Probleme propuse pentru examenul de ANALIZA MATEMATICA 1

1. Mulţimi şi funcţii

1) a) Să se arate că mulţimile A = {1,2,3,4,5} şi B = {2,4,8,16,32} sunt echipotente;

b) Să se arate că intervalul (0, 1) este o mulţime echipotentă cu intervalul (1, ∞)

2) Mulţimea Z a numerelor întregi, este numărabilă

3) Fie numerele reale a < b, c < d . Să se arate că [a, b] ~ [c, d ] , (a, b ) ~ (c, d ) , [a, b ) ~ [c, d ) ,
(a, ∞ ) ~ (c, ∞ ) , [a, ∞ ) ~ [c, ∞ ) , (− ∞, a ) ~ (− ∞, c )
4) Intervalul (0,1) nu este o mulţime numărabilă.

5) R este nenumărabilă (are puterea continuului).

6) Mulţimea numerelor raţionale este numărabilă.

7) Orice interval (a,b)⊂R este o mulţime nenumărabilă.

8) Mulţimea numerelor iraţionale este nenumărabilă.

2. Şiruri de numere reale

1) Folosind criteriul general al lui Cauchy pentru şiruri, să se studieze convergenţa şirurilor:
cos x cos 2 x cos 3x cos nx
a) a n = + 2
+ 3
+ ... + ,x∈R
2 2 2 2n
x x +1 x + 2 x+n
b) bn = + + + ... + , x > 1.
1 3 5 2n + 1

2) Utilizând criteriul lui Cauchy, să se studieze convergenţa şirurilor:

sin 1! sin 2! sin n!
a) a n = + + ... + , n ≥ 1;
1⋅ 2 2⋅3 n ⋅ (n + 1)
1 1 1
b) bn = 1+ 2 + 2 + ... + 2 , n ≥ 1;
2 3 n
1 1 1
c) c n = 1+ + + ... + , n ≥ 1.
2 3 n

3. Serii numerice. Serii de puteri

1) Să se studieze convergenţa următoarelor serii şi, în cazul convergenţei, să se stabilească suma

lor:
∞
2n + 3 ∞
2n + 1 − 2n − 1
a) ∑ ; b) ∑ ;
n =1 n( n + 1)( n + 2) n =1 4n 2 − 1
∞ ∞
 1 1
c) ∑
n =1
ln1 + ;
 n
d) ∑
n =1 n +1 + n
;

1
2) Folosind condiţii necesare şi suficiente de convergenţă, să se studieze convergenţa următoarelor
serii:
∞
n +1 ∞
 1 ∞
1
a) ∑ ; b) ∑ n ln1 − ; c) ∑ α , α ≥ 2.
n =1 2n + 1 n =1  n n =1 n

3) Utilizând criteriile de convergenţă pentru seriile cu termeni pozitivi, să se stabilească natura

seriilor:
1 1
∞ 1+ + ... +
∞ 3
n ∞
n −1
a) ∑ ; b) ∑ 3 ; c). ∑ 2 n;
n(n + 1) n =1 n + n + 1 n
2
n =1 n =1

∞
1 ∞
2n − 1 ∞
1 ⋅ 5 ⋅ 9 ⋅ ... ⋅ (4n − 3)
∑n ∑ ∑ 2 ⋅ 5 ⋅ 8 ⋅ ... ⋅ (3n − 1) ;
( 2)
d) n
; e) n
; f)
n =1 n n =1 n =1

 n +1 
∞ n ∞ ∞
1
g) ∑   ;
n =1  2n − 1 
h) ∑ na n , a > 0;
n =1
i) ∑ (3n − 2)(3n + 1) ;
n =1
∞ ∞
1 ∞
n2 +1
j) ∑ a ln n , a > 0 ;
n =1
k) ∑ arcsin
n =1 n
l) ∑ ln
n =1 n2
.

4) Studiaţi convergenţa următoarelor serii alternate:

∞
(−1) n +1 ∞
ln n
a) ∑ ; b) ∑ (−1) n +1 3 .
n =1 2n − 1 n =1 n

5) Să se studieze convergenţa următoarelor serii şi să se determine suma lor (în cazul în care sunt
convergente):
∞
3n + 4 n ∞
1
a) ∑ ; b) ∑ ;
n =1 n( n + 2)
n
n =1 12
∞ ∞
 1 
c) ∑ ln1 − 2 ; d) ∑ n a n , a ∈ (0,1). .
n=2  n  n =1

6) Utilizând criteriul general al lui Cauchy, să se precizeze natura seriilor:

∞
cos nx ∞
n +1
a) ∑ n ; b) ∑ .
n =1 5 n =1 3n + 2

7) Folosind condiţia necesară de convergenţă, să se arate că următoarele serii sunt divergente:

(−1) n n 2
∞ ∞ n ∞
an  3n 
a) ∑ , a > b > 0; b) ∑   ; c) ∑ 2 .
n =1 1 + b n =1  3n + 1  n =1 n + 1
n

8) Studiaţi convergenţa următoarelor serii cu termeni pozitivi:

∞ 3
n +1 − 3 n ∞
a ∞
1
a) ∑ 2
; b) ∑ 3 n cos n ; c) ∑ 5n + 3 ;
n =1 n n =1 5 n =1
∞
1 ∞
n!n 2 ∞
2 n −1
d) ∑ n , a ≥ 0; e) ∑ , a > 0; f) ∑ ;
n =1 a + n n =1 ( a + 1)( a + 2)...( a + n)
n
n =1 n
2 n −1 n
∞
 n  ∞
1 ∞
 3n 2 + 4n + 1 
g) ∑   ; h) ∑ ; i) ∑ a  2 n
 ;
n =1  3n − 1   4n + 5n + 1 
n
n =2 (ln n) n =1

2
 ∞
1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ (2n − 1)
∞ ∞
1 1
1+ +...+ 1 n!e n
j) ∑a 2 n
, a > 0; k) ∑ ⋅ ; l) ∑ n +1 .
n =1 n =1 2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ 2n 2n + 1 n =1 n
n2 ∞ ∞
 1  1 1
m) ∑  cos  ; n) ∑ ln1 +  ; o) ∑ tg n .
n ≥1  n n =1  n n =1
2
n +1

9) Să se stabilească natura seriilor alternate:

∞ ∞
a) ∑ (− 1) b) ∑ (− 1)
n +1 1 n 1
;
n =1 n(n + 1)(n + 2) n =1 n ⋅ 3n
∞ ∞
c) ∑ (− 1) n d) ∑ (− 1) 2
n 1 n n
.
n =1 5 n=2 n −1
k
k −1 C n
10) Să se arate că seria ∑ (−1) este divergentă.
n ≥1 k
11) Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma următoarelor serii de puteri:
α(α − 1) ⋅ ... ⋅ (α − n + 1) n
∞ n +1 ∞
xn
a) ∑ (− 1) ; b) 1 + ∑ x ,α∈ℜ .
n =1 n n +1 n!

12) Să se determine mulţimea de convergenţă pentru următoarele serii de puteri:

∞
xn ∞
1 ⋅ 5 ⋅ .... ⋅ (4n − 3) n
a) ∑ n ; b) ∑ x
n =1 2 + 3 n =1 3 ⋅ 7 ⋅ ... ⋅ (4n − 1)
n

∞
 2n π  n ∞
22 + 42 + ... + (2n )
2
nn
c) ∑  sin x d) ∑ 2 xn .
n =1 (n + 1) 
n
4 n =1 1 + 32
+ ... + (2 n − 1)2

13) Să se determine mulţimea de convergenţă şi suma următoarelor serii de puteri:

x 2 n +1
∞ n ∞
a) ∑ (− 1) b) ∑ (− 1) (n + 1) x n ;
n 2
;
n =1 2n + 1 n =0
∞ ∞
c) ∑ (n + 1)(n + 2)(n + 3)x n ;
n =0
d) ∑n
n =0
3
xn ;
∞ 4 n +1 ∞
x x 4n
e) ∑ ; f) ∑ .
n =1 4n + 1 n =1 (4n )!

14) Să se determine mulţimea de convergenţă pentru următoarele serii de puteri:

a) 1 + ∑
∞
(2n − 1)!!x n ; ∞
b) ∑ n n! x n ;
n =1 n! n =1
∞ n ∞
 x n
c) ∑   ;
n =1  n 
d) ∑
n =1
n
n!
xn ;

∞
(− 1) (x − 1)n ;
n +1 ∞
 1
n2 +n

e) ∑
n =1 n
f) ∑ 1 + 
n =1  n
xn ;
∞
 1 1 ∞
a(a + 1) ⋅ ... ⋅ (a + n ) n
g) ∑ 1 + 2 + ... + n  x
n =1
n
; h) ∑
n =1 b(b + 1) ⋅ ... ⋅ (b + n )
x ,0 < a < b;
∞
(ln a )n ∞
nn
i) ∑
n =1 n!
xn , a > 0 ; j) ∑ (n!)
n =1
2
xn .

3
4. Limite de funcţii

1) Să se studieze existenţa următoarelor limite :

x
 sin y 
a) lim
( x , y ) → (e ,e )
(1 + ln x y ) ; b) lim 1 +  ;
2
( x , y , )→ ∞ , π  x 
 2

x2 + y2
c) lim
( x , y )→(0 , 0 )
(x 2
)
+ y 2 sin
1
xy
; d) lim
( x , y )→(0 , 0 ) x + y
;

arctg xy x2 − y2
e) lim ; f) lim .
( x , y )→(0 , 2 ) x ( x , y )→(0 , 0 ) x 2 + y 2

2) Cercetaţi existenţa limitelor iterate şi a limitei globale în origine pentru funcţiile :

x2 y x3 y
a) f ( x, y ) = 4 , x , y ≠ 0 ; b) f ( x , y ) = , x, y ≠ 0 ;
x +y2 x 2 y 2 + ( x − y) 4
x − y + x2 + y2
c) f (x, y ) =
1 1
, x+ y ≠ 0; d) f ( x, y ) = ( x + y ) sin sin , x, y ≠ 0 .
x+ y x y

3) Să se calculeze :

a) lim
(
( x + y ) sin x 2 + y 2 ) b) lim
x2 y2
( x , y )→(0 , 0 ) ( x , y )→(0 , 0 ) x 2 + y 2
3
x2 + y2
x+ y
 x − 1  ( x −1)3 x+ y
c) lim 1 +  d) lim .
( x , y )→(1, 3 )
 y  ( x , y )→(∞ ,∞ ) x 2 + y 2

e) lim
tg x3 + y 3 ( ) f) lim
4 − 16 − x − y − z
.
( x , y ) →( 0, 0 ) x2 + y 2 ( x , y , z ) →( 0, 0, 0 ) arcsin( x + y + z )

4) Să se demonstreze că următoarele funcţii nu au limită în origine :

3
x −3 y 2x 2 y
a) f ( x, y ) = b) f ( x, y ) = 3 .
3
x +3 y x + y3

5) Să se studieze existenţa limitelor iterate şi a limitei globale în origine pentru funcţiile de mai jos
1
2 2 x sin + y
x y x
a) f ( x, y ) = 4 b) f ( x, y ) =
x +y 4
x+ y

5. Funcţii continue

1) Să se studieze continuitatea în origine a următoarelor funcţii :

1 − 1 − x 2 − y 2
 , ( x, y ) ≠ (0,0)
a) f ( x, y ) = (1 + x y ) x + y , x,. y > 0
1

b) f ( x, y ) =  x2 + y 2
1 , x = 0 sau y = 0 
0, ( x, y ) = (0,0)
2) Să se studieze continuitatea uniformă a următoarelor funcţii :
1 
a) f ( x) = ln x, x ∈  , e b) f ( x) = ln x, x ∈ (0, e]
e 

4
 1+ x
, x ∈ (1, ∞ ) d) f ( x) = x 2 cos , x ∈ (0, ∞ ) .
1
c) f ( x) = arctg
1− x x

 x y + x 2 y ln( x + y )
 , ( x, y ) ≠ (0,0)
3) Să se arate că funcţia f ( x, y ) =  x2 + y 2
0 , ( x, y ) = (0,0)

este continuă parţial în origine în raport cu fiecare dintre variabile dar nu este continuă (în raport cu
ambele variabile).

4) Să se studieze uniform continuitatea următoarelor funcţii :

a) f ( x) = x − , x ∈ [0,1] + 2 x, x ∈ (0, ∞ )
1 x
b) f ( x) =
2 3+ x
+ 2 x, x ∈ (− 3, ∞ )
x
c) f ( x) = d) f ( x) = x sin 2 x 2 , x ∈ R .
3+ x
1
e) f ( x) = sin x 2, x ∈ R f) f ( x) = 2 , x ∈ [0,1] .
x −x−2

5) Să se studieze continuitatea următoarelor funcţii :

 x2 + y2
 , x 2 + y 2 < 1, (x, y ) ≠ (0,0 )
(
a) f ( x, y ) =  ln x + y
2 2
)
0, (x, y ) = (0,0)

(
1 − cos x 2 + y 2 + z 2 )

b) f ( x, y , z ) =  x2 + y2 + z2 , ( x, y, z ) ≠ (0,0,0 )
0, ( x, y, z ) = (0,0,0)

e x − e y
2 2

 ,x≠ y
c) f ( x, y ) =  x − y

2 x e , x = y
x2

 sin x − sin y
 ,x≠ y
d) f ( x, y ) =  x − y ;
cos x , x = y

 1 −
1

 4 4 ⋅e x2 + y2 + z2
, x 2+ y 2 + z 2 ≠ 0
e) f ( x, y, z ) =  x + y + z 4
.

0, x + y + z = 0
2 2 2

6) Discutaţi în funcţie de valorile parametrului α > 0 continuitatea următoarelor funcţii :

 xαy
 2 , x2 + y 2 ≠ 0
a) f : R → R, f ( x, y ) =  x + y
2 2
;

0 , x + y = 0
2 2

(
 sin x 2 + α y 2 )
, ( x, y ) ≠ (0,0)

b) f : R 2→ R, f ( x, y ) =  x 4 + y 4
0 , ( x, y ) = (0,0)


5
7) Care dintre următoarele funcţii se poate prelungi prin continuitate ?

a) f : R 2 − {(0,0)} → R, f ( x) =
ln 1 + x 2 y 2
;
( )
x2 + y 2
x2 + x y + y 2
b) f : R 2 − {(0,0)} → R, f ( x) = .
x2 + y 2

 x y2
 , ( x, y ) ≠ (0,0 )
8) Să se arate că funcţia f ( x, y ) =  x 2 + y 4
0 , ( x, y ) = (0,0)

este continuă parţial în origine în raport cu fiecare dintre variabile dar nu este continuă (în raport cu
ambele variabile).

6. Teoria diferenţială a funcţiilor

1) Să se arate că funcţia f ( x ) = verifică egalitatea x ⋅ f ' ( x) = f ( x)( f ( x) ⋅ ln x − 1) .

1
1 + x + ln x
2) Să se calculeze derivatele de ordin n ( n ∈ N * ) în cazul următoarelor funcţii :
a) f ( x) = ln(ax + b), a, b ∈ R, a ≠ 0 ; b) f ( x) = ( x − 1) e − x ;
c) f (x ) = sin 2 ax, a ∈ R* d) f ( x) = x 2 cos x .

3) Pornind de la definiţie, să se calculeze :

(
a) f 'x (1,0) şi f 'y (1,0) , dacă f ( x, y ) = x ln x − y 2 , x > y 2 ; )
b) f ''
x2
(0,2), f ''
xy (0,2) şi f ''
y2
(0,2) , dacă f ( x, y ) = x 2 + y 2 , x, y ∈ R * ;
y
f '''
xyz (4,1,2) , dacă f ( x, y, z ) = x z , x > 0, z ≠ 0 .

4) Demonstraţi că funcţia f ( x, y ) = x y + x e x verifică egalitatea

∂f ∂f
x ( x, y ) + y ( x, y ) = xy + f ( x, y )
∂x ∂y

5) Arătaţi că :
 y xy   x2 
a) f : R × R → R, f ( x, y ) =  arctg − a  ⋅ ϕ 2
*
 verifică ecuaţia:
2 
 x  x +y 
∂f ∂f  x2 
x +y = −2 x y a x y ϕ 2  ln a , a > 0, a ≠ 1 ;
2 
∂x ∂y x +y 
(
b) f : R 3 → R, f ( x, y, z ) = ϕ x y, x 2 + y 2 − z 2 verifică ecuaţia: )
∂f ∂f ∂f
xz
∂x
− yz
∂y
+ x2 − y 2 (
∂z
= 0. )

(
6) Calculaţi diferenţiala funcţiei f ( x) = ϕ x ln x,3 x 2 , x > 0. )

6
7) Calculaţi diferenţialele următoarelor funcţii :
x2 − y2 xy
a) f ( x, y ) = 2 ; b) f ( x , y , z ) = arctg .
x + y2 z2

8) Fie funcţia f : R 3 → R, f ( x, y, z ) = e a x + b y + c z . Să se determine d n f .

 2x y
 , ( x, y ) ≠ (0,0)
9) Arătaţi că funcţia f : R → R, f ( x, y ) =  x 2 + y 2
2
, are derivate parţiale în origine
0, ( x, y ) = (0,0)

cu toate că nu este continuă în acest punct.
10) Să se calculeze derivatele parţiale de ordinul al doilea pentru următoarele funcţii :
x x− y
a) f ( x, y ) = ln tg ; b) f ( x, y ) =
y x+ y
c) f ( x, y ) = e sin x y ; (
d) f ( x, y ) = ln x + x 2 + y 2 )
e) f ( x, y, z ) = x y z + 2 x − 3 y + z + 5 f) f ( x, y, z ) = ( x y )
3 2 z
;
xyz
g) f ( x, y, z ) = ; h) f ( x, y, z ) = x y + y z − 2 z x .
x + y2 + z2
2

11) Demonstraţi că :
∂z ∂z
a) x
∂x
+y
∂y
(
= 2 , pentru z = ln x 2 + xy + y 2 ; )
1 ∂z 1 ∂z 4 y4
b) + = 2 ⋅ z , pentru z = 2 ;
x ∂x y ∂y y x − y2
∂ u ∂u ∂u x− y
c) + + = 1 , pentru u = x + .
∂x ∂y ∂z y−z
∂u ∂u ∂u az +by +cz
d) x +y +z = 0 , pentru u = , a, b, c ∈ R .
∂x ∂y ∂z x2 + y 2 + z 2
12) Calculaţi :
a) df (1,1) , dacă f (x, y ) =
x z
; b) df (3,4,5) , dacă f ( x, y, z ) = .
y2 x2 + y2
13) Calculaţi diferenţialele de ordinul întâi ale următoarelor funcţii:
x x y
a) f ( x, y ) = arcsin b) f ( x, y ) = arctg + arctg
y y x
c) f ( x, y, z ) = cos( x − 2 y + z ) ( )
d) f ( x, y, z ) = ln x 3 + y 2 + z 4 .

7. Aplicaţii ale calculului diferenţial

1) Să se determine punctele de extrem local în cazul următoarelor funcţii:

16
a) f : R → R, f ( x) = x 3 − 3x 2 + 3x + 2 b) f : R − {−2,0,2} → R, f ( x) =
(
x 4 − x2 )
c) f : R − {− 2,2} → R, f ( x) =
x
d) f : R → R, f ( x) = x 2 e − x .
3
x −4
2

7
2) Să se determine punctele de extrem pentru următoarele funcţii reale de mai multe variabile reale :
a) f ( x, y ) = x 3 + 3 x y 2 − 15 x − 12 y, x, y ∈ R ;
y2 z2 2
b) f ( x, y , z ) = x + + + , x, y , z > 0 ;
4x y z
y
c) f ( x, y ) = x − 2 y + ln x 2 + y 2 + 3 arctg , x, y > 0 ;
x
d) f ( x, y, z ) = sin x + sin y + sin z − sin( x + y + z ), x, y, z ∈ (0, π) .

3) Să se determine punctele de extrem ale următoarelor funcţii :

a) f : R → R, f ( x) = 2 x 3 + 3x 2 − 12 x + 5 ;
4
b) f : R → R, f ( x) =
x +8
2

c) f : (−1, ∞) → R, f ( x) = x − ln(1 + x) ;
ex
d) f : R → R, f ( x) =
*

x
e) f : R → R, f ( x, y ) = x 2 + xy + y 2 − 2 x − y ;
2

1+ x − y
f) f : R 2 → R, f ( x, y ) = ;
1+ x 2 + y 2
g) f : R 2 → R, f ( x, y ) = x 4 + y 4 − 2 x 2 + 4 x y − 2 y 2 ;
( )
h) f : R 2 → R, f ( x, y ) = x 2 + y 2 ⋅ e − (x + y ) ;
2 2

i) f : R 3 → R, f ( x, y, z ) = x 2 + y 2 + z 2 − x y + x − 2 z ;

j) f : (R − {0}) → R, f ( x, y, z ) = + + + ;
3 1 x y z
x y z 16

[ ]
n
k) f : R 3 → R, f ( x, y, z ) = ∑ ( x − a k ) + ( y − bk ) + (z − c k ) , unde ak , bk , ck ∈ R, k = 1, n .
2 2 2

k =1

8. Derivate şi diferenţiale ale funcţiilor compuse.

( )
1) Fiind dată funcţia ϕ ( x ) = f x + ln x, 1 + x 3 , x > 0 , să se calculeze ϕ ' ( x ) şi d ϕ ( x ) .

( )
2) Să se calculeze d ϕ , ştiind că ϕ( x, y ) = f x + y + z , x 2 + y 2 + z 2 , ( x, y, z ) ∈ R 3 .

x 
3) Calculaţi d 2 ϕ în cazul funcţiei ϕ (x, y ) = f  , x y , (x, y ) ∈ R 2, y ≠ 0 .
y 
( )
4) Să se arate că funcţia ϕ ( x, y ) = y ⋅ f x 2 − y 2 este soluţie a ecuaţiei ⋅ ϕ 'x + ⋅ ϕ 'y = 2 ⋅ ϕ .
1
x
1
y y
1

5) Determinaţi derivatele următoarelor funcţii de o variabilă reală:

a) ϕ ( x ) = f (u ( x), v( x), w( x) ) , unde f (u , v, w) = u + v w, u ( x) = ctg x, v( x) = x 3+ 3 x,
(
şi w( x) = ln x 2 + 3 ; )
b) ϕ(x ) = f (u (x ), v(x )) , unde f este o funcţie diferenţiabilă iar u ( x) = e x şi v( x) = x 2 − 1 ;
2

8
  x 
c) u (t ) = ln  sin

, unde x = 3 t 2, y = t 2 + 1 .
 y 

∂z ∂z
dacă z = f (u ) şi u ( x, y ) = x y + .
y
6) Calculaţi şi
∂x ∂y x

7) Să se calculeze derivatele parţiale de primul ordin ale funcţiei ϕ( x, y ) = f (u ( x, y ), v( x, y ) ) dacă

f (u , v ) = arctg , u = x sin y, v = x cos y .

u
v

 
2
x

8) Să se arate că funcţia z = e ⋅ ϕ  y e
y 2y2  verifică ecuaţia :
 
 
∂ ∂
(x 2− y 2 )⋅ ∂ x + x y ∂ y = x y z .
z z

NOTA
Urmatoarele probleme reprezinta cerinte minimale pentru obtinerea notei 5:
- cap. 1 – ex. 1, 2, 5, 8
- cap. 2 ex. 1
- cap. 3 – ex. 1,2, 3, 4, 11, 12
- cap. 4 – ex. 1, 3,4
- cap. 5 – ex. 1, 3, 7
- cap. 6 – ex. 1, 2, 3, 4, 7, 10, 12, 13
- cap. 7 – ex. 2
- cap. 8 – ex. 1. 4