MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea de Geografie
Catedra Geografie Umană, Regională și Turism

Domeniul general de studii:

Servicii publice

Specialitatea:
Turism

PROIECT DE CURS
la disciplina Resurse turistice
“Evaluarea potențialului turistic a satului Filipeni r-nul Leova în vederea
includerii acestuia în circuitul turistic al Republicii Moldova”

Autor:
studenta ciclului I, gr.T13,
Secrieru Felicia
Verificat:
lector universitar, Lucia Căpățînă

CHIȘINĂU, 2019
 Cuprins
 Introducere.
 Capitolul I. Scurt istoric al localității.
 Capitolul II. situația social- economică.
 Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice.
 Capitolul IV. Avantajele și dezavantajele dezvoltării turistice a satului Filipeni.
 Capitolul V. Plan de acțiuni privind valorificarea resurselor turistice din satul Filipeni.
 Concluzii și Recomandări.
 Bibliografie/webografie.
 Anexe.

2
 Introducere

Localitate este un termen care se referă la așezările omenești, indiferent de mărime sau

întindere. Localitățile sunt de obicei amintite în diferite izvoare istorice, din care se poate
stabili aproximativ vechimea așezării.

În cadrul localităților sunt stabilite anumite reguli specifice, ca de exemplu: limitarea de

viteză în traficul auto, regulile de curățenie și salubritate, taxele pentru aprovizionarea cu
apă, curent electric, radio etc., orele de funcționare și taxele instituțiilor de stat, codurile
poștale și prefixele de telefon precum și multe altele.

Republica Moldova este organizată, sub aspect administrativ, în unități administrativ-

teritoriale: raioane, orașe și sate. Organizarea administrativ-teritorială a Republicii
Moldova se efectuează pe două niveluri: satele și orașele (municipiile) constituie nivelul
întîi, raioanele constituie nivelul al doilea.

Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin

teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri.Două sau
mai multe sate se pot uni, formând o singură unitate administrativ-teritorială
numită comună.Satul în care își are sediul consiliul sătesc (comunal) este numit sat-
reședință. Comuna poartă denumirea satului-reședință.

Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite prin
teritoriu, relații economice și social-culturale. Orașul în care își are sediul consiliul raional
este numit oraș-reședință. Raionul poartă denumirea orașului-reședință. Hotarele
administrative ale raionului reprezintă perimetrul suprafeței localităților incluse în
componența acestuia și care coincide cu hotarele dintre localitățile raionului dat și localitățile
raionului limitrof.

Satelor și orașelor care, datorită condițiilor climaterice, balneologice și înzestrării lor edilitar-
gospodărești, prezintă o importanță deosebită pentru sănătatea și odihna populației li se
atribuie, prin hotărîre a Guvernului, statut de stațiune balneoclimaterică. Satelor și orașelor
care au o importanță deosebită în domeniul economiei naționale, precum și pentru istoria sau
cultura statului, prin hotărîre a Guvernului, li se poate atribui statut de nod feroviar, centru
istoric, centru cultural.
3
Capitolul I Scurt-istoric al Satului Filipeni

Satul Filipeni a fost atestat documentar la 17 Iulie 1757, legenda spune că satul Filipeni era
o așezare a unui boier român pe nume Filip care datorită solului fertil și-a întins gospodăria
pentru a se stabili aici, ca mai apoi să i se atribuie denumirea satului în cinstea numelui său
Filip - Filipeni. Satul este așezat pe ambele părți a râulețului Sărata, între localitățile Leova,
Iargara și Hănăsenii Noi în apropiere de râul Prut. Satul Filipeni rămâne în istorie prin
Biserica care a fost singura biserică din R-nul Leova care nu a fost închisă în timpul
regimului comunist care nu și-a sistat activitatea. Deoarece nu a fost închisă, biserica și-a
păstrat multe obiecte de cult de la construcție. Satul Filipeni la fel ca și celelalte localități a
R.Moldova are păstrate tradiții fumoase din moși strămoși, oameni primitori.

Fig.1 Harta satului Filipeni

4
Capitolul II situația social economică a satului Filipeni

Filipeni este un sat şi comună din raionul Leova. Satul are o suprafaţă de circa 2.91 kilometri
pătraţi, cu un perimetru de 11.02 km. Filipeni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume.
Localitatea se află la distanța de 8 km de orașul Leova și la 92 km de Chișinău. Satul Filipeni
a fost menționat documentar în 17 iulie 1757.

Conform datelor recensămîntului din anul 2014, populaţia satului constituia 3024 de
oameni, dintre care 50.2% - bărbaţi și 49.8% - femei astfel constituind 1517 femei și 1507
bărbați. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 2953 - moldoveni, 52-Români 0.06%
- alte etnii.

În satul Filipeni au fost înregistrate 937 de gospodării casnice la recensămîntul din anul
2014, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.5 persoane.

 Gospodăriile sunt caracterizate

 Gospodării cu copii 0-17 ani constituie 46,0% 431 din care, gospodării cu 3 și mai
mulți copii 15,8% 64.

 Gospodării 1persoană în total 15,7% 147.

 Gospodării dintr-un vârstnic 65+ din total gospodării 7.0% 66.

5
Capitolul III Inventarierea resurselor turistice

Resursele turisice naturale :

 Iazuri 4 la numar;
 Râul Sărata;
Resursele turistice antropice:
 Biserica Sf. Costantin și Elena;
 Podul Turcesc;
 Muzeul Satului;
 Monumente istorice;

6
Iazurile sunt proprietăți private și sunt de o marime medie, nu sunt amenajate cu plaje dar în
sezonul estival este un loc preferabil de către localnici în zilele de odihnă. Pescuitul este
practicat chiar și o afacere este pusă pe roate, cele mai întâlnite specii de pești sunt : Crap,
Caras, Cosaș ș.a.

fig.2 Iazul nr.1

Fig.3 Iazul nr.2

7
. Râul Sărata îşi i-a începutul din bieful inferior
a iazului, situat la marginea de jos a s.
Sărata - Merşeni r-nul Hînceşti, se
revarsă în r. Prut la 187 km de la
gură, în 1,5 km nord-vest de s.
Nicolaevca, r-nul Leova din
Republica Moldova
Lungimea rîului - 59 km, aria de

acumulare a apei - 706 km2, căderea

totală - 107 m, înclinarea medie 1,8
‰, coeficientul de meandrare a rîului
- 1,20.

Râul Sărata fig.4

Afluenţii principali: în dreapta
r. Orac (lungimea 22 km), stînga r.
Sărăţica (lungimea 15 km).
Albia puţin meandrată, lăţimea
predominantă pînă la s. Filipeni 3-6
m, în aval 10-15 m, maxima - 17 m
(în aval de s. Filipeni). În perioada
caldă, albia rîului pe alocuri este
uscată, între izvor şi s. Caracui, este
ondulată. Fundul este neted, mîlos,
uscat, uneori crescut

8
Rîul Săra cu rogoz şi stufăriş, lîngă s. Filipeni - nisipos. Malurile
mai des sunt abrupte, cu înălţimea 0,5-1,2 m, trecînd în
terase din argilă nisipoasă, lîngă s. Filipeni - nisipoase.
Lacurile de acumulare sunt întrebuinţate pentru irigare,
piscicultură, recreere.

9
 Biserica Sfinții Împărații Costantin și Elena
Biserica din Filipeni a fost contruită cu aportul și sârguința enoriașilor.
Este din cărămidă, pe temelie de piatră, fiind sfințită după încheierea
lucrarilor la 11 noiembrie 1907. Are o siprafață de 207 m patrați. Pentru
edificarea sfântului locaș a fost alocată suma de 2486 ruble din veniturile
mănăstirilor basarabene de pestehotare. În toamna anului 1906 lucrările
erau stopate din cauza că antreprenorii Doroftei și Ivan Kobanov din
județul Tiraspol, nu primise banii pentru muncă. În scurt timp li s-a
achitat 700 de ruble din cei 1000 promiși. Este zidită în stil ecletic
compartimentală în pridvor, pronaus, naos și altar. Pridvorul este lărgit
în părți la același nivel cu naosul. Deasupra se află turlaclopotniței în
formă patrată, iar acoperișul este piramidal. Naosul cubiform areacoperiș
în patru ape, desupra căruia se află un tambur octogonal cu cupola în
formă de bulb. Absida altarului este semicirculară, fără cupolă, cu
diaconicon șiproscomidar în părțile laterale. Decorul exterior este
ornamentat cu brâie din mai multe muluri sub cornișe, chenare, coarde în
arc, pilaștri decorativi. Școala parohială de pe lângă biserică s-a deschis
în 1893. În perioada interbelică biserica avea casă pentru preot și ha de
pamânt arabil pentru folosința clerului. Biserica a funcționat neîntrerupt,
fiind singura din R-nul Leova în timpul regimului comunist, care nu și-a
sistat activitatea. Deoarece nu a fost închisă în perioada sovietică, s-au
păstrat multe obiecte de cult de laconstrucție : Sfântul Aier ( Punerea
mântuitorului nostru în mormânt) îmbrăcat în aur adus în biserica din
satul Borogani după ce a fost demolată fiind acolo din anul 1812, doua
chivote a Maicii Domnului din anul 1931 învelit în aur și a Domnului
nostru Isus Hristos tot din 1934. Icoana Marelui Mucenic Pantelimon
10
 din 1914, Adormirea Maicii Domnunlui din 1909 etc. Pictura a fost
reînoită după Andrei Rublev, fiind în ulei cu culori calde ce se
numește ,,Pictura reală”, de către Fiodor Trinca din Comrat (1985-
1986). Pe parcursul anilor biserica a fost reparată de mai multe ori iar
ultima reparație fiind efectuată în perioada anilor 2012-2017 pentru care
s-a cheltuit suma de 2mln lei bani alocați de localnici, oameni de afaceri
administrația locală administrând bani doar din salariul lucrătorilor.
Primul Paroh al bisericii a fost Gheorghe Agura născut la 9 octombrie
1871cu 3 clase de seminar teologic,în serviciu de cântărețdin 1892 și ca
preot din 1908.
Nicolae Agura 18 martie 1943.
În perioada regimului sovietic slujesc mai mulți preoți, printre care :
Teodor Isaia Racoviță, Pancrat Dimitrie Popovici, Nicolae Ioan Șerban,
Gheorghe Filip Nazarchevici, I. Ciuntu, Sergiu Bârlădeanu, Hemei Iurie.
În prezent paroh al bisericii este protoiereul Ioan Goreanu.

11

Fig.5 Biserica Fig.6 Biserica

Filipeni Filipeni
 Biserica Sf. Împărații Costantin și Elena în perioada renovării.

Fig.7 Cărămida Bisericii de la contruscție

din anii 1900.

Fig.8 Proiect pentru

renovare 2012

12
 Podul Turcesc din satul Filipeni

În apropierea satului Filipeni, raionul Leova, drumul ce duce spre Tigheci trece pe
un pod construit peste râul Sărata. Localnicii îl numesc, de când se țin minte, Podul
turcesc şi îl consideră chiar mai vechi decât satul. Unii bătrâni cred că în
apropierea podului este îngropată o comoară turcească, pe care însă nimeni încă nu
a găsit-o. Podul secular este construit din piatră extrasă dintr-o carieră din preajmă
şi, chiar dacă are câteva sute de ani în spate, acesta este şi astăzi la fel de rezistent
ca odinioară.

Fig.9 Podul Turcesc din satul

Filipeni

13
 Monument în memoria veteranilor căzuți înrăzboiul din Afganistan. Monumentul
este în semn de recunoștință
pentru sacrificiul, bărbăția și
jertfirea de sine, manifestate în
timpul acțiunilor de luptă
Potrivit datelor statistice oficiale,
în războiul din Afganistan au
participat aproximativ 13 mii de
moldoveni, dintre care 301 de
militari şi-au pierdut viaţa, patru
au fost declarați dispăruți, iar alţi
257 au rămas invalizi. Războiul a
Fig.10 Monument
durat timp de un deceniu, între anii 1979 şi 1989. În prezent în satul Filipeni au

Fig.11 Cei 6
veterani.
14
mai rămas în viață din cei reveniți din război 6 veterani.

15
 Monumentul celor căzuți în
cel de-al II- lea Razboi
Mondial. Monumentul a fost
ridicat după anii 1945.

Fig.12 Monument

Fig. 13 Veteran din cel deal II-lea Război Mondial.

16
În satul Filipeni sunt prezente două biblioteci, Casă de Cultură, Ansamblul de joc
Lino-Leano, Muzeul Satului care este amplasat în Casa de Cultură. Biblioteca are o
gamă largă de opere, povești pentru copii, romane ș.a., deasemenea în cadrul
bibliotecii sunt organizate diferite cercuri sau concursuri pentru maturi și copii, un
locuitor al Satului care are vârsta de aproximativ 80 ani a citit toate cărțile
bibliotecii. Ansamblul de joc Lino - Leano este format din femei și bărbați,
toboșar, acordeonist, saxofonist ș.a., ei sunt cei care păstrează și ne duc tradițiile
chiar și peste hotarele țării. Muzeul satului a fost deschis în 2009 adăpostește
expoziții de obiecte de cult, broderii, artizanat, aparat de țesut covoare (război),
covată din lemn ș.a. Obiectele au fost aduse de către localnici și expuse în muzeu.

17
Capitolul IV. Avantajele și dezavantajele dezvoltării turistice a satului Filipeni.

Avantajele dezvoltării turistice a Satului Filipeni

1. Asigura stabilitatea populației prin fixarea forței de muncă. Constituie o

maximă importanță pentru unele zone rurale afectate de fenomenul
depopulare.
2. Prestațiile turistice pot contribui la conservarea locurilor de muncă, în
servicii dintre care pot fi anumite : cazare turistică, transport local, comerțul.
3. Turismul ar putea aduce venituri suplimentare agricultorilor și nu numai
silvicultorilor și pescarilor.
4. Dezvoltarea rețelei comerciale.

Dezavantajele dezvoltării turistice a Satului Filipeni

1. Presiune exercitată asupra mediului mai ales în zonele unde se desfășoară în

medii naturale.
2. Provocarea prejudiciilor culturilor agricole.
3. Survenirea dezechilibrului în sensul modificării raporturilor de natură
economică dintre membrii satului.
4. Turismul poate afecta cultura tradițională.

18
Capitolul V. Plan de acțiuni privind valorificarea resurselor turistice din satul
Filipeni.

În satul Filipeni putem dezvolta și valorifica resursele turistice prin dezvoltarea si

formarea unui plan strategic al turismului rural.
Dezvoltarea și promovarea turismului Cultural.
Dezvoltarea turismului polivalent.
Turismul domestic
Turism internațional.
Dar până la promovarea turismului internațional trebuie să acționăm către formele
de turism enumerate anterior, deoarece noi nu ne cunoaștem țara, nu ne cunoștem
valorile, tradițiile și obiceiurile, locurile pitorești care sunt ascunse în majoritatea
localităților din țară, locuri care doar prin promovarea și vizitarea lor pot deveni
atracție turistică și internațională. Majoritatea zonelor de protecţie a monumentelor
naturale şi antropice nu sunt amenajate pentru vizitatori, iar deţinătorii legali locali
nu au un plan de amenajare turistică a acestora. Marea majoritate a atracţiilor
turistice nu dispun de locuri de cazare. Marea majoritate a obiectivelor turistice
vizitate nu oferă vizitatorilor adăposturi pentru vremea rea. Nu avem campinguri
amenajate. Terasele si structurile de alimentaţie publică sunt rare în imediata
apropiere de atracţii. De regulă, acestea sunt amplasate în localităţile din raza
obiectului. Inexistenţa acestora creează dificultăţi vizitatorilor individuali.

19
Concluzii

În urma elaborării acestui proiect de curs am realizat ca noi avem cu ce dar nu

avem cu cine , nu avem unde, nu avem multe lucruri bine punctate pentru a putea
dezvolta turismul în Republica Moldova. Adăposturi pentru agrement au doar
unele rezervaţii şi mănăstiri. Acestea sunt făcute din materiale locale, dar fără a lua
în calcul confortul mai multor grupuri concomitente de vizitatori. Doar o parte din
atracţiile care au o instituţie gestionară (mănăstiri, rezervaţii ştiinţifice, muzee)
sunt capabile să ofere vizitatorilor grupuri sanitare simple. Apeduct/canalizare au
doar atracţiile care au o instituţie gestionară (mănăstiri, rezervaţii, muzee).
Deficienţe Obiectivele turistice nu sunt amenajate pentru vizitatori. Majoritatea
atracţiilor turistice nu dispune de cazare. Căile de acces la obiectivele turistice lasă
de dorit. Este slab dezvoltată infrastructura turistică din teritoriu (unităţi de
alimentaţie publică, parcări, grupuri sanitare, puncte de comercializare a
suvenirelor, etc.). În drum spre obiectivele turistice nu există posibilităţi pentru
odihnă / împrospătare. Perspective Amenajarea obiectivelor turistice. Amenajarea
locurilor de agrement existente. Crearea şi amenajarea a noi locuri de agrement.
Crearea punctelor de comercializare a suvenirelor. Amenajarea popasurilor
turistice şi a parcărilor, inclusiv pentru rulote
Nici unul din aceste puncte nu este dotat cu centre de informare turistică.
Companiile de turism licenţiate deservesc un număr de sub 0,5% din fluxul de
străini intraţi în ţară, clienţi potenţiali pentru consumul turistic pe trasee sau la
destinaţie. Aceasta se produce datorită concentrării companiilor de turism în
Chişinău şi din insuficienţa de dotări turistice în destinaţiile conectate la punctele
de intrare în ţară. Pregătirea pentru prestarea de servicii în domeniul ospitalităţii şi
turismului este încă slab dezvoltată şi necesită o atenţie deosebită în anii următori.
Impactul asupra pieţei turistice este unul negativ.

20
 Anexe

Fig.14 panoramă a Fig.15Fântână

satului tricolor

Fig.16 panoramă spre Podul

Fig.17 Biblioteca Publică Filipeni
Turcesc

Fig.18 Ansamblul ,,Lino- Leano” 21Fig.19 Ansamblul copiilor ,,Moștenitorii”