TESTUL BELBIN pentru stabilirea ROLULUI ÎN ECHIPĂ

Pentru fiecare secţiune se distribuie un total de 10 puncte între întrebările care credeţi că descriu cel mai
bine comportamentul dumneavoastră. Aceste puncte pot fi distribuite între câteva întrebări sau în unele
cazuri veţi dori să daţi câte un punct poate fiecărei întrebări sau toate cele zece puncte doar pentru una
singură.

1. Cu ce cred că pot contribui la o echipă:

a) Cred că pot vedea şi obţine avantaje foarte rapid de pe urma noilor oportunităţi.
b) Pot lucra bine cu o gamă variată de oameni.
c) Producerea ideilor este una din calităţile mele naturale.
d) Capacitatea mea constă în a susţine oamenii oricând văd că ei au ceva de valoare cu care ar putea
contribui la obiectivele grupului.
e) Capacitatea mea de a urmări lucrurile până la capăt este strâns legată de eficienţa mea personală.
f) Sunt pregătit să îmi pierd popularitatea pentru o vreme dacă ştiu că asta va duce la rezultate bune în
final.
g) Îmi dau seama rapid ce s-ar potrivi să facem într-o situaţie ce îmi este familiară.
h) Pot oferi un mod rezonabil de rezolvare pentru diferite feluri de acţiuni fără a produce prejudicii şi fără a fi
părtinitor.

2. Dacă am un posibil neajuns în munca de echipă s-ar putea să fie pentru ca:
a) Nu mă simt în largul meu dacă întâlnirile (de lucru) nu sunt bine structurate şi controlate şi, în general,
bine conduse.
b) Sunt înclinat să fiu prea generos cu cei care au un punct de vedere valid dar care nu a fost luat în
considerare.
c) Am tendinţa să vorbesc o mulţime de îndată ce grupul discută despre idei noi.
d) Punctele mele de vedere obiective îmi creează probleme în a mă alătura colegilor gata pregătit şi
entuziast.
e) Când trebuie să se facă ceva, sunt uneori privit ca plin de forţă şi autoritar.
f) Îmi vine greu să conduc din frunte poate pentru că reacţionez prea tare la atmosferă de grup.
g) Sunt capabil să mă las atât de prins de ideile pe care le am încât pierd din vedere ce se întâmplă în jur.
h) Colegii tind să mă vadă ca pe o persoană care se îngrijorează peste măsură din cauza detaliilor sau a
posibilităţii ca lucrurile să nu iasă cum trebuie.

3. Când sunt implicat într-un proiect cu alţii:

a) Am aptitudinea de a influenţa oamenii fără a face presiuni asupra lor.
b) În general, vigilenţa mea face ca greşelile din lipsă de grijă sau omisiunile să nu aibă loc.
c) Sunt pregătit să preiau controlul ca să fiu sigur că o întâlnire nu este o pierdere de timp sau că se ignoră
obiectivele principale ale întâlnirii.
d) Se poate conta pe mine când e nevoie de o contribuţie originală.
e) Sunt întotdeauna gata să sprijin o sugestie bună când este în interesul comun.
f) Sunt foarte interesat să aflu care sunt ultimele noutăţi în privinţa noilor idei şi desfăşurarea lor.
g) Cred că cei din jur apreciază capacitatea mea de a hotărî la rece.
h) Se poate conta pe mine pentru ca toată munca esenţială să fie organizată cum trebuie.

4. Abordarea mea caracteristică faţă de grup constă în faptul că:

a) Am un fel liniştit în a-mi manifesta interesul de a-mi cunoaşte colegii mai bine.
b) Nu mă opun schimbării opiniei celorlalţi sau să am un punct de vedere singular.
c) De obicei pot găsi argumentele necesare pentru a combate o propunere lipsită de sens.
d) Cred că am talentul de a face lucrurile să meargă odată ce un plan trebuie pus în aplicare.
e) Am tendinţa de a evita evidentul şi de a scoate la iveală neaşteptatul.
f) Aduc o notă de perfecţionism în orice muncă de echipă pe care o fac.
g) Sunt gata să mă folosesc de contactele făcute şi în afara grupului.
h) Deşi sunt interesat de toate punctele de vedere prezentate, nu ezit să mă hotărăsc odată ce trebuie luată
o decizie.

5. Obţin satisfacţie într-o muncă deoarece:

a) Îmi place să analizez situaţiile şi să analizez situaţiile şi să cântăresc toate şansele posibile.
b) Sunt interesat să găsesc soluţii practice la problemele ivite.
 c) Îmi place să simt că adopt relaţii de lucru bune.
d) Pot avea o influenţă puternică în luarea deciziilor.
e) Pot întâlni oameni care au ceva nou de oferit.
f) Pot să-i fac pe oameni să cadă de acord în urmarea cursului necesar unei acţiunii ce trebuie îndeplinite.
g) Mă simt în elementul meu când pot acorda unei sarcini întreaga mea atenţie.
h) Îmi place să găsesc un subiect care să-mi stimuleze imaginaţia.

6. Dacă mi se dă deodată o sarcină dificilă ce trebuie să o rezolv într-o perioadă de timp limitat şi cu
persoane cu care nu am mai lucrat:
a) M-aş simţi ca şi cum aş vrea să mă retrag într-un colţ pentru a stabili modul de a depăşi impasul înainte
de a stabili soluţia.
b) Aş fi gata să lucrez cu persoana care a arătat cea mai pozitivă abordare, indiferent cât de dificilă ar fi
persoana.
c) Aş găsi un mod de a reduce mărimea sarcinii prin a stabili cu ce poate contribui mai bine fiecare membru
al echipei.
d) Dorinţa mea de a urgenta lucrurile ajută la îndeplinirea sarcinilor la timp.
e) Cred că mi-aş păstra capacitatea de a gândi obiectiv şi la rece.
f) Mi-aş reprima neliniştea de a atinge scopul în pofida oricăror presiuni.
g) Aş fi pregătit să iau o atitudine conducătoare pozitivă dacă aş simţi că nu se face nici un progres.
h) Aş deschide o discuţie cu dorinţa de a stimula noi idei şi de a face lucrurile să se mişte.

7. În legătură cu problemele la care sunt predispus când lucrez în echipă:

a) Sunt capabil să-mi manifest nerăbdarea cu cei care obstrucţionează progresul.
b) Cei din jur m-ar putea critica pentru că sunt prea analitic şi insuficient de intuitiv.
c) Dorinţa mea de a fi sigur că lucrurile s-au făcut bine poate ţine din loc treaba.
d) Am tendinţa de a mă plictisi repede şi mă bazez pe unul sau doi membri ai echipei care să mă scoată din
această stare.
e) Îmi este greu să pornesc dacă scopurile acţiunii nu-mi sunt clare.
f) Câteodată nu reuşesc să explic şi să clarific decât cu mare greutate puncte complexe ce se ivesc.
g) Sunt conştient că trebuie să-i rog pe ceilalţi să facă lucrurile pe care eu nu le pot face.
h) Ezit să-mi prezint punctele de vedere când văd că întâmpin o reală opoziţie.

Puneţi scorul acordat fiecărui răspuns în căsuţele aferente

Sect. a b c d e f g h
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Transpuneţi punctajele preluate din tabelul anterior, introducându-le unul câte unul în tabelul de mai jos. Adunaţi apoi
punctajul obţinut pe fiecare coloană şi treceţi totalul pentru fiecare secţiune.

Sect I C M IN IR ME LE F
1. g d f c a h b e
2. a b e g c d f h
3. h a c d f g e b
4. d h b e g c a f
5. b f d h e a c g
6. f c g a h e b d
7. e g a f d b h c
TOTAL
 INTERPRETAREA PUNCTAJELOR TOTALE

Punctajul maxim vă indică în ce mod să remarcă persoana în cauză în cadrul unei echipe.
Următorul punctaj mare indică rolul spre care se poate îndrepta persoana în cazul în care, pentru
vreun motiv sau altul, există o cerinţă în cadrul echipei pentru rolul respectiv.

Cele mai slabe punctaje în cadrul echipei indică posibile arii de slăbiciune. Dar în loc să încercaţi
să schimbaţi atitudinea managerului în aceste arii, ar fi mai bine să se ceară sprijinul unui coleg
cu calităţi complementare.

Concluziile trebuie însă tratate cu unele rezerve, deoarece la orice chestionar există tendinţa de
a încerca să fi mai popular decât ceilalţi, să răspunzi mai degrabă corect decât sincer. Tabelul de
mai jos se bazează pe rezultatele obţinute de o gamă variată de angajaţi, aflaţi în diverse poziţii
sau industrii.

Punctaj Punctaj Punctaj Punctaj Scor

mic mediu mare maxim mediu
0-33% 33-66% 66-85% 85-100%

I 0-6 7-11 12-16 17-23 10.0

C 0-6 7-10 11-13 14-18 8.8

M 0-8 9-13 14-17 18-36 11.6

IN 0-4 5-8 9-12 13-29 7.3

IR 0-6 7-9 10-11 12-21 7.8

ME 0-5 6-9 10-12 13-19 8.2

LE 0-8 9-12 13-16 17-25 10.9

F 0-3 4-6 7-9 10-17 5.5

 ROLUL ÎN CADRUL ECHIPEI

(1) - Trăsături caracteristice

(2) - Cel mai bun rol
(3) - Slăbiciuni acceptabile .
(4) - Atitudine de evitat

IMPLEMENTATOR (I)

1. Autodisciplinat; munceşte din greu

2. Transpune planurile în scheme concise; foloseşte abordări sistematice; vede latura practică.
3. Lipsă de flexibilitate; îi displac ideile neverificate; se adaptează doar dacă i se spune " de ce?"
4. Competiţia pentru poziţie fără a fi loial ideilor sau organizaţiei; critici neconstructive la
sugestiile altora; a părea de neclintit.

COORDONATOR (C)

1. Bun comunicator; inspiră încredere; calm; oferă motivaţie; încrezător; controlat; bun
ascultător.
2. Organizează munca echipei; foloseşte calităţile şi talentul membrilor echipei; deleagă
sarcinile.
3. Poate fi manipulativ; nu este în mod special creator.
4. Competiţia cu ceilalţi în defavoarea admiterii calităţilor lor; abdicarea de la conducere în faţa
opoziţiei sau a apatiei.

MODELATOR (M)

1. Dinamic; produce schimbări; fire deschisă; greu de condus.

2. Modeleaza activitatea echipei; modifică starea de inerţie; ajută la urgentarea acţiunilor.
3. Tendinţe spre asprime sau grosolănie; nerăbdare; iritabilitate.
4. Asumarea unei prea mari autorităţi; competiţia cu INOVATORUL ( IN ) sau MONITOR /
EVALUATORUL ( ME ); graba de " a vota" pentru a ajunge la o concluzie.

INOVATOR (IN )

1. Creator; introvertit; reacţioneaza la laude şi critici; poate lucra singur; abordări " neortodoxe";
plin de imaginaţie; serios.
2. Sursa de inovaţii; generează noi idei; gândire spre soluţii alternative în rezolvarea
problemelor.
3. Poate ignora practicul şi refuza protocolul; să fie cu capul în nori; poate fi uneori greu de
stăpânit.
4. A pune prea mult efort pentru interesele proprii în detrimentul celor ce fac parte din echipă; a
se simţi ofensat şi a se retrage; a crea " bisericuţe" sau a se întrece cu alţi inovatori.
 INVESTIGATOR DE RESURSE (IR )

1. Entuziast; bun conducător; fire deschisă; curios.

2. Răspunde la schimbări; explorează noi idei sau posibilităţi; negociază resurse; îşi face
multe contacte.
3. Atenţie de scurtă durată; indisciplină; se plictiseşte uşor; lipsa capacităţii de a urmări
lucrurile până la capăt.
4. A deveni neproductiv; pastrarea informaţiilor pentru sine; explorarea propriilor idei decât pe
ale celorlalţi.

MONITOR / EVALUATOR ( ME )

1. Judecăţi de valoare; prudent; fără emoţii; perspicace.

2. Analizează ideile; evaluează sugestiile; monitorizează obiectivele.
3. Mişcările greoaie; lipsa de inspiraţie; arareori inspiră pe cei din jur.
4. Critici lipsite de tact faţă de ideile colegilor; competiţia cu Coordonatorul sau Inovatorul;
constantă remarcilor negative.

LUCRĂTOR AL ECHIPEI ( LE )

1. Diplomat; sociabil; flexibil; conciliant; sensibil; adaptabil.

2. A ajuta pe ceilalţi; promovează un mod cooperant şi eficient; valoros în perioade de crize.
3. Indecis, în special în perioadele de criză.
4. Alăturarea cu un singur membru al echipei; evitarea deciziilor; competiţia pentru poziţie.

FINALIZATOR ( F )

1. Meticulos.
2. Se asigură că nimic nu a fost scăpat din vedere; urmareşte lucrurile până la capăt; atenţie
deosebită pentru detalii.
3. Ezitarea în a delega; îngrijorări; poate părea prea pedant cu detaliile.
4. Scăderea moralului prin critici sau îngrijorări; concentrarea asupra detaliilor în detrimentul
vederii de ansamblu.

Vă doresc succes in formarea echipei şi în finalizarea activităţii!

 TEST DE PERSONALITATE (G.Bontila)
Testul contine 76 de intrebari, la care subiectul urmeaza sa raspunda prin
cuvintele „da" sau „nu", dupa cum acestea corespund felului de a fi al subiectului.
Testul poate fi aplicat atit colectiv, cit si individual.

Instructiuni: Formularele pe care le-ati primit contin un sir de intrebari la care

urmeaza sa raspundeti. Cititi fiecare intrebare cu toata atentia, pentru a intelege
bine continutul ei. Daca ceea ce contine intrebarea se potriveste cu felul dvs.
obisnuit de a fi si de a actiona, subliniati cuvintul „da" din marginea din dreapta a
formularului. Daca intrebarea nu se potriveste cu felul dvs. de a fi, subliniati
cuvintul „nu".

Test de personalitate

1. Ti-e frica de intuneric?

Da Nu
2. Ti-e frica de furtuna? Da
Nu
3. Ti-e frica de ара?
Da Nu
4. Ti-e frica sa treci printr-un tunel?
Da Nu
5. Ti-e frica sa treci un pod peste о ара?
Da Nu
6. Cind te afli ре о inaltime, simti nevoia de a te aranca in gol?
Da Nu
7. Te consideri fricos?
Da Nu
8. Te sperii in timpul noptii?
Da Nu
9. Auzi noaptea zgomote care te inspaiminta?
Da Nu
10. Esti mereu pornit pe cearta?
Da Nu
11. Visezi citeodata persoane care au decedat?
Da Nu
12. Iti rozi uneori unghiile asa de tare incit sa te doara?
Da Nu
13. Ti se intimpla sa te bilbii din pricina emotiei, fricii?
Da Nu
14. Poti sa stai multa vreme fara sa vorbesti?
Da Nu
15. Ai avut sau ai vreun tic nervos?
Da Nu
1
16. Iti place sa-ti schimbi des ocupatia, activitatea?
Da Nu
17. Ti se face observatie ca esti distrat, neatent?
Da Nu
18. Iti place sa stai multa vreme in acelasi loc, sa faci acelasi lucru?
Da Nu
19. Plingi uneori din pricina piedicilor care ti se pun in cale?
Da Nu
20. Cind te doare ceva, plingi mai mult decit о fac celelalte persoane?
Da Nu
21. Ti se face rau cind vezi singe?
Da Nu
22. Ai des dureri (de orice fel)?
Da Nu
23. Simti deseori ca ti se taie respiratia?
Da Nu
24. De obicei, te simti bine, puternic si sanatos?
Da Nu
25. Cind te scoli dimineata, te simti inca obosit?
Da Nu
26. Te simti aproape mereu obosit?
Da Nu
27. Te plictisesti cea mai mare parte din timp?
Da Nu
28. Ai deseori dureri de cap?
Da Nu
29. Sint anumite feluri de mincare care iti fac rau?
Da Nu
30. Sint mincaruri pe care nu le poti minca?
Da Nu
31. De obicei, dormi bine?
Da Nu
32. Stii intotdeauna bine ceea ce vrei sa faci?
a Nu
33. Iti este greu sa te hotarasti, atunci cind vrei sa faci ceva?
Da Nu
34. Ai superstitii?
Da Nu
35. Ai vrut vreodata pina acum sa fugi de acasa?
Da Nu
36. Te-ai simtit pina acum inclinat sa fugi de acasa?
Da Nu
37. Ai fugit vreodata pina acum de acasa?
Da Nu
38. Ti-e frica uneori sa traversezi о strada sau о piata larga?

2
Da Nu
39. Ti-e frica sa stai singur intr-o camera mica, inchisa? Da Nu
40. Ti-e frica de foc (incendiu)?
Da Nu
41. Ai avut pina acum dorinta sa dai foc?
Da Nu
42. Obisnuiesti sa-ti eercetezi cu atentie locuinta, inainte de a te
Da Nu
culca, sa te convingi daca nu-i un hot?
Da Nu
43. Iti place sa stai de vorba cu prietenii tai, sa fii mereu in societatea acestora?
Da Nu
44. Iti place sa stai mai mult singur?
Da Nu
45. Ceilalti prieteni sau colegi se feresc de tine?
Da Nu
46. Te infurii des?
Da Nu
47. De obicei, esti dominator, iti place sa dai ordine, sa-i organizezi pe cei din jur?
Da Nu
48. In general, esti fericit, multumit?
Da Nu
49. Uneori crezi ca nu esti la fel ca ceilalti?
Da Nu
50. Te gindesti uneori ca nimeni nu te intelege?
Da Nu
51. Iti inchipui adesea ca tu ai о alta viata pe linga aceea de toate zilele?
Da Nu
52. Iti inchipui ca ai fost un copil adoptat si iti este greu sa scapi de acest gind?
Da Nu
53. Ai ginduri care te obsedeaza, de care nu poti sa scapi?
Da Nu
54. Esti deseori suparat de gindul ca lucrurile din jurul tau nu sint in realitate?
Da Nu
55. Te imprietenesti greu cu cineva?
Da Nu
56. Te mustra uneori constiinta ca ai savirsit fapte urite?
Da Nu
57. Consideri ca familia ta te iubeste mai putin decit pe ceilalti membri ai familiei?
Da Nu
58. Te gindesti uneori ca nimeni nu te iubeste?
Da Nu
59. Iti este greu sa te obisnuiesti la locul tau de munca?
Da Nu
60. Iti este greu sa traiesti in liniste acasa la tine?

3
Da Nu
61. Familia se poarta bine cu tine?
Da Nu
62. Sefii tai se poarta bine cu tine?
Da Nu
63. Te gindesti deseori ca cineva doreste sa te urmareasca?
Da Nu
64. Esti nelinistit, uneori, la gindul ca cineva vrea sa-ti faca un rau?
Da Nu
65. Te superi cind cineva nu te lasa sa faci ceea ce vrei tu?
Da Nu
66. Ti se intimpla sa spargi anumite lucrari, atunci cind te infurii?
Da Nu
67. Te infurii uneori pentru lucruri care nu au insemnatate?
Da Nu
68. Ti-ai pierdut cunostinta vreodata?
Da Nu
69. Iti pierzi deseori cunostinta?
Da Nu
70. Simti uneori ca vederea ti se tulbura?
Da Nu
71. Ti-ar placea о meserie unde s-ar sacrifica/ucide animate?
Da Nu
72. Ai dorit pina acum raul altuia?
Da Nu
73. Ironizezi pe seama altora pina cind li faci sa plinga?
Da Nu
74. Simti citeodata placerea sa faci rau unei persoane?
Da Nu
75. Ai simtit uneori placerea sa faci rau unui animal?
Da Nu
76. Ai avut vreodata dorinta sa furi?
Da Nu

4
 Prelucrarea rezultatelor
Sint semnificative si se vor lua in consideratie numai raspunsurile „nu" pentru
itemii: 14,18,24, 31, 32,43,45,47,48, 55, 57, 61, 62 si raspunsurile „da" pentru toti
ceilalti itemi.
In continuare se va releva numarul de itemi semnificativi pentru fiecare dintre
cele opt trasaturi conform tabelului 1.

Tabelul 1

1. Emotivitate simpla (intrebarile 1, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 19, 20, 21,34,40);
2. Psihastenic, obsesii (intrebarile 2, 3, 4, 5, 6, 25, 26, 32, 33, 36,
38,39,40,41,42,53);
3. Tendinte schizoide (intrebarile 27, 35, 43, 44, 46, 48, 49, 50, 51,52,54);
4. Tendinte paranoide (intrebarile 35, 43, 44, 45, 47, 55, 56, 57, 58, 59,60,
61,62,63,64,65);
5. Tendinte depresive si ipohondrice (intrebarile 19, 22, 23, 24,
25,26,27,28,29,30,31,46);
6. Tendinte impulsive si epileptoide (intrebarile 31, 37,65, 66,67, 68, 69,70);
7. Tendinte instabile (labilitate psihica) (intrebarile 14,15,16,17,18,35,36);
8. Tendinte antisociale (egocentrice) (intrebarile 20, 71, 72, 73, 74, 75, 76).

Cind una si aceeasi cifra insoteste mai multe trasaturi, ea este semnificativa si
urmeaza a fi luata in considerare la fiecare rubrica a trasaturilor respective. (De
exemplu, intrebarea 35 este semnificativa pentru trasaturile 3, 4, 7).
Dupa analiza rezultatelor, pentru fiecare trasatura se noteaza numarul
corespunzator de itemi semnificativi, indicati de catre subiect (Tabelul 2). Acest
numar se multiplica prin coeficientul stabilit pentru fiecare rubrica, obtinindu-se un
numar care poate varia de la 0 la 360. Cu atit mai mare este gradul de semnificatie
a trasaturii respective.

Tabelul 2

Rubrici Numarul Coeficient Total

de itemi
I 28
II 24
III 30
IV 20
V 26
VI 36
VII 52
VIII 52

5
 Conform datelor experimentale (G. Bontila, 1971), s-a stabilit ca toate valorile
care trec de 120 indica tendinte patologice. In asemenea cazuri se recomanda о
investigate mai profunda, folosind tehnici proiective de studiere a personalitatii,
precum si un examen psihiatric.

6
 CE TIP DE TEMPERAMENT AVEŢI?
Alegeţi câte o afirmaţie, care vă caracterizează, din cele 21 de grupe de
mai jos, fie A, fie B. Nu alegeţi afirmaţia care aţi dori să vă caracterizeze, ci pe
aceea care vi se potriveşte cel mai mult, întrebându-i la nevoie pe cei care vă
cunosc. Dacă această condiţie nu este respectată, chestionarul va da rezultate
greşite.

1. A. Sunt foarte impresionat chiar de lucruri mărunte.

B. Sunt tulburat numai în situaţii grave, deosebite.
2. A. Mă entuziasmez şi mă indignez din nimic.
B. De obicei iau lucrurile aşa cum sunt, păstrându-mi calmul.
3. A. Când vorbesc, în general mă aprind şi ridic vocea.
B. Obişnuiesc să vorbesc calm, aşezat, fără grabă.
4. A. Trec adesea fără motiv de la bucurie la tristeţe şi invers.
B. Am o dispoziţie egală. Îmi văd de treabă, fără să iau în considerare
atmosfera care mă înconjoară.
5. A. Uneori de emoţie mă pierd, sunt ca şi paralizat.
B. Aşa ceva nu mi se întâmplă. Fac faţă oricărei situaţii.
6. A. O ironie mă doare într-atât, încât pur şi simplu amuţesc.
B. Cuvintele nu au mare importanţă pentru mine deoarece eu apreciez
numai faptele.
7. A. La cinematograf trăiesc din plin ceea ce se petrece pe ecran, mă
agit, sunt emoţionat, râd sau plâng.
B. Filmul este un simplu joc de umbre pe o pânză. Uneori mă distrează,
alteori nu, dar atât.

8. A. Când am timp liber, mă odihnesc, dorm, etc..

B. În timpul meu liber studiez, muncesc sau fac sport.
9. A. Fac în general eforturi ca să trec de la gând la faptă.
B. Este de ajuns să doresc ceva ca să trec imediat la fapte.
10. A. Decât să fac multe lucruri simple, mai bine gândesc mult, corect şi
realizez puţin.
B. În general inventez şi organizez mereu câte ceva.
11. A. În general nu îmi asum riscul. Sunt tentat să ocolesc, să amân, să
aştept, deoarece multe se rezolvă de la sine.

Test de temperament
 B. Atunci când am hotărât ceva, nu dau înapoi indiferent de piedicile
întâlnite.
12. A. Fără motive întemeiate nu întreprind nimic. Ar fi o oboseală inutilă.
B. Sunt mereu ocupat. Mă enervează să stau şi să nu fac nimic.
13. A. Prefer să privesc un joc decât să particip la el.
B. Îmi place mai mult să particip la un joc decât să privesc.
14. A. Obosesc foarte repede chiar şi atunci când îmi place munca pe care o
fac.
B. Am multă putere de muncă, sunt rezistent la efort.

15. A Încep multe lucruri, însă ele rămân adesea neterminate.

B. Concep planuri pe termen lung şi în timp le realizez.
16. A. Îmi schimb adesea părerile atunci când descopăr lucruri neaşteptate,
necunoscute.
B. Sunt foarte constant în simpatiile şi antipatiile mele.
17. A. Necazurile reuşesc să le depăşesc repede.
B. Rămân marcat, supărat toată ziua şi chiar mai mult atunci când am un
necaz.
18. A. Şi viitorul este important însă eu trăiesc în prezent.
B. Prezentul înseamnă prea puţin faţă de trecut şi viitor.
19. A. Când sunt supărat izbucnesc şi mă descarc.
B. Supărările nu se pot descărca. Le aduni în tine şi le suporţi.
20. A. Mă plictisesc lucrurile şi fenomenele cunoscute, prefer schimbarea.
B. Am multe obiceiuri exacte la care ţin mult. Nu-mi place necunoscutul.
21 A. Firea mea deşi deschisă, este un permanent şir de surprize.
B. Este greu să mă cunoască cineva bine, fiind o fire reţinută, interiorizată.

Test de temperament
 Interpretarea rezultatelor
Număraţi de la punctul 1 la 7, câte răspunsuri aţi ales cu notaţia “A” şi
câte cu “B”. Dacă aveţi cel puţin patru de “A” sunteţi emotiv. La cel puţin
patru răspunsuri “B” sunteţi nonemotiv.

De la punctul 8 la punctul 14 număraţi la fel câte răspunsuri “A” şi “B” aţi

ales. Cel puţin patru “A” înseamnă nonactiv. Cel puţin patru “B” înseamnă
activ.

Dacă pentru punctele 15 până la 21 aţi ales mai mult de patru “A”
înseamnă primar, iar minim patru “B” înseamnă secundar.

Din combinarea celor şase variante se obţin următoarele tipuri

temperamentale:

Emotiv + Nonactiv + Primar = NERVOS

Emotiv + Nonactiv +Secundar =SENTIMENTAL

Emotiv + Activ + Primar = COLERIC

Emotiv + Activ + Secundar = PASIONAT

Nonemotiv + Activ + Primar = SANGVINIC

Nonemotiv + Activ + Secundar = FLEGMATIC

Nonemotiv + Nonactiv + Primar = AMORF

Nonemotiv + Nonactiv + Secundar = MELANCOLIC

Test de temperament
 Temperamentul NERVOS

Temperamentul dumneavoastră este considerat “copilul teribil” al

caracterologiei. Este reprezentat prin nume ilustre ale istoriei artei: Byron,
Chopin, Baudelaire, Dostoievski, Gaugain, Mozart, Edgar Poe, etc.
Temperamentului nervos i s-au consacrat volume întregi de cercetări şi analize
profunde din care am selectat cele mai importante observaţii.

Temperamentul nervos nu trebuie asociat cu un om scos din sărite, decât

în anumite ocazii. Este adevărat că stăpânirea de sine este mai curând o mare
dorinţă pe care o aveţi, decât o virtute cu care “aţi fi dăruit de la natură”.

Principala dumneavoastră problemă este dispoziţia, prea se schimbă

uşor, cu şi fără motiv. Prea vă strică “în târg”, la examene, în societate,
intenţiile cu care aţi pornit iniţial “de acasă”. Poate că sunteţi emotiv,
impresionat de prea multe lucru uneori mimica, vocea, mişcările pe care le
faceţi “nu vă ascultă” ca pe alţii, impenetrabilii pe care îi invidiaţi.

Este sigur că sunteţi “afectiv”, în sensul că aveţi o trăire sufletească

foarte vie, contradictorie şi care vă influenţează puternic acţiunile. Pentru că
discutăm despre acţiuni trebuie să observăm că emotivitatea şi nevoia
dumneavoastră permanentă de emoţii este în serioasă contradicţie cu
activitatea dumneavoastră, discontinuă şi nu întotdeauna eficientă. Aţi dori să
faceţi multe lucruri şi începeţi multe dar, prea des însă, acţiunile
dumneavoastră rămân în fază de intenţie.

Tot ceea ce vă putem recomanda în această privinţă este să faceţi cât

mai puţine compromisuri, să nu fiţi comod şi să vă alegeţi o muncă, fie ea şi
dificilă, dar care să vă placă într-adevăr şi care în acelaşi timp să vă oblige la
ordine şi autoorganizare. Dacă vă veţi iubi profesiunea, nimic nu vă poate
împiedeca să aveţi rezultate excelente.

Mai avem o sugestie: temperamentul nervos suferă de o permanentă

lipsă de energie în contradicţie cu sensibilitatea şi imaginaţia sa bogată şi de
aceea este bine să o economisiţi.

O trăsătură importantă pe care o aveţi este nerăbdarea, “viaţa aici şi

acum”. Nici un temperament nu este mai legat de prezent ca şi
dumneavoastră. Pe de o parte este o mare calitate: sunteţi un adevărat
seismograf al schimbărilor, al problemelor spontane, gata să reacţionaţi
prompt, să vă adaptaţi la ele şi să-i ajutaţi şi pe alţii să le observe. Reversul
promptitudinii este frecventa contradicţie, pe care cei din jur v-o reproşează
des, între ce spuneţi ieri şi ce faceţi astăzi şi, poate, lipsa de obiectivitate cu
care susţineţi şi argumentaţi vreun punct de vedere care vă convine pe
moment.

Test de temperament
 În legătură cu modul de a comunica, specialiştii consideră că “nervosul”
are mai mult ca oricine tendinţa, uneori agasantă, de a critica de dragul criticii
ţi contradicţiei, să vorbească mai mult despre lucruri sau despre alţii şi mai
puţin despre el însuşi.

Test de temperament
 Temperamentul SENTIMENTAL

Să începem cu o precizare: împărţirea antică a lui Hyppocrate,

cuprinzând temperamentele: coleric, sangvinic, melancolic şi flegmatic are
tendinţa să vă repartizeze în categoria melancolicilor. După o apreciere
superficială un om sentimental este considerat adesea melancolic.

Nimic nu este mai greşit decât să considerăm sentimentalul un

temperament slab. Bănuim că nici dumneavoastră nu aţi accepta această
tipologie şi v-aţi considera undeva la mijloc, între celelalte temperamente.

În realitate aveţi o trăsătură care nu este deloc slabă – emotivitatea.

Oricare dintre “temperamentele emotive” are o viaţă interioară de o bogăţie
care respinge epitetul slab. Dovada este dată de biografiile unor sentimentali
celebrii ca Alfred de Vigny, Jean Jack Rousseau, Leconte de Lisle, astfel încât s-
a ajuns la concluzia că sentimentalii prezintă un număr aproape infinit de
varietăţi care nu se lasă reduse prea uşor la un singur tip.

Temperamentul dumneavoastră este “frate” cu tipul nervos, de care îl

aproprie şi carenţa de energie. Citind descrierea “nervosului” aţi găsit probabil
multe lucruri care vi se potrivesc. În ciuda acestor puncte comune, cele două
firi sunt adesea în contradicţie: dacă “nervosul” rămâne un veşnic adolescent
iritabil, “sentimentalul” este mai curând un permanent copil fragil şi sensibil.
Dacă nervosul are uneori tendinţa să fie egoist, sentimentalul este mai curând
egocentric, în sensul că pentru dumneavoastră tot ce se petrece în jur apare
ca o problemă personală.

Ceea ce vă deosebeşte cel mai mult de nervos (şi vă aproprie de

pasionat şi flegmatic) este desfăşurarea în timp a vieţii sufleteşti. Trăiţi mai
curând în trecut şi în viitor decât în prezent. Vi se poate reproşa că nu ştiţi să
uitaţi. Sensibil şi tentat spre autoanaliză, chiar dacă nu vă place, din teamă sau
din rezervă, să vă destăinuiţi altora, vă supuneţi unei continue autoaprecieri,
din păcate adesea subiective.

Vă cunoaşteţi mai bine slăbiciunile decât forţele. Pentru dumneavoastră

principala problemă este voinţa, depăşirea acelei nesiguranţe, a neîncrederii în
sine, care vă este proprie. Există o mare contradicţie între idealurile pure şi
perfecte pe care le aveţi şi acest sentiment de neputinţă (de altfel nerealist).
Mulţi sentimentali manifestă o resemnare anticipată, având o adevărată
fascinaţie a eşecului, subtil exprimată în zicala populară: “mai bine un sfârşit
cu spaimă, decât o spaimă fără sfârşit.

Pentru că am început prin a descrie temperamentul dumneavoastră, aşa

cum se manifestă în special în adolescenţă, trebuie să mai notăm
subiectivitatea dumneavoastră analitică – atenţia excesivă pe care o aveţi

Test de temperament
pentru amănunte - astfel încât adesea “din cauza copacilor nu vedeţi
pădurea”, timiditatea şi nehotărârea paralizantă pe care o simţiţi atunci când
trebuie să acţionaţi.

Despre sentimentali se spune că, spre deosebire de nervoşi, care încep

mereu şi nu termină niciodată, ei se pregătesc mereu şi nu încep niciodată.

O interesantă trăsătură a temperamentului dumneavoastră este reacţia

la situaţiile grave. Paradoxal, în timp ce micile neplăceri şi piedici vă tulbură
profund, atunci când obstacolul sau pericolul devine clar şi nu mai poate fi
amplificat prin imaginaţie, reacţionaţi cu mult echilibru şi curaj. Menţionăm
acest lucru deoarece faptele eroice ale sentimentalilor I-au uimit de multe ori
pe cei din jur şi au fost chiar relatate de scriitori.

Test de temperament
 Temperamentul COLERIC

Asemenea pasionaţilor, flegmaticilor şi sangvinicilor, şi temperamentul

dumneavoastră este considerat puternic. Vă caracterizează în esenţă trei
trăsături: o emotivitate puternică, multă energie şi o mare legătură cu
prezentul.

La coleric dialectica interioară este mai puţin utilă. El este tentat atunci
când nu reuşeşte ceva să schimbe mai curând obiectele sau situaţiile din jurul
său, decât pe el însuşi. O altă trăsătură peste care psihologii vă recomandă
insistent să treceţi este cea sintetizată într-o expresie caracteristică pentru
dumneavoastră: “sunt aşa cum sunt şi trebuie să mă luaţi ca atare”, trăsătură
excelent exprimată în celebrul “dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau” al lui
Alexandru Lăpuşneanu.

Desigur, nu este nimic rău în faptul că, foarte natural, aveţi iniţiativa şi
conduceţi grupul în care vă aflaţi. Necazurile apar atunci când datorită firii
dumneavoastră prea aprinse, impulsive, prea puţin controlate, mai ales în
adolescenţă, vi se întâmplă să faceţi gafe sau să întreceţi măsura.

Temperamentul dumneavoastră are o mare calitate: căldura, uşurinţa cu

care vorbiţi cu oamenii, reconfortante chiar şi pentru temperamentele mai reci
(flegmaticii, nonşalanţii, melancolicii).

Altfel, o trăsătură importantă a temperamentului coleric este valoarea

mare acordată acţiunii. Psihologia şi literatura de specialitate au descris de
multe ori destine tumultoase ale unor colerici ca Beaumarchais sau
Hemingway, care au avut tendinţa să trăiască mai multe existenţe, să
cunoască tot, să realizeze tot.

Alţi colerici, deşi excelent dotaţi, au realizat foarte puţin, fiindcă n-au
reuşit să se restrângă doar la câteva domenii. “Strunit” prin educaţie şi
integrare în colectiv, temperamentul dumneavoastră se îndulceşte şi devine
mai stabil şi mai înţelept.

Test de temperament
 Temperamentul PASIONAT

Temperamentul pasionat a fost supranumit temperamentul celor trei forţe:

afectivitatea puternică, activitatea intensă şi tenacitatea.

Dacă nu se poate vorbi despre superioritatea prin definiţie a unui temperament,

se poate spune despre cel pasionat că este cel mai intens. Ceea ce iese în evidenţă la
dumneavoastră este intensitatea dramatică şi concentrarea trăirilor. Marii pasionaţi
ca: Napoleon, Marie Curie, Blaise Pascal, Lev Tolstoi, Ludwig van Beethoven, Luis
Pasteur, au vrut “totul”. Spre deosebire însă de temperamentul coleric, pasionaţii
intuiesc că nu pot ajunge departe decât stabilindu-şi o direcţie unică, mergând în
profunzime. De aceea se spune că pasionatul preferă absolutul totalităţii.

Pentru că am început descrierea cu superlative şi pentru că nu dorim să vă

măgulim gratuit amorul propriu, vă precizăm că pasionat nu înseamnă cu tot
dinadinsul “genial”. Prea de multe ori unii pasionaţi nu se realizează, sau nu creează
nimic, pentru că nu îşi îndreaptă forţele spre direcţii sociale utile.

Este un temperament echilibrat. Echilibrul dumneavoastră este însă scump

plătit, fiind, după cum vă daţi şi singur seama, rezultatul unui efort de “strunire a
tensiunilor” pe care vi le produc emotivitatea intensă şi dorinţa de a realiza cât mai
mult. Din cauza acestor presiuni interioare, diferenţele de comportare, de
personalitate între reprezentanţii temperamentului dumneavoastră sunt foarte
accentuate.

Caracterologii francezi consideră că pasionaţii se manifestă de la singurătatea

cea mai abstractă şi nedreaptă până la un adevărat model de echilibru şi sociabilitate
în funcţie de gradul lor de interiorizare. În orice caz, ceea ce sunteţi la maturitate,
găsirea unei vocaţii, depinde în cea mai mare măsură de ceea ce psihologii numesc
“dialectica personală”, modul în care vă construiţi conştient şi voluntar o personalitate
faţă de care aveţi toată răspunderea. Este motivul pentru care autoaprecierea acelor
“lucruri pe care nu le cunoaştem despre noi înşine, sau dacă le bănuim ne este frică
să le afirmăm cu certitudine”, constituie o adevărată datorie a temperamentului
dumneavoastră.

Ca şi pentru sentimentali, trecutul, copilăria, amintirile au o mare importanţă

pentru dumneavoastră. Puterea de muncă şi dorinţa de activitate vă orientează însă
mai mult spre viitor, pentru că trăiţi mai mult pentru viitor. Napoleon spunea: “am trăit
totdeauna cu un avans de doi ani”.

Cei mai activi reprezentanţi ai temperamentului pasionat au o obsesie a folosirii

timpului care curge prea repede, supraîncărcându-şi zilele, scurtându-şi nopţile,
renunţând la tot în favoarea muncii care îi pasionează. Pasteur remarca: “un singur
lucru poate fi interesant – munca”.

O trăsătură negativă spre care este posibil să tindeţi e duritatea, neglijenţa faţă
de oamenii cu care veniţi în contact. Uneori vi se reproşează individualismul, izolarea
de cei din jur sau, dimpotrivă, tendinţa de a-i domina, de a spune “eu” în loc de “noi”.

Test de temperament
Adevărul este că oricât de multă energie, fermitate şi independenţă aţi avea, în afara
colectivului nu puteţi realiza nimic viabil.

O ultimă remarcă despre dragoste. Caracterologii vă avertizează asupra

tendinţei de a reacţiona după cum urmează: “îi dăruiesc celui iubit (celei iubite), toată
viaţa mea”, ceea ce se poate traduce şi în: “îl (o) oblig să trăiască numai viaţa mea,
nu şi pe a sa proprie, pe care eu oricum nu o înţeleg”. Pasionaţii vor să facă fiinţei
iubite tot binele sau, dacă nu se poate aşa, tot răul de care sunt în stare.

Poate că principala primejdie a temperamentului dumneavoastră, atât de dotat,

este excesul, fie în muncă, fie în familie, în relaţiile din societate, cu oamenii de care
aveţi mare nevoie, iar principala cale spre succes este modestia, deschiderea spre
lume şi spre oameni.

Test de temperament
 Temperamentul SANGVINIC

Temperamentul dumneavoastră a fost mult timp considerat, şi nu

întâmplător, prototipul omului normal. Nonemotiv, capabil de o activitate
susţinută, reacţionând prompt la realităţile înconjurătoare şi, în general,
echilibrat, nu vă remarcaţi de obicei ca având deosebite probleme
psihologice. Aceasta explică şi interesul mai redus al temperamentului
dumneavoastră pentru investigaţii de tipul acestui test.
Psihologii sunt de obicei de acord că principala dumneavoastră calitate
este bunul simţ, care vă face să vă bucuraţi de viaţă şi să nu aveţi dificultăţi în
relaţiile cu oamenii pe care ştiţi să-i luaţi aşa cum sunt, punând foarte rar la
inimă micile conflicte pe care, de altfel, aveţi priceperea să le transformaţi în
jocuri.

Aparţinând unui tip care ştie să se exteriorizeze fără să se aprindă şi să-

şi piardă controlul, sociabil şi plin de respect faţă de normele, vă remarcaţi în
sens pozitiv, dar şi negativ prin abilitatea de a manevra oamenii şi lucrurile în
propriul interes. Caracterologii remarcă tendinţa tipului dumneavoastră de a
pune la punct o “tehnică a reuşitei” bazată pe experienţă, sau reţete de care
ştiţi să nu vă îndepărtaţi, obţinând maximum de confort material şi moral.

Ar fi totuşi o eroare să transformăm normalitatea într-o vină şi dorinţa

justificată a oricui de a trăi mereu mai bine şi fără conflicte în oportunism..
Nenumăratele exemple de sangvinici ca: Montesquieu, Giradoux, Anatole
France, Montaigne, Helvetius, vin să demonstreze încă o dată că nu există
temperamente negative sau pozitive şi că în nici un caz personalitatea
conştientă şi responsabilă a unui om nu poate fi explicată prin integrarea
pasivă a unui “dat” înnăscut. Reţinând aceste precizări, putem aminti în
continuare dintre observaţiile referitoare la temperamentul sangvinic,
aptitudinea de a păstra din viaţă ceea ce este plăcut, amical, util şi de a neglija
pur şi simplu lucrurile neplăcute, dar evitabile. “Fugi de rele, cruţă-ţi mâhnirile,
nu duce ştirile rele şi nu le primi”, spune Gracian într-o viziune tipic sangvinică.

Trăind activ, muncind eficient, fără grabă, cu optimism şi prudenţă,

deschis spre orice experienţă utilă şi agreabilă, rezistent şi echilibrat,
sangvinicul a fost considerat de unii psihologici un temperament ideal. Ca orice
temperament şi acesta are însă dezavantajele sale, cum ar fi adaptabilitatea
rapidă, bună pentru activităţi creatoare poate să nu mai fie valoroasă în
relaţiile cu oamenii şi îndeosebi în ordinea morală.

Test de temperament
 Modul în care stabiliţi relaţiile cu oamenii este piatra de încercare a
posibilităţii şi voinţei dumneavoastră de a dezvolta şi perfecţiona o
personalitate multilaterală care să se identifice comunităţii umane.

Test de temperament
 Temperamentul FLEGMATIC

P. Grieger îl numeşte impenetrabil din cauza foarte reţinutei exteriorizări

a vreunei emoţii. Realitatea este (aşa cum adesea emotivii nu sunt în stare să
înţeleagă) că permanenta stăpânire de sine, care vă caracterizează, poate
ascunde ca la oricare alt om o mare varietate de trăiri şi imbolduri. Ceea ce
contrariază în autocontrolul dumneavoastră este originea sa gândită şi voită.
Echilibrul, răbdarea, voinţa, meditaţia, care sunt în general calităţile
temperamentului dumneavoastră, au reprezentanţi remarcabili ca: Charles
Darwin, Pierre Curi, George Washington, Berthelot, Lavoisier, Franklin sau Kant.

Autoreconstrucţia logică şi voluntară pe care v-o atribuie psihologia

maschează adesea o emotivitate destul de puternică. Mulţi flegmatici se
apropie de pasionaţi sau sunt pasionaţi care au reuşit să-şi impună un puternic
autocontrol. Datorită acestei obiectivităţi, temperamentul dumneavoastră
refuză să vă determine să vă angajaţi în vreo acţiune înainte de a fi avut
suficient timp să observe şi să aprecieze prudent şi distant. De aici, o serie de
ocazii în care “pierdeţi trenul” – la figurat desigur, niciodată la propriu.

Pentru dumneavoastră totul se traduce în probleme care trebuie

cântărite şi rezolvate pe baza unor reguli şi legi generale. Din cauza economiei
de mijloace, păreţi adesea mai puţin activi, iar unii vă pot considera chiar
leneşi, ceea ce nu este cazul.

Temperamentul dumneavoastră se caracterizează şi prin timpuria

aparenţă adultă. Despre Lavoisier un biograf remarca: “la douăzeci de ani era
un bărbat în toată firea, n-a avut tinereţe”. În copilărie este probabil că aţi fost
liniştit şi serios, nici entuziast, dar nici negativist, de obicei atent, ascultător,
adaptabil la un colectiv, dar puţin comunicativ. Este interesantă tendinţa pe
care o aveţi, de a vă elimina din comportare orice nu ar avea vreun scop sau
explicaţie.

Aproape puteţi fi recunoscut de oricine după formula preferată: “Este

logic” sau “Nu este logic”.

Test de temperament
 Temperamentul AMORF

Slăbiciunea temperamentului dumneavoastră se manifestă pregnant în

situaţiile critice. Altfel reprezentanţii acestui temperament nu se divulgă şi se
recomandă mai degrabă prin ceea ce au pregnant: mobilitate şi echilibrare.

În condiţii de lucru neprimejdioase, nealarmante, cei cu temperamentul

amorf acţionează normal şi chiar dovedesc răbdare, spirit de analiză detaliată,
conştiinciozitate.

Revenind la temperamentul dumneavoastră, trebuie să-l diferenţiem de

cel melancolic prin plasticitatea sa mare şi prin legătura directă cu realitatea
imediată. De aici şi constatarea că viaţa dumneavoastră depinde în cea mai
mare măsură de mediul în care trăiţi, de educaţie, şcoală, locul de muncă.
Potrivit părerii lui Scheldon, sunteţi prin excelenţă omul pe care îl defineşte şi îl
determină meseria pe care o are.

Reprezentanţii temperamentului amorf se pot remarca prin rezultatele

excelente atunci când îşi descoperă şi folosesc vreo aptitudine specială. Este
cazul fabulistului La Fontaine sau al celebrului actor Alec Guiness. De altfel,
mulţi actori aparţin acestui tip de temperament datorită plasticităţii şi
rezonanţei lor înnăscute.

Principala resursă prin care vă puteţi depăşi inhibiţiile este inteligenţa.

Problema este să puneţi în aplicare concluziile juste la care ajungeţi. La
temperamentul dumneavoastră trebuie precizat mai mult ca oriunde,
caracterul lui psihic. Mulţi cred că un temperament slab înseamnă neapărat un
fizic plăpând şi o apariţie palidă.

Nimic mai greşit. Această caracteristică a temperamentului

dumneavoastră se referă nu atât la resurse cât la economia de energie,
deoarece nu sunteţi lipsit de robusteţe, de forţă şi rezistenţă fizică, capabil
fiind de numeroase rezultate sportive. De altfel, mulţi amorfi îşi aleg ocupaţia
de profesor de sport, căci sunt asemănaţi cu un motor care demarează lent şi
are nevoie de mult carburant şi scântei puternice.

Accentuăm: căutaţi aceste scântei la cei din jur. Căutaţi profesiuni în care
impulsul spre activitate să vină de la alţii, fie prin organizare disciplinată, cum
este armata, fie prin contactul cu un public permanent şi variat care să vă
ceară să acţionaţi, cum sunt actorii şi profesorii.

Test de temperament
 Sociabil, conciliant (poate superficial), vă va fi uşor să vă adaptaţi.
Probabil că marea confruntare pe care trebuie să o aveţi pentru a realiza ceva
în viaţă va fi împotriva celui mai mare duşman pe care îl aveţi – comoditatea.

Test de temperament
 Temperamentul MELANCOLIC

Nonemotiv, inactiv, interiorizat şi având tendinţe să amâne totul,

melancolicul se hotărăşte greu să acţioneze. Ca şi temperamentul nonşalant,
temperamentul dumneavoastră a fost multă vreme neglijat şi greşit înţeles de
caracterologi.

Este de remarcat că temperamentul dumneavoastră este opus simetric

celui coleric. Lipsit de multe dintre calităţile acestuia, melancolicul are în
schimb altele. Trebuie să vă spunem că pentru temperamentul dumneavoastră
este mai mult ca oriunde adevărată constatarea că nu există trăsături
psihologice înnăscute bune sau rele prin sine, ci orice trăsătură devine utilă,
valoroasă sau dăunătoare în funcţie de educaţia şi autoeducaţia responsabilă.

Să menţionăm câteva aspecte negative ale temperamentului

dumneavoastră. În primul rând tendinţa de a se strecura neobservat, de a se
confunda cu decorul. Apoi, caracterul ascuns, închis, care de multe ori este
cauza lipsei de înţelegere a celor din jur. Un al treilea dezavantaj pe care mulţi
psihologi îl consideră principal este înclinaţia spre o reverie neconstructivă,
care se rupe de realitate.

Totuşi aceste scăderi îşi găsesc antidotul în acelaşi mare catalizator al

valorii umane care este de fapt pentru toţi oamenii, indiferent de orice
clasificare temperamentală, inteligenţa, participarea socială şi munca.

Test de temperament
 Testul AGOS
Gradul de oboseală se poate autoevalua prin testul AGOS (= autoevaluarea
gradului de oboseală săptămânală). Pe o scară cu 7 valori, se bifează zilnic, la începutul
zilei (I) şi la sfârşit (S). Starea caracteristică se alege dintr-o listă de 10 perechi
termeni-simptome.
Atribuiţi nota maximă stării care vă caracterizează cel mai bine zilnic, la
începutul şi la sfârşitul zilei. Veţi putea observa dacă înregistraţi diferenţe între
începutul şi sfârşitul zilei şi pe parcursul unei săptămâni. Dominanta simptomelor „A”
vă indică un tonus optim. Dominanta simptomelor „B” vă indică o stare de oboseală.

Simptom Simptom
I/S 7 6 5 4 3 2 1
A B
I
Puternic Slab
S
I
Relaxat Încordat
S
I
Mulţumit Abătut
S
I
Proaspăt Moleşit
S
I
Interesat Plictisit
S
Cu I
Apatic
iniţiativă S
I
Cu vigoare Epuizat
S
I
Binevoitor Iritabil
S
I
Treaz Somnolent
S
I
Vioi Lent
S
 Chestionar pentru cunoaşterea propriului
TEMPERAMENT
Răspundeţi cât mai repede şi mai sincer, cu DA sau NU la următoarele
întrebări:

1. Vă place să fiţi în compania altora?

2. Evitaţi să cumpăraţi obiecte care nu sunt solide, rezistente, chiar dacă sunt
frumoase?
3. Vi se schimbă des dispoziţia?
4. Vorbiţi foarte repede în timpul discuţiilor?
5. V-ar plăcea o activitate care să solicite la maximum capacităţile, forţele?
6. Aveţi obiceiul să duceţi vorba?
7. Vă consideraţi o persoană veselă, care ştie să se bucure?
8. Aveţi obiceiul să purtaţi o anumită îmbrăcăminte pentru că e greu să o
schimbaţi?
9. Simţiţi nevoia de a fi alături de oamenii care să vă înţeleagă, să vă consoleze?
10. Scrieţi rapid?
11. Preferaţi ca în loc să vă odihniţi, să vă căutaţi mereu de lucru?
12. Vi se întâmplă să nu îndepliniţi obligaţiile?
13. Aveţi mulţi prieteni foarte buni?
14. Vă e greu să întrerupeţi o activitate şi să vă apucaţi de altceva?
15. Vă simţiţi adesea vinovat?
16. Obişnuiţi să mergeţi foarte repede, indiferent dacă vă grăbiţi sau nu?
17. O problemă grea vă chinuie până o rezolvaţi?
18. Vi se întâmplă uneori să vă concentraţi mai greu decât de obicei?
19. Găsiţi uşor limbaj comun cu persoane necunoscute?
20. Vă gândiţi adesea dinainte cum vă veţi comporta la o întâlnire?
21. Vă enervaţi uşor, vă deranjează glumele care se fac pe seama dvs.?
22. În timpul unei discuţii obişnuiţi să gesticulaţi energic?
23. Dimineaţa vă treziţi proaspăt şi odihnit?
24. Aveţi uneori gânduri pe care aţi vrea să nu le ştie nimeni?
25. Vă place să glumiţi pe seama altora?
26. Vă controlaţi gândurile înainte de a le comunica altora?
27. Aveţi adesea coşmaruri?
28. Memoraţi cu uşurinţă?
29. Vă e greu să staţi doar şi câteva ore fără să faceţi ceva?
30. V-aţi enervat atât de tare încât v-aţi pierdut controlul?
31. Într-un grup puteţi înviora o atmosferă plictisitoare?
32. O hotărâre, chiar neimportantă vă cere multă gândire?
33. Vi se spune adesea că prea puneţi totul la inimă?
34. Vă plac jocurile care vă solicită reflexele?
35. Dacă ceva nu vă iese mult timp, vă străduiţi să faceţi treaba respectivă?
36. Aţi avut uneori sentimente de iritare faţă de părinţi?
37. Vă consideraţi o persoană deschisă, sociabilă?
 38. Vă e greu să vă apucaţi de treabă nouă?
39. Vă nelinişteşte sentimentul că sunteţi mai puţin valoros decât alţii?
40. Vă e greu să lucraţi cu oameni lenţi?
41. În timpul zilei, puteţi să vă ocupaţi mai mult timp de acelaşi lucru fără să
obosiţi?
42. Aveţi deprinderi „proaste” de care vreţi să scăpaţi?
43. Credeţi că sunteţi un „om fără griji”?
44. Consideraţi că vă sunt prieteni doar cei a căror simpatie aţi verificat-o
îndelung?
45. Puteţi fi enervat uşor?
46. În timpul unei discuţii, găsiţi adesea răspunsul potrivit?
47. Vă puteţi impune să faceţi acelaşi lucru mult timp, fără să fiţi distrus?
48. Vi se întâmplă să vorbiţi despre lucruri la care nu vă pricepeţi?
 Se acordă câte un punct pentru răspunsurile DA şi NU conform grilei
următoare. Suma obţinută se înmulţeşte cu coeficientul indicat. Apoi se face suma
punctelor pentru fiecare trăsătură în parte (exemplu: 1 = DA, 7 = DA, 13 = DA, 19 =
NU, 25 = DA, 37 = DA ⇒ 5 × (− 3) = −15 ).
Trăsătură Răspuns Răspuns
Coeficient Coeficient
temperamentală DA NU
1;7;13;19 - - -
Extroversie 25;31;37 -3 - -
4;43 -2 2 -1
8;26;32 -3 - -
Rigiditate 2;14;20;38 - - -
44 -2 19;46 -1
15;21;33 - - -
Hiperreactivitate 39;45 -3 - -
emoţională 3;9 -2 - -
27 -1 - -
4;16;28 - - -
10;22;34;40 -3 - -
Timpul reacţiei
46 -2 - -
17;29;37 -1 - -
5;11;17;23 - - -
Activism 29;35;41;47 -3 38 -1
10 -1 - -
30;36;42;48 3 - -
Sinceritate 6;12 2 - -
18;24;25 1 23 -1
⎧ 0 - 7 scazuta
⎪
Etalon pentru sinceritate ⎨ 8 - 12 medie
⎪13 - 20 buna
⎩
Calităţi temperamentale
E R HE TR A
22 – 26 16 – 23 18 – 20 20 – 22 24 – 26
f. ridicată f. ridicată f. ridicată f. rapid f. ridicată
17 – 21 12 – 15 14 – 17 14 – 19 21 – 23
ridicată ridicată ridicată rapid ridicat
12 – 16 7 – 11 8 – 12 9 – 13 14 – 20
medie medie medie moderat mediu
7–4
11 – 7 6–3
echilibru 8–5 13 – 9
introversie plasticitate
emoţional lent scăzut
înaltă înaltă
ridicat
6–0 2–0 3–0
4–0 8–0
introversiune plasticitate f. echilibrat
f. lent f. scăzut
f. ridicată f. ridicată emoţional
 Încercaţi să vă cunoaşteţi singuri CARACTERUL
Răspundeţi prin DA sau NU la următoarele întrebări:

A 1. Aveţi simţul umorului?

2. Sunteţi sincer(ă) cu pritenii dvs. şi aveţi încredere în ei?
3. Puteţi să tăceţi o oră şi mai bine?
4. Împrumutaţi cu plăcere lucrurile dvs. personale?
5. Aveţi mulţi prieteni?
B 1. Ştiţi să vă distraţi musafirii?
2. Sunteţi punctual(ă)?
3. Reuşiţi să faceţi economii?
4. Vă place stilul sobru de îmbrăcăminte?
5. Consideraţi că este necesară disciplina interioară?
C 1. Vă manifestaţi în public antipatia faţă de o anumită persoană?
2. Sunteţi impulsiv(ă)?
3. Aveţi spirit de iniţiativă?
4. Vă place să fiţi centrul atenţiei în societate?
5. Aţi observat că alţii vă imită?
D 1. Folosiţi cuvinte care vă şochează interlocutorii?
2. Obişnuiţi să vă lăudaţi în ajunul unui examen că sunteţi perfect stăpân(ă) pe
materie?
3. Vă place să faceţi morală, observaţii?
4. Vă simţiţi tentat(ă) să faceţi pe originalul(a), pentru a vă uimi prietenii?
5. Vă place să ironizaţi părerile altora?
E 1. Preferaţi profesiile de jocheu, actor, crainic TV celor de inginer, laborant,
bibliograf?
2. Într-o societate de oameni necunoscuţi vă simţiţi în largul dvs.?
3. În orele libere vă place să faceţi sport în loc să staţi liniştit acasă şi să citiţi o
carte?
4. Sunteţi capabil(ă) să păstraţi un secret?
5. Vă place atmosfera de sărbătoare?
F 1. În corespondenţa dvs. respectaţi cu stricteţe regulile de ortografie?
2. Vă pregătiţi din vreme pentru discuţiile de duminică?
3. Ştiţi să ţineţi evidenţa cheltuielilor?
4. Vă place să faceţi ordine?
5. Sunteţi ceea ce se numeşte „prăpăstios”?
Interpretarea răspunsurilor:
Dacă la majoritatea întrebărilor din grupă (A, B, C, D, E sau F) participantul a
răspuns cu „DA”, notaţi cifra 1, iar dacă predomină răspunsul „NU”, notaţi cu 0. Se
formează astfel două combinaţii de câte 3 cifre, prima din grupele A, B, C şi a doua
din grupele D, E, F.
Făcând raportul între răspunsurile afirmative şi cele negative, obţineţi imaginea
schematică a caracterului dumneavoastră. Combinaţia obţinută de la primele 3 grupe
(A, B, C) arată – în linii mari – cum păreţi celor din jur, iar combinaţia obţinută de la
grupele D, E, F ilustrează cum sunteţi în realitate.

Cum păreţi celor din jur

100. Sunteţi considerat, adesea, un om pe care nu te poţi bizui, deşi în realitate
sunteţi doar puţin artificial. Sunteţi vesel şi comunicativ şi se întâmplă să faceţi mai
puţin decât promiteţi. Vă lăsaţi uşor antrenat de prieteni şi de aceea păreţi
influenţabil, dar în chestiunile importante ştiţi să vă apăraţi punctul de vedere.
101. Faceţi impresia unui dezgheţat, uneori chiar politicos. Tinzând spre
originalitate, contraziceţi pe alţii şi uneori pe dvs. înşivă afirmând la un moment dat
ceea ce alteori n-aţi afirmat. Păreţi nepăsător, nepunctual, dar dacă vreţi, ştiţi să fiţi
harnic şi energic. Vă lipseşte ceea ce se numeşte echilibru.
110. Aveţi toate motivele să vă bucuraţi, deoarece plăceţi celor din jur. Sunteţi
comunicativ, serios, respectaţi opinia altora, vă sprijiniţi prietenii la nevoie. Dar nu-i
uşor să vă câştige cineva prietenia.
111. Vă place să-i dominaţi pe cei din jur, dar acest lucru îl simte doar familia şi
prietenii. Faţă de ceilalţi vă stăpâniţi. Emiţând o părere nu vă gândiţi la impresia pe
care o va face asupra celor din jur. Aceştia vă evită uneori din teama de a nu vă jigni.
000. Sunteţi o fire închisă şi rezervată. Nimeni nu vă cunoaşte gândurile.
Sunteţi greu de înţeles.
001. Nu-i exclus să se spună despre dvs.: „Ce om imposibil!”. Vă enervaţi
interlocutorii, nu le îngăduiţi să-şi spună părerea, impunând-o pe a dvs. şi nu faceţi
concesii.
010. Oamenii ca dvs. sunt în anii de şcoală silitori, corecţi, disciplinaţi şi
respectuoşi, întotdeauna cu note bune. Cât priveşte prietenii, unii vă consideră
înfumurat, alţii vă iubesc şi sunt bucuroşi să se numere printre apropiaţii dvs. Nu
sunteţi nici prea vorbăreţ, nici lăudăros; sunteţi întotdeauna calm şi sigur pe dvs.
011. Sunteţi considerat un om căruia totdeauna i se pare că e nedreptăţit. Vă
certaţi pentru fleacuri. Vi se întâmplă să fiţi bine dispus foarte rar. Păreţi supărăcios
şi bănuitor.

Cum sunteţi în realitate

000. Vă simţiţi atras de tot ceea ce este nou, aveţi o imaginaţie bogată, vă
oboseşte monotonia. Puţini sunt cei care vă cunosc caracterul adevărat; cu toate că
păreţi mulţumit de soartă, în realitate sunteţi dornic de viaţă bogată în evenimente
obişnuite.
001. Sunteţi mai curând timid. Constatarea devine evidentă când aveţi de-a
face cu oameni pe care-i cunoaşteţi mai puţin. Sunteţi cel adevărat numai în cercul
familiei şi al prietenilor. Prezenţa necunoscuţilor vă stinghereşte, dar căutaţi să vă
ascundeţi jena. Sunteţi conştincios şi muncitor, aveţi multe idei şi intenţii bune dar
modestia vă face să rămâneţi în umbră.
010. Sunteţi foarte sociabil, vă place să discutaţi şi vă înconjuraţi de prieteni.
Nu puteţi suferi singurătatea nici chiar atunci când trebuie să lucraţi ceva important.
Spiritul de contradicţie vă îndeamnă să faceţi lucrurile altfel decât alţii, dar nu
întotdeauna urmaţi acest îndemn, de foarte multe ori vă stăpâniţi.
011. Sunteţi rezervat, dar nu timid, vesel, respectuos. V-aţi obişniut să fiţi
lăudat, căci aceasta se întâmplă adesea. Aţi dori să fiţi pe placul celor din jur, dar nu
faceţi eforturi în acest scop. Simţiţi nevoia de a fi în societatea unor prieteni. Vă
place să ajutaţi oamenii. Vi se poate reproşa uneori că sunteţi cu capul în nori.
100. Sunteţi înclinat să emiteţi şi să apăraţi cu înverşunare păreri paradoxale;
de aceea, unii nu vă agrează. Se întâmplă ca şi prietenii să nu vă înţeleagă. Dar nu vă
pasă. Păcat!
101. Suntem nevoiţi să vă spunem câteva adevăruri neplăcute... Aveţi un
caracter dificil, sunteţi foarte încăpăţânat, nu suportaţi glumele la adresa dvs.,
criticaţi adesea atitudinea altora şi vă impuneţi punctul de vedere cu dârzenie. Vă
înfuriaţi dacă nu vi se dă ascultare, de aceea aveţi prieteni puţini.
110. Ştiţi că sunteţi un original şi vă place să faceţi senzaţie. Dacă vi se dă un
sfat procedaţi exact împotriva lui pentru a vedea ce se întâmplă. Pe dvs. vă amuză, pe
alţii în schimb îi irită. Numai prietenii cei mai apropiaţi ştiu că de fapt nu sunteţi atât
de încrezut cum păreţi.
111. Sunteţi energic, vă simţiţi pretutindeni în largul dvs., sunteţi comunicativ,
dar societatea prietenilor vă satisface numai dacă deţineţi rolul principal. Vă place să
faceţi pe arbitrul în dispute şi să organizaţi jocuri. Cei din jur vă cunosc autoritatea
pentru că în raţionamentele dvs. există mult bun simţ, dar tendinţele dvs.
mobilizatoare sunt uneori obositoare.
 Teste pentru cunoaşterea motivaţiei elevilor pentru
învăţătură

TEST nr.1
Obiectiv: identificarea distribuţiei, selectivităţii, intensităţii motivaţiei pentru
diferite obiecte.
Care din următoarele obiecte îţi plac mai mult? Alege unul sau mai multe
obiecte şi pune semnul „X” în căsuţa corespunzătoare.

Obiectul de Intensitatea preferinţei

învăţământ f.mult mult puţin indiferent deloc

TEST nr.2
Obiectiv: cunoaşterea factorilor care generează interesul elevilor la un obiect.
Ce te atrage mai mult spre un obiect de învăţământ? Pune semnul „X” înaintea
enunţului care ţi se potriveşte. Schimbă ordinea propoziţiilor după preferinţa ta:

Nr. Nr.
Îmi place pentru că
crt propus
1 Este uşor
2 Îmi ia puţin timp pentru învăţat
3 Profesorul explică clar, pe înţelesul meu
4 Profesorul aduce completări interesante
5 Profesorul este apropiat de noi
6 Profesorul are o înfăţişare plăcută
7 Profesorul este calm, nu se enervează
8 Profesorul îmi inspiră respect
9 Profesorul îmi inspiră teamă
10 Conţinuturile mi se par interesante
11 Conţinuturile îmi vor folosi în viitor
12 Părinţii mă obligă să învăţ la acest obiect
13 Pot obţine rezultate bune cu uşurinţă
14 Nu ştiu de ce îmi place
 TEST nr.3
Obiectiv: identificarea piedicilor întâmpinate de elev în activitatea de învăţare.
Ce crezi că te împiedică să înveţi mai bine. Aranjează propoziţiile următoare
aşa cum le consideri tu că intervin în învăţarea ta:

Nr. Nr.
Nu pot învăţa mai bine pentru că
crt propus
1 Nu am condiţii acasă (linişte, loc, ...)
2 Nu am voinţă
3 Nu mă ajută suficient profesorul în clasă
4 Nu înţeleg explicaţiile din clasă
5 Înţeleg greu ce citesc singur
6 Mă iau mereu cu joaca, cu distracţiile
7 Nu am un regim de muncă ordonat
8 Nu-mi place să învăţ
9 Mi se dau multe teme de făcut acasă
10 Atât pot eu să învăţ
11 Din alte motive ........
 Metode psihosociale de investigare a grupului şcolar

Metoda aprecierii obiective a personalităţii – Gh. Zapan

- reprezintă un chestionar menit să evalueze gradul de intercunoaştere a
membrilor grupului; metoda poate fi aplicată în două variante.

1. Se propune grupului evaluarea clasamentului (primii 30%, ultimii 30% şi 30%

media) membrilor grupului în cadrul unei activităţi (teza la matematică, lucrare de
control, probă sportivă,...).
Numiţi primii clasaţi ..............................................................................................................
Numiţi ultimii clasaţi .............................................................................................................
Numiţi grupul de mijloc ........................................................................................................
Se cere fiecărui membru să se autoevalueze prin plasarea în una din cele 3
grupe. Corectarea chestionarului constă în întocmirea unui tabel în care pe orizontală
şi pe verticală se scrie numele elevilor, iar în căsuţele rezultate se înscrie aprecierea
obţinută:
(+) pentru situarea în primii 30%
(-) pentru situarea în ultimii 30%
0 pentru situarea în medie

A.P. I.M. E.V. O.I. etc.

A.P. 0 + + 0 -
I.M. + + - 0 -
E.V. + 0 + + -
O.I. 0 + - 0 -
etc. - - - - -

Pe orizontală se notează aprecierile exprimate de fiecare membru, iar pe

verticală se înregistrează cele primite (ex.: A.P. se consideră pe sine printre cei medii,
pe I.M. în primii 30%, la fel pe E.V., iar pe O.I. printre cei medii).
Se calculează pe verticală media algebrică a aprecierilor primite, ca apreciere
obiectivă. Se compară clasificarea individuală cu cea obiectivă (tabelul poate fi
realizat pe tablă).

2. Se propune o activitate şi li se cere membrilor grupului să anticipeze

clasificarea posibilităţii de execuţie a fiecărui membru al grupului (în scris). Se trece
la executarea activităţii şi la stabilirea clasificării reale pe baza rezultatelor
obţinute. Se compară estimarea anticipativă cu clasificarea reală.
Proba se poate aplica şi pentru evaluarea diferitelor trăsături de personalitate:
 TRĂSĂTURI POZITIVE ŞI NEGATIVE DE PERSONALITATE
(evaluate prin metoda aprecierii obiective)

POZITIVE NEGATIVE
modestie obiectivitate îngâmfat subiectiv
sociabilitate spirit critic izolat necritic
respect spirit autocritic lipsit de respect neautocritic
sinceritate iniţiativă nesincer fără iniţiativă
optimism prestigiu pesimist lipsit de prestigiu
corectitudine independenţă incorect dependent
responsabilitate echilibru iresponsabil neechilibrat
perseverenţă dominanţă neperseverent supus
generozitate spirit cooperativ egoist necooperativ
consecvenţă calm inconsecvent impulsiv
hărnicie curaj leneş fricos
devotament amabilitate lipsit de nepoliticos
devotament

Alţi factori determinanţi ai personalităţii:

inteligenţa, creativitatea,
capacitatea de autocunoaştere, capacitatea de intercunoaştere, voinţa, aptitudinile
organizatorice, de conducere, aptitudini speciale (artistice, sportive, tehnice, etc),
capacitatea de comunicare şi relaţionare.
În această variantă proba poate fi folosită şi ca exerciţiu de întocmire a unei
caracterizări, cu menţiunea că în acest caz portretul îl de verificare şi apreciere
realiza un elev sau fiecare elev pentru alt coleg.

Scala de apreciere a elevului

1. A. Este foarte atent la lecţii. (5p)
B. Atenţia lui lasă de dorit. (1p)
C. Este destul de atent la lecţii. (3p)
2. A. Prezintă dificultăţi în reţinerea materialului de învăţat. (1p)
B. Reţine foarte bine ceea ce învaţă. (5p)
C. Reţine o bună parte din ceea ce învaţă. (3p)
3. A. Uneori dă semne de oboseală la efortul intelectual. (3p)
B. Este rezistent la eforturile mintale. (5p)
C. Oboseşte uşor la efortul intelectual. (1p)
4. A. Nu are spirit de observaţie corespunzător. (1p)
B. Are un foarte bun spirit de observaţie. (5p)
C. Are un spirit de observaţie corespunzător. (3p)
5. A. Rezultatele lui şcolare sunt în conformitate cu posibilităţile sale. (5p)
B. Depune supra efort pentru a obţine aceste rezultate. (3p)
C. Nu obţine rezultate la înălţimea posibilităţilor sale. (1p)
6. A. În obţinerea rezultatelor se bazează mai mult pe memorie. (1p)
B. În obţinerea rezultatelor se bazează mai mult pe gândire. (3p)
C. În obţinerea rezultatelor se bazează atât pe memorie cât şi pe gândire. (5p)
7. A. Are o bogată cultură generală. (5p)
 B. Nu are o cultură generală corespunzătoare. (3p)
C. Are o cultură generală mediocră. (1p)
8. A. Manifestă un slab interes pentru studiu. (1p)
B. Dovedeşte foarte mult interes pentru studiu. (5p)
C. Interesul pentru studiu îi este mulţumitor. (3p)
9.A. Are preocupări deosebite pentru aplicaţiile practice în domeniile care-l
interesează. (5p)
B. Preocupările lui pentru aplicaţiile practice sunt corespunzătoare. (3p)
C. Nu manifestă preocupări pentru aplicaţiile practice. (1p)
10. A. Se mulţumeşte cu pregătirea pentru lecţii în domeniile care-l interesează.
(1p)
B. Are şi unele preocupări suplimentare în acele domenii. (3p)
C. Manifestă preocupări deosebite în pregătirea şi în afara lecţiilor în acele
domenii. (5p)

Etalon general: superior = 85 – 105 p, mijlociu superior = 65 – 84 p, mijlociu inferior =

30 – 64 p, inferior = 21 – 29 p.
Analiza factorilor şi aprecierilor: scala evidenţiază 4 factori:
1. capacitatea de efort intelectual şi atenţie – itemii 1, 3, 4;
2. bagaj informaţional şi stil de muncă – itemii 6, 7;
3. randamentul activităţii – itemii 2, 5;
4. interese şi înclinaţii – itemii 8, 9, 10.
Se calculează suma punctelor obţinute la itemii indicaţi pentru fiecare factor şi
se împarte la numărul de itemi (ex: 5 + 3 +3 = 11, 11 : 3 = 3,66). Punctajul astfel
obţinut se raportează la etalonul factorial (pentru fiecare factor în parte):
- nivel superior = 4 – 5 p,
- nivel mijlociu superior = 2,5 – 3,99 p,
- nivel mijlociu inferior = 1,5 – 2,49 p,
- nivel inferior = 1 – 1,49 p.

STUDIU DE CAZ

PREZENT:
1. Problema: fiind un copil excepţional trebuie stimulat.
2. Starea pedagogică (nivelul realizărilor şcolare): învaţă foarte bine, a
participat la diferite concursuri şcolare.
3. Starea intelectuală (aprecierea prin teste psihologice): puterea de
judecată, capacitatea de înţelegere, capacitatea de a desprinde esenţialul,
capacitatea de a stabili asociaţii sunt foarte bune.
4. Starea fizică: nu prezintă antecedente medicale semnificative, este
dezvoltat fizic conform vârstei, starea sănătăţii este bună.
5. Nivelul de maturitate: psihică – echilibru afectiv, fără reacţii de
dezvoltare; integrare – se integrează bine, atent cu colegii, bun coleg.
6. Caracterizarea relaţiilor sociale: familie – nu creează probleme părinţilor,
li se substituie lor în supravegherea fratelui mai mic, în grup – este sociabil şi atent.
 7. Personalitate: temperament – energic, vioi, uşor adaptabil; fire –
extravertită; caracter – sociabil, optimist, perseverent, amabil, uşor fricos.
8. Ocupaţii extraşcolare: lectura şi muzica.
9. Relaţiile familiale: fraţii – autoritară, îi supraveghează când îşi fac temele;
părinţii – climatul este de înţelegere şi încredere reciprocă, relaţii destinse
prieteneşti.

TRECUT:
1. Istoricul problemei (apariţie, evoluţie): din clasa a V-a, când am preluat
dirigenţia, mi-am dat seama că este un elev dotat, care trebuie stimulat şi urmărit în
evoluţia sa.
2. Istoricul evoluţiei şcolare: evoluţia sa şcolară nu a cunoscut momente de
regres.
3. Istoricul dezvoltării intelectuale: conform evoluţiei normale
corespunzătoare vârstelor parcurse.
4. Istoricul dezvoltării fizice, al sănătăţii: s-a dezvoltat normal având o
sănătate bună, fără probleme semnificative.
5. Istoricul dezvoltării ontogenetice psihomotorii: nu am preluat date
semnificative.
6. Dezvoltarea personalităţii: temperamentul fără schimbări semnificative;
trăsăturile de caracter fără oscilaţii majore.
7. Istoricul condiţiilor sociale: şi-a ales întotdeauna prietenii potriviţi, nu s-a
confruntat cu situaţii deosebite, determinante.
8. Istoricul vocaţiei: din clasele anterioare i-a apărut preocuparea în domeniul
muncii independente.
9. Istoricul familiei: nu au intervenit probleme deosebite, s-a păstrat o
atmosferă constantă de confort, de calm.

VIITOR:
1. Proiectul educativ preconizat: pentru a-i dezvolta aptitudinile trebuie
intensificată colaborarea cu familia, cu ceilalţi profesori, încurajarea în a participa la
olimpiade, cercuri pe materii aferente înclinaţiilor şi preocupărilor sale.
2. Prevederea nivelului maxim atins: pedagogic – va rămâne constant în
interesul pentru învăţătură; intelectual – va evolua.
3. Prevederea sănătăţii: va fi bună, se va dezvolta normal.
4. Prognoza dezvoltării personalităţii: deja se observă o accentuare a
trăsăturilor pozitive.
5. Prognoza relaţiilor sociale: va rămâne sociabil, uşor adaptabil, bun coleg.
6. Planuri profesionale: îşi doreşte să practice avocatura.
7. Prognoza relaţiilor familiale: vor rămâne constante.
 PRECIZĂRI CONCEPTUALE

Succesul: concordanţă dintre solicitările obiective şi nivelul dezvoltării

psihofizice sau performanţa echivalentă cu atingerea obiectivelor.
Insuccesul: discordanţă dintre cei doi poli.
Progres şcolar: exprimă aprecierea rezultatelor obţinute şi a evoluţiei situaţiei
la învăţătură, prin raportare la posibilităţile intelectuale.
 Proiect de tehnologie didactică

Clasa a 5a
Tema: Cum învăţ eu?
Obiective operaţionale: elevul să-şi aprecieze nivelul deprinderilor intelectuale, să
înţeleagă necesitatea formării unui stil de muncă intelectuală corect.
Metode: prelegerea, conversaţia, completarea de chestionar, autoobservaţie.

Desfăşurarea activităţii
1.) Citat
Dirigintele precizează că:
Bugetul total de timp dintr-o săptămână: 7 × 24 = 168 ore , din care:
- somn: 56 ore (7 × 8) ;
- masă: 21 ore (7 × 3) ;
- deplasări: 14 ore (7 × 2) ;
- cursuri şcolare: 30 ore (5 × 6 ) ;
- odihnă, recreere: 21 ore (7 × 3) .
TOTAL: 142 ore
Rămân astfel 26 de ore pe săptămână pentru studiu individual. Cum utilizaţi
acest timp?
Elevii răspund la următoarele întrebări:
a. Cum arată bugetul tău săptămânal de timp?
b. Cum îţi împarţi timpul destinat studiului individual?
c. La ce oră începi şi la ce oră termini lecţiile zilnic?
d. În ce ordine înveţi disciplinele pentru a doua zi?
Sugestii pentru un program de studiu individual:
¾ orele de clasă repartizate pe zilele săptămânii;
¾ programul de studiu individual, prevăzând şi pauzele.
Acest plan se poate afişa în cameră sau scrie într-un caiet de notiţe.

2.) Dirigintele solicită elevilor se exemplifice „cum învaţă”, prin răspunsul la

următoarele întrebări:
a. Cu ce începeţi lecţiile – cu scrierea temelor sau cu învăţarea – memorarea;
b. Învăţarea o faceţi citind mai întâi notiţele sau manualul?
c. Citirea – memorarea o realizaţi pe paragrafe sau integral?

Subliniind răspunsurile corecte dirigintele de verificare şi apreciere

concluziona: este necesară planificarea timpului, organizarea învăţării.

3.) Administrarea testului „Cum învăţăm?” pentru rezolvarea individuală.

1. Vă faceţi un orar pentru ceea ce aveţi de învăţat în fiecare zi?
2. Vă respectaţi orarul întocmit?
3. Aveţi un loc fix pentru învăţat?
4. La începutul semestrului, săptămânii, vă vine greu să învăţaţi?
5. Vă terminaţi întotdeauna lecţiile în timpul propus?
 6. Participaţi activ la lecţiile din clasă?
7. Dacă nu înţelegeţi, întrebaţi profesorul?
8. Vă analizaţi din când în când greutăţile pe care le aveţi?
9. Obişnuiţi să citiţi mai întâi toată lecţia pentru a vă forma o impresie
generală?
10. Obişnuiţi să citiţi tabelele, graficele dintr-o lecţie?
11. Cuvintele necunoscute le căutaţi în dicţionar?
12. Credeţi că în învăţare, cel mai important este să memorezi?
13. Obişnuiţi să luaţi notiţe în formă prescurtată sau continuă?
14. La lecţii încercaţi să scrieţi tot ce auziţi?
15. Păstraţi la un loc toate notiţele de la un obiect?
16. Folosiţi ceea ce aţi învăţat la un obiect pentru a înţelege şi alte obiecte?
17. Când aveţi de memorat, încercaţi s-o faceţi dintr-o dată?
18. Vă e greu să scrieţi ceea ce ştiţi?
19. La o lucrare, test neaşteptat luaţi notă mică?
20. Staţi până târziu să învăţaţi, înaintea unei lucrări?
Pentru cei cu rezultate bune la învăţătură rezultatele aşteptate sunt:

1.Da 5.Da 9.Da 13.Da 17.Nu

2.Da 6.Da 10.Nu 14.Nu 18.Nu
3.Da 7.Da 11.Da 15.Da 19.Nu
4.Nu 8.Da 12.Nu 16.Da 20.Nu

4.) Câteva reguli care asigură succesul la învăţare:

¾ Grupaţi obiectele de studiu care se aseamănă (matematică, fizică, chimie,
biologie, lb.română, istorie, educaţie cetăţenească, etc.) pentru că vă solicită aceleaşi
capacităţi şi deci învăţarea de verificare şi apreciere fi mai uşoară.
¾ Dacă orarul nu vă permite gruparea de mai sus, faceţi mici pauze (5 – 10
minute) când treceţi de la un obiect la altul.
¾ Dacă simţiţi că nu vă puteţi concentra, încercaţi să învăţaţi pe bucăţi mici.
Faceţi câte o mică pauză (priviţi pe geam, ascultaţi o melodie) la 20 minute de
învăţare.
¾ Dacă gândurile vă fug în timp ce învăţaţi, obligaţi-vă să notaţi în timp ce
studiaţi.

5.) Metode, tehnici şi deprinderi de muncă intelectuală: scris, citit, calcul,

conceperea unor lucrări practice, ştiinţifice, dialogul cu calculatorul, proiectarea unor
cercetări ştiinţifice.
 Proiect de tehnologie didactică
Clasa a 7a
Tema: Examenele şi noi
Obiective operaţionale: elevul să înţeleagă necesitatea pregătirii psihologice pentru
reuşita la un examen, alături de pregătirea specifică; să cunoască specificul
diferitelor examene (de cunoştinţe, de aptitudini, psihologice); să identifice
modalităţi optime de pregătire.
Metode: prelegerea, conversaţia.

Desfăşurarea activităţii

1.) Dirigintele cere elevilor să-şi noteze care cred ei că sunt cele mai
importante condiţii care trebuie respectate pentru a reuşi la un examen.

2.) Dirigintele precizează cele două aspecte fundamentale ale unui examen: cel
afectiv – emoţional (psihologic) şi cel cognitiv (pregătirea cunoştinţelor solicitate la
probele de examen). Deci, reuşita la un examen depinde de starea emoţională, starea
intelectuală şi starea fizică.

3.) Se cere elevilor să-şi amintească cum au simţit cele 3 stări în experienţa lor
de până acum (teze, concursuri şcolare). Dirigintele le prezintă situaţia clasică când,
deşi bine pregătiţi pentru un examen, în situaţia concretă nu ne amintim decât parţial
sau cu lacune. Odată ieşiţi din sală (situaţie) ideile se lipezesc. Răspunsul la întrebarea
„Ce ne-a blocat?” poate fi: „Teama, oboseala sau superficialitatea însuşirii
cunoştinţelor”.
Fiecare, poate fi discutată independent. Dacă eliminăm superficialitatea
cunoştinţelor din discuţie rămân: oboseala şi teama.

4.) Dirigintele întreabă elevii când s-au simţit mai obosiţi la şcoală? – să-şi
identifice cauza oboselii. Pentru prevenirea oboselii, se recomandă:
¾ alternarea perioadelor de învăţare cu cele de odihnă, de preferat activă;
¾ valorificarea orelor de vârf fiziologic (5, 11, 16, 20, 24) şi evitarea celor
de cădere (2, 9, 14, 18, 22);
¾ evitarea scurtării perioadei de somn (de ex la ora 22 la 3); iniţial vă va
permite un avans, dar după 4-5 ore se va instala o oboseală şi mai
accentuată;
¾ evitarea învăţatului noaptea (între 24-2) deoarece a doua zi gradul de
oboseală va creşte;
¾ alimentaţia raţională şi echilibrată (proteine, glucide, vitamine);
¾ asigurarea ambianţei fizice corespunzătoare (lumină, căldură, aerisire);
¾ alternarea unor perioade de 40-50 minute de efort cu 5-10 minute de
pauză;
¾ prelucrarea informaţiilor de învăţat (conspecte, scheme, planuri,
sublinieri).
 5.) Teama, emoţiile, tensiunea nervoasă pe lângă trăirile neplăcute (nod în gât,
gol în stomac, tremur, transpiraţie) care le însoţesc, afectează şi gândirea, memoria,
sub aspectul blocajelor, scăderii capacităţii de atenţie, incoerenţa verbală. Cauza
stării de tensiune o constituie pe de-o parte necunoscutul situaţiei (lipsa informaţiei
relevante este generatoare de anxietate), dar şi gradul de angajare individuală,
personală.
Atitudinea faţă de sine (încrederea/neîncrederea în forţele proprii), echilibrul
afectiv, perseverenţa, reacţia la eşec, sunt factori care pot facilita sau inhiba reuşita
la un examen. Este bine să se ştie că mobilizarea totală pentru examen poate avea ca
efect inhibarea capacităţilor şi cunoştinţelor. Acelaşi efect îl are şi absenţa sau
diminuarea mobilizării. Se propune asigurarea unui optim motivaţional prin raportare
lucidă a nivelului de pregătire la dificultatea examenului. Învingerea emoţiilor se poate
realiza prin reglarea respiraţiei.
Se cunosc câteva tehnici utile optimizării activităţii în condiţii de examen, si
constă într-o mobilizare adecvată a cunoştinţelor, pornind de la premisele:
¾ creierul are posibilităţi enorme de înmagazinare de informaţie;
¾ fiecare emisferă cerebrală are un mod particular de prelucrare a
informaţiei;
¾ reuşita la un examen constă în selecţia corectă a informaţiilor însuşite, de
dominanţa cerebrală şi antrenarea ambelor emisfere cerebrale.
Brigitte Chevaller propune două procedee de asigurare a succesului la un
examen:
¾ procedeul analogic: se notează pe o foaie, toate ideile relative la subiectul
dat, aşa cum ne vin în minte; apoi se ordonează informaţia şi se stabilesc relaţiile
adecvate între conţinuturi (se bazează pe asociaţii şi memoria senzorială, vizuală,
auditivă, ...);
¾ procedeul logic: recurge la o metodă liniară, analitică de reactualizare a
ideilor – se exploatează sistematic toate pistele posibile, după următorul traseu:
- definiţii;
- roluri/funcţii;
- comparaţii/opoziţii;
- avantaje/dezavantaje;
- abordare interdisciplinară;
- identificarea conceptelor;
- interogaţii simple (cine?, unde?, când?, cum?, de ce?, ...);
- exemplificarea.

6.) Se pot identifica, împreună cu elevii diferenţele dintre examenele de

selecţie (mai mulţi candidaţi decât numărul de locuri sau probe de aptitudini) şi
examenele de evaluare a cunoştinţelor. Prima categorie are un coeficient axiogen
crescut (induce mai multă teamă).
Se precizează şi specificul examenelor psihologice, când evaluarea vizează
caracteristicile şi particularităţile psihice (aptitudini specifice, procese psihice de
cunoaştere – memorie, gândire, imaginaţie), factori de personalitate, etc.
Examenul psihologic constă în aplicarea unor probe standardizate care au ca
scop evidenţierea, măsurarea şi compararea unor aspecte ale manifestărilor psihice.
Instrumentul specific de examinare este testul. De precizat că în general, în
examinarea psihologică aspectul calitativ al prestaţiei este îndeosebi urmărit, şi doar
rareori testele vizează cantitatea (volumul) activităţii.
 CURBA ATENTIEI

INTENSITATE

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60
TIMP - in minute

- după 5 minute: cădere; după 10 minute: revenire; după 30 minute: oboseală

progresivă

Structura Topa de Sus

Şcoala cu clasele 1-8 Dobreşti
Prof. Zamfir Cătălin
e-mail: catalin0116@yahoo.com
 Ê



c c
 c ccccccccccccccccccccccccccccccccccc
 c
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c

 c  ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc

c ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
 c c cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c   cccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c
 ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c
c!"#ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc$%c
& c  cccccccccccccccccccccccccccccccccccccc$ c


c   c'
 cc
 () cccccccccccccc$c
*c
 ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc$c
! ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc$c
  cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc$+c
,'
 cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c
# c c  c cccccccccccccccccccccccccccccccccccc
*c   ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
*c'
  ccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
# c  c c  c cccccccccccccccccccccccccc
c c 
 c-.#/c-"01,23
ccccccccccccccccccccccc

c c' c-c-4
cccccccccccccccccccccccccccccccc c
c c c
 &0 ccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c
c

c
c
c












c c
 „ 
 
   

cc )  c5 ccc(c(
 c ccc6( c
c7 c
c(c cc5 c(c(c 8c
$c7 c cc(cc c
  c
c7 cc c 
c
c# c
8c9 c c(c5c
c" c 8cc c ccc c(cc5 c
c9 cc(cc5 )(cc :c6 c cc(c(c c c
) c
  c
+c4c  c  c c
c
;c. cc

) cc  c6 ccc
%cc69
(c c(0 c c  c89  c6c9c
c7 c
 c
 c
(:c c(c5 c(
9c
 cc
c9 c9 ccc(c  (cc
$c9 cc(cc:c
c(cc60cc 9c(c6cc
c& c5 c9 c(cc6c :c(c c c cc
c#5cc
(c5c
c. c6 c9<9 c6c& cc6 c
c9 c6c)c& c
cc(c(c6 c9c c:c69c(c
c:c c'
c
+c c  :c6 cc
(c(c&  c
c) c
;c=(c cc<c9 cc(c(c
c (cc60c8 c
%c
c
c c c :c((c
(cccc :ccccccc
  c
 (c
 c. c cc6 ccc89c c
c9 (c c6)
( c6c

c
$c9 c c 0c(cc 
:c6 c cc
 
(c(c
cc c
(c(c(c c(
( c
 c :c5 c5c
 8c
c0c69
c c(ccc
 c c
(c
(c
cc c6
 8(c 9c< c
  c c
 c4 c cc69
(c(cc5 c(c( cc6 c& c9 c(c cc
c
8 ) cc
+c9 c c ccc c
  cc<  :cc6 < c6
(c c
 
 c
(
5 c
;c.c9 ccc(c (c( c
$%c> 8c
c5 c cc 9c6 c
 5c
$ c. cc(  c5 c cc
c
$cc ccc
(c cc 9c05c c5
:c  c
 c
$$c"(c c(ccc)c 8 (c
c0 c
(c 
 :ccc
$c=(c
 
c(c6 8cc c
  (c
$c=(c99c c c5c
$c/c(c
(c
c) c (c  (ccc c cc ccc
$ c& c5 c
cc (cc9  c5 c
 c6&)c
$+c c c ( c5 c6)
( cc)(c6c9  :c)c5 c
 c
$;c4c c6) cc) cc
%c7c cc cc6 9 c

c c
 c9 (c(c :c((c  cc :c c c c
c7c ) c) :c c cc c(:cc69c c(c
c
 9c
$c. c cc c6c9c
c9 c(c9 :c6 c
c(0 c c
 c  () c 8 :cc( c:cc
c7c
( :c6 c
(c(c&  c
c) :c c
 (ccc):c6 c(c c
(c
c9 (c6 c
 c( c5 c(c6 c
 c. cc
 c c c5 c  c c) :c c ccc6cc6c(c
c
c  cc(c (c
+c9 (c99 :c& c((c(c c(95 cc(cc
;c4c c8) c(cc
 c c:c(c(cc
%c. c6 c  8cc(cc c0c
()(c cc6 ccc 
c
 c"(c(c
((cc(:cc(cc
9(c0c
  c
c9 (c(c
  cc c c  )(c5 c cc  c
$c=(c c(c c c60c6(
c cc (c c(ccc(c c
(c
c c c(c cc(cc
c4c cc5 c6c )(c
c4c c(c) c9 c c c
 c7 c
c  cccc) c
(c
+c=(c c

cc 
c(9 c
;c4c69 c cc0c
(c9c c:c69cc<cc( c
%c9 c(c9 cc9c c0c69
c6c )(:ccc c) c cc
c
 c7ccc  5 :cc(c8c5c
c70c c (c
c(c(c c c  c6c c c5 c'c
$cc69
(c c(ccc
(c c9c
c7c
( :c6 c(c
(c9 c) c
c9c( c cc
( ) cc cc

 c
c"c  c(c
c&(9c
 c5 c c
c/c
c c (c
 c4ccc  c8) c c
(:c  c cc
+c0c69
c(c(c
(c9c cc
c c69c(0 c cc
;c.ccccc c c(c (c  c
%c" 8cc?@cc6 c   (c6c(  @c
cc ccccc(c c(9c
c7c cccc c
$c9 c((:c
c(c
 c
 <c (c(cc(ccc(5 c c
c
c"(c(cc5ccc(c(c
c/0 c
c6&
 cc c cc(cc
c c
c4

c6c c(
(9(c69c
c c
ccc
c(0c(c
ccc c cc
 c6 c
c(c
+c"(c c(c
((5ccc )(:c6 c cc
 
(c(c

;c4cc) c5 c(( c

c $c
+%cc4c  c( cc
+ c4c c
) c
+c"(c c6 ccc(c
  c:cc( c cc
ccc(8c
+$c. cc698 cc69 ccc5(cc
+c c  :c0c69
c(c&  c cc
+c9 c69c
c5
cc
 :c6 c c(0 ccc9c
+c"(cccc c0c cc
(:c5cc) cc
(cc
c
 cc
+ c7cc c) cc c (c6 c
c c cccc cc c
c cc
++c9 (cc(c((c(c5 c ccc
+;c4 cc(c ccc
;%c"c  c) 8c
 c5 c cc
; c"
(ccc:c c c(c6c9c cc
;c"(c c)
(cc c)
c5 ccccc
;$c7 cc
(c(c(c5 ccc
;c. c0 c
c(
9 cc
 c c0 cc
c) c(ccc
;c9 (c6 c  8c(c  c c cc69
(cc c(cc
;c9 cc c) :c(c
  c c  )c 8   (c
cc5 cc
cc
; c. c c
c5 c9cc  (cc
;+c4c
 
c cc 8c ccc c
cc
;;c,' (c
) c cc(c(c  cc(c(c
cc
%%c4 c6c
  cc(c c
c
c(cc(8 c
cc c69 c
c cc
% c9 (c cc
) c
c8cc
%cc c c  c c cc
%$c=(c6  c c (c
c cccc c(c6 c 8(c60 (c
ccc
cc
%c9 (c6 c
c
c5 c
c9c5 c
c)(cc
%c9 c(c6 cc (:c5c c6cc(cc
c cc
%c"(c cc
(c9cc :ccc(c
((cc
% c7 c cc)(c c) c c(c) cc
  c  (cc
%+c. cc  c& c c
   c ccc&  cc
%;c/c) c c
cc6 cc6 cc 
  cc
%c
cc cc
c   c'cccc
cc69
(cc6c c ) c(c(c99 c
) cc
c4 c6 c(c9c c'
cc
  c c) ( cc c c
5 cc
$c9 (cc9  c ccc c(0 c c5 cc
c/c5 c c:c c9 (c5cc(ccc)( ( cc
c. c(c  55c9 c6 c c  c
()( ccc c
  c
c=9  c5 c
 ccc c cc
c7 cc
(c(0 c
cccc    c (:c 9c60c c
(c
+c=(c(c
 c c cc c c6cc5cc

c c
 ;c"c(c6 c c5c(c(c8c
c ccc
%c/c0c9< cc  c(ccc(c
cc
ccc
 c7c :c(c
c c  c c c 9c(c
c4 c6 c
(c9cc) ccc c c0c
(8c
c c
$c= 0c
(c(ccc
 c(c c(c ) c5 c(( :c& c (ccc
6c c(c )(c
c"(c0c
c9 c60c :c
c0c c
 :c0c
cc  (c
c4c
)  c) c c

) c
c*c cc( ccc 8 c (cc

:cc) :cc
 c
cc c
 c7c ccc& c5 c6ccc  c c  cc (c5 cc
8:cc69c c
 (:c c)
(cc c8c6 c
 c


cc c 8 (cc
+c"
(cc
cc c  )cc6
(cc ) c(c ccc
8(c

cc(< c cc

;c c(c5c
c cc
 c9(c
$%c"(cc9 5 c9(c )(c' (c
c
(9:c
(0) c 5 c(ccc c(c
$ c c(c< 5c c
c(c68cc
(c
$c/  c& cc) cc c8 c5 c( c(:cc(cc c( c
$$c9 c(c6 c
c c  c
$c3c
 ccc  () c
 :c
c(c(9c
c
cc  :c6c(c
$c7c
8)cc c  ) cccc
  c(c c & :c(c
99c5c
$c4 c0 c
c(
9 c  c5 c9 c
$ c/0 c
c9 c c(c
 c6c 
cc8c
$+c> 8c cc c  8 c
$;c45c
c(c c60c5c:c :c 9c60cc  5 c
%c9 (c0c(9cc:c
c cc c
ccc

c
 c. c9cc(ccc c((c  c
c/cccc(c
c c5 c69
( c8c
$c4 cc9 ccc 5(c
 cc (c c cc 8(c
c
5
c
c" c6
c(cc c
 (cc c) cc cc6 c& c
c7 cc
(c(c 
8c ccc()c
c!() c cc8 c(cc c c( c
 c,' (cc6cccc c5 c 
 c
+c7c
<cc c cc cc) c5 c  c c
;c" c
(:c(c(c
 c ccc6 c5c
%c= c c(c
c 0c5(cc(9c9c (c6c c
6
<c
 c7 c cc(ccc(ccc'
c6c)c c
cc c c
c" 
8 ) :cccc& (c c c c
$c*c c
 c 9c< c c
cc6 cc
c9 c(c<cc(c8c:cc c6cc
c
c7 c
 c5c
(c (ccc

c c
 cc(c) 8c 9c(c(c
 c
 c4 c(c
((c9  c  cc6 c cc 
c6c c
+c  cc5 c5 ccc(c6)cc (c
;c4c( c c?c ccc(c8cc
%c* ccc c c
c+cc cc
ccccc c
 c,' (c9c c
((Ac
c4 c
)c )( c
cc6(ccc9 c c
$c
c  c cc
cc
 ccc
c=(c(9(c:c )cc c
9(cc
c7 c
c(cc9cc(c  (c
ccc
c"c  c
 c
c cc6 c
 c& c (ccc6
 c:cc(c <8c
+c9 (cc(c5 c
c 
c
;c> 8c c c c
%c"  )c 
(cc(c8:c(c c6(c(cc :c (9c
c7 c
c(0 cc<c c) c
c4c
8)(c c
 c5 c(c
cc(
c
  c
$c& c (c:c(cc c( :c c  c(c  5c
 c
c7c)  c c6 c
c(c
 c c
c4 c(c8c
 c
c/0 c
c(c cc c
cc0 cc
c4 cc9c c
c 
:c69ccc(c5 c c  c
+c=(c c6cc(c6ccc )c5 c() c c
;c7c
( c c0c69
c c(cc
c 5cc   c
+%c= 0cc(c95 c
c) c c
cc
+ c=(c c c c()c
+c. c6 cc
(c(c(c c0 cc  c
+$c= c c(0 c) c c:c 9cc c c5c
+c7 c5c9c9 c c(c c c c
+c"c  ccc5  c
+c7 c
c(0 c'
c
(c6c)cc
+ c. :c((cc c6 :cc c c
 ccc cc
(c 5 (c
++c/0 c
c(c c6c(cc :c
9(c9 c5 cc cc 8(c
+;c4 cc c
c9  c
;%c. cc c69
(c(c(ccc
c c8cc
; c4 cc(<c
c5c c8cc
;c9 (cc c cccc(c
 
c
;$c4c c c(cc cc c c )(cc
;=(c c ccc cc
cc(c'
 8c
;cccc(:cc c
) c6 < (c(c 9c6c c
;c=(c c :c :c( :c
 8c
; c* cc 8(c6c c( cc& ( c ccc c (c
;+c/ c :c cc6
(c(c c 
 :c(c(c c  c
;;c7 c
c9c cc(cc c(cc :c69cc c
 <c
c
c cc
cc

c c
%%cc  cc<   c
% c"  ):c9 c(c:cc c9c c c 
c69c6
c(c cc(c
9c
%c9 c c(c cc&(9c 
(:c& c5 c 
(cc& 8 (c6 (:c(c
 cc c
%$c70c 
(c  c(cc cc 9c c  c
%c/0 c
(c (cc9 c c c
%c. cccc c  c
%c=(c  55ccc
c) c(c9 (c 
c c
% cc c c5c
c 
) c
%+c" :c6 c5c8cc6 c c& c
%;cc(c 8c60c
(cc:c 9c(c c6c ) c
 %c7 c c(cc (ccc9c c :c69cc
c
 c cc
6 9(c5 c0c
c5 c0c
c
 cc c  c(c c c9 cc c
 c9 (c 0c c cc) c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
>Bc#.!B=cBc>,#

4C
c"4Bc4C
c#B./c34c*4,c7/#,-B#
3,c

c c
  c c(
cc c
 cD @c
c"cccc/c c"cccc/cc + c"cccc/c $%c"cccc/c $c"cccc/c
c"cccc/c c"cccc/c ++c"cccc/c $ c"cccc/c c"cccc/c
$c"cccc/c c"cccc/c +;c"cccc/c $c"cccc/c c"cccc/c
c"cccc/c  c"cccc/c ;%c"cccc/c $$c"cccc/c c"cccc/c
c"cccc/c +c"cccc/c ; c"cccc/c $c"cccc/c c"cccc/c
c"cccc/c ;c"cccc/c ;c"cccc/c $c"cccc/c +c"cccc/c
c"cccc/c %c"cccc/c ;$c"cccc/c $c"cccc/c ;c"cccc/c
+c"cccc/c  c"cccc/c ;c"cccc/c $ c"cccc/c +%c"cccc/c
;c"cccc/c c"cccc/c ;c"cccc/c $+c"cccc/c + c"cccc/c
%c"cccc/c $c"cccc/c ;c"cccc/c $;c"cccc/c +c"cccc/cc
c"cccc/c c"cccc/c ; c"cccc/c %c"cccc/c +$c"cccc/c
c"cccc/c c"cccc/c ;+c"cccc/c  c"cccc/c +c"cccc/c
$c"cccc/c c"cccc/c ;;c"cccc/c c"cccc/c +c"cccc/c
c"cccc/c  c"cccc/c %%c"cccc/c $c"cccc/c +c"cccc/c
c"cccc/c +c"cccc/c % c"cccc/c c"cccc/c + c"cccc/c
c"cccc/c ;c"cccc/c %c"cccc/c c"cccc/c ++c"cccc/ccc
"cccc/c %c"cccc/c %$c"cccc/c c"cccc/c +;c"cccc/c
+"cccc/c  c"cccc/c %c"cccc/c  c"cccc/c ;%c"cccc/c
;c"cccc/c c"cccc/c %c"cccc/c +c"cccc/c ; c"cccc/c
%c"cccc/c $c"cccc/c %c"cccc/c ;c"cccc/c ;c"cccc/c
 c"cccc/c c"cccc/c % c"cccc/c %c"cccc/c ;$c"cccc/c
c"cccc/c c"cccc/c %+c"cccc/c  c"cccc/c ;c"cccc/c
$c"cccc/c c"cccc/c %;c"cccc/c c"cccc/c ;c"cccc/c
c"cccc/c  c"cccc/c %c"cccc/c $c"cccc/c ;c"cccc/c
c"cccc/c +c"cccc/c c"cccc/c c"cccc/c ; c"cccc/c
c"cccc/c ;c"cccc/c c"cccc/c c"cccc/c ;+c"cccc/c
 c"cccc/c %c"cccc/c $c"cccc/c c"cccc/c ;;c"cccc/c
+c"cccc/c c"cccc/c c"cccc/c  c"cccc/c %%c"cccc/c
;c"cccc/cc c"cccc/c c"cccc/c +c"cccc/c % c"cccc/c
$%c"cccc/c $c"cccc/c c"cccc/c ;c"cccc/c %c"cccc/c
$ c"cccc/c c"cccc/c c"cccc/c %c"cccc/c %$c"cccc/c
$c"cccc/c c"cccc/c +c"cccc/c  c"cccc/c %c"cccc/c
$$c"cccc/c c"cccc/c ;c"cccc/c c"cccc/c %c"cccc/c
$c"cccc/c c"cccc/c %c"cccc/c $c"cccc/c %c"cccc/cc
$c"cccc/c +c"cccc/c  c"cccc/c c"cccc/c % c"cccc/c
$c"cccc/c ;c"cccc/c c"cccc/c c"cccc/c %+c"cccc/c
c $ c"cccc/c +%c"cccc/c $c"cccc/c c"cccc/c %;c"cccc/c
c $+c"cccc/c + c"cccc/c c"cccc/c  c"cccc/c  %c"cccc/c
c $;c"cccc/c +c"cccc/c c"cccc/c +c"cccc/c  c"cccc/c
c %c"cccc/c +$c"cccc/c c"cccc/c ;c"cccc/c  c"cccc/c
c  c"cccc/c +c"cccc/c  c"cccc/c %c"cccc/c c
c c"cccc/c +c"cccc/c +c"cccc/c c"cccc/c c
c $c"cccc/c +c"cccc/c ;c"cccc/c c"cccc/c c

c +c
c
Š& @c& c#
c

43 "4c /.c
4c

0 c +:c;:c %:c :c :c:c :c$ :c$ :c:c$:c+:c;:c ; c
:c$:c :c ;:c+%:c+ :c %:c %:c :c :c :c
 :c $:c :c ;:c %:c %:c ;:c ; c

0c +:c:c:c+:c;:c:c+:c+:c;$:c;:c;:c;:c ;:c +c
:c $:c +:c $;:c :c :c ;:c :c +:c
;:c%+:c c

0$c :c$%:c$;:c :c:c:c:c%:c :c++:c+;:c %$:c +c
%+:c $%:c $+:c %:c  :c :c  :c +:c :c
:c + :c +;:c ;$:c%:c%c

0c :c :c:c:c %:c :c $$:c $:c :c ;:c  c
:c :c $:c :c ; :c ;:c%%:c%$:c %c

0c :c$:c:c+:c;+:c %:c :c :c + :c +:c $:c :c $:c :c%:c%:c $:c %%:c
;;c :c :c $:c :c :c
+%:c ++:c c

0c :c:c$:c :c :c :c;;:c %:c +:c $:c :c c
:c  :c $:c ;+:c% :c%:c% :c%;c

0 c $:c+:c;:c$:c$$:c%:c :c;:c %:c :c +:c+:c c
;:c :c $ :c %:c  :c +$:c +c

0+c :c ;:c$:c :c+ :c % :c :c $:c $ :c $:c :c+:c;%:c :c ;c
:c +:c  :c%c

0;c :c :c:c+$:c; :c % :c %;:c $:c  :c  :c c
+:c ;:c ;%:c ;c

0,c :c:c$:c:c+:c+:c;+:c %:c %:c %:c :c $:c%:c :c $:c c
$:c $;:c :c :c :c + :c ;;c

0/c $%:c :c:c:c:c+;:c %$:c $:c %:c :c :c  :c;;:c %c
 :c +:c $:c :c +:c :c +;:c ;:c%%c

0=c :c$$:c;:c:c;+:c  :c :c ;:c  :c +:c ;:c :c :c$ :c+ :c+ :c  :c
;+:c% c $:c :c  :c +:c  :c
;:c ; c










c ;c
 K
K 

 



434c /
>,3.3c7/.E
#
3*#c",c,#*/43
4,c
 BF.c =,"
.c #
"
4c

0  %0c 0 c +0$$c

0 %0c $0;c %0$c

0$ %0c 0 c +0+c

0 %0c 0 c 0%c

0 %0;c %0 +c ;0c

0 %0 c +0 c 0%c

0  %0c 0 %c 0;c

0+ %0c 0 $c 0%c

0; %0c 0 c 0 c

0, %0 c +0 c 0c

0/ %0c 0 c 0c

0= %0+c ;0 c 0c


c %c
  
   !"

#$% &"'! & (&

  )*
#%  !"! 

 +&!!, 
#$%  ' ,"'& "!& ! ' ,'"
- .!!, *
#%- ' #" % ' ,'&   ! !*

 /'
#$%'  ! !,! .
 &'" " '"!.' ( ! '
"*
#%0,!)& ,' '" !!!,  "
", .*

 1!(
#$%   "! ,'(  )
' ' ,(&", )(" *
#%'!'"!- !,  ,!(*

 2"
#$%""' ,) ' ,'" " '
3 , )"," 3  '  ", 
"! "!"*
#%4 ,' " "  ( , ' 
" , 3  *

 5"!" 3 "'3  
#$%4- !!'  -*
#% "'",'"63 &6! ' ,
'!,' 6)3 , *


 7 ' ,''! "
#$%K&" !3 "'" (,'",&- '" (!&
""'&("!& #&"%
#% "'  '3 ,&!'  6'",!
'( ,*

 8 ,  
#$% !' ,3 ,",!3 """!!  !3 
,'", " "("3   "'!,"! 

c c
"&""''",  & ,3   -
 ""' "!"- '*
#%4 & ,' ""'" ""'  ", 
-*

 9('" ""
#$% " , """' " ) !"" 
'("# %*
#%4!3 ""'("! ' ")'""3 
 !,' 3 " *

 K. 
#$%"" ""3  " ''&6 
"& :' )'! ; '- *
#%
 "! " "- , 3  *

 !, 
#$% ',#',%# ,"
&,% , ! '"'(",'" " ' ,
  ! ' 3 ',*
#%4,!, " '&6"" '" " 
!, ! )"",*

 0!" (! 
#$% ) ,' !''(!3 "&'",  "& "
"'," *
#%
' !''"6 3 "'   "("
 !"& "*


c c
'("


434c >c ccccccccccccccccccccccccccc cccc ccc cccc%cc ccc cccc ccccc
c c >c  ccccccc;ccccc+ccccc cccccccccccccccccccc$ccccccccc ccc c
 c /8 c
"<ccccccGccccccGcccccGcccccGccccccGccccccGccccccGcccccGcccccGc <c

 & cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
 & c

0  c 4  c
4 c
cccccccccGccccccGcccccGcccccGccccccGccccccGccccccGcccccGcccccGc c

c) ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc(
9 c

0 c "
  c
" 
8 ) c
(ccccccGccccccGcccccGcccccGccccccGccccccGccccccGcccccGcccccGc) c
 c
c cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c
c c

0$ c ,'   c
,  ccccccccccccccccccccccGccccccGcccccGcccccGccccccGccccccGccccccGcccccGcccccGc  5 c
5ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc   c

0 c    c
  cccccccccccccccccccccGccccccGcccccGcccccGccccccGccccccGccccccGcccccGcccccG  c
  cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc) ccccccccccccccccc

0 c c
c6 c6c cGccccccGcccccGcccccGccccccGccccccGccccccGcccccGcccccGc   cc
 c 
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc8 c

0 c  )c c  cc
 c cccccccccGccccccGcccccGcccccGccccccGccccccGccccccGcccccGcccccG)(c
cc 
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
(  c

0  c #) c
) ccccccccccccccccccccccGccccccGcccccGcccccGccccccGccccccGccccccGcccccGcccccGc:c0c
6 ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
 c cc

0+ c c & c
  :cccccccccccccGccccccGcccccGcccccGccccccGccccccGccccccGcccccGcccccGc6& c
  :c&):cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc  c
c & :c  c

0; c ,' c
,' cccccccccccccccGccccccGcccccGcccccGccccccGccccccGccccccGcccccGcccccGc  c

0, c 3  c) (c
,) c cccccccGccccccGcccccGcccccGccccccGccccccGccccccGcccccGcccccG) ccc
ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c

0/ c =  c
4 8ccccGccccccGcccccGcccccGccccccGccccccGccccccGcccccGcccccGccc

c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc 8c
c
ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc  (c


c $c
 (!!  c


   

 !
' > "- 

   

  < <  " 

   

4" '
 ' ' 

   

! K. 
"  4"

   

! "("
" '!"

   

 , 0     "

   

 = "
' 

   

! 0,!     '"

   

'  (",  . "

   

  K   " > ' 

   

c c

!  4"  

 4!   "

' 
" 

   0"

"  ) " 

 (   > "

!   4- 

  
  

    & 


"  ( '

&    

 < 
)

  <" 

 '  

&   , 


&  K" 

 "  !' 

 '" 

!   !


c

c c
    

.  " 

 ""  > ",- 

'"   ! 

 "  4! 

"   !" 

 4'   3 "

"  !'  

 0"   "

   ! 

  &"  "

"  "' 

 - '   "

> ",-   & 


  
"

  "  

 >!"   "

"!  '" 

 (   

  4&  

    -

 )   


 "    !

"  " 

c c
 ,  3  

  )  '( 

()   


,&  0 

,  K  

 !  "

> (  '&  

 <"   ?&

)   &  

 4" 
 

 "   )  

 3 '"  

(.  4)3 "' 

   

=!   " 

  "  4 ' '

! "
> "  4




c

c c
    


ƒ
! ƒ<" ƒ> "-  ƒ<

ƒ< ƒ , ƒ< ƒK &"

ƒ" ƒ   ƒ
   ƒ
&

ƒ  & ƒ! ƒK.  ƒ

ƒ! ƒ
!  ƒ
) ƒK 


Ê 
ƒ ƒ&  ƒ ! ƒ  "

ƒ
 ƒ ƒ> " ƒ'

ƒ4- ƒ! ƒ ' '  ƒ '"

ƒ!  ƒ " ƒ4" ƒ'"

ƒ ƒ " ƒ
" ƒ> ' ,

 
ƒ
' ƒ, ƒ4! ƒ  

ƒ) " ƒ
' ƒ "  ƒ= "

ƒ4" ƒ !' ƒ (  ƒ0,!

ƒ
"  ƒ. ƒ ƒ"

ƒ
 ƒ  ƒ"(" ƒK" 

c +c
— 
ƒ
" ƒ  ƒ0" ƒ0 

ƒ  ƒ ƒ ƒ

ƒ
 ƒ&  ƒ ' ƒ

&

ƒ
! ƒ'  ƒ( ' ƒ(", 

ƒ
" ƒ " ƒ ' ƒ4" 
!"



 "(
@@@@@@@@@@@@0@@@@
c

c ;c
    


ƒ " ƒ ! ƒ4) ƒ> "
3 "'
ƒ '"  ƒ !'  ƒ?&
ƒ"
ƒ ƒ '&  ƒ - '
ƒ4& 
ƒ  ƒ"-  ƒ "
ƒ"
ƒ3  ƒ ƒ 
ƒ4' 


Ê 
ƒ4" ƒ  ƒ'" ƒ
,&

ƒ ƒ> ",-  ƒ " ƒ

ƒ4- ƒ () ƒ (. ƒ<"

ƒ
 "   ƒ ƒ0 

ƒ " ƒ> ( ƒ> ",- 

ƒ   ƒ4 ' ' ƒ4! 

! "


 
ƒ . ƒ!" ƒ ) ƒ0"

ƒ
" ƒK  ƒ) ƒ )

ƒ
"  ƒ
 ƒ"" ƒ
 

ƒ" ƒ"' ƒ '(  ƒ !

ƒ - ƒ )  ƒ=!  ƒ>!"

c %c


— 

ƒ( ƒ " ƒ> "  ƒ"

ƒ3 '" ƒ , ƒ" ƒ &"

ƒ " ƒ! ƒ4 ƒ3 "

ƒ" ƒ &  ƒ  ƒ

'

ƒ ! ƒ& ƒ " ƒ"

  

  

 "
@@@@@@@@@@@@0@@@@
""!
@@@@@@@@@@@@0@@@@








c  c

„
  


c. c0 c:ccc

  ccHc
c. c 0 c
c< c
 Hc
$c0 c cc 
c c:c :c
 :c c c cc
Hc
cc0c  c
  c Hcc
ccc<cccHc
cc4c cc  Hc
ccc'
 c  c c
  c c c c Hc
+c cc8c cI ccc  c
 Hc
;c cc8c cI ccc  cHc
%c cc8c cI ccc  c
Hc
c cc8c cI ccc  c Hc
c cc8c cI ccc  c Hc
$c cc ccc   Hc
cc  c  c c
 cc  Hc
ccccc ccc c c
 Hc
c c0 c
 ccc8cc c0c 
c c
 Hc
c"ccc
Hc
+cccc c ccc0c& c Hc
;c c0 c
 cc  c
c 
ccHc
%c c0 c
 cc  c
c 
ccHc
 cccc ccc
ccc c0c  c c Hcc
cc  c
 cc cc c
 Hc
$c"c c
c& cc ccccc ccHc
cccc c 
c$c c cc cJc c Jcc30 c
 8Hc
cc c c c Hc
cc c cc8 Hc
 cccc$c ccc  cc c Hc
+cccc ccc c
 ccHc
;cccc cc'
 ccc cHc
$%c"cc cHc
$ ccc cc c 
c
c :c
 cc ccHc
$ccc
cc0c cc cc ccc cc Hc
$$c"c c
c& cccc cc ccc ccHc
$cccc c 8 cc
cc0 cHc
$ccc cIc cI cHc
$cccc c cI cHc
$ cc  c 
 cc
 ccccc
c cI cHc"c c
 cccHc

c c
c
$+cc  c :c
 c c c c c :c 
c  c
c
c  Hc"c c cccHc
$;c cc
c   Hc
%cc
 cc c c<cc
c Hc
 cc  c  c c
 cc  c c c cHc cHc
ccc  c
ccc
 8c  cc Hc
$ccc c
cc0cc  cc Hc
c4 c c
cc
c c  cc 8c c   Hc
c cc cc c c c cI cHc
c"cc
cccc c  ccc c c c
cc cc3c
Hc
 c c c c c  Hc cc3c Hc
+cc c ccc Hc"cHc
;cc8 ccc cHc"c  cHc
%c"c ccccc 
8  c:c
c8 :cc ccc Hc
 ccc
  c cc 
 Hccc
c cc
cc0 c
c
 Hc
ccc
cc c
 Hcc c
  c
Hc
c0 c 
c  c ccJ:c cc  c  Hc
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c

c $c
 
c ?c
c
c

  

  

  

#""("! #""("! #"" !'

 !''"  "("% ("'"!"%
"%

 
 
 
#""("! #"" ("'
 '"% !" ("%

 

 

 

#""""! #""!""!
! % !  %

c c





!' 


* ! ''!  "" '**************************************************
**********************************************************************************

+*0! A  "" '**************************************************
*********************************************************************************

/* '"!"'*********************************************************
**********************************************************************************

1* ' A"''! "*******************************************
**********************************************************************************

2*!!!"" '*******************************************************
**********************************************************************************


c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c
c

c c
c
!

  

c
0c  c c
0  cc& c   c
0c
ccc c c  c
08c 8 cc c
0cc8 c
08c ccc  c
0c 
 c cc
0c  c  c
0 ccc c   cc
c cc cc
:c cc
0 c  :c :c :c :cc
0cc cc cI c
0 c c  ?c:c :c c c  :ccc
0 c J c c:c:cc c0c:c  :c
 :cc
  :cc
:c c cc c c
c:cc:ccc0cc
0c c J cc
  c c:c:cc c0c:c  :c
 :c
c  :cc
:c c cc c c
c:cc:ccc0cc
0cccccc c  :cc c0c:c  :c
 :cc cc
c c c c J c :c c c
  c cc cc c c
 c
0cccccc c  :cc c0c:c  :c
 :cc cc
c c c c J c :c c c
  c cc cc c c c
0c
  cc cc  :c c  :c c J c
  c c
0cc
 c0 c
 c 
c  c:c:cc c0c:c  :c
 :c
c :c c c c c cc8c
0c 
c c:c:c c c0c:c  :c
 :cc cc  c
 c c c J :c c c
  c c
0c c  cc cc c
0cc cc c c
c
cc 0cccc
cc 0c
 :c c c c
c
cc:c :c c
0 ccccc c c  c cccc
c
c
cccc4c  cc c  c<cc 
 c ccccc
c c
'
cc c c  cc
 c c :ccc 
 c cc J :cc
c c cc  c
cc cc
 
ccccc   0

:ccc c
cc ccc c
cc c
 c0c
  ccc c
cccc  cc c   c c'
c

c<cc c
 :cc c
  c<cc c
:cc
c c

 cc
:c c
ccc<c c cc   :c cc

 cc
cc   cccc c 0c cc c'
c

  c0 c8c cc

c c
c
c
cccc cc  :c cc
c&  c

c c
Test de personalitate

& ' (&'!6 ("'"' *
"(&

(" "'"  &( '! '  &!' &'!*
!"!('"B(!'(" """(!
'    (!( .' '(" *&'!6 "
9' *





   
 + /1



    

2 57 8

c 

 9 

c  c
*„ndependent , Nonconformist , Libertin

 '! !( "'"'""  &*

 " """ !*C  ''! 
" " ""' *
0'' ''*! "'""& 
""D'!" " (!"'"  &" 
'" !  !" *

+*Dinamic , Activ , Extrovertit
K"!"!"  " ! ! "
  * "   ("*
"""!!6" "  ! " " 6*
(
(" "'" *



/*Cu picioarele pe pamant , Echilibrat , Armonios

'  '""!*! '! ""
"!  *(""'
.!*K"" "' *
 &""' 
("*
 ' '("" ((!!'*    (
""&   !'  *

1*Profesional , Pragmatic , „ncrezator
 ! !! "' '"  "*

!  !'""("!" *"" ! 
*"'!  ""&" *
'"'''( &"' 6(" '!& *
 "'!! " '' ( ""*


2*Pacifist , Diplomat , Neagresiv

K  "!'!* (" (& ' "!
 ' ' *4 " ' " '"& !'
 "*
 ("   &"*  ""  "!
""'(*



5*Fara griji , Ludic , Vesel

"(  * """"!'"'(
" (!"E'"'*E
K("'" "" D" !(" (*!" 
!'"! "* "" 6 6""
""*


c +c
7*°omantic , Visator , Emotiv
K  ! *
(" !'  "'' *
"!('!   """& '* '" 
 *

 &! " ''! !"! ! *
 &
"""  &&'!*


8*Analitic , De incredere , Sigur

"!""'' &* ' !"6
' ! "'" '&'" """
'*6"   * (! "& 
'('!'"* '"& ' &"'"
"'("* " " 6'! "  !&''
"

9*„ntrospectiv , °ational , Analitic

4 "" 6  *0!''""! *
4("*(( &'"("" '"! *4
""   ""( ! '"
 ! 

c ;c
 Scala GD°S:


#(
 ) cc"4cc/.cc(c6( c?c
c7c  c :c) c) c c )(cHc
c4) c)ccc  () c c  cHc
$c ) ) c(c) cc )(c(cHc
c>(c
   ) c Hc
c  ) c cc
)(Hc
c>(c <8(c9  c
ccc cc
) cc c cHc
c) c  
c6c< c 
 cHc
+>(cc(c(c ccc69
cc(cHc
;c>(c ) ) c  c6c< c 
 cHc
%c>(c ) ) c c<cHc
c4) c c( c c ) c5 c  5cHc
c) c(c) c(c c (c 9c(c 5 ) c5 c(c) c c cHc
$c>(c6 <8(c c cHc
c ) ) c(c) c cc
cc c 9c ) cHc
c ) c(cc c(c) c6c )cHc
c>(c ) ) c c cc(c c0c6cc cHc
c45cc) c:c(c ) ) c c c  cHc
+c>(c6 <) cc6c((cc c ccHc
;c!( ) c(c )ccc (cHc
%c>(ccc(c6
) c c
 cHc
 c>(c ) ) c
 c c cHc
c ) ) c(c) c60c ) c((c
)(cHc
$c ) c(c< c cc c c c 9c (Hc
c>(c c c(c
9) Hc
c4) c
cccHc
c>(c
c(c(c8 ) c  )cHc
 c) c(c ) c69  cc
  cHc
+c>(cc5c(c) c  8 cHc
;c4) c ccc c(c(c6ccHc



c $%c
 Ê
!„ÊÊ
„„Êc
c
c>Kc9 ) c5cHc7c ) c   :cKc) c5cHc
) c
 c6c
 KcHc
c) c  ccK :c  K:c6<K cHc
$c) c6cc  c6c) cc) cHc
c> cc69
KcKc5 ) c5ccKcc 8c5c
c6c L c
 cHc
cc
c
cKc) cK)cHc# ) c5cc6c ) cHc
 ) c c5c c cHc
c 4) c 6c c c 
8 ) c ) Kc & Kc ) c  c 5c c c  c c
 cc cHc
c7c)c c c
K8:cK ) c5cHc
+c) c
 c 
  c ) c c 5 cKc 
 8Kc
 cHc
;c= ) c  5cKc) c9 c ccKccc) c  cHc
%c) c6cc :c  5 :c6 :c :c:c  cHc
c4) c )c ccKcK cc 
c
) :c cc6c 
c cHc
c>Kc
cKc ) c6 c
K cc c Kcc  c6c
cc cHc
$c>Kc  ) c5cHc) c  cc) cHc
c) c
cHc#8 ) cc <K cHc
c) cc6c c :c6cc cHc
c7cc) c  :c :cK)cHc
c) c  K) c  cMc cHc
+c) cKc) ) :c c9 :c 9cKc
  ) :cKc
) c  cHc
;c4
) c5cKc K5) cc  c& c Kcc
 c :c
 )c Hc
$%c) c6cc:c  cHc
$ c) c6cc cHc4) c )c
 cHc) c K)cHc
$c>Kc) c
 :cKc6
K) c5cKcc5c
KcHc
$$c) c6cc c  c)Kc c5 )Kcc c5 ccc Kc)Kc c cHc
$c) c& Kc6c
) c cHc>Kc& ) c5c8 Hc
$c) c6cc& Kc6c
) :c

K c cHc
$c) c5c c :c) c5c ) cHc
$ c 7c :c ) ) c  c c 6c  c c 8c  c c c  )c
 cHc
$+c"c  c) c 
:c& cHc
$;c> cc69
KcKc ) c5c
   c
ccc) cHc
%c1K9 :c  8 c Hc
 c7cc  ) c:c 
 8  cHc
c>Kc
cKc ) c6 c
K cc c Kcc  c6c
cc cHc


c $ c
 „ 
    
 
 


Ê

 
   !   
 !
 
" #$
 %   
% $  
$ & %
  *(c
 &   c 
 (:c c
=  c
3
(c c
8 ) cc8 )(c)(c c c
(c
5
c
4  c  (c
/ c c  8c ( 
!
 ' '
$ $ $

$  )(c c c
&   &   &    )c  c
4  c c
 

%  $ &    
   
@ ( 

)  c (c
*(c

c  

$ 
&
$
   ,  c(cc<(c

c  
$ 
$ $  #c c
7 cc6c
   () c

 c
,&  c) c

  c6c  8 c
)(c

c  
 
 > c
  
ï 
 

#   1
'   c

c c


 
$$  (

9 c c c
7 c6c c
8)(c c
 c
c

c c


 
$)  = 8 c

! <(c
c(c5 c c

c c




# 
#  /6 9cc


$ $   
   4  c  (c
(c
*(c
c 
 (c

 )(c
4
 c
  (c
 )c c 8c

c $c

 '
$ 
$  
c c c c
-(c 
8 ) c
>  c
   c
=  8c (c (c
,:c6((c
 )c c0 cc
c c c<c

#$ 
%  ' 
 c

  
 " )c c c

 c
" :c' c5 (cc () c
(& &''*    ,8 c
    #c
,c
!  

 
)
 7 c6c c

% 

+% )
 
 
  c
4)(c

c
!  ,'
c
=9 c) (c

' 
%   '  "  )(c (c

   $  '*' '

= c c
 c
, !c
 ) c/5 )(c
c4  c
 (:c c
% ) c4)c  c c
(cc(c
c(:c6)c() c
 ) c/
c
c#8 )(c
c
 c
c )c cc  c9  c5 c ) c
 c
c )c cc c9  c5 c ) c


 c
c*(c
c  (c
!%   c/  c
c,c cc
!% *$%  
 c.  )(c
c c c () c
c#5 c
!% $
 
 
  c3
(c c
c
!% 

 

 
 c  c
c4  c & (c
c1(9c
c4
 c
c4  c  (c
c"<(c
cc
c

c $$c
 c

! 

' 

 c3

c c c
c35 c
 c c c () c
c )c cc c9  c5 c  c
!$ '  c3
c cc c
c7c  c
- (  
(  c
c c
c,) c5 c c(c
(  c
c c
c )c
(  '  c
  c
 & (c
c c
 (c
c
c c
. /' 
/' 
 c#
c5 c
 8 c6c (5c  () c
 c
/' 
   c3
c c  c
c*(c
cc  cc
c3
c c6 c6c c
c(c
0'
  c
c c
c5c
 c
c#
c  c
0'
  c
c c
c/5c
 c
c#
c  c
„
 '
%     c4  c(c
c )c cc 
 c c
„
  
 c4  c(c
c

 c'  8( c

 c c
c  c
/
 $  c, c
 c )(c c c
c1(9c
c
/ ' c3
(c c c
c*(c
c/ )(c
c,  c
c/&(9c

c

c $c
 
„ Observarera posturii


Poziţia sezând pe scaun

*c ?"" " 3 (,# " 3 " 3 (,%!,""!- 
3  - &"*
! (", &"' '( :'(&;*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


*c C!', " "!"#'"'" %!- 

 - &"#&  " %*
! (", &"' (.'" "' *

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


"*c ?,"'# " %!- 

)6&  " *
! (", &"& ,*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


'*c 0'(", "3 ,)- '" 3 !,*

! (", &"!'(" "*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c
c $c


„„ Gestica:

*c ?'!"!' *

! (", &" '( ,*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


*c ?' &"#3 ,'  '".!%*

! (", &"!*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


"*c ? " #"("!- "' "*%

! (", &"  )  !*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


'*c ?"'" ! " , .!*

! (", &" !"(" ,! *

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


*c ?!&"*
! (", &"" "!3 "'3  *

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c

c $c
 (*c ?! !!6&*
! (", &"!" ! "*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


&*c
"" &#!!%",*

! (", &".!  !   *

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


*c ? " # " & %" , .!*

! (", &"'! "*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


*c ?) #   %3 ""),*

! (", &"' '( ' & ,*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


6*c ?'!- &-*

! (", &"("*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c



c $ c
 B*c ?'3 "")3 "',*
! (", &"' )'( *

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


„„„ Privirea :

*c "'"" "'" *

! (", &"' " *

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


*c ''" G(&H*

! (", &" ' ,'" '&- '  ,*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


"*c (.!*
! (", &"')'"""', *

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c



c $+c
 '*c 3 &*
! (", &"('!!*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


*c 3 6*

! (", &"! & 6 - 6 *

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


(*c 3 ' "*

! (", &"'"*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c

„V Mimica :

*c 0!"" !*

! (", &" .("  ,("*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


*c 0!" !*

! (", &"  "*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c

c $;c
 "*c '- ""!3 " "' ,"" , .!*
! (", &"'!,*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


'*c ''-' '" . 6("'" )("*

! (", &"' "!*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


*c - "  .& - *

! (", &"'" (" ," *

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


c %c
 V Exprimare verbală:

*c  ,&' (. *

! (", &"("" .!, *

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


*c  ," (. """  " !'("'  ,*

! (", &" ' ,'!  "')!  !!& 
#( (%*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


"*c <" " *

! (", &"& ,' (!*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


'*c <""  *

! (", &"' &*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


*c 0 ( (" , ((" *

! (", &"( , "!" ')*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c
c  c


(*c 0 ( (" , '")#(  ,"("(!

"%*
! (", &"!" !'( ' '  "'
' &"*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


V„ °eacţii în situaţia de observare :

*c "( " ""*

> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


*c "(&' )" "3 ""! !& 

((*
> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


"*c "' ' &' &!'"("''(!

,*
> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


'*c "('"!"""&*
> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


c c
 *c !! (' ("' , '.
' ("!'",*
> "!, "' F

c c c $c c c c c +c
c c (ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c c c c c c c c


c $c
 Observarea mimicii:

! 
*'
 
 " 

 
 
  ! 
 

'
$ 
c c
c =  cc:c c ,'
  c :c8c
 cc
c c
c  c   c&
 c .c   c
 & c
cc c

c c
c  c c
cc  :c c 8 c c c ccc c
 cc cc 
 :c c
'
 cc
8c c c
ccc
c c
c   c c:c 
 c c "8c ccc  c
':c<  cc

8c cc cc
c c
c ccc':c 4cc 8&  c c:cc

 c c


Observarea exprimarii verbale:

! 
*'
 
 " 

 
 
  ! 
 

'
$ 
c c
c
 c
:c:c
 c c 4cc  c c cc
  :c
8c c c c c  cc'
  c c
c c cc
c c
c 8 :c c c cc:cc 4cc c c cc cc
 ccc '  :cc 
 c c c cc
cc :c   c 
cc c  c
c  c
c c
c /cccc
 :cc  c c cc c c
 c
c c
c
c c cc:ccc 8 ccc:c
c
cc  c c c
c $c
c =  ccc c 4ccc c
 & c
?ccc
8c c c
c cc
c c
c =  ccc c /ccc
c
 & c c c
?c c :c cc

8c cccc


c c


°eactia subiectului in situatia de observare:

! 
*'
 
 " 

 
 
 '
$  ! 


  
c c
c  cccc c c & :cc
 & cc 
c
c c
c  ccc c c c
c :c 0 c
c
 & c c
 cc 
cc c  c 
c c
$c c
c  cccc cc  c c
:c c  :c c
  c
c c
c  ccc  :c  :cc
c c c ccc
c
c c
c  ccccc
c   :c cc ccc
c   c


Scala de depresie Burns BDC-CHECKL„ST

*c !" '''*

c%c  c c  cc c$c
c c c c


+*c 4"6" "' *

c%c  c c  cc c$c
c c c c


/*c (!"!(#   !  "%*

c%c  c c  cc c$c
c c c c


1*c """"! ' ""(" "*

c%c  c c  cc c$c
c c c c


2*c (!"  '" "" ("' 6*

c%c  c c  cc c$c
c c c c


5*c '"&'"&"! *

c%c  c c  cc c$c
c c c c
c c
 

7*c '  '  "#"(%

'"(! *
c%c  c c  cc c$c
c c c c


8*c ! (*

c%c  c c  cc c$c
c c c c


9*c "'! !'#(! '% (""*

c%c  c c  cc c$c
c c c c

I*c0'(" &!& ' #("%!  " & "
' 6*
c%c  c c  cc c$c
c c c c


*c" !''('! " '(! !  "

!*
c%c  c c  cc c$c
c c c c


+*c '!   !  ' *

c%c  c c  cc c$c
c c c c


/*c!&'.'  .*

c%c  c c  cc c$c
c c c c


1*c" ''  &6"&'' *

c%c  c c  cc c$c
c c c c


2*c !"'& '" !("(!  .*

c%c  c c  cc c$c
c c c c



c c
 Calcularea scorului:

Argumentarea punctajului:("' "&! ''' " .*

BDC:" ("  I12*

„nterpretarea scorului: /12'

„nterpretarea de anxietate Burns BA„

„ Trairi anxioase:

"! (!(! "  " "

*   &6! !'""! '*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c
+*= ' "&"!! #&( &"%*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


/* !'" '!" !"  "D"" 

  "*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


1*'  ' "'D" :" ' ;*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


2* !'" !D" ! ':&(";':' ;

' *

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


5* ! ' !.";' ;#'%*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c

c  c
 7* !'''":"! ;*
 ! '
"#'!%*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


„„ „dei anxioase:

*4("'" " ";';: "";'! "*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


+*""''& ''( !""'#! 

""'(" " "%*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


/*"  '!  !'! '

("' 6" ' D

 """' '"! (".&"''" *

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


1*? '"!"'" "("" "&*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


2*"'"' '! &' #:''! ;%*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


5* !' ''"  # "' "' " "& 
' %*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


c +c
7* !' "&#  "%'"' !'!*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


8* &6"&'(""! #"("'" 

("("  '%*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


9*"' &' !  &'( ' '"' 6*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


I* !'""'&'"" ("#"!! 

! ( "%*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


* !""& " !#"& '( %*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c

„„„ Simtome psiho-somatice:

*='"" " !#%*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


+*4# %  ""*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


/* !  .!#'&! "%*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c

c ;c


1*     '" (#6 %  !"#&%*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


2* '&'*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


5*' ! *

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


7* "'  !"#&"%*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


8* !"  '(&*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


9*& ! '' & "#"'"""%*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


I* '!'" (' & *

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


* '"'  ' ' '!.*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c



c %c
+* '("(.'("'#!':';%*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


/*4'""(*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


1* ': ' &;'("' & *

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


2* '"""  ' "'A"";'& ;*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


5* ''' &#(&(% ' '*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


Scorurile si semnificatia lor BA„:

*  .8 "

* ' .5 "

*!! !"+5' "

„nterpretarea scorurilor:  .!'

c  c
 Scala de integrare psiho-sociala

‘ c „ntegrare in activitate:
%c "'!("! '"*
   c%c  c c cc c c$c
c c c c


%c !& " "*

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


"%c "'"( !   ! *

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


'%c
"" " '" "*

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


%c
!  &"'! "*

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


(%c ! &!" " ""!'("*

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


&%c 0"   (" !"*

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


%c !"!"!'! "'""!! '*

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


%c 0"' "(! *

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


c c
 6%c " '!  *
   c%c  c c cc c c$c
c c c c


@ °elatii interpersonale (familiale si extrafamiliale) :

% ""!('(!'! *

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


%' 6! "!!" !" ' " (!'(*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


"% !''"(" !"' 6*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


'%' !  "!( *

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


%
'"" ("" (!!*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


(% !!'!' ""' 6!"! *

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


&%0""!!(!!*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


% !.!&6(" ('(!' *

   c%c  c c cc c c$c

c c c c
c $c
 

%
!!' '!(!*

   c%c  c c cc c c$c

c c c c


6%0 !" *

   c%c  c c cc c c$c

c c c c

3 Conduite antisociale, impulsivitate:

%c 4"" !(""'" '(*

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


%c  !#(!!%' !*

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


"%c
" !!! (" "*

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


'%c !(" !'"  '" *

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


%c
!  " (""""' "#&' "%*

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


(%c  '  "'( "" *

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


&%c C   ' " "!"  !" ' !
" "*
   c%c  c c cc c c$c
c c c c

c c
 

%c 0 " ! *

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


%c  '""    "!*

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


6%c  !!  "&*

   c%c  c c cc c c$c
c c c c


"! ("

*c & "8 "' & "

*c
  #(!.(!%7 "' &
 "
*c  ' "!9 " &!


c c
 JUDEŢUL ALBA
  UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

 
Fii informat!
  cariera care ţi se potriveşte!
Alege
 

Titlul proiectului: „Realizarea unui parteneriat în vederea stabilirii

unei Scheme de Garantare pentru Tineri în judeţul Alba”
 

Test de autoevaluare
  a personalitatii
 

Pot fi un intreprinzator de succes?    

Raspunde intrebarilor de mai jos. Alege alternativa cea mai apropiata de parerea ta. La final se
va calcula un punctaj ce iti va permite sa afli care este inclinatia ta spre antreprenoriat.

Acord Dezacord
Nr Intrebare Acord Nici/Nici Dezacord
total total
1 Sunt capabil sa-mi asum riscuri 4 3 2 1 0
2 Imi place sa fiu responsabil 4 3 2 1 0
3 Sunt cu adevarat muncitoare/muncitor 4 3 2 1 0
4 Imi place sa iau initiativa 4 3 2 1 0
5 Nu ma las niciodata cuprins de panica 4 3 2 1 0
6 Sunt o persoana care infrunta problemele
4 3 2 1 0
cu maxima decizie
7 Reflectez intotdeauna mult timp inainte de
4 3 2 1 0
a ma angaja intr-o actiune
8 Trebuie sa lupti daca doresti sa reusesti 4 3 2 1 0
9 Nu sunt din cei carora le place sa se impuna 4 3 2 1 0
10 Ma bazez doar pe mine insumi/insami 4 3 2 1 0
11 Odata ce am ideile clare in ce priveste o
anumita chestiune, nu am dificultati in a
4 3 2 1 0
implica si alte persoane in ceea ce este de
facut.
12 Viata e o lupta continua 4 3 2 1 0

 
 

 
ASOCIATIA  ACTIUNI  
ASOCIAŢIA  ATITUDINI  
SOCIALE  PRIN  METODE  
EDUCATIVE  ACTIVE   ŞI  ALTERNATIVE  
 
 JUDEŢUL ALBA
  UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Acord Dezacord
Nr Intrebare Acord Nici/Nici Dezacord
total total
13 Daca nu riscam nu obtinem nimic 4 3 2 1 0
14 Nu sunt ceea ce se cheama un luptator 4 3 2 1 0
15 Ma implic mult in realizarea proiectelor
4 3 2 1 0
mele
16 Alti oameni te respecta si au incredere in
4 3 2 1 0
tine
17 Atunci cand vreau sa fac ceva nimic nu ma
4 3 2 1 0
opreste
18 Atunci cand incep ceva nu renunt pana nu
4 3 2 1 0
termin
19 Imi pierd repede interesul atunci cand
4 3 2 1 0
lucrurile nu merg asa cum vreau
20 Sunt o persoana energica 4 3 2 1 0
21 Sunt dispus sa lucrez 12 ore pe zi 4 3 2 1 0
22 Atunci cand ma gandesc la un lucru, ma
4 3 2 1 0
gandesc si la modalitatile de a-l realiza.
23 Fixez termene limita atunci cand fac ceva 4 3 2 1 0
24 Nu-mi placa competitia 4 3 2 1 0
25 Iau rapid o decizie 4 3 2 1 0
26 Numai cei mai puternici supravetuiesc 4 3 2 1 0
27 Fiecare este responsabil pentru optiunile
4 3 2 1 0
sale
28 Trebuie incercat totul pt a obtine ceva 4 3 2 1 0
29 Nu trebuie niciodata sa ne asteptam la
4 3 2 1 0
ajutorul altcuiva
30 Sunt o persoana creativa 4 3 2 1 0
31 Sunt o persoana hotarata 4 3 2 1 0
32 Sunt o persoana optimista 4 3 2 1 0
33 Sunt o persoana ambitioasa 4 3 2 1 0
34 Sunt o persoana organizata 4 3 2 1 0
35 Sunt o persoana echilibrata 4 3 2 1 0
36 Sunt o persoana sociabila, imi place sa
4 3 2 1 0
interrelationezi cu oamenii
37 Ai experienta in tipul de afacere ales 4 3 2 1 0
38 Imi plac oamenii. Pot lucra aproape cu
4 3 2 1 0
oricine

 
 

 
ASOCIATIA  ACTIUNI  
ASOCIAŢIA  ATITUDINI  
SOCIALE  PRIN  METODE  
EDUCATIVE  ACTIVE   ŞI  ALTERNATIVE  
 
 JUDEŢUL ALBA
  UNIUNEA EUROPEANĂ
CONSILIUL JUDEŢEAN

Evaluarea raspunsurilor:

Punctaj obtinut Interpretare

38 de intrebari

152 - 142 puncte Ai toate calitatile de intreprinzator! Trebuie sa te gandesti serios la ideea
de a-ti lansa propria ta afacere.
114 – 133 puncte Cu siguranta ai toate premisele pentru a fi un bun intreprinzator. Calea
catre succes iti este deschisa.
68 – 90 puncte Ai cateva dintre lucrurile necesare pentru a fi intreprinzator, dar mare
atentie! Sunt o serie de puncte slabe care trebuie imbunatatite pentru a
creste sansele de succes.
Sub 38 puncte Poate ar fi mai bine sa te gandesti la o slujba sigura si linistita. Se pare ca
afacerile nu prea reprezinta o atractie pentru tine!

 
 

 
ASOCIATIA  ACTIUNI  
ASOCIAŢIA  ATITUDINI  
SOCIALE  PRIN  METODE  
EDUCATIVE  ACTIVE   ŞI  ALTERNATIVE  
 
 Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investește în oameni!

Titlu proiect: „Decizii informate prin instrumente adecvate de orientare în carieră’’

Cod contract: POSDRU/161/2.1/G/137251
Beneficiar: Inspectoratul Școlar Județean Vaslui

Test de personalitate cu imagini

Fiecare imagine din cele de mai jos este reprezentativă pentru un anumit tip de personalitate. Alege imaginea
care îţi place cel mai mult!

1.

2.

3.

4.

1
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investește în oameni!

5.

6.

7.

8.

9.

Interpretare:

1. Introspectiv + Sensibil + Meditativ

Te-ai confruntat cu propria persoană şi cu mediul din care faci parte mai frecvent şi mai profund decât
majoritatea oamenilor. Deteşti superficialitatea şi preferi să fii singur decât să porţi discuţii triviale. În
schimb, relaţiile cu prietenii sunt foarte intense şi îţi oferă armonia şi pacea interioară de care ai nevoie pentru
a te simţi bine. Cu toate acestea nu este o problemă pentru tine să fii singur perioade îndelungate de timp,
deoarece nu te plictiseşti.
2
 Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investește în oameni!

2. Independent + Neconvenţional + Liber

Îţi doreşti o viaţă liberă, fără obligaţii, care îţi permite să îţi alegi singur drumul. Munca ta şi activităţile din
timpul liber includ o latură artistică. Această latură a ta te face să te comporţi exact invers faţă de aşteptările
pe care le au ceilalţi. Ai un stil de viaţă individualist. Niciodată nu ai încerca sa fii ,,în trend" ci dimpotrivă, ai
căuta să trăieşti conform cu propriile idei şi convingeri, oricât ar fi de greu.

3. Dinamic + Activ + Extrovertit

Eşti pregătit să îţi asumi riscuri şi angajamente serioase, doar pentru a avea o muncă interesantă şi variată. În
schimb, rutina are un efect paralizant asupra ta. Cel mai mult ţi-ai dori să ai un rol activ în cadrul
evenimentelor şi acest lucru se poate observa din spiritul de iniţiativă de care dai dovadă.

4. Cu picioarele pe pământ + Echilibrat + Armonios

Preţuieşti stilul de viaţă natural şi iubeşti lucrurile necomplicate. Ceilalţi te admiră deoarece eşti ancorat în
realitate, se pot baza pe tine. Le oferi apropiaţilor sentimentul de siguranţă şi spaţiu. Eşti perceput ca fiind o
persoană caldă. Respingi tot ce este de prost gust şi banal. Eşti sceptic faţă de tendinţele modei. Pentru tine
hainele trebuie să fie practice şi de o eleganţă pertinentă.

5. Profesionist + Pragmatic + Încrezător in sine

Pui stăpânire pe viaţa ta şi nu laşi lucrurile în voia sorţii. Rezolvi problemele prin metode practice şi
necomplicate. Ai o viziune realistă asupra lucrurilor de zi cu zi şi le faci faţă fără şovăială. La serviciu/şcoală
deţii mari responsabilităţi, deoarece eşti o persoană de încredere. Voinţa ta puternică se proiectează deseori şi
asupra celorlalţi. Niciodată nu eşti mulţumit pe deplin, până când nu îţi duci la îndeplinire ideile.

6. Paşnic + Discret + Non-agresiv

Eşti o persoană comodă, dar discretă. Îţi faci prieteni cu uşurinţă, însă preţuieşti independenţa şi intimitatea.
Din când în când îţi place să te izolezi de toate şi să meditezi la sensul vieţii de unul singur. Ai nevoie de
spaţiu şi din acest motiv evadezi în locuri ştiute numai de tine, însă nu eşti un singuratic. Eşti împăcat cu tine
însuţi şi cu lumea din jur, apreciezi lumea şi tot ce are ea de oferit.

7. Fără griji + Jucăuş + Vesel

Iubeşti viaţa liberă şi spontană. Încerci să profiţi cât mai mult de viaţă, trăind după motto-ul: ,,Ai o singură
viaţă". Eşti foarte curios şi deschis la tot ce este nou şi schimbările te incită. Nimic nu este mai rău pentru tine
decât să te simţi legat. Experimentezi tot ce te înconjoară cu o atitudine versatilă şi pregătit pentru surprize.

8. Romantic + Visător + Emotiv

Eşti o persoană foarte sensibilă. Refuzi să priveşti lucrurile doar dintr-un punct de vedere sobru, raţional. Cel
mai important pentru tine este felul în care simţi. Crezi că în viaţă este important să ai şi visuri. Respingi
oamenii care dispreţuiesc romantismul şi sunt ghidaţi doar de raţiune. Refuzi să ţi se limiteze varietatea de
stări de spirit şi emoţii.

9. Analitic + Demn de încredere + Încrezator în sine

Percepţia fină te face să preţuieşti tot ce este de calitate şi durabil. Prin urmare, te înconjori de mici ,,comori"
pe care le găseşti singur şi pe care ceilalţi le trec cu vederea. Cultura are un rol foarte important în viaţa ta. Ţi-
ai găsit un stil personal, elegant şi exclusivist, departe de capriciile modei. Idealul după care îţi conduci viaţa
este plăcerea culturalizată. Apreciezi un anumit nivel de cultură la oamenii din jurul tău.

Sursa: http://www.la-psiholog.ro/teste-psihologice