Regina Elizabeta I a

demonstrat cii ~i o femeie

poate guverna Anglia la fel de
bine precum un biirbat. In
timpul indelungatei ei domnii,
regina -foarte popularii -a
condus tara printre
numeroase pericole ~i a
respins cu succes
amenintarea spaniolii.

p oreclita "Glorioasa" sau "Regina

Virgina", Elizabeta a fost fiica regelui
Hemic al VIII-lea, o personalitate foarte
puternica pe care ea l-a luat drept model Sub
domnia ei de aproape 45 ani, ea a 1mbinat
"virtutile rege~ti" cu un simt diplomatic femi-
n:in, pentru a apara tara de inamicii politici
interni ~i externi.

Epoca de aur a Angliei

Era °elizabetana, adica partea a doua a seco-
lului XVI, este una dintre cele mai palpitante
epoci din istoria Angliei. Rena~terea engleza a
luat amploare; poezia, drarnaturgia ~i muzica
lnfloreau. in aceasta perioada au scris
dramele engleze~ti cele mai renumite de
William Shakespeare ~i Christopher Marlowe.
Edmund Spencer ~i Sir Philip Sydney sunt
enumeratiprintre cei rnai rnari poeti englezi.
Vestitii marinari englezi, Francis Drake,
Walter Raleigh, Mathew Frobisher, Humphrey
Gilbert ~i Richard Greenville, in afara calato-
riilor europene, erau in cautarea unor teritorii
noi, ~i s-au lntors cu bogatii fabuloase din
coloniile spaniole. De~i Elizabeta nu a trecut
niciodat:l Canalul Minecii, ea a lncurajat lntot-
deauna marinarii spre aventuri lndraznete.
Tot O feti,3
Cind in 7 septembrie 1533, a venit pe lume In
palatul de la Greenwich Elizabeta Tudor,
regele Hemic a fost inconsolabil deoarece ~i
dorise foarte mult ca urma~ un baietel. Dorin-
ta era atat de puternica lncit divortase de
prima nevast:l, Chaterine de Aragonia, deoare-
ce ~i aceasta ii nascuse numai o feti1;:l, Maria.
Mama Elizabetei, Ana Boleyn fusese o curte-
zanii. cand Papa a refuzat sa desfaca casatoria
cu Chaterine de Aragonia, Henric a Intrerupt
legatura cu biserica catolica ~i a lntemeiat
biserica anglicana, al carei conduciitor suprem
a fost chiar el. Dupa aceasta ~i-a aprobat
propriul divort ~i recasatorirea.
De~i la lnceput a iubit-o sincer pe Ana
Boleyn, afec1;iunea lui nu a fost durabila.
Dupa nici trei ani a decis ca se va descotorosi
de Ana. A acuzat-o de tradare ~i de adulter.
De~i acuza1;iile erau false, femeia a fost
condamnata ~i decapitata in mai, 1536.
Urmatoarea so1;ie a fost Jane Seymour, o alt:l
0-
,jj
~
1
1'-
O Henric al Vlll-lea, inva,at. muzician ~i
sportiv, a fost o personalitate tipic
renascentista. Pe de alta parte a fost un
barbat orgolios, nemilos ~i autocrat. Fiica
lui, Elizabeta a admirat tot timpul
caracterul direct ~i ferm al tatalui.
O Acest portret o ilustreaza pe Elisabeta
dupa victoria asupra Armadei spaniole.
imbracamintea ei fabuloasa indica boga,ia
imensa jar mana odihnita pe glob
simbolizeaza domnirea ei pe apa ~i uscat.
curtezana. Ea a murit cu citeva saptamani
dupa na~terea fiului lor, Edward.
Henric s-a insurat de ~ase ori In total. Fe a
patra sotie, printesa germana Ana de Kleve a
parasit-o deoarece a considerat-o foarte urita.
A cincea oara s-a Insurat cu a femeie fru-
moasa ~i tanara, dar aceasta a avut a relatie cu
nobilul Thomas Culpepper, ~i pentru aceasta
a avut la soarta Anei Boleyn, fiind decapitata.
Ultima sotie a lui Henric, Catherine Farr , a
trait mai mult decat sotul ei.
Urma~ii lui Henric
Elizabeta ~i-a petrecut copilaria la tara, depar-
te de curtea londoneza. impreuna cu frateleei
vitreg, a beneficiat de a educatie deosebita.
Viata lor pa~nica a fast Intreruptil de moartea
tatalui In 1547, dupa care a ajuns pe tron
Edward. Edward al VI-lea era un baiat fragil,
bolnavicios ~i a murit cu ~ase ani mai tarziu,
la virsta de 15 de ani. L-a urrnat pe tron
Maria, fata mai In virsta a lui Henric. Maria
era romano-catolica ~i a readus biserica angli-
.cana sub autoritatea papala. Frotestantii Insa

127
42 REGINA ELIZABETA
erau adeptii unei biserici independente de
Roma. Elizabeta, care era protestanta, era
urma~a imediata la tronul Angliei.
Maria cea sangeroasa
Cand s-a aflat ca Maria vrea sa se marite cu
mo~tenitorul tronului spaniol, catolicul Filip, a
izbucnit o rebeliune protestanta sub conduce-
rea lui Thomas Wyatt. Elizabeta a fost acuzata
de sora ei vitrega de sprijinirea revoltei, acest
lucru costand-o aproape viata. A fost tinuta
prizoniern timp de doua luni In temnita din
Turnul Londrei. Dupa eliberare a fost exilata
de la curtea regala ~i din Londia.
Cu timpul, Maria a devenit din ce In ce mai
nepopulara. Ea a trimis peste 300 de protes-
tanti la rug deoarece nu au tagaduit credinta
~i nu s-au convertit la catolicism. Poporul o
numea "Maria sangeroasa" (Bloody Mary).
Cand a murit In 1558, majoritatea englezilor a
primit vestea cu bucurie. casatoria Mariei cu
Filip nu a fost binecuvantata cu copii, astfel
O Se presupune ca Elizabeta a fost indra-
gostita de Robert Dudley, Contele de
Leicester. So,ia lui Dudley a murit intr-un
accident de calarie, dupa care s-a zvonit ca
accidentul a fost de fapt un asasinat ~i regi-
na nu a indraznit sa se marite cu iubitul ei.
128
O in compania curtezanelor, Elisabeta
prime~te pe marinarul vestit, Sir Walter
Raleigh. El a ad us primul transport de
tutun ~i cartofi din America in Anglia.
O O copie modernii a vasului "Golden
Hind" a lui Sir Francis Drake. A fost construit
recent pentru comemorarea ciiliitoriei eroice
in jurul lumii a unuia dintre ceimai mari
exploratori din acea vreme.
Elizabeta a devenit regina. Data incoronarii ei,
17 noiembrie, a raffias inca mult timp
sarbatoarea nationala a Angliei.
Elizabeta a tras invataminte din domnia
scurta a Mariei. A devenit foarte prudent:1 fata
de orice extremism religios, fie a<;:estaprotes-
tant sau catolic. ~i-a dat seama ce inconve-
niente pot sa apara daca se casatore~te cu un
print sau domnitor strain. Maria s-a intalnit rar
cu sotul ei spaniol, totu~i a implicat tara intr-
un razboi costisitor ~i fara sens impotriva
Frantei, din care a avut numai de pierdut.
Regina la lucru
Elizabeta a condus tara cu ajutorul parlamen-
tului ~i al Consiliului Secret. Consilierii ~i
membrii parlamentului au ajutat-o cu sfaturi,
dar deciziile le-a luat singura. Printre primele
masuri, l-a numit pe William Cecil, cel care
ulterior a devenit Lord BurgWey, prim ministru.
Cecil a servit regina timp de patruzeci de ani.
Toata lumea a crezut ca Elisabeta se va
rruIrita ~i va avea copii. De~i a flirtat cu mai
multi barbati, nu l-a ales pe nici unul ca sot.
Poate ca nu a dorit sa imparta conducerea
tarii cu un rege.
Noua regina a fost o protestanta .moderata.
Era de acord cu desprinderea de Papa, dar a
raffias fidela mai multor obiceiuri ~i simboluri
catolice, de exemplu crucea. La inceputul
domniei a decretat o lege conform careia bise-
rica anglicana ~i-a recapatat statui:ul indepen-
dent (Church Settlement) ~i totodata a stabilit
ca regina este capul bisericii, "guvematorul
 O in 1580, regina atacuri indrazn~t~ asupra vaselor spaniole.
Elizabeta l-a facut Elizabeta a fost critica~ vehement pentru
cavaler pe Francis pirateria "dracilor rnarini" englezi, de fostul ei
Drake, pe bordul cumnat, Filip, ajuns intre timp regele Spaniei.
vasului Golden in 1568, revolta protestantilor scotieni a
Hind, exprim3nd obligat-o pe regina Maria s~ abandoneze
recuno~tin,a fa,a tronul ~i s~ se refugieze in sudul Angliei,
de expedi,ia din l~sand in unru1 fiul ei nou n~scut, Iacob.
jurul lumii. Dupa Elizabeta, in loc s~ o ajute, a intemnitat-o ~i
parerea englezilor, a tinut-o prizoniern timp de dou~zeci de ani.
Sir Francis a fost intre timp, fjul ei, Iacob a ajuns pe tron, a
un marinar fost crescut ~i educat de nobilii scotieni in
excep,ional, dar in spiritul principiilor protestante.
opinia spaniolilor a
fost un pirat care a Razboiul cu Spania
furat multe comori Tensiunea dintre Anglia ~i Spania a atins
spaniole. Drake a apogeul la inceputul anilor 1580, cand Filip
jucat un rol a incercat s~ in~bu~easc~o revolt~ protes-
important ~i in tan~ din Campia Gerrnan~, ~i a decis ataca-
lupta cu Armada rea Angliei protestante. in 1585, Elizabeta a
l(i' spaniola care a fost de acord s~ ofere ajutor militar rebelilor
.0 .-
::1 Incercat sa protestanti, acesta fjind preludiul rnzboiului
!:

t
~ invadeze Anglia. anglo-spaniol.
il: Un an mai tarziu, ~eful serviciului secret,
~ Sir Francis Walsingham a dernascat o nou~
w
1:-
..
tentativ~ de lovitur~ de stat, care dorea insta-
~ larea Mariei pe tron. Toti consilierii reginei
au propus executarea Mariei pe motiv de
superior". S-a tiparit o carte noua de Hawkins a fast primul englez care a trndare, deoarece s-a considerat c~ prizoniera
rugaciuni care a unificat diferitele principii transpartat sclavi din Africa de Vest in cola- a sprijinit comploti~tii. De~i cu multe retineri,
protestante. in 1563, Inva1;;lturile bisericii niile spaniole din vestul Marii Caraibelor. pan~ la urm~ Elizabeta a accep~t executarea
anglicane au fost sintetizate In 39 de articole. Cand in portul SanJuan d'Ullaa a fast incon- Mariei, sentinta a fost indeplini~ in 1587.
Elisabeta a condus biserica anglicana jurat de spanioli, impreuna cu compatriotul Nimic nu a mai stat in calea lui Filip s~ ata-
astfellncat principiile stabilite de ea au rnrnas sau -Francis Drake -, abia au reu~it sa scape ce ~glia. (Regina scotian~ fuseset pe ju~-
valabile pana In zilele noastre. lasand in urma lor a flota mica, majoritatea:ei tate frantuzoaic~, ~i in cazul unei eventuale
"Biserica ei era atacata vehement In timpul pierzandu-se. Drake ~i-a luat revan~aulterior victorii asupra Angliei, cu certitudine ea
domniei at;lt de catolicii din Roma, care se pentru aceasta infrangere prin numeraasele ajungea pe tron. Filip era convins c~ aceasta
bucurau ~i de sprijinul Frantei ~i al Spaniei,
precum ~i de puritani, adica protestantii cei
rnai riguro~i, care doreau purificarea completa
a bisericii de simbolurile ~i obiceiurile papale.
La Inceputul domniei, In primii zece ani,
Elizabeta a reu~it sa Intretina relatii relativ
bune at;lt cu francezii cat ~i cu 'spaniolii, dar
cu timpul aceste relatii s-au deteriorat. Atat In
Franta cat ~i In Spania existau grupari protes-
tante care s-au adresat Angliei pentru ajutor
Impotriva domnitorilor lor catolici. De~i
Elizabeta ~i Cecil nu doreau sa Indeplineasca
aceste cereri, al1;imembri ai Consiliului Secret,
ca Sir Francis Walsingham ~i Contele Leicester
sprijineau cu entuziasm protestantii str:1ini.

Maria, regina Sco1iei

Regina sco1;iiLna, Maria Stuart a dat multa
bataie de cap Elizabetei. Maria era ruda cea
mai apropiata a reginei din partea tatalui,
deoarece aceasta era str:1nepoata regelui
Angliei, Henric al VII-lea, bunicul Elizabetei.
Acest fapt Insemna ca daca moare farn
urma~i, Maria li urrna la tron. Maria era
romano-catolica: ~i din punctul de vedere al
bisericii catolice, ea era domnitoarea legala a
Aii.gliei, deoarece ca:satoria parin1;ilor O Decapitarea Mariei, regina Sco,iei, in
Elizabetei nu era recunoscuta de Papa, deci 5ala mare al ceta,ii Fotheringay din
nici domnia ei nu era legitima. Elisabeta a Northampton5hire. calaul a trebuit sa
avut de a face In mai multe randuri cu lovea5Ca de trei ori, caci ea traia inca
comploturi care aveau ca scop Inlaturarea ei dupa prima lovitura.
de pe tron ~i Incoronarea Mariei.
Rela1;ia Intre Anglia ~i Spania s-a tensionat O Dupa moartea Mariei, s-a facut o ma5ca
treptat. Elizabeta a permis marinarilor de ceara cu chipul ei. Regina 5co,iana a fo5t
j inmormahtata prima oara in catedrala de la
olandezi sa acosteze In porturile engleze~ti. E
..
Mai mult, chiar marinarii englezi s-au ;1: Peterborough, ~i mutata ulterior la ordinul
'5
aventurat din ce In ce mai des In apele fiului ei in catedrala We5tmin5ter. Ma5ca
J{
teritoriale spaniole din Lumea Noua. John 0
~
e5te pa5trata in Sco,ia.

129
 decis cand o furtuna: a impins Armada in
Marea Nordului. Urma:rite de englezi, vasele
spaniole au fugit ca:tre Scotia. Englezii au
epuizat munitia ~i s-au retras, iar ra:ma:~itele
Armadei au pornit ca:tre Spania, ocolind
Scotia ~i Irlanda. Numeroase vapoare au
pierit in apele agitate de langa: coastele
Scotiei ~i Irlandei. Peste 60 de vapoare s-au
scufundat, numa:rulvictimelor riQicandu-sela
aproape 20000. Anglia a fost salvata:, iar
planurile lui Filip spulberate. Ulterior Filip a
mai trimis flote impotriva Angliei, dar nici
una nu a insemnat un pericol atat de mare ca
cea din 1588.

O in noaptea de 7 august 1 588, Francis
Drake a trimis opt nave incendiare
impotriva flotei ancorate pe langa coasta
de la Calais. Vasele spaniole au fugit in
panica.
va simpatiza mai mult cu francezii, ori el nu a
dorit s:l fac:l aceast:I favoare Frantei.) A
construit o flot:I imens:l, format:l din 130
vapoare, cu 7000 de marinari $i 17000soldati,
numit:I Armada. Englezii au a$teptatatacul cu
o flot:I format:I din 102 de vapoare. Vasele
Armadei au fost z:lrite prima dat:I de pe
coastele sud-vestice ale Angliei in 19 iulie
1588. Vestea a fost transmis:l prin uria$e
focuri de semnalizare.Amiralul flotei engleze
era Lord, Howard of Effingham iar secundul
admiralului era Francis Drake. Strategia lor
era s:l ias:l din portul Plymouth dup:l. ce
Armada a trecut $i s:l-i urm:lreasc:l1n sus pe
Canalul Manecii. Cand Armada a ancorat in
portul Calais pentru a 1mbarcaalti 30000 de
soldati, a suferit dou:l pierderi importante.
intai trupele au fost retinute in Olanda de
soldati olandezi, $i nu au ajuns in timp la
Calais. A doua lovitur:l a fost incendierea
unei p:lrti importa.nte a Armadei prin
trimiterea unor vapoare incendiare, 1nc:lrcate
cu explozibil $i material inflamabil, de c:ltre
Drake printre vasele ancorate in Calais.
Vapoarele care au sc:lpat focului s-au
1mpr:l$tiat. in ziua urm:ltoare, 8 august,
vapoarele de r:lzboi engleze$ti au atacat
spaniolii la Gravelines. Soarta b:lt:Iliei s-a
Via,a de curte
Elizabeta ~i curtea ei fabuloasa:i~i petrecea
majoritatea vremii in palatele regale din jurul
Londrei: Hampton Court, (Jreenwich,
Richmond, Whitehall ~i Windsor. Locul
favorit al Elisabetci era Richmond. cand se
afla in Londra, nu se ducea niciodata:in Turn.
Poate ca:din cauza celor doua:luni petrecute
acolo in timpul domniei Mariei, sau poate
datorita: ga:la:giei create de animalele din
gra:dinazoologica:regala:din apropiere.
in fiecare vara:, Elizabeta organiza
"croaziere regale" in sudul. ~i centrul Angliei,
nu a vizitat insa: niciodata: nordul ta:rii. Mai
multe sute de curteni ~i servitori o insoteau
pe drum ~i erau primiti la curtile nobilimii
din provincie. Vizita reginei reprezenta o
favoare nu neapa:ratinbucura:toare,deoarece
costul aproximativ al unei zile de vizita:
regala:se ridica la 100000 de lire sterline (in
banii de azi).
Favori,ii reginei
Regina a avut intotdeauna cativa curteni a
ca:ror companie o agrea in mod special. ii
numea "favoritii ei" ~i a~tepta de la ace~tia
loialitate ~i afeqiune neconditionata:.Adesea
sotiile acestora erau excluse de la curtea
regala:.Daca:un "favorit" se insura fa:ra:bine-
cuvantarea ei, atunci acestarisca sa:ajunga:in
Turnul Londrei, cum s-a intamplat ~i cu Sir
Walter Raileigh in 1592.
Elizabeta s-a stins in 24 martie 1603. Nu a
desemnat niciodata:succesor. De langa:patul
ei de moarte, primul ministru, Robert Cecil a
trimis un curier la regele Scotiei, Iacob al IV-
lea cu mesajul "a venit tirnpullui" ~i astfel fiul
fostei rivale a ajuns regele Angliei cu numele
de Iacob I.

O Inmormantarea
Elizabetei a fost pe
masura
importan~ei ei,
ie~ita din comun.
Sicriul ei a fost
inso~it pe strazile
Londrei de lorzi
care duceau in
mana drapele cu
sterna. Elizabeta a
fost inmormantata j
in Westminster ~
Abbey. "
~
0\
"0
"
"'
~
~
::J
~
~

130