Marea Caspică este cel mai mare lac din lume, așezat la hotarul Europei și Asiei și este

numit mare datorită dimensiunilor sale foarte mari. Marea Caspică reprezintă un lac lipsit de

scurgere, iar apa în el este salină, de la 0.05 % la gura de vărsare a râului Volga până la 11-13 % în
partea sud-estică. Nivelul apei variază de la un an la altul, în prezent fiind aprox. 28 m sub
nivelul Oceanului Planetar. Suprafața Mării Caspice (fără Kara Bogaz Gol) măsoară 371.000 km², iar
adâncimea ei maximă este de 1025 m.

Cuprins

 1Etimologie
 2Poziția fizico-geografică
o 2.1Țărmul
o 2.2Peninsule
o 2.3Insule
o 2.4Golfuri
o 2.5Kara Bogaz Gol
o 2.6Râurile
o 2.7Bazinul
o 2.8Țările de pe mal
o 2.9Orașe pe mal
 3Fiziografie
o 3.1Suprafața, adâncimea și volumul apei
o 3.2Variația nivelului apei
o 3.3Temperatura apei
o 3.4Componența apei
o 3.5Relieful fundului
o 3.6Clima
o 3.7Curenții de apă
 4Lumea animală și vegetală
o 4.1Lumea animală
o 4.2Lumea vegetală
 5Istorie
o 5.1Origine
o 5.2Istorie antropologică și culturală
o 5.3Cercetări
 6Economie
o 6.1Extragerea țițeiului și gazului
o 6.2Navigație
o 6.3Pescuit
o 6.4Resurse recreative
 7Probleme ecologice
 8Statut internațional
o 8.1Problema frontierelor
 9Vezi și
 10Note
 11Legături externe
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Conform unei ipoteze, Marea Caspică a fost numită așa în cinstea unor triburi vechi de crescători de
cai - Caspiev, care au locuit în secolul I î.Hr. pe coasta de nord-vest a lacului. Pe parcursul istoriei,
Marea Caspică a avut cca 70 de nume: Marea Hyrcană, Marea Hvalână, Marea Hazară, Marea
Abescună , Marea Saray, Marea Derbent, Sihai și alte denumiri provenite de la naționalități și triburi
diferite.

Poziția fizico-geografică[modificare | modificare sursă]

Marea Caspică este amplasată la hotarul dintre cele două părți ale Eurasiei: Europa și Asia. După
formă amintește de litera latină "S". Marea Caspică se întinde de la nord la sud pe aprox. 1200 km
(36°34' - 47°13' lat.N); de la vest la est - de la 195 la 435 km, în medie, 310 – 320 km (46° - 56°
long.E).
Marea Caspică se împarte, după proprietățile fizico-geografice, în 3 părți: Caspica de Nord, de Mijloc
și de Sud. Linia care desparte Caspica de Nord de cea de Mijloc trece pe linia insula
Cecenia - promontoriul Tub-Karagan, iar cea care desparte Caspica de Mijloc de cea de Sud - pe
linia insula Jîloi - promontoriul Gan-Gulu. Suprafața Caspicii de Nord, de Mijloc și de Sud
alcătuiește, respectiv, 25, 36 și 39 % din suprafața totală a mării.

Țărmul[modificare | modificare sursă]
Lungimea liniei de țărm a Mării Caspice se estimează ca fiind de 6500 – 6700 km; până la 7000 km
dacă luăm în considerație și insulele. Pe cea mai mare parte a teritoriului, malurile Mării Caspice
sunt joase și netede. În partea de nord, acestea sunt tăiate de deltele fluviilor Volga și Ural, sunt
joase și mlăștinoase, iar apa este acoperită în multe locuri cu tufișuri și verdeață. Țărmul estic este
dominat de maluri calcaroase, după care se întind pustiuri și semipustiuri. Malurile cele mai
calcaroase sunt semnalate pe țărmul de vest în regiunea peninsulei Abșeron (în rusă Апшеронский)
și pe țărmul de est în regiunea golfului Kazah (în rusă Казахский) și „Kara-Bogaz-Gol”-ului.

Peninsule[modificare | modificare sursă]
Cele mai mari peninsule ale Mării Caspice:

 Agrahan
 Abșeron, situată pe țărmul vestic pe teritoriul statului Azerbaijan, la hotarul de nord-est
a Marelui Caucaz; pe teritoriul ei se află orașele Baku și Sumgait
 Buzaci
 Mangâșlac, situată pe țărmul estic pe teritoriul statului Kazahstan; pe teritoriul ei se
află orașul Aktau
 Tub-Karagan