PAZITIA POLITICA

A
Mr$cAnrr Lpcrof{ARE
,\
NVEDERILE
TRIBUNALTJLUI
rr{TERf{ATrOr{AL
DE LA
XUNNBERG

t_
 POZITIA POLITICA A
Mt$cAnn LFcToNARE
tN VnnERILE
TNTN UNALULUJ INTNNNATIONAL
DE LA NUnNnBnc

- DOCUMENTE -
 POZITIA
)
POLITICA N
Mr$cAnrr LBGToNARE
/\
IN YEDERILE
TnTNUNALULUI
INTERNATIONAL
DELANUNNBERG

FuNoLTI.q, Pnopason Gnoncn Mttta

Bucunngr6 2005
 ATE

Degi Migcarea Legionard rdmine ultima dintre organiza{iile

nafionaliste ale Europei care prelungegte pdnd la consecinfele ex-
ffeme 'atitudinea antisovieticd,'tofug| este singura exonerati dp
Tribunalul Internafional de la Niirnberg. fu fi sd ignorlm aria cer-
cetdrilor f[cute asupra inculpalilor ei, dacd ne-am inchipui cd ele s-
au limitat la documente ap[rute numai in cursul celui de-al doilea
rdzboi mondial. Sd nu credem cd sentinlele de condamnare asupra
uneia sau alteia dintre organizaliile cu caracter nafionalist nu au
avut in vedere istoria lor incd de la origine 9i pind la ultimele
manifestdri. Chiar dacd Partidul Nafional-socialist n-ar fi angajat
Germania in rdzboi gi activitatea lui ar fi fost examinatd pAnd in
septembrie 1939, cdnd declangeazd a doua conflagrafie mo.ndial6,
esie indoiehic ci nu ar fi intrat cu titlu prioritar in cercetlrile Tri-
buhalului de la Niirnberg qi nu ar fi fosf aspru sancfionat. De ase-
menea, cd hot[rdrile Tribunalului s-ar fi incheiat cu materialul de
fapte culese pin6la 5 mai 1945, $i'hotdi6rile nu ar fi fost luate cel
pulin in perspectiva evenimentelor viitorului apropiat.
Judecdtorii au fost preocupali nu numai s5 sancfioneze fapte
din cadrul strict al rdzboiului, ci sd pregdteasc[ F,uropa pentru o
perioad[ previzibild rafional. Sd nu ne inchipuim, de asemenea, cd
guvemul de atunci din RO,mdnia n-a intrigat in cursul cercetlrilor,
urmdrind sd obfinl o condamnare c,6! mai gravi a Mi$carji Legio-
nare. Faptul cI Tribunalul a exonerat-o pur 9i simplu gi a luat o de-
cizie fi[d s-o mai treacd prin fa{a Consiliului de Judecatd, reflectd
obiectivitatea juriului qi, nu mai pu!in,. justelea actelor Migc5rii Le-
gionare inainte gi dupl al doilea rdzboi mondial.
Privind lucrurile in realitaiea desfdqurdrii lor, nu pofi s[ nu te
intrebi cum ar fi putut s[ se rosteascd o condarnnare impotriva unei
organizafii care niciodatd n-a fost prezentd in arera rizboiului cu
ISBN973 -868-33-2-7 titlul'6i p.grsonal, gi n-a incgrcat niciodati s6-qi imprime titul4tqla
Editura Necoz Plus - Bucuregti asupia coirflictului in toati anvergura lqi. , , . :
 Este drept cd Legiunea a pregdtit armata nalionald gi a injghe-
bat ultimele rezistenle antisovietice, dar prezentp, ei in luptd urmd-
rea mai degrabd pregdtirea perioadei urmbtoare dupd incheierea
rlzboiului, asdcl incdt Romdnia s[ nu fie solidarizatd cu schimba-
rea de front de la finele lui 1944 gi sd se impund ca un factor activ
in edificarea unor stdri de lucruri scutite de preponderen{a armate-
lor sovietice gi a politicii lor.
Este de refinut cd atitudinea Migcdrii Legionare dupd 5 mai
1945 a intdmpinat dificultdli pe cile numai infelepciunea gi simful
ei politic le-au putut ocoli. Cdci a constituit un adevdrat tur de
forli politica ei rcprezentatd de oameni care in Rominia erau ur-
mdrifi de Securitate, iar in Centrul Europei contactaserd oficial re-
prezentan{ii puterii americane. Este drept cd din decembrie 1944,
reprezentanfii Guvernului de la Viena, convingi ci rostul rezisten-
{ei lor era alimentat de pregdtirea unor contacte cu puterea inving6-
toare gi mai pulin de convingerea cd rdzboiul va fi cAgtigat de for-
tele nafionaliste, a prezentat o platformd "politico-diplomaticd"
susceptibild sd facd fald noilor imprejurdri. Ca atare, era de imperi-
oasd necesitate ca Guvernul German sd recunoascd o misiune re-
prezentativh a Guvernului Nafional RomAn. Drept unnare, Guver-
nul Nafional Romdn pertecteazd, un contact pentru intreaga Ger-
manie prin inteqmediul unui Consulat general destinat sd reprezinte
Romflnia in conjunctura de atunci.
Stabilind ca punct de sprijin localitatea Bad Gastein, Vasile
Iasinschi - ca pregedinte ad interim al Guvemului Nalional Romdn
- impreund cu generalul Platon Chimoag[ - in calitate de Ministru
de Rdzboi - qi comandorul Bdil6 - ca Director de cabinet al acelu-
-
iagi Ministru formeazd echipa pregdtitd sd reprezinte Rominia a-
ntisovietici in negocieri directe cu factorii din Apus. Un rol de
importan{d decisivi l-a jucat memorandumul intocmit de Mihai
Fotin Enescu - ca Secretar General al Ministerului Afacerilor Stri-
ine gi Consul General al Romdniei in Germania - ale clrui argu-
mente situeazd Migcarea Legionard pe o pozilie pregdtitd sd res-
pingd orice acuzafie de crime de rizboi, de genocid, de xenofobie,
de fascism sau de nazism. N-a avut o mai micd importan{d prezen-
tarea Migcdrii Legionare pe care inginerul Virgil Velescu a fdcut-o
unei persoane, care a ftansmis-o generalului Robert Murphy'.
in decursul unor ample cercetdri, exponen{ii Migclrii Legio-
nare, asumflndu-gi rolul de reprezentanli ai adevdratei Romdnii, nu
au fost niciodati in postura de arestali, ci doar de factori centrali in
disculii edificatoare cu organele de anchetd ale Tribunalului de la
Niirnberg. Astfel, Comisia Instructorie a acestui Tribunal a exone-
rat de orice culpd Miqcarea Legionar[. Faptul este cu atdt mai rele-
vant, cu cdt restul organizafiilor na{ionaliste au fost condamnate
pentru crime de rdzboi gi conffa umanit[1ii gi, in special, pentru
fascism gi colaborafionism.
Constituie o inimaginabild anomalie, mdsurile dictate impo-
triva Migclrii Legionare nu numai de regimul comunist, dar 9i in
perioada de dup6 1990, "ordonanfele" confec{ionate de succesivele
guverne ale {drii, care o identific[ cu spiritgl xenofob, agresivitatea
programaticd, antisemitismul rasial gi excesele dreptei celei mai
iuribunde, astfel incdt s-o !in[ permanent ln afara cadrului legal 9i
s-o acopere de un oprobriu definitiv. Aqadar, exonerati de orice
culpd de Puterile din Apus, ale cdror criterii politice nu pot fi con-
testate in cazul de fa{[, dar condamnatd penfu totdeauna in spa{iul
intern, situalia Legiunii aminteqte cazul profesorului George
Alexianu, care este felicitat de Guvernul sovietic pentru omenia 9i
in.telepciunea administrbrii Transnistriei; gi executat de Guvernul
aga zis romdn pentru abominabile crime de rdzboi.
Redactate de Mihai Fotin Enescu, publicarea unor documente
ale anchetei Tribunalului Inte.mafional de la Ntimberg privitoare la
Migcarea Legionard este incd un gest de aqezare pe terenul
adevdrului a unor calomnii gi aberafii pe care o parte din politica
autohtond le intre{ine iresponsabil.
Mircea Nicolau
I
Relatarea episodului a f[cut-o Horia Sima ln lucrarea Guvernul
I
Nalional Romfrn de laViena, reluatd giin Anexa tprezentei
broguri.
7
 TnTnUNALUL INTBnwATIoNAt
DE LA NUNNNNNC,
PRrN CoursrA DE ANcunrA,
A SCOS DE SUB ACUZARE
Mrgcnnnl LncroNnnA

1. Platforma politico-diplomatic6, in vederea unei explicalii

cu invingltorul, a inceput s[ fie pregdtitd din vreme, incd din
Decembrie 1944. Atunci nu mai incdpea nici o indoiald cum se va
sfdrgi r5zboiul. Pregedintele Guvernului Nafional qi Ministerul de
I
Externe mi-au ldsat mdnl liber6.
t 2. in scopul menfionat era indispensabild recunoaqterea de
1l c6tre guvernul german a unei Misiuni Reprezentative a Guvernului
Nalional Rornan, ceea ce arh oblinut in Martie 1945, sub titlul mi-
siunii de Consulat General pentru lntregul Reich.
:
'

' 3. La jumitatea lunii Aprilie 1945, in calitate de reprezentant

al Guvernului Nalional RomAn, cu titlul de Consul General pentru
intreaga Germanie gi'insolit de Misiunea Diplomaticb Cohsulard
formatd din Maria Bucur ca secretard 9i Dinu Paul ca ata$at sta-
giar, am urmat Secretariatul de Stat al Ministerului'de Extdme gi
'
corpul diplomatic la Bad Gastein,
4. Cu o scrisoare l-am rugat pe Vasile Iasinschi; aflat in drum
spre farl impreun[ cu Corneliu Georgescu, s[ vind la Bad
:F

Gastein.
5. Din lntdmplare a venit la Bad Gastein qi generalul Platon
ChimoagS, insofit de comandorul'Eugen B[iH. Au ilderat gi ei la
planul de explicalie cu Inving[orii. '''

6. L-am anunlat la Ministerul de Externe gerfiah pe Vasile

Iasinschi - cli Pregedinte ad-interim al Guvernului Na{ional Ro-
mdn qi ministru de' Externe, in lipsa titularilor, iar pe gen. Platon
Chirnoagi - ca ministru'de R5zboi gi pe comandorul Bdild - ca
director de cabinet al Ministerului de R6zboi.
9
 7. La apropierea trupelor americane de Bad Gastein, Minis- indrumat la Comisia Instructorie de pe ldngl Tribunalul Inter-
trul de Externe german a comunicat prin radio autoritatilor politice nalional de la Niirnberg, cire avea sd decidd soarta celor cercetafi
gi militare americane compozifia corpului diplomatic, ca eventuali ,,criminali de rdzboi". Acest Memorandum a fdcut oa-
inctusiv tvti-
siunea Guvernului NaJional, pe ldngd care erau atagati ca persona- recare impresie, dupl cum am aflat mai t6rziu.
litd1i: preqedintele ad-interim v. Iasinschi, gen. platln chirnoagd 13. Dupd aproape 4 luni, pe la jum[tatea lunii Februarie
ca Ministru gi comandorul Bdild ca Director de cabinet.
- 1946, V.Iasinschi, gen. Platon Chimoagd gi comandorul Biil6 au
- fost anunlafi sd se prezinte in ziua urmdtoare cu bagajele la C.T.C.,
8. chiar in ziua de 5 Mai, cand s'a anunlat la radio prima datd
pregdtirea capituldrii Germaniei, am inceput redactarea fiindci vor fi intema{i la Glassenbach.
unei ex- 14. in noaptea de 15 Iulie 1946 a sosit de la Niimberg la
puneri despre pozi[ia Gdrzii de Fier, din care nu lipseEte,
cum se Glassenbach un ofiler american cu 400 de formulare ale Comisiei
. vede, nici problema evreiascd.
9. Dupd capitularea Germaniei, Misiunea Diplomaticd con- Instructorii de pe ldng[ Tribunalul Internafional. intre aceste 400
sulard a Guvemului Na{ional Romdn a fost internatd intr-un hotel de formulare se gdseau gi cele destinate noud, Misiunea Guver-
din Bad Gastein, o datd cu corpul Dipromatic: v. Iasinschi, gen. nului Nafional, cu persoane ataqate: V. Iasinschi, gen. platon
Platon chimoagd, comandorul Bdila, Ia care s-au addugat gi piof. Chimoag6 qi comandorul Bdil[. Rostul acestor formulare de la
Ion singeorgiu gi vladimir cristi. Ei nu au fosr deran]a1i gi nici Niirnberg era sd stabileascd identitatea acelora in sarcina c[rora nu
cerceta{i de nimeni. se gdsiserd vini pedepsibile gi nici nu aparfineau organizafiilor cul-
10. Trec pesteamdnunte. La 25 septembrie 1945, o parte pabile colectiv de ,,crime de rbzboi", "crime contra umanitdlii,, sau
din
membrii corpului Diplomatic al {drilor din est a fost internatr ,,colaborajionism".
in 15. In Aprilie 1947 am fost eliberafi: Misiunea Diplomaticd
cdmpul de concentrare american pentru de
,,criminali rdzboi,,,
Consularl qi comandorul Biil6, iar o lund mai tdrziu, qi ceilalfi: V.
,,Markus w. orr" (dupd numele primului soldat american cdzut ra
debarcarea in Europa) de la Glissenbach la salzburg. Iasinschi gi gen. Platon Chimoagl.
Misiunea
Guvernului Nalional a fost pusd in libertate. 16. O dati cu exoneiarea noastrd de orice culp6, Comisia
17. La 29 octombrie 1945 am fost arestat impreund cu lnstructorie de la Ntirnberg a scos din cauzd gi entitdfile pe care le
Maria reprezenta Migcarea Legionard: Guvemul Nafional gi Armata Na-
Bucur, intr-o inscenTg..u. adevdrat spectaculoasd, de un grup
for_
mat din agenli speciali ai poli{iei de Stat austriece, ven-i1i ie fional6. Aceste entitdfi nu sunt culpabile nici de ,,crimd de rdzboi",
la nici de ,,genocid", nu sunt nici ,,fasciste", nici ,,naziste", nici ,,co-
de alfii in uniforme iugoslave gi ceho-slovace, comandat de
Ytgl'
c.T.c. din Bad Gastein. La intrebarea de ce sunt arestat, mi s-a laborafioniste".
rispuns cd din ordinul reprezentantului de Stat din washington, Dupd cum bine se gtie, instrucfia e secretd gi nici nu se pu-
al blici actele gi deciziile ei. S-au publicat, insd, darea in judecatd gi
Guvernului Roman sprijinit de celelalte guverne are
ldrilor Jin Brt. sentinla de condamnare de cdtre Tribunalul Internafional de la
Am fost intemat impreund cu Maria Bucur in lagdrul de
-Glassenbach. ,,Crimi_ Niirnberg, a altor organizafii. Astfel, in afard de partidele Fascist gi
nali de rdzboi" de la
12. La arestare mi-au fost confiscate toate actele, printre Na{ional-Socialist, de SA qi, mai ales, de SS, au fost condamnate
care pentru ,,crime de rdzboi" qi ,,contra umanitdlii", pentru ,,fascism,,,
gi Memorandumul despre Garda de Fier. Memorandumul
a fost
inaintat autoritalilor americane din Ausria, cu sediul atunci ,,nazism" gi ,,colaborafionism", mai toate migcdrile nafionaliste din
la
salzburg (in agteptarea fiansferdrii la viena) gi de acolo a
fost

10
1l
 i!

I
i

,'i ,,: :.i i ,." , : : il ,,1,,'.,, , .

,,
:..
: ,, i. ,,tt,,, , : .,lVlunaOnru :

PREZENTAT
.: ,--
, . ,,AUTORITATtrLOR.AMERICANE
,
: ':
'::,
,Dry oguPATrEIN,4U-STRIA
li ' i r il'', .," -.j ,DE,

,, ,,:" , ,MiHArf, ForIN

CA DELEGAT AL
t.r,: -i
-,!t.r i I t,"-l ::l-li ,,tj ,; t ":l GUVERNUTUTROMAN: _DIN
__, EXII
1;.; .,1 i.; ti: i .,i ,,.:' ,____:
ll{IENA, i:; '
,i

ii ,lj ,r, -'r I f! --

, r DE,LA ,

,
rti{ .; r.r'r.:1: |{i,'lr;' 'BAD'GAprEi'lt, unr t94S,
:;,i 1' , ,. il, ",;1, . ,

'i. .'i.. . l( Ji :1.;i_,,1

I l , lli.rl,rlli.r.:ijii ,;r t;j.ri,,:.i.., l.d jr,I'i, ll i 1,.;i,, r,."tr,:
''tii'r.' ;, l;' -r;":.;i1.1. ,i;rf ,. 'r.r,;i. ,,;;, j i,.+ii t.
' ,., ,

:1,2

A. INrnonucERE
I Sunt momente in acliunea unei miqcdri lupt[toare cAnd se im-
pun unele clarificdri de pozilie. Azi,la rdspAntia unor drumuri ne-
cunoscute penffu Continentul european, cind un rdzboi mondial de
proporfii incd neidentificate pare cd s-a incheiat printr-o capitulare
fdri condilii a unor state de echilibru in Europa, se cere 9i Miqclrii
Legionare o prc,cizare a pozi{iei sale politice pe plan intern 9i ex-
tern.. $i pentru a risipi orice bdnuiald eventuali c[ in circumstan-
tele de aaim Miqcarea Legionard dnincercii o
justificare fa[6 de in-
vingdtori sauar cduta unele interpretiri sau elibiuri care ar echiva-
la cu o desolidarizare dt! alialii ei de pind acum, afirmdm cu toata
claritatea, de la inceput, cd nu ihtenlia de separalie este obiectul
acestui studiu. Dimpotrivd, Garda de Fier congtderd conduita sa ca
singura posibill gi corespunzdtoare realitdlilor'europene pe linii a-
dAnci g! reinnoieqte convingerc'a c[ viitorul nu prea indepdrtat va
confirma incd o datd justefea poziliei ei. . ,
tn,acela$i timp, nu std in moravurile politice ale Miqcdrii Le-
gionare qi nu este nici. potrivit cu inalta'ei linuti etic[ ca sd-gi re-
nege in momente deosebit de grele rdspundelile. Cine colaboreazb
cu Garda de Fier, gtie ca se poate bizui pdnd la urmd pe o ne-
clintitl credin{d fa!6 de cuvdntul dat. Dar, dacl Garda de Fier i$i
pdstreazl l cu fermitate esenla ei 9i igi revendicd fdrd govdire
rdspunderea actelor saleo tocmai in virtutea acestui principiu de
respect al realit[fii sffucturii qi acfiunii ei, respinge hotdrdt orice
defgrmare analiticd in prezentarea sa ca forfd politic[ 9i orice
ihterprelare necorespunzdtoare realitdlii, a actelor sale. Migcarea
Legionard recunoa$te deschis ce este qi ce face, dar nu poate lua
asuprS-qi ce nu este in sffuctura ei qi ce nu a aparlinut niciodatd
acfeior sale.
rea.ce urmeazi., fiindc[ una din armele favorite ale adversarului
este nutilarea realitdlii fald de Miqcarea Legionard.
. Degigur, nu este momentul, nici locul s[ expunem aici pri
goana f[fd precedent in uzanlele politice ale popoarelor inaintate,
t4
dezlanluit[ mai ales in ultimii gapte anf impotriva Garzii de Fier.
Este suficient s[ reamintim numai asasinarea fondatorului.MSlirii
Legionare, Corneliu Zelea Codreanu' l celei mat mari narf i
Staitui sf,u Major qi a miilor de tineri, dintre care unfi a* Iost
cu
e*puqi apoi pe ii"g" oraqelor romAne; umnf-ere1 temnilelor
calomnii publice qoptite,
rtiiu iuptitotifot 9i cu mulli nevinova{i; 9i
celor mai elementare legi de drept public qi privat
cillcarea
supliciul moral gi complicate schingiuiri ftzice, asasinat individua-l
qi masacru in masd, u.ritali speciale pe front destinale decimdrii din
spate. -
De asemenea, merita o menliune speciala perfecfionarea sis-
temului de inldnfuire politicd {upd Ianuarie 1941, Pln uiuiitoarea
cointeresare in prigonire a unor puteri cate, in principiu;
ar fi
!e-
buit s[ menajezl ro4ete Gtuz\ide Fier. Aceste puteri s-au.gysfgr-
mat in agenli zelogi de adversitate qi confiscarejl libert6fii. Legio-
narii Gaizii de Fier au depdgit astfel temnilele Rom1niei penffu a
iig,r.u qi in lag[rele de concentrare ale acestor mari puteri $i mu4i
Oirt e p"nt o a-gi plstra libertatea, s-au risipit pin[ in cele mai
"i,
indephrtate fdri ale EuroPei.
A rezista acastei coalifii a forlelor interne cu cele exteme; atat
adverse, cdt gi amice gi a nu fi distrusi de acest potop de
lov$ri
perfect combinate din toate pdrfile, de pe urma cdr.ora. nici, q
-altA
irganizatje politicd din Europa nu ar fi supraviefuit, dovedeqte o
fofta politica de o rarl vitalitate gi realitatea profunda pe carg o
,"pr"i^taGarda de Fier in Rom6nia gi ln Sud-estul europeal.
Penffu a restabili exact realitatea pe liniile ei invincibile, am
intocmit aceastd expunere. Pind la urmd, realitatea intotdeauna se
impune, cu toate incercdrile de deformare 9i impotriv4 oricdror
fi
ficiiuni, oric1t de ingenios ar calculate, a$a cum a dovedit
trecutul destul de apropiat, o ordine nou[ in Europa nu se
poate
pentru a
construi pe fic{iuni, pe arbitrar 9i pe iluzii' Pe zi ce fiece,
fixa Europei o ordine stabila gi durabil[, se cer maj_ mr1lt-e sforlari,
mai mult spirit realist, o dat[ ce se ivesc condilii {in t: in ce m.ai
grele. Este nevoie de unirea tuturor elitelor 9i de folosirea tuturor
realitdfilor penffu a salva in acest ultim moment Europa de la o
15
catasffofd gi, odatd cu ea, lumea intreigd. cine vrea sd indepdrteze
aceste elite gi sd faci abstraclie de aceste realit[1i in sforldrile
' B; PozrllL MI$cARII IEGI0NARE pE rLAN INTBRN' ,

comune de reconstrucfie, aduce un prost serviciu civilizaliei

contemporane. Puteri care au avut o .iipd ni.to.ia in mdnd, au
pierdut-o fiindcd s-au indepdrtat de reatltali gi le-au combdrut, n iw pruwctptu
penffu a le inlocui cu fictiuni.' $i oricihe, oricAt de puternic, ar
repeta o asemenea eroare majord, ar ajunge totdeauni la acelagi 'Cercetdforii, literatura internalionald de specialitate, ,cAt gi
tehnicienii politicii aplicate au recunoscut in Migcarea Legionard o
tragic reniltat.
mare migcar0 politicd gi spirituald, profuhd originald. Adversarii,
Migcarea Legionard, ardtdnd cu claritate gi curaj ce este gi ce
mai pulin scrupuloqi, insd, pentru a crea confuzii, atdt in RomAnia,
urmdregte in politica ei intemd gi extem6, ln realitate, iar nu aga
cdt qi in strdindtate, au cdutat si prezinte Garda de Fier c6nd ca o
cum ar dori sd arate adversarii, crede cd aduce un real folos
migcare fascistb, cAnd cri nalional-socialistd, ba unii chiar ca o or-
tncercirii de reconstruclie a Europei din ruine.
ganizafieioriginald de infiltralie comunistd. Allii, in sfArgit, discu-
tdnd nota dominantd cregtind a Gdrzii de Fier, au ajuns la concluzia
cd ar fi o .'.. sectA refigioas[. tn realitate, GardJde Fier nu este
nimic dih toate acestea.
'Garda de Fier (sau Migcarea Legionard) este o miqcare speci-
fic romdneascd, de ridicare a Poporului Rom6n la aceeaqi congtiin-
fd politicd, la aceeagi stare economicd gi sociald qi la aceeagi dez-
voltare culturalS 0a a,celorlalte popoare inaintate ale Europei. tn
acelagi timp, luptd pentru reintdrirea valorilor cregtine eteme, in
felul cumrPoporul Romflh concepe lumea gi se subordoneazd
preceptelor morale " qi legilor divine. Este, deci, o migcare
complexd, cu laturi multiple: politice, spirituale, constructive,
culfurale, economice, sociale, morale, care urmdregte, in fond,
,teluri simple qi naturale, ca acelea ale sporirii de randament al
Poporului Romdn la patrimoniul comun european.
' Firegte, are unele afinitbfl cu ideea romani a fascismului gi
altele, mai'puline qi,mai degrabd de tendinle sociale, cu na{ional-
socialismul. Diferenfele, atdt de fond cdt qi de tehnicd, de actiune,
sunt mult mai profunde decAt asemdndrile. $i iardqi reamintim cd
aceste diferenle funciare au fost preciiate de cdtre Corneliu
Codreanu, de doctriiarii Miscdrii Legionare, cdt Si:d,e alyi auto:ri
strdihi in : 1935, 1936, 1937 St 1938, cilnd fascis;mul Si na{ional-
sobialismul se gdseau tn culmed puterii.,Desigur, in aceastd expu-
nere de politicd aplicatd, nu este locul unui studiu aprofiindat de

t6 l7
principii qi nici al unei analize comparate de structurd a,Miqcdrii
Legionare fafd de celelalte mari migcdri colective contemporane:
fascismul cu mistica Statului, nafional-socialismul cu mistica rasei,
comunismul cu mistica vidd a colectivului. Este suficient sd
relevdm accentul pe atingerea obiectivelor materiale Si pe aplica-
- Corneliu Codreanu a izbutit sd inchege intr-un puternic sistem po-
rea excesivd a principiului autoritd{ii, pusd in pryacligd de rniscd-
rile totalitare, cu ignorarea structurald a religiei cq valoare spiri-
tuald dominantd, pentru a tnlelege diferen{a esenliald de Miscarea
Legionard care condilioneazd opera sa constrr4ctivd de precdde-
.rea valorilor spirituale Si a principiilor moral cre;tine.
Evident, Migcarea Legionard nu admite nici excesul pe care
unii caut[ s6-l identifice cu principiul democrafiei, anume mistica
interesatd a libertilii individuale, individul ca pretext pe deasupra
oricdrei alte realitdli. Excesele interesate de acest gen au smuls sis-
temul de guvemare democratd astfel in{eles, de pe linia realitdlilor
gi l-au compromis in majoritatea ldrilor europene, indeosebi in cele
sudice, centrale gi sud-estice
In practicd, nici principiul absolut al libertdlii individuale,
nici acela al autoritdfii intre care omenirea oscileaz!, cu nelinigtea
ei in cursul dramaticei sale istorii, nu pot constitui un sistem realist
de guvernare. Un sistem durabil de guvemare nu poate proclama
nici primatul naturii abuzive a individului asupra comunita{ii, nici
nu poate. consaora cdlcarea respectului fiinlei umane, sub pretextul
rafiunii de stat. $i ,,Habeas Corplts" , qi autoritatea fermd a gu:ver-
nu'lui trebuiesc'tmpdcate tntr-un sistem organic de guvernare, po-
trivit moravurilor, caracterului Si temperamentului fiecdrui popor
in perte, iar nu dupd o formuld generald Si abstractd care, intere-
sat sau chiar cu bund credinld, poate degenera repede tnil-o uto-
pie sau tntr-o inscenare hibrida Si insuportabild.
Aqadar, Miqcarea Legionard nu admite, deopotrivd, nici exce-
sele principiului autoritdlii, generatoare de tiranie, nici pe aceLea a-
le libertSlii individuale generatoare de anarhie. Nu este, astfel, o
organizalie nici de gen strict autoritar, nici un partid de tip liberal.
Garda de Fier este o sintezd de esenle de realitdli Si permanenle,
rezultate din specificul etnic al Poporului Romdn, din condiyiile lui
l8
de viald internd Si de convieluire cu alte, nalionalitdli, din asigu-
rarea existenlei Si securitdlii luiin raport cu popoarele vecine, din
integrarea lui in spiritul cantinentului european Si al relaliunilor
cu celelalte popoare ale lumii. Datoritd unui spirit unic de crealie,
litic Ai spiritual, armonic Ai organic, nu numai cele mai variate
condifii, dar cele mai indreptilite qi in aparenld de sens contrar.
Sistemul acesta, prin multiplicarea laturilor sale, a devenit
astfel valabil pe toate planurile viefii Poporului Romdn. Aga se ex-
plicd puterea de affaclie gi.de fixare a elitelor din toate straturile
sociale, de la aristocratul de origine princiard pAnd la plugarul de la
marginea f[rii, de la savantul universitar pAnd la muncitorul ne-
calificat, de la funclionarul public pdnd la meseriaqul liber, de la
marele industriag pAnd la proprietarul agricol, de la bitrAnul cdrtu-
rar pdnd la colegianul adolescent. Studenlimea gi proletariatul, cla-
sele de mijloc qi ldrinimea sunt deopotrivd incadrate in Garda de
Fier. Dar ceea ce-i dd Migcirii Legionare o forl6 invincibild este
credinla neclintiti a luptdtorilor ei de toate vdrstele qi de toate me-
seriile. Prin reprezentarea fidela qi echilibratd a elitelor tuturor
straturilor sociale gi prin credinla fanaticd a tineretului de toate nu-
anlele, dar indeosebi universitar gi proletar, se gi explic[ rezistenla
Gdrzri de Fier de-a lungul atdtor ani de suferinld gi pdstrarea ei in- .
tact5, dupd atdtea inimaginabile persecufii.
Ce rezultate ar fi dat acest interesant gi original sistem al Gdr-
zii de Fier inff-o guvernare unitard gi durabildn nu am putea antici-
pa; cele patru luni de diarhie nu oferd obiectiv nici un punct con-
cludent Avem ins5 putemice motive sd credem cI un regim legio-
nar omogen care sd grupeze toate forlele sdn[toase ale Poporului
Romdn, indiferent de nuan!6 de partid, ar fi avut efecte salutare gi
pentru Romdnia, qi pentru spafiul inconjurdtor.
t9
 II. iN CONCRET
7. Migcarea Legionard gi ordinea legalii
O miScare de,un astfuI de volum Si de o astfuI de complexitate
tn addncime nu poate fi invinuitd, fdrd io patimd nedreaptd, de
imitalie de pe modele strdine, care.vieluie{te'prin acliuni ilegale Si
urmdreSte o ,,dictaturd", smulgdnd puterea prin ,;Loviturd de
Stat" Si ilesfiinlarea partidelar adverse cu violenld. De ,ce,ar fi
folosit Garda de,Fier o astfel de metodd ca,tilinard, c6nd Si elitele,
Si massele,se tncadrau cu.,?nfrigurare, Si momentul.victoriei ei fi-
nale pdrea,'cd se apropie, incepdnd din anwl 1937, cu o siguran[d
geometricd!?
Dar nu numai din motive de inoportunitate, ci din inslqi e-
senla principiilor sistemului legionar qi a gAnd,irii.sale p,olitice,
Corneliu Codreanu respin'gea aprioric, cu toatd fermitatea, orice
intenlie agresivd de cucerire a puterii tn stat. Corneliu Codreanu
qi, in r0nd cu el, to.ti doctrinarii gi; gefii responsabili ai Gdrzii de
Fier, au repetat in atdtea fAndqri cum inleleg victoria legionarb pi
pe ce'cale se va ajunge la aeest Jel. i, : , .
Dictatura in sine - voinla unui singur orn impusd cu for{a
populaliei unui stat - cum o definegte el insuqi,,(deci doud voinle:
una a dictatorului sau a unui grup de o parte gi alta contrarie, a por
porului), constituie in gAndirea .lui Corneliu,Codrsinu un sistem
odios de guverndmdnt, mai ales cAnd,aceastd.vointd,se impune cu
silnicie qi cruzime gi degenereazi astfel intr-o tiranie sdngeroasd.
' In doud rAnduri;r o datd intr-o circulard c[tre legionari dupd
inmormAhtarea lui Ion Mo!4 Frim-Locotenent;al $efului Gdrzii de
Fier, cdzut pe'front in Spania irnpotriva marxismului gi a doua oarb
in declarafiile cdtre ziafiqti; tn Februarie 193,8, Corneliu Codreanu
tnfiereazd public, tn termeni dispreluitori, ca mijloace de biruinld
,,ideea de complot" Si de ,,loviturd de stat". El le considerd ca o
,,prostie" ;i taxeazd astful de victorii, ndscute din complot Si lovi-
turi de stat, ca ieftine Si trecdtoare. ,,Esen!a insdgi a concep{iei le-
gionare, precizeazd, mai departe Comeliu Codreanu, respinge acest
2A
sistem al loviturii de stat, atitudine necugetatd de bruscare, de na-
turb exterioar6". congtient de misiunea istoricd a tineretului rorndn
gi de rdspunderea sa de.conducdtor al unei generafii, qtia cd un
complot este o insanitate ce poate conduce, cel mult, Ia o hibridd
dictaturd poli{ist[, iar nu la un regim stabil, laborios qi durabil.
$i in concret, Corneliu Codreanu a fost strict consecvent cu
principiile sale, dupi rezultatul triumfal al alegerilor din 1937.
Intre 22 gi 29 Decembrie, pdnd c0nd s-a constituit Guvernul Goga
- Cuza, Comeliu Codreanu nu avea decdt sd facd un semn legiuni-
lor sale, pentru ca aparat de stat gi corpuri constituite sd se topeas-
cd in fala valurilor legionare. corneliu codreanu s-a ablinut de la
un astfel de gest, gtiind bine totugi cd, dupd primele momente de
uluire, provocate de rezultatul alegerilor, va urma din partea ad-
versarilor o reacfiune violentd ce-l va costa viala qi va aduce multe
suferinfe Gdrzti de Fier. Respectul principiilor i-a pdrut insa fonda-
torului Gdrzii de Fier un stdlp mai solid de for{6 politicd decat es-
caladarea puterii direct din stradS.
.Fundamentul cel mai sigur al unei puteri politice nu poate.fi
construit, dupd gdndirea lui Corneliu Codreanu, dec6t printr-o
strictd legalitate,, o scrupuloasd respectare a legii. El nu pierdea
niciodatd prilejul.sd-Si manifeste regretul pentru cele doud, trei
?mprejurdri tn care Miscarea Legionard, exasperatd de abuzul ile-
gal al guvernelor ,Si autoritdlilor, a fdcut uz de violenfd, deEi toc-
mai tn acele circumstan{e se aplica tn plin consacrata maximd de
drept public: ,,sortir de la legalitd pour rentrer dans le droit",
principiu amintit deopotrivd de istorici ,;i de legiSti, ca legitim in
atAtua mnnifustdri ale colectivitdlii umane asuprite Si, printre
altele, amintit Si Ia originile revolu{iei americane., $i ca o
consacrare a regretelor sale qi a smereniei fald de principii, tocmai
in culmea puterii sale, cdnd violenfa impusI de clasa politicd
dominantd s-ar fi intors in favoarea GFmii de Fier, Corneliu
Codreanu a refuzat iegirea din raportul de'Drept pentru a intra pe
calea raportului de For!6, not in folos.ul cauzei sale. Manifestdndu-
gi credin,tele pe ciile pe care le oferd legile, Comeliu Codreanu
considera primirea raportului de for![ ca o eoborire de la
finuta
2t
eticd a tineretului romAn. Corneliu Codreanu agepta biruinla
Mi,;ciirii Legionare pe o cale mult mai adhncii ^yi reald: din
desdvdrSirea unui proces interior de con:;tiinld a Naliunii Romdne
:yi de perfeclionare a condiliei umane, prin educalia in etica
legionard. ,,Cdnd acest proces va cuprinde majoritatea romdnilor
- spunea Corneliu Codreanu - ,Si se va desdvdrSi, biruinla va veni
atu.nci automat, mare Si luminoasd";
'Reforma institutiilor politice, partide, parlament, corpuri con-
stituite, nu se a$tepta, astfel, prin decrete.legi gi mdsuri coercitive,
ci prin voinla suverand a Poporului Romdn. Atunci, de teama
acestui implacabil verdict popular care conducea fatal Migcarea
Legionard la o biruinld totald, partidele politice, condamnate la
sterilizare prin indepdrtarea marelui rezervor de improspdtare a
fortelor, tineretul intelectual qi luptdtor, incadrat in Garda de Fier,
au capitulat in fata puterii executive, cointeresAnd-o intr-o acfiune
represivS, cu preful sacrificarii propriei raliuni de existen{d:
regimul parlamentar. $i iatd, tn 1938,, dupd ce timp de I5 ani elita
activd a Romdniei a fost acuzatd de acliuni ,,ilegale" Si de intenlii
de ,,lovilurd de stat" :pentru a desfiinla ,,ordinee prestabilitit" ,
iatd opt fo:;ti prim-miniStri, exponenl.i ai tuturor partidelor,
coalizdndu-se tntr'un guvern de dictaturd, pentru a ieSi ei din
legalitate, pentru a da ei o loviturd de stat Si a dizolva ei
parlamentul Si propriile lor partide. (Dupd cum, Si in zilele
noastre, o altd calomnie faimoasd pe atunci, ,,omltl Si pogonul",
lozincd demagogicd atribuitd Gdrzii de Fier de fratele prim-
ministrului de atunci, dl. George Tdtdrescu, o ved.em aplicatit
astazi de un regim ,,detnocratic" , cu participarea a tnsuSi d-lui
Tdtarescu).
$i revenind la evenimentele din 1938, pentru a fi drepfi, la a-
cest regim impotriva tineretului rlmas in cadrul legalitdfii, nu au
participat personal qefii partidelor istorice, d-nii Iuliu Maniu,
Constantin Ei George Brdtianu, precum nici unii chiar dintre oame-
nii,politici seriogi caret pentru diferite motive, fdcAnd parte din a-
cele guverne de dictaturd, nu au aprobat nici sufletegte, nici politic,
metodele sAngeroase ale regimului.
')')
Agadar, Garda de Fier trebuie sd fi corespuns unei mari reali-
ta{i, dacd partidele s-au desfiinfat singure impreund cu instituliile
pe care le reprezentau, in favoarea unei dictaturi personale gi poli-
liste, cu prelul discreditdrii definitive a propriului lor sistem gi a u-
nei institu{ii fundamentale cum este Coroana, numai pentru a aba-
te de pe linia justd o altd institulie fundamentald: Voinla Naliunii.
Garda de Fier nu este , a$adar, o organiTalie totalitard Si nu
s'a ndscut din antagonism funciar tmpotriva instituliilor statului ,yi
ale colectivitirlii, fie structurale, cum este monarhia, fie .funcfto-
nale, cum sunt puterea legislativd Si executivd, fie tranzilionale ca
partidele politice. Miscarea Legionard nu intrd tn conflict cu aces-
te institulii ,yi, fire,Ste, nici cu guvernele care le reprezintd, decilt fu
mfisura tn care ele se tndepdrteazd de la legalitate Si de la voinla
nalionald.
Politica Gdrzii de Fier de spirit testamentar ilustrat de linia
Iui Corneliu Codreanu, urmatd tn esenld cu scrupulozitate de suc-
cesorul sdu la comanda Gdrzii de Fier, Horia Sima, este deci cla-
rd tn toate direcliile.
2. Miscarea Legionard Si Monarhia
In ceea ce privegte monarhia, Corneliu Codreanu afirml pre-
cis primatul acestui principiu qi subliniazd distinclia funciari dintre
Institutie qi reprezentantul sdu. Un reprezentant poate fi slab,
institufia monarhicd insd este totdeauna bund. Aceastd distinctie a
observat-o qi Horia Sima in manifestul Garzii de Fier de la I Sep-
tembrie 1940 in care cere abdicarea regelui Carol II, dar impune
respectul continuitAtii monarhice prin urcarea pe tron a moEtenito-
rului Coroanei, actualul Rege Mihai L Aceeagi linie observi Horia
Sima ;i patru ani maitdrziu in politica guvernului nafional din,exil
fafd de monarhie. Separ8nd persoana Regelui de conduita Guver-
nului de la Bucuregti, considerate ca impuse factorului constitu{io-
nal, fie de circumstan{5 de forld major6, fie de forfa simpll a Pute-
rii ocupante, s-a pdstrat intotdeauna o tdcere respectuoasb in jurul
23
 coroanei. Aqadar, coroana nu intrd in disculiile situaliei inteme
din Romdnia.
3. Miscarea Legionard principiul separdrii puterilor
Si
- -
Printre instituliile politice recunoscute tn sistemul legionar
ca permanenle in strucrura societdlilor moderne, un loc important
tl ocupa Parlamentul.
Necunoscdtorii problemelor regionare pot
fi surprinsi. cei
care au stat tnsd tn preajma lui corneliu codreanu sau care cu-
nosc studiile doctrinarilor legionari asupra corelaliunii
,,Garda
de Fier si Parlamentul" - in special, studiur cu acelasi titlu, al
ilustrului profesor de sociologie Traian Britileanu,
fost ministru al
Educaliei Nalionale - sunt familiarizali cu problema
funcliunii ce
trebuie sd tndeplineascd Parlamentul tn sistemul legiinar.
Desigur, in rdnd cu alli oameni politici, chiar de extracfie cre-
mocraticd ca, de pildd, Andr6 Tardieu in Fran{a gi Alexandr,u
-
Vaida-Voevod - in Romania, sistemul legionar nu admile mitul rl
toricei gi al aritmeticei electorale. Experienla a dovedit, in majori-
tatea {drilor europene, cd degenerarea sistemului parlamentar in
obsesia rezultatului voturilor gi a succeselor retoriCe consumd in-
.treaga energie qi capacitate de randament a clasei politice care
considerd astfel toate problemele de stat carezolvate printr-o vic-
torie electorald sau un discurs aplaudat. Trebuie sd seinleleapd cr
realitdlile exacte de la fala locului din sud-estul european ruu din
Peninsula Ibericr se deosebesc mult de situafiile figurate in gerrere
de la distanld, prin optica de la Londra, Berlin, Washing-ton qi
Paris. uzan{ele camerei comunelor sunt unele, ale corteslurilor,
scupcinei, sobraniei gi Adundrii Nafionale din Ankara, altele. De
asemenea, moravurile electorale ale unui district din valea Dunarii
variaz6, intr-o mdsurd de nerecunoscut fald de acelea ale unui co-
mitat din scolia. Formula democraliei a D-lui churchill: "omul
de pe stradd care voteazd liber", este .desigur exactd tn Marea
Britanie si, poate, tn ldrile scandinave. pe mdsurd ce soarele se
24
tncdlze$te, cobordnd spre Centrul, Sudul Si Sud-estul Europei,
formula aceasta conduce mai degrabd decdt Ia democralia D-lui
Churchill, Ia o democralie a MareSalului Tito.
S-au vdzut, in RomAnia epocii parlamentare, cele mai impor-
tante partide ln opozilie cu trei pAnd la gase deputali mai pulin
chiar decAt unele grupdri eftrice minoritare, ca maghiarii, de pild6 -
ajunse peste noapte la guvem, obfinAnd importante majorit6fi, cu
concursul plin de zel al jandarmilor, al alcoolului, al promisiunilor,
al corupliei gi al volatilizirii urnelor. Aceast[ demoralizantd sleire
a nervului nafional, prin continua forlare a voinlei colective con-
duce la sf[rAmarea partidelor in neinsemnate fracfiuni, incapabile
- cum s-a dovedit inc[ din decembrie lg37 - sd mai oblind majo-
ri6ti, chiar cu preful violenfei corporale qi morale. Consecinla fa-
tal[ de pe urma deselor schimbdri de decor ale coali{iilor de gru-
puri parlamentare ce ar urma pentru a constitui o majoritate, ar fi o
neintrerupti alunecare spre stdnga gi, in ultimd analiz6,, partidul u-
nic de extemd stdngd, impus cu forla de la Rdsdrit.
Deci, ca o puternicd prevenire a acestor alarmante eventuali-
tdfi, printre alte considerafiuni de ordin structural, Miqcarea Legio-.
nard a urmdrit si readucd funcliunea parlamentului pe linia realit[-
filor romdneqti.
In primul rAnd, urma sd se lntlreascd cu strictele principiul
separaliunii puterilor in staf nici Parlamentul nu trebuie sd coboa-.
re la starea de simpli emanalie a puterii executive, ca in sistemul
romdnesc de pind in 1938; nici puterea executivd nu poate degene-
ra, fdrl, cea mai mare primejdie penffu existenla unui stat, la regi-
mul de simpl[ unealt[, la discre{ia o'democratiei integrale,,, adicd
despotismul majoritl1ii parlamentare iresponsabile: majoritate rea-
lizatd. prn demagogie qi presiune a cluburilor gi comitetelor, alune-
cate cu cea mai mare certitudine spre o ultimd etapd: Jacobinismul
modern, bolgevismul. De altfel, experienfa recentd demonstreazd
mai in toate fdrile unde, incepind cu 1943, s-a incercat sd se revind
la regimul parlamentar, cd: sau guvernul rczultat din coali,tia gru-
purilor abia mai poate supraviefui sub hdrEuiala comitetelor de
'leliberare" sau, pentru a se asigura un minimum de ordine, ,,liber-
25
 tatea" a fost pusd sub protec{ia trnui general sair a baionetelor tru-
pelor. ge ocupalie.
In sistemul legionar, deci, pentru a elimina,de la inceput orice
posibilitdli de arbitrar al rinei puteri in dauna celeilalte, separalia
este categorica; Puterea executiva, pentni a avea autoritab q1 pres-
tigiu, trebuie sd se ridice dintr-o elitd politicd, dupd criterii sigure.
Aceste criterii nici nu pot fi principiul elecfiunii,:niei acela al ere-
ditatii, ci principiut selecliuiii sociale, prin libertatea ab'solut[ de
ridicare a valorilor personale din addncimile straturilor sociatre la
suprafala societ6{ii. Puterea executivd - administrafia,, diplomalia
etc. - recrutatd dih aceast6'elit6, igi Va putea astfel indeplini funcfi-
unea politicb gi tehnica in condiliuni normale.
Parlamentul, expresia puterii legislative, ar fi, deci,,restaurat
in sistemul'legionar, intr-o stare de totald emancipare fala de pute-
rea Executivi. Misiunea Parlanrentului, ales absolut liber, parte
dupi criterii ,de competen!5, este legiftrarea, adicd discufia, ca gi
vota.rea legilor. ln,al doilea rdnd, qi ii un drept de cenzttrimorald,
iar nu;de in'rediate conseeinle politice, se recunoa$te parlamentului
prerogativa de semnalare, intr-un spirit de inaltd r[spundere, a a-
buzu.rilori nepotrivirilor sau incompetenlei constatate in actere pu-
terii executive.
Iar pe deasupra acestor institulii, in rnomehte:de particulard
imporlanld, in care se decide soarta comunitdtii, Corneliu
Codreanu aseazd ceea ce el numeSte ',Consilltarea poporului,,,
adicd, in fala ntarilor h:otdrdri care tI angajeazd, dupd ce se aratd
drumul, poporul trebuie tntreba,t, trebuie consultat, pentru a-Si
spune cuvdntul dacd poa,te sau nu, dacd este pregdtit spiritwa-
IiceSte sd meargd pe cales ardtatd. : rituald consacratd de jertfa fondatorului gi a elitei sale, permite
Urmdnd; deci, spiritul lwi Corneliu Codreanu de respect al
voin! ei pop ular e, S i I{ oria Sitna ; ca,iice.pr e$ edinte, aI Cons iliului
de MiniStri, tn'toamna anului 194a, a voit alegeri generale absolut
libere, Ia care sd condideze exponenlii,tuturor partidelor poritice
dizolvate de regimul precedent,. opozilia categoricd a Maresarurui
Antonescti, care de s.tunci nutrea intenyia wnei lovituri de stat, a
zdddrnicit tnsd consultarea pop,orului proiectatd de Miscarea Le-
26
gionard; astfel, tn 1940,s.a demonstrat incd.o datd, ca Si tn 1937,
cd nu MiScarea { egionard, se,teme de verdictul. alegerilor libere.
Din principii constructive politice, prin urmare, dar gi din
motive educative, constatdnd efectele reale de ordin civic ai moral
ale pervertirii metodelor de exprirnare a sufragiilor gi de falsifipare
a voinlei populare, marele pedagog Corneliu Codreanu a cdutat sd
indrepte moravurile electorale, prin garantarea expfimdrii libere a
voturilor dupd cum dicteazd congtiinla aleg[torilor, nesiluitd nici
de amdgiri, nici de violenfe. $i pentru ca s[ asigure alegeri absolut
libere, gi pe aceastd. cale sd rezulte, pe cdt omeneqte posibil, voinfa
Naliunii, Corneliu Codreanu a incheiat la ultimele alegeri generale
din Romdnia, in Decembrie 1937, pactul cu Partidul Nalional Ja-
rdnesc al lui Iuliu Maniu gi cu Partidul Nafional I.iberal al lui
George Brilianu. De altfel, o invalidare a versiunii de tendinfe
dictatoriale atribuite Migcdrii Legionare gi o confirmare deplind a
structurii sale populare, este tocmai profunda considerafie gi inle-
legere pentru Corneliu Codreanu gi Garda de Fier, a lui Iuliu
Maniu, personalitate de o sinceritate democraticd indiscutabild, a-
ceastd atitudine de stimd reciprocd supravieluiegte pAn6 ast6zi, du-
pd atdlia ani de suferinle gi de mari evenimente in lume.
Garda de Fier, agadar, cum sperdm cd, ar reztflta din aceasti
imperfectd expunere, nu este, prizoniera nici unei idei preconce.
pute, a nici unui program schematic, a nici unui sistem rigid care
nu poate fi rectificat dupi realitdfi. Ea este, in adevdr, tributara u-
nei idei majore, linia poporului Romdn; pe aceasta nu o poate pier-
de niciodatd din vedere fdrd sancliunea imediatd a auto-desfiinld-
rii. Indeplinind insd cu fermitate aceastl condi{ie,,inalta linie spi-
Migclrii l.egionare o mare flexiune in mdnuirea realiti!,ilor de sta-
bilire a condi{iilor de direclie ale Romdniei.
Aceste realit[fi prezente par sd indice, in ordinea internd, ne-
cesitatea absolutd a unui regim stabil, in care monarhia sd se situe=
ze cafactor al ierarhiei politice,, sprijinitd pe principiul separaliunii
puterilor pe linia fungtionald gi pe principiul unitilii elitelor gi a
for{elor nafionale pe, linia structural[. inmdnuncherea functiunii o-
27
rizontale a puterilor statale cu structura verticald a unitdlii nafiona-
le, ca reTultantd a vorntei populare, in deplin acord organic cu Co-
roana, este conditia de stabilitate in Romania gi in spaliul inconju-
rdtor. Orice alte solulii s-ar cduta, ar fi improviza!1icl urmlri im-
posibile de prevdzut gi de calculat, Dar trecutul mai indepdrtat gi-
mai recent a dovedit cd de situafia RomAniei, cu pozilia ei cheie la
rdspAntia marilor drumuri, depinde in bund parte gi echilibrul
Europei.
4. Problema evreiascd
$i acum, cdteva cuvinte despre o problemd in jurul cdreia s-a
fdcut mult caz: atitudinea Migcdrii Legionare fa!6 de problema e-
vreiascd. Nu este desigur aici locul de a analiza principiile Gdrzii
de Fier in materie, ci numai de a spulbera o serie de inexactitdli
privitoare la trecut,
MiScarea Legionard era prea conStientd de indQimea linutei
sale etice, de rdspunderile sale fald de poporul romdn Si de impor-
tanla sa politicd, pentru a trata problernn evreiascd cu mijloace
ieftine, cu violenla corporald sau a legilor speciale. Corneliu
Codreanu insuSi, provocdt de anumili politicieni tngrijorali de
pactul Miscdrii Legionare cu luliu Maniu Si George Brdtianu, a
rdspuns public cd problema evreiascd inlelege sd fie tratatd intr-
un spinit de inaltd seriozitate. Miscarea Legionard nu privea a-
ceastd problernd prin optica resentimentelor de rasd. $efi legio-
nari, poate cei mai buni cunoscdtori din Europa ai problemei, cu-
no$teau prea bine calitdlile intelectuale qi profunda educalie spiri-
tual5, pe linia permanenfelor, ale acestui popor milenar, pentru a le
subestima qi a le combate cu forla material5.
Pentru Miscarea Legionard, esenla problemei nu se reducea
Ia un aspect evreiesc, ci se preTenta, tn general, ca o restabil.ire a
echilibrillui politic Si economic, deplasat, pdnd atunci, tn defavoa-
rea poporului romdn. Metoda urmatd, spre deosebire de acelea ale
migcdrilor rasiste, era intbrirea, ln primul rdnd, pe eale organicd gi
28
de liber[ concurenfd a poziliei elementelor romdnegti, iar nu de
sldbire silitd a elementelor alogene. Pe aceastd cale de liber[ intre-
cere se vizau Evreii numai in mdsura in care pozifiile lor se gdseau
pe traiectoria noilor pozilii romAneqti. Tot a$a de bine, aceastd me-
todd privea pe SaSi, pe Unguri sau pe $vabi, fdrd ca prin aceasta
sd se poatd vorbi de antirasismul; de anti.ungurismul, sau de anti-
Svdbismul Gdrzii de Fier, sau de o perseculie a acestur minoritdli
din partea Miscdrii Legionare. Acestor nalionalitdli, fdrd excep{ie,
li se ldsa deplina folosinld a poziliiloir cASfigate Si numai posibili-
tatea de a abuza de cdlcarea legilor, tn dauna Poporului Rom6n,
cu ajutorul unei administralii corupte, li se retrdgea, prin opera
de dreptate sociald a MiScdrii Legionare, pentru toli deopotrivd.
Ridicarea Foporului Romdn, dupd sistemul legionar, urma sd
aparl treptat, prin constituirea de noi pozi|,ii, folosind noi valori
nefructificate inft-un spafiu incd virgin, iar nu prin confisc area al-
tor pozifii deja existente. Dinamizarea Poporului Romdn pe terenul
general al construcliei ffebuia, deci, sd creascd printr-un proces
de concurs Si, deci, de stimulare a tuturor forlelor creatoare, iar
nu de eliminare a unor elemente existente a cdror tndepdrtare din
acest concurs ar fi atras dupd sine sldbirea economiei generale.
Conducerea Migcdrii Legionare era prea realisti ca sd creadi
ci Rom6nia, cu puternicul ei potenlial economic qi cu funcliunea
ei de ffanzit, poate fi izolatd de Europa printr-un monopol al pro-
ducliei gi transformatd, astfel, intr-o Mecca economicd. Se cduta
numai preemliunea legitimd, cain toate ldrile democratice sau nu,
a populaliei autohtone, tn distibulia naturald a mijloacelor de
produclie, spre a se evita menlinerea poporului romdn tntr-o stare
de paupertate de pe urma tendinlelor acaparatoare ale unor nali-
onalitd;i minoritare mai bine organizate economiceSte datoritd u-
nui lung trecut de privilegii sau unui puternic sprijin de ordin in-
ternalional. Corneliu Codreanu insusi Si-a exprimat, tn mai multe
rdnduri, fald de intimii sdi, intenlia de colaborare a unei Romdnii
tntdritd economiceSte, cu un capital strdin serios, care ar avea
mai mult de c64tigat, tn acelasi timp cu Poporul Romdn, de pe ur-
29
ma colabor.drii cu un stat puternic Si onest,' decdt cu un stat ane: tn sarcina MiScdrii Legionare. Cd tn timpul loviturii de stat a Ma-
miat de o'adn.rinistralie. coruptibild Si indifurentd. i reqalului Antonescu, de la 2l lanuarie 1941, elemente iresponsa'
,sistemul legionar.urmdr.ea, deci; prin sporirea activitdlii in bite de pe stradd, fdrd nici o legdturd cu Miscarea Legionard Si cu
toate direcliile, fdrl excluderea ninrdnui, sd int[reascd pozilia Po- evenimentele, au abuzat, ca tntotdeauna in astful de imprejurdri si
porului Rom6n ca factor pozitiv de progres in spatiul inconjurdtor. au jefuit Si ucis Ia intdmplare evrei, ca Si romdni, de altful, este
au a'
Acest:dr.ept gi aceastd datorie a Poporului Romin.de a-qi asigura foarte posibil. Cd Si unele elemente izolate, chiar legionare,
libqrtatea de ridicare a indicelui sdu de randament pe propriul,sdu vut porniri personale individuale impotriva unor evrei, ca 9i impo-
pbrndnt gi, deci, de rndrire a contribuliei sale la ordinea mu.ltipl[ a trivi unor romani, iar[gi este posibil. Dar a considera responsabild
Europei, credem cd nu pot fi negate de nimeni 9i mai pu{in ir.Ic6, Migcarea Legionard qi conducerea ei de aceste violenfe la intdm-
desigu,r, de exponenlii principiilor democr4tice. plare, corespunde tot atdt de.pulin reantatii cdt a face intreaga e-
ASadar, Miqcarea Legionqrd'n-a urmdrit, in tatarea prople' vreime din lume responsabild de asasinarea Lordului Moyne'
mei evreiestri,regimul legilor speciale, aI cdmpurilor de concentra- Astfel, in toate problemele, cum s-a vdzut in acest lung, totuqi
re Si al stelelor hexagonale. Ceva mai mult.,incd; Iegisla{ia in vi- incomplet capitol, Migcarea Legionarl se menline la aceeaqi a-
goare, cu cele t'rei categorii de evrei $i instituliile de,romdnizare titudine politic[ gi morala ca gi in ftecut, ludndu-gi intotdeauna r[s-
oficiale, nu,a aparlinut MiScdrii Legiolmre,,e,i guvernalui prece' punderea poziliei sale, dar respingdnd net ce i se pune in seaml cu
'dent, cdt Si celui ulterior. Aceastd precizare nu urmdregte,o repu- desconsiderarea nedreaptd a reaftAfi.
diere,, ci o revelare a nepofrivirii acestei legislalii cu spiritul 9i cu
tactica Migc6rii I egionare care, dqpi cum se vede din expunerea
de mai sus, a fost urmatd in practici gi trebuia s[ fie continuatd 9i
la guvern in aceastd rnaterie. S.ingura,lege d.e esenld legionard', in-
spiratd din tactica amintitd, day neaplicatd incd, a fost aceea in-
tocmitd de Ministrul Muncii'de atunci, Vasile lasinschi, care pre-
.vedea .folosirea minimald a elementelor romdnesti in,tnteprinde'
rile comerciale, indtfqrent de ariginea etnicd a proprietarilor.
Agadar, gi in problgma evreiascl, mai bine spus rorndneascd,
Miqcarea Legionarl se conduce dupd acelaqi sim! al echilibrului, al
realitdlilor gi al principiilor morale, ca 9i in celelalte probleme im-
portante lomAneqti sau europene. I

5. Violenple politice

Cat despre intenlii d9 yiolenle fizice irnpotriva vechii clase

politice sau. a evreilor. omucideri sau pogrom-uri, numai".cei.care
urmdresc menlinerea diviziunihor Si a tensiunii interne, le pot pune

30 3l
 C. PolrrrcA ExTERNA n nalgcAnlr lnctoNARE

7. Geneza atitudinii M$cdrii Legionare tn politica externd

I

ASa cumtn politica internd nu corespunde adevdrul cd MiSca-

rll rea Legionard ar fi fost o organizalie exclusivd de dominalie dic-
tatoriald, tot aga, in politica sa externd, Miqcarea Legionard res-
il[ pinge cu cea mai legitimd mdndrie Si dernnitate, tndreptdlite de tre-
cutul sdu glorios Si plin de jertfe, insinuarea cd ar fi putut aliena
vreodatd autonomia sa de acliune tnfavoarea unei puteri strdine.
Politica externd, ca gi politica generali a Migcdrii Legionare,
se inspird din principiile eterne de existen![ gi de conservare a e-
senlelor Poporului Romdn, cAt gi din ndzuinlele de afirmare a no-
bleJei acestui popor, pe un plan superior qi mai larg. Penffu a pds-
tra intactS aceasti politicb major[, Garda de Fier a primit at6tea
lovituri din toate direcfiile, chiar cele mai neaqteptate!
O c6t de neinsemnatd tendinld de compromis cu morala ei ar
fi scutit Garda de Fier de multe suferinfe gi de multe pierderi dure-
roase. Conducerea Migcdrii Legionare a rezistat insd neclintitd pe
poziliile sale, uneori in condifii exffem de grele. Horia Sima de
pildd Si in 1940 Si mai tdrziu a fost prizonierul unor voinle hotdrd-
toare la discrelia oricdror ordine fdrd ca voin{ei sale sd se fi putut
impune, cu toate presiunile, cea mai netnsemnatd flexiune.
Incd o datd, s-a dovedit atunci cd puterea materiald singur6,
cu toate aparenlele impundtoare, este mai slabd decdt forlele com-
plexe ale realitl1ii, ascunse uneori sub cele mai modeste forme.
i Dar, ca gi in politica intern6, qi in politica sa externS, Migcarea Le-
gionard nu se conduce dupd nici o idee preconceputd qi nu se fi-
II xeazdin nici o formd rigid[. Corneliu Codreanu spunea odatd unor
tfl
intimi cd ar colabora qi cu Rusia Sovieticl, daci ar fi in interesul
Poporului Romdn. Din nefericire, ins6, Rusia Sovietici, incd din
acele timpuri, igi fixase conduita sa definitivd, ascunsd cu indem6-
{I nare, pe atunci, sub cele mai elegante declaralii geneveze. Aceastb
I conduitd, cum puteau distinge cunoscdtorii, nu era, in fond, decdt
aceea a Rusiei imperialiste, intdritd ca valoare operativd de forla

33
G
unei idei contagioase, de penetrllie universald. Migcarea Legiona-
rd nu avea nimic aprioric impotriva Rusiei, dacb se menlinea in
limitele sale Sud-vestice, gi nici chiar impotriva comunismului pe
plan de politicd extern6, dacd rdmAnea in cadrul regimului intern al
Rusiei, gi nu ameninfa; prin amestecul in politica intemi a {[rilor
vecine, structura acestor popoare.
'Aqadar, Miqcarea Legionard dovedea un spiiit realist, neld-
sAnd, dupd cum se gi cuvine, in general, ca o politic.d extem[ si se
resimtd de pe urma unor infiltralii ideologice, dacd aceste infiltra{ii
nu sunt prin ele insele condifii esenfiale de realism.
Mai pufin, deci, Migcarea Legionard ar fi avut opinii precon-
cepute impotriva puterilor occidentale, ca Franla gi Anglia. Evi-
dent, nutrea simpatii, ca $i in toate pfulile lumii, chiar gi de ele-
mente democratice, pentru Italia fascistl gi Germania nalional-so-
cialistd, in m[sura in care aceste regimuri lucrau pentru ridicarea
popoarelor respective. De la aceastd simpatie, pdnd la ideea unei a-
lianfe, era lnsd o distanlb neluatd inc[ in considerare pe atunci. De
altfel, p0nd in Mai 1936, deci noud ani de la infiin{area Migcdrii
Legionare qi 17 ani de la inceputul acliunii nalionaliste, Corneliu
Codreanu nu luase nici o atitudine,in politica extern6, prin nici un
fel de declaralii publice sau private, l[sdndu-se astfel diferitelor
guveme deplind libertate in aceastd materie.
Intre timp, ins6, Rusia Sovieticd dup[ o lungl,perioadd de ab-
senld, a reapSrut activd, pe scena mondiall. Concomitent cu verbul
pacific al exponenfilor sovietici la Societatea Nafiunilor, dezlbnfu-
ia o formidabild campanie de propagand[ ce demonsffa, in fond, p
coplegitoare energie multiplS, politicd militard econormicd Si ideo-
logicd. Aceast5 for![, Migcarea Legionard nu a depreciat-o
niciodatd. Aparilia Rusiei ca factor imperialist pe linia unei
tradilii mai vechi, Panslavismul sau pe a acelei mai noi,
Kominternul, punea Romdnia Si Poporul Romdn tn primd etapd.a
marSului moscovit spre Occident. Masinaliunile Reprezentanlei
Sovietice de la BucureSti, conjugate cu instigaliunile raseSti tn
ldrile vecine pentru a af6la revendicdri impotiva Romdniei, cdt Si
alte manevre incadrate tn tehnica generald a ofensivei sovietice
34
tmpotriva Europei, dernanstrau din' pl'in, dacd mai era nevoie'
inienliite reale. Conduita Rusiei Sovietice era in concordanfd
cu
ard,la
dubla ei viziune misionara, naliona16 9i ideologica revolulion
care conducdtorii sovietici nu aveau, desigur, s[ renunle
de dragul
confirmdrii unei atitudini aparente de bune intenlii pacifice 9i a
unei frazeologii sentirnentale $i umanita,re f6r6 rdspundere.
situa{ia
Romdniei apirea.astfel, cu atdt mai ameninlata, cu cat aceastd
conduit[ sovietic[ invalida optimismul v6dit de comanda al
conduc[torilor politicii externe a Romaniei in relaliile cu Rusia,
fondat numai p" outittlliu agresorului, pe bonomia D-lui Litwinow
minigtri basarabeni a!
iipr fiUuti"nile trimisului Ostrowski cu uniisubstanliald
guvernului din Bucuregti' Nici o garanlie - nici de
Zrdin structural, ca, de pildd, indrumarea obiectivelor Rusiei spre
alte direclii de lungd duratd, nici de ordin defensiv' c.a o alianld
cu o mare patere militard dispusd. sd adopte ca principal obiectiv
apdrarea ion'tund impotriva unei agresiuni de la R.dsdrit - nuintd-
r'ea de nicdieri ,"ruritotro Romdniei. Dimpotriva, curente
intere'
revizionisrnului ma-
sate mdreau confuzia in'interior cu exagerarea
g
popor de milioane de
lni*, uoira ameninlarea din partea unui
iocuitori, trecdnd complet sub ticere prirnejdia unui imperiu colo-
sal de 180 de milioane de agitatori!
. in fala acestei duble primejdii, interna gi extern6, Migcarea
Legionara'nu mai putea continua atitudinea de tezew[ in
politica
fdrd a lipsi de la cele mai elementare datorii fald de Popo-
"*6*4,
rul Rom6n. Conducerea Migcarii a examinat atunai cu toatd rigoa-
pronunfa
reargi cu tot sdngele rece datele problemei, inainte de a
mai
un:cuvAnt in materie. Din acest scrupulos examen' lezultau
multe si serioase ingrijordri pentru soarta Popor'ului Romdn'
in primul rand, sistemul de alianle al Romdniei dovedea o
funcliuni tofal defectuoasi., ,,Mica Inlelegere'o se demo.nstrase o
ficliune, menlinuta la suprafa![ numai de, talerttul lui ,Nicolae
Tifirlescu, de dexteritatea D-lui Eduard Beneg gi de proptelele Pu-
terilor Occidentale. in practic6, ins6, nu valpra nimio,:fiecare din-
qi
tre componenli av6nd interese de aparat in alle dirgc,lii nedorind
pen-
fiecare s6'se strice,cu marea putere ce-i pdrea mai interesant[;
35
 tru ceho-slovacia, Rusia sovieticd, pentru lugoslavia, Germania gi
pentru Romdnia, Itaria. Aducere^a aproape cu fo4a a principelui- Aceastd concluzie, Corneliu Codreanu nJa propus-o nici 6
Regent Paul la conferinla Micii infeiegeii oe la Bucuregti, luni mai tdrziu, infr-un document mult mai important, destinat, de
din Mai data aceasta, publicit[fii: Memoriul din 5 Noiembrie 1936 adresat
1936, dovedea deja descompunerea practice a sistemurui.
Dar mai Regelui, oamenilor politici qi ldrii. in acest document redactat in
grav tncd, principalul stdtp al alianlelor Romfrniei, Franla,
inche_ termeni virili, se inregistreazi numai o gi mai mare indoiald fa{6 de
iase acum un pact de amicilie cu sovietele, ce reducea'murt
tn orientarea extern[ a Romdniei, indoiald crescutd de pe urma izbuc-
fond din valoarea convenliilor cu Rom6,nia si polonia. Faptur cd
semnatarul pactului, DI. Laval, erd un repubrican de dreapia nirii r[zboiului civil din Spania, fa{d de care Puterile Occidentale
si cd adoptaserd o atitudine de pdrtinire a frontului popular din Madrid,
Primul Ministru britanic care proclamase public interesil Angliei
p-e-ntru Franla, cu faim.oasa ln dauna migcdrii cregtine a lui Franco, suslinutd astfel numai de
formuld a frontierelor britanice pe puterile Axei. Om profund religios, Corneliu Codreiinu respingea
Rhin, era tnsu$i $efut partid.ului Conservator, dovedea c6t
se poa_
te de concludent cd cele doud mari puteri occidentale, din toate puterile sufletului sdu violen{ele marxismului mondial a-
tn diplin cum confirmate de realitate, reprezentat de Brigdzile Internalionale
acordintre ele si cu aprobarea integrald a claselor poritice, se
an- ale lui Lister gi Compesino impotriva Crucii gi a ordinii creqtine a
gajau pe calea unei colabordri intime cu Rusia soiieticd.
Aceastd Europei. Puterile care se pronun{au in favoarea acestei ordine in-
colaborare n, era posibild decdt cu acceptarea puncturui
de ve- lesneau astfel, de la sine, o apropiere de pozitja Migcdrii Legiona-
dere minimal sovietic care viza, fdrd tndiiard, Romdnia.
si rar o re. Totugi, Corneliu Codreanu nu se pronun!6, nici de data aceasta,
consolidare a acestei colabordri printr-o alianfd avutd in
vedere, in explicit in favoarea unei rdsturndri de alianle, ci se mirginegte nu-
evolufia situafiei europene, ar fi cerut cel pufin aceleagi condifii
din partea Rusiei cain 1914-1916, adic6,, in uliima anafiLd,printre mai sd recomande sustragerea politicii exteme de sub influenlele
altele, subordonarea intereselor Rom6niei intereselor acestei oculte gi ablinerea de la provocdri la adresa Italiei.
aiianle. Abia un an mai tdrziu, dupd 16 luni de la inceputul rdzboiului
Pactul de amicilie franco-sovietic, cu consimldmdntur tdcit
ar din Spania, la 30 Noiembrie 1937, Corneliu Codreanu ia o atitu-
Marii Britanii, sldbea, deci, considerabil, securitatea Romilniei Ia
Est Si, prin urmare, Si pozilia ei tn generalfald de vecini de dine definitivd in politica externd, in favoarea Axei. La aceastd
Si ce_ hotErdre Corneliu Codreanu nu a ajuns nici prin negocieri, nici
lelalte puteri. se mai adduga la toate acestei gi evolufia iniernd
din prin promisiuni, nici mdcar prin vreun contact cu reprezentanli ai
Franfa, care aluneca toJ mai mult spre st0nga, astfel ca, dup6
victo- Axel Oricdt ar pdrea de curios Si de inadmisibil tn tehnica mai
ria Frontului Popular la paris, sd nu se mai poat6 pune mari
spe- curentd a politicii externe, Corneliu Codreanu nu a avut niciodatd
ranfe in rezistenta, Franlei fa!6 de pretenliile iusiei^ca pre{
al unei legdturi cu Axa. Rareori, cdte un ziarist sau vreun curios din ltalia
cooperdri.
concluzia la care a ajuns conducerea Migcdrii Legionare era sau Germania, mult mai rar decAt din alte ;dri ca, de pildd, din
cel pufin indoiala fa{d de voinla puterilor occidentie de a Franla, veheau sd-I vadd Ia Casa Verde. Ceva mai mult, tn urma
se unui reportaj nu tocmai exact asupra miscdrii, deSi foarte elogios,
opune Rusiei cu eficacitate. Totugi, cea dintdi declarafie
de politicd dintr-un Tiar german, Corneliu Codreanu a interzis pe termen de 6
extemd, o circular6 cdtre legionari, din 30 Mai 1936, nu a
avut ca- Iuni accesul oricdrui vizitator din acea lard tn preajmn MiScdrii
racter public, iar corneliu codreanu s-a mdrgi|it la o atitudine
moderatd' comeliu c9{reanu nu a impins concruzia p6nd Legionare. Un contact insd, de ordin politic autorizat gi constant,
la pro- nu a Oxistat niciodatd intre Axd gi Corneliu Codreanu. Acest prece-
punerea unei mutaliuni de alianfi in pofitica externd
a Romdniei.
dent a fost poate o deficienfd, de pe urma cdreia s-au resimfit mai

36
37
tdrziu in practicd raporturile cu Axa qi, in general, tehnica relafi-
unilor exterioare a Migcarii Legionare, intotdeauna foarte suscep-
tibild qi rezervatd. in materie. Dar gi pe acest teren Corneliu
Codreanu a proclamat primatul {inutei morale, chiar daca uzanlelo
unei tactici mai rafinate ar aduce mai multe foloase. :
2, Oportunitatea alian(ei cu Axa
in concret, convingerea Migcarii Legionare in oportunitatea
unei alianle cu Axa, a fost rezultatul unei evolulii foarte lente, de
pe urma observ[rii minulioase a realitdlilor europene, iar nu al pre-
cipitdrii unei atitudini premeditate.
De altfel, climatul general al Europei inregistra o jend in spe-
cial fa\6 de conduita uneia din Puterile Occidentale, in spe{d
Franfa. Pactul Iugoslaviei cu Italia, desele schimbdri de vizite intre
conduc[torii Germaniei gi ai Poloniei, conversaliile Marii Britanii
cu Axa, evolulia politicd in jurul rdzboiului din Spania, cat $i iri-
tarea intemi de pe urma grevelor aproape fdrd intrerupere din
Franfa, izolau intr-o bund mdsurd politica regimului de front popu-
lar din Franfa de realitdlile europene. Rezultatele vizitei de la sfdr-
gitul anului 1937 in Europa Central-orientala a D-lui Delbos, Mi-
nistru de Externe francez, s-au resimlit mult de pe urma aces,tei
jene, ca un contrast foarte concludent cu atmosfera vizitei lui
Barthou, in acelagi spaliu, in 1934. Cu toate strddaniile D-lui
Victor Ionescu de a suplini fermecdtoarea personalitate a lui
Nicolae Titulescu gi cu toate sentimentele calde ale Romdnilor
pentru Fran{a, primirea Dlui Delbos la Bucuregti a avut mai mult
o notd de melancolie, decAt incredere. Aceeaqi notd melancolici se
inregistra gi la Varqovia gi la Praga, incAt Dl. Delbos, poate gi din
proasta dispozilie a Guvernului Principelui Paul, a renunlat la
experienla de la Belgrad.
Europa, Si cu ea, tn primul rdnd, Romdnia, nu se mai simlea
deci apdratd de sistemul politic in centrul cdruia se gdsea pe a-
tunci, tn aparenld, Franla. in schimb, sistemul Axei pdrea cd oferd
38
efectiv mai multe garanlii de securitate Si de apdrare a ordinii eu-
ropene.
ASadar, princtpiul alianlelor, in conceplia Miscarii Legiona'
r:e, s-a'ndscut din stdri reale de pe teren, iar nu din afinitali sau
repulsii ideologice. Acest principiu impune mai intai o clasare a
piimejdiilor pentru RomAnia, in ordinea importanlei sau urgenlei
gi, ru o strictd consecin!6, alianla cu acea putere care efectiv ajuta
imediat RomAnia impotriva celei mai importante primejdii in ordi-
-
ne de precddere.
f; ,onrrrr, pentru Romdnia tendinlele imperialiste dinspre
vest sunt mai pulin primejdioase dec6t acelea dinspre Est. Imperi-
alismul vestic, pentru a ajunge la mdrile libere :5i la poziliile do-
minante ale Cdntinenfului,'nu ftebuie sd treacd peste Romdnia.
chiar dac6 in ultima analiz' ar tinde sd se adanceascd in stepele in-
tinse ale Estului, imperialismul vestic se poate mulfumi cu o Ro-
manie neostild care s[ nu-i ameninle flancul sud-estic. Imperialis-
mul din direc{ie esticd, dimpotriva, este o primejdie nimicitoare
pentru Romdnia gi Poporui RomAn. Primul pas spre o mare caldd
gi spre pozi{ii dominante, ca StrAmtorile, de pildd, trece peste cor-
pul nom6ni ei. intre doud imperialisme , deci V estic Si Estic , Romd-
nia va trebui sd se supund dramaticelor ei condilii geo-politice Si
intr-un spirit strict realist, peste oricare alte considerente, sd alea-
ga primejdia cea mai micd, cea mai pulin ameninldtoare: aceea a
Vestului.
Agadar, atAt timp cAt Rusia, Sovieticb sau Jarist6, va nutri
tendinle imperialiste in Europa, RomAnia este pe pragul unei pri-
mejdii de moarte. Desigur, nici consideraliuni sentimentale, nici
demonstraliile de cuminlenie amicald ale RomAniei, nici ridicolul
pretextului de amenin{are din partea Romaniei a securitdlii colosu-
iui rusesc, n-ar putea opri Rusia de la executarea unui program de
atat de vaste propo(ii. cine concepe dominalia oceanelor qi a lu-
mii gi porne$te la ac{iune, nu se mai impiedicd de scdncelile po-
poarelor din cale. Experienla istoricd a dovedit cd nu este posibilit
i trl"trgure cu o Rusie pornitd tn marS spre Occident. Fostul
Ministru de Externe romdn, DI' Gafencu, relevd cu bund dreptate
39
 de cdte ori puterile occidentare au cdutat un acord cu
1d, o Rusie mentale, in timp ce realitilile erau combdtute qi inldnfuite. Intre a-
tn ascensiune asupra delimitdrilor zonelor de influenld,
de atdtea ceste migcdri populare, Garda de Fier era de departe cea mai origi-
ori a urm,at o arneninlare a echilibrul4i european"
nald, cea mai puternici, mai autonoml gi mai rezistentd. Pentru
Dacd nu este deci posibild o inlelegere a unei Rom6nii paci-
toate aceste motive, dupb ce partida p[rea cdgtigatd,, Axa nu a dorit
fice cu o Rusie imperialistd, nu-i mai rdriane Romaniei decii
sd se Si na a sprijinit niciodatd victoria Gdrzii de Fier in Romhnia. Ac-
resemneze la apdrare, pentru a supraviefui.
Pentru aceste ra{iuni deci, Migcarea Legionard se afld cu liunea de Ia 3-6 Septembrie 1940 care a urmdrit tndepdrtarea Re-
ace- gelui Carol aI ll-lea pentru a opri descompunerea moralului in.
lg f94e cwe apdrd' Romdnia de primejdia pr-imordiali
dinspre Est. tern, iar nu cucerirea puteriiin stat, s-afdcut pe cont propriu,fdrd
G5sind deci numai Axa pe linia apdririi impotriva primgjdibi
mor- Stirea, fdrd concursul Si, mai ales, fdrd voia Axei.
tale de la Rdsdrit, s-a aflat cu Axa.
Mai tdrziu, dupd constituirea regimului de diarhie numit na-
Dacd in aceste imprejurrri sarcina apdrdrii impotriva
unei a- lional-legionar, reprezentanlii Axei Ia BucureSti au cdutat prin
gresiuni din Est gi-ar fi luat-o puterire oicidentale, vriqrur"u
Le- toate mijloacele sd consolideze pozilia MareSalului Antonescu Si
gionard * cum a rdspuns insugi comeliu codreanu
inrebdrii unui sd mineze pe aceea a Miscdrii Legionare. In executarea acestei
cunoscut ziarist francez, Bertrand de Jouvenel, intr-un
interviu in politici Comandantul Gdrzii de Fier gi Vicepreqedinte al Consiliu.
"Gringoire", imediat dupi declarafia de politicd exteml in favoa-
rea Axei - ar fi colabor4t cu ele.
lui de Minigtri, Horia Sima, a fost invitat la Berlin in luna Ianuarie
impreund cu Maregalul Antonescu. Pentru a evita o neinlelegere
chiar la inaugurarea unei alianle, de pe urma unui refuzla o even-
tuald cerere de subordonare a unor interese majore ce era poate de
3, Raporturile Axei cu Miqcarea Legionard
prevdzut, Horia Sima, cu toatd dorinla de,a vedea pe Cancelarul
Hitler, a renunlat lavizita de la Berlin. Astful, Horiq Sima este sin-
alt principiu-Jundamental in poritica externd a Migcdrii
gurul conducdtor politic european care a declinat vreodat'd o invi-
L-egionare,gste impiedicarea Rom6niei de a deveni
un instrument talie la Cancelarul Hitler in cubnea puterii, pentru motive de dem-
al imperialismului vreunei puteri continentale. Garda de Fier
s-a nitate Si de pdstrare a autonomiei intereselor Poporului Romdn.
aldturat, desigur, cu fermitate, Axei. Nu a infeles lnsd nici
o clipd Dar conduita Axei a fost clard cu ocazia Loviturii de Stat a
si transforme Romdnia intr-un ageri{ al unei noi ordini intemeiate
MareSalwlui Antonescu de Ia 2I lanuarie 1941. Armata germand a
pe impelialism. cum am spus mai sus, intre dou6 ameninfdri,
primit ordin sd suslind pe MareSal, tn timp ce alli timisi cdutau sd
Romania poate la rigoare suporta mai bine imperialismul
din vest, sldbeascd apdrarea oricdror riscuri in aaz de cedare benevold a
dar nulpoate incuraja de bund voie.
poziliilor,. de rezistenld. Bizuit pe acest cuvhnt, Horia Sima a
De altfel, eroarea majord a Axei, care acondus-o la desfiinfa-
re, a fost tocmai lndepdrtarea de politica sa originari de
ordonat.tncetarea reTistenlei izbucnitd de la sine, ca o reacliune
stabilizare spontand a unei Migcdri viguroase, lovitd prin surprindere. Cu-
a Europei lntr-o ordine noud oe ectritibru continental.
Aga se expri- vdntul MareSalului Antonescu Si al girantului nu a fost respectat ,Si
cr ac,tiunea de slibire
migcdrilor populare, blocarea cIilor spre
a-
putere gi inlocuirea lor arestdrile au porqit, cu o furie incd mai mare ca tn 1938. ind"o-
in mai toate 1eril. .u fornaliuni ffiroui sebi Horia Sima Si Sefii legionari erau urmdrili cu disperare, ca sd
Astfel, ia semnarea pactului anti-Komintern, in Decernbrie
?1?:
1941' ordinea nou[ era reprezentatd de o serie de ficfiuni guur*u-
li se pregdteascd soarta lui Corneliu Codreanu Si a Statului sdu
Major.
q 4l
 RepreTentanlii Regimului au invitat' atunci tn Germania pe
IIoria Sinn $i alte personalitdyi, sub moilvul cd, dupd ce pa.siunilb
Se vor potoli, sd.se poatd intoarce ?n siguran(d, b datd ce neinlele-
gerile s-au risipit. AjunS'i pe teritoriul german, dupd cdteva sdptd-
mdni de primire amicald, Horia Sima Si unele persanalitdl:i, cu
toatd calitatea lor de oaspeli, au primit domiciliu obligatoriu, tn
timp ce alli legionari, mai muh sau mai pulin importanli, refugiali
Ia intdmplare din lard, au, fost internali, fdrd deosebire, la
Rostock, tntr-un lagdr de muncd.
Din momentul detinerii lui Horia Sima rie dezldnfuie in Tara
gi in strdindtate o formidabild campanie de calomnii prin care se
pune in sarcina Miqcbrii Legionare gi a lui Horia Simi toate infa-
miile imaginabrle. Punctul culminant este aiins tn ziua de 22 lunie
1941, inceputul campaniei conta Rusiii, cand crincelarul Hitrer
tn persband, in lunga sa expunere a cauzelor rdzboiului, enumerd,,
printre manoperele sovietice, Si evenimentele de la 2l lanuarie
puse tn sarcina Gdrzii de Fier, presupusd astful de conivenld cu
Rusia sovieticd!Nici lui Horia sima, plasat de zvonuri oficiare ca
refugiat la Moscova, nici Miqcdrii Legiohare inldnfuite de un sis-
tem de represiune neegalat incd, nu Ii be dddea posibilitatea sd se
apere. Nu Ie mai rdmanea in aphrare decat forta realithtii 5i doi-trei
legionari risipi{i prin'alte orage ale Europei, care s-o expund.
Politica Axei se indepdrta astfel, din 8e in ce mai mult, de re-
alit6{i. Pe mdsurh ce victoriile militare apdreau mai strdlucite, ac{i-
unile politice deveneau mai palide. In cursul anilor l94l qi 1942
exponenlii Migcdrii Legionare s-au strdduit din toate puterile sd a-
rate diferililor reprezentanfi ai Axei primejdia unei poritici negli-
jente gi fictive pentru cursul general al rdzboiului. un rdzboi este
un motor cu dublu piston, unul politic qi altul militar gi nu s-ar pu-
tea spune care'este mai important. Nu se poate ignora ac[iunda po-
liticd sub pretextul precdderii militare. victorii militare fdrd efecte
politice s-au mai vdzut gi chiar in cazul Germaniei, Victorii politi-
ce in cursul unui rdzboi au aproape intotdeauna consecinte mirita-
re. Rdzboiul modern so poartd, in primul rind, pe plan politic in-
terna{ional qi seducdtoarea ideologie universald a adversarului tre-
42
buie sd,opund dqci, pe plan tot internafionril, ideea-for!6 pe care sta
Axa Ia originea rdzboiului: adic[ stapAnirea de cdtr.e fiecare popor
a propriului sdu destin. Deraceast[ idee-forfd Axa nu se'putea inde-
plrta f[rd primejdia pierderii rdzboiului.. Concluzia,finald era deci:
indepdrtarea fic{iunilor din toate !6rile, restabilirea libertn{ii politi-
ce a popoarelor acolo unde migcdrile populare sunt capabile sI o a-
sigure qi reconstituirea unei ordini de echilibru european. La toate
aces,te argumentalii nu se refuza un efect de stimb gi asigurdri de
viitor, dar fdr6, alte consecin{e efective. : i
$i cum tera de provdzut, soarta armelor s-a intors din toamna
anului 1942, fdrd ca gi, oonduita politicd a Axei s[ se schimbe.
Dimpotriva, cu mqtlvarea situaliei rmilitare, guvernul gerrnan era
dispuss6inrduId!easc6.9.imaimultregimulpolitic,
r In fala acestei parahzi;t a reflexelor politice, Horia Sima s-a
hotirit sd intreprindd un alt gest de mare curaj qi demnitate gi anu-
me pdrbsirea cu orice risc a,Germanioi, pentru a,affage aten{ia gi
altor factori asupra. situa{iei disperate la care va ajunge Europa da-
cd nu $e revine la.o politic6 realistd. ,,Am sosit:e8 un strigdt de
alarrnd", previne Horia Sima in scris pe Mussolini, dupd .ce la
plecarea din Germania l6sase, pentru a fi cornunipat[, Cancelarului
Hitler o scrisoare prin care expunea pe larg, cu cea mai rnare
claritate, erorile politicei '$ermane, calea pe care trebuie sd se
revind gi scadenla falald, la care se 1va ajunge dacd se persevereazb
in aceleagi erori.
Rer-lqita lui Horia Sima a produs o mare impresie asupra con-
ducerii germane. Cum s-a aflat mai' tdrziu, in tot acel interval,
Himmler avea pdnd la 10 conversalii 'telefonice zilnic, cu Arnba-
sada Germand din Roma, pentru a se interesa de mersul cercetdri-
lor in cdutarea lui Horia Sima gi a raporta apoi Cancelarului Hitler.
Din nefericire insd in Germania, nu s-a in{eles sensul politic al ple-
cdrii lui Horia Sima. S-a luat in considerafie numai pierderea din
la! a unoi importante for{e politicel fdr,6 sa se lina searnl de ce ar
putea folosi Cornunitatea de pe urma libertd{ii ei, Dimpotrivd, grija
ur,maritd cu disperare era prinderea din nou a acestui captiv prea
autonom. $i in adevar, printr.un,corrcu$ de imprejurdri Horia
43
 sima a fost sechestrat din nou in Germania, de data aceasta
in chip Oranienburg, Dachau, Buchenwald, nu poate fi fdcutd, din
absolut, la oranienb_urg. tn rand cu el, au fost internafi
tofi regio- cauzd de absen{d, nici material, nici "politic, nici juridic,
narii in frunte cu Locotenent-comandantur Migcdrii Legionare, ,pdrtasd la responsabilitatea regimului de dictaturd militard
vasile 'Iavnschi, in lagdrele de concentrare de ra Dalhau gi
Si polilistd a MareSalului Antonescu care a prigonit.o;,nici
Buchenwald. o cortind grea de fier a cdzut astfel peste
existenfa in guvernarea internd, nicitn politica de rdzboi Si externd.
lor, despre care nu s-a mai gtiut nimic timp de 20 de iuni.
Dar dacd in Germania gestul lui Horia sima a avut un efect
c. Mi.Scarea Legionard a depus toate sforlarile penlru a contri-
bui la readucerea Axei pe linia echilibrului continental,
contrar, in Italia direct sau indirect a avut urmiri pozitive.
$i putem releva aceste precizdri, cu atdt mai mult cu cdt fap-
Mussollini gi noul subsecretar de stat la Afacerile striine, tele de neinleles care le-au dat prilejul n-au abdtut cu nimic linia de
Dl.
Bastianini, au ardtat mai mult interes pentru curentele popurare
gi politicd gxtgrnd a Gdrzi de Fier. Migcarea legionar6, consecventd
interesele nafiunilor europene ca mai inainte. De aceasti
inlelegere cu pozilia ei, a pdstrat aceeaqi atitudine, cu toate amdriciupile gi cu
a necesit[1ii de revenire a unui echilibru european
s-au resim{it ra- toate vexaliunile.
porturile cu partenerul din Axd, atdt in cursul vizitei
Dlui von De altfel, nici nu era posibili o altb conduitd. Reaistqnla la
Ribbentrop la Roma, in Martie 1943, cdtgi Ia intdrnirea
cu Hitrer ra Rds.drit: bine-rdu, mult-pulin, era,teprezentatd, numei de Axd.
salzburg, din luna Aprilie. in aceste ultime convorbiri
ca partener Toate celelalte puteri europene gi extra-europene, mari gi mici, a-
egal in Axd, Mussolini a intervenit energic in sensul
unei estimdri lgnecaserd inspre un sistem de cedare continud fati de pretentiu-
realiste F,uropei gi in favoareu r.rtubilirii in depline
-aprintre altele, ioo.- nile sovietige, combindnd, fdrd nici o compensafie vizibild, {oate
penden{d, a Bergiei, orandei, cehiei gi poroniei. De forfele politice gi militare, pentru a ddrdma qi aceastd ultimd fort6-
asemenea, Dl. Bastianini a gtiut s[ impuhd un nou
bh-ut politicii reala anti-invazionistb spre Est. Mipcarea Legionard, agadar, inain-
externe a Italiei, care ar fi atras dupd sine, poate,
o rectiiicare a te de a gdsi un sistem de apdrare mai.bun spre rdsdrit, nu putea, cu
conduitei intregii Axe. Disparitia Idliei din componen{a
Axei ca motive oric6t de justificate, chiar d.in punet de vedqre moral, sd a-
factor important a lbsat insd Germania liberd sd continue
metoda dauge resentimentele ei la greut[file gistemului exiqtent. Oricdt de
de pdnd atunci in direcfia Europei.
mult sldbise acest sislem, tot era mai bun dec0t un vid, ,
Am menfionat toate aceste episoade in rera{iile Axei cu
Mig- 'l
carea Legionard, nu ca o plangere sau recriminare
impotriva ei sau
pentr'u a folosi aceste violenfe ca un alibi. Dar
u".rt" intampldri 4. Migcarea Legionardfgtrd de schimbarea dp la 23 august 1944
sunt de un mare interes in fixarea intereseror politice
la care nu se
polte 1enunfa; spulberdnd o serie de interpretdri interesate gi stabi- Pentru aceste rne.tive, MiScarea.Legionard nu a gdsit justifi-
lind adevdrul luminos: :
catd, cu towe condiliile milinre contradictorii, schimbqrea cu 180
M11care7 Legionard Si-a pdstrat autonomia, cu to,ate
presiu_ de grade a Romdniei la 23 August 1944, Si nici s.forlarea Alialilor
nile, Si demnitatea, cu toate suferinyele.
tn acest sens.
b. Ludndu-S i toate rdsp underile mo rale, M iS car
ea Le g ionard, De pe urma tntoarcerii de pozipii. a Rqmdniei, .ca,Si,,q
tnldnguitd de o represiune fdrdprecedent, atdt potnir, Bulgariei Si a Finlandei, nu profitau Alialii decdt tn cine Stie ce
tegis_
lativ si poliyienesc, c6t si cirporal, tn toaie tnchisirile condiyii necunoscute, neclare Si aleatorii. in schimb, Sovietele be-
Romfrniei Ei tn lagdrele de concentrare ale Germaniei: neficiau direct Si imediat de prdbuSirea unui front de importanla

44 45
 carpa{ilor ce tn riod fatal aducea dupd sine, tn stdpilnirea sovie-
telor, centrul ii sud-estul Europei cu Balcanii, adicd tntreaga
Europd central-orientald. pozilia sovietelor se intdrea astfel con-
siderabil prin aceste gajuri de mare potenfial politic, militar gi eco-
nomic qi cu o a$ezare geografici de o importanld decisivd stiategi-
cd qi politicd.
Dar a.dmildnd chiar cd din calcul, Sovietele ar aldmite sd_Si
retragd mai tdrziu armatele din aceste regiani, retragerea n_ar
executa-o decdt dupd ce forlele militare ar
fi tnlocuite de garailii
sigure de pe urma descompunerii structurale
Ei istorice a" popoa_
relor respective decapitate, ldsate tn rdtdcire,
fdrd nici o direclie
proprie, ca apoi sd fie supuse sub conducerea unor elemente
alogene Si a unor metode coercitive, impuse de Ia Moscova.
Aceste rezultate, stdpanirea Sovietelor peste Romania gi sud-
estul european, ca o avangardd a ocupdrii iuropei cre,stin'e
,ri Is-
torice, erau tocmai ceea ce Miqcarea Legionard se ternuse mai
mult. impiedicarea acestor rezultate era insdgi cauzapentru care a
luptat Garda de Fier peste 20 de ani. Era insdgi ratriunLa ei de exis-
ten{d pe plan extern.
Agadar, cand Horia sima a fost eliberatra24 August rdsu-
-
nrtoare, dar tristd victorie politicd ce confirmd intocmii previziu-
nile din anii din urmd - Miqcareb Legionard nu putea up.obu
duita Guvernului de la Bucuregti. Migcarea Legionard a intrat "on-
deci
din nou in luptd pentru a combate pe cat era posibil, efectele ocu-
pa{iei sovietice.
De$i atitudinea Gdrzii de Fier era fdrl echivoc ca intotdeau-
na, totugi Horia sima a amanat instituirea efectivd a unui Guvern,
a$teptand desfdqurarea evenimentelor. cdnd insd presiunea sovie-
telor s-a accentuat pdnd la intervenfia diiectd a comisarului
wischinski pentru desfiinfarea oricdror urme de independenfd,
Horia Sima a constituit Guvernul Na{ional, pentru a preciza f6r[
govdire pozllia reald. apoporului RomAn.
46
5. Politica de echilibru continental si principiile de poriticd ale
Miscdrii Legionare
: , Politipa. extemd a Guvernului Nalional se fixa astfel in ace-
ea$i atitudine linear[ ca gi a Migcdrii Legionare,in trecut. ,
Din principiul neintervenliei benevole a Romdniei in tendin-
lele imperialiste ale unor mari Puteri, derivr, cum ar putea rezulta
din aqeasta expunere, un alt principiu fundamental, oel mai impor-
tant gi mai obiectiv: echilibrul continental.
Echilibrul european este starea potiticd generald care convi-
ne, fireSte, mai bine, intereselor Romdniei, care garanteazd exi:s-
tenla statelor mijlocii Si mici, tn care se integreazd mai just spi-
ritualitatea MiScdrii Legionare. RpmAnia, cu pozi{ia ei cheie, cu
potenlialul ei politic ai economic, cu armatele ei Ei cu cdile de co-
municajie, cu puterea ei de influen![ in Europa Centrald qi Sud-
esticd, este:factor de primd importan{5 pentru stabilirea unui echili-
bru continental. Importanla decisivd a acestui factor s-a dovedit ?n
cursul acestui rdzboi mondial, atdt albturi de Ax6, cat $i in eveni-
mentele de la 23 August 1944, cdnd deplasarea de pozitii a Rom0-
niei a atras dupd sine prdbugirea intregului sistem politic qi militar
de apdrare a Germaniei qi a determinat un pas major spre deznod6-
mdntulfinal.
Cine igi aldturd, agadar, acest factor, controleaza efectiv cdile
de pltrundere in adAncul Europei qi cheile de dominalie a ei. Dupd
cum se mdnuieste pozilia Romdniei, se contribuie Ig stabilirea sau,
ddrdmarea echilibrului european. Qine tinde spre ruptura acestui
echilibru, fatal urmdreSte desfiintarea sau cel pulin sldbirea
Romdniei. $i invers, politica dg echilibru €uropeafl are nevoie, tn
primul rdnd, de o Romdnie tntreagd, puternicd Si independentd.
In urmdrirea acestei politici de echilibru, Migcarea Legionard
gi-a dat foarte bine seama cd sistemul Axei, repre zenlat in urmd de
Germania, nu mai este suficient pentru arezista singur pregdtirilor
colosale,de jnvazie a F,uropei dinspre Rdsdrit. Acest sistem trebuia
deci ldrgit astfel ca, o datd cu Germania, s6 se arinieze intr-un sin
gur front toate forlele de ordine milenare, incepdnd de dincolo de
47

Ocean qi termindnd pe Nistru. Realizarea unui astfel de front a tu-
turor popoarelor europene depbgegte desigur mijloacele unor ele-
mente izolate. Acest lel nu se poate atinge decdt prin revelarea
iminentei primejdii pentru civilizatia occidentali, intr-un moment
de iluminare colectiv5.
, Evident, cea mai mare dorinld a Europei ar fi ca aceast[ pri-
mejdie sd fie conjuratd de la sine, ca pregitirile de invazie dinspre
Est's5 fie demontate prin persuasiune, ca existenla liberd a popoa-
relor dupd propriile lor condilii, cutume, norme gi legi sd fie garan-
tate prin mijloace pacifice gi ca ordinea milenard gi creqtind a
Europei, respectAnd desigurregimul local, sd se intind[ consimfitd
benevol pAnd la Urali.
In agteptarea acestei minurri cu sorli minimali de realizare gi
de altfel, numai constituirea unui astfel de front colosal ca o con-
trapunere a colosului din fa!d, consfrdns astfel sd mediteze gi sb
cAntdreasc[ avhntajele unei inlele$eri qi riscurile unei provocdri.
Migcarea Legionard a cdutat, in sectorul ei, sd contribuie Ia asigu-
rarea unei atmosfere mai senine, prin stabilirea unor raporturi de
bund vecinltate cu Ungaria qi Bulgaria. Aceeagi dorinld o animd
fald de to{i vecinii gi aceleagi intenlii fa![ de toate purerile mari gi
mici, mai apropiate sau mai indepdrtate.
Migcarea Legionard igi conservd astfel, in ultimd analizd, tn-
tacte cele trei principii de politicd extemd, demonstrate in aceasid
expunere: :
I. Contractarea alianlelor dupb ordinea de precddere fafd de
importanla qi urgenfa primejdiilor,
II. Impiedicarea RomAniei de a deveni un instrument al imperi-
alismului vreunei puteri continentale.
III. Alinierea intotdeauna aldturi de sistemul politic de garanfie
reald a echilibrului european.
Respectul acestor trei principii de politicd externd a Miscdrii
legionare credem cd este una din condiyiile esenliale pentru ca
Romdnia sd poatd tndeplini functiunea ce Dumnezeu i-a destinat-o
tn Sud-estul european.
48
I
D. CoNcT, UZII PE MARGINEA SUBIECTULUI
Am incercat sd ar[tlm in aceastb expunere ce este Garda de
Fier ce nu este, ce a fdcut gi ce nu a fdcut, ce rlspunderi igi ia cu
gi
hotdrire gi ce r[spunderi declind ca neaparlinAndu-i. Daci am re-
uqit sau nu, o va ardta viitorul. in orice caz, realitillile suverane vor
izbuti si completeze lipsurile. Dar in aceastd incercare de tur de
orizont, mai mult din ce n-am spus, ca neintrdnd in subiect, decdt
din ce am spus, rezultl o realitate sumbri 9i dezolantd.
Un aforism deopotrivd gtiinlific Ai filozofic pretinde cd natura
are oroare de vid. Acest aforism se aplica gi in politicd. $ipolitica
are oroare de vid. Prin capitularea fdrd condifii a Germaniei s-a
cdscat in miezul Europei un astfel de vid inspdimdntdtor.
incd dupd rlzboiul mondial trecut, prdbuqirea sistemului
celor 7 Mari Puteri scdzuse la frontiere foarte pufin numdrul facto-
rilor de echilibru. Aceastd situalie a obligat Marea Britanie sd iasd
din "splendida" ei izolare gi sd proclame principiul frontierelor
sale pe Rhin. Echilibrul european, deci, nu mai putea fi restabilit
cu ugurin16, fiindcd, in fond, mari puteri efective, cum s-a dovedit
mai in urmd, nu mai rimdseseri decdt dou6: Germania gi Rusia
Sovieticd. Acum, vidul ldsat de Germania este amenin{at sd fie
coplegit de prdvdlirea conglomeratului de la Rhsdrit, cu toatd greu-
tatda volumului sdu gigant. Pdrghia de rezistenli a Axei fiind rup-
td, nici un alt grup de forle europene singure nu se mai poate opu-
ne fluviului uman in revdrsare de la Est. Occidentul, deci, dac[ nu
vrea sd abandoneze Europa definitiv, ffebuie sd acopere el acest
vid, printr-un nou sistem, in centrul cdruia s6 se situeze efectiv gi
sd-gi mute astfel iardgi frontierele, mdcar temporar,gi simbolic, de
pe Rhin - pe o linie ce duce de la Marea Neagrd h Marea BalticS.
Sistemul acesta, pentru a avea o valoare gi a oferi o garanfie,
nu poate fi elaborat numai in cabinetele indepbrtate, de studii ale
sociologilor, economigtilor, geografilof gi experfilor. Calea aceas-
ta, urmatila Versailles qi in alte imprejurimi ale Parisului gi, mai
tdrziu, pe Rivierd sau pe marginile lacului Leman, nu oferd un pre-
cedent de urmat. Pe atunci chiar, Neuilly, Sevre, Geneva sau San
49
 Remo pargau tot atat de departe de Strdmtori, de Fiume, de
multiple rdzboaie civile, este tirnpul ca opera pozitivd sd aibi pre-
Danzing, de Nistru gi de Salonic, ca Dumbarton Oaks acum de
cddere asupra pasiunilor, "
Varqovia, Viena gi Trieste. De acolo, de peste Ocean gi mai depar- ''Climatul pentru pacificarea Europei poate fi grdbit,de calmul
te inc5, de ia San Francisco, Europa pare, desigur, ca un spafiu in-
gi simful realist al conducdtorilor responsabili. Condiliile generale
sesizabil, cuprins in linii subliate de distanld, decAt ca un continent
indicd oarecum calea.
real, fumegAnd in ruine, cu fluvii disputate, cu frontiere litigioase,
Faza exleriorizlrii totalitare, cu mu{irnile delirante sub bal-
cu porturi rdvnite, cu zone de influen{d mdsurate, cu popoare sufe-
con,'in adoralia unui singur om, ca a unui demiurg, cu uniforme
rinde, cu partide turbulente, cu o istorie milenard ameninfat[ qi cu
sclipitoare, paride gi fanfare, desigur, a trecut. Un ciclu din istoria
multe credin{e nimicite.
Europei s-a incheiat. Europa, obosit6-de zbuciumul ultimilor ani,
Soarta Europei deci, nici mdca.r nemaidiscutindu-se pe pA-
tinde acum spre o alti faz6, mai temperatd, care reline todte esen-
mAntul ei, are sorJii de a fi indreptatd pe o cale gi mai diqcutabild
incd decdt acum un sfert de veac. Este nevoie deci ca plangrile ce fele. Eroarea.ordinii totalitare era neglijarea unor valori pertnanen-
te rezultate din experienla democrafiei. Evolu(ia regimului republi-
preg[tesc destinul Europei sd fie cedate cel pulin in parte din mdi-
can din Italia pdrea cd va corecta aceastd eroare. Acum ins[, nu
nile acelor birbali de mare valoare gtiinlificd gi desigur cu cea mai
trebuie repetat[ aceeagi eroare in sens invers, adicd in zeltrl de a-
mare bundvoin![ de a facq de acolo de departe numai bine, gi reda-
plicare a principiilor libertare, sd se exagereze detaliile, desconsi-
te mdcar parlial oamenilor politici cunoscdtori de aproape, de pe
derdndu-se esenlialul gi experien{a unui sfert de veac.
teren, a durerilor de aici, cu mizeria qi mbrelia lor.
Esen{a democrafiei in perspectiva europeand nu este o pro-
Iar pasiunile negative sunt un rdu consilier tn politicd,,mai
blemd de procedurb electorald, ci respectul fiintei umane incadrate
' ales in rnarea politicd. Nimic nu se poate construi solid sub apdsa-
in ierarhia ihtereselor comuhi'tdfii qi'a v'oinlei nafionale. Aqadar,
rea patimii: mai pulin, incd, o noud ordine europeand. Perttru o
faza noud ln edre paie cd intrd Europa este o substanld comunitarS,
astfel de operd se cere o viziune largd, o intuitie profundi, o jude-
ca o'sintezd a realit[lilor rezultate din toate experienfele ultirnului
catd senind, o cunoagtere multiplS gi o putere constructivd de lungd
veac.'Valorile creqtine, respectul persoanei umane' primhtul co'
duratS. Pasiunile rdzbundtoare tntunecd viziunea, mutileazd jude-
munitdlii, emanciparea muncii de orice tuteld exploatatoare, prin-
cata si taie suflul creator. O ordine noud in Europa,nu se poate
eip iul propr ietdlii, sufragiul p opular, dreptatea s'o ciald, intdrirea
inaugura cu prelungirea fdrd, termen a stdrilor exceplionale de neli-
sp ecificului etnic, inc urajarea c ons erv drii spe c iei, lib ertatea nevi-
ni$te. Istoria este concludentS. In politicd, pentru ca justifia sd pto-
ciatd de opinie, sunt permnnen{e ce se impun de la sine tn orga-
duc6,efecte, ffebuie sd treacd pe rol exemple scurte gi pufine, ca
nizarea intereselor popoarelor intr-o solidaritate organicd, din
unele intervenlii chirurgicale. De pe urma tribunalelor speciale re-
care s'd reiulte o ordine ioud europeand durabild. Nici1o realitate
zultd mai,pultd tearnA decdt dreptate. Nu pot fi tdrdte pe banca a-
nu poate fi'l5sdrtd de o parte. De la'inalta spiritua.litate cregtind pAn[
cuz[rii milioane de oameni, in nenumdrali ani de judecat[. $i mai
primejdfoasl decdt coalilia pasiunii este coalilia fricii. Milioane de
la materialismul micilor .co'lectivitdfi periftiriee, de la Sfdntul
Seaun pdnS:la clanurile,din rnunlii Albaniei, toate forfele ffebuiesc
oameni, simlindu-se ameninfafi, vor sf6rqi prin a-gi uni spaimele
unite, pentru a restabili <jr ordine continentald mzii pulin nefericitd.
intr-o reacliune comund qi, odatd reunili, igi vor da seama ce forld
reprezintl. Agadar, pentru ca rdzboiul mondial si nu degenerezein $i'in concret, Puterile Occidentale, instaurate de deznodd-
mdntul rdzboiului mondial in calitate de custode al Europei, tre-
buie sd debuteze printr-o revist[ a situaliei gi un inventar al for{elor

50
51
 r6mase. Rezultatul nu este prea incurajator. De pe urma rdzboiului
mai rhmas in picioare decdt o singurd mare putere in Europa.
1;a
$i mari puteri nu se pot improviza de ta o ii la alta. Rusia
sovieticd rdmnne aqadar, singura mare putere pe continent, mai
atentd si mai ofensivd ca niciodatd. un echilibru continental ins.d
nu se poate stabili cu o singuri mare putere in fa{a unei constelatii
de state singure, mici qi mijlocii. Astfel, se ridicdla orizont, in fa{a
tendinfelo^r unei ordini naturale, gi perspectiva unei ordini
forlate a
Europei.In ultimd instanfd deci, ordinea europeand poute ii siabili-
t[ sau de Rusia, adicd de dominafia acestei singure mari puteri 16-
mase fdrr rival continental, sau de un echilibru ,urop""i impotri-
va voinlei Rusiei sovietice. (Jn compromis tn aceastd problemd nu
este posibil si ar prelungi agonia Europei. o politicd de echilibru
impreund cu Rusia nu este realizabild dec6t dacd Rusia tsi schim-
bd din rdddcini conceplia politicd asupra ordinii internalionale.
Semne in aceastd direcfie nu sunt gi ar fi greu de admis ca sovie-
tele, din considerafiuni sentimentale sau abstracte, sd abandoneze
benevol gi sb renunle la proiectele ror in plind dezvoltare, favori-
zate de ocazii atdt de rare! un compromis, deci, cu Sovietele ani-
mate de starea de spirit ofensivd in plin salt de acum, ar echivala,
tn fond, cu o recunoa$tere a dreptului de domina[ie a Rusiei asu-
pra tntregii Europe; realizarea efectivd a acestei dominalii n-ar
mai rdmdne decilt o chestiune relativd de timp.
Dar atunci, acel punct insesizabil de topire in congtiinla po_
poarelor europene fafd de nvazia de la Est, ar fi dep6git, gi o rds-
tumare t'otal6 de concepfii ar unna acestei topiri. perseveren{a in
ordinea de pind atunci ar pdreao ficfiune inutil[ gi ordinea cea no-
ui a Estului, ca orice idee victorioasd, ar apare ca o realitate stdpe-
nitoare. Popoarele europene s-ar incrina docile gi ar primi ordinea
Estului ca o fatalitate superioard, ordnduitd de for{e indescifrabile.
Fiecare popor ar aplica atunci axioma amintitd odatd de Mussolini:
"ctnd in istorie un eveniment devine fatar, este mai bine s[ se rea-
lizeze cu noi, decdt fdrd noi, sau, gi mai riu, impotriva noastrd."
cea de-a treia Romd, Moscova, imaginatd de vizi-onari, ar fi reali-
52
zatd, astfel, gi in locul Capitoliului s-ar ridica Kremlinul, dupd cum
Kominternul ar inlocui Vaticanul.
Custozii de acum ai Europei, Puterile Occidentale se gdsesc
in fala tragicei dileme a salvdrii abandondrii Europei. Dr. churchill
are dreptate. Speranlele lumii, solidare cu ale Europei, se concen-
treazd, acum spre insula britanicd gi aliatul ei american. Acolo se
decide soarta nu numai a unui continent, dar a unei lumi gi a unei
civiliza{ii.
Dacd hotdrdrea va intdrzia insd prea mult qi va dovedi sldbi-
ciuni, govdiri sau un interes mai slab decdt pretinde nivelul proble-
melor de acum, atunci este probabil ca Europa sd se indepdrteze
de ceea ce se tnlelegea odinioard prin occident, pentru totdeauna.
Aceste concluzii pe marginea subiectului nu sunt inspirate
nici din vederile unui singur partid, nici de interesele unui singur
popor. s-a cdutat sd se urmdreascd evolulia stdrilor de spirit colec-
tive cdt mai atent posibil gi concluziile sd rezulte cnt mai exacte, pe
cit ingiduie observarea realitdtilor numai de la distanf6.
Dar o dublS concluzie este sigurd: popoarele zdruncinate du-
pd sfdrgitul acestui rdzboi aspird cu orice pre! la un echilibru dura-
bil qi reconstruclia Europei este o operd grea, de mare curaj gi de
vastd rdspundere istoricS.
(ss) Mihai Enescu,
Consilier de Legatiune,
Secretar General al Ministerului Afacerilor Strdine,
Consul General al Romdniei in Germania
53
_1
 'r " !

: il :: ;t.
' ';-; ,11.4

1,: rii..: r,it,i. i: r/1 ,r I ti .,r t

ir i

ri.. t1 .'

:li ;iiil:: i. l'

 miciliu forfat, lagi'urte 11 Buchenward gi interdic{ia oric6rui
contact c' La despdrfire, Robert Murphy i-a comunicat rui Velesc' cr er este
exteriorul qi cu 1a.a. Doamna sangiuleanu a fost ad0nc impresionate
de convins de drcptatea cauzei noastfe gi c6 va cduta sd convinga gi
dezvdluirile lui Velescu gi, ingrijoratd sd nu se abat6 o n^oud pr.igoand pe
Eisenhower sd facd o excepfie cu Migcarca Legionard, scolani,-o
contra legionarilor din paLtea Ariiliror, din necunoagte."u oo"uaroiei
te legionare, i-a propus rLri Velescu sd meiu.gi ra FiankfuJ
-rup- categoria grupd'ilor ,,colaborafioniste". I-a recomandat doar
crin
ca legionarii
u*--rtauin, iu domiciliafi in zona americand clin Germania sd se manifeste
Marele cartier al A'matei Ame.icane, undela crnoa$te p" o"o,=.u,=
.in"un prudenfi, pentru a n. provoca inte'venfii clin partea cer:curiror ",,
apar[ine.statului-major ar rui Eisenhower, comancrantur
Srpi"r" "or" a,- Generalul Eisenhowe' a u'mat aviz'r iui Murphy gi gi-a dat
ostire.
matei Aliate din Germania. "r con-
simfimdntul ca in listele colaborafionigtilor.sd nu figureze membrii
Dar cine era aceastd qo-Tn-a Sangiuleanu? in perioada premergd_ Mig-
toare rdzboiului, inr.e anii 1937-1939, luirase ca funclionar.a
cd'ii Legionare. Acest o'clin a fost imediat transmiJ tuturoruuto,italiro'.
ta'Amuasa_ americane din Bavaria,.cu urmarea ci regionarii din acest
da Ame.icand din paris. Acolo a cunoscut. lucrdni in uir.,lut-tui, spaliu ntr nu-
pe mai ci nu au fost unn6ri[i, crar au fost acciptatri gi snb ocrotirea'asistentei
consilierul Robert Murphy, acela care mai tarziu, in lg'a2,
decisiv in pregitirea invaziei aliate din Nor.dul Africii. Din "u
:u*:r" .r sociale a organiza{iei UNNRA.
acei moment, Misterul legionar de ra Freising se limurise. Erour anonim ar
Robert Murphy adevenit consirierul dipromatic ar GeneralulLri
tei isprdvi legendare a fost Ingine'ul Virgil Velescu. Lui se
aces-
Eisenhower, posr pe care r-a pdstratin tor cursur r[zboiurui, doto,"ura
capitularea Germaniei. Acuma se afla la Fr.ankfurt / Main, "ai
ii orpa in spafiul controlat de americani, nu s-atr produs reprcsarii contra "a,
Lgio-
ra cartierut narilor, n-au fost arcstati camalazii noStr.i gi nici tdmigi autoritalilor
Generalului Eisenhower, fiind omul de incredere al acestuia in
c, aliatii eu. fard.
ropeni. Generalut Eisenhower avea o incLedere ,;; i;;;;.*rr"r"'p"ri cand am ajuns la F'eising, operafia era incheiatd. Nu gtiu in ce
tice ale lui Robe't Murprry gi il consulta ori cre cdte ori ,r"uuin'la md-
iecioa surd beneficiam gi eu de aceasti protec[ie. Am preferat
asup'a.rratamenrului ce t'ebuie sd se aplice f;;;il";: r"r*.i.'iJo,nno sd continui sd imi
pdstrcz anonimatul.
sangiuleanu suferise ea insdgi rigorire lalareror glrrun".
re timpJ ocu-
pafiei, a fosr arcsrard ra paris a"b"stopo] ca fosia
funclronar.a a
Americane, bdnuitd cd ar face spionaj'in favoar,ea Ariafilor.,
L;*;";
gi inteLnata
in lagdrul de femei Ravensbruck. Etiberata ra capirurareo c.r*uni"i,'ii-l
gdsit'efugiu la Freising. unde a intdlnit pe verescu g,..,p;i
$i ;;,lJ*ani.
De aici se leagd cunogtinfa lor.
. Doamna sangiureanu i-a p'opus rui Verescu sd intocmeasc' un me-
moriu rcferitor la p'oblema Legiunii gi sd i-l predea lui
Murphy in-audi-
enfa ce vor solicita-o impre'nd. velescu a redactat acest
memoriu in
fianfuzegte, in care a expus suferinfere ce le-a inclurat
Migcarea uia, oin
partea lui Anronescu, cdi
9i a Reichurui Ge*"" o".r"l;;;;i"b""",
veche cunogtinld a lLri Robert M'rphy, a obfinut cu
ugurinfd uu?i*t, li
au ple^cat imprcund la Fr.ankfurt. :

. - In cursul audienfei,-Roberp Murphy a citit mai intdi memoriul gi a_

poi, intr'-o clisc,rie amicard, i-a pus rui Verescu o
,".i" J" ini;;;;;'";;-
plementare. Velescu i-a rdspLrni punct clr punct.
dezvdlrt; ,;; ;;_
dia Legiunii.

56
57
 L

, 'ANErAZ. SnNrrnln cNrLA Plin, sentinfa w. 4Q2 din 1,5,1 1.1994 Tribuqalul Suceava a respins,
A CuRTrr DE ArEL Sucnnv.q,3 ca nefondatd contestatia, cu motivarea cd rcclamanta a fdcut parte din
migcarea legionald gi, confotm, ,cu al't. 1 I din Decretul-I ege nr.
118/1990, dreptulile nu pot fi,acordate persoanelor car€ au fbcut parte
din organizalii politice cu caracter fascist.
Dncrzm rRDvocABrLA rvn. 745 A CunTn DE ArEL Sucnlvn
impotriva acestei sentinte a declarat recurs leclamanta, ardtAnd cd
nosa,n Nn. tiZtggs - nnfnnr-Lncn rvn. 118/1990
RoruANrn l
miqcarca legionard nu a fost o organizafie fascistd gi s-a dovedit cd ea a
desfdgurat o activitate cu caracter fascist.
Cunrnl pp Apnr. Sucn.lvl
Recursul este fondat.
Sncln Cwu,A gr nn ConreNcros Anunrrsrnarrv
'i Astfel, din adevelinfa de la fila 4 gi din relaliile de la fila 5 (din
dosarul de fond) reztrltd cd rcclamanta a fost aestatd in lagdrul de la
$edinfa publici din12 iulie 1995
Caracal, in perioada 10.04. 1 945 - 26.10.1945, dupd care i s-a stabilit do-
Pleqedinte - Hancu Mircea
Judecdtor Gordineahri Cornel
miciliul obligatoriu iq oragul Gura Humorului. Nu s-a dovedit cd recla-
' -- Iaiob'Doina''
'

manta a desfigulat o activitate cu calacter fascist, iar faptul ci a ficut

parte din migcarea legionard nu constituie o probd in acest sens.
Grbt'ier - Butnaru'Lutia
;'l. Conform art. 1, alin 3 din Decretul-Lege ru'. I 18/1990, perioadele
prevdzute in art. l, lit. d (a avut stabilit domiciliul obligatoriu) constituie
La ordine.pronunfarea recursului declarat de rcclamanta Gudinov
vechime in munci dac6 persoanele in cauzd fac dovada cd nu au putut se
Rahila, domiciliatd ip ordgui Gdra Humorului, str'. Cziicasului nr. 46, jud.
se incadrcze'in muncd in funcfia pentlu czu'e aveau pregdtile profesiona-
Suceava, impotriva sentinfei civile nr. 4A2 din 15 noiembrie 1994, dosar
la.
w. 27791 1994 a Tribunalului Suceava.
Dezbaterile asupra rccursului au avut loc in gedinfa publici din 4 Cum reclamanta a fdcut dovada aresterii gi domiciliului obligatoriu
gi nu s-a solplionat pe fond cererea ei, se va admite recursul gi, casAnd
iulie 1995, susfinerile pirfilor fiind consemnate in incheierca de gedinfi
ambele hotdldri, se va trimite cauzala Comisia penh! aplicarea Decretu-
de la acea dati, carc face parte integrantd din prczenta decizie, gi cdhd
lui-Lege nr. I l8/1990 Suceava, pentru competenta solufionare, ocazie cu
din lipsi de timp s-a amAnat pronunfarea pentru azi.
care se va stabili gi perioada in care reclamanta a avut domiciliu obliga-
toriu, verificdnd dacd din aceastd cauzd nu s-a putut incadra in muncd in
Dupd deliberare,
funcfii penhu car€ avea pregitire profesionald
CuRrnl
Totodati, se va calcula gi indemniza\ia ce se cuvine reclamantei
Asupra recursului de fafd, constati:
conform ar t. 3 din Decretul-Lege nr. 1 I 8/ 1 990.
Prin hotir6rea nr. 589 din 31.01.1994 Comisia pentru aplicarea
Pentru aceste motive,
Decretului-l,ege ru'. 118 din 1990 - Suceava a respins cel'erea rcclaman-
tei Gudinov Rahila, penffu acordarca dreptulilor blnegti prev. de art. 1 $i
3 din Decretul-kge ru'. 118/1990; pentru a hotiri astfel, s-a refinut cd re-
inNuunrn r,Bcu
clamanta nu a dovedit ci i se cuvin drepturile respective.
Drcmr
lmpotriva acestei hot[r€ri a fdcuicontestalie reclamanta, aritdnd c6
Admite recursul declarat de reclamanta Gudinov Rahila impotriva
a dovedit situafia invocati in cercre cu actele aflate la dosar.
sentintei civile nr. 402 din 15.11.1994 a Tribunalului Suceava gi, in con-
secinfd:
3
Este reprodus textul respectivei sentinfe civile.
58 59
 Caseazd hotbr0rea nr. 589 din 31.01 .1994 a Comisiei penrru aplica-
rea Decrctului-Lege nr. 118/1990 - Suceava. prccum qi sentinla civild nr.
402 din 15.11.1994 a Tr'ibunalului Suceava gi trimire calzala Comisia Annxa 3. Cnzvt, Guotllov in pnnsa vRBMrr:
pentru aplicarea Decretului-Lege nr. ll8/1990 - Suceava, pentru so-
lufionarea cererii.

IRnvocesil-4.
Pronunfati in gedin{d publicd, azi, 4 iulie 1995.

Pregedinte
ss lndescifrabil

Judecdtori
ss Indescifrabil
ss Indescifrabil

Grefier
ss Indesciflabil

CTJSiIA.I,I' /\A UNTEAN

EvnNrvrBNruL ZtLErrNn. 999, 4 OcrounRrE 1995.

60 6I
 Cupnrns

Adeviruri mereu ignorate 5

Tribunalul interna{ional de la Niirnberg, prin Comisia
de Anchetd, a scos de sub acuzare Miqcarea Legionari 9
Memoriul prezentat autoriti{ilor americane de ocupa{ie 13
A. Introducere t4
B. Pozifia Girzii de Fier pe plan intern t7
L in principiu t7
II. In concret 20
l. Miqcarea Legionari qi ordinea legali 20
2. Migcarea Legionari qi Monarhia 23
3. Migcarea Legionarfl gi principiul
separirii puterilor 24
4. Problema evreiasci 28
5. Violen{ele politice 30
C. Politica externi a GIrzii de Fier 33

I. Geneza atitudinii Migclrii Legionare

in politica externl 33
II. Oportunitatea alian{ei cu Axa 38
III. Raporturile Axei cu Migcarea Legionari 40
IV. Miqcarea Legionard fafi de schimbarea
de la 23 august 1944 45
Y. Politica de echillbru continental gi
principiile de politici ale Miqcirli Legionare 47
D. Concluzii pe marginea subiectului 49
Anexa 1: Un om salveazi Legiunea 55
Anexa 2: Sentinta civili 74511995 a
Curfii de Apel Suceava 5t
Anera 3: Cazul Gudinov tn presr vremil 61

63