor din clasele I-XII, pe trimestrul al II-lea al anului
şcolar 1977-1978. Învăţătorii şi diriginţii au prezentat situaţia pe clase astfel:
Cl. I A. Înv. Boţa Georgina. Înscrişi 29, venit 1, rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 30.
Cl. I B. Înv. Ungur Mioriţa. Înscrişi 29, veniţi 2, rămaşi 31, promovaţi 30, corigent 1.
Cl. II Înv. Cojocaru Ana. Înscrişi 34, plecat 1, rămaşi 33, clasificaţi 33, promovaţi 33.
Cl. III A. Înv. Mezea Lucreţia. Înscrişi 30, rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 30.
Cl. III B. Înv. Costea Tiana. Înscrişi 27, plecat 1, rămaşi 26, clasificaţi 26, promovaţi 26.
Cl. IV A. Înv. Memetea Elisabeta. Înscrişi 37, veniţi 2, plecat 1, clasificaţi 38, promovaţi 38.
Cl. IV B. Înv. Codrean Florica. Înscrişi 39, rămaşi 39, clasificaţi 39, promovaţi 39.
Cl. V A. Sunt nominalizaţi doar elevii corigenți.
Cl. V B. Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Corigent 1 (sic!).
Cl. VI A. Dirig. Kuncsef Alexandru - 2 elevi corigenţi.
Cl. VI B. Dirig. Odobasian Georgeta - 4 elevi corigenţi.
Cl. VII A. Dirig. Sabău Cornelia -10 elevi corigenţi.
Cl. VII B. Dirig. Florescu Rodica - 4 elevi corigenţi.
Cl. VIII A. Dirig. Uşvat Livia - 8 elevi corigenţi.
Cl. VIII B. Dirig. Bercovici Maria - 2 elevi corigenţi.
Cl. IX A. Dirig. Pantea Ioan - 4 elevi corigenţi.
Cl. IX B. Dirig. Teodor Rif - 1 elev corigent.
Cl. IX C. Dirig. Ban Florian - 2 elevi corigenţi.
Cl. IX M.A.: 5 elevi corigenţi.
Cl. IX M.B.: Dirig. Indrei Sabin - 15 elevi corigenţi.
Cl. IX M.C.: Dirig. Bonchiş Ioan - 18 elevi corigenţi.
Cl. IX I.U.: Dirig. Mărculescu Maria - 12 elevi corigenţi.
Cl. X A: 7 elevi corigenţi.
Cl. X B: Dirig. Christov Alexandra: 7 elevi corigenţi.
Cl. X C: 6 elevi corigenţi.
Cl. X D: Dirig. Mezea Ioan. 1 elev corigent.
Cl. X E: Dirig. Nenciulescu Georgina: 9 elevi corigenţi.
Cl. X M.A.: Dirig. Sferlea Aurel: 7 elevi corigenţi.

314
Cl. X M.B.: Dirig. Boldor Marius: 10 elevi corigenţi.
Cl. X M.C.: Dirig. Nenciulescu Constantin: 8 elevi corigenţi.
Cl. XI A: Dirig. Hădăreanu Gavril: 5 elevi corigenţi.
Cl. XI B: Dirig. Chivu Aurelia: niciun elev corigent.
Cl. XII A: Dirig. Tudor Dumitru: 8 elevi corigenţi.
Cl. XII B: Dirig. Codreanu Maria: 4 elevi corigenţi.
Toţi elevii corigenţi şi cei cu nota scăzută la purtare apar nominal în
procesul-verbal.
Analiza activităţii desfăşurate în trimestrul al II-lea al anului şcolar 1977-
1978, urmată de discuţii, s-a realizat în 5 mai 1978, când a fost consemnată şi în
procesul-verbal.
Prof. Maria Dalea, directorul liceului, a prezentat o informare foarte
bogată şi critică, analizând fiecare catedră, activitatea desfăşurată în internat,
precum şi disciplina elevilor şi a cadrelor. Printre sarcinile trasate pe trimestrul
al III-lea au fost: disciplina, ţinerea şedinţelor cu părinţi pe clase, munca
diferenţiată, trierea şi depistarea copiilor din clasa I, organizarea serbării
elevilor de liceu din 7 mai.
După prezentarea informării s-a trecut la comunicarea sarcinilor
transmise din partea M.E.Î., la şedinţa cu directorii, privind şcolarizarea,
parcurgerea programei, aprecierea elevilor, munca diferenţiată, pregătirea
elevilor din clasele terminale, orientarea şcolară şi profesională, acţiunile
pentru vacanţa de vară, pregătirea serbării de sfârşit de an.
Din partea conducerii Comitetului Judeţean de Partid s-a transmis
necesitatea intensificării muncii politice în şcoli, a cunoaşterii problemelor
politice de către cadrele didactice, apoi ridicarea nivelului orelor de dirigenţie,
discuţii individuale şi pe sexe cu elevii, intensificarea activităţii de cercetare,
respectarea legalităţii socialiste etc.
Inspectoratul cerea sondaje de cunoaştere date după 1 iunie, fişe şi
chestionare pentru caracterizare, opţiunile elevilor din clasa a X-a şi a XII-a
până la 1 iunie. Totul se voia să fie ţinut sub control şi se indica pregătirea
elevilor pentru admitere în treapta a doua, săptămânal, dar şi pentru clasa a
XII-a care, dacă nu ar lua bacalaureatul, ar fi socotiţi doar absolvenţi ai treptei I
de liceu. S-a mai anunţat că faza judeţeană a olimpiadei era în 7 mai, că
referatele selectate la cercurile pedagogice să fie transmise la Casa Corpului
Didactic până în 30 iunie, iar aprecierile pentru suplinitori până în 15 iunie.
Prezentând programul comun de activităţi al organizaţiei UTC şi
conducerii şcolii, prof. Ioan Dărăbăneanu arăta că se pot câştiga bani muncind

315
la pepiniera Nimăieşti, prezenta activităţile desfăşurate în 8 şi 9 mai și amintea
buna desfăşurare a repetiţiilor pentru Festivalul ,,Cântarea României.” De
asemenea, prezenta planificarea drumeţiilor.
Ceilalți vorbitori au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea situaţiei,
adoptate prin vot.
În 19 mai 1978 a avut loc şedinţa consiliului profesoral având la ordinea
de zi încheierea situaţiei la învăţătură a elevilor amânaţi. La elevii din clasele
V-VIII nu apar notele obţinute la materiile la care au fost corigenţi. La elevii
din clasele IX-XII apar notele la obiectele respective, însă cele mai multe sunt
sub 5 (cinci), încât elevii amânaţi nu au reuşit să se corecteze. Acel proces-
verbal din 19 mai 1978 se întinde pe 11 pagini de registru.
Şedinţa consiliului profesoral din 15 iunie 1978 a fost destinată încheierii
situaţiei la învăţătură şi purtare a elevilor din clasele I-VIII. Învăţătorii şi diriginţii
au prezentat situaţia nominal. Noi o prezentăm în cifre absolute.
Cl. I A.: Înv. Boţa Georgina. Înscrişi 30. Rămaşi 30. Clasificaţi 30. Promovaţi 30.
Premii: I: Brad Alina - 10, Borha Alexandru Călin - 10, Boldor Marius - 10, Demian
Anca -10, Ille Ana Claudia - 10, Leucuţa Daniela - 10, Memetea Marius - 10, Muşet
Speranţa - 10, Mărculescu Adrian - 10, Vesa Mihaela Adriana - 10; II: Tomele Cristina -
9,95; III: Lucan Mariana - 9,79, Ungur Mihaela - 9,79.
Cl. I B.: Înv. Ungur Mioriţa. Înscrişi 31. Rămaşi 31. Clasificaţi 31. Promovaţi 31.
Premii: I: Barou Adrian - 10, Babău Cristian - 10, Balş Diana - 10, Budea Mariana -
10, Fuliaş Ingrid - 10, Groff Erica - 10, Herman Daniela - 10, Leordean Mihaela - 10,
Onighi Marius -10, Simai Ionel - 10, Şandor Alin - 10, Toma Laura - 10; II: Puie Dan -
9,96, Rusan Anca - 9,96, Buzgariu Călin - 9,96; III: Clintoc Gabriela - 9,89, Goilean
Florin - 9,89.
Cl. II: Înv. Cojocaru Ana. Înscrişi 33; Rămaşi 33. Clasificaţi 33. Promovaţi 33.
Premii: I: Bondor Daniela - 10, Cireap Alin - 10, Crişan Angela - 10, Leucuţa
Cornelia - 10. Someşan Claudiu - 10; II: Chirodea Daniela - 9,77; III: Bodor Mihai - 9,70,
Buran Manuela - 9,70, Zaha Cătălina - 9,70.
Cl. III A.: Înv. Mezea Lucreţia. Înscrişi 30. Rămaşi 30. Promovaţi 30.
Premii: I: Beleag Cornelia - 10; Schuchter Monica - 10; Hora Florina - 10; Lungu
Sorana -10; II: Ienciu Adina - 9,73; III: Roman Dănuţ - 9,60, Sala Otilia - 9,60.
Cl. III B: Înv. Costea Tiana: Înscrişi 27. Rămaşi 27. Clasificaţi 27. Promovaţi 27.
Premii: I: Baie Elena - 9,96, Florea Giuliano - 9,96, Georgescu Daniela - 9,96; II: Bota
Mihaela, Jurjac Horia, Lucan Dana, Vesa Dana; III: Ardelean Anca - 9,87, Mureşan
Daniela - 9,87.
Cl. IV A.: Înv. Memetea Elisabeta. Înscrişi 38. Clasificaţi 38. Promovaţi 38.
Premii: I: Bursaşiu Diana - 10, Hulea Voichiţa - 10, Mărculescu Anca - 10, Şipoş
Luminiţa - 10; II: Brancsik Emil - 9,84, Buran Florentina - 9,84, Gherman Elena - 9,84,
Radovici Daniela - 9,84, Teaha Monica - 9,84; III: Bronţ Gheorghe - 9,72, Cocoş Dana -
9,72, Sandu Ovidiu - 9,72, Ungur Simona - 9,72.

316
 Cl. IV B.: Înv. Codrean Florica. Înscrişi 39. Rămaşi 39. Clasificaţi 39. Promovaţi 39.
Premii: I: Coste Lenuţa Dorina - 9,87, Mladin Adrian Tudor - 9,87, Ţenţ Adrian Teodor
- 9,87; II: Ciupercea Maria Ramona - 9,77, Fuliaş Alin Sandu - 9,77; III: Briscan Viorel -
9,63, Mezei Andrei - 9,63; Menţiuni: Flore Maria Adriana - 9,38, Lazăr Antoaneta - 9,38.
Cl. V: Înscrişi 35. Rămaşi 35. Clasificaţi 35. Promovaţi 35.
Premii: I: Moş Călin - 9,97; II: Lungu Călin - 9,94; III: Fuliaş Anca - 9,67.
Cl. V B.: Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Înscrişi 30. Rămaşi 30. Promovaţi 29. Corig. 1.
Premii: I: Jurj Daniela - 9,49; II: Cirlea Adela - 9,13; III: Ţiţ Gheorghe - 8,83.
Cl. VI A.: Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscrişi 38. Rămaşi 38. Promovaţi 37. Corig.1.
Premii: I: Kuncsef Camelia - 9,97; II: Pantea Corina - 9,66; III: Kovacs Sandor - 9,63.
Cl. VI B.: Dirig. Odobasian Georgeta. Înscrişi 22. Rămaşi 22. Clasificaţi 22.
Promovaţi 18. Corigenţi 4.
Premii: I: Ţig Gheorghe - 9,16; Stanca Viorel - 8,80; III: Haidu Aurelia - 8,35.
Cl. VII A.: Dirig. Sabău Cornelia; Înscrişi 38. Rămaşi 38. Clasificaţi 38. Promovaţi 29.
Corigenţi 8. Repetent 1. Premii: I: Indrei Horaţiu - 9,59; II: Hoţoleanu Mircea - 9,57; III:
Gligor Florin - 9,01.
Cl. VII B.: Dirig. Florescu Rodica. Înscrişi 28. Rămaşi 28. Clasificaţi 28. Promovaţi 25.
Corigenţi 3.
Premii: I: Grabovschi Nora - 9,42; II: Dulca Marcela - 9,30. III: Paşca Mirela - 8,75.
Cl. VIII A.: Dirig. Uşvat Livia. Înscrişi 40. Rămaşi 40. Clasificaţi 40. Promovaţi 36.
Corigenţi 4.
Premii: I: Sava Monica - 9,78; II: Varodi Arthur - 9,52; III: Clop Florica - 9,37.
Cl. VIII B.: Dirig. Bercovici Maria. Înscrişi 38. Rămaşi 38. Clasificaţi 38. Promovaţi 38.
Premii: I: Cotrău Mariana - 9,61; II: Borta Rodica - 9,48; Balog Iosif - 9,28.
Conform normelor de admitere în treapta I s-a supus la vot cererile a şase
elevi care optau pentru liceul pedagogic. Consiliul le-a dat aviz favorabil.
S-a prezentat apoi situaţia şcolară a elevilor din clasele a XII-a la sfârşitul
anului şcolar.
Cl. XII A.: Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 34. Clasificaţi 34. Promovaţi 34.
Cl. XII B.: Dirig. Codreanu Maria. Înscrişi 37. Clasificaţi 37. Promovaţi 37.
În 22 iunie 1978 s-a încheiat un proces-verbal cu ocazia deschiderii
plicului cu subiectele pentru Limba şi literatura română pentru examenul de
bacalaureat, sesiunea iunie 1978, în plenul comisiilor 438, 439 şi 440, aflându-se
următoarele subiecte:
1. Chipul lui Ştefan cel Mare în literatură.
2. Direcţiile de dezvoltare a literaturii dintre cele două războaie mondiale.
În 24 iunie 1978, tot la ora 8, s-au deschis plicurile cu subiectele pentru
Matematică şi Istorie pentru aceeaşi sesiune de bacalaureat şi în prezenţa
membrilor aceloraşi comisii.
Procesul-verbal din 28 iunie 1978 s-a încheiat cu ocazia Adunării generale a
oamenilor muncii, a întregului personal muncitor de la Liceul ,,Samuil Vulcan” Beiuş,

317
cu următoarea ordine de zi:
1. Prezentarea dării de seamă a consiliului de conducere al şcolii;
2. Prezentarea planului de muncă pe anul şcolar 1978-1979 şi discuţii;
3. Alegerea consiliului de conducere şi a directorilor şcolii.
Lucrările şedinţei au fost conduse de inspectorul Gal Graţian, care a
anunţat că la adunare participa inspectorul general din M.E.Î., Muşat. S-au citit
instrucţiunile privind alegerea şi atribuţiile consiliului de conducere şi s-a ales
o comisie de propuneri, formată din Mezea Ioan, Sferlea Aurel şi Ban Mihai,
neuitându-se precizarea că adunarea se înscria pe linia democratizării
activităţii de conducere, având ca scop valorificarea experienţei pozitive a
întregului personal.
După prezentarea dării de seamă şi a proiectului de plan pe anul şcolar
1978-1979 s-a trecut la discuţii, vorbitorii scoţând în evidenţă propria activitate,
dar şi pe cea a catedrei pe care o reprezentau, subliniind că-şi vor îndeplini
sarcinile în vederea sărbătoriri liceului, planificată în perioada 9-15 octombrie
1978, cum am văzut.
Pentru ca cititorii să-şi dea seama cum se puneau atunci problemele în
învăţământ, vom prezenta, pe scurt, cuvântul inspectorului general Muşat din
M.E.Î, care era chiar conştient de faptul că se aşteptau de la el noutăţi. Domnia sa
arăta că a luat cunoştinţă de unele realizării obţinute în ultimii ani, cunoscând
multe lucruri bune despre liceul nostru. Cei care au vorbit au avut dreptate în
felul lor, spunea dânsul. Lucrurile se văd în mod diferit, depinzând de locul unde
se află cel care priveşte. „În ultimii 2 ani şcolari am fost martorii reorientării
învăţământului, legat de realităţile economico-sociale. Au fost perioade cu unele
ezitări. Prin octombrie s-a trecut la promovarea practicii. S-au introdus noi
planuri de învăţământ. Broşura cu noile planuri de învăţământ s-a tipărit şi va
sosi curând. Cartea respectivă cuprinde toate planurile de învăţământ pe o
perioadă îndelungată. Alte modificări nu se vor mai face în curând. Au acţionat o
serie de factori. Nu 6, ci 16 ore pe zi ar fi necesar pentru a da tinerilor totul, cum
zic tovarăşii. Suntem puşi în faţa situaţiei de a nu putea realiza toţi parametrii.
Trebuie să vedem ce corecturi să aducem. S-a hotărât proporţia între pregătirea
teoretică şi cea practică. Deocamdată e bine. În viitor se va vedea. Trebuie să
introducem tot ceea ce este absolut necesar. Ar trebui 7-9 ore de cursuri - deci
imposibil. Nu putem obliga elevii la acest timp de lucru. S-a renunţat la unele
probleme. Analiză la minister - s-a ajuns la concluzia că limba latină poate fi
scoasă. Avem de instruit şi educat nişte viitori cetăţeni ai țării care vor trebui să se

318
descurce cu cunoştinţele de azi şi peste 30 ani. Ştim că trebuie să le dăm (de ce o)
să aibă nevoie mai târziu. Nu să instruim tineretul, ci să-l facem să devină instruibil,
să-i dam un minim de cunoştinţe, să-i dăm instrumentele de lucru, să-i formăm
deprinderi. Unele erori produse se repară din mers. Problema esenţială -
organizarea activităţii în aşa fel încât să asigurăm întregului tineret un nivel cât
mai aproape de nivelul posibilităţilor lui. Nu este permis să avem elevi rămaşi în
urmă la învăţătură dintre acei care au o dotare corespunzătoare. Lichidarea
repetenţiei la ciclul primar nu înseamnă a translata scara de notare de la 5 la 10, ci
asigurarea fiecărui copil să-şi însuşească cunoştinţele măcar de 5. La ciclul primar
nu sunt nici corigenţi, nici repetenţi. Se amână încheierea situaţiei în toamnă, iar
vara trebuie realizată frecvenţa zilnică a respectivilor elevi. Dacă în aceste condiţii
nu se realizează cunoştinţele necesare, vara sunt stabilite programe concrete de
pregătire individuală a elevului pe timpul verii (sic!). Dacă nici toamna nu
reuşeşte, atunci este îndrumat la o şcoală specială. S-au luat toate măsurile ca
fiecărui copil să i se asigure cunoştinţele. Extinderea reţelei şcolilor care au
program prelungit. Se va persista în această direcţie pentru copiii proveniţi din
familiile dezorganizate; poate s-a greşit când s-a trecut de la şcoala de 7 ani la 8
ani. Au fost create şcoli gimnaziale în toate cătunele. Trebuiau concentrări în
anumite localităţi, şcoli cu internate, burse, dar nu s-a putut acest lucru. Aşa se
explică de ce vin de la ţară copii mai slab pregătiţi. Profesorii puţin mai slăbuţi,
care predau în catedră 4-5 obiecte. Şi în senatele universitare se fac aprecieri
critice la adresa profesorilor de liceu. Colegii de la universitate ar dori să
primească nişte absolvenţi superdotaţi. Toate golurile (din) cunoştinţele elevilor
trebuie completate. Problema generalizării învăţământului liceal prin mărirea
procentului: în clasa XI - 65%, restul - 35% la cursurile serale. Este greu să fie luată
o decizie. Colectivele de specialişti să nu fie prea largi. Renunţarea la obiectele de
învăţământ tradiţionale şi înlocuirea lor cu nişte discipline cu diferite denumiri
(?). La minister există o preocupare permanentă pentru îmbunătăţirea
învăţământului.” În final inspectorul îşi exprimă speranţa că va reveni în noul an
şcolar în şcoală.
Aceasta era, aşadar,viziunea M.E.Î. în iunie 1978, când pregătirea
teoretică a cedat foarte mult teren în favoarea aşa-zisei pregătiri practice chiar
şi într-un liceu teoretic, cum era acesta al nostru. Dar nu numai în acest liceu a
avut loc acest fenomen. Era perioada când partidul-stat, în încercarea sa de
generalizare învăţământului liceal, mai mult pentru propagandă, a făcut o
serie de greşeli, trecând la liceu planurile de învăţământ ale şcolilor

319
profesionale, în care elevii primeau haine, de la bocanci până la chipiu, cremă
de ghete şi pastă de dinţi, mâncare, deci întreţinere, toate gratuite. Acolo ei
învăţau bine o meserie, în doi, trei sau patru ani, depinzând de profil. Aceste
şcoli dădeau deci absolvenţi foarte bine pregătiţi, nişte meseriaşi foarte buni,
care, ajungând în producţie, se perfecţionau şi prin şcolile de maiştri, încât
făceau faţă foarte bine cerinţelor dezvoltării României sub toate aspectele.
Trecând totul spre liceele devenite, chipurile, de profil, care nu aveau bază
materială corespunzătoare, făcând practică o lună pe trimestru, trei luni în cele
trei trimestre ale anului şcolar, se ajungea la doisprezece luni în cei patru ani
de liceu, în care se pierdea timpul aproape sistematic. Nu vom înceta să
spunem de fiecare dată că, din cei patru ani de liceu, se făcea şcoală cu
adevărat mai puţin de trei ani, aceasta considerând şcoală adevărată şi
predarea tehnologiilor, a rezistenţei materialelor etc.
Ca să nu se piardă totuşi un timp atât de preţios, elevii cei mai
conştiincioşi au găsit înţelegere la diriginţi, profesori şi maiştri instructori, care le
permiteau să se pregătească intens pentru concursul de admitere din facultăţile
pe care doreau să le urmeze, concursuri care atunci erau foarte grele deoarece
participau cel puţin doi candidaţi pe un loc, la altele numărul candidaţilor fiind
chiar şi de zece pe un loc sau, în unii ani, chiar mai mulţi. Oricum, considerăm că
pentru evitarea supraîncărcării elevilor a fost o mare greşeală scoaterea din
planurile de învăţământ a unor obiecte de studiu precum limba latină, care nu
numai că rotunjea cultura generală a elevilor, dezvolta gândirea, stimula
seriozitatea în muncă, ci contribuia mult la însuşirea corectă a limbii române, în
toate sectoarele ei - fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă etc. Eliminarea
latinei sau neînsuşirea ei corespunzător se poate vedea la toate posturile publice
de radio sau televiziune, unde apar destul de des tot felul de semidocți sau
agramaţi, printre care chiar beizadelele unor înalţi conducători, care se
caracterizează prin astfel de ,,succesuri”. Chiar exprimarea acelui inspector
Mușat din Minister ne arăta ce fel de oameni conduceau învățământul românesc.
Pe scurt, elevii de la profilul mecanic, de pildă, dobândeau calificarea
prelucrător prin aşchiere, dar ei nici n-au văzut vreodată un strung. Deci suferea și
pregătirea teoretică şi cea practică. Astfel, unul din principiile sistemului de
învăţământ de atunci, conform căruia educaţia prin muncă şi pentru muncă era
considerată a fi superioară educaţiei intelectualiste şi speculative de tip burghez,
era în suferință. Aşadar, suferea şi orientarea practică şi cea teoretică.
Sintetizând cele exprimate în darea de seamă şi toate cele discutate în

320
consiliul profesoral din 28 iunie 1978, inspectorul judeţean Graţian Gal dovedea
că a înţeles eforturile tuturor oamenilor muncii din şcoală pentru a răspunde
numeroaselor solicitări pentru crearea unei puternice baze materiale, evidenţiind
totodată că liceul nostru este un vechi lăcaş de cultură. Preciza că Inspectoratul
Școlar aprecia eforturile făcute şi ceea ce se intenţiona a se realiza, indicând
întocmirea cu responsabilitate a planului general de muncă şi selectarea celor
potrivite pentru a fi realizate.
Trecându-se la punctul al treilea al ordinii de zi, s-au reamintit instrucţiunile
ministerului pentru alegeri şi se da cuvântul comisiei de propuneri care, prin prof.
Ioan Mezea, da citire numelor celor propuşi în consiliul de administraţie: 1. Dalea
Maria; 2. Cotrău Petru; 3. Codreanu Maria; 4. Dărăbăneanu Ioan; 5. Kuncsef
Alexandru; 6. Chidioşan Horaţiu; 7. Rif Teodor; 8. Ban Florian; 9. Hădăreanu Gavril;
10. Tudor Dumitru; 11. Bonchiş Ioan; 12. Mezea Lucreţia; 13. Martinov Milan; 14.
Micula Virgil; 15. Chivu Aurelia; 16. Boldor Marius; 17. Christov Alexandra. Toţi
au fost votaţi în unanimitate.
Apoi s-au făcut propuneri pentru directori, tot prin prof. Ioan Mezea.
Pentru funcţia de director au fost propuşi: 1. Dalea Maria, susţinută de
Nenciulescu Constantin; 2. Martinov Milan, susţinut de Teodor Rif; 3.
Codreanu Maria, susţinută de Nenciulescu Constantin. Toţi au fost votaţi în
unanimitate. Amintesc doar în treacăt că subsemnatul am refuzat să fiu trecut
pe listă, în urma experienţei din anii anteriori.
Pentru funcţia de director adjunct: 1. Cotrău Petru, susţinut de Sferle
Vasile; 2. Kuncsef Alexandru, susţinut de Rif Teodor; 3. Dărăbăneanu Ioan,
susţinut de Boldor Marius. Toţi au fost votaţi în unanimitate.
În şedinţa din 30 iunie 1978 a consiliului profesoral s-a prezentat
încheierea situaţiei la învăţătură şi purtare a elevilor clasei a X-a, când diriginţii
au raportat situaţia pe trimestrul III:
Cl. X A. Dirig. Martinov Milan. Înscrişi 32, clasificaţi 32, promovaţi 31, corigent 1.
Cl. X B. Dirig. Christov Alexandra. Înscrişi 36, rămaşi 35, promovaţi 31, corigenţi 4.
Cl. X C. Înscrişi 33, rămaşi 33, clasificaţi 33, promovaţi 28, corigenţi 5.
Premii: I. Teaha Monica: 9,70; II. Doba Maria: 9,53; III. Moruţ Vasile: 9,50.
Cl. X D. Dirig. Mezea Ioan. Înscrişi 33, rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 32.
Cl. X E. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscrişi 31, rămaşi 31, promovaţi 26, corigenţi 5.
Cl. X M.A. Dirig. Sferlea Aurel. Înscrişi 30, rămaşi 35, clasificaţi 34, neclasificat 1,
promovaţi 28, corigenţi 6. Premii: I. Iancu Livia: 8,95; II. Henţ Ioan: 8,41.
Cl. X M. B. Dirig. Boldor Marius. Înscrişi 39, rămaşi 39, promovaţi 35, corigenţi 4.
Cl. X M.C. Dirig. Nenciulescu C-tin. Înscrişi 36, rămaşi 35, promovaţi 32, corigenţi 3.

321
 Pentru ca cititorii să-şi facă o idee asupra desfăşurării examenului de
admitere în treapta a II-a, redăm cele consemnate în procesele-verbale din 9 şi
10 iulie 1978, când s-au făcut şedinţele de instructaj pentru comisiile de examen
la matematică şi fizică, profilul liceului nostru atunci.
În 9 iulie, dir. Maria Dalea transmite informațiile instructajului făcut la
inspectorat în ziua de 8 iulie 1978, atrăgând atenţia asupra asigurării
condiţiilor optime de examen şi a unui climat corect, corespunzător.
La 8:30, conform instrucţiunilor, în prezenţa întregii comisii, însoţită de
prof. Ioan Dărăbăneanu, îndrumător UTC, a fost deschis plicul mare, s-a
preluat plicul mijlociu, în interiorul căruia au fost găsite 9 plicuri mici, intacte,
care conţineau problemele la obiectul matematică. Întrucât pentru examen elevii
au fost aranjați în numai 2 săli, dintre care una era sala de gimnastică, unde
fuseseră asigurate 62 de locuri, comisia a folosit numai 2 plicuri, cu numerele de
ordine 160 şi 161. S-a asigurat un număr corespunzător de supraveghetori de alte
specialităţi decât matematica. Au fost repartizaţi şi profesori de matematică
pentru verificarea corectitudinii subiectelor scrise pe tablă; în sala de gimnastică -
prof. Alexiu Ardelean; în sala nr. 1 de la etaj - prof. Vasile Bologan. Plicurile au
fost deschise în sălile de examen, în faţa elevilor, conform instrucţiunilor.
La fel s-a procedat în 10 iulie pentru examenul de admitere în treapta a
II-a, la obiectul fizică. Subiectele au fost scoase din plicul mijlociu, cu cele nouă
plicuri mici, numerotate de la nr. 126 la 134, inclusiv. Toate plicurile au fost
găsite intacte. Au fost folosite tot două plicuri, întrucât toţi elevii au fost
grupaţi în cele 2 săli. Pentru a supraveghea scrierea corectă a subiectelor pe
tablă au fost repartizaţi prof. Cornelia Tabără - în sala de gimnastică şi prof.
Petru Cotrău - în sala nr. 1 de la etaj. Supravegherea a fost asigurată de
profesorii de alte specialităţi.124
Noul registru pentru procese-verbale ale consiliului pedagogic începe cu
un proces-verbal datat 15 iunie 1978, când s-a încheiat situaţia la învăţătură şi
purtare a elevilor din clasele a IX-a şi a XI-a, la sfârşitul anului şcolar 1977-1978.
Aproape întotdeauna când se începe un registru de procese-verbale nou
datările acestora se încrucișează (se cam încurcă).
Cl. IX A. Dirig. Pantea Ioan. Înscrişi 35, rămaşi 33, transferaţi 2, clasificaţi 33,
promovaţi 28, corigenţi 5. Premii: I: Naghi Elisabeta; II: Flore Mirela; III: Hora Alina.
Cl. IX B. Dirig. Teodor Rif. Înscrişi 40, rămaşi 40, promovaţi 39, repetent 1. Premii: I:
Târnăveanu Amelita: 9,97; II: Birou Margareta: 9.86; III: Gruber Renata: 9.64.

124 A.C.N. „S.V.”, II/14, Proces-verbal, consiliu profesoral - 14 VI 1976 - 10 VII 1978;

322
 Cl. IX C. Dirig. Florian Ban. Înscrişi 35, rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 33,
corigenţi 2. Premii: I: Moroc Cornelia: 9.19; II: Popa Sorin: 8.97; III: Costin Ioan: 8.90.
Cl. IX M.A. Dirig. Muşet Dan Aurel. Înscrişi 35, rămaşi 34, transferat 1, clasificaţi 34,
promovaţi 33, corigent 1.
Cl. IX M.B. Dirig. Sabin Indrei. Înscrişi 40, rămaşi 33, plecaţi 7, clasificaţi 31,
neclasificaţi 2, promovaţi 21, corigenţi 8, repetenţi 2. Premii: Banciu Augustin: 8.46.
Cl. IX M.C. Dirig. Bonchiş Ioan. Înscrişi 40, rămaşi 40, clasificaţi 38, promovaţi 26,
corigenţi 8, repetenţi 4.
Cl. IX I.U. Dirig. Mărculescu Maria. Înscrişi 41, rămaşi 41, promovaţi 28, corig. 13.
Cl. XI A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscrişi 37, rămaşi 35, promovaţi 33, corigenţi 2.
Cl. XI B. Dirig. Chivu Aurelia. Înscrişi 36, rămaşi 36, clasificaţi 36, promovaţi 36.
Premii: I: Pantea Viorel: 9.21; II: Dehelean Mihai: 9.15; III: Anca Luciana şi Oaie Octavian: 8.81.
În continuare, dir. adj. Cotrău Petru a anunţat calificativele acordate
personalului didactic de către consiliul de conducere al şcolii. Au fost fixate
concediile cadrelor didactice. Nu se mai dă examen de admitere în treapta a II-
a, locurile fiind ocupate prin redistribuire de către I.S.J. La cursul seral nu se
mai dă examen de admitere, dacă numărul candidaţilor este mai mic decât
numărul locurilor anunţate. Perioada de corigenţă a fost fixată între 1-5
septembrie 1978.
În 26 iulie 1978 s-a încheiat un proces-verbal cu ocazia constituirii
comisiei de repartizare nominală a absolvenţilor ca practicanţi. Comisia se
compunea din următorii membri: Cotrău Petru - preşedinte, Mezea Ioan,
Martinov Milan, Nenciulescu Constantin, Nenciulescu Georgina, Dărăbăneanu
Ioan, Boldor Marius, Christov Alexandra, Sferlea Aurel, toţi cu funcţia de
secretari, Odobasianu Silviu, Curteanu Marius - membri reprezentanţi ai
Intreprinderii Înfrăţirea.
Directorul adj. arăta sarcinile ce reveneau comisiei constituite pentru
buna reuşită a folosirii absolvenţilor pentru satisfacerea perioadei de practicant
şi încadrarea lor în câmpul muncii. În anii aceştia de intensificare a pregătirii
tehnice şi practice, în politica şcolară dusă de partidul-stat se încerca orientarea
absolvenţilor spre producţie şi mai puţin spre învăţământul superior, care era
cam repugnant pentru „cel mai iubit fiu al poporului”.
În 16 august 1978, ora 08:00, în plenul comisiei de bacalaureat nr. 31,
conform procesului-verbal, dir. Maria Dalea a deschis plicul mare, găsit intact,
în interiorul căruia s-au găsit următoarele plicuri intacte: Matematică -
numerotat cu numărul 31, Fizică - numărul 31, Istoria României - numărul 17,
Știinţe biologice - numărul 17, Fizică-Chimie, Chimie-Biologie - numărul 16,
Filosofie - numărul 16.

323
 Conform normelor prevăzute de M.E.Î. s-a procedat la deschiderea plicului
pentru examenul de Limba şi literatura română, unde s-a găsit subiectul:
1. Lupta pentru independenţă oglindită în opera lui Mihai Eminescu;
2. Diversitatea artistică în romanul actual.
Tot în plenul comisiei de bacalaureat numărul 31, conform procesului-
verbal din18 august 1978, ora 08:00, dir. Maria Dalea a deschis plicul nr. 17, care
conţinea subiectul pentru proba de Istoria României şi plicul numărul 31, cu
subiectul pentru proba de Matematică, toate găsite intacte.
La fel s-a procedat în 19 august 1978, când dir. Maria Dalea a deschis
plicul cu subiectele la obiectele Chimie, Fizică şi Biologie. Toate plicurile au
fost găsite intacte.
Despre corectitudinea comisiilor de bacalaureat de atunci sau despre
intacticitatea plicurilor cu subiectele nici nu poate fi vorba că ar putea fi altfel.
Profesorii, membri ai comisiei, demersurile comisiilor erau de o indiscutabilă
corectitudine şi etică profesională, cum se poate vedea şi din procesul-verbal de
predare-primire încheiat în 21 august 1978 între Eugen Breaza, preşedintele
comisiei de bacalaureat nr. 31, de la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuş, în
calitate de predător, şi Maria Dalea - director la Liceul „Samuil Vulcan” Beiuş,
în calitate de primitor. Obiectul predării-primirii îl constituiau documentele de
la examenul de bacalaureat, sesiunea august 1978, şi anume: 3 bucăţi cataloage
de examen, 47 bucăţi lucrări scrise la limba română, 27 bucăţi lucrări scrise la
matematică, 6 lucrări scrise la fizică, 17 lucrări scrise la chimie, 16 bucăţi lucrări
scrise la istorie, 16 bucăţi lucrări scrise la biologie, 52 bucăţi ciorne pentru proba
orală, plicuri cu subiecte la probele scrise, informare. De fapt, în anul şcolar
1977/1978 dispar, de facto, liceele real-umaniste, locul lor luându-l liceele de
matematică-fizică sau cele cu alte profile de specialitate125.

Anul școlar 1978-1979

În adunarea generală a oamenilor muncii din 26 septembrie 1978,
Inspectoratul Școlar, prin inspectorul Graţian Gal, a anunţat, conform
legislaţiei în vigoare, confirmarea în funcţia de director a prof. Maria Dalea, iar
în funcţia de director adjunct a prof. Petru Cotrău, care fuseseră propuşi de
oamenii muncii din liceu în 28 iunie 1978. E adevărat că trecuseră 3 luni de la
propunere, dar până la urmă confirmarea a venit.
Şedinţa aceasta avea loc cu puţine zile înaintea marii sărbători a

125 A.C.N. ,,S. V.”, Procese-verbale, Consiliul Pedagogic:15 iunie 1978- 2 iunie 1979;

324
aniversării celor 150 de ani de existenţă a liceului, care urma să se deruleze în
săptămâna 8-15 octombrie 1978. Era, deci, firesc ca toate îndemnurile să fie
făcute în legătură cu realizarea cu succes a acestei aniversări, ca toate forţele
umane ale şcolii să fie sporite pentru bunul mers al întregii activităţi pe termen
scurt, dar şi pe termen lung. Toţi vorbitorii au spus cuvinte frumoase la adresa
colectivului didactic, evidenţiind buna pregătire a acestuia şi capacitatea de a-şi
îndeplini sarcinile. Foarte ataşat de noi era şi prietenul Crăciun Costin, de la
Consiliul Orăşenesc de Partid, care a încercat mereu să nu se lase copleşit de
ideologia epocii, străduindu-se să acţioneze după propria judecată şi manifestând
o largă deschidere spre viaţa culturală a urbei. Oricum, începând cu 15 II 1978 noi am
intensificat munca pentru pregătirea aniversării. Nu ne întâlneam în consilii
profesorale ample. Ne mai întâlneam, însă, în consilii de administrație. Toți știam ce
aveam de făcut și munceam intens. Acum știam cine vor fi directori și, din nou,
intensificam munca, iar reușita a fost deplină, cum am văzut.
Mulțumind pentru încrederea acordată şi pentru felicitări, dir. Maria
Dalea se angaja să nu neglijeze nici cultura umanistă, într-o perioadă când se
cerea acordarea unei atenţii sporite pregătirii știinţifice şi de specialitate.
Pe aceeaşi linie mergea şi proiectul legii învăţământului dezbătut în
şedinţa consiliului profesoral din 20 X 1978, care nu a fost prea lungă, pentru
că toţi simţeam efortul sporit pentru reuşita aniversării. Intram şi în perioada
tezelor, nu peste mult timp, și trebuia să mai facem și ceva carte, să recuperăm
orele pierdute în 15 octombrie.
A urmat chiar o perioadă mai lungă fără şedinţe, deoarece abia în 21 XII
1978 ne-am adunat cu prilejul încheierii situației la învăţătură şi purtare la
clasele I-XII, pe trimestrul I - 1978-1979, când învăţătorii şi diriginţii au prezentat
nominal doar elevii corigenţi. Noi prezentăm situația numeric. Era chiar ziua în
care apărea Legea educaţiei şi învăţământului nr. 28 din 21 decembrie 1978.
Cl. I A. Înv. Codreanu Florica: 3 corigenţi;
Cl. I B. Înv. Memetea Elisabeta: 1 corigent;
Cl. II A. Înv. Boţa Georgina: toţi elevii promovaţi;
Cl. II B. Înv. Ungur Mioriţa: nu sunt corigenţi;
Cl. III. Înv. Cojocaru Ana: nu sunt elevi corigenţi;
Cl. IV A. Înv. Mezea Lucreţia: nu sunt elevi corigenţi;
Cl. IV B. Înv. Costea Tiana: nu sunt elevi corigenţi;
Cl. V A. Dirig. Tudor Dumitru. Rămaşi înscrişi 37, promovaţi 35, corigenţi 2;
Cl. V B. Dirig. Gottlieb Marc Aurel: 4 elevi corigenţi;
Cl. V C. Dirig. Tambor (Bolcaş) Elisabeta: 8 corigenţi;
Cl. V D. Dirig. Zaha Ioan: nu sunt elevi corigenţi.

325
 Cl. VI A. Dirig. Ille Ioan: 9 elevi corigenţi.
Cl. VI B. Dirig. Popa-Bota Gheorghe: 4 elevi corigenţi.
Cl. VII A. Dirig. Kuncsef Alexandru: 3 elevi corigenţi.
Cl. VII B. Dirig. Dalea Liana: 6 elevi corigenţi.
Cl. VIII A. Dirig. Sabău Cornelia: 16 elevi corigenţi.
Cl. VIII B. Dirig. Florescu Rodica: 9 elevi corigenţi.
Cl. IX A. Dirig. Boldor Marius: 3 elevi corigenţi.
Cl. IX B. Dirig. Dărăbăneanu Ioan: 6 elevi corigenţi.
Cl. IX C. Dirig. Mincic Aurel: 10 elevi corigenţi.
Cl. IX M.A. Dirig. Muşet Dan Aurel: 13 elevi corigenţi.
Cl. IX M. B. Dirig. Rus Ilie: 16 elevi corigenţi.
Cl. IX M. C. Dirig. Micula Virgil: 15 elevi corigenţi.
Cl. IX I.U.A. Dirig. Nenciulescu Georgina: 12 elevi corigenţi.
Cl. IX I.U. B. Dirig. Codreanu Maria: 18 elevi corigenţi.
Cl. X A. Dirig. Pantea Ioan: 4 elevi corigenţi.
Cl. X B. Dirig. Teodor Rif: nu sunt corigenţi.
Cl. X C. Dirig. Florian Ban: 7 elevi corigenţi.
Cl. X M.A. Dirig. Olea Mihai: 2 elevi corigenţi.
Cl. X M.B. Dirig. Indrei Sabin: 13 elevi corigenţi.
Cl. X M.C. Dirig. Bonchiş Ioan: 15 elevi corigenţi.
Cl. X I.U. Dirig. Mărculescu Maria: 12 elevi corigenţi.
Cl. XI A. Dirig. Sferlea Aurel: 2 elevi corigenţi.
Cl. XI B. Dirig. Christov Alexandra: 1 elev corigent.
Cl. XII A. Dirig. Hădăreanu Gavril: 5 elevi corigenţi.
Cl. XII B. Dirig. Chivu Aurelia: nu sunt corigenţi.
În continuare, dir. Maria Dale a prelucrat ordinele cu nr. 8157/ 18 XII
1978, 8297/ 12 XII 1978, 9497/ 18 XII 1978, cu privire la acţiunile de
perfecţionare în vacanţa de iarnă. Apoi s-au prelucrat concluziile brigăzii de
control a M.E.Î., care şi-a desfăşurat activitatea în judeţul Bihor în lunile
noiembrie şi decembrie (fără şcoala noastră).
Ca de obicei, vacanţele cadrelor didactice trebuiau ocupate, mai cu
seamă vacanţa de iarnă, cu multe sărbători, ca nu cumva să-i treacă prin cap
vreunuia să meargă la biserică. Astfel s-au stabilit sarcini în legătură cu pomul
de iarnă. Organizaţiile de pionieri şi UTC şi-au expus planurile de acţiune prin
prof. Alexandru Kuncsef şi prof. Ioan Dărăbăneanu.
Un alt consiliu pedagogic s-a ţinut tot în 21 decembrie 1978, cu ocazia
încheierii situaţiei la învăţătură şi purtare la clasele IX-XIII seral, forma A-B-C,
pe trimestrul I al anului şcolar 1978-1979. Diriginţii au prezentat nominal elevii
corigenţi şi neclasificaţi la un loc:
Cl. IX A: Dirig. Harabagiu Maria. Corigenţi şi neclasificaţi: 21.
Cl. IX B: 17 elevi căzuţi şi neclasificaţi.

326
Cl. XI filologie seral 2 zile: Dirig. Duma-Suceveanu C-tin. 32 elevi căzuţi şi neclasif.
Cl. XI R. 2 zile: Dirig. Martinov Milan. 40 elevi căzuţi.
Cl. XI C. seral 2 zile: Dirig. Maria Bercovici. 38 elevi căzuţi şi neclasificaţi.
Cl. XI filologie seral 5 zile: 24 elevi căzuţi şi neclasificaţi.
Cl. XI R.A.: 12 elevi căzuţi.
Cl. XI R.B.: 17 elevi căzuţi şi neclasificaţi.
Cl. XII R.A.: 19 elevi căzuţi şi neclasificaţi.
Cl. XII R.B.: 15 elevi căzuţi.
Cl. XIII U.C. redus: 20 elevi căzuţi.
Cl. XIII R.A.: 42 elevi căzuţi.
Cl. XIII R.B.: 48 elevi căzuţi.
Cl. XIII R.A.: 11 elevi căzuţi.
Cl. XIII R.B.: 1 elev neclasificat. (XIII R. A. şi B sunt clase cu durată lungă sau scurtă).
Am menţionat mai sus că diriginţii prezentau situaţia claselor.
Prezentarea lor a fost, probabil, orală, căci scrisul din Registrul de procese-verbale
este al „tăticului” seralului şi fără frecvenţei – Ioan Coroian, astfel că, la
majoritatea claselor nu apare numele dirigintelui. Numărul mare al
corigenţilor şi neclasificaţilor, de multe ori întreaga clasă apărând astfel, se
explică prin faptul că seraliştii lipseau mult din cauze mai mult sau mai puţin
obiective. Mulţi erau navetişti şi absentau pentru că erau legaţi de mijloacele
de transport. La seralul obişnuit, de 5 zile pe săptămână, cursurile se făceau de
luni până vineri între orele 17-21. Adevărul este că absenţele îi exasperau şi pe
profesori, încât un coleg, Ioan Mezea, venind într-o seară foarte supărat în sala
profesorală, plângându-se de seraliştii săi, spunea că aceștia până la ora 19 tot
veneau, iar de la aceeaşi oră tot plecau de la şcoală. Ne-am distrat cu toții
copios, iar afirmația prof. Ioan Mezea a intrat în folclorul vulcanist. Oricum noi
căutam să-i ajutăm și pe seraliști sub toate aspectele.
Şedinţa consiliului profesoral din 15 ianuarie 1979 a fost una de Analiză a
activităţii instructiv-educative pe trimestrul I al anului şcolar 1978-1979 şi de
prezentare a planului de muncă pentru trimestrul II (1978-1979), al conducerii şcolii
şi al organizaţiilor de tineret.
Dir. Maria Dalea a făcut o succintă analiză a activităţii depuse de cadrele
didactice şi a rezultatelor obţinute în procesul instructiv-educativ pe trimestrul
I şi a citit planul de muncă pe trimestrul al II-lea. Profesorii Ioan Dărăbăneanu
şi Al. Kuncsef au prezentat programele activităţii organizaţiilor UTC şi de
pionieri, pe aceeaşi perioadă. Din discuţiile profesorilor s-au desprins idei
interesante şi valoroase, iar analiza procesului instructiv-educativ trebuia să
aibă centrul de greutate în cadrul catedrelor. Se cerea intensificarea activității

327
de cercetare din şcoală, muncă diferenţiată cu elevii, îmbunătăţirea serviciului
pe şcoală al profesorilor şi elevilor. De asemenea, toate catedrele trebuiau să
contribuie mai mult la realizarea revistei şcolii.
Fiind prezent la şedinţă şi secretarul comitetului orăşenesc de partid,
Crăciun Costin, apreciază activitatea instructiv-educativă desfăşurată şi
propune o atenţie sporită la activităţile ce urmau a avea loc în luna viitoare:
sărbătorirea Unirii Principatelor la 120 de ani, 2050 de ani de la constituirea
statului dac centralizat, întâmpinarea cu rezultate bune a Congresului al XII-
lea al PCR, respectarea legilor ţării de către tineri etc. Acel consiliu s-a încheiat
cu aprecierea unanimă a profesorilor Maria Dalea, directorul liceului şi Maria
Codreanu, secretar de partid, cărora li s-a acordat calificativul foarte bine.
Un cercetător al arhivei şcolii în care el însuşi a lucrat, nolens volens,
cum spunea Sf. Augustin, întâlneşte printre documentele cercetate şi unele
chestiuni legate de activitatea şi persoana lui. Aceasta s-a întâmplat
subsemnatului în timpul lecturii Proceselor-verbale luate în şedinţele consiliului
pedagogic din perioada 15 iunie 1978 – 2 noiembrie 1979 când, ajungând la
procesul-verbal din 16 martie 1979, am citit că s-a încheiat „cu ocazia susţinerii
lucrării de gradul I de către prof. Teodor Rif”. Chiar dacă încerc un sentiment
de uşoară jenă, vizavi de elogiile aduse de comisia formată din conf. univ. dr.
Livia Grămadă - preşedinte, conf. univ. dr. Maria Protase - îndrumător al
lucrării, ambele de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, şi prof. grad
I de la Liceul din oraşul Dr. Petru Groza, Ioan Simedrea, dar şi de colegii de
catedră Milan Martinov, Constantin Nenciulescu, Ioan Mezea şi Marius Boldor,
pentru a nu fi acuzat de falsă modestie voi cita ad litteram din procesul-verbal:
„Tov. Grămadă Livia arată că tov. prof. Rif a susţinut cu brio cele 4 ore.
Tov. preşedintă dă cuvântul tov. Rif, care susţine lucrarea motivând alegerea
temei. Preocupările sale în domeniul cercetării Iluminismului datează din
vremea studenţiei. Acesta ar fi un motiv, iar al doilea a fost determinat de
faptul că Samuil Vulcan este patronul şcolii noastre. Defineşte, în continuare,
personalitatea iluminiştilor. Cărturarul Samuil Vulcan este unul din oamenii
noştri de cultură”.
Prof. T. Rif arată apoi că lucrarea sa pentru gradul I, Samuil Vulcan -
cărturar iluminist, cuprinde 2 părţi. Prima parte este o sinteză a Iluminismului,
subliniind că Luminismul transilvănean are rădăcini interne şi externe, că Samuil
Vulcan a colaborat cu reprezentanţii Şcolii Ardelene, între care, de fapt, se
încadrează, Şcoala Ardeleană fiind principala ramură a Luminismului românesc.

328
 Arată, de asemenea, că în partea a doua s-a ocupat de Samuil Vulcan sub
toate aspectele, prezentând cronologic viaţa şi activitatea lui, urmărind filiaţiile
şi toate influenţele manifestate asupra lui în timpul studiilor, apoi activitatea
desfăşurată la Agria şi Lemberg, urmărindu-l ca vicar şi urmaş demn al lui
Ignatie Darabant, apoi ca episcop greco-catolic la Oradea, când şi-a manifestat
plenar acţiunea de luminare a maselor, predilecţia pentru tratarea şi educarea
sanitară a poporului de la ţară, pentru educaţia morală etc.
Alături de încercarea de a înjgheba un centru cultural românesc la
Oradea, cea mai valoroasă realizare a sa cu caracter luminist a fost înfiinţarea,
la 6 octombrie 1828, a unui „Pedagogium sau Gymnasium minus”, cum
spunea chiar Samuil Vulcan în actul de fondare, „dovedind un total
devotament faţă de naţiunea sa.”
Prezentând referatul asupra lucrării, conf. dr. Maria Protase a făcut
„aprecieri elogioase la adresa autorului”. „Din paginile lucrării rezultă meritele
lui Samuil Vulcan”. „Temeinicia documentării, fermitatea şi un aparat bibliografic
bogat, reale dispoziţii analitice, prezenţa unui spirit inteligent şi tenace.
Monografia tov. Rif legitimează deplin obţinerea gradului I”.
Prof. Martinov Milan arăta: „Cercetarea intreprinsă se bazează pe un
material bogat, riguros. Structurarea materialului ilustrează autoritatea prof.
Rif. Pentru a sublinia activitatea lui Samuil Vulcan se face încadrarea în
contextul epocii. Valoarea deosebită a lucrării este încadrarea în curentul
luminilor ardelene a lui Samuil Vulcan. A procedat la o raportare a
Luminismului ardelean la cel european. O lucrare despre Samuil Vulcan a fost
scrisă de un profesor excelent al Liceului „Samuil Vulcan”. Lucrarea este
publicabilă. Remarc faptul că tov. Rif este foarte bine pregătit. Menţionez că
este o prezenţă activă în cadrul cercului pedagogic.”
Prof. Nenciulescu Constantin consideră lucrarea un omagiu adus lui Samuil
Vulcan, apreciază bogata documentare, interpretarea critică, „meritul autorului de
a scoate la lumină valorile trecutului.”
Cuvinte frumoase a rostit prof. Mezea Ioan: „Este un prilej de bucurie de
a vorbi despre personalitatea profesorului Rif, la fel şi despre activitatea sa.”
Subliniază importanţa lucrării, „problemele originale şi inedite prezente în
lucrare şi buna pregătire a prof. Rif.”
În încheiere, preşedinta comisiei - conf. dr. Livia Grămadă a tras
următoarea concluzie: „Consultând piesele aflate la dosarul prof. Rif, ele
demonstrează bogata activitate la catedră şi obştească. Ni se oferă imaginea

329
unui profesor cu o remarcabilă pregătire profesională şi ştiinţifică. Clasele la
care predă au o pregătire solidă. Vocaţia cercetării şi priceperea cu care s-a
aplecat asupra unor piese de arhivă arată că tov. Rif lucrează cu har în acest
ogor al şcolii. Poate fi aliniat în familia generoşilor dascăli ai şcolii noastre.” În
continuare dă citire procesului-verbal din care rezultă hotărârea comisiei: Admiterea
lucrării şi acordarea gradului didactic I. Un amplu proces-verbal şi mai elogios a
încheiat comisia în Registrul de Inspecţii, unde se analizează cele 4 lecţii asistate şi
activitatea social-obştească a subsemnatului, acordându-se şi nota maximă.126
Cam în acest fel se desfăşurau atunci inspecţiile speciale pentru
acordarea gradului didactic I. Aproape toţi colegii mei s-au bucurat de
aprecieri elogioase şi au obţinut nota maximă. Susţinerea lucrării în comisia
metodică, respectiv în cadrul catedrei era un prilej ca toţi colegii să afirme
propriile păreri în legătură cu cel inspectat. Ulterior, la susţinerea lucrării au
fost admişi şi alţi colegi din şcoală, nu doar cei din catedră, care puteau şi pot,
în continuare, să-şi exprime părerea despre cel inspectat şi despre lucrarea
susţinută de el.
Personal am asistat la foarte multe susţineri de lucrări ale colegilor, care
s-au bucurat de aprecieri foarte elogioase şi de notă maximă, ceea ce dovedeşte
calitatea excepţională a profesorilor încadraţi la Liceul „Samuil Vulcan” Beiuş. Cu
trecerea anilor creştea şi satisfacţia noastră că am avut ocazia să vedem cum foşti
elevi de-ai noştri au ajuns în situaţia de a obţine gradul didactic I cu aprecieri foarte
elogioase şi cu nota maximă. Ne convingeam de fiecare dată cât sunt ei de
conştienţi şi de responsabili faţă de tradiţia extraordinară a acestui liceu, totul
oglindindu-se în pregătirea lor foarte serioasă şi temeinică, atât în plan didactic, cât
şi în cel al cercetării ştiinţifice.
Procesul-verbal datat 26 III 1979 consemnează şedinţa consiliului în care
prof. Maria Dalea, dir. liceului, a făcut unele comunicări, aprecieri şi constatări de
la şedinţa cu directorii şi cercul pedagogic de la Liceul de Filologie-Istorie din
Oradea, unde a văzut modernizarea bazei tehnico-didactice a acelui liceu, ore
foarte bune, elevi bine pregătiţi, aspect general impresionant al liceului.
Dir. Maria Dalea a arătat necesitatea alinierii tuturor cadrelor didactice în
această direcţie, printr-o discuţie cu şefii de catedră, deoarece la Liceul ,,Samuil
Vulcan” nu se valorifică la nivel corespunzător întreaga bază materială
existentă la elevii claselor V-VIII şi la cei de la seral, dar şi la clasele de
mecanică şi de industrie uşoară.

126 v. Registrul de Inspecţie, Ş. M. nr. 1, Beiuş, pp. 459-462;

330
 S-a cerut ridicarea competenţei profesionale şi metodice a tuturor
cadrelor didactice. Fiecare cadru didactic avea obligaţia să facă dovada
pregătirii pentru lecții. Se cerea, de asemenea, modernizarea învăţământului, a
tehnologiei didactice, evaluarea rezultatelor la învăţătură, climat de etică şi
echitate, integrarea învăţământului cu practica şi producţia şi o conducere
ştiinţifică. S-a apreciat că se desfăşura o activitate ineficientă în cadrul şedinţelor
unor catedre. Preferam, se vede, să ne criticăm, ca elevii să aibă de câștigat.
Alte recomandări făcute în scopul bunului mers al şcolii au fost:
activitate diferenţiată, o comisie de disciplină, solicitată chiar de inspectorat,
respectarea ordinului 1085 privind ţinuta elevilor şi a cadrelor didactice,
intensificarea activităţii comisiei de practică, verificarea lucrărilor practice de
bacalaureat, încheierea situaţiei şcolare la sfârşitul trimestrului, igiena elevilor,
educarea ştiinţifică a elevilor, pregătirea pentru faza interjudeţeană, din 6-9
aprilie, a Festivalului ,,Cântarea României”, curăţenia laboratoarelor şi
cabinetelor, solicitările pentru concedii etc.
Deşi ne aflam in anno Domini 1979, n-am putut scăpa de reintroducerea
raportului care cuprindea două ore obligatorii de activităţi culturale şi social-
obșteşti, care oricum se făceau, dar nu se mai cerea birocrația consemnării lor în
vederea controlării. Amintim doar în treacăt cititorilor enormul efort făcut de
profesorii liceului nostru în toamna trecută şi în tot anul şcolar precedent (1987-
1988) pentru pregătirea aniversării celor 150 de ani de la fondarea liceului. Din
păcate, unor conducători ai partidului-stat nu le păsa dacă noi trăiam sau crăpam
în derularea procesului educației comuniste multilaterale. Nu interesa pe nimeni cât
trebuia să munceşti şi să corectezi pentru asigurarea ritmicităţii notării, de pildă, la
un obiect cu o singură oră pe săptămână, dacă voiai să asiguri şi o predare
corespunzătoare, pentru uşurarea efortului elevilor la însuşirea acelui obiect,
pentru a-l face accesibil, principiul accesibilităţii cunoştinţelor fiind nu numai
necesar, ci chiar o obligaţie morală a profesorului.
Nu numai profesorii, ci şi elevii erau supuşi „sclavajului” comunist,
deoarece şi timpul lor era afectat de activităţile culturale, la care se adăugau
aşa-zisele munci patriotice sau colectarea deşeurilor de tot felul, a sticlelor şi
borcanelor etc., trebuind a se raporta lunar sumele încasate.
Am adus, totuși, şi o bucurie colegilor, cerându-le opţiuni pentru bilete de
odihnă şi tratament din partea sindicatului, al cărui organizator eram în liceu.
În şedinţa consiliului profesoral din 5 aprilie 1979, diriginţii şi învăţătorii au
prezentat situaţia claselor la sfârşitul trimestrului II al anului şcolar 1978-1979:

331
 Cl. I A. Înv. Codreanu Florica: 2 corigenţi.
Cl. I B. Înv. Memetea Elisabeta: nu sunt corigenţi.
Cl. II A. Înv. Boţa Ghiorghina: nu sunt corigenţi.
Cl. II B. Înv. Ungur Mioriţa: nu sunt elevi corigenţi.
Cl. III. Înv. Gyӧrfi Georgeta: nu sunt elevi corigenţi.
Cl. IV A. Înv. Mezea Lucreţia: 2 elevi corigenţi.
Cl. IV B. Înv. Costea Tiana: 3 elevi corigenţi.
Cl. V A. Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 36, promovaţi 32, corigenţi 4.
Cl. V B. Dirig. Gottlieb Marc Aurel: 8 elevi corigenţi.
Cl. V C. Dirig. Tambor (Bolcaş) Elisabeta. Înscrişi 30, promovaţi 23, corigenţi 7.
Cl. V D. Dirig. Zaha Ioan: 5 elevi corigenţi.
Cl. VI A. Dirig. Ille Ioan. Înscrişi 35, clasificaţi 35, promovaţi 27, corigenţi 8.
Cl. VI B. Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Înscrişi 32, rămaşi 32, clasif. 30, neclas. 2,
promovaţi 21, corig. 9
Cl. VII A. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscrişi 41, promovaţi 37, corigenţi 4.
Cl. VII B. Dirig. Odobasian Georgeta: un elev corigent.
Cl. VIII A. Dirig. Sabău Cornelia. Înscrişi 36, rămaşi 36, clasificaţi 33, promovaţi
20, corigenţi 13.
Cl. VIII B. Dirig. Craiovan Ionel. Înscrişi 28, rămaşi 28, promovaţi 19, corig.9.
Cl. IX A. Dirig. Boldor Marius. Înscrişi 40, neclasificat 1, promov.37, corig. 2.
Cl. IX B. Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Înscrişi 40, clasif.39, neclasif.1, promov.34, corig.5.
Cl. IX C. Dirig. Mincic Aurel. Înscrişi 38, venit 1, rămaşi 39, clasificaţi 38, neclasificat 1,
promovaţi 32, corig. 6.
Cl. IX M.A. Dirig. Muşet Aurel Dan. Înscrişi 34, neclasificaţi 2,promovaţi 20, corig. 12.
Cl. IX M.B. Dirig. Rus Ilie. Înscrişi 38, neclasificaţi 4, promovaţi 26, corig. 8.
Cl. IX M.C. Dirig. Micula Virgil. Înscrişi 37, promovaţi 32, corigenţi 5.
Cl. IX I.U.A. Dirig. Georgina Nenciulescu: 10 elevi corigenţi.
Cl. IX I.U.B. Dirig. Codreanu Maria: 15 elevi corigenţi.
Cl. X A. Dirig. Pantea Ioan. Nu e trecută situaţia. Ne miră faptul, cunoscând
meticulozitatea profesorului Ioan Pantea.
Cl. X B. Dirig. Teodor Rif. Înscrişi 38, venit 1, rămaşi 39, clasificaţi 38, neclasificat
1, promovați: 38.
Cl. X C. Dirig. Ban Florian: 5 elevi corigenţi; 2 elevi neclasificaţi.
Cl. X M.A. Dirig. Olea Mihai. Înscrişi 30, rămaşi 30, promovaţi 29, corigent 1.
Cl. X M.B. Dirig. Sabin Indrei. Înscrişi 31, neclasificaţi 4, promovaţi 10, corigenţi 17.
Cl. X M.C. Dirig. Bonchiş Ioan. Înscrişi 37, neclasificaţi 2, promovaţi 31, corigenţi 4.
Cl. X I.U. Dirig. Mărculescu Maria. Înscrişi 40, clasificaţi 37, promovaţi 28, corigenţi 9.
Cl. XI R.A. Dirig. Sferlea Aurel. Înscrişi 37, clasificaţi 36, neclasificat 1, promovaţi 34,
corigenţi 2.
Cl. XI R.B. Dirig. Christov Alexandra. Înscrişi 36, clasificaţi 35, promovaţi 34, corig. 1.
Cl. XII A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscrişi 44, rămaşi 44, clasificaţi 44, promovaţi 44.
Cl. XII B. Dirig. Chivu Aurelia. Înscrişi 38, clasificaţi 38, promovaţi 33, corigenţi 5.
Cl. IX A. Seral. Situaţia nu e completată.
Cl. IX B. Seral. Dirig. Ioan Mezea. Înscrişi 41, rămaşi 21, retraşi 20, clasificaţi 20,

332
neclasif.1, prom. 19, corig. 1.
Cl. XI. Filologie. Seral. Dirig. Bologan Vasile. Înscrişi 27, neclasificaţi 12, promovaţi 15.
Cl. XI A. Matematică-Fizică. Seral. Dirig. C. Nenciulescu: 2 corigenţi; 5 neclasificaţi.
Cl. XI B. Matematică-Fizică. Seral. Dirig. Bercovici Manea: 6 elevi neclasificaţi.
Cl. XII A. Seral. Înscrişi 29, venit 1, rămaşi 30, clasificaţi 29, neclasificat 1, promovaţi 29.
Cl. XII B. Seral. Situaţia nu este completată.
Seral forma B:
Cl. XI A. Matematică-Fizică. Dirig. Bercovici Maria: 6 corigenţi; 22 amânaţi
(neclasificaţi).
Cl. XI B. Matematică-Fizică. Înscrişi 40, neclasificaţi 20, promovaţi 11, corigenţi 9.
Cl. XI C. Matematică-Fizică. Înscrişi 46, clasificaţi 39, neclasificaţi 7, promovaţi 39.
Seral forma C:
Cl. XIII A. Situaţie necompletată.
Cl. XIII B. Înscrişi 62, clasificaţi 59, neclasificaţi 3, promovaţi 26, corigenţi 33.
Cl. XIII U. Dirig. Teodor Rif (suplineşte). Înscrişi 40, clasificaţi 38, neclasificaţi 2,
promovaţi 21, corigenţi 17.
Seral forma B-(2 zile pe săptămână).
Cl. XI Filologie-Istorie. Rămaşi înscrişi 43, neclasificaţi 4, promovaţi 24, corigenţi 15.
Toţi elevii corigenţi şi neclasificaţi sunt menţionaţi cu numele în procesul-verbal.
Acolo unde situaţia este trecută complet (Înscrişi, rămaşi, clasificaţi etc.) este
menţionat şi numărul mediilor de 5-6 şi 7-10.
Şedinţa consiliului profesoral de analiză a activităţii didactice pe
trimestrul II şi de aprobare a planului de muncă pe trimestrul III a avut loc în
30 aprilie 1979. Informarea şi prezentarea planului de muncă a revenit dir.
Maria Dalea. Printre completările aduse la informare amintim: urmărirea
frecvenţei elevilor şi, mai cu seamă, a cauzelor absenţei de la ore, parcurgerea
ritmică şi integrală a materiei la toate nivelele, accent pe lecţiile de recapitulare
finală, pentru a le da o înaltă ţinută metodică şi ştiinţifică, obligaţia diriginţilor
de la clasele terminale de a prezenta conducerii şcolii opţiunile şcolare şi
profesionale ale elevilor, în tabele, legătura dintre propunătorii de la clasa a V-
a şi învăţătorii de la clasa a IV-a, sporirea eficienţei muncii profesorilor
propunători la clasele de gimnaziu prin analiza stilului şi metodelor de muncă,
analiza procesului instructiv-educativ pe baza unui grafic comunicat atunci,
alegerea comisiei de educaţie ateist-ştiinţifică, atenţionare asupra îmbunătăţirii
disciplinei în muncă a cadrelor didactice, exprimarea nemulţumirii conducerii
şcolii pentru rezultatele obţinute de elevi la faza judeţeană a olimpiadelor
şcolare, cu excepţia ştiinţelor sociale, preocuparea sporită a tuturor diriginţilor
de la clasele a X-a şi a XII-a pentru orientarea şcolară şi profesională a elevilor,
găsirea unor forme mai eficiente pentru pregătirea elevilor şi notarea ritmică a

333
acestora. Toate aceste precizări şi propunerile făcute în discuţii urmau să
constituie baza planului de muncă.
Maiştrii-instructori s-au plâns de prezenţa slabă la practică în uzină a
claselor a XII-a, de interesul scăzut pentru munca productivă, de lipsa
comenzilor şi a atelierelor corespunzătoare, toate ameninţând realizarea
planului de producţie etc. Iată cum se concretizează cele menţionate de noi mai în
sus, când arătam că liceele teoretice, cum era şi al nostru, nu aveau baza materială
necesară pentru o pregătire tehnologică şi practică bună şi când menţionam că
elevii lipseau de la activitatea practică, fiind preocupaţi pentru pregătirea în
vederea concursului de admitere în facultate, căutând să folosească util și creator
timpul pierdut în nişte ateliere slab dotate sau lipsiţi de însoţitori în uzine, cum
reiese tocmai din procesul-verbal pe care îl discutăm.
Vorbitorii din rândul profesorilor s-au referit toţi la olimpiadele şcolare,
la care subiectele au fost inaccesibile chiar pentru elevii foarte buni, de care, se
vede, că începuse şi M.E.Î. să se intereseze. S-a reproşat Inspectoratului Școlar
Judeţean o planificare s-au programare defectuoasă a probelor pe obiecte la
olimpiadă şi, de asemenea, alcătuirea preferenţială a comisiilor de corectare. S-
a subliniat faptul că preocuparea deosebită pentru elevii foarte buni înseamnă
tot muncă diferenţiată şi rezultatele lor trebuie popularizate mai mult chiar şi
în şcoală, prin staţia de amplificare sau prin careul şcolii.
Consiliul profesoral din 11 iunie 1979 a avut o ordine de zi legată de
examenele şi activităţile de sfârşit de an şcolar: 1) probleme privind examenele: de
departajare pentru treapta I de liceu, concursul pentru treapta a II-a de liceu.
Prelucrarea normelor desfăşurării acestor examene şi a bacalaureatului; 2)
comunicarea planului de şcolarizare pentru anul şcolar 1979-1980; 3) materiale
pentru expoziţia judeţeană, confecţionate de elevi sau cadre didactice; 4)
comunicări privind încheierea anului şcolar; 5) probleme privind manualele şcolare.
În 14 iunie 1979 s-a ţinut şi s-a consemnat şedinţa consiliului profesoral
ocazionat de încheierea anului şcolar 1978-1979 pentru clasele I-VIII,
prezentându-se următoarea situaţie:
Cl. I A. Înv. Codrean Florica. Rămaşi 29, clasificaţi 29, promovaţi 28, corigent 1.
Premii: I. Moruţ Theodor-Florin-Cristian: 10, Olea Monica Liana: 10; II. Ban
Daniel Florin: 9,80, Vesa Ştefania Claudia: 9,80, Mieruţ Ligia Luminiţa: 9,80; III. Balint
Rodica: 9,71, Copos Adriana Florina: 9,71.
Cl. I B. Înv. Memetea Elisabeta: 28 elevi - toţi promovaţi.
Premii I. Beleag Mirela Florina: 10, Ole Elena Cosmina: 10, Purza Daniela Maria: 10; II.
Mihăieş Adrian Vasile: 9,95, Roman Elena: 9,95, Stan Adrian: 9,95; III. Bulc Eugen Nicu:

334
9,80, Morar Florica Dana: 9,80.
Cl. II A. Înv. Boţa Gheorghina: 33 elevi - toţi promovaţi.
Premii: I. Brad Alina: 10, Boldor Marius Ioan: 10,Demian Anca Mirela: 10,
Memetea Marius: 10, Moruţ Simona: 10, Mărculescu Adrian :10, Vesa Mihaela Adriana:
10; II. Borha Alexandru Călin: 9,96, Leucuţa Dana Mioara: 9,96; III. Ille Ana Claudia:
9,93, Muşet Speranţa: 9,93, Pop Pădureanu Cornel: 9,93.
Cl. II B. Înv. Ungur Mioriţa: 33 elevi - toţi promovaţi.
Premii: I. Barou Adrian Alin: 9,93, Herman Daniela: 9,93, Fuliaş Ingrid: 9,93,
Toma Laura Nicolina: 9,93; II. Babău Cristian: 9,83, Simai Ioan: 9,83; III. Balş Diana
Vasilica: 9,69, Groff Erica Violeta: 9,69, Leordean Mihaela: 9,69, Puie Dănuţ: 9,69,
Clintoc Gabriela: 9,69, Budea Mariana: 9,69, Şandor Alin: 9,69.
Cl. III Înv. Györfi Georgeta: 37 elevi - toţi promovaţi.
Premii: I. Crişan Angela: 10, Chirodea Daniela: 10, Zaha Cătălina: 10; II. Bondor
Daniel: 9,93; III. Cireap Alin: 9,84, Leucuţa Cornelia: 9,84, Buran Manuela: 9,84.
Cl. IV A. Înv. Mezea Lucreţia. Înscrişi 31, promovaţi 29, corigenţi 2.
Premii: I. Beleag Corina: 10, Schuchter Monica: 10; II. Hora Florina: 9,83, Lungu
Sorana: 9,83; III. Ienciu Adina: 9,57, Roman Dănuţ : 9,57, Ungur Horia: 9,57.
Cl. IV B. Înv. Costea Tiana: 30 elevi; promovaţi 29; repetent 1.
Premii: I. Baie Elena: 10, Boţa Mihaela: 10, Florea Giuliano: 10, Georgescu
Daniela: 10, Vesa Dana: 10; II. Lucan Dana: 9,83, Jurjac Horia: 9,83, Ardelean Ana: 9,83;
III. Prepeleac Cristian: 9,13.
Cl. V A. Dirig. Tudor Dumitru: înscrişi 37, promovaţi 35, corigenţi 2.
Premii: I: Hulea Voichiţa: 9,85; II. Brancsik Emil: 9,83; III Bursaşiu Diana: 9,75.
Cl. V B. Dirig. Gottlieb Marc Aurel: înscrişi 34, promov. 30, corig.2, repetenţi 2.
Premii: I. Ţenţ Adrian: 9,52; II. Ciupercea Ramona: 9,41; III. Fuliaş Alin: 9,38,
Mladin Tudor: 9,38.
Cl. V C. Dirig. Bolcaş Elisabeta: rămaşi 30, promovaţi 22, corigenţi 8.
Premii: I. Popa Raul: 9,57; II. Clop Ecaterina: 9,18, Popovici Felicia: 8,78.
Cl. V D. Dirig. Zaha Ioan: rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 28, corigenţi 3.
Premii: I: Inășel Dorina: 9,19; II. Mihoc Marius: 8,96; III. Sabie Elena: 8,89.
Cl. VI A. Dirig. Ille Ioan: înscrişi 35, plecat 1, rămaşi 34, clasificaţi 34, promovaţi
28, corigenţi 6. Premii: I. Moş Călin: 10; II. Lungu Călin: 9,97; III. Fuliaş Anca: 9,93.
Cl. VI B. Dirig. Popa-Bota Gheorghe: rămaşi 32, promovaţi 28, corigenţi 4.
Premii: I. Jurj Daniel: 9,05; II. Cirlea Adela: 8,78; III. Ile Voica: 8,60.
Cl. VII A. Dirig. Kuncsef Alexandru: rămaşi 41, promovaţi 38, corigenţi 3.
Premii: I. Kuncsef Camelia: 9,91; II. Kovacs Sandor: 9,61; III. Pantea Corina: 9,53 .
Cl. VII B. Dirig. Odobasian Georgeta, înscrişi 24, plecaţi 2, rămaşi 22, prom.19, corig.3.
Premii: I. Ţig Gheorghe: 8,87; II. Stanca Viorel: 8,82.
Cl. VIII A. Dirig. Sabău Cornelia: rămaşi 36, promovaţi 28, corigenţi 8. Premii: I.
Indrei Horaţiu: 9,42, Hoţoleanu Mircea: 9,42; II. Gligor Florin: 8,71; III. Ciorbea
Octavian: 8,27.
Cl. VIII B. Dirig. Craiovan Ionel: înscrişi 29, plecat 1, clasif. 28, prom. 23, corig.5.

335
Premii: I. Grabovschi Nora 9,45; II. Dulca Marcela: 8,97; III. Paşca Mirela: 8,86.
În 20 iunie 1979 s-a consemnat încheierea anului şcolar 1978-1979 la clasele a XII-
a A şi B curs de zi şi a XIII-a A şi B curs seral etc.
Cl. XII A. Dirig. Hădăreanu Gavril: 35 elevi – toţi promovaţi.
Cl. XII B. Dirig. Chivu Aurelia: 38 elevi – toţi promovaţi.
Cl. XIII A. seral: 31 elevi – toţi promovaţi.
Cl. XIII B. seral: 32 elevi – toţi promovaţi.
Cl. XIII U. seral: (comasat redus) înscrişi 40, clasificaţi 40, promov. 33, corig. 7.
Cl. XIII R.A seral: (comasat redus ) înscrişi 60, clasificaţi 60, prom. 57, corig.3.
Cl. XIII R.B. seral: (comasat redus ) înscrişi 60, promovați 58, corigenţi 2.
Procesul-verbal din 30 iunie 1979 a consemnat încheierea situaţiei de
sfârşit de an la clasa a X-a. Diriginţii au prezentat situaţia:
Cl. X A. Dirig. Pantea Ioan: 33 elevi – toţi promovaţi.
Premii: I. Naghi Elisabeta: 9,95; II. Florea Mirela: 9,87; III.: Popa Doru: 9,76.
Cl. X B. Dirig. Teodor Rif: 39 elevi – toţi promovaţi.
Premii: I. Biro Margareta: 9,83; II. Gruber Renata: 9,81; III. Petruţ Monica: 9,45.
Cl. X C. Dirig. Florian Ban: 34 elevi – toţi promovaţi.
Cl. X M.A. Dirig. Olea Mihai: 30 elevi – toţi promovaţi.
Premii: I. Drăgan Floare: 8,49; II. Carţiş Rafila: 8,35; III. Carţiş Floare: 8,33.
Cl. X M. B. Dirig. Indrei Sabin: înscrişi 31, promovaţi 16, corig.11, repetenţi 4.
Premii: I. Banciu Augustin: 7,58; II. Nagy Alexandru: 7,30; III. Corb Cornel: 7,20.
Aceasta este ordinea doar a primilor 3 elevi din clasă, pentru că de premii
nu se poate vorbi. Regulamentul din acea vreme prevedea că premiul I se acorda
elevului cu nota cea mai mare între 10 și 9,50. Următorul, cu media între acele
limite, era premiul al doilea sau al treilea. În continuare, Regulamentul prevedea:
premiul al II-lea se acorda între 9,50 şi 9. Premiul al III-lea - între 9 şi 8,50.
Atragem atenţia cititorilor, rugându-i să fie atenţi la nivelul claselor de
mecanică şi industrie uşoară, aşa-zisul profil industrial. A se vedea, de pildă,
nivelul clasei de mai sus (X M.B.). Dacă aceşti elevi ar fi avut posibilitatea să
urmeze o şcoală profesională, unde activitatea de bază era cea cu caracter
practic, ar fi avut, sigur, rezultate mai bune şi, la absolvirea şcolii profesionale,
ar fi ajuns nişte meseriaşi buni, oameni cu o calificare după care ar fi putut trăi
decent. În cadrul unui liceu, unde cerinţele programelor şcolare erau mai
înalte, situaţia lor a fost cea care se poate vedea mai sus. Aşadar, subliniem
încă o dată greşeala făcută de partidul-stat, sub Nicolae Ceauşescu, de a
introduce profilele acestea industriale în cadrul liceelor teoretice, reducând
numărul şcolilor profesionale. S-ar putea spune că inteligenţa are o importanţă
enormă şi în cazul meseriaşilor. Este foarte adevărat. Am văzut, însă, mulţi

336
oameni care la partea teoretică se descurcau greu, dar aveau o inteligenţă practică
ieşită din comun şi erau nişte meseriaşi excepţionali. De pildă, am avut un coleg în
clasele I-IV slab la carte. A rămas acasă cu patru clase terminate în 1950. Ei bine,
acel coleg, fără a urma nicio altă şcoală, a ajuns un meseriaş excepțional, dar nu
doar într-un domeniu, ci în mai multe: făcea tâmplărie, mecanică, sudură, instalaţii
electrice, bobinări etc. Toate le învățase singur, fără a urma vreo şcoală profesională.
Orice doreai să-ţi facă - făcea. Şi-a construit singur casa şi toate anexele necesare
unei gospodării. În agricultură era, de asemenea, excepțional. Mecanica agricolă
era în degetul său cel mic. Dacă acesta ar fi avut posibilitatea să fie sprijinit şi la
partea teoretică, sunt convins că ar fi ajuns un inginer excepţional, un geniu într-un
anumit domeniu. Am cunoscut şi pe alţii cu înclinaţii asemănătoare. Am cunoscut,
de asemenea, oameni foarte buni în domeniul teoretic şi în cel practic. De pildă, am
cunoscut un profesor de educaţie fizică deosebit de talentat şi de priceput în
domeniul electronicii. Dacă acela ar fi urmat electronica, ar fi ajuns la realizări
excepţionale în acel domeniu. Făcea, însă, parte dintr-o familie cu trei copii care
rămăseseră doar cu mama lor, care a făcut mari eforturi pentru şcolarizarea lor.
Sora sa, ca şi a celuilalt frate, era un talent, în domeniul părţii practice, extraordinar.
Rămâi uimit de ceea ce iese din mâinile ei în orice domeniu sau meserie - mecanică,
tâmplărie, croitorie etc. Asemenea oameni vor fi existat şi în şcolile profesionale,
care îi vor fi ajutat să devină niște meșteri excepționali. Aici ar fi multe de discutat
și pe linia orientării școlare și profesionale. Ne oprim, însă, aici.
Continuăm cu prezentarea situaţiei claselor de către diriginţi :
Cl. X M.C. Dirig. Bonchiş Ioan: înscrişi 37, rămaşi 36, clasificaţi 36, neclasificat 1,
promovaţi 31, corigenţi 3, repetenţi 2.
Premii: I. Nistor Dorin: 8,10; II. Bunica Florica: 7,87; III. Mikloş Zoltan: 7,85.
Cl. X I.U. Dirig. Mărculescu Maria: înscrişi 40, rămaşi 37, clasificaţi 37,
promovaţi 30, corigenţi 7. Premii : I. Mihalcea Elena: 8,14; II. Hora Mariana: 8,13.
În continuare s-au pus în discuţie cererile a şase profesori pentru trecerea
în alte categorii de retribuire, toate adoptate în unanimitate.
În 14 iulie 1979 s-a consemnat în procesul-verbal şedinţa consiliului
profesoral ocazionată de încheierea situaţiei de sfârşit de an şcolar 1978-1979 la
clasele a IX-a R.A., B., C., M.A., B., C. şi a claselor a XI-a etc. Diriginţii au
raportat situaţia următoare :
Cl. IX A Dirig. Boldor Marius: înscrişi 40, rămaşi 40, promovaţi 36, corigenţi 4.
Premii: I. Sava Monica: 9,55; II. Varodi Artur: 9,20; III. Clop Florina: 9,08.
Cl. IX B. Dirig. Dărăbăneanu Ioan: înscrişi 41, promovați 38, corigenţi 3. Premii: I.
Balog Marius: 9,58; II. Toma Adina: 8,93; III. Vlăduţ Daniela: 8,88.

337
 Cl. IX C. Dirig. Mincic Aurel: înscrişi 40, plecaţi 2, rămaşi 38, clasificaţi 38,
promovaţi 31, corigenţi 7. Premii: I. Panican Irina: 9,62; II. Cuc Carmen: 9,49, Cociş
Ramona: 9,49; III. Lupuţ Simona: 9,35.
Cl. IX M.A. Dirig. Muşet Dan Aurel: înscrişi 36, rămaşi 34, prom. 20, corig.12,
repetenţi 2.
Cl. IX M.B. Dirig. Rus Ilie: înscrişi 38, rămaşi 37, promovaţi 29, corigenţi 8.
Cl. IX M.C. Dirig. Micula Virgil: înscrişi 37, rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi
33, corigenţi 4. Premii: I. Taichiş Marin: 8,66; II. Feneşi Barnaba: 8,20; III. Ureche Marcel:
7,97; Menţiune - Vinter Viorel: 7,93 .
Cl. IX I.U.A. Dirig. Nenciulescu Georgina, înscrişi 38, rămaşi 38, clasificaţi 38,
promovaţi 28, corigenţi 10. Premii: I. Moruţ Violeta: 8,72; II. Gal Mirela: 7,95; III.
Heredea Delia: 7,72.
Cl. IX I.U.B. Dirig. Codreanu Maria: înscrişi 39, rămaşi 39, clasif. 39, prom. 22,
corig. 16, repetent 1. Premii: II. Oraş Maria: 8,74; III. Maliţa Cornelia: 8,35, Pălcuţ
Viorica: 8,35. Aici sunt premiile acordate corect.
Cl. XI R.A. Dirig. Sferlea Aurel: 37 elevi - toţi promovaţi.
Premii: I. Mezea Marius: 9,88; II. Olea Mihai: 9,61; III. Mariş Rodica: 9,48.
Cl. XI R.B. Dirig. Christov Alexandra: înscrişi 36, rămaşi 36, clasificaţi 36,
promovaţi 35, corigent 1. Premii: I. Lucuţa Avram: 9,26; II. Abrudan Angela: 8,86; III.
Băruţa Adriana: 8,85.
Cl. XI A. seral 2zile. Dirig. Manea Bercovici: înscrişi 40, rămaşi 40, clasificaţi 38,
neclasificaţi 2, promovaţi 37, corigent 1.
Cl. XI B. seral 2zile. Dirig. Milan Martinov: înscrişi 39, rămaşi 39, clasificaţi 37,
neclasificaţi 2, promovaţi 32, corigenţi 5.
Cl. XI C. seral două zile. Dirig. Milan Martinov (?), înscrişi 44, clasif. 43, promov. 43.
Cl. IX B. seral forma A. Dirig. Ioan Mezea: înscrişi 19, promovaţi 19.
Cl. IX A. Seral. Dirig. Harabagiu Maria: înscrişi 25, promovaţi 24, corigent 1.
Cl. XI A. seral două zile, filologie-istorie. Înscrişi 42, rămaşi 42, clasificaţi 41,
neclasificaţi 1, promovaţi 33, corigenţi 8.
Cl. XI filologie-istorie seral, forma A. Dirig. Vasile Bologan: înscrişi 27, rămaşi 27,
clasificaţi 23, neclasificaţi 4, promovaţi 22, corigenţi 1.
Cl. XI B. Seral: înscrişi 40, rămaşi 40, clasificaţi 40, promovaţi 39, corigenţi 1.
Cl. XI R.A. Seral forma A. Dirig. C-tin Nenciulescu: înscrişi 41, prom. 40, corig.1.
Cl. XII R.A. seral: 45 de elevi – toţi promovaţi .
Cl. XII R.B. seral. Dirig. Harabagiu Adrian: înscrişi 49, neclasif.2, promov. 47127.

Anul școlar 1979-1980

Nu consiliu profesoral, ci adunare generală s-a numit şedinţa din 3 IX
1979. La aceste adunări generale convocate de organizaţia de bază PCR din
şcoală participau toate cadrele didactice. Atunci ordinea de zi a fost :

127 A.C.N. Samuil Vulcan, Procese-verbale, Consiliul Pedagogic:15 iunie 1978- 2 iunie 1979;

338
 1) Dare de seamă privind activitatea desfăşurată pentru înfăptuirea hotărârilor
de partid şi de stat în domeniul învăţământului. Analiza rezultatelor obţinute în
anul şcolar 1978-1979, măsuri ce se impun pentru perfecţionarea activităţii în noul
an şcolar;
2) Propuneri pentru proiectul de statut şi planul de învăţământ;
3) Desemnarea reprezentanţilor pentru adunarea judeţeană a cadrelor didactice;
4) Comunicări.
Din partea comitetului orăşenesc de partid a participat secretarul adjunct
Crăciun Costin.
Materialele anunţate în ordinea de zi au fost citite de Maria Dalea, dir.
liceului. Au fost citite, de asemenea, planurile de învăţământ la gimnaziu și
liceu, curs de zi şi seral.
Printre comunicările făcute reţinem doar cea în legătură cu
perfecţionarea profesorilor de limba română care predau atunci limba latină,
sarcină care a revenit profesorului Teodor Rif în tot trimestrul I al anului şcolar
1979-1980. Se introdusese predarea limbii latine la clasa a VIII-a. Atunci, din
două în două săptămâni am ţinut acel curs de perfecţionare, în zilele de 22
septembrie, 6 octombrie, 3 noiembrie, 17 noiembrie, 1 decembrie, 15 decembrie,
fără a beneficia de niciun fel de recompensă din partea inspectoratului sau
ministerului.
La discuţii, profesorii au scos în evidenţă că elevii liceului nostru au fost
printre primii pe listele de admitere în învăţământul superior în sesiunea 1979.
La activităţile patriotice din acea vară, elevii liceului au realizat peste 70 mii lei
(O maşină Dacia costa atunci chiar 70 mii lei). Tot atunci, în tabăra naţională de
creaţie a revistelor şcolare, de la Câmpulung Muscel, revistei liceului nostru,
„Plai românesc” i s-a acordat o menţiune, iar la o expoziţie de la Piteşti, revista
s-a situat destul de sus. S-au făcut și unele aprecieri și propuneri privind
conţinutul revistei.
În anul şcolar 1979-1980, conform angajamentului economic, fiecare
pionier trebuia să realizeze minimum 25 de lei din colectarea sticlelor,
borcanelor, maculaturii, deşeurilor textile etc.
În acelaşi an şcolar, toate şcolile se pregăteau pentru primul Congres al
Educaţiei și Culturii Socialiste, care a și avut loc în 12-13 februarie 1980.
Adunarea generală cu data de mai sus (03.09.1979) pregătea, într-un fel,
congresul acela. La acea adunare de la şcoală s-au ales delegaţii pentru acelaşi fel
de adunare de la nivel de judeţ şi s-au propus delegații chiar pentru congres.

339
 Adunarea generală se încheia cu îndrumările optimiste ale secretarului
adjunct al Comitetului Orăşenesc de Partid, Crăciun Costin, care a cunoscut
bine forţa educativă a colectivului de profesori de la Liceul „Samuil Vulcan”.
Un consiliu extraordinar s-a ţinut şi s-a consemnat în 22 octombrie 1979,
cu ocazia discutării cazului unui elev faţă de care un coleg al nostru a
suspendat, la un moment dat, democraţia, cum spuneam în asemenea situaţii.
Colegul nostru a fost adus de acel elev în situaţia aplicării unor învăţături din
Cartea proverbelor din Vechiul Testament: „Virga disciplinae stultitiam fugat”
(Nuiaua înţelepciunii alungă prostia.) sau „Nu cruţa pe feciorul tău de pedeapsă; chiar
dacă îl loveşti cu varga, nu moare”(23, 13) sau „Cine cruţă toiagul său, îşi urăşte
copilul; iar cel care îl iubeşte, îl ceartă la vreme”(13, 24). Aceste proverbe sunt
adresate părinţilor, dar dascălii sunt şi ei părinţi pentru elevii lor. Părinţii
acelui copil au reclamat atitudinea colegului nostru, dar n-au venit niciodată la
şcoală când au fost chemaţi. Legătura dintre şcoală şi familie trebuie să
acţioneze din ambele direcţii. Colegul nostru şi-a recunoscut și a regretat
ieşirea din fire, iar vorbitorii au condamnat gestul său concomitent cu evocarea
numeroaselor sale merite, exprimând convingerea că acel caz va constitui o
pildă pentru toţi, ca să se evite asemenea situaţii.
În 2 noiembrie 1979 s-a consemnat repartizarea burselor pentru clasele V-
XII de către o comisie alcătuită în acel scop. După prelucrarea instrucţiunilor
I.S.J. nr. 6703 şi după verificarea dosarelor, au fost consemnate numele şi
prenumele elevilor care au beneficiat de bursă. Noi, însă, prezentăm situaţia
numeric: clasele V-VIII: au primit bursă 2 elevi; c. IX – XII matematică – fizică:
37 elevi; clasele IX – X profil industrial: 129 elevi .
Numărul mai mare de burse pentru aceşti elevi se explică prin dorinţa
atragerii lor pentru a urma treapta I obligatorie, deoarece se manifesta o
tendinţă de abandon şcolar după clasa a VIII128
Şedinţa consiliului profesoral de încheiere a situaţiei şcolare de la sfârşitul
trimestrului I s-a consemnat în procesul-verbal din 19 decembrie 1979, când
învăţătorii şi diriginţii au prezentat situaţia:
cl. I A. Înv. Mezea Lucreţia. Înscrişi 34, rămaşi 34, clasif. 33, promov. 30, corig.3.
cl. I B. Înv. Costea Tiana. Înscrişi 37, rămaşi 37, clasificaţi 37, promov. 35, corig.2.
cl. II A. Înv. Codrean Florica. Înscrişi 30, neclasificat 1,promovaţi 27,corig. 2.
cl. II B. Înv. Memetea Elisabeta. Înscrişi 29, venit 1, clasificaţi 30, promovaţi 30.
cl. III. A . Înv. Boţa Georgina . Înscrişi 34 , rămaşi 34 , clasificaţi 34 , promovaţi 34.

128 v. A.C.N „S.V.” , Proces-verbal consiliu pedagogic, 15 iunie 1978 - 2 noiembrie 1979;

340
 cl. III B. Înv. Ungur Mioriţa. Înscrişi 34, rămaşi 34, promovaţi 33, corigent 1.
cl. IV. Înv. Kuncsef Vica. Înscrişi 40, rămaşi 40, promovaţi 38, corigenţi 2.
cl. V A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscrişi 31, rămaşi 30, promovaţi 30.
cl. V B. Dirig. Indrei Sabin. Înscrişi 30, rămaşi 31, neclasif. 1, promovaţi 23, corig.7.
cl. V C. Dirig. Nica Silvia. Înscrişi 33, rămaşi 33, promovaţi 24, corigenţi 9.
cl. V D. Dirig. Mărculescu Maria. Înscrişi 33 , rămaşi 33, promovaţi 24, corigenţi 9.
cl. VI A. Dirig. Tudor Dumitru: 4 elevi corigenţi.
cl. VI B. Dirig. Gotlieb Marc Aurel: 6 elevi corigenți.
cl. VI C. Dirig. Bolcaș Elisabeta: 13 elevi corigenți.
cl. VI D. Dirig. Zaha Ioan: 6 elevi corigenți.
cl. VII A. Dirig. Ille Ioan: 10 elevi corigenți.
cl. VII B. Dirig. Popa-Bota Gheorghe: 13 elevi corigenți.
cl. VIII A. Dirig. Kuncsef Alexandru: 4 elevi corigenți.
cl. VIII B. Dirig. Odobasian Georgeta: 9 elevi corigenți.
cl. IX A. Dirig. Sabău Cornelia: 7 elevi corigenți.
cl. IX B. Dirig. Chivu Aurelia: 8 elevi corigenți.
cl. IX C. Dirig. Pantea Ioan: 9 elevi corigenți.
cl. IX M.A. Dirig. Bonchiș Ioan: 15 elevi corigenți.
cl. IX M.B. Dirig. Magda Vasile: 18 elevi corigenți.
cl. IX M.C. Dirig. Martin Gheorghe: 16 elevi corigenți.
cl. IX I.U.A. Dirig. Olea Mihai: 17 elevi corigenți.
cl. IX I.U.B. Dirig. Lazăr Viorica: 15 elevi corigenți.
cl. X A. Dirig. Marius Boldor: 10 elevi corigenți.
cl. X B. Dirig. Ioan Dărăbăneanu: 4 elevi corigenți.
cl. X C. Dirig. Mincic Aurel: 12 elevi corigenți.
cl. X M.A. Dirig. Mușet Aurel Dan: 16 elevi corigenți.
cl. X M.B. Dirig. Rus Ilie: 14 elevi corigenți.
cl. X M.C. Dirig. Micula Virgil: 11 elevi corigenți.
cl. X I.U.A. Dirig. Nenciulescu Georgina: 15 elevi corigenți.
cl. X I.U.B. Dirig. Codreanu Maria: 18 elevi corigenți.
cl. XI A. Dirig. Teodor Rif: 1 elev corigent.
cl. XI B. Dirig. Florian Ban: 6 elevi corigenți.
cl. XII A. Dirig. Aurel Sferlea: 3 elevi corigenți.
cl. XII B. Dirig. Christov Alexandra: 4 elevi corigenți.
Înainte de a se continua cu raportarea situației școlare a elevilor de la
cursul seral se fac unele comunicări: obligativitatea cursurilor de perfecționare
pentru profesorii care trec în altă categorie de retribuire și pentru grade
didactice; conferința sindicatului învățământ; prelucrarea instrucțiunilor cu
privire la completarea programei de învățământ pe discipline și obligația

341
profesorilor să le consulte și să le introducă în planificări; orele de circulație
rutieră să fie introduse în planificările diriginților; concediile; semnarea
condicii zilnic de către cei ce rămân în activitate; serbarea pomului de iarnă în
28 XII, ora 10; înscrierile pentru Revelion; sărbătorirea zilei de 30 Decembrie la
nivel de oraș; secretariatul urma să lucreze la arhivă; pregătirea materialelor
pentru revistă; cercurile pedagogice în 23 XII 1979; ordonarea documentelor
comisiilor metodice etc. S-a supus apoi aprobării cererile colegilor de trecere în
altă categorie de retribuire - 4 cadre didactice care au primit votul tuturor.
Situația la învățătura de la cursul seral este prezentată, din păcate, în
Registrul de procese-verbale cu multe lacune și lipsuri. Multe clase nu au situația
completată:
Cl. IX A - 10 zile ?, Cl. IX B - 10 zile ? (sic);
Cl. IX - 5 zile: înscriși 39, retrași 8, rămași 31, neclasificați 10, promovați 21;
Cl. X - 5 zile: înscriși 25, rămași 25, (sic);
Cl. XI - 5 zile - ? (sic);
Cl. XI A - 2 zile: corigenți 6, neclasificați 12 elevi;
Cl. XI B. - 2 zile. Dirig. prof. Sabău Cornelia: înscriși 40, retrași 6, corig. și neclasif.22.
Cl. XII B - 5 zile ? (sic);
Cl. XII B - 5 zile. Dirig. Bercovici Manea: înscriși 39, plecat 1, rămași 38, clasificați 26,
neclasificați 12, promovați 23, corigenți 3.
Cl. XII A. - 2 zile. Dirig. Bercovici Maria: înscriși 43, plecați 2, rămași 41, clasificați 15,
neclasificați 26, promovați 10, corigenți 5.
Cl. XII B. - 2 zile. Dirig. Milan Martinov: înscriși 48, plecați 2, rămași 46, promovați 22,
corigenți 2, neclasificați 22.
Cl. XII C - 2 zile. Dirig. Milan Martinov: rămași 49, promovați 14, corigenți 12,
neclasificați 21. (sic)
Cl. XIII A. - 5 zile ?;
Cl. XIII B. -5 zile (sic);
Cl. X B. - 5 zile. Dirig. Mezea Ioan: înscriși 25, rămași 25, neclasificați 5, promovați 17.
Cl. XI - filologie - 2 zile. Dirig. Tabără Cornelia: corigenți 11, neclasificați 14.
Cl. XII - filologie - 5 zile (trimestrul I). Dirig. Bologan Vasile: rămași 25, clasificați 14,
neclasificați 9, corigent 1.
Cl. XII - filologie - 2 zile ? (sic).
Să clarificăm mai întâi câte ceva în legătură cu durata cursurilor de la seral.
Ce înseamnă seral de 5 zile sau de 2 zile? Seralul de 5 zile era cel obișnuit. Se făceau
cursuri între orele 17-21, timp de 5 zile, de luni până vineri. Seralul de 2 zile era o
formă de învățământ în care se făceau cursuri doar sâmbăta după-amiaza,
deoarece dimineața lucrau și profesorii și cursanții și duminica de la ora 8 până la

342
ora 16. Ziua de sâmbătă a devenit nelucrătoare abia după decembrie 1989.
Mai era o formă de seral de 15 zile pe trimestru, în care cursanții veneau
trimestrial 15 zile, de obicei tot duminica, și asistau la cursuri. Aceste ultime 2
forme de cursuri serale, de 2 zile și de 15 zile, luau locul formei anterioare de
fără frecvență, când cursanții veneau doar la examen, după ce, chipurile, se
pregăteau singuri. În anumite perioade se organizaseră cursuri de pregătire și
pentru cursanții de la fără frecvență. Unele categorii, de pildă militarii, care
erau în număr mare la fără frecvență, solicitau profesorilor cursul de pregătire
contra cost. Acestea conveneau atât elevilor, cât și profesorilor.
Analiza muncii pe trimestrul I al anului școlar 1979-1980 s-a consemnat în
procesul-verbal din 21 ianuarie 1980, când au fost prezentate darea de seamă,
respectiv informarea privind munca pe trimestrul I și planul de muncă pentru
îmbunătățirea procesului instructiv-educativ. S-au citit apoi și instrucțiunile
privind concursurile școlare și graficul cu toate acțiunile școlare ale elevilor.129
Într-o vreme în care învățământul românesc se afla din plin sub imperiul
legii învățământului nr. 28 din 21 decembrie 1978, care evidenția relația de
subordonare a învățământului ideologiei comuniste și politicii PCR, nu se putea
ca într-o astfel de ședință de analiză, ținută sub egida organizației de partid din
școală, să nu se pomenească măcar câte ceva despre informările politice, despre
învățământul politic sau despre includerea în activitatea școlii a ideilor
Congresului al XII-lea, din noiembrie 1979. Este, însă, meritul extraordinar al
conducerii liceului nostru, direcțiune şi comitet de partid, dar nu în ultimul rând
al profesorilor săi, că aici, la Alma Mater Beiusensis, nu s-a exagerat nici acum şi
nici altădată în subordonarea totală a învăţământului acelei ideologii comuniste.
Să fim bine înţeleşi! Nu se putea trece peste politica PCR. Dar ceea ce se putea şi s-
a făcut de către noi şi de alţii a fost să zicem ca ei şi să facem cum vrem noi (zicem
ca voi şi facem ca noi). Dedublarea se practică în mod curent. A fost atunci un
modus vivendi şi la noi şi la alţii, fără a fi o formă de laşitate. Cea mai clară dovadă
în acest sens o constituie toate cele întâmplate în anii 70- 80 în țărişoara aceasta a
noastră: Mişcarea Paul Goma, acţiunile Doamnei Doina Cornea, care lua legătura
cu străinătatea, ale lui Vasile Paraschiv, care în 1979 dădea citire unei declaraţii de
înfiinţare a Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR).
Amintim apoi pe Radu Filipescu - răspânditor de manifeste, pe Gheorghe Ursu,
cu jurnalul său intim pentru care a plătit cu viaţa, pe diplomatul Mircea Răceanu,
arestat şi condamnat la moarte în 1989 pentru colaborare cu serviciile secrete

129 A.C.N. ,,SV”, II/14, Procese-verbale. Consiliul pedagogic. 19 dec. 1979-14.07.1981;

343
americane, pe jurnalistul Petre Mihai Băcanu, arestat şi întemniţat în 1988, învinuit
că pregătea editarea unui ziar clandestin - ,,România”.
Pentru acţiunile acestora şi ale altora, partidul-stat accentua subordonarea
învăţământului ideologiei şi politicii sale, mai cu seamă prin legea
învăţământului nr. 28 din 21 XII 1978.
Aversiunea față de comunism s-a menţinut şi după Revoluţia din 1989,
cum se poate vedea, de pildă, în 2008, când Vasile Paraschiv respingea
primirea distincţiei ,,Steaua României” din partea preşedintelui Traian Băsescu,
motivând hotărât: ,,Sunt obligat să refuz primirea ei de la un comunist, la fel ca toţi
ceilalţi care ne-au condus ţara de la Revoluţie şi până azi, împotriva cărora eu am
luptat din 1968 şi voi continua să lupt pe cale legală şi democratic până la ultima
bătaie a inimi”.130 Replica președintelui Băsescu a fost că înaltul ordin al statului
român i-a fost oferit nu de el, ci de președintele României, în numele statului
român. Așadar, disidența românească a fost mereu activă.
Preocuparea profesorilor liceului nostru pentru creșterea randamentului
școlar a rămas mereu constantă, depășind relația de subordonare a
învățământului ideologiei, cum se poate constata și din ședința consiliului
profesoral din 10 martie 1980, când s-a dezbătut tema Reflectarea utilizării
tehnologiei didactice moderne în creșterea randamentului școlar, prin contribuția
catedrelor de matematică, fizică, limba română și biologie-chimie-geografie.
Utilizarea tehnologiei moderne audio-vizuală, tehnicile permise de
laboratoarele utilate modern etc. se îmbină cu folosirea problematizării,
instruirii programate, metoda „Rebus” etc., iar rezultatele au apărut şi la
olimpiadele şcolare, unde s-au obţinut şi note maxime. Toate acestea se cereau
îmbinate cu o notare ritmică, ce a fost dezbătută de o Informare a direcţiunii
şcolii, prezentând ritmicitatea notării la toate obiectele în acel moment.
În 3 aprilie 1980 s-a consemnat încheierea situaţiei la învăţătură şi
purtare la sfârşitul trimestrului al II-lea, 1979-1980, când învăţătorii şi diriginţii
au prezentat situaţia:
Cl. I A. Înv. Mezea Lucreţia. Înscrişi 34, veniţi 2, plecaţi 2, promovaţi 34.
Cl. I B. Înv. Costea Tiana. Înscrişi 37, rămaşi 37, promovaţi 35, corigenţi 2.
Cl. II A. Înv. Codrean Florica. Înscrişi 29, rămaşi 29, clasificaţi 29, promovaţi 29.
Cl. II B. Înv. Memetea Elisabeta. Înscrişi 30, rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 30.
Cl. III A. Înv. Boţa Gheorghina. Înscrişi 34, rămaşi 34, clasificaţi 34, promovaţi 34.
Cl. III B. Înv. Ungur Mioriţa. Înscrişi 34, rămaşi 34, clasificaţi 34, promovaţi 34.
Cl. IV. Înv. Kuncsef Vica. Înscrişi 40, rămaşi 40, clasificaţi 40, promovaţi 40.

130 v. http:// wikipedia.org/wiki/Vasile Paraschiv;

344
 Cl. V A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscrişi 30, rămaşi 30, promovaţi 30.
Cl. V B. Dirig. Indrei Sabin. Înscrişi 31, rămaşi 31, promovaţi 22, corigenţi 9.
Cl. V C. Dirig. Nica Silvia. Înscrişi 33, rămaşi 33, promovaţi 26, corigenţi 7.
Cl. V D. Dirig. Mărculescu Lidia. Înscrişi 32, rămaşi 32, promovaţi 26, corigenţi 6.
Cl. VI A. Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 35, clasif. 34, promovaţi 32, corigenţi 2.
Cl. VI B. Dirig. Gottlieb Marc Aurel. Înscrişi 35, promovaţi 34, corigenţi 1.
Cl. VI C. Dirig. Bolcaş Elisabeta. Înscrişi 31, promovaţi 21, corigenţi 10.
Cl. VI D. Dirig. Zaha Ioan. Înscrişi 29, venit 1, promovaţi 28, corigenţi 2.
Cl. VII A. Dirig. Ille Ioan. Înscrişi 35, promovaţi 29, corigenţi 6.
Cl. VII B. Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Înscrişi 31, promovaţi 23, corigenţi 8.
Cl. VIII A. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscrişi 39, promovaţi 33, corigenţi 6.
Cl. VIII B. Dirig. Odobasian Georgeta. Rămaşi 24, promovaţi 15, corigenţi 9.
Cl. IX A. Dirig. Sabău Cornelia. Înscrişi 32, rămaşi 32, promovaţi 28, corigenţi 4.
Cl. IX B. Dirig. Chivu Aurelia. Rămaşi 36, clasificaţi 36, promovaţi 32, corigenţi 4.
Cl. IX R.C. Dirig. Pantea Ioan. Rămaşi 30, clasificaţi 30, promovaţi 30.
Cl. IX M.A. Dirig. Bonchiş Ioan. Înscrişi 36, clasificaţi 36, promovaţi 27, corigenţi 9.
Cl. IX M.B. Dirig. Magda Vasile. Înscrişi 39, neclasificat 1, promovaţi 27, corigenţi 11.
Cl. IX M.C. Dirig. Martin Gheorghe. Înscrişi 39, promovaţi 27, corigenţi 12.
Cl. IX I.U.A. Dirig. Olea Mihai. Înscrişi 36, promovaţi 24, corigenţi 12.
Cl. IX I.U.B. Dirig. Lazăr Viorica. Înscrişi 38, promovaţi 29, corigenţi 9.
Cl. X A. Dirig. Marius Boldor. Rămaşi 40, clasificaţi 40, promovaţi 37, corigenţi 3.
Cl. X B. Dirig. Ioan Dărăbăneanu. Rămaşi 41, promovaţi 35, corigenţi 6.
Cl. X C. Dirig. Mincic Aurel. Înscrişi 41, rămaşi 41, promovaţi 36, corigenţi 5.
Cl. X I.U.A. Dirig. Nenciulescu Georgina. Rămaşi 35, promovaţi 29, corigenţi 6.
Cl. X I.U.B. Dirig. Codreanu Maria. Rămaşi 38, neclasif. 1, promovaţi 26, corig.11.
Cl. X M.A. Dirig. Muşet Aurel Dan. Înscrişi 34, neclasif. 4, promovaţi 24, corig.6.
Cl. X M.B. Dirig. Rus Ilie. Rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi 23, corigenţi 14.
Cl. X M.C. Dirig. Micula Virgil. Rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi 30, corigenţi 7.
Cl. XI A. Dirig. Teodor Rif. Rămaşi 35, clasificaţi 35, promovaţi 35.
Cl. XI B. Dirig. Florian Ban. Înscrişi 35, clasificaţi 35, promovaţi 32, corigenţi 3.
Cl. XII A. Dirig. Aurel Sferlea. Înscrişi 35, rămaşi 35, promovaţi 35.
Cl. XII B. Dirig. Alexandra Christov. Rămaşi 36, promovaţi 35, corigenţi 1.
Direcţiunea cerea, apoi, modernizarea laboratoarelor şi cabinetelor. Se
preconiza organizarea la internat a unei gospodării-anexă. S-a anunţat programul
examenelor de diferenţă ce urmau a se desfăşura în perioada 6-19 IV 1980.
S-au anunţat profesorii care urmau să plece la perfecţionare sau în
concediu şi s-au comunicat activităţile elevilor pentru vacanţă. Oricum,
majoritatea profesorilor aveau vacanţa de primăvară ocupată. Se luau zile de
concediu de către cei care nu trebuiau să fie antrenaţi în diferite activităţi sau în
comisii de examinare. Pentru că nu se putea asigura întregul concediu vara,
eram nevoiţi să luăm un anumit număr de zile în vacanţa de iarnă sau de
primăvară.

345
 În 4 mai 1980 s-a consemnat încheierea situaţiei la învăţătură pe
trimestrul II la învăţământul seral, când diriginţii au expus rezultatele:
Cl. IX Seral. Dirig. Bolcaş Minodora. Rămaşi 22, clasificaţi 20, promovaţi 20.
Cl. X A. Seral. Dirig. Harabagiu Maria. Rămaşi 24, clasificaţi 19, promovaţi 17, corigenţi 2.
Cl. X B. Seral - curs de 5 zile. Dirig. Mezea Ioan. Rămaşi 25, neclasificaţi 8, promovaţi 17.
Cl. XI Seral-curs de 5 zile. Dirig. Ardelean Alexiu. Rămaşi 41, neclasif. 8,prom.29, corig.4.
Cl. XII Seral Filologie-istorie, forma A. Dirig. Bologan Vasile. Rămaşi 25, clasif. 15, neclas.10,
prom. 9, corig.6.
Cl. XII R.A. Seral - 5 zile. Dirig. Nenciulescu Constantin. Rămaşi 37, clasificaţi 29,
neclasificaţi 8, promovaţi 23, corigenţi 6.
Cl. XIII R.A. Seral. Dirig. Dalea Traian. Rămaşi 45, neclasificaţi 13, promovaţi 32.
Cl. XIII B. Seral. Dirig. Harabagiu Adrian. Rămaşi 48, neclasificaţi 3, promovaţi 43, corig. 2.
Cl. IX A - 15 zile. Rămaşi 54; clasificaţi 30; neclasificaţi 24; promovaţi 23; corigenţi 7.
Cl. IX B - 15 zile. Dirig. Tabără Ioan. Rămaşi 54; neclasificaţi 28; promovaţi 18; corig. 8.
Cl. XI seral-2 zile. Dirig. Tabără Ioan. Rămaşi 39; neclasificaţi 12; promovaţi 22; corigenţi 5.
Cl. XI seral-2 zile. Dirig. Tabără Cornelia. Rămaşi 34; neclasificaţi 15;promovaţi 15;corig.4.
Cl. XI B seral - 2 zile. Dirig. Sabău Cornelia. Rămaşi 37; neclasif. 22; promovaţi 8; corig.7.
Cl. XII A seral - 2 zile. Dirig. Bercovici Maria. Rămaşi 41; neclasif. 21; promovaţi 17; corig. 3.
Cl. XII B seral - 2 zile. Dirig. Martinov Milan. Rămaşi 46; neclasif. 17; promovaţi 28; corig. 1.
Cl. XII C seral - 2 zile. Dirig. Martinov Milan ?. Înscrişi 49; clasificaţi 27; neclasificaţi 22;
promovaţi 22; corigenţi 5.
Cl. XII filologie-istorie seral - 2 zile. Dirig. Duma-Suceveanu Constantin. Înscrişi 41;
clasificaţi 25; neclasificaţi 16; promovaţi 15; corigenţi 10.
Dintr-o şedinţă de analiză din 28 IV 1980 rezultă nişte sarcini în spiritul
legii învăţământului nr. 28 din 1978:
- Ridicarea calităţii muncii la catedră, oferind şanse egale tuturor elevilor
prin pregătire, ţinând seama de caracterul de masă al învăţământului,
realizând un învăţământ modern, încât fiecare elev să aibă măcar cunoştinţele
minime prevăzute de programele şcolare.
- Pregătirea elevilor prin muncă şi pentru muncă, pentru viaţă, pentru
activitatea practică, ca să poată fi încadraţi în muncă; se va perfecţiona
învăţământul industrial, exigenţă sporită faţă de activitatea elevilor de la
cursul de zi şi seral; legătura cu unităţile economice, în vederea repartizării în
producţie a absolvenţilor ambelor trepte de liceu; schimbarea metodele de
lucru, ca toţi elevii să fie promovaţi, spre a nu se pierde pe drum; exigenţă faţă
de elevii de la seral.
- Baza materială a şcolilor, modernizarea laboratoarelor şi a cabinetelor,
mijloacele moderne integrate în procesul de învăţământ să fie în atenţia tuturor.

346
 Perfecţionarea pregătirii cadrelor didactice. Aceasta era o sarcină
permanentă, dar felul în care partidul-stat punea acum problema era aproape
revoltător. Eram ameninţaţi că inspectoratele şcolare nu vor mai aproba cu
uşurinţă admiterea cadrelor didactice la grade. Era o ameninţare neruşinată,
deoarece obţinerea gradelor era singura cale prin care această categorie socială
putea să-şi mărească puţin retribuţia. La fel era şi ameninţarea pentru cadrele
care nu ar promova perfecţionarea, întotdeauna încheiată cu examene foarte
exigente, că şi-ar pierde gradul didactic obţinut. Era strigător la cer ca cineva,
chiar în poziţia de dictator, să îndrăznească să ia ceva obţinut prin examen,
orice grad didactic (definitivat, gradul II, gradul I) fiind astfel obţinut. Ne
ameninţau cu sporirea exigenţei în acordarea calificativului anual şi la cursurile
de perfecţionare. Din fericire, nici în liceul nostru, nici în judeţ nu s-au aplicat
asemenea nerozii. Revoltător rămâne, totuşi, faptul că prin astfel de ameninţări
se încerca să ni se strecoare teama în minte şi în inimă, ca nu cumva să ne treacă
prin cap vreo acţiune cu caracter disident.
În aceiaşi termeni, ameninţările ne cereau participarea la activităţile
social-obşteşti, să corelăm activităţile şcolare şi cele extraşcolare, să dăm mai
multe lucrări de sondaj (care trebuiau corectate şi discutate), să sprijinim
individual elevii prin pregătirea lor după-masă etc. Toate acestea noi le făceam
fără îndemnuri din partea nimănui, dar şi altele. Din materialul prezentat nu
rezultă, însă, că profesorii şi muncesc. Dacă toate s-ar face la superlativ, aşa
cum se cerea în material, cadrelor didactice nu le-ar mai rămâne timp liber sau
pentru familie.
În 14 mai 1980 s-a consemnat susţinerea lucrării de gradul I de către prof.
Lazea Ilarion, de la Casa Pionierilor Beiuş. Inspecţia a fost efectuată la 3 clase de la
Liceul „Samuil Vulcan” şi o lecţie de laborator la Casa Pionierilor Beiuş. La
susţinerea lucrării au participat comisia de inspecţie specială, membrii comisiei
metodice de la Casa Pionierilor, precum şi profesorii de biologie din oraşul Beiuş.
După susţinerea lucrării de către prof. Lazea Ilarion şi după prezentarea
referatului asupra lucrării de gradul I a acestui profesor de către prof. univ. dr.
Piersică Tiberiu, au luat cuvântul colegii candidatului de la Casa Pionierilor Beiuş
şi profesorii de biologie, care au elogiat activitatea prof. Lazea Ilarion. În
unanimitate comisia a fost de acord cu acordarea gradului I profesorului Lazea.
În 17 mai 1980 s-a întrunit comisia metodică de matematică de la Liceul
„Samuil Vulcan” cu ocazia susţinerii lucrării pentru acordarea gradului
didactic I profesoarei Christov Alexandra, căreia prof. dr. Ioan Rus de la

347
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj i-a dat cuvântul. Pe marginea susţinerii au
luat cuvântul membrii catedrei de matematică prezenţi, care au apreciat
lucrarea şi activitatea profesoarei Christov şi au considerat motivată acordarea
gradului I. Preşedintele comisiei, Ioan Rus, acordă, în numele comisiei, gradul
didactic I prof. Alexandra Christov.
La puţine zile, în 22 mai, şi-a susţinut lucrarea metodico-ştiinţifică Structuri
artistice semnificative ale literaturii române vechi. Metodica valorificării lor, prof. Marius
Boldor, în prezenţa comisiei formată din conf. univ. dr. Maria Protase, lector univ.
V. Stanca, prof. grad I Maria Dalea şi a membrilor catedrei de limba şi literatura
română din liceu. După susţinerea lucrării de către autor şi după citirea referatului
pe marginea ei de către lector univ. dr. V. Stanca, au apreciat lucrarea şi activitatea
profesorului Marius Boldor membrii catedrei: Milan Martinov, Teodor Rif,
Constantin Nenciulescu, Ioan Mezea şi Maria Dalea.
Apreciind lucrarea şi activitatea profesorului Marius Boldor, conf. dr.
Maria Protase a citit procesul-verbal întocmit de comisia pentru acordarea
gradului didactic I, anunţând că i s-a acordat în unanimitate acest grad.
Mare noroc pentru colegii care se înscriseseră pentru obţinerea gradului I
înainte de hotărârile transmise de la Inspectoratul Judeţean prin direcţiunea
liceului, consemnate în procesul-verbal din 28 IV 1980, anume că inspectoratele
nu vor mai aproba cu uşurinţă admiterea cadrelor didactice la grade, dar le
cereau perfecţionare continuă, valorificarea experienţei didactice şi schimbarea
metodelor de lucru ca să promoveze toţi elevii.
Tot atunci se comunica indicaţia că elevilor din clasa a XI-a care mergeau
pe şantierul de muncă patriotică li se puteau da lucrările de bacalaureat şi că
anul următor nu vor mai face practică. Într-adevăr, băieţii subsemnatului, din
clasa a XI-a A şi ai profesorului Florian Ban, din clasa a XI-a B, au plecat în
trimestrul al III-lea din anul şcolar 1979-1980, de la sfârşitul lunii aprilie până în
august 1980, pe şantierul naţional de la Rovinari, unde au muncit şi s-au
comportat excepţional, pentru ca în anul absolvirii liceului, 1981, să se poată
considera promoţia celei de a LX-a aniversări a PCR.
Când s-a pus pentru prima dată problema plecării elevilor din clasele de
matematică-fizică la Rovinari, aceştia şi părinţii lor au rămas oarecum
descumpăniţi. Până la urmă, spre cinstea lor, au acceptat ideea atât ei, cât şi
părinţii, pentru a nu pune liceul într-o situaţie neplăcută în faţa organelor de
partid şi de stat. Fusese o provocare şi pentru liceu, fiind perceput ca unul în
care atât profesorii, cât și elevii erau cu ,,sânge albastru”. Elevii au fost însoţiţi

348
de un distins cadru didactic, maistrul-instructor Gavril Morar, care le-a purtat
de grijă cu toată atenţia, ca un părinte. Înainte de plecare am organizat nişte
cursuri intensive, ca să le putem încheia situaţia pe trimestrul al III-lea. Cu
toată acea forţare a situaţiei, elevii aceştia au obţinut la absolvire, în 1981,
rezultate excepţionale la concursul de admitere în învăţământul superior.
Promoţia lor a fost una dintre cele mai bune a Liceului „Samuil Vulcan”.
Şedinţa din luna lui florar s-a încheiat în 28 mai 1980 cu Analiza situaţiei la
învăţătură pe trimestrul III, precedată de informarea doamnei director Maria
Dalea, cu problemele ridicate la şedinţa cu directorii, printre care evitarea
repetenţiei la ciclul primar, gimnazial şi chiar la treapta I de liceu, respectarea
numărului de ore prevăzute de programă pentru recapitulare şi întocmirea
schiţelor de lecţii pentru temele respective, parcurgerea integrală a materiei la
toate obiectele şi clasele, clasificarea tuturor elevilor cu probleme deosebite,
stimularea interesului elevilor pentru învăţătură. S-a făcut precizarea expresă
că un elev cu 3 obiecte nepromovate este considerat corigent, nu repetent, ca
până acum. Corigența la 3 obiecte nu mai înseamnă repetenție.
În privinţa analizei situaţiei pe trimestrul al III-lea, s-a arătat cum
consiliul de conducere a urmărit ritmicitatea notării elevilor, prezentându-se
situaţia pe obiecte. S-a arătat şi cum să se procedeze în continuare în ţinerea
legăturii cu părinţii etc. Trecerea în altă categorie de retribuire a profesorilor a
rămas în continuare la aprecierea consiliului pedagogic, deşi ea trebuia să fie
un drept al omului dobândit prin vechimea sa.
Astfel s-a ajuns şi la sfârşitul anului şcolar 1979-1980, când în procesul-
verbal din 20 VI 1980 s-au consemnat rezultatele elevilor din clasele I-VIII şi
din clasele a XII-a R.A şi B.
Cl. I A: Înv. Mezea Lucreţia. Înscrişi 37; plecat 1; rămaşi 36; clasificaţi 35;
neclasificat 1; promovaţi 34. Premii: I: Gabor Sebastian, Indrei Alexandru Ioan, Leucuţa
Ioana Alina, Mazilescu Daniela, Popa Adrian; II: Jovrea Daniela, Simai Cornelia,
Tuduce Daria; III: Cremeneanu Lucian, Lache Ramona, Măduţa Gheorghe.
Cl. I B: Înv. Costea Tiana. Înscrişi 37; Rămaşi 37; Clasificaţi 36; Neclasificat 1;
Promovaţi 36. Premii: I: Cireap Marin, Craiovan Corina, Harabagiu Camelia, Ille
Mihăiţă, Moş Dinu, Negrea Daniela; II: Cristian Voicu, Magda Adrian, Magda Dorina,
Szatmari Ştefan; III: Bonchiş Ioan, Maşcaş Angela.
Cl. II A: Înv. Codrean Florica. Înscrişi 30; Plecat 1; Rămaşi 29; Clasificaţi 29;
Promovaţi 29. Premii: I: Olea Monica; II: Moruţ Cristian Florin, Muţiu Claudia Adriana; III:
Ban Daniel Florin, Coza Ştefania, Mieruţ Ligia
Cl. II B: Înv. Memetea Elisabeta. Înscrişi 30; Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi
30. Premii: I: Beleag Mirela, Purza Daniela, Roman Elena; II: Olea Elena Cosmina; III:

349
Mihăieş Adrian, Paşca Rodica.
Cl. III A: Înv. Boţa Georgina. Înscrişi 34. Rămaşi 34; Clasificaţi 34; Promovaţi 34.
Premii: I: Boldor Marius Ioan, Vesa Mihaela Adriana; II: Mieruţ Simona; III: Brad Alina
Maria, Demian Anca Mirela, Memetea Marius.
Cl. III B: Înv. Ungur Mioriţa. Înscrişi 34; Rămaşi 34; Clasificaţi 34; Promovaţi 34.
Cl. IV: Înv. Kuncsef Vica. Înscrişi 40; Rămaşi 40; Clasificaţi 40; Promovaţi 40. Premii: I:
Bondor Daniela Livia, Chirodea Daniela, Crişan Angela, Leucuţa Cornelia, Zaha Cătălina; II:
Buran Manuela; III: Ille Corina.
Cl. V A: Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscrişi 30; Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 30.
Premii: I: Schuchter Monica; II: Beleag Cornelia; III: Lungu Sorana.
Cl. V B: Dirig. Indrei Sabin; Înscrişi 31; Clasificaţi 31; Promovaţi 24; Corigenţi 7.
Cl. V C: Dirig. Nica Silvia. Înscrişi 33. Promovaţi 27. Corig. 4. Repetenţi 2.
Cl. V D: Dirig.Mărculescu Maria. Înscrişi 33; Rămaşi32; Prom.28; Corig.3; Repetent1.
Premii: I: Sala Aurel, Popa Paul 9,36; II: Hanza Anişoara 9,17; III: Durla Florin 9,02.
Cl. VI A: Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 36; Rămaşi 35; Clasificaţi 35; Promovaţi 32;
Corigenţi 3. Premii: I: Bursaşiu Diana, Hulea Voichiţa 9,76; II: Brancsik Emil 9,71; III:
Radovici Daniela, Teaha Monica 9,48.
Cl. VI B: Dirig. Gottlieb Marc Aurel. Înscrişi 35; Rămaşi 35; Clasificaţi 35; Promovaţi
33; Corigenţi 2. Premii: Ţenţ Adrian 9,48; II:Mladin Tudor 9,38; III:Ciupercea Ramona, Fuliaş
Alin, Florea Adriana 9,12.
Cl. VI C: Dirig. Bolcaş Elisabeta. Înscrişi 31; Rămaşi 31; Clasificaţi 31; Promovaţi 25;
Corigenţi 6. Premii: I: Popa Paul 9,38; II: Marcu Violeta 8,79; III: Popovici Felicia 8,58.
Cl. VI D: Dirig. Zaha Ioan. Înscrişi 30; Rămaşi 30; Clasificaţi 30; Promovaţi 30;
Premii: I: Inăşel Dorina 9,50; II: Mihoc Marius 9,04; III: Sabie Eleonora 9,02.
Cl. VII A: Dirig. Ille Ioan. Înscrişi 35; Rămaşi 35; Promovaţi 33; Corigenţi 2;
Premii: I: Moş Călin 9,97; II: Lungu Călin 9,82; III: Fuliaş Anca 9,55.
Cl. VII B: Dirig. Popa Bota Gheorghe. Înscrişi 32; Rămaşi 31; Promovaţi 26; Corig.5.
Cl. VIII A: Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscrişi 39; Rămaşi 39; (sic!).
Premii: I: Kuncsef Camelia 9,73; II: Kovacs Sandor 9,66; III: Martinov Valentin 9,48.
Cl. VIII B: Dirig. Odobasian Georgeta. Înscrişi 24; Rămaşi 24; Promovaţi 24.
Premii: I: Ţig Gheorghe; II: Haidu Aurelia; III: Stanca Viorel.
Cl. XII A: Dirig. Sferlea Aurel. Înscrişi 35; Rămaşi 35; Clasificaţi 35; Promovaţi 35;
Cl. XII B: Dirig. Christov Alexandra. Înscrişi 36; Rămaşi 36; Clasificaţi 36; Promovaţi
35; Corigent 1. Premii: I: Lucuţa Avram 9,22; II: Băruţa Adriana 8,60; III: Briscan Rodica 8,59,
Teaha Mihaela 8,59.
Într-un consiliu din 13 VI 1980 s-a pus în discuţie organizarea şi buna
desfăşurare a activităţii elevilor în cercuri. S-a discutat mult în legătură cu două
chestiuni: când să se țină cercurile şi cum să se ţină, rezultatele activităţii din
cercuri să fie valorificate o dată pe an şi fructificate la Ziua şcolii.
S-a subliniat că este absolut necesară cercetarea ştiinţifică a cadrelor
didactice. Problemele elevilor, date în lucrările de gradul I, să fie mai mult
valorificate. S-a apreciat o şedinţă a cenaclului literar, condus de subsemnatul,

350
la care au participat mulți colegi, dar şi un cerc condus de prof. Marius Boldor,
de asemenea asistat de colegi. S-a mai spus că Ziarul „Crişana” aprecia
calitatea depusă de elevii şcolii noastre. Dir. Maria Dale transmite câteva
chestiuni de la şedinţa cu directorii: la acea dată nu se cunoştea planul de
şcolarizare pe anul 1980/1981. S-a înţeles greşit ideea promovabilităţii fără
acoperire şi cunoştinţe. Elevii trebuiau ridicaţi la nivelul cerinţelor programei.
Se cereau dosare pentru elevii corigenţi şi repetenţi. De la patru obiecte elevii
erau repetenţi. Se desfiinţa cursul scurt de la seral.
Trebuie cunoscute şi câteva date: 28 iunie - cl. X încheia cursurile, 2-4 iulie -
departajarea la cl. VIII; 9-14 iulie - admiterea pentru cl. a XI; 18-20 iulie - posturile
vacante; repartizarea absolvenţilor treptei I şi a II-a etc.
Într-adevăr, în 29 iunie s-a consemnat încheierea situaţiei la învăţătură şi
purtare la sfârşitul anului 1979/1980 a elevilor din a X-a:
Cl. X R.A. Dirig. Boldor Marius. Înscrişi 40, rămaşi 40, promovaţi 40.
Cl. X B. Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Înscrişi 41, rămaşi 41, promovaţi 41.
Cl. X C. Dirig. Mincic Aurel. Înscrişi 41, rămaşi 41,clasificaţi 41, promovaţi 41.
Premii: I: Cuc Carmen; II: Cociş Ramona; III: Panican Irina.
Cl. X M.A. Dirig. Muşet Aurel Dan. Înscrişi 34, rămaşi 34, promov. 32, corig.2.
Cl. X M.B. Dirig. Rus Ilie. Înscrişi 37, clasificaţi 37, promovaţi 37.
Cl. X M.C. Dirig. Micula Virgil. Înscrişi 37, rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi 37.
Cl. X I.U.A. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscrişi 35, rămaşi 35, clasificaţi 35,
promovaţi 33, corigenţi 2. Premii: I: Moruţ Violeta; 8,38; II: Oanţ Lenuţa: 8.15.
Cl. X I.U.B. Dirig. Codreanu Maria. Înscrişi 39, rămaşi 39, promovaţi 39.
Premii: I: Oraş Maria; II: Bălăcel Eugenia; Fitero Dorina.
Cl. X A. Seral – nu s-a consemnat.
Cl. X B. Seral, curs de 5 zile. Dirig. Mezea Ioan. 23 elevi, promovaţi toţi.
În 14 iulie s-a consemnat încheierea situației la învățătură și purtare la sfârșitul
anului școlar 1979/1980, la clasele a IX-a și a XI-a:
Cl. IX A. Dirig. Sabău Cornelia. Înscriși 32, rămași 32, clasificați 32, promovați 27,
corigenți 5. Premii: I: Hoțoleanu Mircea: 9.40; II: Grabovschi Nora: 9.05; III: Indrei
Horațiu: 8.99.
Cl. IX B. Dirig. Chivu Aurelia. Înscriși 36, rămași 36, clasificații 36, promovați 36.
Premii: I: Naghiu Antoaneta: 9.56; II:Terme Teodora: 8.50; III: Țapoș Adrian: 8,07.
Cl. IX C. Dirig. Pantea Ioan. Înscriși 32, rămași 32, clasificați 31, neclasificat 1,
promovați 31. Premii: I: Balint Aranka: 8,89; II: Trip Rodica: 8,74; III: Sere Adela: 8.58.
Cl. IX M.A. Dirig. Bonchiș Ioan. Înscriși 36, clasif. 36, prom.35, corig.1. Premii: I:
Horge Mircea: 8.93.
Cl. IX M.B. Dirig.Magda Vasile. Înscriși 39, rămași 39, promovați 36, corigenți 3.
Premii: I: Laza Cornelia: 8,95; II: Jurcă Nicolae: 8,47; III: Clop Mărioara: 8,30.
Cl. IX M.C. Dirig. Martin Gheorghe. Înscriși 39, rămași 39, clasificați 39, promovați
35, corigenți 4.

351
 Cl. IX I.U.A. Dirig. Olea Mihai. Înscriși 36, rămași 36, clasificați 36, promovați 31,
corigenți 5. Premii: I: Cabău Viorica.
Cl. IX I.U.B. Dirig. Lazăr Viorica. Înscriși 38, rămași 38, clasificați 38, promovați 36,
corigenți 2. Premii: I: Paul Mărioara: 9.03; II: Lezeu Sabina: 8,15.
Cl. XI A. Dirig. Teodor Rif. Înscriși 35, promovați 35. Premii: I: Biro Margareta 9,85;
II Florea Mirela: 9.81; III Gruber Renata, Naghi Elisabeta 9.76.
Cl. XI B. Dirig: Ban Florian. Înscriși 35, rămași 35, clasificați 35, promovați 35.
Premii: I: Brancsik Arpad: 9,51; II: Hora Alina: 9,44; III: Popa Marius: 9,40.
Înainte de a se fi trecut la clasele de la seral s-au stabilit sarcinile cadrelor
didactice pentru perioada de vară, astfel: stabilirea graficelor de pregătire a
elevilor corigenți, pentru perioada de vară; s-au repartizat elevii și cadrele
didactice pentru efectuarea activității patriotice de două săptămâni, la ferma
G.A.S., ferma de legume, precum și în cadrul școlii - la repararea mobilierului,
materialului didactic, a manualelor școlare și a cărților din bibliotecă; s-a stabilit
graficul cu profesorii de serviciu pe perioada de vară. Apoi, dir. Maria Dale a
comunicat calificativele cadrelor didactice. Majoritatea cadrelor au obținut
calificativul foarte bine, cu excepția a opt cadre care au obținut calificativul bine,
iar unul singur a obținut calificativul satisfăcător.
Situația claselor a XII-a și a XI-a seral se prezenta astfel:
Cl. XII B seral, forma B. Dirig. Milan Martinov. Înscriși 46, neclasificați 3, promovați 43;
Cl. XII C seral, forma B. Dirig. Milan Martinov (!). Înscriși 49, neclasificat 1, promovați 48;
Cl. XI B seral, forma B. Dirig. Cornelia Sabău. Înscriși 37, rămași 37, clasificați 36, neclasificat
1, prom. 24, corig.12;
Cl. XI Filologie-Istorie seral, forma B. Dirig. Tabără Cornelia. Înscriși 35, clasif. 33, neclasif. 2,
prom. 23, corig.10;
Cl. XIA seral, forma B. Dirig. Tabără Ioan. Înscriși39, neclasificați 1,promovați 26,corig.12.
La seral erau 3 forme de învățământ: forma A = 5 zile pe săptămână,
forma B = 2 zile pe săptămână, forma C = 15 zile pe lună.
Din Registrul de procese-verbale la care ne găsim și pe care-l consultăm,
rezulta că vara anului 1980 a fost ceva mai liberă, fără atâtea ședințe ale
consiliilor pedagogice, deoarece acestea lipsesc o perioada destul de lungă de
timp: 14 iulie-29 septembrie 1980. Activitatea din școala a putut să se
desfășoare și fără atâtea ședințe; corigențele și toate activitățile specifice lunii
august și primei jumătăți a lunii septembrie se vor fi desfășurat conform
obiceiului. Consiliul de conducere se va fi întrunit și își va fi afișat cerințele.131

131 A. C.N ,,SV” II/ 14 Procese-verbale Consiliul profesoral, 19 dec. 1979-14 VII 1983;

352
 Anul școlar 1980-1981
Prima ședință consemnată în Registrul de procese-verbale după
acea ,,lungă vară fierbinte” este datată 29 septembrie 1980, când s-a aprobat
planul general de muncă al școlii pe anul școlar 1980-1981. S-au prezentat:
planul de muncă al consiliului de conducere, programul unitar al activităților
educative cu elevii și planul de acțiune cu privire la sărbătorirea Zilei școlii,
care intrase în tradiție de ceva vreme, mai precis din 1978. Vorbitorii au făcut
diferite propuneri: o expoziție de carte veche, elevii să asiste la comunicările
științifice ale profesorilor etc.
Iată câteva spicuiri din planul general de muncă pe anul școlar 1980-1981.
În introducerea acestuia se arată că la baza lui au stat hotărârile de partid și de
stat în domeniul învățământului, ca și experiența acumulată de personalul
didactic al școlii noastre, în anii precedenți. Printre hotărârile citate sunt cele
reieșite din documentele Congresului al XII-lea, din noiembrie 1979, din
cuvântarea lui Nicolae Ceaușescu la Congresul educației și învățământului din
11-12 februarie 1980 și din alte cuvântări ale aceluiași N. Ceaușescu, mai cu
seamă cea rostită la Iași cu ocazia deschiderii noului an universitar 1980-1981.
Fără amintirea acestor documente bibliografice, planul general de muncă ar fi
riscat să fie amendat. Una din sarcinile izvorâte din acele documente era
pregătirea forței de muncă prin însușirea de către elevi a cunoștințelor
prevăzute în programele școlare, prin stăpânirea tehnologiei și practicii
meseriilor învățate în vederea calificării viitorilor muncitori sau pentru accesul
la treptele superioare de școlarizare.
Având în vedere analiza activității noastre, desfășurată la finele anului
școlar 1979-1980, în noul an școlar 1980-1981 s-au impus următoarele obiective:
I. Realizarea planului de școlarizare și frecvenței tuturor elevilor;
II. Ridicarea nivelului de pregătire a elevilor și lichidarea repetenției,
vizându-se asigurarea tuturor elevilor cu manuale școlare, organizarea
activității metodice și de perfecționare a colectivelor de catedră care sunt
enumerate în acel plan de muncă (p.4), realizarea unui învățământ integrat și
interdisciplinar etc.
III. Folosirea integrală a mijloacelor de învățământ de care dispuneau
laboratoarele și cabinetele școlii, vizându-se realizarea cerințelor decretelor 207
și 208 privind legarea învățământului de practică, dotarea și autodotarea
atelierelor existente, reparațiile curente la nivelul școlii și internatului, acțiuni
de autodotare a cabinetelor și laboratoarelor, practica în întreprinderi, legătura

353
cu întreprinderea patronatoare, realizarea ritmică a planului de producție;
IV. Orientarea școlară și profesională în concordanță cu cerințele de forță de
muncă ale județului nostru. S-a fixat tema principală de urmărit: Orientarea școlară
și profesională ca acțiune de îndrumare spre cerințele de cadre ale perioadei 1981-1990;
V. Asimilarea tehnologiilor didactice noi în întreaga activitate de
predare-învățare;
VI. Realizarea planului de măsuri cu privire la sărbătorirea Zilei școlii, la
care ne vom referi ceva mai încolo.
VII. Executarea unui control competent și permanent, de către Consiliul
de conducere, privind îndeplinirea sarcinilor de către întregul personal
muncitor din școală.
Alte aspecte surprinse în acel plan. Serviciului de contabilitate i se cerea să
se îngrijească de executarea ritmică a bugetului, de repartizarea corespunzătoare
a fondurilor, pe capitole și articole, în concordanță cu necesitățile școlii, de
inventariere a bunurilor din școală. Secretariatului școlii i se cerea să se
îngrijească să existe la nivelul unității o evidență clară a tuturor elevilor.
Curățenia sectorială din școală, urmărirea ținutei vestimentare și comportării
civilizate a elevilor. Planul de măsuri concret la nivelul fiecărei clase, cabinet,
laborator și atelier, pe linia economiei energiei electrice și carburanților.
Subliniem că acestea sunt doar spicuiri din acel plan.132
Printre problemele puse în discuție în 13 octombrie 1980 s-au aflat:
Întocmirea proiectului planului de școlarizare pe anul 1980-1981, educația rutieră,
alături de chestiuni referitoare la pregătirea tineretului pentru apărarea patriei și
educația sanitară la nivel de școală.
Proiectul planului de școlarizare s-a întocmit conform profilului de
școală. Acesta trebuia aprobat de organele locale. Se mergea pe linia creării
școlii de 10 ani la nivel de comune.
Ne-a uimit consemnarea conform căreia pe lângă licee să nu existe clase
de gimnaziu, dar și aceea care privea educația sanitară, conform căreia elevii
nu vor mai fi consultați medical la nivel de școală, în cabinetul școlar, ci la
policlinica orașului, conform orarului: 8-14 și 14-18. Tot în legătură cu educația
sanitară s-a precizat că urma a se continua concursul ,,Sanitarii pricepuți”,
precum și tradiția de a invita cadre medicale pentru a susține lecții sanitare.
Alte chestiuni discutate. Bursele se atribuiau elevilor proveniți din familii
cu mulți copii și din mediu T.B.C. La clasele cu profil industrial nu s-au

132 v. Planul general de muncă pe anul școlar 1980-1981, p. 12;

354
acordat burse, deoarece se făceau contracte cu întreprinderile. Dintr-o rezervă
de 5% se acorda bursă elevilor cu situații complicate. Bursele puteau fi retrase
de la elevii cu abateri. Educației rutiere i se acorda o atenție deosebită deoarece
în județ se înregistraseră 6 accidente în rândul elevilor. Se atrăgea atenția
asupra parcurgerii celor 9 teme referitoare la orele de circulație.
Consultarea proceselor-verbale de la consiliile pedagogice e folositoare
pentru că ne aduce aminte de unele lucruri deja uitate. De pildă, ne amintește
că la PTAP se depunea un jurământ (în acel an s-a depus în perioada 15-20
octombrie 1980); că activitatea se desfășura după o programă care trebuia
respectată.
La învățământul seral rămânea numai forma A, formele B și C mergeau
în lichidare. Perfecționarea cadrelor didactice se făcea din 5 în 5 ani. Luna
octombrie era dedicată aniversarii liceului și câteva publicații semnalau aceasta.
Atunci, în 1980, de Ziua școlii s-a pregătit un spectacol bogat, variat: dansuri
populare, grup vocal, grup folk, pregătit de Eleonora Ursu, corul de cameră
format din elevii claselor a X-a și a XI-a.
Comunicările științifice ale elevilor s-au desfășurat în 14 octombrie, cele ale
cadrelor didactice în 16 octombrie. Inspector general la județ era Viorica Piscoi,
care ținea mult la niște procente de promovabilitate ridicate, la ținuta și limbajul
cadrelor didactice, la pregătirea lor pentru lecții pe bază de schițe, la activități
cultural-artistice din cadrul Festivalului ,,Cântarea României”.
Pentru a se vedea mai bine organizarea Zilei școlii, prezentăm câte ceva
din planul sărbătoririi acesteia în octombrie 1980. Așadar, iată planul de
acțiune în vederea sărbătoririi ei, în perioada 1-30 octombrie 1980.
În conformitate cu hotărârea consiliului profesoral din toamna anului
1978, în fiecare an se sărbătorea Ziua școlii, prilej de a efectua o serie de
manifestări menite să îmbine tradiția liceului nostru, din îndelungata lui
existență, cu specificul şcolii româneşti contemporane.
Întregul personal didactic urma să se preocupe de ridicarea calității
activității sale didactice, de îmbogățirea mijloacelor didactice, să facă dovada
unei discipline exemplare în toate aspectele pe care le incumba calitatea lor de
oameni ai școlii. Toți responsabilii de catedre urmau să mobilizeze membrii
acestora și elevii pentru pavoazarea adecvată a sălilor de clasă și coridoarelor
din sectorul lor, astfel încât în întreaga școală să fie o atmosferă de sărbătoare.
Programul de desfășurare a acțiunilor a fost stabilit cu responsabilități
precise și cu date concrete:

355
 1) Deschiderea festivităților cu un program sportiv desfășurat pe stadion;
2) Comandanții de detașamente pionierești organizau o adunare cu ceremonial
pe tema Cinstirea școlii noastre, iar diriginții de la clasele de liceu consacrau o oră de
dirigenție istoricului școlii;
3) Clasele a IX-a erau programate, după un grafic, pentru vizitarea muzeului de
istorie a școlii;
4) S-a organizat un concurs Cine știe răspunde, cu tema Trecutul și prezentul
Liceului ,,Samuil Vulcan”;
5) Sesiunea de comunicări științifice ale elevilor s-a desfășurat pe două secțiuni:
Discipline fundamentale și Discipline umaniste;
6) Tot pe două secțiuni s-a desfășurat și sesiunea de comunicări și referate
științifice a cadrelor didactice: Discipline fundamentale și umaniste;
7) S-a realizat un panou de onoare al pionierilor și uteciștilor, cu cei mai buni și
mai activi elevi;
8) S-a organizat o expoziție școlară cu lucrări reprezentative ale elevilor și cadrelor;
9) Pionierii și uteciștii au organizat un program cultural-artistic închinat
evenimentului;
10) La sfârșit s-a organizat o adunare festivă la nivelul școlii;
11) Evenimentul a fost popularizat prin afișe puse în școală și pe poarta liceului;
12) Biroul grupei sindicale a popularizat acțiunea la nivelul orașului, invitând
cadre didactice de la celelalte unități școlare. Organizația UTC a invitat, de
asemenea, reprezentanții organizațiilor de tineret de la Liceul Industrial;
13) S-a organizat un careu cu elevii școlii pentru marcarea evenimentului și
pentru a face cunoscut planul acțiunilor;
14) Clasele începătoare au vizionat filmul școlii;
15) În cadrul bibliotecii școlii a fost organizată o expoziție de carte veche
românească.
Perfecționarea cadrelor didactice a stat și în dezbaterea consiliului
profesoral din 17 noiembrie 1980, alături de munca educativă, de orientarea
școlară și profesională, în centrul căreia stătea mineritul. Diriginților li se cerea
să știe precis ce s-a întâmplat cu absolvenții.
Subordonarea învățământului ideologiei comuniste se urmărea cu aceeași
consecvență, conform legii învățământului din 1978. În consiliul pedagogic
anterior, datat 13 octombrie 1980, se ceruse chiar să se prelucreze încă o dată acea
lege a învățământului, atât de mult se intensificase propaganda politicii PCR sub
dictatura lui Nicolae Ceaușescu. În toate ședințele consiliilor pedagogice era
vizibil acest lucru. Chiar și la perfecționare se punea accent pe cursurile de
socialism. Din păcate, n-am făcut niciodată comparație între numărul de ore
acordate specialității și numărul orelor acordate cursurilor politice. Adevărul este

356
că ne temeam mai tare la examenul de socialism, decât la cel de la specialitate. Dar
profesorii examinatori la socialism evoluaseră foarte mult și nu prea acordau note
mici cursanților. Rareori se întâmpla să cadă cineva la examenul de socialism.
Oricum, examenele pentru obținerea gradelor erau grele, ca și cele care încheiau
cursurile de perfecționare. Ne pregăteam foarte serios pentru acele examene.
Învățam ca în sesiunile din studenție. Dar la socialism trebuiau cunoscute toate
documentele congreselor PCR, ale Conferințelor Naționale și ale plenarelor CC al
PCR și, în mod deosebit, cuvântările secretarului general, din care se cita ca din
Evanghelii. E adevărat că unele cursuri ale profesorilor universitari ne mai ajutau.
În ce mă privește, mărturisesc că pentru gradul II am pregătit examenul de
socialism un an, conspectând de zor.
În consiliul pedagogic din 12 XII 1980 s-au comunicat toate perioadele
cursurilor de perfecționare pentru tot anul școlar în curs.
La numai o săptămână, în 19 XII 1980, se consemna într-un amplu
proces-verbal Încheierea situației la învățătură și purtare la sfârșitul trimestrului
întâi al anul școlar 1980-1981. În acel an școlar, așa cum arătam mai sus, se
preconiza scoaterea claselor gimnaziale de la liceu, astfel că nu s-au făcut
înscrieri pentru clasa a V-a, încât raportarea situației începea cu clasa a VI-a.
După desființarea, în 1975, a Liceului Pedagogic din Beiuș prin mutarea
claselor cu profil pedagogic la Liceul Pedagogic „Iosif Vulcan” din Oradea,
clasele I-IV, clasele V-VIII și clasele de liceu teoretic au trecut la Liceul „Samuil
Vulcan”, împreună cu învățătorii și profesorii lor, cum am mai văzut. Acum,
două grupe de copii de grădiniță din oraș și clasele primare care fuseseră în
subordonarea Liceului „Samuil Vulcan” încep procesul de trecere în
subordinea școlii generale. Se începea tocmai cu această clasa a V-a care nu mai
apare la Liceul „Samuil Vulcan”.
Cl. VI A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Toți elevii au promovat.
Cl. VI B. Dirig. Indrei Sabin. Șase elevi corigenți.
Cl. VI C. Dirig. Nica Silvia. Șase elevi corigenți.
Cl. VI D. Dirig. Mărculescu Maria. Șapte elevi corigenți.
Cl. VII A. Dirig. Tudor Dumitru. Trei elevi corigenți.
Cl. VII B. Dirig. Bogdan Florica (Rus). Șapte elevi corigenți.
Cl. VII C. Dirig. Bolcaș Elisabeta. Patru elevi corigenți.
Cl. VII D. Dirig. Zaha Ioan. Patru elevi corigenți.
Cl. VIII A. Dirig. Șuvaina Doina. Șase elevi corigenți.
Cl. VIII B. Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Șapte elevi corigenți.
Cl. IX A. Dirig. Kuncsef Alexandru. Trei elevi corigenți.
Cl. IX B. Dirig. Boldor Marius. 12 elevi corigenți.

357
 Cl. IX C. Dirig. Codreanu Maria. 4 elevi corigenți.
Cl. IX M.A. Dirig. Sferle Aurel. 12 elevi corigenți.
Cl. IX M.B. Dirig. Rus Ilie. 12 elevi corigenți.
Cl. IX M.C. Dirig. Gavra Viorel. 12 elevi corigenți.
Cl. IX M.D. Dirig. Micula Virgil. 13 elevi corigenți, 2 elevi neclasificați.
Cl. IX I.U.A. Dirig. Ursu Eleonora. 4 elevi corigenți, 1 elev neclasificat.
Cl. IX I.U.B. Dirig. Georgina Nenciulescu. 4 elevi corigenți, un elev neclasificat.
Cl. X R.A. Dirig. Sabău Cornelia: 3 elevi corigenți.
Cl. X R.B. Dirig. Chivu Aurelia. 3 elevi corigenți.
Cl. X R.C. Dirig. Ioan Pantea. Nu sunt corigenți; un elev neclasificat.
Cl. X M.A. Dirig. Ioan Bonchiș. 7 elevi corigenți; 9 elevi neclasificați.
Cl. X M.B. Dirig. Magda Vasile. 10 elevi corigenți; 5 elevi neclasificați.
Cl. X M.C. Dirig. Martin Gheorghe. 12 elevi corigenți.
Cl. X I.U.A. Dirig. Olea Mihai. Situație neraportată.
Cl. X I.U.B. Dirig. Viorica Lazăr. 8 elevi corigenți.
Cl. XI A. Dirig. Mincic Aurel. 3 elevi corigenți.
Cl. XI B. Dirig. Ioan Dărăbăneanu: 2 elevi corigenți, un elev neclasificat.
Cl. XI Mecanică. Dirig. Dan Mușet. 2 elevi corigenți.
Cl. XII A. Dirig. Teodor Rif. Nu sunt corigenți; 2 elevi neclasificați la lucrări practice.
Cl. XII B. Dirig. Florian Ban. 4 elevi corigenți; un elev neclasificat.
Cl. XI A Seral, 5 zile forma A. Înscriși 42, rămași 37, clasificați 37, promovați 37.
Cl. XI B Seral Forma A. Dirig. Mezea Ioan. Înscriși 36,retrași 8,rămași 28,clasificați
28,promovați 25, corig. 3.
Cl. XI C. Dirig. Maria Racolța. Înscriși 36, plecați 10, rămași 26, clasificați 22, neclasificați
4, corigent 1 (Sic!).
Cl. XIII C Seral 2 zile. Dirig. Milan Martinov. Înscriși 49, clasificați 45, neclasificați 4,
promovați 38, corigenți 7.
Cl. XII Filologie-Istorie Seral 2 zile. Înscriși 37, rămași 19, clasificați 18, neclasificat 1,
promovați 13, corigenți 5.
Cl. XII B Seral 5 zile, forma A. Înscriși 37, rămași 29, clasificați 26, neclasificați 3,
promovați 24, corigenți 2.
Cl. XII A Seral 5 zile, forma A. Înscriși 42, rămași 38, clasificați 30, neclasificați 8,
promovați 27, corigenți 3.
Cl. XIII Filologie-Istorie Seral forma B, 2 zile. Înscriși 43, rămași 43, clasificați 40, neclasif.
3, prom.26, corig. 14.
Cl. XIII R.A. Seral forma A. Înscriși 37, rămași 36, clasificați 28, neclasificați 8,
promovați 25, corigenți 3.
Cl. XIII B Seral forma A. Înscriși 38, rămași 37, clasificați 34, neclasificați 3,
promovați 34.
Cl. XIII A Seral forma B. Înscriși 41, rămași 40, clasificați 13, neclasificați 27,
promovați 11, corigenți 2.
Anul 1981 începea cu procesul-verbal din 14 ianuarie 1981, cu ocazia
consiliului profesoral pe a cărui ordine de zi figura Informare cu privire la

358
desfășurarea procesului instructiv-educativ în trimestrul întâi al anului școlar 1980-1981
și Planul de măsuri pe trimestrul III, materiale prezentate de doamna director Maria
Dale. La ședință a participat și inspectorul Grațian Gal, responsabil cu sectorul
Beiuș, calitate în care cunoștea bine activitatea din liceul nostru.
Vorbitorii au evidențiat rezultatele foarte bune obținute de elevi pe toate
planurile, inclusiv la olimpiade, numărul mare de elevi buni și foarte buni,
folosirea laboratoarelor și cabinetelor, activitatea cercurilor pe obiecte și în
cadrul cenaclului literar, în cadrul catedrei - ca celulă de bază a muncii în
școală, cercetarea științifică, propunându-se chiar ca liceul nostru să scoată un
număr al buletinului Casei Corpului Didactic, viziunea modernă a școlii,
spiritul de echipă ș.a.
S-a vorbit și de includerea în lecții a datelor celor mai noi, de fenomenul
navetismului, care genera întârzieri mai cu seamă de la prima sau primele ore,
de stabilirea unor indicatori după care să se aprecieze munca fiecărui cadru
didactic și acordarea calificativului la sfârșitul anului școlar (Dintre indicatori
remarcăm rezultatele obținute la sondaje.), de procentul mare de elevi
neclasificați și corigenți, mai cu seamă la seral, de necesitatea accentuării
esențialului din lecții și de o selecție riguroasă a conținutului lecțiilor, de
numărul mare de note scăzute la purtare.
În spiritul vremii, s-a abordat și necesitatea integrării documentelor de
partid în lecție, ca și activitatea în cadrul Concursului „Cântarea României”. În
ședința consiliului din 31 ianuarie 1981, profesorii Zaha Ioan și Craiovan Ionel
au cerut „drum liber” pentru înscrierea la gradul întâi, iar prof. Mușet Aurel
Dan la gradul didactic II. După discuțiile elogioase ale colegilor, consiliul a
validat în unanimitate înscrierea celor 3 la examenul de grad.
În consiliul pedagogic din 24 februarie 1981 s-au făcut comunicări de la
ședința cu directorii. S-a prelucrat Ordinul MEÎ 6609, cu privire la parcurgerea
materiei de predat și ordinul 40401, cu privire la preluarea de terenuri agricole
pentru lucrări. S-a hotărât organizarea, la nivel de județ, a unor schimburi de
experiență la diferite discipline, apoi că urma să se susțină teze cu subiecte
unice la clasele V-VIII, la limba română și matematică. De asemenea, la clasele
IX –XII, la limba română, matematică și fizică.
Trimestrul al II-lea urma să se încheie în 11 IV 1981. S-a cerut profesorilor
să alcătuiască teste de verificare a cunoștințelor la sfârșit de capitol și de
trimestru și păstrarea rezultatelor la catedre. Consiliul lua la cunoștință că
liceul nostru intra, începând cu acel an școlar, într-un experiment pe tema

359
Evaluarea randamentului cadrelor didactice și s-au citit instrucțiunile referitoare la
criteriile de evaluare a randamentului muncii cadrelor didactice. S-au făcut, de
asemenea, precizări verbale cu privire la criteriile de evaluare a randamentului
muncii cadrelor și s-au citit alte instrucțiuni cu privire la activitatea cadrelor
didactice la învățământul seral.
Partidul-stat ne îndoctrina și ne dădăcea mereu, ca activitatea din învățământ
să meargă bine. Nu era cazul să ne dădăcească deoarece noi eram conștienți de
misiunea noastră și lucrurile se desfășurau bine, încât învățământul, în perioada
comunistă, se desfășura fără cusur. Îndoctrinarea era specifică acelei perioade, dar
ea ricoșa pe lângă noi sau se lovea ca de un zid care o respingea. Superiorii ziceau,
iar noi făceam ce consideram că e mai bine pentru elevi, iar școala era școală, copiii
învățau și erau cuminți, majoritatea. Noi, dascălii lor, încercam să prindem ritmul
în care bate opinia discipolilor, inima și gândul fiecăruia, să le dăruim tot ce era mai
bun în noi, o fărâmă din sufletul nostru, să-i sfătuim în clipele de ezitare, să ni-i
apropiem și să ni-i facem colaboratori ad perpetuam rei memoriam (pentru veșnică
aducere aminte), lăsându-le lor libertatea alegerii orientării ideologice sau filosofice
și păstrând cu sfințenie tradiția înaintașilor.
Încheierea trimestrului al II-lea și prezentarea situației la învățătură și
purtare de către diriginți s-a consemnat în procesul-verbal din 10 aprilie 1981.
Cl. VI A Dirig. Hădăreanu Gavril. Rămași 32, clasificați 32, promovați 31, corigent 1;
Cl. VI B Dirig. Indrei Sabin. Rămași 30, clasificați 30, promovați 21, corigenți 9;
Cl. VI C Dirig. Nica Silvia. Rămași 32, clasificați 32, promovați 24, corigenți 8;
Cl. VI D Dirig. Mărculescu Maria. Rămași 32, clasificați 32, promovați 26, corigenți 6;
Cl. VII A Dirig. Tudor Dumitru. Rămași 35, clasificați 35, promovați 32, corigenți 3;
Cl. VII B Dirig. Bogdan (Rus) Florica. Rămași 35, clasificați 35, promovați 31, corig. 4;
Cl. VII C Dirig. Bolcaș Elisabeta. Rămași 33, clasificați 33, promovați 28, corigenți 5;
Cl. VII D Dirig. Zaha Ioan. Rămași 28, clasificați 28, promovați 25, corigenți 3;
Cl. VIII A Dirig. Șuvaina Doina. Rămași 36, clasificați 36, promovați 31, corigenți 5;
Cl. VIII B Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Rămași 31, clasificați 29, neclasificați 2,
promovați 2, corigenți 7;
Cl. IX A Dirig. Kuncsef Alexandru. Rămași 38, clasificați 38, promovați 34, corigenți 4;
Cl. IX B Dirig. Marius Boldor. Rămași 39, clasificați 39, promovați 35, corigenți 4;
Cl. IX M.A Dirig. Sferlea Aurel. Înscriși 38, rămași 38, neclasif. 2,promovați 28,corig.8;
Cl. IX M.B. Dirig. Rus Ilie. Rămași 35, neclasificați 5, promovați 23, corigenți 7;
Cl. IX M.C. Dirig. Gavra Viorel. Rămași 37, promovați 27, corigenți 10;
Cl. IX M.D. Dirig. Micula Virgil. Rămași 36, neclasificați 3, promovați 28, corig.5;
Cl. IX I.U.A. Dirig. Ursu Eleonora. Rămași 36, clasificați 36, promovați 32, corigenți 4;
Cl. IX I.U.B. Dirig. Georgina Nenciulescu. Înscriși 37, plecați 2, rămași 35, clasificați 34,
neclasificat 1, promovați 28, corigenți 6;
Cl. X A. Dirig. Sabău Cornelia. Rămași 30, clasificați 30, promovați 24, corigenți 6;

360
Cl. X B. Dirig. Chivu Aurelia. Rămași 37, clasificați 36, neclasificat 1, promovați 36;
Cl. X C. Dirig. Pantea Ioan. Rămași 30, clasificați 30, promovați 29, corigent 1;
Cl. X M.A. Dirig. Bonchiș Ioan. Rămași 34, neclasificat 1, promovați 26, corigenți 7;
Cl. X M.B. Dirig. Magda Vasile. Rămași 39, promovați 27, corigenți 12;
Cl. X M.C. Dirig. Martin Gheorghe. Rămași 38, promovați 32, corigenți 6;
Cl. X I.U.A. Dirig. Mihai Olea. Rămași 34, promovați 25, corigenți 9;
Cl. X I.U.B. Dirig. Lazăr Viorica. Rămași 37, clasificați 37, promovați 34, corigenți 3;
Cl. XI R.A. Dirig. Mincic Aurel. Rămași 36, clasificați 36, promovați 35, corigent 1;
Cl. XI R.B. Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Rămași 36, promovați 35, corigent 1;
Cl. XI M. Dirig. Mușet Aurel Dan. Înscriși 37, veniți 2, plecat 1, rămași 38, clasificați 38,
promovați 37, corig.1;
Cl. XII A. Dirig. Teodor Rif. Rămași 34, clasificați 34, promovați 34;
Cl. XII B. Dirig. Florian Ban. Rămași 35, clasificați 35, promovați 33, corigenți 2;
Cl. XI A. Seral. Situație necompletată;
Cl. XI B. Seral. Dirig. Mezea Ioan. Rămași 28, neclasificați 2, promovați 26;
Cl. XI C. Seral. Situație necompletată;
Cl. XI Filologie Seral. Situație necompletată;
Cl. XII A. Seral. Situație necompletată;
Cl. XII B. Seral. Dirig. Tabără Ioan. Înscriși 30, plecați 2, rămași 28, clasif. 27, neclasif.1,
promov.25, corig.2;
Cl. XIII A. Dirig. Nenciulescu C-tin. Rămași 36, neclasificat 1, promovați 35;
Cl. XIII B. Dirig. Bercovici Manea. Înscriși 37, neclasificați 3, promovați 34;
Cl. XIII Filologie-Istorie. Dirig. Bologan Vasile. Înscriși 23, clasificați 17, neclasificați 6;
Curs seral redus:
Cl. X A-15 zile. Înscriși 47, rămași 45, neclasificați 6, promovați 34, corigenți 5;
Cl. X B-15 zile. Înscriși 43, rămași 40, neclasificat 1, promovați 38, corigenți 1;
Cl. X C-15 zile. Înscriși 33, rămași 33, neclasificat 1, promovați 29, corigenți 3;
Cl. XII-15 zile. Înscriși 63, rămași 61, neclasificați 5, promovați 49, corigenți 7;
Cl. XII Filologie-istorie. Dirig. Tabără Cornelia. Înscriși 37, rămași 37, clasificați 34,
neclasificați 3, promovați 8, corigenți 26;
Cl. XIII A. Dirig. Bercovici Maria. Rămași 40, clasificați 38, neclasificați 2, promovați 22,
corigenți 16;
Cl. XIII B. Situație necompletată;
Cl. XIII Filologie-istorie. Situație necompletată.
Consiliul din 10 aprilie 1981 s-a încheiat cu trasarea sarcinilor pentru ziua
de 11 aprilie și pentru vacanța de primăvară. În 27 IV 1981, la consiliul
pedagogic s-a prezentat o Informare privind activitatea instructive-educativă pe
trimestrul II al anului școlar 1980-1981, în prezența secretarului Comitetului
Orășenesc PCR și primar al orașului, Vasile Clepce. Discuțiile purtate au arătat
strădania profesorilor pentru a obține rezultate bune, pentru a spori faima
liceului și a orașului, la care s-a referit și secretarul orășenesc de partid.
În 11 iunie 1981 s-a consemnat încheierea situației la învățătură și purtare, la

361
sfârșitul anului școlar, a elevilor din clasele VI-VIII și clasele a XII-a.
Cl. VI A. Dirig. Hădăreanu Gavril: 32 de elevi, toți promovați.
Premii: I. Schuchter Monica 9,97; II. Beleag Cornelia 9,60; III. Lungu Sorana 9,58;
Cl. VI B. Dirig. Indrei Sabin. Rămași 30, promovați 22, corigenți 7, repetent 1. Premii: I.
Lucan Dana 9,79; II. Boța Mihaela 9,71; III. Georgescu Daniela 9,69;
Cl. VI C. Dirig. Nica Silvia. Rămași 32, promovați 28, corigent 1, repetenți 3. Premii: I.
Ardelean Ancuța Ioana, II. Mocan Horea, III. Bar Ioan Gheorghe;
Cl. VI D. Dirig. Mărculescu Maria. Înscriși 35, rămași 33, promovați 27, corigenți 2,
repetenți 4. Premii: I. Gavra Aurelia 9,71; II. Sala Aurel 9,53; III. Popa Paul 8.97;
Cl. VII A. Dirig. Tudor Dumitru. Înscriși 35, rămași 35, clasificați 35, promovați 35.
Premii: I. Bursașiu Diana, Hulea Voichița; II. Brancsik Emil; III. Radovici Daniela,
Teaha Monica;
Cl. VII B. Dirig. Bogdan (Rus) Florica. Rămași 35, promovați 2, corigenți 3. Premii: I.
Mladin Tudor 9.61; II. Țenț Adrian 9,52; III. Ciupercea Maria Ramona 9,24;
Cl. VII C. Dirig. Bolcaș Elisabeta. Înscriși 34, rămași 33, clasificați 33, promovați 31,
corigenți 2. Premii: I. Popa Raul; II. Marcu Violeta; III. Flore Cornelia;
Cl. VII D. Dirig. Zaha Ioan. Rămași 28, clasificați 28, promovați 28.
Premii: I. Inășel Dorina 9,64; II. Sabie Eleonora 9,10; III. Mihoc Marius 9,04;
Cl. VIII A. Dirig. Șuvaina Doina. Rămași 36, clasificați 36, promovați 35, corigent 1.
Premii: I. Moș Călin 9.95; II. Lungu Călin 9,77; III. Fuliaș Anca 9,75;
Cl. VIII B. Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Înscriși 32, rămași 31, clasificați 31, promovați
31. Premii: I. Jurj Daniel 9,01; II. Waxmann Florin 8,63; III. Ile Voichița 8,53;
Cl. XII A. Dirig. Teodor Rif. Rămași 34, clasificați 34, promovați 34.
Premii: I. Biro Margareta; II. Florea Mirela; III. Gruber Renata și Naghi Elisabeta;
Cl. XII B. Dirig. Florian Ban. Rămași 35, clasificați 35, promovați 35.
Premii: I. Bătrân Ioan 9,34; II. Brancsik Arpad 9,33; III. Popa Marius 9,27;
Curs seral:
Cl. XIII-2 zile. Filologie. Dirig. Duma Constantin: 43 elevi trecuți în registru nominal, fără
mențiuni speciale;
Cl. XIII-5 zile. Filologie. Dirig. Bologan Vasile: 24 elevi trecuți nominal, fără mențiuni
speciale;
Cl. XIII A-5 zile. Dirig. Nenciulescu Constantin: 36 elevi promovați;
Cl. XIII. B-5 zile. Dirig. Bercovici Manea: 36 elevi fără mențiuni speciale;
Cl. XIII A-2 zile. Dirig. Bercovici Marioara: 40 elevi fără mențiuni speciale;
Cl. XIII B-2 zile. Dirig. Izsak Ștefan: 47 elevi fără mențiuni speciale;
Cl. XIII C-2 zile. Dirig. Martinov Milan. Înscriși 49, neclasificat 1, promov. 48.
Majoritatea claselor de la seral nu au trecută situația școlară (promovat,
corigent, repetent) în dreptul numelui. La sfârșitul procesului-verbal se fac
niște mențiuni: Diriginții să afișeze listele în ordinea mediilor, să completeze
diplomele cu premiile, să anunțe datele de susținere a examenelor de corigență și ale
orelor de pregătire. Apoi s-a dat aviz favorabil pentru trecerea în altă categorie
de retribuire pentru 9 profesori.

362
 Procesul-verbal din 21 iunie 1981 s-a încheiat cu ocazia constituirii
comisiilor de Bacalaureat, sesiunea iunie 1981, precum și instruirea lor:
- Comisia de Bacalaureat nr. 452 - pentru cl. XII A și B curs de zi, și XIII B. Seral –
președinte Jurcuț Teodor.
- Comisia de Bacalaureat nr.453 - pentru clasele XIII A și B forma A și XII A forma B
- președinte Pop Ioan.
- Comisia nr.454 pentru candidații de la profilul de matematică-mecanică și
filologie-istorie seral (116 cand.).
Tot în 21 iunie 1981, ora 8.30, au fost deschise plicurile cu subiectele de
Bacalaureat la obiectul limba română, după ce s-a constatat că erau intacte. Au
fost două subiecte obligatorii:
1. Caracterizați personalitatea artistică a scriitorului preferat (dintre cei
studiați în liceu), motivând alegerea;
2. Comentați versurile: Sunt citate strofele 3 și 4, versurile 17-32 (de la:
„Dezleagă minții mele taina“ până la versurile 31-32: „Ci jalea unei lumi,
părinte,/ Să plângă-n lacrimile mele”. (,,Rugăciune” de Octavian Goga).
Subiectele au fost multiplicate în 10 exemplare, în prezența comisiei.
Asigurăm cititorii că a fost o obiectivitate perfectă.
În 30 iunie a fost consemnată încheierea situației la învățătură și purtare
la clasele X A, B, C, X M.A., M.B., M.C., I.U.A, I.U.B, la sfârșitul anului școlar
1980-1981.
Cl. X R.A. Dirig. Sabău Cornelia. Rămași 30, clasificați 30, promovați 28, corig. 2.
Premii: I - Hoțoleanu Mircea 9,66; II - Indrei Horațiu 9,33; III - Grabovschi Nora 9,03.
Cl. X R.B. Dirig. Chivu Aurelia. Înscriși 38, rămași 38, clasificați 37, promovați 37.
Premii: I - Naghiu Antoaneta 9,49; II - Dan Adela 9,40; III - Terme Teodora 9,10.
Cl. X R.C. Dirig. Pantea Ioan. Rămași 30, clasificați 30, promovați 30.
Premii: I - Trip Maria Rodica 9,18; II - Paul Mariana 9,03; III - Balint Aranka 8,79.
Cl. X M.A. Dirig. Bonchiș Ioan. Rămași 37, clasificați 37, promovați 32, corigenți 5.
Cl. X M.B. Dirig. Magda Vasile. Rămași 39, clasificați 39, promovați 39.
Premii: I - Laza Cornelia 8,62; II - Clop Marioara 8,42; III - Jurca Nicoleta 8,23.
Cl. X M.C. Dirig. Martin Gheorghe. Rămași 39, promovați 37, corigenți 2.
Cl. X.I.U.A. Dirig. Olea Mihai. Rămași 34, clasificați 34, promovați 33, corigent 1.
Cl. X I.U.B. Dirig. Lazăr Viorica. Rămași 37, clasificați 37, promovați 37.
Premii: I - Lezeu Sabina 8,25; II - Balint Cornelia 8,23; III - Sala Victoria 8,03.
Procesul-verbal din 9 iulie s-a încheiat cu prilejul instruirii comisiei de
admitere în treapta a II-a și a profesorilor supraveghetori. La ora 9 plicurile
găsite intacte au ajuns în clase, după ce subiectul fusese multiplicat.
Situația la învățătură și purtare pentru clasele a IX-a şi a XI-a la sfârșitul
anului școlar 1980-1981 a fost consemnată în ultimul proces-verbal din
registrul citat, datat 14 VII 1981.

363
 Cl. IX R.A. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscriși 39, clasificați 38, promovați 35,
corigenți 3. Premii: I Kuncsef Camelia 9.92; II Kovacs Sandor 9,83; III Martinov
Valentin 9,74.
Cl. IX R.B. Dirig. Boldor Marius. Înscriși 40, rămași 40, promovați 35, corigenți 5.
Premii: I - Licz Anton 9,17; II - Roman Dorina 8,88; III - Mera Teodora 8,87.
Cl. IX R.C. Dirig. Codreanu Maria. Înscriși 36, rămași 36, promovați 35, corigent 1.
Cl. IX M.A. Dirig. Sferlea Aurel. Înscriși 38, rămași 38, promovați 36, corigenți 2.
Premii: I - Popa Dorina 8,33; II - Matica Florica 8,27.
Cl. IX M.B. Dirig. Rus Ilie. Înscriși 35, clasificați 31, neclasif. 4, prom.27, corig. 4.
Premii: I - Ilaș Viorel.
Cl. IX M.C. Dirig. Gavra Viorel. Înscriși 37, rămași 37, clasificați 32, neclasificați 5,
promovați 31, corigent 1. Premii: I - Balint Felicia.
Cl. IX. M.D. Dirig. Micula Virgil. Înscriși 37, rămași37, clasificați 33, neclasificați 4,
promovați 25, corig. 4 (sic).
Premii: I - Szabo Ioan: 8,22; II - Șerb Teodor: 8,14; III - Lung Dumitru: 8,10.
Cl. IX I.U.A. Dirig. Ursu Eleonora. Înscriși 39, rămași 36, clasificați 36, neclasificați 3,
promovați 34, corigenți 2. Premii: I - Lezeu Lucia: 8,51.
Cl. IX I.U.B. Dirig. Georgina Nenciulescu. Înscriși 38, rămași 35, clasificați 33,
neclasificați 2, promovați 31, corigenți 2. Premii: I - Luca Florina: 8,22.
Cl. XI R.A. Dirig. Mincic Aurel. Rămași 35, clasificați 35, promovați 35.
Premii: I - Cuc Carmen: 9,66; II - Cociș Ramona: 9,61; III - Panican Irina: 9,44.
Cl. XI R.B. Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Rămași 36, clasificați 36, promovați 36.
Cl. XI M.A. Dirig. Mușet Aurel Dan. Înscriși 39, rămași 38, promovați 38.
Premii: I - Popa Mariana: 8,72; II - Marchiș Floare: 8,25; III - Oraș Maria: 8,24.
Cl. XI A matematică-fizică, seral. Dirig. Harabagiu Adrian. Înscriși 42, rămași 36,
clasificați 36, promovați 36.
Cl. XI B matematică-mecanică, seral. Dirig. Mezea Ioan. Înscriși 36,plecați 9,rămași
27,clasificați 27,prom. 27.
Cl. XI filologie-istorie, seral - 5 zile. Dirig. Harabagiu Maria. Înscriși 46, plecați 12, rămași
34, clasificați 29, neclasificați 5, promovați 27, corigenți 2.
Cl. XI B matematică-mecanică, seral. Dirig. Tabără Ioan. Înscriși 37, plecați 9, rămași 28,
clasificați 26, promovați 25, corigent 1.
Cl. XII filologie-istorie, seral - 2 zile. Dirig. Tabără Cornelia. Înscriși 37, rămași 37,
clasificați 27, promovați 18, corigenți 9.133
Pentru a da impresia unei democrații largi, conducătorul partidului-stat,
Nicolae Ceaușescu, „geniul Carpaților”, a instituit adunările generale ale consiliilor
oamenilor muncii. O astfel de adunare generală s-a desfășurat și s-a consemnat într-
un proces-verbal în 15 VII 1981, având ordinea de zi:
1. Dare de seamă privind dezbaterea și aprobarea raportului consiliului de
conducere și a grupelor sindicale, privind rezultatele din anul școlar 1980-1981,
prezentată de prof. Teodor Rif.

133 v. A.C.N„S.V.”, II/14, Proces-verbal Consiliu profesoral:19 decembrie 1979-14 VII 1989;

364
 2. Plan de măsuri pentru îmbunătățirea muncii în anul școlar 1981-1982,
prezentat de dir. M. Dale.
Pe baza acestor materiale s-a discutat mult și s-au emis diverse păreri,
adesea foarte pertinente. Dar, pentru a fi în ton cu ideologia timpului, s-a ajuns
la concluzia că perfecționarea profesională a fiecărui om al muncii trebuie să
fie dublată de cea politico-ideologică.
La sfârșitul ședinței, dir. Maria Dale a exprimat, în numele școlii,
mulțumiri pentru activitatea depusă de către profesorul Ardelean Alexiu, cu
prilejul pensionării sale.
Un scurt proces-verbal s-a încheiat în 13 august 1981, cu ocazia instruirii
comisiei de bacalaureat - sesiunea august 1981. Tot atunci s-a deschis plicul cu
subiectul pentru proba scrisă la limba română, în prezența comisiei. Subiectul
nu apare în procesul-verbal. S-a comunicat că în ziua de 16 august 1981,
candidații pentru biologie urmau să susțină proba scrisă la Oradea. Explicația:
probabil numărul mic al candidaților.134

Anul școlar 1981-1982

În 30 IX 1981 s-a ținut adunarea generală a oamenilor muncii de la liceul

nostru, în care s-a prezentat informarea privind activitatea consiliului profesoral și
planul general de muncă pe anul școlar 1981-1982, dar și planul de muncă al
consiliului de conducere al școlii, pentru acelaşi an.
În introducerea planului general de muncă se arată că se căutau cele mai
bune soluții și măsuri concrete pentru perfecționarea continuă a muncii în
toate sectoarele de activitate, în vederea realizării noii calități, de care se vorbea
atunci tot mai intens .
Adunarea generală a fost informată cu privire la realizarea planului de
școlarizare și la rezultatele la învățătură la sfârșitul anului şcolar 1981-1982. S-a
spus că au fost realizate cifrele de plan la toate profilurile, gimnaziu, treapta I,
treapta a II-a și seral.
Promovabilitatea se prezenta astfel: la gimnaziu: din 325 elevi au promovat
322, 3 elevi rămânând repetenți; la treapta I, matematică-fizică, au promovat toți
cei 209 elevi; la profilul mecanic și industrie ușoară, din 401 elevi au promovat 391,
10 elevi rămânând repetenți în urma examenului de corigență, unii dintre aceia
neprezentându-se pentru clarificarea situației școlare, doi dintre ei s-au integrat în

134 A.C.N. „SV”, II/ 14, Procese-verbale, 15 VII 1981-20 VII 1982;

365
producție; la treapta a II-a, profil matematică și fizică, procentul de
promovabilitate a fost de 100%; la cursul seral, din 681 elevi au promovat 675,
rămânând repetenți 6 elevi, mai rămânând, însă, unele situații neclare, deoarece
unii elevi nu s-au prezentat la examenul de corigență pentru a putea fi clasificați.
Concluzia: erau carențe în activitatea diriginților, cadrelor didactice și elevilor,
mai ales la treapta I și seral, unde s-au pierdut pe parcurs 19 elevi. Apoi, unii
elevi au promovat la limită. Au fost modeste și rezultatele la admitere în
treapta a II-a de liceu la profilul mecanic, dar și la matematică-fizică, unde
mulți elevi s-au situat la note medii la obiectele matematică și fizică.
La bacalaureat, însă, s-au obținut rezultate bune și foarte bune la
obiectele limba română, matematică și fizică de către elevii acelui profil, dar
mai modeste la seral. Într-o vreme când se intra greu în învățământul superior,
mulți dintre elevii noștri au fost în fruntea listelor.
S-a criticat și indulgența unor cadre didactice la sfârșitul anului școlar, ba
chiar responsabilitatea unora la supravegherea elevilor în timpul examenului de
bacalaureat și admitere în treapta a II-a.
A fost apreciată activitatea metodico-științifică a catedrelor, sub toate
aspectele, dar, cu toate acestea, în confruntarea cu alte școli de profil, liceul nu s-
a ridicat la nivelul așteptărilor, mai ales la concursurile şi olimpiadele școlare la
obiectele matematică și fizică. Una dintre cauze a fost faptul că în ultimii ani nu
se dăduse examen de departajare în treapta I, unde au intrat elevi cu posibilități
medii care, printr-o muncă susținută, a lor și a profesorilor, au crescut, totuși, la
nivelul programei, fără a se putea detașa la diferite concursuri.
Nu s-a urmărit suficient integrarea absolvenților treptei I și a II-a în
producție, într-o muncă utilă. Din absolvenții anului școlar încheiat, 1980-1981,
168 și-au continuat studiile în treapta a II-a, 57 la școli profesionale, 50 în
producție, iar la 45 diriginții lor nu cunoșteau situația. Absolvenților treptei a
II-a nu li se prea cunoștea situația. În afara celor reușiți în învățământul
superior, doar 5 se încadraseră în producție.
Deși s-a apreciat că liceul dispunea de un mare potențial al colectivului
didactic, totuși au fost criticate unele nerealizări, precum integrarea insuficientă a
celor 70 de elevi proveniți din casa de copii, întârzierea navetiștilor, nerealizarea
corespunzătoare a suplinirii profesorilor aflați în concediu medical, spiritul de
echipă și de colaborare aflat în suferință și imperfecțiunea climatului de muncă,
ordine și disciplină. Nici subsemnatul nu prea reușesc să-mi dau seama cum s-a
ajuns la aceste aspecte negative într-un colectiv care se remarcase anterior printr-o

366
unitate aproape perfectă, la care ne referim mereu în această lucrare.
Analiza activității din acest an școlar s-a încheiat cu referiri la practica
productivă, cu rezultate bune la concursul pe meserii, cu referiri la învățământul
seral, la organizațiile de tineret, la personalul administrativ-gospodăresc,
evidențiindu-se aspectele pozitive și negative din activitatea lor.
Introducerea planului general de muncă trecea apoi în revistă sarcinile
profesorilor, ale tuturor oamenilor muncii din liceu, pentru noul an școlar
1981-1982, care prefigurau obiectivele acelui plan de muncă și le anticipau.
Totul se referă la:
- Realizarea planului de școlarizare, la toate profilele, cursuri de zi și
serale - pregătirea forței de muncă în conformitate cu necesarul forței de
muncă în județul Bihor;
- Ridicarea procentului de promovabilitate la gimnaziu și treapta I,
concomitent cu reducerea mediocrității, evaluarea corectă și exactă a nivelului
de cunoștințe al elevilor, îmbunătățirea pregătirii tehnico-practice și a
disciplinelor de specialitate, evaluarea activității tehnico-productive a elevilor,
corelarea interdisciplinară a disciplinelor tehnice;
- Valorificarea la maximum a bazei materiale a școlii, a laboratoarelor, a
cabinetelor, a filmotecii didactice;
- Îndrumarea activității independente a elevilor, crearea priceperilor și
deprinderilor de muncă cu cartea ;
- Crearea unui climat corespunzător de muncă în întreaga școală;
- Realizarea frontului unic de cerințe față de toți elevii școlii, de către
toate cadrele didactice;
- Ridicarea nivelului științific, educativ și metodic al lecțiilor de limba și
literatura română în vederea însușirii de către elevi a gramaticii limbii române,
a normelor ortografice, ortoepice și de punctuație, a formării deprinderilor în
domeniul compoziției, pentru cultivarea limbii literare, a valorilor estetice și
patriotice ale limbii române;
- Creșterea caracterului științific și tehnico-aplicativ al predării și
învățării matematicii, precum și promovarea tehnologiilor moderne de
instruire, introducerea unor noțiuni, concepte și categorii matematice în funcție
de particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor;
- La obiectele fizică, chimie, biologie - realizarea caracterului practic-
aplicativ al lecțiilor, educației științifice, perfecționarea și sporirea
funcționalității laboratoarelor, realizarea interdisciplinarității în conținutul
lecțiilor;
- Sporirea caracterului educativ, formativ în predarea geografiei R.S.R.;
- Predarea științelor sociale trebuia pusă și s-a pus în relație directă cu

367
documentele Congresului al XII-lea, cu expunerea lui Nicolae Ceaușescu la a
LX-a aniversarea a P.C.R. și cu alte expuneri, inclusiv cu cea de la deschiderea
noului an de învățământ rostită la Craiova.
Așa cum am spus, sarcinile de mai sus constituie un preambul la
obiectivele planului general de muncă pe anul școlar 1981-1982, care seamănă cu
altele prezentate pentru alt plan de învățământ. Totuși le prezentăm pe scurt:
I. Realizarea planului de școlarizare;
II. Sporirea eficienței procesului instructiv-educativ, ridicarea nivelului de
pregătire și lichidarea repetenției;
III. Perfecționarea activității metodico-științifice;
IV. Măsuri și acțiuni pentru orientarea școlară și profesională;
V. Munca diriginților, colaborarea cu organizațiile de tineret și comitetul
cetățenesc de părinți;
VI. Realizarea planului de măsuri cu privire la sărbătorirea Zilei școlii;
VII. Executarea unui control competent și permanent de către consiliul de
conducere, de șefii de catedre ș.a.
Aceste obiective au fost detaliate și argumentate din punct de vedere
pedagogic, stabilindu-li-se și termene de realizare. De pildă, la obiectivul II
colectivele de catedră sunt considerate forme organizatorice de bază în
desfășurarea activității de perfecționare metodică și de specialitate, care urmau
să cuprindă în planurile lor ridicarea nivelului științific, educativ, metodic și
practic-aplicativ al predării-învățării tuturor disciplinelor de învățământ,
realizarea unui învățământ integrat și interdisciplinar, asimilarea tehnologiei
didactice noi, muncă diferențiată atât pe profile, cât și pe cicluri, îmbogățirea
zestrei didactice a cabinetelor și laboratoarelor, probe de verificare mai cu
seamă la clasele a IX-a și a XI-a, stabilirea de către profesori a obiectivelor
fiecărei lecții, a modalităților de desfășurare, a metodelor şi procedeelor etc.,
informare științifică și pedagogică superioară la zi, fixarea cerințelor pe materii
la gimnaziu și liceu, muncă diferențiată, urmărirea lecturii elevilor (în sens bun,
nu ideologic), realizarea unui fond documentar, care să servească la
introducerea elementului local în lecții, orientarea elevilor pe profile în funcție
de aptitudini etc.
S-au fixat comisiile metodice și catedrele, responsabilii acestora și temele
ședințelor acestora. O temă inițiată din anul școlar precedent (1980-1981):
Modalități de realizare a unui învățământ activ la Liceul „Samuil Vulcan”. Pentru
consiliile profesorale s-au propus spre dezbatere temele: 1) Adaptarea

368
tehnologiei didactice la specificul învățământului seral; 2) Rolul și importanța
evaluării cunoștințelor în cadrul tehnologiei didactice moderne.
Foarte interesante sunt și detalierile obiectivului al treilea, urmărind
perfecționarea activității metodico-științifice prin schimb de experiență și
colaborare între cadrele didactice de la gimnaziu și liceu, prin abordarea unor
teme de cercetare cu caracter practic-aplicativ la catedrele de fizică, chimie,
biologie, prin antrenarea profesorilor în cercetarea metodică și științifică
finalizată la Zilele școlii, în cercurile pedagogice și în sesiunea județeană de
comunicări științifice.
Perfecționarea metodică și de specialitate a profesorilor în cadrul
catedrelor și consiliului profesoral se îmbina cu antrenarea unui mare număr
de elevi în munca de cercetare științifică, obișnuindu-i cu metodologia
cercetării și cu redactarea lucrărilor științifice.
Obiectivul IV – Orientarea școlară și profesională se prevedea a se face și s-a
făcut prin discuții pe astfel de teme, prin întâlniri și convorbiri cu personalități
din diferite domenii de activitate socială, prin vizitarea de unități agricole și
intreprinderi, colț de orientare școlară și profesională etc.
Pe de altă parte, liceul nostru își propunea și realiza popularizarea în școlile
generale din zonă a rezultatelor obținute de elevii noștri, invitarea reprezentanților
școlilor din zonă la diferite manifestări cultural-artistice din școala noastră. Ziua școlii
urmărea și continuă și azi să urmărească acest obiectiv.135 În acest scop, în octombrie
1981 s-a organizat o expoziție de fotografii în localul cinematografului, sub genericul
„Performanța Liceului „Samuil Vulcan” în viața culturală a orașului Beiuș.”136
Perfecționarea în liceul nostru a profesorilor din zonă constituia un prilej
de cunoaștere mai bună a școlii noastre, spre atragerea a cât mai mulți elevi
spre aceasta. Când subsemnatul țineam cursuri de perfecționare cu profesorii din
zonă pentru predarea limbii latine, care se introdusese în planul de învățământ la
clasa a VIII-a, am avut mereu în vedere popularizarea istoricului nostru liceu. La fel
procedam și în calitatea de responsabil al cercului pedagogic de limba română sau
de metodist, când făceam inspecții speciale sau alte feluri de inspecții în școlile
din zonă. Făceau acest lucru și colegii mei de alte specialități.
O problemă atât de complexă și atât de importantă pentru viitorul elevilor,
chiar gingașă din acest punct de vedere, nu putea fi tratată superficial, chiar dacă

135 v. Planul general de muncă pe anul școlar 1981-1982 și Planul de muncă al consiliului de conducere
pe anul școlar 1981-1982 – la Muzeul de istorie al liceului;
136 v. Planul de acțiune în vederea sărbătoririi zilei școlii, 12-17 octombrie 1981;

369
organele superioare insistau spre orientarea elevilor către sectoarele deficitare din
județ și din țară sau chiar dacă eram, oarecum, îngrădiți prin decretele 207, 208
privind legarea învățământului de practică și producție etc.
Nu insistăm asupra celorlalte obiective a căror realizare este redată în
amănunt în Planul general de muncă pe anul școlar 1981-1982.
Menționăm doar faptul că în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă, a
activității de educație fizică și a celei de performanță în cadrul clubului sportiv
școlar care ființa pe lângă liceul nostru, consiliul de conducere își propunea să
acorde, în acel an școlar, 1981-1982, prioritate amenajării bazei sportive: terenuri
sportive, sală de forță, vestiare. Atunci s-a amenajat ampla bază sportivă din
partea din spate a curții școlii, în urma cedării unei părți a vechii baze sportive
pentru construirea blocurilor de pe actuala Alee a Moților (S-a cedat o parte și s-a
primit alta.). Tot atunci s-au construit vestiarele și cabinetele profesorilor de
educație fizică, alăturate peretelui de sud al vechii săli de gimnastică. În această
acțiune s-a implicat puternic întreaga catedră de educație fizică, mai cu seamă
profesorul Tudor Dumitru, responsabilul ei. S-a cerut și sprijinul Consiliului
Popular Orășenesc pentru amenajări, iar munca necalificată s-a făcut cu forțe
proprii. S-a amenajat, de asemenea, sala de forță, în acea încăpere de lângă
vechea sală de gimnastică, unde pe vremuri fusese scena, când sala de gimnastică
se transforma în sală de festivități pentru serbările școlare. Tot acolo este și acum
sala de forță, care s-a modernizat prin 2007.
În ciuda faptului că internatul și atelierele școlare erau în clădirea
fostului liceu pedagogic, unde mai construiserăm niște hale pentru ateliere, ne
mai confruntăm, totuși, cu unele greutăți privind spațiul, deși întreaga clădire
a fostului Internat Pavelean, partea de pe malul drept al Văii Nimăieștilor o
amenajaserăm pentru desfășurarea procesului de învățământ, transformând-o
în săli de clasă și cabinete, căci numărul elevilor de la cursul de zi era foarte
mare. În școală era o activitate intensă de la ora 6 până la ora 22, pentru că la
ora 17 începeau orele la cursul seral. Sâmbăta și duminica intra cursul scurt, iar
în vacanțe intra cursul de 15 zile, încât putem spune că la „Samuil Vulcan” era
„foc continuu”. În aceste condiții, am avut grijă să asigurăm și o infirmerie
corespunzătoare, îngrijindu-ne astfel de igiena tuturor elevilor.
În condițiile unei activități așa de ample, atât contabilitatea, cât și
secretariatul școlii aveau sarcini foarte complexe, iar consiliul de conducere și
cei doi directori se preocupau ca totul să se desfășoare în cele mai bune condiții,
asigurând un control și o îndrumare diversificate.

370
 Consiliul de conducere și biroul său executiv și-au orientat eforturile spre
îndrumarea și coordonarea muncii în lumina obiectivelor și sarcinilor stabilite
prin planul general de muncă, asigurând adeziunea conștientă a întregului
personal din școală și unitatea de vederi și de acțiune față de sarcinile curente
și de perspectivă prevăzute în el.
Ședințele consiliului de conducere se desfășurau trimestrial, iar cele ale
biroului executiv se țineau lunar, după un grafic de ședințe afișat în sala
profesorală, fiecare ședință având fixată o temă de dezbatere și responsabilitatea
unui membru din componența acestora. Totul se desfășura cu o „precizie comunistă”,
dar necesară pentru organizarea muncii, care nu putea fi lăsată la întâmplare.137
Procesul-verbal datat 30 XI 1981 a consemnat lucrările adunării generale
de partid deschisă, în care s-a discutat Activitatea birourilor grupelor sindicale,
prezentată de prof. Teodor Rif - pentru grupa I de sindicat și de Florica Hulea
pentru grupa a II-a și Reflectarea disciplinei cadrelor didactice cu privire la situația
notelor din catalog. Informarea privind ritmicitatea notării la clasele V-VIII a fost
prezentată de prof. Nica Silvia, iar pentru clasele IX-XII de prof. Chivu Aurelia.
În 18 XII 1981 s-a ținut ședința consiliului profesoral ocazionat de
încheierea situației la învățătură și purtare pe trimestrul I. Prezentăm situația
așa cum au consemnat-o diriginții:
Cl. V A. Dirig. Pop Ioan. E consemnat numele a doi elevi corigenți.
Cl. V B. Dirig. Tudor Maria. Înscriși 38, rămași 38, promovați 37, corigent 1.
Cl. VII A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Consemnează numele a doi elevi corigenți.
Cl. VII B. Dirig. Indrei Sabin. Înscriși 30, rămași 30, promovați 28, corigenți 2.
Cl. VII C. Dirig. Nica Silvia. Consemnează numele a 7 elevi corigenți.
Cl. VII D. Dirig. Mărculescu Maria. Înscriși 30, rămași 30, promovați 18, corigenți 12.
Cl. VIII A. Dirig. Tudor Dumitru. Înscriși 35, rămași 35, promovați 26, corigenți 9.
Cl. VIII B. Dirig. Rus Florica. Înscriși 34, rămași 34, promovați 28, corigenți 6.
Cl. VIII C. Dirig. Bolcaș Elisabeta. Înscriși 34, rămași 34, promovați 28, corigenți 6.
Cl. VIII D. Dirig. Zaha Ioan. Înscriși 28, rămași 28, promovați 24, corigenți 4.
Cl. IX A. Dirig. Martinov Milan. Înscriși 36, rămași 36, promovați 31, corigenți 5.
Cl. IX B. Dirig. Florian Ban. Nominalizează 3 elevi corigenți.
Cl. IX C. Dirig. Bologan Vasile. Înscriși 37, rămași 37, promovați 32, corigenți 5.
Cl. IX M.A. Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Înscriși 37,venit 1, plecat 1,rămași 37, clasificați 34,
promovați 28, corig. 6.
Cl. IX M.B.Dirig. Magda Vasile.Consemnează numele a 12 elevi corigenți și 6 neclasificați.
Cl. IX M.C. Dirig. Bonchiș Ioan. Înscriși 39, rămași 39, neclasificat 1, promov. 28, corig. 10.
Cl. IX M.D. Dirig. Șuvaina Doina. Înscriși 37,plecat 1,rămași 36,clasificați 35, neclasificat 1,

137 v. Plan de muncă al consiliului de conducere al școlii pe anul școlar 1981-1982, aflat la Muzeul de
istorie al liceului;

371
promovați 21, corig.14.
Cl. IX. I.U.A. Dirig. Lazăr Viorica. Înscriși 36, rămași 34, promovați 27, corigenți 7.
Cl. IX I.U.B. Dirig. Olea Mihai. Înscriși 36, neclasif. 1, promovați 25, corig.10.
Cl. X A. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscriși 37, rămași 37, promovați 32, corigenți 5.
Cl. X B. Dirig. Boldor Marius. Înscriși 39, rămași 39, promovați 32, corigenți 7.
Cl. X C. Dirig. Codreanu Maria. Înscriși 37, rămași 37, promovați 28, corigenți 9.
Cl. X M.A. Dirig. Sferlea Aurel. Înscriși 39, rămași 39, promovați 26, corigenți 13.
Cl. X M.B. Dirig. Rus Ilie. Înscriși 31, rămași 31, neclasif. 2, promovați 20, corigenți 9.
Cl. X M.C. Dirig. Gavra Viorel. Înscriși 32, venit 1, rămași 33, promovați 18, corig.15.
Cl. X M.D. Dirig. Micula Virgil. Înscriși 33, neclasif. 3, promov. 20, corig. 10.
Cl. X. I.U.A. Dirig. Ursu Eleonora. Înscriși 35, rămași 33, neclasif. 2, promovați 28, corig.5.
Cl. X I.U.B. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscriși 32, rămași 31,clasificați 30,neclasificat 1,
promovați 26, corig. 4.
Cl. XI R.A. Dirig. Sabău Cornelia. Înscriși 34, plecați 2, rămași 32, promov. 31, corig 1.
Cl. XI R.B. Dirig. Chivu Aurelia. Înscriși 38, veniți 2, rămași 40, promovați 38, corig 2.
Cl. XI M.A. Dirig. Pantea Ioan. Înscriși 36, rămași 36, promovați 22, corigenți 14.
Cl. XI M.B. Dirig. Teodor Rif. Înscriși 35, rămași 35, promovați 29, corigenți 6.
Cl. XII A. Dirig. Mincic Aurel. Înscriși 36, rămași 36, promovați 35, corigenți 1.
Cl. XII M Dirig. Mușet Dan. Înscriși 38, rămași 38, promovați 36, corigenți 2.
Curs seral – 15 zile
Cl. XI R.A. - 44 elevi. Promovați 23, corigenți 12, neclasificați 9.
Cl. XI B. Situație neconsemnată.
Cl. XI Filologie. Situație neconsemnată.
Cl. XII A. – 5 zile. Dirig. Harabagiu Adrian. Situație neconsemnată.
Cl. XII B. Dirig. Mezea Ioan. Înscriși 30, rămași 30, neclasif. 4, promovați 21, corig.5.
Cl. XII C. Dirig. Racolța Maria. Înscriși 32, retrași 4, rămași 28, clasificați 22, neclasificați 6,
promovați 15, corig.7.
Cl. XII Filologie-5 zile. Dirig. Harabagiu Maria. Înscriși 27, rămași 27, neclasificați11, promovați
8, corig.8.
Cl. XIII A. Dirig. Nenciulescu Constantin. Situație neconsemnată.
Cl. XIII B. seral 5 zile. Dirig. Tabără Ioan. Înscriși 24, rămași 24, neclasif. 3, promovați 15, corig.6.
Cl. XIII A. – 15 zile. Dirig. Ardelean Alexiu. Situație neconsemnată.
Cl. XIII B. – 15 zile. Situație neconsemnată.
Cl. XIII Filologie. Dirig. Tabără Cornelia. Înscriși 37,rămași 37,clasificați 23, neclasificați 14,
promovați 7, corig.16.
Cl. XI Seral Matematică-mecanică. Dirig. Bercovici Maria. Înscriși 40, retras 1, rămași 39,
clasificați 34, neclasificați 5, promovați 32, corigenți 2.
În consiliul pedagogic din 18 I 1982 s-a prezentat o informare cu privire la
încheierea trimestrului I al anului școlar 1981-1982 și Planul de măsuri pentru
îmbunătățirea activații instructiv-educative pe trimestrul II, precum şi planurile
comune ale organizațiilor de tineret.
S-au pus în discuție dosarele profesorilor Mincic Aurel, Kuncsef Alexandru,

372
Sabău Cornelia, Nenciulescu Georgina, care au cerut înscrierea la gradul didactic I,
dar și ale maiștrilor Bonchiș Ioan și Micula Virgil, care cereau înscrierea la gradul
didactic II. Mulți colegi au elogiat activitatea acestora, declarându-se de acord, în
urma unei analize pertinente a activității lor.
Din cele discutate a reieșit preocuparea profesorilor pentru studiul
privind Cauzele lipsei de interes la învățătură a elevilor, pentru frecvență, pentru
evitarea frecventării cofetăriilor de unii elevi din clasa a XII-a în timpul orelor
de practică și pentru stoparea atitudinii necuviincioase a unor elevi
nominalizați, din clasa a XI-a, față de unele persoane în vârstă, pe stradă.
În ,,Grădina Domnului” se vede că mai creșteau și astfel de buruieni alături de
atâtea flori foarte frumoase.
În consiliul profesoral din 18 II 1982 s-au pus în discuție cererile de plecare în
străinătate a profesorilor Mincic Aurel, Zaha Ioan și Craiovan Ionel. Având în
vedere buna pregătire profesională și moral-politică a celor 3 solicitanți, reieșită din
discuțiile colegilor, s-au avizat în unanimitate cererile lor. Până la urmă, nu se știe din ce
motiv, n-a plecat decât prof. Mincic Aurel, care a predat matematica în Maroc, la
Casablanca, unde și subsemnatul am fost invitat de către distinsul meu amic.
Cauzele lipsei de interes pentru învățătură a elevilor, care erau în centrul
preocupărilor profesorilor liceului nostru încă în 18 ianuarie 1982, au constituit
tema consiliului profesoral din 26 III 1982, când s-a prezentat un material ce
înfățișa rezultatele sondajelor date elevilor în legătură cu tema respectivă. Iată
câteva cauze ale lipsei de interes a elevilor pentru învățătură : 1) Volum foarte
mare de cunoștințe cerut de programele școlare. Deci, pe undeva nici chiar
programele nu țineau seama de principiul accesibilității, fiind evidentă
neconcordanța dintre volumul de cunoștințe și numărul de ore prevăzut în
planul de învățământ: 2) Timpul scurt, insuficient pentru învățătură din
pricina navetei elevilor. Unii elevi ajungeau târziu și obosiți acasă, iar
dimineața porneau devreme spre școală; 3) Alte cauze subiective.
Profesorii au încercat să arate și metodele sau procedeele folosite pentru
înlăturarea acelor cauze:1) Valorificarea timpului elevilor și organizarea
studiului individual în perioadele de practică; 2) Muncă diferențiată de la clasă
la clasă; 3) Folosirea metodelor participative care să antreneze elevii la lecții pe
tot parcursul trimestrului și chiar stimularea prin notă a activității lor la ore.
Deci corelarea activității și aprecierea elevilor, sensibilizându-i față de obiect și
prin informații de cultură generală legate de obiect; 4) Valorificarea muncii cu
manualul.

373
 Consiliul respectiv a hotărât continuarea studiului prin teste atent alcătuite
și mai la obiect, pentru alcătuirea cărora au fost însărcinați profesorii Hădăreanu
Gavril, Mușet Dan și Mincic Aurel
Situația la învățătură și purtare de la sfârșitul trimestrului al II-lea al anului
școlar 1981-1982 s-a consemnat în ședința consiliului profesoral din 31 martie 1982,
când diriginții au raportat situația claselor:
Cl. V A Dirig. Pop Ioan. Înscriși 38, rămași 38, clasificați 38, promovați 37, corigent 1;
Cl. V B Dirig. Tudor Maria. Înscriși 38, rămași 38, promovați 35, corigenți 3;
Cl.VII A Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscriși 32, rămași 3,2 promovați 32;
Cl.VII B Dirig. Indrei Sabin. Situație necompletată.
Cl.VII C Dirig. Nica Silvia. Înscriși 33, rămași 33, promovați 27, corigenți 6.
Cl.VII D Dirig. Mărculescu Maria. Înscriși 30, rămași 30, promovați 24, corigenți 6.
Cl. VIII A Dirig. Tudor Dumitru. Înscriși 36, neclasificat 1, promovați 29, corigenți 6.
Cl. VIII B Dirig. Rus Florica. Înscriși 34, rămași 34, promovați 27, corigenți 7.
Cl. VIII C Dirig. Bolcaș Elisabeta. Înscriși 34, rămași 33, promovați 29, corigenți 4.
Cl. VIII D Dirig. Zaha Ioan. Înscriși 28, rămași 28, promovați 21, corigenți 7.
Cl. IX A Dirig. Martinov Milan. Înscriși 36, rămași 36, promovați 34, corigenți 2.
Cl. IX B Dirig. Ban Florian. Înscriși 36, rămași 36, promovați 36.
Cl. IX C Dirig. Bologan Vasile. Înscriși 37, rămași 37, promovați 37.
Cl. IX M.A. Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Înscriși 37, clasificați 35, neclasificați 2,
promovați 29, corig. 6.
Cl. IX M.B. Dirig. Magda Vasile. Înscriși 36, rămași 33, promovați 23, corigenți 10.
Cl. IX M.C. Dirig. Bonchiș Ioan. Înscriși 39, plecat 1, promovați 32, corigenți 6.
Cl. IX M.D. Dirig. Șuvaina Doina. Înscriși 36, plecat 1, clasif. 33, neclasif. 2, promovați
29, corigenți 4.
Cl. IX I.U.A. Dirig. Viorica Lazăr. Înscriși 36, plecați 3, promovați 29, corigenți 4.
Cl. IX I.U.B. Dirig. Cornelia Frențiu. Înscriși 37, rămași 37, promovați 29, corigenți 8.
Cl. X A. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscriși 37, rămași 37, promovați 37.
Cl. X B Dirig. Boldor Marius. Situație neconsemnată.
Cl. X C Dirig. Codreanu Maria. Înscriși 37, rămași 37, promovați 37.
Cl. X M.A. Dirig. Sferle Aurel. Înscriși 39, neclasificat 1, promovați 30, corigenți 8.
Cl. X M.B. Dirig. Rus Ilie. Înscriși 31, rămași 31, neclasificați 3, promovați 21, corig.7.
Cl. X M.C. Dirig. Viorel Gavra. Înscriși 32, venit 1, rămași 33, promovați 27, corig.6.
Cl. X M.D. Dirig. Micula Virgil. Înscriși 33, retras 1, rămași 32, promovați 21, corig.6,
neclas. 5.
Cl. X I.U.A Dirig. Ursu Eleonora. Înscriși 35, neclasificați 2, promovați 30, corigenți 3.
Cl. X I.U.B. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscriși 32, rămași 31, clasif. 30, neclas. 1,
prom. 26, corig.4.
Cl. XI A Dirig. Sabău Cornelia. Înscriși 34, rămași 32, promovați 32.
Cl. XI B Dirig. Chivu Aurelia. Înscriși 40, rămași 40, promovați 40.
Cl. XI M.A. Dirig. Pantea Ioan. Înscriși 36, neclasificat 1, promovați 28, corigenți 7.
Cl. XI M.B. Dirig. Teodor Rif. Rămași 34, promovați 27, corigenți 7.

374
Cl. XII A Dirig. Mincic Aurel. Înscriși 36, rămași 36, clasificați 36, promovați 36.
Cl. XII B Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Situație neconsemnată.
Cl. XII M Dirig. Mușet Dan. Înscriși 38, rămași 38, clasificați 38, promovați 38.
Cursul seral
Cl. XII B seral Dirig. Mezea Ioan. Înscriși 30, rămași 30, neclasificați 10, promovați 20.
Cl. XIII B seral, 5 zile Dirig. Tabără Ioan. Înscriși 24, clasificați 18, neclasificați 6,promovați
8,corigenți 10.
Cl. XIII filologie-istorie seral - 2 zile Dirig. Tabără Cornelia. Înscriși 37, rămași 37,
clasificați 30, neclasificați 7, promovați 11, corigenți 19.
Cl. XI R.A. Înscriși 42, retrași 2, neclasificat 1, corigenți 10 (sic!).
În 23 aprilie 1982 s-a ținut adunarea generală a cadrelor didactice în prezența
inspectorului Grațian Gal și a primarului orașului Beiuș - Vasile Clepce. La ordinea
de zi a fost: 1) Darea de seamă privind activitatea din perioada 1978-1982,
prezentată de director Maria Dale; 2) Planul de măsuri pentru traducerea în viață a
sarcinilor privind încheierea cu succes a anului școlar și deschiderea noului an de
învățământ, prezentat de director Maria Dale; 3) Alegerea consiliului de conducere.
Inspectorul Grațian Gal a precizat că potrivit Decretului 207/ 1977 și Legii
învățământului, în licee consiliul de conducere se alege pe o perioadă de 4 ani.
Conform aceluiași decret, raportat la numărul de cadre didactice, pentru
consiliul de conducere se alegeau în liceul nostru 17 cadre. Consiliul de
conducere avea un birou executive și 2 directori.
În urma consultării cu organele de partid și de stat, cum era obiceiul, în
„democrația” Ceaușistă s-au stabilit următorii membri ai consiliului de
administrație, care au fost supuși votului și aprobați în unanimitate: 1) Dale
Maria, director; 2) Cotrău Petru, director adjunct; 3) Codreanu Maria, secretar
PCR; Dărăbăneanu Ioan, îndrumător UTC; 4) Mincic Aurel, profesor; 5)
Hădăreanu Gavril, profesor; 6) Rif Teodor, responsabilul grupei sindicale; 7)
Odobasianu Georgeta, profesor; 8) Tudor Dumitru, profesor; 9) Kuncsef
Alexandru, profesor; 10) Bonchiș Ioan, maistru; 11) Tabără Cornelia, profesor;
12) Bolcaș Elisabeta, profesor; 13) Pașca Rodica, secretar UTC; 14) Igna Ioan,
președintele comitetului de părinți; 15) Martinov Milan, profesor; 16)
Reprezentantul Fabricii „Înfrățirea”, al cărui nume nu se stabilise.
Conform aceleiași democrații, consiliul de conducere s-a retras ca să
propună câte 3 profesori pentru funcția de director și director adjunct. Astfel,
pentru funcția de director au fost propuși Dalea Maria, Cotrău Petru,
Codreanu Maria. Pentru funcția de director adjunct au fost propuși Mincic
Aurel, Dărăbăneanu Ioan, Hădăreanu Gavril. Dintre aceștia urmau să fie aleși
directorul și directorul adjunct.

375
 Democrația comunistă a fost foarte interesant definită de Vasile Clepce,
primarul orașului și secretarul comitetului orășenesc de partid, care arăta că toți
cei propuși ar corespunde pentru funcția de director, „Dar trebuie să ne încadrăm
în cifre.” „Să se știe, preciza dânsul, că pe lângă toată democrația… există și un
centralism, altfel s-ar ajunge la anarhie.“ Așa funcționa atunci așa-numitul
centralism democratic.
La sfârșitul ședinței, inspectorul Grațian Gal a făcut o caracterizare a
activității din Liceul „Samuil Vulcan”, evidențiind rezultatele frumoase
obținute de cadrele didactice, atmosfera sănătoasă de lucru, dar și numărul
mare de absențe și de neșcolarizați la seral, procentul de promovabilitate sub
nivelul mediu al județului, nerealizarea unei secții dorite, confecționarea
mobilierului cu mijloace proprii etc.
Într-o dare de seamă a biroului grupei I sindicale asupra activității desfășurate
pe anul 1981, prezentată în ianuarie 1982, se punea problema îmbunătățirii
frecvenței la învățământul seral și a legăturii cu părinții elevilor de la cursul de zi,
vizând de asemenea îmbunătățirea frecvenței. Tot acolo se evidențiau rezultatele
bune și foarte bune obținute la concursurile școlare de profesorii Milan Martinov,
Teodor Rif, Cornelia Sabău, Gavril Hădăreanu, Ioan Dărăbăneanu, Ioan Pantea și
alții, participarea cu formații artistice alcătuite din elevi la Festivalul Național
„Cântarea României”, la toate fazele, inclusiv pe țară.138
Este adevărat și faptul că atunci sindicatele, ca și alte organizații, trebuiau să
acționeze pentru realizarea sarcinilor încredințate de partid. Ca responsabil al
sindicatului cadrelor didactice, subsemnatul mimam această supunere, apărând,
însă, cu hotărâre interesele membrilor de sindicat din grupa pe care o reprezentam
și în consiliul de conducere ori în biroul acesteia sau organizând pentru ei
petrecerea plăcută a sărbătorilor, cu deosebire a Revelionului. Nu era foarte ușor de
făcut aceasta pentru că partidul-stat căuta să le dea de lucru sindicaliștilor tocmai în
perioada sărbătorilor.139
În 14 iunie 1982 se consemna încheierea situației la sfârșit de an școlar a
claselor V-VIII și a claselor a XII-a. Iată situația prezentată de diriginți:
Cl. V A, Dirig. Pop Ioan: rămași 38, promovați 37, corigent 1.
Premii: I - Vesa Adriana, 9,96; II - Boldor Marius, 9.88; III - Brad Alina, 9.74.
Cl. V B, Dirig. Tudor Maria: rămași 38, promovați 35, corigenți 3.
Premii: I - Herman Daniela, 9.97; II - Clintoc Gabriela, 9.91; III - Toma Laura, 9.66.
Cl. VII A, Dirig. Hădăreanu Gavril: rămași 32, promovați 32.

138 v. A.N.C.N. „Samuil Vulcan”, Darea de seamă pe anul 1981;

139 Ibidem;

376
Premii: I - Schuchter Monica, 9.95; II - Beleag Cornelia, 9.66; III - Drăghici Diana, 9.57.
Cl. VII B, Dirig. Indrei Sabin: rămași 30, promovați 30.
Premii: I - Lucan Dana, 9.86; II - Georgescu Daniela, 9.84; III - Laza Violeta, 9.57.
Cl. VII C, Dirig. Nica Silvia: rămași 33, promovați 28, amânați 5.
Premii: I - Ardelean Ancuța, 9.62; II - Bar Cornelia, 8.30.
Cl. VII D, Dirig. Mărculescu Maria: rămași 30, promovați 25, corigenți 5.
Premii: I - Sala Aurel, 9.44; II - Goina Aurelia, 9.42; III - Țenț Sorina, 8.82.
Cl. VIII A, Dirig. Tudor Dumitru: rămași 36, promovați 34, corigenți 2. Premii: I -
Bursașiu Diana, 9.88 și Hulea Voichița, 9.88; II - Brancsik Emil, 9.77; III - Radovici
Daniela, 9.26.
Cl. VIII B, Dirig. Rus Florica: rămași 34, promovați 32, corigenți 2. Premii: I - Mladin
Adrian Tudor.
Cl. VIII C, Dirig. Bolcaș Elisabeta: rămași 34, promovați 34. Premii: I - Popa Raul, 9.35;
II - Marcu Violeta, 9.24; III - Clop Ecaterina, 9.08 şi Flore Cornelia, 9.08.
Cl. VIII D, Dirig. Zaha Ioan: rămași 28, promovați 24, corigenți 4;
Premii: I - Inășel Dorina, 9,73; II - Sabie Eleonora, 9,48; III - Mihoc Marius, 9,17.
Cl. XII A: Dirig. Mincic Aurel. Rămași 36, promovați 36. Premii: I: Cociș Ramona; II:
Cuc Carmen; III: Panican Irina; Mențiuni: Blaga Anișoara, Cupin Gheorghe, Lupuț
Simona.
Cl. XII B: Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Rămași 36, promovați 36.
Cl. XII M: Dirig. Mușet Dan. Rămași 38, promovați 38. Premii: I: Popa Voichița
Mariana, 8,84; II: Oraș Maria Ileana, 8,54; III: Marchiș Floare, 8,45.
Cl. XIII A seral, 15 zile pe trimestru: 29 elevii promovați.
Cl. XIII B seral, 15 zile pe trimestru: rămași 30, neclasificat 1, promovați 29.
Cl. XIII A seral, 5 zile. Dirig. Ardelean Alexiu: 36 elevi promovați.
Cl. XIII B seral, 5 zile. Dirig. Tabără Cornelia: rămași 37; clasificați 36, neclasificat 1,
promovați 24, corigenți 12.
Cl. XI filologie-istorie, 15 zile seral: 39 elevi. Situație neconsemnată.
Cl. XI A matematică, 15 zile seral: 41 elevi. Situație neconsemnată.
Cl. XI B, 15 zile seral: 40 elevi. Situație neconsemnată.
Cl. XII A, 5 zile seral: Dirig. Harabagiu Adrian. Înscriși 36, rămași 35, retras 1, clasificați
35, promovați 35.
Cl. XII B, 5 zile seral: Dirig. Mezea Ioan. Rămași 30, promovați 30.
Cl. XII C, 5 zile seral: Dirig. Racolța Maria. Rămași 28, promovați 28.
Cl. XII filologie-istorie, 5 zile seral: Dirig. Harabagiu Maria. Înscriși 27, rămași 26, clasif. 25,
prom. 12, corig.13.
Cl. XI, 5 zile seral. Dirig. Bercovici Maria. Rămași 33, clasificați 27, neclasificați 6,
promovați 25, corigenți 2.
La clasa a X-a situația de sfârșit de an școlar s-a consemnat în ședința
consiliului pedagogic din 30 iunie 1982.
Cl. X A: Dirig. Kuncsef Alexandru. Rămași 37, promovați 37.
Premii: I: Kuncsef Camelia, 9,83; II: Kovacs Șandor, 9,54; III: Tocuț Adina, 9,38.
Cl. X B: Dirig. Boldor Marius: 39 elevi, toți promovați.

377
Premii: I: Licz Anton, 9,09; II: Mera Teodora, 9,07; III: Burtic Nicoleta, 9,02.
Cl. X C: Dirig. Codreanu Maria. Rămași 37, promovați 36, corigent 1.
Premii: I: Costea Georgeta Mihaela, 9,68; II: Köteles Maria Iudita, 9,44; III: Nemeș
Adriana Vetuța, 9,23.
Cl. X M.A.: Dirig. Sferlea Aurel. Înscriși 39, retras 1, rămași 38, promovați 38.
Premii: I: Popa Dorina; II: Ciote Ana.
Cl. X M.B.: Dirig. Rus Ilie. Înscriși 31, rămași 28, promovați 27, corigent 1.
Premii: I: Ilaș Viorel, 9,46; II: Jurcă Mariana, 8,14; III: Marțiș Ioan, 8,03.
Cl. X M.C.: Dirig. Gavra Viorel. Înscriși 33, rămași 33, promovați 31, corigenți 1.
Cl. X M.D.: Dirig. Micula Virgil. Înscriși 33, rămași 32, clasificați 29, promovați 28,
corigent 1. Premii: I: Șerb Teodor, 8,05; II: Lung Dumitru, 7,88; III: Popa Vasile, 7,79.
Cl. X I.U.A.: Dirig. Ursu Eleonora. Rămași 35, clasificați 33, promovați 33.
Premii: I: Lezeu Lucia, 8,52; II: Criste Dorina, 8,21; III: Brie Floare, 8,13.
Cl. X I.U.B.: Dirig. Nenciulescu Georgina. Rămași 32, promovați 32.
Premii: III: Luca N. Florica, 8,56.
În acel consiliu profesoral s-au pus în discuție niște chestiuni
administrativ-gospodărești. În urma furtunii din 27 iunie 1982 s-a deteriorat o
parte din acoperișul internatului, care trebuia protejat acum de intemperii. S-a
cerut extinderea gospodăriei anexe a școlii, adăugând la sectorul porcin și unul de
iepuri de casă pentru care cuștile trebuiau realizate în următoarele 3 zile.
Responsabilii de cabinete au primit sarcina pregătirii acestora pentru
concursurile și examenele ce urmau: în 2 și 4 iulie departajarea la treapta I la
profilul matematică și industrie ușoară; examenele pentru treapta a II-a urmau
să înceapă în 9 iulie 1982. Se cerea profesorilor exigență atât în calitate de
supraveghetori, cât și de examinatori.
S-au comunicat, de asemenea, sarcinile pe clasă și elev în ceea ce priveau
plantele medicinale ce trebuiau adunate în cadrul planului economic al
organizației UTC a liceului. Astfel se preciza că s-a făcut repartiția pentru elevii
din clasele a X-a și a XII-a. Repartiția pe o clasă era: un kg flori de soc, 5 kg
mătase de porumb, 106 kg hribi, 106 kg măceșe, 5 kg frunze păpădie ș.a.
La începutul anului școlar 1982-1983 urma să se facă repartiția pentru elevii
care intrau în clasa a IX-a și a XI-a în urma concursurilor de admitere amintite.
Apoi, consiliul a pus în discuție abaterile grave ale unui elev pentru care s-a
propus și s-a votat exmatricularea. De mulți ani nu se mai iviseră cazuri de abateri
grave ale elevilor, care să necesite aducerea lor în discuția consiliului profesoral.
În ședința consiliului profesoral din 14 iulie 1982 s-a consemnat
încheierea situației de sfârșit de an școlar a claselor a IX-a și a XI-a, când
diriginții au prezentat situația:
Cl. IX A: Dirig. Martinov Milan. Rămași 36, clasificați 36, promovați 28, corigenți 8.

378
Premii: I: Iștoc Claudia Adriana și Waxman Tibor György; II: Duma Natalia; III:
Negrita Traian.
Cl. IX B: Dirig. Ban Florian. Înscriși 36, rămași 36, promovați 36.
Premii: I: Moș Călin; II: Lungu Călin; III: Bodea Adrian.
Cl. IX C: Dirig. Bologan Vasile. Rămași 37, promovați 37.
Premii: I: Vura Iudita; II: Corbu Gabriel; III: Grama Dan Romul.
Cl. IX M.A.: Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Rămași 37, clasificați 35, neclasificați 2,
promovați 28, corigenți 7. Premii: I: Bolcaș Cateluța, 8,39; II: Leș Angela, 8,18; III:
Duma Silvia, 8,12 și Rogojan Zorița, 8,12.
Cl. IX M.B: Dirig. Magda Vasile. Rămași 33, neclasif. 1, promov.23, corig. 8, repetent 1.
Cl. IX M.C.: Dirig. Bonchiș Ioan. Înscriși 39, rămași 38, promov.33, corig. 4, repetent 1.
Premii: I: Zbârce Maria, 9,10; II: Laza Viorica, 9,01; III: Hule Elvira, 8,83.
Cl. IX M.D.: Dirig. Șuvaina Doina. Rămași 35, clasificați 31, promovați 29, corigenți 2.
Cl. IX I.U.A: Dirig. Lazăr Viorica. Rămași 33, clasificați 33, promovați 30, corigenți 3.
Premii: I: Anton Luminița, 8,64. II: Demian Cornelia, 8,60.
Cl. IX I.U.B: Dirig. Frențiu Cornelia. Rămași 37, clasificați 37, promovați 29, corigenți 6,
repetenți 2. Premii: I: Ușvat Lenuța, 8,60; II: Faca Maria, 8,05.
Cl. XI A: Dirig. Sabău Cornelia. Rămași 32, clasificați 32, promovați 27, corigenți 5.
Premiul I: Hoțoleanu Mircea, 9,92; II: Indrei Horațiu, 9,33; III: Gligor Florin şi
Grabovschi Nora, 8,95.
Cl. XI B: Dirig. Chivu Aurelia. Rămași 40, clasificați 40, promovați 39, amânat 1.
Premii: I: Naghiu Antoaneta, 9,40; II: Dan Adela, 9,15; III: Terme Teodora, 8,76.
Cl. XI M.A.: Dirig. Ioan Pantea. Înscriși 36, rămași 36, clasificați 35, promovați 28,
corigenți 5, repetenți 2.
Cl. XI M.B.: Dirig. Teodor Rif. Rămași 34, clasificați 34, promovați 31, corigenți 3.
Premii: I: Laza Cornelia, 8,58 și Chidioșean Georgeta, 8,58; III: Clop Marioara, 8,37.
Pentru a vedea cum se lucra an de an la Liceul „Samuil Vulcan” Beiuș,
vom prezenta și de această dată toate discuțiile din care reiese cum se organiza
activitatea. Dir. Maria Dale a anunțat că „în urma analizei efectuate, în biroul
executiv, a activității personalului muncitor s-a acordat calificativul foarte bine.”
S-au stabilit apoi perioadele de serviciu la școală în timpul vacanței de vară,
precum și sarcinile ce reveneau cadrelor didactice în acea perioadă. De
asemenea, s-a trasat ca sarcină tuturor catedrelor să pregătească comunicările
și referatele științifice pentru Ziua școlii.
Deși conform regulamentului şcolar dirigintele putea să scadă nota la purtare
până la 7 (șapte), după o consultare cu profesorii care propuneau la clasă, totuși la
liceul nostru se încetățenise procedura ca dirigintele să anunțe în consiliu numele
elevilor cu nota scăzută la purtare și valoarea acesteia. Se mai anunța în consiliu și
hotărârea dirigintelui de a acorda nota 10 la purtare tuturor elevilor clasei. De data
aceasta s-a întâmplat un fapt mai deosebit, care nu s-a mai întâlnit în liceul nostru.
Când dirigintele clasei a XI-a A informa consiliul că a propus nota 10 (zece)

379
tuturor elevilor clasei sale, care era una din cele mai bune din liceu la acea dată, la
propunerea dirigintei a obiectat un profesor propunător de la clasă, cerând
scăderea notei la purtare la 9 (nouă) elevului cu media cea mai mare din clasă și cu
premiul I, motivând că elevul a întârziat nemotivat de câteva ori la orele sale.
Fiind solicitată să informeze consiliul în legătură cu ceea ce cunoștea în acea
problemă, diriginta arăta că nu nesocotea părerile și sugestiile colegilor în ceea ce
privea situația la clasa pe care o conducea, dar că în acel caz i se părea nefirească și
prea aspră măsura propusă de profesorul propunător, fiind vorba de un elev
excepțional al școlii, foarte dotat din punct de vedere intelectual, care muncea cu
seriozitate obținând medii de 9 și 10 la toate obiectele de învățământ. Respectivul
elev avea o personalitate puternică, influențând pozitiv colectivul de elevi din
clasă. Era iubit și respectat de colegi, era secretarul UTC al clasei și a făcut cinste
școlii la olimpiade sau alte concursuri școlare, la sesiunile de comunicări științifice,
obținând premii și mențiuni, motive pentru care nu dorea să scadă nota la purtare
acelui elev. Diriginta a fost susținută de majoritatea profesorilor care au luat
cuvântul. Supunându-se votului s-a hotărât acordarea notei propuse de dirigintă,
deoarece doar 3 voturi fuseseră împotrivă și doar 6 abțineri.
În urma hotărârii consiliului profesoral, convins că măsura propusă ar fi
venit în sprijinul elevului, profesorul care o solicitase a cerut conducerii școlii
să nu mai predea la acea clasă în anul următor. La aceasta, dir. Maria Dale a
răspuns că cererea profesorului a fost înregistrată, decizia urmând să fie luată
de noua conducere a liceului în luna septembrie, deoarece ne reamintim că în
consiliul din 23 aprilie 1982 se făcuseră propuneri pentru o nouă conducere a
acestei instituții. Noua conducere a îndeplinit cererea profesorului.
Pentru că și munca noastră sau mai cu seamă pentru că în munca noastră,
care este una cu omul, se poate greși, închei această relatare citând cuvintele Sf.
Efrem Sirul, care cerea lui Dumnezeu: „...dăruiește-mi mie să văd greșalele mele
și să nu osândesc pe fratele meu...” Este și unul din motivele pentru care n-am
dat nume nici în situația aceasta, nici în altele așa-zis litigioase.
Într-o ședință extraordinară a consiliului profesoral din 15 VII 1982, în
prezența secretarului organizației PCR a orașului Beiuș, Vasile Clepce, precum și a
inspectorului județean Grațian Gal s-a vorbit despre modul în care s-au ales
directorii liceului nostru în urma propunerilor făcute în 23 aprilie 1982 și s-a adus
Aprobarea Ministerului Educației și Învățământului. Astfel, am aflat că în funcția
de director al Liceului „Samuil Vulcan” Beiuș a fost numită prof. Maria Dale, iar în
funcția directorului adj. a fost numit profesorul Aurel Mincic. În aceste funcții cei

380
doi urmau să-și înceapă activitatea în anul școlar 1982-1983. Surpriza cea mare a
fost schimbarea fostului director adjunct Petru Cotrău, căruia inspectorul Grațian
Gal, Maria Dale, Teodor Rif și Maria Codreanu i-au elogiat activitatea de
conducător, mulțumindu-i pentru realizări și urând succes în noua funcție
profesorului Aurel Mincic.
Întâmplarea a făcut ca peste vară profesorul Aurel Mincic să ceară plecarea
din nou ca profesor cooperant în Maroc, de data aceasta la un liceu - Taha Hsine
(după părerea lui Aurel Mincic probabil o prescurtare din limba marocană clasică
a numelui Taha Husein). Profesorul Aurel Mincic mai fusese cooperant în Maroc la
Liceul „AL INAM AL GAZZALI” din orașul Meknes. La Casablanca a stat în
perioada septembrie 1982 - august 1984. Rămânând, așadar, descoperit postul de
director adjunct la Liceul „Samuil Vulcan” și nemaifăcându-se alte alegeri, pe acel
post a rămas în continuare Petru Cotrău. Așa se explică prezența acestuia ca
director adjunct în toate procesele-verbale până în anul 1984, când din septembrie
a fost preluat de Aurel Mincic, revenit de la Casablanca. Acesta a rămas director
adjunct în perioada 1984-1987, iar din 1987 până în 1990 a fost director plin. Dar
asupra activității profesorului Aurel Mincic vom mai reveni.
Vasile Clepce a apreciat alegerea făcută legând-o de furtuna care s-a
abătut asupra orașului Beiuș în 27 iunie 1982, despre care și noi arătam mai sus
că deteriorase acoperișul internatului. Probabil că la acest lucru dorea dânsul
să se refere când aprecia că nu fuseseră înlăturate consecințele acelei furtuni și
nicidecum la faptul că se prăbușise atunci și turnul Bisericii cu hramul Sf.
Dimitrie, din centrul Beiușului, vizavi de liceu, pentru care a refuzat să dea
autorizație de reparare, considerând că Dumnezeu începuse acțiunea de
dărâmare a acelui locaș de cult care era în vederea organelor locale, după
modelul ceaușist din București, pentru a mări piața centrală – „Samuil Vulcan”
de azi (atunci 23 August), spre a-i da o anvengură mai largă.
Repararea bisericii din centru s-a făcut atunci fără autorizație, fiind
asumată de parohul acesteia, părintele Teodor Cios, care era și protopopul
Beiușului. În ciuda hotărârii sale de a nu acorda autorizație de reparare, Vasile
Clepce, insuflat poate și de Duhul Sfânt, s-a făcut că nu vede ce se întâmpla
sub ochii săi, deși, după cât îmi amintesc, a dat totuși niște amenzi. Oricum și-a
dat seama că nu putea să persevereze în încăpățânarea sa, fiind conștient că își
putea ridica în cap o masă largă de credincioși ortodocși care, în ciuda intensei
propagande ateiste, frecventa biserica aceasta în toate duminicile și sărbătorile
anului. O revoltă a ortodocșilor beiușeni ar fi însemnat un vot de blam pentru

381
activitatea sa chiar în fața superiorilor săi. Așa a fost reparată, apărată și
salvată de la dărâmare, în mod tacit, Biserica Sf. Dimitrie din centrul Beiușului.
Vasile Clepce era un om cu suflet bun, cum zice românul, ca aproape toți
adepții lui Bachus, dar se formase ca activist al partidului comunist începând
de pe la sfârșitul anilor `40 și continuând cu anii `50, sub Gheorghiu-Dej și
Ana Pauker. Deși era înzestrat cu o inteligență nativă deosebită, care-l ajuta să
se adapteze ușor noilor împrejurări, când superiorii săi încercau să afișeze, de
fapt, o falsă democrație , acesta mai păstra totuși unele apucături dictatoriale.
Ținea, însă, la liceul pe care-l absolvise, ca elev al nostru la cursul fără
frecvență și era conștient de valoarea și trecutul acestui liceu. De fapt, cuvântul
său dovedește aceasta: „Să facem ca prezentul să corespundă prestigiului
acestui liceu și să punem bazele unui viitor trainic al liceului. Mulți profesori
participă activ la viața culturală a orașului Beiuș, dar trebuie ca toți să pună
umărul la îmbunătățirea activității culturale a orașului Beiuș, cât și a aspectului
gospodăresc al acestuia.”
Noii conduceri ai școlii îi cerea să valorifice superior calitățile
profesorilor, maiștrilor și ale celuilalt personal din școală, să lupte pentru
progresul orașului Beiuș, pentru prestigiul acestui locaș de cultură, ținând
seama de locul pe care-l ocupă în istoria țării. Și-a încheiat cuvântul
mulțumind tuturor pentru realizări, dorindu-le vacanță plăcută și revenire cu
forțe proaspete pentru a realiza mai mult în viitor.
În aceeași notă a ridicat ședința și inspectorul Grațian Gal, care, de asemenea,
a fost un om cu minte și foarte echilibrat. De fapt, liceul nostru a beneficiat de niște
îndrumători foarte buni din partea inspectoratului școlar județean, ca de pildă
Tiberius Stoica, Grațian Gal și Radu Mazilescu, ca să-i amintesc doar pe cei din
perioada activității mele, în ordinea în care au răspuns de sectorul Beiuș, al cărui
centru de coordonare era Liceul, respectiv Colegiul Național „Samuil Vulcan”,
unde se țineau de obicei aproape toate ședințele cu directorii zonei, cercurile
pedagogice sau consfătuirile cu profesorii de pe cursul superior al Crișului Negru
și de pe toate văile afluente.

Anul școlar 1982-1983

În luna august totul se va fi desfășurat firesc. Profesorii, aflaţi sau nu în
concediu, vor fi fost prezenți la examenele specifice lunilor august și septembrie.
Consiliul de conducere își desfășura activitatea sa obișnuită. Într-o ședință
din 6 septembrie 1982 erau discutate măsurile organizatorice în vederea deschiderii

382
noului an școlar și erau repartizate sarcini.
În 24 septembrie 1982, biroul executiv al consiliului de conducere discuta
organizarea activității cadrelor didactice și elevilor în campania agricolă și aproba
planul de acțiune în vederea sărbătoririi Zilei școlii.140 Așadar, activitatea
consiliului profesoral se împletea armonios cu activitatea consiliului de
conducere și a biroului său executiv.
În 14 X 1982, la adunarea generală a oamenilor muncii de la Liceul
„Samuil Vulcan” Beiuș, a fost o foarte bogată ordine de zi:
1) Dezbaterea și aprobarea raportului consiliului de conducere și al biroului
grupei sindicatului privind activitatea desfășurată și rezultatele obținute în
îndeplinirea sarcinilor pe anul școlar trecut , 1981-1982, raport redactat și prezentat
de profesorul Teodor Rif;
2) Dezbaterea și adoptarea planului general de muncă, a programului unitar
al activității politico-ideologice, tehnico-științifice, cultural-artistice și sportive,
precum și a altor programe de măsuri menite să conducă la ridicarea nivelului
calitativ al activității instructiv-educative, în noul an de învățământ;
3) Examinarea proiectelor de bugete, a proiectului planului de producție, în
vederea propunerii de măsuri pentru creșterea veniturilor proprii și a diminuării
alocațiilor de la bugetul de stat;
4) Măsuri organizatorice.
Acea adunare generală a oamenilor muncii din liceul nostru se desfășura, ca
peste tot, în temeiul Legii Nr. 28 din 21 decembrie 1978, al Legii Nr. 5, republicată
în decembrie 1981 și al Îndrumărilor Ministerului Educației şi Învățământului Nr.
7380 din 22 octombrie 1980, privind organizarea și funcționarea organelor de
conducere colectivă. Aceasta era legislația pe care trebuia să o respectăm.
Nu putem să nu menționăm documentele de partid, într-atât de
dependentă era școala românească de partidul-stat care controla tot. Trebuia să
semnalăm aprobarea ideilor din următoarele cele mai recente documente:
Plenara lărgită a CC al PCR din 1-2 iunie 1982; Al doilea Congres al educației
politice și culturii socialiste; Congresul UGSR; Cuvântarea lui Nicolae Ceaușescu
la deschiderea anului de învățământ 1982-1983. Acelea trasau, chipurile, liniile
directoare de transpunere în viață a Programului partidului, a hotărârilor
Congresului al XII-lea. Precizând din nou că noi ziceam ca ei și făceam ce
credeam că trebuie să facem, încât oricine ar citi Raportul pe anul școlar 1981-
1982 și planul general de muncă pe anul școlar 1982-1983, care începea cu

140 A.C.N. „S.V.”, II/ 14, Procese-verbale, Consiliul de conducere, 1sept.1980 – 19 dec. 1987;

383
evocarea acelor documente, după ce va exclude politicul de fațadă, va întâlni
niște teme pedagogice foarte pertinente și de mare actualitate, care, pentru a le
prezenta, ne-ar lua foarte mult spațiu și timp. Din aceste motive, selectăm foarte
puțin din acele documente, dar ele pot constitui, fără falsă modestie, niște izvoare
autentice pentru viitoare comunicări științifice ale posterități i științifice de la
Colegiul Național „Samuil Vulcan”, motiv pentru care le depunem la muzeul de
istorie al acestui colegiu.
În anul școlar 1981-1982 planul de școlarizare a fost realizat în totalitate la
toate profilele, curs de zi și seral. La încheierea cursurilor au fost 20 de elevi
neclasificați, care în perioada de vară au fost sprijiniți pentru a-și încheia situația.
După încheierea tuturor examenelor din anul școlar 1981-1982, situația la
învățătură se prezenta astfel: la clasele gimnaziale, din 333 de elevi rămași înscriși
au promovat 329 elevi, adică 98,79 %. Repetenți: 4 elevi. La învățământul liceal,
curs de zi, din 888 elevi rămași înscriși au promovat 879, adică 98,99%. Repetenți 9.
La cursul seral, din 429 elevi au promovat 422, adică 98,36%. Repetenți: 7.
Situația absolvenților se prezenta astfel: la treapta întâi - 313 absolvenți,
din care 130 își continuau studiile în treapta a doua, 104 la școli profesionale și
în producție, 79 rămăseseră în familii, lucrând în C.A.P., dar situația acestora
nu era cunoscută de diriginți și școală, rămânând ca obiectiv cunoașterea
completă a situației lor.
La treapta a doua au fost 120 de absolvenți, din care 25 își continuau
studiile în învățământul superior, 38 erau repartizați în producție, iar 57 erau în
familii, școala neștiind precis situația lor. Menționăm că atunci se intra foarte greu
în învățământul superior, deoarece concurența era foarte mare, aproximativ între
2 şi 20 de candidați pe un loc, totul fiind în funcție de facultate sau profilul aceleia.
Uneori, la unele facultăți, erau 50 de candidaţi pe un loc.
Raportul prezenta activitatea tuturor catedrelor, începând cu cea de
limba și literatura română, ai cărei membri erau preocupați de perfecționarea și
desăvârșirea pregătirii proprii prin interasistențe, comunicări și referate
științifice precum: Cabinetul de limba și literatura română, mijloc de ridicare a
eficienței procesului de predare-învățare, Clasic și modern în formarea deprinderilor de
exprimare corectă la elevii din ciclul gimnazial, Compunerile școlare în gimnaziu și
liceu, la care s-ar putea adăuga multe altele susținute cu prilejul Zilei școlii
noastre sau Zilelor Şcolii Bihorene, în cadrul Filialei de științe filologice sau
Casei Corpului Didactic.
Catedra de matematică se preocupa în primul rând de modernizarea

384
acelui obiect, tratarea diferențiată și individualizată a elevilor, creșterea
nivelului calitativ al lecțiilor, realizarea accesibilității predării, îmbunătățirea
continuă a propriei lor pregătiri, sporirea numărului rezolvitorilor de
probleme la „Gazeta Matematică”, pe linia tradiției instituite aici de Ștefan
Musta în perioada 1930-1948 etc.
Catedra de fizică urmărea o gamă largă de metode active, partea
experimentală a lecțiilor, folosirea integrală a mijloacelor de învățământ,
modernizarea cabinetelor, susținerea unor comunicări științifice în cadrul Zilelor
Școlii Bihorene, precum Integrarea învățământului cu producția și cercetarea, Instruirea
programată - avantaje și limite, Modalități de organizare și dirijare a studiului individual,
continuând aprofundarea temei din anul 1980-1981 – Cauza lipsei de interes a elevilor
pentru învățătură.
Printre temele de cercetare din preocupările catedrei de chimie-biologie-
geografie amintim: Metode și procedee folosite în munca diferențiată la clasele VIII-
XII, Perfecționarea metodologiei de lucru cu elevii la lecțiile de chimie, Studii și
cercetări actuale în chimie, Rezultate obținute în cercetarea științifică de profesori și
elevi, Predarea experimentală a problemelor de electrochimie, Predarea
interdisciplinară - corelația biologie-agricultură etc. Cercetarea științifică era o
practică curentă a catedrei care acorda atenție deosebită și mijloacelor de
învățământ, înzestrării laboratoarelor cu materialele necesare.
Pe lângă problemele la care era obligată de factorul politic, catedra de științe
sociale era preocupată de cercetarea unor aspecte ale vieții economice, sociale și
culturale legate de trecutul și prezentul patriei noastre. Catedra aducea rezultate
bune de la olimpiadele județene și naționale.
Temele și preocupările predilecte ale catedrei de limbi străine erau: Clasic
și modern în predarea limbilor străine, Modalități de activare a elevilor la lecțiile de
limbi străine, Modalități de însușire de către elevi a limbii vii contemporane, în scopul
utilizării acesteia în vorbire și scriere, Munca diferențiată cu elevii la lecțiile de limbi
străine etc.
Pe lângă însușirea, aplicarea cunoștințelor teoretice și integrarea elevilor
în procesul muncii, catedra de instruire practică și discipline tehnice de
specialitate era preocupată și de înzestrarea atelierelor, a laboratoarelor și
cabinetelor. Gavril Morar, Virgil Micula și Vasile Magda antrenau elevii și în
activități științifice, iar împreună cu ceilalți maiștri au depășit planul de
producție.
Catedra de educație fizică pregătea peste 40 de campioni județeni și republicani.

385
 Cele două comisii metodice ale diriginților, prin metode variate, se
preocupau de realizarea principalelor sarcini educative.
În anul școlar 1981-1982, organizațiile de pionieri și UTC realizau politica
partidului inclusiv prin munca patriotică, strângând 10 000 de borcane și sticle,
120 kg de plante medicinale uscate, 1000 kg hârtie, participând la sădirea de
pomi în oraș și prin activități la șantierul județean al tineretului de îndiguire a
văii Nimăieștiului pe raza orașului Beiuș.
Școala primise un hectar de teren arabil de la Consiliul Popular al
Orașului Beiuș și îl cultiva cu legume și zarzavaturi necesare cantinei școlare.
La sectorul anexă erau 56 de porci și mai mulți iepuri, îngrijiți de personalul
școlii și de elevi. Personalul administrativ și de serviciu era îndrumat în
adunările sindicale să țină seama că lucrează într-o instituție de educație și să
încerce a fi exemple de conduită civilizată pentru elevii din jurul lor. Prin
raportul acesta am făcut o analiză foarte amplă a activității eficiente din acel an
școlar, pe care, însă, n-o putem prezenta mai amănunțit din motivele
menționate mai sus.141
În planul general de muncă pe anul școlar 1982-1983 au fost propuse
următoarele obiective:
I. Pregătirea deschiderii noului an școlar;
II. Măsuri privind organizarea și desfășurarea procesului instructiv-
educativ pentru anul școlar 1982-1983, în cadrul căruia se urmăreau alte
obiective:
A. Școlarizarea și frecvența elevilor;
B. Perfecționarea stilului de muncă a cadrelor didactice;
C. Integrarea învățământului cu cercetarea și producția;
D. Activități educative;
E. Orientarea școlară și profesională;
F. Activitatea gospodărească și igienico-sanitară;
G. Stilul și metodele de muncă ale conducerii școlii și ale organului
colectiv de conducere - cu tot ce ține de acestea.142
O parte din problemele de la punctul 2 al ordinii de zi, respectiv programul
unitar al activității politico-ideologice, tehnico-științifice, cultural-artistice (cele
legate de „Cântarea României”) și sportive au fost făcute cunoscute de prof. Ioan

141 v. Raportul consiliului de conducere și al biroului grupei sindicale privind activitatea desfășurată și
rezultatele obținute în îndeplinirea sarcinilor pe anul școlar 1981-1982 , pp. 1-17 - dactilografiate;
142 v. Planul general de muncă pe anul școlar 1982-1983, pp. 1-10 – dactilografiat;

386
Dărăbăneanu, director cu probleme educative.
Proiectele de bugete, proiectul planului de producție și scopurile acestora
au fost prezentate de Horațiu Chidioșan, contabil șef .143
Din procesul-verbal datat 14 X 1982 mai aflăm că activitățile legate de
Ziua școlii s-au desfășurat în perioada 18-23 X. Prin discuțiile purtate s-a
evidențiat necesitatea perfecționării permanente, s-au exprimat mulțumirea
sau nemulțumirea de felul cum au fost prezentate catedrele, dar și dorințe
pentru cabinetele lor etc. Cert este că acele catedre care s-au simțit insuficient
prezentate aveau o vină: Nu au furnizat date privind realizările proprii.
Pentru a vedea cât de devreme a pătruns modernizarea în Liceul „Samuil
Vulcan”, prezentăm pe scurt tema ședinței consiliului profesoral din 25
octombrie 1982, care era chiar Modernizarea tehnologiei didactice: probleme
teoretice și realizarea lor practică, prezentată de prof. Gavril Hădăreanu. Citind
materialul, acesta a reliefat: etapele proiectării didactice; obiectivele
educaționale; analiza resurselor; proiectarea strategiei; proiectarea
metodologiei de evaluare, a eficienței; metode de instruire etc. Problemele
teoretice au fost ilustrate cu exemple practice la diferite discipline. Problema a
trezit interesul tuturor celor prezenți, manifestat prin numeroasele întrebări
puse celui care a prezentat tema.
Dir. Maria Dale a recomandat profesorilor să parcurgă întregul material
bibliografic prezentat de prof. Hădăreanu. Era și firesc să se procedeze așa
deoarece chestiunile prezentate erau atunci la început. Abia peste aproximativ 10
ani avea să se vorbească intens de etapele proiectării, de obiective educaționale, de
analiza resurselor etc. Directorul a mai comunicat: 90% dintre absolvenții
gimnaziului trebuia să fie cuprinși în licee cu profil industrial, realizarea integrală
a sarcinilor prezentate în planurile comune ale organizațiilor de tineret și
conducerea școlii, completarea la zi a documentelor școlii, zilele metodice
rămâneau conform planificării, pregătirea militară a tineretului să se includă în
orarul școlii și să se țină de două ori pe lună, datele cercurilor pedagogice pe
obiecte, organizațiile sindicale să sprijine conducerile școlilor, schițe de lecții,
propaganda vizuală, orarul fiecărui cabinet și laborator, mulțumiri celor care au
participat la buna desfășurare a Zilelor școlii, iar materialele prezentate în acele zile
să fie adunate la muzeul liceului, păstrarea curățeniei peste tot în școală etc.
În 26 XI 1982, la consiliul profesoral s-au prezentat Ordinul MEÎ nr. 3636
din 2 XI 1982, precizări cu privire la organizarea întrecerii socialiste și

143 v. Procese-verbale, Consiliu pedagogic 15 VII 1981-20 XII 1982 – procesul-verbal datat 14 X 1982;

387
caracterizările a 15 cadre didactice care ceruseră trecerea într-o nouă categorie
de retribuire, care au primit aprobarea în unanimitate.
Ședința din 13 XII 1982 a fost consacrată transmiterii problemelor reieșite
la ședința cu directorii din 9 XII 1982 și concluziile brigăzii MEÎ care a efectuat
control și îndrumare în județul Bihor, mai ales la matematică, fizică, biologie,
chimie, limbi străine, limba română, științele sociale, educație fizică, dirigenție.
S-au constatat și unele lipsuri, făcându-se recomandări: slabă pregătire la limbi
străine, unde predomina monotonia și verbalismul; nu era folosită baza materială a
școlii, nu se evitaseră paralelismele care duceau la supraîncărcarea elevilor etc.
Comunicări: depunerea dosarelor pentru grade, în perioada 15-30 ianuarie
1983, cu aprobarea conducerii școlii; studiul documentelor Conferinței Naționale a
PCR, care urma să se țină și s-a ținut în perioada 16-18 decembrie 1982, sfaturi
pentru încheierea trimestrului, faza de masă a Festivalului „Cântarea României”,
obligativitatea perfecționării, economisirea energiei și carburanților, proiecte de
tehnologie didactică, inventivitate și autodotare, sesiune de comunicări științifice la
județ .144
Un nou Registru de procese-verbale se deschide cu ocazia consemnării în 20
XII 1982 a ședinței consiliului profesoral în care s-a încheiat situația de sfârșit a
trimestrului I, la învățătură și purtare. Diriginții au prezentat următoarea situație:
Cl. V A. Dirig. Frențiu Cornelia. Total elevi 27, promovați 27, neclasificați 2 (sic!).
Cl. V B. Dirig. Dalea Liana. Total elevi 26, promovați 17, plecat 1 (sic!), corigenți 9.
Cl. VI A. Dirig. Pop Ioan. Rămași 36, neclasificat 1, promovați 32, corigenți 3.
Cl. VI B. Dirig. Gavra Viorel. Total elevi 38, promovați 32, corigenți 6.
Cl. VIII A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscriși 32, plecat 1, rămași 31, clasificați 31,
promovați 30, corigent 1.
Cl. VIII B. Dirig. Indrei Sabin. Rămași 30, clasificați 30, promovați 18, corigenți 12.
Cl. VIII C. Dirig. Nica Silvia. Total elevi 31, promovați 28, corigenți 3.
Cl. VIII D. Dirig. Mărculescu Maria. Înscriși 29, plecat 1, promovați 19, corigenți 9.
Cl. IX A. Dirig. Tudor Dumitru. Total elevi 36, clasificați 36, promovați 34, corigenți 2.
Cl. IX B. Dirig. Ioan Dărăbăneanu. Total elevi 37, promovați 35, corigenți 2.
Cl. IX C. Dirig. Rus Ilie. Total elevi 35, promovați 32, corigenți 3.
Cl. IX M.A. Dirig. Nenciulescu Constantin. Total elevi 39, promovați 31, corigenți 8.
Cl. IX M.B. Dirig. Tabără Ioan. Total elevi 39, plecat 1,rămași 38, clasificați 37, neclasificat1,
promovați23, corig. 14.
Cl. IX M.C. Dirig. Rus Florica. Înscriși 41, plecat 1, rămași 40, clasificați 33, neclasificați 7,
promovați 14, corig. 19.

144v. A.C.N. „SV”, II/ 14, Procese-verbale, consiliu profesoral, 15 VII 1981-20 XII 1982, mai precis 13
XII 1982). E ultimul proces-verbal din registrul din 13 VII şi nu în 20 XII 1982, cum scrie pe coperta
registrului;

388
Cl. IX M.D. Dirig. Zaha Ioan. Înscriși 41, plecat 1, promovați 11, corigenți 29.
Cl. IX I.U.A. Dirig. Ursu Eleonora. Total elevi 36, promovați 25, corigenți 11.
Cl. IX I.U.B. Dirig. Georgina Nenciulescu. Total elevi 37, promovați 25, corigenți 12.
Cl. X A. Dirig. Milan Martinov. Rămași 36, promovați 28, corigenți 8.
Cl. X B. Dirig. Florian Ban. Rămași 36, promovați 34, corigenți 2.
Cl. X C. Dirig. Bologan Vasile. Rămași 37, promovați 28, corigenți 9.
Cl. X M.A. Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Total 36, neclasif. 2, promov. 24, corig. 10.
Cl. X M.B. Dirig. Bercovici Manea. Înscriși 31, plecat 1,rămași 30, clasificați 28,neclasificați 2,
promovați 14, corig. 14.
Cl. X M.C. Dirig. Craiovan Ionel. Rămași 35, promovați 27, corigenți 8.
Cl. X M.D. Dirig. Șuvaina Doina. Total 31, neclasificat 1, promovați 25, corigenți 5.
Cl. X I.U.A. Dirig. Micula Aurica. Total 32, neclasificați 2, promovați 28, corigenți 2.
Cl. X I.U.B. Dirig. Christov Alexandra. Total 36, neclasific.4, promovați 26, corigenți 6.
Cl. XI A. Dirig. Kuncsef Alexandru. Total înscriși 36, clasificați 36, promovați 36.
Cl. XI M.A. Dirig. Boldor Marius. Înscriși 37, clasificați 37, promovați 27, corigenți 10.
Cl. XI M.B. Dirig. Mușet Dan. Total elevi 35, promovați 24, corigenți 11.
Cl. XII A. Dirig. Sabău Cornelia. Total elevi 32, clasificați 32, promovați 31, corigent 1.
Cl. XII B. Dirig. Chivu Aurelia. Total elevi 40, clasificați 40, promovați 34, corigenți 6.
Cl. XII M.A. Dirig. Ioan Pantea. Rămași 33, promovați 23, corigenți 10.
Cl. XII M.B. Dirig. Teodor Rif. Rămași 33, clasificați 33, promovați 21, corigenți 12.
Cl. XII Seral. Dirig. Bercovici Maria. Înscriși 37,retrași 3 ,neclasificați 2,promovați 28,corig.4.
Cl. XIII B Seral. Dirig. Mezea Ioan. Înscriși 31, plecați 5, rămași 26, neclasificați 4 (sic!).
Situația școlară a celorlalte clase de la seral nu apare consemnată în
procesul-verbal.
Dorința partidului-stat de a ține totul sub control iese clar în evidență și din
procesul-verbal încheiat în ședința consiliului profesoral din 22 XII 1982, când se
transmiteau din nou sarcini de la o altă ședință cu directorii, chiar din aceeași
dată, 22 XII 1982. Fiind sfârșit de trimestru, directorul Maria Dale a transmis
telefonic cele de mai jos, iar Maria Codreanu, secretara de partid, a convocat
consiliul pentru a le face cunoscute colegilor. Unele din cele transmise par a fi
reluate din constatările brigăzii de control a MEÎ, la care ne refeream prezentând
cele consemnate în procesul-verbal al ședinței din 13 XII 1982. Iată la ce se
refereau cele transmise: intensificarea activității de educație sanitară, școlarizarea
- indicativ de salarizare, disciplina cadrelor didactice, notarea defectuoasă,
perfecționarea cadrelor didactice, protecția muncii, comunicarea către inspectorat
a absențelor cadrelor didactice, optimizarea planului de învățământ la treapta I,
întocmirea superficială a schițelor de lecții, reducerea cu 50% a consumului
energiei și combustibilului, folosirea rațională a bunurilor de la comitetul de părinți,
recomandarea de a se pensiona a femeilor care împlineau 55 de ani sau a
bărbaților care împlineau 60 de ani, copiii problemă - în atenția cadrelor didactice,

389
analiza predării istoriei și limbii române, de către județ, în trimestrul 2, corectarea
caietelor de temă, stabilirea comunicărilor pentru sesiunea din luna mai,
expoziția de creație tehnico-științifică la județ - să se comunice participarea până
în 27 XII 1982, creșterea numărului copiilor aderenți la sectele religioase (exemplu:
în satul Tărcăița), profesorii puteau fi trimiși din nou în străinătate – cunoașterea
limbii de circulație din țara respectivă – până în 28 XII 1982 să se meargă la
Inspectoratul Școlar Județean, dosarele pentru gradul II și I – între 15 și 30
ianuarie 1983 să ajungă la județ.
Nu s-a scăpat recomandarea de a se introduce în lecții mesajul din
documentele de partid și de a cunoaște documentele Conferinței Naționale a
PCR, foarte recente, din 16-18 decembrie 1982, pentru a le explica elevilor.
Dacă eliminăm ultimele recomandări cu caracter politico-ideologic, fără de
care învățământul ar fi putut funcționa foarte bine, dăm peste o „dădăceală”
caracteristică organelor conducătoare ale partidului-stat la toate nivelele, de la
minister până la județ și retur. Oare nu știau profesorii că trebuie să corecteze
temele de casă ale elevilor, acțiune care se putea face în variate moduri, sau nu
cunoșteau ei necesitatea și importanța notării sau a educației sanitare? Dar
obiceiul de a da indicații, de a face recomandări și de a vorbi în van era iarăși
specific protipendadei comuniste, de la Ceaușescu până la ultimul activist de
partid prezent în fiecare comună spre a veghea la aplicarea politicii partidului-stat.
Iar dădăceala lor avea darul de a inhiba inițiativele oamenilor și chiar de a-i
îndobitoci. O altă dovadă a dorinței conducătorilor de a controla tot e vizibilă și
din ședința consemnată în procesul-verbal din 28 ianuarie 1983, când s-au discutat
dosarele a 5 cadre didactice care doreau să se prezinte la examen pentru obținerea
gradelor didactice II sau I. Legea învățământului și Statutul personalului didactic
în vigoare atunci precizau condițiile de vechime pentru înscrierea la definitivat
sau la celelalte grade didactice, care oricum se obțineau în urma unor examene cu
un mare indice de dificultate. Partidul-stat, însă, introdusese și cerința aprobării
prezentării la examen de către colectivul de muncă pentru a ne obliga la o
comportare bună, adică la o supunere necondiționată față de regim. Dacă ar fi
îndrăznit cineva să cârtească împotriva regimului, n-ar fi obținut dreptul, acordat
de lege și de Statut, să se prezinte la examenul pentru obținerea gradului didactic
II sau I, care, fiind promovat, adăuga un spor la retribuția lunară, definitivatul
fiind obligatoriu.
Analiza activității instructiv-educative pe trimestrul I s-a făcut prin
prezentarea unui raport de directorul Maria Dale, care a prezentat și broșura

390
Bareme minime de cunoștințe, priceperi și deprinderi pentru promovarea clasei a X-a.
Acestea, împreună cu precizarea sarcinilor trasate la ultima ședință cu
directorii de către directorul adjunct Petru Cotrău, au fost consemnate în
procesul-verbal din 8.II.1983. Iată din nou constatările și comunicările
inspectoratului școlar județean: slaba preocupare pentru integrarea
experimentului în lecție, lipsa lecturii educative în lecții, asigurarea bazei materiale
prin autodotare, înlocuirea orelor de dirigenție cu alte activități, numărul mare al
elevilor neșcolarizați, absenteismul unor cadre didactice. Se mai anunța că în
perioada 9-15 mai erau Zilele culturii bihorene, cerându-se titlurile lucrărilor până la
1 aprilie; că nu se acordă gradații în 1983; că erau prea puține abonamente la
revista „Învățământul gimnazial și tehnic profesional”; că existau lacune în
cunoașterea istoriei și limbii române; că în 9-15 II 1983 se ținea simpozionul pe
tema Creativitate și știință, cerând să se trimită lucrările. Alături de educația
materialist-științifică a elevilor, acestea erau problemele care preocupau pe
conducătorii județului.
La discuții, profesorii au ridicat câteva chestiuni care îi preocupau:
lucrările de sondaj, funcționalitatea sau nefuncționalitatea mijloacelor de
învățământ, protecția bunurilor materiale, învățătura și disciplina elevilor,
PTAP, cenaclul literar, consultațiile, greșelile din unele manuale, explicarea
termenilor științifici, frecvența elevilor sau întârzierile, curățenia cabinetelor
prin autogospodărirea la care ne obligaseră atunci superiorii etc.
Pornind de la tema Unele aspecte privind optimizarea cunoștințelor elevilor,
prezentată de prof. Marius Boldor, în ședința consiliului cu temă din 4 aprilie 1983
s-au purtat niște discuții pedagogice forte pertinente, dovedind că profesorii din
Vulcania erau la curent cu cele mai noi cercetări în domeniul pedagogiei. S-au
evidențiat diverse metode menite să ajute pe elevi nu să memoreze, ci să înțeleagă
conștient cunoștințele predate, făcând mereu apel la elevi și antrenându-i în
predarea lecției.
Fiind sfârșit de trimestru, conducerea liceului a transmis câteva sarcini
legate de încheierea acestuia, de pregătirea elevilor pentru olimpiada pe țară,
de normele de admitere și departajare pentru treapta I și a II-a, de concursul pe
meserii, de reciclare, de activitatea cenaclului etc.
Încheierea situației școlare la sfârșitul trimestrului II, la învățătură și
purtare, a fost consemnată în procesul-verbal din 07 IV 1983, dându-se
cuvântul diriginților:
Cl. V A. Dirig. Frențiu Cornelia. Înscriși 37, clasificați 37, promovați 37.

391
Cl. V B. Dirig. Dalea Liana. Înscriși 26, clasificați 26, promovați 17, corigenți 9.
Cl. VI A. Dirig. Pop Ioan. Înscriși 36, neclasificat 1, promovați 30, corigenți 5.
Cl. VI B. Dirig. Gavra Viorel. Înscriși 37, clasificați 37, promovați 30, corigenți 7.
Cl. VIII A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscriși 31, promovați 24, corigenți 7.
Cl. VIII B. Dirig. Indrei Sabin. Înscriși 30, clasificați 30, promovați 15, corigenți 15.
Cl. VIII C. Dirig. Nica Silvia. Înscriși 31, venit 1, rămași 32, promovați 15, corigenți 17.
Cl. VIII D. Dirig. Mărculescu Maria. Înscriși 28, rămași 28, promovați 22, corigenți 6.
Cl. IX A. Dirig. Tudor Dumitru. Înscriși 36, clasificați 36, promovați 33, corigenți 3.
Cl. IX B. Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Înscriși 37, clasificați 37, promovați 36, corigent 1.
Cl. IX C. Dirig. Rus Ilie. Înscriși 35, rămași 35, clasificat 35, promovați 31, corigenți 4.
Cl. IX M.A. Dirig. Nenciulescu C-tin. Înscriși 39, venit 1,plecat 1, promov.i 31, corig.8.
Cl. IX M.B. Dirig. Tabără Ioan. Înscriși 38, rămași 38, neclasif. 1, promov. 32, corig.5.
Cl. IX M.C. Dirig. Rus Florica. Înscriși 44, scoși din evidență 6, rămași 38, neșcolarizat 1,
rămași 37, clasificați 35, neclasificați 2, promovați 20, corigenți 15.
Cl. IX M.D. Dirig. Zaha Ioan. Înscriși 41, rămași 39, scos din evidență 1,clasificați 38,
promovați 24, corigenți 14.
Cl. IX I.U.A. Dirig. Ursu Eleonora. Înscriși 37, venit 1, plecați 3, rămași 35, clasificați 34,
promovați 34.
Cl. IX I.U.B. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscriși 37, plecat 1, promovați 36.
Cl. X A. Dirig. Milan Martinov. Înscriși 36, rămași 36, promovați 26, corigenți 10.
Cl. X B. Dirig. Florian Ban. Înscriși 36, clasificați 34, promovați 32, corigenți 2.
Cl. X C. Dirig. Bologan Vasile. Înscriși 37, neclasificat 1, promovați 32, corig. 4.
Cl. X M.A. Dirig. Popa-Bota Gheorghe. Înscriși 36, plecat 1, promovați 30, corigenți 5
Cl. X M.B. Dirig. Bercovici Manea. Înscriși 30, neclasificați 2, promovați 18, corig.10.
Cl. X M.C. Dirig. Craiovan Ionel. Înscriși 35, clasificați 33, promovați 27, corigenți 6.
Cl. X M.D. Dirig. Șuvaina Doina. Înscriși 31, rămași 31, promovați 25, corigenți 6.
Cl. X I.U.A. Dirig. Micula Aurica. Înscriși 32, plecat 1, rămași 31, clasificați 30,
neclasificat 1, promovați 30.
Cl. X I.U.B. Dirig. Christov Alexandra. Înscriși 36, plecat 1, promovați 24, corigenți 7.
Cl. XI A. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscriși 36, plecat 1, clasificați 35, promovați 35.
Cl. XI M.A. Dirig. Boldor Marius. Înscriși 37, clasificați 37, promovați 33, corigenți 4.
Cl. XI M.B. Dirig. Mușet Dan. Înscriși 35, clasificați 35, promovați 28, corigenți 7.
Cl. XII A. Dirig. Sabău Cornelia. Înscriși 32, clasificați 30, promovați 23, corigenți 7.
Cl. XII B. Dirig. Chivu Aurelia. Înscriși 40, clasificați 40, promovați 40.
Cl. XII M.A. Dirig. Ioan Pantea. Înscriși 33, neclasificat 1, promovați 23, corigenți 9.
Cl. XII M.B. Dirig. Teodor Rif. Înscriși 33, rămași 33, promovați 19, corigenți 14.
Cl. XI Seral. Dirig. Codreanu Maria. Înscriși 31, rămași 18, promovați 13, corigenți 5.
Cl. XIII B. Seral. Dirig. Mezea Ioan. Înscriși 31, plecați 5, rămași 26, clasificați 23,
neclasificați 3. (sic)
Cl. XII C. Seral. Dirig. Racolța Maria. Înscriși 27, plecați 2, rămași 25, clasificați 19,
neclasificați 6.
Cl. XII Seral. Dirig. Bercovici Maria. Înscriși 34, neclasificați 5,promovați 27, corig. 2.
În 27 martie (sic) 1983 (probabil ar trebui să fie 27 aprilie sau 27 mai) s-a

392
făcut și s-a consemnat Analiza activității instructiv-educative pe trimestrul II al
anului școlar 1982-1983, director Maria Dale prezentând informarea, iar Maria
Codreanu - planul de măsuri pentru trimestrul al III-lea. Era prezent și primarul
Vasile Clepce.
La discuții s-a abordat educația sanitară, terminarea bazei sportive începute,
sondarea motivării învățării la elevi și informarea lor în legătură cu criteriile
integrării absolvenților pentru obținerea motivării sociale, popularizarea succeselor
olimpiadelor, supravegherea și urmărirea zilnică a frecvenței elevilor printr-un
front comun și prin legătura cu familia, educarea civică privind păstrarea curățeniei
orașului, educația patriotică, activitățile cultural-educative ale cenaclului şcolii,
educația prin și pentru muncă, orientarea școlară și profesională a elevilor din treapta
I și a II-a spre munca în agricultură – importantă ramură a economiei naționale,
problema navetiștilor întârziați la prima oră, interzicerea vagabondajului în timpul
orelor de curs, munca diferențiată, cunoașterea particularităților elevilor și a
greutăților acestora, evidență nominală cu elevii cu care se lucrează mai mult etc.145
Referindu-mă la greșeala datării procesului-verbal, mă voi referi puțin la
ședințele consiliului de administrație și a biroului său executiv.
În 26 IV 1983, biroul executiv aproba niște măsuri propuse pentru ridicarea
calității muncii pe trimestrul III (an școlar 1982/83) și încheierea cu succes a acelui an
școlar în curs.
În 20 V 1983, consiliul de conducere analiza activitatea practică productivă
în atelierele școlare.146
Încheierea situației la învățătură și purtare a elevilor din clasa a XII-a a
fost consemnată în ședința consiliului profesoral din 13 iunie 1983, în prezența
directorilor liceului și a diriginților care au prezentat situația claselor:
Cl. XII A. Dirig. Sabău Cornelia: 32 elevi - promovați.
Premii: I: Hoțoleanu Mircea, 9,72; II: Indrei Horațiu, 9,12; III: Gligor Florin, 8,92 și
Grabovschi Nora, 8,92;
Cl. XII B. Dirig. Chivu Aurelia: 40 elevi - promovați.
Premii: I: Naghiu Antoaneta, 9,22; II: Dan Adela, 8,84 și Pașca Adela, 8,84; III: Terme
Florica, 8,62.
Cl. XII M.A. Dirig. Ioan Pantea. Înscriși 33, promovați 30, corig. 3. Premii: III: Horge
Mircea, 8,27.
Cl. XII M.B. Dirig. Teodor Rif . Înscriși 33, promovați 29, corigenți 4. Nu sunt premii.
Cl. XIII A. Seral. Dirig. Harabagiu Adrian: 35 elevi - promovați.
Cl. XIII B. Seral Dirig. Mezea Ioan. Înscriși 31, retrași 5, rămași 26, clasificați 25,

145 A.C.N. „SV”, II/ 14 Procese-verbale Consiliu profesoral: 20 decembrie 1982-26 iunie 1985;
146 A.C.N. „SV”, II/ 14 Procese-verbale Consiliul de conducere :1 septembrie1980-19 decembrie 1987;

393
neclasificat 1, promovați 25. Premii: III: Zbârce Elena, 8,24.
Cl. XIII C. Seral. Dirig. Racolța Maria. Înscriși 29, retrași 5, rămași 26, promovați 26.
Directorul Maria Dale atenționează asupra seriozității supravegherii
bacalaureatului, prezența la școală, greutățile existente, asupra pregătirii școlii
pentru începutul anului școlar.
Cl. XIII Filologie-istorie. Dirig. Harabagiu Maria. Înscriși 26, retrași 1, rămași 25,
clasificați 25, promovați 25.
Cl. XI Seral, 5 zile. Dirig. Codreanu Maria. Înscriși 31, retrași 13, rămași 18, clasificați 18,
promovați 18.
Cl. XII Seral, 5 zile. Dirig. Bercovici Maria. Înscriși 35, retrași 3, clasif. 28, neclasif. 4,
prom.26, corigenți 2.
Într-un proces-verbal datat 12.06.1983 (sic) a fost consemnată încheierea
situației școlare la sfârșitul anului școlar 1982-1983 la cursul scurt seral - forma
comasat - 15 zile pe trimestru:
Cl. XI -15 zile, Filologie-istorie. Înscriși 36, retrași 3, rămași 33, promov. 27, amânați 6.
Cl. XII Filologie-istorie -15 zile/ trim. Înscriși 46, retrași 2, promovați 36, corigenți 10.
Cl. XII A. Matematică -15/ trim. Înscriși 41, clasificați 41, promovați 24, corigenți 17.
Cl. XII B. Matematică - 15 zile/trim. Înscriși 43, retrași 3, rămași 40, promovați 23,
corigenți 17.
La clasa a VIII-a, consiliul de încheiere a situației la învățătură și purtare
a elevilor s-a ținut în 17 iunie 1983, când diriginții au raportat situația:
Cl. VIII A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscriși 31, promovați 26, corigenți 5.
Premii: I: Schuchter Monica, 9,95; II: Ungur Horia, 9,37; III: Beleag Cornelia, 9,33.
Cl. VIII B. Dirig. Indrei Sabin. Înscriși 30, clasificați 30, promovați 21, corigenți 9.
Premii: I: Lucan Dana, 9,91; II: Georgescu Daniela, 9,88; III: Lazăr Violeta, 9,59.
Cl. VIII C. Dirig. Nica Silvia. Înscriși 32, clasificați 31, promovați 26, corigenți 5.
Premii: I: Ardelean Ancuța, 9,50; II: Cumpănă Aglaia, 8,68; III: Bar Cornelia, 8,24.
Cl: VIII D. Dirig. Mărculescu Maria. Înscriși 28, promovați 25, corigenți 3.
Premii: I: Goina Aurelia, 9,62; II: Sala Aurel, 9,53; III: Gavrilă Florica, 9,10.
Consiliul s-a încheiat cu câteva comunicări: încheierea cursurilor la diferitele
profiluri de învățământ: Cl. VIII, curs de zi, în 18 iunie; Cl. I-VII: 25 iunie; Cl. X: 30
iunie; Cl. IX și XI: 15 iulie; apoi programul practicii, orientarea elevilor spre diferite
profiluri, orientarea elevilor claselor terminale pentru încadrarea în producție și
spre învățământul superior, realizarea angajamentului economic (mărirea
planului la borcane cu 150 buc.), intensificarea activităților politico-educative,
programe cultural-artistice, drumeții, excursii, carnavaluri, orientare turistică,
serbarea de sfârșit de an - în ziua imediat următoare sfârșitului cursurilor, Ziua
pionierilor și Ziua învățătorului 26 iunie, urmând un program bine stabilit, luând
parte și invitați; intensificarea realizării planului de școlarizare; stabilirea și

394
cunoașterea normelor de înscriere și susținere a examenelor de admitere în treapta
I şi II; transmiterea către inspectorat a rezultatelor obținute în întrecerea socialistă;
prelucrarea noului regulament până în 30 iunie; atenție deosebită acordată
încheierii situației școlare, evidența mișcării elevilor și completarea documentelor
școlare; organizarea activităților în perioada vacanței de vară.
Înainte de încheierea consiliului profesoral s-a pus în discuție cazul de
abatere disciplinară - o abatere de natură morală - a unei eleve, despre care
dirigintele relata că a ținut să se retragă de la cursurile de zi și să urmeze cursurile
la seral. Abaterile morale săvârșite de acea elevă păreau destul de grave deoarece
aproape toți profesorii clasei care au luat cuvântul au cerut exmatricularea ei, mai
cu seamă că își manifestase influența și asupra altor eleve din clasă. Astfel, la vot,
majoritatea membrilor consiliului au hotărât exmatricularea acesteia, doar șase
cadre didactice abținându-se.
În 21 iunie 1983 s-a încheiat un proces-verbal în ședința comisiilor de
bacalaureat.
- Comisia 412. Președinte: Gavriș Mihai, lector la Institutul Pedagogic Oradea;
vicepreședinte: Codreanu Maria; limba română: Rif Teodor și Martinov Milan;
matematică: Christov Alexandra și Bologan Vasile; fizică: Mușet Dan și Rus Ilie; proba
practică: Haiduc V., Sferle V., Martin Gh., Ban Mihai; secretar: Hulea Florica.
- Comisia 413. Președinte: Cocoș Ecaterina, director Liceul Pedagogic;
vicepreședinte: Hădăreanu Gavril; limba română: Nenciulescu Constantin, Boldor
Floare; matematică: Ban Florian, Bolcaș Elisabeta; fizică: Bercovici Manea, Rus Florica;
proba practică: Galea Ioan, Bolcaș Mircea, Manea Ioan; secretar: Coroian Ioan.
- Comisia 414. Președinte: Dr. Chifor Valentin, lector la Institutul Pedagogic
Oradea, vicepreședinte: Dărăbăneanu Ioan; limba română: Mezea Ioan, Boldor Marius;
matematică: Ile Ioan, Pop Ioan; fizică: Tabără Cornelia, Bercovici Manea; istorie: Gavra
Viorel; filosofie: Codreanu Maria, Hădăreanu Gavril; biologie: Harabagiu Adrian,
Pantea Ioan; proba practică: Stanciu Traian, Martin Gh., Roșca Gh., Horge Marțian;
secretar: Suciu Domnica.
După ce s-a constatat că plicurile erau intacte, se desfac și se prezintă
subiectul la limba română: I. Imaginea satului românesc în operele literare studiate
ale lui Liviu Rebreanu și Marin Preda: 6 puncte; II. Comentați versurile:
,,Ce mi-i vremea când de veacuri/ Stele-mi scânteie pe lacuri,/ Că de-i vremea rea
sau bună,/ Vântu-mi bate, frunza-mi sună;/ Și de-i vremea bună, rea,/ Mie-mi curge
Dunărea./ Numai omu-i schimbător,/ Pe pământ rătăcitor,/ Iar noi locului ne ținem,/
Cum am fost, așa rămânem;/ Marea și cu râurile,/ Lumea cu pustiurile,/ Luna și cu
soarele,/ Codrul cu izvoarele.” - 3 puncte. (M. Eminescu, Revedere)

395
 Ambele subiecte erau obligatorii (un punct se acorda din oficiu).
În ședința consiliului profesoral din 25 iunie 1983 a fost prezentată
încheierea situației la învățătură și purtare la clasele V-VI:
Cl. V A. Dirig. Frențiu Cornelia: 27 elevi - toți promovați.
Premii: I: Pașca Rodica, 9,76; II: Purza Daniela, 9,72; III: Arădău Alina, 9,63.
Cl. V B. Dirig. Dalea Liana. Înscriși 27, neclasificat 1, promovați 16, corigenți 10.
Premii: I: Sferle Marian, 9,48; II: Laza Simona, 9,45; III: Bar Cornelia, Dem Florica 8,93.
Cl. VI A. Dirig. Pop Ioan. Înscriși 36, clasificați 36, promovați 33, corigenți 3.
Premii: I: Vesa Mihaela, 9,85; II: Boldor Marius, 9,80; III: Tomele Cristina, 9,79.
Cl. VI B. Dirig. Gavra Viorel. Înscriși 37, clasificați 37, promovați 28, corigenți 9.
Premii: I: Clintoc Gabriela, 10; II: Herman Daniela, 9,95; III: Barou Adrian, 9,63.
Ședința consiliului profesoral din 30.06.1983 a fost consacrată încheierii
situației la învățătură la clasa a X-a, în prezența profesorilor propunători,
diriginții prezentând situația:
Cl. X A. Dirig. Milan Martinov. Înscriși 35, clasificați 35, promovați 34, corigent 1.
Premii: II: Waxmann Tibor, 8,66; III: Dumea Natalia, 8,58.
Cl. X B. Dirig. Florian Ban: 36 elevi - toți promovați.
Premii: I: Moș Călin, 9,66; II: Lungu Călin, 9,62; III: Martinov Vladimir, 9,54.
Cl. X C. Dirig. Bologan Vasile. Înscriși 37, clasificați 37, promovați 32, corigenți 5.
Premii: I: Vura Iudita, 9,54; II: Corbu Gavril, 9,34, III: Gavra Dan, 9,07.
Cl. X M.A. Dirig. Popa-Bota Gh. Înscriși 37, plecați 2, rămași 35, clasificați 35,
promovați 26, corigenți 9.
Premii: II: Bolcaș Cateluța, 8,54, III: Leș Angela, 8,44; Mențiune: Blaj Ioan, 8,33.
Cl. X M.B. Dirig. Bercovici Manea. Înscriși 31, plecat 1, rămași 30, clasificați 29,
neclasificat 1, promovați 26, corigenți 3. Premii: III: Briscan Adrian, 8,32.
Cl. X M.C. Dirig. Craiovan Ionel. Înscriși 35, rămași 35, clasificați 35, promovați 31,
corigenți 4. Premii: I: Zbârce Maria, 9,34; II: Laza Viorica, 9,27; III: Hule Elvira, 9,08.
Cl. X M.D. Dirig. Șuvaina Doina. Înscriși 31, clasificați 31, promovați 28, corigenți 3.
Premii: I: Floriș Florin, 9,12; II: Gui Angela, 8,68; III: Matica Ionel, 8,51.
Cl. X I.U.A. Dirig. Micula Aurora. Înscriși 32, plecat 1, rămași 31, clasificați 31,
promovați 31. Premii: II: Anton Luminița, 8,76; III: Ile Cornelia, 8,33.
Cl. X I.U.B. Dirig. Christov Alexandra. Înscriși 35, venit 1, rămași 36, clasificați36,
promovați 36. Premii: III: Ușvat Lenuța, 8,40.
În 24 iunie 1983, în ședința comisiilor de bacalaureat s-a constatat că
plicurile la matematică, fizică, istorie erau intacte. Deschizându-se, s-au prezentat
subiectele la aceste obiecte. Pe cele de matematică, fiind foarte lungi, nu le redăm aici.
Subiectul la filosofie a fost Conștiința socială socialistă. Direcțiile principale
ale dezvoltării conștiinței socialiste în etapa actuală.
Concomitent cu examenul de bacalaureat se desfășurau si celelalte activități
din școală. Astfel, în ședința consiliului profesoral din 14 iulie 1983 a fost
prezentată de către diriginți încheierea situaţiei la învățătură la clasele a IXa și a XIa.

396
Cl. IX A. Dirig. Tudor Dumitru: 36 elevi - toți promovați. Premii: I: Hulea Voichița,
9,66; II: Bursașiu Diana, 9,64; III: Brancsik Emil, 9,58; Mențiuni la matematică: Ban
Marcel, 9,39; Pelea Cătălin, 9,14.
Cl. IX B Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Înscriși 37, clasificați 37, promovați 35, corigenți 2.
Premii: I: Mladin Tudor, 9,48; II: Popa Felicia, 9,44; III: Junc Angelica, 9,31.
Cl. IX C Dirig. Rus Ilie: 35 elevi - toți promovați.
Premii: I: Inășel Dorina, 9,25; II: Baba Stela, 9,09; III: Sabie Eleonora, 8,93; Menţiune:
Farc Alexandru, 8,74.
Cl. IX M.A. Dirig. Nenciulescu Constantin. Înscriși 39, retras 1, rămași 38, clasificați 38,
promovați 35, corigenți 3. Premii: I: Pereș Liana; II: Farc Viorica; III: Cadar Mariana;
Mențiune: Benea Sorina (Sorinela).
Cl. IX M.B. Dirig. Tabără Ioan. Înscriși 38, transferați 2, rămași 36, prom. 34, corig.2.
Premii: III: Marian Daniel, 8,37; Mențiune: Costin Adriana, 8,31.
Cl. IX M.C. Dirig.Rus Florica. Înscriși 42, rămași 36, promov. 20, corig.16. Premii: III: Faca
Sorin.
Cl. IX M.D. Dirig. Zaha Ioan. Înscriși 41, rămași 40, promovați 24, corigenți 16.
Cl. IX I.U.A. Dirig. Eleonora Ursu. Înscriși 37, rămași 34, promovați30, corigenți 4.
Premii: III: Turcuș Rodica Angela, 8,26; Mențiune: Balint Dana, 8,24; Laza Mirela, 8,15.
Cl. IX I.U.B. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscriși 37, rămași 37, prom. 36, corigent 1.
Cl. XI Matematică-fizică. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscriși 35, , clasificați 34, neclasificat
1, promovați 34. Premii: I: Kuncsef Camelia, 9,64; II: Costea Mihaela, 9,48; III: Kovacs
Sandor, 9,33. Mențiune: Tocuț Adina, 9,27.
Cl. XI M.A. Dirig. Boldor Marius. Înscriși 37, rămași 37, clasificați 37, promovați 35,
corigenți 2. Premii: II: Bodenci Mariana Gheorghina şi Pantiș Sabina, 8,54; III: Copil
Stelian, 8,52; Mențiuni: Țig Gheorghe, 8,48; Pup Ana, 8,42; Bran Simona, 8,35; Hinț
Elena, 8,35; Buda Cornelia, 8,21; Balog Viorica, 8,13.
Cl. XI M.B. Dirig. Mușet Dan. Înscriși 35, rămași 33, clasificați 32, promovați 29,
corigenți 3. Premii: I: Sala Ecaterina, 9,07; II: Hidiș Livia, 8,84; III: Kadar Magdalena,
8,68. Mențiuni: Lezeu Gavril, 8,58; Tripon Luminița, 8,52; Manea Nicolae, 8,15.147
Încheierea situației școlare la sfârșit de an școlar la date diferite se explică
prin existența calendarului diferit la care se încheiau cursurile, în funcție de
examenele pe care le aveau sau nu le aveau de susținut clasele.
Din situațiile la învățătură prezentate la toate clasele existente în liceu în
anul școlar 1982-1983, de pildă, se poate vedea nivelul acelor clase: unele foarte
bune, de regulă cele de matematică-fizică, iar altele foarte slabe - unele clase de la
profilul mecanic. Totuși, diriginții nu au comunicat niciun elev repetent, deși au
fost elevi corigenți şi la 10-11 obiecte de învățământ. Situația aceasta se explică
prin faptul că se schimbase regulamentul școlar în sensul că nu se mai considerau
repetenți elevii corigenți la 3 obiecte, dându-li-se posibilitatea să se corecteze
toamna, în sesiunea examenelor de corigență, deoarece treapta întâi de liceu

147 A.C.N. „SV”, II/ 14 Procese-verbale Consiliul profesoral : 20 XII 1982-26 iunie 1985;

397
devenise obligatorie, iar absolvenții acesteia erau orientați spre producție, în
special spre agricultură, iar cei mai buni spre treapta a doua, cum s-a putut vedea
din cele prezentate anterior. Poate că regulamentele acelea au însemnat primul
pas spre slăbirea calității învățământului nostru, dar în Liceul „Samuil Vulcan”
noi nu am cedat, ci am căutat să ținem sus steagul, deși uneori ne mai criticau
organele din conducerea superioară de partid și de stat, reproșându-ne numărul
mare de corigenți. Aveam, însă, grijă ca iluștrii noștri înaintași să nu se răsucească
în mormânt, astfel încât câțiva, măcar din colectivul de profesori, am încercat să
fim niște coloane pe care să se poată sprijini prestigiul imens al acestui liceu „ca pe
umerii unor urieși”, ca să cităm o părticică dintr-o replică a lui Ștefan cel Mare, din
drama Apus de soare a lui Delavrancea. Întotdeauna am considerat că pentru a-i
convinge pe elevi să învețe, să dea cât mai mult pentru făurirea personalității lor,
trebuie să-i și obligi puțin. Uneori le spuneam în glumă lozinca leninistă a
dictaturii proletariatului: „Dacă nu știi, te învățăm; dacă nu poți, te ajutăm, iar dacă nu
vrei, te obligăm.” Luați-o, vă rugăm, în sens bun. Din păcate, se va vedea că în
perioada primilor ani școlari din deceniul al IX-lea din secolul XX și la liceul nostru
slăbise posibilitatea recrutării unor elevi buni și această inoportunitate a influențat
negativ rezultatele noastre. Analizele care vor urma vor proba, din păcate,
afirmațiile acestea.

Anul școlar 1983-1984

Adunarea generală a oamenilor muncii, din 26 XI 1983, Raportul privind
activitatea oamenilor muncii pe anul școlar 1982-1983, prezentat de Teodor Rif, și
Planul general de muncă pe anul școlar 1983-1984, prezentat de directorul Maria
Dale, vor proba iarăşi toate acestea.
Pentru a stabili mai precis coordonatele timpului istoric în care au fost
produse acele documente (Raportul și planul general anual), trebuie să ținem
seama din nou de realitățile sociale și culturale sub ale căror semne au fost
generate. Este vorba de Consfătuirea de lucru pe probleme ale muncii organizatorice
şi cultural-educative de la Mangalia, din august 1983, ședință în urma căreia,
datorită intervenției energice a lui N. Ceaușescu, a fost interzis filmul lui Dan
Pița - Faleze de nisip, după un scenariu al lui Bujor Nedelcovici. De o importanţă
magistrală deveneau Cuvântarea lui N. Ceaușescu rostită la Cluj-Napoca la
deschiderea noului an de învățământ 1983-1984; împlinirea a 18 ani de la
Congresul al IX-lea al PCR, marcând începutul celor mai rodnice împliniri din
istoria patriei noastre. Toate acestea le luam noi din presa timpului, chipurile,

398
pentru a fi pe linie. Poate că greșeam și noi dând atâta importanță cultului
personalității lui Ceaușescu și altor probleme politice de atunci. Se pare, însă,
că devenise un modus vivendi.
Revenind la conținutul Raportului, arătam în el că atunci în instituția
noastră erau 91 de salariați, dintre care 65 erau cadre didactice. Analiza din
acea dare de seamă continua o alta, dintr-o adunare generală deschisă a
organizaţiei de partid din 12 septembrie.
Urmărind rezultatele muncii, darea de seamă se referea întâi la planul de
școlarizare, care se realizase cantitativ și mai puțin calitativ, deoarece numărul
elevilor buni și foarte buni orientați spre liceul nostru era în scădere, aceia
căutând alte școli din oraș sau județ. Nici în concursurile sportive sau culturale
nu ne-am situat la altitudinea de altădată.
Renunțarea la școala noastră avea cauze mai profunde: rezultatele
nesatisfăcătoare obținute la unele examene, începând cu cel de departajare,
trecând prin cel de admitere în treapta a doua și terminând cu etalonul suprem
– concursul de admitere în învățământul superior. Trecând peste numărul mare
de note sub limită, de la examenul de departajare pentru clasa a IX-a, era greu de
înțeles faptul că din trei clase a X-a de matematică-fizică nu s-au putut completa
locurile pentru o singură clasă, la acel profil, în clasa a XI-a, printr-un singur
concurs de admitere, deși clasele a X-a din anul precedent (1982-1983) fuseseră
destul de bune. Din același motiv n-am primit două clase de matematică-fizică în
clasa a XI-a. Astfel, într-un liceu de matematică-fizică raportul dintre acest profil și
profilul mecanic era de 1 la 2 în anul școlar 1982-1983.
O situație mai alarmantă fusese în anul școlar analizat (1982-1983), la clasele
a XII-a, deoarece nu intraseră în învățământul superior decât 15 elevi din 4 clase.
Fusese, probabil, cifra cea mai mica din istoria liceului nostru. Promoția aceea
fusese, într-adevăr, mai slabă, dar, dacă și elevii și profesorii ar fi muncit mai mult,
poate că altele ar fi fost rezultatele. Nici nu îndrăzniserăm să ne raportăm la alte
licee de profil din județ. Intrarea în învățământul superior rămâne totuși un etalon
pentru orice liceu, deși orientarea spre producție însemna, și ea, o realizare. Mereu
spuneam elevilor că esența vieții rămâne cinstea și corectitudinea, pe orice treaptă
socială s-ar găsi. O spunem și cu ocazia întâlnirilor promoțiilor. Uneori și lipsa
mijloacelor materiale îi obliga pe absolvenți la renunțarea continuării studiilor în
învățământul superior. De aceea orientarea școlară și profesională a fost și rămâne
mereu o chestiune gingașă. Ne întrebaserăm atunci dacă nu cumva am fost atinși
un pic de predispoziție spre comoditate și rutină, deoarece nu prea eram obișnuiți

399
cu rezultate nesatisfăcătoare.
Încă înainte cu un an se ceruse catedrelor să alcătuiască proiecte de
tehnologie didactică şi în special cele de la disciplinele fundamentale - matematică,
fizică, chimie, să organizeze rezolvarea tuturor problemelor din manuale, care să
fie apoi puse la dispoziția tuturor membrilor catedrei spre a le putea folosi în clasă.
Aceasta cu atât mai mult cu cât în ultimul an subiectele de examen pentru trecerea
de la o treaptă la alta de școlarizare începuseră să se dea din manualele școlare.
Atunci, în anul școlar 1983-1984, acea idee figura și în planul general de muncă.
Însă în darea de seamă se cerea cu fermitate revizuirea atitudinii în special față de
elevii din treapta a doua, care nu era încă obligatorie. Se părea că începuse să se
manifeste o prea mare indulgență față de acei elevi, considerând că repetenția în
clasa a XI-a presupunea prezentarea din nou la examenul de admitere în treapta a
doua, iar în clasa a XII-a repetenția era evitată după o socoteală făcută cu inima, că
tot noi îi aduseserăm până în acea clasă. Totuși, făcuserăm câțiva pași, căci, în anul
școlar 1982-1983 n-au fost lăsați să se prezinte la examenul de bacalaureat, în
prima sesiune, acei elevi care manifestaseră dezinteres față de învățătură. Chiar
dacă până la urmă elevii aceia trecuseră, tot prin clemența noastră, promoția
următoare prinsese la minte totuși ceva, anume că trebuie să învețe. Afirmam
atunci necesitatea de a fi pretențioși față de propria noastră pregătire pentru lecții,
pentru a putea fi pretențioși față de elevi. De-a lungul unei activități de multe zeci
de ani am fost convins că numai profesorul care dă elevului totul, dăruindu-se,
poate avea baza morală necesară să-i ceară și elevului să dea totul, iar de nu dă,
elevul, care a primit tot de la dascăl, să înțeleagă că este corect să suporte
consecințele neglijării învățării - ca principală sarcină a condiției sale de elev.
Problema aceasta, însă, e complicată și greu de rezolvat oricând. Niciun
elev nu se va fi considerat vreodată vinovat și rari sunt părinții care să
înțeleagă vinovăția copilului lor. De aici decurg apoi ostracizarea profesorilor
și invectivele de tot felul la adresa lor. Noi am considerat, însă, mereu că glasul
acelora nu se va înălța la cer niciodată, pentru că profesorii sunt asemenea
părinților care, pedepsindu-și copiii, o fac nu spre răul, ci spre îndreptarea lor.
Pedeapsa este însă întotdeauna dureroasă, oricât de dreaptă ar fi. E vechi
dictonul Castigo te non quod odio habeam, sed quod amem (Te pedepsesc nu pentru
că te-aș urî, ci pentru că te iubesc.) sau vechimea valorii corecţionale a
pedepsei Nemo... punit... quia peccatum est, sed ne peccetur (Nimeni nu
pedepsește fiindcă s-a comis o greșeală, ci ca să nu se mai greșească) – pentru a
scurta un adagiu al lui Seneca, din De ira, I,16, 21. Tot atât de importantă ni se

400
pare puterea exemplului: Poena unius est malorum metus (Pedeapsa unuia
înseamnă teamă pentru cei răi).
Revenind la darea de seamă pe anul școlar 1982-1983, ar mai trebuit
precizat că se sugerase necesitatea parcurgerii materiei și verificarea acesteia
prin confruntarea planificării, condicii și caietelor elevilor, iar înainte de
intrarea în perioada de practică, profesorii de la disciplinele fundamentale să
dea elevilor, în mod diferențiat, sarcini concrete, verificându-le la revenirea la
școală. De fapt, controlul îndeplinirii sarcinilor s-a impus în cazul tuturor
salariaților școlii, chemați să dovedească o înaltă conștiință profesională.
În anul școlar 1982-1983 s-a obținut doar premiul II la manifestările din
cadrul Festivalului Național „Cântarea României”, dar au fost prezentate mai
multe spectacole în fața elevilor și părinților. O activitate foarte plăcută pentru
elevi a fost Cenaclul literar-artistic „Plai românesc”, care i-a antrenat pe mulți
dintre ei.
S-a realizat cu succes educarea elevilor în spiritul cultului muncii, elevii
noștri din clasa a XI-a comportându-se exemplar pe șantierul județean de la
Tileagd. Ba chiar considerăm că s-a abuzat prea mult de atâta folosire a elevilor
noștri pe șantierele patriei de la Rovinari (de care am vorbit mai sus) sau de la
Tileagd, la care s-a adăugat an de an lunga perioadă a practicii agricole din campania
de toamnă, față de care elevii nu şi-au manifestat niciodată încântarea.
Interdisciplinarității, mult discutate atunci, cadrele noastre didactice îi
acordaseră o atenție sporită, preocupați fiind mai cu seamă de evitarea
supraîncărcării elevilor.
Personalului administrativ-gospodăresc i s-a reproșat întreținerea
necorespunzătoare a tablelor din clase, laboratoare și cabinete, neglijarea reparării la
timp a mobilierului sau a acoperișurilor unor clădiri. S-a propus și o colaborare mai
riguroasă între profesori şi restul personalului din liceu în sensul sprijinirii reciproce,
spre bunul mers al instituției noastre, așa încât prin munca depusă de toți să se
obțină rezultate care să constituie argumente pentru elevi și părinții lor în
popularizarea liceului nostru, Alma Mater Beiusensis.148
Toate realizările sau lipsurile anului școlar 1982-1983, care constituia
obiectul dării de seamă, au fost prinse în Planul general de muncă pe anul școlar
care începea, 1983-1984, pentru continuarea sau înlăturarea lor. Analiza noastră
urmărise, așadar, niște concluzii desprinse, în primul rând, din reliefarea

148v. Raport privind activitatea desfășurată de personalul muncitor din liceu în anul școlar 1982-1983,
p.p. 1-6 - dactilografiat, aflat la muzeul de istorie;

401
lucidă a neîmplinirilor, fără a neglija experiența pozitivă dobândită.
Astfel, în planul de muncă ne propuneam, ca de fiecare dată, încă de la
sfârșitul anului 1982-1983, nişte obiective: I. Pregătirea deschiderii noului an
școlar 1983-1984; II. Măsuri privind organizarea și desfășurarea procesului instructiv-
educativ, fixându-ne următoarele obiective: A. Școlarizarea. Frecvența elevilor, cu tot
ce ține de acestea: urmărirea încadrării elevilor în forme superioare de învățământ,
asigurarea unei frecvențe bune atât la cursul de zi, cât și la seral; B. Perfecționarea
metodică și de specialitate a tuturor profesorilor.
Planurile catedrelor se axau pe o temă cadru stabilită de inspectorat:
Preocupările școlii în ridicarea nivelului științific, ideologic și practic-aplicativ al
învățământului. Se urmărea în special parcurgerea întregii materii la nivel
calitativ superior, rezolvarea tuturor problemelor din manuale, ore de
pregătire suplimentară, activitatea din cercurile de elevi fructificată în sesiuni
de comunicări științifice de la Ziua școlii şi Zilele școlii bihorene, îndrumarea
studiului individual al elevilor prin învățarea unor tehnici ale muncii cu cartea,
în vederea sporirii calității învățării, creșterea conținutului stimulativ al notelor,
baremele de cunoștințe minimale obligatorii - ca instrumente de lucru pentru
toți profesorii, trecerea treptată la elaborarea monografiei liceului (un vechi
deziderat), temele consiliului profesoral: a. Temele pentru acasă și verificarea
pregătirii elevilor prin lucrări de control; b. Notarea elevilor în concordanță cu
cerințele psiho-pedagogice. Îmbunătățirea sistemului de evaluare a rezultatelor
obținute de elevi - condiție importantă a creșterii nivelului de pregătire a elevilor; c.
Educarea patriotică revoluționară prin activități școlare și extrașcolare.
Continuăm enumerarea obiectivelor planului general de muncă: C.
Integrarea învățământului cu producția; D. Activități educative: serbări
trimestriale, Festivalul Național „Cântarea României” - cu formațiile de cor, grup
folk, montaj literar-artistic, recitatori, soliști, dansatori și, desigur, Cenaclul „Plai
Românesc”; participarea elevilor la concursurile școlare pe obiecte, activitatea
sportivă, realizarea și păstrarea curățeniei, întâlniri lunare ale directorilor cu
reprezentanții elevilor, legătura diriginților cu profesorii propunători, cu părinții,
prelucrarea noului regulament școlar, îmbogățirea zestrei materiale a școlii și
încheierea amenajărilor de pe baza sportivă; E. Orientarea școlară și profesională -
o problemă gingașă cum spuneam; F. Activitatea gospodărească: spălarea zilnică a
coridoarelor, spălarea de două ori pe lună a sălilor de clasă, controlul sănătății
tuturor elevilor, obligațiile serviciului de contabilitate și secretariatului etc.; G.
Stilul și metodele de muncă ale conducerii școlii și organului colectiv de

402
conducere. Asigurarea îndrumării și controlului într-o viziune unitară, conform
planului general, stabilirea graficului de îndrumare și control și repartizarea celor
ce făceau îndrumarea și controlul, urmărirea și ținerea evidenței realizării
indicatorilor cuprinși în precizările MEÎ, ținerea evidenței clare a tuturor elevilor,
arhivarea documentelor școlii etc.149
Revenim acum la ședința consiliului profesoral din 26 IX 1982, în care s-
au citit și dezbătut documentele comentate mai sus - Raportul respectiv, darea
de seamă pe anul școlar 1982-1983 și Planul general de muncă pe anul școlar 1983-
1984. Ele au fost apreciate de toți vorbitorii. Aceasta, însă, nu excludeau
părerea diferită a acestora față de unele aspecte prezentate în ele. De pildă, un
coleg considera că în ultimul trimestru se pierdeau multe ore de studiu, în
același timp opinând că elevii trebuiau canalizați spre studiu de le începutul
anului școlar. Își manifesta nemulțumirea față de ținuta neconformă cu
regulamentul a fetelor: părul vopsit, unghii mari, lăcuite, cu inele pe degete -
toate considerate inadmisibile atunci. Dorea, desigur, unitate de cerințe.
Același coleg constatase multe absențe la practica în producție, pe atunci
o lună pe trimestru, cum am mai arătat. Constatase, de asemenea, multe
solicitări pentru învoire de la practică a unor elevi pentru a pleca la verificarea
cunoștințelor în centre universitare.
Părerea celorlalți diriginți și chiar a maiștrilor-instructori era diferită.
Încercam să ajutăm absolvenții să se pregătească pentru a-și asigura succesul
intrării în învățământul superior și prin acele învoiri de care vorbea colegul
nostru. Am arătat în această lucrare cum se pierdea timp prețios la practica în
producție pentru că baza materială a atelierelor nu satisfăcea în totalitate
necesitățile. Nu mai dezvoltăm acum problema, iar succesul absolvenţilor noștri
la intrarea în facultate în anul școlar 1982-1983 l-am prezentat de asemenea.
Poate ne trebuia unitate de cerințe și în privința atitudinii față de pregătirea
absolvenților, chiar dacă nu-i prea ortodox să închizi ochii la absențele de la
practică ale elevilor. Dar, dacă uneori se spune că minciuna din necesitate nu-i
sau nu ar fi păcat, socotim că nici absențele elevilor de la practică nu erau o
tragedie, dacă ei făceau ceva mai folositor pentru viitorul lor. O spunem din nou:
etalonul pentru un liceu valoros era intrarea în învățământul superior într-o
vreme când concursul de admitere era foarte greu.
Alți vorbitori apreciau că elevii buni ar trebui încurajați să conlucreze cu
profesorii, care să încerce să înțeleagă că în ultimul trimestru nu pot răspunde

149 v. Planul general de muncă pe anul școlar 1983-1984, pp. 1-13;

403
la toate obiectele pentru note mari. S-a pledat pentru valorificarea continuă a
timpului elevilor dându-se ca exemplu experiența altor licee. S-a vorbit de
necesitatea intensificării controlului pentru ca sarcinile sa fie îndeplinite până
la capăt, munca din catedre să fie analizată foarte serios.
În actualitate era atunci campania agricolă de toamnă, liceului nostru
fiindu-i repartizate 22 hectare de porumb pentru cules. Campania urma să
demareze miercuri, 27 septembrie 1983.
S-a elogiat activitatea Cenaclului „Plai românesc”, care a susţinut câteva
spectacole foarte reușite, propunându-și alte câteva pentru a obține fondurile
necesare unei excursii la Moneasa. Se exprimase speranța că și Revista „Plai
românesc” să reapară.
Comandantul PTAP pe școală a hotărât ca acea activitate să se desfășoare
în 3 zile pe săptămână: Luni, clasele IX-X; Marți, clasele XI-XII; Sâmbătă,
clasele V-VIII. Se angaja să organizeze un cabinet PTAP.
Din relatarea altui coleg s-a desprins că în perioada examenelor de
bacalaureat și de admitere în treapta a doua, supravegherea elevilor s-a făcut
prea lejer. Era o surpriză neplăcută pentru liceul nostru și explica apariția unor
note nefirești vizavi de pregătirea sumară a unor candidați, declanșând
nemulțumirea profesorilor corectori, care cunoșteau bine elevii examinați.
Asemenea practici ale profesorilor supraveghetori slăbesc interesul elevilor
pentru învățătură, ei bazându-se că pot copia la examene, ajungându-se astfel la
rezultate slabe în confruntarea cu niște examene desfășurate corect. De aceste
chestiuni ne vom ocupa mai pe larg când vom analiza bacalaureatele de după
2009-2010, la care s-au introdus camere de luat vederi și ale căror rezultate
catastrofale au scandalizat națiunea. Ar fi trist ca asemenea obiceiuri incorecte la
supravegheat să însemne începutul degradării învățământului în Liceul „Samuil
Vulcan”. Oricum, discuțiile purtate de colegii mei la consiliul profesoral din 26 IX
1983 au arătat îngrijorarea lor față de rezultatele obținute atunci. Ne temeam, însă,
de adevărul zicalei românești conform căreia omul se obișnuiește și cu răul.
În procesul-verbal din 4 XI 1983 s-au consemnat sarcinile transmise de
inspectoratul şcolar judeţean în ședința cu directorii din 3 XI 1983 și s-au prelucrat
indicatorii de retribuție. Expunerea directorului Maria Dale a vizat proiectul
planului de școlarizare pe anul 1983-1984 ; necesitatea prezentării tuturor
profesorilor la cursurile de reciclare; evidența și recuperarea manualelor;
probleme de legislație școlară; probleme educative și de ordine interioară.
Inspectoratul județean cererea constituirea la nivelul școlii a unei comisii

404
care să se ocupe de creația tehnico-științifică, menționându-se slaba participare
la munca de creație tehnico-științifică și cerându-se participarea la etapele
organizate, cu evidențierea rezultatelor obținute. Cerea, de asemenea, plan de
măsuri pentru aniversarea celor 65 de ani de la Unirea Transilvaniei cu
România (1918-1983), concomitent cu intensificarea muncii educative, a
cunoașterii legislației, a educației materialist-științifice etc.
Referindu-ne doar la două din problemele comunicate – reciclarea
profesorilor și creația tehnico-științifică - apreciem că ar trebui să arătăm că
reciclarea urmărea în primul rând îndoctrinarea politică, iar creația tehnico-
științifică viza descoperirea unor talente în domeniu, cunoscute fiind inteligența
și inițiativa românească. Din păcate, atunci când se iveau asemenea talente, ele
erau înăbușite din fașă, dacă inventatorul refuza să ia asociat pe unul din mai
marii vremii. Obiceiul se menține și azi în România și așa se pierdeau sau se
pierd adesea descoperiri valoroase, în cazul în care inventatorul nu-și găsea
vreun sprijin în străinătate pentru finanțare. Atunci, însă, descoperirea nu mai era
românească. Meteahna noastră este veche, dacă ar fi să ne amintim doar de
Nicolae Constantin Paulescu (1869-1931), descoperitorul insulinei, și să eliminăm
din context unele din opiniile sale politice sau antisemite, fără a pierde din vedere
simpatiile naziste ale unora din cei care au folosit cercetările lui Paulescu,
aplicându-le și pe unii evrei din lagărele morții. 150 Oricum, practica împodobirii
cu culori străine este tot veche. Ne-o arată adagiul - Alienis se coloribus adornare.
Prevederile planului general de muncă pe anul școlar 1983-1984 prindeau
contur. O dovedea consiliul profesoral cu temă din 16 XII 1983, când s-a dezbătut
referatul prof. Ioan Mezea - Importanța temelor pentru acasă sau, mai complet, Temele
pentru acasă și verificarea pregătirii elevilor prin lucrări de control, cum era formulată în
planul de muncă, partea a doua, privind verificarea prin lucrări de control, fiind
prezentată statistic de prof. Ioan Pop. Prof. Ioan Mezea a făcut o trecere în revistă a
factorilor ce determină eficiența temelor pentru acasă. Statutul acestora era
reglementat de Regulamentul școlar, de aici importanța lor, spre a nu fi dezaprobate
de către elevi. Din acel motiv și din altele s-a arătat cât de importantă era
diferențierea lor în funcție de condițiile existente în clasă. Prof. Ioan Pop a prezentat
o statistică în funcție de tipul notării - verificare orală sau scrisă, stabilind raportul
dintre ele pe obiectele din planul de învățământ. Toți vorbitorii au fost de părere că
la obiectele cu ore puține, mai cu seamă la cele cu o singură oră pe săptămână,
predomină verificarea scrisă. De asemenea, aprecierea în scris la sfârșit de capitol

150 v. Nicolae Paulescu în Wikipedia, Enciclopedia liberă ;

405
este necesară pentru că realizează cointeresarea elevilor. Problema subiectelor la
verificarea scrisă era considerată ca fiind delicată, ea pretându-se la analiza în
catedră. Trebuie să se aibă în vedere nu numai calitatea cunoștințelor transmise, ci
și cum sunt ele receptate de elevi, iar temele pentru acasă trebuie să consolideze
cunoștințele asimilate, nicidecum să ducă la supraîncărcare.
Printre cele comunicate de la ședința cu directorii amintim: învățământul
politic la cote înalte; lupta împotriva proliferării sectelor în rândul elevilor ;
vacanța: 23 XII 1983-22 I 1984 (se urmărea economisirea combustibilului, de aceea
vacanța era atât de lungă) ; perfecționarea cadrelor didactice : 9-21 ianuarie 1984,
Cluj; colocviul la socialism : 10-12 ianuarie 1984, profesorii de muzică la Oradea.
Reciclații din 1979 trebuiau să revină la reciclare în 1984 (după 5 ani). S-au
transmis datele olimpiadelor, pe care le dăm și noi pentru a se cunoaște de urmași:
limba română, clasele VII-XII, faza pe școală - 12 februarie, faza pe județ - 4 martie;
matematică, la clasele VII-XII - faza pe școală : 12 februarie, faza pe județ : 4 martie;
fizică, faza pe școală : 19 februarie, faza pe județ : 11 martie; chimie, faza pe școală :
19 februarie, faza pe județ : 11 martie; biologie, clasele IX-XII, faza pe școală : 12
februarie, faza pe județ : 4 martie; istorie, clasele VIII-XII, faza pe școală : 26
februarie, faza pe județ : 18 martie; limbi moderne, economie politică și filosofie,
clasele XI-XII, faza pe școală : 12 februarie, faza pe județ : 4 martie. Menționăm că
profesorii erau nemulțumiți de coincidența datelor la diferite obiecte, aceasta
împiedicând elevii să participe la două sau mai multe olimpiade. Erau
nemulțumiți mai cu seamă profesorii de limba română, ai căror elevi foarte buni
nu puteau să se afirme deoarece participau, de pildă, la matematică, deoarece
coincideau adesea datele olimpiadelor. S-a anunțat, de asemenea, că cercurile
pedagogice se vor ține cu referate în perioada 25-31 I 1984.
Ședința de analiză pe trimestrul I al anului școlar 1983-1984 a fost fixată
pe 25 ianuarie 1984. Se cerea o strictă supraveghere a elevilor din internat.
Concursul pe meserii, faza pe școală : 3-5 februarie, faza pe județ : 24-25 martie.
Ședința s-a încheiat cu prelucrarea Regulamentului școlar prin prisma cazului
unui elev adus în fața consiliului profesoral.
În ședința din 22 XII 1983, diriginții au prezentat situația la învățătură și
purtare pe trimestrul I:
Cl. V A. Dirig. Sabău Cornelia. Înscriși 31, promovați 30, corigent 1.
Cl. V B. Dirig. Pop Stela. Înscriși 26, plecat 1, rămași 25, promovați 24, corigent 1.
Cl. VI A. Dirig. Frențiu Cornelia. Înscriși 28, promovați 27, corigent 1.
Cl. VI B. Dirig. Dalea Liana. Înscriși 25, plecați 4, rămași 21, promovați 14, corigenți 7.
Cl. VII A. Dirig. Pop Ioan. Înscriși 35, plecat 1, rămași 34, promovați 31, corigenți 3.

406
Cl. VII B. Dirig. Gavra Viorel. Înscriși 37, promovați 32, corigenți 5.
Cl. IX A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscriși 39, plecat 1, rămași 38, promovați 36, corigenți 2.
Cl. IX B. Dirig. Pantea Ioan. Înscriși 35, rămași 35, promovați 35.
Cl. IX C. Dirig. Teodor Rif. Înscriși 33, plecat 1, rămași 32, promovați 32.
Cl. IX M.A. Dirig. Ioan Mezea. Înscriși 38, plecați 5, rămași 33, promovați 19, corigenți 14.
Cl. IX M.B. Dirig. Bolcaș Elisabeta. Înscriși 36, veniți 4, plecați 2, rămași 38, clasificați 34,
neclasificați 4, promovați 18, corigenți 16.
Cl. IX M.C. Dirig. Bercovici Manea. Înscriși 38, clasificați 38, promovați 34, corigenți 4.
Cl. IX M.D. Dirig. Bologan Vasile. Înscriși 37, neclasificat 1, promovați 20, corigenți 16.
Cl. IX I.U.A. Dirig. Șuvaina Doina. Înscriși 36, clasificați 36, promovați 32, corigenți 4.
Cl. IX I.U.B. Dirig. Harabagiu Maria. Înscriși 36, rămași 34, promovați 32, corigenți 2.
Cl. X A. Dirig. Tudor Dumitru. Înscriși 36, rămași 36, neclasificat 1, promovați 32, corig.3.
Cl. X B. Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Înscriși 37, promovați 35, corigenți 2.
Cl. X C Dirig. Rus Ilie. Înscriși 34, clasificați 34, promovați 34.
Cl. X M.A. Dirig. Nenciulescu Constantin. Înscriși 40, retrași 2, promovați 33, corigenți 5.
Cl. X M.B. Dirig. Tabără Ioan. Corigenți 7 (sic).
Cl. X M.C. Dirig. Chivu Aurelia. Înscriși 37, rămași 37, promovați 23, corigenți 14.
Cl. X M.D. Dirig. Zaha Ioan. Înscriși 39, rămași 39, promovați 20, corigenți 19.
Cl. X I.U.A. Dirig. Ursu Eleonora. Înscriși 35, plecați 3, rămași 32, promovați 31, corigent 1.
Cl. X I.U.B. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscriși 37, rămași 37, promovați 34, corigenți 3.
Cl. XI. Dirig. Florian Ban. Înscriși 36, rămași 36, promovați 34, corigenți 2.
Cl. XI M.A. Dirig. Milan Martinov. Înscriși 38, rămași 38, promovați 36, corigenți 2.
Cl. XI M.B. Dirig. Craiovan Ionel. Înscriși 34, rămași 34, promovați 27, corigenți 7.
Cl. XII. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscriși 35, promovați 35.
Cl. XII M.A. Dirig. Boldor Marius. Înscriși 37, promovați 27, corigenți 10.
Cl. XII M.B. Dirig. Mușet Dan. Înscriși 33, rămași 33, promovați 19, corigenți 14.
Curs seral:
Cl. XI Matematică-Fizică. Dirig.Harabagiu Adrian.Înscriși 38,plecați 11,promov. 21,corig. 6.
Cl. XI Filologie-Istorie. Dirig. Codreanu Tuți Mărioara. Înscriși 38, plecați 13, rămași 25,
promovați 13, amânați 9, corigenți 2 (sic).
Cl. XII Matematică-Fizică. Dirig. Tabără Cornelia. Înscriși 25, promovați 12, corig. 6 (sic).
Cl. XII, 5 zile - Dirig. Bercovici Maria. Înscriși 36, retrași 2, rămași 34, clasificați 33,
neclasificat 1, promovați 28, corigenți 5.
Cl. XII Filologie-Istorie, 15 zile. Înscriși 37, clasificați 34, neclasificați 3, promovați 9, corig. 25.
Cl. XIII Filologie-Istorie, 15 zile. Înscriși 43, promovați 15, corigenți 28.
Cl. XIII A. Matematică, 15 zile. Înscriși 42, neclasificat 1, promovați 34, corigenți 7.
Cl. XIII B. Matematică, 15 zile. Înscriși 42, corigenți 11, amânați 6 (sic).
În finalul ședinței consiliului s-au pus în discuție cererile a 22 de profesori
pentru trecerea în altă categorie de retribuire. Toate au fost votate în unanimitate.
O ședință comună a consiliului profesoral și a adunării generale de
partid și-a propus, în 26 I 1984, analiza desfășurării procesului instructiv-
educativ pe trimestrul I și transmiterea programului de măsuri privind

407
activitatea instructiv-educativă pe trimestrul al II-lea, materiale citite de
directorul Maria Dale, care apoi a transmis și niște comunicări de la ultima
ședință cu directorii. Vorbim de ele de fiecare dată ca să se vadă că școlile nu
puteau scăpa de tutela celor de mai sus. Neprezentaților la reciclare nu li se
permitea prezentarea la examenele de grade didactice.
Inspectoratul județean cerea parcurgerea materiei, ritmicitatea notării,
ore de consultații, eliminarea ponderii mediocrității, reducerea unor programe de
matematică pe baza unei conferințe de la Galați, colectarea deșeurilor de hârtie.
La discuții s-au abordat supraîncărcarea elevilor, navetismul, calitatea
muncii, cercetarea științifică a elevilor, acordarea gradației a VII-a - disponibilă
printr-o pensionare etc.
În ședința din 24 II 1984 s-a dezbătut o informare cu privire la stadiul de
pregătire a elevilor la obiectul limba și literatura română. S-au subliniat
rezultatele bune obținute de membrii catedrei la fiecare clasă, dar și unele
neajunsuri. S-a vorbit de frontul comun, de greutățile întâmpinate, de lectura
elevilor și îmbogățirea vocabularului acestora, de exprimarea scrisă și orală, de
contribuția obiectului la îmbogățirea culturii generale a elevilor, de acțiunile
comune cu biblioteca, de competența profesorilor, de munca diferențiată etc.
În cadrul adunării generale a cadrelor didactice din 3 IV 1984 s-a
dezbătut următoarea ordine de zi: 1) Transmiterea concluziilor brigăzii
Ministerului Învățământului, care a controlat și îndrumat activitatea educativă
în școlile județului Bihor în luna martie 1984; 2) Comunicări; 3) Instructaj
privind aplicarea metodologiei indicatorilor de retribuție.
1. La punctul acesta bilanțul a fost pozitiv, dar se cereau și niște corecturi:
așezarea activității educative pe baze științifice, acțiune pentru perfecționarea
activității de concepere, planificare și organizare, perfecționarea formelor și
metodelor de muncă, intensificarea activităților de educație patriotică,
învățarea limbii și literaturii române, aspectul educativ al lecțiilor,
îmbunătățirea activităților sportive și …, desigur, cunoașterea semnificației
documentelor de partid.
2. La punctul 2 s-au comunicat datele și centrele pentru reciclarea și
perfecționarea cadrelor didactice în vacanța de primăvară. Se cerea un plan cu
activitățile dedicate celei de a XL-a aniversări a revoluției de eliberare
națională și socială antifasciste armate (1944-1984), conform Hotărârii Plenarei
C.C. al P.C.R. din 21-23 martie 1984 ; concursul „Cine știe răspunde – Ani de
glorie, ani de lumină”.

408
 3. La punctual 3 s-a prelucrat metodologia aplicării indicatorilor de
retribuție, trasându-se sarcini concrete catedrelor pentru întocmirea
rapoartelor pe trimestre cu îndeplinirea indicatorilor pe bază de evidență a
activității fiecărui cadru didactic.
Dacă nu s-ar fi făcut atâta birocrație și atâta politică, ar fi rămas mult mai
mult timp profesorilor pentru a se ocupa de pregătirea elevilor.
În 5 aprilie 1984, în ședința consiliului profesoral, s-a consemnat
încheierea situației de la sfârșitul trimestrului II la învățătură și purtare.
Cl. V A. Dirig. Sabău Cornelia. Înscriși 31, rămași 32, promovați 29, corigenți 3.
Cl. V B. Dirig. Pop Stela. Înscriși 25, rămași 25, promovați 23, corigenți 2.
Cl. VI A. Dirig. Frențiu Cornelia. Înscriși 28, rămași 28, promovați 26, corigenți 2.
Cl. VI B. Dirig. Dalea Liana. Înscriși 21, rămași 21, promovați 14, corig. 6, neclasif. 1.
Cl. VII A. Dirig. Pop Ioan. Înscriși 34, rămași 34, promovați 34.
Cl. VII B. Dirig. Gavra Viorel. Înscriși 37, rămași 37, promovați 35, corigenți 2.
Cl. IX A. Dirig. Hădăreanu G. Înscriși 38, plecat 1, promovați 33, corigenți 4.
Cl. IX B. Dirig. Pantea Ioan. Înscriși 35, plecați 2, rămași 33, promovați 29, corigenți 4.
Cl. IX C. Dirig. Teodor Rif. Înscriși 33, plecat 1, rămași 32, promovați 28, corigenți 4.
Cl. IX M.A. Dirig. Mezea Ioan. Înscriși 33, rămași 33, clasificați 32, neclasificat 1,
promovați 28, corigenți 4.
Cl. IX M.B. Dirig. Bolcaș Elisabeta. Înscriși 37, neclasificat 1, promovați 21, corig.15.
Cl. IX M.C. Dirig. Bercovici Manea. Înscriși 38, rămași 38, promovați 30, corigenți 8.
Cl. IX M.D. Dirig. Bologan Vasile. Înscriși 37, venit 1, plecat 1, rămași 37, promovați 31,
corigenți 6.
Cl. IX I.U.A. Dirig. Șuvaina Doina. Înscriși 36, clasificați 35, neclasificat 1, promovați 28,
corigenți 7.
Cl. IX I.U.B. Dirig. Harabagiu Maria. Înscriși 34, venit 1, rămași 35, clasificați 35,
promovați 34, corigent 1.
Cl. X A. Dirig. Tudor Dumitru. Înscriși 36, plecat 1, rămași 35, promovați 31, corigenți 4.
Cl. X B. Dirig. Dărăbăneanu I. Înscriși 37, rămași 37, promovați 34, corig. 3.
Cl. X C. Dirig. Rus Ilie. Înscriși 34, rămași 33, promovați 33.
Cl. X M.A. Dirig. Nenciulescu C-tin. Înscriși 38, rămași 38, promovați 36, corigenți 2.
Cl. X M.B. Dirig. Tabără Ioan. Înscriși 38, plecat 1, rămași 37, promovați 32, corig.5.
Cl. X M.C. Dirig. Chivu Aurelia. Înscriși 36, neclasificați 2, promovați 22, corigenți 12.
Cl. X M.D. Dirig. Zaha Ioan: corigenți 13 (sic).
Cl. X I.U.A. Dirig. Ursu Eleonora. Înscriși 32, rămași 31, promovați 30, corigent 1.
Cl. X I.U.B. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscriși 37, promovați 35, corigenți 2.
Cl. XI. Dirig. Ban Florian. Înscriși 36, plecat 1, rămași 35, promovați 34, corigent 1.
Cl. XI M. A. Dirig. Milan Martinov. Înscriși 38, rămași 38, promovați 38
Cl. XI M.B. Dirig. Craiovan Ionel. Înscriși 33, rămași 32, clasificați 31, neclasificat 1,
promovați 27, corig.4.
Cl. XII. Dirig. Kuncsef Al. Înscriși 35, neclasificat 1, promovați 31, corig. 3.
Cl. XII M.A. Dirig. Boldor Marius. Înscriși 37, promovați 31, corigenți 6.

409
Cl. XII M.B. Dirig. Mușet Dan. Înscriși 33, rămași 33, promovați 32, corig. 1.
Înainte de a trece la clasele de la seral s-au pus în discuție abaterile unor
elevi din clasele a XII-a și a IX-a, care s-au bătut. Li s-a scăzut nota la purtare la
8, atât celor din clasa a IX-a, cât şi celor din clasa a XII-a. Unii colegi au încercat
o pedeapsă mai mică pentru elevii din clasa a XII-a.
Curs seral:
Cl. XI M.F. 5 zile. Dirig. Harabagiu Adrian. Înscrişi 38,rămaşi 27,clasificaţi 26,neclasificat 1,
promovaţi 18, corig. 8.
Cl. XII F.I. 5 zile. Promovaţi 11, corigenţi 26.
Cl. XII M.F. Dirig. Tabără Cornelia. Înscrişi 26, clasificaţi 17, promovaţi 8, corigenţi 9.
Cl. XIII S., forma A. Dirig. Bercovici Maria. Înscrişi 34, clasificaţi 31, neclasificaţi 3,
promovaţi 30, corigent 1.
Cl. XIII A M.F., forma C., 15 zile. Rămaşi 42, promovaţi 25, corigenţi 17.
Cl. XIII B M.F., forma C., 15 zile. Rămaşi 40, promovaţi 18, amânaţi 4, corig. 16. (sic)
Cl. XIII F., forma C., 15 zile. Rămaşi 43, promovaţi 19, amânaţi 4, corigenţi 16. (sic).
Analiza activităţii instructiv-educative pe trim. II din anul şcolar 1983-1984
şi Planul de măsuri pentru trimestrul III au fost consemnate în procesul-verbal
luat în şedinţa din 27 IV 1984.
După prezentarea materialelor amintite, dir. Maria Dale a informat consiliul
în legătură cu cele discutate la analiza făcută cu directorii la nivelul inspectoratului
şcolar, preocupat, de asemenea, de activitatea instructiv-educativă, de
promovabilitatea de la sfârşitul anului şcolar, de orientarea şcolară şi profesională,
de repartizarea elevilor în treapta I şi a II-a, în mod deosebit de felul cum trebuiau
întâmpinate evenimentele importante ale anului 1984, de olimpiadele şcolare, dar
şi de numărul mare de corigenţi, mai cu seamă la seral, de îndrumare şi control,
de încheierea anului şcolar cu tot ce ţinea de acel eveniment, de tot felul de alte
probleme mai mărunte, precum calificativele cadrelor, ţinuta elevilor, concedii,
îndrumarea organizaţiilor de tineret etc.
S-a citit programul de măsuri iniţiate în vederea aniversării a XL-a (1944-
1984) a evenimentelor din 23 august 1944, dar şi a celei de a XLV-a aniversări a
demonstraţiei de la 1 mai 1939, când se lansase şi se afirmase Nicolae Ceauşescu.
Se pregătea şi concursul „Ani de glorie”. E bine, totuşi, că pe lângă acestea s-a
vorbit mai pe larg şi despre rezultatele bune ale şcolii obţinute la nivel de judeţ la
olimpiadele de limba română, matematică, biologie etc., de rezultatele judeţului la
faza naţională, unde obţinuse 55 de premii, de Zilele şcolii bihorene ce urmau a se
ţine în 17 V 1984.
În adunarea generală a cadrelor didactice, din 16 mai, s-au adus din nou în
discuţie Zilele şcolii bihorene, pentru care şcoala primise şi o adresă cu numărul 59

410
din 10 mai 1984. Tot în acea adunare generală s-a anunţat introducerea celui de-al III-
lea obiect obligatoriu la bacalaureat începând cu acel an şcolar (1983-1984). S-a citit
lista cu disciplinele de învăţământ la care se susţinea examen de bacalaureat. Pentru a
III-a disciplină s-a propus organizarea pregătirii suplimentare pe bază de grafic.
Dezvoltarea exploatării petrolului în judeţul Bihor a determinat organele
superioare să orienteze absolvenţii treptei I şi a II-a de liceu spre această
ramură: la schela petrolieră de la Oradea - 15 elevi, la schela petrolieră din
Suplacul de Barcău - 20 de elevi. Absolvenţii treptei a II-a erau orientaţi spre
învăţământul superior tot în acel domeniu. Toţi elevii erau repartizaţi în
producţie pe bază de decizie, inclusiv cei care se orientau spre învăţământul
superior. Şefilor de catedre li s-a cerut să alcătuiască listele de elevi pentru
olimpiadă, chiar din luna mai.
În 15 iunie 1984 s-a încheiat şi s-a consemnat situaţia claselor a XII-a - curs
de zi şi a XIII-a - seral.
Cl. XII. Dirig. Kuncsef Alexandru: 35 de elevi - toţi promovaţi.
Cl. XII M.A. Dirig. Boldor Marius: 37 de elevi - toţi promovaţi.
Cl. XII M.B. Dirig. Muşet Dan: 33 de elevi - toţi promovaţi.
Cl. XIII S. - 5 zile. Dirig. Bercovici Maria. Înscrişi 36, retraşi 2, rămaşi 34, promovaţi 34.
Cl. XIII A.M. - 15 zile. Înscrişi 42, clasificaţi 41, promovaţi 41.
Cl. XIII B.M. - 15 zile. Înscrişi 42, retraşi 2, rămaşi 40, promovaţi 40.
Cl. XIII F. - 15 zile. Înscrişi 43, clasificaţi 43, promovaţi 42, repetent 1.
În final, dir. Maria Dale a transmis sarcinile primite la şedinţa din 14 VI 1984.
Acordarea gradaţiilor de merit cu respectarea Decretului 325/ 1983, anexa 3,
capitolul 4 punct 3. Se putea acorda 15% pentru stimularea personalului muncitor
cu o contribuţie deosebită. Tabelul cu gratificaţiile trebuia afişat cu 10 zile înainte.
Se cerea organizarea comisiei cu protecţia muncii; instructaj pe bază de
semnătură cerută elevilor, pe fişă, înainte de plecarea în excursii; propagandă
vizuală pentru prevenirea accidentelor; plan de măsuri pentru prevenirea
incendiilor; sprijinirea campaniei agricole în vacanţa de vară; consemnarea
acţiunilor de muncă patriotică; programarea concediilor şi asigurarea serviciului
la şcoală; acţiuni în cinstea zilei de 23 August; reciclarea întregului personal.
În 21 VI 1984 s-a consemnat instruirea comisiilor de bacalaureat nr. 365,
preşedinte Cotoescu, comisia nr. 366 - curs seral, preşedinte Dalea Ioan,
comisia nr. 367 – filologie-istorie şi matematică-fizică seral, preşedinte Stan
Ioan. Tuturor membrilor acestor comisii li se cerea: exigenţă la supraveghere şi
responsabilitate, verificarea buletinelor candidaţilor, trecerea în cataloage a
numărului de pagini ale lucrărilor, sub semnătura candidatului etc.

411
 În plenul comisiilor s-au deschis plicurile cu subiectul la limba şi
literatura română:
1) Relevaţi particularităţile artistice ale reflectării satului românesc la
Liviu Rebreanu şi Mihail Sadoveanu. (6 puncte).
2. Se dă textul:
„Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul…
Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este,
Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;
N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid
Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid !” (2 puncte)
Se cerea comentariul literar al textului. Ambele subiecte erau obligatorii.
Se acorda un punct pentru ortografie, punctuaţie, estetica lucrării, grafie,
lizibilitate, aşezarea în pagină. Un punct se acorda din oficiu.
Tot în 21 VI 1984 a avut loc şi şedinţa de analiză realizată în urma
inspecţiei de fond a Inspectoratului Judeţean Bihor. Inspectorul principal,
Marţian Lar, a citit concluziile brigăzii de inspecţie. S-a apreciat munca depusă
de conducerea şcolii ca fiind foarte bună şi s-au dat indicaţii pentru rezolvarea
unor probleme de viitor. Au fost evidenţiate realizările pe linia muncii
metodice, propunându-se unele măsuri: stabilirea unei bibliografii minime
pentru toate catedrele; promovarea noutăţilor în toate domeniile; procese-
verbale mai atent întocmite; antrenarea tuturor membrilor catedrei de ştiinţe
sociale în activitatea acesteia.
A fost apreciată baza materială a şcolii, activitatea la catedră a cadrelor
didactice şi calificativele obţinute, activitatea educativă etc.
Vorbitorii au apreciat prestaţia brigăzii şi competenţa membrilor ei, iar unii
s-au plâns în legătură cu lipsa unor mijloace necesare desfăşurării activităţii.
Trăgând concluziile, inspectorul general Viorica Piscoi a trasat
colectivului de cadre didactice de la Liceul „Samuil Vulcan” câteva sarcini în
legătură cu ritmicitatea notării, cu îndeplinirea planului de şcolarizare, cu
programul de consultaţii, cu folosirea laboratoarelor în mod obligatoriu la
fizică, biologie, chimie, desen, cu aspectul formativ al predării diferitelor
obiecte, cu promovarea valorilor cu ocazia concursurilor şi olimpiadelor.
Examenul de bacalaureat a continuat în 24 iunie 1984 cu deschiderea
plicurilor cu subiectele la probele de matematică, fizică, filosofie şi istorie, la
ora 08:30, după ce comisiile se convinseseră că plicurile erau intacte. Pentru
subiectele de la matematică şi fizică se poate consulta procesul-verbal datat

412
mai sus. La filosofie s-au dat următoarele subiecte:
I. Conexiunea universală. Caracteristici generale şi tipuri de conexiuni;
II. Arătaţi în ce constă dialectica generalului şi particularului,
naţionalului şi internaţionalului în construcţia socialistă.
Subiectul de la istorie: Unirea Principatelor Române.
În 26 VI 1984, ora 8:30, au fost deschise plicurile cu subiectele la probele
de la matematică secundar, fizică secundar, filosofie, istorie, după ce se
constatase că plicurile erau intacte.
Subiectul de la filosofie: Revoluţiile sociale şi rolul lor în dezvoltarea societăţii.
Revoluţia socialistă - tip superior de revoluţie socială. La istorie - Transformări democratice
şi revoluţionare în România în perioada 23 August 1944 - 30 Decembrie 1947. Pentru
matematică şi fizică se poate consulta procesul-verbal indicat mai sus.
La sfârşitul lunii iunie se încheiau cursurile şi se desfăşura şedinţa de
încheiere a situaţiei la învăţătură a claselor V-VII şi a X-a, consemnată în procesul-
verbal datat 29 iunie 1984, când diriginţii au prezentat următoarea situaţie:
Cl. V A. Dirig. Sabău Cornelia. Înscrişi 32 ; rămaşi 32 ; promovaţi 29; corigenţi 3.
Premii: I: Moş Dinu, 10, Negrea Daniela, 10; II: Magda Dolina Daniela, 9,96; III:
Harabagiu Camelia, 9,93.
Cl. V B. Dirig. Pop Stela. Înscrişi 25; rămaşi 25; clasificaţi 25; promovaţi 23; corigenţi 2.
Premii: I: Sava Ioan Cosmin, 9,17; II: Jurca Violeta, 9,14; III: Popa Valentina, 9,03.
Cl. VI A. Dirig. Frenţiu Cornelia: 28 de elevi – toţi promovaţi.
Premii: I: Paşca Rodica, 9,67; II: Beleag Mirela, 9,66; III: Purza Daniela, 9,64.
Cl. VI B. Dirig. Dalea Liana. Înscrişi 21; rămaşi 21; promovaţi 16; corigenţi 5.
Premii: I: Sferlea Adrian, 9,56; II: Laza Simona, 9,38; III: Bar Cornelia, 8,84.
Cl. VII A. Dirig. Pop Ioan: 34 elevi – toţi promovaţi.
Premii: I: Tomele Cristina, 9,86; II: Vesa Adriana, 9,83; III: Boldor Marius, 9,79.
Cl. VII B. Dirig. Gavra Viorel. Înscrişi 37; rămaşi 37; promovaţi 36; corigent 1.
Premii: I: Herman Daniela, 10, Clintoc Gabriela, 10; II: Şodinca Cristian, 9,48; III: Toma
Laura, 9,38.
Cl. X A. Dirig. Tudor Dumitru: 36 de elevi – toţi promovaţi.
Premii: I: Brancsik Emil, 9,60; II: Hulea Voichiţa, 9,58; III: Bursaşiu Diana, 9,47.
Cl. X B. Dirig. Dărăbăneanu Ioan: 37 de elevi – toţi promovaţi.
Premii: I: Mladin Tudor, 9,34; II: Popa Felicia, 9,31; III: Lucan Camelia, 9,23.
Cl. X C. Dirig. Rus Ilie: 32 de elevi – toţi promovaţi.
Premii: I: Baba Stela, 9,21; II: Inăşel Dorina, 9,20; III: Farc Alexandru, 8,98.
Cl. X M.A. Dirig. Nenciulescu Constantin. Înscrişi 38; rămaşi 37; transferat 1; clasif. 37;
prom. 36; corigent 1.
Premii: I: Farc Viorica, 9,10; II: Kadar Mariana, 9,09; III: Pereş Liana, 9,03.
Cl. X M.B. Dirig. Tabără Ioan. Înscrişi 36; rămaşi 36; clasificaţi 36; promovaţi 34;
corigenţi 2. Menţiuni: 1: Costin Adriana; 2: Simai V. Cornel.

413
Cl. X M.C. Dirig. Chivu Aurelia. Înscrişi 36; rămaşi 36; promovaţi 26; corigenţi 10.
Cl. X M.D. Dirig. Zaha Ioan. Înscrişi 38; rămaşi 38; promovaţi 23; corigenţi 15.
Cl. X I.U.A. Dirig. Ursu Eleonora. Înscrişi 32; rămaşi 31; promovaţi 31.
Cl. X I.U.B. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscrişi 37; promovaţi 37. Menţiune: Flore
Violeta.
Ultima şedinţă de încheiere a situaţiei la învăţătură s-a ţinut pentru clasele a IX-a şi a
XI-a - curs de zi, precum şi pentru unele clase de la seral care nu aveau examene
de susţinut, în data de 13 iulie 1984, când diriginţii au prezentat situaţia:
Cl. IX A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscrişi 39. Transferat 1. Rămaşi 38. Clasificaţi 37.
Promovaţi 37. Premii: I: Schuchter Monica, 9,92; II: Cseterky Anamaria Monica,
9,82; III: Borha Cristina Mirela, 9,78.
Cl. IX B. Dirig. Pantea Ioan. Înscrişi 35. Transferaţi 2. Rămaşi 33. Promovaţi 33. Premii:
I: Ardelean Ancuţa Mioara, 9,48; II: Pele Cecilia Sandela, 9,14; III: Tau Vasile, 9,10;
Mențiune: Vura Francisc, 8,64.
Cl. IX C. Dirig. Teodor Rif: 31 de elevi – toţi promovaţi. Premii: I: Cornea Ionela, 9,80; II: Lezeu
Carmen, 9,64; III: Lucan Dana Carmen, 9,48. Menţiune: Jude Nadina Cornelia, 9,31.
Cl. IX M.A. Dirig. Ioan Mezea. Înscrişi 38. Transferaţi 3. Rămaşi 35. Promovaţi 29. Corigenţi 6.
Cl. IX M.B. Dirig. Bolcaş Elisabeta. Înscrişi 39. Transferaţi 2. Rămaşi 37. Clasificaţi 31.
Neclasificaţi 5. Promovaţi 20. Corigenţi 11 (sic).
Premii: II: Pirtea Ioan, 8,68; III: Oraş Viorica Florica, 8,28; Menţiune: Budău Liliana, 8,22.
Cl. IX M.C. Dirig. Bercovici Manea. Înscrişi 38. Rămaşi 38. Promovaţi 34. Corigenţi 4.
Cl. IX M.D. Dirig. Bologan Vasile. Rămaşi 36. Clasificaţi 36. Promovaţi 26. Corigenţi 10. Premii: I:
Luncar Mariana, 9,20; II: Laza Daniela, 8,51; III: Ardelean Lenuţa, 8,49.
Cl. IX I.U.A: Dirig. Şuvaina Doina. Înscrişi 36. Rămaşi 36. Clasificaţi 36. Promovaţi 31. Corigenţi
5. Premii: I: Lörincz Lenke Csila, 9,37; II: Tripa Mirela, 8,93; III: Tripa Doina, 8,64.
Cl. IX I.U.B. Dirig. Mărculescu Maria. Înscrişi 35. Rămaşi 34. Clasificaţi 34. Promovaţi 33.
Corigent 1. Premii: I: Lucaci Liana, 9,05; II: Frenţiu Dorina, 8,42; III: Popa Dana, 8,37.
Cl. XI. Dirig. Florian Ban. 35 de elevi – toţi promovaţi.
Premii: I: Moş Nicolae Călin; II: Moisescu Marius Sergiu; III: Martinov Vladimir.
Cl. XI M.A. Dirig. Martinov Milan: 38 elevi – toţi promovaţi.
Premii: II: Codreanu Olimpia; III: Duma Natalia; Menţiune: Zbârce Maria.
Cl.XI M.B. Dirig.Craiovan Ionel: Înscrişi33. Transferat 1. Rămaşi 32.Clasificaţi 31.Neclasificat
1.Promovaţi 26. Corig. 5.
Premii: II: Floriş Florin, 8,78; III: Gui Angela, 8,29; Menţiune: Siminic Mariana, 8,25.
Cl. XI filologie-istorie seral. Dirig. Codreanu Tuţi Marioara. Înscrişi 26. Rămaşi 25. Promovaţi 23.
Corig. 2.
Cl. XI matematică-fizică seral. Dirig. Harabagiu Adrian. Înscrişi 27. Promovaţi 24. Corigenţi 3.
Cl. XII matematică-fizică seral. Dirig. Cornelia Tabără. Înscrişi 16. Promovaţi 13. Corigenţi 3.
Cl. XII filologie-istorie seral, 15 zile. Înscrişi 37. Clasificaţi 37. Promovaţi 28. Corigenţi 9.
Procesul-verbal din 13 VIII 1984 s-a încheiat cu ocazia instruirii comisiei
de bacalaureat de către preşedintele aceleia - Pethö Ladislau, şef de lucrări la
Institutul Politehnic Cluj-Napoca. După instructaj şi după anunţarea datelor
celor 3 probe, s-a deschis plicul cu subiectul la limba română, anterior

414
constatându-se intacticitatea lui. Subiectele au fost:
I. Relevaţi particularităţile artistice de evocare a momentelor şi personalităţilor
istorice în operele studiate, de Grigore Ureche, Grigore Alexandrescu, Mihai
Eminescu, B. Şt. Delavrancea, M. Sadoveanu. 6 puncte.
II. Se dă textul: Este vorba de primele 2 strofe din poezia Testament de T. Arghezi,
respectiv primele 12 versuri, de la versul 1 „Nu-ţi voi lăsa drept bunuri după
moarte”,… până la versul 12, inclusiv: „De osemintele vărsate în mine”.
Cerinţe: a) Faceţi comentariul literar al textului dat. – 2 puncte.
b) Explicaţi folosirea virgulei. – 1 punct.
Notă: 1. Ambele subiecte erau obligatorii. 2. Un punct se acorda din oficiu.
În 16 august 1984, la ora 8:30, după ce s-a constatat că plicurile cu
subiectele la matematică, fizică, istorie şi filosofie erau intacte, au fost deschise
de preşedintele Pethö Ladislau în plenul comisiei. Subiectul de la matematică
se poate vedea în procesul-verbal datat mai sus. Subiectul la fizică nu apare în
procesul-verbal. Subiectul la Istoria României: Revoluţia burghezo-democratică
din 1848-1849. Subiectul la filosofie: 1. Conţinutul revoluţiei făcute de marxism in
filosofie; 2. a) Definiţi conceptul de practică. b) Arătaţi care sunt particularităţile
statului socialist.
După ce s-a constatat că plicurile erau intacte, cu subiectele la probele
secundare: matematică, fizică, istorie, filosofie, au fost deschise la 8:30 de
preşedintele comisiei, Pethö Ladislau, cum se poate vedea din procesul-verbal
datat 18 august 1984. De fapt, acel proces-verbal este incomplet. Subiectele nu
mai apar în procesul-verbal, unde se poate citi doar atât: „Subiectele: conform
anexelor tipizate la dosar.”
În procesul-verbal din 13 VIII 1984 se mai putea citi: „Între 19-20 (august)
susţinerea examenului oral şi probele practice.” 151

Anul școlar 1984-1985

Așa cum arătam și în altă parte a acestei lucrări, anul școlar se încheie în
31 august, iar noul an școlar începe în 1 septembrie. De cele mai multe ori, însă,
în primele zile ale lunii septembrie și în liceul nostru se rezolvau unele
probleme ale anului care se încheiase, concomitent cu problemele specifice
anului care începe. Aceste probleme sunt rezolvate fie în consiliile profesorale,
fie în consiliul de conducere sau biroul executiv.
Astfel, în 8.09.1984, în ședința consiliului de conducere s-a dresat procesul-

151 A.C.N. „SV”, II/ 14 Procese-verbale Consiliul profesoral: 20 II 1982-16 iunie 1985;

415
verbal cu ocazia încheierii situației școlare a elevilor prezenți la examenul de
corigență. Situația în urma examinării:
Cl. V. Prezentați 5 elevi, promovați 3 elevi, repetenți 2.
Cl. VI. Prezentați 5 elevi, promovați 5.
Cl. VII. Prezentați 1 elev, promovat 1.
Cl. IX A. (M-F) Prezentat 1 elev, promovat 1 elev.
Cl. IX M. Prezentați 36, toți promovați.
Cl. IX I.U. Prezentați 6, toți promovați.
Cl. X M. Prezentați 28, toți promovați.
Cl. XI M. Prezentați 6, promovați 2, repetenți 4.
Cursul seral
Cl. XI forma A, filologie. Prezentați 2 elevi, promovați 2 elevi.
Cl. XI Matematică-Fizică. Prezentați 3 elevi, promovați 3.
Cl. XII Matematică-Fizică. Înscriși 6 elevi, promovați 5elevi, 1 elev cu situația
neîncheiată.
Cl. XII Filologie-Istorie. Prezentați 9 elevi, promovați 9 elevi.
În 10 septembrie 1984 a avut loc ședința a B.O.B., P.C.R. și a biroului
executiv al consiliului de conducere pentru discutarea și aprobarea diriginților și a
comandanților instructori PTAP pentru anul școlar1984-1985.
Pentru numirea diriginților s-a ținut seama de principiul continuității. La
clasele a XI-a s-a ținut seama de fondul colectivelor de elevi din clasele a X-a,
cu menținerea diriginților respectivi.
Pentru PTAP comandant de centru a fost propus prof. Ioan Zaha, iar
comandanți de detașamente au rămas, în general, diriginții claselor.152
Luna octombrie devenise obişnuită pentru ţinerea adunărilor generale ale
oamenilor muncii. În 1984, adunarea generală a oamenilor muncii a fost fixată
pentru 4 octombrie, fiind consemnată în procesul-verbal o amplă ordine de zi:
1. Dezbaterea şi aprobarea Raportului biroului grupei sindicale privind activitatea
desfăşurată şi rezultatele obţinute în îndeplinirea sarcinilor pe anul şcolar 1983-1984. Aşa
figura în procesul-verbal, fiind prezentat de prof. Rif, responsabilul grupei I
sindicale a cadrelor didactice. Materialul dactilografiat, având acelaşi autor suna
astfel: Raportul consiliului de conducere şi al biroului grupei sindicale, privind activitatea
desfăşurată şi rezultatele obţinute în îndeplinirea sarcinilor pe anul şcolar 1983-1984.
2. Dezbaterea şi adoptarea Planului anual de muncă, a programului unitar al
activităţilor politico-ideologice, tehnico-ştiinţifice, cultural-artistice şi sportive, în urma
prezentării de către directorul Maria Dale;
3. Aprobarea tematicii orientative a dezbaterilor din adunările grupelor

152 A.C.N. „S.V.”, II/ 14 Procese-verbale consiliul de conducere, 1 sept. 1980-19 dec. 1987;

416
sindicale în anul de învăţământ 1984-1985.
4. Prezentarea unei informări privind activitatea de protecţie a muncii în
cursul anului de învăţământ 1983-1984 şi adoptarea Planului de măsuri în acest
domeniu pentru noul an şcolar.
5. Discuţii.
În introducerea Raportului trebuia evidenţiată atmosfera de puternică
angajare politică a întregului popor, care se pregătea să întâmpine cel de al
XIII-lea Congres al PCR, care urma să înceapă în 19 noiembrie 1984. Raportul
pe anul şcolar 1983-1984 nu putea să nu oglindească constatările brigăzii I.S.J.
din perioada 4-12 iunie 1984, despre care am mai amintit, acum aprofundând
constatările acelei brigăzi privind buna organizare şi desfăşurare a procesului
de învăţământ în privinţa îmbunătăţirii activităţii metodice şi de perfecţionare
a cadrelor noastre didactice, integrării învăţământului cu producţia;
îmbunătăţirii muncii educative; dezvoltării bazei didactico-materiale;
perfecţionării stilului şi metodelor de muncă ale conducerii liceului.
Iată rezultatele colectivului didactic vulcanian, care oglindesc calitatea
pregătirii acestuia: la gimnaziu: 177 de elevi, promovaţi 175, 2 repetenţi; la
profilul matematică-fizică - 278 de elevi, toţi promovaţi; la profilurile mecanic
şi industrie uşoară: 572 de elevi, promovaţi 568, 4 repetenţi.
Brigada a apreciat preocuparea noastră pentru a obţine rezultate bune în
întrecerea socialistă iniţiată atunci între şcoli. Liceul „Samuil Vulcan” nu a fost
penalizat decât la un singur indicator. Puncte valoroase s-au obţinut prin
rezultatele bune de la concursurile şcolare, prin comunicările ştiinţifice numeroase,
susţinute cu ocazia Zilelor liceului sau la fazele cele mai înalte ale acţiunii
Creativitate şi eficienţă în învăţământ, prin participarea la reciclare, care figura ca
indicator al întrecerii socialiste. Brigada nu putea să nu aprecieze o teză la modă
atunci: Respectarea principiului muncii şi conducerii colective precum şi răspunderea
individuală a membrilor consiliului de conducere pentru îndeplinirea sarcinilor. Au fost
apreciate, de asemenea, întâlnirile săptămânale în şedinţe operative pe catedre şi
probleme, sistemul informaţional din sala profesorală, îndrumarea şi controlul
prin asistențe la lecţii şi la alte activităţi ale cadrelor didactice, când se urmărea:
conţinutul ştiinţific al lecţiilor şi activităţilor, realizarea obiectivelor operaţionale,
iniţierea elevilor în diverse tehnici de muncă intelectuală, realizarea
interdisciplinarităţii şi a caracterului aplicativ al cunoştinţelor, valorificarea
caracterului educativ al lecţiilor.
Pornind de la concluziile brigăzii, conducerea liceului urmărea cu

417
precădere problemele legate de închiderea anului şcolar: parcurgerea în
întregime a materiei, sprijinirea suplimentară a elevilor cu lacune în cunoştinţe,
evaluarea şi notarea ritmică şi reală a nivelului de pregătire al elevilor, toate
acestea fiind, de fapt, urmărite la finele fiecărui trimestru, ele figurând în
rapoartele fiecărui profesor ca cerinţe de bază.
Munca metodică şi de perfecţionare s-a desfăşurat, ca întotdeauna, în
adunările personalului didactic, în consiliile pedagogice, în cele 9 colective de
catedră pe specialităţi şi în 2 comisii metodice ale diriginţilor (cl. V-VIII şi IX-
XII). Aşa cum arătam mai sus, printre problemele dezbătute au fost: temele
pentru acasă, stadiul pregătirii elevilor la limba şi literatura română, notarea
elevilor în concordanţă cu cerinţele psihopedagogiei, educarea patriotică a
elevilor prin activităţi şcolare şi extraşcolare.
Activitatea metodică de bază s-a desfăşurat în cadrul colectivelor de
catedră pe baza unor planuri judicios întocmite, acolo discutându-se
planificările, programele şcolare, organizarea activităţilor cercurilor de elevi,
lucrările de sondaj, probleme legate de optimizarea procesului de predare-
învăţare şi de evaluare sistematică a cunoştinţelor elevilor etc. Nu s-a neglijat
nici întreţinerea, îmbogăţirea şi modernizarea bazei didactico-materiale.
În anul şcolar 1983-1984, conform imperativelor epocii, ne-a preocupat şi
integrarea absolvenţilor din treapta I şi a II-a în producţie. Astfel, în anul şcolar
de care aminteam au absolvit treapta I 323 de elevi, din care 102 la profilul
matematică-fizică, 152 la profilul mecanic şi 69 la profilul industrie uşoară. Din
aceştia, 184 continuau studiile în treapta a II-a de liceu, 70 în şcoli profesionale
şi 69 s-au încadrat în producţie.
Au absolvit treapta a II-a de liceu 105 elevi, din care 29 au intrat în
învăţământul superior, iar ceilalţi s-au încadrat în producţie. Toate acestea au fost
posibile printr-o muncă mai sistematică de îndrumare a elevilor. Când analizam
critic activitatea din anul şcolar 1982-1983 ne durea sufletul. Ne bucuram să
constatăm că doar într-un an lucrurile s-au schimbat mult. De pildă, numărul
absolvenţilor intraţi în învăţământul superior a crescut de la 15 la 29, deci aproape
s-a dublat. Ne-am convins noi înşine că se poate, deşi aria noastră de selecţie era şi
devine mereu tot mai restrânsă. Nici în secolul al XIX-lea, când spre liceul nostru
veneau elevi dintr-o arie foarte largă, de la Nistru pân’ la Tisa, cum spune poetul,
din Sătmar la Porţile-de-Fier, calitatea celor veniţi nu egala pe aceea a celor care
mergeau spre liceele mai tinere din Braşov, de pildă, ca să nu mai vorbim de cele
din Bucureşti sau Iaşi. Această situaţie am explica-o prin faptul că mijloacele

418
materiale ale celor care ar fi dorit să vină de la mari distanţe spre Beiuş erau
limitate. Dacă am compara doar numărul celor 12 academicieni daţi de liceul
nostru cu cei 49 de academicieni proveniţi de la Liceul „Andrei Şaguna” din
Braşov, fondat în 1850, am putea constata adevărul celor afirmate mai sus.
Ţăranii români din proximitatea imediată a Beiuşului, ca şi mulţi alţii de
la mari depărtări, erau săraci. În această situaţie, copiii acestora, oricât de
inteligenţi ar fi fost, rămâneau în anonimatul condiţiei lor sociale. Noi, însă, ne
mândrim cu academicienii noştri şi cu foarte mulţi oameni de mare valoare
care au trecut sau încă mai trec prin băncile acestui prestigios liceu. Oricum,
nici puterea economică a urbei în care se află liceul nu poate fi neglijată.
Reactualizând necesitatea unităţii de cerinţe faţă de elevi, a disciplinei, a
muncii educative prin concursul „Ani de glorii, ani de lumină”, care ne-a plasat
pe locul III în judeţ, prin Cenaclul literar „Plai românesc”, s-a spus că s-ar fi
realizat un chestionar de creativitate în scopul depistării elevilor cu potenţial
creator. Urma ca în anul şcolar 1984-1985 să se organizeze un curs de
creativitate în colaborare cu Universitatea cultural-ştiinţifică.
Nu în ultimul rând au fost elogiate rezultatele bune obţinute la concursurile
pe obiecte, în special la olimpiada de matematică - ale elevilor Marius Moisescu şi
Horia Ban, dar şi ale altora - la fizică, ştiinţe sociale, franceză etc.153
Planul general de muncă a surprins cele prevăzute în Raport şi este, în
multe privinţe, asemănător cu cele prevăzute anterior .154
Membrii consiliului de conducere al şcolii, ales în adunarea generală a
oamenilor muncii din data de 22 aprilie 1982, erau: 1. Dalea Maria; 2. Mincic
Aurel; 3. Codreanu Maria; 4. Dărăbăneanu Ioan; 5. Cotrău Petru; 6. Hădăreanu
Gavril; 7. Rif Teodor; 8. Hulea Florica; 9. Odobasianu Georgeta; 10. Tudor Dumitru;
11. Kuncsef Alexandru; 12. Bonchiş Ioan; 13. Tabără Cornelia; 14. Bolcaş Elisabeta;
15. Martinov Milan; 16. Gavra Viorel; 17. Pop Ioan; 18. Mezea Ioan; 19. Igna Ioan -
responsabilul comitetului de părinţi; 20. Micle Ioana - secretar UTC; 21. Ungur
Petru - director „Înfrăţirea”, întreprinderea patronatoare a liceului.
Membrii Biroului executiv: 1. Dale Maria, 2. Mincic Aurel, 3. Codreanu Maria,
4. Dărăbăneanu Ioan, 5. Cotrău Petru, 6. Hădăreanu Gavril, 7. Rif Teodor, 8. Hulea
Florica, 9. Odobasianu Georgeta, 10. Tudor Dumitru, 11. Kuncsef Alexandru.155
În anul şcolar 1984-1985 propuneam să funcţioneze următoarele colective de

153 v. Raportul Consiliului de conducere şi al Biroului grupei sindicale privind activitatea desfăşurată şi
rezultatele obţinute în îndeplinirea sarcinilor pe anul şcolar 1983-1984;
154 v. Planul general de muncă - an şcolar 1984-1985, p.p. 1-12;
155 v. Planul General. Anexa 1;

419
catedră şi comisii metodice, precum şi sarcini permanente pe întregul an şcolar,
pentru membrii Consiliului de conducere: 1. Limba Română - responsabil Mezea
Ioan; 2. Limbi străine - responsabil Boldor Marius; 3. Ştiinţe sociale - responsabil
Hădăreanu Gavril; 4. Matematică - responsabil Bologan Vasile; 5. Fizică -
responsabil Bercovici Manea; 6. Chimie - responsabil Chivu Aurelia; 7. Biologie-
Geografie - responsabil Pantea Ioan; 8. Ed. Fizică - responsabil Tudor Dumitru; 9.
Instruire practică – responsabil Micula Virgil; 10. Comisia metodică diriginţi, cl V-
VIII - responsabil Gavra Viorel; 11. Comisia metodica diriginţi, clasele IX-XII -
responsabil Dărăbăneanu Ioan; 12. Orientarea şcolară şi profesională - responsabil
Bolcaş Elisabeta; 13. Munca cu părinţii - responsabil Nenciulescu Georgina; 14.
P.T.A.P. - responsabil Zaha Ioan; 15. Coordonarea activităţii de pregătire
permanentă a formaţiilor cultural-artistice - responsabili: Sabău Cornelia,
Mărculescu Maria, Morar Gavril, Pop Stela, Boldor Marius, Nenciulescu Constantin;
16. Respectarea Normelor igenico-sanitare la internat şi cantină - responsabil Sabău
Cornelia; 17. Organizarea timpului liber al elevilor interni – responsabil
Dărăbăneanu Ioan; 18. Coordonarea acţiunilor de educare estetică a elevilor (audiţii
muzicale, recitaluri de versuri, vizionări de spectacole şi expoziții - responsabili:
Indrei Sabin, Dale Liana, Pop Stela; 19. Popularizarea cărţii metodice şi ştiinţifice în
colectivul didactic – responsabil Badea Maria; 20. Organizarea acţiunilor de educare
moral-cetăţenească a elevilor, responsabil Bercovici Maria; 21. Urmărirea frecvenţei
elevilor la cursul seral, responsabil Tabără Cornelia; 22. Aplicarea măsurilor de
economisire a energiei – responsabili Rif Teodor şi Ban Florian; 23. Popularizarea
experienţei pozitive şi a rezultatelor în presă, responsabil Dale Maria; 24. Careul
şcolii, responsabil Kuncsef Alexandru.156
În cadrul discuţiilor consemnate în procesul-verbal din 4 octombrie 1984,
profesorii au făcut variate propuneri pentru îndreptarea unor manifestări din
diferite domenii ale vieţii liceului, iar tematica orientativă a dezbaterilor din
adunările grupelor sindicale a fost aprobată după selectarea aspectelor
specifice învăţământului din Liceul „Samuil Vulcan”.
Consiliul profesoral din 19 noiembrie 1984 a dezbătut Preocuparea
comisiilor metodice diriginţi pentru antrenarea familiei la rezolvarea sarcinilor şcolii,
informare prezentată de profesorii Nenciulescu Georgina şi Gavra Viorel.
Această problemă a antrenat în discuţii foarte mulţi diriginţi, fiecare
împărtăşindu-şi experienţa în legătură cu o astfel de chestiune, realizându-se
un foarte util schimb de opinii. S-a desprins cât este de importantă apropierea

156 v. Planul General pe 1984-1985. Anexa 2;

420
diriginţilor și profesorilor propunători de copii şi de părinţi, dar mai cu seamă
de acei copii lipsiţi de căldura familiei, în liceul nostru fiind şi un număr destul
de mare de elevi din casa de copii .
Tratarea diferenţiată a elevilor a stat mult în atenţia diriginţilor. Consiliul
s-a încheiat cu aprobarea planului de măsuri cu privire la realizarea economiei
de energie, care figura, de asemenea, pe ordinea de zi.
Nu trecuseră decât câteva zile de la încheierea lucrărilor Congresului al XIII-
lea (19-22 noiembrie 1984) şi, sub presiunea indicaţiilor organelor superioare de
partid şi de stat, conducerea Liceului „Samuil Vulcan” a convocat o şedinţă a
consiliului profesoral ca să dezbată Sarcinile ce revin şcolii din documentele
Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român, referat prezentat de Maria
Dale, cerând şefilor de catedre să informeze în legătură cu această chestiune.
Au urmat nişte discuţii ditirambice în care predomina hiperbola, ca să se
arate cât de important era ca profesorii din Vulcania să cunoască în amănunt
documentele respective pentru a le putea integra cu bună orientare şi, chipurile,
neforţat, în diferite tipuri de lecţii la toate obiectele de învăţământ, la orele de
dirigenţie, la învăţământul politic, la informările politice. Una din cele mai
grave boli ale învăţământului românesc din perioada comunistă (1948-1989) a
fost politizarea excesivă. Ea este vizibilă aproape din toate părţile acestei
Monografii, fiind înfăţişată adesea aproape involuntar de către noi. Din păcate,
această boală s-a perpetuat, alături de altele, şi după 1989.
Procesul-verbal datat mai sus s-a încheiat prin consemnarea numelor a
şapte profesori care au cerut trecerea în altă categorie de salarizare.
În şedinţa consiliului profesoral din 19 XII 1984 a fost consemnată
încheierea situaţiei la învăţătură şi purtare la sfârşitul trimestrului 1, când
diriginţii au prezentat situaţia:
Cl. V A. Dirig. Codreanu Viorel. Înscrişi 40, rămaşi 38, promovaţi 34, corigenţi 4.
Cl. V B. Dirig. Zaha Ioan Zamfir. Înscrişi 39, rămaşi 39, promovaţi 31, corigenţi 8.
Cl. VI A. Dirig. Sabău Cornelia. Înscrişi 31, veniţi 2, rămaşi 33, promovaţi 32, corig.1.
Cl. VI B. Dirig. Pop Stela. Înscrişi 24, veniţi 3, rămaşi 27, promovaţi 24, corigenţi 3.
Cl. VII A. Dirig. Frenţiu Cornelia. Înscrişi 31, promovaţi 27, corigenţi 4.
Cl. VII B. Dirig. Dalea Liana. Înscrişi 21, rămaşi 21, promovaţi 14, corigenţi 7.
Cl. VIII A. Dirig. Pop Ioan. Înscrişi 36, neclasificat 1, promovaţi 30, corigenţi 5.
Cl. VIII B. Dirig. Gavra Viorel. Înscrişi 37, rămaşi 37, promovaţi 26, corigenţi 11.
Cl. IX Matematică-Fizică. Dirig. Rus Ilie. Înscrişi 36, venit 1, rămaşi 37, promovaţi 37.
Cl. IX M.A. Dirig. Cotrău Petru. Înscrişi 35, plecat 1,rămaşi 34, neclasificaţi 3, promovaţi 21,
corigenţi 10.
Cl. IX M.B. Dirig. Ursu Eleonora. Înscrişi 32, venit 1, rămaşi 33, promov.16, corig.17.

421
Cl. IX M.C. Dirig. Kuncsef Alexandru. Corigenţi 9, neclasificaţi 5 (sic).
Cl. IX M.D. Dirig. Boldor Marius. Înscrişi 38, rămaşi 38, promovaţi 34, corigenţi 4.
Cl. IX I.U.A. Dirig. Nenciulescu Georgina. Corigenți 16 (sic).
Cl. IX I.U.B. Dirig. Bercovici Maria. Înscrişi 36, venit 1,rămaşi 37, neclasificați 1,promovaţi 23,
corig. 13.
Cl. X A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscrişi 38, rămaşi 38, promovaţi 25, corigenţi 13.
Cl. X B. Dirig. Ioan Pantea. Corigenţi 5 (sic).
Cl. X C. Dirig. Teodor Rif. Înscrişi 32, rămaşi 32, promovaţi 32.
Cl. X M.A. Dirig. Mezea Ioan. Înscrişi 33, neclasificat 1, promovaţi 20, corigenţi 12.
Cl. X M.B. Dirig. Muşet Dan Aurel. Înscrişi 36, rămaşi 35, plecat 1, neclasificaţi 2, promovaţi 19,
corig.14.
Cl. X M.C. Dirig. Bercovici Manea. Înscrişi 38, rămaşi 38, promovaţi 20, corigenţi 18.
Cl. X M.D. Dirig. Bologan Vasile. Înscrişi 36, rămaşi 36, promovaţi 23, corigenţi 13.
Cl. X I.U.A. Dirig. Şuvaina Doina. Înscrişi 36, rămaşi 36, promovaţi 32, corigenţi 4.
Cl. X I.U.B. Dirig . Mărculescu Maria. Înscrişi 33, rămaşi 33, promovaţi 28, corigenţi 5.
Cl. XI Matematică-Fizică. Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 36, promovaţi 35, corigent 1.
Cl. XI M.A. Dirig. Chivu Aurelia. Corigenţi 6, neclasificat 1 (sic).
Cl. XI M.B. Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Înscrişi 37, rămaşi 37, promovaţi 35, corigenţi 2.
Cl. XI M.C. Dirig. Nenciulescu Constantin. Promovaţi 30, corigenţi 4 (sic).
Cl. XII Matematică-Fizică. Dirig. Ban Florian. Înscrişi 34, neclasificat 1, promovaţi 32,
corig.1.
Cl. XII M.A. Dirig. Martinov Milan. Înscrişi 38, rămaşi 38, promovaţi 37, corigent 1.
Cl. XII M.B. Dirig. Craiovan Ionel. Înscrişi 29, rămaşi 29, promovaţi 23, corigenţi 6.
Curs Seral:
Cl. XI M. Dirig. Tabără Ioan. Înscrişi 36, plecaţi 5, rămaşi 31, promovaţi 15, corigenţi 14,
neclasificaţi 2 .
Cl. XI Matematică-Fizică. Dirig. Bolcaş Elisabeta. Înscrişi 38, rămaşi 37, neclasificaţi 10,
promovaţi 19, corigenţi 8.
Cl. XII Matematică-Fizică. Dirig. Harabagiu Adrian. Înscrişi 30, plecaţi 2, venit 1,
rămaşi 29, clasificaţi 22, promovaţi 13, corigenţi 9.
Cl. XII Filologie-Istorie. Dirig. Codreanu Maria. Corigenţi 13 (sic).
Cl. XIII Matematică-Fizică. Dirig . Tabără Cornelia. Înscrişi 26, neclasificaţi 11,
promovaţi 6, corigenţi 4 (sic).
Cl. XIII Filologie-Istorie -15 zile pe trimestru. Corigenţi 26 (sic).
Consiliul s-a finalizat cu o serie de comunicări şi trasarea unor sarcini legate
de încheierea trimestrului şi cu prezentarea programului pentru vacanţa de iarnă.
În 9 I 1985 s-a făcut mai întâi aprecierea activităţii profesorului Marius
Boldor în vederea trimiterii la perfecţionare în Republica Democrată Germană,
unde mai făcuse un stagiu de pregătire în 1974. Toţi colegii au vorbit elogios la
adresa acestuia şi au votat în unanimitate trimiterea sa în RDG. Apoi, mai
mulţi colegi au fost discutaţi şi apreciaţi în vederea prezentării la examenul
pentru acordarea gradelor didactice II şi I.

422
 Analiza situaţiei la învăţătură pe trimestrul I şi programul de măsuri pentru
trimestrul II au făcut obiectul adunării generale de partid, comună cu şedinţa
consiliului pedagogic din 5 II 1985, când Aurel Mincic, director adjunct, şi Maria
Codreanu au citit materialele - darea de seama şi programul. Aurel Sferlea a citit
rezultatele obținute de clase la sfârşitul trimestrului I, constatând o mediocritate
sporită, număr mare de corigenţi şi de note scăzute la purtare, cerând evitarea
notelor foarte mici şi venind cu nişte propuneri pe linie educativă.
Pentru clasele a IX-a urma să se prelucreze tema Metodologia cercetării
ştiinţifice. De asemenea, se cerea intensificarea pregătirii pentru faza judeţeana a
Festivalului „Cântarea României”.
Catedra de matematică arăta că s-a mărit numărul rezolvitorilor la
„Gazeta matematică” şi al elevilor cu rezultate bunicele la olimpiada judeţeană.
Obţinuse rezultate bune în vară la tabăra de la Câmpulung. A continuat
pregătirea intensivă şi în cercuri. Pe ţară se organizaseră tabere naţionale de
matematică pentru pregătirea elevilor - de pildă tabăra de la Sinaia, la care
fuseseră chemaţi şi doi elevi de la Liceul „Samuil Vulcan”, Marius Moisescu şi
Horia Ban, în lotul lărgit. La concursurile de la Sinaia au obţinut mai întâi
menţiune, apoi premiul II şi III. Acele rezultate fuseseră scăpate din materialele
prezentate deoarece acestea fuseseră redactate înainte de cunoaşterea rezultatelor.
Alţi vorbitori au arătat că nu s-a acordat suficientă preocupare faţă de
elevii de la casa de copii, care răciseră pentru că nu primiseră a III-a pătură, că
trebuiau create posibilităţi elevilor din clasa a XII-a pentru a-şi putea termina
lucrările de diplomă, că grupele de limbi nu găseau săli libere pentru
desfăşurarea activităţii, că era necesară o supraveghere mai atentă la examene,
dar şi încurajarea elevilor, creşterea promovabilităţii, reducerea mediocrităţii,
acordarea gradată a sancţiunilor, mai buna cunoaştere a elevilor, pregătirea
temeinică pentru lecţii, disciplină în muncă, prinse într-un studiu efectuat în
vacanţa de iarnă, privind modul de activitate reflectat în documentele şcolare.
Prelucrarea concluziilor din studiul acesta efectuat în perioada vacanţei
de iarnă, cu privire la ritmicitatea notării, randamentul şcolar, concordanţa sau
neconcordanţa dintre răspunsurile scrise şi cele orale ale elevilor, reflectate în
documentele şcolare, se întâlneşte în dezbaterea adunării generale a
personalului didactic din 19 II 1985, când directorul Maria Dale a prezentat
concluziile pe clase, obiecte de învăţământ şi pe profesori. Materialul a scos în
evidenţa unele neglijenţe privind ritmicitatea notării, precum şi păstrarea
documentelor şcolare, mai cu seamă a cataloagelor. Şedinţa s-a încheiat cu

423
comunicarea instrucţiunilor cu privire la perfecţionarea cadrelor didactice în
cincinalul 1986-1990.
În 15 III 1985, în adunare generală a personalului didactic s-a discutat
acordarea gradaţiei a VII-a, după criteriile de atunci, profesorului Adrian
Harabagiu, a cărui cerere a fost selectată de către biroul executiv al consiliului de
conducere şi de către biroul organizaţiei de partid, din mai multe. Oricare dintre
solicitanţi: Mezea Ioan, Olea Mihai, Tudor Dumitru, Chivu Aurelia - ar fi meritat
acea gradaţie, dar ea se acorda cu ţârâita, deoarece statul dezlega greu baierele
pungii pentru a da un bănuţ. Supusă la vot, propunerea celor două birouri a fost
adoptată în unanimitate.
În şedinţa consiliului profesoral din 4 IV 1985 s-a încheiat procesul-verbal în
care a fost consemnată situaţia la învăţătură şi purtare de la sfârşitul trimestrului II
al anului şcolar 1984-1985. Diriginţii au prezentat următoarea situaţie:
Cl. V A. Dirig. Viorel Codreanu. Înscrişi 39, rămaşi 39, promovaţi 35, corigenţi 4.
Cl. V B. Dirig. Zaha Ioan Zanfir. Înscrişi 39, rămaşi 39, promovaţi 32, corigenţi 7.
Cl. VI A. Dirig. Sabău Cornelia. Înscrişi 33, rămaşi 33, neclasif. 1, promov. 31, corig. 1.
Cl. VI B. Dirig. Pop Stela Marioara. Înscrişi 27, rămaşi 27, promovaţi 25, corigenţi 2.
Cl. VII A. Dirig. Frenţiu Cornelia. Înscrişi 31, rămaşi 31, promovaţi 31.
CL. VII B. Dirig. Dalea Liana. Înscrişi 21, rămaşi 21, promovaţi 16, corigenţi 5.
Cl. VIII A. Dirig. Pop Ioan. Înscrişi 36, rămaşi 36, promovaţi 30, corigenţi 6.
Cl. VIII B. Dirig. Gavra Viorel. Înscrişi 37, rămaşi 37, promovaţi 27, corigenţi 10.
Cl. IX. Dirig. Rus Ilie. Înscrişi 37, rămaşi 37, promovaţi 36, corigent 1.
Cl. IX M.A. Dirig. Cotrău Petru. Înscrişi 34, rămaşi 34, neclasif. 2, promov. 25, corig. 7.
Cl. IX M.B. Dirig. Ursu Eleonora. Înscrişi 33, plecat 1, promovaţi 26, corigenţi 6.
Cl. IX M.C. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscrişi 36, neclasif.1, promovaţi 24, corig. 11.
Cl. IX M.D. Dirig. Boldor Marius. Înscrişi 38, clasificaţi 38, promovaţi 29, corigenţi 9.
Cl. IX I.U.A. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscrişi 36, neclasif. 1, promov. 33, corig.2.
Cl. IX I.U.B. Dirig. Bercovici Mărioara. Înscrişi 36, neclasificaţi 1, promov.26, corig.9.
Cl. X A. Dirig. Hădăreau Gavril. Înscrişi 38, rămaşi 38, promovaţi 33, corigenţi 5.
Cl. X B. Dirig. Ioan Pantea. Înscrişi 32, rămaşi 32, clasificaţi 32, promovaţi 32.
Cl. X C. Dirig. Teodor Rif. Înscrişi 32, rămaşi 32, promovaţi 31, corigent 1.
Cl. X M.A. Dirig. Mezea Ioan. Înscrişi 33, clasificaţi 33, promovaţi 26, corigenţi 7.
Cl. X M.B. Dirig. Mușet Dan. Înscriși 35, plecați 3, rămași 32, clasificați 31, neclasificat 1,
promovaţi 26, corigenţi 5.
Cl. X M.C. Dirig. Bercovici Manea. Înscrişi 38, clasificaţi 38, promovaţi 31, corigenţi 7.
Cl. X M.D. Dirig. Bologan Vasile. Înscrişi 36, neclasificaţi 2, promovaţi 28, corigenţi 6.
Cl. X I.U.A. Dirig. Şuvaina Doina. Înscrii 33, clasificaţi 33, promovaţi 30, corigenţi 3.
Cl. X I.U.B. Dirig. Mărculescu Maria. Înscrişi 32, clasificaţi 32, promovaţi 25, corig. 7.
Cl. XI. Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 34, clasificaţi 34, promovaţi 32, corigenţi 2.
Cl. XI M.A. Dirig. Chivu Aurelia. Înscrişi 36, neclasificat 1, promovaţi 30, corigenţi 5.
Cl. XI M.B. Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Înscrişi 37, rămaşi 37, promovaţi 34, corigenţi 3.

424
Cl. XI M.C. Dirig. Nenciulescu C-tin. Înscrişi 34, rămaşi 34, promovaţi 34.
Cl. XII. Dirig. Florian Ban. Înscrişi 34, rămaşi 34, clasificaţi 34, promovaţi 34.
Cl. XII M.A. Dirig. Martinov Milan. Înscrişi 38, rămaşi 38, clasificaţi 38, promovaţi 38.
Cl. XII M.B. Dirig. Craiovan Ionel. Înscrişi 29, rămaşi 29, neclasificat 1, promov. 24, corig.4.
Curs seral:
Cl. XI Mat.-fiz. Dirig. Bolcaş Elisabeta. Rămaşi 35, neclasif. 21, promovaţi 13, corig.1.
Cl. XI Mec. Dirig. Tabără Ioan. Rămaşi 29, neclasificat 1, promovaţi 24, corigenţi 4.
Cl. XII Mat.-fiz. Dirig. Harabagiu Adrian. Rămaşi 28, neclasif. 2, promov. 25, corig. 1.
Cl. XII Filologie-istorie. Dirig. Codreanu Maria. Înscrişi 25, rămaşi 25, promovaţi 9,
corigenţi 13 (sic).
Cl. XIII Mat.-Fiz. Dirig. Tabără Cornelia. Rămaşi 21, clasificaţi 17, neclasificaţi 4,
promovaţi 15, corigenţi 2.
Cl. XIII -15 zile. Înscrişi 38, rămaşi 38, corigenţi 28, promovaţi 10.
În ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, 23
aprilie 1985, consiliul profesoral de la Liceul „Samuil Vulcan” făcea Analiza
activităţii instructiv-educative pe trimestrul al II-lea al anului şcolar 1984-1985,
printr-un Raport de activitate prezentat de directorul Maria Dale, care a citit şi
Nota de probleme şi sarcini pentru trimestrul al III-lea, în vederea încheierii cu succes
a anului şcolar 1984-1985.
La discuţii se arăta că grupa de sindicat îşi propunea organizarea unor
activităţi metodice pentru îmbunătăţirea muncii. Cerea, însă, o mai bună
cooperare între profesorii de diferite discipline în legătură cu selectarea
elevilor pentru a participa la concursurile şcolare, în funcţie de înclinaţiile şi
aptitudinile acelora.
De asemenea, propunea ca lucrările de sondaj să nu se mai dea la sfârşitul
trimestrului, ci în primele 2-3 săptămâni din trimestru şi să se treacă la săli de clase
stabile, renunţându-se la deplasarea elevilor în diverse cabinete.
Alţi vorbitori cereau ca unele săli de clasă, ale celor mici, de la gimnaziu, să
fie scoase de la forma de autoîntreţinere şi să se repartizeze îngrijitoarelor de
sector; o preselecţie a elevilor care urmau să participe la concursurile şcolare;
asigurarea cu manuale a elevilor claselor a XII-a până după admiterea în
învăţământul superior; intensificarea activităţii sanitare în şcoală pentru formarea
unor deprinderi corecte de igienă personală şi colectivă; front comun în legătură
cu ţinuta elevilor; staţie de amplificare la careul şcolii; intensificarea pregătirii
elevilor corigenţi; reducerea numărului elevilor mediocri; participarea la
activităţile metodice organizate în şcoală sau la nivel de oraş etc.
S-au făcut aprecieri în legătură cu rezultatele bune şi foarte bune obţinute la
concursurile şcolare, explicabile prin calitatea ridicată a lecţiilor, prin pregătirea în

425
cercuri şi muncă diferenţiată.
La numai o săptămână de la consiliul precedent, în 31 mai 1985, se dezbătea
tema Contribuţia activităţilor educative şi a organizaţiilor de tineret la educarea patriotică
şi moral-cetăţenească a elevilor, activitate urmată de comunicări de la şedinţa cu
directorii. Materialul pentru dezbatere a fost prezentat de profesorii Aurel Sferlea şi
Viorel Gavra, adjuncţi cu problemele muncii educative ale organizaţiilor de UTC şi
de pionieri. La discuţii s-a declarat deschis că problema pusă în dezbatere a avut ca
scop intensificarea muncii politice, a educaţiei moral-cetăţeneşti, care să fie în
concordanţă cu cerinţele societăţii de atunci.
Comunicările de la şedinţa cu directorii au vizat: planul de şcolarizare cu
modificările suferite; situaţia frecvenţei; informările ce urmau a se face în 4
iunie 1985, din partea catedrelor de limba română, biologie, istorie, la consiliul
de conducere; evidenţa manualelor; încheierea anului şcolar; simpozionul din
4 iulie 1985 de la judeţ; spiritul de răspundere al cadrelor didactice; grija
pentru avutul obştesc; popularizarea liceului şi tabăra de matematică. În
legătură cu aceasta, directorul Aurel Mincic a insistat să se organizeze, în
perioada 9-16 iunie 1985, cu elevi din Beiuş şi din zonă. Directori de tabără au
fost desemnaţi prof. Boldor Marius şi Costea Dumitru.
Ajungând cu prezentarea noastră în luna iunie, găsim consemnate în
procesele-verbale şedinţe specifice sfârşitului de an şcolar: încheierea situaţiei
la învăţătură, pe clase, conform regulamentului, şi examenul de bacalaureat.
În 16 iunie 1985 s-a ţinut şedinţa consiliului profesoral ocazionat de
încheierea situaţiei la clasele a XII-a, curs de zi, şi a XIII-a, curs seral, în prezenţa
diriginţilor şi a profesorilor propunători:
Cl. XII. Dirig. Ban Florian: 34 de elevi, toţi promovaţi.
Premii: I Moş Călin 9.70; II Moisescu Marius 9.55; III Martinov Vladimir 9.51, Menţiune
Dignisto Aranka: 9.44.
Cl. XII M.A. Dirig. Martinov Milan: 38 de elevi, toţi promovaţi.
Premii: II: Codrean Olimpia: 8.93; III: Dumea Natalia: 8.91. Menţiune: Balint Iosif: 8.89.
Cl. XII M.B. Dirig. Craiovan Ionel: 29 de elevi, toţi promovaţi.
Premii: II: Laza Viorica: 8.78; III: Gutin Argentina: 8.54. Menţiune: Siminic Mariana: 8.42.
Cl. XIII Filo. - Ist. Seral -15 zile: 38 de elevi - toţi promovaţi.
Cl. XIII Mat. - Fiz. Seral: 21 de elevi – toţi promovaţi.
În şedinţa consiliului profesoral din 19 iunie 1985 a fost consemnată în
procesul-verbal încheierea situaţiei de la sfârşitul anului şcolar, la învăţătură şi
purtare, pentru clasele a VIII-a:
Cl. VIII A. Dirig. Pop Ioan. Înscrişi 36, promovaţi 34, corigenţi 2.
Cl. VIII B. Dirig. Gavra Viorel. Înscrişi 37, promovaţi 27, corigenţi 10. Premii: I:

426
Herman Daniela: 9.90; II: Clintoc Gabriela: 9.80; III: Toma Laura: 9.28. Menţiuni: Barou
Adrian: 8.84, Şodincă Cristian: 8.84, Leordean Mihaela: 8.80, Balş Diana: 8.55, Grof
Florica: 8.42, Simai Ionel: 8.31, Igna Ingrid: 8.15.
Directorul Maria Dale a transmis concluziile brigăzii CC al PCR şi MEÎ care
şi-a desfăşurat activitatea în luna mai 1985 în judeţul Bihor. Din comunicările
transmise observăm zbaterile regimului pentru economisirea energiei, care era
urmărită consecvent în toate şedinţele cu directorii. Acum regimul cerea: 4 m3
biogaz, panouri solare pentru apă caldă în internat. N-am dori să se creadă că nu
ar fi fost bine de realizat cele de mai sus, dar insistenţa trăda, cum spuneam,
disperarea. Alte comunicări s-au făcut în legătură cu acţiunile de la sfârşitul anului
şcolar şi cu planul de şcolarizare: 36 de locuri pentru clasa a IX-a matematică-fizică;
180 de locuri pentru profilul mecanic; 72 de locuri pentru industrie uşoară. La
seral: 40 de locuri pentru profilul mecanic; 36 de locuri pentru industrie uşoară; 36
de locuri pentru profilul matematică-fizică.
Elevii care până la 15 septembrie împlineau 16 ani nu erau obligaţi să
frecventeze cursurile la zi. Puteau intra în producţie spre a urma cursurile la
seral. Pe fişa de înscriere trebuia trecută media generală a elevului. Pentru un
elev se elabora numai o singură fişă. Probele de departajare au fost fixate
pentru 2 iulie, la limba română, şi pentru 4 iulie la matematică.
S-au dat indicaţii şi pentru înscrierea şi participarea elevilor la concursul
de admitere în treapta a II-a. S-au transmis datele perfecţionărilor: Cluj: 19-31 iulie,
pentru gradul II; 17-28 iulie pentru profesorii de gimnaziu. Bucureşti - pentru
profesorii de educaţiei fizică: 13-31 iulie - gradul II. Diriginţilor li se cerea încheierea
situaţiei şcolare la sfârşitul anului şcolar, completarea cataloagelor şi a fişelor.
În 21 iunie s-au încheiat două procese-verbale. În primul s-a făcut
instructajul celor 2 comisii de bacalaureat. În al doilea proces-verbal s-a
consemnat verificarea intacticităţii plicurilor cu subiectele pentru limba
română, deschiderea şi multiplicarea subiectelor pentru fiecare sală. Aici apare
doar numele preşedintelui - Teodor Jurcuţ.
În 24 iunie 1985 s-a desfăşurat examenul de bacalaureat la matematică şi
filosofie. S-au verificat plicurile cu subiectele şi au fost multiplicate într-un
număr egal cu al sălilor de examen.
Ultimul proces-verbal al registrului la care ne-am tot referit este cel datat
26 iunie 1985, cu ocazia susţinerii examenului de bacalaureat la disciplinele
fizică şi istorie. S-a procedat ca şi la celelalte examene. S-au verificat plicurile,
s-au multiplicat subiectele şi s-au verificat copiile. La ora 9 preşedinţii şi
vicepreşedinţii au înmânat plicurile cu subiectele multiplicate profesorilor

427
supraveghetori, din fiecare sală .157
Următorul Registru începe cu procesul-verbal datat 26 iunie 1985, în care
este consemnată ședința pentru încheierea situației la învățătură și purtare a
elevilor din clasele V-VIII și X, în prezența profesorilor propunători și a diriginților.
Cl. V A. Dirig. Codreanu Viorel. Înscriși 41, plecat 1, rămași 40, promovați 35, corig. 5.
Premii: I - Dan Teodora Adela: 9,88; II - Vesa Camelia: 9,85; III – Hoza Alina: 9,82.
Cl. V B. Dirig. Zaha Ioan Zamfir. Înscriși 40, rămași 40, promovați 34, corigenți 6.
Cl. VI A. Dirig. Sabău Cornelia: 33 elevi – toți promovați.
Cl. VI B. Dirig. Pop Stela Mărioara. Înscriși 27, promovați 25, corigenți 2.
Premii: I – Sava Cosmin: 9,45; II – Gherle Dorina: 9,12; III – Jurca Violeta: 9,09.
Cl. VII A. Dirig. Frențiu Cornelia. Înscriși 31, clasificați 30, promovați 30.
Premii: I: Beleag Mirela şi Purza Daniela: 9,59; II: Degău Corina: 9,57; III: Roman Elena: 9,48.
Cl. VII B. Dirig. Dalea Liana. Înscriși 21, promovați 12, corigenți 9.
Premii: I – Sferle Adrian: 9,71; II – Laza Simona: 9,35; III – Bar Cornelia: 8,81.
Cl. X A. Dirig. Hădăreanu Gavril: 38 elevi – toți promovați. Premii: I - Cseterky Anamaria:
9,86; II - Borha Cristina: 9,79 și Schuchter Monica: 9,79; III - Balog Horea: 9, 49.
Cl. X B. Dirig. Pantea Ioan: 32 elevi – toți promovați.
Premii: I – Ardelean Ancuța: 9,47; II – Pele Sandela: 9,29; III – Tau Vasile: 9,25
Cl. X C. Dirig. Teodor Rif: 32 elevi – toți promovați.
Premii: I – Cornea Ionela: 9,75; II – Lucan Dana: 9,70; III – Lezeu Carmen Eugenia: 9,66.
Cl. X M.A. Dirig. Mezea Ioan. Înscriși 33, promovați 29, corigenți 4.
Mențiune: Nedelcu Manuela: 8,10.
Cl. X M.B. Dirig. Mușet Dan Aurel. Înscriși 36, plecați 4, rămași 32, clasificați 32, promovați
24, corigenți 8.
Cl. X M.C. Dirig. Bercovici Manea. Înscriși 38, clasificați 38, promovați 34, corigenți 4.
Mențiune: Selejan Cătălina – 8,33. Iștoc Daniela – 8,07.
Cl. X M.D. Dirig. Vasile Bologan. Înscriși 36, neclasificat 1, promovați 32, corigenți 3. Premii: I
– Luncar Mariana: 9,21; II – Goina Rodica: 8,68; III - Ardelean Lenuța: 8,62.
Cl. X I.U.A. Dirig. Doina Șuvaina: 33 elevi - toți promovați.
Premii: I – Lörincz Lenke: 9,70; II – Tripe Mirela: 9,60; III – Tripe Dorina: 9,20.
Cl. X I.U.B. Dirig. Maria Mărculescu. Înscriși 33, plecați 2, rămași 31, promovați 31.
În 12 iulie 1985, în ședința consiliului profesoral, s-a consemnat
încheierea situației la învățătură și purtare a elevilor din clasele a IX-a și a XI-a,
curs de zi și a XI-a și a XII-a, curs seral, fiind prezente toate cadrele
propunătoare și diriginții, care au prezentat situația acelor clase.
Cl. IX A. Dirig. Rus Ilie. Înscriși 37, promovați 36, corigent 1. Premii: I – Goina Dorina
și Nistor Viorica: 9,44; II – Popa Monica: 9,40; III – Ghenghiu Silviu: 9,25. Mențiune: Ile
Corina: 9,11 Dărăbăneanu Anca: 9,11.
Cl. IX M.A. Dirig. Cotrău Petru. Înscriși 34, neclasificat 1, promovați 27, corigenți 6.
Premii: I: Kadar Cătălina Iuliana: 9,12; II:Olah Maria: 8,99; III: Murgu Erika Tϋndi: 8,49.

157 A.C.N. „SV”, II/ 14, Procese-verbale. Consiliu profesoral: 20 XII 1982-26 iunie 1985;

428
Cl. IX M.B. Dirig. Ursu Eleonora. Înscriși 32, promovați 26, corigenți 6.
Premii: I – Crăciun Georgeta: 9,37; II – Butiu Mariana: 8,78; III – Malița Ioan: 8,29.
Cl. IX M.C. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscriși 35, promovați 26, corigenți 9. Premii: II
– Cireap Alin: 8,88.
Cl. IX M.D. Dirig. Boldor Marius. Înscriși 38, promovați 33, corigenți 5. Premii: I – Ile Eugenia:
9,35; II – Mezei Ecaterina: 9,28; III – Nemet Elisabeta: 8,78.
Cl. IX U.A. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscriși 36, promovați 29, corigenți 7.
Cl. IX U.B. Dirig. Bercovici Maria. Înscriși 36, neclasificat 1, promovați 31, corigenți 4.
Premii: I – Burlacu Alina Marcela: 9,35; II – Cloanda Daniela Camelia: 9,25; III – Bar Valentina
Rodica: 8,33. Mențiuni: Mihoc Dorina Mariana: 8,13, Petran Maria Anișoara: 8,11.
Cl. XI. Dirig. Tudor Dumitru. Înscriși 34, promovați 31, corigenți 3.
Premii: I: Brancsik Emil şi Lucan Cornelia: 9,25; II: Bursașiu Diana şi Hulea Voichița: 9,21.
Cl. XI M.A. Dirig. Chivu Aurelia. Înscriși 36, clasificați 35, promovați 35.
Premii: II – Mihoc Marius: 8,72; III – Cociș Elena: 8,36. Mențiune: Kiss Enikö: 8,47.
Cl. XI M.B. Dirig. Dărăbăneanu Ioan: 36 elevi – toți promovați.
Premii: I – Balint Paul: 8,85; II – Junc Angela: 8,78; III – Mezei Andrei: 8,66.
Cl. XI M.C. Dirig. Nenciulescu Constantin: 34 elevi – toți promovați. Premii: I – Pereș Liana:
9,07; II – Popa Daniela Mariana: 8,87; III - Șuteu Alina: 8,70. Mențiune: Gavra Emilia: 8,32 și
Babău Viorica: 8,00.
Cl. XI Seral, Matematică-Fizică. Dirig. Bolcaș Elisabeta. Înscriși 39, retrași 5, rămași 34,
clasificați 31, neclasificați 3, promovați 24, corigenți 3, amânați 4.
Cl. XI M. Dirig. Tabără Ioan. Înscriși 36, retrași 7, rămași 29, clasif. 28, promovați 27, corig.1.
Cl. XII Seral, Matematică-Fizică. Dirig. Harabagiu Adrian. Înscriși 31, retrași 3, rămași 28,
clasificați 22, neclasificați 6, promovați 22.
Cl. XII Filologie-Istorie. Dirig. Codreanu Tuți Maria. Înscriși 25, retrași 2, rămași 23, clasificați
19, promovați 13, corigenți 6.
În procesul-verbal din 12 VII 1985 s-au consemnat Probleme organizatorice
privind vacanța de vară. Mai întâi au fost puse în discuție cererile a 10 profesori
și maiștri instructori pentru trecerea în altă categorie de salarizare. Ele au fost
votate în unanimitate. S-a transmis că toți absolvenții clasei a XII-a au fost
repartizați la Trustul de Construcții Oradea, iar fetele la Arta Crișana.
Prezentându-se activitățile pe perioada vacanței de vară s-a făcut
cunoscut planul muncii patriotice și planul colectării materialelor refolosibile.
S-au repartizat maiștri-instructori în tabere:
1) Tabăra de la Otomani -19 VIII-1 IX 1985, Bonchiș Ioan, Ban Mihai, Martin
Gheorghe, Morar Gavril;
2) Tabăra de pregătire PTAP Salonta: 16-22 VII 1985, Sferle Vasile, Haiduc Ioan;
3) Tabăra de pregătire PTAP Petru Groza: 23-28 VII 1985, Frenț Cornelia.
S-a prezentat situația reală a predării manualelor. De asemenea, elevilor

429
li se cerea să aducă bonurile de predare a materialelor. S-au stabilit și
perioadele de concedii ale cadrelor didactice. S-a expus execuția bugetară a
Cenaclului „Plai românesc” și necesarul de bani pentru revistă.
Regimul din acea perioadă era preocupat de economii, strângând
cureaua tot mai tare pentru a plăti datoriile făcute tot de el. În același timp
făcea risipă cu tot felul de tabere precum cele de pregătire PTAP, unde se
pierdea un timp foarte prețios pentru că nu le dădea nimeni prea mare
importanță – nici cursanții, nici ofițerii care făceau instruirea.
Fiind vorba de bani și de gospodărirea lor, considerăm că merită să
prezentăm o ședință a biroului executiv al consiliului de conducere, din 28 VI
1985, a cărei ordine de zi a fost Stabilirea criteriilor pentru gradațiile anuale.
La nivelul unității noastre școlare exista fondul de 89,326 lei, încheiat în
procent de 2,80%. S-a propus ca din fondul de premiere să se acorde fiecărui om al
muncii gratificația în procentul revenit unității de 2,75%. Restul sumei să fie
reținută pentru stimularea deosebită a unor profesori și maiștri care au obținut
rezultate foarte bune. S-a propus să fie departajați profesorii care au sarcini
permanente: secretar O.B., instructor al organizației de pioneri, organizației
sindicat, șefi de catedre, respectiv de cercuri pedagogice, metodiști ai
inspectoratului, alte sarcini trasate de conducerea școlii, de la etapă la etapă, în
vederea stimulării acestor tovarăși. Toți membrii biroului executiv au avizat cele
prezentate. Rezultă că premiile se făceau tot din ceea ce se reținea de la salariați.158
Procesul-verbal din 10 august 1985 s-a încheiat în ședința consiliului
profesoral cu ocazia încheierii situației la examenul de corigență și a elevilor
neclasificați - pentru clasele VIII, X, XI, curs de zi, și XI, XIII - curs seral.
Situația acelor elevi era următoarea:
Cl. VIII A - 2 elevi; VIII B - 10 elevii – toți promovați; Cl X M.A. - 4 elevi, X M.B. - 8
elevi, X M.C. - 4 elevi, X M.D. - 3 elevi – toți promovați; Cl. XI Matematică-Fizică - 3
elevi, Cl. XI M.A. - 1 elev – toți promovați.159

Anul școlar 1985-1986

Rezultatele examenelor de corigență din sesiunea 1-5 septembrie 1985

pentru clasele V-VII, a IX-a – curs de zi și a XII-a – curs seral au fost consemnate
în procesul-verbal din 6 IX 1985:
Cl. V B - 5 elevi, toți promovați; Cl. VI B - 2 elevi, toți promovați; Cl. VII A - 1 elev,

158 A.C.N. „SV” II/ 14 Procese-verbale Consiliul de conducere: 1 sept. 1980-19 dec.1987;
159 A.C.N. „SV” II/ 14 Procese-verbale Consiliul de conducere: 26 iunie 1985-14 iunie1987;

430
promovat; Cl. VII B - 9 elevi, toți promovați; Cl. IX A Matematică-Fizică - 1 elev,
promovat; Cl. IX M.A. - 12 elevi, toți promovați; Cl. IX M.B. - 6 elevi, toți promovați; Cl.
IX M.C. - 9 elevi, toți promovați; Cl. IX M.D. - 5 elevi, toți promovați; Cl. IX I.U.A - 7
eleve, toate promovate; Cl. IX I.U.B - 3 eleve, promovate, 1 elevă fără situația menționată,
1 elevă scoasă din evidență pe baza dispoziției Inspectoratului şcolar nr. 2318/1985; Cl. XI
Matematică Seral: din 11 elevi din registru: 5 promovați, 2 elevi retrași, 1 elev repetent, 4
elevi fără situație trecută în dreptul lor; Cl. XI Seral - 2 elevi, promovați; Cl. XII Mecanică
Seral - 5 elevi, toți promovați; Cl. XII Filologie-Istorie Seral: din 11 elevi au promovat 8; 2
elevi - repetenți; 1 elev nu are situația școlară menționată.
Adunarea generală a oamenilor muncii de la Liceul „Samuil Vulcan” din 11
octombrie 1985 a fost deschisă de prof. Teodor Rif, președintele Consiliului
Oamenilor Muncii (COM), care a prezentat Raportul consiliului de conducere și al
biroului grupei sindicale, privind activitatea desfășurată, rezultatele obținute și
îndeplinirea sarcinilor în anul școlar 1984-1985. A urmat apoi prezentarea Planului
general de muncă al școlii pe anul 1985-1986, prezentat de director Maria Dalea și a
Planurilor de muncă ale organizațiilor de tineret UTC și pionieri, prezentate de Aurel
Sferlea și Viorel Gavra.
Raportul cu privire la activitatea desfășurată pe anul 1984-1985 a expus
rezultatele statistice ale muncii profesorilor școlii: la gimnaziu, din totalul de 265
de elevi au promovat 265; la treapta I de liceu: Profilul Matematică-Fizică - au fost
înscriși 139 de elevi, au promovat 139. Profilul Industrial: total 412 elevi,
promovați 411, repetent 1. La treapta a II- a: Profilul Matematică-Fizică: total 68
elevi, promovați 68. Profilul Industrial: 174 elevi, promovați 174. La cursurile
serale, treapta a II-a: Profilul Matematică-Fizică: total 82 elevi, promovați 82.
Profilul Filologie-Istorie: total 61 elevi, promovați 59, repetenți 2 elevi. Profilul
Industrie Ușoară: 29 elevi, promovați 29.
Raportul enumera câteva clase cu rezultate bune: Cl. IX Matematică-
Fizică, X C Matematică-Fizică, XII Matematică, XII M.A.
Printre rezultatele bune obținute la concursurile școlare - olimpiade și
concursuri pe meserii - la faza județeană obținuseră premii și mențiuni 54 de elevi
și s-au calificat la faza națională 6 elevi, din care 4 au obținut premii și mențiuni.
Elevul Marius Moisescu - Premiul III la matematică, îndrumat de prof. Florian
Ban; eleva Popa Daniela, la economie politică și eleva Birta Cristina - la filosofie,
îndrumate de prof. Gavril Hădăreanu, au obținut mențiune. Elevul Tau Vasile,
îndrumat de prof. Nica Silvia, a obținut mențiune la istorie.
În tabăra națională de matematică de la Sinaia, Marius Moisescu a obținut
premiul II, iar Horia Ban, premiul III. Acesta din urmă a obținut mențiune la

431
memorialul Onicescu de la Constanța.
La concursurile de lucrări științifice ale elevilor, faza județeană, s-au evidențiat:
Ban Horia - premiul I la matematică și participant la faza finală, îndrumător prof.
Florian Ban; Carmen Eugenia Lezeu, premiul II la limba română, îndrumător prof.
Teodor Rif; Kovacs Zoltan, premiul II la ecologie, îndrumător prof. Ioan
Dărăbăneanu; Șuteu Alina - mențiune la disciplinele tehnice.
Dintre absolvenții clasei a XII-a, 27 au intrat în învățământul superior, iar
ceilalți s-au încadrat în producție.160
Aceste rezultate au fost reluate într-o Dare de seamă asupra activității desfășurate
de biroul grupei sindicale, din perioada 24 martie 1983-11 decembrie 1985. Materialul
arată că realizările au fost abordate din punctul de vedere al întrecerii socialiste
dintre licee, organizate atunci de regim și punctate. De pildă, pentru că noi am
realizat planul de școlarizare la clasa a IX-a, primeam 30 de puncte; pentru
realizarea planului de școlarizare la clasa a XI-a primeam tot 30 de puncte. În total
60 de puncte. Pentru fiecare procent de nerealizare se acorda la fiecare clasă 1
procent de - 2 puncte; în total, pentru fiecare procent de nerealizare - 4 puncte, la
care se adăuga diminuarea retribuției, deoarece îndeplinirea planului de
școlarizare era un important indicator pentru aceasta. (Citiți - 2 = minus 2 puncte, -
4 = minus 4 puncte).
Participarea la formele organizate de perfecționare (definitivat, grade
didactice, reciclare prin cursuri de perfecționare, cercuri pedagogice, comisii
metodice, ședințe de catedră) se aprecia cu 25 de puncte, iar neparticiparea se
depuncta cu 3 puncte. Pentru fiecare profesor sau maistru respins la examen se
mai scădeau 5 puncte.
O formă de perfecționare practicată în liceul nostru, atât de profesori, cât
și de elevi, o constituiau sesiunile de comunicări științifice organizate cu
prilejul Zilelor școlii, care au fost abandonate tocmai în anul școlar 1984-1985.
La sesiunile județene și naționale de comunicări științifice au participat
profesorii Maria Dale, Ioan Dărăbăneanu, Viorel Codreanu, Dan Mușet care,
alături de alţi profesori din școală care conduceau perfecționarea la nivelul zonei
Beiuș, în calitate de responsabili de cerc pedagogic aproape la toate disciplinele, au
adus puncte prețioase în așa-zisa întrecere socialistă. Pentru fiecare comunicare
susținută la faza județeană a acțiunii „Creativitate și eficiență în învățământ” se acorda,
în cadrul întrecerii socialiste, 5 puncte, iar liceul nostru a obținut 22,72 puncte

160v. Raportul consiliului de conducere și al biroului grupei sindicale privind activitatea desfășurată și
rezultatele obținute în îndeplinirea sarcinilor pe anul școlar 1984-1985, p.p.1-2; v. și p.p. 3-8;

432
rezultate în urma unor complicate formule de calcul. Pentru fiecare studiu publicat
în reviste centrale de specialitate în anul întrecerii se acordau 15 puncte. Liceul
nostru a obținut 16,6 puncte datorită articolului publicat de Gavril Hădăreanu în
„Revista de pedagogie”.
Dacă așa stăteau lucrurile atunci, n-ar fi lipsit de importanță să afirmăm că în
dorința nedisimulată de a obține rezultate bune, liceul nostru se angaja pe termen
lung (pe întregul cincinal 1986-1990) să cerceteze teoretic și practic temele: Lecţia de
învățare în clasă și Recuperarea elevilor problemă.
Alt indicator al întrecerii socialiste era dezvoltarea și perfecționarea bazei
didactice și materiale în vederea perfecționării instructiv-educative, căreia i se acorda în
întrecere 25 de puncte. Astfel, colaborând eficient, catedrele de fizică-chimie,
biologie, matematică și instruire practică au realizat două laboratoare de fizică,
conduse de profesorii Dan Mușet și Ilie Rus, un cabinet de matematică și unul de
instruire practică, încât am obținut încă 10 puncte. Și catedrele de română și
geografie s-au străduit să facă posibilă acţiunea principiilor accesibilității
cunoștințelor și intuiției pentru elevi.
Participând la acțiunile științifice inițiate de Casa Corpului Didactic în cadrul
Filialei Beiuș a acesteia, încercam să revigorăm Societatea de științe filologice
organizând sesiuni de comunicări științifice, încât Beiușul să fie privit din nou un
centru cultural de mare atracție și de prestigiu, în primul rând prin contribuția
profesorilor Liceului „Samuil Vulcan”, care aveau potențialul și resursele necesare.
La acțiunea aceasta s-au aliat și celelalte societăți - de biologie, matematică etc. Dar
invidia, care adesea macină biata noastră condiție umană, i-a determinat pe unii
detractori ai noștri să încerce ostracizarea bunelor intenții și acțiuni dintre zidurile
lăcașului ctitorit de episcopul român-unit Samuil Vulcan.
Pentru recuperarea materialelor şi echipamentelor refolosibile se acordau
20 de puncte, cu un punct în plus sau minus pentru fiecare procent de depășire
sau nerealizare.
Un indicator al întrecerii era și realizarea veniturilor planificate, căruia i
se acorda tot 20 de puncte, cu același punct în plus sau în minus pentru fiecare
procent de depășire sau nerealizare. Întrucât atelierele noastre și-au realizat
veniturile planificate, nimeni nu a fost penalizat și nimănui nu i-a fost
diminuată retribuția.
La concursurile pe discipline de învățământ și meserii s-au realizat 200
de puncte prin numeroasele premii și mențiuni la faza județeană sau națională
a olimpiadelor școlare, obținute de catedrele de matematică, limba română,

433
limbi străine, biologie, fizică și științe sociale.
În cadrul comunicărilor sau sesiunilor pentru stimularea creației științifice și
tehnice au fost obţinute 45 de puncte. În urma aplicării unor formule de calcul
ajunseserăm la 238,56 de puncte prin activitatea unor elevi conduși de profesorii
Ioan Dărăbăneanu și Teodor Rif. Acele premii și mențiuni erau punctate la fel ca și
olimpiadele atât la faza județeană, cât și la cea națională. Astfel, în anul școlar 1984-
1985 liceul a obținut la faza județeană următoarele rezultate: Premiul I: 8 elevi;
premiul II:11 elevi; premiul III:15 elevi; mențiuni: 15 elevi. Total 49 de elevi. La
acestea se adăugau premiile de la faza națională și cele de la taberele de
matematică de la Sinaia,Vatra Dornei și Constanța, de care am amintit.
În cadrul „Cântării României” s-au obținut rezultate frumoase la faza
județeană: grupul folk, pregătit de Eleonora Ursu - premiul I; dans tematic, instruit
de Marius Boldor - premiul II; recitări, de care s-a ocupat Ioan Mezea - premiul III.
Grupul folk a obținut locul I și la faza națională. Concursurile acelea ne-au adus 18
puncte, care, în urma aplicării formulelor de calcul, ajunseseră la 8, 5 puncte.
La competiția națională „Daciada” participarea elevilor noștri ne-a adus 87,
respectiv 82, 23 puncte.
Indicatori ai întrecerii erau și respectarea ordinii și disciplinei în școală,
protecția muncii etc. Depunctările la acești indicatori erau destul de mari, cu
câte 5 puncte pentru situații mai ușoare și cu 30 de puncte dacă, Doamne
ferește, s-ar fi întâmplat accidente mortale.
La toți indicatorii, liceul nostru a totalizat 620 de puncte, respectiv 595,01
puncte în urma aplicării formulelor de calcul.161
Toate cele prezentate mai sus, inclusiv cei 27 de elevi intrați în învățământul
superior în anul școlar 1984-1985 sunt realizările colegilor noștri cu elevi de la
cursul de zi. Elevii de la seral și-au adus, de asemenea, contribuția în amenajarea
unor laboratoare și cabinete. Acești elevi erau preocupați atât de școală, cât și de
ceea ce trebuiau să facă la locul lor de muncă.
Am privit activitatea noastră și din punctul de vedere al acelei întreceri
socialiste deoarece trebuie știut că și aceea era o realitate căreia trebuia să ne
supunem pentru a nu ne îngreuna singuri situația de slujbași ai regimului de
atunci. N-am pierdut însă din vedere faptul că nu împlineam doar cerințele unei
profesii, ci pe acelea ale unei misiuni. Dăscălia nu este doar o profesie, ci o misiune
pusă în slujba națiunii. În ciuda unor constrângeri ideologice ale regimului,

161v. Dare de seamă asupra activității desfășurate de biroul grupei sindicale de la 24 martie 1984 la 11
decembrie 1985;

434
declarăm deschis, fără falsă modestie, că noi încercam și chiar reușeam să facem
școală. Am prezentat aici fiecare ședință a consiliului profesoral pentru ca cititorii
să-și dea seama de toate evenimentele care s-au desfășurat pe imensa pânză a
vremii și să îi putem ajuta să înțeleagă cum și-au pus ele amprenta pe activitatea
școlii românești, în general, și pe aceea a Liceului „Samuil Vulcan”, în particular.
Consiliul profesoral din 19 noiembrie 1985 confirma angajarea
profesorilor vulcaniști în activitatea teoretică și practică de cercetare, întrucât
punea în discuție tocmai Planul cercetării științifice pe perioada 1986-1990,
insistând asupra învățării lecției în clasă, temă amintită mai sus.
În 19 XII 1985 se consemna în procesul-verbal situația școlară de la
sfârșitul trimestrului I al anului școlar 1985-1986:
Cl. V A. Dirig. Mușet Dan. Înscriși 31, veniți 3, rămași 34, promovați 27, corigenți 7.
Cl. V B. Dirig. Florian Ban. Înscriși 36, rămași 36, promovați 25, corigenți 11.
Cl. VI A. Dirig. Viorel Codreanu. Înscriși 40, clasificați 40, promovați 32, corigenți 8.
Cl. VI B. Dirig. Zaha Ioan. Înscriși 39, venit 1, rămași 40, promovați 31, corigenți 9.
Cl. VII A. Dirig. Sabău Cornelia. Înscriși 32, promovați 30, corigenți 2.
Cl. VII B. Dirig. Pop Stela. Înscriși 27, clasificați 27, promovați 25, corigenți 2.
Cl. VIII A. Dirig. Cornelia Frențiu. Înscriși 32, rămași 32, promovați 25, corigenți 7.
Cl. VIII B. Dirig. Dalea Liana. Înscriși 21, rămași21, promovați 12, corigenți 9.
Cl. IX A. Dirig. Pop Ioan. Înscriși 36, rămași 35, promovați 35.
Cl. IX B. Dirig. Tabără Ioan. Înscriși 40, rămași 40, promovați 38, corigenți 2.
Cl. IX C. Dirig. Indrei Sabin. Înscriși 33, rămași 33, clasificați 23, neclasificați 10,
promovați 19, corigenți 4.
Cl. IX D. Dirig. Gabor Mihai. Înscriși 36, veniți 3, rămași 39, promovați 31, corigenți 8.
Cl. IX E. Dirig. Morar Ana. Neclasificat 1, corigenți 8 (sic).
Cl. IX F. Dirig. Mărculescu Maria. Neclasificați 3, corigenți 8(sic).
Cl. IX G. Dirig. Toie Minerva. Corigenți 6 (sic).
Cl. IX H. Dirig. Nica Silvia. Corigenți 4, promovabilitate 89,1%.
Cl. X A. Dirig. Rus Ilie. Înscriși 37, rămași 37, promovați 36, corigent 1.
Cl. X B. Dirig. Cotrău Petru. Înscriși 32, rămași 32, clasificați 31, promovați 20, corig.11.
Cl. X C. Dirig. Ursu Eleonora. Corigenți 12 (sic).
Cl. X D. Dirig. Kuncsef Alexandru. Corigenți 16(sic).
Cl. X E. Dirig. Boldor Marius. Corigenți 5 (sic).
Cl. X F. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscriși 35, promovați 29, corigenți 5, neclasif.1.
Cl. X H. Dirig. Bercovici Maria. Rămași 34, promovați 24, corigenți 10.
Cl. XI A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Corigent 1(sic).
Cl. XI B. Dirig. Teodor Rif. Înscriși 36, rămași 35, clasificați 34, neclasificat 1, promovați
30, corigenți 4.
Cl. XI C. Dirig. Ioan Pantea. Înscriși 37, promovați 22, corigenți 15.
Cl. XI D. Dirig. Vasile Bologan. Rămași 34, promovați 22, corigenți 12.
Cl. XII A. Dirig. Tudor Dumitru. Înscriși 32, clasificați 32, promovați 32.

435
Cl. XII B. Dirig. Chivu Aurelia. Înscriși 35, clasificați 35, promovați 33, corigenți 2.
Cl. XII C. Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Corigenți 4 (sic).
Cl. XII D. Dirig. Nenciulescu Constantin. Înscriși 34, clasificați 33, neclasificat 1,
promovați 32, corigent 1.
Cl. XI Seral. Dirig. Milan Martinov. Înscriși 40, plecați 3, venit 1, rămași 38, neclas. 16,
prom. 12, corig.10.
Cl. XI B Seral. Dirig. Ioan Mezea. Înscriși 40, rămași 36, promovați 19, neclasificați 17.
Cl. XI C Seral. Dirig. Bercovici Manea. Înscriși 36, retrași 3, rămași 33, clasificați 28,
neclasificați 5, promovați 27, corigent 1 (sic).
Cl. XII A Seral. Dirig. Bolcaș Elisabeta. Rămași 31, neclasif. 10, promov. 18, corig. 3.
Cl. XII B Seral. Dirig. Tabără Cornelia. Rămași 30, neclasif. 10, promovați 15, corig.5.
Cl. XIII A. Dirig. Harabagiu Adrian. Rămași 29, neclasificați 5, promovați 19, corig. 5.
Cl. XIII Filologie-istorie. Dirig. Codreanu Maria. Înscriși 21, venit 1, rămași 22,
clasificați 8, neclasificați 14, promovați 6, corigenți 2.
În 7 II 1986, directorul Maria Dale a prezentat în consiliul profesoral
Informarea cu privire la activitatea instructiv-educativă desfășurată în primul
trimestru al anului școlar 1985-1986 și Planul de măsuri pe trimestrul al II-lea.
Acestea au fost urmate de constatările reieșite din controalele făcute, subliniind
unele aspecte din materialele prezentate: folosirea celor 50 de minute ale orei
de curs, respectarea programului de la ora 13-14, ținuta, curățenia, întreținerea
mobilierului, absențele, terminarea bazei sportive, disciplina, pregătirea
elevilor pentru examene etc.
În adunarea generală a personalului didactic, din 13 februarie 1986, au
fost puse în discuție cererile de plecare în străinătate ale profesorilor Aurel
Sferlea și Maria Mărculescu, pe o perioadă determinată. După aprecierile
colegilor la adresa celor doi solicitanți a venit, firesc, aprobarea cererilor
acestora în unanimitate.
Ședința consiliului profesoral din 4 IV 1986 a fost consacrată încheierii
situației la învățătură și purtare pe trimestrul II,1985-1986.
V A. Dirig. Mușet Dan. Rămași 35, clasificați 35, promovați 33, corigenți 2.
V B. Dirig. Ban Florian. Rămași 35, clasificați 35, promovați 31, corigenți 4.
VI A. Dirig. Codreanu Viorel. Rămași 40, clasificați 40, promovați 38, corigenți 2.
VI B. Dirig. Zaha Ioan: 8 corigenți (sic).
VII A. Dirig. Sabău Cornelia. Înscriși 32, rămași 32, promovați 31, corigent 1.
VII B. Dirig. Pop Stela. Înscriși 27, rămași 27, promovați 27.
VIII A. Dirig. Cornelia Frențiu. Înscriși 32, veniți 2, rămași 34, promovați 31, corig.3.
VIII B. Dirig. Dalea Liana. Înscriși 21, rămași 21, promovați 17, corigenți 4.
IX A. Dirig. Pop Ioan. Înscriși 35, rămași 35, promovați 35.
IX B. Dirig. Tabără Ioan. Înscriși 40, rămași 40, promovați 32, corigenți 8.

436
IX C. Dirig. Indrei Sabin. Înscriși 33,plecați 2, rămași 31, neclasif. 1,prom. 19, corig.11.
IX D. Dirig. Gabor Mihai. Înscriși 39, rămași 39, neclasificat 1, promovați 26, corig. 12.
IX E. Dirig. Morar Ana. Înscriși 37, clasificați 37, promovați 29, corigenți 8.
IX F. Dirig. Mărculescu Maria. Rămași 36, neclasificați 7, promovați 24, corigenți 5.
IX G. Dirig. Toie Minerva. Înscriși 34, plecat 1, rămași 33, neclasificat 1, promovați 27,
corig.5.
IX H. Dirig. Nica Silvia. Rămași 36, clasificați 36, promovați 36.
X A. Dirig. Rus Ilie. Înscriși 37, plecat 1, rămași 36, promovați 34, corigenţi 2.
X B. Dirig. Cotrău Petru. Rămași 32, clasificați 30, neclasif. 2, promovați 20, corig.10.
X C. Dirig. Ursu Eleonora. Rămași 33, clasificați 33, promovați 28, corigenți 5.
X D. Dirig. Kuncsef Alexandru. Corigenți 16 (sic).
X E. Dirig. Boldor Marius. Rămași 38, promovați 33, corigenți 5.
X F. Dirig. Nenciulescu Georgina. Rămași 35, promovați 26, corigenți 9.
X G. Dirig. Bercovici Maria. Rămași 34, promovați 28, neclasif. 1, corigenți 5.
XI A. Dirig. Hădăreanu Gavril. 34 elevi - toți promovați.
XI B. Dirig. Teodor Rif. Rămași 35, neclasificat 1, promovați 31, corigenți 3.
XI C. Dirig. Ioan Pantea. Rămași 37, promovați 26, corigenți 11.
XI D. Dirig. Vasile Bologan. Rămași 34, neclasificați 2, promovați 29, corigenți 3.
XII A. Dirig. Tudor Dumitru. Înscriși 32, rămași 32, promovați 32.
XII B. Dirig. Chivu Aurelia. Rămași 35, promovați 35.
XII C. Dirig. Ioan Dărăbăneanu. Rămași 37, promovați 36, corigent 1.
XII D. Dirig. Nenciulescu C-tin. Rămași 34, neclasif. 1, promovați 32, corig. 1.
Curs seral:
Cl. XI A. Dirig. Milan Martinov. Rămași 37, neclasificați 17, promovați 12, corigenți 8.
XI B. Dirig. Mezea Ioan. Rămași 34, neclasif. 12, promovați 20, corigenți 2.
XI C. Dirig. Bercovici Manea. Rămași 32, neclasificați 15, promovați 17.
XII A. Dirig. Bolcaș E. Rămași 30, neclasificați 15, promovați 14, corigent 1.
XII B. Dirig. Tabără Cornelia. Rămași 30, neclasificați 14, promovați 12, corigenți 4.
XIII A. Dirig. Harabagiu Adrian. Rămași 29, promovați 9, corig. 7, neclasificați 11(sic).
XIII B. Dirig. Codreanu Maria. Rămași 22, neclasificați 4, promovați 10, corigenți 8.
Un proces-verbal din 25 IV 1985 consemnează ședința consiliului profesoral
având la ordinea de zi Elaborarea și realizarea taxonomiei obiectivelor operaționale. Erau
invitați prof. dr. Ioan C. Roman de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și
profesorul de pedagogie I. Comănescu. Deschizând ședința directorul Maria Dalea
arăta că la nivelul liceului exista o preocupare pentru cercetarea științifică, cu
deosebire pentru tema învățării în clasă, idee ce se desprindea din lucrările de
cercetare ale prof. Roman. În această idee fuseseră invitate personalitățile amintite
mai sus. În expunerea sa, prof. Ioan Roman a motivat utilitatea temei pe care o
cerceta, exprimându-și bucuria că era îmbrățișată și de alte colective școlare din
țară. A insistat asupra etapelor de cercetare și desfășurare a lecției concepute în
acea manieră.

437
 Prof. I. Comănescu a susținut ideea respectivă și aprecia în mod deosebit
lecțiile văzute în școală la prof. Hădăreanu, realizate pe baza acestei metodologii.
La discuții au fost prezentate rezultatele obținute la clasele la care se aplica
această metodă de lucru, făcându-se precizări legate de folosirea ei la diferite
obiecte și exprimându-se bucuria de a fi realizat un schimb util de experiență.
La ședința consiliului profesoral din 28 aprilie 1986 s-au pus în discuție:
1. Raportul asupra activității instructiv-educative pe trimestrul II;
2. Planul de măsuri pe trimestrul III al anului școlar 1985-1986;
3. Informarea cu privire la activitatea desfășurată în cercuri și rezultatele
la olimpiadele școlare, urmate de comunicări și constatări diverse.
Paralel cu discuția pe marginea materialelor prezentate s-au amintit
rezultatele la olimpiade, s-a fixat pentru luna iunie tabăra de matematică - 40
de locuri, director fiind numit Gabor Mihai, iar responsabil cultural Eleonora
Ursu, pentru organizarea timpului liber al participanților.
Ședința consiliului profesoral din 27 mai 1986 a fost consacrată în mod
deosebit Transmiterii unor măsuri privitoare la încheierea cu succes a anului școlar. S-a
discutat despre rezultatele elevilor la concursurile și olimpiadele școlare la fiecare
obiect, despre unele aspecte ale activității de cercetare științifică și metodică.
Rezultate bune vin pe urma unei bune organizări a muncii. Astfel s-a stabilit
ca până în 15 iunie 1986 să fie recrutați elevii pentru cercuri și concursuri școlare,
ținându-se evidența lor la nivelul fiecărei catedre și rămânând ca în septembrie să
fie recrutați elevii intrați în clasele a IX-a și a XI-a. Profesorii trebuie să desfășoare
o activitate de continuitate și în perioada de vară, îndrumând studiul individual al
elevilor și verificându-l.
Fiind sfârșit de an școlar se reamintește de parcurgerea integrală a
programelor școlare, de pregătirea atentă a lecțiilor, de recapitulare pe bază de
proiecte de tehnologie didactică. Părinților elevilor din clasele terminale, a
VIII-a și a X-a, să li se prelucreze instrucțiunile cu privire la examenele de
departajare și de admitere.
Este bine să fie cunoscute și celelalte probleme specifice regimului:
realizarea planurilor speciale referitoare la fluturii de mătase, iepuri, plante
medicinale, stabilirea sarcinilor pentru curățenia orașului – vinerea, parcul din
centrul orașului, vinerea și sâmbăta statuia din Aleea Moților; recuperarea,
recondiționarea și depozitarea manualelor școlare de la elevi; încheierea mediilor
și predarea documentelor școlare; realizarea planului de școlarizare.
S-au comunicat datele când începea vacanța de vară: 14 VI, clasele a XII-a

438
curs de zi și a XIII-a seral; 21 VI, clasa a VIII-a; 28 VI, clasele V-VII și a X-a; 13 VII,
clasele a IX-a și a XI-a curs de zi, clasele a XI-a și a XII-a curs seral.
Astfel, în 16 iunie 1986, în ședința consiliului profesoral s-a consemnat în
procesul-verbal încheierea situației la învățătură și purtare a clasei a XII-a curs
de zi și a clasei a XIII-a seral, în prezența profesorilor propunători și a
diriginților care au prezentat-o astfel:
XII A. Matematică-fizică. Dirig. Tudor Dumitru: 32 de elevi, toți promovați. Premii: I.
Brancsik Emil; II. Mladin Tudor; III. Bursașiu Diana, Hulea Voichița, Lucan Camelia.
XII B. Matematică-fizică. Dirig. Chivu Aurelia: 35 de elevi, toți promovați. Premii: III. Cocoș
Elena.
XII M.C. Dirig. Dărăbăneanu Ioan: 27 de elevi, toți promovați. Premii: II. Balint Paul; III.
Junc Liana.
XII M.D. Dirig. Nenciulescu C-tin. Înscriși 34, clasificați 33, neclasificat 1, promovați 33.
Premii: I. Popa Daniela; II. Pereș Liana; III. Babău Viorica.
XIII Filologie-istorie seral. Dirig. Codreanu Tuți Marioara: 22 elevi, fără alte date.
XIII Matematică-fizică. Dirig. Harabagiu Adrian. Înscriși 29, clasificați 28, promovați 28.
În ședința din 20 VI 1986 s-a consemnat încheierea situației clasei a VIII-a.
VIII A. Dirig. Frențiu Cornelia: 34 de elevi, toți promovați. Premii: I. Beleag Mirela:
9,53; II. Degău Corina: 9,36; III. Purza Daniela: 9,33. Mențiuni: Ile Cassiana: 9,15,
Pașca Rodica: 9,11, Roman Elena: 9,06, Herman Laura: 8,90, Arădău Adina: 8,77,
Popa Florentina: 8,77, Șerb Adriana: 8,73.
VIII B. Dirig. Dalea Liana. Înscriși 21, promovați 17, corigenți 4.
Premii: I. Sferle Adrian: 9,59; II. Laza Simona: 9,53; III. Bar Cornelia: 8,95.
În 18 iunie 1986 s-a consemnat instruirea comisiilor de bacalaureat
numărul 484 și 485. Au participat toți membrii comisiilor și au fost invitați toți
supraveghetorii.
Procesul-verbal datat 28 iunie 1986 consemnează ședința consiliului
profesoral pentru încheierea situației la învățătură și purtare a elevilor din
clasele V-VII și a X-a.
V A. Dirig. Mușet Dan: 35 de elevi, toți promovați. Premii: I. Magda Laura: 9,87; II. Bolovan
Călin: 9,78; III. Bolha Ioan: 9,39. Mențiune: Mihoc Sebastian: 9,36.
V B. Dirig. Florian Ban. Înscriși 42, promovați 37, corigenți 5. Premii: I. Jurj Gabriel: 9,75; II.
Alexe Mircea: 9,63, Popa Adela: 9,63, Scurtu Maria: 9,63; III. Cireap Dorian: 9,57.
VI A. Dirig. Codreanu Viorel. Înscriși 41, promovați 36, corigenți 4, 1 elev cu semnul întrebării.
Premii: I. Hoza Alin: 9,97; II. Dan Adela: 9,87; III. Vesa Camelia: 9,79.
VI B. Dirig. Zaha Ioan. Înscriși 40, promovați 34, corigenți 6. Premii: I. Borz Claudiu: 9,69; II.
Mihale Ioana: 9,40; III. Molnar Istvan: 9,17. Mențiune: Vidican Sorin: 9,04.
VII A. Dirig. Sabău Cornelia: 32 de elevi, toți promovați. Premii: I. Moș Dinu: 10, Negrea
Daniela: 10; II. Mașcaș Angela: 9,90; III. Magda Dolina: 9,84. Mențiuni: Harabagiu
Camelia: 9,75, Magda Adrian: 9,48, Craiovan Corina: 9,35, Cristian Voicu: 9,17, Bucurean
Meda: 9,08, Stanciu Claudia: 9,08.

439
VII. B. Dirig. Pop Stela: înscriși 28, rămași 27, plecat 1, promovați 25, corigenți 2. Premii: I.
Gherle Dorina: 9,37; II. Sava Cosmin: 9,33; III. Sarca Doina: 9,26. Mențiune: Jurca Violeta:
9,13, Martin Angelica: 8,57.
X A. Dirig. Rus Ilie. Înscriși 37, transferat 1, rămași 36, promovați 36. Premii: I. Nistor Viorica
9,53; II. Goina Dorina: 9,34 III.Ghenghiu Silviu: 9,23. Mențiune Popa Monica: 8,94, Gavra
Emilia: 8,92, Ile Corina 8,90.
X B. Dirig. Cotrău Petru: Înscriși 32, clasificați 31, neclasificat 1, promovați 25, corig.6. Premii:
II. Kadar Cătălina.
X C. Dirig. Ursu Eleonora. Înscriși 32, promovați 25, corigenți 7.
Premii: I. Crăciun Georgeta: 9,16; II. Butiu Mariana: 9,09; III. Popa Sanda: 8,86.
X D. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscriși 34, plecat 1, rămași 33, promov. 29, corig.4.
Premii: II. Cireap Alin: 8,96; III. Lucaci Gabriela: 8,46.
X E. Dirig. Boldor Marius. 38 de elevi, toți promovați. Premii: I. Mezei Ecaterina: 9,44; II. Ile
Eugenia: 9,41; III. Bursașiu Viorica: 8,81. Mențiune: Nemet Elisabeta: 8,68.
X F. Dirig. Nenciulescu Georgina: Înscriși 35, promovați 34, corigent 1.
X G. Dirig. Bercovici Maria: Înscriși 34, plecat 1, rămași 33, promovați 32, corigent 1. Premii: I.
Burlacu Alina 9,48; II. Clonda Daniela: 9,20; III. Bar Valentina: 8,57.
Clasele a IX-a și a XI-a au încheiat și ele cursurile, conform procesului-
verbal, în 11 iulie 1986, când s-a dat aviz favorabil să treacă în altă categorie de
retribuire la 8 profesori.
IX A. Dirig. Pop Ioan: 35 de elevi, toți promovați.Premii: I. Boldor Marius: 9,50; II. Vesa
Adriana: 9,28; III. Ciobanu Ela: 9,17. Mențiune: Clintoc Gabriela: 9,13; Tomele Cristina:
9,11, Bondor Ioana: 9,03.
IX B. Dirig. Tabără Ioan. Rămași 40, promovați 39, corigent 1.
IX C. Dirig. Sabin Indrei. Înscriși 31, clasificați 25, neclasificați 6, promovați 21, corigenți 4.
IX D. Dirig. Gabor Mihai. Înscriși 39, promovați 36, corigenți 2, neclasificat 1.
IX E. Dirig. Morar Ana. Înscriși 37, promovați 33, corigenți 4.
IX F. Dirig. Mărculescu Lidia. Înscriși 36, promovați 28, corigenți 8. Premii: I. Leordean
Mihaela: 9,06. Mențiune: Raț Viorica: 8,12.
IX G. Dirig. Toie Minerva. Înscriși 32, clasificați 29, neclasif. 3, promovați 27, corigenți 2.
IX H. Dirig. Nica Silvia: 36 de elevi, toți promovați. Premii: I. Grigoraș Maricica: 9,42; III. Bar
Florica: 8,45. Mențiune: Lezeu Nicoleta: 9,39.
XI A. Dirig. Hădăreanu Gavril: 34 de elevi, toți promovați. Premii: I. Cseterky Monica: 9,86; II.
Schuchter Monica: 9,82; III. Borha Cristina: 9,76.
XI B. Dirig. Teodor Rif: 36 de elevi, toți promovați. Premii: I. Lezeu Carmen: 9,64; II. Boța
Mihaela: 9,07; III. Hora Florina: 8,82.
XI C. Dirig. Pantea Ioan. Rămași 37, promovați 30, corigenți 7. Premii: I. Tau Vasile: 9,22; II.
Ujoc Maria: 8,68; III. Copos Marinela: 8,46.
XI D. Dirig. Bologan Vasile. Înscriși 34, clasificați 33, neclasif. 1, promovați 28, corigenți 5.
Curs seral
XI A. Dirig. Milan Martinov. Rămași 35, neclasificați 11, promovați 21, corigenți 3.
XI B. Dirig. Mezea Ioan. Rămași 33, promovați 26, corigenți 7.
XII A. Matematică-fizică. Dirig. Bolcaș Elisabeta. Rămași 28, neclasificați 4, promovați 22,

440
corigenți 2.
XII M.B. Dirig. Tabără Cornelia. Rămași 30, neclasif. 1, promov. 22, corig. 7. 162

Anul școlar 1986-1987

Rezultatele examenelor de corigență de la sfârșitul anului școlar 1985-
1986 au fost consemnate în procesul-verbal din 10 septembrie 1986: V A. Dirig.
Viorel Codreanu: 4 elevi, toți promovați; V B. Dirig. Florian Ban: 4 elevi, toți promovați;
VI B. Dirig. Zaha Ioan. Prezentați 7 elevi, promovați 5, repetenți 2; VII B. Dirig. Pop Stela:
2 elevi, promovați; VIII B. Dirig. Dalea Liana: 4 elevi, toți promovați; IX B. Dirig. Tabără
Ioan: 1 elev, promovat; IX C. Dirig. Indrei Sabin: corigenți 10, prezentaţi 8, transferat 1,
retras 1, promovați 6, repetenți 2; IX D. Dirig. Gabor Mihai: înscriși 3, clasificați 2,
neclasificat 1, promovați 2; IX E. Dirig. Morar Ana: 4 elevi, toți promovați; IX F. Dirig.
Mărculescu Maria: înscriși 8, promovați 6, repetenți 2; IX G. Dirig. Toie Minerva: înscriși 5,
promovați 3, situație neclară 2; X B. Dirig. Cotrău Petru: înscriși 7, promovați 6, neîncheiat
1; X C. Dirig. Ursu Eleonora: 7 elevi, toți promovați; X D. Dirig. Kuncsef Al.: 5 elevi, toți
promovați; X F. Dirig. Nenciulescu Georgina: 2 elevi, promovați; X G. Dirig. Bercovici
Maria: un elev, promovat; XI C. Dirig. Pantea Ioan: 7 elevi, toți promovați; XI D. Dirig.
Bologan Vasile: 6 elevi, toți promovați; XII D. Dirig. Nenciulescu C-tin: un elev, promovat;
XI Matematică-fizică seral. Dirig. Milan Martinov: înscriși 10, clasificați 7, neclasificați 3,
promovați 6, repetent 1; XI M.B. seral. Dirig. Mezea Ioan: un elev repetent; XII A.
Matematică-fizică seral. Dirig. Bolcaș Elisabeta: înscriși 2, clasificat 1, neclasificat 1,
promovat 1.
În adunarea generală a personalului didactic din 7 X 1986 s-au dezbătut
mai multe materiale care vizau analiza activității pe anul școlar precedent,
1985-1986.
1. Raportul consiliului de conducere și al biroului grupei sindicale, privind
activitatea instructiv-educativă desfășurată în anul de învățământ 1985-1986,
prezentată de prof. Teodor Rif;
2. Planul general de muncă al școlii pentru noul an de învățământ și sarcinile
specifice primului trimestru, prezentate de directorul Maria Dale;
3. Programul unitar al acțiunilor cultural-educative și sportive pe anul școlar
1986-1987, prezentat de prof. Aurel Sferlea;
4. Informarea privind însușirea și respectarea normelor de protecție și igienă a
muncii, măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea acestei activități, prezentată de
prof. Teodor Rif.
5. Tematica orientativă a adunărilor grupelor sindicale, prezentată de prof.
Teodor Rif.
Raportul pe anul de învățământ 1985-1986 a dezbătut, ca de obicei, cu o
fulminantă introducere, politica prin care s-a încercat „adormirea” celor puși să

162 A.C.N. „SV” II/14 Procese-verbale Consiliul profesoral : 26 iunie 1985-14 iulie 1987;

441
ne urmărească pas cu pas activitatea și concepția noastră în privința
organizării și conducerii instituției noastre școlare. Ca autor al acelui raport,
subsemnatul sunt sigur că am urmărit acel scop, nu numai în introducere, ci și
pe parcursul întregii expuneri. Deci, rugăm posteritatea să interpreteze în acest
sens exprimarea ditirambică pe alocuri: Historia est lux veritatis (Istoria este
lumina adevărului).
În continuare transmiteam colegilor realizarea integrală a planului de
școlarizare atât în anul școlar 1985-1986, cât și cel de curând început, precum și
statistica rezultatelor: la gimnaziu, din totalul de 264 elevi au promovat 261,
repetenți 3; la treapta I de liceu: profilul matematică-fizică, au fost înscriși 71 de
elevi, promovați 71; profilul industrial: total 456 elevi, promovați 448, repetenți
8 elevi; la treapta II: profilul matematică-fizică: total 68 de elevi, promovați 68;
profilul industrial: 112 elevi, promovați 112. La cursul seral, treapta II: profilul
matematică-fizică: total elevi - 92, promovați 90, repetenți 2; profilul filologie-
istorie: total 22 elevi, promovați 22.
În anul școlar 1985-1986 s-au obținut rezultate destul de frumoase la
concursurile școlare pe obiecte și la concursul pe meserii, egalând nivelul din anul
școlar 1984-1985, când liceul atinsese, pare-se, apogeul la acele concursuri pentru
prima dată în ultimii ani. Astfel, în perioada anului școlar 1985-1986 au obținut la
faza județeană premii și mențiuni 58 de elevi, calificându-se la faza națională 4
elevi, din care 3 elevi obținuseră premii și mențiuni. S-au evidențiat elevii
îndrumați de profesorii Hădăreanu Gavril, Codreanu Maria, Ursu Eleonora, Pop
Ioan, Tabără Cornelia, Tabără Ioan, Codreanu Viorel, Nenciulescu Georgina,
Dărăbăneanu Tania.
La faza de masă a olimpiadelor participaseră 448 de elevi, iar la faza
județeană - 172 de elevi. Pregătirea intensivă a elevilor se făcuse tot timpul în
cercuri, apoi în perioada de practică și în vacanța de iarnă, asigurându-se
condiții optime în acel scop.
La sesiunile de comunicări științifice ale elevilor, faza județeană, s-au
evidențiat elevii îndrumați de Ioan Dărăbăneanu și Teodor Rif, precum și cei de
la catedra de educație fizică. Pentru obținerea unor rezultate bune la examenele
de treaptă și de bacalaureat s-au introdus teste de tip admitere în învățământul
superior, date claselor X, XI și XII. Totuși, rezultatele admiterii în învățământul
superior, prin cei 20 de reușiți în prima sesiune, a mulțumit doar în parte
așteptările.
Raportul se referă pe larg la problema mediocrității, la îndrumare și

442
control, la metodele activ-participative, la perfecționarea tehnologiilor
didactice etc.
Încă din noiembrie 1985 se prezentau spre aprobare planul cercetării
știinţifice pe perioada 1986-1990, în care figura pe locul I tema de cercetare
Lecția de învățare în clasă, preluată de toate cadrele didactice din liceu, cu toate
detaliile fixate în plan, pe etape. Pe locul II se afla tema ameliorativ-aplicativă
Studiul modalităților de recuperare moral-civică a elevilor problemă proveniți din casa
de copii și din familii dezorganizate. Pe locul III - tema de cercetare științifică a
catedrei de instruire practică - Noi surse de energie convențională. Pe locul IV se
prevedea realizarea unor mijloace de învățământ pentru alte catedre.
Raportul remarca rezultatele bune ale prof. Gavril Hădăreanu atât în
aplicarea metodei de învățare în clasă, cât și în sprijinirea documentară a cadrelor
didactice prin expuneri, dezbateri și discuții individuale. În această problemă
aveam o părere puțin diferită. Ea poate fi potrivită în unele situații și mai puțin
utilă în altele, dacă profesorul nu se pregătește temeinic pentru lecție. Ba chiar ea
poate masca nepregătirea profesorului pentru lecție. Nu intru în amănunte.
În acțiunile de perfecționare am colaborat cu unele cadre universitare pe
care le-am invitat în liceu, realizând utile schimburi de idei.
Cadrele noastre tehnice, de pildă Petru Barna, dar și alții, au venit cu idei
valoroase, amenajând cu elevii clasei a XII-a un cabinet pentru disciplinele
tehnice și lucrând la o microcentrală care să furnizeze energie electrică liceului
în perioadele de întrerupere a acesteia în oraș, fenomen destul de frecvent,
încât ne mințeam copiii că ne bucurăm de economia de energie. ,,Așa-i, mamă,
că te bucuri de întreruperea curentului ?”- întreba copilul nostru pe la patru
ani, pentru că mama fusese surprinsă de el proferând niște invective vizavi de acele
întreruperi. Copilul a imitat-o, iar mama i-a explicat că trebuie să ne bucurăm că se
fac economii. Așa s-a ajuns la acea întrebare: ,,Așa-i, mamă, că te bucuri de
întreruperea curentului?” Aceasta pentru că, după cum spune Mântuitorul,
adevărul este în gura pruncilor și ei îl spun oriunde și oricui, ca în gluma aceea din
popor: ,,Eu sunt mic; Nu știu nimic; Tata în pod jupoaie capra”.
Revenind la Raportul pe anul școlar 1985-1986, mai menționăm că în el se
găsesc foarte multe idei și informații care pot folosi oricărui cercetător interesat
să le utilizeze. Dacă se înlătură praful ideologic, direcțiile de întrebuințare pot fi
multiple.163 La adunarea generală din 7 X 1986 s-a vorbit și de comportarea

163v. Raportul consiliului de conducere și al biroului grupei sindicale privind activitatea instructiv-
educativă desfășurată în anul de învățământ 1985-1986, pp.1-8;

443
exemplară a elevilor liceului nostru în tabăra de la Satu Mare, apoi s-au supus
la vot materialele prezentate, fiind adoptate în unanimitate.
La adunarea generală a personalului didactic, din 17 XI 1986, a participat
inspectorul Vasile Șuta. Cunoscând lucrurile, a pus în dezbatere următoarele
chestiuni: 1. Darea de seamă a consiliului de conducere pe perioada 1982-1986,
prezentată de dir. Maria Dale; 2. Planul de măsuri pentru îmbunătățirea activității
anului școlar în curs și pentru deschiderea noului an de învățământ, prezentat de
dir. Maria Dale; 3. Alegerea reprezentanților personalului didactic în consiliul de
conducere.
Discuțiile pe marginea materialelor prezentate au evidențiat că în perioada
celor patru ani s-au obținut rezultate mai bune pe toate liniile: examene,
concursuri, comunicări științifice, olimpiade, că liceul dispunea de resurse umane
valoroase, mare parte din profesorii lui fiind metodiști ai inspectoratului școlar, că
trebuie continuată munca de pregătire a elevilor în vederea realizării lor în viață,
după dorință etc. S-a trecut apoi la supunerea la vot a celor 15 membri ai
consiliului de administrație, conform legii: Maria Dale, Aurel Mincic, Ilie Rus,
Gavril Hădăreanu, Alexandru Kuncsef, Elisabeta Bolcaș, Ioan Dărăbăneanu,
Dumitru Tudor, Maria Codreanu, Aurel Sferlea, Viorel Gavra, Teodor Rif, Ioan
Igna (președintele comitetului de părinți), Ioan Galea (Directorul intreprinderii
patronatoare), Viorica Nistor (secretarul organizației UTC a elevilor pe școală). Toți
au fost votați unanimitate.
În 2 XII 1986 s-a întrunit consiliul de conducere pentru alegerile pentru
funcția de director și director adjunct. În acea ședință, condusă de insp. Vasile Șuta
s-au făcut următoarele propuneri: pentru funcția de director: Mincic Aurel,
Hădăreanu Gavril, Rus Ilie. Pentru funcția de director adjunct: Codreanu Maria,
Bolcaș Elisabeta, Dalea Maria. Propunerile au fost votate în unanimitate.
Tot în 2 XII 1986 s-a ținut consiliul profesoral cu tema Lecția de învățare în
clasă. Stabilirea de noi strategii didactice pentru anul în curs. Aplicarea
instrumentelor de lucru elaborate de catedre și perfecționarea acestora. La acea
ședință s-a arătat că în condițiile existenței unui învățământ de masă, fiecare
profesor trebuie să aplice cât mai mult acea metodă, că trebuie găsite strategii
didactice care să permită întregii populații școlare să acumuleze cunoștințele
necesare pentru a putea promova. Principalele aspecte care impuneau aplicarea
acelei metode în clasă erau naveta, timpul prea scurt pentru învățare etc. Virtuțile
acelui sistem de învățământ erau deprinderea elevilor de a urma un regim de
muncă intelectuală, solicitarea permanentă a elevilor la activitate în timpul orei. S-

444
au arătat și rezultatele bune, la care s-a ajuns folosind la clasă acea metodă,
elementele esențiale (indicatorii) unui proiect de tehnologie didactică la o astfel de
lecție de învățare în clasă. Folosirea metodei presupunea ca profesorii să studieze
literatura de specialitate și să încurajeze elevii spre a o adopta. Nu s-a ocolit
afirmația că metoda nu se putea aplica la toate lecțiile.
Direcțiunea cerea ca fiecare catedră să prezinte modalitățile folosite în
aplicarea acelei metode. Catedra de chimie arăta că a experimentat acel tip de
lecție în anul precedent la 4 clase, dând teste de evaluare după 3 lecții. A
prezentat un tabel cu notele obținute la testele date acelor clase. A arătat că acel
tip de lecție a dat rezultate bune la clasele la care se obținuseră rezultate bune și
folosind alte metode, că utilizând acea metodă, nefiind bine înțeleasă, profesorul
poate deveni un personaj secundar. S-a ajuns la concluzia că era necesară
îmbinarea metodelor clasice cu cele moderne. Pentru această idee s-a militat
mereu în liceul nostru. S-a mai spus că pentru a-i atrage pe elevi la această metodă
este necesar să se urmeze aplicarea principiului de la simplu la complex. Principalul
câștig obținut prin folosirea metodei era acela de a-l învăța pe elev să învețe și de a-i
activa pe elevii mai slabi. Ritmul de parcurgere a materiei este mai redus.
Modalitățile de aplicare a metodei trebuie să difere de la clasă la clasă şi de
la un obiect de studiu la altul, propunându-se folosirea ei pe sisteme de lecții și
utilizarea fișelor de evaluare sumativă. Catedra de limba franceză susținea că
metoda se putea aplica la fiecare lecție și a prezentat filmul unei astfel de lecție.
Catedra de limba română își rezerva dreptul să rămână la părerea că profesorul
trebuie să fie un model de exprimare, rămânând vioara întâi în fața elevului.
Catedra de matematică avea rezerve față de folosirea acelei metode la lecțiile de
matematică. Catedra de istorie considera că trebuia să se țină seama de obiectul de
învățământ și de felul cum sunt redactate lecțiile în manual. Întâmpina greutăți
din cauza edițiilor diferite ale manualelor. Toate catedrele au făcut dovada că au
studiat literatura de specialitate, că au discutat metoda în ședințele lor pornind
chiar de la pregătirea unor referate. Direcțiunea aprecia că tema a solicitat
interesul cadrelor didactice, că la nivelul liceului existau preocupări privind
folosirea metodei. Îndemna în continuare la studiu și la folosirea metodei acolo
unde se impunea. Cerea ca materialul documentar să fie pus la colțul metodic
pentru a putea fi studiat de toate cadrele didactice.
S-a considerat greșită optica profesorilor care aveau rezerve față de acea
metodă, probabil după formula cine nu-i cu noi, e împotriva noastră. Oricum,
reținem că aici, la Alma Mater Beiusensis, existau preocupări serioase pentru

445
cercetare, în vederea obținerii unor rezultate bune.
Consiliul profesoral respectiv s-a încheiat cu niște precizări privind
finalizarea cu succes a primului trimestru, făcându-se și câteva observații:
număr mic de note în cataloage; diriginților li se cerea să acționeze ferm pentru
îmbunătățirea frecvenței și pentru o muncă educativă utilă; pregătirea elevilor
pentru olimpiadele școlare în perioada de iarnă.
Încheierea situației școlare la învățătură și purtare, la sfârșitul
trimestrului I, pentru clasele de la cursul de zi și seral a fost consemnată în
procesul-verbal încheiat în ședința consiliului profesoral din 18 XII 1986:
V A. Dirig. Bălaj Petru. Înscriși 32, clasificați 32, promovați 32.
V B. Dirig. Dalea Liana. Înscriși 28, clasificați 28, promovați 25, corigenți 3.
VI A. Dirig. Mușet Dan. Înscriși 35,clasificați 34, neclasificat 1, promovați 34.
VI B. Dirig. Florian Ban. Înscriși 33, venit 1, clasificați 34, promovați 30, corigenți 4.
VII A. Dirig. Codreanu Viorel. Rămași 40, clasificați 40, promovați 39, corigent 1.
VII B. Dirig. Zaha Ioan. Înscriși 38, , neclasificat 1, promovați 34, corigenți 3.
VIII A. Dirig. Sabău Cornelia. Înscriși 34, clasificați 34, promovați 24, corigenți 10.
VIII B. Dirig. Pop Stela. Înscriși 28, promovați 16, corigenți 12.
IX A. Dirig. Chivu Aurelia înscriși 38, promovați 37, corigent 1.
IX B. Dirig. Nenciulescu Constantin: înscriși 34, promovați 28, corigenți 6.
IX C. Dirig. Kuncsef Alexandru: înscriși 38, promovați 33, corigenți 5.
IX D. Dirig. Dărăbăneanu Ioan: înscriși 34, venit 1, rămași 35, neclas. 6, promov. 22, corig. 7.
IX E. Dirig. Tudor Dumitru: venit 1, plecaţi 2, rămași 34, neclasificați 2, promovaţi 29,
corigenți 3.
IX F. Dirig. Craiovan Ionel: înscriși 39, promovați 34, corigenți 5.
IX G. Dirig. Codreanu Maria: înscriși 30, plecat 1, rămași 29, neclas. 2, promov. 20, corig. 7.
IX H. Dirig. Cmeciu Viorica: înscriși 33, plecați 3, rămași 30, neclas. 3, promov. 19, corig.8.
X A. Dirig. Pop Ioan: înscriși 35, rămași 35, promovați 35.
X B. Dirig. Tabără Ioan: înscriși 39, plecat 1, rămași 38, promovați 29, corigenți 9.
X C. Dirig. Indrei Sabin: înscriși 26, rămași 26, clasificați 23, neclasificați 3, promovaţi
16, corigenți 7.
X D. Dirig. Barna Petru: înscriși 38, rămași 38, promovați 32, corigenți 6.
X E. Dirig. Morar Ana: înscriși 36, plecat 1, rămași 35, clasificați 34, neclasificat 1,
promovați 23, corigenți 11.
XF. Dirig.Mărculescu Maria: înscriși 38, venit 1,rămași 37,neclasif.5, promov. 21,corig.1.
X G. Dirig. Șuvaina Doina: înscriși 29, plecat 1, rămași 28, neclasif.4, promovați 23, corig. 1.
X H. Dirig. Petrugan Silvia: înscriși 36, clasificați 36, promovaţi 33, corigenți 3.
XI A. Dirig. Rus Ilie: înscriși 36, rămași 36, promovați 36.
XI B. Dirig. Boldor Marius: înscriși 36, neclasif. 1, promovați 33, corigenți 2.
XI C. Dirig. Ursu Eleonora: înscriși 39, rămași 39, promovați 34, corigenți 5.
XI D. Dirig. Cotrău Petru: înscriși 33, clasificați32, neclasificat 1, promovați 26,
corigenți 6.
XII A. Dirig. Hădăreanu Gavril: 34 elevi - toți promovați.

446
XII B. Dirig. Teodor Rif: înscriși 34, rămași 34, promovați 25, corigenți 9.
XII C. Dirig. Ioan Pantea: înscriși 36, plecat 1, promovați 20, corigenți 15.
XII D. Dirig. Bologan Vasile: înscriși 32, rămași 31, promovați 18, corigenți 13.
Curs Seral
XI A. Dirig. Bercovici Maria: înscriși 47, rămași 47, clasificați 27, neclasificați 20,
promovați 19, corigenți 8.
XI B. Dirig. Nenciulescu Georgina: înscriși 36, rămași 34, promovați 11, corigenți 8,
neclasificați 21 (sic).
XII A. Dirig. Milan Martinov: înscriși 37, rămași 37, clasificați 20, neclasificați 17,
promovați 14, corigenți 6.
XII B. Dirig. Mezea Ioan: înscriși 33, veniți 2, plecat 1,rămași 34, clasificați 20, clasificați 14,
promovați 17, corig. 3.
XII C. Dirig. Bercovici Manea: înscriși 31, retrași 3, rămași 28, promovați 11, corigent 1,
neclasificați 16.
XIII A. Dirig. Bolcaș Elisabeta: înscriși 29, rămași 29, clasificați 21, neclasificați 8,
promovați 19, corigenți 2.
XIII B. Dirig. Tabără Cornelia: înscriși 29, rămași 29, clasificați 21, neclasificați 8,
promovați 11, corigenți 10.

În 25 decembrie 1986 (la 147 de ani de la trecerea la cele veșnice a marelui

ctitor Samuil Vulcan) liceul a intrat în posesia plăcii de marmură de la sărbătorirea
centenarului său, în 30-31 mai și 1 iunie 1928, datorită inimosului cercetător, prof.
Anton Marian Naghiu, care a reușit să o găsească și să o recupereze. Istoricul
găsirii și recuperării acesteia reiese din Oferta de donație, pe care o redăm mai jos.
OFERTĂ DE DONAȚIE
Subsemnatul, prof. Anton Marian Naghiu, domiciliat în Beiuș, str. Școlii, nr. 2/A,
bloc P1, etaj II, ap. 9, jud. Bihor, instructor al Casei de Cultură Orășenească Beiuș, donez
Liceului „Samuil Vulcan”, Beiuș, pentru a fi păstrată la muzeul acestui liceu, placa de
marmură ce a fost așezată pe zidurile acestui liceu cu ocazia aniversării celor o sută de ani
de la înființare și care, în condiții confuze istorice ale timpului ce a urmat, a fost desprinsă
de la locul ei și periclitată să se piardă.
Placa de marmură gri, ce face obiectul prezentei donații, după ce a fost așezată cu
prilejul aniversării celor o sută de ani de la înființarea LICEULUI ROMÂN UNIT „SAMUIL
VULCAN” din Beiuș, a rămas pe zidul din dreapta, de sub bolta porții de intrare a
profesorilor, până în anul școlar 1947-1948, când, în primăvara anului 1948, cu prilejul unei
descinderi de rutină la acest liceu în Beiuș, inspectorul Ney, profesor de matematică, de la
Inspectoratul Școlar al Județului Bihor, s-a oprit cu ochii asupra acestei plăci și cu un ton
tăios a dat dispoziția: „Când mai trec pe aici, placa aceasta să fie dispărută!” Placa în cauză era
așezată deasupra altei plăci din marmură de culoare roz având dimensiuni mai mici și pe
care era o inscripție în limba latină, anterioară fixării plăcii de aniversare. (Se pare că era
placa de fundare a liceului). Despre acest episod prin care s-a dat verdictul de înlăturare a
plăcii comemorative își aduce bine aminte fostul profesor de desen din acel timp de la

447
Liceul „Samuil Vulcan”, pictorul Nicu Papp, urmaș la catedra lui Ioan Bușiția. În prezent
pictorul Nicu Papp trăiește în casa sa situată pe Dealul Viile Cermai, la ieșirea din Beiuș,
pe partea stângă a șoselei ce duce spre Budureasa și Stâna de Vale.
După desprinderea de perete placa a fost uitată și nu se știe prin câte mâini a trecut
până când, sesizat fiind de existența ei, în vara acestui an, 1986, de către unul din membrii
Cercului „Speo-labirint” din Beiuș, cerc ce își desfășoară activitatea în cadrul Universității
Cultural - Științifice Beiuș, de pe lângă Casa de Cultură Beiuș, am reușit să o recuperez în
starea actuală. Placa urma să aibă soarta de a fi fixată cu inscripția autentică îngropată în
ciment la mormântul tatălui unei persoane particulare din Beiuș, iar pe fața nescrisă să se
dăltuiască alt text noii întrebuințări ce urma să aibă. Ultima persoană care deținea această
placă, după ce i s-a explicat semnificația și importanța acesteia, s-a dovedit de bună
credință și a acceptat să primească în schimbul ei o altă placă din marmură albă având
dimensiuni aproximativ egale cu cea pe care intenționa să o folosească în scopul arătat mai
sus, dorind să rămână în anonimat. Membrul cercului nostru de speologie, care a semnalat
existența plăcii, se numește Petru Judea, este strungar, în perioada descoperirii plăcii lucra
la Fabrica de Mașini Unelte „Înfrățirea” Beiuș, iar acum s-a transferat la Uzina Mecanică din
Orașul Dr. Petru Groza.
În momentul descoperirii plăcii, fiind sortită spre refolosire, din ea s-a tăiat, printr-
un procedeu rudimentar, din partea stângă circa 2 centimetri, iar din partea dreaptă circa 7
centimetri. Așa că la data actuală dimensiunile ei sunt de 715 mm pe orizontală și 735 mm
pe verticală, iar textul apare mutilat, dar totuși ușor de reconstituit după cum urmează:
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1828 – 1928
(LICE)ULUI ROMÂN UNIT „SAMUIL VULCA(N”)
în semn de recunoștință și admirațiune
ÎNTEMEIETORULUI EPISCOP
SAMUIL VULCAN
(Epis)copilor Patroni, care au susținut aceste ziduri, închi(nat)
(s)ufletului românesc, împreună cu dascălii mucenici,
așezatu-s,a această lespede de pomenire,
- pietate pentru trecut și mărturie pentru viitor -
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Anexez și fotografia în alb-negru de 135 mm X 78 mm (vezi pag. a 3-a)
Placa ce face obiectul prezentei donații se predă de către subsemnatul în
prezența prof. Maria Dalea, director al Liceului „Samuil Vulcan” Beiuș, fiind luată în
primire de către prof. Gavril Hădăreanu de la Liceul Samuil Vulcan” Beiuș, și custode
al acestui muzeu.
Socotesc, în acest fel, că această placă de marmură cu o soartă atât de vitregă și
sortită pierzaniei, recuperată fiind trebuie să reintre în patrimoniul Liceului „Samuil
Vulcan” din Beiuș spre a fi mărturie pentru generațiile viitoare.
Beiuș la 25 Decembrie 1986,
Am predat, Am primit,
Prof. Anton-Marian Naghiu Prof. Gavril Hădăreanu
În prezența noastră,
Prof. Maria Dalea,
Director al Liceului „Samuil Vulcan” Beiuș

448
 Placa aniversară a celor o sută de ani de la fundarea
LICEULUI „SAMUIL VULCAN” BEIUȘ,
așa cum se prezintă după recuperare la data donării
spre păstrare la Muzeul Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuș .
= 25 Decembrie 1986 =

Notă: Prezenta pagină face parte integrantă din actul de donație.

Procesul-verbal din 27 I 1987 a fost încheiat în ședința consiliului
profesoral în care s-au prezentat următoarele documente:
1. Raport privind preocuparea biroului grupei sindicale pentru ridicarea calității
muncii în anul 1986, prezentat de prof. Teodor Rif, organizatorul grupei I sindicale;
Informare privind activitatea instructiv-educativă desfășurată pe trimestrul I al anului
școlar 1986-1987, prezentat de Aurel Mincic;
2. Plan de măsuri privind acțiunile ce vor fi desfășurate pentru ridicarea nivelului
calității muncii în anul 1987. Plan de măsuri pe trimestrul 2 și 3, an școlar 1986-1987,
prezentat de Maria Sabău, director adjunct;
3. Prezentarea și aprobarea programului-angajament Contul de economii al grupei
sindicale, prezentat de prof. T Rif;
4. Prezentarea programului privind pregătirea profesională pe anul 1987,
prezentat de prof. T. Rif.
Informarea pe trimestrul I al anului școlar 1986-1987 se referea la realizarea
100% a planului de școlarizare, la frecvență, la elevii neșcolarizați din cauza gripei
și a hepatitei din luna decembrie (28 elevi), la recuperarea unor ore în zilele de
sâmbătă și duminică, la cursul seral, la intensificarea controalelor etc.
Analizând activitatea instructivă au fost evidențiate clasele de
matematică și electrotehnică cu rezultate bune și s-au prezentat comparativ
rezultatele obținute de liceul nostru cu cele de la nivelul județului, privind
promovabilitatea: La gimnaziu : 94,4 % față de 93,65 % pe județ ;
La clasele IX-X: 80 % față de 83 ,07 % pe județ;

449
 La clasele XI-XII: 90 % față de 83,53 % pe județ.
Aceeași comparație s-a făcut privind mediocritatea la obiectele sau
disciplinele fundamentale: Română: 42,60 % față de 58 % pe județ; Matematică: 57,
85 % față de 55 % pe județ; Fizică: 55.55% față de 49 % pe județ; Chimie: 65,2 % față de
53 % pe județ; Istorie: 42,54 % față de 42 % pe județ.
La clasele IX-X: Română: 50,37 % față de 57 % pe județ; Matematică: 76,77% față
de 77 % pe județ; Fizică: 69,05% față de 61% pe județ; Chimie: 65,5 % față de 63 % pe județ;
Istorie 55,4 % față de 54% pe județ.
Deci, în privința procentului de mediocritate, liceul nostru se situa în urma
mediei pe județ sau foarte aproape de aceasta, cu excepția limbii române unde
mediocritatea era mai redusă cu 15,4% față de media pe județ. Pentru reducerea
mediocrității s-a afirmat că s-a folosit eficient pedagogia succesului, utilizarea la
maximum a celor 50 de minute ale orei, esențializarea predării, folosirea metodelor
activ-participative în predare, mergând până la individualizarea predării, mărind
totodată eficiența orelor de consultație și meditație.
Activitatea de perfecționare, care a fost mereu în atenția vulcaniștilor, s-a
desfășurat în cadrul catedrelor, al consiliilor profesorale, cum s-a putut vedea,
de pildă, din dezbaterea temei Lecția de învățare în clasă, în consiliul profesoral
din 2 XII 1986, fără ca acestea să fie exclusive.
Trecând mai rapid peste campania agricolă din toamnă și peste
activitatea din cadrul instruirii practice-productive, să ne oprim puțin asupra
sesiunii științifice din acel trimestru I pentru că s-au obținut niște premii: 3
premii I la limba română, fizică și biologie; 2 premii II la fizică și 2 mențiuni la
ecologie și lucrări practice.
Pe anul 1986 am depășit planul la munca patriotică și am predat 20 de iepuri
cu o greutate totală de 60 kg. Toate acestea ni le cerea regimul de atunci.
Conștiința noastră, însă, ne cerea ridicarea calității muncii, încercând
cuprinderea tuturor elevilor slabi și mediocri la consultații și meditații săptămânale,
asigurându-li-se mai multe exerciții și demonstrații practice. Am realizat, de
asemenea, pregătirea suplimentară a elevilor foarte buni în vederea concursurilor
școlare, urmărirea desfășurării în cercurile de elevi a acestei activități164.
În planul de măsuri pe trimestrele II și III s-au stipulat măsuri care să ducă
la creșterea în continuare a calității muncii și să înlăture neajunsurile semnalate:
pregătirea pentru lecții cu schițe, folosirea la maximum a bazei materiale, folosirea

164 v. Raport privind preocuparea biroului grupei sindicale pentru ridicarea calității muncii în anul 1986
- dactilografiat ,aflat la muzeul Colegiului;

450
rolului stimulator al notelor, acordate ritmic, metode și procedee moderne în
alternanță cu lecția de învățare în clasă, reducerea procentului de mediocritate,
nominalizarea comunicărilor științifice pentru Zilele școlii bihorene și pentru
expoziția județeană, continuarea analizei săptămânale a absențelor, realizarea
propagandei OSP, folosirea cu maximă eficiență a timpului afectat pentru lecții,
urmărirea disciplinei în muncă etc. (v. Plan de măsuri pe trimestrul II și III, an școlar
1986-1987- dactilografiat). Toate acestea apar consemnate în procesul-verbal din 27 I
1987, care prezintă atât descrierea materialelor, cât și cuvântul profesorilor care cu
toții mergeau în direcția dorinței de a crește calitatea muncii.
Din păcate, în acel consiliu profesoral un coleg a adus în discuție niște
probleme personale. Afirma că de doi ani şi jumătate era deranjat de un membru
al catedrei de instruire practică chiar și în viața personală. Acum se declara
nemulțumit de activitatea biroului executiv, deoarece nu luase nicio măsură, în
urma anchetelor, împotriva respectivului. Promitea să încerce a-și desfășura
activitatea pe măsura posibilităților personale și condițiilor create. Cerea să fie
sancționat dacă va fi găsit vinovat în urma anchetelor. Cerea ca biroul executiv să
informeze consiliul profesoral printr-o relatare scrisă, ca să se încheie acea
problemă. La rându-i, cel vizat încerca o explicație a situației sale familiale.
Apăreau astfel în colectivul nostru didactic, caracterizat până atunci prin armonie
și model de colegialitate, niște disensiuni tangente cu complicații litigioase,
explicabile, poate, prin eterogenitatea membrilor acestui colectiv. Începea să
izbucnească o flacără din niște ciocniri anterioare generatoare de scântei. Flacăra
aceea va crește în timp, devenind vâlvătaie, cum se va vedea dintr-un proces-
verbal dactilografiat, datat 30 iunie 1987, în ciuda încercărilor noastre de a opri
disensiunile existente la nivelul unor catedre ale căror cauze subiective nu aveau
nimic comun cu activitatea didactică.
Așadar, am fost martorii unor fapte mai puțin academice într-un liceu de
prestigiu cum era acesta al nostru. Scrisori anonime, ca cele la care se referea
procesul-verbal din 30 iunie 1987, discreditau și distrugeau unitatea și armonia pe
care noi încercam să le menținem de-a lungul întregii noastre activități conform
principiului umanitar al lui Seneca „homo res sacra homini” (Omul este un lucru sfânt
pentru om) sau a frumosului proverb românesc după care omul sfințește locul.
În regimul comunist sindicatul nu avea o putere prea mare, fiind
subordonat partidului-stat după celebra lozincă de a fi cureaua de transmisie între
partid și mase. N-am încercat, în liceu, acțiuni disidente, gândindu-ne că puteam
realiza câte ceva în favoarea membrilor grupelor noastre sindicale folosind duhul

451
blândeții. Așa am urmărit asigurarea unor condiții corespunzătoare de muncă
pentru elevi și pentru membrii organizației sindicale, căutând să preîntâmpinăm
îmbolnăvirile, să asigurăm asistență medicală calificată, locuințe corespunzătoare,
chiar bilete de odihnă și tratament. Ne-a preocupat asigurarea concediilor
medicale pentru toți membrii organizației sindicale, inclusiv achitarea la timp a
retribuției pentru concediile medicale. În perioada când până și umplerea
buteliilor cu gaz era o problemă, am încercat să-i ajutăm pe colegii noștri. Mai greu
era cu benzina în perioada raționalizării acesteia. Cu toată grija regimului pentru
raționalizarea consumului de gaze naturale și energie electrică, mai cu seamă
conform decretului din 6 februarie 1987, am militat pentru susținerea destinderii
membrilor de sindicat prin jocul de volei sau de fotbal o dată pe săptămână, în
sala de gimnastică a liceului. Ani de zile subsemnatul m-am angajat, ca
responsabil al grupei sindicale, împreună cu alți colegi, în organizarea
revelionului sindicatului învățământ pe oraș, deși procurarea celor necesare era o
adevărată odisee. Dar asaltam organele de partid și de stat obligându-le să ne
aprobe procurarea alimentelor necesare și organizam revelioane foarte bogate,
extraordinare, care țineau 2 zile. În ziua a doua (1 ianuarie), de la ora 18,
participau și copiii noștri, simțindu-se foarte bine, mai cu seamă că le organizam
frumoase jocuri distractive de societate.
O preocupare constantă a biroului grupei I sindicale de la Liceul „Samuil
Vulcan” a fost grija pentru întărirea ordinii și disciplinei pentru a munci într-o
atmosferă destinsă și plăcută sub îndemnul Honeste vivere, alterum non laedere,
suum cuiquve tribuere. Era și este îndemnul de a trăi cinstit, de a nu dăuna altuia și
de a da fiecăruia ce i se cuvine165.
În 30 iunie 1987, ședința extraordinară a consiliului profesoral a avut la
ordinea de zi Punerea în discuție a scrisorilor adresate MEÎ. La ședință a participat
juristul I.Ș.J., Popa Ioan, care, după ce a elogiat Liceul „Samuil Vulcan”, a dat citire
celor 2 scrisori adresate ministerului, arătând că acestea aduceau leziuni unui
distins profesor și prejudicii întregului corp profesoral. Era necesar să se
lămurească cele cuprinse în scrisori și să nu se creeze disensiuni între cadrele
didactice.

165 v. Dare de seamă asupra activității biroului grupei sindicale pe anul 1986 pentru realizarea sarcinilor
și fixarea măsurilor ce se impun în viitor;
v. și Dare de seamă asupra activității desfășurate de grupa I sindicală de la alegerile precedente pentru
mobilizarea membrilor de sindicat în vederea îndeplinirii exemplare a planului, a tuturor sarcinilor și
hotărârilor de partid și de stat, a indicațiilor și orientărilor de inestimabilă valoare teoretică și practică
formulate de Tov. N. Ceaușescu, secretar general al PCR: 17 decembrie 1985- 24 octombrie 1988;

452
 Din cuvântul unei profesoare reiese că scrisorile ar fi fost expediate de un
grup de „cadre și părinți”. Aceeași profesoară respinge acea afirmație considerând
vinovată o singură persoană. Ideea a fost reluată de toți vorbitorii, absolut
revoltați că cineva a putut să aducă jigniri și altor profesori. Scrisorile calomniau
întregul colectiv și în mod deosebit prestigiul liceului, care trebuie iubit de toți
care lucrează în el. Directorul Aurel Mincic afirma cu durere că s-a încercat și
jignirea unui colectiv de muncă și a unui lăcaș de cultură. Se arunca o săgeată
otrăvită în interiorul colectivului și al conducerii. Considera că într-un colectiv
mare, cu personalități diferite și distincte, era inevitabilă apariția divergențelor,
dar de aici până la degradarea colectivului era o cale foarte lungă. Directorul era
împotriva acelui „stil de lucru - atac sub centură” prin anonime. Probleme ivite în
catedre se puteau și trebuiau rezolvate deschis și constructiv în interiorul lor.
Corpul didactic avea forța rezolvării chestiunii prin conjugarea eforturilor pentru
soluționarea problemelor majore ale școlii.
Juristul I.S.J. arăta că fiind o scrisoare anonimă, juridic nu se putea face nimic,
dar uman discuțiile purtate atunci, în 30 VI 1987, erau mai eficiente decât orice
decizie a unui tribunal. Rămânea impresionat de nivelul la care s-a vorbit și
aprecia opinia și atitudinea colectivului de cadre didactice de la Liceului „Samuil
Vulcan”. Considera că acele scrisori anonime care încercau să-l discrediteze pe
colegul nostru i-au adus, de fapt, o recunoaștere generală a calităților sale la
nivelul școlii și I.S.J. Aprecia unitatea corpului didactic, care i-a consolidat
imaginea anterioară frumoasă avută despre această școală Juristul a rămas, deci,
plăcut impresionat. 166
Jignirile aduse corpului didactic și ctitoriei lui Samuil Vulcan prin niște
scrisori anonime proferatoare îmi amintesc, nolens volens, de Predoslovia către
cetitoriu a lui Miron Costin, la De neamul moldovenilor, unde încerca printre altele să
combată falsurile (basnele) rezultate din interpolările (adăusăturile) pe care Misail
Călugărul și mai cu seamă Simion Dascălu le făcuseră copiind cronica lui Grigore
Ureche. „De aceste basne - spunea Miron Costin - să dea seama ei și de această ocară.
Nici este șagă a scrie ocară vecinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vecinicu.
Cându ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda. Dară în veci?”
Mutatis muntandis, ca și Miron Costin, socotim „că scrisoarea este un lucru
vecinicu” sau, altfel spus, scripta manent. Așadar, cele scrise, inclusiv jignirile,
rămân fie asupra unui neam, cum afirma Miron Costin, fie asupra unei instituții

166v. Proces verbal încheiat în 30 iunie 1987 cu ocazia ședinței consiliului profesoral extraordinar de la
Liceului Samuil Vulcan Beiuș, consemnat cu mâna în Registrul 92 , dar și dactilografiat.

453
de prestigiu, cum se întâmpla în acele scrisori anonime care au scandalizat corpul
profesoral de la Liceul „Samuil Vulcan”. Din toate discuțiile care s-au purtat în
acea ședință ținută chiar de Ziua învățătorului, a reieșit că anonimele respective
aveau ca autor pe cineva dintre componenții colectivului de la Liceul „Samuil
Vulcan”, sperând a declanșa un război intern. Se știe că toate marile imperii ale
lumii s-au destrămat, în primul rând, din cauza unor lupte interne. Cauzele
externe erau mereu pe locul secund. Din fericire, colectivul nostru didactic s-a
dovedit a fi unitar, evitând mereu războaiele intestine, bella intestina, cum le
numeau romanii.
Unitatea corpului didactic vulcanist și a elevilor a avut și are o valoroasă
tradiție. În favoarea acestei afirmații ar trebui să ne referim pe scurt doar la
întâmplarea din 2 iunie 1888 în urma căreia liceul din Beiuș era pe punctul de a fi
desființat de autoritățile maghiare care căutau mereu, mai cu seamă în perioada
regimului dualist, să găsească ceva compromițător ca să poată închide acest templu
de cultură. Autorii principali ai înlăturării steagului unguresc de pe frontispiciul
liceului au fost omul de serviciu (servitorul cum spune Constantin Pavel), Vasile
Duma și elevul Aurel Borgovan, care nu s-a lăsat cumpărat nici cu bani, nici cu alte
promisiuni de autoritățile administrative și școlare maghiare care-l îndemnaseră să
spună că a fost îndemnat de director sau de profesori să înlăture steagul
unguresc.167 Sperăm ca frontul comun dintre profesorii și elevii Colegiul Național
„Samuil Vulcan” să rămână mereu caracterizat de aceeași unitate indestructibilă. Și
aceasta face parte din spiritul vulcanist.
În acest sens ne rugăm, ghidați de Acatistele sfinților bisericilor noastre,
ortodoxă și greco-catolică, să ne ferească Dumnezeu în primul rând de războiul cel
dintre noi, de vrăjmașii cei văzuți și cei nevăzuți, de venirea altor neamuri asupra
noastră și de tot felul de neputințe sau necazuri.
În consiliul profesoral din 25 III 1987, directorul Aurel Mincic a transmis cele
cerute de inspectorat la ședința cu directorii de la Liceul Pedagogic din Oradea. A
început cu problema evaluării elevilor , apoi s-a insistat asupra prevenirii și
stingerii incendiilor (semnalele în caz de incendiu erau 3 bătăi de toacă sau 3
sunete de clopot; locul de evacuare era curtea școlii). Au urmat problema
manualelor, a concursului pe meserii. Vacanța de primăvară: 12-19 IV pentru
clasele I-XII. Vacanța de vară începea: pentru cl. X în 27 VI; pentru cl. XII în 13 VI;
pentru gimnaziu în 27 VI; pentru cl. IX, XI în 16 VII. În vacanța de primăvară erau

v. Teodor Neș , Oameni din Bihor, 1848-1918, Oradea, Tipografia Diecezană, 1937 , pp. 168-170 și
167

Dr. C. Pavel, Școalele din Beiuș, pp. 204-205;

454
examene de diferență. Perfecționările: 12-19 aprilie 1987, la Cluj.
Inspectoratul județean mai cerea: situația laboratoarelor, fișele de
preînscriere în clasa a VIII-a, până în 20 IX, opțiunile cl. X şi XII să fie trimise la
județ.
Încă din august 1977 se iviseră zorii unor cutremure sociale prin greva
minerilor din Valea Jiului. În martie 1979 se crea Sindicatul Liber al Oamenilor
Muncii din România. În noiembrie, același an, Constantin Pârvulescu critica la
Congresul al XII-lea al PCR regimul Ceaușescu. În 1980, Ștefan Voitec aducea,
de asemenea, critici la adresa conducerii superioare de partid. Așadar, în
România apăruse o mișcare de protest față de regimul dictatorial. Prin radio
Europa Liberă erau cunoscute numele unor disidenți precum Doina Cornea,
Mircea Dinescu, Ana Blandiana ș.a. Acum suntem în martie 1987. În februarie
fuseseră la Iași demonstrații studențești anticomuniste. Acestea nu puteau
rămâne fără ecou mai cu seamă că ele anunțau puternica acțiune de protest a
muncitorilor din Brașov, din 15 noiembrie 1987. Astfel, directorul venea de la
ședință cu porunca dublării pazei la poartă - portarul și profesorul de serviciu
de dimineața până seara. Paza dublă nu era, însă, o piedică pentru „ziua
porților deschise” din 26 IV 1987, nici pentru elevii țigani din fiecare clasă a căror
situație trebuia înaintată.
S-a vorbit tot atunci despre pensionarea personalului didactic - la 57 de
ani femeile, la 62 de ani bărbații. Pensionarea se admitea și la 55 de ani pentru
femei și la 60 de ani pentru bărbați. S-a mai spus că Liceul „Samuil Vulcan”
patrona școlile din Uileac de Beiuș și din Roșia, că în anul următor se vor face
cursurile în clase fixe, elevii nemaideplasându-se în cabinete, că
autogospodărirea să se realizeze în condiții mai sigure etc.
Tot anunțuri de la ședința cu directorii s-au transmis și în ședința consiliului
profesoral din 7 IV 1987. Problemele au fost cam aceleași, cu o insistență obsesivă
asupra educației ateist-științifice, asupra informărilor politice și asupra
învățământului politic UTC. Se comunica despre un simpozion, din 16 aprilie,
despre pregătirea școlii pentru a primi vizitatori din zonă în săptămâna OSP care
începea în 20 aprilie, despre înştiințarea inspectoratului în legătură cu un concurs -
Cel mai bun elev, cea mai bună școală etc. S-a făcut de asemenea instruirea diriginților,
anunțându-se și tema cadru din acel an: Modalități utilizate de profesorul diriginte
pentru educarea patriotică și revoluționară.
La numai două zile, în 9 aprilie 1987, s-a ținut consiliul profesoral
ocazionat de încheierea situației la sfârșit de trimestru la învățătură și purtare,

455
la clasele V-XII - curs de zi și IX, XI-XIII - curs seral. Diriginții au raportat
următoarea situație:
V A. Dirig. Bălaj Petru. Înscriși 32, clasificați 32, promovați 30, corigenți 2.
V B. Dirig. Dale Liana. Înscriși 27, clasificați 27, promovați 24, corigenți 3.
VI A. Dirig. Mușet Dan. Înscriși 34, clasificați 34, promovați 32, corigenți 2.
VI B. Dirig. Ban Florian. Înscriși 33, clasificați 33, promovați 32, corigent 1.
VII A. Dirig. Codreanu Viorel. Înscriși 40, clasificați 40, promovați 40.
VII B. Dirig. Zaha Ioan. Înscriși 38, plecat 1, rămași 37, clasificați 36, neclasificat 1,
promovați 34, corigenți 2.
VIII A. Dirig. Sabău Cornelia. Înscriși 34, promovați 28, corigenți 6.
VIII B. Dirig. Pop Stela. Înscriși 29, clasificați 27, neclasificați 2, promovați 20, corigenți 7.
IX A. Dirig. Chivu Aurelia. Înscriși 38, rămași 38, promovați 38.
IX B. Dirig. Nenciulescu C-tin. Înscriși 34, plecat 1 ,rămași 33, promovați 27, corigenți 6.
IX C. Dirig. Kuncsef Alexandru: corigenți 12(sic).
IX D. Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Înscriși 35, neclasificați 4, promovați 26, corigenți 5.
IX E. Dirig. Tudor Dumitru. Înscriși 34, clasificați 34, promovați 23, corigenți 11.
IX F. Dirig. Craiovan Ionel. Înscriși 39, clasificați 39, promovați 26, corigenți 13.
IX G. Dirig. Mihele Doina. Înscriși 27, clasificați 27, promovați 18, corigenți 9.
IX H. Dirig. Cmeciu Viorica. Înscriși 30, neclasificați 4, promovați 24, corigenți 2.
X A. Dirig. Pop Ioan. Înscriși 35, rămași 35, promovați 35.
X B. Dirig. Tabără Ioan. Înscriși 39, plecați 2, rămași 37, promovați 26, corigenți 11.
X C. Dirig. Indrei Sabin. Rămași 26, promovați 10, corigenți 16.
X D. Dirig. Barna Petru. Înscriși 38, rămași 38, promovați 30, corigenți 8.
X E. Dirig. Morar Herle Ana. Înscriși 35, rămași 35, promovați 23, corigenți 12.
X F. Dirig. Mărculescu Maria. Înscriși 37, rămași 37, promovați 23, corigenți 13, neclasif.1.
X G. Dirig. Șuvaina Doina. Înscriși 28, rămași 28, promovați 26, corigenți 2.
X H. Dirig. Petrugan Silvia. Înscriși 36, rămași 36, neclasificat 1, promovați 31, corigenți 4.
XI A. Dirig. Rus Ilie. Înscriși 36, rămași 36, promovați 36.
XI B. Dirig. Boldor Marius. Înscriși 36, rămași 36, promovați 35, corigent 1.
IX C. Dirig. Ursu Eleonora. Înscriși 39, rămași 39, promovați 36, corigenți 3.
XI D. Dirig. Cotrău Petru. Rămași 33, clasificați 30, neclasif. 3, promovați 26, corigenți 4.
XII A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscriși 34, rămași 34, promovați 32, corigenți 2.
XII B. Dirig. Teodor Rif. Înscriși 34, rămași 34, promovați 33, corigent 1.
XII C. Dirig. Ioan Pantea. Înscriși 36, rămași 35, promovați 23, corigenți 12.
XII D. Dirig. Bologan Vasile. Rămași 31, clasif. 30, neclasif. 1, promovați 22, corigenți 8.
Curs seral:
IX A. Forma C, Agroindustrial. Înscriși 38, rămași 38, clasif. 35, neclasif. 3, promovați 35.
IX B. Forma C, Agroindustrial. Înscriși 37, venit 1, rămași 38, clasificați 33, neclasificați 5,
promovați 32, corig.1.
XI A. Dirig. Bercovici Maria. Înscriși 47, venit 1, plecați 4, rămași 44, clasif. 24, neclasif.20,
promov. 21, corigenți 3.
XI B. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscriși 27, rămași 27, neclasificați 7, promovați 14,
corigenți 6.

456
XII A. Dirig. Milan Martinov. Înscriși 37, rămași 37, neclasificați 15, promovați 18, corig.4.
XII B. Dirig. Mezea Ioan. Rămași 33, clasificați 19, neclasif. 14, promovați 15, corigenţi 4.
XII C. Dirig. Bercovici Manea. Înscriși 28, rămași 28, promovați 21, neclasificați 7.
XIII A. Dirig. Bolcaș Elisabeta. Nu a trecut situația clasei (sic).
XIII B. Dirig. Tabără Cornelia. Înscriși 29, rămași 28, clasificați 15, neclasificați 13,
promovați 8, corigenți 7.
În 30 IV 1987, consiliul profesoral a avut la ordinea de zi Raportul privind
activitatea instructiv-educativă desfășurată pe trimestrul al II-lea, prezentat de dir. Aurel
Mincic, și Planul de măsuri pentru trimestrul III și încheierea anului şcolar, prezentat de
dir. Adj. Maria Codreanu, alături de nelipsitele comunicări de la ședința cu
directorii. S-au purtat discuții obișnuite, specifice etapei sfârșitului de an. S-au
anunțat taberele de profil, existente în vacanța de vară și termenul de încheiere
pentru elevi – 20 V 1987. O parte din costurile acelor tabere erau suportate de elevi.
În ședința consiliului profesoral din 25 mai 1987 s-a făcut o expunere pe
tema lecțiilor de recapitulare, a modului în care se vor desfășura, structura lor
și metodele folosite.
Profesorilor vulcaniști li se cerea îndeplinirea sarcinilor de serviciu în
vederea primirii vizitei Tovarășului Nicolae Ceaușescu în Bihor, în perioada 10-11
iunie 1987, asupra căreia vom reveni.
Vechea obsesie a comuniștilor români din școli era pavoazarea, căreia i se
acorda o atenție deosebită încă de la reforma învățământului din 3 august 1948.
Chiar și acum, în anul de grație 1987, se indica realizarea pavoazării conform
indicațiilor. Era clar că într-un sistem politic totalitar, cum era cel din România,
școala nu a putut supraviețui, nu s-a putut dezvolta și manifesta decât aproape
exclusiv în termenii dictați de regimul politic din întreaga perioadă 1948-1989.
Poate că din punct de vedere istoric ar fi important de menţionat faptul
că liceul a primit 4 ha. teren însămânțat cu cartofi pentru a fi lucrat.
În 8 iunie 1987 s-a încheiat și s-a consemnat situația școlară a elevilor
claselor a XII-a, curs de zi și a XIII-a, curs seral, în prezența cadrelor didactice
propunătoare și a diriginților:
XII A. Dirig. Hădăreanu Gavril: 34 elevi, toți promovați. Premii: I. Cseterky Monica -
9,81; II. Schuchter Monica - 9,75; III. Borha Cristina - 9,64.
XII B. Dirig. Teodor Rif. Înscriși 34, promovați 33, corigent 1. Premii: I. Lezeu Carmen;
II. Boța Mihaela; III. Hora Florina.
XII C. Dirig. Ioan Pantea. Înscriși 36, promovați 35, corigent 1. Premii: I. Tau Vasile.
XII D. Dirig. Vasile Bologan. Înscriși 34, rămași 32, promovați 28, corigenți 4. Premii: I.
Palladi Dacian, care a primit și alte premii și mențiuni.
XIII A Seral. Dirig. Bolcaș Elisabeta. Înscriși 29, retras 1, rămași 28, clasificați 27,

457
 neclasif.1, promov. 27.
XIII B Seral. Dirig. Tabără Cornelia. Înscriși 29, clasificați 17 (sic).
De absolvirea promoției 1986-1987 se leagă inițiativa vulcaniștilor Viorel
Butaș și Mihai Balaj, sprijiniți de Ioan Dărăbăneanu și Nicolae Moș, vulcaniști și
dânșii, cărora s-a alăturat distinsul om de cultură Anton Naghiu. Împreună își
propuseseră ridicarea în curtea liceului a unui bust al ctitorului, episcopul român
unit Samuil Vulcan. Inițiativa lor era o acțiune foarte îndrăzneață într-o perioadă în
care intervenția factorului politic în viața școlii era sufocantă. Școlilor nu li se
îngăduia nicio inițiativă, totul era controlat; orice încercare de a realiza ceva trebuia
aprobată de reprezentanții partidului-stat. Până și motto-urile pentru tablourile
absolvenților trebuiau aprobate. Cenzura era extrem de aspră, mai cu seamă după
greva muncitorilor din Valea Jiului din 30 iulie - 3 august 1977. A cere amplasarea
unui bust al unui episcop greco-catolic chiar în curtea ctitoriei sale constituia chiar o
insolență. Totuși, noi ne mândream cu acțiunea din 1828 a ctitorului și o promovam
cu tenacitate în rândul elevilor, așa încât inițiativa vulcaniștilor noștri din promoțiile
anterioare - 1953, 1960, 1969, 1971 - era firească. Vulcaniștii fuseseră educați în
spiritul moștenit chiar de la ctitorul liceului lor. Aceștia erau conștienți de
importanța acțiunii episcopului român unit Samuil Vulcan.
Vulcaniștii Viorel Butaș și Mihai Balaj, primul avocat, al doilea notar
public, au pornit de la Legea 21 din 1924 cu privire la înființarea unor fundații,
lege care nu era abrogată. Ei au făcut Contract de Societate, care a fost
autentificat de notarul Mihai Balaj - un excelent și curajos specialist. Încheierea
de autentificare este datată 8 octombrie 1983, sub numărul 1721/1983. Înarmat
cu această lege, avocatul Viorel Butaș a început să bată la porțile autorităților
partinice bihorene, încercând să le lămurească în legătură cu legalitatea acțiunii lor.
Concomitent cu lupta pentru obținerea aprobărilor, aceștia au demarat
procurarea materialelor. Av. Viorel Butaș a procurat, în 1984, din comuna sa natală,
Pietroasa, două blocuri de granit, pe care le-a dus la Fabrica de Marmură din
Vașcău pentru tăiere și finisare. Securitatea a aflat și a interzis directorului fabricii
să-l prelucreze. Acesta n-a îndrăznit să-i spună av. Butaș despre interdicție,
motivând întârzierea prelucrării prin defectarea mașinii care trebuia să facă
operațiunea.
În 15 septembrie 1984 a fost comandat bustul lui Samuil Vulcan la sculptorul
beiuşean Sandu Crăciun, vulcanist şi el, care l-a realizat foarte repede.
Deși autoritățile, prin serviciul Securității, încercau împiedicarea amplasării
bustului, vulcaniștii noștri au renunțat la blocurile de granit și au turnat, în 31 mai

458
1987, fundația și soclul din beton și le-au placat cu blocuri de travertin de Deva.
Cheltuielile pentru realizarea tuturor lucrărilor au fost acoperite din
fondurile realizate prin liste de subscripție. Cei 21150 lei proveneau, deci, din
subscripția a 158 de persoane, la care s-au alăturat absolvenții promoției 1966,
care se întâlneau, în 1986, la 20 ani de la absolvire.
Aprobarea pentru amplasarea bustului nu era nici dată, nici negată. Totul
plutea în aer. Locul amplasării bustului a fost ales de Viorel Butaș și de directorul
liceului, prof. Aurel Mincic, sprijiniți de arhitectul Ernest Paska din Oradea, care
realizase schițele, adică proiectul. Directorul Aurel Mincic și-a asumat singur
răspunderea așezării bustului ctitorului, în timp ce toți cei de la Comitetul de
Cultură al județului Bihor sau cei de la Sfatul Popular Orășenesc Beiuș se
împrăștiaseră ca potârnichile. Iată ce scria, în iunie 2008, într-un curriculum vitae,
directorul Aurel Mincic:
„Bustul lui Samuil Vulcan, sculptat cu cheltuielile și cu inițiativa avocatului
Butaș Viorel, șeful Baroului Beiuș, stătuse în curtea sculptorului-autor timp de
patru ani, până ce am fost numit director al instituției, în 1987, și mi-am asumat
răspunderea (riscul) amplasării bustului acolo unde este și azi, fiind un bun decor
pentru fotografii al tuturor generațiilor de absolvenți care vin la întâlniri de 10, 20,
25, 30, 35, ... de ani de la absolvire, precum și pentru pozele oficiale de la
încheierea cursurilor ale fiecărei noi generații de absolvenți.
Conducerea de dinainte nu și-a asumat riscul (timp de 4 ani).
Amănunt picant: toți invitații de marcă, reprezentanți de la inspectoratul
școlar, inspectoratul pentru cultură și artă, primărie, alte școli, etc. „au sosit” (dacă...
au... venit) la eveniment cu „întârziereˮ și n-au mai venit la masa oficială, ci au
asistat „în publicˮ - în ... mulțime (inclusiv reprezentantul local al.... securității!!!).
Din cauza riscului, fricii, „lașităţiiˮ, „rețineriiˮ??? Sau toate la un loc?!!”
Menționăm că noi am legat dezvelirea bustului de ceremonia predării cheii
de către promoția 1987, când curtea liceului era plină de lume: absolvenții, elevii
din clasa a XI-a - care primeau cheia, alți elevi, părinți, rude ale absolvenților, alți
beiușeni, lume foarte multă. Oferta de donație și semnarea actelor s-au făcut
concomitent cu predarea bustului și cu ceremonia predării cheii.
Discursul diriginților a fost rostit de prof. Teodor Rif, care în afara celor
legate de promoția 1987 a spus următoarele în legătură cu evenimentul
amplasării bustului și mai ales în legătură cu ctitorul, motivând admirația
noastră, a tuturor vulcaniștilor, față de acțiunea sa de la 6 octombrie 1828. Iată
un fragment din discursul dirigintelui:

459
 ,,Primul mare deschizător de drum educationi juventutis huius provinciae a
fost cărturarul iluminist Samuil Vulcan, reprezentant de seamă al Școlii
Ardelene, alături de Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ion Budai-
Deleanu, cu care Samuil Vulcan a fost prieten și colaborator fructuos în folosul
poporului român și al limbii naționale.
Numele lui Samuil Vulcan se leagă de toate laturile activității extrem de
complexe a Școlii Ardelene, anume de activitatea științifică, erudită, pentru că
s-a preocupat de istoria neamului său, precum și de păstrarea și cultivarea
limbii române; de activitatea didactică și de propagandă culturală în rândul
maselor, care are un autentic și profund caracter luminist.
Numele unor cărturari precum V. Aaron, Ion Alexi, Mihail Boiagi,
Damaschin Bojinca, Vasile Colosi, Ioan Corneli, Ștefan-Crișan Kӧrӧsi, Constantin
Diaconovici-Loga, Dimitrie Eustatievici, Moise Fulea, Vasile Gergely, Paul
Iorgovici, Ioan Monorai, Ioan Piuariu-Molnar, Vasile Pop, Antoniu Praedetis-
Nasody, Gheorghe Roja, Radu Tempea, Ion și Alexandru Teodorovici, Dimitrie
Țichindeal nu pot fi omise nici măcar dintr-o evocare mai succintă a
personalităților epocii luminilor transilvane.
Merite deosebite în activitatea de luminare a maselor de iobagi români
din Transilvania au avut și unii cărturari, începând cu Inochentie Micu,
Grigore Maior, Ignatie Darabant, Samuil Vulcan și chiar Ion Bob. Toți aceștia
au fost oameni politici și de cultură, în același timp, cu foarte mari merite în istoria
culturală și națională. Deși fiecare dintre ei își are locul, meritul și importanța sa,
scurta noastră evocare îl vizează acum numai pe Samuil Vulcan, căruia îi datorăm
noi și atâtea generații lumina științei de carte de 159 de ani încoace.
Grație valorificării științifice a moștenirii culturale, naționale, avem astăzi
posibilitatea de a repune în drepturile sale depline și pe iluministul Samuil Vulcan,
cu ampla sa activitate practică, pe cât de sacră, pe atât de scumpă, nu numai pentru
românii de Bihor, ci și pentru cei din Transilvania, Banat și Maramureș, dar nu
greșim dacă extindem importanța acestei activități la scară națională, gândindu-ne
că în liceul ctitorit de el au învățat tineri din întreaga țară. (În ciuda curajului său,
acest pasaj a fost cenzurat de prietenul subsemnatului, Aurel Mincic.)
Datorită splendidei sale inițiative de a înființa la Beiuș un liceu românesc,
în primul rând pentru români, dar fără nicio îngrădire de a învăța pe băncile
lui și tineri aparținând altor naționalități, acest străvechi și frumos oraș
bihorean a intrat definitiv în circuitul centrelor culturale românești de prestigiu
național: Blaj, Arad, (Beiuș), Năsăud, Brad, Brașov, etc.

460
 „Înălțarea neamului prin carte și școală!” - la aceasta ne învață memoria
sfântă a lui Samuil Vulcan. Ideile și jertfele marilor noștri luminători și apostoli
alcătuiesc școala cea mai puternică a educationi – afirma C. Pavel, ocupându-se de
Samuil Vulcan în Anuarul... pe anul școlar 1907/1908.
Acum înțelegeți mai bine, dragi absolvenți vulcaniști și elevi, de ce ne
mândrim și trebuie să ținem seama că am trecut, am trăit sau trăim în și prin
această ctitorie. Pentru voi, care ați petrecut aici zile și nopți de delir ale lucirii
voluptoase în cunoașterea culturii, obligația de a cinsti sacra ctitorie vulcaniană
este incomensurabilă.
Această festivitate de predare a cheii are însă pentru mine și colegii mei o
dublă semnificație. Pe lângă faptul că ne procură marea satisfacție a încheierii
cu bine a unei etape importante din viața voastră, ea ne reamintește cu plăcere
și de alte generații dragi nouă, pe care le-am condus, ca și pe voi, pe cărările
înguste și întortocheate ale științei. Aceste generații de înaintași ai voștri ne
sunt cu atâta mai dragi cu cât putem să vă aducem drept pilde de urmat pe cei
mai distinși dintre ei în ceea ce privește păstrarea neîntreruptă a legăturii cu
liceul adolescenței lor și mândria de a fi trecut, illo tempore, prin acest liceu.
Într-un asemenea moment festiv ne gândim în primul rând la distinsul avocat
de astăzi, Viorel Butaș, ca și la talentatul sculptor Sandu Crăciun, care se
găseau odinioară în aceeași ipostază ca și voi acum.
Satisfacția și mândria noastră nu cunosc margini pentru că ceea ce am
sădit noi atunci în conștiința lor a dat roade atât de minunate. Acțiunea lor
social-culturală și artistică se înscrie atât de frumos în marea și minunata
tradiție a culturii beiușene, ale cărei temelii le-a pus în 1828 Samuil Vulcan,
fiind apoi perpetuate de marii săi urmași din a doua jumătate a secolului al
XIX-a, după aceea de cei dintre cele două războaie mondiale sau din vremea
noastră, în care fiecare dintre cei doi poate fi considerat un primus inter pares
întrucât au luat inițiativa de a mobiliza la o plăcută subscripție pe atâția
absolvenți din atât de diverse generații, determinându-i să-și amintească de
minunata ctitorie a lui Vulcan, de liceul adolescenței.
Pentru a elogia o atât de minunată intreprindere, cuvintele nu sunt
suficiente, întrucât numai cei doi, Crăciun și Butaș, ar putea probabil să ne
înfățișeze cum au ars, consumându-se, inimile lor minunate, în focul dorinței
de a-și vedea eforturile finalizate în inedita ridicare a bustului ctitorului acestei
școli, în care a rămas o fărâmă și din sufletul lor.
Dar, finis coronat opus și satisfacția reușitei este cu atât mai mare cu cât

461
victoriile intermediare au fost mai dese și mai depline. În aceste clipe solemne,
le mulțumim pentru aleasa lor inițiativă, le urăm putere de muncă în
continuare și îi asigurăm de toată gratitudinea noastră.
Este o mare încântare pentru un magistru să poată vorbi astfel despre
discipolii săi de odinioară și aș dori ca peste ani să am un prilej asemănător de
a vorbi în aceiași termeni și despre voi, prezentându-vă publicului fie ca mari
animatori culturali, ca pe Viorel Butaș, căruia de asemenea i-am fost diriginte,
fie ca mari artiști, ca pe Sandu Crăciun, fie ca mari poeți sau scriitori ai
neamului, pentru că elemente talentate sunt și printre voi, iar inițierea am
început-o între aceste bătrâne, dar rezistente ziduri - la propriu și la figurat.
În numele diriginților voștri le mulțumim tuturor factorilor instructiv-
educativi și administrativ-gospodărești pentru tot ce au făcut pentru voi,
asigurându-vă toate condițiile pentru desfășurarea unei activități normale, în
ciuda tuturor greutăților.
Mulțumesc de asemenea părinților ce s-au înfiorat de atâtea ori, la bine și
la greu, în acești 12 ani de școală ai voștri. Ajutorul lor neprecupețit ne-a ușurat
mult munca de formare a personalității voastre. Ei au înțeles și sperăm că vor
înțelege în continuare că nu pentru toți elevii talentul la învățătură este un
datus nascendi. Îi felicităm că s-au străduit a înțelege toate situațiile ce s-au ivit
în acești ani, pe toate treptele școlarizării voastre.
Considerând că am reușit să vă înzestrăm cu cele mai alese atribute
umane - sapiens, faber, oeconomicus, aestimans, civis, moralis, loquens, significans,
ludens etc. - vă încredințăm, zicem noi, pregătiți vieții. Astfel înzestrați vă puteți
raporta la prezent și viitor, pentru că, deși funcția de a vă pregăti pentru viață
nu va fi abandonată, trebuie să vreți să participați la viața politică și socială a
țării și să vă ocupați un loc sigur în comunitate. Pentru aceasta ne-am străduit
noi să vă integrăm în societate și vrem ca, începând cu aceste festive momente,
să vă considerăm tineri adulți, și nu copii în creștere. Pentru cei mai mulți
dintre voi a sosit momentul să preluați responsabilitățile și societatea vă va
facilita (trebuie să vă faciliteze) acest lucru.
Prin climatul educativ asigurat în acest liceu v-am pregătit să puteți
înțelege instituirea și perfecționarea unor relații bazate pe principiile dreptății
și echității sociale. Nu avem pretenția că acțiunea noastră educativă va fi fost
exhaustivă. N-am putut face tot ce ne-am propus. Să fiți însă convinși că am
făcut mult și că ne-am străduit pentru mai mult.
Dragi absolvenți, ultima noastră oră de dirigenție, în care am încercat a face

462
un bilanț, o analiză a activității desfășurate mai ales în ultimii patru ani se apropie
de sfârșit. Vă amintesc totuși calitățile gândirii, după Mircea Malița, și vă indic
chiar și acum ca bibliografie lucrarea Aurul Cenușiu, Cluj, Ed. Dacia, 1971, a
marelui matematician, fost elev al acestui liceu, spre a nu uita cumva că n-ați
încetat de a fi elevi. După amintitul savant, gândirea trebuie să
fie ,,practicăˮ, ,,globalăˮ, ,,probabilisticăˮ, ,,modelatoareˮ, ,,operatoareˮ, ,,pluridisciplinară
ˮ, ,,prospectivăˮ, ,,laicăˮ, ,,optimistăˮ, ,,educabilăˮ și ,,economicăˮ.
Amintindu-vă mereu de școala adolescenței, de diriginții și dascălii
voștri, să fiți convinși că toate aceste calități le-am dori a fi ale gândirii voastre.
După ce ați cucerit un pisc, vi se ivește în față altul, ceva mai înalt, dar nu
inabordabil. Per aspera ad astra.... diligentiam adhibe! Prin munca perseverentă vă veți
asigura succesul pe care noi, diriginții, vă dorim să-l găsiți pe toate cărările vieții.
Adăugând la urările noastre de succes norocul și fericirea ce am vrea, de
asemenea, să vă frecventeze mereu, diriginții și profesorii voștri mulțumesc tuturor
celor cărora le-ați ascultat și urmat sfaturile.ˮ
Cam în sensul celor prezentate mai sus am desfășurat noi în Vulcania
procesul instructiv-educativ de-a lungul anilor, chiar și în perioada comunistă,
despre care v-am vorbit de atâtea ori în această monografie-eseu.
Din episcopul Samuil Vulcan și din ceilalți episcopi-ctitori - Mihai Pavel,
Dimitrie Radu, Valeriu Traian Frențiu, dar și din ceilalți episcopi, din directorii și
profesorii de dinaintea noastră ne-am creat noi aici modelele, îmbinând realitatea,
mitul și vraja în Vulcania noastră, spre a le surprinde într-o infinitate de legende
cultivate pentru a înfiora mințile, inimile, sufletele celor care au trecut prin umbra
zidurilor acestei ctitorii în ipostaza de elev, profesor sau orice altfel de lucrător.
Așa se explică toate eforturile depuse pentru așezarea bustului ctitorului
Samuil Vulcan în mijlocul curții. Despre aceste eforturi a scris și colegul nostru
Gavril Hădăreanu în cartea sa Torțe arzânde (v.pp.298-299). Tot atunci, la ceremonia
absolvirii promoției 1987, a vorbit despre Samuil Vulcan și prof. Hădăreanu, iar din
partea absolvenților a vorbit șefa de promoție, eleva Monica Cseterki.
În procesul-verbal încheiat în ședința consiliului profesoral din 27 iunie
1987 a fost consemnată terminarea cursurilor la clasele V-VIII și a X-a:
V A. Dirig. Bălaj Petru: 32 elevi, toți promovați. Premii: I. Iovan Ramona: 9,97; II.
Magda Simona: 9,82, Laboș Vasile: 9,82; III. Pașca Haidu Nicolae: 9,76.
V B. Dirig. Dalea Liana. Înscriși 29, promovați 26, corigenți 3. Premii: I. Lucan
Alexandru: 9,66; II. Staniș Viorel: 9,18; III. Beleag Monica: 9.12.
VI A. Dirig. Mușet Dan. Înscriși 35, promovați 34, corigent 1. Premii: I. Magda Laura:
9,97; II. Bolovan Călin: 9,92; III. Bogdan Laura: 9,54.

463
VI B. Dirig. Florian Ban. Înscriși 33, promovați 32, corigent 1. Premii: I. Popa Adela:
9,81; II. Balint Viorica: 9,74; III. Jurj Gabriel: 9,66.
VII A. Dirig. Viorel Codreanu: 40 elevi, toți promovați. Premii: I. Hoza Alina: 9,93; II.
Vesa Cornelia: 9,88; III. Dan Adela: 9,84.
VII B. Dirig. Ioan Zaha. Înscriși 37, clasificați 36, neclasificat 1, promovați 35, corigent 1.
Premii: I. Borz Claudiu: 9,55; II. Mihale Ioana: 9,08; III. Mierluț Dinu: 9,03.
Mențiuni: Dringo Dorina: 8,84; Egyed Attila: 8,33; Molnar Ștefan: 8,37; Morar
Ionela: 8,46; Pavel Lucian: 8,40; Vidican Sorin: 8,33.
VIII A Dirig. Cornelia Sabău. Înscriși 34, promovați 33, corigent 1. Premii: I Moș Dinu:
10, Negrea Daniela 10; II Magda Dolina: 9,91; III Mașcaș Angela: 9,77.
VIII B. Dirig. Stela Pop. Înscriși 28, clasificați 26, neclasificați 3, promovați 20, corigenți 6.
Premii: I. Sarca Doina: 9,06 ; II. Gherle Dorina: 9,00. Mențiune: Jurca Violeta: 8,99 (sic).
X A. Dirig. Ioan Pop: 35 elevi, toți promovați. Premii: I. Boldor Marius Ioan: 9,38; II.
Vesa Mihaela Adriana: 9,11; III. Clintoc Gabriela: 9,08.
X B. Dirig. Tabără Ioan. Înscriși 37, rămași 37, promovați 35, corigenți 2. Premii: III.
Mușet Speranța. Mențiuni: Jurcan Florina, Burtic Nicoleta.
X C. Dirig. Sabin Indrei. Înscriși 27, clasificați 26, neclasificat 1, promovați 23, corigenți 3.
X D. Dirig. Barna Petru. Înscriși 38, promovați 34, corigenți 4. Premii: II. Fărcuț Elena:
8,68; III. Nicodim Gavrilian: 8,11. Mențiune: Balaciu Ana.
X E. Dirig. Ana Morar. Înscriși 35, clasificați 34, neclasificat 1, promovați 32, corigenți 2.
Premii: III. Buha Lucreția. Mențiune: Popa Florica și Covaciu Maria.
X F. Dirig. Maria Mărculescu. Înscriși 37, clasificați 36, neclasificat 1, promovați 33,
corigenți 3. Premii: II. Leordean Mihaela: 8,97; III. Raț Viorica: 8,59.
X G. Dirig. Doina Șuvaina. Înscriși 29, promovați 28, corig. 1. Premii: III. Juhasz Liana: 8,08.
X H. Dirig. Silvia Petrugan: 36 elevi, toți promovați. Premii: I. Erdei Maricica: 9,08; III.
Lezeu Nicoleta: 8,31. Mențiune: Petriko Maria.
În continuare se găsește în registru consemnată situația claselor a IX-a și
a XI-a, dar lipsește capul procesului-verbal (data, participanții, ordinea de zi
etc.), sunt lăsate 5 rânduri goale, dar s-a uitat revenirea la ele pentru
completare. Apar doar clasele cu diriginții și elevii nominal, cu situația lor
școlară (promovat, corigent etc.). Oricum, în 1987, ziua de 15 iulie, când se
încheiau cursurile la clasele a IX-a și a XI-a, cădea duminica. Deci ședința
consiliului profesoral va fi fost în 13 sau 14 iulie, vineri sau sâmbătă.
IX A. Dirig. Chivu Aurelia: 38 elevi - toți promovați. Premianții nu apar.
IX B. Dirig. Constantin Nenciulescu. Înscriși 31, promovați 27, corigenți 4.
Premii: I. Naghiu Antonius: 9,53; II. Vidican Denisa: 9,50; III .Varga Codruța: 9,29.
IX C. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscriși 37, promovați 28, corigenți 9. Premii: I. Pașca
Rodica: 9,16; II. Popa Florentina: 9,14; III. Lucuța Felicia: 8,74. Mențiune: Popa-
Bota Horațiu: 8,72.
IX D. Dirig. Ioan Dărăbăneanu. Înscriși 35, neclasif. 6, promovați 18, corigenți 11. Premii: II.
Fericel Mihaela: 8,99; III. Kocsor Emilia: 8.95. Mențiune: Mihalcea Florica.

464
IX E. Dirig. Dumitru Tudor. Înscriși 34, promovați 30, corigenți 4. Premii: III. Igna
Claudia: 8,47. Mențiuni: Vîrci Dana: 7,68 , Cuc Cornelia: 7,43.
IX F. Dirig. Craiovan Ionel. Înscriși 39, neclasif. 1, promovați 28, corigenți 10.
IX G. Dirig. Doina Mihele. Înscriși 27, promovați 19, corigenți 8. Premii: I. Egyed
Amalia: 9,03; II. Vura Elisabeta: 8,86; III. Matei Florica: 8,42.
IX H. Dirig. Cmeciu Viorica. Înscriși 30, neclasif. 4, promovaţi 20, corigenți 6.
XI A. Dirig. Ilie Rus. Înscriși 36, promovaţi 36.
XI B. Dirig. Marius Boldor. Înscriși 36, clasificați 35, neclasificat 1. Premii: II. Mezei
Ecaterina: 8,89; III. Ile Eugenia: 8,40.
XI C. Dirig. Ursu Eleonora. Înscriși 39, promovați 37, corigenți 2. Premii: II. Crăciun
Georgeta; III. Butiu Mariana.
XI D. Dirig. Cotrău Petru. Înscriși 33 ,neclasificat 1,promovați 27,corigenți 5
Până aici a fost prezentată situația școlară la sfârșitul anului școlar 1986-
1987, a claselor a IX-a și a XI-a curs de zi. Ar urma prezentarea situației sfârșitului
de an școlar la cursul seral, clasele a IX-a, a XI-a și a XII-a, care este, de fapt,
consemnată în procesul-verbal datat 14 iulie 1987, cum trebuia să fie datat și cel de
la cursul de zi, dar căruia i s-a omis, din greșeală, desigur, datarea. În mod sigur,
data este aceeași, 14 iulie 1987, și la procesul-verbal precedent.
Fiind la sfârșitul Registrului 92, s-au cam amestecat procesele-verbale.
Astfel, după prezentarea situației la clasele a IX-a și a XI-a curs de zi, apare
consemnată ședința consiliului profesoral extraordinar din 30 iunie 1987, a
cărei ordine de zi a fost Punerea în discuție a scrisorilor adresate Ministerului
Educației Învățământului, acele scrisori anonime de care ne-am ocupat mai sus,
când descopeream în procesul-verbal din 27 I 1987 sesizarea unui coleg
supărat de șicanarea altui coleg. Din aceste motive nu mai revenim la cele
consemnate în procesul-verbal din 30 iunie 1987, care apare scris cu mâna în
registru, dar și dactilografiat în copie, cum am mai arătat. Probabil că în acea
ședință din 30 iunie 1987 procesul-verbal se va fi luat pe foi A4 și copiat
ulterior în registrul 92. Apoi se va fi și dactilografiat spre a fi trimis organelor
superioare, poate chiar ministerului, care va fi dorit să știe cum s-a soluționat
respectiva reclamație.
Totuși, înainte de a reveni la procesul-verbal din 14 iulie 1987, prezentăm
cele consemnate într-un proces-verbal din 13 iulie același an, în care a fost
consemnată o ședință a consiliului profesoral în care s-au făcut niște anunțuri
privind organizarea practicii în perioada de vară și în timpul anului școlar,
aprovizionarea sau procurarea combustibilului, planificarea concediilor, graficul de
pregătire a elevilor corigenți, repartizarea prealabilă a orelor, întocmirea

465
caracterizărilor și stabilirea calificativelor cadrelor didactice, pregătirea sălilor de
clasă și a cabinetelor, organizarea activităților pe perioada de vară etc.
Abia acum revenim la procesul-verbal din 14 iulie 1987, ocazionat de
încheierea situației de sfârșit de an la clasele a IX-a, a XI-a și a XII-a curs seral :
IX A. Înscriși 39, retras 1, rămași 38, promovați 32, amânați 3, corigenți 3.
IX B. Înscriși 51, retrași 4, rămași 47, promovați 40, amânați 4, corigenți 3.
XI A. Dirig. Bercovici Maria. Înscriși 48, retrași 4, neclasif. 12, promov. 28, corig. 4.
XI B. Dirig. Nenciulescu Georgina. Înscriși 37, retrași 9, neclas. 4, promov.20, corig.4.
XII A. Dirig. Milan Martinov. Înscriși 37, retras 1, rămași 36, neclasif.9, promov. 20, corig. 7.
XII B. Dirig. Ioan Mezea. Înscriși 32, neclasificați 4, promovați 21, corigenți 7.
XII C. Dirig. Bercovici Manea. Înscriși 31, retrași 4, rămași 27, neclasif. 8, prom. 19.
Acestea au fost ultimele procese-verbale din Registrul cu numărul 92.168
Urmează Registrul de procese-verbale cu numărul 117, 10 VII 1987 - 6 IV 1990. (10
VIII 1997 - 6 IV 1990 - 29 iunie 1990).
În procesul-verbal datat 10 VIII 1987 a fost consemnată situația la
examenele de corigență de la sfârșitul anului școlar 1986-1987.
VIII. A Dirig. Sabău Cornelia. Prezentat un elev promovat.
VIII. B. Dirig. Pop Stela. Prezentați-înregistrați: 9 elevi; 8 promovați. În dreptul
numelui unei eleve nu este făcută nicio mențiune.
X B. Dirig. Tabără Ioan: 2 elevi prezentați-ambii promovați.
X C. Dirig. Indrei Sabin. Înregistrați: 4 elevi. Promovați: 3 elevi; 1 elev situație
neîncheiată.
X D. Dirig. Barna Petru. Înregistrați: 4 elevi. Promovați 3. 1 elev fără situație încheiată.
X E. Dirig. Morar Herle Ana: 3 elevi prezentați - toți promovați.
X F. Dirig. Mărculescu Maria: 4 elevi prezentați - toți promovați.
X G. Dirig. Șuvaina Doina: 1 elev prezentat - promovat.
XI B. Dirig. Boldor Marius: 1 elev prezentat - promovat.
XI C. Dirig. Ursu Eleonora: 3 elevi prezentați - toți promovați.
XI B. Dirig. Cotrău Petru: 3 elevi prezentați - toți promovați.
XII B. Dirig. Teodor Rif: 1 elev prezentat - promovat.
XII C. Dirig. Ioan Pantea: 1 elev prezentat - promovat.
XII D. Dirig. Vasile Bologan: 4 elevi prezentați - toți promovați.
XI A. Seral. Dirig. Bercovici Maria: 16 elevi prezentați - 16 promovați.
XI B. Seral. Dirig. Nenciulescu Georgina: 8 elevi prezentați - toți promovați.
XIII A. Seral. Dirig. Bolcaș Elisabeta: 1 elev prezentat - declarat repetent.
XIII. B. Seral. Dirig. Tabără Cornelia: 2 elevi prezentați - ambii promovați.

168 v. A.C.N „S.V” Registrul nr. 92, II/ 14 Proces-verbal. Consiliul profesoral 26 iunie 1985 - 14 iulie 1987;

466
 Anul școlar 1987-1988
Consiliul profesoral din 5 IX 1987 deschidea noul an școlar și avea caracter
organizatoric, chiar prin comunicările făcute. Directorul Aurel Mincic prezenta
colegilor pe o tânără profesoară de fizică. Apoi a făcut aprecieri asupra activităţii
desfășurate în anul școlar anterior, remarcând rezultatele la concursul de admitere,
la „Cântarea României”, pregătirea școlii pentru începutul anului școlar.
Comunicările se refereau la manuale, la vârsta de pensionare (55 și 60 de
ani), salarizarea inginerilor în perioada 1-15 septembrie de către întreprinderea
de la care proveneau, la practica în agricultură, nerealizarea planului de
școlarizare la o clasă de a XI-a, la PSI, testarea elevilor din clasa a V-a, a IX-a, a
XI-a și a XII-a, la realizarea planului de muncă patriotică, pavoazare, instruirea
comandanților PTAP, la repartiția de ore, la problemele internatului etc.
S-a anunțat că 30 de absolvenți ai clasei a XII-a s-au prezentat la Rovinari,
s-au citit concluziile brigăzii din minister, care se declarase nemulțumită de
numărul mare de corigenți la clasele V-VIII în județ. S-a cerut integrarea
documentelor de partid în lecții și referate sau lucrări pentru Simpozionul
Zilele școlii bihorene și pentru Ziua școlii. S-a cerut urmărirea limbii române
scrise și vorbite corect de către toți profesorii, nu numai de către cei de limba
română. S-a întărit hotărârea de a se lucra pe clase fixe în noul an etc.
În consiliul profesoral din 7 septembrie 1987 s-au anunțat calificativele
cadrelor didactice pe anul școlar 1986-1987 și alte probleme organizatorice,
accentuându-se necesitatea respectării planului de cercetare științifică.
Tot în prima decadă a lunii septembrie 1987 s-a ținut ședința consiliului
profesoral ocazionată de încheierea situației corigențelor la clasele V-VII, IX și
XII curs de zi și seral:
V B. Dirig. Dalea Liana: 3 elevi prezentați - toți promovați.
VI B. Dirig. Florian Ban. 1 elev prezentat - promovat.
VII B. Dirig. Ioan Zaha: 2 elevi prezentați - promovați.
IX B. Dirig. Constantin Nenciulescu: 4 elevi prezentați - toți promovați.
IX C. Dirig. Kuncsef Alexandru: 9 elevi prezentați - toți promovați.
IX D. Dirig. Dărăbăneanu I.: 16 elevi prezentați, 15 promovați; 1 - situația neîncheiată.
IX E. Dirig. Tudor Dumitru: 4 elevi prezentați - toți promovați.
IX G. Dirig. Mihele Doina: 8 elevi prezentați - toți promovați.
IX H. Dirig. Cmeciu V.: 10 elevi nominalizați; 6 promov.; 2 repetenți; 1 retras; 1 neclasif.
IX F. Dirig. Craiovan Ionel: 11 elevi prezentați - toți promovați.
IX A. Agroindustrial seral: 6 elevi prezentați - 5 promovați; 1 elev repetent.
IX B. Agroindustrial seral. Nominalizați: 7 elevi; promovați 4; repetenți 3.

467
XII Seral. Dirig. Milan Martinov: 13 elevi prezentați - toți promovați169
Ședința consiliului oamenilor muncii din 23 X 1987 a fost consacrată
analizei activității din anul școlar precedent, 1986-1987, cum se poate vedea din
materialele prezentate:
1. Raportul Consiliului de conducere și al biroului grupei sindicale privind activitatea
instructiv-educativă pe anul de învățământ 1986-1987, prezentat de prof. Teodor Rif;
2. Raport privind protecția muncii și activitatea PSI în anul școlar 1986-1987,
prezentat de Maria Codreanu, director adjunct.
3. Planul general de muncă pe anul școlar 1987-1988, sarcini ce revin școlii pe
trimestrul I, în prezentarea directorului Aurel Mincic.
4. Programul comun al conducerii școlii cu organizațiile de copii și tineret,
prezentat de Aurel Sferlea.
Din Raportul de la punctul 1. rezultă că planul de școlarizare a fost până
la urmă realizat la toate formele de învățământ. Rezultatele muncii corpului
didactic de la Liceul „Samuil Vulcan” se prezentau astfel:
- La gimnaziu: din totalul de 268 de elevi, au promovat 267. Repetent 1 elev.
- La treapta I de liceu: profilul matematică-fizică - înscriși 105 elevi, promovați 105;
la profilul industrial - total 439 elevi, promovați 430, repetenți 5, neclasificați 4.
- În treapta a II-a: profilul matematică-fizică - total 70 de elevi, promovați 70; la
profilul industrial - total 208, promovați 208.
- La cursul seral, treapta a II-a: profilul matematică-fizică - total 64 elevi, promovați
64; profilul industrial - total 159 elevi; promovați 158; profilul agroindustrial, treapta I:
total 75; promov.73; repetenți 2.
În raport se dădeau exemple de clase cu rezultate bune și foarte bune.
Astfel de rezultate s-au obținut și la concursurile școlare pe obiecte, precum și la
concursul pe meserii. La faza județeană au obținut premii și mențiuni 41 de elevi,
calificându-se la faza național 6 elevi, din care 3 au obținut premii speciale și o
mențiune. Acei elevi au fost îndrumați de profesorii Gavril Hădăreanu, Maria
Codreanu, Eleonora Ursu și Dan Mușet, printr-o activitate constantă desfășurată
în cercuri.
Fazele județene din toamna anului 1986 și din primăvara anului 1987 ale
sesiunilor de comunicări științifice au arătat, de asemenea, ce înseamnă
preocuparea și îndrumarea atentă, în permanență, a elevilor foarte buni. Elevele
Lezeu Eugenia (cl. a XII-a) și Zaha Erna (cl. a X-a), îndrumate de profesorii Teodor
Rif și Ioan Dărăbăneanu, au obținut locul I la română și biologie.

A.C.N. „S.V.”., II/ 14, Proces-verbal consiliul profesoral: 10 VIII 1987-6 IV 1990 (pe copertă), dar
169

merge până în iunie 1990 (ultimul proces verbal);

468
 Prof. Dan Mușet a obținut cu elevii săi un premiu I, trei premii II, 1
premiu III și 2 mențiuni la fizică și electrotehnică. Prof. Marius Boldor a
obținut un premiu II, Georgina Nenciulescu o mențiune. Prof. Gavril
Hădăreanu a obținut la faza județeană mai multe premii și mențiuni, iar câțiva
elevi ai săi au reprezentat județul și la faza pe țară la obiectul socialism
științific, a cărui materie se cerea la facultatea de drept, iar elevii învățau pe
rupte. Premii II și III la faza județeană au obținut la olimpiadă și elevii prof.
Ioan Dărăbăneanu, Georgina Nenciulescu, Viorel Codreanu.
Dacă la acele rezultate adăugăm și pe cele obținute în activitatea sportivă,
imaginea lor se completează armonios: atletism - locul V; locul II - 8 elevi; locul
III - 7 elevi; în finală 2 locuri III; handbal: 1 loc II; baschet: 1 loc II; șah: 2 locuri I;
sporturi de iarnă: 4 locuri I, 2 locuri II, 2 locuri III. În campionatul divizionar
pe oraș, întrecere la mai multe ramuri sportive, locul I a fost ocupat de Liceul
„Samuil Vulcan”.
Utilizând testele de tip admitere în învățământul superior și altele
specifice perioadei, date claselor a X-a, a XI-a și a XII-a, s-au obținut rezultate
mai bune și la concursurile de departajare și admitere în treapta I și a II-a, iar
17 absolvenți din promoția 1987 au intrat în învățământul superior. Totuși,
sintagma aurea mediocritas (aurita cale de mijloc) a fost acceptată, dar, din păcate,
nu în sensul dat ei de Horatius, de îndemn la modestie și cumpătare, ci chiar în
sensul mulțumirii și cu mai puțin. La unele clase, mediocritatea atingea 55%
sau chiar 70%.
Nu au fost abandonate, însă, obiectivele prioritare: ridicarea calității
muncii instructiv-formative, perfecționarea tehnologiilor didactice,
îmbogățirea și folosirea bazei materiale, îmbunătățirea activităților educative și
a activității practice, continuarea cercetării științifice pe tema Lecția de învățare
în clasă, înțeleasă mereu mai bine, ea făcând parte din planul cercetării noastre
științifice pentru perioada 1986-1990 alături de tema Studiul modalităților de
recuperare moral-civică a elevilor-problemă proveniți din casa de copii și din familii
dezorganizate. În plan introduseserăm și catedra de instruire practică, cu tema
Noi surse energetice neconvenționale, la care s-a adăugat angajamentul privind
realizarea unor mijloace de învățământ pentru alte catedre, reușind dotarea
unor cabinete și laboratoare din școală.
Am avut mereu în vedere reorganizarea în primul rând a catedrelor fanion
ale liceului: catedra de matematică, fizică, limba română, istorie, care îl făceau,
într-un fel, unic în această parte a Bihorului și care trebuiau să constituie izvorul

469
lui dătător de viață, făcându-l, într-adevăr, o Alma Mater. Dar nu au fost neglijate
nici alte obiecte: biologia, chimia, limbile moderne, activitățile practice, desenul
tehnic și cel artistic, educația fizică și sportul, completate cu tot ce se făcea în
cadrul școlii sportive de pe lângă liceu. Se încerca accentuarea spiritului de echipă,
a principiului interdisciplinarităţii, militând eficient pentru menținerea într-un
etern crescendo a prestigiului liceului.
Pe linie educativă s-a mers pe ideea magistrului exemplu pentru discipoli,
a formării tineretului pentru muncă și viață, folosind mijloace diverse în maniera
perioadei traversate, mai cu seamă prin concursuri, serbări etc.
La Festivalul Național „Cântarea României” s-au calificat 4 formații:
recitatori, grupul folk, ansamblul de cântece și dansuri populare și soliști
instrumentişti, care au obținut locuri fruntașe. Calificat la faza pe zonă, solistul
instrumentist Dacian Palladi a obținut un premiu, brigada artistică și montajul
literar-artistic au obținut locul II, pionierii locul V la faza pe județ în concursul
aplicativ „Pentru apărarea patriei”.
În campania agricolă de toamnă, elevii liceului au muncit bine la CAP
Beiuș, ILF Beiuș, ferma de la Finiș, CLF Beiuș, Arovit Valea lui Mihai și
Intreprinderea inului și cânepii Holod.
Activitatea celor 6 echipe de ordine și disciplină a contribuit cu scăderea
cu 7% a numărului absențelor față de anul anterior, cu 5% a numărului de note
scăzute la purtare.
În anul școlar 1986-1987 se obținuse locul III pe județ în întrecerea socialistă
și locul IV pe județ în întrecerea UTC-istă „Cea mai bună școală”, iar la pionieri se
obținuse un premiu de 1500 lei170.
La toate acțiunile de mai sus a avut un rol important și grupa I sindicală, sub
egida căreia s-au desfășurat încă multe altele, printre care: declararea zilei de
vineri ca zi a ordinei și disciplinei, realizarea sumelor necesare pentru serbarea
pomului de iarnă pentru toți copiii salariaților din școală sau organizarea
revelionului sindicatului învățământ dintre anii 1986 și 1987. De asemenea, am
pregătit concret și efectiv formațiile pentru fazele concursului din cadrul
Festivalului Național „Cântarea României”, obținând frumoase rezultate cu echipa
de dansuri pregătită acum de prof. T. Rif și cu formația de muzică în coordonarea
prof. Eleonora Ursu. Cu acea formație de dansuri, la instruirea căreia am fost
ajutat și de talentatul nostru maistru-instructor Gavril Morar, ca și de foarte

170v. Raportul consiliului de conducere și al biroului grupei sindicale, privind activitatea instructiv-
educativă pe anul de învățământ 1986-1987, pp. 1-9;

470
talentatul elev Dacian Palladi, care cânta la clarinet, am primit pe Nicolae
Ceaușescu la Beiuș cu ocazia vizitei sale în Bihor în zilele de 10-11 iunie 1987.
Vizita aceasta în Beiuș îmi amintește de o întâmplare comică, poate
caraghioasă. Fiind o zi cu soare, dar și cu ploaie, aveam la mine o umbrelă cu un
mâner terminat într-un oțel extrem de strălucitor. Misiunea mea, în calitate de
coordonator al echipei de dansuri, era să îl întâmpin pe Nicolae Ceaușescu în fața
intrării principale a Fabricii de mobilă din Beiuș, în prima fază, apoi în fața intrării
principale a Fabricii Înfrățirea (FMG Înfrățirea), la aproximativ 250 de metri de la
Fabrica de mobilă. Până vizita Nicolae Ceaușescu fabrica de mobilă, aveam suficient
timp de deplasare. În momentul ajungerii în acea zonă a înaltei delegații de partid și
de stat nu ploua, ba chiar strălucea generos un soare binecuvântat. Am așezat
umbrela jos spre a nu mă încurca în dirijarea echipei de dansuri. Securitatea poporului,
omniprezentă în astfel de împrejurări, a observat cum mânerul de oțel al umbrelei
mele reflecta intens razele soarelui, s-a speriat grozav, crezând că ar fi putut fi acolo o
armă de foc care l-ar fi așteptat pe conducător. Ajungând la umbrelă, reprezentanții
securității au respirat ușurați, dar mi-au transmis că au predat-o la portarul fabricii de
mobilă, de unde am recuperat-o, la rândul meu, după încheierea ceremoniei primirii
delegației de partid și de stat. Întâmplarea m-a amuzat, cu atât mai mult cu cât
subsemnatul nu putea tăia un pui, apelând pentru acesta la vreun vecin. Cum aș fi
putut atunci împușca un om, chiar dacă el era Nicolae Ceaușescu, care poate ar fi
meritat, dar în alte condiții decât cele din 25 Decembrie, adică din ziua de Crăciun a
anului 1989?! Pentru asemenea faptă abominabilă cred românii că ne pedepsește
acum Dumnezeu, dându-ne conducătorii care au dus țara în situația existentă de la
sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea. Istoria va înfățișa poate
obiectiv faptele acestor conducători.
Situația deplorabilă a țării, măcinate de corupția politicienilor, ne-a amintit
o poveste din folclorul românesc, cu Dumnezeu și Sfântul Petru prezenți printre
oameni pe pământ ca să împartă neamurilor darurile ce li se cuveneau, cum
spunea și Sadoveanu la începutul romanului Baltagul. Românilor - spune
povestea - le-a dat o țară frumoasă, cu toate formele de relief, cu bogății ale
solului și ale subsolului, „muieri frumoase și iubețe”, cum spune Sadoveanu,
încât dărnicia aceasta l-a mirat pe Sfântul Petru, care l-ar fi întrebat: „Doamne,
dar toate acestea le dai nenorociților acestora?” Dumnezeu i-ar fi răspuns:
„Așteaptă să vezi ce conducător le voi da.” Povestea își are, probabil, rădăcinile în
Vechiul Testament, când Dumnezeu pedepsea uneori poporul ales pentru
necredința sa, dându-i conducători răi sau incapabili, care-i aduceau suferințe. Ar

471
fi multe de spus...
Scrisorile anonime din iunie 1987 ne-au adus serioase prejudicii și ne-au
îndurerat, pentru că autorul sau autorii lor au urmărit defăimarea unui corp
profesoral armonios închegat și crearea unor disensiuni necruțătoare, dar, din
fericire, nu și-au atins scopul171.
Discuțiile redate de procesul-verbal din 23 X 1987 ating unele din
problemele de mai sus. Rar se întâmpla să treacă o lună fără ședință, precum
luna noiembrie 1987.
În 17 decembrie 1987 se încheia situația la sfârșit de trimestru la
învățătură și purtare a claselor V-XII - curs de zi și IX-XIII - curs seral, când
diriginții au prezentat următoarea situație:
V A. Dirig. Bologan Vasile. Rămași 37, clasificați 37, promovați 33, corigenți 4.
V B. Dirig. Sabin Indrei. Înscriși 31, promovați 27, corigenți 3, neclasificat 1.
VI A. Dirig. Dărăbăneanu Ioan. Înscriși 35, promovați 34, corigent 1.
VI B. Dirig. Dalea Liana. Înscriși 30, promovați 25, corigenți 5.
VII A. Dirig. Mușet Dan. Înscriși 36, plecat 1, veniți 3, promovați 36, corigent 1.
VII B. Dirig. Florian Ban. Înscriși 38, neclasificat 1, promovați 35, corigenți 2.
VIII A. Dirig. Codreanu Viorel. Înscriși 44, promovați 33, corigenți 11.
VIII B. Dirig. Zaha Ioan. Înscriși 38, promovați 28, corigenți 10.
IX A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Toți elevii sunt promovați.
IX B. Dirig. Cornelia Sabău. Înscriși 37, promovați 30, corigenți 7.
IX C. Dirig. Gabor Mihai: 4 elevi corigenți (sic).
IX D. Dirig. Teodor Rif: 32 elevi – toți promovați.
IX E. Dirig. Ana Morar. Înscriși 39, plecat 1, rămași 38, promovați 30, corigenți 8.
IX F. Dirig. Cap Gheorghe. Înscriși 33, neclasif. 5, promovați 17, corigenți 11.
IX G. Dirig. Christov Alexandra. Înscriși 31, promovați 19, corigenți 7 (sic) (probabil 5
erau neclasificați).
IX H. Dirig. Sere Ecaterina. Înscriși 36, promovați 22, corigenți 11, neclasificați 3.
X A. Dirig. Chivu Aurelia. Înscriși 38, rămași 38, promovați 34, corigenți 4.
X B. Dirig. Nenciulescu Constantin. Înscriși 32, promovați 28, corigenți 4.
X C. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscriși 37, promovați 28, corigenți 9.
X D. Dirig. Șuvaina Doina. Înscriși 34, neclasif. 3, promovați 17, corigenți 14.
X E. Dirig. Tudor Dumitru. Înscriși 34, promovați 19, corigenți 15.
X F. Dirig. Craiovan Ionel. Înscriși 39, neclasif. 1, promovați 22, corigenți 16.
X G. Dirig. Mihele Doina. Înscriși 27, clasificați 27, promovați 21, corigenți 6.
X H. Dirig. Cmeciu Viorica. Înscriși 25, promovați 12, corigenți 13.
XI A. Dirig. Ioan Pop. Înscriși 36, rămași 36, promovați 35, corigent 1.
XI B. Dirig. Tabără I. Înscriși 36, rămași 36, neclasif. 1, promov. 34, corigent 1.
XI C. Dirig. Bolcaș Elisabeta. Rămași 35, promovați 24, corigenți 11.

171Dar pentru contribuția sindicatului din Vulcania v. Darea de seamă asupra activității biroului
grupei sindicale pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale și politico-educative pe anul 1987, pp. 1-6;

472
XI D. Dirig. Mărculescu Maria. Rămași 37, neclasif. 2, promovați 28, corigenți 7.
XII A. Dirig. Ilie Rus. Înscriși 36, rămași 36, promovați 36.
XII B. Dirig. Marius Boldor. Înscriși 36, rămași 36, neclasif. 1, promov. 32, corigenți 3.
XII C. Dirig. Eleonora Ursu. Înscriși 39, rămași 39, neclasif. 2, promovați 29, corig.8.
XII D. Dirig. Petru Cotrău. Înscriși 33, rămași 33, neclasif.1, promovați 23, corigenți 9.
Curs seral:
IX Agroindustrial, Forma C. Înscriși 63, plecați 16, rămași 47, neclasificați 2, promovați 40,
corigenți 5.
X A. Agroindustrial. Forma C. Înscriși 40, plecat 1, rămași 39, neclasificați 7.
X B. Agroindustrial. Forma C. Corigenți 3, neclasificați 3 (sic).
XI A. Dirig. Dalea Maria. Înscriși 42, rămași 42, neclasificați 15, promovați 20, corig. 7.
XI B. Dirig. I. Pantea. Înscriși 44, rămași 43, clasif. 35, promovați 29, corigenți 6.
XII A. Dirig. Maria Bercovici. Înscriși 50, rămași 50, neclasificați 27, prom.16, corig. 7.
XII B. Dirig. Georgina Nenciulescu. Înscriși 30, rămași 31, neclasificați 5, prom. 17, corig.9.
XIII A. Dirig. Milan Martinov. Înscriși 35, plecat 1, neclasif.18, promov.15, corig.1.
XIII B. Dirig. Ioan Mezea. Înscriși 33, neclasificați 4, promovați 17, corigenți 12.
XIII C. Dirig. Manea Bercovici. Înscriși 26, retras 1, rămași 25, clasificați 22, neclasificați 3,
promovați 9, corig.13.
În 18 XII 1987 a fost un consiliu profesoral cu tema Proiectarea și reliefarea
obiectivelor procesului didactic, premisă a asigurării succesului școlar al elevilor, în
expunerea profesorului de pedagogie Gavril Hădăreanu, la punctul 1. Era
plăcerea profesorului care preda științe sociale – economie politică și socialism
științific.
La punctul 2: Informare privind specificul activității și problemele de cercetare
științifică ale intreprinderii patronatoare F.M.G. Beiuș.
În ambianța discuțiilor, expunerea de la punctul 1 a fost apreciată ca
având conținut complex, contribuind la îmbogățirea strategiei didactice.
Vorbitorii au arătat ca au avut în vedere testele de evaluare de la sfârșitul unui
capitol. Se mai întrebau însă dacă testele sumative nu sunt prea grele.
Altcineva întreba cum se elaborează testele diferențiate și cui se adresează
acelea pentru a răspunde la cerințele unice ale programei.
Din discuții mai reieșea că elevii din treapta II cereau să fie examinați la
sfârșit de capitol prin teste sumative; că metoda era foarte bună și venea foarte
mult în ajutorul elevilor; că pentru elevii din treapta I era foarte necesară și
singura soluție – învățarea în clasă, deoarece majoritatea elevilor din acele clase nu
se pregăteau acasă; că era necesară căutarea mijloacelor și căilor de a promova cât
mai mulţi elevi din treapta I și pentru a le ridica necontenit nivelul de cunoștințe
prin sistemul de notare; că cea mai importantă problemă era aceea a pregătirii
temeinice a profesorului pentru lecții; că tema discuțiilor era bine aleasă, vizând

473
activitatea zilnică a profesorilor.
Toți profesorii au arătat necesitatea colaborării interdisciplinare, dar și între
profesori și elevi, între profesorii propunători și diriginți. S-a tras concluzia că
trebuie avut în vedere progresul școlar, asigurarea succesului, că prezentarea orală
și dezvoltarea limbajului nu trebuie să lipsească din lecții.
La punctul 2, economistul Mircea Jurcan de la F.M.G. a prezentat câteva
date esențiale cu privire la această intreprindere.
Consiliul profesoral datat 22 I 1988 avea, ca de obicei în luna ianuarie, la ordinea
de zi Analiza activității pe trimestrul I, prezentată de directorul Aurel Mincic; Planul de
măsuri pe trimestrul II și III, prezentat tot de directorul Aurel Mincic și Planul comun de
activități ale organizațiilor de pionieri și UTC, prezentat de Ioan Zaha.
Un profesor a făcut o analiză a calității muncii prin prisma cifrelor de
procentaj, clasificând elevii astfel: elevi de calitatea I, de calitatea II și rebuturi.
Arăta că totul se punea numai pe responsabilitatea profesorilor, enumerând foarte
multe sarcini ce apăsau pe umerii profesorilor. Promitea că în alt consiliu va
demonstra că a face comparații între școli, între clase, între profesori nu avea bază
științifică și de multe ori concluziile erau cu un grad mare de eroare. Programele
școlare erau deosebit de încărcate. Fragmentarea anului școlar de 4 ori era
apreciată ca ceva foarte rău. Considera greșită mentalitatea că la catedră este
numai o profesie, arătând că acolo trebuie să fie o mare pasiune. Cele de mai sus
au fost considerate cauze esențiale. Existau și cauze neesențiale, care țineau de
componența colectivului de elevi: 3,5% subdezvoltați; 56,5% dezvoltare medie;
35,7% bine dezvoltați. Aceste procente însumau 95,7%. În procesul-verbal nu s-a
arătat ce ar reprezenta restul de 4,3%, care ar duce la 100%. Probabil că 4,3% erau
elevii foarte dezvoltați.
Profesorul mai considera că metodele moderne nu erau chiar așa de
moderne, că noi ne puteam mândri cu câteva laboratoare și cabinete, dar de ce nu
și cu alte săli. Încheia constatând că disciplina în muncă a elevilor și a profesorilor
mai lăsa de dorit. Lăsăm la aprecierea cititorilor acele opinii.
Cele de mai sus au fost apreciate de către un singur profesor. Celelalte luări
de cuvânt au prezentat metodele folosite în trimestrul I pentru stimularea dorinței
de studiu a elevilor și pentru îndreptarea comportamentului lor, toate evidențiind
că activitatea de la seral trebuia schimbată în bine, dar cu mult discernământ.
Dintre atâtea opinii referitoare la îmbunătățirea situației a reieșit una
foarte interesantă. Regimul de atunci cerea liceului să contracteze 2 porci din
crescătoria proprie!

474
 În 30 III 1988 s-a ținut o ședință a consiliului profesoral, având ca temă
Evaluarea, prezentată printr-un referat elaborat de prof. Al. Kuncsef. Tema a
produs dezbateri interesante.
Ședința consiliului profesoral de încheiere a situației la învățătură și
purtare pe trimestrul II s-a ținut în 7 IV 1988, atât pentru cursul de zi, cât și
pentru cursul seral.
V A. Dirig. Bologan Vasile. Înscriși 36, neclasif. 1, promovați 32, corigenți 3.
V B. Dirig. Sabin Indrei. Înscriși 31, rămași 31, clasificați 31, promovați 29, corigenți 2.
VI A. Dirig. Ioan Dărăbăneanu. Înscriși 35, promovați 35.
VI B. Dirig. Liana Dalea. Înscriși 30, promovați 26, corigenți 4.
VII A. Dirig. Dan Mușet. Înscriși 37, promovați 35, corigenți 2.
VII B. Dirig. Florian Ban. Înscriși 38, promovați 33, corigenți 5.
VIII A. Dirig. Viorel Codreanu. Înscriși 44, promovați 40, corigenți 4.
VIII B. Dirig. Zaha Ioan Zamfir. Înscriși 40, promovați 31, corigenți 9.
IX A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscriși 36, rămași 36, promovați 34, corigenți 2.
IX B. Dirig. Cornelia Sabău. Înscriși 37, rămași 37, neclasif. 1, promovați 34, corig. 2.
IX C. Dirig. Gabor Mihai. Înscriși 35, rămași 35, promovați 31, corigenți 4.
IX D. Dirig. Teodor Rif. Înscriși 32, plecat 1, rămași 31, neclasif. 1, promov.28, corig.2.
IX E. Dirig. Morar Herle Ana. Înscriși 38, neclasificat 1, promovați 33, corigenți 4.
IX F. Dirig. Cap Gheorghe. Înscriși 38, neclasif. 1, promovați 28, corigenți 9.
IX G. Dirig. Christov Alexandra. Înscriși 30, neclasificat 1, promovați 23, corigenți 6.
IX H. Dirig. Ecaterina Sere. Înscriși 36, neclasif. 4, promovați 25, corigenți 7.
X A. Dirig. Aurelia Chivu. Înscriși 38, rămași 38, promovați 38.
X B. Dirig. Constantin Nenciulescu. Înscriși 32, promovați 26, corigenți 6.
X C. Dirig. Alexandru Kuncsef: corigenți 16 (sic).
X D. Dirig. Doina Șuvaina. Înscriși 33, neclasif. 1, promovați 26, corigenți 6.
X E. Dirig. Dumitru Tudor. Înscriși 34, clasificați 34, promovați 24, corigenți 10.
X F. Dirig. Ionel Craiovan. Înscriși 39, neclasif. 5, promovați 28, corigenți 6.
X G. Dirig. Doina Mihele. Înscriși 27, rămași 27, promovați 22, corigenți 5.
X H. Dirig. Viorica Cmeciu. Înscriși 25, promovați 21, corigenți 4.
XI A. Dirig. Ioan Pop. Înscriși 36, rămași 36, promovați 36.
XI B. Dirig. Ioan Tabără. Înscriși 36, venit 1, rămași 37, promovați 36, corigent 1.
XI C. Dirig. Elisabeta Bolcaș. Înscriși 35, rămași 35, promovați 34, corigent 1.
XI D. Dirig. Maria Mărculescu. Situație necompletată.
XII A. Dirig. Ilie Rus. Înscriși 36, rămași 36, promovați 36.
XII B. Dirig. Marius Boldor. Înscriși 36, rămași 36, promovați 31, corigenți 5.
XII C. Dirig. Eleonora Ursu. Înscriși 39, rămași 39, promovați 30, corigenți 9.
XII D. Dirig. Petru Cotrău. Situație necompletată.
Curs seral:
IX Agroindustrial-comasat. Situație necompletată.
X A Agroindustrial-comasat. Situație necompletată.
X B Agroindustrial-comasat. Situație necompletată.

475
XI A. Dirig. Maria Dalea. Situație necompletată.
XI B. Dirig. Ioan Pantea. Rămași 36, neclasificați 7, promovați 25, corigenți 4.
XII A. Dirig. Maria Bercovici. Înscriși 50, venit 1, plecați 4, rămași 47, clasificați 20,
neclasificați 27, promovați 17, corigenți 3.
XII B. Dirig. Georgina Nenciulescu. Rămași 30, neclasificați 14, promovați 7, corig. 9.
XIII A. Dirig. Milan Martinov. Rămași 34, neclasif. 20, promovați 8, corigenți 6.
XIII B. Dirig. Ioan Mezea. Înscriși 33, veniți 2, rămași 35, neclasif. 4, promov. 26, corig.5.
XIII C. Dirig. Manea Bercovici. Rămași 25, neclasificați 12, promovați 12, corigent 1.
Întru-un consiliu din 7 aprilie 1988 s-a pus în discuție cazul unui elev care a
participat la un furt alături de încă doi indivizi din Uileacul de Beiuș, furând piei
de la cooperativa de producție din localitate, pe care apoi le-au valorificat. Până la
pronunțarea procuraturii și justiției, organizația UTC a clasei a XII-a B i-a acordat
vot de blam, urmând ca în cazul în care ar fi condamnat să fie exclus din UTC.
Dirigintele a propus scăderea notei la purtare la 5(cinci). Nota 5(cinci) a fost
supusă votului. S-au abținut 3 membri ai consiliului profesoral, ceilalţi au votat-o.
Elevul făcea parte dintr-o familie onorabilă și nu săvârșise nicio abatere în anii de
liceu. Atunci căzuse sub influențe nefaste.
Asupra cazului acelui elev din clasa a XII-a B s-a revenit în consiliul
profesoral din 17 mai 1988, după ce procuratura locală se pronunțase asupra
abaterii elevului: furt din avutul obștesc. Fuseseră extrase piei prelucrate de la
cooperativa din Uileacul de Beiuș. S-a propus mai întâi exmatricularea elevului, cu
drept de înscriere la cursul seral. Din dezbaterea cazului s-a ajuns la concluzia că
elevul trebuia reeducat în cadrul școlii, propunându-se să i se dea posibilitatea să
încheie studiile și să fie amânat cu examenul de bacalaureat. În jurul acestor două
propuneri s-au purtat dezbaterile, arătându-se și neajunsurile sau imperfecțiunile
regulamentului școlar. S-a supus votului exmatricularea elevului. Pentru această
propunere au votat 7 membri ai consiliului, iar împotriva propunerii au votat 47
dintre membri. Aceștia au cerut amânarea elevului cu examenul de bacalaureat
pentru sesiunea din august 1988. Abaterea elevului și hotărârea consiliului
profesoral au fost aduse la cunoștința elevilor școlii.
Atât în cazul acesta, cât și în multe alte cazuri de abateri disciplinare ale
elevilor s-a dat, oarecum, o luptă între două principii de drept: 1) Minor indelictis,
maior habitur (Minorul în delict este considerat major); 2) Locus regit actum (Locul
hotărăște acțiunea de a face dreptate sau Locul guvernează actul).
Ordinea de zi a consiliului profesoral din 27 IV 1988 a fost legată de
analiza situației la învățătură și purtare pe trimestrul II:
1. Informare cu privire la desfășurarea activității instructiv-educative pe

476
trimestrul II, citită de directorul Aurel Mincic;
2. Scurt program de măsuri;
3. Programul comun de activități ale organizațiilor UTC și pionieri și ale conducerii
școlii, citite de Ioan Zaha, directorul educativ. Câteva comunicări transmise de
inspectoratul școlar, prezentate de directorul Aurel Mincic: 1. Ridicarea nivelului
de pregătire politică și ideologică a tineretului (Iată, se mai menținea și în anul de
grație 1988); 2. Optimizarea procesului instructiv-educativ; 3. Pregătirea în meserie;
4. Conducerea științifică a școlilor.
Se cerea zugrăvirea sălilor de clasă și recondiționarea materialului didactic,
să se pună accent pe OSP și pe realizarea planului de școlarizare, vizitând școlile
din zonă în vederea recrutării de elevi pentru liceul nostru.
Discuțiile au completat materialele prezentate, evidențiind necesitatea
îmbunătățirii activității din școală sub toate aspectele: selectarea și pregătirea
elevilor pentru olimpiade, pregătirea pentru examene, organizarea taberei de
matematică din iunie, cercurile elevilor, planul economic, plantele medicinale,
recuperarea hârtiei, absențele elevilor și profesorilor, care trebuiau supliniți,
unitatea colectivului, baza materială și îngrijirea bunurilor, îmbunătățirea
PTAP, PSI, protecția muncii, dotarea cabinetelor, ținuta elevilor la practică.
Asupra modului de a obține rezultate bune la olimpiadele școlare s-a
discutat mult. S-a ajuns la concluzia că, participând la corectarea lucrărilor,
profesorii vor înțelege mai bine ce se cere elevilor și cum se redactează o
lucrare de succes, deoarece se procedează cam asemănător modelelor de la
învățământul superior. Foarte important era considerat modul de întocmire a
testelor. Se propuneau cantonamente pentru pregătirea elevilor pe obiecte. Cei
care participau la olimpiade intrau și la facultate. Elevii știau carte, dar era necesar
să cunoască câteva tehnici în abordarea subiectelor și verificarea lor.
Directorul Aurel Mincic a comunicat că a fost citată pozitiv activitatea
catedrelor de istorie, fizică, științe sociale, matematică, și că în perioada 16-22 V
urma să aibă loc sesiunea de comunicări științifice la nivel de județ.
La începutul lui iunie 1988, în ședința consiliului profesoral ocazionat de
încheierea situației la învățătură și purtare la sfârșitul trimestrului III, an școlar
1987-1988, a claselor a XII-a curs de zi și a XIII-a - curs seral s-a încheiat un proces-
verbal (fără dată), în care diriginții au prezentat situația:
XII A. Dirig. Ilie Rus: 36 elevi, toți promovați. Premii: I. Ghenghiu Silviu: 9,48; II. Nistor
Viorica: 9,38; III. Ile Corina: 9,33. Mențiuni: Goina Dorina: 9,17, Gavra Emilia: 9,07,
Popa Monica: 8,96.

477
XII B. Dirig. Marius Boldor. Înscriși 36, promovați 35, corigent 1.
Premii: I. Mezei Ecaterina: 9,10; II. Pietreanu Livia: 8,82; III. Pituț Rodica: 8,57.
Mențiuni: Burlacu Alina: 8,48, Ile Eugenia: 8,47.
XII C. Dirig. Ursu Eleonora. Înscriși 39, promovați 38, corigent 1.
Premii: I. Crăciun Georgeta; II. Butui Mariana; III. Clonda Daniela. Mențiune: Boroș
Elisabeta, Bulc Nicolae - premiu la olimpiada de geografie.
XII B. Dirig. Cotrău Petru. Înscriși 32, promovați 31, corigent 1.
Premii: III. Kadar Catalina, Olah Maria. Mențiune: Popa Violeta.
Curs seral:
XIII A. Dirig. Milan Martinov. Înscriși 35, rămași 33, retrași 2, promovați 33.
XIII B. Dirig. Ioan Mezea. Înscriși 35, promovați 35.
XIII C. Dirig. Manea Bercovici. Înscriși 26, retras 1, rămași 25, promovați 25.
În 14 iunie 1988 s-a ținut ședința consiliului profesoral pentru încheierea
situației de sfârșit de an școlar la învățătură și purtare pentru clasele a VIII-a:
VIII A. Dirig. Viorel Codreanu: 44 elevi, toți promovați.
Premii: I. Hoza Alina: 9,90; II. Dan Adela: 9,64; III. Vesa Camelia: 9,48. Mențiuni:
Herman Ciprian: 9,41, Brad Daniela: 8,86, Toma Octavian: 8,64, Rada Olga: 8,60.
VIII B. Dirig. Ioan Zaha. Înscriși 40, promovați 36, corigenți 4.
Încheierea situației la învățătură și purtare a elevilor din clasele V-VI-VII-
X, la sfârșitul anului școlar 1987-1988, a fost consemnată în procesul-verbal
datat 27 iunie 1988. Diriginții au prezentat următoarea situație:
V A. Dirig. Bologan Vasile. Înscriși 36, clasificați 35, neclasif. 1, promovați 32, corigenți
3. Premii: I. Binșelan Codruța; II. Iovan Adrian; III. Farcaș Gabriela.
V B. Dirig. Sabin Indrei. Înscriși 31, promovați 25, corigenți 6. Premii: I. Balint V.
Adriana Anca: 9,45, II. Hălbac Nicolae Florin: 9,42; III. Olteanu Gh. Ionuț
Gheorghiță: 9,27. Mențiune: Irimie F. Loredana: 9,15.
VI A. Dirig. Ioan Dărăbăneanu. Înscriși 35, promovați 35. Premii: I. Iovan Ramona:
9,94; II. Magda Simona: 9,89; III. Laboș Adrian: 9,71.
VI B. Dirig. Dalea Liana. Înscriși 31, promovați 29, corigenți 2. Premii: I. Lucan Adrian:
9,58; II. Beleag Monica: 9,48; III. Bocoi Rodica: 9,30.
VII A. Dirig. Mușet Dan Aurel. Înscriși 37, promovați 37. Premii: I. Magda Laura: 9,93;
II. Bolovan Călin: 9,78; III. Bogdan Valentina: 9,39, Mihoc Sebastian: 9,39.
VII B. Dirig. Ban Florian: 38 elevi - toți promovați.
X A. Dirig. Chivu Aurelia: 38 de elevi, toți promovați. Premii: I. Beleag Mirela: 9,42; II.
Degău Corina: 9,03; III. Ole Corina: 8,88.
X B. Dirig. Nenciulescu Constantin. Înscriși 31, promovați 29, corigenți 2. Premii: I.
Vidican Denisa: 9,39; II. Crăciun Ioana: 9,21; III. Nenciulescu Marius: 9,04.
X C. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscriși 37, promovați 33, corigenți 4. Premii: II. Popa-
Bota Horațiu: 8,87; III. Popa Florentina: 8,69. Mențiune: Pașca Rodica 8,64.
X D. Dirig. Șuvaina Doina. 34 elevi, toți promovați. Premii: I. Fericel Mihaela; II.
Kocsor Emilia; III. Mihalcea Florica. Mențiune: Mateescu Giani Nicușor.

478
X E. Dirig. Tudor Dumitru. Înscriși 34, clasificați 32, neclasif. 2, promovați 29, corigenți
3. Premii: III. Igna Claudia: 8,38. Mențiune: Mace Margareta: 8,01.
X F. Dirig. Craiovan Ionel. Înscriși 39, clasif. 37, neclasif. 2, promovați 34, corigenți 3.
Premii: II. Muț Eva Anica: 8,70. Mențiune: Atyai Istvan: 7,81, Ganea Dana: 7,64.
X G. Dirig. Doina Mihele. Înscriși 27, neclasificat 1, promovați 25, corigent 1.
X H. Dirig. Viorica Cmeciu. Înscriși 25, promovați 23, corigenți 2. Premii: II. Cuc
Florica: 8,84; III. Clop Miorița: 8,50. Mențiune: Burtic Daniela: 7,67.
Consiliul profesoral ocazionat de încheierea situației la învățătură și purtare a
claselor a IX-a curs de zi, a XI-a și a XII-a curs seral s-a ținut în 15 iulie 1988, când
diriginții au prezentat următoarea situație:
IX A. Dirig. Gavril Hădăreanu. Înscriși 35,promovați 35. Premii: I Sabău Călin 9,94,
II Moș Dinu 9,92 III Pelea Cosmin 9,72. Mențiune: Șuvaina Cătălin 9,60,
Negrea Daniela 9,52, Mașcaș Angelica 9,51, Magda Dolina 9,43, Nistor Alina
9,13, Cristian Voicu 9,11 , Banciu Diana 9,02, Craiovan Corina 9,00.
IX B. Dirig. Cornelia Sabău. Înscriși 38, promovați 38. Premii: I. Bucurean I. Meda; II.
Sarca Doina; III. Gherle Dorina.
IX C. Dirig. Gabor Mihai: 35 elevi, toți promovați. Mențiuni: Vesa Elisabeta: 7,70; Baba
Vasile: 7,68; Laslo Ionel: 7,68, Horablaga Sorin: 7,39, Mihoc Adrian: 7,39.
IX D. Dirig. Teodor Rif: 31 elevi, toți promovați. Premii: I. Heredea Anamaria: 9,10; II.
Eftimie Oana: 8,95; III. Nan Antița: 8,76. Mențiune: Ciupa Voichița, Popa
Valentina - pentru limba română.
IX E. Dirig. Morar Herle Ana. Înscriși 38, clasificați 37, promovați 35, corigenți 2.
Premii: I. Petruș Violina; II. Goilean Dumitru; III. Simai Cornelia.
IX F. Dirig. Cap Gheorghe. Înscriși 30, rămași 28, retrași 2, clasificați 27, neclasificat 1,
promovați 24, corigenți 3. Mențiuni: Bala Ioan și Lukacs Ștefan.
IX G. Dirig. Christov Alexandra. Înscriși 31, transferat 1, rămași 30, clasificați 28,
neclasificați 2, promovați 28. Premii: Mihoc Florina, Novac Ovidiu (sic).
IX H. Dirig. Ecaterina Sere. Înscriși 37, neșcolarizați 3, rămași 34, clasificați 33,
neclasificat 1, promovați 29, corigenți 4. Mențiuni: Buz Violeta: 7,93, Cabău
Adriana: 7,86, Tirla Mirela: 7,78; Venczel Gyorgy: 7,68.
XI A. Dirig. Ioan Pop: 36 elevi, promovați toți. Premii: I. Boldor Marius: 9,64; II.
Ciobanu Ela: 9,24; III. Vesa Adriana: 9,20. Mențiuni: Tomele Cristina: 9,19, Toma
Laura: 9,12, Dalea Andreea: 9,09, Hârca Felicia: 9,09, Bondor Ioana: 9,08, Lucan
Mariana: 9,05, Clintoc Gabriela: 9,01.
XI B. Dirig. Ioan Tabără. Înscriși 37, promovați 34, corig. 3. Premii: II. Leordean Mihaela:
8,84; III. Laza Daniela: 8,43. Mențiuni: Burtic Nicoleta: 8,41, Erdei Maricica: 8,39, Ștef
Cristina: 8,37, Dumitrescu Ramona: 8,18, Borha Simona: 8,16, Ole Anca: 8,07.
XI C Dirig. Bolcaș Elisabeta. Înscriși 35, promovați 35. Mențiuni: Buha Lucreția: 8,17,
Popa Florica: 8,09.
XI D. Dirig. Mărculescu Maria. Înscriși 39, clasificați 37, promovați 30, corigenți 7.
Premii: III. Sabău Carmen Mioara: 8,52. Mențiune: Popa Cornelia: 8,21.
Curs seral:
XI A. Dirig. Maria Dale. Înscriși 43, retrași 8, rămași 35, promovați 30, corigenți 5.

479
XI B. Dirig. Manea Bercovici. Înscriși 46, retrași 8, transferat 1, rămași 37, clasificați 36,
neclasificat 1, promovați 35, corigent 1.
XII A. Dirig. Mărioara Bercovici. Înscriși 51, retrași 5, transferat 1, rămași 45, clasificați
40, neclasificați 5, promovați 32, corigenți 8.
În continuare s-a aprobat în unanimitate cererile de trecere într-o altă
categorie de retribuire ale unor colegi.172
Într-o ședință a biroului executiv, din 7 VII 1988, au fost dezbătute măsurile
pentru organizarea vacanței de vară, în urma informațiilor prezentate de Ioan Zaha
și Viorel Gavra, care se ocupau atunci de organizațiile de UTM și pionieri.
S-a menționat că au fost prevăzute tabere, excursii, activități de muncă
patriotică la ILF Beiuș, la Ferma Finiș, la Baza de Recepție Beiuș, la Ocolul
Silvic și că s-au stabilit profesori responsabili pe locuri de muncă.
Dir. Aurel Mincic informa că au fost luate măsuri pentru efectuarea
reparațiilor în școală, că a fost organizat serviciul pe școală și că până în 13
iulie trebuiau stabilite catedrele pentru noul an școlar 1988-1989. S-a cerut ca
acțiunile să fie conduse cu responsabilitate de către cadrele didactice,
punându-se accentul pe latura educativă. De asemenea, a rămas actuală
autodotarea atelierelor școlare. S-au discutat apoi calificativele acordate
cadrelor didactice și celorlalți angajați ai liceului.

Anul școlar 1988-1989

În ședința biroului executiv, din 5 septembrie 1988, s-au dezbătut
probleme organizatorice privind deschiderea noului an școlar:
- planul general de muncă al școlii;
- planul muncii biroului executiv;
- întocmirea raportului în vederea adunării generale a oamenilor muncii;
- repartizarea rațională a sarcinilor pe oameni, fără a supraîncărca pe unii
mai conștiincioși;
- definitivarea catedrelor și repartizarea dirigențiilor;
- stabilirea claselor statice;
- realizarea pavoazării şcolii;
- aranjarea curții școlii sub aspect estetic;
- intensificarea pregătirii pentru învățământul superior;
- informarea operativă a părinților;
- orientarea școlară și profesională a elevilor, de care depind în mare măsură
rezultatele la concursul de admitere în învățământul superior.
S-a emis părerea că dacă elevii buni din clasele de mecanică ar fi fost

172 A.C.N ,,SV’’, II/ 14. Procese-verbale. Consiliu profesoral: 10 VIII 1987-6 IV 1990 - 29 iunie 1990;

480
repartizați toți în aceeași clasă, rezultatele ar fi fost mai bune la admiterea în
învățământul superior.
În ședința biroului executiv din 13 IX 1988 s-au stabilit și aprobat
diriginții pentru anul școlar 1988-1989 și data de deschidere a anului școlar,
festivitate care urma a se desfășura în curtea principală a liceului.
Trecem peste faptul că în 17 IX 1988 s-a pus în discuția conducerii școlii o
abatere a unui muncitor, care ar fi refuzat să îndeplinească o sarcină trasată de
administratorul școlii, ca să ajungem în 20 septembrie 1988, când biroul executiv a
discutat adunarea fructelor de pădure și campania agricolă din acea toamnă.
Alte probleme discutate: folosirea la maximum a laboratoarelor de fizică și
chimie, datoria profesorului de serviciu, procurarea materialelor pentru paza și
stingerea incendiilor (PSI) și instruirea elevilor în aceeași idee, disciplina din
școală și internat, problema elevilor semiinterni și a celor navetiști.
În 27 IX 1988 s-a revenit asupra necesității rezolvării problemei elevilor
din internat și a meditației elevilor, inclusiv necesitatea angajării unui pedagog.
S-a revenit la organizarea cea mai potrivită a campaniei agricole, indicându-se
locurile unde urmau să lucreze elevii noștri. În 28 IX 1988 a revenit în atenție
organizarea exactă a campaniei agricole, cu supravegherea atentă de către
profesori a elevilor în timpul deplasărilor și în timpul lucrului.
În ședința biroului executiv din 11 X 1988 s-a hotărât marcarea în graficul
de practică a zilelor în care urmau să se țină orele disciplinelor tehnologice, s-a
analizat participarea elevilor la campania de toamnă, s-a stabilit graficul de
ședințe pentru consiliul de conducere și biroul executiv pe anul școlar în curs,
s-au stabilit măsuri pentru sărbătorirea zilei școlii, iar prof. Teodor Rif a
informat asupra stadiului pregătirii adunării oamenilor muncii.
În 20 X 1988 biroul executiv și biroul grupelor sindicale au repartizat o
garsonieră unei salariate a liceului.173
Am apelat la înfățișarea activității biroului executiv deoarece, în perioada 15
iulie - 28 octombrie, în Registrul de procese-verbale al Consiliului profesoral din
perioada 10 VIII 1987-6 IV 1990 nu se mai găsește niciun proces-verbal.
În 28 X 1988 au fost consemnate lucrările adunării generale a
personalului didactic, care a avut la ordinea de zi:
1. Raportul conducerii școlii asupra activității personalului didactic pe anul
școlar 1987-1988, prezentat de prof. Teodor Rif, președintele adunării generale.
2. Referat asupra activității de protecție a muncii și PSI, prezentat de ing.

173 A.C.N ,,SV’’, II/ 14. Procese-verbale. Consiliu profesoral: 10 VIII 1987- 6 IV 1990 - 29 iunie 1990;

481
Mona Dumitraș.
3. Prezentarea planului general de muncă și al planului comun al organizațiilor
de tineret, citite de directorul adjunct Maria Codreanu.
Pentru a avea o imagine a felului în care stăteau lucrurile cu aproximativ un
an înaintea evenimentelor revoluționare din decembrie 1989, vom insista puțin
asupra celor prezentate în Raportul consiliului de conducere și al biroului grupei
sindicale privind activitatea instructiv-educativă pe anul de învățământ 1987-1988.
Atunci, în 28 octombrie 1988, nimeni n-ar fi putut anticipa evenimentele din
decembrie 1989. Poziția lui N. Ceaușescu de secretar general al PCR și de
președinte al României părea de neclintit, cum de neclintit părea întregul sistem
socialist mondial, deși încă din 1986, Gorbaciov lansase conceptele sale de
„perestroika” și „glasnosti”, pe care le-a prezentat și românilor în timpul vizitei sale
la București din 26 mai 1987. Însă Ceaușescu respingea politica de glasnosti și
perestroika, adică de transparență, circulație a informației fără interdicție de
cenzură (=glasnosti) sau de reconstrucție, de reorganizare a sistemului social-
economic și de modificare a mentalităților, în sensul edificării unei mai bune
circulații a informațiilor (=perestroika).
Crezându-se atotputernic, grație serviciilor sale securiste, lui Ceaușescu i
se părea că nu îi păsa nici de mișcările de protest din Valea Jiului, din august 1977,
nici de manifestările studenților ieșeni, din noiembrie 1987, nici de vocile din
partid care atacau politica sa dictatorială. El credea că toate acelea puteau fi
estompate sau făcute uitate prin îndoctrinarea românilor cu expunerile sale,
pentru cunoașterea cărora se făceau eforturi uriașe, în primul rând în școli, deci și
în liceul nostru istoric. Probabil că și disimularea poate fi scuzată în împrejurări
speciale. Astfel că și noi ne prefăceam că le îmbrățișăm, le citeam și făceam
trimitere la ele, dar fără convingeri ferme. Să fim iertați... și acestea erau forme de
rezistență împotriva atacurilor ideologice îndreptate asupra noastră.
În Raportul pe anul de învățământ 1987-1988, prezentat în adunarea
generală din 28 X 1988 s-a acordat o atenție prioritară intensificării activității de
cercetare științifică, legării mai strânse a acesteia de nevoile producției, ale
practicii, mai cu seamă că la 6 octombrie 1988 se împliniseră 160 de ani de la
fondarea acestui liceu de către episcopul român-unit și cărturarul iluminist
Samuil Vulcan. Se continua, astfel, pe un plan superior, o veche tradiție a
acestui locaș de cultură, în care cercetarea științifică a fost o preocupare
permanentă și în trecut, cum se poate vedea ușor cercetând anuarele aflate în
muzeul nostru de istorie.

482
 În anul școlar precedent, 1986/87, activitatea de cercetare științifică urmărise
și perfecționarea personalului didactic, contribuția învățământului desfășurat în
liceul nostru în domeniul pregătirii forței de muncă. Asemenea preocupări se
intenționase a fi continuate și anul școlar 1987/88. Activitatea de cercetare
științifică s-a concretizat în participarea cadrelor didactice cu diverse comunicări la
sesiunile științifice organizate la nivelul școlii sau județului, cum era, de pildă,
Mijloace eficiente de activizare a elevilor în lecțiile de științe sociale, articol apărut în
revista „Învățământul liceal și tehnic-profesional”, An. XXXVI (1988), nr. 7 (iulie),
pp. 20-21, articol publicat de prof. Gavril Hădăreanu.
Prin activitatea de cercetare științifică s-a urmărit ridicarea calității
muncii instructiv-educative, perfecționarea tehnologiilor didactice,
îmbunătățirea activității educative, a activității practice, îmbogățirea și
folosirea corespunzătoare a bazei materiale, tema concretă de cercetare fiind
Lecția de învățare în clasă .Această temă făcea parte din planul cercetării noastre
științifice pe perioada 1986-1990, alături de tema Studiul modalităților de
recuperare moral-civică a elevilor-problemă proveniți din casa de copii și din familii
dezorganizate. Planul amintit cuprindea și catedra de instruire practică, cu tema
Noi surse energetice neconvenționale, la care se adăugase angajamentul privind
realizarea unor mijloace de învățământ pentru alte catedre, cum mai arătam.
Din toate temele amintite se pare că cea a catedrei tehnice - Noi surse
energetice neconvenționale - ar fi fost abandonată, deși obținuse unele rezultate în
realizarea unor mijloace de învățământ, îmbogățind dotarea liceului. Cele mai
multe lucrări practice de bacalaureat au intrat în uzul curent al laboratoarelor
de fizică, electrotehnică, chimie, biologie sau în uzul cabinetelor de limbi,
lărgind serios baza materială a liceului. De fapt, acesta ar fi folosul cel mai
important al extinderii activității practice prin introducerea profilelor tehnice
în liceul acesta care a fost un liceu teoretic de la fondarea sa. S-a confecționat
material didactic la limbi moderne, matematică, fizică, chimie, discipline tehnice
și sport. Au intrat în dotarea școlii și patru calculatoare de tip personal. Ele au
fost utilizate în cercurile de informatică și integrate treptat în activitatea la clasă,
la catedrele de matematică, fizică, chimie, discipline tehnice. Se preconiza
utilizarea lor la toate catedrele. Ne aflam, așadar, la începutul istoriei informaticii
în Liceul „Samuil Vulcan” Beiuș, cum istorie este tot ce prezentăm aici.
Nu a fost neglijată nici ucenicia științifică a elevilor, care s-a realizat în
cadrul activităților desfășurate în cercurile pe obiecte. Această activitate a fost
concretizată în foarte multe lucrări științifice comunicate în sesiunile din faza

483
pe școală și pe oraș, din care 28 au fost selectate pentru sesiunea de comunicări
științifice pe județ, unde toate au fost premiate, majoritatea obținând premiul I,
dar și premiul II și III. Elevii Dragoș Dărăbăneanu și Cătălin Șuvaina au
obținut cu lucrările lor premiul III pe țară, datorită îndrumării competente a
profesorilor Ioan Dărăbăneanu și Dan Mușet. Printre lucrările de o certă
valoare, din cele 30 prezentate la faza pe liceu și oraș, am putea aminti:
Dispozitiv de aprindere și refolosire a carburilor fosforescente uzate (arse), cu un
contract de peste 100 bucăți la FMG Beiuș; Sistem de iluminare a
microîntrerupătoarelor pentru motoare interne; Simulatoare pentru tastatura
calculatoarelor electronice, contractate la Casa Pionierilor Beiuș; Programe de
instruire asistate la calculator pentru diferite catedre și discipline, inclusiv pentru
calculul clasamentului la întrecerea UTC-istă „Cea mai bună clasă”etc.
În anul școlar 1987-1988 s-au obținut rezultate bune și foarte bune la
concursurile școlare pe obiecte, pe meserii, încât am putea spune că se făcuse o
tradiție din obținerea unor premii la olimpiadele școlare, deoarece de câțiva
ani ne situam mereu printre fruntași. La olimpiade și comunicări științifice am
obținut peste 52 de premii și mențiuni. Rezultate bune au obținut elevii
îndrumați de prof. G. Hădăreanu - la economie politică, obiect la care s-a
obținut un premiu I, patru premii II, două premii III și o mențiune. Eleva Ioana
Bondor a obținut mențiune la faza pe țară. Limba română a ieșit din anonimat
prin elevele Valentina Popa și Corina Craiovan, îndrumate de profesorii
Teodor Rif și Milan Martinov, obținând, cea dintâi premiul III, iar cea de-a
doua mențiune, ceea ce nu era puțin la un liceu cu profil de matematică-fizică și cu
multe clase la profilul tehnic, oricum fără nicio clasă cu profil umanist. S-au obținut
unele rezultate frumoase la geografie, biologie și fizică, mai puțin atunci la
matematică. Oricum, rezultatul global numai la olimpiade și concursuri pe meserii
a fost de peste 35 de premii și mențiuni. Concursul pe meserii a adus două premii
II la mecanică și electrotehnică, precum și două mențiuni. Poate că nu ar fi lipsit de
importanță că 15 lucrări pentru desen și grafică au fost selecționate pentru
expoziția județeană.
Rezultate superioare s-au obținut în competițiile sportive județene. În total, la
toate disciplinele sportive s-au obținut 15 locuri I, 9 locuri II, 10 locuri III, iar pe
zonă 3 locuri II, 2 locuri V, un loc VI și un loc IX, ca să amintim doar pe cele mai
importante.174

174Pentru rezultatele sportive, v. prof. Dumitru Tudor, Educația fizică și sportul în Colegiul Național „Samuil

Vulcan” din Beiuș între 1952-2003, studiu monografic, Beiuș, Editura „Samuil Vulcan”, 2003, pp. 3-51;

484
 Iată și rezultatele de la finele anului școlar 1987-1988: la gimnaziu, din
291 elevi au promovat 291; la profilul matematică-fizică, treapta I și II au fost
înscriși 177 elevi și au promovat toți; la profilul industrial, treapta I și II, au fost
înscriși 649 elevi şi au promovat 642 elevi, 7 dintre ei cu situația școlară
neîncheiată, întrucât nu au frecventat cursurile cu regularitate. Șase erau din clasa
IX și unul din clasa a X-a. La cursul seral, profilul agroindustrial, treapta I: înscriși
132, promovați 129, trei elevi cu situația școlară neîncheiată. La profilul industrial,
treapta a I-a: înscriși 206 elevi, promovați 201, neșcolarizați 5. La profilul
matematică-fizică: înscriși 33, promovați 33. Se poate observa ușor că nu au
promovat numai acei elevi care nu au vrut să promoveze, lipsind foarte mult de la
școală. Raportul enumeră clasele cu rezultate foarte bune, arătând și mijloacele
folosite pentru obținerea unor rezultate pe măsură: cercuri pe materii pentru elevii
buni, consultații și meditații pentru examenele de departajare și de admitere. Din
absolvenții promoției 1988, 14 au intrat în învățământul superior numai din clasa
XII matematică-fizică.
Raportul dezvoltă diverse probleme: supravegherea atentă a examenelor;
popularizarea liceului mai cu seamă prin rezultatele obținute; realizarea
planului de școlarizare - indicator pentru obținerea integrală a retribuției;
activitatea de îndrumare și control desfășurată în școală sau realizată de
inspectoratul școlar, a cărui brigadă ne-a controlat și îndrumat la începutul
trimestrului II, acordând tuturor calificativul foarte bine; controale periodice și
inopinate în echipe, urmărind frecvența, disciplina, curățenia, păstrarea
bunurilor obștești, ținuta; catedrele - văzute ca nucleu de bază și laboratoare
ale perfecționării didactice și metodico-științifice; consiliile profesorale
obișnuite sau cele cu temă, ca de pildă cel care a dezbătut tema Aspecte ale
verificării și notării elevilor; rezultate bune la toate sondajele date de școală sau
de inspectorat; colaborarea școală-familie, încât școala să devină o Alma Mater
atât pentru elevi, cât și pentru părinți; formarea spiritului de echipă intra- și
inter- disciplinară; îmbogățirea bazei materiale cu un calculator HC-85 Felix și
cu noi laboratoare sau cabinete.
În atenția noastră a fost mereu predarea disciplinelor fundamentale, a
limbii și literaturii române, a istoriei patriei, urmărindu-se parcurgerea
integrală a materiei, perfecționarea tehnologiilor didactice, introducerea
predării asistate de calculator, asigurarea succesului și progresului școlar al
tuturor elevilor, pregătirea pentru lecții, documentarea catedrelor și
frecventarea bibliotecii școlare de către elevi, nu numai pentru limba și

485
literatura română, ci și pentru alte discipline de învățământ. Astfel, numărul
cititorilor în cursul anului trecut a fost de 868, iar numărul volumelor eliberate
cititorilor a fost, în aceeași perioadă, de 8957.
De asemenea s-au urmărit: corectarea temelor la toate obiectele;
corectarea lucrărilor scrise cu mare atenție; folosirea bazei materiale a liceului;
caracterul aplicativ al lecțiilor; consultațiile, meditațiile, cercurile pe materii;
ritmicitatea notării; activitatea catedrelor; frecvența elevilor, activitatea din
internat; desfășurarea activității UTC și pionieri; școlarizarea tuturor elevilor.
Elevii liceului nostru au pregătit și participat la următoarele concursuri
de îndoctrinare, după indicațiile venite de sus: „Măreția omului”, „Realizări și
perspective de dezvoltare economico-socială a județului Bihor”, „Civilizația poporului
român - flacără și vis în conștiința poporului.”
Deși frecvența și disciplina se analizau săptămânal, numărul absențelor
a fost de 24389, din care motivate au fost 18312, nemotivate 6077. Pe cicluri de
învățământ, situația se prezenta astfel: la gimnaziu - total 3807 absențe, motivate 3332;
la treapta I - total 14425, motivate 11659; la treapta II - total 6157, motivate 3321, cu
toate măsurile luate. Erau clase cu 2676 de absențe, cu 2245, cu 1927, cu 1634, cu 1081
și cu 1002 absențe. Pentru abaterile de la normele de conduită din școală și societate,
18 elevi au fost sancționați cu mustrare, iar un elev cu vot de blam și cu amânarea
examenului de bacalaureat pentru sesiunea august, cum s-a mai arătat.
Am pomenit de toate acestea pentru a se vedea ce a adus învățământul
obligatoriu dominat de fenomenul navetismului. Erau abateri disciplinare și
atunci când elevii din zonă erau în internat, dar numărul absențelor nu era atât
de mare. Asupra elevilor se exercitau alte forțe educative. Oricum, atât în
perioada internatului, cât și în cea a navetei s-a încercat mereu menținerea
legăturii cu părinții. Aceștia, însă, erau prea ocupați la locurile lor de muncă și
adesea lipseau de la ședințe, pe care am încercat să le ținem joia, când părinții
mai veneau la piață, sau duminica - zi liberă. Vizitele la domiciliu la distanțe
mari se făceau foarte greu175.
Pornind de la analiza activității din darea de seamă în lumina exigențelor
anului 1988, în planurile de măsuri din noul an școlar s-au stabilit câteva sarcini
considerate de bază în domeniul profesional:
- Pregătirea ireproșabilă a lecțiilor pe baza programelor, materialelor și

175v. Raportul consiliului de conducere și al biroului grupei sindicale privind activitatea instructiv -
educativă pe anul de învățământ 1987-1988, pp. 1-12 – se găsește dactilografiat în Muzeul de istorie
al Colegiului;

486
documentelor de informare în domeniul specialității;
- Folosirea la maximum a bazei materiale a școlii, îmbogățirea și modernizarea ei;
- Utilizarea în mai mare măsură a rolului stimulativ al notei; notarea ritmică,
folosind răspunsurile orale, scrise, teste de evaluare, chestionare etc.;
- Pregătirea pentru concursurile școlare prin lecțiile curente și cercurile pe materii;
- Metode și procedee moderne de predare și utilizarea lecției de învățare în clasă;
- Activități speciale pentru elevii din clasele terminale;
- Organizarea activității în funcție de particularitățile colectivului claselor de elevi,
pentru a găsi metodele și procedeele cele mai potrivite pentru combaterea
mediocrității;
- Intensificarea activității de cercetare științifică în catedre;
- Urmărirea mai atentă a frecvenței elevilor de la zi și de la seral;
- Acțiuni speciale de orientare școlară și profesională, cu deosebire la clasele
terminale;
- Asigurarea condițiilor necesare desfășurării activității practice;
- Controlul permanent și competent privind pregătirea pentru lecții, folosirea
eficientă a timpului afectat lecției, punctualitatea și disciplina în muncă,
activități suplimentare: consultații, cercuri etc.
Planul a prevăzut măsuri interesante în domeniul social, în domeniul
activității educative, în domeniul vieții interne de sindicat.176
Toate cele de mai sus au fost atinse și în discuțiile consemnate în
procesul-verbal din 28 X 1988. Dar într-o ședință de partid din 17 octombrie
1988, vorbindu-se despre preocuparea organizației, a conducerii școlii și a
cadrelor didactice pentru educarea patriotică și moral-civică a elevilor, s-a
evidențiat organizarea în condiții bune a campaniei de toamnă cu elevii. Se
recoltaseră 70 ha de porumb, 4 ha de cartofi, 7 ha soia, 210 tone legume și
fructe, se întreținuse cultura de căpșuni pe 7 ha, se efectuaseră lucrări de
întreținere la pepiniera Nimăiești, în valoare de 4000 lei, lucrări de întreținere
la Intreprinderea de In și Cânepă Holod, în valoare de 5000 lei, s-au recoltat 7
tone de fructe de pădure, în valoare de 14000 lei, s-au sortat fructe de pădure
pentru export, în valoare de 6000 lei, iar în cadrul CAP, pe lângă porumb s-au
cules și sortat mere.
Toate acele rezultate cu care ne lăudam atunci vor fi avut efecte pozitive
în cultivarea dragostei pentru muncă la elevi, dar, în perspectivă, ele vor fi
influențat calitatea învățământului în liceul acesta în care învățătura a fost

176 v. Plan de masuri ce revin biroului grupei sindicale pe 1988/1989;

487
mereu o îndeletnicire sfântă. În acele condiții, considerăm că nu se poate mira
nimeni atât de tare de niște rezultate aflate uneori sub așteptări.
Într-un alt proces-verbal din aceeași dată, 28 X 1988, s-a adoptat trecerea
în altă categorie de retribuire a profesorului Ioan Dărăbăneanu.
În consiliul din 2 decembrie 1988 s-au transmis felurite sarcini de la
inspectoratul școlar, privind integrarea documentelor de partid în lecții,
educația materialist-științifică, cunoașterea fenomenului religios și prevenirea
manifestării lui, dar și întocmirea și urmărirea planurilor de cercetare științifică
de către catedre, situația elevilor-problemă. Inspectoratul cerea pe 2 ani școlari,
1986/1987 și 1987/88, autorii de manuale, lucrări publicate, invenții cu sau fără
brevet, lucrări științifice cu contract, mijloace de învățământ, dispozitive,
aparate și utilaje, diapozitive, filme didactice, caiete de lucru cu elevii, alte
lucrări mai deosebite.
Dacă toate cele ideologice se mențineau, continua să existe și aprobarea
cererilor de trecere în alte categorii de retribuire. Atunci au cerut Bolcaș
Elisabeta, Rus Ilie și Indrieș Andrei.
Consiliul din 12 XII 1988 a abordat unele chestiuni legate de disciplina
cadrelor didactice, conducerii părându-i-se că aceasta ar lăsa de dorit. La
serbarea ocazionată de aniversarea a 70 de ani de la Marea Unire, de pildă,
diriginţii n-au supravegheat suficient de bine elevii.
S-a cerut insistent folosirea integrală a celor 50 de minute ale orei de curs,
verificarea orală a elevilor, nu doar în scris, completarea documentelor şcolare,
a rapoartelor de sfârşit de trimestru.
Toată lumea părea preocupată de perfecţionare, planificarea concediilor,
pregătirea elevilor în vacanţa de iarnă, abonamente, PSI, protecţia muncii,
absențe, igiena elevilor şi a claselor, pregătirea materialelor pentru
expoziţia ,,Creativitate şi eficienţă în învăţământ”, autodotarea, numărul de
corigenţi etc. Directorul educativ, Ioan Zaha, cerea fiecărui elev să aducă 2 kg
de hârtie, pregătirea pentru Festivalul ,,Cântarea României”, completarea
statisticilor şcolare, lichidarea restanţelor la angajamentul pe 1988.
Apărând în dezbatere Festivalul ,,Cântarea României”, chiar dacă ne repetăm,
nu putem să nu mai arătăm că în acea perioadă funcţionau în şcoală formaţii
artistice cu caracter permanent: dansuri populare, taraf de muzică populară,
montaj literar artistic ,,Vatra”, recitatori, 5 solişti de muzică populară şi uşoară.
S-au organizat diferite tabere, concursuri, excursii: tabăra de odihnă de la
Năvodari - cu 20 de elevi, de la Tarna Mare - tot cu 20 de elevi, excursii

488
judeţene şi interjudeţene, ca de pildă cea de la Târgul Internaţional Bucureşti
(TIB) şi fabrica de calculatoare, cu două grupuri de câte 40 de elevi etc. Excursii
s-au organizat aproape de către toţi diriginţii claselor şi de către profesorii de
geografie, de la Iulia Vesa până la Eleonora Ursu.
Consiliul profesoral pentru încheierea situaţiei la învăţătură şi purtare, la
clasele V-XII - curs de zi şi IX-XIII - curs seral s-a ţinut în 16 XII 1988, când
diriginţii au prezentat situaţia:
V A. Dirig. Morar Herle Ana. Înscriși 28, promovaţi 25, corigenţi 3.
V B. Dirig. Codreanu Viorel. Înscrişi 27, promovaţi 24, corigenţi 3.
VI A. Dirig. Bologan Vasile. Înscrişi 37, venit 1, rămaşi 38, promovaţi 35, corigenţi 3.
VI B. Dirig. Sabin Indrei. Înscrişi 31, rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 29, corigenţi 2.
VII A. Dirig. Ioan Dărăbăneanu. Înscrişi 37, rămaşi 37, clasificaţi 36, promovaţi 36.
VII B. Dirig. Liana Dalea. Înscrişi 31, rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 27, corigenţi 4.
VIII A. Dirig. Muşet Dan. Înscrişi 37, rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi 36, corigent 1.
VIII B. Dirig. Ban Florian. Înscrişi 40, rămaşi 40, clasificaţi 39, promovaţi 39.
IX A. Dirig. Bărbulescu Alina. Înscrişi 36, rămaşi 36, clasif. 36, promovaţi 30, corigenţi 6.
IX B. Dirig. Ilie Rus. Înscrişi 36, rămaşi 36, clasificaţi 36, promovaţi 35, corigent 1.
IX C. Dirig. Marius Boldor. Înscrişi 35, rămaşi 35, neclasificat 1, promovaţi 33, corigent 1.
IX D. Dirig. Martinov Milan. Înscrişi 37, rămaşi 37, promovaţi 33, corigenţi 4.
IX E. Dirig. Ruşcă Florenţa. Înscrişi 42, rămaşi 41, promovaţi 29, corigenţi 12.
IX F. Dirig. Ionel Craiovan. Înscrişi 42, rămaşi 42, neclasif.3, promovaţi 25, corig. 14.
IX G. Dirig. Eleonora Ursu. Înscrişi 39, rămaşi 39, neclasif. 1, promovaţi 33, corig. 5.
IX H. Dirig. Ioan Mezea. Înscrişi 35, rămaşi 35, promovaţi 26, corigenţi 9.
X A. Dirig. Hădăreanu Gavril. Înscrişi 34, rămaşi 34, promovaţi 34.
X B. Dirig. Sabău Cornelia. Înscrişi 38, rămaşi 38, neclasif. 2, promovaţi 32, corigenţi 4.
X C. Dirig. Gabor Mihai. Înscrişi 35, rămaşi 35, promovaţi 28, corigenţi 7.
X D. Dirig. Teodor Rif. Înscrişi 32, venit 1, rămaşi 33, promovaţi 28, corigenţi 5.
X E. Dirig. Viorica Cmeciu. Înscrişi 35, rămaşi 35, Promovaţi 30, corigenţi 5.
X F. Dirig. Boiţ Viorel. Înscrişi 27, clasificaţi 25, neclasificaţi 2, promovaţi 18, corigenţi 7.
X G. Dirig. Şuvaina Doina. Înscrişi 28, clasificaţi 25, neclasif. 3, promovaţi 14, corigenţi 11.
X H. Dirig. Sere Ecaterina. Înscrişi 33, veniţi 2, rămaşi 35, clasificaţi 34, promovaţi 28, corig. 6.
XI A. Dirig. Nenciulescu Constantin. Înscrişi 36, clasificaţi 35, neclasificat 1, promovaţi 35.
XI B. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscrişi 36, promovaţi 33, corigenţi 3.
XI C. Dirig. Chivu Aurelia. Înscrişi 39, rămaşi 39, clasificaţi 38, promovaţi 29, corigenţi 9.
XI B. Dirig. Tudor Dumitru. Înscrişi 33 rămaşi 33, clasificaţi 33, promovaţi 28, corigenţi 5.
XII A. Dirig. Ioan Pop. Înscrişi 36, rămaşi 36, clasificaţi 36, promovaţi 35, corigent 1.
XII B. Dirig Ioan Tabără. Înscrişi 37, rămaşi 37, clasificați 37, promovaţi 31, corigenţi 6.
XII C. Dirig. Elisabeta Bolcaş. Rămaşi 35, promovaţi 27, corigenţi 8.
XII D. Dirig. Maria Mărculescu. Înscrişi 39, rămaşi 39, promovaţi 19, corigenţi 20.

489
Curs seral:
IX - comasat. Rămaşi 44, clasificaţi 33, neclasificaţi 11, promovaţi 32, corigent 1.
X - comasat. Rămaşi 57, corigenţi 17, neclasificaţi 2 (sic).
XI A - comasat. Promovaţi 56, neclasificaţi 20. (sic) (Poate înscriși 56).
XI B - comasat. Rămaşi 72, Promovaţi 52, corigenţi 6, neclasificaţi 14.
XI - situaţie neconsemnată.
XII A. - situaţie neconsemnată.
XII B. Dirig. Manea Bercovici. Înscrişi 35, plecaţi 2, rămaşi 33, promovaţi 22, corigenţi 11.
XIII A. Dirig. Marioara Bercovici. Înscrişi 45, neclasificaţi 21, promovaţi 21, corigenţi 3.
XIII B. Înscrişi 30, venit 1, rămaşi 31, clasificaţi 26, neclasif. 5, promovaţi 17, corigenţi 9.
În 17 I 1989 am întâlnit pentru prima dată un proces-verbal în care se fac
comunicări din partea inspectoratului şcolar privind analiza procesului instructiv-
educativ din trimestrul I şi sarcinile cadrelor didactice din trimestrul II.
În 24 I 1989 s-a desfăşurat consiliul profesoral de analiză a activităţii pe
trimestrul I al anului şcolar 1988-1989, raportul fiind prezentat de directorul
Aurel Mincic. Planul de muncă pe trim. al II-lea şi al III-lea a fost prezentat de
directorul adjunct Maria Codreanu. De fiecare dată în această etapă a anului
şcolar se prezenta planul pe trimestrul al II-lea şi al III-lea care se extrăgea din
planul general de muncă prezentat la începutul anului şcolar. Nu s-a putut
niciodată renunţa la acest sistem birocratic. S-a prezentat şi planul de muncă al
OSP (orientare școlară și profesională) de către prof. Elisabeta Bolcaş.
Discuţiile pe marginea materialelor au fost interesante, relevând necesitatea
ridicării nivelului de învăţătură al elevilor, intensificarea pregătirii acestora pentru
olimpiade, propunându-se catedrelor să păstreze listele cu elevii premianţi şi cu
subiectele date la concursuri, modernizarea predării etc. Profesorii Ilie Rus, Dan
Muşet şi Viorel Codreanu au cerut aprobarea consiliului profesoral pentru a se
înscrie la gradul didactic I. Am mai amintit asemenea cerinţe care se încadrau
prevederilor Statutului personalului didactic. Dar, dacă cineva supăra regimul cu
ceva, nu primea aprobarea să se înscrie la examenul de grad, deşi îndeplinea
criteriul vechimii.
Pagini întregi din registrele de procese-verbale, adevărate cearşafuri, sunt
pline de indicaţii, recomandări sau comunicări de la şedinţele cu directorii
transmise de inspectoratul şcolar. Astfel, în şedinţa din 30 I 1989 a consiliului
profesoral, directorul Aurel Mincic reamintea: ţinuta, curăţenia, cercetarea
ştiinţifică, proiectele de tehnologie didactică, OSP, repartizarea absolvenţilor în
sectoarele prioritare (agricultură, minerit, petrol), popularizarea rezultatelor ca în
anii `50, abonamentele la „Scânteia tineretului”, „Cântarea României”,

490
organizarea discotecilor pe clase etc.
S-a mai anunţat recrutarea a doi profesori de limba rusă pentru URSS,
posturile vacante şi restrângerile de activitate, schimb de experienţă cu Liceul
Industrial, pensionarea femeilor la 57 de ani şi a bărbaţilor la 62 de ani,
expoziţia judeţeană a lucrărilor cadrelor tehnice, reactualizarea cabinetelor,
rezultatele sportive: 4 locuri I, 2 locuri II, 5 locuri III cu 8 elevi din clasele XI A,
IX F, XII D, la concursul judeţean etc. Din fericire, a rămas constantă
preocuparea pentru cercetarea ştiinţifică atât la elevi, cât şi la profesori.
Consiliul profesoral ocazionat de încheierea trimestrului al II-lea s-a ţinut
în 6 IV 1989, când diriginţii au prezentat situaţia la învăţătură şi purtare la
clasele V-XII - curs de zi şi IX-XIII - seral:
V A. Dirig. Morar Herle Ana. Înscrişi 28, rămaşi 28, promovaţi 19, corigenţi 9.
V B. Dirig. Viorel Codreanu. Înscrişi 27, rămaşi 27, clasificaţi 27, promovaţi 23, corigenţi 4.
VI A. Dirig. Vasile Bologan. Înscrişi 38, plecat 1, rămaşi 37, promovaţi 33, corigenţi 4.
VI B. Dirig. Sabin Indrei. Înscrişi 30, rămaşi 30, clasificaţi 29, neclasificat 1, promovaţi 29.
VII A. Dirig. I. Dărăbăneanu. Înscrişi 37, rămaşi 37, clasificaţi 37, promovaţi 36, corigent 1.
VII B. Dirig. Liana Dalea. Înscrişi 31, rămaşi 31, clasificaţi 31, promovaţi 28, corigenţi 3.
VIII A. Dirig. Dan Muşet. Înscrişi 37, rămaşi 37, clasificaţi 34, promovaţi 29, corigenţi 5.
VIII B. Dirig. Florian Ban. Înscrişi 40, rămaşi 40, promovaţi 30, corigenţi 10.
IX A. Dirig. Bărbulescu Alina. Înscrişi 36, promovaţi 33, corigenţi 3.
IX B. Dirig. Ilie Rus. Înscrişi 36, rămaşi 36, promovaţi 36.
IX C. Dirig. Marius Boldor. Înscrişi 35, rămaşi 35, promovaţi 31, corigenţi 4.
IX D. Dirig. Milan Martinov. Înscrişi 37, rămaşi 37, promovaţi 31, corigenţi 6.
IX E. Dirig. Ruşcă Florenţa. Înscrişi 43, rămaşi 42, neclasificaţi 3, promovaţi 26, corigenţi 13.
IX F. Dirig. Ionel Craiovan. Înscrişi 42, rămaşi 42, promovaţi 32, corigenţi 10.
IX G. Dirig. Eleonora Ursu. Înscrişi 39, rămaşi 39, promovaţi 31, corigenţi 8.
IX H. Dirig. Ioan Mezea. Înscrişi 35, rămaşi 35, promovaţi 34, corigent 1.
X A. Dirig. Gavril Hădăreanu. Înscrişi 34, rămaşi 34, promovaţi 34.
X B Dirig. Cornelia Sabău. Înscrişi 38, rămaşi 38, promovaţi 26, corigenţi 12.
X C. Dirig. Gabor Mihai. Înscrişi 35, rămaşi 35, promovaţi 26, corigenţi 9.
X D. Dirig. Teodor Rif. Înscrişi 33, rămaşi 33, promovaţi 30, corigenţi 3.
X E. Dirig. Viorica Cmeciu. Înscrişi 35, rămaşi 35, neclasificat 1, promovaţi 28, corigenţi 6.
X F. Dirig. Viorel Boiţ. Înscrişi 27, venit 1, rămaşi 28, neclasificat 1, promovaţi 23, corigenţi 4.
X G. Dirig. Doina Șuvaina. Înscrişi 28, rămaşi 27, neclasificaţi 3, promovaţi 16, corigenţi 8
X H. Dirig. Ecaterina Sere. Înscrişi 33, rămaşi 33, neclasificați 2, promovaţi 29, corigenţi 2
XI A. Dirig. Constantin Nenciulescu: 36 elevi, toţi promovaţi.
XI B. Dirig. Kuncsef Alexandru. Înscrişi 36, rămaşi 36, promovaţi 35, corigent 1.
XI C. Dirig. Aurelia Chivu. Înscrişi 39, rămaşi 39, neclasificați 2, promovaţi 28, corigenţi 9.
XI D. Dirig. Dumitru Tudor. Înscrişi 33, rămaşi 33, promovaţi 30, corigenţi 3.

491
XII A. Dirig. Ioan Pop. Înscrişi 36, rămaşi 36, promovaţi 36.
XII B. Dirig. Ioan Tabără. Înscrişi 37, rămaşi 37, promovaţi 37.
XII C. Dirig. Elisabeta Bolcaş. Înscrişi 35, rămaşi 35, promovaţi 28, corigenţi 7.
XII D. Dirig. Mărculescu Maria. Înscrişi 39, rămaşi 39, promovaţi 32, corigenţi 7.
Curs seral :
IX – comasat. Înscrişi 47, clasificaţi 33, neclasificaţi 14, promovaţi 32, corigent 1.
X – comasat. Rămaşi 57, promovaţi 41, corigenţi 12 (sic), probabil neclasificaţi 4.
XI A. – comasat. Rămaşi 66, promovaţi 62, neclasificaţi 4.
XI B. – comasat. Rămaşi 67, promovaţi 49, corigenţi 11 (sic), probabil neclasificaţi 7.
XI Dirig. Cotrău Petru. Rămaşi 44, clasificaţi 21, neclasificaţi 23, promovaţi 20, corigent 1.
XII B. Dirig. Manea Bercovici. Înscrişi 33, rămaşi 33, promovaţi 20, corig. 1, neclasificaţi 13.
XIII A. Dirig. Maria Bercovici. Înscrişi 45, retraşi 2, venit 1, rămaşi 44, promov. 24, corig. 4,
neclasificaţi 16.
XIII B. Dirig. Georgina Nenciulescu. Înscrişi 31, rămaşi 31, promovaţi 11, neclasificaţi 20.
Tot în data de 6 IV 1989 s-a încheiat un proces-verbal separat, punându-
se în discuţie cazul a 2 elevi din clasa X E. Pentru acei elevi s-a propus
transferarea la şcolile generale din comunele lor, Curăţele şi Coşdeni. În urma
discuţiilor consiliul profesoral a adoptat acea propunere.
Analiza situaţiei la purtare pe trimestrul al II-lea al anului şcolar 1988-
1989 a fost consemnată în procesul-verbal din 5 V 1989, când s-a citit
1. Raportul privind desfăşurarea procesului instructiv-educativ pe trimestrul al
II-lea al anului şcolar 1988-1989, prezentat de directorul Aurel Mincic;
2. Directorul adjunct Maria Codreanu a adus unele completări care se
refereau la clasificarea elevilor până în 1 VI 1989, pregătirea pentru examenul de
treaptă și absolvire, recuperarea materialelor refolosibile, participarea elevilor la
campania de primăvară şi vară, obiectivele controlului: pregătirea elevilor şi
dotarea cabinetelor, respectarea programului OSP, notarea ritmică, frecvența
elevilor de la seral.
3. Directorul educativ Ioan Zaha menţiona că programul organizaţiilor de
pionieri şi UTC va fi afişat în sala profesorală, menţiona, de asemenea, săptămâna
realizărilor tehnice şi știinţifice, săptămâna OSP, cu deplasări la Tărcaia, Finiș,
Uileac de Beiuș, unde să se deplaseze şi cenaclul liceului.
La sesiunea de comunicări ştiinţifice urmau a fi prezentate 51 de lucrări. La
judeţ se prezenta un singur elev în perioada 15-25 V, în zilele metodice pe obiecte.
Liceul a fost cuprins cu 70 de elevi la o excursie la Bucureşti, în mai-iunie,
pentru ziua meciului România-Grecia, maximum 3 elevi/ clasă. Costul - 350 lei
pentru un elev, plus biletele pentru activități culturale organizate.

492
 S-a propus folosirea materialului didactic, a calculatoarelor, omagierea
lui Eminescu. În 6 V 1989, la ora 12, membrii Cenaclului „Plai Românesc” erau
invitaţi la întâlnirea cu doi profesori de la Bucureşti, care urmau să vorbească
despre Influenţele folclorice în opera lui Eminescu şi Creangă.
Se acuza lipsa unității de cerinţe, lipsa deprinderilor igienice la elevii interni.
Responsabilul PTAP, Ionel Craiovan, anunţa programul şedinţelor de tragere. Mai
mulţi vorbitori s-au plâns de frecvenţa elevilor de la seralul de 5 zile.
În 12 iunie 1989 s-a consemnat situaţia la învăţătură şi purtare la sfârşit
de an şcolar a elevilor din clasa a XII-a, curs de zi, şi clasa a XIII-a, curs seral:
XII A. Dirig. Ioan Pop: 36 elevi, toţi promovaţi. Premii: I. Boldor Marius Ioan, 9,18 ; II. Vesa
Mihaela Adriana, 9.01; III. Ciobanu Ella Anca, 8,95. Menţiuni: Tomele Cristina Camelia,
8,94, Dalea Andreea, 8,88, Hârcă Felicia Delia, 8,83, Zaha Erna-Marta, 8,83, Maga Cristian
Ovidiu, 8,76, Toma Laura Niculina, 8,66 , Bondor Maria Ioana, 8,60, Clintoc Gabriela, 8,58.
XII B. Dirig. Ioan Tabără: 37 de elevi, toţi promovați. Premii: I. Leordean Mihaela; II. Ştef
Cristina; III. Burtic Nicoleta.
XII C. Dirig. Elisabeta Bolcaş: 35 de elevi, promovaţi. Mențiuni: Popa Florica, Șandor Alin.
XII D. Dirig. Maria Mărculescu: 39 de elevi, toţi promovaţi. Premii: I. Sabău Carmen; II. Popa
Camelia; Gal Monica.
XIII A. Dirig. Maria Bercovici: 47 de elevi, fără menţiunea promovat în dreptul numelui lor.
XIII B. Dirig. Georgina Nenciulescu: 31 de elevi, toţi promovaţi.
În procesul-verbal datat 24 iunie 1989 s-a consemnat situaţia la
învățătură și purtare la sfârşitul anului școlar a elevilor din clasele V-VIII şi X.
Diriginții au prezentat situaţia:
V A. Dirig. Morar Ana. Înscrişi 28, promovaţi 23, corigenți 5. Premii: I. Urs Ramona 9,82;
II. Gavra Florica, 9,76, Morar Herlea Radu 9,76; III. Uşvat Ioana 9,60. Mențiuni: Sarca
Laura 9,54, Muşet Laura, 9,24, Făt Delia, 9,04.
V B. Dirig. Viorel Codreanu. Înscrişi 27, promovaţi 26, corigent 1. Premii: I. Morar
Oriana 9,39; II. Laslău Daniel, 8,75; III. Cuc Ioana 8,57. Menţiuni: Morar Nicoleta
8,51; Cuc Emilia 8,48; Olah Cristina 8,48; Boţa Mircea, 8,42.
VI A. Dirig. Vasile Bologan. Înscrişi 36, clasificaţi 34, neclasif. 2, promov. 33, corig. 1.
Premii: I. Iovan Adrian, 9,58; II. Binşelean Codruţa, 9,49; III. Farcaş Gabriela, 9,40.
Menţiuni: Dan Adriana, 9,38, Briscan Corina, 9,02.
VI B. Dirig. Sabin Indrei. Înscrişi 30, promovați 28, corigenți 2.
Premii: I. Balint Adriana Anca, 9,51; II. Hălbac Nicolae Florin, 9,15; Todica Melinda
Ecaterina. 9,07. Menţiune: Ţigan Violeta Cristina, 8,92.
VII A. Dirig. Ioan Dărăbăneanu: 37 de elevi, toţi promovaţi.
Premii: I. Iovan Ramona, 9,97; II. Magda Simona, 9,88; III. Dan Daniela, 9,76. Menţiuni:
Laboş Adrian, 9,70, Robotin Cornelia, 9,55, Fărcuţ Maria, 9,50, Paşca Nicoleta,
9,47, Bălaj Ancuţa, 9,33, Tomşe Radu, 9,17, Micula Dragoş, 9,08.
VII B. Dirig. Liana Dalea. Înscrişi 31, promovaţi 30, corig. 1. Premii: I. Beleag Monica

493
 9,37; II. Lucan Adrian 9,28; III. Staniș Viorel, 8,86. Menţiuni: Bocoi Alina 8,84,
Toderaş Roberta 8,57, Kadar Istvan 8,46.
VIII A. Muşet Dan Aurel: 38 de elevi, toți promovaţi. Premii: I. Bolovan Călin, 9,82; II.
Magda Laura, 9,64, III. Bogdan Valentina Adriana 9,41. Menţiuni: Mihoc
Sebastian, 9,26, Bolha Ioan, 9,15, Ignat Denisa, 8,84, Iştoc Nicoleta 8,77, Burz
Adrian 8,57, Ciotea Dalina 8,57.
VIII B. Dirig. Florian Ban: 40 de elevi, toţi promovați.
X A. Dirig. Gavril Hădăreanu: 34 de elevi, toţi promovaţi: Premii: I. Moş Dinu, 9,98; II.
Sabău Călin, 9,85; Pelea Cosmin, 9,73.
X B. Dirig. Cornelia Sabău: 38 elevi, toți promovați. Premii: I. Bucureanu Meda, 9,97; II.
Sarca Doina, 8,38; III. Gherle Dorina, 8,37.
X C. Dirig. Gabor Mihai: 36 de elevi, toţi promovaţi. Premii: I. Mihoc Adrian; II. Laslo
Ionel; III. Baba Ioan.
X D. Dirig. Teodor Rif: 33 de elevi, toţi promovaţi. Premii: I. Iftimie Oana, 9,09; II.
Heredea Adriana, 9,05; III. Moruţ Camelia, 8,75.
Cl. X E. Dirig. Viorica Cmeciu. Înscrişi 33, promovaţi 31, corigenţi 2.Premii: III Petruş
Violina 8,79.Menţiune: Goilean Dumitru 8,07, Tenkö Terezia 8,07, Şerb Voichiţa 8,05.
X F. Dirig. Viorel Boiţ. Înscrişi 28, clasificaţi 27, neclasificat 1, promovaţi 26, corig.1.
Premii: III. Balla Ioan, 8,59. Menţiuni: Ianos Rudolf, 8,15, Bold Florin, 8,15.
X G. Dirig. Doina Șuvaina. Înscrişi 37, promovaţi 34, corigenţi 3.
X H. Dirig. Ecaterina Sere. Înscrişi 33, promov. 32, corig. 1. Menţiune: Cabău Adriana.
Între diferitele termene de finalizare a cursurilor la diverse clase a apărut
un consiliu profesoral cu temă, datat 7 iulie 1989. Tema în dezbatere a fost
Educaţia prin muncă şi pentru muncă a tinerei generaţii. Contribuţia disciplinelor
tehnice la educarea multilaterală a elevilor, prezentată într-un referat de Petru
Barna. Pe marginea referatului s-au purtat discuţii interesante. A fost apreciat
rolul cunoştinţelor din domeniul disciplinelor tehnice în pregătirea forţei de
muncă, în formarea deprinderilor necesare încadrării tinerilor în producţie. S-a
propus ca în cadrul acelor activităţi elevii să fie iniţiaţi şi în alte activităţi
practice vizând întreţinerea şi repararea unor aparate electrice sau obiecte de
uz casnic existente în gospodărie. E foarte important să ştim toţi monta sau
repara o priză, un întrerupător, să reparăm defecţiunile ce apar la chiuvetă sau
la cada de baie, la instalaţia de apă etc. Dacă nu existau posibilităţi de a realiza
performanţe la strung, însuşirea celor de mai sus era cu putinţă.
S-a vorbit de necesitatea creşterii rolului activităţii practicii productive
pentru rapida integrare socială a absolvenţilor, dar şi pentru cei care doreau să
urmeze învăţământul superior, cu deosebire pentru buna pregătire la desenul
tehnic. Discuţiile asupra temei s-au încheiat cu evidenţierea importanţei
disciplinelor tehnice pentru educarea multilaterală a elevilor şi pentru
asigurarea unei bune încadrări în viaţa economică de atunci a ţării.

494
 Fiind sfârşitul anului şcolar, în partea a doua a consiliului s-au făcut
unele precizări legate de această etapă: trimiterea elevilor în taberele de muncă
patriotică; asigurarea şcolii pe tot timpul vacanţei de vară cu prezenţa cadrelor
didactice de serviciu. Atunci se fixau cu precizie cadrele care suplineau pe
directori. Nu s-ar fi îngăduit să lase şcoala neacoperită de cel puţin un cadru
didactic capabil să ia o decizie în orice împrejurare. De ce se temea regimul
atotputernic? Se temea el de ceva sau aplica zicala că paza bună trece primejdia
rea? Cred că ar fi de prisos să spunem că la 23 August se dubla paza.
La jumătatea lunii iulie, de data aceasta în 14 iulie 1989, se încheia
situaţia la învăţătură şi purtare la clasele a IX-a şi a XI-a - curs de zi, a IX-a, a
XI-a şi a XII-a - curs seral, într-o şedinţă a consiliului profesoral cu toţi
profesorii propunători şi cu diriginţii care prezentau situaţia claselor.
IX A. Dirig. Bărbulescu Alina: 36 de elevi, toţi promovaţi.
IX B. Dirig. Ilie Rus: 36 elevi, toţi promovaţi. Premii: I. Mocuţa Cristian, 9,74; II. Ile Cristian,
9,42; III. Codreanu Vlad, 9,37. Menţiuni: Popa Cătălin, 9,23, Pătcaş Doru, 9,23.
IX C. Dirig. Marius Boldor. Înscrişi 35. Promovaţi 33. Corigenţi 2. Menţiuni: Szatmari
Anamaria, Gheorghe Ramona şi Bocean Marius.
IX D. Dirig. Martinov Milan. Înscrişi 37. Promovaţi 33. Corigenţi 4. Premii: III. Boţa
Luminiţa. Menţiuni: Iova Monisa şi Buda Maria.
IX E. Dirig. Ruşcă Florenţa. Înscrişi 42. Promovaţi 33. Corigenţi 9. Premii: I. Lucaci
Consuela, 9,31; II. Varga Mirela, 8,64; III. Negru Adriana, 8,62. Menţiuni: Popa
Adela, 8,54 şi Budău Alina, 9,49.
IX F. Dirig. Ionel Craiovan: Înscrişi 42. Clasificaţi 36; Neclasificaţi 6. Promovaţi 29.
Corigenţi 7. Premii: III: Drăgoi Marioara, 8,51. Menţiuni: Novac Vasile, 7,51,
Cuciula Sorin, 7,49.
IX G. Dirig. Eleonora Ursu. Înscrişi 40. Clasificaţi 39. Neclasificat 1. Promovaţi 39.
IX H. Dirig. Ioan Mezea. Înscrişi 35. Clasificați 34. Neclasificat 1. Promovaţi 30.
Corigenţi 4. Premii: III: Mihoc Dorina, 8,29. Menţiune: Mara Simona, 8,23.
XI A. Dirig. Constantin Nenciulescu: 36 elevi, toţi promovaţi. Premii: I. Beleag Mirela,
9,27; II. Vidican Denisa, 9,01; III. Ole Cosmina, 8,78. Menţiuni: Driha Cătălin, 8,62,
Nenciulescu Marius, 8,62, Domocoş Cornelia, 8,62, Duma Dana, 8,60.
XI B. Dirig. Kuncsef Al. Înscrişi 36. Neclasif. 4. Promovaţi 28. Corigenţi 4.
Premii: II. Degău Cosmina, 8,71; III. Popa-Bota Horaţiu, 8,58. Menţiuni: Popa
Florentina, 8,52, Herman Laura, 8,33, Fericel Mihaela, 8,25.
XI C. Dirig. Aurelia Chivu. Înscrişi 39. Promovaţi 36. Corigenţi 3.
Premii: II. Egyed Amalia, 8,70; III. Moga Daniela, 8,44. Menţiuni: Coraş Marioara, 8,38,
Arădău Alina, 8,33, Cuc Florica, 8,21 (pentru activitate UTC).
XI D. Dirig. Dumitru Tudor: 33 elevi , toţi promovaţi.
XI seral. Dirig. Cotrău Petru. Înscrişi 45. Retraşi 3.Rămași 42.Clasificaţi 28. Neclasificaţi 14.

495
Promovaţi 21. Corig. 7.
În registru sunt 4 pagini goale, dar alte clase nu apar.
În 13 VII 1989 s-a ţinut o şedinţă a consiliului profesoral în care s-a abordat
Modul în care cadrele didactice analizează valenţele educative ale programelor şcolare şi
Educaţia prin muncă şi pentru muncă a tinerii generaţii. Prima temă fiind vastă, s-a
propus a fi reluată la începutul anului şcolar următor. S-au prezentat apoi tipurile
de educaţie, după pedagogul Văideanu (George) şi s-a propus să se analizeze
modul cum au fost realizate în catedre toate tipurile de educaţie.
Tratarea diferenţiată a programelor şcolare era considerată bine făcută
pentru un liceu de masă, dar la noi trebuia făcută diferenţiat, pentru că aici
învăţarea în clasă venea să-şi spună cuvântul, mai cu seamă modul cum se
valorifică cele 50 de minute ale orei de curs. Fiecărei catedre i se cerea să fie
interesată în acest sens, căutând modalităţi de realizare a unei lecţii conform
tehnologiei didactice moderne. Discuţiile au mai arătat că introducerea
tehnologiei de calcul în şcoala noastră avea avantaje multiple, că în anul de
informatică s-au realizat 72 de programe pe diferite teme, utilizate în diferite
momente ale lecţiei. S-a propus colaborarea tuturor catedrelor din şcoală pentru
folosirea calculatorului, organizându-se în anul şcolar următor un curs de iniţiere
cu toate cadrele didactice. Noutăţile în domeniu trebuiau cunoscute. S-au
prezentat câteva liste, tabele, programe făcute cu ajutorul calculatorului şi
miniregulamente care să fie trimise acasă elevilor.
Consiliul s-a încheiat cu câteva anunţuri: repartiţia în producţie a elevilor
de clasa XII, situaţia elevilor din clasa a VIII-a şi a X-a, încheierea tuturor
situaţiilor, depunerea rapoartelor de sfârşit de an, modernizarea cabinetelor şi
laboratoarelor177.

Anul școlar 1989-1990

În 2 IX 1989 a fost un consiliu profesoral pentru transmiterea unor sarcini
pentru noul an şcolar 1989-1990, instruirea şefilor de cercuri pedagogice,
consfătuirile din 8 IX 1989, repartiţia elevilor rămaşi din clasa a X-a, care trebuiau
prinşi într-o formă de învăţământ liceal sau profesional, realizarea planului de
şcolarizare la clasele a V-a şi a IX-a - forma comasată, alte sarcini legate de
activitatea din noul an şcolar, de campania agricolă a elevilor din vara trecută şi
din toamnă.

177A.C.N ,,SV’’, II/ 14. Procese-verbale. Consiliu profesoral: 10 VIII 1987-6 IV 1990-29 iunie 1990
(ultimul proces-verbal);

496
 Elevilor li se cerea să aducă adeverinţă că au prestat 2 săptămâni de
muncă în perioada de vară şi 100 de lei proveniţi din acea muncă.
În 7 IX 1989 urma să se formeze lotul pentru tabăra de muncă de la
Tileagd. La Concursul „Cea mai bună şcoală” liceul nostru s-a situat pe locul III.
Se cerea organizarea zilei şcolii şi a proiectului pentru Anuar.
Adunarea generală a oamenilor muncii de la Liceul „Samuil Vulcan”
Beiuş s-a desfăşurat în 30 octombrie 1989, având la ordinea de zi:
1. Raportul consiliului de conducere şi al biroului grupei sindicale privind
activitatea instructiv-educativă în anul de învăţământ 1988-1989 şi măsurile ce se
impuneau pentru realizarea sarcinii de generalizare a învăţământului de 12 ani,
prezentat de prof. Teodor Rif;
2. Raportul privind situaţia protecţiei muncii în anul 1989, prezentat de Petru Barna;
3. Aprobarea planului general de muncă al şcolii pe anul de învățământ 1989-
1990, prezentat de directorul Aurel Mincic;
4. Aprobarea programului comun al organizaţiilor de tineret cu programul şcolii,
prezentat de Ioan Zaha;
5. Hotărâre în sprijinul Plenarei CC al PCR din iunie, cu privire la realegerea lui
Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general al PCR, la Congresul al XIV-lea,
prezentată de Maria Codreanu.
Raportul prezentat a evidenţiat eforturile pentru realizarea în întregime a
planului de şcolarizare la toate formele de învăţământ din liceu. Totuşi, se
reproşa diriginţilor că nu au acţionat consecvent. Se cerea acestora să cunoască
îndeaproape mediul familial al elevilor, starea de sănătate, problemele care le
sunt puse în faţă, problemele de conţinut, pentru a putea interveni prompt şi în
cunoştinţă de cauză, spre a putea veni în mod real şi rapid în sprijinul elevilor.
Dirigintele trebuia să se intereseze imediat, în aceeaşi zi, spre a afla care era
cauza absenţei elevului, preîntâmpinând astfel chiulul sau fuga de la ore. În
anul şcolar 1988-1989, o contribuţie decisivă la realizarea planului de
şcolarizare au avut-o activităţile OSP, desfăşurate cu responsabilitate de
majoritatea profesorilor liceului nostru, în şcolile din zonă. Acţiunea de
vizitare a liceului nostru de către elevii de la şcolile generale a fost mai bine
organizată, încât ei au venit în număr mai mare spre noi. Chestiunea aceasta
era extrem de delicată şi se cerea să i se acorde în continuare toată atenţia.
În orientarea şcolară şi profesională a elevilor din clasele terminale eram
atunci obligaţi să ţinem seama de cerinţele de forță de muncă ale judeţului şi
ţării, mulţi absolvenţi orientându-se spre meserii prioritare ale economiei de
atunci. În vederea generalizării învăţământului de 12 ani ne gândeam să

497
asigurăm condiţii corespunzătoare pentru funcţionarea pe lângă liceu a unei
şcoli profesionale agricole, răspunzând din nou orientărilor economiei
judeţului. În anul școlar 1988-1989 chiar aveam câțiva elevi înscriși la o clasă de
profesională de mecanici agricoli. În 30 V 1989, Biroul executiv discuta
abaterile disciplinare ale unui elev de la școala profesională, care lipsea de la
practică și avea o comportare necorespunzătoare la școală și în întreprindere.178
Majoritatea absolvenţilor promoţiei 1989 au intrat în producţie, iar 13 au
intrat în învăţământul superior. Media pe judeţ de intrare la facultate a
absolvenţilor din promoţia 1989, în sesiunea iulie, era de 17,69, iar de la noi au
intrat 13. (Au intrat 406 absolvenţi din 23 de licee); (406:23=17,63. Ne-am situat
puțin sub media pe județ.)
S-a acordat mare atenţie activităţii de îndrumare şi control. Ţinând seama
de cele mai stringente probleme ridicate de modernizarea procesului
instructiv-educativ, de noutăţile din presa de specialitate au fost direcţionate şi
formele de perfecţionare, încât să fie cât mai diverse şi să implice cât mai mult
acţiunea de cercetare a cadrelor didactice şi a elevilor, valorificarea
potenţialului intelectual de care dispuneam.
Tematica şedinţelor de catedră şi a comisiilor metodice, a sesiunilor de
comunicări ştiinţifice, a consiliilor pedagogice a fost orientată în aşa fel, încât
toate acele forme de perfecţionare să contribuie la o mai bună circulaţie a
informaţiei ştiinţifice, la obţinerea unei calităţi noi în învăţământ, la
generalizarea experienţei pozitive, la soluţionarea eficientă a problemelor
esenţiale cu care se confrunta actul de predare-învăţare.
Activitatea de cercetare a profesorilor şi elevilor din liceul nostru s-a încadrat
în tema-cadru dată de inspectoratul şcolar: Preocuparea conducerilor de şcoli şi a
cadrelor didactice pentru formarea la elevi a respectului faţă de valorile materiale şi
spirituale, pentru promovarea tehnologiei didactice moderne, pentru stimularea în rândul
elevilor a spiritului de creaţie ştiinţifică. S-a încadrat, de asemenea, în acţiunile
metodico-ştiinţifice - Creativitate şi eficienţă în învăţământ – ediţia a IV-a; „Zilele
învăţământului Bihorean”, ediţia a IX-a. Au ţinut comunicări Ioan Dărăbăneanu,
Andrei Indrieş şi Gavril Hădăreanu.
Ţinând seama că un obiectiv principal al şcolii era şi rămânea obţinerea
unor rezultate cât mai bune în procesul instructiv-educativ, formarea unor
priceperi şi deprinderi de muncă, a unor abilităţi intelectuale, cadrele didactice s-
au preocupat de asigurarea succesului şcolar al elevilor, de creşterea eficienţei

178 A.C.N ,,SV’’, II/14 Procese-verbale. Consiliul de conducere. Biroul executiv:11 I 1988-24 V 1990;

498
lecţiilor şi a altor activităţi desfăşurate, militându-se pentru folosirea mijloacelor
de învăţământ cu randament sporit, generalizându-se experienţa pozitivă a
cadrelor didactice, asigurându-se caracterul formativ şi interdisciplinar, legându-
se mai strâns învăţământul de practică, căutându-se soluţii psihopedagogice şi
metode noi pentru rezolvarea unor cazuri mai dificile. Aspectele moderne ale
evaluării nivelului de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi ale elevilor au stat mereu
în atenţia catedrelor, consiliului profesoral şi diriginţilor. Ca urmare, la sfârşitul
anului şcolar 1988-1989 procentul de promovare a elevilor la învăţământul
gimnazial era de 100%, la cel liceal de 99,81%.
La faza judeţeană a concursurilor şcolare s-au obţinut 42 de premii şi
menţiuni de către elevii profesorilor Gavril Hădăreanu, Ioan Dărăbăneanu,
Eleonora Ursu, Florian Ban, Cornelia Sabău, Teodor Rif, Dan Muşet, Marioara
Bercovici, Viorel Gavra, Doina Mihele, Georgina Nenciulescu. La faza
naţională s-au prezentat 4 elevi, din care 3 au obţinut premii şi menţiune: un
Premiu special la economie politică, eleva profesorului G. Hădăreanu; un
Premiu III la geografie, elevul prof. Eleonora Ursu şi o Menţiune - elevul prof.
Ioan Dărăbăneanu.
La faza judeţeană a sesiunilor de comunicări ale elevilor s-au obţinut 45
de premii şi menţiuni de către elevii profesorilor Ioan Dărăbăneanu, Dan
Muşet, Florian Ban, Al. Kuncsef, Teodor Rif, Milan Martinov, Eleonora Ursu,
Andrei Indrieş şi ai inginerilor Mona Dumitraş şi Octavian Pică. La faza
naţională a obţinut menţiune elevul îndrumat de Ioan Dărăbăneanu.
În cadrul Daciadei s-au obţinut la întrecerile sportive 29 de premii I, II, III,
câte un loc III, V, VI, IX şi XI la fazele zonale. Se indica ţinerea unei evidenţe
mai exacte179, situație îndreptată de prof. Dumitru Tudor în cartea sa.
Ca un corolar al muncii desfăşurate de cadrele didactice şi de elevii noştri,
examenele de treaptă şi de bacalaureat au evidenţiat o creştere a notelor de la 7 la
10 şi diminuarea mediocrităţii. Astfel, la bacalaureat, mediile obţinute au fost în
general mai mari la română, matematică, fizică - la toate profilele.
Lecţiile de limba şi literatura română, istoria şi geografia României, de
limbi moderne etc. s-au remarcat printr-o rigurozitate deosebită a noţiunilor şi
conceptelor vehiculate, prin acurateţe ştiinţifică, selecţia esenţialului, printr-un
pronunţat caracter practic-aplicativ, folosirea unei strategii adecvate de
instruire şi educare, valorificarea optimă a conţinutului educativ al
cunoştinţelor, realizarea elementelor de interdisciplinaritate. Într-un cuvânt, a

179 Dumitru Tudor, Op.cit.;

499
crescut eficienţa şi încărcătura emoţională a lecţiilor.
Direcţiile noastre de acţiune au fost întotdeauna strâns legate de
cunoaşterea istoriei patriei, a limbii şi literaturii române, a tradiţiilor de luptă
ale poporului român, cultivarea dragostei şi devotamentului faţă de ţară;
încercând să sugerăm elevilor că orice stăpânire, inclusiv cea comunisto-
sovietică este vremelnică. Încercam să stimulăm creativitatea discipolilor
reactivând Cenaclul „Plai românesc” şi luptând să reapară revista omonimă a
liceului sau, dacă aceea nu era posibil, editarea anuarului liceului, legându-ne
astfel de valoroasa tradiţie a acestuia. Aveam credinţa că posteritatea trebuie să
cunoască activitatea noastră, cum noi o cunoşteam pe a înaintaşilor. Doream să
amenajăm un cabinet mai bogat de limba şi literatura română, prin contribuţia
tuturor profesorilor care propuneau acest obiect, în care să integrăm firesc pe
ctitorul liceului în cadrul Luminismului românesc, al cărui reprezentant este.
Acel cabinet a fost creat.
Ne străduiam să fie activaţi toţi elevii, să fie mai mult stimulaţi şi elevii
mai slabi, să se lucreze cu ei diferenţiat, să se caute şi să se elimine cauzele
rămânerii lor în urmă la învăţătură, să se simtă mai mult existenţa unui spirit
de echipă la nivelul fiecărei catedre şi la nivelul liceului.
În acelaşi timp, acordam cea mai mare atenţie elevilor care să obţină premii
şi menţiuni la concursurile şcolare, spre mândria lor, a părinţilor şi a noastră.
Se urmărea, deci, creşterea interesului pentru pregătirea la nivel superior
a elevilor pentru cunoaşterea celor mai noi achiziții ale specialităților noastre.
Elevilor buni urmăream să le asigurăm o pregătire permanentă prin activitate
suplimentară și prin cercuri cu tematică atractivă, interesantă, care să suscite
interesul elevilor talentați.
În predarea disciplinelor principale s-au obținut, de asemenea, rezultate
bune, urmărindu-se valoarea formativă și informativă a cunoștințelor predate
atunci, inițierea elevilor în tehnicile activității intelectuale, formularea corectă și
realizarea deplină a obiectivelor instructive și educative, valorificarea conținutului
conceptual și experimental al lecțiilor, folosirea unei metodologii active, dozarea
cu pricepere a exercițiilor practic-aplicative, formându-li-se elevilor priceperi și
deprinderi de calcul, de rezolvare a problemelor celor mai complicate.
În atenția profesorilor noștri a stat mereu organizarea funcțională și
utilizarea intensivă a laboratoarelor de fizică, chimie, biologie, matematică.
Profesorii s-au preocupat pentru dotarea corespunzătoare și pentru realizarea
unor mijloace de învățământ prin autodotare, fără dădăceala eternă făcută prin

500
comunicările directorilor de către inspectoratul județean.
Aveam pe atunci în vedere și niște schimburi de experiență cu unele școli
fruntașe din județ - Liceul „Emanuil Gojdu”, Liceul Pedagogic Oradea, Liceul de
Filologie-Istorie din Oradea - spre a vedea și realizările acestora pe linia dotării.
Până la acele schimburi de experiență încercam să facem ce puteam noi
pentru pregătirea mai atentă a elevilor pentru probele de departajare în vederea
familiarizării lor cu probleme cu un grad mai mare de dificultate. Candidații la
concursul de admitere în treapta II trebuiau deprinși în privința esențializării
conținutului, puterii de argumentare, capacității de exemplificare, a modului de
redactare etc. Se impunea astfel necesitatea ca toate cadrele didactice ale liceului să
cunoască noutățile în domeniul specialității și psihopedagogiei, să asigure
circulația informației științifice, să pună activitățile de perfecționare în slujba
creșterii nivelului de cunoștințe, priceperi și deprinderi ale elevilor, să realizeze
relații structurale între ciclurile de învățământ, să realizeze programe
suplimentare de pregătire a elevilor pentru examene, să evalueze continuu
cunoștințele acestora, să militeze pentru unitate de cerințe și acțiune a întregului
personal didactic, încât elevii noștri să fie pregătiți la nivelul imperativelor
societății de atunci, care erau, totuși, destul de înalte.
Nu trebuia să pierdem niciun moment din vedere faptul că noi,
profesorii, aveam obligația morală de a îmbogăți cunoștințele de cultură
generală ale elevilor, mai cu seamă când timpul afectat acestora prin
organizarea sistemului de învățământ de atunci, cu atâtea discipline tehnice de
specialitate, era substanțial diminuat. Această obligație ținea, deci, mai ales
atunci și în acele condiții, de etica profesională.
Să recunoaștem că noi, profesorii, care predam discipline de cultură
generală, n-am văzut cu ochi buni, într-o fază inițială, schimbarea profilului
liceului și deturnarea lui de la intențiile ctitorului său. Cu timpul, ne-am obișnuit
și am încercat să insistăm ca elevii să rămână cu ceva folositor în cultura lor și în
acele condiții. Deci, neputând depăși împrejurările istorice ale momentului,
nebănuind ce se va întâmpla peste o lună, acceptam să discutăm și să aprobăm, în
14 IX 1989, în ședința biroului executiv, următorul plan de școlarizare: clasa a V-a - 2
clase; clasa a IX-a matematică-fizică - 2 clase; clasa a IX-a mecanică - 2 clase; clasa a
XI-a seral - 1 clasă, clasa a XI-a seral comasat - 2 clase, clasa a XI-a matematică-fizică -
1 clasă; clasa a XI-a mecanică - 2 clase; clasa a XI-a industrie ușoară - 1 clasă, clasa a

501
XI-a comasat -1 clasă, clasa a IX-a industrie ușoară - 1 clasă.180
Pe de altă parte, apărea pe firmamentul activității noastre și ediția a VII-a
a Festivalului Național „Cântarea României”, care nolens volens a constituit o
expresie grăitoare a dorinței de emulație creatoare a elevilor și cadrelor
didactice, de cultivare a interesului pentru creația artistică a poporului român.
Așa începusem să-l vedem. Interesul elevilor noștri pentru creația, arta și
cultura de autentică valoare s-a concretizat în modul în care s-au pregătit.
Astfel, ei au obținut la faza județeană premiul I la montajul literar-artistic
„Vatra” și la dansuri. La faza națională, „Vatra” s-a clasat pe locul I, iar
dansurile pe locul III.
În condițiile vieții de atunci nu puteam să nu facem și pe placul
partidului-stat, încât, pentru a păstra adevărul istoric, menționăm câteva
manifestări organizate: Unitate și continuitate în istoria poporului român; Realizări
și perspective în dezvoltarea economico-socială a județului Bihor; Patria română - țară
de eroi etc. Acestea nici nu arată prea rău când te gândești că atunci ne
pregăteam pentru congresul al XIV-lea al PCR, ale cărui lucrări au debutat în
20 noiembrie 1989.
Realizând, totuși, o evaluare obiectivă a eficienței activităților educative
prin prisma stării disciplinare și a comportamentului elevilor în școală și
societate, s-au constatat și unele neîmpliniri. De pildă, nimeni nu-i întreba pe
tineri ce caută sau cum se explică prezența lor pe stradă când ei ar fi trebuit să
fie la cursuri sau la activitatea practică. Din păcate, în liceul nostru istoric se
continua și tradiția chiulului și a fugii de la ore... Doamne, câte am fi avut și
câte am mai avea de învățat, în această privință, de la călugării francezi care
conduceau, illo tempore, Internatul Pavelian!
În planul general de muncă pe anul de învățământ 1989-1990 figura
studierea și generalizarea experienței pozitive în ceea ce privește proiectarea și
realizarea lecțiilor, valorificarea lor integral sub aspect informativ și formativ,
modernizarea metodologiei didactice, folosirea intensivă a mijloacelor de
învățământ, realizarea unor lucrări și mijloace de învățământ, a unor studii și
cercetări valoroase în cadrul manifestărilor metodico-științifice organizate.
S-a considerat că un bun prilej pentru a asigura accesul deplin al tuturor
cadrelor didactice și elevilor la informațiile științifice, tehnice și culturale,
realizând o bună circulație a noutăților științifice și metodice, ar fi sărbătorirea

180 Procese-verbale (Registru). Consiliul Profesoral din iunie 1993. Consiliu de conducere - Biroul
executiv, până în 1990. Nr.15/14, nr. inv. 94, pg. 54;

502
cu toată seriozitatea, în fiecare an, a Zilei școlii, organizarea de întâlniri cu
specialiști și cercetători, cu personal didactic universitar, de dezbateri și mese
rotunde, de concursuri diverse pentru elevi etc. În 1989 se împlineau 150 de ani
de la moartea lui Samuil Vulcan, ctitorul liceului nostru (1839-1989), şi
manifestările trebuiau să capete un aspect festiv și să se ridice la un înalt nivel
științific și calitativ.
Comemorarea celor 150 ani de la moartea lui Samuil Vulcan trebuia să
aibă loc în 25 decembrie 1989, deoarece ctitorul liceului trecuse la cele veșnice
chiar în 25 Decembrie 1839, în ziua Nașterii Domnului. Între 16-25 decembrie
1989, evenimentele din România se precipitau. În 16 decembrie 1989 apăruseră
zvonuri dinspre mișcările populației Timișoarei. În 17 decembrie 1989 începuse
cu adevărat revolta anticomunistă de la Timișoara. În perioada 17-20
decembrie 1989 au avut loc represiuni la Timișoara. În 20 decembrie, Nicolae
Ceaușescu se întorcea din Iran, unde efectuase o vizită, iar la Timișoara armata
trecuse deja de partea revoluționarilor. Tot în 20 decembrie 1989 a ținut o
cuvântare televizată. În 21 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu organiza un
miting, care s-a întors împotriva lui. În marile orașe, Arad, Cluj-Napoca,
Brașov erau lupte armate. În 22 decembrie 1989, soții Ceaușescu fugeau cu un
elicopter, deoarece masele populare invadaseră centrul Bucureștilor și au
asediat sediul central al comitetului PCR. Între timp, soții Ceaușescu au fost
prinși, apoi duși la Târgoviște, iar la București s-a creat Frontul Salvării
Naționale (FSN). La 25 decembrie 1989 soții Ceaușescu au fost executați în
urma unui simulacru de proces. Aceasta era data când trebuia să-l comemorăm
pe Samuil Vulcan.
Aici, la Alma Mater Beiusensis, pe noi ne preocupa intensificarea sub
aspect calitativ a activităților de pregătire a elevilor pentru olimpiade, a
eforturilor pentru legarea mai strânsă a învățământului cu practica, pentru
asigurarea unui climat de ordine și disciplină în desfășurarea tuturor
activităților din școală și din afara ei, în scopul creșterii contribuției școlii la
formarea și educarea unui tineret viguros la suflet și la trup - Mens sana in
corpore sano. 181 Titlul acesta amplu a fost impus spre a evidenția indicațiile
prețioase ale lui Nicolae Ceaușescu.

181 v. Raportul consiliului de conducere, al biroului executiv și al biroului grupei I sindicale privind
calitatea activității instructiv-educative desfășurate în anul de învățământ 1988-1989 și măsurile ce se
impun în continuare în spiritual indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al
partidului, pentru realizarea sarcinii de generalizare a învățământului de 12 ani - dactilografiat - aflat la
muzeul de istorie al liceului;

503
 Revenim la procesul-verbal din 30 octombrie 1989, în care au fost
consemnate celelalte puncte de la ordinea de zi. La punctual 2, Petru Barna a
prezentat Raportul privind normele de tehnica securității și protecția muncii, cum
menționam, arătând importanța cunoașterii lor pentru prevenirea accidentelor.
Directorul educativ Ioan Zaha a prezentat, la punctual 3, Programul comun al
organizațiilor de tineret cu programul școlii, cerând respectarea lui și intensificarea
activității de educație a elevilor, de dezvoltare a personalității acestora. De
fapt, întotdeauna am susținut că școala românească a fost foarte bună pe linia
instrucției și mai puțin bună pe linia educației. Nu întâmplător, românii nu
excelează în ceea ce privește, de pildă, curățenia, trecând nepăsători pe lângă
ceva ce ar trebui să fie în coșul de gunoi. Aici, la Alma Mater Beiusensis, noi
am încercat, cu mai mult sau mai puțin succes, să educăm elevii în spiritual
menținerii curățeniei casei, clasei, școlii sau localității.
În spiritul epocii și conform indicațiilor s-a prezentat, la punctul 4 al
ordinii de zi, și Hotărârea proprie privind Hotărârea Plenarei din iunie 1989 a PCR
privind realegerea lui N. Ceaușescu în „înalta funcție de secretar general al PCR, la
Congresul al XIV-lea al partidului.”
De la Congresul al XII-lea al PCR, din urmă cu 10 ani - noiembrie 1979,
când comunistul ilegalist Constantin Pârvulescu criticase politica dictatorială a
lui N. Ceaușescu, se cultiva cu mare grijă ideea că acela era „cel mai bun fiu al
poporului roman” și că el și numai el trebuia să fie ales în fruntea partidului și
statului. Cât de iubit și mai cu seamă cât de temut mai era s-a văzut în 25
decembrie 1989, când a fost executat împreună cu soția sa, Elena, de cei care se
temeau cu adevărat de cuplul Ceaușescu.
Producându-se o inversare între punctele 4 și 5 ale ordinii de zi, planul
general de muncă s-a citit la punctul 5. Planul cuprindea toate problemele
procesului instructiv-educativ, înarmarea tinerilor elevi cu temeinice
cunoștințe științifice și practice, educarea lor, îndeplinirea cu responsabilitate a
tuturor sarcinilor. Discuțiile s-au purtat cu deosebire pe problemele prezentate
în Raportul de la primul punct al ordinii de zi, dar vorbitorii s-au declarat,
desigur, de acord cu alegerea lui Nicolae Ceaușescu în fruntea PCR.
Pentru a se demonstra că partidul comunist era forța conducătoare și
pentru evitarea supraîncărcării cadrelor didactice și așa destul de solicitate, în
liceu se recurgea adesea la combinarea ședințelor consiliului profesoral cu
adunările generale ale organizației de partid sau cu cele ale grupei sindicale a
cadrelor didactice. Ele se numeau fie adunări deschise, fie adunări generale ale

504
oamenilor muncii.
În 27 XI 1989 a fost o astfel de adunare deschisă a consiliului profesoral și
a adunării de partid în care s-a dezbătut:
1. Analiza activității de perfecționare a cadrelor didactice în cadrul
activităților de catedră și al consiliilor profesorale;
2. Hotărârea adunării generale cu privire la activitatea de perfecționare.
Cele de mai sus oglindesc preocuparea pentru perfecționare în liceul nostru,
atunci cu profil de matematică-fizică. Într-un astfel de liceu, în care și în catalog
prima rubrică era atunci matematica, iar nu limba română, dezbaterea de la
primul punct a început cu catedra de matematică, coordonată de prof. Vasile
Bologan. Acesta a prezentat activitatea catedrei mai întâi în cadrul cercului
pedagogic al profesorilor din zona Beiuș: modul de organizare a activităților în
catedră: lecții deschise, referate, participare la discuții în cadrul activităților
respective, autoperfecționarea prin consultarea bibliografiei de specialitate,
activități asistate de calculator. S-a evidențiat rolul „Gazetei de matematică” în
ridicarea nivelului cunoștințelor elevilor în domeniul matematicii.
În mod asemănător a prezentat situația și prof. Petru Cotrău,
responsabilul catedrei de fizică, pentru care folosirea calculatorului devenise o
practică curentă.
Ioan Mezea, responsabilul catedrei de limba și literatura română,
considera că munca metodică și de perfecționare avea ca scop realizarea
optimizării, perfecționării cadrelor didactice. Caietul metodic elaborat de
inspectoratul școlar era un ghid important pentru activitatea de perfecționare.
La baza muncii metodice se aflau trei teme importante care vizau educația
multilaterală a elevilor, formarea și perfecționarea personalității acestora și
ridicarea nivelului lor de cunoștințe în raport cu programele școlare. În catedră
se organiza informarea de specialitate, iar la reciclări se informa în legătură cu
temele puse în dezbatere. Profesorii catedrei pregăteau elevii pentru Concursul
„Mihai Eminescu”. În catedră se acorda importanță valorilor locale și unele
activități se desfășurau în colaborare cu biblioteca școlii.
Catedra de științe sociale era organizată pe oraș și avea în vedere două
direcții importante: nivelul de cunoștințe al elevilor și folosirea bazei materiale.
Se organizau activități și la clasele cu nivel mai redus.
Cu aceeași categorie de elevi se lucra și în catedra de limbi moderne. Tema
cadru era Rolul și locul limbilor moderne în educația patriotică și moral-civică a elevilor și
se urmărea îndeplinirea acelor deziderate alături de însușirea limbii vorbite.

505
 S-a dat apoi citire Hotărârii adunării generale, care prevedea mai multe
capitole cu privire la activitatea de perfecționare a cadrelor didactice. S-a
reafirmat necesitatea cercetării științifice și a consultării literaturii de
specialitate pentru ridicarea nivelului de cunoștințe al elevilor, pregătirea lor
pentru viață și pentru munca intelectuală.
În 1989, Ziua școlii a fost marcată print-o acțiune de comunicări științifice
pentru cadrele didactice și pentru elevi, precum și cu un program artistic.
Discuțiile și cuvântul directorului au confirmat cele afirmate. Apoi s-a
cerut să se desfășoare planificat activitățile de pregătire pentru concursurile
școlare, pentru admiterea în învățământul superior, cercurile pe obiecte. S-a
mai vorbit despre disciplină, ținuta elevilor, atribuțiile profesorilor de serviciu,
curățenie, învățământul seral etc.
În 29 XI 1989 s-a încheiat un proces-verbal pentru acordarea gradației a
VII-a. Directorul Aurel Mincic a arătat celor prezenți că prin pensionarea prof.
Maria Dalea s-a eliberat gradația respectivă. Prezentând instrucțiunile de
acordare, a propus să fie atribuită prof. Aurelia Chivu. S-a votat propunerea în
unanimitate. Apoi s-au propus mai multe modalități de acordare.
Procesul-verbal din 2 decembrie 1989 s-a încheiat cu ocazia susținerii
lucrării de gradul I a prof. Eleonora Ursu, cu tema Studiul geografic asupra
localității Beiuș. Profesorul Ignatie Berindei a arătat că la activitățile anterioare
prof. Eleonora Ursu a promovat cu nota maximă și a dat cuvântul candidatei
spre a-și prezenta lucrarea. Prof. Ursu a motivat alegerea temei și a arătat că
lucrarea sa are două părți: Partea I - Condițiile geografice ale orașului Beiuș:
așezare, populație, economia orașului etc. Prin școlile sale, Beiușul participă la
întreaga viață a țării, absolvenții Liceului „Samuil Vulcan” ducând cu ei
pretutindeni imaginea Beiușului. Considera și credea că Beiușul va deveni un
oraș turistic. Partea a II-a cuprindea aplicații metodice. A constatat că elevii
devin mai receptivi dacă predarea se pornește de la elementul local.
Prezentarea a fost foarte plăcută și atractivă, evocând și lecții predate în
excursiile organizate.
Îndrumătorul lucrării, prof. Victor Buz, a evidențiat valoarea cercetării
geografice, dragostea autoarei pentru locurile prezentate, pentru pământul
patriei și pentru calitățile poporului român, probitatea științifică a lucrării care
valorifica experiența autoarei, caracterul aplicativ și pregătirea profesională a
acesteia, motive pentru care i-a acordat calificativul admis.
Despre activitatea prof. Eleonora Ursu și despre lucrare au vorbit apoi

506
colegii: Teodor Rif, Maria Dalea, Gavril Hădăreanu, Ioan Dărăbăneanu, Nicolae
Lazea, Maria Tudor, Maria Codreanu, inspectorul Bențea, directorul liceului -
Aurel Mincic. Vorbitorii au elogiat extraordinar activitatea profesoarei și lucrarea,
încât s-ar putea elabora o comunicare științifică despre cele spuse de colegi în
legătură cu Eleonora Ursu, văzută ca un profesor total prin activitatea de la clasă și
din afara clasei.
Dând citire procesului-verbal întocmit de comisie, profesorul Ignatie
Berindei a comunicat nota 10 (zece) acordată de fiecare membru al comisiei și,
desigur, media 10 (zece). Profesorul Berindei și-a exprimat încântarea față de tot
ce a arătat colega noastră Eleonora Ursu și față de tot ce a văzut în liceul nostru
cu ocazia acelei inspecții, fiind impresionat în mod foarte plăcut de nivelul de
cunoștințe al elevilor și de dragostea cu care colegii profesoarei inspectate au
vorbit despre activitatea dânsei. Era firească încântarea comisiei venite pentru
inspecția specială a colegei noastre, deoarece în liceu totul era gândit în
vederea continuei perfecționări a cadrelor didactice. De pildă, într-o ședință a
biroului executiv din 28 noiembrie 1989, directorul Aurel Mincic propunea ca
în ziua de 4 decembrie 1989 să înceapă manifestările legate de sărbătorirea
Zilei școlii cu un spectacol, precedat la ora 13 de comunicările științifice ale
elevilor, iar miercuri, 6 decembrie să aibă loc comunicările științifice ale
cadrelor didactice. În ședința biroului executiv din 5 decembrie 1989 se
propunea să fie invitate toate cadrele didactice din oraș pentru a participa la
sesiunea de comunicări științifice organizată miercuri, 6 decembrie, ora 15. În
aceeași ședință s-au stabilit și măsurile organizatorice în vederea desfășurării
acestor activități.
Așadar, perfecționarea proprie și calitatea muncii noastre ne-a preocupat
mereu și în perioada de dinainte de evenimentele din a doua jumătate a lunii
decembrie 1989, care au dus la schimbările cunoscute. Marele avantaj al acestor
schimbări a fost reducerea cenzurii, care ne-a ajutat să vorbim și să scriem... mai liber.
Atenție la sintagma reducerea cenzurii! Ea însăși ne indică faptul că frica noastră n-a
dispărut cu totul, că ascultarea și monitorizarea noastră s-au perfecționat și s-au
intensificat, încât am ajuns ca după aproape treizeci de ani de democrație să fim mai
prudenți și mai temători decât pe vremea lui Nicolae Ceaușescu.
În ședința consiliului profesoral din 15 decembrie 1989 s-a consemnat
încheierea situației la învățătură și purtare pe trimestrul I - 1989-1990 - la
clasele V-XII, curs de zi:
V A. Dirig. Ioan Pop. Înscriși 33, veniți 3, rămași 36, promovați 36.

507
V B. Dirig. Doina Angela Mihele. Înscriși 31, rămași 31, promovați 26, corigenți 5.
VI A. Dirig. Ana Morar. Înscriși 28, venit 1, rămași 29, neclasificat 1, promovați 27, corig. 1.
VI B. Dirig. Viorel Codreanu. Înscriși 28, promovați 26, corigenți 2.
VII A. Dirig. Vasile Bologan. Înscriși 36, venit 1, rămași 37, neclasificat 1, promovați 25,
corigenți 11.
VII B. Dirig. Sabin Indrei. Rămași 29, promovați 21, corigenți 8.
VIII A. Dirig. Ioan Dărăbăneanu. Înscriși 38, rămași 38, promovați 38.
VIII B. Dirig. Liana Dale. Înscriși 34, rămași 33, promovați 28, corigenți 5.
IX A. Dirig. Dan Aurel Mușet. Înscriși 37, rămași 37, promovați 37.
IX B. Dirig. Elisabeta Bolcaș. Înscriși 35, rămași 34, promovați 31, corigenți 3.
IX C. Dirig. Elisabeta Pică. Înscriși 38, promovați 31, corigenți 7.
IX D. Dirig. Ecaterina Sere. Înscriși 39, rămași 37, neclasificat 1, promovați 35, corig.1.
IX E. Dirig. Maria Mărculescu. Înscriși 37, rămași 36, clasificați 34, neclasificați 2,
promovați 31, corigenți 3.
IX F. Dirig. Andrei Indrieș. Înscriși 36, rămași 36, clasificați 33, neclasificați 3,
promovați 28, corigenți 5.
IX G. Dirig. Viorica Cmeciu. Înscriși 31, rămași 31, promovați 28, corigenți 3.
IX H. Dirig. Doina Șuvaina. Înscriși 38, rămași 36, clasificați 34, neclasificați 2,
promovați 19, corigenți 15.
X A. Dirig. Alina Bărbulescu. Înscriși 36, promovați 33, corigenți 3.
X B. Dirig. Ilie Rus. Înscriși 36, rămași 36, promovați 36.
X C. Dirig. Marius Boldor. Înscriși 35, rămași 35, promovați 21, corigenți 14.
X D. Dirig. Milan Martinov. Înscriși 37, rămași 37, clasificați 36, neclasificat 1,
promovați 33, corigenți 3.
X E. Dirig. Florența Rușcă. Înscriși 40, rămași 40, promovați 30, corigenți 10.
X F. Dirig. Ionel Craiovan. Înscriși 41, rămași 40, clasificați 36, neclasificați 4, promovați
23, corigenți 13.
X G. Dirig. Eleonora Ursu. Înscriși 41, rămași 41, promovați 30, corigenți 11.
X H. Dirig. I. Mezea. Înscriși 37, rămași 37, neclasif. 6, promovați 26, corigenți 5.
XI A. Dirig. Gavril Hădăreanu. Înscriși 36, rămași 36, clasificați 35, neclasificat 1,
promovați 28, corigenți 7.
XI B. Dirig. Cornelia Sabău. Înscriși 36, rămași 35, promovați 30, corigenți 5.
XI C. Dirig. Teodor Rif. Înscriși 34, venit 1, rămași 35, promovați 12, corigenți 23.
XI D. Dirig. Gabor Mihai. Înscriși 39, plecat 1, rămași 38, clasificați 36, neclasificați 2,
promovați 17, corigenți 19.
XII A. Dirig. Constantin Nenciulescu. Înscriși 36, promovați 36.
XII B. Dirig. Alexandru Kuncsef. Înscriși 35, neclasificat 1, corigenți 7(sic).
XII C. Dirig. Aurelia Chivu. Înscriși 38, rămași 38, promovați 31, corigenți 7.
XII D. Dirig. Tudor Dumitru. Înscriși 34, promovați 30, corigenți 4.
Curs seral:
XIII A. Înscriși 32, plecat 1, rămași 31, neclasif. 8, promovați 8, corigenți 15.
XIII B. Dirig. Manea Bercovici. Înscriși 32, retras 1, neclasif.14, promov. 16, corig. 1.
IX Comasat. Dirig. Viorel Gavra. Situație necompletată.

508
X Comasat. Dirig. Ioan Mezea. Înscriși 50, clasificați 36, neclasificați 14, promovați 36.
XI C. Comasat. Dirig. Milan Martinov. Înscriși 50, neclasificați 6, promovați 34, corig.10.
XI. Dirig. Ioan Tabără. Înscriși 53, venit 1, rămași 54, neclasif. 33, prom. 19, corigenți 2.
Acest proces-verbal de încheiere a situației la învățătură a fost întocmit
vineri, 15 decembrie 1989. Sâmbătă, 16 decembrie, s-au făcut cursuri ca în orice zi
obișnuită, urmând ca lunea, în 18 XII, să revenim toți la școală până sâmbătă, 23
decembrie, când urma să intrăm în vacanța de iarnă.
Sâmbătă, însă, 16 decembrie 1989, începea să se miște populația
Timișoarei, fără ca Radioul sau Televiziunea română să scape vreo vorbă. Am
auzit, însă, câte ceva de la Radio „Europa Liberă” și am primit vești prin telefon
de la cunoștințe sau rude din Banat.
Între timp, la liceu s-a anunțat de la IȘJ Bihor că de luni, 18 decembrie
1989, se intră în vacanță și că se dublează paza. Întrucât subsemnatul locuiam
cel mai aproape de școală, am fost anunțat să fac de pază în noaptea de
sâmbătă spre duminică,16 spre 17 decembrie 1989, ca membru al biroului
executiv al consiliului de conducere. Nu s-a întâmplat nimic în acea noapte nici
la liceu nici în Beiuș. La Timișoara, la București, la Arad, la Cluj-Napoca,
evenimentele s-au derulat cum am arătat mai sus, iar școlile din toată țara au
rămas în vacanță patru săptămâni. Cursurile trimestrului al II-lea s-au reluat
luni, 15 ianuarie 1990. Românii simțeau, însă, boarea democrației. La nivelul
conducerii orașului se făcuseră schimbări „de la comunism la libertate.”182
Despre schimbările de la nivelul țării, după modelul cărora s-au făcut și
cele de la Beiuș, nu ne propunem să vorbim acum. Oricum, și la București și la
Beiuș s-a creat Comitetul Frontului Salvării Naționale (CFSN).
Schimbări s-au făcut și la nivelul conducerii Liceului „Samuil Vulcan ”
din Beiuș. Din păcate, în Registrul de procese-verbale - Consiliul profesoral 10
VIII 1986-6 IV 1990 (care de fapt merge până în 29 VI 1990) nu se găsește procesul-
verbal în care să fie consemnată schimbarea. Făcând, însă, un ușor recurs la
memorie, pot să relatez cele întâmplate în ianuarie 1990, imediat după vacanța de
iarnă, când a fost schimbat directorul Aurel Mincic cu Petru Cotrău, agreat în mod
deosebit de personalul administrativ și de serviciu din liceu.
Într-un alt Registru există un proces-verbal datat 10 I 1990, încheiat cu
ocazia adunării generale a oamenilor muncii. Atunci director era încă Aurel
Mincic, care dădea citire notei telefonice în care se stipula că directorii și

182v. Anton Naghiu, Viața socială și politică a Beiușului, trăită la timpul prezent, în Beiușul și lumea lui,
studiu monografic, volumul 4, Oradea, Editura Primus, 2003, pp. 13-119;

509
directorii adjuncții nu puteau face parte din comitetul de sprijin pentru alegerea
căruia era convocată acea adunare generală.
Alegerile au fost conduse de un comitet de inițiativă și au fost citiți membrii
comitetului de sprijin. S-a votat prin vot secret, prin înscrierea pe buletinele de vot
a numelor a șapte persoane care urmau să alcătuiască comitetul de sprijin. S-au
numărat voturile celor prezenți și s-au scris pe tablă numele și prenumele, precum
și numărul de voturi pe persoană, în dreptul fiecăruia. Au fost aleși următorii: 1.
Rus Ilie - 47 de voturi; 2. Hădăreanu Gavril - 46 voturi; 3. Zaha Ioan - 42 voturi; 4.
Kuncsef Alexandru - 38 voturi; 5. Tabără Ioan - 37 voturi; 6. Cotrău Petru - 29
voturi; 7. Dărăbăneanu Ioan - 22 voturi.
Au mai obținut voturi: 1) Martinov Milan - 22 voturi; 2) Mocoi Ioan - 20
voturi; 3) Ban Florian -17 voturi; 4) Dumitraș Mona -15 voturi. Cu acel prilej, prof.
Marius Boldor a anunțat constituirea unui comitet de sprijin al Sindicatelor Libere: 1.
Boldor Marius; 2. Rif Teodor; 3. Codreanu Viorel – și s-a solicitat, pentru doritori, să
se înscrie în Sindicatele Libere, aceasta putându-se face când începeau cursurile.
Directorul Aurel Mincic s-a angajat să facă demersurile necesare pentru
introducerea încălzirii și pregătirea școlii pentru reluarea cursurilor în trimestrul II,
în 15 ianuarie 1990. Imediat după această dată, dir. Mincic a fost înlocuit.183 În
acest registru este un mixtum compositum, sunt amestecate procesele-verbale de
la consiliile de conducere și biroul executiv cu cele ale consiliilor profesorale.
Revenind la procesele-verbale din perioada 10 VIII 1987-6 IV 1990, ajungem
în 22 II 1990, când în consiliul profesoral s-au supus dezbaterii cererile prof.
Indrieș Andrei și Mihele Doina pentru gradul I. Colegii au vorbit la superlativ
despre cei doi, iar consiliul profesoral a aprobat în unanimitate.
La o lună, în 22 martie 1990, consiliul profesoral era invitat de directorul
Petru Cotrău să mediteze la măsura care trebuia luată împotriva unui elev din
clasa a X-a E. Diriginta clasei, Florența Rușcă, informa consiliul că elevul
respectiv deranja ora, nu era atent, înjura, scuipa colegii, se plimba nejustificat
prin clasă, era irascibil. A adus injurii chiar dirigintei clasei și o înjurase urât.
Elevul Dinu Moș, membru al consiliului de conducere, a spus că îl cunoștea de
mic pe cel discutat și că nu se poate controla.
Fostul diriginte din clasele V-VIII al elevului mărturisea că atunci nu înjura,
că tatăl copilului era extrem de dificil și atunci se întreba dacă tatăl știa. Mama
copilului era o femeie deosebită, se ocupa de acesta. Elevul avea ieșiri necontrolate,

183v.A.C.N.„SV”, Procese-verbale. Consiliul profesoral din iunie 1983. Consiliul de conducere, birou executiv,
până în 1990, pag. 58 r. și v.;

510
dar nu l-a auzit înjurând. Fostul diriginte cerea o atitudine fermă și pentru că pe
baza sportivă juca cărți. Firea dificilă a elevului a fost scoasă în evidență de toți
vorbitorii (vreo 11). S-au propus mai multe sancțiuni: mutarea într-o clasă paralelă,
unde să fie diriginte un bărbat, scăderea mediei la purtare la 6 (șase), mutarea
disciplinară la altă școală, eliminarea temporară și apoi să fie ascultat la toate
obiectele, transferul disciplinar într-un alt județ, cu elementele aferente, eliminarea
pe o perioadă de timp, cu amendamentul - să fie adus la bibliotecă ca să învețe și
apoi să fie ascultat la toate obiectele. Se mai propunea 5 (cinci) zile eliminare, la
fiecare oră profesorii să dea câte un certificat în legătură cu felul în care s-a
comportat elevul și nota 5 (cinci) la purtare, exmatriculare din școala și nota 4
(patru) la purtare.
Comportamentul elevului a iritat nervii, încât s-a emis chiar părerea de a fi
trimis în judecată, considerându-se că ar avea răspundere, probabil după
principiul cel vechi Minor in delictis, maior habitur (Minor în delict este considerat
major). Până la urmă, consiliul profesoral a decis mutarea disciplinară a elevului la
o altă instituție de învățământ, la același profil, și scăderea notei la purtare la 5
(cinci). Am insistat ceva mai mult asupra acelui caz astfel încât cititorii să-și poată
face o idee mai apropiată asupra cazurilor întâlnite uneori de cadrele didactice,
care sunt puse în situația de a acorda unele pedepse, deși niciodată nu o fac cu
inimă ușoară. Acesta este și motivul, alături de altele, pentru care nu am dat
numele elevilor aflați în culpă, fiind și foarte cunoscută sintagma nomina odiosa.
Nu am considerat necesar a fi cunoscute numele, ci mai curând diversitatea
abaterilor pe care le pot face elevii și modul diferit prin care ele pot fi corectate,
mai cu seamă că în foarte multe împrejurări am fost puși în situația să nu avem
regulamente la zi. Chiar și în cazul relatat mai sus regulamentul era tot cel vechi și
îngrădea aplicarea unor măsuri pentru treapta I.
Subsemnatul am lipsit de la acel consiliu profesoral fără a-mi aminti
motivul, dar am cunoscut bine elevul pus în discuție, de care nu am fost
deranjat niciodată, în afara faptului că nu prea învăța. Din păcate, după cât îmi
amintesc, copilul acela a avut un accident auto care i-a fost fatal, încât mă
cutremuram de fiecare dată când o vedeam pe mama lui care, din fericire, mai
avea o fată. De asemenea întâmplări nefericite să ferească Dumnezeu și pe
dușmani! Pentru orice părinte, copilul său e cel mai bun, cel mai cuminte, cel
mai frumos, conform povestioarei cu puiul de cioară: Se făcea că un vultur
mâncase, în repetate rânduri, puii unei ciori. Disperată, cioara se încuscri cu
vulturul, sperând ca acesta să nu-i mai mănânce puii. Vulturul o întrebă pe

511
cioară cum ar putea să-i recunoască puii, să nu-i mai mănânce. Biata mamă
răspunse prompt şi sigură că sunt cei mai frumoşi din acea pădure. Noul
cumătru fu atent pretutindeni să nu mănânce puii cei mai frumoşi. De aceea se
opri la cuibul care avea cei mai urâţi pui. Desigur, erau ai... ciorii.
Într-o adunare a cadrelor didactice de la Liceul „Samuil Vulcan” din 23
III 1990, directorul Petru Cotrău a citit o notă telefonică semnată de inspectorul
școlar general pentru a se analiza dacă școala noastă trebuia sau nu să facă noi
alegeri pentru directori. Nu trecuseră nici două luni de când aleseserăm
director pe prof. Petru Cotrău. Întregul colectiv didactic a votat în unanimitate
că nu ne încadram între școlile ce aveau de făcut alegeri.
În 6 IV 1990 s-a ținut ședința consiliului profesoral pentru încheierea
situației la învățătură și purtare pe trimestrul II - 1989-1990, la clasele V-XII - curs
de zi și la clasele IX-XIII - curs seral. Diriginții au prezentat următoarea situație:
V A. Dirig. Ioan Pop. Înscriși 36, rămași 36, promovați 34, corigenți 2.
V B. Dirig. Doina Mihele. Înscriși 31, rămași 31, neclasif. 1, promov. 27, corig. 3.
VI A. Dirig. Ana Morar. Înscriși 29, rămași 28, promovați 24, corigenți 4.
VI B. Dirig. Viorel Codreanu. Înscriși 28, venit 1,plecat 1, rămași 28, clasificați 27,
neclasificat 1, promov. 27.
VII A. Dirig. Vasile Bologan. Înscriși 37, rămași 37, neclasif.5, promovați 23, corig.9.
VII B. Dirig. Sabin Indrei. Înscriși 29, rămași 29, clasificați 29, promovați 17, corig.12.
VIII A. Dirig. Ioan Dărăbăneanu. Situația nu a fost comunicată și nici consemnată.
VIII B. Dirig. Liana Dalea. Înscriși 34, rămași 34, promovați 14, corigenți 20.
IX A. Dirig. Dan Aurel Mușet. Înscriși 37, rămași 37, clasif. 37, promovați 31, corig.6.
IX B. Dirig. Elisabeta Bolcaș. Înscriși 35, rămași 31, promovați 26, corigenți 5.
IX C. Dirig. Elisabeta Ana Pică. Înscriși 38, transferat 1, rămași 37, promovați 28, corig. 9.
IX D. Dirig. Ecaterina Sere. Înscriși 37, retrași 2, rămași 35, promovați 28, corigenți 7.
IX E. Dirig. Maria Mărculescu. Înscriși 36, rămași 32, plecați 4, clasificați 27, neclasificați
5, promovați 21, corig. 6.
IX F. Dirig. Andrei Indrieș. Înscriși 36, retrași 4, rămași 32, neclasif.12, promov. 16, corig. 4.
IX G. Dirig. Viorica Cmeciu. Înscriși 31, veniți 3, rămași 34, clasificați 33, neclasificat 1,
promovați 24, corigenți 9.
IX H. Dirig. Doina Șuvaina. Înscriși 36, rămași 35, clasificați 31, neclasificați 4, promovați
23, corigenți 8.
X A. Dirig. A. Mincic. Înscriși 36, rămași 36, clasif. 35, neclasif. 1, promov. 32, corig. 3.
X B. Dirig. Rus Ilie. Înscriși 36, plecați 2, rămași 34, promovați 34.
X C. Dirig. M. Boldor. Înscriși 35, rămași 35, neclasif. 1, promovați 29, corig. 5.
X D. Dirig. Milan Martinov. Înscriși 37, promovați 37, neclasificați 3, clasificați 34,
promovați 29, corigenți 5.
X. E. Dirig. Florența Rușcă. Înscriși 40, rămași 37, neclasificați 4, clasificați 33, promovați
23, corigenți 10.
X F. Dirig. Ionel Craiovan. Înscriși 41, clasificați 30, neclasif. 11, prom.17, corig. 13.

512
X G. Dirig. Eleonora Ursu. Rămași 41, clasificați 37, neclasif. 4, promovați 25, corig.12.
X H. Dirig. Ioan Mezea. Înscriși 37, retrași 4, rămași 33, promovați 15, corigenți 18.
XI A. Dirig. Gavril Hădăreanu. Nu este consemnată situația.
XI B. Dirig. Cornelia Sabău. Înscriși 37, rămași 37, promovați 37.
XI C. Dirig. Teodor Rif. Înscriși 35, venit 1, rămași 36, neclasif. 4, promov.29, corig. 3.
XI D. Dirig. Gabor Mihai. Înscriși 38, veniți 2, rămași 40, neclasif. 2, promov. 31, corig. 7.
XII A. Dirig. Constantin Nenciulescu. Înscriși 36, rămași 36, promovați 36.
XII B. Dirig. Alexandru Kuncsef. 35 de elevi - toți promovați.
XII C. Dirig. Aurelia Chivu. Înscriși 38, rămași 38, promovați 38.
XII D. Dirig. Dumitru Tudor. Înscriși 34, clasificați 31, neclasificați 3, promovați 31.
Curs seral
IX Comasat. Dirig. Viorel Gavra. Nu consemnează situația.
X Comasat. Dirig. Ioan Mezea. Înscriși 51, retrași 5, rămași 46, neclasificați 28, clasificați
18, promovați 18.
XI A. Comasat. Nu s-a consemnat situația.
XI B. Comasat. Nu s-a consemnat situația.
XI C. Comasat. Dirig. Milan Martinov. Nu s-a consemnat situația.
XI. D. Comasat. Dirig. Viorel Codreanu. Nu s-a consemnat situația.
XII. A. Comasat. Nu s-a consemnat situația.
XII. B. Comasat. Nu s-a consemnat situația.
XI. Dirig. I. Tabără. Înscriși 54, rămași 54, clasif. 13, neclasif. 41, promovați 8, corig.5.
Dirigintele de la clasa a XIII-a, prof. Florian Ban, a solicitat profesorilor
propunători la acea clasă marcarea absențelor în catalog la 6 elevi cu situația de
exmatriculare. Nu putea prezenta situația școlară pe trimestrul II deoarece nu
era încheiată situația la fizică și alte obiecte.
Prof. Milan Martinov a propus trecerea absențelor în catalog, declararea
lor neclasificați și exmatricularea acelora, dacă depășesc numărul de absențe
prevăzut de regulament.
Prof. de fizică justifică numărul mare de absențe din cauza situației
speciale care s-a creat în urma revoluției din decembrie 1989. Mulți elevi
seraliști au lucrat și n-au putut frecventa regulat cursurile. Nu a fost de acord
cu exmatricularea acelor elevi, indicând să se stea de vorbă cu ei. Dirigintele a
insistat pentru exmatriculare.
După schimbările profunde aduse de evenimentele din decembrie 1989,
Ministerul Învățământului a încercat, prin inspectoratele școlare județene, să
îndrepte unele rigidități existente până atunci în mișcarea și titularizarea sau
transferarea cadrelor didactice. De pildă, este bine cunoscut faptul că absolvenții
facultăților erau repartizați de la nivel guvernamental. În urma acelei repartiții
guvernamentale, ei erau legați de glie. Nu mai puteau beneficia de un transfer
pentru apropiere de soț sau soție, de părinți bolnavi, în general de familie. Sub

513
presiunile schimbărilor produse s-a ajuns atunci la o liberalizare a transferărilor,
ținându-se seama de nevoile solicitanților. Acele schimbări au constituit obiectul
lucrărilor consiliului profesoral din 23 mai 1990, când s-au prelucrat Instrucțiunile
de transferare, numire și detașare a cadrelor didactice.
Din procesul acela verbal reiese că directorul Petru Cotrău a transmis
respectivele Instrucțiuni de la ședința cu directorii, dar și faptul că inspectorul
de cadre Moise Pater a vorbit în legătură cu acțiunile pe care trebuiau să le facă
cei interesați. Aceia trebuiau să-și depună dosarele pentru numiri sau transferări,
comunicând și etapele. Amănunte se puteau găsi în „Tribuna învățământului” și în
ziarul „Crișana”. În aceeași idee, inspectorul Moise Pater a vorbit despre
posibilitatea scindării claselor cu număr foarte mare de elevi, despre planul de
școlarizare etc. S-au pus întrebări atât în legătură cu planul de școlarizare, cât și în
legătură cu numirile sau transferările.
Acțiunea respectivă a fost de foarte mare amploare, desfășurându-se la
nivel de județ. Conform acelor instrucțiuni solicitanții și-au întocmit dosarele.
Pe baza actelor prezentate se întocmeau, respectiv se stabileau, punctaje, iar
dobândirea posturilor solicitate se făcea în ordinea acelor punctaje la nivel de
județ. Candidatul cu punctajul cel mai mare își alegea postul dorit din orice localitate
din județ… și așa mai departe procedându-se cu al doilea, al treilea etc. Oricum, prin
acțiunea aceea de mare amploare s-au făcut repartițiile necesare, privind destinul
multor cadre didactice din întreaga țară. La nivelul județului nostru, ea s-a desfășurat
la Liceul „Mihai Eminescu” din Oradea, în prezența tuturor solicitanților, într-o
deschidere totală. Cu acel prilej s-au titularizat și la Liceul „Samuil Vulcan” toți cei
îndreptățiți după lege, conform punctajelor.
Revenind la consiliul profesoral din 23 mai 1990, trebuie spus că atunci s-au
făcut și alte comunicări: o ședință cu profesorii de istorie, apoi în legătură cu niște
copii care urmau să plece în Belgia cu promovarea școlilor etc. Se cerea cadrelor
didactice să facă sâmbăta meditații cu elevii, sâmbăta devenind după 1989 zi liberă.
S-a vorbit despre disciplinele opționale, la liceele teoretice recomandându-se
activități practice. De la 1 septembrie 1990 specialiștii din domeniul tehnic se
preconiza să fie plătiți de Ministerul Învățământului. Se organiza olimpiadă de
matematică la clasele mici, cerându-se profesorilor să facă subiectele.
S-a atras atenția asupra disciplinei în muncă, semnalându-se numeroase
absențe de la ore ale unor elevi, care fugeau de la clasă sau scriau pe pereți. Și în
cazul unor profesori se constatau unele abateri disciplinare, lipsind de la ore,
ieșind înainte de a se suna sau plecând fără să anunțe conducerea școlii pentru

514
asigurarea suplinirii, toate stârnind nemulțumirea părinților. Așadar, uneori
democrația avea interpretări personale extrem de subiective.184 (Așa scrie pe
copertă) Apoi consiliu de conducere. Birou executiv până în 1990 (tot pe copertă).
În aceeași sursă găsim un proces-verbal datat 24. 05. 1990, întocmit cu ocazia
consiliului de conducere în care, printre altele, s-au dezbătut propunerile pentru
planul de școlarizare pentru anul școlar 1990-1991. Pentru clasa a XI-a s-a propus
la profilul filologie 30 de locuri, 2 clase matematică-fizică a câte 30 de locuri, 1
clasă de fizică-chimie - 25 locuri biologie-sport, 1 clasă biologie-chimie.
Clasa a XI-a, Profil real: 2 clase matematică-fizică; 1 clasă informatică; 1
clasă biologie-chimie. Profil umanist: 1 clasă limbi străine, 1 clasă istorie-științe
sociale; două clase filologie – una din clasele de filologie să aibă profil sportiv.
La data de mai sus, acest plan de școlarizare era în faza propunerilor. În linii
mari, clasele respective au funcționat conform planului.
Procesul-verbal pentru încheierea situației la învățătură pentru clasele
VIII, X, XII și XIII, an școlar 1989-1990, s-a făcut în Registrul de procese-verbale
pentru consiliul de conducere. Acel proces-verbal este datat 15 iunie 1990. Au
fost prezente toate cadrele didactice propunătoare. S-a prezentat situația:
VIII A. Dirig. Ioan Dărăbăneanu. Înscriși 38, promovați 38.
VIII B. Dirig. Liana Dalea. Înscriși 35, neclasif. 1, promovați 32, corigenți 2. Premii: III.
Beleag Monica, 8,73. Mențiuni: Lucan Adrian, 8,66; Bocoi Alina, 8,25.
X A. Dirig. Aurel Mincic. Înscriși 35, promovați 35. Premii: II. Faur Alin, 8,95; III.
Molnar Istvan, 8,80. Mențiune: Hardalău Daniel, 8,74.
X B. Dirig. Ilie Rus. 34 de elevi, toți promovați. Premii: I. Mocuța Cristian, 9,80; II.
Pătcaș Doru, 9,46; III. Ile Cristian, 9,36. Mențiuni: Popa Cătălin, 9,28; Popa-Bota
Vasile, 9,23; Mateuț Daniela, 9,23; Laza Mădălina, 9,21.
X C. Dirig. Marius Boldor. Înscriși 35, promovați 32, corigenți 3.
X D. Dirig. Milan Martinov. Înscriși 37, rămași 36, abandon școlar 1, promovați 36. Premii:
II. Iova Monisa, 8,55; III. Boța Luminița, 8,31. Mențiune: Tuduce Ioana, 8,28.
X E. Dirig. Florența Rușcă. Înscriși 38, fără nicio mențiune în dreptul numelui.
X F. Dirig. Ionel Craiovan. Înscriși 41, rămași 40, abandon școlar 1, clasificați 38,
neclasificați 2, promovași 31, corigenți 7. Premii: III. Drăgoi Marioara, 8,75.
X G. Dirig. Eleonora Ursu. Înscriși 41, promovați 40, corigent 1.
X H. Dirig. Ioan Mezea. Înscriși 37, retrași 2, rămași 35, clasificați 32, neclasificați 3,
promovați 32. Premii: II. Mihoc Dorina, 8,52; III. Mara Simona (sic).
XII A. Dirig. Constantin Nenciulescu: 36 de elevi, toți promovați.
Premii: I. Vidican Denisa, 9,07; II. Beleag Mirela, 9,05; III. Duma Dana, 8,66; Olea
Cosmina, 8,66. Mențiune: Nenciulescu George- limba română și limba franceză.
XII B. Dirig. Al. Kuncsef: 35 de elevi, toți promovați. Premii: II. Degău Corina, 8,76; III.
Herman Laura, 8,58.

184 v. A.C.N. „SV”, II/ 14. Proces-verbal. Consiliu profesoral din iunie 1993;

515
XII C. Dirig. Aurelia Chivu. 38 de elevi, toți promovați. Premii: II. Egyed Amalia, 8,79;
III. Arădău Adina, 8,55. Mențiuni: Cuc Florica, 8,45; Moga Daniela, 8,37.
XII D. Dirig. Tudor Dumitru: 34 de elevi-toți promovați. Premii: III. Cornea
Magdalena, 8,14. Mențiuni: Muț Eva, 7,58; Ciupa Aurica, 7,53.
XIII A. Seral. Dirig. Florian Ban. Înscriși 32, retrași 5, rămași 27, promovați 27.185
În continuare se revine la Registrul de procese-verbale. Consiliu profesoral: 10
VIII 1987-6 IX 1990 - și mai departe. În procesul-verbal din 29 iunie 1990, de
încheiere a situației la învățătură pentru clasele V-VII, IX, XI, curs de zi și cl. IX,
XI, XII, curs seral, aceasta apare astfel:
V A. Dirig. Ioan Pop. Înscriși 36, promovați 35, corigent 1. Premii: I. Haidu Ana-Maria,
10, Manea Laura, 10; II. Bogdan Adina, 9,96; Pop Gabriela, 9,69.
V B. Dirig. Doina Mihele. Înscriși 31, promovați 27, corigenți 4. Premii: I. Pădureanu Claudiu,
9,18; II. Kiss Brigitta, 9,08; III. Mihalea Ioana, 8,90. Menț.: Erdei Emma, 8,72.
VI A. Dirig. Ana Morar. Înscriși 28, promovați 27, corigent 1. Premii: I. Urs Ramona,
9,82; II. Morar Radu, 9,69; III. Gavra Florica, 9,49. Menț.: Ușvat Ioana, 9,44; Sarca
Laura, 9,31; Mușet Laura, 9,02.
VI B. Dirig. Viorel Codreanu. Înscriși 29, clasificați 28, neclasificat 1, promovați 28.
Premii: I. Morar Oriana, 9,46; II. Boța Mircea, 8,71; III. Sferle Ovidiu, 8,69.
Mențiune: Laslău Daniel, 8,61.
VII A. Dirig. Bologan Vasile. Înscriși 36 - fără nicio mențiune lângă nume.
VII B. Dirig. Sabin Indrei. Înscriși 29, promovați 22, corigenți 7. Premii: I. Balint
Adriana, 9,18; II. Bulzan Andrei, 9,07; III. Todica Melinda, 9,00. Mențiune: Țigan
Cristina, 8,84.
IX A. Dirig. Dan Mușet. Înscriși 38, promovați 37, corigent 1. Premii: I. Frenț Adela,
9,81; II. Bolovan Călin, 9,52, Cmeciu Marcel, 9,52; III. Bercea Claudia, 9,16,
Magda Laura, 9,16. Mențiune: Laslău Corina, 9,10.
IX B. Dirig. Bolcaș Elisabeta. Înscriși 31, plecați 5, rămași 26, promovați 24, corigenți 2. Premii:
I. David Cecilia Anamaria, 9,40; II. Szabo Emese, 9,02; III. Katuna Francisc, 8,24.
Mențiuni: Moghiș Ioan Marius, 8,20, Șerb Lucia, 8,05, Kurucz Violeta, 8,04186.
IX C. Dirig. Elisabeta Pică. 37 de elevi – toți promovați. Premii: II. Tamaș Alina, 8.94;
III. Molnar Monica, 8.38. Mențiune - Benea Florin, 8.31.
IX D. Dirig. Ecaterina Sere: înscriși 37, retras 1, rămași 36, promovați 35, corigent 1.
Premii: I. Gavra Maria Diana, 9.39; II. Petcu Diana, 8.90; III. Duma Denis, 8.72 .
Mențiune - Georgescu Ioana, 8.61, Lolea Crina, 8.56.
IX E. Dirig. Mărculescu Maria: înscriși 36, retrași 4, rămași 32, clasificați 29, neclasificați
3, promovați 28, corigent 1.
IX F. Dirig. Indrieș Andrei: înscriși 36, transferat 1, retrași 4, rămași 31, clasificați 29,
neclasificați 2, promovați 24, corigenți 5.
IX G. Dirig. Viorica Cmeciu: înscriși 34, clasificați 31, promovați 24 ,corigenți 7. Premii:

185 v. A.C.N. „SV”, Procese-verbale. Consiliu profesoral din iunie 1993. Consiliu de conducere.
Birou executive, până în 1990 (conform celor scrise pe copertă), pp. 60. v. - 72. r.);
186 v. A.C.N. „SV”, II/ 14, Procese-verbale. Consiliu profesoral: 10 VIII 1987-6 IV 1990 și mai

departe până în iunie 1990 ;

516
 II. Tonca Angela, 8.59; III. Muțiu Călin, 8.52.
IX H. Dirig. Doina Șuvaina: înscriși 37, transferat 1, rămași 36, neclasificați 3,
promovați 28, corigenți 5. Premii: II. Roiti Rodica, 8.22; III. Iova Adriana, 8.18.
XI A. Dirig. Gavril Hădăreanu: 36 elevi, toți promovați. Premii: I. Sabău Călin; II. Moș
Dinu; III. Pelea Cosmin.
XI B. Dirig. Cornelia Sabău: înscriși 36 - fără mențiune în dreptul numelui.
XI C. Dirig. Teodor Rif: înscriși 36, promovați 33, corigenți 3. Premii: II. Iftimie Oana,
8.80; III. Horablaga Nicoleta, 8.60.
XI D. Dirig. Gabor Mihai: înscriși 40, abandon școlar 1, rămași 39, clasificați 35,
neclasificați 4, promovați 31, corigenți 4. Premii: I. Hulber Andeluzia, 9.05.
Curs seral :
IX: înscriși 33, retrași 13, rămași 20, neclasificați 3, promovați 16, corigent 1.
X: înscriși 51, retrași 9, rămași 42, clasificați 28, neclasificați 14, promovați 28.
XI A.: înscriși 47, retrași 11, rămași 36, clasif. 17, neclasif. 19, promovați 14, corigenți 3.
XI B comasat: înscriși 27, retrași 3, rămași 24, neclasificați 8, promovați 10, corig.6187.
Întrucât Revoluția (după unii Involuția) din decembrie 1989, care a dus la
schimbarea completă a regimului existent în România, ajungând chiar la înlocuirea
lui, a avut loc în a doua jumătate a lunii decembrie 1989, adică după începerea
anului școlar 1989-1990, am considerat că ar fi mai bine, mai corect, să prezentăm
situația acelui an școlar până la încheierea lui. Dar, întrucât granița între
comunismul și capitalismul din România rămâne sfârșitul anului 1989, am socotit că
ar fi potrivit să prezentăm optica organelor superioare de partid și de stat de la
nivelul județului Bihor, deoarece dispunem la muzeul de istorie al liceului de un
amplu material privind Activitatea instructiv-educativă desfășurată în anul de
învățământ 1988-1989, redactat la Oradea și datat 31 august 1989, prezentat de
Viorica Piscoi, inspector școlar general, la consfătuirile cadrelor didactice din
septembrie 1989. Subliniem din nou că atunci, în august-septembrie 1989, nimeni n-
ar fi îndrăznit nici măcar să viseze prăbușirea sistemului comunist în Europa de Est.
Atunci, în România, Comitetul Politic Executiv al CC al PCR a propus,
iar Plenara CC al PCR din 27-28 iunie 1989 a adoptat Hotărârea ca la cel de al
XIV-lea Congres Nicolae Ceaușescu să fie reales în suprema funcție de secretar general
al partidului, aducându-se următoarele argumente: Nicolae Ceaușescu era
„patriot înflăcărat și ilustru gânditor revoluționar, luptător ferm pentru
realizarea țelurilor supreme ale claselor muncitoare, personalitate de prim rang
a vieții politice mondiale, care și-a consacrat și își consacră de aproape șase
decenii, cu abnegație și eroism, întreaga viață și activitate binelui și fericirii
națiunii române, cauzei independenței și suveranității socialismului și păcii,
înțelegerii și colaborării internaționale.“188

187 A.C.N. ,,SV’’, II/ 14, Procese-verbale, Consiliu profesoral, 29 VI 1990-10 V 1990;
188 v. Raportul doamnei Viorica Piscoi, pag. 1;

517
 Importanța Congresului al XIV-lea al partidului creștea prin faptul că el se
desfășura în anul celei de a XLV-a aniversări a victoriei Revoluției de eliberare
socială și națională antifascistă și antiimperialistă, din august 1944. De aceea el era
considerat congresul marilor victorii socialiste, iar dezvoltarea științei,
învățământului și culturii era legată de activitatea neobosită a Elenei Ceaușescu,
„eminent om de știință și savant de renume mondial”. Atât de mare om de știință
era chimista Elena Ceaușescu, încât, văzând într-o vizită la o fabrică simbolul
Dioxidului de carbon - CO2, a citit codoi, uluind întreaga asistență. Întâmplarea a
făcut repede înconjurul țării, stârnind chiar hazul elevilor din clasa a VII-a, aflați în
primul an de studiu al chimiei. Prin forțarea studiilor și a titlurilor academice de la
nivelul funcției soțului ei, Elena Ceaușescu a ajuns Academician Doctor Inginer (pe
scurt i se spunea ironic ADI), în domeniul chimiei. Deci, toți românii îi spuneam
peiorativ ADI .
Consfătuirile din septembrie 1989 își propuneau să analizeze activitatea
instructiv-educativă din anul școlar 1988-1989 în spiritul sarcinilor izvorâte din
documentele de partid din perioada aprilie 1988 - iunie 1989 și, desigur, în
conformitate cu Tezele și Proiectul Programului-Directivă pentru Congresul al XIV-
lea, în scopul pregătirii multilaterale a tinerei generații.
Viorica Piscoi prezenta rețeaua școlară din județ în anul școlar 1988-1989:
472 de grădinițe, 286 de școli cu clasele I-IV, 229 de școli gimnaziale, 5 școli
pentru copiii cu anumite deficiențe, 3 case de copii, 5 case ale pionerilor, 2
cluburi sportive, 23 de licee, 6 școli profesionale și 78 de școli de 10 ani, din
acel an funcționând clasa a XI-a curs de zi încă în 4 unități școlare din mediul
rural, centre de C.U.A.S.C Bratca, Sălard, Săcuieni, Tinca.
Raportul analiza realizarea planului de școlarizare în anul de învățământ
1988-1989 și 1989-1990, orientarea școlară și profesională etc., prioritară fiind
repartiția absolvenților în producție și mai puțin absolvenții intrați în
învățământul superior. Totuși, s-a precizat că din cei 3825 de absolvenți ai liceului,
promoția 1989, 406 intraseră în învățământul superior în sesiunea din iulie.
Au fost aspru criticați diriginții că nu s-au implicat suficient în acțiunea
de generalizare a învățământului de 12 ani, că nu urmăresc suficient
absolvenții claselor a VIII-a și a X-a, încât se pierd, în mod nejustificat, elevi.
Activitatea de îndrumare și control s-a făcut intensificându-se controlul
tematic și inspecția de specialitate, intenționându-se ca fiecare unitate de
învățământ să fie cuprinsă într-o formă sau alta a inspecției școlare cel puțin o dată
pe trimestru, tematic fiind inspectate în 1988-1989 278 de unități de învățământ.
Îndrumarea și controlul frontal a cuprins 39 de grădinițe, 76 de școli generale și 9
licee, 1945 de cadre didactice, aplicându-se lucrări de control la 1954 de clase, peste
3680 de elevi, primind calificative 1351 de cadre didactice, din care 1237 foarte bine,
84 bine, 26 satisfăcător și 4 nesatisfăcător.

518
 Tema-cadru de cercetare în 1988-1989 - Preocuparea conducerilor de școli și a
cadrelor didactice pentru formarea la elevi a respectului față de valorile materiale și spirituale,
a dragostei față de muncă. Modalități folosite pentru integrarea învățământului cu cercetarea,
producția și practica social-politică, pentru promovarea tehnologiei didactice moderne și
pentru stimularea în rândul elevilor a spiritului de creație științifică.
Apoi, etapele de masă județene ale edițiilor Creativitate și eficiență în
învățământ, ediția a IV-a, cu tema Educația prin muncă și pentru muncă a tinerei
generații, integrarea învățământului cu cercetarea, producția și practica social-politică,
proces revoluționar de înnoire și modernizare a școlii românești, Zilele învățământului
bihorean, ediția a IX-a, simpozionul Educația materialist-științifică și umanist-
revoluționară a preșcolarilor și elevilor, ediția a IX-a. În toate s-a implicat și liceul nostru.
Rezultatele la învățătură pe județul Bihor: la învățământul primar -
98.74 %; la cel gimnazial - 94.63%; la cel liceal - 89.87 %; la învățământul liceal
seral - 87.61 % și la cel profesional - 93,53% promovabilitate.
La faza națională a concursurilor școlare s-au prezentat 139 de elevi,
obținându-se 92 de premii și mențiuni, cele mai multe la limba română, limbi
moderne, științe sociale, informatică și fizică, mai puține la matematică şi
chimie. Evidențiat a fost și Liceul „Samuil Vulcan” Beiuş.
La faza națională a sesiunii de comunicări științifice, județul Bihor a
obținut 3 premii 1, un Premiu Tehnium, 4 premii 2, 4 premii 3 și 5 mențiuni.
Din cei 146 de elevi prezentați la concursul pe meserii, 103 au obținut premii
și mențiuni. La bacalaureat promovarea a fost de 92%, la majoritatea elevilor cu
,

note peste 7, în sesiunea iunie 1989.

S-a analizat activitatea organizațiilor de tineret tot în spiritul cuvântărilor lui
Nicolae Ceaușescu. S-a continuat analiza pe cicluri: grădinițe, clasele I-IX, apoi
pe obiecte la ciclul gimnazial și liceal, organizarea funcțională și utilizarea
intensivă a cabinetelor și laboratoarelor, apreciindu-se și realizarea unor
mijloace de învățământ prin autodotare.
Deși prin Cântarea României s-a încercat promovarea creației, artei și
culturii de valoare, credem că acea valoare autentică nu s-a putut realiza
integral poate din cauza unor stilizări exagerate. Oricum, județul Bihor a
participat la faza națională cu 151 de formații, dintre care 132 au fost premiate:
51 cu premiul I, 44 cu premiul II, 30 cu premiul III și 6 cu mențiune.
Activitățile educative au fost analizate prin prisma stării disciplinare și
comportamentului elevilor în școală și societate. Unor cadre didactice li se
reproșa că nu dovedesc interes constant pentru dezvoltarea gândirii
economice la elevi, pentru valorificarea valențelor educative ale fiecărei
discipline de învățământ, pentru formarea unei motivații superioare cu privire
la calitatea și eficiența muncii desfășurate.

519
 La concluzii s-a revenit la necesitatea cunoașterii aprofundate, la
înțelegerea și însușirea ideologiei și politicii partidului comunist, a tezelor și
aprecierilor secretarului general Nicolae Ceaușescu cu privire la construcția
societății socialiste și comuniste, pentru cunoașterea contribuției acestuia la
elaborarea politici interne și externe a României.
Istoria va hotărî dacă Nicolae Ceaușescu ar fi putut realiza ceva în acel sens. În 25
Decembrie 1989, soții Ceaușescu au fost executați din ură proaspătă, iar subsemnatul
reproduc cele ce au fost relatate - Relata refero, cum spunea odinioară Herodot. Oricum,
astfel stăteau lucrurile în învățământul românesc din Bihor in anno Domini 1989.
În raportul prezentat de inspectorul general Viorica Piscoi, Liceul „Samuil
Vulcan” din Beiuș a fost evidențiat în legătură cu orientarea școlară și profesională, cu
etapa națională Creativitate și eficiență în învățământ - datorită contribuției prof. Ioan
Dărăbăneanu, cu faza națională a concursurilor școlare (olimpiadele), cu predarea
disciplinelor fundamentale, cu ediția a VII-a a Festivalului Cântarea României189.
În ultimele zile ale lunii decembrie 1989, printr-o minune de care nu
putea fi responsabilă decât Divinitatea, se sfârșea fără un război mondial
devastator epoca comunistă în Europa. Credeam atunci că acceptarea fatalității
terorii istoriei va înceta și în țara noastră, unde a curs, totuși, ceva sânge pentru
a putea apărea zorii noii epoci. Din păcate, ceea ce a urmat ne-a arătat și
continuă să ne arate că această fatalitate a terorii istoriei se ține scai de noi.
Disidența din România, în general, prin luptele de partizani din munții
noștri, și disidența din Vulcania noastră, de care ne-am ocupat pe larg, ne-ar
îndemna să credem că nici noi, românii, nu am abandonat lupta, în virtutea
unei filosofii a renunțării circumscrise unei etici fataliste, de care unii
cercetători îl învinuiesc, îl acuză pe ciobanul mioritic.
Am fi foarte fericiți să putem afirma cu hotărâre că, în noile condiții
istorice, românii nu mai vor să accepte fatalitatea terorii istoriei, că un cuvânt
urât precum lașitatea să nu mai poată fi atașat atitudinii noastre... Menirea
școlii este de a educa tinerii în acest sens. Ne place să credem că aici, la Alma
Mater Beiusensis, s-a făcut și continuă să se facă o astfel de educație care să
arate că în urma oamenilor rămân lucruri bine făcute.

189v.amănunte în Raportul inspectorului general Viorica Piscoi - Activitatea instructiv-educativă desfășurată

în anul de învățământ 1988-1989. Sarcinile ce revin cadrelor didactice din Tezele și proiectul Programului-directivă
pentru Congresul al XIV-lea al PCR, din magistrala cuvântare a secretarului general al partidului - tovarăşul
Nicolae Ceaușescu, la Plenara CC a PCR din iunie a.c. (1989) privind formarea de cadre cu o temeinică pregătire
profesională, teoretică și practică, concordanța cu cercetarea programului tehnico-științific, cu programul de
organizare, modernizare și dezvoltare a economiei, educarea patriotică revoluționară a tinerelor generații, pp. 1-26,
datat Oradea, 31 august 1989. Materialul dactilografiat se află la muzeul de istorie al liceului.

520
 ANEXE PARTEA a II-a
Reproducerile tablourilor din Muzeul de istorie
și de pe coridoarele Colegiului
- promoțiile 1957/58- 1988/1989

521
522
523
524
 Aceasta este reproducerea tabloului ultimei promoții cu 11 clase de la
cursul de zi, ale cărei cataloage din ultima clasă se vor fi rătăcit atunci când
s-a reînființat Liceul Pedagogic care și-a transferat și documentele
arhivistice.
În anul școlar 1967-1968 nu a existat promoție la cursul de zi, ci doar la
fără frecvență.
În anul școlar 1968-1969 a absolvit prima promoție cu 12 clase,
revenindu-se la liceul complet, așa cum era el înainte de Reforma
Învățământului din 3 august 1948.

525
526
527
528
529
530
531
532
533
534
535
536
537
538
539
 CUPRINS

CAPITOLUL 4.
ETAPA 1957-1967, CÂND LICEUL REVINE LA DURATA DE 11 ANI ...3
Anul școlar 1957 – 1958...............................................................5
Anul școlar 1958-1959 ...............................................................22
Anul școlar 1959-1960 ...............................................................38
Anul școlar 1960-1961 ...............................................................52
Anul școlar 1961-1962 ...............................................................75
Anul școlar 1962-1963 ...............................................................88
Anul școlar 1963-1964 .............................................................100
Anul școlar 1964-1965 .............................................................109
Anul școlar 1965-1966 .............................................................123
Anul școlar 1966-1967 .............................................................136
CAPITOLUL 5.
ETAPA DE TRANZIȚIE DE LA 11 LA 12 CLASE CARE CUPRINDE ȘI
SĂRBĂTOAREA DE 140 ANI DE LA FONDAREA LICEULUI............149
Anul școlar 1967-1968 .............................................................149
CAPITOLUL 6.
ETAPA 1968/1969 - 1989/1990......................................................................171
Anul școlar 1968-1969 .............................................................171
Anul școlar 1969-1970 .............................................................187
Anul școlar 1970-1971 .............................................................202
Anul școlar 1971-1972 .............................................................212
Anul școlar 1972-1973 .............................................................229
Anul școlar 1973-1974 .............................................................236
Anul școlar 1974-1975 .............................................................240
Anul școlar 1975-1976 .............................................................253
Anul școlar 1976-1977 .............................................................268
Anul școlar 1977-1978 .............................................................281
Anul școlar 1978-1979 .............................................................324
Anul școlar 1979-1980 .............................................................338
Anul școlar 1980-1981 .............................................................353
Anul școlar 1981-1982 .............................................................365
Anul școlar 1982-1983 .............................................................382
Anul școlar 1983-1984 .............................................................398
Anul școlar 1984-1985 .............................................................415
Anul școlar 1985-1986 .............................................................430
Anul școlar 1986-1987 .............................................................441
Anul școlar 1987-1988 .............................................................467
Anul școlar 1988-1989 .............................................................480
Anul școlar 1989-1990 .............................................................496
ANEXE PARTEA a II-a
Reproducerile tablourilor din Muzeul de istorie și de pe coridoarele Colegiului
- promoțiile 1957/58-1988/ 1989 ....................................................................521

540