COMPLEMENTUL INDIRECT

1. Complementul indirect1 este partea secundară de propoziție care exprimă:

 obiectul asupra căruia se răsfrânge în mod indirect acțiunea unui verb: Despre întâmplarea
aceea nu vorbea cu nimeni.
 obiectul căruia i se atribuie o acțiune: „Trei iezi cucuieți,/ Mamei ușa descuieți.” (Ion
Creangă)
2. Termeni regenți. Complementul indirect determină:
a) un verb tranzitiv sau intranzitiv, la mod personal sau nepersonal: El se bucură de
venirea mea. Temându-se de întuneric, nu ieșea seara pe stradă.
b) o locuțiune verbală: Nu-mi aduc aminte de evenimentele acelea.
c) o expresie verbală personală: mi- e frică, mi-e teamă, mi- e ciudă, mi- e rușine
(alcătuită din: „mi-” = complement indirect; „e” = predicat verbal; „frică”, „teamă” etc. = subiect): Nu
mi-e rușine de faptele mele.
d) un adjectiv: „Mi-e inima de lacrimi plină.” (George Coșbuc, „Vara”)
e) un adverb: El a lucrat independent de voi.
f) o interjecție: E vai de ei!
3. Complementul indirect se exprimă prin:
a) substantive și substitute ale lor (pronume, numerale) în cazul acuzativ cu prepoziție:
 substantiv: Nu mă tem de adversarii mei.
 pronume personal: de ei.
 pronume personal de politețe: de dumnealor.
 pronume posesiv: de ai voștri.
 pronume demonstrativ: de ceilalți.
 pronume nehotărât: de câțiva.
 pronume negativ: de nimeni.
 numeral cardinal: de cei doi.
 numeral ordinal: de al doilea.
 numeral colectiv: de amândoi.
 pronume interogativ: De cine vă temeți?
 pronume relativ: Nu știu de cine vă temeți.
 pronume reflexiv: Despre sine nu vorbea niciodată.
Întrebări: de cine?, de ce?, la cine?, la ce?, pentru cine?, pentru ce?, despre cine?, despre
ce? etc. (prepoziție + cine? ce?).
b) substantive și substitute ale lor (pronume, numerale) în cazul dativ:
 substantiv: Le- am mulțumit colegilor.
 pronume personal: lor.
 pronume personal de politețe: dumnealor.
 pronume posesiv: alor voștri.
 pronume demonstrativ: celorlalți.
 pronume nehotărât: tuturor.
 numeral cardinal: celor doi.
 numeral ordinal: primilor din clasă.
 numeral colectiv: amândurora.
 pronume interogativ: Cui ați adus mulțumiri?
 pronume relativ: Nu știu cui să mulțumesc.
 pronume negativ: Nu am mulțumit nimănui.
 pronume reflexiv: Sieși nu-și reproșa nimic.
Întrebare: cui?
Acest complement indirect poate fi anticipat sau reluat prin forme neaccentuate ale pronumelui
personal: Mamei i-am adus flori. Le-am spus și lor vestea cea bună.
c) substantive și substitute ale lor (pronume, numerale) în cazul genitiv cu prepozițiile
asupra, contra, împotriva:
 substantiv: Mâine vom juca împotriva unei echipe puternice.
1
În GALR, II, p. 418, complement indirect este considerat numai cel exprimat prin componenți nominali în
cazul dativ neprepozițional. Celelalte tipuri de complemente indirecte, construite cu prepoziții cerute de cazurile
acuzativ sau genitiv sunt considerate complemente prepoziționale.

1
  pronume personal: împotriva lor.
 pronume personal de politețe: împotriva dumnealor.
 pronume posesiv: împotriva alor voștri.
 pronume demonstrativ: împotriva celorlalți.
 pronume nehotărât: împotriva tuturor.
 numeral cardinal: împotriva celor doi.
 numeral ordinal: împotriva primilor din clasă.
 numeral colectiv: împotriva amândurora.
 pronume interogativ: Contra cui veți juca mâine?
 pronume relativ: Nu știu împotriva cui vom juca.
 pronume negativ: Nu vom juca împotriva nimănui.
Întrebări: asupra (contra, împotriva) cui?
d) adjective: Din albastră apa mării a devenit neagră.
e) verbe la moduri nepersonale:
 infinitiv: M-am plictisit a privi pe fereastră.
 supin: de stat în casă.
 gerunziu: așteptând.
f) locuțiuni verbale la moduri nepersonale:
 infinitiv: M-am săturat a tăia mereu frunză la câini.
 supin: de luat în seamă tot felul de nimicuri.
 gerunziu: dând în vileag pe toți borfașii.
4. Complementul indirect este așezat înainte sau după regentul său. Nu se desparte prin
virgulă de acesta.