A Doua Sansa - Secundar - Evaluari - Profesor - 3-4 EVALUARE

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Programul „A doua șansă”
LUCIA COPOERU (coord.)
GHID DE EVALUARE
PENTRU EDUCAŢIA
DE BAZĂ
Modulele 3-4
Centrul Step by Step, 2006

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” 2003 –
au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării pentru a fi folosite în perioada de
aplicare experimentală a programului educaţional revizuit „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă”– învăţământ secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”
Gina Anton, autoare „Limba și literatura rromani”
Carmen Costina, autoare „Limba engleză”
Iudit Sera, autoare „Limba engleză”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”
Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”
Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”
Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”
Elena Bălan, autoare „Cultură civică”
dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”
Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conform sugestiilor de
îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală.
În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe adresa
secondchance@wyginternational.ro
Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertă, layout: Elemér Könczey
Design și DTP: András Tánczos
Ilustraţii: Levente Szekeres
Corectură: Mirabela Mitrică
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Ghid de evaluare pentru modulele educaţiei de bază : modulele 3-4 / Lucia Copoeru (coord.). – București :
Step by Step, 2006
ISBN (10) 973-1706-23-2 ; ISBN (13) 978-973-1706-23-8
I. Copoeru, Lucia (coord.)
371.26
Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”,
componenta „A doua șansă”.
Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și Cercetării
Data publicării: august 2006
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaţiei și Cercetării

CUPRINS
Introducere 5
Procedura de evaluare și de recunoaștere a competenţelor pentru educaţia de bază dobândite anterior

și pe parcursul programului „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior 7
Modulele 3
Limba și literatura română
Cuvântul și textul 15
Limba engleză
Interacţiuni 37
Matematică
Dincolo de aritmetică 57
Știinţe
Interacţiuni în natură 77
Istorie
Atitudini și valori culturale în istorie 97
Modulele 4
Matematică
Provocări matematice 117
Anexe
Tipuri de evaluare (Anexa 1) 131
3
Stimatã colegã, Stimate coleg,
Ideea programului „A doua ºansã” a fost determinatã de contextul social românesc, în care
adolescenþi sau adulþi, care au abandonat la un moment dat ºcoala, nu ºi-au finalizat învãþãmântul
obligatoriu, nu au o calificare sau doresc sã obþinã o nouã calificare.
Pornind de la aceastã realitate, a fost iniþiat programul „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar
inferior, care reprezintã azi o componentã a Programului Phare: Acces la educaþie pentru
grupurile dezavantajate, implementat de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, cu sprijin financiar de
la Uniunea Europeanã.
Ordinele M.Ed.C. nr. 5333/25.10.2005 ºi nr. 5375/29.12.2005 privind Metodologia aplicãrii
programului ºi programele ºcolare pentru educaþia de bazã sunt documentele care stau la baza
programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior.
Deºi formarea profesionalã este una din componentele de bazã ale programului „A doua
ºansã”, programul are în vedere ºi dezvoltarea personalã, includerea socialã, formarea pentru
învãþarea pe parcursul întregii vieþi, precum ºi formarea ºi dezvoltarea competenþelor cheie prin
intermediul disciplinelor educaþiei de bazã, care sã-i confere tânãrului/adultului aceleaºi
posibilitãþi de evoluþie ulterioarã ca ºi absolventului învãþãmântului obligatoriu.
Pentru tinerii din program, certificatul de absolvent nu va reprezenta doar un succes personal,
ci ºansa unei alte zile de mâine.
Ghidul de faþã face parte dintr-o serie de materiale educaþionale (ghidurile elevului, ghidurile
profesorului), elaborate sau în curs de elaborare, care vor fi utilizate în cadrul programului
„A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior.
Prin realizarea ghidului de evaluare, am dorit sã vã sprijinim ºi sã vã oferim materiale
perfectibile, dar utile Dvs. atât în cadrul programului, cât ºi în întreaga activitate didacticã.
Ghidul de evaluare se adreseazã cadrelor didactice care predau disciplinele educaþiei de bazã
în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior.
Ghidul poate fi utilizat ca instrument de lucru, atât pentru evaluarea competenþelor dobândite
anterior, cât ºi pentru evaluarea competenþelor dobândite pe parcursul programului.
Ghidul cuprinde:
– informaþii despre derularea procesului de evaluare pentru educaþia de bazã, în cadrul
programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior;
– recomandãri privind modalitãþile de evaluare a competenþele dobândite anterior, cât ºi a
competenþele dobândite pe parcursul programului, pentru fiecare din modulele educaþiei de
bazã studiate;
– tipuri de subiecte orale, care pot fi utilizate în procesul de evaluare curentã sau finalã;
– câte 2 (douã) modele de teste scrise, care pot fi aplicate integral în procesul de evaluare, fie
în sesiunea de evaluare iniþialã (care mãsoarã competenþele dobândite anterior), fie în
sesiunea de evaluare finalã (care mãsoarã competenþele dobândite pe parcurs); testele sunt
concepute pentru durata de douã ore; ele pot fi adaptate ºi pentru un alt interval de timp.
– instrucþiuni de administrare a testelor scrise sau/ºi orale de cãtre profesori;
– bareme de corectare a testelor scrise sau/ºi orale;
– borderouri de notare a testelor scrise sau ºi/orale.
5
GHID DE EVALUARE INTRODUCERE
Evaluarea de modul trebuie sã reuºeascã sã rãspundã scopului de ansamblu al modulului,

acela de a forma ºi dezvolta mai ales competenþe prin disciplinã, ºi nu doar în disciplinã.
Ea trebuie sã se caracterizeze printr-un echilibru între sarcini de lucru, care sã urmãreascã
deopotrivã: „cât de mult ºtiu”, „cât de bine pot sã aplice” ceea ce ºtiu ºi „ceea ce sunt capabili sã
facã” tinerii/adulþii cu ceea ce ºtiu ºi „ceea ce gândesc ” despre ceea ce ºtiu.
Aceste considerente au determinat structurarea testelor de evaluare de modul propuse în acest
ghid pe 4 (patru) niveluri sau tipuri de sarcini de lucru corespunzãtor taxonomiei lui Bloom
(conform Anexei 1).
Ponderea acestor tipuri de sarcini de lucru nu este aceeaºi, nici ca numãr de exerciþii, nici ca
numãr de puncte acordat fiecãrui tip de sarcinã. Sugerãm ca ponderea acestor tipuri de sarcini de
lucru în alcãtuirea notei finale sã fie urmãtoarea:
– 10 puncte – „din oficiu”;
– 20-25 puncte – „cât de mult ºtiu”;
– 25-30 puncte – „cât de bine pot sã aplice” ceea ce ºtiu;
– 25-30 puncte – „ceea ce sunt capabili sã facã” cu ceea ce ºtiu;
– 15-20 puncte – „ceea ce gândesc” despre ceea ce ºtiu.
Cele 4 (patru) niveluri sau tipuri de sarcini de lucru care se regãsesc la toate modulele sunt:
1. Demonstreazã ceea ce ºtii! (evalueazã preponderent informaþii/cunoºtinþe – „cât de mult
ºtiu”). Cuprinde, în general, exerciþii-întrebãri, itemi de completare, itemi cu rãspuns scurt,
care propun verificarea unor cunoºtinþe de bazã, esenþiale, care se regãsesc în modul, fãrã a
avea pretenþia de a face un inventar complet al acestor cunoºtinþe.
2. Poþi face! (evalueazã preponderent abilitãþi ºi deprinderi – „cât de bine pot sã aplice” ceea
ce ºtiu). Conþine, în general, itemi cu alegere multiplã, itemi de completare, rezolvare de
exerciþii, cu un grad de dificultate mai mare decât exerciþiile de la sarcina nr. 1. Exerciþiile
ºi problemele formulate pentru acest nivel urmãresc aplicarea imediatã a cunoºtinþelor,
analiza ºi prelucrarea informaþiilor. Problemele nu sunt complicate, dar necesitã mai multã
atenþie.
3. Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile! (evalueazã preponderent aplicarea cunoºtinþelor
ºi deprinderilor în practicã – „ceea ce sunt capabili sã facã” elevii cu ceea ce ºtiu).
Cuprinde, în general, rezolvarea unei situaþii-problemã, itemi care se adreseazã unor situaþii
practice, experimentale, care permit evaluarea deprinderilor cursanþilor de a soluþiona teme
experimentale. Este adâncitã aici latura de raþionament ºi de înþelegere mai profundã a
lucrurilor.
4. Reflecteazã! (evalueazã preponderent atitudini – „ceea ce gândesc elevii” despre ceea ce
ºtiu). Conþine, în general, itemi cu alegere multiplã, eseu semistructurat, itemi deschiºi care
vizeazã atitudinile ºi formularea unei argumentãri, susþinerea argumentatã a unei poziþii
personale. Este o invitaþie la reflecþie adresatã cursanþilor ºi doreºte sã surprindã obiºnuinþa
celui evaluat de a practica gândirea reflexivã.
Vã dorim succes în procesul de evaluare ºi sperãm ca ghidul sã sprijine eforturile

dumneavoastrã ºi ale elevilor.
Lucia Copoeru
Coordonator
„A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior
6
PROCEDURA DE EVALUARE ȘI DE RECUNOAȘTERE
A COMPETENŢELOR PENTRU EDUCAŢIA DE BAZĂ
DOBÂNDITE ANTERIOR ȘI PE PARCURSUL
PROGRAMULUI „A DOUA ȘANSĂ” –
ÎNVĂŢĂMÂNT SECUNDAR INFERIOR
Scopul evaluãrii în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar
inferior
– evaluarea în programul „A doua ºansã” se face în scopul recunoaºterii competenþelor
dobândite anterior pe cãi formale, informale, non-formale ºi/sau a competenþelor dobândite
pe parcursul programului, pe baza creditelor alocate, atât pentru educaþia de bazã, cât ºi
pentru pregãtirea profesionalã.
– întregul program este echivalat cu 60 de credite, dintre care 30 de credite pentru educaþia de
bazã ºi 30 de credite pentru pregãtirea profesionalã.
Ce tipuri de competenþe se evalueazã în cadrul programului „A doua ºansã” –

învãþãmânt secundar inferior?
Evaluarea în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior are
urmãtoarele componente:
a) evaluarea ºi recunoaºterea competenþelor dobândite anterior pe cãi formale, care constã în
recunoaºterea documentelor ºcolare (clasele a V-a, a VI-a ºi a VII-a);
b) evaluarea ºi recunoaºterea competenþelor dobândite anterior pe cãi informale ºi non-
formale, care constã în: evaluarea ºi recunoaºterea competenþelor aferente unuia sau mai multor
module pentru educaþia de bazã;
c) evaluarea ºi recunoaºterea competenþelor dobândite pe parcursul programului.
Cine organizeazã procesul de evaluare?

– organizarea procesului de evaluare ºi de recunoaºtere a competenþelor dobândite anterior,
pentru educaþia de bazã, îi revine Comisiei de evaluare de la nivelul unitãþii de învãþãmânt
organizatoare;
– evaluarea competenþelor dobândite pe parcursul programului este realizatã de cãtre
profesorul de la modulul respectiv.
Care este componenþa Comisiei de evaluare?

Comisia de evaluare de la nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt este alcãtuitã din:
– preºedinte: directorul sau directorul adjunct al unitãþii de învãþãmânt;
– vicepreºedinte – un cadru didactic din unitatea de învãþãmânt;
– membri evaluatori: douã cadre didactice;
– reprezentantul inspectoratului ºcolar judeþean/al Municipiului Bucureºti, de regulã
inspector ºcolar de specialitate, care are rolul de a monitoriza modul de organizare ºi
desfãºurare a procesului de evaluare ºi de recunoaºtere a competenþelor dobândite anterior
pe cãi formale, non-formale ºi informale.
7
PROCEDURA DE EVALUARE ȘI DE RECUNOAȘTERE A COMPETENŢELOR PENTRU EDUCAŢIA DE BAZĂ
Care sunt atribuþiile Comisiei de evaluare?

Comisia de evaluare este numitã prin decizie a directorului unitãþii de învãþãmânt ºi are

urmãtoarele atribuþii:
– realizeazã procesul de echivalare/recunoaºtere a documentelor ºcolare/actelor de studii,
conform prevederilor programului;
– realizeazã procesul de evaluare conform prevederilor programului;
– trateazã candidaþii la evaluare fãrã discriminare pe criterii de sex, vârstã, rasã, origine
etnicã, apartenenþã politicã sau religioasã;
– adapteazã instrumentele/metodele de evaluare la nevoile elevilor cu cerinþe educaþionale
speciale;
– permite accesul candidaþilor la rezultatele evaluãrii proprii;
– pune la dispoziþia persoanelor împuternicite sã exercite controlul sau monitorizarea
procesului de evaluare toate informaþiile ºi documentele solicitate, referitoare la activitatea
de evaluare.
Care sunt formele de evaluare utilizate în cadrul programului „A doua ºansã” –

învãþãmânt secundar inferior?
Formele de evaluare utilizate în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar
inferior sunt:
a) evaluare iniþialã – care se efectueazã înainte de debutul modulelor corespunzãtoare unui an
de studiu ºi se realizeazã în cadrul sesiunilor de evaluare. Aceasta se adreseazã tuturor elevilor
care considerã cã deþin competenþele necesare promovãrii unui modul, fãrã a-l parcurge, ºi se
realizeazã prin intermediul unui test de modul cu durata de 2 (douã) ore;
b) evaluare cu rol de diagnozã – care se realizeazã la începutul parcurgerii modulului, de
cãtre profesor. Aceasta se adreseazã tuturor elevilor care parcurg ºi frecventeazã modulele;
modulele de la disciplinele educaþiei de bazã au alocate, complementar, câte un modul de CDª
(un numãr suplimentar de ore); evaluarea cu rol de diagnozã ajutã profesorul ºi elevul sã decidã,
în funcþie de aspiraþiile ºi potenþialul de învãþare al fiecãrui elev din cadrul programului „A doua
ºansã” – învãþãmânt secundar inferior, programul de pregãtire individualizat (numãrul de ore din
CDª la care elevul trebuie sã participe, temele din trunchiul comun care necesitã aprofundare sau
extindere etc.); poate avea formã scrisã, oralã, practicã etc.;
c) evaluare curentã – care se realizeazã, pe parcursul modulelor, de cãtre profesor. Aceasta se
adreseazã tuturor elevilor care parcurg ºi frecventeazã modulele; poate avea formã scrisã, oralã,
practicã etc.;
d) evaluare finalã de modul – care se efectueazã dupã finalizarea fiecãrui modul, pentru
educaþia de bazã, ºi se realizeazã în 2-4 sãptãmâni de la finalizarea modulului. Aceasta se
efectueazã de cãtre profesor, sub forma unei probe orale, scrise, practice etc. ºi se adreseazã
tuturor elevilor care au parcurs ºi frecventat modulele educaþiei de bazã;
e) evaluare finalã de an – ulterioarã evaluãrii finale de modul. Aceasta este organizatã pentru
elevii care au parcurs ºi frecventat modulele ºi care, în cadrul evaluãrii finale de modul, nu au
reuºit sã demonstreze toate competenþele necesare promovãrii modulelor unui an de studiu. În
cadrul acestei sesiuni, elevii pot susþine evaluãri la modulele nepromovate, indiferent de numãrul
acestora; se realizeazã prin intermediul unui test de modul cu durata de 2(douã) ore.
Cine ºi în ce mod elaboreazã instrumentele de evaluare în vederea evaluãrii

competenþelor dobândite pe parcursul programului?
– instrumentele de evaluare sunt elaborate de cãtre profesorii de specialitate care predau
modulele respective/alte cadre didactice dupã modelul din ghidul de evaluare elaborat în
cadrul programului;
– pentru educaþia de bazã, probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de
performanþã, standarde specificate în programele ºcolare elaborate în cadrul programului.
8
Care module sunt evaluate?

Pregãtirea pentru educaþia de bazã se realizeazã prin discipline incluse în cadrul unor
module, dupã cum urmeazã:
I. Aria curricularã „Limbã ºi comunicare”
Discipline:
1. Limba ºi literatura românã: modulele M1, M2 ºi M3;
2. Limba modernã: modulele M1, M2 ºi M3;
3. Limba maternã.
II. Aria curricularã „Matematicã ºi ºtiinþe ale naturii”
Discipline:
1. Matematicã: modulele M1, M2, M3 ºi M4;
2. ªtiinþe: modulele M1, M2 ºi M3.
III. Aria curricularã „Om ºi societate”
Discipline:
1. Culturã civicã/Educaþie antreprenorialã: modulele M1 ºi M2;
2. Istorie: modulele M1, M2 ºi M3;
3. Geografie: modulele M1 ºi M2;
4. Religie.
IV. Aria curricularã „Arte”
Discipline: Educaþie muzicalã/Educaþie plasticã: modulul M1.
V. Aria curricularã „Educaþie fizicã ºi sport”
Discipline: Educaþie fizicã.
VI. Aria curricularã „Consiliere ºi orientare”
Discipline: Orientare ºi consiliere vocaþionalã: modulele M0 ºi M1.
Pentru elevii care au 18 ani împliniþi la data începerii anului ºcolar, la cererea scrisã a
acestora, se poate admite neparticiparea la orele prevãzute în planul-cadru pentru disciplina
Educaþie fizicã. În acest caz, situaþia ºcolarã se încheie fãrã aceastã disciplinã.
În cadrul disciplinei „Orientare ºi consiliere vocaþionalã”, în fiecare an de studiu se parcurge
câte un modul de iniþiere ºi orientare (M0) pentru a asigura sprijin în parcurgerea programului, a
traseelor individualizate ºi pentru a evalua pe tot parcursul programului stadiul de atingere a
þintelor propuse, ºi câte un modul de consiliere (M1) în scopul acordãrii unei îndrumãri eficiente
tinerilor înscriºi în program.
Toate modulele sunt evaluate, cu excepþia modulelor din cadrul ariei curriculare „Consiliere
ºi orientare”, a cãror parcurgere, însã, asigurã participantului la program acumularea numãrului
de credite alocat.
În situaþia în care programul se desfãºoarã în limba unei minoritãþi naþionale, se studiazã, în plus
faþã de disciplinele, modulele ºi numãrul de ore prevãzute în planul-cadru, ºi disciplina „Limba ºi
literatura maternã”, într-un numãr de ore egal cu cel prevãzut în planul-cadru pentru disciplina
„Limba ºi literatura românã”. Modulele corespunzãtoare acestei discipline sunt evaluate, dar nu li se
acordã credite. Promovarea acestor module este obligatorie pentru absolvirea programului.
Elevul (candidatul) poate solicita aplicarea procedurii de evaluare ºi de recunoaºtere a
competenþelor pentru unul, mai multe sau toate modulele.
Elevul (candidatul) înscris în programul „A doua ºansã ” – învãþãmânt secundar inferior nu
poate solicita evaluare iniþialã pentru un modul pe care l-a parcurs deja în cadrul programului sau
pentru un modul care tocmai s-a încheiat, fãrã ca acesta sã-l fi parcurs.
Cum se înregistreazã rezultatele evaluãrii?

– rezultatele evaluãrii modulelor, pentru fiecare elev (candidat) înscris în programul „A doua
ºansã” – învãþãmânt secundar inferior, sunt consemnate în catalog, în fiecare an de studiu
din program.
– evaluarea se consemneazã în documentele ºcolare prin note de la 10 la 1 ºi prin medii
acordate pentru fiecare modul.
9
Ce documente trebuie pãstrate dupã încheierea evaluãrii?

Unitãþile de învãþãmânt pãstreazã, pentru fiecare elev (candidat) evaluat, respectând condiþiile

legale de arhivare ale actelor de studii, urmãtoarele documente:
– cererea de înscriere în cazul evaluãrii competenþelor dobândite anterior, pe cãi non-formale
ºi informale;
– dosarul de evaluare ºi de recunoaºtere a competenþelor, care include:
a) elementele de identificare: numele candidatului, denumirea calificãrii profesionale,
numele evaluatorului, unitatea de învãþãmânt, data susþinerii fiecãrei evaluãri;
b) lista modulelor la care se face evaluarea;
c) seturile de probe de evaluare, testele administrate candidatului (întrebãri specifice
pentru testul scris ºi oral, activitãþile realizate la o simulare sau demonstraþie structuratã
sau urmãrite la observarea directã);
d) fiºa de înregistrare a rezultatelor;
e) feed-back-ul din partea candidatului referitor la modul de îndrumare ºi de manifestare a
evaluatorului, la modul de derulare a întregului proces de evaluare, la accesul la
materiale ºi documentaþie.
Cum se încheie media modulelor evaluate?

Evaluarea competenþelor dobândite anterior
Evaluarea competenþelor dobândite pe
pe cãi non-formale ºi informale pentru
parcursul programului
educaþia de bazã
Media notelor acordate pe parcurs – 30%

Test scris – 100%
1. Demonstreazã ceea ce ºtii!
2. Poþi face! Test scris – 50%
3. Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile!
4. Reflecteazã!
Nota acordatã pentru portofoliu – 20%
Cum se încheie situaþia ºcolarã a elevilor în cadrul programului „A doua ºansã” –

învãþãmânt secundar inferior ºi cum se alocã creditele?
– unul dintre principiile programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior constã
în promovarea anilor de studiu în baza numãrului de credite acumulate;
– fiecare modul înscris în planul-cadru de învãþãmânt, atât pentru educaþia de bazã, cât ºi
pentru pregãtirea profesionalã, are alocat un anumit numãr de credite (credite consemnate
în planul-cadru, pentru fiecare modul, prin „c”).
– pentru a aloca numãrul de credite unui modul, procedura de evaluare trebuie sã se
finalizeze cu promovarea modului;
– un modul se considerã promovat dacã elevul obþine minimum media 5(cinci).
– modulele restante din toþii ani de studiu (într-o proporþie mai micã decât 25% pentru fiecare
an) pot fi evaluate în cadrul sesiunilor de evaluare organizate anual sau în perioada în care
se poate acorda sprijinul suplimentar, conform prevederilor din Anexa 1.b. a Metodologiei.
10
Evaluarea și recunoașterea competenţelor dobândite

anterior pe căi non-formale și informale pentru educaţia
de bază
Care sunt caracteristicile generale ale procesului de evaluare?
Procesul de evaluare ºi de recunoaºtere a competenþelor dobândite anterior pe cãi non-formale
ºi informale are urmãtoarele caracteristici:
– este un proces voluntar; persoanele înscrise în programul „A doua ºansã” – învãþãmânt
secundar inferior, care doresc sã li se recunoascã competenþele dobândite anterior pe cãi
non-formale ºi informale se adreseazã, în scris, Comisiei de înscriere de la unitatea de
învãþãmânt;
– este un proces transparent; elevul (candidatul) care urmeazã a fi evaluat este informat cu
privire la modul de desfãºurare al procesului de evaluare, organizat înainte de începerea
procesului, dupã înscriere;
– fiecare candidat va fi sprijinit ºi consiliat de cãtre diriginte, membru în Comisia de înscriere,
care prezintã candidatului metodele de evaluare care vor fi utilizate ºi competenþele care
trebuie demonstrate;
– înainte de intrarea în procesul de evaluare propriu-zis, candidatul analizeazã, asistat de
cãtre diriginte, membru în Comisia de înscriere, propriile competenþe, în raport cu
competenþele ºi standardele de performanþã ale modulelor pentru care solicitã evaluare
iniþialã. Candidatul este informat cu privire la metodele de evaluare care vor fi utilizate;
– în funcþie de rezultatul analizei, dirigintele recomandã candidatului sã participe sau sã nu
participe la procesul de evaluare. Decizia de a participa la procesul de evaluare aparþine
candidatului, care menþioneazã, în cererea depusã, modulele pentru care solicitã evaluare
iniþialã.
Când se realizeazã evaluarea?

– evaluarea în vederea recunoaºterii competenþelor dobândite anterior pe cãi non-formale ºi
informale se face în cadrul evaluãrii iniþiale – înainte de debutul modulelor corespunzãtoare
unui an de studiu ºi se adreseazã tuturor elevilor care considerã cã deþin competenþele
necesare promovãrii unui modul, anterior parcurgerii acestuia;
– competenþele dobândite anterior pe cãi non-formale ºi informale sunt evaluate în oricare
dintre sesiunile speciale de evaluare alocate, înainte de începerea predãrii
modulului/modulelor pentru care se solicitã evaluarea;
– durata procesului de evaluare se stabileºte de cãtre fiecare unitate de învãþãmânt, în cadrul
unei planificãri realizate de cãtre Comisia de evaluare, în funcþie de numãrul solicitãrilor.
Cum se încheie media modulelor evaluate?

– media unui modul din cadrul programului, care este promovat, pentru care se recunosc
competenþele prin evaluare ºi care nu va mai fi parcurs de elev în cadrul programului, va fi
calculatã ca medie aritmeticã a notelor obþinute la probele de evaluare aplicate;
– media obþinutã la evaluare devine media modulului respectiv.
Ce documente obþine candidatul dupã evaluare?

– dacã, în urma evaluãrii iniþiale, elevul demonstreazã cã deþine competenþele aferente modulului
respectiv, el obþine Adeverinþa de modul ºi nu mai este obligat sã frecventeze modulul;
– în Adeverinþa de modul se consemneazã media modulului ºi numãrul de credite obþinute.
11
Procesul de evaluare și de recunoaștere

a competenţelor dobândite pe parcursul programului
pentru educaţia de bază
Care sunt caracteristicile generale ale procesului de evaluare?
Procesul de evaluare ºi de recunoaºtere a competenþelor dobândite pe parcursul programului

are urmãtoarele caracteristici:
– este un proces organizat flexibil; elevii (candidaþii) înscriºi în programul „A doua ºansã” –
învãþãmânt secundar inferior parcurg module ale educaþiei de bazã ºi sunt evaluaþi în
vederea recunoaºterii competenþelor, în momente diferite.
– este un proces transparent; candidatul este informat cu privire la modul de desfãºurare a
evaluãrii, dupã înscriere, în perioada de iniþiere ºi orientare, precum ºi pe parcursul
frecventãrii modulului;
– elevii, în urma parcurgerii modulelor, vor fi evaluaþi în vederea recunoaºterii competenþelor
dobândite pe parcurs, pe baza standardelor de performanþã.
Când se realizeazã evaluarea?

– pentru competenþele dobândite pe parcursul programului, evaluarea curentã se realizeazã în
cadrul sãptãmânilor de curs.
Cum se încheie media modulelor parcurse?

– media la modulele studiate pe parcursul programului se calculeazã ca medie ponderatã, din
care 30% este ponderea notelor acordate pe parcurs, 20% ponderea portofoliului elaborat
pentru modulul respectiv ºi 50% nota acordatã la evaluarea finalã a modulului. Calculul
mediei modulelor frecventate se realizeazã astfel:
(MNP × 3) + (NP × 2) + (NM × 5)

= MM
10
unde:
MNP este media notelor acordate pe parcurs, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire;
NP este nota obþinutã la evaluarea portofoliului (fãrã zecimale);
NM este nota obþinutã la evaluarea de la finalul modulului, calculatã cu douã zecimale, fãrã
rotunjire;
MM este media finalã a modulului, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire.
– promovarea unui modul este condiþionatã de obþinerea mediei 5 (cinci);

– numãrul minim de note acordate pe parcurs, obligatoriu pentru încheierea mediei unui
modul, este de 3, la modulele specifice educaþiei de bazã (douã note obþinute la evaluarea
curentã ºi o notã acordatã pentru portofoliu).
Ce documente obþine candidatul dupã evaluare?

– în urma promovãrii modulelor, se elibereazã fiecãrui elev (candidat) o Adeverinþã de modul,
în care se consemneazã numele modulului, numãrul de credite ºi media la modulul
respectiv.
12
Evaluarea de modul presupune evaluarea competenþei generale a modului. Ea se va realiza

prin evaluarea fiecãrei competenþe specifice pe baza standardelor prestabilite, care se regãsesc în
programa ºcolarã.
Evaluarea curentã are ca scop identificarea corectã a performanþelor elevului, înregistrarea
progresului, precum ºi identificarea problemelor pe care acesta le are în a face faþã cerinþelor
formale. Profesorii vor comunica elevilor criteriile ºi procedurile de evaluare utilizate.
Scopul nu e doar acela de a evalua performanþele la fiecare domeniu în parte, ci de a examina
profund dacã elevii au obþinut deprinderi ºi cunoºtinþe necesare pentru viaþa adultã.
13
PROGRAMUL PHARE 1/2003/005/551.01.02:
ACCES LA EDUCAŢIE PENTRU GRUPURILE DEZAVANTAJATE
EVALUARE
Limba și
literatura
română
MODULUL 2
Cuvântul și textul
15
INSTRUCŢIUNI REFERITOARE
LA REALIZAREA EVALUĂRII
Limba și literatura română,
Modulul 3 – Textul și contextul
Stimaþi profesori,
Evaluarea la limba ºi literatura românã pentru Modulul 3 – Textul ºi contextul – se realizeazã
în conformitate cu Programa de limba ºi literatura românã pentru Modul 3, aprobatã prin
O.M.Ed.C. nr. 5735/29.12.2005.
Evaluarea de modul se concretizeazã într-o probã finalã, care presupune evaluarea
competenþei generale care a fost dezvoltatã pe parcurs: „receptarea textelor prin situarea lor într-
un anumit context ºi producerea de mesaje orale ºi scrise folosind modalitãþi de structurare
adecvate scopului comunicãrii”. Atingerea acestei competenþe generale se realizeazã prin
competenþe specifice:
1.1. uilizarea unor forme diverse de prezentare a mesajului, folosind tehnologia (grafice,
tehnoredactare computer etc.);
1.2. folosirea corectã a categoriilor semantice învãþate ºi a terminologiei proprii specializãrii în
contexte diferite;
1.3. cãutarea ºi selectarea de informaþii noi din diverse surse de informare (scrise ºi vizuale);
1.4. aplicarea normelor limbii române în producerea de texte proprii;
1.5. recunoaºterea trãsãturilor specifice textelor literare ºi stilurilor funcþionale;
1.6. compararea ideilor ºi atitudinilor prezente într-un grupaj de texte;
1.7. susþinerea argumentatã a unui punct de vedere personal în diferite contexte de
comunicare;
1.8. redactarea unor texte diverse.
Se recomandã ca evaluarea finalã a acestui modul sã se realizeze prin probã oralã (50% din
ponderea totalã a notei) ºi prin probã scrisã (50%), atât în sesiunea iniþialã, pentru candidaþii care
nu vor parcurge modulul, cât ºi în cea finalã, pentru candidaþii care au parcurs modulul.
Testele de evaluare sunt întocmite în conformitate cu standardele de evaluare a competenþelor
dezvoltate în acest modul.
Standarde de evaluare
Standardul 1: redactarea unui text în care sã exprime un punct de vedere referitor la
caracteristicile unui text literar citit
Standardul 2: respectarea în redactarea unui text a normelor limbii literare învãþate (la nivel
fonetic, lexical, morfologic ºi sintactic)
Standardul 3: exprimarea propriilor sentimente ºi opinii utilizând procedee de expresivitate
Standardul 4: redactarea unor texte cu destinaþie funcþionalã respectând modalitãþile de
structurare specifice: scrisoare familialã/de mulþumire/oficialã, cerere, proces-
verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenþie
Standardul 5: redactarea ºi prezentarea unor texte proprii pe o temã specificã domeniului
profesional
Fiecare test este alcãtuit prin integrarea unor cerinþe care vizeazã cunoºtinþe, abilitãþi ºi
deprinderi, aplicabilitatea cunoºtinþelor ºi a deprinderilor, atitudini.
17
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ MODULUL 3 TEXTUL ȘI CONTEXTUL
Oficiu:
Proba scrisã
10 p.
Cunoºtinþe
– itemi cu alegere dualã (5)
– itemi cu alegere multiplã (5)
20p.
– itemi de tip pereche (5)
– itemi cu rãspuns scurt (2)
– întrebãri structurate (3)
Abilitãþi ºi deprinderi
20p.
– eseu cu rãspuns restrâns (1)
Aplicabilitatea cunoºtinþelor ºi a deprinderilor în practicã
40p.
– eseu structurat (1)
Atitudini
10p.
– itemi cu alegere multiplã (5)
Oficiu:
Proba oralã
10p.
1. Cunoºtinþe;
– idei adecvate temei; 40p.
– referire la texte studiate ºi la alte surse de informare.
2. Abilitãþi ºi deprinderi:
– expunerea clarã si coerentã a ideilor care circumscriu
20p.
orizontul tematic;
– îmbinarea comunicãrii verbale cu elemente non/paraverbale.
3. Aplicabilitatea deprinderilor ºi a cunoºtinþelor în practicã;
– corectitudinea si expresivitatea limbajului;
20p.
– captarea atenþiei ascultãtorilor prin folosirea unor mijloace
de organizare a informaþiei: poster, grafice, computer etc.
4. Atitudini:
– adecvarea comportamentului la situaþia de comunicare; 10p.
– deschidere ºi toleranþã în dialogul cu evaluatorii.
Cum se desfășoară proba orală?

Pentru proba oralã, se recomandã organizarea unei sesiuni de evaluare oralã, acordându-se

câte 20 minute pentru fiecare candidat. Scopul probei orale este evaluarea capacitãþii de a
compara ideile ºi atitudinile prezente într-un grupaj de texte pe acceaºi temã, de a utiliza corect
limba românã, de a fi un cititor independent ºi critic, de a dovedi un comportament verbal ºi
nonverbal adecvat în calitate de vorbitor. Se recomandã ca atitudinea profesorilor evaluatori sã fie
una asertivã, de încurajare a candidaþilor, pentru a se diminua stresul ºi emoþiile inerete.
Prin proba oralã se urmãreºte modul în care candidaþii reuºesc sã construiascã ºi sã susþinã un
monolog oral pe baza unei teme alese de cãtre candidat dintre cele studiate în cadrul modulului,
sau propuse de cãtre profesor sau chiar de cãtre candidatul însuºi. În acest sens, se recomandã
formularea unor subiecte pe baza unei selecþii de texte.
Criteriile de selectare a textelor sunt:
– tema: condiþia umanã, fericirea, dragostea, familia, destinul, rãzboiul, moartea etc.;
– opera: cel puþin un autor canonic din literatura românã;
– ilustrarea tipurilor de texte: literar/nonliterar;
– încadrarea în douã genuri literare diferite;
– contexte culturale/istorice: clasicism, romantism, realism, simbolism, paºoptism, junimism,
tradiþionalism, modernism, neomodernism, postmodernism.
Pe baza acestor teme, puteþi formula subiecte care sunt date în avans, elevul având
posibilitatea sã îºi aleagã sau sã propunã un subiect pe care sã îl redacteze în scris ºi sã îl susþinã
18
la proba oralã. Astfel, lucrarea redactatã are valoarea unei lucrãri de absolvire, prin care
candidatul face dovada capacitãþilor ºi deprinderilor dobândite prin parcurgerea celor trei
module.
Nota la proba oralã se stabileºte prin media aritmeticã între nota obþinutã pentru calitatea
lucrãrii scrise ºi cea pentru calitatea susþinerii ei în cadrul probei orale. Corectarea lucrãrii scrise
se face pe baza unui barem de corectare ºi notare întocmit de cãtre profesorii examinatori – care
vor citi ºi vor evalua lucrãrile înaintea desfãºurãrii probei orale. Baremul întocmit de cãtre
profesori îl poate avea ca model pe cel de la punctul 3, din cadrul probei scrise.
Evaluarea suþinerii orale a lucrãrii se face pe baza baremului de evaluare din prezentul Ghid
de evaluare.
În timpul celor 20 minute dedicate rãspunsului candidatului, profesorii evaluatori trebuie sã
observe îmbinarea comunicãrii verbale cu elemente nonverbale ºi paraverbale, sã adreseze
întrebãri prin care candidatul sã dovedeascã înþelegerea diversitãþii de abordãri a temei în tipurile
de texte propuse pentru unitatea respectivã. De asemenea, vor fi apreciate contribuþiile personale
ale candidatului prin referirea la alte texte ºi surse de informare: ziare, reviste, emisiuni radio-tv,
internet, experienþa personalã.
Pentru elevii care nu au parcurs Modulul 3 – Textul ºi contextul, dar participã la sesiunea de
evaluare iniþialã, susþinerea probei orale este absolut necesarã pentru a face dovada atingerii
competenþei generale vizate prin conþinuturile aferente acestui modul. Candidaþii vor primi toate
instrucþiunile necesare redactãrii lucrãrii (pe baza uneia dintre temele alese sau propuse) ºi
susþinerii acesteia oral.
Pentru elevii care au parcurs acest modul, sesiunea de evaluare oralã se poate organiza la
terminarea cursurilor.
Baremul de evaluare a rãspunsului oral cuprinde criteriile pe care profesorii evaluatori trebuie
sã le aibã în vedere. Comisia de evaluare este constituitã din doi profesori de limba ºi literatura
românã. Evaluarea prezentãrilor orale se face pe baza borderoului de evaluare a unei comunicãri
orale. Media finalã la proba oralã se obþine din media aritmeticã a notei obþinute pe lucrarea scrisã
(a cãrei temã este datã în avans, este redactatã individual de cãtre elev, acasã) ºi a celei obþinute
pentru susþinerea oralã a lucrãrii.
Barem de evaluare a rãspunsului oral

Punctaj
Criterii de aprecire Detalierea punctajului
acordat
– calitatea ºi adecvarea ideilor la
30 p – se acordã câte 6 puncte pentru 5 idei bine conturate
tema aleasã
– Referire la texte studiate ºi la – se acordã câte 2 puncte pentru referirea la fiecare text
10 p
alte surse de informare studiat ºi altã sursã de informare
– Expunerea clarã ºi coerentã a – se acordã 10 puncte pentru o expunere clarã ºi coerentã
ideilor care circumscriu 10 p – se acordã 5 puncte pentru o expunere cu ezitãri ºi
orizontul tematic divagaþii
– se acordã 10 puncte pentru folosirea adecvatã ºi
– Îmbinarea comunicãrii verbale expresivã a elementelor non/paraverbale
10 p
cu elemente non/paraverbale – se acordã 5 puncte pentru o expunere ternã, sincopatã,
lipsitã de expresivitate
– se acordã 10 puncte pentru corectitudinea limbajului
folosit la nivel fonetic, lexical, morfosintactic ºi pentru
– Corectitudinea ºi expresivitatea
10 p un vocabular adecvat
limbajului
– se acordã 5 puncte pentru un limbaj cu cel mult cinci
greºeli ºi un vocabular limitat
continuare pe pagina urmãtoare…
19
Punctaj
Criterii de aprecire Detalierea punctajului
acordat
– se acordã 10 puncte doar dacã sunt folosite tehnici
– Captarea atenþiei ascultãtorilor verbale ºi mijloace de organizare ºi expunere a
prin folosirea unor mijloace de informaþiei
10 p
organizare a informaþiei: poster, – se acordã 5 puncte dacã tehnicile verbale ºi mijloacele
grafice, computer etc. de organizare a informaþiei nu sunt valorificate adecvat
pentru captarea atenþiei
– se acordã 10 puncte dacã se manifestã deschidere,
– Adecvarea comportamentului la toleranþã înspre dialog cu evaluatorii
10 p
situaþia de comunicare – se acordã 5 puncte dacã se manifestã
reþinere/respingere faþã de dialogul cu evaluatorii
Borderou de evaluare a probei orale

Criterii de apreciere
Punctaj
lucrare
obþinut
Nr. crt.
Oficiu
Media
Numele candidatului
scrisã
Nota
Nota
30p 10p 10p 10p 10p 10p 10p
10
10
10
10
10
10
10
10
Cum se desfășoară proba scrisă?

Testele elaborate pentru proba scrisã sunt destinate evaluãrii atât a candidaþilor care nu au
parcurs Modulul 3 – Textul ºi contextul, cât ºi evaluãrii celor care au parcurs acest modul. Fiecare
dintre cele douã teste pentru proba scrisã cuprinde patru subiecte însoþite de barem de corectare
ºi notare ºi de borderou de notare.
Primul test se administreazã în sesiunea de evaluare iniþialã ºi este destinat candidaþilor care
nu au parcurs modulul, iar cel de-al doilea test se administreazã în sesiunea de evaluare finalã ºi
este destinat candidaþilor care au parcurs modulul.
Durata de rezolvare a subiectelor este de douã ore. Dupã ce candidaþii primesc foaia cu
subiectul, se acordã 5-10 minute pentru citirea informaþiilor din paragraful de întâmpinare. Rolul
acestui moment este de a reduce tensiunea ºi emoþiile, de a crea o atmosferã calmã, candidaþii fiind
încurajaþi sã aibã încredere cã vor putea rezolva cu succes testul. Atitudinea, gesturile ºi tonul vocii
profesorului trebuie sã asigure calmul ºi firescul acestui moment. Cronometrarea duratei de douã
ore se face abia dupã ce candidaþii au parcurs textul de întâmpinare.
Corectarea ºi notarea lucrãrilor se face pe baza baremului de corectare ºi notare de cãtre doi
profesori de limba ºi literatura românã.
20
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Inspectoratul Școlar Judeţean: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Unitatea de învăţământ: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele tatãlui . . . . . . . . . . . . . . .
.....................................................
Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Învăţământ secundar inferior
Probă scrisă pentru disciplina Limba și literatura română – ..............................
Modulul 3
Textul și contextul Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua
Nota (în cifre și litere) Semnătura

Corector 1
Corector 2
Președinte
Bine ai venit la evaluarea iniţială pentru Modulul al III-lea!

Testul de evaluare pentru acest modul cuprinde patru subiecte.
Primul subiect îţi permite să demonstrezi că poţi citi, înţelege și intrepreta un text la prima vedere. Citește mai
întâi textul, asigură-te că ai înţeles sensul global al textului și răspunde la fiecare cerinţă. Pentru rezolvarea
exerciţiilor de la punctele 1.1., 1.2., 13., 1.4., vei folosi cunoștinţele dobândite până acum la școală sau pe care
le deţii din experienţa ta de viaţă.
Al doilea subiect te invită să scrii o scrisoare, valorificând atât capacitatea de a privi realitatea înconjurătoare
și pe tine însuţi cu realism și onestitate, cât și abilităţile de a fi convingător.
Al treilea subiect îţi oferă ocazia să dovedești cum ai reușit să integrezi ideile desprinse din texte citite în
propria viziune despre evoluţia a două personaje din două texte cu aceeași temă.
Al patrulea subiect presupune o reflecţie asupra felului de a comunica și trebuie să marchezi cu x unele
elemente care se referă la situaţii diverse pe care le întâlnești în viaţa de zi cu zi.
Atenţie!
• Ai grijă să citești cu atenţie enunţul fiecărei cerinţe, reflectează și răspunde cu mult calm și răbdare.
• Este bine să încerci să răspunzi la toate patru subiectele.
• Vei primi 10 puncte din oficiu. Nota se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Mult succes!
Citeºte textul
În sfârºit, m-am hotãrât sã-þi scriu, vitregul meu stãpân. Sunt servieta ta, amãrâta ta
servietã. Trebuie sã-þi spun cã n-am fost totdeauna amãrâtã. Dimpotrivã. A fost o vreme –
acum o lunã ºi ceva – când eram mândrã, fericitã… ªi cum era sã nu fiu, când, abia ieºitã
din rafturile librãriei, intram de-a dreptul în clasa a VII-a, ºi încã la braþul tãu?
Tocmai de aceea când, într-o bunã zi de la începutul ºcolii, am vãzut orarul […]. „Prima
orã, fizicã, a doua, chimie, a treia, matematicã” […].
În sfârºit, am ajuns undeva ºi ne-am oprit. Nu era nicio ºcoalã primprejur. Eram miratã.
Dar mi-am zis: „Stãpânul meu ºtie mai bine ce e ºi unde se predã fizica”. M-ai aºezat – era
ora opt – jos, la vreo ºapte paºi de o hainã a ta, apoi ai început sã alergi cu alþi câþiva dupã
o minge. În câteva minute – numai ochi ºi urechi – am învãþat o mulþime de lucruri din
fizicã. Era, probabil, prima lecþie. O þin minte ºi acum pe dinafarã. Ea conþinea, spre
încântarea mea, o bogãþie de noþiuni ca: ªuut! Barã! Corner! Henþ! Fault! Ofsaid! […]
„Acum e bine, mi-am zis, începe chimia… Voi câºtiga noi cunoºtinþe”.
M-ai luat, într-adevãr, ºi m-ai dus în celãlalt capãt al terenului. Am aflat, aºadar, cã pentru
chimie trebuie schimbate porþile. Curând, la un nou ºuierat de fluier, a început chimia.
Aºteptam. Spre marea mea uimire însã, acest nou obiect semãna întru totul, uimitor, cu
primul. Absolut, dar absolut aceleaºi noþiuni: ªut! Gol! Henþ! Fault! – careu! Ofsaid! Ce sã
mai spun de mirarea mea când, ora a treia, la algebrã, mi-a fost dat sã aud exact aceleaºi
21
noþiuni? În plus, doar noþiunea matematicã
de „4 – 0” care – mi-am dat seama – te fãcea
foarte fericit ºi chiar respectat […].
ªi poþi sã afli, vitregul meu stãpân, cã dacã
mâine o sã facem din nou fizicã la douã
porþi, pe mine – cum se zice – m-ai pierdut
de muºteriu. Tot n-ai nevoie de servietã. Mã
duc la fabricã ºi cer sã mã prefacã în ceea ce
era sã fiu fãcutã de la început: într-o pereche
de mãnuºi de box. Ai priceput? Cred cã e
clar. De aceea închei cu nerãbdare ºi semnez,
A ta servietã amãrâtã.
(Mircea Sîntimbreanu,
Scrisoare pe adresa unui chiulangiu)
1. Demonstrează ceea ce știi! (20 de puncte)
Scrie rãspunsuri pentru fiecare cerinþã, cu privire la textul dat!

1.1. Citeºte fiecare dintre urmãtoarele afirmaþii ºi încercuieºte litera A, dacã o
consideri adevãratã, sau litera G, dacã o consideri greºitã ºi scrie, în spaþiul
rezervat, afirmaþia corectã:
a. A G Textul dat aparþine stilului ºtiinþific.
__________________________________________________________________________
b. A G Destinatarul scrisorii este un elev sârguincios.
__________________________________________________________________________
c. A G Expeditorul scrisorii este o servietã amãrâtã.
__________________________________________________________________________
d. A G Servieta este supãratã pentru cã nu a fost fãcutã, conform destinaþiei iniþiale,

mãnuºi de box.
__________________________________________________________________________
e. A G Elevul ºi-a petrecut timpul într-o salã de clasã.
__________________________________________________________________________
1.2. Scrie, în spaþiul din dreptul fiecãrei cifre, litera care corespunde detaliilor
selectate din textul dat:
1. ____ elevul A. terenul de fotbal

B. clasa a VII-a;
2. ____ servieta C. „a ta servietã amãrâtã”;
D. ora a treia
3. ____ orar E. vocea naratorului
F. fizicã, chimie, algebrã.
4. ____ sala de clasã
5. ____ formulã de încheire

22
1.3. Scrie, în spaþiul rezervat, rãspunsuri potrivite pentru fiecare cerinþã:
a. Scrie douã sinonime pentru cuvântul vitreg.
_________________________________________________________________________________
b. Transcrie douã cuvinte împrumutate din limba englezã ºi adaptate la pronunþia

specificã limbii române.
_____________________________________ ________________________________________
c. Rezumã, în cinci rânduri, conþinutul scrisorii.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
d. Selecteazã douã cuvinte care indicã timpul desfãºurãrii evenimentelor.
_________________________________________________________________________________
e. Selecteazã din text douã sintagme care denumesc lipsa de diversitate a noþiunilor
însuºite de servietã în timpul celor trei ore.
_________________________________________________________________________________
1.4. Încercuieºte litera corespunzãtoare fiecãrui rãspuns corect:

a. Tema textului este: c. Alege seria care curprinde cuvinte din
A. dificultatea de a învãþa; câmpul semantic al jocului de fotbal:
B. ºcoala; A. ºut, barã, corner, fault, teren, muºteriu.
C. jocul de fotbal. B. ºut, barã, corner, fault, teren, gol.
b. Alege seria care cuprinde elemente C. ºut, barã, corner, fault, teren, servietã.
specifice unei scrisori: d. Supãrarea servietei este exprimatã prin
A. localitate, datã, formulã de adresare, sintagma:
formulã de încheiere; A. „cred cã e clar”;
B. localitate, formulã de adresare, B. „ai priceput?”;
formulã de încheiere, dialog; C. „vitregul meu stãpân”.
C. datã, formulã de adresare, formulã de e. Servieta a fost bucuroasã când:
încheiere, replici. A. a început ºcoala;
B. la ora de fizicã;
C. dupã terminarea ºcolii.
2. Poţi face! (20 de puncte)
Exprimã-þi opinia
Scrie, pe o foaie separatã, o scrisoare de 20 de rânduri, în care propria ta geantã de ºcoalã
sau de serviciu sã povesteascã cum te comporþi ca elev la ºcoalã sau ca om care merge
zilnic la serviciu. În redactarea textului, trebuie:
• sã structurezi textul în trei paragrafe;
• sã foloseºti convenþiile specifice unei scrisori;
• sã foloseºti trei cuvinte/expresii care sã exprime bucuria ºi acceptarea ta de cãtre
servietã sau supãrarea ºi dezamãgirea acesteia;
23
• sã ilustrezi bucuria sau supãrarea genþii cu trei exemple relevante pentru
comportamentul tãu în calitate de elev sau de om al muncii;
• sã respecþi normele de exprimare corectã, de ortografie ºi de punctuaþie.
3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! (40 de puncte)
Scrie despre ceea ce ai citit!

Alege douã personaje din douã texte care au temã comunã. Scrie un eseu în care sã îþi
argumentezi opinia pro sau contra modului lor de a se comporta în relaþie cu celelate
personaje din text. Pune un titlu potrivit eseului tãu.
În redactarea eseului, vei avea în vedere urmãtoarele repere:
• precizarea titlului, a autorului ºi a speciei literare pentru fiecare dintre textele alese;
• prezentarea detaliatã a temei în cele douã texte;
• rezumarea întâmplãrilor semnificative care au marcat destinul personajului din fiecare text;
• evidenþierea asemãnãrilor ºi a deosebirilor cu privire la modul în care cele douã
personaje se comportã în raport cu celelalte personaje;
• exprimarea argumentatã a unei opinii personale cu privire la aprecierea ºi/sau
dezaprobarea faþã de comportamentul celor douã personaje.
Notă!
• Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Se recomandă ca eseul să se integreze în 2-3
pagini.
• Pentru conţinutul eseului, vei primi 20 de puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
• Pentru redactarea eseului, vei primi 20 de puncte (organizarea ideilor în scris – 4 puncte; utilizarea limbii
literare – 4 puncte; abilităţi de analiză și de argumentare – 4 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 3
puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 2 puncte).
4. Reflectează! (10 puncte)
Încercuieºte litera corespunzãtoare afirmaþiei pe care o consideri adevãratã.

a. Sunt pus/pusã în situaþia de a scrie o scrisoare când:
A. vreau sã comunic cu cineva care se aflã la distanþã;
B. o discuþie telefonicã sau un SMS nu sunt suficiente pentru complexitatea mesajului;
C. rezum orice text;
D. îmi exprim intenþia de a mã angaja pe un post anunþat ca vacant.
b. Trebuie sã cunosc termenii specifici meseriei mele:
A. vorbesc cu membrii familiei mele acasã;
B. explic colegilor mei de serviciu despre o disfuncþionalitate apãrutã;
C. citesc materiale informative despre specificul meseriei mele;
D. citesc un roman.
c. Trebuie sã cunosc caracteristicile stilului oficial (juridic ºi administrativ) când:
A. citesc un articol de lege;
B. scriu o cerere;
C. redactez un proces-verbal la serviciu;
D. citesc un ziar.
d. Sunt pus/pusã în situaþia de a scrie propriul curriculum vitae când:
A. scriu un eseu;
B. doresc sã ocup un anumit post;
C. sunt interesat sã îmi fac cunoscute propriile realizãri;
D. cunosc o persoanã ºi vreau sã devenim prieteni.
e. Pentru a prezenta o carte în faþa unui auditoriu, trebuie:
A. sã cunosc foarte bine conþinutul acesteia;
B. sã întocmesc un plan de idei;
C. sã identific o modalitate atractivã de a fi convingãtor/convingãtoare;
D. sã recomand doar citirea acesteia.
24
Barem de corectare și notare

pentru testul din sesiunea iniţială
1. Demonstreazã ceea ce ºtii! (20 de puncte)
Pentru fiecare cerinþã se acordã câte un punct.
1.1. – 5 puncte
a. – G, stilul beletristic; b. – G, chiulangiu; c. – A; d. – G, deoarece elevul nu merge la ºcoalã;
e. – G, pe terenul de fotbal.
1.2. – 5 puncte
1. – B; 2. – E; 3. – F; 4. – A; 5. – C
1.3. – 5 puncte
a. Douã sinonime ale cuvântului vitreg: neprietenos, nerecunoscãtor, rãu etc. 1 punct
b. Douã cuvinte împrumutate din limba englezã ºi adaptate la pronunþia specificã limbii
române: ofsaid, fault, henþ. 1 punct
c. Rezumarea corectã prin esenþializarea conþinutului ºi respectarea regulilor rezumãrii. 1 punct
d. Douã cuvinte care indicã timpul desfãºurãrii evenimentelor: „într-o bunã zi de la începutul
ºcolii”, „prima orã”, „era ora opt” etc. 1 punct
e. Douã sintagme care denumesc lipsa de diversitate a noþiunilor însuºite de servietã în timpul
celor trei ore: „absolut aceleaºi noþiuni”, „exact aceleaºi noþiuni”. 1 punct
1.4. – 5 puncte
a. – B; b. – A; c. – B; d. – C; e. – A
2. Poþi face! (20 de puncte)

– structurarea textului în trei paragrafe ºi marcarea fiecãrui paragraf prin alineat; 3 puncte
– respectarea convenþiilor specifice unei scrisori: localitate ºi datã (1p + 1p), formula de
adresare, formula de încheiere; (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
– ilustrarea sentimentelor ºi opiniei genþii cu trei exemple relevante în calitate de însoþitoare a
unui elev sau a unui om al muncii; (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
– folosirea celor trei cuvinte/propoziþii care exprimã bucuria ºi acceptarea sau supãrarea ºi
dezamãgirea: (1 p + 1 p + 1 p) 3 puncte
– respectarea normelor de exprimare corectã, de ortografie ºi de punctuaþie;
– utilizarea limbii literare 2 puncte
(claritatea enunþului, varietatea lexicului, sintaxa adecvatã – 2 p.;
ambiguitãþi semantice, repetiþii de cuvinte, dezacorduri – 1 p.)
– respectarea normelor de ortografie 3 puncte
(0-1 erori: 3 p.; 2 erori: 2 p.; 3 erori: 1p.)
– respectarea normelor de punctuaþie 2 puncte
(0-1 erori: 2 p.; 2-3 erori: 1 p.)
– lizibilitatea scrisului 1 punct
3. Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile! (40 de puncte)

A. Conþinut – 20 de puncte
1. precizarea titlului, a autorului ºi a speciei literare pentru fiecare dintre textele alese;
(1 p + 1 p + 2 p) 4 puncte
25
2. prezentarea detaliatã a temei în cele douã texte; 4 puncte

– prezentarea cu elemente de ambiguitate a temei în cele douã texte – 2 puncte;
– prezentarea temei cu referire doar la un singur text – 1 punct.
3. rezumarea întâmplãrilor semnificative care au marcat destinul personajului din fiecare text;
4 puncte
– rezumarea întâmplãrilor semnificative ºi relevante pentru destinul fiecãrui personaj din
textele alese – 2 puncte;
– rezumarea unor întâmplãri nerelevante pentru destinul personajului, ezitãri în
respectarea regulilor rezumãrii – 1 punct;
4. evidenþierea clarã a câte unei asemãnãri ºi deosebiri cu privire la modul în care cele douã
personaje se comportã în raport cu celelalte personaje; 4 puncte
– evidenþierea doar a unei asemãnãri sau a unei deosebiri cu privire la modul în care cele
douã personaje se comportã în raport cu celelalte personaje – 2 puncte;
– menþionarea sumarã a unei asemãnãri ºi deosebiri de comportament a celor douã
personaje fãrã referire la raportul cu alte personaje – 1 punct;
5. exprimarea a cel puþin douã argumente care sã susþinã opinia personalã cu privire la
aprecierea ºi/sau dezaprobarea faþã de comportamentul celor douã personaje; 4 puncte
– exprimarea unui singur argument care sã susþinã opinia personalã cu privire la
aprecierea ºi/sau dezaprobarea faþã de comportamentul celor douã personaje;– 2 puncte;
– exprimarea unor argumente neconvingãtoare ºi fãrã raportare explicitã la aprecierea
ºi/sau dezaprobarea faþã de comportamentul celor douã personaje;– 1 punct.
B. Redactare – 20 de puncte (punctele pentru redactare se acordã numai dacã rãspunsul se

încadreazã în limita minimã de spaþiu precizatã)
1. Organizarea ideilor în scris: 4 puncte
– text clar organizat, cu echilibru între cele trei componente (introducere-cuprins-
încheiere), succesiunea logicã a ideilor – 4 puncte;
– pãrþile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu existã echilibru între ele,
ideile nu sunt prezentate într-o ordine logicã – 2 puncte;
– plan vag de structurare a textului, trecerea de la o idee la alta nu este evidenþiatã în nici
un fel – 1 punct.
2. Utilizarea limbii literare: 4 puncte
– vocabular adecvat conþinutului eseului, claritatea enunþului, sintaxa adecvatã – 4
puncte;
– vocabular parþial adecvat, ambiguitãþi semantice ºi sintactice – 2 puncte;
– vocabular restrâns, repetiþii de cuvinte, inadecvare semanticã – 1 punct.
3. Abilitãþi de analizã ºi interpretare: 4 puncte
– foarte bunã relaþie idee-argument; ideile urmeazã o succesiune logicã – 4 puncte;
– încercãri de a susþine ideile prin argumente; inconsecvenþã în logica ideilor – 2 puncte;
– afirmaþii rareori susþinute de argumente; schematism în prezentarea ideilor – 1 punct.
4. Ortografia (0-1 erori: 3 p.; 2 erori: 2 p.; 3 erori: 1 p.) 3 puncte
5. Punctuaþia (0-1 erori: 3 p.; 2-3 erori: 2 p.; 4-5 erori: 1 p.) 3 puncte
6. Aºezarea corectã a textului în paginã (1 p.), lizibilitatea (1 p.) 2 puncte
4. Reflecteazã! (10 puncte)

Se acordã câte 2 puncte pentru fiecare dintre cele cinci întrebãri dacã sunt identificate cel

puþin douã rãspunsuri corecte din totalul celor patru itemi cu alegere multiplã.
a. – A, B, D.
b. – B, C, D.
c. – C, D.
d. – B, C, D.
e. – A, B, C, D.
26
Borderou de notare pentru proba scrisă, varianta 1
I. Cunoºtinþe II. Abilitãþi ºi deprinderi III. Aplicare
IV. Atitudini
Subiectul 1 Subiectul al 2-lea Subiectul al 3-lea
20 puncte 20 puncte 40 puncte
Nr. lucrare
Oficiu
Nota
1.1 1.2 1.3 1.4 1 2 3 4 5 Conþinut Redactare
5p 5p 5p 5p 3p 3p 3p 3p 2p 3p 2p 1p 4p 4p 4p 4p 4p 4p 4p 3p 3p 2p 10p 10p
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
27
.....................................................
Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Probă scrisă pentru disciplina Limba și literatura română – ..............................
Modulul 3
Textul și contextul Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Președinte
Bine ai venit la evaluarea iniţială pentru Modulul al III-lea!

Testul de evaluare pentru acest modul cuprinde patru subiecte.
Primul subiect îţi permite să demonstrezi că poţi citi, înţelege și interpreta un text la prima vedere. Citește mai
întâi textul, asigură-te că ai înţeles sensul global al textului și răspunde la fiecare cerinţă.
Al doilea subiect te invită să scrii o scrisoare, valorificând atât capacitatea de înţelege frumuseţea și
importanţa meseriei alese de tine, cât și abilităţile de a fi convingător. În redactarea scrisorii, nu uita să
respecţi elementele fictive cu privire la nume, dată și localitate.
Al treilea subiect îţi oferă ocazia să dovedești cum ai reușit să integrezi ideile desprinse din texte citite în
propria viziune despre evoluţia a două personaje din două texte cu aceeași temă.
Al patrulea subiect presupune o reflecţie asupra felului de a comunica și trebuie să marchezi cu x unele
elemente care se referă la situaţii diverse pe care le întâlnești în viaţa de zi cu zi.
Atenţie!
• Vei primi 10 puncte din oficiu. Nota se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Mult succes!
Citeºte textul
Adam ºi Eva, se ºtie, au fost izgoniþi din Paradis, de Iehova. A început atunci pentru ei o
lungã peregrinare prin deºertul de colb ºi piatrã de la începutul istoriei […].
Li se nãscurã doi fii.
Primul, Cain, semãna leit cu maicã-sa: blond, durduliu, domol ºi gata oricând sã tragã
la somn.
Dar, fie cã dormea, fie cã era treaz, Eva nu înceta sã-i ºopteascã la ureche o poveste
minunatã. Iar în povestea ei era vorba doar despre horbote înstelate de anemone formând
perniþe de rãcoare la poala magnoliilor, despre colibri zumzãind printre ciorchinii aurii de
drob, despre zborul cocorilor cenuºii poposind pe crengile de sus ale cedrilor negri.
Cain, s-ar putea spune, cã a supt dorul de Paradisul terestru odatã cu laptele maicã-si.
Cãci poveºtile ei murmurate plãsmuiau insule vrãjite în mintea lui de copil sãrman, ce nu
cunoºtea decât stepa aridã ºi nesfârºita unduire stearpã a dunelor de nisip. ªi-a arãtat de
aceea, foarte curând, vocaþia de agricultor, de horticultor ºi chiar de arhitect […].
Mezinul, Abel, era cu totul diferit. Îi semãna lui taicã-sãu, alergãtorul. Nu avea stare.
Nu visa decât plecãri, marºuri, cãlãtorii.
Muncile care cereau perseverenþã ºi imobilitate îl dezgustau ºi i se pãreau demne de
dispreþ. În schimb, nimic nu-i plãcea mai mult decât sã strice cu lovituri de picior
straturile ºi castelele de nisip ale rãbdãtorului ºi robacelui Cain.
Dar fraþii mai mari trebuie sã fie îngãduitori cu cei mici, iar Cain, dojenit cum se cuvine,
îºi înghiþea lacrimile de revoltã ºi reconstruia neobosit dupã trecerea fratelui sãu.
Copiii au crescut.
29
Abel, devenit pãstor, cutreiera stepele,
deºerturile ºi munþii cu turmele sale. Era
slab, negru, cinic ºi puþea ca þapii pe care-i
pãºtea […].
Cain, în schimb, trãia cu ai sãi în mijlocul
câmpurilor cultivate, printre grãdini ºi case
frumoase, pe care le îngrijea ºi le iubea cu
pasiune.
Dar Iehova nu era mulþumit de Cain. El îi
gonise din Paradis pe Adam ºi pe Eva, iar la
porþile grãdinii aºezase heruvimi cu sãbii de
foc. Or, iatã cã nepotul, pãtruns de nostalgia
ºi amintirile maicã-sii, refãcea prin muncã ºi
inteligenþã ceea ce Adam pierduse din
prostie! Pentru Iehova, acest al doilea Eden,
scos de Cain din pãmântul sterp al
deºertului, era obrãznicie ºi rãzvrãtire […].
Într-o zi, drama ce mocnea izbucni.
Turmele lui Abel cãlcarã ºi devastarã lanurile de grâu pârguit ºi livezile lui Cain. O
întâlnire avu loc între cei doi fraþi. Cain fu blând ºi împãciuitor, Abel îi râse în nas cu rãutate.
Atunci, amintindu-ºi toate câte le îndurase de la mezin, Cain îºi pierdu cumpãtul ºi, cu
o loviturã de sapã, îi crãpã capul lui Abel.
Mânia lui Iehova fu cumplitã. Îl goni pe Cain de la faþa sa ºi-l osândi sã rãtãceascã pe
pãmânt cu ai sãi.
(Michel Tournier, Familia Adam)
1. Demonstrează ceea ce știi! (20 de puncte)

Scrie rãspunsuri pentru fiecare cerinþã, cu privire la textul dat!
1.1. Citeºte fiecare dintre urmãtoarele afirmaþii ºi încercuieºte litera A, dacã o
consideri adevãratã, sau litera G, dacã o consideri greºitã ºi scrie, în spaþiul
rezervat, afirmaþia corectã:
a. A G Textul dat aparþine stilului oficial.
__________________________________________________________________________
b. A G Modul de expunere dominant este descrierea.
__________________________________________________________________________
c. A G Abel este primul copil al familiei Adam.
__________________________________________________________________________
d. A G Cain purta dorul Paradisului terestru, din care fuseserã izgoniþi pãrinþii sãi.
__________________________________________________________________________
e. A G Abel a devenit agricultor, iar Cain s-a fãcut pãstor.
__________________________________________________________________________
1.2. Scrie, în spaþiul din dreptul fiecãrei cifre, litera care corespunde detaliilor
selectate din textul dat:
1. ___ Adam ºi Eva A. semãna leit cu taicã-sãu
2. ___ Cain B. drama ce mocnea izbucni
3. ___ Abel deºertului C. (cel) scos de Cain din pãmântul sterp al
4. ___ Iehova D. semãna leit cu maicã-sa
5. ___ al doilea Eden E. lungã peregrinare prin deºertul de colb ºi piatrã
F. nu era mulþumit de Cain.
30
1.3. Scrie, în spaþiul rezervat, rãspunsuri potrivite pentru fiecare cerinþã:
a. Scrie douã antonime pentru cuvântul blând.
_________________________________________________________________________________
b. Transcrie douã sintagme care descriu frumuseþea lumii din povestea spusã de Eva copilului.
_____________________________________ ________________________________________
c. Rezumã, în cinci rânduri, conþinutul textului.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
d. Selecteazã douã cuvinte care indicã timpul desfãºurãrii evenimentelor.
_________________________________________________________________________________
e. Selecteazã cuvinte care descriu comportamentul lui Cain ºi Abel în momentul conflictului.
_________________________________________________________________________________
1.4. Încercuieºte litera corespunzãtoare fiecãrui rãspuns corect:

a. Tema textului este: d. Când erau copii, Abel avea faþã de fratele
A. reinterpretarea legendei biblice; sãu urmãtoarele atitudini:
B. moartea; A. îºi înghiþea lacrimile de revoltã;
C. dragostea. B. reconstruia neobosit dupã trecerea
b. Alege seria care cuprinde elemente fratelui sãu;
specifice unui text epic: C. strica cu lovituri de picior straturile ºi
A. narator, personaje, acþiune, conflict; castelele de nisip.
B. narator, personaje, acþiune, indicaþii e. Faþã de fapta lui Cain, Iehova:
scenice; A. l-a iertat;
C. eu liric, personaje, acþiune, conflict; B. l-a gonit de la faþa sa ºi l-a osândit sã
c. Alege seria care cuprinde cuvinte din rãtãceascã;
câmpul semantic al familiei: C. l-a pedepsit cu moartea.
A. fiu, mamã, tatã, nepot, femeie;
B. fiu, mamã, tatã, nepot, om;
C. fiu, mamã, tatã, nepot, pãrinte.
2. Poţi face! (20 de puncte)
Exprimã-þi opinia
Scrie, pe o foaie separatã, o scrisoare de 20 de rânduri, în care sã îi vorbeºti unui prieten
despre bucuria ºi plãcerea faþã de meseria pe care o ai. Tu vei prelua numele fictiv
Paul/Paula, iar data ºi localitatea redactãrii scrisorii sunt 27 octombrie, 2005.
În redactarea textului, trebuie:
• sã structurezi textul în trei paragrafe;
• sã foloseºti convenþiile specifice unei scrisori;
• sã foloseºti trei cuvinte/expresii care sã exprime bucuria ºi plãcerea ta de a fi ales
meseria pe care o ai;
• sã ilustrezi bucuria ºi plãcerea pentru meserie cu trei exemple relevante din activitatea ta;
• sã respecþi normele de exprimare corectã, de ortografie ºi de punctuaþie.
31
3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! (40 de puncte)
Scrie despre ceea ce ai citit!

Alege douã personaje din douã texte citite ºi/sau studiate la ºcoalã. Scrie un eseu în care
sã ilustrezi asemãnarea modului lor de a se comporta cu cel al lui Cain ºi al lui Abel, aºa
cum apare conturat în textul dat la punctul I (în textul Familia Adam de Michel Tournier)
sau în legenda biblicã.
În redactarea eseului, vei avea în vedere urmãtoarele repere:
• precizarea titlului, a autorului ºi a speciei literare pentru fiecare dintre textele alese;
• prezentarea detaliatã a temei în cele douã texte;
• rezumarea întâmplãrilor semnificative care au marcat destinul personajului din fiecare text;
• evidenþierea asemãnãrilor cu Cain ºi Abel în ce priveºte modul în care cele douã
personaje se comportã în raport cu alte personaje din text;
• exprimarea argumentatã a unei opinii personale cu privire la aprecierea ºi/sau
dezaprobarea faþã de comportamentul celor douã personaje.
Notă!
• Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Se recomandă ca eseul să se integreze în 2-3
pagini.
• Pentru conţinutul eseului, vei primi 20 de puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
• Pentru redactarea eseului, vei primi 20 de puncte (organizarea ideilor în scris – 4 puncte; utilizarea limbii
literare – 4 puncte; abilităţi de analiză și de argumentare – 4 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 3
puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 2 puncte).

Încercuieºte litera corespunzãtoare afirmaþiei pe care o consideri adevãratã.
a. Sunt pus/pusã în situaþia de a scrie un proces-verbal când:
A. vreau sã mã împrietenesc cu cineva;
B. particip la o ºedinþã ºi sunt însãrcinat cu redactarea procesului-verbal;
C. trebuie sã prezint aspectele constatate într-o situaþie specialã la locul de muncã;
D. trebuie sã recunosc cã am încãlcat regulile de circulaþie.
b. Îmi exprim bucuria ºi plãcerea de a munci în meseria aleasã prin:
A. punctualitate;
B. continua informare ºi citirea unor reviste de specialitate;
C. plecarea de la locul de muncã mai devreme;
D. cãutarea unui alt loc de muncã.
c. Trebuie sã cunosc caracteristicile stilului publicistic când:
A. citesc o poezie;
B. scriu o cerere;
C. privesc reclame la televizor;
D. citesc un ziar.
d. Sunt pus/pusã în situaþia de a scrie propriul curriculum vitae când:
A. sunt interesat/interesatã sã îmi fac cunoscute propriile realizãri;
B. doresc sã ocup un anumit post;
C. scriu un eseu;
D. cunosc o persoanã ºi vreau sã devenim prieteni.
e. Pentru a cunoaºte termenii de specialitate din meseria mea, trebuie:
A. sã consult un dicþionar;
B. sã citesc reviste de specialitate;
C. sã deduc din context sensul lor;
D. sã îi întreb mereu pe colegii mei.
32
Barem de corectare și notare

pentru testul din sesiunea finală
1. Demonstreazã ceea ce ºtii! (20 de puncte)
Pentru fiecare cerinþã se acordã câte un punct.
1.1. – 5 puncte
a. – G, stilul beletristic; b. – G, naraþiunea; c. – G, Cain; d. – A, –;
e. – G, Abel a devenit pãstor, iar Cain s-a fãcut agricultor.
1. 2. – 5 puncte
1. – E; 2. – D; 3. – A; 4. – F; 5. – C
1.3. – 5 puncte
a. Douã antonime ale cuvântului blând: aspru, agresiv, rãu etc. 1 punct
b. Douã sintagme care descriu frumuseþea lumii din povestea spusã de Eva copilului
Cain: horbote înstelate de anemone; perniþe de rãcoare la poala magnoliilor etc. 1 punct
c. Rezumarea corectã prin esenþializarea conþinutului ºi respectarea regulilor rezumãrii. 1 punct
d. Douã cuvinte care indicã timpul desfãºurãrii evenimentelor: începutul istoriei; într-o zi; 1 punct
e. Douã cuvinte care descriu comportamentul lui Cain ºi Abel în momentul
conflictului: Cain = blând ºi împãciuitor; Abel = îi râse în nas cu rãutate. 1 punct
1.4. – 5 puncte
a. – A; b. – A; c. – C; d. – C; e. – B
2. Poþi face! (20 de puncte)

– structurarea textului în trei paragrafe, marcarea fiecãrui paragraf prin alineat,
respectarea elementelor fictive; (1 + 1 + 1) 3 puncte
– respectarea convenþiilor specifice unei scrisori: localitate ºi datã (1p + 1p), formula
de adresare, formula de încheiere; (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
– ilustrarea bucuriei ºi plãcerii pentru meseria aleasã cu trei exemple relevante din
activitatea proprie; (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
– folosirea celor trei cuvinte/propoziþii care exprimã bucuria ºi acceptarea sau
supãrarea ºi dezamãgirea; (1 p + 1 p + 1 p) 3 puncte
– respectarea normelor de exprimare corectã, de ortografie ºi de punctuaþie:
– utilizarea limbii literare 2 puncte
(claritatea enunþului, varietatea lexicului, sintaxa adecvata – 2 p.;
ambiguitãþi semantice, repetiþii de cuvinte, dezacorduri – 1 p.)
– respectarea normelor de ortografie 3 puncte
(0-1 erori: 3 p.; 2 erori: 2 p.; 3 erori: 1p.)
– respectarea normelor de punctuaþie 2 puncte
(0-1 erori: 2 p.; 2-3 erori: 1 p.)
– lizibilitatea scrisului 1 punct
3. Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile! (40 de puncte)

A. Conþinut – 20 de puncte
1. precizarea titlului, a autorului ºi a speciei literare pentru fiecare dintre textele alese;
(1 p + 1 p + 2 p) 4 puncte
33
2. prezentarea detaliatã a temei în cele douã texte; 4 puncte

– prezentarea cu elemente de ambiguitate a temei în cele douã texte – 2 puncte;
– prezentarea temei cu referire doar la un singur text – 1 punct.
3. rezumarea întâmplãrilor semnificative care au marcat destinul personajului din fiecare text;
4 puncte
– rezumarea întâmplãrilor semnificative ºi relevante pentru destinul fiecãrui personaj din
textele alese – 2 puncte;
– rezumarea unor întâmplãri nerelevante pentru destinul personajului, ezitãri în
respectarea regulilor rezumãrii – 1 punct;
4. evidenþierea clarã a câte unei asemãnãri cu Cain ºi Abel prin raportare la atitudinea faþã de
alte personaje din text; 4 puncte
– evidenþierea doar a unei asemãnãri (doar cu Cain sau cu Abel) prin raportare la
atitudinea faþã de alte personaje din text – 2 puncte;
– menþionarea sumarã ºi neconvingãtoare a unei asemãnãri, fãrã raportare explicitã la
atitudinea faþã de alte personaje din text – 1 punct;
5. exprimarea a cel puþin douã argumente care sã susþinã opinia personalã cu privire la
aprecierea ºi/sau dezaprobarea faþã de comportamentul celor douã personaje; 4 puncte
– exprimarea unui singur argument care sã susþinã opinia personalã cu privire la
aprecierea ºi/sau dezaprobarea faþã de comportamentul celor douã personaje;– 2 puncte;
– exprimarea unor argumente neconvingãtoare ºi fãrã raportare explicitã la aprecierea
ºi/sau dezaprobarea faþã de comportamentul celor douã personaje;– 1 punct.
B. Redactare – 20 de puncte (punctele pentru redactare se acordã numai dacã rãspunsul se

încadreazã în limita minimã de spaþiu precizatã)
1. Organizarea ideilor în scris 4 puncte
– text clar organizat, cu echilibru între cele trei componente (introducere-cuprins-
încheiere), succesiunea logicã a ideilor – 4 puncte;
– pãrþile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu existã echilibru între ele,
ideile nu sunt prezentate într-o ordine logicã – 2 puncte;
– plan vag de structurare a textului, trecerea de la o idee la alta nu este evidenþiatã în nici
un fel – 1 punct.
2. Utilizarea limbii literare 4 puncte
– vocabular adecvat conþinutului eseului, claritatea enunþului, sintaxa adecvatã – 4
puncte;
– vocabular parþial adecvat, ambiguitãþi semantice ºi sintactice – 2 puncte;
– vocabular restrâns, repetiþii de cuvinte, inadecvare semanticã – 1 punct.
3. Abilitãþi de analizã ºi interpretare 4 puncte
– foarte bunã relaþie idee-argument; ideile urmeazã o succesiune logicã – 4 puncte;
– încercãri de a susþine ideile prin argumente; inconsenvenþã în logica ideilor – 2 puncte;
– afirmaþii rareori susþinute de argumente; schematism în prezentarea ideilor – 1 punct.
4. Ortografia (0-1 erori: 3 p.; 2 erori: 2 p.; 3 erori: 1 p.) 3 puncte
5. Punctuaþia (0-1 erori: 3 p.; 2-3 erori: 2 p.; 4-5 erori: 1 p) 3 puncte
6. Aºezarea corectã a textului în paginã (1 p.), lizibilitatea (1 p.) 2 puncte
4. Reflecteazã! (10 puncte)

Se acordã câte 2 puncte pentru fiecare dintre cele cinci întrebãri dacã sunt identificate cel

puþin douã rãspunsuri corecte din totalul celor patru itemi cu alegere multiplã.
a. – B, C.
b. – A, B.
c. - C, D.
d. – A, B.
e. – A, B.
34
I. Cunoºtinþe II. Abilitãþi ºi deprinderi III. Aplicare
IV. Atitudini
Subiectul 1 Subiectul al 2-lea Subiectul al 3-lea
20 puncte 20 puncte 40 puncte
Nr. lucrare
Oficiu
Nota
1.1 1.2 1.3 1.4 1 2 3 4 5 Conþinut Redactare
5p 5p 5p 5p 3p 3p 3p 3p 2p 3p 2p 1p 4p 4p 4p 4p 4p 4p 4p 3p 3p 2p 10p 10p
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
35
PROGRAMUL PHARE 1/2003/005/551.01.02:
EVALUARE
Limba engleză
MODULUL 3
Interacţiuni
37
INSTRUCŢIUNI REFERITOARE LA
REALIZAREA EVALUĂRII LIMBA ENGLEZĂ
Modulul 3 – Interacţiuni
Evaluarea la limba englezã se realizeazã în conformitate cu Programa de limba englezã,
aprobatã prin O.M.Ed.C. nr. 5735/29.12.2005.
Evaluarea de modul cuprinde o probã oralã ºi o probã scrisã.
Standardele de performanþã urmãrite sunt urmãtoarele:
S.1 Identificã elementele esenþiale din mesaje orale ºi scrise formulate în limbaj standard clar
pe teme familiare ºi le utilizeazã pentru rezolvarea unei sarcini.
S.2 Produce mesaje orale ºi scrise simple ºi coerente pe teme familiare ºi din toate domeniile
sale de interes pentru a îndeplini diverse funcþii comunicative.
S.3 Iniþiazã ºi menþine interacþiuni verbale ºi scrise pe teme familiare ºi din domeniul
profesional fãrã greºeli majore, care sã vicieze înþelegerea mesajului.
Competenþele evaluate sunt urmãtoarele:

1. RECEPTARE
1.a. Stabilirea de legãturi între mesajul audiat ºi propria experienþã
1.b. Identificarea unor componente logice dintr-un text scris cunoscut/simplu
2. PRODUCERE
2.a. Solicitarea ºi oferirea de informaþii de complexitate medie despre evenimente,
experienþe, activitãþi diverse, oral ºi în scris
2.b. Argumentarea oralã clarã a unor opinii personale
3. INTERACÞIUNE
3.a. Participarea activã la discuþii scurte, demonstrând înþelegerea globalã
3.b. Utilizarea adecvatã a unor formule de conversaþie în cadrul unui schimb verbal de
informaþii cu relevanþã imediatã
3.c. Utilizarea unui vocabular de specialitate minimal în cadrul unui schimb verbal de
informaþii.
Proba orală
Evaluarea oralã presupune organizarea unei sesiuni în care timpul acordat fiecãrui candidat
este de 20 minute, din care 10 minute vor fi alocate pentru pregãtirea rãspunsului ºi 10 minute
pentru evaluarea propriu-zisã.
Evaluarea va urmãri capacitatea de a produce mesaje orale coerente pe o sarcinã formulatã (a
rãspunde la întrebãri/a exprima opinii/a comenta sau descrie o imagine) ºi de a interacþiona în
cadrul unui schimb verbal cu unul dintre examinatori.
Pentru aceastã probã vor fi pregãtite bilete de examen având câte douã subiecte. Pentru
testarea capacitãþii de interacþiune, examinatorul va adresa întrebãri suplimentare, la care
rãspunsul candidatului va fi spontan. Aceste întrebãri nu vor fi notate pe biletul de examen, dar
ele vor fi legate de subiectul în discuþie.
Profesorii examinatori vor pregãti bilete de examen, dupã modelele date, urmãrind realizarea
funcþiilor comunicative prevãzute în programa de limba englezã.
Cei doi profesori examinatori vor completa fiecare câte un borderou de notare.
Notarea se va face urmãrind criteriile ºi baremul de evaluare a rãspunsului oral.
39
LIMBA ENGLEZĂ MODULUL 3 INTERACŢIUNI
Criterii de evaluare a rãspunsului oral

Pentru a obþine punctajul maxim (100 puncte) candidaþii vor îndeplini criteriile în ordinea

prezentatã mai jos.
Rãspunde la cele Foloseºte structuri Foloseºte conectori
Capacitatea de Foloseºte
douã cerinþe ºi timpuri verbale logici. Mesajul este
producere de vocabular adecvat.
formulate pe bilet. corect. coerent.
mesaje orale 10p
20p 10p 10p
Înþelege întrebarea. Formuleazã un
Argumenteazã sau Poate menþine
Capacitatea de (rãspunde non- rãspuns (exprimã
exemplificã. conversaþia.
interacþiune verbal) o opinie)
10p 10p
10p 10p
Se acordã 10 puncte din oficiu.
Borderou de evaluare a rãspunsului oral

Nr. Punctaj Punctaj
Numele candidatului Nr. bilet Producere Interactiune
crt. din oficiu total
10
10
10
10
10
10
10
10
10
10
10
10
10
10
10
10
10
40
Modele de subiecte pentru proba orală

Bilet nr. 1
Answer the following questions:
1. What do the people in the illustrations do?
2. What job would you like to have? Talk about the qualities and qualifications that you need
to have for that job.
41
Bilet nr. 2
1. Describe the two photographs and compare them.
2. Where would you like to live?
Bilet nr. 3
1. What is going on in each illustration? What do you think the people are saying or thinking?
2. What are the things you like doing?

42
Sugestii de întrebãri suplimentare pentru examinatori

– Introduce yourself. Tell me your name, age, nationality. Say a few things about yourself.
What kind of person are you?
– Let’s talk about weekends. What do you usually do at the weekend? What are you going to
do next weekend?
– What are the things you like doing most?
– What subjects do you like at school? Which ones are useful / interesting / difficult / boring /
easy?)
– What do you do on an ordinary day? (What is your daily programme? What time do you
wake up / Do you usually have breakfast in the morning/ Do you often watch TV in the
evening?)
– Do you have many friends? Can you describe one of your friends? Can you tell me why you
like him/her? (What does your friend look like? What is your friend like? – sociable /
outgoing / shy / talkative / honest / reliable)
– Do you have a large family? How many members are there in your family? Talk about a
family member that you admire.
– Do you have a job? (What do you do / What would you like to do?) What job would you like
to have?
– Do you think there are jobs for women and jobs for men? Give examples. Do you think
women should stay at home with their children until they grow up? What is more
important: career or family?
– Is life in a big city better than life in a village? Which do you prefer? Why?
– Do you think cars / mobile phones / fast-food are bad for our health / body? What (else) is
bad for our health? (smoking, coffee, stress, TV, alcohol). What is good for the health? (fruits
and vegetables, sport, relaxation)
– Name three objects in your house / room that are dear to you. Can you tell me why? (If the
candidate has difficulty in deciding ask him/her to name three objects in the house that
come to his/her mind; ask him/her to describe them)
– You want to organize a trip for a group of friends. Decide how to go there, where to stay.
(suggest means of transport, compare: price, speed, comfort)
– If you win the lottery, what do you plan to do with the money? (buy a car, a big house, start
a business, invest, put the money in a bank, travel to different places, give money to help
people)
– What are the three most important things in your life? (Is happiness / health more important
than money? Is family more important than success in business / a career?)
Proba scrisă
Aceasta se va desfãºura sub forma unui test cu durata de douã ore, începând din momentul în
care candidaþii au parcurs textul de întâmpinare scris în limba românã. Textul de întâmpinare va
familiariza candidaþii cu structura testului, dar ºi cu cerinþele exerciþiilor, formulate în testul
propriu-zis în limba englezã. Va oferi de asemenea sfaturi utile candidaþilor pentru a obþine cele
mai bune rezultate. Corectarea lucrãrilor va fi fãcutã de cãtre doi profesori de limba englezã,
respectând baremul ºi criteriile de notare.
43
.....................................................
Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Probă scrisă pentru disciplina Limba engleză – Modulul 3 ..............................
Interacţiuni
Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Președinte
Bine ai venit!
Acest test îţi oferă posibilitatea să îţi evaluezi și să îţi certifici nivelul cunoștinţelor și deprinderilor la limba engleză.
Acest test este structurat în patru părţi, după cum urmează:
1. Demonstrează ceea ce știi! – I Know This! (25% din notă)
Această parte va testa în ce măsură înţelegi sensul unor cuvinte și propoziţii în limba engleză.
Primul exerciţiu îţi cere să identifici cuvântul care nu se potrivește cu celelalte cuvinte din șir și să-l scrii în
căsuţa din dreapta.
Al doilea exerciţiu îţi cere să găsești cuvintele care completează propoziţiile date.
În al treilea exerciţiu vei identifica imaginea care se potrivește cu propoziţiile.
2. Poţi face! – I Can Work It Out! (25% din notă)
Exerciţiile din partea a doua îţi vor cere să utilizezi corect din punct de vedere gramatical cuvinte și structuri.
Cerinţa exerciţiului 2.1. este să completezi spaţiile libere într-un text cu verbe la trecut.
In exerciţiul 2.2. vei selecta replicile potrivite pentru a construi scurte dialoguri.
3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! – I Can Use This! (35% din notă)
În partea a treia vei demonsta că știi să formulezi idei în limba engleză.
Cerinţa este să scrii o scrisoare unui prieten care ţi-a trimis un cadou și o felicitare. Vei semna scrisoarea cu
numele Gabi, deoarece numele tău nu trebuie să apară scris pe lucrare.
4. Reflectează! – I See the Point! (15% din notă)
La finalul testului vei fi invitat să îţi expimi părerea despre testul acesta, despre felul cum te descurci cu
limba engleză și despre cât de utilă crezi că îţi este. Greșelile de limbă nu vor fi depunctate în această parte
a testului. Părerile tale vor fi luate în considerare. Exprimă-le sincer și deschis.
Durata acestui test este de două ore. Nota finală este calculată astfel încât 10% din notă să fie punctajul
acordat din oficiu.
1. I Know This!
1.1. In each of the following lines, there is one odd word. Find it and underline it.
e.g. waiter, farmer, shop-assistant, building, nurse
a. newspaper, actress, radio, television, the press
b. beautiful, slowly, happy, nice, good
c. Italian, Japanese, Romanian, President, Dutch
d. see, do, say, friend, dance
e. love, painting, sculpture, literature, drama
f. CV, commercial, job interview, candidate, letter of application
45
1.2. Choose the right words to complete the
following sentences. Write the words in
the box on the right.
teacher, critic, journalist, poet, guide,
monarchy, Turk, Turkish, democratic,
dictionary, unemployed, museum
e.g. A person who teaches students is a …
a. A person who comes from Turkey is a ….
b. Someone who writes news reports for
newspapers, television or radio is a …
c. A country in which everyone can choose
to vote the government is …
d. A country ruled by a king or a queen is
called …
e. Someone who does not have a job is …
f. Someone whose job is to take tourists to a
place and show them around is a …
g. A place where you can see paintings and
sculptures is a …
h. Someone who makes judgments about art
e.g. teacher is a …
i. If you don’t understand a word, you look
a. it up in a …
j. A person who writes poems is a …
b. k. People in Turkey speak …
c. f. i.
d. g. j.
e. h. k.
1.3. Match the captions to the illustrations. Write the letter of the caption in the box
on the illustration.
e.g. Let’s give a party! e.g.
Good idea!
a. “This dress is too small for me.”
“Why don’t you give it to me?”
b. “I’m too fat. I must lose weight.”
c. “I’d like to watch a romantic love story.”
“I’m afraid you can’t because I’m watching the
news right now.”
d. “Did you like the film?”
“Yes, it was nice.”
e. “I can’t work this out. It’s too difficult.”
“Why don’t you take my pocket calculator?”
46
2. I Can Work It Out!
2.1. Use the past tense forms of the verbs in brackets to fill the blanks in the following
text. Write the verbs in the boxes in the right.
So Charles and Diana …0.(take) baby William with them.
Great crowds …1. (come) out to see the Prince and Princess of Wales, and Diana quickly
…2. (become) popular in those countries too.
She …3. (be) always ready to do what people …4. (like) best – on her first visit to Wales,
she …5. (speak) in Welsh. Then, in New Zealand, she …6. (meet) a Maori woman and …7.
(touch) noses to say “Hello”, in the local way. Soon another baby was coming, and on 15
September 1984 Prince Harry was born. When the family was in London, they …8. (live)
in a large flat at Kensington Palace. It …9. (have) four sitting-rooms, a dining-room, and
four bedrooms. Diana …10. (choose) all the colours and the furniture, and …11. (try) to
make it a real family home. [from Cherry Gilchrist, Princess Diana,
in Penguin Readers, level 3]
0. took
1. 5. 9.
2. 6. 10.
3. 7. 11.
4. 8. 12.
2.2. Find suitable replies in the conversations below. Choose from sentences a – m.
Write the letter in the box on the right.
e.g. “Waiter, can you bring me a glass of water, please.” e.g. e
1. “Thanks for helping me with the luggage.”
2. “Excuse me. Could you show me the way to the railway station?” 1.
3. At the ticket desk. “Can I help you?”
4. “My watch has stopped. Could you tell me what time it is?” 2.
5. “I’m sorry. I’ve spilt coffee over your shirt.”
6. “Hello! How are you?” 3.
7. “Hello Mr. Brown, may I come in?”
4.
8. “It’s getting late. I must go home now. It was a wonderful dinner.
Thanks for inviting me.” 5.
9. “We should invite everybody to our party.”
10. “We’re giving a party on our graduation. We’d be happy if you could 6.
come.”
11. “I’ve got two tickets for the cinema tonight. Will you join me?” 7.
12. “Can you take the dog out for a walk, dear?”
8.
a. “You’re welcome.”
b. “Yes, of course. It’s just round the corner.” 9.
c. “Yes, of course. Please sit down.”
10.
d. “It’s a quarter past eight.”
e. “Here you are, sir. 11.
f. “Thanks for coming. You must come and see us again!”
g. “It’s all right. It washes easily.” 12.
h. “Two tickets, please.”
i. “I’m fine, thanks. And you?”
j. “Thanks for the invitation. I accept it gladly. What time does the party start?”
k. “You’re right. I’ll phone everybody to invite them to the over.”
l. “I can’t right now. I’ve got some work to do. I’ll take it out later.”
m. “I’m afraid I’ve got other plans for tonight. But thanks for inviting me anyway.”
47
3. I Can Use This!
A friend from England has sent you a present and
a birthday card. Write a letter to thank Max for
the present. Mention the following:
• Say when you opened it.
• Say what the present was and why you liked it.
• Say you’re sorry he wasn’t there.
• Say what you would like to do on your birthday next
year.
• Say you’d be happy to see him.
• End the letter.
• Sign it with the name Gabi!
Write your letter here.
__________________________________________________
_____________________________________________________
________________________________________________________
_____________________________________________________________
____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. I See the Point!

Write the answers to the following questions in the boxes below.
4.1. What do you think about this test? Which exercise in the test was the most
difficult for you? Which was the most interesting?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4.2. How do you like to learn English?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4.3. How important is learning English to you? How can it help you in life?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
48
Answer key, Marking, Suggestions

Part 1 Part 2
Total marks 22 Total marks 23
Exercise 1. 1. Marking: 6 marks Exercise 2. 1. Marking: 11 marks
a. actress 1. came
b. slowly 2. became
c. President 3. was
d. friend 4. liked
e. love 5. spoke
f. commercial 6. met
Exercise 1. 2. Marking: 11 marks 7. touched
a. Turk 8. lived
b. journalist 9. had
c. democratic 10. chose
d. monarchy 11. tried
e. unemployed Exercise 2.2. Marking 12 marks
f. guide 1. a
g. museum 2. b
h. critic 3. h
i. dictionary 4. d
j. poet 5. g
k. Turkish 6. i
Exercise 1. 3. Marking: 5 marks 7. c
a. 6 8. f
b. 1 9. k
c. 3 10. j
d. 2 11. m
e. 4 12. l
Part 3
Marks 33
Suggested marking criteria:
C1: relevance to the task 15 marks
C2: language accuracy 10 marks
C3: coherence of message 5 marks
C4: layout 3 marks
sample answer
Dear Max, / Hi Max, / Max,
Thank you / thanks for the birthday card and the present you sent me. It was really nice of you!
I opened it on my birthday and I was so surprised. It is just what I wanted: a camera. I’m so
happy.
I’m sorry you couldn’t come, but next year I would like to organize a big party and I would
like you to come.
Best wishes / all the best,
Gabi
Part 4
Marks: 12 (4 marks / question)
open answer
49
50
2. Deprinderi ºi
1. Cunoºtinþe 3. Utilizare ãîn practicã 4. Autoreflecþie
Nr. Numãr lucrare / abilitãþi
crt. Nume candidat
Punctaj
din oficiu
1.1 1.2 1.3 2.1 2.2 T2 C1 C2 C3 C4 4.1 4.2 4.3
T1 T3 T4
Nota finalã
6p 11p 5p 11p 12p 15p 10p 5p 3p 4p 4p 4p 10 p
T = total
C = criteriu (a se vedea criteriile menþionate pe pagina anterioarã)
.....................................................
Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Probă scrisă pentru disciplina Limba engleză – Modulul 3 ..............................
Interacţiuni
Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Președinte
Bine ai venit!
Acest test îţi oferă posibilitatea să îţi evaluezi și să îţi certifici nivelul cunoștinţelor și deprinderilor la limba engleză.
Acest test este structurat în patru părţi, după cum urmează:
1. Demonstrează ceea ce știi! – I Know This! (25% din notă)
Această parte va testa în ce măsură înţelegi sensul unor cuvinte și propoziţii în limba engleză.
La primul exerciţiu cerinţa este să inserezi cuvintele date într-un text cu spaţii libere marcate cu cifre de la 1
la 18. Vei scrie cuvintele în căsuţele numerotate din partea dreaptă.
Al doilea exerciţiu îţi cere să formezi cuvinte cu sens opus prin adăugarea prefixelor date.
2. Poţi face! – I Can Work It Out! (25% din notă)
Exerciţiile din partea a doua îţi vor cere să utilizezi corect din punct de vedere gramatical cuvinte și structuri.
Cerinţa exerciţiului 2.2 este să alegi varianta corectă din două variante subliniate.
La exerciţiul 2.3 vei completa trei propoziţii cu afirmaţii adevărate despre tine.
3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! – I can use this! (35% din notă)
În partea a treia vei demonstra că știi să formulezi idei în limba engleză.
Cerinţa este să răspunzi scrisorii unei prietene, care a aflat despre un loc de muncă pentru tine. Vei semna
scisoarea ta cu numele Gabi, deoarece numele tău nu trebuie să apară scris în lucrare.
4. Reflectează! – I See the Point! (15% din notă)
La finalul testului vei fi invitat să îţi expimi părerea despre testul acesta, despre felul cum te descurci cu
limba engleză și despre cât de utilă crezi că îţi este. Greșelile de limbă nu vor fi depunctate în această parte
a testului. Părerile tale vor fi luate în considerare. Exprimă-le sincer și deschis.
Nota finală este calculată astfel încât 10% din notă să fie punctajul acordat din oficiu.
Câteva sfaturi utile!

• Citește cu atenţie cerinţa fiecărui exerciţiu. Trebuie să faci exact ce ţi se cere ca să obţii punctajul acordat.
• Studiază exemplul. Îţi arată ce trebuie să faci și tu.
• Folosește ciorna pentru a evita ștersăturile. Nu uita să transcrii pe foaia de examen răspunsurile formulate pe
ciornă.
• Încearcă să dai un aspect îngrijit lucrării. Dacă totuși observi greșeli, taie-le cu o linie și scrie lângă ele, nu
peste ele. Răspunsurile trebuie să se vadă clar.
• Dacă ai dificultăţi la un exerciţiu, nu pirde vremea, treci la următorul. La final completează toate răspunsurile,
chiar dacă nu ești sigur de ele. Există întotdeauna șansa să nimerești răspunsul corect.
• Durata acestui test este de două ore, deci nu te grăbi, fii calm și concentrează-te.
Noi îţi urăm mult succes!
51
1. I Know This!
1.1. Fill the gaps in the text using words from
the list below. Write the words in the
boxes on the right.
about, ask, boring, curiosity, happy, know,

if,life, many, means, meet, new, place, point,
plans, school, sorry, time, words
The students have taken their final exams. Victor: “Oh, give us a break! I don’t like
They are waiting for the results and making your …10… introspections!”
…0… for the future. Daniel: “I’m sure that …11… is important
Daniel: “I’m so …1… it’s over. It was fun. I for all of us.”
learned so …2… things, I discovered Victor: “Prove it!”
things I had never thought of before.” Daniel: “You wouldn’t be able to use words
Angela: “You should be …3… not sorry. like introspection if you didn’t go to
You can start a …4… life, now that you school.”
have learned so many new things.” Marc: “Who needs to know such …12…,
Marc: “I’m not sure you need school to anyway?”
succeed in …5…. You learn new things Angela: “Do you know what it …13…?”
all the time and you don’t need school Marc: “Of course I do.”
for that.” Angela: “How would you feel …14…you
Paul: “Why did you come to school, then?” didn’t know?”
Marc: “Out of …6…. To see what it’s like, Victor: “Come on girls, stop it. Why don’t
that’s why.” we talk …15… how we’ll all …16… here
Monica: “And what’s it like?” same time, same …17… next year to
Marc: “Why do you …7…? You know what check what has become of each of us in
it’s like, you’ve been here with us all the a year’s time. Then we’ll see if there was
…8….” any …18… in working so hard to learn
Monica: “I know what it meant to me but I so many things.”
don’t …9… what it meant to the rest of Paul: “I say five years’ time. That will give
you.” us time to achieve something.”
0. plans
1. 7. 13.
2. 8. 14.
3. 9. 15.
4. 10. 16.
5. 11. 17.
6. 12. 18.
1.2. Add negative prefixes (in-; im-; un-; non-; dis-) to the underlined words to make
new words that complete the blanks in the sentences. Write the new words in the
boxes on the right.
52
e.g. 0. polite 0. impolite
1. happy 1.
She’s …….
2. possible 2.
The problem is too difficult. It’s …….. to solve.
3. appear 3.
Where did it …..?
4. dependent 4.
I am 18. I want to be ……
5. violent 5.
Let’s talk! I like ……….behaviour.
2. I Can Work It Out!

2.1. Choose the correct words and write them in the boxes on the right.
e.g. 0. You mustn’t / don’t have to smoke in the baby’s room. 0. mustn’t
1. I didn’t like the film. It was bored / boring. 1.
2. I will tell / am telling you a secret if you promise to keep it. 2.
3. There aren’t many / isn’t much money in my purse. 3.
4. What’s on / at the news? 4.
5. Listen to his advice / advices! It is / are good. 5.
6. How / what does your friend look like? 6.
7. Take care! Drive careful / carefully. 7.
8. Did you talk / talked to your teacher about the project? 8.
9. What are you thinking at / about? 9.
10. I agree / am agree with you. 10.
11. I think you are / have right. 11.
12. They have many children / childrens. 12.
13. If it rains / will rain tomorrow, we’ll stay in the house. 13.
14.
14. There are three policemans / policemen at the door.
15.
15. When she finishes school, she will find / is finding a job.
16.
16. How many people / peoples did you invite to the party?
17.
17. I think you can’t /should go to bed. You look tired.
18.
18. It can’t be / mustn’t be my sister. She’s not in town.
19.
19. What does this mean? / means this?
20.
20. Did / Have you ever been to a foreign country?
2.2. Write true sentences about yourself. Start like this:
1. If I pass this test, _________________________________________________________________
2. I have never _____________________________________________________________________
3. Last year I _______________________________________________________________________

53
3. I Can Use This!
You received this letter from Lisa. Write back to her mentioning the following:
• thank Lisa for her letter
• accept the job or recommend a friend of yours.
• ask for details (payment; when to start; how long they need the person)
• say what you are good at / what your friend is good at
• say you are looking forward to her reply
• end the letter
• sign it Gabi
My dear friend,
The family living next door have asked me if I know somebody who can help
them with the housework. They are old people, they live in a little house with a
big garden. Your job would be to help with the housework, do the shopping and
take care of the garden. They pay quite well. Are you interested?
Write to me as soon as possible.
Best wishes,
Lisa
Write your letter here:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. I Can See the Point!

4.1. Was this test what you hoped? Did you think it would be easier or more difficult?
_____________________________________________________________________________
4.2. Are you happy with what you know? Is it enough for you? Do you need to learn
more?
_____________________________________________________________________________
4.3. What can you do to practise your English from now on?
_____________________________________________________________________________
54
Answer key, Marking, Suggestions

Part 1 Part 2
Total marks: 22 Total marks: 23
Exercise 1.1 (18 marks) Exercise 2.1 (20 marks)
1. sorry 1. boring
2. many 2. will tell
3. happy 3. isn’t much
4. new 4. on
5. life 5. advice
6. curiosity 6. what
7. ask 7. carefully
8. time 8. talk
9. know 9. about
10. boring 10. agree
11. school 11. are
12. words 12. children
13. means 13. rains
14. if 14. policemen
15. about 15. will find
16. meet 16. people
17. place 17. should
18. point 18. can’t be
Exercise 1.2 (5 marks) 19. does it mean
1. unhappy 20. have
2. impossible Exercise 2.2 (3 marks)
3. disappear Open answer: 1 mark / sentence
4. independent
5. non-violent
Part 3 Sample answer

Marks 33 Dear Lisa,
Suggested marking criteria: Thank you for writing to me about this job
C1: relevance to the task 15 marks opportunity. I am interested in the job, but
C2: language accuracy 10 marks first I would like to ask a few questions:
C3: coherence of message 5 marks 1. How much do they pay?
C4: layout 3 marks 2. When can I start?
3. Is this a temporary job?
I believe I am the right person for the job. I
am a tidy person and I also like cooking;
doing the shopping is no problem for me,
and I love gardening! So tell your
neighbours about me and let me know what
they said.
I’m looking forward to hearing from you.
Very best wishes,
Gabi
Part 4
Total marks: 12 (4 marks / question)
Do not penalize language clumsiness in this part. Reward the candidate’s willingness to
communicate his/her opinions.
55
56
2. Deprinderi ºi
1. Cunoºtinþe 3. Utilizare în practicã 4. Autoreflecþie
Nr. Numãr lucrare / abilitãþi
crt. Nume candidat
Punctaj
din oficiu
1.1 1.2 2.1 2.2 T2 C1 C2 C3 C4 4.1 4.2 4.3
T1 T3 T4
Nota finalã
18p 5p 20p 5p 15p 10p 5p 3p 4p 4p 4p 10 p
T = total
C = criteriu (a se vedea criteriile menþionate pe pagina anterioarã)
PROGRAMUL PHARE 1/2003/005/551.01.02:
EVALUARE
Matematică
MODULUL 3
Dincolo de aritmetică
57
Matematică, Modulul 3 – Dincolo de aritmetică
Evaluarea de final de modul pentru Modulul 3 – Dincolo de aritmeticã din cadrul disciplinei
matematicã, programul „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior solicitã elevilor sã
demonstreze cã au dobândit competenþa generalã a modulului, anume, competenþa de prelucrare
ºi reprezentare a datelor.
Standardele de evaluare a competenþelor pentru acest modul sunt:
Standard 1: Sã identifice ºi sã selecteze date statistice din diverse surse.
Standard 2: Sã clasifice datele dupã diferite criterii.
Standard 3: Sã reprezinte datele statistice în diferite moduri.
Standard 4: Sã interpreteze statistic datele într-o situaþie realã.
În programa de matematicã a modulului 3 se recomandã ca evaluarea la acest modul sã se
realizeze prin probã practicã ºi oralã, respectiv probã scrisã. Ponderea lor poate fi de 70% proba
practicã ºi oralã ºi 30% proba scrisã.
Susþinem aceastã recomandare mai ales în situaþia în care elevii parcurg efectiv modulul
pentru cã proba practicã ºi oralã dã posibilitatea eliminãrii stresului provocat de proba scrisã.
Prin evaluarea de final de modul se urmãreºte evaluarea cunoºtinþelor, abilitãþilor ºi
deprinderilor dobândite, precum ºi evaluarea capacitãþii de aplicare a cunoºtinþelor ºi
deprinderilor în practicã ºi a atitudinii elevilor.
Idei pentru proiectarea și elaborarea probei

practice și orale
În continuare, vom oferi câteva idei pentru proba practicã ºi oralã. Considerãm cã prin aceastã
probã elevii vor putea demonstra cã au „înþeles” datele statistice, cã sunt capabili sã interpreteze
critic statistici întâlnite în viaþa de zi cu zi. De aceea, în cadrul acestei probe, elevii vor fi puºi în
situaþia de a realiza statistici simple (ei vor colecta, organiza ºi reprezenta grafic date statistice
colectate), de a citi reprezentãri grafice ale unor date statistice, de a utiliza cele trei valori medii
(media aritmeticã, mediana ºi modulul) în descrierea mulþimilor de date.
Pentru aceasta, în cadrul probei practice ºi orale solicitaþi elevilor sã rezolve sarcini de lucru
care au legãturã cu viaþa de zi cu zi
a. pornind de la situaþii/studii statistice publicate în mass-media, care se încadreazã în sfera
de interes a elevilor;
b. solicitând elevilor sã colecteze informaþia.
Pentru primul caz (cazul a.) va trebui sã deþineþi studii statistice/reprezentãri grafice de date
statistice din diferite surse.
Ziarele, tipãrite sau cele online – acestea din urmã pot fi accesate la adresa
http://www.ziare.com –, paginile web http://www.gallup.ro (The Gallup Organization Romania),
http://www.insse.ro (Institutul Naþional de Statisticã), http://www.osf.ro/ro/index.php (Fundaþia
pentru o Societate Deschisã România) etc. vã pot furniza studii statistice/reprezentãri grafice de
date statistice relevante ºi reale.
Câteva sarcini de lucru ce pot fi formulate pornind de la studii statistice sunt:
– Descrie studiul statistic.
– Prezintã oral informaþiile furnizate de reprezentarea graficã.
– Reprezintã printr-un alt tip de diagramã informaþiile din reprezentarea graficã.
– Enumerã instituþiile care ar putea fi interesate de studiul statistic. În ce scop?
59
MATEMATICĂ MODULUL 3 DINCOLO DE ARITMETICĂ
– Comparã informaþiile furnizate de cele douã reprezentãri grafice (Notã: reprezentãrile grafice
trebuie sã redea informaþii referitoare la acelaºi aspect în perioade diferite de timp – de
exemplu: graficul evoluþiei cursului leu/euro în mai 2005 ºi mai 2006 – sau în
localitãþi/regiuni/þãri diferite – de exemplu: surse de energie electricã în regiunea
Transilvania Nord-Vest ºi Transilvania Sud)
– etc.
Pentru al doilea caz (cazul b.) trebuie sã oferiþi elevilor posibilitatea de a colecta informaþia.
Pentru aceasta, puteþi pune la dispoziþia elevilor ziare (de exemplu: ultimele 7 numere din ziarul
local pentru urmãrirea variaþiei temperaturii zilnice), tabel cu notele pe care elevii din clasã le-au
obþinut dupã evaluarea portofoliilor, sau puteþi oferi elevilor acces la internet – dacã ºcoala are
acces la internet (de exemplu: pe web-site-ul http://www.curs-valutar.ro/curs-leu-dolar-euro.php
elevii vor putea gãsi cursul zilnic valutar leu/ euro).
Câteva sarcini de lucru ce pot fi formulate în condiþiile în care elevii au la dispoziþie surse în
vederea colectãrii informaþiei sunt:
– Colecteazã informaþia referitoare la…
– Grupeazã datele colectate.
– Reprezintã grafic datele colectate.
– Reprezintã grafic în douã moduri datele colectate. Care dintre cele douã reprezentãri grafice
este mai sugestivã pentru….
– Determinã valorile medii (media aritmeticã, modulul ºi mediana) datelor colectate.
– Enumerã instituþiile care ar putea fi interesate de studiul statistic/reprezentarea graficã
realizat(ã).
– etc.
Notã: dacã nu aveþi posibilitatea sã oferiþi elevilor ocazia de a colecta date, vã sugerãm sã
oferiþi dumneavoastrã elevilor aceste date ºi sã formulaþi sarcini de lucru care sã surprindã
deprinderea de clasificare ºi organizare a datelor ºi capacitãþile de prelucrare ºi interpretare a
datelor.
Finalizaþi proba practicã ºi oralã cu un interviu/o discuþie cu elevul(a) prin care sã puteþi
evalua atitudini (încrederea în sine, aºteptãri, dorinþa de a utiliza cele învãþate pe parcursul
acestui modul etc.). Elaboraþi un ghid de interviu/discuþie înainte de desfãºurarea probei practice
ºi orale. Fiºele de autoevaluare de la finalul capitolelor din Ghidul elevului pot fi surse de
inspiraþie în elaborarea ghidului de interviu/discuþie.
Alte sugestii
1. Elevii pot utiliza calculatorul de buzunar pentru efectuarea calculelor, fãrã ca punctajul
acordat sã fie influenþat în vreun fel de aceasta.
2. Pentru realizarea diferitelor tipuri de diagrame/reprezentãri grafice ºi pentru calculul
diferitelor valori medii vã recomandãm sã oferiþi elevilor posibilitatea de a alege dacã
doresc sau nu sã utilizeze programul Excel – dacã ºcoala are dotarea necesarã.
3. Desfãºuraþi interviul/discuþia într-o atmosferã destinsã, care sã încurajeze elevul/eleva sã
auto-reflecteze asupra progresului realizat, asupra modului în care poate utiliza informaþia
statisticã ºi asupra modului în care doreºte sã-ºi continue educaþia matematicã.
Evaluarea ºi recunoaºterea competenþei generale a modulului dobândite anterior pe cãi non-
formale ºi informale se poate realiza fie analog cu evaluarea de final de modul descrisã mai sus,
fie prin test scris.
60
.....................................................
Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Probă scrisă pentru disciplina Matematică – Modulul 2 ..............................
Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Președinte
Bine ai venit!
Suntem bucuroși că dorești să îţi evaluezi competenţa de a prelucra și reprezenta date. Rezolvând acest test,
vei putea să demonstrezi că ai dobândit cunoștinţe și deprinderi de lucru cu date/reprezentări statistice.
Timpul de lucru pentru a rezolva testul este de 2 ore. Pe parcursul celor două ore:
• fii calm/calmă;
• ascultă și respectă instrucţiunile pe care ţi le dă profesorul; dacă nu ai înţeles ceva, cere lămuriri
profesorului/profesoarei;
• nu îţi deranja colegii – și ei trebuie să se concentreze pentru a rezolva exerciţiile și problemele;
• pentru rezolvarea exerciţiilor și problemelor trebuie să lucrezi singur;
• citește cu atenţie fiecare cerinţă;
• rezolvă exerciţiul/problema cu atenţie;
• poţi efectua calculele/rezolva problema pe ciornă, dar nu uita că vei primi notă pentru ceea ce ai scris în
foaia de test;
• poţi efectua calculele cu ajutorul calculatorului de buzunar;
• dacă nu știi rezolva unul dintre exerciţii/una dintre probleme, abordează o altă sarcină de lucru și apoi revino
la exerciţiul/problema la care ai întâmpinat dificultăţi în rezolvare;
• asigură-te că ai abordat toate sarcinile de lucru;
• gândește pozitiv: fii convins/convinsă că vei obţine un rezultat bun la această evaluare.
Mult succes!
1. Demonstrează ceea ce știi! (25 puncte)
1.1. Stabileºte corespondenþa între elementele celor douã coloane, dupã modelul de
mai jos.
Datã din viaþa
În Bucureºti, în 25 iulie 2006 a fost caniculã.
cotidianã – economie
Din taxele notariale, statul român încaseazã, anual,
Datã personalã
peste o sutã de milioane de euro.
Datã din viaþa
M-am nãscut pe 20 decembrie 1980.
cotidianã – geografie
Datã din viaþa
România este situatã în sud-estul Europei.
cotidianã – meteo
Începând din 1989, industria textilã a cunoscut un
recul puternic, atât din punctul de vedere al producþiei Datã din viaþa
ºi exporturilor, cât ºi în ceea ce priveºte calitatea ºi cotidianã – finanþe
competitivitatea produselor.
61
1.2. Enumerã elementele care definesc un
studiu statistic.
2. Poţi face! (30 puncte)
2.1. Încercuieºte care dintre datele de mai jos NU ar fi colectate printr-un

recensãmânt al populaþiei:
A. stare civilã C. vârstã
B. apartenenþã etnicã D. sport practicat.
Explicã alegerea fãcutã.
2.2. Citeºte textul ºi apoi rãspunde cerinþelor.

Gina e vânzãtoare la magazinul alimentar de pe strada mea. Patronul ei i-a cerut sã
numere clienþii care intrã în magazin între orele 12 ºi 18 pe perioada unei luni de zile
(magazinul a fost deschis 25 de zile în luna respectivã) ºi sã noteze zilnic numãrul. Pe
foaia Ginei apare scris:
25, 26, 28, 26, 31, 29, 5, 29, 30, 27, 27, 28, 26, 29, 26, 31, 29, 27, 26, 28, 30, 28, 26, 29, 26.
a. Grupeazã datele de pe foaia Ginei într-un tabel.
b. Determinã media aritmeticã, mediana ºi modulul datelor statistice colectate de Gina. Ce
concluzie poþi trage referitor la numãrul clienþilor magazinului? Explicã.
c. Alege o modalitate de reprezentare graficã a datelor culese de Gina ºi reprezintã grafic
datele.
62
3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! (35 puncte)
3.1. Citeºte textul, priveºte cu atenþie reprezentarea graficã ºi rãspunde cerinþelor.

Barometrul este cel mai longeviv dintre programele derulate în prezent de Fundaþia pentru
o Societate Deschisã, fiind iniþiat în 1994. La 12 ani de la prima cercetare, Barometrul
continuã sã ofere regulat tuturor celor interesaþi date cantitative credibile privind
percepþiile ºi opiniile cetãþenilor. (Sursa: Barometrul de opinie publicã mai 2006, pag 5)
În mai 2006 a fost realizatã cercetarea pe un eºantion de 2004 persoane de 18 ani ºi peste.
Principala nemulþumire a românilor rãmâne situaþia materialã – 78% dintre respondenþi
spun cã nu sunt mulþumiþi cu banii pe care îi au. La polul opus se aflã familia ºi prietenii,
mai mult de patru din cinci intervievaþi declarându-se satisfãcuþi de aceºtia. Numãrul
mare al celor ce se declarã nemulþumiþi cu nivelul de trai este confirmat ºi de faptul cã
peste 41% dintre români declarã cã veniturile nu ajung nici pentru strictul necesar, iar
alþi 31% se considerã la acest prag.
(Sursa: Barometrul de opinie publicã, mai 2006, pag 12, www.osf.ro)
a. Subliniazã partea din textul de mai sus ce corespunde reprezentãrii grafice alãturate.
b. Stabileºte numãrul respondenþilor care considerã cã banii câºtigaþi nu le ajung nici
pentru strictul necesar.
c. Dacã populaþia României de 18 ani ºi peste este de aproximativ 16 milioane, determinã
(cu aproximaþie) numãrul persoanelor majore care, conform Barometrului de opinie
publicã – mai 2006 –, au tot ce le trebuie, fãrã a se restrânge la ceva.
d. Reprezintã printr-un alt tip de diagramã datele cuprinse în reprezentarea graficã
alãturatã.
63
3.2. Citeºte textele de mai jos ºi apreciazã dacã
ºtirea din primul text este sau nu
adevãratã. Argumenteazã.
Dupã proba oralã, 99,5% dintre candidaþii
bacalaureatului erau promovaþi. Dupã „oral”,
10.000 de copii s-au retras, iar ceilalþi spun cã
au avut subiecte „de olimpiadã”.
(Sursa: http://www.onlinestudent.ro/index.php?
id=162&pag=vstire, ºtirea Bac de infarct)
(…) La prima sesiune a examenului de
Bacalaureat s-au înscris 191371 absolvenþi de
clasa a XII-a, s-au prezentat 97,87% (…).
(Sursa: Comunicat de presã 20.07.2006,
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, http://www.edu.ro/index.php/pressrel/5524)
4.1. Marcheazã cu x cãsuþele prin care afirmaþiile a) ºi b) devin adevãrate.

a. Sunt interesat de informaþii prin date statistice dacã datele fac referire la:
viaþa socialã
viaþa politicã
economie
în afaceri
alte situaþii (te rog sã specifici) ________________________________________________
b. Dacã intru în contact cu un studiu statistic/informaþie statisticã
înþeleg scopul studiulului
citesc date din reprezentãri grafice
exprim opinii despre interpretarea datelor
argumentez propria-mi interpretare a datelor
emit judecãþi despre date
alte situaþii (te rog sã specifici): ________________________________________________
4.2. Completeazã enunþurile de mai jos:
Parcurgând acest modul, mi-am demonstrat cã sunt capabil sã __________________________
_____________________________pentru cã _____________________________________________
____________________________________________________________________________________
Îmi doresc sã mai aflu despre datele statistice _________________________________________
____________________________ pentru cã _____________________________________________
____________________________________________________________________________________
64
Test de evaluare 1 – instrucţiuni pentru profesori

Evaluarea de modul pentru modulul 3 (Dincolo de aritmeticã), din cadrul disciplinei
Matematicã, programul „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior, solicitã elevilor sã
demonstreze cã au dobândit cunoºtinþe ºi deprinderi de prelucrare ºi reprezentare a datelor.
Acest test urmãreºte sã realizeze atât evaluarea cunoºtinþelor, cât ºi a deprinderilor ºi
abilitãþilor dobândite, precum ºi a atitudinilor elevilor – pentru a evalua atingerea competenþei
generale de cãtre aceºtia.
Aplicabilitatea
cunoºtinþelor ºi
Cunoºtinþe Abilitãþi ºi deprinderi Atitudini
deprinderilor în
practicã
Punctaj 25 puncte 30 puncte 35 puncte 15 puncte
Punctaj
3 puncte 2 puncte 4 puncte 1 punct
din oficiu
• Item cu alegere • Rezolvarea de • Itemi cu alegere
• Item pereche (1)
Tip de multiplã (1) situaþii problemã ce multiplã (2)
• Item cu rãspuns
itemi • Rezolvarea de pornesc de la date • Eseu semistructurat
scurt (1)
probleme (1) reale (2) (1)
Scopul acestui test este de a oferi elevilor ºansa de a promova modulul 3 al disciplinei
Matematicã (Dincolo de aritmeticã) din cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt
secundar inferior, dacã au competenþa de a prelucra ºi a reprezenta date, fãrã a mai frecventa orele
din cadrul acestui modul.
Testul scris se desfãºoarã pe o perioadã de douã ore. În barem este explicat modul de acordare
al punctajului. Punctajul total este de 100 de puncte. Pentru stabilirea notei, se împarte punctajul
total al unei lucrãri la 10.
Vã sugerãm sã aveþi în vedere cã este foarte probabil ca elevii care participã la aceastã evaluare
de modul sã nu fie obiºnuiþi cu astfel de teste. De aceea, este foarte util dacã înainte de începerea
testului vã asiguraþi cã toþi elevii au înþeles instrucþiunile ºi ºtiu ce au de fãcut. Credem cã este
util sã precizaþi regulile de desfãºurare ale unui test scris (reguli de genul: fiecare trebuie sã
lucreze individual etc.).
Elevii vor avea nevoie de o riglã, calculator de buzunar ºi, eventual, de raportor ºi compas –
dacã vor realiza diagrame circulare. Asiguraþi-vã cã aveþi câte o riglã ºi câte un calculator de
buzunar pentru fiecare elev ºi cã fiecare dintre ei are instrumentele de lucru necesare.
Barem – test de evaluare

1. Demonstreazã ceea ce ºtii! – 25 puncte
• 3 puncte din oficiu
• Exerciþiul 1.1.
12 puncte – câte 3 puncte pentru fiecare corespondenþã corectã;
12 puncte – câte 4 puncte pentru fiecare element corect (populaþia statisticã, eºantion
reprezentativ, caracteristica/variabila statisticã)
65
2. Poþi face! – 30 puncte

8 puncte – 4 puncte alegerea variantei corecte (D), 0 puncte alegerea oricãrei alte variante ºi
4 puncte explicaþia – pentru cã la recensãmânt gradul de acurateþe trebuie sã fie mare sau
pentru cã numãrul persoanelor care practicã, de exemplu, hocheiul pe gheaþã este foarte mic
raportat la populaþia României etc.
• Problema 2.2.
20 puncte – din care
a) grupare corectã a datelor – 4 puncte
b) calcul corect media aritmeticã – 3 puncte; calcul corect medianã – 3 puncte; determinare
corectã modul – 3 puncte; concluzie – 3 puncte
c) reprezentare graficã corectã – 4 puncte
3. Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile! – 35 puncte

• Problema 3.1.
a) text corect subliniat – 5 puncte
b) raþionament ºi calcul corect – 6 puncte
c) raþionament ºi calcul corect – 7 puncte
d) reprezentare graficã corectã (diagramã circularã sau dreptunghi de structurã sau
dreptunghi bi-direcþional etc.) – 8 puncte
• Problema 3.2.
5 puncte – argument bazat pe calcul (sau estimare) – 10.000 de candidaþi reprezintã mai
mult de 5% din numãrul total al absolvenþilor înscriºi la examenul de Bacalaureat, iar
comunicatul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii precizeazã cã s-au prezentat 97,87%, adicã
absenþii – sau retraºii – reprezintã 2,13%.
Elevii pot utiliza calculatorul de buzunar pentru efectuarea calculelor, fãrã ca punctajul
4. Reflecteazã! – 15 puncte
• 1 punct din oficiu.
• 4.1.
a) 4 puncte – dacã sunt cel puþin 3 cãsuþe marcate; sau
2 puncte – dacã sunt 1 sau 2 cãsuþe marcate; sau
0 puncte – dacã nu este nici o cãsuþã marcatã.
• b) 4 puncte – dacã sunt cel puþin 4 cãsuþe marcate; sau
2 puncte – dacã sunt între 1 ºi 3 cãsuþe marcate; sau
• 4.2. Pentru fiecare enunþ completat se acordã câte 3 puncte. În caz contrar, se acordã 0
puncte.
66
1. Cunoºtinþe 2. Deprinderi ºi abilitãþi 3. Utilizare în practicã 4. Autoreflecþie
Numãr lucrare/
1.1. 1.2. 2.1. 2.2. 3.1. 3.2. 4.1. 4.2.
Notã
nume candidat
Nr. crt.
Total
Total
Total
Total
a b c a b c d a b
Oficiu
Oficiu
Oficiu
Oficiu
67
.....................................................
Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Președinte
Bine ai venit!
Suntem bucuroși că dorești să îţi evaluezi competenţa de a prelucra și reprezenta date. Rezolvând acest test,
vei putea să demonstrezi că ai dobândit cunoștinţe și deprinderi de lucru cu date/reprezentări statistice.
Timpul de lucru pentru a rezolva testul este de 2 ore. Pe parcursul celor două ore:
• fii calm/calmă;
• ascultă și respectă instrucţiunile pe care ţi le dă profesorul; dacă nu ai înţeles ceva, cere lămuriri profesorului;
• nu îţi deranja colegii – și ei trebuie să se concentreze pentru a rezolva exerciţiile și problemele;
• pentru rezolvarea exerciţiilor și problemelor trebuie să lucrezi singur;
• citește cu atenţie fiecare cerinţă;
• rezolvă exerciţiul/problema cu atenţie;
• poţi efectua calculele/rezolva problema pe ciornă, dar nu uita că vei primi notă pentru ceea ce ai scris în
foaia de test;
• poţi efectua calculele cu ajutorul calculatorului de buzunar;
• dacă nu știi rezolva unul dintre exerciţii/una dintre probleme, abordează o altă sarcină de lucru și apoi revino
la exerciţiul/problema la care ai întâmpinat dificultăţi în rezolvare;
• asigură-te că ai abordat toate sarcinile de lucru;
• gândește pozitiv: fii convins/convinsă că vei obţine un rezultat bun la această evaluare.
Mult succes!
1. Demonstrează ceea ce știi! (25 puncte)
1.1. Stabileºte ordinea corectã a etapelor ce trebuie parcurse pentru efectuarea unui
studiu statistic, scriind în cãsuþã numãrul corespunzãtor, dupã modelul de mai jos.
culegerea datelor
analiza ºi interpretarea rezultatelor
elaborarea instrumentelor de analizã
identificarea obiectivelor
prelucrarea statisticã a datelor
1.2. Încercuieºte rãspunsul incorect

Pentru a a afla cursul valutar de schimb euro/lei
A. fac un sondaj de opinie;
B. mã informez la bancã;
C. mã informez din ziarul Capital;
D. mã informez de pe internet.
69
2. Poţi face! (30 puncte)
2.1. Citeºte textul ºi rãspunde cerinþelor.

Cheltuielile familiei Varga din anul 2006
sunt redate în tabelul de mai jos.
Sumã
Cheltuieli pentru Procent
(în RON)
Mâncare 6000 50%
Chirie ºi cheltuieli
4000
întreþinerea locuinþei
Îmbrãcãminte ºi
900
încãlþãminte
Educaþie 600
Distracþie/recreere 500
a. Completeazã ultima coloanã a tabelului.

b. Reprezintã grafic printr-o diagramã circularã cheltuielile familiei Varga.
c. Descrie modalitatea în care crezi cã au fost colectate datele din tabelul de mai sus.
2.2. Citeºte textul ºi apoi rãspunde cerinþelor.

Temperaturile înregistrate la ora 14 la Bacãu în perioada 17-26.07.2006 au fost:18, 24, 30,
26, 28, 28, 31, 29, 31, 31 – mãsurate în grade Celsius.
a. Grupeazã datele într-un tabel.
b. Determinã media aritmeticã, mediana ºi modulul temperaturilor înregistrate la ora 14,
la Bacãu, în perioada 17-26.07.2006.
c. Alege o modalitate de reprezentare graficã a temperaturilor din textul de mai sus ºi
reprezintã-le grafic.
70
3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! (35 puncte)
3.1. Citeºte textul ºi rãspunde cerinþelor.

A. Barometrul este cel mai longeviv dintre programele derulate în prezent de Fundaþia
pentru o Societate Deschisã, fiind iniþiat în 1994. La 12 ani de la prima cercetare,
Barometrul continuã sã ofere regulat tuturor celor interesaþi date cantitative credibile
privind percepþiile ºi opiniile cetãþenilor.
Pentru cercetarea din mai 2006, tema aleasã este Percepþii despre mass-media ºi a fost
realizatã pe un eºantion de 2004 persoane de 18 ani ºi peste.
(Sursa: Barometrul de opinie publicã, mai 2006, pag. 5-6)
B. Majoritatea publicului român apreciazã cã televiziunea are o influenþã asupra copiilor.
Aproximativ 40% sunt de pãrere cã televiziunea îi influenþeazã negativ pe copii, 14%
cred cã televiziunea are o influenþã pozitivã, în timp ce 20% cred cã are atât influenþe
pozitive, cât ºi negative. Ponderi relativ egale, de aproximativ 13%, fie considerã cã
televiziunea nu are nici un impact asupra copiilor, fie nu au o opinie formatã legatã de
aceastã temã. (Sursa: Barometrul de opinie publicã, mai 2006, pag. 45, www.osf.ro)
a. Stabileºte numãrul respondenþilor care considerã cã televiziunea are o influenþã

pozitivã asupra copiilor.
b. Dacã populaþia României de 18 ani ºi peste este de aproximativ 16 milioane, determinã
(cu aproximaþie) numãrul persoanelor majore care, conform Barometrului de opinie
publicã – mai 2006 –, considerã cã televiziunea are atât influenþe pozitive, cât ºi
influenþe negative asupra copiilor.
c. Reprezintã printr-un tip de diagramã datele cuprinse în textul B) de mai sus.
71
3.2. Citeºte textul de mai jos ºi rãspunde cerinþei.
Conform Regulamentului de etichetare a energiei electrice furnizate consumatorilor,
începând cu data de 1 ianuarie 2005, furnizorul de energie electricã are obligaþia ca, o datã
pe an, dar nu mai târziu de 15 aprilie, factura pe care o emite fiecãrui consumator pe care îl
deserveºte sã fie însoþitã de eticheta energiei electrice furnizate în anul calendaristic anterior.
Factura emisã de Electrica S.A. pe care am primit-o în luna mai 2006 conþinea eticheta
energiei electrice.
Scrie informaþiile pe care le poþi afla citind cele douã grafice. Scrie ce scopuri crezi cã are
etichetarea energiei electrice.
4.1. Marcheazã cu x cãsuþele prin care afirmaþiile a) ºi b) devin adevãrate.

a. Sunt interesat de informaþii prin date statistice dacã datele fac referire la:
viaþa socialã
viaþa politicã
economie
în afaceri
alte situaþii (te rog sã specifici) ________________________________________________
b. Dacã intru în contact cu un studiu statistic/informaþie statisticã
înþeleg scopul studiulului
citesc date din reprezentãri grafice
exprim opinii despre interpretarea datelor
argumentez propria-mi interpretare a datelor
emit judecãþi despre date
alte situaþii (te rog sã specifici): ________________________________________________
4.2. Completeazã enunþurile de mai jos:
Parcurgând acest modul, mi-am demonstrat cã sunt capabil sã __________________________
pentru cã __________________________________________________________________________
Îmi doresc sã mai aflu despre datele statistice _________________________________________
pentru cã __________________________________________________________________________
72
Test de evaluare 2 – instrucţiuni pentru profesori

Evaluarea de modul pentru modulul 3 (Dincolo de aritmeticã), din cadrul disciplinei
Matematicã, programul „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior, solicitã elevilor sã
demonstreze cã au dobândit cunoºtinþe ºi deprinderi de prelucrare ºi reprezentare a datelor.
Acest test urmãreºte sã realizeze atât evaluarea cunoºtinþelor, cât ºi a deprinderilor ºi
abilitãþilor dobândite, precum ºi a atitudinilor elevilor – pentru a evalua atingerea competenþei
generale de cãtre aceºtia.
Aplicabilitatea
cunoºtinþelor ºi
Cunoºtinþe Abilitãþi ºi deprinderi Atitudini
deprinderilor în
practicã
Punctaj 25 puncte 30 puncte 35 puncte 15 puncte
Punctaj
3 puncte 2 puncte 4 puncte 1 punct
din oficiu
• Item cu rãspuns • Rezolvarea de • Itemi cu alegere
Tip de scurt (1) • Rezolvarea de situaþii problemã ce multiplã (2)
itemi • Item cu alegere probleme (2) pornesc de la date • Eseu semistructurat
multiplã (1) reale (2) (1)
Scopul acestui test este de a oferi elevilor ºansa de a promova modulul 3 al disciplinei
Matematicã (Dincolo de aritmeticã) din cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt
secundar inferior, dacã au competenþa de a prelucra ºi a reprezenta date, fãrã a mai frecventa orele
din cadrul acestui modul.
Testul scris se desfãºoarã pe o perioadã de douã ore. În barem este explicat modul de acordare
a punctajului. Punctajul total este de 100 de puncte. Pentru stabilirea notei, se împarte punctajul
total al unei lucrãri la 10.
Vã sugerãm sã aveþi în vedere cã este foarte probabil ca elevii care participã la aceastã evaluare
de modul sã nu fie obiºnuiþi cu astfel de teste. De aceea este foarte util dacã, înainte de începerea
testului, vã asiguraþi cã toþi elevii au înþeles instrucþiunile ºi ºtiu ce au de fãcut. Credem cã este
util sã precizaþi regulile de desfãºurare ale unui test scris (reguli de genul: fiecare trebuie sã
lucreze individual etc.).
Elevii vor avea nevoie de o riglã, calculator de buzunar ºi, eventual, de raportor ºi compas –
pentru realizarea diagramei circulare. Asiguraþi-vã cã aveþi câte o riglã ºi câte un calculator de
buzunar pentru fiecare elev ºi cã fiecare elev are instrumentele de lucru necesare.
Barem – test de evaluare

1. Demonstreazã ceea ce ºtii! – 25 puncte
12 puncte – pentru ordonarea corectã (identificarea obiectivelor, elaborarea instrumentelor de
analizã, culegerea datelor, prelucrarea statisticã a datelor, analiza ºi interpretarea rezultatelor);
12 puncte – rãspuns corect A
73
2. Poþi face! – (30 puncte)

• Problema 2.1.
a) completare corectã a ultimei coloane a tabelului – 4 puncte
b) reprezentare graficã corectã – 4 puncte
c) modalitate valabilã de colectare a datelor (de exemplu, noteazã în fiecare lunã sumele
cheltuite ºi pe ce au fost cheltuite) – 3 puncte
• Problema 2.2.
a) grupare corectã a datelor – 4 puncte
b) calcul corect media aritmeticã – 3 puncte; calcul corect medianã – 3 puncte; determinare
corectã modul – 3 puncte
• c) reprezentare graficã corectã – 4 puncte
3. Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile! – 35 puncte

• Problema 3.1.
a) raþionament ºi calcul corect – 6 puncte
b) raþionament ºi calcul corect – 6 puncte
c) reprezentare graficã corectã (diagramã circularã sau dreptunghi de structurã sau
dreptunghi bi-direcþional etc.) – 7 puncte
• Problema 3.2.
12 puncte – din care – informaþii corecte citite de pe grafice (de exemplu: emisii de CO2 au
un impact asupra mediului peste media pe þarã, sursa principalã primarã de energie este
cãrbunele, emisiile de CO2 sunt atât de mari pentru cã aproape 90% din sursele primare de
energie sunt cãrbune ºi gaz metan etc.) – 6 puncte
– cel puþin douã scopuri „valabile” a etichetãrii energetice (de exemplu: informarea
consumatorilor de energie electricã din România, educarea consumatorilor de energie
electricã din România, transparenþa pe piaþa energiei electrice, protecþia mediului –
instrument de politicã energeticã pentru dezvoltare durabilã etc.) – 6 puncte
• Elevii pot utiliza calculatorul de buzunar pentru efectuarea calculelor, fãrã ca punctajul
4. Reflecteazã! – 15 puncte
• 1 punct din oficiu.
• 4.1.
a) 4 puncte – dacã sunt cel puþin 3 cãsuþe marcate; sau
2 puncte – dacã sunt 1 sau 2 cãsuþe marcate; sau
• b) 4 puncte – dacã sunt cel puþin 4 cãsuþe marcate; sau
2 puncte – dacã sunt între 1 ºi 3 cãsuþe marcate; sau
• 4.2. Pentru fiecare enunþ completat se acordã câte 3 puncte. În caz contrar, se acordã 0
puncte.
74
Numãr lucrare/
1.1. 1.2. 2.1. 2.2. 3.1. 3.2. 4.1. 4.2.
Notã
nume candidat
Nr. crt.
Total
Total
Total
Total
a b c a b c d a b
Oficiu
Oficiu
Oficiu
Oficiu
75
PROGRAMUL PHARE 1/2003/005/551.01.02:
EVALUARE
Știinţe
MODULUL 2
Interacţiuni în natură
77
Știinţe, Modulul 3 – Interacţiuni în natură
Cum îi pregătiţi pentru evaluare?

Testul de evaluare de modul este construit având ca reper competenþa generalã a modulului:
Construirea ºi argumentarea unor poziþii personale referitoare la impactul ºtiinþelor asupra
naturii ºi societãþii. Având în vedere competenþa generalã evaluatã, este bine dacã proba de
evaluare conþine o sarcinã experimentalã sau o lucrare practicã, a cãrei temã sã fie aleasã în
funcþie de posibilitãþile materiale specifice ºcolii. Ponderea acestei lucrãri practice este 75% din
totalul punctajului, sarcinile intermediare, operaþiile experimentale, manevrarea aparaturii
furnizând elementele necesare evaluãrii fiecãrei competenþe specifice. Pentru ca stress-ul pe care
orice evaluare îl induce elevului sã fie diminuat, este bine ca, înainte de evaluarea finalã de
modul, sã se organizeze o activitate de evaluare similarã (ca structurã ºi scenariu) celei finale de
modul. Înainte de începerea testului propriu-zis, este important sã atenþionaþi elevii referitor la
structura testului, la faptul cã fiecare secvenþã a testului vizeazã anumite competenþe specifice ºi
cã primul pas pentru abordarea cu succes a testului este lectura atentã a enunþului, urmatã de o
reflecþie asupra semnificaþiei cerinþei. Aceastã atenþionare asupra lecturii atente a textului le
permite sã distingã datele cunoscute de datele necunoscute, respectiv sã sesizeze corect relaþia
cauzã-efect în fiecare situaþie contextualã. Testul este structurat pe patru niveluri, corespunzãtor
taxonomiei lui Bloom. Primul nivel, cunoaºtere/recunoaºtere a unor concepte, legi, principii –
secvenþa iniþialã: Demonstreazã ceea ce ºtii! conþine 3 itemi închiºi, 2 de tipul cu alegere multiplã
ºi unul de recunoaºtere, acest numãr de itemi având o pondere de cca. 25% din nota finalã.
Celelalte niveluri: aplicare – Poþi face!, – respectiv analizã ºi sintezã – Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi
deprinderile! – vizeazã deprinderile practice ºi utilizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor în
contexte diverse ºi cuprind 6, respectiv 57 itemi. Acest numãr de itemi este determinat de
specificul acestui modul centrat pe construirea ºi argumentarea unei poziþii personale a elevilor.
Deoarece acest modul sintetizeazã informaþii, relaþii cauzã-efect, conexiuni ºi condiþionãri
reciproce dintre cele mai diverse, este utilã demonstrarea abilitãþilor elevilor de a utiliza practic
ceea ce au învãþat în diferite contexte. Deºi unii itemi sunt de tip alegere multiplã sau completare
de enunþ lacunar, aceºtia se adreseazã unor situaþii practice, experimentale, care permit evaluarea
deprinderilor elevilor de a soluþiona teme experimentale. Ultimul nivel: transfer – Reflecteazã! –
este cel mai înalt ºi cuprinde 3 itemi deschiºi care vizeazã atitudinile ºi formularea unei
argumentãri, susþinerea argumentatã a unei poziþii personale.
Scopuri
Evaluarea de modul presupune evaluarea competenþei generale a modulului. Ea se realizeazã
prin evaluarea fiecãrei competenþe specifice pe baza standardelor de evaluare prestabilite.
Modulul Interacþiuni în naturã se încheie cu un test de evaluare de final ai cãrui itemi se
recomandã sã conþinã ºi o sarcinã experimentalã sau o lucrare practicã. Testul de evaluare de
modul fost construit pornind de la urmãtoarele elemente:
a) competenþa generalã a modulului ºi competenþele specifice corespunzãtoare;
b) lista de conþinuturi – temele capitolelor modulului 3.
79
ȘTIINŢE MODULUL 3 INTERACŢIUNI ÎN NATURĂ
Instrumentul de lucru utilizat pentru a obþine structura testului ºi numãrul de itemi pentru
fiecare nivel (cunoaºtere, înþelegere, aplicare ºi transfer) a fost matricea de specificaþii. Deoarece
acest modul are un accentuat caracter practic, aplicativ, numãrul maxim de itemi este
corespunzãtor nivelului de aplicare a conceptelor, deprinderilor în diferite situaþii contextuale,
respectiv transferul cunoºtinþelor, deprinderilor în situaþii concrete, selectate din experienþa
cotidianã a elevilor.
Proceduri de evaluare
Testul de evaluare de modul este un test scris. Aplicarea lui are durata de douã ore – timp de

lucru efectiv pentru elev. Fiecare elev va primi paginile cu testul de evaluare. Înainte de a începe
rezolvarea cerinþelor, fiecare elev va completa secvenþele de identificare (a unitãþii ºcolare,
respectiv personale). De asemenea, este bine sã citiþi ºi dumneavoastrã odatã cu elevii textul de
întâmpinare aflat înaintea testului propriu-zis. Cu acest prilej le puteþi oferi toate informaþiile de
care au nevoie referitoare la durata testului, timpul de lucru, modul de redactare/completare a
rãspunsurilor ºi, de asemenea, le veþi rãspunde întrebãrilor, solicitãrilor specifice, astfel încât sã
vã asiguraþi de faptul cã toþi au înþeles corect ºi complet ceea ce au de fãcut. Fiecãrui item i se
acordã acelaºi numãr de puncte.
Activitate practică
Pe o tãviþã sunt expuse urmãtoarele ustensile de laborator: cilindru gradat, pahar Berzelius,

pâlnie, hârtie de filtru, cristalizator, eprubete, cleºte, trepied, spirtierã, sitã de azbest, baghetã,
alimentator didactic, conductori de legãturã, ampermetru, voltmetru, cutie cu rezistenþe, baghete
de sticlã, baghete de ebonitã, electroscop, termometre, metru de tâmplar, cronometru, metru de
croitorie, riglã, hârtie milimetricã, baterii electrice, balanþã.
Pe o altã tãviþã se dau urmãtoarele substanþe ºi/sau materiale: apã, sare, ulei, ceai cu flori de
tei, nisip, grâu, cilindri metalici, corpuri cu forme oarecare etc.
Elevul va alege dintre materialele avute la dispoziþie – ustensile de laborator, aparate ºi
instrumente, substanþe ºi/sau materiale – pe acelea pe care le considerã utile pentru a realiza un
experiment. Evident, temele ºi materialele didactice puse la dispoziþie vor fi alese în funcþie de
dotarea laboratoarelor de ºtiinþe din fiecare ºcoalã. Pe parcursul derulãrii probei practice,
profesorul va avea în vedere urmãtoarele aspecte:
– Elevul alege materiale didactice ºi corpuri/substanþe/materiale care se încadreazã într-o temã
clarã.
– Elevul numeºte corect ustensilele, aparatele, instrumentele alese ºi precizeazã utilitatea lor.
– Elevul motiveazã corect alegerea fãcutã, respectiv cauza alegerii ºi modul în care le va
utiliza.
– Elevul realizeazã montajul experimental/gruparea materialelor corect, logic.
– Elevul are deprinderi de utilizare corectã a materialului didactic avut la dispoziþie: citeºte
perpendicular indicaþiile aparatelor/instrumentelor de mãsurã, orienteazã corect
microscopul spre sursa de luminã, manipuleazã corect substanþele etc.
– Elevul efectueazã experimentul cu materialele alese.
– Elevul efectueazã, dacã este cazul, calcule, descrie ceea ce a observat, deseneazã o
schiþã/schemã a experimentului, formuleazã concluzia experimentului.
– Elevul apreciazã calitatea propriului demers, cât de mulþumit este de ceea ce a realizat, ce ar
îmbunãtãþi/schimba dacã ar reface experimentul, care au fost situaþiile/elementele de
nesiguranþã, ce ºi cât de mult a învãþat din aceastã activitate practicã.
80
Exemplu de aplicaţie posibilă

1. Realizeazã amestecuri folosind ustensilele de laborator date.
2. Alege metoda adecvatã pentru separarea amestecurilor ºi noteazã definiþia.
3. Ordoneazã etapele prin care trec aceste substanþe pentru a fi separate.
4. Realizeazã experimental douã dintre aceste metode de separare cu ajutorul ustensilelor de
laborator.
5. Noteazã ce ai obþinut (rezultatele).
6. Numeºte ºi alte substanþe care pot fi separate prin cele patru metode de separare ºi dã
exemple unde pot fi utilizate.
Evaluarea procesului de învãþare:

– sã fie autenticã (apropiatã de ceea ce mãsurãm);
– sã observãm ceea ce se petrece pe durata învãþãrii, sã mãsurãm învãþarea activã;
– sã evaluãm astfel încât aceastã evaluare sã-i înveþe ceva pe elevi (evaluare formativã);
– sã-l ajute pe elev sã înveþe atât cunoºtinþe, cât ºi comportamente, atitudini;
– evaluare bunã = criterii clare, cunoscute de cei care învaþã.
Indicatorii de performanþã
– evidenþiazã aspecte ale performanþei care sunt urmãrite pe trei niveluri;
– pot fi folosiþi atât de profesori, cât ºi de cei care învaþã;
– creaþi în funcþie de sarcina specificã de lucru, de tipul de activitate de învãþare;
– nu existã indicatori de performanþã general valabili pentru toate metodele didactice, pentru
toate tehnicile de lucru, pentru toate activitãþile de învãþare;
– nu mai mult de 5 indicatori/criterii de performanþã;
– indicatorii de performanþã sã fie ca numãr mic, dar relevanþi.
Exemple:
1. Evaluarea unei discuþii/dezbateri
Indicatori Foarte slab Mediu Foarte bine

– intervine numai la
solicitarea expresã a – manifestã iniþiativã în
– îºi asumã în activitate
profesorului (cu abordarea temei
roluri facile;
Participare rãspunsuri incomplete); (rãspunsuri complete,
– completeazã informaþii
– reproduce informaþii complexe, corecte);
emise de alþi colegi;
numai la solicitarea – produce soluþii originale;
expresã a profesorului;
– sarcina este înþeleasã
– sarcina a fost înþeleasã
complet;
Concentrare parþial; – sarcina a fost înþeleasã;
– ideile sesizate corect,
pe sarcina – nu are întrebãri de adresat; – are puþine întrebãri;
rapid;
de lucru – în majoritatea timpului – nu este tot timpul atent;
– respectã rolul încredinþat;
este neatent;
– adreseazã întrebãri bune;
– comparã ideile conform – este atent la ideile
Ideile – respinge ideile colegilor; criteriilor date; elaborate de colegi;
personale – îºi impune punctul de – înþelege în mare mãsurã – elaboreazã idei originale
sunt legate vedere; ideile; pornind de la ideile
de cele ale – nu preia nici un concept – elaboreazã douã idei colegilor;
colegilor nou; proprii pornind de la – gãseºte argumente pro ºi
ideile colegilor; contra;
81

– apreciazã numai
– este agresiv; – nu respinge opinii;
rãspunsurile care îi plac;
– vorbeºte tot timpul, – respectã regulile
Încurajeazã – ascultã activ numai unele
monopolizeazã discuþia; comunicãrii în grup;
colegii intervenþii;
– încurajeazã numai – faciliteazã exprimarea
– respectã regulile
prietenii. colegilor.
comunicãrii în grup.
2. Evaluarea unei lucrãri practice

– intervine numai la
solicitarea expresã a – manifestã iniþiativã în
– îºi asumã în discuþie
profesorului (cu abordarea temei
roluri facile;
Participare rãspunsuri incomplete); (rãspunsuri complete,
– completeazã informaþii
– reproduce informaþii complexe, corecte);
emise de alþi colegi;
numai la solicitarea – produce soluþii originale;
expresã a profesorului;
– sarcina este înþeleasã
– sarcina a fost înþeleasã
complet;
Concentrare parþial; – sarcina a fost înþeleasã;
– ideile sesizate corect,
pe sarcina – nu are întrebãri de adresat; – are puþine întrebãri;
rapid;
de lucru – în majoritatea timpului – nu este tot timpul atent;
– respectã rolul încredinþat;
este neatent;
– adreseazã întrebãri bune;
– manipuleazã corect
– manipuleazã cu dificultate aparatele ºi instrumentele; – manipuleazã corect
aparatele ºi instrumentele; – citeºte uneori corect aparatele ºi instrumentele;
Acurateþea – citeºte incorect indicaþiile indicaþiile aparatelor de – citeºte corect indicaþiile
datelor aparatelor de mãsurã; mãsurã; aparatelor de mãsurã;
experimen- – efectueazã cu dificultate – efectueazã cu dificultate – efectueazã corect
tale transformãrile de unitãþi transformãrile de unitãþi transformãrile de unitãþi
de mãsurã ºi calculele de mãsurã, dar are de mãsurã ºi calculele
aferente; dificultãþi în efectuarea aferente;
calculelor aferente;
– respectã parþial structura
– nu respectã structura – respectã structura
referatului/lucrãrii de
referatului/lucrãrii de referatului/lucrãrii de
laborator;
laborator; laborator;
– datele ºi rezultatele sunt
– datele ºi rezultatele sunt – datele ºi rezultatele sunt
prezentate îngrijit, dar
prezentate neglijent, cu prezentate îngrijit, fãrã
Redactare uneori cu greºeli;
greºeli; greºeli;
– existã interpretarea
– lipseºte interpretarea – existã interpretarea
semnificaþiei rezultatului,
semnificaþiei rezultatului, semnificaþiei rezultatului,
argumentãri, discuþii legate
argumentãri, discuþii argumentãri, discuþii
de surse de erori, dar sunt
legate de surse de erori. legate de surse de erori.
incomplete sau parþiale.
3. Evaluare a unei lucrãri scrise (referat, eseu, recenzie)

Se exprimã: – respectã parþial structura –
– tema 3 din 4; – respectã total structura;
– respectã parþial structura –
– ipoteza de – prezintã ipoteza de lucru; – analiza se realizeazã cu
cel puþin 2 din 4;
lucru – analiza se realizeazã cu referire la ipoteza de lucru
– nu prezintã ipoteza de
– afirmaþia/ referire la ipoteza de din perspective diverse;
lucru;
situaþia lucru; – concluzia este formulatã
– analiza se face superficial;
analizatã – lipseºte concluzia sau e clar, argumentat;
– concluzia formulatã neclar;
82

– succesiune de afirmaþii, – afirmaþiile, caracteristicile
– succesiune de afirmaþii, enumerare de caracteristici sunt însoþite de
enumerare de caracteristici însoþite de unele exempli- exemplificãri ºi
Se susþine fãrã exemplificãri ºi ficãri ºi argumentãri; argumentãri corecte;
cu argu- argumentãri; – utilizarea corectã a – utilizarea corectã a
mente – utilizarea parþial corectã a limbajului ºtiinþific specific; limbajului ºtiinþific specific;
limbajului ºtiinþific – unele argumente sunt în – argumentele utilizate în
specific; concordanþã cu ipoteza de analizã sunt în concordanþã
lucru; cu ipoteza de lucru;
– existã formulatã o
concluzie, dar fie – concluzia este formulatã
– textul se terminã abrupt; concluzia nu este complet corect, este validã ºi face
Se conclu-
– lipseºte concluzia sau validã, fie este generalã, referire la ipoteza de
zioneazã
concluzia nu este validã; fãrã referire la ipoteza de lucru, la specificul
lucru, la specificul situaþiei analizate;
situaþiei analizate;
– utilizeazã 3-4 surse
bibliografice; – utilizeazã 4-5 surse
– utilizeazã una sau douã
Sunt – este menþionatã la sfârºitul bibliografice;
surse bibliografice;
consultate lucrãrii bibliografia – este menþionatã la sfârºitul
– lipseºte bibliografia;
alte surse utilizatã; lucrãrii bibliografia
– preia texte de pe internet;
– adapteazã/compileazã utilizatã;
texte de pe internet;
Lucrarea
– existã numeroase greºeli – existã puþine greºeli
este – nu existã greºeli ºtiinþifice;
ºtiinþifice; ºtiinþifice;
corectã: – limbajul ºtiinþific este
– limbajul ºtiinþific este – limbajul ºtiinþific este
– conþinut utilizat corect;
utilizat parþial corect; utilizat în general corect;
ºtiinþific – textul respectã normele de
– textul respectã parþial – textul respectã normele de
– exprimare redactare.
normele de redactare; redactare;
– aspect
Ori de câte ori evaluaþi performanþele elevilor, nu uitaþi:

Greºeala
nu este este
ceea ce nu trebuia sã fie un fenomen constitutiv al învãþãrii
o eroare, un fals o stare a concepþiilor ce trebuie transformate
manifestarea unui mod personal de a-ºi reprezenta

o lipsã, o lacunã de acoperit
lucrurile
o piedicã de ridicat, o incoerenþã expresia unei carenþe de transformat
o problemã pentru rezolvarea cãreia sunt posibile

un rãu relevând un remediu unic
mai multe ipoteze
un mijloc de a determina locuri în care trebuie
evidenþierea ineficacitãþii profesorului
lucrat
ceva ce numai cel care învaþã singur poate
un lucru pe care profesorul îl corecteazã
într-adevãr corecta
83
.....................................................
Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Probă scrisă pentru disciplina Știinţe – Modulul 3 ..............................
Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Președinte
Acest test de evaluare de modul îţi permite să demonstrezi ceea ce ai învăţat deja și ceea ce știi să faci cu
informaţiile și cunoștinţele pe care ţi le-ai însușit sau pe care le deţii din experienţa ta cotidiană. Fie că ai parcurs
modulul la școală, fie că vrei să afli dacă ai cunoștinţele și deprinderile necesare pentru a te înscrie în modulul
următor, acest test îţi propune exerciţii și sarcini de lucru provocatoare, interesante. Profesorul tău/profesoara ta
te va ajuta cu instrucţiuni și informaţii suplimentare astfel încât să reușești să rezolvi cât mai multe cerinţe.
Atenţie! Ai grijă să citești cu responsabilitate enunţul fiecărei cerinţe! Reflectează un timp asupra semnificaţiei
cerinţei și încadreaz-o corect! Mult succes!
Verifică! Este posibil ca unele cerinţe să fie practice sau să necesite un răspuns oral. Profesorul
tău/profesoara ta te va informa când și dacă este cazul.
1. Demonstrează ceea ce știi!

1.1. Care dintre urmãtoarele exemple este o reacþie chimicã?
a. topirea gheþii;
b. mãcinarea cristalelor de sare sub formã de pulbere;
c. arderea lemnului;
d. evaporarea apei dintr-un recipient.
1.2. Un anevrism este o lãrgire nedoritã a unui vas de sânge. Atunci când sângele
curge lent într-un anevrism, acel sânge:
a. încetineºte ºi presiunea sa creºte;
b. accelereazã ºi presiunea sa scade;
c. încetineºte ºi presiunea sa scade;
d. accelereazã ºi presiunea sa creºte.
1.3. Atunci când automobilul intrã perpendicular într-un copac, capul

conducãtorului auto se loveºte de airbag. Din fericire, el nu este rãnit.
Atunci când capul se loveºte de airbag, forþa rezultantã asupra capului este:
a. îndreptatã înspre faþa automobilului, dar descreºte liniar ºi devine zero când miºcarea
înceteazã;
b. zero;
c. îndreptatã înspre faþa automobilului ºi rãmâne constantã înainte de a scãdea la zero
atunci când miºcarea înceteazã;
d. înspre spatele automobilului.
85
2. Poţi face!
2.1. Gãseºte douã caractere comune ºi douã
caractere distincte ale unui ecosistem
acvatic ºi al unui ecosistem terestru.
Argumenteazã alegerea fãcutã.
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2.2. Exemplificã fiecare tip de ecosistem numit în tabelul de mai jos. Caracterizeazã
fiecare ecosistem din punct de vedere al factorilor biotici ºi abiotici. Ce
interacþiuni specifice recunoºti?
Ecositem terestru Ecosistem acvatic
2.3. Cu ocazia unei excursii în munþi, seara vrei sã-þi faci un ceai ºi torni apã într-un
vas pe care îl aºezi deasupra focului. Aºtepþi o vreme ºi constaþi cã apa începe sã
fiarbã la o temperaturã mai scãzutã decât de obicei pentru cã:
a. presiunea atmosfericã este mai redusã la o altitudine mai ridicatã, ceea ce permite
bulelor din apã sã se dezvolte ºi sã creascã mai repede;
b. gravitaþia este uºor mai redusã pe mãsurã ce te îndepãrtezi de centrul Pãmântului;
c. presiunea atmosfericã redusã existentã la mare altitudine permite bulelor de abur sã
reziste la temperaturi mai joase;
d. gravitaþia este uºor mai puternicã pe mãsurã ce te îndepãrtezi de centrul Pãmântului.
2.4. Cãlãtoreºti cu autobuzul ºi acesta efectueazã o

întoarcere bruscã spre stânga. În aceastã situaþie,
simþi cã eºti împins înspre persoana care se aflã
în dreapta ta. Forþa rezultantã pe care o simþi
atunci când autobuzul îºi schimbã direcþia spre
stânga este îndreptatã:
a. spre stânga ta;
b. înainte;
c. spre dreapta ta;
d. la aproximativ jumãtatea distanþei dintre înainte ºi
dreapta ta.
Realizeazã un desen în care sã modelezi interacþiunile.
86
2.5. Un jucãtor de tenis se antreneazã la perete, exersând serviciul. De fiecare datã
când mingea de tenis loveºte peretele, între minge ºi perete se va transfera:
a. energie fãrã impuls;
b. nici impuls, nici energie;
c. impuls fãrã energie;
d. atât impuls, cât ºi energie.
2.6. Dacã tragi suficient de brusc de un ziar, poþi sã-l scoþi întreg de sub un teanc
masiv de cãrþi. Pe durata acestui proces, cãrþile suportã:
a. o forþã de frecare pe direcþia ºi în sens opus acceleraþiei ziarului;
b. o forþã aproape nulã;
c. o forþã gravitaþionalã având direcþia ºi sensul opus miºcãrii ziarului;
d. o forþã de frecare pe direcþie opusã vitezei ziarului.
3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile!

3.1. Priveºte imaginea pãdurii în care poþi vedea,
printre altele, ºi urmãtoarele elemente: copaci,
soare, pãsãri, ferigi, veveriþe. Explicã modul în care
fiecare aceste elemente componente este important
pentru ecosistem ºi cum se manifestã acþiunea sa.
a. Copacii
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
b. Soarele
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
3.2. Realizeazã un joc de cuvinte pe teme

ecologice, privind modalitãþi de
protejare a mediului înconjurãtor.
Realizeazã schiþa unui afiº ecologic.
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
87
3.3. O imensã sculpturã metalicã modernã, uriaºã, a fost aºezatã în faþa muzeului de
artã din localitate. Ea stã acolo nemiºcatã, „pãzind” uºa de la intrare. Sculptura
suportã propria greutate îndreptatã vertical în jos ºi o forþã îndreptatã vertical în
sus din partea suportului pe care este fixatã. Se ºtie cã aceste douã forþe care
acþioneazã asupra sculpturii sunt egale în modul ºi au sensuri opuse deoarece:
a. pentru fiecare acþiune existã o reacþiune egalã, dar având direcþie opusã;
b. sculptura nu accelereazã, deci suma celor douã forþe va fi zero;
c. viteza sculpturii este zero;
d. princpiul III al lui Newton impune ca forþele sã aparã totdeauna în perechi direct opuse.
3.4. Cerul are culoarea albastrã deoarece particulele fine din aer:
a. împrãºtie mai eficient lumina cu lungime de undã mare faþã de lumina cu lungime de
undã micã;
b. absorb în mod rezonabil lumina roºie ºi apoi o emit în spaþiu;
c. absorb în mod rezonabil lumina albastrã ºi apoi emit o parte din aceasta spre Pãmânt;
d. împrãºtie mai eficient lumina având lungime de undã micã decât lumina având
lungime de undã mare.
3.5. În jurul unui stâlp de înaltã tensiune:

a. existã câmp electric, dar nu existã câmp magnetic;
b. nu existã nici câmp electric, nici câmp magnetic;
c. existã atât câmp electric, cât ºi câmp magnetic;
d. existã câmp magnetic, dar nu existã câmp electric.
4. Reflectează!
4.1. În zilele rãcoroase, ºerpii stau de obicei nemiºcaþi ºi mãnâncã foarte puþin sau
chiar deloc, în timp ce pãsãrile se miºcã în jur ºi mãnâncã multã mâncare. Care
crezi cã este rãspunsul corect?
a. Atât ºerpii, cât ºi pãsãrile sunt animale cu sânge rece, dar, deoarece nu au pene care sã-i
ajute sã pãstreze cãldura, ºerpii au o temperaturã care scade mai repede.
b. Spre deosebire de pãsãri, ºerpii au sângele cald, ei trebuie sã hiberneze pe durata
iernilor lungi.
c. Spre deosebire de ºerpi, pãsãrile au sângele rece, ele sunt mai puþin afectate de scãderea
temperaturii decât ºerpii;
d. spre deosebire de ºerpi, pãsãrile au sângele cald, ele mãnâncã mai mult pentru a-ºi
menþine o temperaturã constantã.
4.2. Urmãtorul pasaj este un fragment dintr-un ziar referitor la o conferinþã recentã
referitoare la încãlzirea globalã.
„Dacã vom continua sã producem ºi sã eliberãm gaze care provoacã ºi întreþin efectul de serã,
atunci insulele din Oceanul Pacific vor dispãrea, deºertificarea din Africa va provoca foamete
pentru cca. 50 milioane de oameni, iar þinuturile joase din Bangledesh vor fi acoperite de ape,
ceea ce va lãsa peste 200 de milioane de oameni fãrã case; Veneþia va fi acoperitã de ape.”
a. Numeºte un gaz care produce efectul de serã. _______________________________________

b. Explicã modul în care gazele care produc efectul de serã pot cauza astfel de efecte ca ºi
cele descrise în articolul citat.
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
4.3. Cea mai interesantã mi s-a pãrut cerinþa nr _______ pentru cã __________________
_____________________________________________________________________________
88
Barem de corectare proba scrisă, varianta 1

Nr. Punctaj
Varianta corectã Observaþii
item alocat
Demonstreazã ceea ce ºtii!
1.1 c 5 Fiind un item închis cu un singur rãspuns corect, se
1.2 a 5 puncteazã numai acesta. Elevul poate primi 5 puncte sau
1.3 d 5 niciun punct.
Poþi face!
Factori comuni biotici ºi Punctajul maxim se acordã numai dacã enumerã corect doi
2.1 3
abiotici (ex. apa) factori biotici ºi doi factori abiotici comuni.
Se va lua în considerare: respectarea spaþiului pentru
Argumenteazã utilizând rãspuns avut la dispoziþie pe foaie, utilizarea corectã a
3
corect limbajul ºtiinþific limbajului ºtiinþific specific, formularea de propoziþii
corecte, clare, complete, originalitatea argumentãrii.
Exemplificã factori biotici ºi Punctajul maxim se acordã numai dacã enumerã corect 3-4
2.2 2
abiotici factori biotici ºi abiotici.
Utilizeazã corect conceptele ecologice în caracterizarea celor
Caracterizeazã fiecare
2 douã ecosisteme, formulând enunþuri logice, corecte ºi
ecosistem
complete.
Recunoaºte interacþiuni între Numeºte corect cel puþin 3 interacþiuni specifice fiecãrui
2
componente ecosistem ºi le asociazã corect mãrimile caracteristice.
2.3 c 5 Fiind un item închis cu un singur rãspuns corect, se
puncteazã numai acesta. Elevul poate primi punctajul
2.4 a 3 maxim sau niciun punct.
Punctajul maxim se acordã numai dacã recunoaºte toate
Recunoaºte ºi modeleazã
3 interacþiunile ºi dacã utilizeazã corect modelarea vectorialã a
grafic interacþiunile
acestora.
2.5 c 5 Fiind un item închis cu un singur rãspuns corect, se puncteazã
2.6 b 5 numai acesta. Elevul poate primi 5 puncte sau niciun punct.
Folosete-þi cunoºtinþele ºi deprinderile!
Procesul de fotosintezã, factori
3.1 2
biotici, lanþuri trofice specifice Se alocã punctajul numai dacã se respectã logica succesiunii
Cãldurã, luminã, factori abio- conceptelor în propoziþie, adicã logica ºtiinþificã.
2
tici, lanþuri trofice specifice
Punctajul maxim se acordã pentru enunþ logic care foloseºte
Enunþ logic care foloseºte
3.2 5 corect limbajul ºtiinþific specific, cuprinzând ºi concepte
concepte ecologice
ecologice.
3.3 b 5 Fiind un item închis cu un singur rãspuns corect, se
3.4 d 5 puncteazã numai acesta. Elevul poate primi 5 puncte sau
3.5 c 5 niciun punct.
Reflecteazã!
Se va lua în considerare atât alegerea rãspunsului corect, cât
ºi motivarea alegerii prin referirea la avantajele utilizãrii
4.1 d 5
electromagneþilor (câmp magnetic mai puternic, produs în
funcþie de obiectivul urmãrit).
4.2 COON,
2x 4 Punctajul maxim se acordã pentru oricare dintre oxizi.
Descrierea ciclului care
produce ºi întreþine efectul 4 Se va lua în considerare: respectarea spaþiului pentru
de serã rãspuns avut la dispoziþie pe foaie, utilizarea corectã a
limbajului ºtiinþific specific, formularea de propoziþii
Argumentarea utilizând corecte, clare, complete, originalitatea argumentãrii.
4.3 5
corect limbajul ºtiinþific
89
90
Numele ºi prenumele
1.1 1.2 1.3 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 4.1 4.2 4.3
Nr. crt.
Oficiu
Total
Oficiu
Total
Oficiu
Total
Oficiu
Total
Notã
Borderou de notare pentru testul scris, varianta 1

.....................................................
Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Probă scrisă pentru disciplina Știinţe – Modulul 3 ..............................
Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Președinte
Acest test de evaluare de modul îţi permite să demonstrezi ceea ce ai învăţat deja și ceea ce știi să faci cu
informaţiile și cunoștinţele pe care ţi le-ai însușit sau pe care le deţii din experienţa ta cotidiană. Fie că ai parcurs
modulul la școală, fie că vrei să afli dacă ai cunoștinţele și deprinderile necesare pentru a te înscrie în modulul
următor, acest test îţi propune exerciţii și sarcini de lucru provocatoare, interesante. Profesorul tău/profesoara ta
te va ajuta cu instrucţiuni și informaţii suplimentare astfel încât să reușești să rezolvi cât mai multe cerinţe.
Atenţie! Ai grijă să citești cu responsabilitate enunţul fiecărei cerinţe! Reflectează un timp asupra semnificaţiei
cerinţei și încadreaz-o corect! Mult succes!
Verifică! Este posibil ca unele cerinţe să fie practice sau să necesite un răspuns oral. Profesorul
tău/profesoara ta te va informa când și dacă este cazul.

1.1. Pe mãsurã ce apa umple uniform o conductã aflatã în interiorul unui zgârie-nori,
are loc transformarea:
a. energiei sale cinetice în energie potenþialã gravitaþionalã;
b. energiei sale gravitaþionale potenþiale în energie potenþialã datoratã presiunii;
c. energiei potenþiale datorate presiunii în energie potenþialã gravitaþionalã;
d. energiei potenþiale datorate presiunii în energie cineticã.
1.2. În care din cazurile enumerate mai jos este vorba despre masa corpurilor ºi în
care despre greutatea lor?
a. o macara ridicã o stivã de scânduri;
b. într-o sticlã se aflã apã;
c. un tren transportã pietriº;
d. un om ridicã un geamantan;
e. un cosmonaut se deplaseazã pe Lunã.
1.3. Care dintre urmãtoarele exemple este o reacþie chimicã?

a. topirea gheþii;
b. mãcinarea cristalelor de sare sub formã de pulbere;
c. arderea lemnului;
d. evaporarea apei dintr-un recipient.
91
2. Poţi face!
2.1. Completeazã în schema de mai jos
numãrul corespunzãtor vieþuitoarelor
din lista de mai jos. Nu uita! Sãgeþile
indicã sensul de la furnizorul de energie
spre consumatorul de energie.
1. bufniþã; 2. trandafir; 3. iarbã; 4. iepure.
2.2. Foloseºti o pompã de mânã pentru

a umfla roþile automobilului. Pe
mãsurã ce pompezi aerul în
interiorul camerei de cauciuc a
roþii, presiunea în interiorul
acesteia creºte:
a. dar densitatea în interior scade;
b. dar temperatura în interior scade;
c. dar temperatura în interior rãmâne neschimbatã;
d. dar temperatura în interior creºte.
2.3. Atunci când Soarele ºi Luna se aflã de o parte ºi de alta a Pãmântului, mareea este:
a. deosebit de slabã;
b. deosebit de puternicã;
c. absentã pe ambele pãrþi;
d. de intensitate medie, nici slabã, nici puternicã.
2.4. Te afli în cabina unui teleferic care urcã spre vârful muntelui. Cabina
telefericului se deplaseazã cu vitezã constantã. Forþa cu care cablul acþioneazã
asupra ta este îndreptatã:
a. în sus ºi înainte, în direcþia cablului;
b. direct în sus;
c. în jos ºi înainte, formând un unghi drept cu cablul;
d. orizontal înainte, spre munte.

3.1. Într-o rachetã care orbiteazã în jurul Pãmântului fãrã a avea motoarele în
funcþiune, unul dintre mecanismele de propagare a cãldurii nu mai funcþioneazã
la fel de bine. Care este acesta?
a. radiaþia;
b. convecþia;
c. comunicaþiile;
d. conducþia.
3.2. Particule încãrcate electric cãlãtoresc de la Soare spre Pãmânt ºi formeazã ceea
ce numim „vântul solar”. Atunci când aceste particule întâlnesc câmpul magnetic
terestru, ele încep sã se deplaseze pe o traiectorie în formã de spiralã spre polii
magnetici ai Pãmântului. Aceastã miºcare are loc deoarece:
92
a. sarcinile electrice negative sunt atrase de polul nord magnetic, în timp ce sarcinile
electrice pozitive sunt atrase de polul sud magnetic;
b. sarcinile electrice sunt atrase de cel mai apropiat pol magnetic, indiferent dacã e vorba
de polul nord sau sud;
c. sarcinile electrice pozitive sunt atrase de polul nord magnetic, în timp ce sarcinile
electrice negative sunt atrase de polul sud magnetic;
d. câmpurile magnetice acþioneazã asupra sarcinilor electrice aflate în miºcare.
3.3. Discutã avantajele ºi dezavantajele utilizãrii urmãtoarelor surse de energie, din

perspectiva oamenilor de ºtiinþã: energia solarã, energia vântului, energia gazelor
naturale, energia derivatelor þiþeiului.
Energia Avantaje Dezavantaje
Solarã
Eolianã
(vânt)
Gaze
naturale
Þiþei
3.4. Care ar putea fi consecinþele nedorite ale introducerii unor noi specii într-o
anumitã arie? Explicã utilizând un exemplu concret ales de tine.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
93
3.5. Curba din imaginea de mai jos descrie traiectoria Soarelui de la rãsãrit la apus
într-o zi de varã.
a. Marcheazã pe desen poziþia Soarelui la ora 9.00 a.m.

b. Soarele pare sã se miºte de la punctul B spre punctul C. Cât timp va dura aceastã
miºcare?
4. Reflectează!
4.1. De ce crezi cã alpiniºtii utilizeazã echipamentul care le asigurã oxigen atunci
când ei se caþãrã pe vârfurile foarte înalte ale munþilor?
a. Deoarece la înãlþimi mari existã mai puþin oxigen.
b. Deoarece la înãlþimi mari existã doar puþin azot.
c. Din cauza gãurii din stratul de ozon.
d. În vârful munþilor foarte înalþi nu existã aer.
4.2. Orbita unui satelit în jurul Pãmântului depinde de

obiectivul pentru care satelitul a fost lansat.
Satelitul A are o perioadã de 1 h 15 min, iar satelitul B
are o perioadã de 24 h. Perioada de rotaþie a Pãmântului
este de 24 h.
a. Completeazã propoziþia cu cuvântul care crezi cã este cel
corect dintre: ecuatorial, polar, tropical: satelitul A este
utilizat pentru a monitoriza vremea deoarece el are o
orbitã _____________________________________ joasã.

b. Satelitul B are o perioadã de 24 h. Satelitul B este utilizat pentru comunicaþii. Gãseºte
douã argumente pentru a susþine aceastã afirmaþie.
I. _______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
II. _______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
4.3. Cea mai interesantã mi s-a pãrut cerinþa nr ________ pentru cã _________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
94
Barem de corectare pentru proba scrisă, varianta 2

Nr. Punctaj
Varianta corectã Observaþii
item alocat
Demonstreazã ceea ce ºtii!
Fiind un item închis cu un singur rãspuns corect, se puncteazã
1.1 a 5
numai acesta. Elevul poate primi 5 puncte sau niciun punct.
Punctajul maxim se acordã numai dacã enumerã corect
a, d, e greutate 3 variantele corecte pentru ambele mãrimi, factori biotici ºi
1.2 doi factori abiotici comuni.
Punctajul maxim se acordã dacã descrie procesul de
b, c masa 2
fotosintezã ºi modul de hrãnire al vertebratelor.
1.3 c 5
Poþi face!
Lumina-iarbã-iepure-vulpe 4
Punctajul maxim se acordã numai dacã sunt plasate corect
2.1 Luminã-trandafir-albinã-
4 toate componentele lanþului trofic.
bufniþã
2.2 d 5 Fiind un item închis cu un singur rãspuns corect, se
2.3 b 5 puncteazã numai acesta. Elevul poate primi 5 puncte sau
2.4 b 5 niciun punct.
Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile!
3.1 b. 5 Fiind un item închis cu un singur rãspuns corect, se puncteazã
3.2 d 5 numai acesta. Elevul poate primi 5 puncte sau niciun punct.
Energie solarã 3 Punctajul maxim se acordã, în fiecare caz, pentru scrierea
Energie eolianã 3 corectã ºi completã a rãspunsului, adicã: menþionarea corectã
3.3 a 3 avantaje ºi 3 dezavantaje pentru fiecare fel de energie,
Energia gazelor naturale 3 utilizarea corectã a limbajului ºtiinþific specific, formularea
Energia þiþeiului 3 de enunþuri logice, corecte din punct de vedere ºtiinþific.
De ex. dispariþia unei specii 2 Punctajul maxim se acordã, în fiecare caz, pentru scrierea
Alegerea corectã a unui corectã ºi completã a rãspunsului, adicã: integrarea corectã a
2
3.4 exemplu concret fenomenului, alegerea corectã a exemplului, motivarea-
Argumentarea folosind corect argumentarea poziþiei utilizând corect relaþii de tipul cauzã-
3 efect, precizarea poziþiei în lanþul trofic, respectiv în ecosistem.
relaþia cauzã-efect
Reprezentarea corectã pe Punctajul maxim se acordã, pentru fiecare dintre cele douã
3 situaþii-problemã, pentru: recunoaºterea completã ºi corectã
desen a poziþiei Soarelui
3.5 a interacþiunilor, modelarea graficã în mod corect a poziþiei
Calculul/ demonstraþia Soarelui pe orbitã, utilizarea corectã a limbajului ºtiinþific
4
geometricã specific în formularea argumentãrii.
Reflecteazã!
4.1 a 5
Punctajul maxim se acordã, pentru fiecare dintre cele douã
ecuatorial 2 situaþii-problemã, pentru: recunoaºterea completã ºi corectã
a interacþiunilor, utilizarea corectã a legilor lui Kepler în
4.2 argumentare, respectarea spaþiului pentru rãspuns avut la
dispoziþie pe foaie, utilizarea corectã a limbajului ºtiinþific
Referire la legile lui Kepler 4 specific, formularea de propoziþii corecte, clare, complete,
originalitatea argumentãrii.
Se va lua în considerare: respectarea spaþiului pentru
Argumentarea utilizând rãspuns avut la dispoziþie pe foaie, utilizarea corectã a
4.3 5
corect limbajul ºtiinþific limbajului ºtiinþific specific, formularea de propoziþii
corecte, clare, complete, originalitatea argumentãrii.
95
96
Numele ºi prenumele
1.1 1.2 1.3 2.1 2.2 2.3 2.4 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 4.1 4.2 4.3
Nr. crt.
Oficiu
Total
Oficiu
Total
Oficiu
Total
Oficiu
Total
Notã

PROGRAMUL PHARE 1/2003/005/551.01.02:
EVALUARE
Istorie
MODULUL 3
Atitudini și valori culturale în istorie
97
Istorie, Modulul 3 – Atitudini și valori culturale în istorie
Dragi colegi,
Evaluarea Modulului 3, Atitudini ºi valori culturale în istorie, se face în conformitate cu
Programa de Istorie aprobatã prin O.M.Ed.C. nr. 5735/29.12.2005.
Evaluarea presupune identificarea nivelului la care elevii:
– ºi-au însuºit deprinderile ºi abilitãþile enunþate prin Competenþa Generalã 3. Formularea de
aprecieri în raport cu diferite mijloace ºi forme de expresie artisticã ºi prin Competenþele
Specifice derivate din aceasta;
– utilizeazã achiziþiile cognitive pentru a demonstra însuºirea unor competenþe;
– exprimã atitudini ºi comportamente, puncte de vedere personale asupra istoriei.
Fiecare competenþã specificã va fi mãsuratã, pe baza standardelor de evaluare fixate prin
Programã, prin mai multe sarcini de lucru, cu grade de dificultate diferite. Evaluarea
competenþelor se face prin mijlocirea cunoºtinþelor dobândite în cadrul modulului ºi prin
identificarea atitudinilor.
Competenþe specifice Standarde de evaluare
3.1. Selectarea termenilor istorici adecvaþi pentru S1: Sã utilizeze într-un context istoric termeni
prezentarea unui subiect istorici adecvaþi.
3.2. Identificarea perspectivelor multiple asupra S1: Sã recunoascã existenþa mai multor perspective
unui subiect oferite de surse istorice diferite asupra unui subiect istoric.
3.3. Recunoaºterea diferenþelelor dintre stilurile S1: Sã identifice diferenþe dintre stiluri artistice;
artistice S2: Sã recunoascã stiluri artistice.
S1: Sã exprime un punct de vedere cu privire la o
operã de artã;
3.4. Formularea unui mesaj cultural
S2: Sã argumenteze opþiunea faþã de o operã
artisticã.
S1: Sã identifice diferenþele culturale dintre oameni,
3.5. Utilizarea dialogului intercultural culturi, civilizaþii;
S2: Sã foloseascã mijloace de dialog intercultural.
Evaluarea finalã a acestui modul se realizeazã prin probã scrisã (50% din ponderea notei) ºi
prin probã oralã (50%).
Ce se evalueazã? Proba scrisã Proba oralã

Numãrul Punctaj Numãrul Punctaj
Punctaj Punctaj
cerinþei total cerinþei total
Atitudini 1.1 20 20 1 20 20
2.1 15 2 15 15
Cunoºtinþe
2.2 5 15
3.1 10 3 30 30
Competenþe 3.2 16 40
3.3 14
Reflecþie 4.1 15 15 4 25 25
Punctaj din oficiu 10 10
Total 100 100
99
ISTORIE MODULUL 3 ATITUDINI ȘI VALORI CULTURALE ÎN ISTORIE
Proba orală
Proba oralã presupune realizarea obiectivelor de evaluare în condiþiile prezentate mai sus.
O constantã a evaluãrii orale o reprezintã Competenþele Specifice ºi standardele de evaluare
adecvate:
3.3. Recunoaºterea diferenþelelor dintre stilurile artistice
S1: Sã identifice diferenþe dintre stiluri artistice;
S2: Sã recunoascã stiluri artistice;
3.4. Formularea unui mesaj cultural
S1: Sã exprime un punct de vedere cu privire la o operã de artã;
S2: Sã argumenteze opþiunea faþã de o operã artisticã.
Biletele propun câte cinci subiecte.
Proba oralã se desfãºoarã într-o sesiune care acordã câte 20 de minute fiecãrui elev: 10 minute
pentru pregãtirea rãspunsului ºi 10 minute pentru rãspunsul propriu-zis.
Biletul nr. 1
Rezolvã cerinþele de mai jos:
1. Alege una dintre realizãrile artistice de mai jos ºi exprimã, în aproximativ 100 de cuvinte
(10-12 rânduri), punctul tãu de vedere despre ea. (20 puncte)
– Piramida lui Keops
– Palatul Luvru
– Turnul Eiffel
2. Unde se aflã (sau se afla) situat monumentul despre care ai vorbit (þara, oraºul)? (10 puncte)
În ce perioadã istoricã a fost construit? (5 puncte)
3. Alege dintre termenii urmãtori trei dintre cei care au legãturã cu stilul gotic: creºtinism,
islam, catedralã, arc frânt, clasicism, vitralii. (30 puncte)
4. Alege din lista de valori care urmeazã pe cea pe care o consideri cea mai importantã pentru
tine. Motiveazã-þi opþiunea! (25 puncte)
– cariera profesionalã; – etnia;
– prietenia; – libertatea;
– banii; – religia;
– familia; – puterea;
– sãnãtatea; – democraþia;
– viaþa; – legea.
Notã: Se acordã 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte
Biletul nr. 2
– Catedrala Sfântul Petru
– Palatul Versailles
– Poarta zeiþei Iºtar
3. Alege dintre termenii urmãtori trei dintre cei care au legãturã cu stilul baroc: Biserica
catolicã, islam, Contrareformã, construcþii asimetrice, faþade ondulate, vitralii. (30 puncte)
100

Biletul nr. 3
– Grãdinile suspendate ale Semiramidei
– Clãdirea Capitoliului
– Gioconda
3. Alege dintre termenii urmãtori trei dintre cei care au legãturã cu stilul internaþional:
creºtinism, verticalã, oþel, costuri mici, eficienþã, vitralii. (30 puncte)
a. cariera profesionalã; g. etnia;
b. prietenia; h. libertatea;
c. banii; i. religia;
d. familia; j. puterea;
e. sãnãtatea; k. democraþia;
f. viaþa; l. legea.
Biletul nr. 4
– Piaþa Sfântul Petru
– Palatul Ermitaj
– Cina cea de tainã
3. Alege dintre termenii urmãtori trei dintre cei care au legãturã cu stilul clasic: raþiune, bun
gust, echilibru, armonie, faþade ondulate, vitralii. (30 puncte)

101
Biletul nr. 5
– Turnul Babel
– Pietà
– Palatul dogilor
3. Alege dintre termenii urmãtori trei dintre cei care au legãturã cu stilul artei antice greceºti:
creºtinism, raþiune, armonie, educaþie, cariatide, vitralii. (30 puncte)
Biletul nr. 6
– Palatul Escorial
– Podul de la Cernavodã
– World Trade Center
3. Alege dintre termenii urmãtori trei dintre cei care au legãturã cu stilul romanic: creºtinism,
raþiune, armonie, catedralã, ziduri groase, arc în formã de semicerc. (30 puncte)

102
Barem de evaluare a rãspunsului oral

Nr.
Cerinþa Punctaj Criterii de apreciere
bilet
Se apreciazã:
• cunoaºterea câtorva caracteristici ale monumentului ales;
1 20
• coerenþa exprimãrii, originalitatea discursului;
• calitatea argumentelor.
1 Localizarea monumentului (10 puncte), încadrarea într-o perioadã istoricã
2 15
(5 puncte). Total 15 puncte.
Se puncteazã alegerea oricãror trei termeni dintre: creºtinism, catedralã, arc frânt,
3 30
vitralii. (3×10p=30p)
4 25 Se apreciazã: calitatea motivaþiei, argumentelor ºi expunerii.
Se apreciazã:
1 20
2 15
Se puncteazã alegerea oricãror trei termeni dintre: Biserica catolicã,
3 30
Contrareformã, faþade ondulate, construcþii asimetrice. (3×10p=30p)
Se apreciazã:
1 20
2 15
Se puncteazã alegerea oricãror trei termeni dintre: verticalã, oþel, costuri mici,
3 30
eficienþã. (3×10p=30p)
Se apreciazã:
1 20
2 15
Se puncteazã alegerea oricãror trei termeni dintre: raþiune, bun gust, echilibru,
3 30
armonie. (3×10p=30p)
Se apreciazã:
1 20
2 15
Se puncteazã alegerea oricãror trei termeni dintre: raþiune, armonie, educaþie,
3 30
cariatide. (3×10p=30p)
103
Nr.
Cerinþa Punctaj Criterii de apreciere
bilet
Se apreciazã:
1 20
2 15
Se puncteazã alegerea oricãror trei termeni dintre: creºtinism, catedralã, ziduri
3 30
groase, arc în formã de semicerc. (3×10p=30p)
Proba scrisă
– Testul scris debuteazã cu un paragraf de întâmpinare, care are rolul de a diminua emoþiile ºi
starea de tensiune, precum ºi de a prezenta concepþia care a stat la baza alcãtuirii testului.
Paragraful se încheie cu câteva sfaturi utile ºi încurajãri.
– Testul este conceput pentru a fi rezolvat în douã ore.
– Cronometarea duratei de douã ore se face abia dupã ce candidaþii au parcurs textul de
întâmpinare.
104
.....................................................
Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Probă scrisă pentru disciplina Istorie – Modulul 3 ..............................
Atitudini și valori culturale
în istorie Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Președinte
Felicitări!
Dacă citești aceste rânduri, înseamnă că ai parcurs cu bine Modulul 3 de Istorie. Este deja o performanţă notabilă.
Ceea ce urmează nu este un concurs sau un examen. Este un test în care tu vei face dovada lucrurilor pe care
știi să le faci după ce ai parcurs acest modul și în care vei avea posibilitatea să-ţi exprimi punctul de vedere
despre ceea ce ai învăţat la istorie.
Testul nu-ţi cere să reproduci informaţii pe care ar fi trebuit să le memorezi. Vei primi informaţiile și vei rezolva
mai multe cerinţe legate de utilizarea acestora. E ca și când ai deschide un ziar sau o carte de istorie acasă, în
care găsești diverse evenimente pe care ar trebui să le ordonezi pentru a le înţelege mai bine sau faţă de care
ar trebui să-ti exprimi părerea într-o discuţie cu un prieten.
Câteva sfaturi înainte de a începe:
• Nu te grăbi în rezolvarea testului! Ai timp suficient de reflecţie!
• Citește cu atenţie fiecare cerinţă și urmărește punctajul pentru fiecare exerciţiu! Important este să acumulezi
puncte!
• Treci mai departe dacă nu știi să rezolvi un subiect!
• Nu intra în panică! Nimeni nu le știe pe toate!
Succes!
Citește cu atenţie și rezolvă următoarele cerinţe:

1.1. Crezi cã te-ai simþi bine într-o moschee? (pentru elevii de religie islamicã
indicaþi, în loc de moschee, o bisericã creºtinã) Ce te-ar face sã rãmâi ºi sã te
rogi alãturi de ceilalþi credincioºi? Alcãtuieºte un text de 10-12 rânduri ºi observã
diferenþele dintre voi! (20 puncte)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
105
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
2. Poţi face!
2.1. Noteazã cu A afirmaþiile adevãrate ºi cu F pe cele pe care le consideri false
(greºite): (Pentru fiecare rãspuns corect primeºti un punct. Total 10 puncte)
a. Babilonul este unul dintre cele mai importante oraºe de azi.
b. Michelangelo a fost un artist al Renaºterii.
c. Piramidele erau morminte ale faraonilor.
d. Jocurile olimpice au fost inventate de creºtini.
e. Martin Luther a dorit o simplificare a cultului catolic.
f. Turnul Eiffel se aflã la Londra.
g. Bob Dylan a fost un mare chirurg.
h. Leonardo da Vinci a fost un artist al Renaºterii.
i. Armonia ºi echilibrul definesc clasicismul.
j. Civilizaþia anticã greacã s-a bazat pe educaþie.
2.2. În coloanele de mai jos gãseºti indicate stiluri artistice ºi caracteristici ale
acestora. Asociazã fiecãrui stil elementul care îl defineºte. (Pentru fiecare asociere
corectã primeºti un punct. Total 5 puncte)
1. Stilul internaþional A. arc în formã de semicerc

2. Stilul gotic B. Faþade ondulate ºi asimetrice
3. Stilul renascentist C. Eficienþã
4. Stilul baroc D. Umanism
5. Stilul romanic E. Arc frânt în formã de ogivã

3.1. Alege completarea potrivitã pentru fiecare enunþ. Încercuieºte varianta ta de
continuare. (Pentru fiecare alegere corectã primeºti douã puncte. Total 10 puncte)
a. Arta anticã greacã:

1. a fost ostentativã ºi iraþionalã
2. a inspirat calm ºi armonie
3. a fost preocupatã de credinþa în Dumnezeu.
106
b. Stilul internaþional în arhitecturã:
1. este preocupat de armonia cu natura
2. este preocupat de eficienþã ºi costuri mici
3. inspirã calm ºi poezie.
c. Renaºterea a fost o epocã interesatã de valoarea:

1. lui Dumnezeu
2. omului
3. banilor.
d. Unele catedrale medievale au fost construite în stil:

1. islamic
2. internaþional
3. gotic.
e. Cultura tinerilor este aproape întotdeauna:

1. liniºtitã, politicoasã ºi calmã
2. avântatã ºi plinã de revoltã
3. creºtinã.
3.2. Completeazã spaþiile libere cu termenii istorici adecvaþi din lista datã. Fiecare
termen poate fi folosit în forma gramaticalã potrivitã contextului. (Pentru fiecare
temen plasat corect primeºti 2 puncte. Total 16 p.)
Simbolul universal al creºtinismului este_________________________, iar acþiunile militare
ale creºtinilor împotriva necredincioºilor se numeau__________________________________.
Cultul ________________________este condus de Patriarhul de la Constantinopol, iar cultul
_____________________ de cãtre Papa de la Roma. Credincioºii _________________________
se roagã în moschee. Oraºul sfânt al islamului este _____________________, aºa cum pentru
creºtini oraºul sfânt este __________________________. Djihadul este _____________________
al musulmanilor.
Termeni: rãzboi sfânt, ortodox, cruciadã, cruce, musulman, catolic, Mecca, Ierusalim.
3.3. Care dintre textele urmãtoare (a ºi b, a ºi c sau b ºi c) prezintã douã perspective

diferite asupra stilului internaþional în arhitecturã? (Recunoaºterea fiecãrui text
îþi aduce 7 puncte. Total 14 puncte)
a. «Pãdurea de zgârie-nori ne înconjoarã peste tot. Cerul aproape cã nu se vede de pe
trotuar. Este o senzaþie unicã: te simþi mic ºi neînsemnat ºi totuºi atât de important –
bogat ºi prosper. Privind în jos de la etajul 150, ai lumea la picioare. E un sentiment
tare plãcut!»
b. «Catedralele se ridicã peste tot în jurul nostru. Sunt monumentale, bogat ornamentate ºi
impresionante. Înãuntru te simþi mai aproape de Dumnezeu ºi mai credincios. Eºti
umil, mic ºi neînsemnat, dar mult mai bogat sufleteºte.»
c. «Aceste construcþii nu au dorit decât sã impresioneze, sã fie eficiente ºi sã aibã costuri
mici de exploatare. Utilizarea spaþiului pe verticalã s-a realizat prin folosirea oþelului,
betonului ºi sticlei. Niºte cutii în care miºunã oamenii.»
107
4. Reflectează!
4.1. Cere unui arhitect sã-þi proiecteze o casã de vacanþã. Spune-i cum ai vrea sã
arate indicându-i carecteristici ale unui stil artistic care te-a impresionat.
Argumenteazã-þi opþiunile pentru a fi cât mai convingãtor. Alcãtuieºte un text de
12-15 rânduri. (15 puncte)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Felicitări încă o dată! Cred că ai trecut cu bine acest test!
108
Barem de corectare pentru proba scrisă varianta 1

Cerinþa Punctaj Se apreciazã/Se puncteazã rãspunsul corect
Se apreciazã:
• atitudinea pozitivã;
1.1 20 • spiritul critic;
• calitatea expunerii: coerenþã, claritate, concizie;
• încadrarea în dimensiunea indicatã a textului.
Afirmaþiile sunt: a-F, b-A, c-A, d-F, e-A, f-F, g-F, h-A, I-A, j-A; pentru fiecare recunoaºtere
2.1 10
corectã a valorii de adevãr se acordã un punct (10×1p=10p).
Asocierile corecte sunt: 1-C, 2-E, 3-D, 4-B, 5-A; pentru fiecare asociere corectã se acordã
2.2 5
un punct (5×1p=5p).
Rãspunsurile corecte sunt: A-2, B-2, C-2, D-3, E-2; pentru fiecare variantã corectã se
3.1 10
acordã douã puncte (5×2p=10p).
Ordinea corectã de plasare a termenilor în text este: cruce, cruciadã, ortodox, catolic,
3.2 16 musulman, Mecca, Ierusalim, rãzboi sfânt. Fiecare plasare corectã aduce douã puncte
(8×2p=16p).
Textele care prezintã douã perspective diferite asupra stilului internaþional sunt A ºi C;
3.3 14
identificarea lor corectã aduce câte 7 puncte (2×7p=14p).
Se apreciazã:
4.1 15 • indicarea corectã a caracteristicilor stilului ales;
Oficiu 10
Total 100
109
Subiect 1 2 3 4 5 6 7
110
a b c d e f g h i j 1 2 3 4 5 A B C D E
Cerinþa
A C
(rãspunsul corect)
F A A F A F F A A A C E D B A 2 2 2 3 2
cruce
cruciadã
ortodox
catolic
musulman
Mecca
Ierusalim
rãzboi sfânt
Din oficiu
Total
Punctaj 20 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 7 7 15 10 100

.....................................................
Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Probă scrisă pentru disciplina Istorie – Modulul 3 ..............................
Atitudini și valori culturale
în istorie Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Președinte
Felicitări!
Dacă citești aceste rânduri, înseamnă că ai parcurs cu bine Modulul 3 de Istorie. Este deja o performanţă notabilă.
Ceea ce urmează nu este un concurs sau un examen. Este un test în care tu vei face dovada lucrurilor pe care
știi să le faci după ce ai parcurs acest modul și în care vei avea posibilitatea să-ţi exprimi punctul de vedere
despre ceea ce ai învăţat la istorie.
Testul nu-ţi cere să reproduci informaţii pe care ar fi trebuit să le memorezi. Vei primi informaţiile și vei rezolva
mai multe cerinţe legate de utilizarea acestora. E ca și când ai deschide un ziar sau o carte de istorie acasă, în
care găsești diverse evenimente pe care ar trebui să le ordonezi pentru a le înţelege mai bine sau faţă de care
ar trebui să-ţi exprimi părerea într-o discuţie cu un prieten.
Câteva sfaturi înainte de a începe:
• Nu te grăbi în rezolvarea testului! Ai timp suficient de reflecţie!
• Citește cu atenţie fiecare cerinţă și urmărește punctajul pentru fiecare exerciţiu! Important este să acumulezi
puncte!
• Treci mai departe dacă nu știi să rezolvi un subiect!
• Nu intra în panică! Nimeni nu le știe pe toate!
Succes!
Citește cu atenţie și rezolvă următoarele cerinţe:

1.1. Imagineazã-þi cã în localitatea în care trãieºti cele mai importante monumente de
arhitecturã sunt o mãnãstire ortodoxã ºi o catedralã catolicã. De ce le-ai
recomanda unor vizitatori? Formuleazã un text de 10-12 rânduri, în care sã-þi
exprimi opinia faþã de cele douã monumente! (20 puncte)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
111
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
2. Poţi face!
2.1. Noteazã cu A afirmaþiile adevãrate ºi cu F pe cele pe care le consideri false
(greºite): (Pentru fiecare rãspuns corect primeºti un punct. Total 10 puncte)
a. Babilonul a fost unul dintre oraºele importante din Mesopotamia.
b. Cultura greacã s-a dezvoltat datoritã educaþiei grecilor.
c. Biblia este cartea sfântã a islamului.
d. În apropierea Parisului nu se aflã nici o catedralã goticã.
e. Barocul este un stil artistic cu caracteristici sportive.
f. Michelangelo a fost un artist al Renaºterii.
g. Calvinismul este un cult protestant.
h. Leonardo da Vinci a fost rege al Veneþiei.
i. Palatul Escorial se aflã lângã Madrid.
j. Palatul Ermitaj se aflã în Rusia.
2.2. În coloanele de mai jos gãseºti indicate stiluri artistice ºi caracteristici ale
acestora. Asociazã fiecãrui stil elementul care îl defineºte. (Pentru fiecare asociere
corectã primeºti un punct. Total 5 puncte)
1. Stilul internaþional A. arc în formã de semicerc

2. Stilul gotic B. Umanism
3. Stilul renascentist C. Arc frânt în formã de ogivã
4. Stilul baroc D. Faþade ondulate ºi asimetrice
5. Stilul romanic E. Eficienþã

3.1. Alege completarea potrivitã pentru fiecare enunþ. Încercuieºte varianta ta de
continuare. (Pentru fiecare alegere corectã primeºti douã puncte. Total 10 puncte)
a. Biserica catolicã a susþinut:

1. arta barocã
2. arta Renaºterii
3. arta greco-romanã.
112
b. În stil gotic au fost construite:
1. blocuri de locuinþe
2. moschei
3. catedrale.
c. Renaºterea a fost o epocã interesatã de valoarea:

1. lui Dumnezeu
2. omului
3. banilor.
d. Cina cea de tainã este un tablou pictat de cãtre:

1. Michelangelo
2. un anonim
3. Leonardo da Vinci.
e. Cultura tinerilor este aproape întotdeauna:

1. liniºtitã, politicoasã ºi calmã
2. avântatã ºi plinã de revoltã
3. creºtinã.
3.2. Completeazã spaþiile libere cu termenii istorici adecvaþi din lista datã. Fiecare
termen poate fi folosit în forma gramaticalã potrivitã contextului. Pentru fiecare
termen plasat corect primeºti 2 puncte. Total 16 p.)
Ideologia Renaºterii a fost _____________________________. La Florenþa, una dintre valorile
cele mai apreciate era _____________________. Martin Luther a realizat __________________
catolicismului. Biserica catolicã a reacþionat prin _______________________ iar în artã prin
stilul________________________. ________________________ este contemporanã cu Reforma.
_______________________________ a fost o instituþie a Bisericii catolice ºi a Contrareformei.
Contrareforma a dus la ____________________________________.
Termeni: rãzboaie religioase, umanism, Inchiziþie, libertate, Reforma, Contrareformã,

baroc, Renaºtere.
3.3. Care dintre textele urmãtoare (a ºi b, a ºi c sau b ºi c) prezintã douã perspective

diferite asupra stilului internaþional în arhitecturã? (Recunoaºterea fiecãrui text
îþi aduce 7 puncte. Total 14 puncte)
a. «Catedralele se ridicã peste tot în jurul nostru. Sunt monumentale, bogat ornamentate ºi
impresionante. Înãuntru te simþi mai aproape de Dumnezeu ºi mai credincios. Eºti
umil, mic ºi neînsemnat, dar mult mai bogat sufleteºte.»
b. «Pãdurea de zgârie-nori ne înconjoarã peste tot. Cerul aproape cã nu se vede de pe
trotuar. Este o senzaþie unicã: te simþi mic ºi neînsemnat ºi totuºi atât de important –
bogat ºi prosper. Privind în jos de la etajul 150, ai lumea la picioare. E un sentiment
tare plãcut!»
c. «Aceste construcþii nu au dorit decât sã impresioneze, sã fie eficiente ºi sã aibã costuri
mici de exploatare. Utilizarea spaþiului pe verticalã s-a realizat prin folosirea oþelului,
betonului ºi sticlei. Niºte cutii în care miºunã oamenii.»
113
4. Reflectează!
4.1. Comandã un tablou unui pictor, un portret al tãu, ºi spune-i cum ai vrea sã fii
reprezentat astfel încât imaginea sã exprime personalitatea ta. Foloseºte
cunoºtinþe despre semnificaþiile artei ºi ale imaginilor pictate ºi alcãtuieºte un
text de 12-15 rânduri. (15 puncte)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Felicitări încă o dată! Cred că ai trecut cu bine acest test!
114
Barem de corectare pentru proba scrisă varianta 2

Cerinþa Punctaj Se apreciazã/Se puncteazã rãspunsul corect
Se apreciazã:
1.1 20 • spiritul critic;
Afirmaþiile sunt: a-A, b-A, c-F, d-F, e-F, f-A, g-A, h-F, I-A, j-A; pentru fiecare recunoaºtere
2.1 10
corectã a valorii de adevãr se acordã un punct (10×1p=10p).
Asocierile corecte sunt: 1-E, 2-C, 3-B, 4-D, 5-A; pentru fiecare asociere corectã se acordã
2.2 5
un punct (5×1p=5p).
Rãspunsurile corecte sunt: A-1, B-3, C-2, D-3, E-2; Pentru fiecare variantã corectã se
3.1 10
acordã douã puncte (5×2p=10p).
Ordinea corectã de plasare a termenilor în text este: umanism, libertate, Reforma,
3.2 16 Contrareforma, baroc, Renaºtere, Inchiziþie, rãzboaie religioase. Fiecare plasare corectã
aduce douã puncte (8×2p=16p).
Textele care prezintã douã perspective diferite asupra stilului internaþional sunt B ºi C;
3.3 14
identificarea lor corectã aduce câte 7 puncte (2×7p=14p).
Se apreciazã:
4.1 15 • indicarea corectã a semnificaþiilor artei;
• încadrarea în dimensiunea indicatã a textului,
Oficiu 10
Total 100
115
Subiect 1 2 3 4 5 6 7
116
a b c d e f g h i j 1 2 3 4 5 A B C D E
Cerinþa
B C
(rãspunsul corect)
A A F F F A A F A A E C B D A 1 3 2 3 2
umanism
libertate
Reforma
Contrareforma
baroc
Renaºtere
Inchiziþie
rãzboaie religioase
Din oficiu
Total
Punctaj 20 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 7 7 15 10 100

PROGRAMUL PHARE 1/2003/005/551.01.02:
EVALUARE
Matematică
MODULUL 4
Provocări matematice
117
Matematică, Modulul 4 – Provocări matematice
Introducere
Acest test de evaluare îºi propune sã furnizeze informaþii despre modul în care competenþa
generalã, respectiv competenþele specifice vizate prin acest modul sunt formate la elev. Reamintim
cã în modulul intitulat „Provocãri matematice” competenþa generalã urmãritã este utilizarea raþiona-
mentelor logico-matematice la rezolvarea de probleme, dezvoltatã în competenþe specifice astfel:
– Identificarea problemelor extrase dintr-un context sau dintr-o situaþie realã
– Elaborarea de strategii ºi planuri de rezolvare a problemelor
– Construirea de raþionamente logico-matematice simple în vederea rezolvãrii problemelor
– Prezentarea, argumentarea ºi interpretarea raþionamentelor utilizate.
Standardele de performanþã la care ne raportãm în acest modul sunt prevãzute în programa
disciplinei. Astfel, raportãm performanþele elevilor, printre altele, la identificarea ºi colectarea
dintr-un set de date a informaþiilor relevante pentru rezolvarea de probleme.
Acest test se poate utiliza, parþial sau integral, ca test final sau test iniþial. Pentru evaluarea
unui elev care a parcurs acest modul prin diverse activitãþi de învãþare la ºcoalã, vom folosi ºi
evaluare oralã, evaluare prin probã practicã ºi aprecierea portofoliului realizat în timpul
semestrului.
Testul este propus ca probã scrisã, deºi parte din exerciþiile prezentate se pot da ºi la o probã
de evaluare oralã. Elevul poate scrie direct pe formularul de test, mai ales cã la unele probleme
acest lucru este chiar cerut.
Scopul evaluãrii orale este diferit de scopul evaluãrii scrise. În evaluarea oralã accentul cade,
pe lângã verificarea deprinderilor de rezolvare de problemã ºi a cunoºtinþelor aferente, pe
demonstrarea competenþelor de comunicare ºi a unor competenþe cognitive greu de observat în
evaluarea scrisã. Astfel, profesorul va surprinde modul în care elevul citeºte ºi interpreteazã textul
problemei, felul în care expune rezolvarea gãsitã ºi argumenteazã calea pe care a urmat-o.
În timpul rãspunsului elevului, profesorul va pretinde citirea textului de pe bilet,
interpretarea (reformularea acestui text) ºi expunerea verbalã a rezolvãrii.
Formulãm câteva recomandãri pentru evaluarea oralã. În timpul unei sesiuni de evaluare
oralã, intervalul acordat fiecãrui elev este de aproximativ 20 de minute: 10 minute pentru
pregãtirea rãspunsului ºi 10 minute pentru prezentarea acestuia. Desigur, profesorul este invitat sã
formuleze întrebãri, sã poarte un dialog cu elevul ºi sã evite atmosfera severã de examen.
Prezentãm un model de bilet de evaluare oralã. Problema este aleasã dintre problemele
propuse ºi la evaluarea scrisã, dar este reformulatã pentru scopul nostru, ilustrând astfel modul în
care profesorul poate proceda la fel.
Bilet nr. …
Avem mai jos douã ºiruri, construite dupã anumite reguli.
a) Analizaþi atent ºirurile de mai jos ºi încercaþi sã descoperiþi regulile utilizate.
b) Completaþi urmãtorii trei termeni.
c) Explicaþi modul în care v-aþi gândit!
1,10, 3, 12, 5, 14, 7,16, …

1, M, 3, N, 9, O, 27, P, 81, …
119
MATEMATICĂ MODULUL 4 PROVOCĂRI MATEMATICE
În privinþa notãrii rãspunsului oral, propunem urmãtorul barem:

– Citirea corectã a textului 20 p.
– Interpretarea (reformularea) textului 20 p.
– Soluþia gãsitã (încercarea de cãutare) 30 p.
– Argumentarea soluþiei ºi a modului de gândire 20 p.
– Din oficiu 10 p.
Structura testelor de evaluare

Testele au 4 pãrþi oarecum distincte, notate cu 1, 2, 3 ºi 4. Ponderea acestor pãrþi nu este
aceeaºi, nici ca numãr de exerciþii, nici ca aport la nota finalã.
Partea „1”, prin 6 exerciþii-întrebãri, propune verificarea unor cunoºtinþe de bazã care se
regãsesc în modul, fãrã sã aibã pretenþia de a face un inventar complet al acestor cunoºtinþe.
Partea „2” conþine tot 6 probleme, însã dificultatea acestora este mai mare. Întrebãrile ºi
problemele din aceastã parte sunt orientate spre aplicaþiile imediate ale cunoºtinþelor, spre
utilizarea lor în anumite scopuri. Mai mult decât în primul bloc, în acest pasaj accentul cade pe
operaþii ºi pe raþionament. Problemele nu sunt complicate, dar necesitã o analizã ºi o prelucrare
atentã ºi mai multã creativitate din partea elevilor.
Partea notatã cu „3” este compusã din 3 itemi ºi serveºte la evaluarea laturii de raþionament ºi
de înþelegere mai profundã a lucrurilor. Problemele sunt de logicã, dar una are ºi caracter de
calcul, respectiv de numãrare.
Ultima parte, „4”, conþine câte un pãtrat magic ºi o problemã de raþionament.
120
.....................................................
Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Președinte
Bun venit la testul de evaluare!

Un test de evaluare este un prilej de reflecţie. Prin test ne facem o imagine despre noi înșine, despre cât și
cum am progresat. Ne ajută să vedem ce știm să facem cu ceea ce știm și ne îndeamnă la perseverenţă. Prin
test încercăm să vedem în ce măsură știm să aplicăm cunoștinţele și deprinderile însușite.
Profesorul vă va îndruma în ceea ce privește cerinţele acestui test.
Fiţi atenţi la modul în care vă folosiţi timpul alocat. Citiţi textele cu mare atenţie!
Succes!

1.1. În contact cu orice afirmaþie stabilim dacã aceasta este adevãratã sau falsã.
Folosim cunoºtinþele noastre sau facem diverse investigaþii în acest scop.
Completeazã tabelul de mai jos!
Afirmaþie Valoare de adevãr ataºatã
Pãmântul se învârteºte în jurul Soarelui.
Euclid a trãit înaintea erei noastre.
2006 nu poate fi numãr prim.
Dacã x = 3, atunci 3x + 11 < 21.
Mâine va ploua.
1.2. Analizeazã ºi completeazã urmãtorul fragment de text:
Am doi fraþi mai ________________ decât mine.

Astfel, fratele meu mai mic este mai în vârstã decât mine.
Este posibil ca acest argument sã fie adevãrat?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
121
1.3. Avem un pachet de cãrþi de joc, compus
din 56 de cãrþi de 4 tipuri diferite: treflã,
caro, picã ºi inimã. Extragem la
întâmplare o carte din pachet.
Eveniment Probabilitate
Apare asul de treflã.

Apare o carte de culoare
roºie.
Apare o carte de culoare
neagrã.
Apare o carte cu valoarea
mai micã decât 6.
1.4. Gãseºte o ordine logicã a cuvintelor din lista urmãtoare ºi explicã rãspunsul pe
care l-ai dat.
sigur – puþin probabil – imposibil – probabil – foarte probabil
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
1.5. În continuare sunt redate desenele a douã figuri geometrice simple, cu laturile
proporþionale. Dacã laturile dreptunghiului mare sunt de douã ori mai mari
decât laturile dreptunghiului mic, ce relaþie existã între ariile acestor douã figuri?
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
1.6. La o întâlnire, toþi participanþii ºi-au schimbat între ei cãrþile de vizitã. Numãrul
cãrþilor de vizitã schimbate a fost cu 120 mai mare decât numãrul participanþilor.
Câþi oameni au participat la întâlnire?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2. Poţi face!
2.1. La alegerile pentru funcþia de preºedinte al consiliului de administraþie participã
4 persoane: A,B,C ºi D. Participanþii pot vota o singurã datã pentru oricare dintre
candidaþi.
a. A primeºte cu un vot mai mult decât B;
b. C are ºi el cu un vot mai mult decât A;
c. Dacã D ar fi primit cu un vot mai mult, ar fi avut acelaºi numãr de voturi ca ºi C;
d. A are acelaºi numãr de voturi ca ºi D.
Cine va deveni preºedintele consiliului de administraþie?
_____________________________________________________________________________
122
2.2. Câte numerele naturale avem, care se scriu cu cifrele 1, 2, 3 ºi 4? Cifrele nu se
vor repeta! Dar dacã folosim cifrele 1, 2, 3, 4 ºi 5?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2.3. Sã presupunem cã numerele de circulaþie pentru autoturisme aratã în felul urmãtor:
XY ____ ____
XY reprezintã iniþiala judeþului (de exemplu: DB, BV, sau AR), în locul liniilor avem
o combinaþie de douã cifre (de exemplu 03, 07, sau 05), iar în cãsuþele libere se pune
o combinaþie de trei litere.
Câte autoturisme putem marca astfel, dacã:

a. alegem judeþul XY;
b. alegem doar combinaþiile 01, 02 ºi 03;
c. alegem literele M, N, P – combinate în toate modurile posibile?
2.4. Douã pompe submersibile golesc un rezervor în trei ore. Cât timp ar fi necesar
pentru a goli rezervorul dacã folosim trei pompe de acelaºi fel?
_____________________________________________________________________________
2.5. Funcþia f: R → R este definitã prin relaþia f(x) = 2x. Completaþi tabelul urmãtor,
folosind modelele date.
x –4 –3 –2 –1 0 1 2 3 4
2x 1/4 16
2.6. Drumul parcurs între douã localitãþi a durat 1,3 ore dacã viteza a fost de 70
km/h. Cât va dura acelaºi drum dacã viteza se mãreºte cu 20 km/h?

3.1. Analizeazã atent ºirul de mai jos ºi completeazã urmãtorii trei termeni. Explicã
în scris raþionamentul tãu!
1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, …
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3.2. Coloana de mai jos conþine un termen care nu se potriveºte cu restul colecþiei.
Care este acesta? Poþi motiva rãspunsul tãu?
• IPOTEZÃ
• DEMONSTRAÞIE
• TRIUNGHI
• CONCLUZIE
• RAÞIONAMENT
• PROBLEMÃ
____________________________________ pentru cã ______________________________________
____________________________________________________________________________________
123
3.3. Reconstituie adunarea de mai jos, în care literele reprezintã cifre.
ABC+
AB
C
300
Redacteazã aici modul în care te-ai gândit:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. Reflectează!
4.1. În desenul urmãtor trebuie sã scrii numerele mai mici decât 8, astfel încât suma
calculatã pe fiecare linie, fiecare coloanã ºi fiecare diagonalã sã fie 15. Poþi folosi
ºi fracþii!
4.2. Care figurã se aseamãnã cel mai puþin cu celelalte patru?
AZVEN
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Rezultatul acestui test nu se va folosi la alcătuirea nici unei ierarhii. Scopul este doar să măsurăm
performanţele voastre. Testul va indica nivelul la care va aflaţi, greșelile care trebuie corectate și ideile pe
care ar fi bine să le dezvoltaţi în viitor.
Succes pe mai departe!
124
.....................................................
Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
Data:
an luna ziua

Corector 1
Corector 2
Președinte
Bun venit la testul de evaluare!

Un test de evaluare este un prilej de reflecţie. Prin test ne facem o imagine despre noi înșine, despre cât și
cum am progresat. Ne ajută să vedem ce știm să facem cu ceea ce știm și ne îndeamnă la perseverenţă. Prin
test încercăm să vedem în ce măsură știm să aplicăm cunoștinţele și deprinderile însușite.
Profesorul vă va îndruma în ceea ce privește cerinţele acestui test.
Fiţi atenţi la modul în care vă folosiţi timpul alocat. Citiţi textele cu mare atenţie!
Succes!

1.1. Completeazã tabelul de mai jos cu valori de adevãr corespunzãtoare.
Enunþ Adevãrat Fals

0 este cel mai mic numãr
natural.
Nu este adevãrat cã apa de mare
este sãratã.
73 < 75
Marchizul de Condorcet s-a
ocupat de alegeri.
1.2. Avem mai jos desenele a douã figuri geometrice simple, cu laturile proporþionale.
Dacã laturile dreptunghiului mare sunt de douã ori mai mari decât laturile
dreptunghiului mic, ce relaþie existã între ariile acestor douã figuri?
___________________________________________________
___________________________________________________
___________________________________________________
125
1.3. Câþiva „SMOUG” sunt ºi „THOR”.
Câþiva „THOR” sunt ºi „THRAN”.
Atunci, câþiva „SMOUG” vor fi
obligatoriu „THRAN”.
Aceastã afirmaþie este:
a. adevãratã;
b. falsã;
c. nici adevãratã, nici falsã.
1.4. În lista urmãtoare sunt cuvinte care

descriu activitãþi. Gãseºte o ordine logicã
a acestora ºi explicã rãspunsul pe care
l-ai dat.
tai mãrunt ceapa; adaug puþinã apã; încing
ulei; aprind gazul; tai carnea în bucãþi;
condimentez; prãjesc ceapa; acopãr tigaia;
deschid butonul de la aragaz
Ordinea mea: 1 _______________________________, 2 ______________________________,
3 _______________________________, 4 ______________________________,
5 _______________________________, 6 ______________________________,
7 _______________________________, 8 ______________________________,
9 _______________________________.
Explicaþia mea: _____________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
1.5. Un comerciant s-a gândit sã amestece 60 l de vin cu preþul de 8 RON/l cu 50 l de

vin cu 10 RON/l ºi sã vândã noul „produs” cu 9 RON litrul. A procedat corect
comerciantul?
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
1.6. Câte pãtrate avem în desenul urmãtor?
_____________________________________________________________________________
126
2. Poţi face!
2.1. Deciziile pe care le luãm pot fi: urgente sau nu, respectiv importante sau nu.
Aranjeazã aceste variante într-un tablou (matrice) 2×2 ºi dã exemple de asemenea
decizii din experienþa ta cotidianã (dupã modelul dat mai jos).
(Model: alegerea cravatei pe care o voi purta azi este o decizie urgentã – deoarece trebuie
sã plec repede –, dar neimportantã.)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2.2. Avem la dispoziþie cifrele 0, 3, 5 ºi 9, cu care formãm numere naturale. Câte

asemenea posibilitãþi avem? Analizeazã separat cazurile în care cifrele nu se
repetã ºi cazurile în care se repetã.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2.3. Cinci persoane, A, B, C, D, E, sunt proprietari la o societate comercialã, dupã

cum urmeazã: A are 500 de acþiuni, B are 700 de acþiuni, C are 300 de acþiuni, D
are 1000 de acþiuni, iar E are 600 acþiuni. La sfârºitul unui an financiar,
beneficiul net ce revine proprietarilor societãþii este de 31000 RON. Cum trebuie
împãrþitã aceastã sumã în mod corect între cei cinci proprietari?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2.4. La alegeri au participat trei partide politice. Primul a obþinut 50% din voturi, al
doilea partid 35%, iar al treilea 15%. În parlament sunt 200 de locuri. Cum se vor
împãrþi aceste locuri între reprezentanþii partidelor?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2.5. Funcþia f: R → R este definitã prin relaþia f(a) = 3a. Completeazã tabelul urmãtor,
folosind modelele date.
a –4 –3 –2 –1 0 1 2 3 4
3a 1/9 1 81
2.6. Drumul parcurs între douã localitãþi a durat 1,2 ore dacã viteza a fost de 60
km/h. Cât va dura acelaºi drum dacã viteza se mãreºte cu 20 km/h?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
127
3.1. Analizeazã atent ºirurile de mai jos ºi completeazã urmãtorii trei termeni.
Explicã în scris raþionamentul tãu!
1, 10, 3, 12, 5, 14, 7, 16, …

1, M, 3, N, 9, O, 27, P, 81, …
_____________________________________________________________________________
3.2. Coloana de mai jos conþine un termen care nu se potriveºte cu restul colecþiei.
Care este acesta? Poþi motiva rãspunsul tãu?
• ALGORITM
• DEMONSTRAÞIE
• MODEL
• PATRU
• DECIZIE
• FUNCÞIE
____________________________________ pentru cã ______________________________________
____________________________________________________________________________________
3.3. Înmulþim primele 20 de numere naturale (începând cu 1). Câte cifre de 0 vom
obþine pe ultimele locuri în acest produs?
Scrie aici concluzia ta ºi explicã modul în care te gândeºti:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4. Reflectează!
4.1. În desenul urmãtor trebuie sã scrii numerele naturale de la 1 la 9, astfel încât
suma calculatã pe fiecare linie, fiecare coloanã ºi fiecare diagonalã sã fie 15. Poþi
folosi ºi fracþii!
4.2. Care figurã se aseamãnã cel mai puþin cu celelalte patru?
OZPUC
_____________________________________________________________________________
Rezultatul acestui test nu se va folosi la alcătuirea nici unei ierarhii. Scopul este doar să măsurăm
performanţele voastre. Testul va indica nivelul la care va aflaţi, greșelile care trebuie corectate și ideile pe
care ar fi bine să le dezvoltaţi în viitor.
Succes pe mai departe!
128
Bareme
Propunem ca ponderea acestor pãrþi în alcãtuirea notei finale (care poate fi nota obiºnuitã sau
un punctaj anume, stabilit de profesor) sã fie urmãtoarea:
– „din oficiu” 10% (1 punct)
– partea „1” 20% (2 puncte)
– partea „4” 10% (1 punct).
Notarea exerciþiilor din cadrul fiecãrui bloc este la latitudinea profesorului, în funcþie de
dificultatea ºi complexitatea respectivului item.
Se recomandã ca profesorul sã aprecieze ºi sã noteze, pe lângã corectitudinea în sine, ºi
aspecte cum ar fi: claritatea exprimãrii, modul în care elevul argumenteazã sau nu, sau caracterul
estetic al desenelor. De asemenea, se pot acorda fracþiuni de notã dacã rezultatele sau demersul
elevului nu sunt complete.
Profesorul va oferi elevilor indicaþiile necesare pentru parcurgerea testului. Se poate permite
folosirea calculatoarelor de buzunar. Este deosebit de important sã se asigure elevilor un feedback
privind rezultatele obþinute ºi aspectele care trebuie îmbunãtãþite.
Pentru uºurarea notãrii, avem mai jos câteva dintre rezultatele exerciþiilor.
Varianta 1
1.2. cuvântul care lipseºte este „mari”
1.3. probabilitãþile sunt: 1/56, 1/2, 1/2, 20/56
1.6. numãrul participanþilor este 12
2.1. C obþine cele mai multe voturi
2.2. 24, respectiv 120
2.3. 18
3.1. este ºirul lui Fibonacci
3.2. TRIUNGHI
4.1. folosim, de exemplu în prima linie 4,5 ºi 2,5 etc.
4.3. litera E
Varianta 2
1.3. falsã
1.5. nu, deoarece un litru ar trebui sã coste mai puþin de 9 RON
1.6. 14
2.2. 18
2.3. proporþional, 5000, 7000 etc.
3.1. 9, 18, etc. respectiv Q, 243 etc.
4.2. Z
129
130
I. Cunoºtinþe II. Deprinderi, abilitãþi III. Aplicaþii IV. Reflecþii
A1 A3 B2 B4 B6 C2 A2 A6 B3 C1 B5 C2 D1 A3 A5 B1 C3 D1 A4 D2 C1
Nr. crt.
Numãrul
lucrãrii
Din ofiicu
Nota
finalã
Borderou de notare pentru probele scrise

TIPURI DE EVALUARE (ANEXA 1)
Verbe acþionale
Nivelul evaluãrii
Taxonomia lui Bloom
I. Informaþia de bazã 1. Cunoaºterea faptelor: 2. Înþelegerea cunoºtinþelor:
Evaluãm capacitãþi cognitive – sã defineascã – sã traducã
de nivel inferior – sã recunoascã – sã interpreteze
– sã identifice – sã explice
– sã examineze – sã descrie
– sã arate – sã parafrazeze
– sã denumeascã
II. Abilitãþi/aplicaþii 3. Folosirea cunoºtinþelor 4. Stabilirea relaþiilor prin
Evaluãm într-un context/situaþie nouã: descompunere/gândire
abilitãþi/competenþe de – sã foloseascã inductivã:
nivel superior – sã rezolve – sã coreleze
– sã experimenteze – sã clasifice
– sã anticipeze – sã compare
5. Sintetizarea – sã organizeze
conþinuturilor/gândire – sã grupeze
deductivã: – sã distingã
– sã combine – sã aranjeze
– sã formuleze
– sã construiascã
– sã aducã ipoteze
III. Atitudinal/comportamental 6. Exprimarea judecãþilor de
Evaluãm atitudini ºi valoare:
comportamente – sã laude
– sã judece
– sã critice
– sã ierarhizeze
– sã decidã
IV. Holisticã
Evaluãm întregul
V. Autoevaluare profesor
Obþinem feed-back
131

A Doua Sansa - Secundar - Evaluari - Profesor - 3-4 EVALUARE

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A Doua Sansa - Secundar - Evaluari - Profesor - 3-4 EVALUARE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

LUCIA COPOERU (coord.)

Centrul Step by Step, 2006

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Laura Codreanu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

I. Copoeru, Lucia (coord.)

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Procedura de evaluare și de recunoaștere a competenţelor pentru educaţia de bază dobândite anterior

Evaluarea de modul trebuie sã reuºeascã sã rãspundã scopului de ansamblu al modulului,

Vã dorim succes în procesul de evaluare ºi sperãm ca ghidul sã sprijine eforturile

Ce tipuri de competenþe se evalueazã în cadrul programului „A doua ºansã” –

Cine organizeazã procesul de evaluare?

Care este componenþa Comisiei de evaluare?

Care sunt atribuþiile Comisiei de evaluare?

Care sunt formele de evaluare utilizate în cadrul programului „A doua ºansã” –

Cine ºi în ce mod elaboreazã instrumentele de evaluare în vederea evaluãrii

Care module sunt evaluate?

Cum se înregistreazã rezultatele evaluãrii?

Ce documente trebuie pãstrate dupã încheierea evaluãrii?

Cum se încheie media modulelor evaluate?

Media notelor acordate pe parcurs – 30%

Cum se încheie situaþia ºcolarã a elevilor în cadrul programului „A doua ºansã” –

Evaluarea și recunoașterea competenţelor dobândite

Când se realizeazã evaluarea?

Cum se încheie media modulelor evaluate?

Ce documente obþine candidatul dupã evaluare?

Procesul de evaluare și de recunoaștere

Când se realizeazã evaluarea?

Cum se încheie media modulelor parcurse?

(MNP × 3) + (NP × 2) + (NM × 5)

– promovarea unui modul este condiþionatã de obþinerea mediei 5 (cinci);

Ce documente obþine candidatul dupã evaluare?

Evaluarea de modul presupune evaluarea competenþei generale a modului. Ea se va realiza

Cum se desfășoară proba orală?

Barem de evaluare a rãspunsului oral

Borderou de evaluare a probei orale

Cum se desfășoară proba scrisă?

Nota (în cifre și litere) Semnătura

Bine ai venit la evaluarea iniţială pentru Modulul al III-lea!

1. Demonstrează ceea ce știi! (20 de puncte)

Scrie rãspunsuri pentru fiecare cerinþã, cu privire la textul dat!

a. A G Textul dat aparþine stilului ºtiinþific.

b. A G Destinatarul scrisorii este un elev sârguincios.

c. A G Expeditorul scrisorii este o servietã amãrâtã.

d. A G Servieta este supãratã pentru cã nu a fost fãcutã, conform destinaþiei iniþiale,

e. A G Elevul ºi-a petrecut timpul într-o salã de clasã.

1. ____ elevul A. terenul de fotbal

5. ____ formulã de încheire

b. Transcrie douã cuvinte împrumutate din limba englezã ºi adaptate la pronunþia

c. Rezumã, în cinci rânduri, conþinutul scrisorii.

d. Selecteazã douã cuvinte care indicã timpul desfãºurãrii evenimentelor.

1.4. Încercuieºte litera corespunzãtoare fiecãrui rãspuns corect:

2. Poţi face! (20 de puncte)

3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! (40 de puncte)

Scrie despre ceea ce ai citit!

4. Reflectează! (10 puncte)

Încercuieºte litera corespunzãtoare afirmaþiei pe care o consideri adevãratã.

Barem de corectare și notare

2. Poþi face! (20 de puncte)

3. Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile! (40 de puncte)

2. prezentarea detaliatã a temei în cele douã texte; 4 puncte

pentru cã _________________