Indrumar Laborator PDF

Oana Andreea Călin Eugen Cornel Șerban Raul
Informatică
♦ ÎNDRUMAR DE LABORATOR ♦
Cuprins
Introducere ..................................................................................................... 3
Lucrarea nr. 1 ................................................................................................. 4
Lucrarea nr. 2 ................................................................................................. 7
Lucrarea nr. 3 ............................................................................................... 11
Lucrarea nr. 4 ............................................................................................... 20
Lucrarea nr. 5 ............................................................................................... 29
Lucrarea nr. 6 ............................................................................................... 42
Lucrarea nr. 7 ............................................................................................... 52
Lucrarea nr. 8 ............................................................................................... 62
Lucrarea nr. 9 ............................................................................................... 72
Lucrarea nr. 10 ............................................................................................. 80
Lucrarea nr. 11 ............................................................................................. 92
Lucrarea nr. 12 ........................................................................................... 103
Lucrarea nr. 13 ........................................................................................... 112
Lucrarea nr. 14 ........................................................................................... 123
Bibliografie ................................................................................................ 128
-2-
GENERAREA ŞI MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR
Introducere
Îndrumarul de laborator “Generarea şi Managementul

Documentelor” cuprinde cunoştinţe referitoare la utilizarea calculatoarelor
pentru generarea documentelor electronice. Îndrumarul este structurat pe
patrusprezece lucrări şi urmăreşte atât utilizarea corectă a noţiunilor de
specialitate cât şi dobăndirea de abilităţi pentru dezvoltarea documentelor
utilizând aplicaţii software specifice.
Principalele aspecte abordate sunt:

 principii de realizare al documentelor electronice;
 utilizarea de aplicaţii office open-source (OpenOffice.org – Writer,
Calc, Impress, Base);
 utilizarea de aplicaţii office proprietare (MS Office – Word, Excel,
PowerPoint, Access);
 principii de utilizare a editoarelor text avansate (LATEX);
 elemente privind crearea şi gestionarea documentelor web etc.
Îndrumarul “Generarea şi Managementul Documentelor” include în

cadrul fiecărei lucrări o serie de aspecte teoretice necesare însuşirii bazei de
cunoştinţe a disciplinei precum şi aplicaţii propuse pentru rezolvare atât în
timpul activităţii de laborator cât şi acasă.
-3-
Lucrarea nr. 1
1. Scopul lucrării
Prezentarea laboratorului, a tematicii şi a principalelor direcţii de studiu

privind Generarea şi Managementul Documentelor în mod practic.
2. Tema lucrării
Prima lucrare are un caracter introductiv în care se vor prezenta

studenţilor laboratorul de Generarea şi Managementul Documentelor,
modul de derulare al activităţii, bibliografia şi tematica specifică precum şi
o serie de consideraţii teoretice privind compoenetele unui sistem de calcul.
3. Consideraţii teoretice
Sistemul de calcul reprezintă un ansamblu funcţional destinat
prelucrării automate a informaţiilor. Astfel un sistem de calcul cuprinde din
punct de vedere fizic şi funcţional două componente de bază şi anume:
 Componenta hardware
 Componenta software .
Componenta hardware reprezintă ansamblul elementelor fizice ce

compun calculatorul electronic cum ar fi circuite electrice, componente
-4-
electronice, dispozitive mecanice şi alte elemente materiale ce intră în
structura fizică a sistemului de calcul.
Componenta software include totalitatea programelor prin care se

asigură funcţionarea şi exploatarea sistemului de calcul. Componenta
software a unui sistem de calcul cuprinde programe ce pot fi grupate în mai
multe categorii, în funcţie de natura problemelor rezolvate. Un element
important al componentei software a unui sistem de calcul îl reprezintă
sistemul de operare. Sistemul de operare asigură conexiunea între
componentele logice si fizice ale calculatorului, respectiv controlează şi
coordonează funcţionarea sistemului de calcul şi realizeză comunicarea între
utilizator şi calculator.
Exemple de sisteme de operare actuale:

 Unix (BSD, Mac OS X, SunOS, Oracle Solaris);
 Linux (Red Hat, Debian, CentOS, Slackware, SUSE, Ubuntu,
Gentoo etc.).
 Microsoft Windows 2000/XP/Vista/7/8.
4. Rezolvarea temei
Lucrarea nr. 1 urmăreşte din punct de vedere practic prezentarea şi
identificarea componentelor unui sistem de calcul. În ceea ce priveşte
direcţia de studiu se va insista pe enumerarea şi prezentarea în linii generale
a programelor aplicative ce vor fi studiate şi utilizate în timpul laboratorului
de Generarea şi Managementul Documentelor.
-5-
Astfel se vor apela şi prezenta succint programele aplicative ce vor fi
studiate şi utilizate în timpul activităţii de laborator (spre exemplu: MS
Word, LATEX, MS Excel etc.) punând accentul în această lucrare
introductivă asupra avantajelor utilizării acestor programe în realizarea
documentelor.
5. Aplicaţii propuse
 Să se identifice componentele funcţionale ale unui sistem de calcul.
 Să se stabililească funcţiile realizate de fiecare dintre componentele
resursei hardware. Exemplu de funcţii: de memorare, de introducere
a datelor, de afişare a rezultatelor etc.
 Să se precizeze principalele funcţii ale unui sistem de operare.
-6-
Lucrarea nr. 2
1. Tema lucrării
Editorul de text, procesorul de text - exemple practice. Prezentare
generală medii office (Microsoft Office, OpenOffice.org etc.).
Asemănări/deosebiri, cu exemple.
2. Scopul lucrării
Cunoaşterea mediilor tip office şi realizarea unei analize comparate
pentru funcţiile acestora. Se urmăreşte stabilirea diferenţelor dintre
Microsoft Office şi variantele open-source.
Mediile software de tip office reprezintă pachete de programe dedicate
în special activităţilor de birou. Există pachete office atât proprietare, ex.
Microsoft Office 2010, cât şi open-source, ex. OpenOffice.org, acestea fiind
cele mai uzuale în prezent. Microsoft Office 2010 este o suită de programe
pentru sistemele de operare Microsoft Windows. Office 2010 include
compatibilitate extinsă de formate de fișier precum şi actualizări la interfața
de utilizator. Componentele principale ale Microsoft Office 2010 sunt:
Word, Excel, PowerPoint şi Access. Cele patru componente principale ale
OpenOffice.org sunt: Writer, Calc, Impress, şi Base.
-7-
4. Rezolvarea temei
După deschiderea, rularea şi identificarea principalelor elemente
componente şi funcţii pentru pachetele Microsoft Office 2010 şi
OpenOffice.org se pot genera o serie de observaţii. Astfel, tabelul 1
prezintă o analiză generală pentru principalele componente ale mediilor
MS Office şi OpenOffice.org. Analiza a fost realizată pentru identificarea
principalelor elemente componente.
Tabelul 1. Componentele pachetelor MS Office şi OpenOffice.org
Programele utilitare Microsoft Office2010 OpenOffice.org

echivalente
Editor de text Word Writer

Calcul tabelar Excel Calc
Prezentări PowerPoint Impress
Informaţii stocate în OneNote -
mod unic
Client de email Outlook -
Baze de date Access Base
Publicaţii Publisher Draw (dar nu în
totalitate)
Matematică Editor de ecuaţii Math
(inclus în Word)
Tabelul 2 prezintă principalele cerinţe hardware şi software pentru

fiecare pachet de programe analizat, analiză necesară pentru o mai bună
întelegere a funcţionării acestora.
-8-
Tabelul 2. Cerinţe hardware/software pentru instalarea şi operarea
pachetelor de programe MS Office 2010 şi OpenOffice.org
Cerinţe hardware/
Microsoft Office 2010 OpenOffice.org
software
Procesor (CPU) Min. 500 MHz Nespecificat
Memorie RAM Min 256 MB / Best Min 256 MB / Best
512 MB 512 MB
Spaţiu pe Hard Aprox. 3 GB Aprox. 650 MB
Disk
Rezoluţie ecran Min. 1024 x 576 1024 x 768
Sistem de operare Windows 7/8, Vista Windows, Linux,
SP1, XP SP3, Server Mac OS, Solaris
2008/2012, Server
2003 R2
Browser web Min. IE 6 (32 Bit) Nespecificat
GPU Direct X 9.0c cu min. Nespecificat
64 MB
Tabelule 1 şi 2 au fost completate după studierea componentelor

celor două medii şi analiza principalelor cerinţe hardware şi software
necesare unei bune funcţionări.
Analizând mediul Microsoft Office 2010 se poate stabili:

 Include compatibilitate extinsă de formate de fișier precum şi
actualizări la interfața de utilizator.
-9-
 Disponibil pentru Windows XP, Windows Vista, Windows 7,
Windows 8.
Analizând mediul OpenOffice.org se poate concluziona:

 Mediul nu conține câte o aplicație pentru fiecare componentă, ci
fiecare componentă este integrată în aplicația în sine.
 Între componente există o mare interoperabilitate acestea putând să

se apeleze reciproc oricând.
i. Prezentaţi şi alte medii office existente la ora actuală.
ii. Descrieţi caracteristicile mediilor office dezvoltate pentru
dispozitivele mobile. Prezentaţi avantajele şi dezavantajele
unor astfel de pachete office.
iii. Descărcaţi, instalaţi şi familiarizaţi-vă cu principalele funcţii
ale mediilor MS Office şi OpenOffice.org.
- 10 -
Lucrarea nr. 3
1. Tema lucrării
Crearea documentelor în mediul OpenOffice.org (Writer, Calc,
Impress, Base).
2. Scopul lucrării
Cunoaşterea mediului OpenOffice.org şi familiarizarea studentului
cu principalele programe componente din cadrul acestui pachet open-
source.Lucrarea se desfăsoară pe etape şi urmăreste:
 Formatarea unui document în programul OppenOffice.org WRITER
 Crearea şi editarea unei foi de calcul utilizând OppenOffice.org
CALC
 Crearea unei prezentări cu ajutorul OppenOffice.org IMPRESS
 Prezentarea mediului OppenOffice.org BASE
OpenOffice.org este un pachet de programe dedicat creşterii
eficienţei în munca de birou (programe de tip Office) şi care este gratuit
pentru toti utilizatorii. Mediul cuprinde module pentru procesarea de texte,
foi de calcul tabelar, grafică vectorială, editare HTML şi dezvoltarea de
prezentări.
WRITER este procesorul de text din suita OpenOffice.org şi permite
verificarea gramaticală, operatii de găsire/înlocuire, generarea automată de
tabele, atașarea la e-mail etc. Pe lângă posibilitătile de verificare
- 11 -
ortigrafica, gramaticală, găsire, înlocuire, generarea automată de tabele
etc.,WRITER cuprinde șabloane și stilurile, diferite metode de așezare în
pagină a textului, atașarea de diagrame, etc . Writer permite transformarea
rapidă a documentelor finite în fișiere pdf.
CALC este componenta de calcul tabelar din suita OpenOffice.org.

Aplicaţia utilizează registre (spreadsheets), formate dintr-un număr de foi
individuale (sheets), fiecare având un bloc de celule ordonate pe rânduri și
coloane. CALC este un program de calcul tabelar ce poate fi utilizat pentru
stocarea şi prelucrarea listelor de date, efectuarea calculelor numerice,
crearea rapoartelor şi diagramelor etc.
IMPRESS este componenta de creare și prezentare de diapozitive din

OpenOffice.org. Prin utilizarea acestei componente se pot dezvolta
prezentări ce conțin multe elemente diferite, incluzând text, tabele, grafice,
imagini, obiecte grafice etc. Aplicaţia OpenOffice.org Base permite ca
formularele create cu ajutorul componentei WRITER să fie salvate ca
obiecte formular în fișierul bază de date.
4. Rezolvarea temei
 Crearea şi formatarea unui document în OppenOffice.org WRITER
Figura 1. Interfaţa aplicaţiei OpenOffice.org Writer.
- 12 -
Pentru formatarea unui document în OpenOffice.org WRITER, se vor
utiliza comenzi şi opţiuni din meniul programului şi bara de instrumente, ca
spre exemplu:
a. Setarea marginilor paginii: FORMAT >> PAGE >> MARGINS ;
b. Inserarea secţiunilor Header şi Footer: INSERT >>HEADER/
FOOTER >> FONT COLOR roşu/albastru;
c. Formatarea fontului titlului documentului: „Times New Roman”, Font
size:18, Bold;
d. Generarea automată a listelor: FORMAT >> BULLETS AND
NUMBERING >> NUMBERING TYPE / BULLETS;
e. Formatarea textului paragrafelor: Times New Roman, Font size:12,
Bold/Italic/Underline;
f. Crearea unui tabel: INSERT >> TABLE >>3 COLUMNS>>5 ROWS;
MERGE CELLS (lipirea de celule);
g. Scrierea unei formule matematice: INSERT >> OBJECT >>
FORMULA >> f'(x)=lim csub{x toward infinity}{{f(x)-f(x_{0})}
over {x-x_{0}}}.
Să se genereze un document care să conţină informaţiile prezentate în

figura 2.
- 13 -
Figura 2. Cerinţe de rezolvare utilizând OpenOffice.org Writer.
 Crearea şi editarea unei foi de calcul utilizând

OpenOffice.org CALC
Să se genereze graficele funcţiilor Sinus şi Cosinus, după modelul
prezentat în figura 3.
- 14 -
Figura 3. Generarea graficelor utilizând OpenOffice.org Calc.
Se vor utiliza comenzi şi opţiuni de meniu după cum urmează:

a. Crearea tabelului şi aplicarea de formule matematice, astfel:
i. calcul argument: =(A22:A32)*PI()/2
ii. calcul sin(x): =SIN(argument)
- 15 -
iii. calcul cos(x): =COS(argument)
b. Formatarea numerică (a zecimalelor) în celule:
FORMAT >> CELLS >> NUMBER >> DECIMAL PLACES (cu

2 zecimale);
c. Crearea graficului: Selecţie tabel cu datele calculate >> FORMAT >>

CHART >> XY (Scatter)/Area >> LINES ONLY >> SMOOTH
LINES >> FINISH;
d. Creare tabel cu filtru: Selecţie cap tabel >> DATA >> FILTER >>
AUTO FILTER >> Selectie un criteriu >> STANDARD FILTER >>
CONDITION.
 Crearea unei prezentări cu ajutorul OppenOffice.org IMPRESS

Să se creeze o prezentare în Impress, după modelul de mai jos (figura 4),
care să conţină cel puţin cinci slide-uri (diapozitive), cel puţin trei imagini
şi trei efecte diferite pentru traversarea prin slide-uri.
- 16 -
Figura 4. Vizualizare exemplu de prezentare OpenOffice.org IMPRESS.
 Prezentarea mediului OpenOffice.org BASE

Programul OpenOffice.org BASE reprezintă un Sistem de Gestiune
a Bazelor de Date simplificat, destinat aplicaţiilor mici de birou. Ca în orice
SGBD, se pot crea obiecte de tipul: tabele, interogări, formulare şi rapoarte.
Spre exemplu, figura 5 descrie proiectarea unui tabel în modul
„Design View”, în care s-au creat câteva câmpuri pentru tabelul „Tabel
Studenti”.
- 17 -
Figura 5. Proiectarea unui tabel în modul „Design View”.
Orice tabel va conţine obligatoriu un câmp definit ca şi cheie

primară, coloană prin care fiecare înregistrare va fi identificată în mod unic.
În tabelul „Tabel Studenti”, cheia primară este câmpul „ID_student”.
În modul „Tabel Data View” se pot adăuga şi modifica înregistrările
tabelului, coloană cu coloană, în figura 6 prezentându-se tabelul „Tabel
Studenti”.
- 18 -
Figura 6. Tabel cu înregistrări despre studenţi.
i. Să se creeze câte un document utilizând fiecare din
programele OpenOffice.org Writer, Calc şi Impress.
ii. Pentru fiecare document creat să se folosească tehnici diferite
de formatare a textului, inserare de imagini, grafice de mai
multe feluri, utilizare paletă variată de culori, efecte diverse
pentru text şi diapozitive etc.
iii. Pentru documentul creat în OpenOffice.org Calc să se
genereze 3 grafice trigonometrice, 3 diagrame de tipuri
diferite şi să se introducă diverse formule de calcul tabelar.
De asemenea, să se aplice filtre de selecţie pentru un tabel
creat.
iv. Să se analizeze principalele funcţii ale aplicaţiei
OpenOffice.org BASE. Să se creeze o bază de date numită
„Agendă telefonică”, în care să se implementeze toate tipurile
de obiecte.
- 19 -
Lucrarea nr. 4
1. Tema lucrării
Microsoft Office Word - principii generale de realizare a
documentelor. Crearea şi gestionarea documentelor specifice în Microsoft
Office Word.
2. Scopul lucrării
Formatarea generală a unui text într-un document de tip Microsoft
Office Word. Lucrul cu secţiunile Header şi Footer, referinţe bibliografice
într-un document de tip Word. De asemenea se urmăreşte familiarizarea
studentului cu principalele funcţii ale programului MS Word.
a) Să se formateze un document cu formatul de pagină următor: Sus şi
jos 2cm, stânga şi dreapta 2,5cm. Font-ul general al documentului
Times New Roman, 12pt.
b) Inseraţi secţiunile Header şi Footer. În Header să se scrie denumirea
facultăţii, iar în Footer adresa facultăţii şi numerotarea paginilor.
c) Să se scrie titlul documentului: „Formatarea documentelor în MO
WORD”, text centrat şi îngroşat, font Times New Roman,
dimensiune font 16pt, litere majuscule.
d) Să se scrie un text format din trei paragrafe sub trei forme diferite,
astfel:
i. Text centrat şi cursiv, font Arial, dimensiune 12pt, culoare
fundal galben, culoare text maro.
ii. Text aliniat la stânga şi îngroşat, font Cambria, dimensiune 11pt,
culoare fundal aqua, culoare text albastru-închis.
- 20 -
iii. Text aliniat „justify” şi subliniat, font Times New Roman,
dimensiune 13 pt, culoare fundal verde deschis, culoare text
roşu-închis.
e) Să se scrie insereze o imagine în partea dreaptă a paragrafului al
treilea.
f) Să se realizeze un tabel de şase linii şi trei coloane, cu denumiri de
cursuri opţionale. Să se coloreze rândurile tabelului intercalând
culorile albastru-deschis şi galben deschis.
g) Să se insereze două ecuaţii matematice care să conţină:
 Funcţii trigonometrice şi logaritmice, respectiv.
 Un sistem de trei ecuaţii liniare, cu coeficienţi la alegere.
h) Să se scrie insereze trei note de subsol.
i) Să se realizeze trei hyperlink-uri către trei adrese web diferite.
j) Să se insereze un ‚,watermark ’’ cu textul „Universitatea Hyperion”.
Microsoft Word face parte din pachetul de aplicaţii Office, dezvoltat
de firma Microsoft, pentru sistemul de operare Windows. Document cu care
se lucrează se află sub controlul aplicaţiei Word şi are ataşat o „fereastră
document”. Microsoft Word este o aplicaţie ce poate gestiona simultan mai
multe ferestre document. Microsoft Word reprezintă aplicaţia de birou cea
mai utilizată în toate domeniile de activitate.
În figura 1 este prezentat panoul principal al aplicaţiei Microsoft
Word.
- 21 -
Figura 1. Panoul Home din interfaţa aplicaţiei Microsoft Word.
Figura 1 prezintă interfaţa aplicaţiei MS Word ce include toate

elementele caracteristice unei ferestre Windows cum ar fi :
 bara de titlu - în care apare afişat numele documentului activ;

 bara cu meniul orizontal al aplicaţiei;
 una sau mai multe bare cu instrumente ale aplicaţiei - denumite
butoane de comandă ce sunt grupate pe tipuri de funcţii specifice
etc.;
Microsoft Word este o aplicaţie ce asigură o serie de funcţii pentru
prelucrarea documentelor. Funcţiile specifice puse în evidenţă de lucrarea a
patra sunt:
 crearea documentului – permite introducerea datelor ;
 editarea conţinutului documentului- relizată prin operaţii de tip
inserare sau ştergere;
 salvarea documentului – sub forma unor fişiere cu extensia implicită
.doc sau .docx;
- 22 -
 stabilirea formatului documentului - definirea marginilor paginii, a
dimensiunii paginii, a orientării etc;
 definirea paragrafelor şi a tipurilor de aliniere în cadrul unui
paragraf;
 definirea fonturilor - pentru stabilirea aspectului setului de
caractere;
 selectarea culorilor, a fundalurilor şi a altor elemente grafice;
 inserarea de facilităţi de scriere în pagină - tipul notelor de subsol,
antetului de pagină etc..
Aceste funcţii precum şi alte opţiuni ale aplicaţiei vor fi puse în evidenţă în
lucrarea a patra de laborator.
4. Rezolvarea temei
a) Formatarea documentului - pentru setarea marginilor documentului se
navighează către Page Layout→Margins→Custom Margins… şi se
modifică valorile pentru câmpurile Top, Bottom, Left şi Right.
Modificarea este prezentată în figura 2.
Figura 2. Setarea marginilor unui document.
b) Inserarea secţiunilor - se navighează în panoul Insert şi se aleg opţiunile

Header şi Footer.
- 23 -
Pentru formatarea textului conform indicaţiilor de la c) şi d), se aleg
opţiunile din panoul Home corespunzător pentru fiecare formatare. În figura
3 este prezentat panoul Home .
Figura 3. Panoul Home al aplicaţiei Microsoft Word.
Figurile nr. 4 şi 5 prezintă imagini referitoare la formatarea unui text

conform cerinţelor impuse.
Pentru formatarea de text se aleg opţiunile corespunzătoare din secţiunea
Font şi Paragraph, ca în figura 4.
Figura 4. Alegerea trăsăturilor de text din fereastra Font.
- 24 -
Figura 5. Realizarea setărilor de paragraf.
e) în vederea inserării unei imagini într-un document Word, se navighează

către panoul Insert şi se selectează opţiunea Picture. După aceasta etapă
se selectează imaginea dorită din calculator. Odată ce imaginea a fost
inserată, aceasta se selectează cu mouse-ul, iar din panoul Format se
poate seta poziţionarea ei în document.
f) generarea unui tabel – realizarea unui tabel similar celui din figura 6 se
realizează selectând Insert→Table şi alegând numărul de linii respectiv
coloane.
CURSURI PE SPECIALIZĂRI
Automatică Fizică Informatică
- 25 -
Analiză Matematică
Electronică Algoritmi
Circuite digitale Cuantică Programare
Figura 6. Tabel cursuri opţionale (exemplu).

g) Utilizarea ecuaţiilor matematice - se scriu alegând opţiunea Equation din
panoul Insert. Va apărea panoul Design al Equation Tools, similar cu cel
din figura 7 de mai jos:
Figura 7. Panoul de inserare/editare ecuaţii matematice în MS Word.
Un exemplu de ecuaţie:
h) inserarea notelor de subsol - se realizează navigând şi selectând din

panoul References opţiunea Insert Footnote (vezi figura 8 pentru setări
avansate).
- 26 -
Figura 8. Fereastra de setare a notelor de subsol.
i) utilizarea de hyperlink-uri - se creează alegând din panoul Insert,

opţiunea Hyperlink, în urma căreia se va afişa o fereastră în care se
introduc atat textul link-ului cat şi adresa web corespunzătoare (fig. 9).
Rezultatul va fi generarea unui text de culoare albastru şi subliniat.
Accesarea link-ului se face ţinând apăsată tasta CTRL şi dând click cu
mouse-ul pe textul hyperlink-ului.
 Exemplu: Universitatea Hyperion din Bucureşti.
- 27 -
Figura 9 Fereastra de inserare/editare a unui hyperlink.
La punctul j) se navighează în panoul Page Layout şi se alege opţiunea

Watermark. Se setează după preferinţe textul sau imaginea pentru
watermark.
1. Să se efectueze operaţiunile indicate la punctul 2, subpunctele a) – i),
realizându-se câte un document cu cerinţe particularizate pentru
fiecare student.
2. Fiecare student să creeze un document nou în care să utilizeze şi sa
particularizeze funcţiile Microsoft Word învăţate în această lucrare de
laborator.
- 28 -
Lucrarea nr. 5
1. Tema lucrării
Generarea ecuaţiilor matematice şi graficelor într-un document
Word.
2. Scopul lucrării
Inserarea şi editarea ecuaţiilor matematice şi a graficelor utilizând
MS Word.
a) Crearea unui grafic
b) Inserarea de imagini
c) Crearea ecuaţiilor matematice
d) Generarea automată a listelor de figuri şi tabele
e) Generarea automată a unui cuprins într-un document
f) Crearea bibliografiei şi inserarea referinţelor bibliografice în
cadrul documentului.
Un document complex include atât text, cât şi imagini, reprezentări
tabelare sau grafice şi ecuaţii matematice. Microsoft Word permite pe
lângă tehnoredactarea documentului şi combinarea textului cu imagini
grafice, editarea de tabele şi ecuaţii matematice etc.
Realizarea şi procesarea desenelor/imaginilor includ operaţiile prin
care se pot insera în textul documentului desene proprii, grafice sau imagini.
Desenele pot fi dezvoltate cu elemente grafice specifice, săgeţi, linii şi figuri
şi corpuri geometrice. Crearea şi prelucrarea tabelelor şi graficelor se
- 29 -
bazează pe un set de operaţii prin care se poate defini spre exemplu un tabel
prin stabilirea numărului de linii şi coloane ale acestuia. Editarea şi
procesarea ecuaţiilor este o funcţie realizată de către o componentă specifică
denumită "editorul de ecuaţii". Această componentă are o bibliotecă largă
de simboluri matematice şi operatori cu care se pot redacta formule sau
ecuaţii matematice complexe.
4. Rezolvarea temei
a) Crearea unui grafic
Microsoft Word dispune de o gamă largă de forme (shapes) utile în

desenarea schemelor şi graficelor de tipuri diferite. Pentru inserarea de
forme se alege comanda Shapes din panoul Insert.
În figura 1 se prezintă panoul formelor utilizate pentru desenare.
Figura 1. Tipurile de forme din meniul Shapes.

- 30 -
b) Inserarea de imagini
În Microsoft Word imaginile pot fi adăugate prin mai multe metode:

 copiere imagine dintr-un program de editare imagini şi lipire în
documentul Word la locaţia cursorului;
 se navighează către panoul Insert şi se selectează opţiunea Picture.
După aceasta etapă se selectează imaginea dorită din calculator
(vezi figura 2).
Figura 2. Inserarea de imagini prin comanda Insert→Picture.
Odată ce imaginea a fost inserată, aceasta se selectează cu mouse-ul,

iar din panoul Format se poate seta poziţionarea ei în document (vezi fig. 3).
- 31 -
Figura 3. Meniul Format din secţiunea Picture Tools.
Figura 3 pune în evidenţă Meniul Format din secţiunea Picture Tools

utilizat pentru setarea diverselor caracteristici ale unei imagini inserate.
c) Crearea ecuaţiilor matematice
În aplicaţia Microsoft Word, ecuaţiile şi formulele matematice se pot scrie

în două modalităţi:
 Utilizând editorul de ecuaţii integrat în MS Word. Ecuaţiile şi
formulele matematice se scriu alegând opţiunea Equation din panoul
Insert.
Astfel va apărea panoul Design al Equation Tools, similar cu cel prezentat
în figura 4 de mai jos.
- 32 -
Figura 4. Panoul de inserare/editare ecuaţii matematice în MS Word.
 Instalând şi apoi utilizând editorul de ecuaţii MathType al companiei

Design Science.
MathType este un program proprietar şi reprezintă un editor avansat de

formule şi ecuaţii matematice inclusiv pentru documente publicate online.
Figura 5 descrie interfaţa aplicaţiei MathType. În Microsoft Word,
accesul la MathType se face prin panoul cu acelaşi nume, ce apare după
instalarea aplicaţiei.
- 33 -
Figura 5. Interfaţa utilizator a programului MathType.
d) Generarea automată a listelor de figuri şi tabele
În cazul oricărui document Word complex este necesară de multe ori de

listarea tuturor figurilor şi tabelelor prezente în respectivul text. Aceasta
facilitează căutarea, găsirea sau modificarea oricărei figuri sau tabel în
timp util. Paşii de generare a unei liste de figuri sau tabele sunt:
 se denumesc toate figurile şi tabelele din document, asociindu-se şi
un număr unic la fiecare în parte;
 se aplică un acelaşi stil de formatare pentru numele figurilor şi un alt
stil pentru numele tabelelor.
- 34 -
Spre exemplu, numele figurilor vor avea stilul „Titlu figuri” (paragraf,
font Arial, 10pt, bold, centrat). Acest stil se poate crea din panoul Styles,
accesând butonul Manage Styles, în urma căreia apare fereastra de
creare/editare a unui nou stil prezentatat în figura 6.
Figura 6. Crearea unui stil nou de formatare text.
 după aplicarea noului stil pentru toate denumirile de figuri se poate

trece către generarea automată a unei liste de figuri.
Astfel pentru aceasta se navighează în panoul References şi se accesează
comanda Table of Contents→Insert Table of Contents… În fereastra care
apare se accesează butonul Options... şi în dreptul stilului creat şi denumit
„Titlu figuri” se trece cifra unu în căsuţa alăturată, conform cu figura 7 de
mai jos. Apăsând recursiv butonul OK se va genera automat, în locaţia
cursorului, o listă cu toate denumirile figurilor prezente în document,
fiecărei denumiri asociindu-se şi numărul paginii care conţine figura
respectivă.
- 35 -
Figura 7. Setarea unui stil pentru generarea unei liste automate.
În mod asemănător se generează şi listele de tabele din document.
e) Generarea automată a unui cuprins într-un document
Generarea cuprinsului constă în aplicarea aceluiaşi procedeu descris la

punctul d). Cuprinsul conţine toate denumirile capitolelor şi subcapitolelor,
aranjate într-un tabel sau listă asociindu-se un număr de pagină pentru
fiecare titlu în parte.
Pentru simplificare se va putea aplica un stil implicit oferit de MS
Word, conform figurii 8.
- 36 -
Figura 8. Stiluri presetate implicit în MS Word.
După aplicarea stilurilor pentru formatarea denumirilor capitolelor şi

subcapitolelor dintr-un document, se accesează comanda Table of
Contents→Insert Table of Contents… din panoul References. În fereastra
care apare se accesează butonul Options... şi în dreptul stilurilor aferente se
trece cifra unu, doi sau trei în căsuţa alăturată, funcţie de
capitole/subcapitole, conform figurii 9 de mai jos. Apăsând recursiv butonul
OK se va genera automat, în locaţia cursorului, un cuprins cu toate
capitolele şi subcapitolele din document.
- 37 -
Figura 9. Generarea automată a unui cuprins într-un document.
f) Crearea bibliografiei şi inserarea referinţelor bibliografice în cadrul

documentului.
Inserarea unei referinţe bibliografice se face prin accesarea comenzii Insert

Citation→Add New Source…, din panoul References, în urma căreia apare
fereastra de editare a sursei bibliografice, ca în figura 10.
- 38 -
Figura 10. Crearea unei surse bibliografice.
După crearea şi inserarea tuturor referinţelor bibliografice, la final de

capitol sau de document se poate genera o bibliografie, conţinând sursele
citate sau nu. Pentru acceasta se accesează butonul Bibliography din panoul
References şi va apare un submeniu de selecţie a tipului de bibliografie,
conform figurii 11 de mai jos.
- 39 -
Figura 11. Generarea automată a bibliografiei în MS Word.
Pe lângă posibilităţile integrate ale MS Word de a genera bibliografii,

programul permite instalarea de diverse extensii mai avansate, cum ar fi
EndNote sau Zotero, cu ajutorul cărora se poate crea o bază de date proprie
cu referinţe bibliografice, precum şi genera bibliografii.
Creaţi un document personal în care să se regăsească toate subiectele
propuse mai jos.
1) Utilizând meniul Shapes să se deseneze schema logică a rezolvării
ecuaţiei de gradul 1.
- 40 -
2) Să se insereze în interiorul unui text oarecare 3 imagini, care să se
poziţioneze respectiv la stânga textului, la dreapta şi centrat.
3) Să se scrie următoarele formule matematice utilizând editorul

integrat de ecuaţii:
4) Pentru documentul creat să se genereze următoarele:

i. O listă cu figurile din document;
ii. O listă cu tabelele existente în document;
iii. Un cuprins cu toate capitolele şi subcapitolele din document.
5) Inseraţi în documentul creat 5 referinţe bibliografice şi generaţi la

sfârşitul documentului o bibliografie.
- 41 -
Lucrarea nr. 6
1. Tema lucrării
Introducere în crearea documentelor utilizând limbajul LATEX.
Principii de utilizare. Exemple primare.
2. Scopul lucrării
Familiarizarea studentului cu limbajul LATEX şi prezentarea
principiilor generale de utilizare pentru generarea documentelor cu
acest program.
Lucrarea urmăreşte următoarele aspecte :
a) instalarea distribuţiei proTeXt bazată pe pachetul de programe
MiKTeX;
b) identificarea principalelor caracteristici LATEX precum şi
prezentarea mediului vizual TeXstudio.
c) să se introducă şi să se execute programul prezentat în figura 1a.
- 42 -
Figura 1a. Primul program în LATEX.
- 43 -
Figura 1b. Rezultatul execuţiei primului program LATEX.
LATEX este un pachet de macrodefiniţii pentru TeX, iar TeX este un

sistem de prelucrare a textelor. Putem considera LATEX ca un limbaj de
programare în care instrucţiunile au anumite efecte. LATEX se aseamănă cu
limbajul HTML sau cu RTF. LATEX nu este un sistem What You See Is
What You Get, adică nu se vede pe monitor efectul comenzilor asupra
documentului. Abordarea LATEX poate fi denumită WYSIWYM - What
You See Is What You Mean.
Astfel se poate întrerupe editarea în orice moment, pentru a vizualiza

fişierul rezultat după procesarea în LATEX. Pentru a formata un text se
utilizează comenzi inserate între elementele textului. Primitivele TeX sunt
secvenţe de control, recunoscute de TeX dar care nu pot fi înlocuite cu alte
comenzi. LATEX crează fişiere de tip *.ps, *.pdf sau *.dvi în mod facil.
LATEX cuprinde mai multe tipuri de cadre sau medii (în limba engleză
- 44 -
environments) cu scopul dezvoltării de entităţi de tip ecuaţii matematice,
tabele, figuri, etc. sau paragrafe cu diverse caracteristici specifice impuse de
text. Mediul obligatoriu pentru orice fişier LATEX este document.
4. Rezolvarea temei
a) Instalarea distribuţiei proTeXt.
ProTeXt este o distribuţie TeX pentru Windows şi are la bază pachetul de
programe MiKTeX.
Distribuţia proTeXt este distribuită de Reţeaua extinsă de arhive TeX
(CTAN - Comprehensive TeX Archive Network) şi se poate descărca
gratuit de pe Internet din multe locaţii disponibile prin protocolul FTP sau
HTTP, conform prezentării din figura 2.
Figura 2. Mirror FTP pentru reţeaua CTAN şi proTeXt.
Distribuţia proTeXt este destul de mare ca dimensiune (peste 1 GByte) şi

oferă toate instrumentele necesare scrierii, procesării şi executării
programelor LATEX.
- 45 -
La instalarea versiunii proTeXt-3.1.1 se lansează o fereastră (vezi figura 3)
din care se poate deschide un manual de instalare, precum şi genera
instalarea setului MiKTeX şi a editorului vizual TeXstudio.
Figura 3. Fereastra de lansare a instalării distribuţiei proTeXt

În figura 4 se prezintă fereastra de instalare a sistemului MiKTeX.
Figura 4. Instalarea sistemului de programe MiKTeX.

- 46 -
b) Identificarea principalelor caracteristici LATEX precum şi
prezentarea mediului vizual TeXstudio.
Distribuţia proTeXt vine echipată cu un editor/procesor LATEX, un mediu
vizual mai avansat denumit TeXstudio, vezi figura 5. Avantajul acestui
editor constă în inserarea automată a comenzilor LATEX, disponibile în
meniurile şi barele de instrumente ale aplicaţiei.
Figura 5. Mediul vizual avansat TeXstudio.
c) Să se introducă şi să se execute programul din figura 1a.

Se prezintă în continuare câteva dintre comenzile utilizate în programul din
fig. 1. Celelalte comenzi se pot învăţa cu uşurinţă, LATEX-ul fiind un limbaj
intuitiv, cu o foarte bună documentaţie online pusă la dispoziţia publicului.
- 47 -
 Orice program LATEX are un preambul de configurare la început şi
o comandă de final document, ca spre exemplu:
\documentclass[11pt]{article}
\begin{document}
…
\end{document}
 Vectorii şi matricile se generează cu ajutorul secvenţei următoare:
\begin{array}{col1col2...coln}
column 1 entry & column 2 entry ... & column n entry \\
...
\end{array}
 Scrierea formulelor şi ecuaţiilor matematice în LATEX se face astfel:
o scrierea unei formule cu setul de comenzi:
\begin{equation}
formula matematică
\end{equation}
o scrierea unei secvenţe de ecuaţii aliniate:
\begin{eqnarray}
ecuaţia 1 \\
ecuaţia 2 \\
...
\end{eqnarray}
o modul matematic inline:
$ formule $
sau
$$ formule $$
 Scrierea unei sume sau integrale matematice în LATEX se face
astfel:
- 48 -
i. Să se introducă şi să se execute programul prezentat în figura 6
de mai jos.
ii. Faceţi o descrie succintă a comenzilor utilizate în documentele

create la această lucrare de laborator, după modelul tabelului 1
de mai jos.
Tabelul 1. Comenzi LATEX şi descrierea lor.

Comandă Afişare rezultat
\u a ă
\^ a, \^i â, î
\c s, \c t ş, ţ
\date{\today} - afişează data curentă
\begin{equation} - început de ecuaţie
$$ - început de ecuaţie
… ...
Program LATEX pentru lucrul studentului:
- 49 -
- 50 -
Figura 6. Exemplu de program LATEX.
- 51 -
Lucrarea nr. 7
1. Tema lucrării
Scrierea formulelor matematice cu LATEX. Exemple. Crearea
documentelor profesionale utilizând limbajul LATEX. Exemple.
2. Scopul lucrării
Inserarea şi editarea formulelor matematice în limbajul LATEX şi
principii avansate pentru dezvoltarea documentelor profesionale.
Se cere:
a) să se scrie un program care să afişeze tabelul cu transformate
Laplace de mai jos.
Tabelul 1. Tabel cu transformate Laplace.
- 52 -
b) grafică în LATEX. Inseraţi într-un document o imagine şi
orientaţi-o la un unghi de 45 de grade, ca în figura 1.
Figura 1. Imagine înclinată la un unghi de 45 de grade.
c) să se insereze la final de document o bibliografie selectivă cu

referinţe despre limbajul LATEX.
În LATEX se pot identifica două moduri de lucru specifice şi anume:
• modul text – în care introduce textul;
• modul matematic – în care se introduc formulele.
Printre categoriile de documente întâlnite în LATEX se numără:

• carte- book
• raport- report
• articol- article
• scrisoare- letter
• diapozitive - slides.
- 53 -
Toate clasele de documente acceptă următoarele opţiuni pentru setarea
mărimii paginii. Orice document dezvoltat în LATEX poate fi exprimat sub
formă de comenzi şi cadre. Cadrele sau mediile sunt similare cu alte
structuri de control din limbajele de programare şi sunt delimitate de
deschideri şi închideri corespunzătoare. Principalele tipurile de cadre din
LATEX sunt următoarele:
• array - şiruri şi tabele cu simboluri matematice
• eqnarray - secvenţe de ecuaţii aliniate
• equation - ecuaţie
• figure - figuri
• picture - figură cu text şi grafică
• table - tabele
• thebibliography (bibliografie).
LATEX utilizează comenzi pentru generarea numelor unor funcţii
matematice uzuale cum ar fi spre exemplu: \arccos \cot \exp \lim \min \tan
\arcsin \coth \liminf \limsup \sin \cos \det \log etc.
4. Rezolvarea temei
i. Să se scrie un program care să afişeze tabelul cu transformate
Laplace (vezi tabelul 1).
În figura 2 este prezentat un tabel generat cu limbajul LATEX. Codul
programului este descris în figura 3.
Figura 2. Un exemplu de tabel generat de LATEX.
- 54 -
Figura 3. Codul de comenzi LATEX pentru generarea tabelului din figura 2
În cele ce urmează, tabelul 2 prezintă principalele comenzi LATEX necesare

scrierii formulelor şi ecuaţiilor matematice.
Tabelul 2. Comenzi LATEX pentru expresii matematice.
Expresia Comanda LATEX şi

Rezultatul afişat
matematică exemplu
\frac{1}{t}
fracţie
\dfrac{1}{t}
indice
t_{n}
(subscript)
la putere
t^{n}
(superscript)
radical \sqrt{t+2}
- 55 -
sumă \sum\limits_{i=1}^{n} x_{i}
\prod\limits_{k=1}^{n/2}
produs
\frac{k}{n+1}
\int\limits_{0}^{\infty}
integrală
e^{-t} dt
A=\left[ \begin{array}{cc}
matrice 1 & 0 \\ 0 & 1 \\
\end{array} \right]
\left\{ \begin{array}{l}
x_{1}-2x_{2}=3 \\
sistem de ecuaţii
5x_{1}+4x_{2}=6 \\
\end{array} \right.
\sqrt{\dfrac{\alpha-\beta}
litere greceşti
{\Omega+\Gamma}}
\lim\limits_{x\rightarrow
limita \infty} \dfrac{f(x)-f(x_{0})}
{x-x_{0}}
\frac{\partial u}{\partial t}
=
derivate parţiale
\frac{\partial^2 u}
{\partial x^2} +
- 56 -
\frac{\partial^2 u}
{\partial y^2}
funcţii \tan(x)=\dfrac{\sin(x)}
trigonometrice {\cos(x)}
\acute{a}, \grave{a},
\tilde{a}, \bar{a},
accente
\vec{a}, \hat{a},
matematice
\breve{a}, \dot{a},
\ddot{a}
ii. Grafică în LATEX. Să se insereze într-un document o imagine şi

orientată la un unghi de 45 de grade, conform figurii 1.
Pentru a putea insera o imagine, este nevoie ca în preambulul documentului
să se introducă comanda . Ulterior în poziţia
unde se doreşte afişată imaginea, se va scrie comanda de inserare de
imagine, ca în exemplul următor:
Rezultatul afişat va fi cel din figura de mai jos:
- 57 -
Comanda poate primi parametrii h, t, b, p ai căror
semnificaţie este descrisă în tabelul 3.
Tabelul 3. Explicarea parametrilor de poziţionare a unei figuri în document
“here” – pozitionează imaginea în locul unde se află comanda

h
t “top” – poziţionează imaginea în partea de sus a paginii curente
“bottom” – poziţionează imaginea în partea de jos a paginii

b
curente
“page” – poziţionează imaginea în partea de sus a următoarei

p
pagini
iii. Să se insereze la final de document o bibliografie selectivă cu

referinţe despre limbajul LATEX.
- 58 -
Generarea bibliografiilor cu ajutorul limbajului LATEX se poate face
diversificat, în funcţie de stilul de bibliografie utilizat de autorul unui
anumit articol ştiinţific.
Codul de comenzi LATEX pentru generarea automată a unui exemplu de
referinţe bibliografice arată astfel:
Iar rezultatul afişat este cel de mai jos:
- 59 -
i. Să se scrie un program în LATEX care să genereze un tabel cu
valorile funcţiilor trigonometrice Sinus şi Cosinus pentru unghiurile
0, 30, 45, 60 şi 90. Tabelul ar trebui să arate ca cel de mai jos:
Tabelul 4. Funcţii trigonometrice.
00 300 450 600 900
SIN 0 1
COS 1 0
ii. Să se genereze un document cu text ştiinţific, în LATEX, al cărui

rezultat afişat să fie cel din figura 4.
iii. Inseraţi într-un document cel puţin 3 imagini şi setaţi parametri
diferiţi de poziţionare, dimenisiune, orientare etc.
iv. Să se genereze o bibliografie selectivă având 8 referinţe din

domeniile electronică, automatică şi informatică.
- 60 -
Figura 4. Exemplu de text ştiinţific.
v. Creaţi un tabel cu comenzile LATEX utilizate în documentele create

la această lucrare de laborator, precum şi descrierea rezultatului
acestora, după modelul de mai jos:
Comandă Afişare rezultat

\u a ă
\^ a, \^i â, î
\c s, \c t ş, ţ
\date{\today} - afişează data curentă
\begin{equation} - început de ecuaţie
- 61 -
Lucrarea nr. 8
1. Tema lucrării
Utilizarea formulelor, diagramelor, elementelor grafice specifice
Microsoft Office Excel.
2. Scopul lucrării
Familiarizarea studentului cu principalele funcţii ale programul de
calcul tabelar MS Excel. Lucrarea va pune în evidenţa realizarea
documentelor MS Excel, trasarea de grafice şi introducerea de filtre. Astfel
se cere:
a) Să se realizeze un document în MS Excel, în care să se dezvolte un
tabel şi să se insereze 10 înregistrări despre studenţii unei facultăţi, conform
cu exemplul prezentat din tabelul 1.
Tabelul 1. Exemplu de tabel cu înregistrări studenţi.

Anul
Nr. Localitate
Nume şi Prenume Specializare de
crt. domiciliu
studiu
1 Popescu Mihai Automatică 4 Bacău
2 Ionescu Cristian Electronică 3 Suceava
3 Anghel Vasile Automatică 2 Bucureşti
... ... ... ... ...
... ... ... ... ...
- 62 -
b) Să se realizeze următoarele operaţii asupra datelor din tabelul 1:
 ordonarea alfabetică a studenţilor;
 ordonarea simultană a studenţilor după criteriile următoare:
- după nume, alfabetic,
- după specializare, alfabetic
- după anul de studii, de la mic la mare şi
- după localitatea de domiciliu, alfabetic.
c) Să se realizeze filtre de interogare pentru toate câmpurile capului de
tabel, exceptând câmpul „Nr. crt.”.
Filtrele de interogare asistă utilizatorul în căutarea înregistrărilor
după un anumit criteriu (spre exemplu, afişarea doar a studenţilor
înregistraţi la specializarea „Automatică”).
d) Dacă se consideră 10 valori întregi pentru o variabilă x să se traseze
graficul funcţiilor următoare, conform criteriilor:
 - culoare albastră
 – culoare roşie
 - culoare verde
Rezultatul trebuie să fie conform celui prezentat în figura 1.
Figura 1. Trei grafice trasate în MS Excel.
- 63 -
Microsoft Excel reprezintă unul dintre cele mai utilizate programe pentru
generarea automată a calculelor matematice pentru domenii precum cel
economic, ştiinţific etc. Aplicaţia Microsoft Excel organizează datele în
următoarele structuri de date:
• Foaia de calcul - reprezintă un singur tabel cu maimulte linii şi coloane.
• Agenda de lucru - este un set de de foi de calcul şi cuprinde implicit trei

foi de calcul dar poate avea până la maximum 256 foi de calcul. O
agendă de lucru se memorează într-un fişier cu extensia .xls.
Elementele utilizate într-un document Excel sunt următoarele:
• celula - este unitatea elementară adresabilă într-o foaie de calcul şi se

identifică prin numele ei sau prin adresa formată din numele coloanei
urmat denumele liniei;
• linia - se identifică prin nume sau este dată de numărul liniei;
• coloana - se identifică prin nume sau adresă;
• domeniul selectat - este un ansamblu de celule care se identifică prin

nume sau prin adresa.
• foaia de calcul - se identifică prin nume;
• agenda de lucru – se identifică prin numele fişierului în care se

memorează în disc.
- 64 -
4. Rezolvarea temei
a) Să se creeze un document în MS Excel, în care să existe un tabel şi
să se insereze 10 înregistrări despre studenţii unei facultăţi, ca în exemplul
din tabelul 1.
Deoarece MS Excel este specializat pe calcul tabelar, completarea unui
tabel cu înregistrări se face foarte intuitiv urmand etapele:
 se dă click de mouse pe o celulă şi se introduce de la tastatură textul
dorit;
 după care se tastează Enter sau se dă click de mouse în oricare altă
celulă. Prin această metodă se pot introduce toate datele unui tabel.
Operaţii automate
Pentru introducerea rapidă a unei liste de numere secvenţiale, pe o
coloană, spre exemplu, pentru câmpul “Nr. crt.”, se introduc valorile 1 şi 2
în două celule consecutive (una sub cealaltă), se selectează apoi cele două
celule şi se trage cu mouse-ul, prin operaţiunea “Drag & Drop”, începând
din colţul dreapta-jos, conform figurii 2.
“Drag & Drop”

de la semnul + în
jos, câte celule
dorim
Figura 2. Completarea automată a mai multor celule cu “Drag & Drop”.
- 65 -
b) Sa se realizeze următoarele operaţii asupra datelor din tabelul 1:
 ordonarea alfabetică a studenţilor;
Pentru ordonarea (sortarea) alfabetică a studenţilor, după numele lor
sunt urmate etapele:
- se selectează întregul tabel, fără primul câmp;
- apoi se navighează în panoul Data din care se alege comanda Sort.
- se va deschide fereastra de setare a parametrilor de sortare a datelor,
ca în figura 3.
Figura 3. Ordonarea alfabetică a studenţilor dintr-un tabel dat.
De reţinut faptul căsuţa “My data has headers” trebuie să fie bifată
pentru cazurile în care tabelul cu date conţine prima linie pe post de cap de
tabel.
- 66 -
 ordonarea simultană a studenţilor utilizează criteriile
următoare:
- după nume, alfabetic,
- după specializare, alfabetic
- după anul de studii, de la mic la mare şi
- după localitatea de domiciliu, alfabetic.
Operaţiunea este aceeaşi, la care pentru fiecare câmp nou se apasă
butonul din stanga-sus, denumit “Add Level”, iar în secţiunea Column se
selectează din lista “Then by” câmpul următor, conform criteriului de
sortare. Fereastra generată Sort trebuie să arate conform cu figura 4.
Figura 4. Sortarea multiplă a datelor dintr-un tabel.
c) Să se realizeze filtre de interogare pentru toate câmpurile capului de

tabel, exceptând câmpul „Nr. crt.”.
Filtrele de interogare asistă utilizatorul în căutarea înregistrărilor după
un anumit criteriu (spre exemplu, afişarea doar a studenţilor înregistraţi la
specializarea „Automatică”).
- 67 -
Pentru setarea unei celule (câmp de tabel) ca filtru, se selectează celula
respectivă şi din panoul Data se apasă butonul Filter. Automat, celula se va
transforma într-un câmp de filtrare (selecţie) a datelor, aceasta
simbolizându-se printr-o săgeată în partea dreapta-jos a celulei.
Spre exemplu, pentru a selecta doar studenţii înscrişi la specializarea
“Automatică”, apăsaţi săgeata din câmpul “Specializare” şi selectaţi doar
valoarea “Automatică”. Rezultatul va fi asemănător cu cel din figura 5.
Figura 5. Aplicarea filtrelor de selecţie în MS Excel.
d) Dacă se consideră 10 valori întregi pentru o variabilă x să se traseze

graficul funcţiilor următoare, conform criteriilor:
 - culoare albastră
 – culoare roşie
 - culoare verde
În programul Microsoft Excel trasarea graficelor a devenit foarte

intuitivă şi facilă. Astfel se introduc datele funcţiei (valorile abscisei şi
ordonatei), se selectează aceste date şi se alege tipul de grafic (diagramă)
dorit.
- 68 -
Figura 6 prezintă trasarea graficului funcţiei în aplicaţia MS
Excel , pentru .
Figura 6. Trasarea graficului unei funcţii matematice în MS Excel.
Etapele trasării graficului din figura 6 sunt:

 Se creează automat coloana valorilor abscisei, ;
 Se aplică formula =POWER(A2;2) pentru căsuţa B2, după care cu

operaţia „Drag&Drop” se aplică aceeaşi formulă pentru toate
valorile abscisei;
 Se selectează cele două coloane cu datele funcţiei;
 În panoul Insert, din secţiunea Charts se alege tipul de grafic Scatter
with Smooth Lines, pentru o vizualizare mai bună a graficului (vezi
fig. 7).
- 69 -
Figura 7. Alegerea tipului de grafic din meniul Charts.
Observaţii:
Pentru trasarea graficului unei funcţii trigonometrice, se vor genera 3
coloane astfel:
 prima coloană cu valori întregi de la 0 la 10, pentru celulele de la A2
la A12
 la a doua coloană, pe celula B2 se va aplica formula =A2*PI()/2 ,
pentru a avea argumente multiplu de ; se va repeta formula pentru
toate valorile de la 1 la 10, pe celulele de la B2 la B12;
 pentru a treia coloană, pe celula C2 se va aplica formula funcţiei

trigonometrice, spre exemplu =SIN(B2); se va repeta formula pentru
toate celulele de la C2 la C12.
Astfel toate datele asociate funcţiei trigonometrice sunt complete şi se
poate trasa graficul acesteia conform paşilor prezentaţi anterior.
- 70 -
i. Să se realizeze cerinţele de la subpunctele a) – d) de la paragraful
Scopul lucrării .
ii. Pentru x cu valori de la 0 la 20, să se traseze graficul funcţiilor:
 f(x) = log(x), funcţia logaritm.
 f(x) = exp(x), funcţia exponenţial.
 f(x) = 1/x .
- 71 -
Lucrarea nr. 9
1. Tema lucrării
Microsoft Office Excel – utilizări avansate ale mediului Excel în calcul
tabelar.
2. Scopul lucrării
Utilizarea avansată a programului MS Excel pentru generarea
documentelor profesionale.
Se consideră un set de date experimentale în număr de 20 de valori.
Setul de date poate fi unul oarecare.
a) Se cere:
i. Să se calculeze media aritmetică a celor 20 de valori.
ii. Să se calculeze media geometrică în două moduri, prin
formula implicită din Excel, şi prin calculul ei matematic.
iii. Să se calculeze media ponderată a celor 20 de valori.
b) Dacă se cunoaşte pentru abscisa x valorile de la 1 la 20, să se traseze
graficul setului de date experimentale.
c) Să se genereze diagrame grafice de tip Column, Line, Pie şi Bar
pentru datele statistice ale utilizării browserelor web (Internet Explorer,
Firefox, Chrome, Safari şi Opera) pentru ultimii 7 ani.
d) Să se importe într-un document Excel datele provenite de la un fişier
CSV, completat în prealabil.
- 72 -
Microsoft Excel oferă o gamă diversificată de formule pentru calculul
automat al unor expresii matematice aplicate pe un set de date oarecare. Se
observă însă că MS Excel este limitat în calculul unor expresii matematice
cu un grad mare de dificultate. Unele expresii matematice pot fi calculate în
două moduri şi anume:
 printr-o formulă (funcţie) matematică integrată în Excel
 prin calcul matematic efectiv, utilizând operaţii standard
(adunare, scădere, înmulţire, împărţire).
Pentru inserarea unei formule în oricare dintre celule, primul caracter
introdus trebuie să fie semnul egal “=”, după care se scrie mnemonicul
funcţiei respective.
În tabelul 1 sunt prezentate câteva din multele funcţii integrate în MS Excel.
Tabelul 1. Funcţii implicite integrate în programul MS Excel.
Formula (funcţia) Descrierea

SUM ( ) Calculează suma algebrică
PRODUCT ( ) Calculează produsul algebric
AVERAGE ( ) Calculează media aritmetică
GEOMEAN ( ) Calculează media geometrică
SIN ( ) Returnează sinusul unui unghi
COS ( ) Returnează cosinusul unui unghi
- 73 -
EXP (num) Returnează
POWER () Calculează puterea unui număr
FACT ( ) Calculează factorialul unui număr
PI ( ) Returnează valoarea lui PI: 3.141592653
LOG () Returnează logaritmul unui număr
SQRT ( ) Calculează rădăcina pătrată a unui număr
DEGREES ( ) Transformă din radiani în grade
RADIANS ( ) Transformă din grade în radiani
4. Rezolvarea temei
Se consideră un set de date experimentale în număr de 20 de valori.
Setul de date poate fi unul oarecare.
a) Se cere:
i. Să se calculeze media aritmetică a celor 20 de valori.
ii. Să se calculeze media geometrică în două moduri, prin
formula implicită din Excel, şi prin calculul ei matematic.
iii. Să se calculeze media ponderată a celor 20 de valori.
b) Dându-se pentru abscisa x valori de la 1 la 20, săse traseze graficul

setului de date experimentale.
Pentru trasarea graficului se urmează etaple:
 creaţi o coloană cu valorile de la 1 la 20;
 apoi selectaţi cele două coloane (abscisa şi ordonata);
- 74 -
 din panoul Insert selectaţi tipul de grafic Scatter with Smooth
Lines din meniul Charts, pentru o vizualizare mai exactă a
graficului (vezi fig. 1).
Figura 1. Alegerea tipului de grafic din meniul Charts.
c) Să se genereze diagrame grafice de tip Column, Line, Pie şi Bar

pentru datele statistice privind cotele de utilizare ale browserelor
web (Internet Explorer, Firefox, Chrome, Safari şi Opera) pentru
ultimii 7 ani.
Datele statistice privind cota de piaţă a navigatoarelor web pot fi accesate de

pe Internet, existând multe portaluri web de analiză statistică, care oferă
aceste informaţii în mod gratuit. Unul din aceste portaluri este
WIKIPEDIA.org, iar un exemplu de date statistice preluate din acest portal
este prezentat în tabelul 2.
- 75 -
Tabelul 2. Date statistice privind cota de utilizare a principalelor navigatoare
web, pe luna Decembrie din perioada 2009-2012.
Browser web Internet
Firefox Chrome Safari Opera
Data Explorer
December 2009 50,3% 32,3% 5,5% 5,1% 2,1%
December 2010 41,3% 30,3% 13,5% 5,9% 2,0%
December 2011 31,2% 25,5% 23,8% 6,3% 2,6%
December 2012 27,8% 20,1% 29,4% 14,8% 2,5%
Programul Microsoft Excel oferă o gamă diversificată pentru crearea

diagramelor pentru un set de date introduse într-o foaie de lucru.
Considerându-se datele statistice din tabelul 2, se prezintă în figurile 2, 3, 4
şi 5 tipurile de diagrame Column, Line, Pie şi Bar .
Figura 2. Diagramă de tip coloane (Column) în MS Excel.
- 76 -
Figura 3. Diagramă de tip linie (Line) în MS Excel.
Figura 4. Diagramă de tip plăcintă (Pie) în MS Excel.
- 77 -
Figura 5. Diagramă de tip bare (Bar) în MS Excel.
d) Sa se importe într-un document Excel datele provenite de la un fişier

CSV, completat în prealabil.
Aplicaţia MS Excel poate realiza importul de date din surse externe, cum
ar fi baze de date MS Access, fişiere TXT, CSV, XML etc.
Figura 6. Secţiunea de import date a panoului Data în MS Excel.
- 78 -
Operaţiile de import se realizează din panoul Data care este prezentat în
figura 6.
i. Să se realizeze aplicaţiile propuse la subpunctele a) – d) de la
subcapitolul Scopul lucrării.
ii. Să se descrie prin diagrame de tip Column, Line, Pie şi Bar evoluţia
monezii EURO şi USD pentru ultimii 5 ani.
- 79 -
Lucrarea nr. 10
1. Tema lucrării
Microsoft Office Access - introducere şi exemple de aplicabilitate.
2. Scopul lucrării
Familiarizarea studentului cu sistemul de gestiune a bazelor de date
Microsoft ACCESS.
a) Să se creeze o bază de date cu numele „Evidenţă studenţi”, în care să
inseraţi 10 studenţi cu datele lor personale.
Pentru această bază de date, se vor crea 4 tabele, Studenţi,
Specializări, Contacte, Judeţe, ale căror structuri sunt definite în
tabelele 1-4 de mai jos:
Tabelul 1. Structura tabelului Studenţi.
Denumire câmp Tipul de date

ID_Student Număr, autoincrementat
Nume Text (30)
Prenume Text (30)
Data naşterii Dată calendaristică
Facultate Text (30)
Specializare Text (30), preluat din tabelul Specializări
CNP Text (13)
ID_Contact Număr, preluat din tabelul Contacte
- 80 -
Tabelul 2. Structura tabelului Specializări.

ID_Specializare Număr, autoincrementat
Denumire_Specializare Text (30)
Tabelul 3. Structura tabelului Contacte.

ID_Contact Număr, autoincrementat
ID_Student Număr, preluat din tabelul Studenţi
Adresă Text (100)
Judeţ Text (30), preluat din tabelul Judeţe
Telefon Number
E-mail Text (30)
Tabelul 4. Structura tabelului Judeţe.

Cod_Judeţ Text (2)
Denumire_Judeţ Text (30)
b) Să se realizeze 3 interogări ale bazei de date „Evidenţă studenţi”,

după cum urmează:
 Toţi studenţii cu prenumele începând cu litera ’C’;
 Toţi studenţii născuţi după anul 1985;
- 81 -
 Toţi studenţii înscrişi la specializarea Automatică.
c) Să se creeze următoarele obiecte în MS Access:

 un formular cu datele din tabelul studenţi, denumit Formular
Studenţi;
 un formular avansat în care studenţii să fie selectaţi după
câmpul Specializare;
d) Să se creeze un raport cu datele din tabelul Studenţi.
Baza de date se defineşte ca o mulţime structurată de informaţii, entităti,
relaţii logice dintre acestea şi tehnicile de prelucrare corespunzătoare. Datele
sunt accesibile în mod simultan mai multor utilizatori. Baza de date conţine
datele efective memorate într-o formă fizică, dependentă de dispozitivul de
memorare şi de sistemul de operare utilizat. Sistemul de gestiune al
bazelelor de date este ansamblu de programe care permite dezvoltarea,
manipularea şi întreţinerea bazelor de date. Acesta asigură o interfată între
baza de date şi utilizatorii săi.
O baza de date Access cuprinde următoarele obiecte:
 Tabele – contin toate inregistrarile

 Formulare – afiseaza inregistrarile din tabele,una cate una
 Interogări – localizează inregistrari specifice
- 82 -
 Pagini de acces la date – pun la dispozitie date prin intermediul
paginilor Web
 Macrocomenzi – actiuni automate uzuale
 Module – stocheaza declaratii si proceduri Visual Basic, care permit
dezvoltarea de programe pentru bazele de date, astfel incat acestea
sa poata interactiona cu alte programe.
Pentru a realiza o bază de date noua utilizand aplicaţia Acces se vor
parcurge următoarele etape :
1. În bara de instrumente Database se apasă pe butonul New sau se

apelează comanda Ctrl+N
2. În panoul de sarcini New File se apasă pe butonul pe Blank Database
3. Se apasă pe butonul OK.
Lucrarea va evidenţia aspecte practice introductive referitoare la crearea
unei baze de date utilizand cele patru tipuri de obiecte de bază şi anume :
tabel (table), interogare (query), formular (form) şi raport (report).
4. Rezolvarea temei
a) Să se creeze o bază de date cu numele „Evidenţă studenţi”, în

care să inseraţi 10 studenţi cu datele lor personale.
Pentru această bază de date, se vor crea 4 tabele, Studenţi, Specializări,
Contacte, Judeţe, ale căror structuri sunt definite în tabelele 1-4.
Microsoft Access operează cu patru tipuri de obiecte de bază, întâlnite în
orice sistem de gestiune a bazelor de date: tabel (table), interogare (query),
formular (form) şi raport (report).
- 83 -
În figura 1 se prezintă panoul Create, de unde se pot crea aceste obiecte.
Figura 1. Panoul Create din MS Access.

Crearea tabelelor
Cel mai des utilizat mod de creare a tabelelor în MS Access este modul
Design (proiectare). Aici, utilizatorul creează câmpurile fiecărui tabel şi
setează tipul de date pentru fiecare câmp. Orice tabel trebuie să conţină un
câmp setat ca şi cheie primară (prin care fiecare înregistrare se identifică în
mod unic). Spre exemplu, pentru tabelul Studenti, cheia primară este câmpul
„ID_Student”.
În figura 2 este prezentată fereastra Design pentru definirea structurii
tabelului Studenţi.
- 84 -
Figura 2. Configurarea structurii tabelului Studenţi în modul Design.
În mod similar se procedează pentru toate tabelele bazei de date.

MS Access este un sistem de gestiune a bazelor de date relaţional,
adică obiectele bazei de date sunt entităţi între care pot exista relaţii. În
figura 3 se prezintă relaţiile dintre tabelele bazei de date “Evidenţă studenţi”
în aplicaţia Microsoft Access. Aceste relaţii permit unui tabel să preia
pentru un câmp valori din alt tabel.
Spre exemplu, relaţia “1 la n” între tabelul Studenţi şi Specializări
arată că la o specializare sunt înscrişi mai mulţi studenţi şi permite ca în
tabelul Studenţi denumirea specializării să fie preluată din tabelul de
Specializări.
Etapa următoare constă în introducerea înregistrărilor în tabele,

popularea bazei de date. Aceasta se poate realiza prin introducerea datelor în
modul Datasheet View (vizualizare date) sau prin import de date din surse
externe.
- 85 -
Figura 3. Relaţiile dintre tabelele bazei de date
În modul Datasheet View, utilizatorul introduce datele direct într-un

tabel, coloană cu coloană (câmp cu câmp), apoi la final salvează tabelul.
Figura 4 prezintă tabelul Studenţi în modul Datasheet View.
Figura 4. Tabelul Studenţi în modul Datasheet View.
- 86 -
Se vor insera date în toate tabelele. Astfel, baza de date este pregătită
pentru operaţii de interogare (selecţie, căutare), vizualizare şi raportare.
b) Să se realizeze 3 interogări ale bazei de date „Evidenţă studenţi”,

după cum urmează:
 Toţi studenţii cu prenumele începând cu litera ’C’;
 Toţi studenţii născuţi după anul 1985;
 Toţi studenţii înscrişi la specializarea Automatică.
Pentru a crea o interogare (query) în MS Access, se navighează în
panoul Create şi se alege comanda Query Design, pentru a intra în modul de
proiectare a interogării. Va apare o fereastră din care se va selecta tabelul de
interogat, apoi se vor adăuga câmpuri de selecţie în partea de jos a ferestrei,
dedicată setării parametrilor de interogare (vezi fig. 5).
Figura 5. Crearea unei interogări în modul Design (proiectare).

- 87 -
Se observă din figura 5 că s-au ales doar trei câmpuri (nume,
prenume şi specializare) din tabel şi pentru câmpul prenume s-a setat
criteriul LIKE ’C%’ , rezultatul arătând că vor fi selectaţi doar studenţii
(nume, prenume şi specializare) ale căror prenume începe cu litera ‚C’.
c) Creaţi următoarele obiecte în MS Access:

 un formular cu datele din tabelul studenţi, denumit Formular
Studenţi;
 un formular avansat în care studenţii să fie selectaţi după
câmpul Specializare;
În MS Access, formularul reprezintă un obiect cu ajutorul căruia se
pot crea interfeţe utilizator pentru aplicaţia de baze de date. Într-un formular
se pot insera mai multe controale (căsuţe text, butoane de navigare, etichete,
grile de tabel etc.)
Pentru a crea un formular, se execută paşii următori:
 din panoul Create se alege comanda Form Wizard.
 în fereastra care apare, se selectează sursa de date pentru formular
(tabel sau interogare), precum şi ce câmpuri se doresc a fi integrate
în formular.
 se alege tipul de layout (Columnar, Tabular, Datasheet sau Justified).
 se dă un nume formularului şi se apasă butonul Finish.
Figura 6 prezintă un formular pentru tabelul Studenţi de tip Columnar.
- 88 -
Figura 6. Un formular creat în aplicaţia MS Access.
Pentru realizarea unui formular conectat cu un alt subformular se
creează mai întâi subformularul după care se integrează în formularul
radăcină.
Figura 7 prezintă un formular cu studenţii înscrişi la specializarea

Automatică. În acest caz, subformularul conţine tabelul cu toţi studenţii, iar
formularul rădăcină integrează subformularul şi permite selectarea
studenţilor după specializarea la care s-au înscris.
- 89 -
Figura 7. Formular de selecţie a studenţilor după câmpul Specializare.
De remarcat că orice formular poate fi modificat în cele mai mici detalii

selectând modul Design.
d) Să se creeze un raport cu datele din tabelul Studenţi.

În programul MS Access, rapoartele se creează, ca şi celelalte
obiecte, din panoul Create, selectând butonul Report Wizard. Se alege sursa
de date (tabel sau interogare) şi formatul de afişare al raportului. Figura 7
prezintă un raport creat în MS Access pentru tabelul Studenţi.
- 90 -
Figura 7. Raport generat în MS Access.
Orice raport poate fi modificat în cele mai mici detalii selectând modul
Design.
i. Să se execute subpunctele a) – d) de la Scopul lucrării.
ii. Să se creeze următoarele obiecte:
 o interogare prin care să se selecteze toţi studenţii născuţi

înainte de 1990;
 un formular cu toate contactele studenţilor;
 un raport cu studenţii înscrişi la altă specializare decât

“Automatică”.
- 91 -
Lucrarea nr. 11
1. Tema lucrării
Microsoft Office PowerPoint - crearea unei prezentări bazată pe
diapozitive. Utilizarea diagramelor, elementelor grafice, efectelor
speciale în prezentări.
2. Scopul lucrării
Familiarizarea studentului cu programul MS PowerPoint, crearea şi
editarea unei prezentări bazată pe diapozitive.
Cerinţele lucrării sunt:

a) Să se creeze un document tip prezentare în MS PowerPoint cu 5
slide-uri (diapozitive), având următorul conţinut:
 primul slide: un titlu, font 40, Arial, text îngroşat, listă
numerotată cu trei intrări şi un paragraf de trei rânduri;
 al doilea slide: o diagramă de tip coloane, preluată din
MS Excel;
 al treilea slide: o schemă grafică (cea din figura 1,
calculul factorial) creată cu ajutorul formelor din meniul
Drawing;
 al patrulea slide: un titlu, un paragraf şi o imagine aliniată
la dreapta paragrafului.
 al cincilea slide: un clip media inserat din sursă externă.
- 92 -
b) Să se modifice imaginea de fundal a tuturor slide-urilor cu o
imagine nouă sau cu o textură din MS PowerPoint.
c) Să se realizeze câte un tip de tranziţie diferit pentru fiecare slide.
d) Să se creeze pentru elementele prezentării diferite animaţii puse
la dispoziţie de MS PowerPoint.
Figura 1. Schema logică de calcul al factorialului unui număr.
Aplicaţia Microsoft PowerPoint este un pachet complet de prezentări

grafice. O prezentare este organizată ca o succesiune de imagini statice, cu
efecte de animaţie, care pot fi derulate în paralel cu susţinerea unei expuneri.
Prezentările PowerPoint consta dintr-un număr de pagini individuale sau sau
- 93 -
"slide"-uri. O imagine a prezentării se numeşte diapozitiv (slide) sau
pagină. Aplicaţia Microsoft PowerPoint are următoarele funcţii:
• crearea unei prezentări care conţine diferite diapozitive
• permite inserarea sunetelor şi imaginilor video;
• permite protejarea de parolă a aplicaţiei;
• permite rotirea unei poze în cadrul prezentării.
Definirea unei prezentări, sub controlul aplicaţiei PowerPoint, se face pe trei

niveluri de detaliere:
• şablonul prezentării;
• formatul paginii prezentării;
• conţinutul fiecărei pagini a prezentării.
Diapozitive pot conține text, grafică, sunet, filme, și alte obiecte, care pot fi
aranjate în mod liber. Acestea pot fi create atât separat, cât și cu ajutorul
unui model- șablon sau "Slide Master". Şablonul prezentării se memorează
într-o pagină de control - Slide Master cuprinde:
• aspectul fundalului diapozitivelor ;
• fontul utilizat şi caracteristicile sale;
• modul de aranjare în pagină a conţinutului ;
• elemente de subsol ale diapozitivului.
4. Rezolvarea temei
a) Să se creeze un document tip prezentare în MS PowerPoint cu 5

slide-uri (diapozitive), având următorul conţinut:
 primul slide: un titlu, font 18, Arial, text îngroşat, listă

numerotată cu 3 intrări şi un paragraf de 3 rânduri.
- 94 -
Fiind o aplicaţie integrată în suita Microsoft Office, programul PowerPoint
vine cu aceeaşi paletă de setări de formatare a textelor şi imaginilor. Figura
2 descrie panoul Home, în care sunt prezente setările de font şi paragraf,
împreună cu un exemplu de slide care conţine 3 elemente (un titlu, o listă
numerotată şi un paragraf).
Figura 2. Panoul de formatare text şi un slide exemplu.
Elementele unei prezentări (text, imagine, forme, clip-uri media etc.) se

inserează fiecare într-o căsuţă text, aceasta ajutând la poziţionarea uşoară a
elementelor în cadrul fiecărui slide. Pentru formatarea de text se aleg
comenzile (funcţiile) corespunzătoare din panoul Home.
- 95 -
 al doilea slide: o diagramă de tip coloane, preluată din MS
Excel;
Pentru inserarea unei diagrame de orice tip, se alege comanda Chart din
panoul Insert. Va apare imediat fereastra de selecţie a tipului de diagramă
(vezi fig. 3, fereastra Insert Chart).
Figura 3. Fereastra Insert Chart de selecţie a tipului de diagramă.
După alegerea formei diagramei, programul MS Excel se va deschide cu un

exemplu de diagramă, ca în figura 4. Modificând parametrii diagramei în
MS Excel, automat se vor modifica şi în MS PowerPoint.
- 96 -
Figura 4. Importul unei diagrame Excel în PowerPoint.
 al treilea slide: o schemă grafică (cea din figura 1, calculul

factorial) creată cu ajutorul formelor din meniul Drawing.
Alegând comanda Shapes din panoul Insert, utilizatorul va avea access la o
gamă diversificată de forme pentru desenarea oricărui tip de schemă sau
diagramă. Tipurile de forme sunt grupate în categoriile: linii, forme
dreptunghiulare, forme geometrice de bază, forme săgeţi, forme pentru
diagrame de flux, forme stea şi afişe, forme calote.
- 97 -
Figura 5. Tipurile de forme de desenare prezente în MS PowerPoint.
 al patrulea slide: un titlu, un paragraf şi o imagine aliniată la

dreapta paragrafului.
Se procedează asemănător ca şi pentru aplicaţia MS Word.
 al cincilea slide: un clip media inserat din sursă externă.
Microsoft PowerPoint suportă integrarea de conţinut multimedia în cadrul

slide-urilor. Pentru aceasta, din panoul Insert se alege comanda Video sau
Audio din meniul Media. Se selectează fişierul multimedia din locaţia dorită
şi automat aplicaţia office o va integra în slide, punând la dispoziţie
butoanele de control ale clipului (play, pause, stop).
Figura 6 prezintă imaginea unui clip video inserat într-un slide PowerPoint.
- 98 -
Figura 6. Un clip video inserat în MS PowerPoint.
b) Să se modifice imaginea de fundal a tuturor slide-urilor cu o

imagine nouă sau cu o textură din MS PowerPoint.
Pentru a modifica imaginea de fundal a unui slide, se dă click dreapta pe

slide şi se alege opţiunea Format Background…. Din fereastra care se
deschide (vezi fig. 7) se pot seta diverşi parametri pentru imaginea de
fundal, de la alegerea unei culori, la texturi sau selectarea unei imagini
dintr-un fişier extern. Pentru aplicarea imaginii pe toate slide-urile se apasă
butonul “Apply to All”.
- 99 -
Figura 7. Fereastra de setare a imaginii de fundal.
c) Să se realizeze câte un tip de tranziţie diferit pentru fiecare slide.

Programul MS PowerPoint oferă o gamă diversificată de tranziţii, care
reprezintă efecte vizuale de trecere de la un diapozitiv la altul. Figura 8
prezintă panoul de tranziţii (Transitions), din care se poate alege tipul de
tranziţie precum şi parametrii acesteia (declanşator, sunet, durată etc.).
Figura 8. Panoul de selecţie şi formatare a tranziţiilor.
- 100 -
d) Să se creeze pentru elementele prezentării diferite animaţii puse la
dispoziţie de MS PowerPoint.
Efectele de animaţie sau animaţiile în MS PowerPoint reprezintă efecte
vizuale aplicate asupra elementelor din slide-uri. Animaţiile sunt de două
feluri, aşa cum se poate observa şi în fig. 9:
 animaţii cu efecte de apariţie/ascundere a elementelor (meniul
Entrance);
 animaţii cu efecte asupra formei elementelor (meniul Emphasis):
mărire/micşorare, rotire, modificare culoare etc.
Figura 9. Selectarea tipului de animaţie din panoul Animations.
- 101 -
Programul oferă posibilitatea gestionării efectelor de animaţie (execuţie
într-o anumită ordine şi conform unui program de timp) pentru elementele
slide-urilor, prin panoul de animaţii (Animation Pane).
i. Să se execute cerinţele a) – d) de la Scopul lucrării.
ii. Să se creeze un slide, în care să se insereze câteva elemente

(text, imagine, forme) şi să se aplice diverse tipuri de animaţii
pentru aceste elemente.
iii. Pentru prezentarea creată, să se testeze cât mai multe tipuri de

tranziţii.
- 102 -
Lucrarea nr. 12
1. Tema lucrării
Generarea documentelor web de tip HTML. Formatarea
documentelor HTML utilizând limbajul CSS.
2. Scopul lucrării
Familiarizarea studentului cu elementele limbajul HTML. Crearea,
editarea şi formatarea unei pagini web.
Să se realizeze o pagină web care să conţină:
a) un titlu formatat în 3 moduri;
b) un paragraf de 5 linii, text aliniat „Justified”, font Arial,
dimensiune 14 pt, culoare albastru;
c) o listă neordonată şi una ordonată, fiecare cu câte 5
elemente de text;
d) o imagine oarecare;
e) un tabel construit după exemplul celui de mai jos:
- 103 -
f) trei legături web (hyperlink-uri) către trei site-uri web
diferite;
g) un formular de introducere date oarecare.
h) formataţi textul paragrafului, legăturile web şi imaginea
inserată utilizând limbajul de formatare CSS.
Limbajul HTML este una din cele mai utilizate tehnologii software
pentru crearea şi generarea paginilor web. HTML este acronimul de la
Hypertext Markup Language, ceea ce reprezinta de fapt limbajul pe care
browserele de internet îl înţeleg si cu ajutorul lui pot fi prezentate paginile
web. Prin hipertext se înţelege un document care conţine, pe lângă tex ,
grafică, imagini, animaţie sau legături către alte documente. Limbajul
HTML(HyperText Markup Language) nu este un limbaj de programare,
acesta utilizand tag-uri (marcatori) şi regulile de inserare ale acestora.
Limbajul de marcare permite transformarea oricărui text într-un hipertext
prin introducerea unor marcaje, care vor indica modul cum se efectueaza
legăturile documentului, cum vor apãrea paginile documentului etc.
Un tag reprezintă o comanda în cod HTML ce indica modul în care va fi
interpretată informaţia la care aceasta se refera . Un tag se introduce sub
forma <nume_tag>, unde parantezele unghiulare sunt elementele care indică
prezenţa comenzii. Există douã tipuri de marcaje: individuale sau perechi.
Un element HTML cuprinde:
- 104 -
· etichetele - reprezintă cuvinte cheie încadrate de paranteze unghiulare
(de exemplu <html>)
· etichetele apar de obicei sub formă de perechi: <b> şi</b>
· etichetă de deschidere/început.
· etichetă de închidere/sfârşit
Informaţia cuprinsă între eticheta de început şi cea de sfârşit reprezintă
conţinutul elementului HTML. Există situaţii în care elementele pot avea
conţinut vid - nu au eticheta de sfârşit. Limbajul CSS (Cascading Style
Sheets) de formatare a elementelor HTML a devenit foarte utilizat în
prelucrarea paginilor web, rezultatul utilizării lui fiind obţinerea unui aspect
modern şi clar definit al conţinutului web. O regulă CSS este formată din
două părţi: un element de selecţie şi un element declarativ. Limbajul CSS
de formatare a elementelor HTML a devenit foarte utilizat în prelucrarea
paginilor web, rezultatul utilizării lui fiind oferirea unui aspect modern şi
clar al conţinutului web.
4. Rezolvarea temei
Să se realizeze o pagină web care să conţină:
a) un titlu formatat în 3 moduri.
Structura unui document HTML este de forma următoare:
<!DOCTYPE html>
<html>
<body>
<h1>Primul meu titlu în HTML</h1>

- 105 -
<p>Primul meu paragraf în HTML.</p>
</body>
</html>
În limbajul HTML, titlurile se declară cu etichetele <h1>,<h2>,etc.,
ca în exemplul din tabelul 1.
Tabelul 1. Exemplu de elemente titlu (heading).
<h1>Învăţăm HTML</h1> Învăţăm HTML

<h2>Învăţăm HTML</h2>
Învăţăm HTML
Învăţăm HTML
Învăţăm HTML
Cu cât numărul de formatare al titlului este mai mare, cu atât dimensiunea

titlului este mai mică.
b) un paragraf de 5 linii, text aliniat „Justified”, font Arial, dimensiune

14 pt, culoare albastru.
Etichetele HTML principale de formatare a unui text sunt descrise în tabelul
2:
Tabelul 2. Etichete de definire a textului într-un paragraf.
Eticheta HTML Descrierea
<p> … </p> defineşte un paragraf de text
- 106 -
<b> ... </b> text îngroşat
<i> ... </i> text italic
<u> ... </u> text subliniat
<font> ... </font> setarea parametrilor de font pentru un text
<br> break, trecere pe rând nou
<hr> defineşte o linie orizontală
<center> ... </center> centrarea elementelor în pagină
Elementul paragraf este foarte utilizat în crearea paginilor web şi conţine

atribute privind alinierea textului de stilizare etc.
c) o listă neordonată şi una ordonată, fiecare cu câte 5 elemente de text.

Listele ordonate şi neordonate se definesc prin etichetele <ol> şi <ul>.
Spre exemplu, definim mai jos două liste una ordonată şi una neordonată:
<ol> 1. Coffee
<li>Coffee</li> 2. Tea
<li>Tea</li>
3. Milk
<li>Milk</li>
</ol>
<ul>  Cafea
<li>Cafea</li>  Ceai
<li>Ceai</li>
<li>Lapte</li>  Lapte
</ul>
- 107 -
d) o imagine oarecare.
Imaginile se inserează într-un document HTML utilizând eticheta
<img>. Spre exemplu, codul de mai jos va încărca în pagina web o imagine
de la o anumită locaţie şi va seta dimensionarea imaginii prin parametrii
width şi height:
<img border="0" src="/images/pulpit.jpg" alt="Pulpit rock" width="304"
height="228">
e) un tabel construit după exemplul celui de mai jos:
Tabelele se generează prin eticheta <table>. Iată un exemplu de cod HTML,

care generează un tabel.
<table border="1">
<tr>
<td>row 1, cell 1</td>
</tr>
<tr>
</tr>
</table>
- 108 -
f) trei legături web (hyperlink-uri) către trei site-uri web diferite.
Pentru a crea legături web (hyperlinks), se foloseşte eticheta <a>,
ancoră. Iată un exemplu de legătură, care va direcţiona utilizatorul către site-
ul binecunoscut w3schools.com.
<a href="http://www.w3schools.com/">Vizitaţi W3Schools</a>
g) un formular de introducere date oarecare.

Formulare sunt alte elemente HTML foarte des utilizate, deoarece oferă
interacţiune cu utilizatorul şi posibilitatea de procesa date cu ajutorul
paginilor web. Spre exemplificare, codul HTML de mai jos generează un
formular standard (vezi fig. 1).
- 109 -
Figura 1. Exemplu de formular generat în limbaj HTML.
h) formataţi textul paragrafului, legăturile web şi imaginea inserată

utilizând limbajul de formatare CSS.
Iată un exemplu de formatare pentru elementele <body>, <h1> şi <p>,
figura 2:
<!DOCTYPE html>
<html>
<head>
<style>
body
{
background-
color:#d0e4fe;
}
h1
{
color:orange;
text-align:center;
}
p
{
font-family:"Times New
- 110 -
Roman";
font-size:20px;
}
</style>
</head>
<body>
<h1>Exemplu CSS!</h1>
<p>Acesta este un
paragraf.</p>
</body>
</html>
Figura 2. Un exemplu de formatare utilizând limbajul CSS.
i. Să se genereze o pagină web care să conţină toate elementele
specificate în lucrarea de laborator şi să se formateze aceste
elementele utilizând limbajul CSS.
- 111 -
Lucrarea nr. 13
1. Tema lucrării
Generarea documentelor XML. Conexiunea Microsoft Office Word,
Excel – XML.
2. Scopul lucrării
Prezentarea limbajului XML şi principii de bază pentru generarea
documentelor XML.

a) Să se creeze un document XML care să conţină informaţii legate
de cărţile dintr-o bibliotecă, în număr de 10, conform câmpurilor
următoare:
 categoria din care face parte cartea;
 titlul cărţii;
 autorul cărţii;
 editura care a publicat cartea;
 anul publicării cărţii.
b) Să se valideze documentul XML creat, din punct de vedere al

sintaxei, utilizând validatorul XML de la adresa:
 http://www.w3schools.com/xml/xml_validator.asp
- 112 -
c) Să se vizualizeze conţinutul documentului XML creat utilizând
un fişier CSS de formatare a elementelor din fişierul XML.
d) Să se genereze o pagină web care să afişeze conţinutul fişierului
XML creat, utilizând standardul XML DOM.
e) Să se importe documentul XML creat în programul Microsoft
Excel.
Extensible Markup Language, abreviat XML, descrie o clasă de obiecte
denumite în mod general documente XML. Un document XML este format
din marcaje (tag-uri) şi date caracter. Un marcaj este un şir de caractere
delimitat de caracterele “<” şi “>”. Datele caracter reprezintă conţinutul
marcajelor. Un document XML poate fi împărţit în trei secţiuni generale de
colecţii de marcaje:
1. Prolog
2. Declaraţia tipului de document
3. Elementul rădăcină.
Avantajele utilizării documentelor XML sunt:
• adaptat la schimbul de date şi de documente
• accesibilitate - înţelegerea facilă a conţinutul unui document XML
• structură arborescentă
• portabilitate
Astfel se poate observa că XML constituie modalitatea cea mai simplă şi
totodata cea mai eficienta prin intermediul căreia datele pot fi transferate
- 113 -
prin intermediul Internetului. În plus XML are conexiuni cu diferite
aplicaţii MS Office cum ar fi MS ACCESS, Word sau Excel.
XML - MS ACCESS
Formatul XML poate fi considerat un buffer în care informaţia din

bazele de date este stocată şi distribuită prin intermediul Internetului.
Access XP oferă posibilitatea de export usor al datelor în format XML.
Pentru a realiza această operaţie se selectează în prealabil o tabelă sau o
interogare din baza de date al cărei conţinut se doreşte a fi exportat în
format XML. Ulterior, din meniul File se alege optiunea Export, selectand
din cadrul ferestrei de dialog, care se va deschide, formatul de fisier XML
Documents.
XML/ MSWord
Capacitatea de a salva un document Microsoft Word în format XML

standard ajută la separarea conținutului de limitele documentului. Conținutul
devine disponibil pentru procesele automate de explorare și reorientare a
datelor. Conținutul poate fi cu ușurință căutat și modificat prin alte procese
decât cele din Word, precum prelucrarea bazată pe server a datelor.
Deoarece MS Word poate să reprezinte documentele ca format XML,
prelucrările automate pot să genereze rapid documente Word şi astfel acesta
poate să fie actualizat cu ușurință în mod regulat. MS Word utilizează
propria schemă XML, pentru a aplica etichete ce stochează informații,
precum proprietățile fișierului și definesc structura documentului.
- 114 -
4. Rezolvarea temei
a) Să se creeze un document XML care să conţină informaţii legate

de cărţile dintr-o bibliotecă, în număr de 10, conform câmpurilor
următoare:
 categoria din care face parte cartea;

 titlul cărţii;
 autorul cărţii;
 editura care a publicat cartea;
 anul publicării cărţii.
Documentele XML formează o structură tip arbore, care începe cu un

element (nod) rădăcină şi se ramifică către elementele (nodurile) frunză.
Elementele pot conţine subelemente (noduri copil), precum şi atribute
(informaţii despre element).
Figura 1 descrie structura unui document XML cu un element rădăcină şi
mai multe elemente copil.
- 115 -
Element rădăcină:
<librarie>
Element: Atribut:
<carte> domeniu
Element: Element: Element: Element:

<titlu> <autor> <editura> <an>
Text: Text: Text: Text:

C/C++ Mihai Teora 2007
Popescu
Figura 1. Structura unui document XML.
Codul XML pentru structura din fig. 1 este prezentat în figura 2 de mai jos:
Figura 2. Codul XML pentru structura din fig.1.
- 116 -
b) Să se valideze documentul XML creat, din punct de vedere al
sintaxei, utilizând validatorul XML de la adresa:
 http://www.w3schools.com/xml/xml_validator.asp
Pentru exemplificare, s-a luat codul XML din fig. 2 şi s-a introdus în zona
de text a validatorului. La apăsarea butonului Validate, portalul a transmis
un mesaj arătând că nu există erori în codul XML (vezi fig. 3).
Figura 3. Validarea unui document XML.
c) Să se vizualizeze conţinutul documentului XML creat utilizând

un fişier CSS de formatare a elementelor din fişierul XML.
Pentru a vizualiza un document XML utilizând limbajul de formatare CSS,
se introduce o linie suplimentară după declaraţia <?xml version="1.0"?> în
care se specifică sursa fişierului CSS.
- 117 -
Spre exemplu, adăugând linia
în fişierul exemplificat în fig. 2 şi formatând elementele XML prin cod CSS

în fişierul ”librarie.css” (vezi figura 4) vom putea încărca într-un browser
web fişierul XML, iar ca rezultat se va afişa conţinutul din figura 5.
Figura 4. Formatarea prin cod CSS a elementelor XML.
Figura 5. Rezutatul vizualizării într-un broweser web a fişierului XML

formatat cu limbajul CSS.
- 118 -
d) Să se genereze o pagină web care să afişeze conţinutul fişierului
XML creat, utilizând standardul XML DOM.
Standardul XML DOM se ocupă cu accesul şi manipularea documentelor
XML, utilizând limbajul JavaScript.
Exemplul următor parsează fişierul ”librarie.xml” într-un obiect XML

DOM, iar apoi extrage anumite informaţii din acesta şi le afişează într-o
formă dată de codul HTML din acelaşi fişier (vezi fig. 6).
- 119 -
Figura 6. Vizualizarea de conţinut XML utilizând obiecte XML DOM.
- 120 -
e) Să se importe documentul XML creat în programul Microsoft
Excel.
Microsoft Excel oferă cadrul propice de importare a datelor
conşinute în documente XML. Pentru aceasta se navighează în panoul Data
şi din secţiunea Get External Data se alege opţiunea From XML Data
Import din submeniul From Other Sources (vezi fig. 7). Se selectează
fişierul XML din locaţia dorită şi se apasă butonul Open. Datele conţinute în
fişierul XML se vor încărca în foaia de lucru curentă şi începând cu celula
selectată.
Figura 7. Comanda de import a unui document XML în MS Excel.
- 121 -
Spre exemplu, importul fişierului “librarie.xml” conduce către tabelul Excel
din figura 8.
Figura 8. Date importate în MS Excel dintr-un document extern XML.
i. Să se efectueze exerciţiile de la punctele a) – e) de la Scopul
lucrării.
ii. Să se creeze un document XML, care să conţină valorile funcţiei

sinus pentru primele 10 unghiuri multiple de 900 începând cu 00.
iii. Să se importe în MS Excel documentul XML creat la punctul 2

şi să se genereze un grafic sinus cu datele din fişierul XML.
- 122 -
Lucrarea nr. 14
1. Tema lucrării
Dezvoltarea şi caracteristicile documentelor PDF, exemple.
2. Scopul lucrării
Lucrul cu documente PDF, programe de bază pentru generarea şi
editarea documentelor PDF.
Se cere:
a) Să se creeze un document WORD care să conţină: un titlu, un
paragraf de cel putin 10 linii, o imagine aliniată la dreapta
paragrafului şi un tabel de 3 coloane cu 6 linii. Sursa de
informare poate fi oarecare.
b) Generaţi un document PDF pentru documentul Word creat
utilizând strict soluţii Microsoft.
c) Generaţi un alt document PDF din fişierul Word creat utilizând
aplicaţii terţe free sau open-source.
d) Utilizând aplicaţii de lucru cu fişiere PDF, executaţi următoarele
operaţiuni:
 Extrageţi pagina a 3-a dintr-un document PDF cu cel
puţin 5 pagini.
 Realizaţi alipirea (merge) a două fişiere PDF separate,
generând un singur document comun.
- 123 -
Formatul portabil de document sau Portable Document Format (pdf) are o
serie de avantaje în utilizare. Astfel principala proprietate a documentului o
reprezintă portabilitatea . Portabilitatea este proprietatea unui element
software de a funcţiona, independent de platforma de calcul utilizată .
Lucrarea urmăreşte sa pună în evidentă lucrul cu documente pdf. în diferite
situaţii practice. Spre exemplu, Writer permite transformarea rapidă a
documentelor finite în fișiere portabile (Portable Document Format), care
pot fi vizualizate de orice computer cu un vizualizator pdf. Această
facilitate permite setarea și de alte opțiuni, cum ar fi calitatea imaginilor sau
parola pentru deschidere fişierului.
De asemenea aplicaţia TeX este un editor de texte bun şi un program de

vizualizare pentru PDF. În LaTex în urma compilării cu comanda pdflatex
se obţine un format portabil de document. Conţinutul documentului se poate
vedea sau tipări cu orice program de vizualizare pentru PDF.
4. Rezolvarea temei
a) Să se creeze un document WORD care să conţină: un titlu, un
paragraf de cel putin 10 linii, o imagine aliniată la dreapta
paragrafului şi un tabel de 3 coloane cu 6 linii. Sursa de informare
poate fi oarecare.
Pentru informaţii legate de crearea şi editarea documentelor Word puteţi

revedea lucrările de laborator nr. 4 şi 5.
- 124 -
b) Generaţi un document PDF pentru documentul Word creat, utilizând
strict soluţii Microsoft.
Până la versiunea Word 2003, inlcusiv, Microsoft nu a oferit deloc vreo
soluţie proprie pentru salvarea documentelor în format PDF.
Pentru versiunea Office 2007, compania a pus la dispoziţia utilizatorului o

extensie gratuită care după instalare oferă opţiunea “Save as PDF” pentru
orice document. Pentru a o utiliza, orice utilizator de Office 2007 trebuie să
descarce această extensie din secţiunea Download a portalului şi să o
instaleze în calculator.
Începând cu versiunea 2012, această facilitate a devenit parte integrantă în

pachetul Office, astfel că utilizatorul poate salva orice document din acest
pachet în format PDF, fără a mai instala vreo altă aplicaţie în prealabil.
c) Generaţi un alt document PDF din fişierul Word creat utilizând

aplicaţii terţe free sau open-source.
Pentru generarea unui document PDF din orice alt tip de document, se dă
comanda Print şi se alege imprimanta virtuală PDF. Această utilitate este
oferită de mai multe aplicaţii disponibile în mod gratuit, care după instalare
va adăuga în lista de imprimante, una virtuală PDF. O soluţie soluţie oferită
implicit de pachetul Office de la Microsoft se poate să instaleze o
imprimantă PDF virtuală.
În figura 1 este dat un exemplu de comandă Print, în care se observă

accesul la imprimanta PDF virtuală denumită „Cute PDF Writer”:
- 125 -
Figura 1. Exemplu de generare a documentelor PDF utilizând imprimante
PDF virtuale.
d) Utilizând aplicaţii de lucru cu fişiere PDF, executaţi următoarele

operaţiuni:
 Extrageţi pagina a 3-a dintr-un document PDF cu cel
puţin 5 pagini.
 Realizaţi alipirea (merge) a două fişiere PDF separate,
generând un singur document comun.
- 126 -
O astfel de aplicaţie care suportă operaţiuni cu fişiere PDF este “PDF Split
and Merge”, un program scris în limbajul JAVA şi utilizând documente
XML pentru configurare. Se poate descărca de la adresa:
 http://sourceforge.net/projects/pdfsam/
Interfaţa aplicaţiei arată ca cea din figura 2 de mai jos.
Figura 2. Parte din interfaţa aplicaţiei PDF Split and Merge.
i. Să se efectueze exerciţiile a) – d) de la Scopul lucrării.
ii. Menţionaţi alte aplicaţii de editare şi generare a documentelor

PDF, proprietare, free sau open-source.
- 127 -
Bibliografie
1. Anghel, O.A., Anghel L. - Tehnologii XML - XML în JAVA - iniţiere în XML,

Editura Albastră , 2007
2. Ardelean, G., Pusztai, A. - LaTeX - ghid de utilizare, Ed. Tehnică, 1994
3. Bălan I., Costienu C. - Microsoft Office 2010. Tips and Tricks, Editura 3D
Media Communications, 2011
4. David, M. - HTML5: designing rich Internet applications, Elsevier: Focal
Press, USA 2010
5. Gheorghiu, A.- Programarea calculatoarelor electronice, Editura Victor 2003
6. Gheorghiu, A., Ene , C.- Informatica aplicată, Editura Victor, 2004
7. Iatan, I. – Curs de Access 2010 cu aplicaţii, Editura Matrix Rom 2011
8. Johnson, S. - Microsoft Windows 7, Editura Niculescu,, Bucureşti 2010.
9. Johnson, S. - Microsoft Office ACCESS 2007, Editura Niculescu, Bucureşti
2008
10. Oetiker, T.- The (Not So Short) Introduction to LATEX2e,
2011(http://mirrors.ctan.org/info/lshort/english/lshort.pdf)
11. Prodan, A, Rusu, M. - WORD 2007 ghid de utilizare, Editura Albastră 2010
12. http://www.wikipedia.org - free Internet encyclopedia
13. http://www.W3Schools.com - web developer information website
- 128 -

Indrumar Laborator PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar Laborator PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Oana Andreea Călin Eugen Cornel Șerban Raul

Lucrarea nr. 1 ................................................................................................. 4

Lucrarea nr. 2 ................................................................................................. 7

Lucrarea nr. 3 ............................................................................................... 11

Lucrarea nr. 4 ............................................................................................... 20

Lucrarea nr. 5 ............................................................................................... 29

Lucrarea nr. 6 ............................................................................................... 42

Lucrarea nr. 7 ............................................................................................... 52

Lucrarea nr. 8 ............................................................................................... 62

Lucrarea nr. 9 ............................................................................................... 72

Lucrarea nr. 10 ............................................................................................. 80

Lucrarea nr. 11 ............................................................................................. 92

Lucrarea nr. 12 ........................................................................................... 103

Lucrarea nr. 13 ........................................................................................... 112

Lucrarea nr. 14 ........................................................................................... 123

Bibliografie ................................................................................................ 128

Îndrumarul de laborator “Generarea şi Managementul

Principalele aspecte abordate sunt:

Îndrumarul “Generarea şi Managementul Documentelor” include în

Prezentarea laboratorului, a tematicii şi a principalelor direcţii de studiu

Prima lucrare are un caracter introductiv în care se vor prezenta

Componenta hardware reprezintă ansamblul elementelor fizice ce

Componenta software include totalitatea programelor prin care se

Exemple de sisteme de operare actuale:

Programele utilitare Microsoft Office2010 OpenOffice.org

Editor de text Word Writer

Tabelul 2 prezintă principalele cerinţe hardware şi software pentru

Tabelule 1 şi 2 au fost completate după studierea componentelor

Analizând mediul Microsoft Office 2010 se poate stabili:

Analizând mediul OpenOffice.org se poate concluziona:

 Între componente există o mare interoperabilitate acestea putând să

CALC este componenta de calcul tabelar din suita OpenOffice.org.

IMPRESS este componenta de creare și prezentare de diapozitive din

Figura 1. Interfaţa aplicaţiei OpenOffice.org Writer.

Să se genereze un document care să conţină informaţiile prezentate în

 Crearea şi editarea unei foi de calcul utilizând

Se vor utiliza comenzi şi opţiuni de meniu după cum urmează:

FORMAT >> CELLS >> NUMBER >> DECIMAL PLACES (cu

c. Crearea graficului: Selecţie tabel cu datele calculate >> FORMAT >>

 Crearea unei prezentări cu ajutorul OppenOffice.org IMPRESS

 Prezentarea mediului OpenOffice.org BASE

Orice tabel va conţine obligatoriu un câmp definit ca şi cheie

Figura 1 prezintă interfaţa aplicaţiei MS Word ce include toate

 bara de titlu - în care apare afişat numele documentului activ;

Figura 2. Setarea marginilor unui document.

b) Inserarea secţiunilor - se navighează în panoul Insert şi se aleg opţiunile

Figura 3. Panoul Home al aplicaţiei Microsoft Word.

Figurile nr. 4 şi 5 prezintă imagini referitoare la formatarea unui text

Figura 4. Alegerea trăsăturilor de text din fereastra Font.

e) în vederea inserării unei imagini într-un document Word, se navighează

Automatică Fizică Informatică

Circuite digitale Cuantică Programare

Figura 6. Tabel cursuri opţionale (exemplu).

Figura 7. Panoul de inserare/editare ecuaţii matematice în MS Word.

h) inserarea notelor de subsol - se realizează navigând şi selectând din

i) utilizarea de hyperlink-uri - se creează alegând din panoul Insert,

La punctul j) se navighează în panoul Page Layout şi se alege opţiunea

Microsoft Word dispune de o gamă largă de forme (shapes) utile în

Figura 1. Tipurile de forme din meniul Shapes.

În Microsoft Word imaginile pot fi adăugate prin mai multe metode:

Figura 2. Inserarea de imagini prin comanda Insert→Picture.

Odată ce imaginea a fost inserată, aceasta se selectează cu mouse-ul,

Figura 3 pune în evidenţă Meniul Format din secţiunea Picture Tools