Realizarea Si Intretinerea Instalatiilor de Lumina Si Forta

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a
MODULUL:
REALIZAREA ŞI ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR DE LUMINĂ
ŞI FORŢĂ
DOMENIU: ELECTRIC
NIVEL: 2
CALIFICARE: ELECTRICIAN CONSTRUCTOR
Martie 2009
1
AUTOR: Rafa Maria Adriana
COORDONATOR: Andreea Crăciun – Expert CNDIPT/UIP
2
1. Competenţe......................................................................................... Pag. 5
2. Informaţii despre specificul agenţilor economici............................ Pag. 6
3. Modalitatea de organizare a practicii................................................ Pag . 8
4. Recomandări privind respectarea normele de sănătatea şi
Pag .10
securitatea muncii..............................................................................
5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării
Pag.16
practicii................................................................................................
5.1. Fişe de observaţie........................................................ Pag.18
5.1.1 Fişa de observaţie nr. 1....................................... Pag.18
5.1.2. Fişa de observaţie nr. 2...................................... Pag.19

5.2. Fişe de lucru................................................................. Pag.22
5.2.1. Fişa de lucru nr. 1.............................................. Pag.22
5.3. Studiu de caz................................................................ Pag.26
5.3.1. Studiu de caz nr. 1............................................. Pag.26
5.4. Fişe tehnologice........................................................... Pag.30
5.4.1. Fişa tehnologice nr.1......................................... Pag.30
5.5. Jurnal de practică........................................................ Pag.38
3
5.6. Proiect/ miniproiect..................................................... Pag.39
5.5.1. Proiect/ miniproiect nr.1.................................... Pag.39
5.5.2. Proiect/ miniproiect nr.2.................................... Pag.42
5.7. Portofoliul de practică................................................. Pag.45
6. Evaluarea elevului............................................................................... Pag.50
7. Anexe................................................................................................... Pag.53
8. Bibliografie.......................................................................................... Pag.84
4
Modulul „Realizarea şi întreţinerea instalaţiilor electrice de lumină şi
forţă” oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma competenţe tehnice în legătură
cu realizarea unor instalaţii specifice domeniului de calificare.
Parcurgerea conţinuturilor modulului şi adecvarea strategiilor didactice

utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice specializate aferente, în
scopul pregătirii profesionale a elevilor şi dezvoltării capacităţilor care să le
permită integrarea pe piaţa muncii.
Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Cadrele
didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de:
o dificultatea temelor
o nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
o complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
o ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii
grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele
determină conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de
către elevi a competenţelor dorite. Competenţele dobậndite la sfậrsitul modulului
”Realizarea şi întreţinerea instalaţiilor electrice de lumină şi forţă” sunt:
 Explică funcţionarea unei instalaţii electrice de lumină şi forţă

 Precizează etapele de realizare a instalaţiilor electrice de lumină şi forţă
 Adaptează documentele de execuţie la situaţia concretă din teren
 Montează instalaţii electrice de lumină şi forţă
 Întreţine instalaţiile electrice de lumină şi forţă
5
Orele de instruire practică se vor desfăşura la agentul economic cu care
unitatea şcolară a încheiat o convenţie cadru pentru claificările pentru care este
relevant modulul « Realizarea şi întreţinerea instalaţiilor electrice de lumină şi forţă »
în situaţiile în care acestea nu se vor putea desfăşura la agentul economic din diverse
motive (criza economică, situaţia dificilă a agenţilor economici, desfaşura orelor de
practică în perioada de iarnă cậnd agenţii econmici sunt în şomaj tehnic) orele de
practică se vor desfăşura în atelierele şcoală (acestea trebuie să aibă o dotare
minimă pentru realizarea instalaţiilor electrice utilizậnd panoplii cu aparate electrice,
aparate electrice, conductoare, SDV-uri, aparate de măsură)
La agentul economic practica se va desfăşura :
 pe şantiere unde se construiesc blocuri de locuinţe, clădiri pentru birouri,

spitale, case de locuit, cabane din lemn şi altele
 locaţia va fi stabilită de agentul economic
 perioada de lucru/ orele de practică pe parcursul unei zile se stabilesc în

colaborare, agentul economic şi unitatea de învătănậnt astfel încật să se
respecte condiţile de lucru pentru minori
 practica se va desfăşura numai sub îndrumarea coordonatorului de

practică din partea agentului economic (mentorul de practică care poate fi
electrician, maistru electrician) şi sub îndrumarea/verificarea periodică a
profesorului /maistrului coordonator din partea unităţii de învăţămănt
 convenţiile cadru vor fi semnate de agentul economic şi unitatea de

învăţămậnt specificậndu-se drepturile şi obligaţiile fiecăruia, perioada de
practică, durata programului, echipamentul de lucru necesar,
6
responsabilităţile elevului faţă de agentul economic (să nu întậrzậie la
program, să utilizeze echipamentul de lucru, să respecte normele de
securitatea şi sănătatea muncii, nornele PSI, sa aibă o conduită adecvată
unui elev, să nu lucreze nesupravegheat), agentul economic trebuie să
asigure condiţiile de desfăşurarea practicii în condiţii de siguranţă elevii să
nu fie supuşi riscurilor şi să asigure un mentor (electrician, maistru
electrician) care să răspundă de buna desfăşurare a orelor de practică şi
să anunte situaţiile problemă create.
 Practica la agentul economic se reconandă să se desfăşoare în grupuri

mici de 2-3 elevi pe unitate/loc de lucru pentru a evita unele situaţii
problemă sau accidentele
7
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a
competenţelor vizate de parcurgerea modulului, recomandǎm ca în acest proces
sǎ se utilizeze metode :
 metodele bazate pe acţiune: exercitiul practic sau simularea
 metodele explorative (vizite de documentare, excursii tematice,
studii de caz, problematizarea, observarea independentă)
 metodele expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) ş.a .
Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, se va face prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe
de lucru
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri
şi la niveluri diferite
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie
de abilităţi
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau
grafic);
Se va urmări:
 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau
prin contact direct)
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta
reciproc
 utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător,
8
Avantajele efectuării practicii la agentul economic
 practica se va desfăsura în grupuri de 2-3 elevi
 diversitate mare în modul de realizare a instalaţiilor electrice
 diversitate mare de aparate electrice
 elevul se confruntă cu situaţii concrete apropiate de cele pe care le va
întậlni după angajare
 adaptarea la cerinţele unui agent economic
 tranziţia de la şcoală la locul de muncă nu va fi bruscă, elevul
cunoscậnd cerinţele unui agent economic
Dezavantajele efectuării practici în unitatea de învăţămậnt:
 practica se desfăşoara cu o grupă de elevi (minim 10 elevi) astfel
timpul acordat fiecărui elev este mai mic
 nu se poate asigura o mare diversitate de aparate electrice, instalaţii
electrice şi situaţii problemă
 tranziţia de la şcoală la locul de muncă va fi bruscă elevul
necunoscậnd cerinţele unui agent economic
9
Pe parcursul desfăşurări orelor de practocă se vor respeccta următoarele
normele de securitatea muncii, PSI şi normele de executare a instalaţiilor
electrice:
 în timpul lucrului se va utiliza echipamentul de protecţie
 nu se utilizează scule defecte, deteriorate sau care nu respectă
normele de siguranţă
Norme de executare a instalaţiilor electrice:
 Schemele de legare la pământ pot fi de trei tipuri principale: TN, TT şi IT,
simbolurile literare utilizate pentru notarea lor având următoarele
semnificaţii:
Prima literă, se referă la situaţia reţelei de alimentare în raport cu pământul:
T – legarea directă la pământ a unui punct activ – neutrul, în cazul în care acesta
este accesibil sau a unui conductor de fază, în cazul în care neutrul nu este
accesibil
I – izolarea tuturor părţilor active faţă de pământ, sau legarea la pământ a unui
punct printr-o impedanţă de valoare foarte mare.
A doua literă, se referă la situaţia maselor electrice în raport cu pământul:
T – legarea direct la pământ a maselor instalaţiei, independent de eventuala
legare la pământ a unui punct al alimentării;
N – legarea directă a maselor la punctul de alimentare legat la pământ, curent
alternativ, punctul de legare la pământ este în mod normal punctul neutru iar în
cazuri speciale, punctul de legare la pământ poate fi un conductor de fază.
Alte litere, se referă la dispunerea conductorului neutru şi a conductorului de
protecţie în schema TN:
10
S – schemă TN în care funcţia de protecţie este asigurată printr-un conductor PE
separat de conductoarele active, legat la pământ (în curent alternativ)
C – schemă TN în care funcţiile de neutru şi de protecţie pot fi combinate într-un
singur conductor (PEN).
 Protecţia împotriva atingerilor directe trebuie să se realizeze prin una din
următoarele măsuri:
a) izolarea părţilor active;
b) prevederea de carcase în interiorul cărora să se găsească părţile active
c) instalarea unor bariere sau obstacole care să împiedice atingerile
întâmplătoare cu părţile active
d) amplasarea părţilor active în afara zonei de accesibilitate
e) dispozitive de curent diferenţiat rezidual cu ID ≤ 30 mA ca măsură
suplimentară.
 Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se
fac numai în accesoriile special prevăzute în acest scop (doze, cutii de
legătură, etc.).
 Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul
tuburilor sau ţevilor de protecţie, plintelor, golurilor din elementele de
construcţie şi trecerilor prin elemente de construcţie
 Legăturile conductoarelor izolate se acoperă cu material electroizolant (de
ex. tub varniş, bandă izolantă, capsule izolante, etc.) care trebuie să asigure
legăturilor acelaşi nivel de izolaţie ca şi al conductoarelor.
 Culorile pentru conductoare izolate şi cabluri:
- verde/galben, pentru conducte de protecţie (PE)
- albastru deschis, pentru conducte neutre (N şi median)
- verde/galben pe toată lungimea şi în plus marcate albastru deschis la
capete, pentru PEN dacă sunt izolate
- alte culori decât cele de mai sus (de ex. Roşu, albastru , maro) pentru
conductoare de fază sau pol (L1, L2, L3)
Se interzice folosirea conductoarelor cu izolaţie de culoare verde sau
galbenă în circuite de conducte PE sau PEN.
11
 Pentru protecţia conductelor electrice trebuie să se utilizeze tuburi speciale
pentru instalaţii electrice, din materiale plastice sau din metal, rigide sau
flexibile
 Tuburile şi ţevile metalice rigide sau flexibile, se utilizează în orice categorie
de încăperi sau mediu.
 Tuburile şi ţevile se instalează pe trasee verticale şi/sau orizontale. Se admit
excepţii în cazurile în care, justificat, astfel de trasee nu pot şi realizate (de
ex. la casa scării).
 Se recomandă ca în încăperi de locuit şi similare, traseele tuburilor
orizontale pe pereţi să fie distanţate la circa 0,3 m de plafon
 Trebuie evitată montarea tuburilor pe pardoseala combustibilă a podurilor.
Dacă tuburile se montează totuşi pe pardoseala combustibilă a podurilor, ele
trebuie să fie metalice
 Legăturile electrice trebuie executate numai în doze.
 Se interzice amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor
electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe
corozive, căldură, aburi sau şocuri mecanice, dacă această amplasare
poate fi evitată prin montare la distanţă.
În cazurile în care nu se poate evita amplasarea în poziţii expuse, trebuie
luate măsuri corespunzătoare de protecţie (de grade de protecţie ).
 Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele de lumină trebuie montate
numai pe conductoarele de fază. Întrerupătoarele, comutatoarele şi butoanele
se montează la înălţimea de 0,6 … 1,5 m, măsurată de la axul aparatului
până la nivelul pardoselii finite
 Butonul de sonerie din locuinţe se montează direct pe conductorul de fază a
circuitului de sonerie sau pe primarul transformatorului de sonerie, iar butonul
de sonerie va fi de tip corespunzător tensiunii de 220 V.
 Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea
lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de minim 10 A. Se
12
admit întrerupătoare cu un curent nominal de 6 A în cazul în care circuitul
alimentează un corp de iluminat cu o singură lampă fluorescentă
 Prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la axul
aparatului până la nivelul pardoselii finite:
- peste 2,0 m, la şcoli, în clase;
- peste 1,5 m în camere de copii din creşe, grădiniţe, cămine, spitale de
copii şi alte clădiri similare;
- peste 1,0 m, în alte încăperi decât grupuri sanitare, duşuri, băi, spălătorii
şi bucătării, indiferent de natura pardoselii.
 Încadrarea încăperilor pentru băi, duşuri şi piscine în clasele de influenţe
externe corespunzătoare se face conform anexei 2 şi anexei 4 din normativul
I7.
 Distanţa de la părţile sub tensiune ale firmelor şi reclamelor luminoase
amplasate în exteriorul clădirilor, până la sol şi respectiv până la elemente ale
construcţiilor, trebuie să fie de cel puţin:
- 3,0 m până la sol (trotuare etc.)
- 1,5 m până la balcoane, terase, ferestre
- 3,0 m până la acoperişuri accesibile în mod normal
- 1,0 m până la acoperişuri inaccesibile în mod normal.
În cazul în care aceste distanţe nu pot fi respectate, construcţia firmelor şi
reclamelor luminoase se realizează în aşa fel încât să nu permită accesul
direct la nici una din părţile ei sub tensiune.
 La proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice pentru ascensoare trebuie
respectate, pe lângă condiţiile generale din normativ şi prevederile
normativului şi instrucţiunilor tehnice ale producătorului de ascensoare
 La blocurile de locuinţe, coloana pentru alimentarea tabloului principal al
ascensorului trebuie racordată la tabloul comun de lumină şi forţă. Pentru
această coloană nu se prevede întreruptor de tablou
 Instalaţiile electrice de alimentare a echipamentelor destinate prelucrării
informaţiilor se proiectează şi se execută respectându-se pe lângă
prevederile prezentului normativ şi precizările din GP 052
13
 Este obligatorie separarea circuitelor de forţă de circuitele de curenţi slabi.
 Pe traseele verticale se recomandă o distanţă de 30 cm între circuitele de
forţă şi cele de curenţi slabi, pe traseele orizontale se recomandă o distanţă
de minim 5 cm
 Pentru evita perturbaţiile cauzate de aparate care produc câmpuri
electromagnetice (de ex. balasturi pentru lămpi fluorescente, motoare pentru
storuri) se recomandă o distanţă de minim 30 cm între aceste aparate şi
traseul circuitelor de curenţi slabi
 Se recomandă realizarea unei prize unice de pământ. Aceasta se realizează
pentru construcţiile noi în fundaţie. Această priză de pământ constituie un
potenţial de referinţă pentru toate echipamentele electrice ale construcţiei
 Corpurile de iluminat destinate iluminatului de siguranţă care fac parte din
iluminatul normal, trebuie marcate sau vor fi echipate cu lămpi de altă culoare
pentru a se deosebi de lămpile iluminatului normal. Se admite prevederea de
corpuri de iluminat şi cu sursă proprie de alimentare încorporată.
 Iluminatul de siguranţă pentru circulaţie se alimentează din instalaţia electrică
pentru iluminatul de siguranţă pentru evacuarea din clădirea respectivă.
 În zonele cu pericol de explozie se foloseşte numai aparatură electrică,
materiale şi cabluri omologate pentru funcţionarea în astfel de zone
 În toate cazurile în care legarea la pământ este un mijloc de protecţie
suficient împotriva electricităţii statice, se recomandă folosirea acesteia
 . La executarea instalaţiilor electrice înglobate în pereţi din lemn se folosesc
conductoare sau cabluri din cupru. La instalaţiile electrice aparente se admite
folosirea cablurilor sau conductoarelor din aluminiu.
Cablurile ce se montează în contact direct cu lemnul trebuie să fie rezistente
la foc conform PE 107.
 Corpurile de iluminat montate direct pe lemn trebuie să prezinte cel puţin
gradul de protecţie IP 4X în absenţa prafului şi IP 4 X în prezenţa prafului.
Lămpile trebuie să fie protejate împotriva loviturilor la care pot fi supuse, cu
14
dispersoare din materiale plastice rezistente la şocuri mecanice (de exemplu
policarbonat), cu grătare sau sticlă rezistenţă
 Tuburile, plintele, canalele de protecţie trebuie să fie metalice sau din
materiale plastice greu combustibile de clasă CA2a (C1) şi CA2b (C2), rigide
sau flexibile, cu sau fără halogenuri
 Accesoriile de îmbinare ale tuburilor, plintelor şi canalelor trebuie să asigure
aceeaşi rezistenţă mecanică, izolaţie electrică, grad de etanşare, rezistenţă la
căldură ca şi tuburile, plintele, şi canalele la care se folosesc.
 Atunci când instalaţia electrică este înglobată în interiorul elementelor de
construcţie, se recomandă ca circuitele să se monteze între placa dinspre
interior a peretelui şi bariera de vapori, iar unde bariera de vapori este
integrată, în placa dinspre interior a peretelui, între acesta şi izolaţie.
 Se recomandă prevederea de circuite de prize distincte, pentru fiecare
cameră. Aceste circuite se protejează prin dispozitive diferenţiale, iar prizele
vor fi cu contact de protecţie
 Se recomandă reducerea, pe cât posibil a numărului de doze de ramificaţie
pe parcursul unui circuit
 Legăturile electrice trebuie realizate astfel încât să nu permită formarea de
scântei sau arcuri electrice.
 Conductoarele PEN nu sunt admise în încăperile din lemn, cu excepţia
circuitelor care le traversează.
 .Branşamentul la care este racordată instalaţia electrică trebuie să fie
prevăzut cu un întreruptor automat cu protecţie la curent diferenţial rezidual
de tip S. Asigurarea selectivităţii protecţiilor se va face respectând prevederile
art. 4.1.31. din normativul I7
15
5.1. Fişe de observaţie a
procesului tehnologic a instalaţiei
5.1.1 Fişa de observaţie nr.1
5.1.2. Fişa de observaţie nr.2
5.2. Fişe de lucru
5.2.1. Fişa de lucru nr. 1
5.3. Studii de caz
5.3.1. Studiu de caz nr. 1
5.4. Fişe tehnologice
5.4.1. Fişa tehnologice nr.1
16
5.5. Proiect/ miniproiect
5.5.1. Proiect/ miniproiect nr.1
5.5.2. Proiect/ miniproiect nr.2
5.6. Jurnal de practică
5.7. Portofoliul de practică
17
Fişă de observaţie
a procesului tehnologic a instalaţiei
nr.1
1. Desfăşuraţi practica la un agent economic care executa instalaţiile electrice de

lumină şi prize.
2. Observaţi procesul tehnologic de realizare a instalaţiilor electrice şi
completaţi fişa următoare:
Localizare: Data:
Tipul instalaţiilor electrice
Necesar de Instalaţii de lumină Instalaţii de prize Instalaţii de curenţi

matriale/ aparate slabi
Aparate electrice
utilizate
Conductoare
electrice
Tuburi de
protecţie
Receptoare
SDV-uri
Defecte ce pot să
apară
Situaţii deosebite
Observaţiile coordonatorului de practică
Evaluator: Control calitate:
18
nr.2
1. Sunteţi chemat împreună cu coordonatorul de practică (electricianul) pentru a
repara instalaţia de sonerie la o vilă cu 4 apartamente
2. Urmăriţi procesul tehnologic de reparare a defectelor
3. După încheierea activitătii de observare, completati fişa de mai jos:
Denumirea Norma de timp: Data:

instalatiei:
Ce defecte
posibile pot fi?
Care sunt
etapele de
depistare a
defectului?
Cum este
remediat
defectul
constatat?
Ce SDV-uri se
utilizează?
Verificarea Electrician
instalaţiei Evaluator
Observaţiile
coordonatorulu
i de practică
19
nr.3
1. Împreună cu coordonatorul de practică vă deplasaţi
pentru realizarea instalaţiilor electrice la “Punctul termic”,
planul de arhitectură a instalaţiei este în Anexa 26
2. Urmăriţi procesul tehnologic de realizare a instalaţiilor
de forţă -Anexele 27 şi 28
După încheierea activitătii de observare, completati fişa de mai jos:
Denumirea instalaţiei: Data:

Tipuri receptoare Motoare electrice Prize
Tipuri de circuite:
(după modul cum sunt
amplasate)
Etapele procesului
tehnologic
Observaţiile
coordonatorului de practică
20
nr.4
1. Împreună cu colegul de grupă identificaţi tipurile de încăperi dintr-o întreprindere
de prelucrare a metalelor
2. Identificati încăperile care necesită instalaţii de iluminat cu tuburi fluorescente şi
observaţi procesul tehnologic de realizare a instalaţiei
3. Completaţi fişa de observaţie
Denumirea întreprinderii Data:
Tipuri de Caracteristici Gradul de Gradul de Încăperile Aparete electrice

încăperi principale ale umiditate pericol de corespunzătoare in utilizate
mediului ambiant electrocutare care se executa
instalaţii
interioare
Instalaţia cu două tuburi fluorescente Aparate Conductoare Întrerupătoare

electrice
Montaj tandem
Montaj duo
Observaţiile coordonatorului de practică
21
Fişă de lucru nr.1
1. Realizaţi o instalaţie de sonerie pentru o casă de locuit cu 4 apartamente.
Executaţi planul casei.
2. Identificaţi aparatele electrice, materialele necesare pentru realizarea instalaţiei
3. Completaţi fişa de lucru:
Denumirea instalaţiei: Data
Elev: Clasa:
Etapele procesului
tehnologic
Stabilirea priorităţilor
Aparate /materiale utilizate Caracteristici tehnice Cantitate
SDV-uri utilizate
Verificarea instalaţiei
Obdervaţiile
coordonatorului de
practică
22
1. Pentru a realiza instalaţia de sonerie la o şoală cu 3 niveluri şi două clădiri se
dau figurile următoare: Anexa 25
2. Identificaţi aparatele electrice, materialele necesare pentru realizarea instalaţiei

3. Executaţi schema monofilară a instalaţiei în portofoliu şi apoi executaţi schema
electrică
4. Completaţi fişa de lucru
Denumirea instalaţiei: Data
Elev: Clasa:
Etapele procesului
tehnologic
Stabilirea priorităţilor
Aparate /material utilizate Caracteristici tehnice
SDV-uri utilizate
Verificarea instalaţiei
Observaţiile
coordonatorului de
practică
23
Fişă de lucru nr. 3
1. Întocmiţi împreună cu colegul de grupă un necesar de material pentru
realizarea instalaţiei electrice de lumină şi prize la apartamentul din anexa 8
2. Pentru buna desfăşurare a activităţii şi a lucrului completaţi
Anexele 3,4,5
Anexa 1 Anexa 2
Anexa 8
Anexa 3 Anexa 4 Anexa 5
3. Completaţi fişa de mai jos
Denumire lucrare: Data:
Întocmit: Clasa: Grupa
Tipul materialului Sufragerie Bucătărie Baie Dormitor Hol
Aparate electrice
Tipuri de conductoare
Tipuri de tuburi de
protecţie
Tipuri de doze
Receptoare electrice
Contorul electric
Tabloul de siguranţe
Observaţiile
coordonatorului de
practică
24
1. Întocmiţi împreună cu colegul de grupă un necesar de material pentru
realizarea instalaţiei electrice de lumină şi prize la apartamentul din anexa 8
2. Pentru buna desfăşurare a activităţii şi a lucrului completaţi
Anexele 1 ,2,
Anexa 7
Anexa 2
Anexa 1
Denumire lucrare: Data:
Întocmit: Clasa: Grupa
Tipul materialului
Aparate electrice Aparate Tipuri de Tipuri Receptoare Tipuri de

electrice conductoare de electrice instalaţii
tuburi
de necesare
protecţie
Sufragerie
Bucătărie
Baie
Balcon
Observătiile
coordonatorului de
practică
25
Studiu de caz nr.1
1. Trebuie să se modernizeze instalaţia de iluminat pentru un hol din interiorul unei

clădiri cu destinaţia birouri de proiectare.
2. Urmăriţi cu atenţie cele două imagini de mai jos, acestea reprezintă instalaţia de
iluminat clasică fig a şi instalaţia de iluminat modernă (cu releu) fig b din Anexele 12 ,
13, 14
fig.a fig.b
fig.a
fig.b
Tipul instalaţiei Avantaje Dezavantaje Aparate Ce defecte pot să Concluzii

utilizate apară în timpul
funcţionării
instalaţia de
iluminat
clasică
instalaţia de
iluminat
modernă
Observaţii ale mentorului sau coordonatorului de Observator: Data:

practică
26
Studiu de caz nr.2
1. Observaţi cu atenţie următoarele aparate electrice şi prezentaţi semnificaţia
fiecăruia.
2. Identificaţi aceste aparate electrice pe durata unei săptămâni de practică la
agentul economic.
Anexa 22
3. Completaţi tabelul următor.
Nr.crt Tipul aparatului Unde se folosesc Avantajele Dezavantajele

aceste aparate aparatelor aparatelor
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Data: ……………………………………Grupa……………………….…………….
Completat : …………………………………………………………………………...
Observaţiile coordonatorului de practică……………………………………………….
27
Studiu de caz nr.3
1 Observaţi cu atenţie următoarele aparate electrice şi prezentaţi semnificaţia
fiecăruia.
2 Identificaţi aceste aparate electrice pe durata unei săptămâni de practică la
agentul economic.
Anexa 23
3 Completaţi tabelul următor.
Nr.crt Tipul aparatului Unde se Avantaje Dezavantaje

motorului folosesc
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Data: …………………………………………Grupa……………………….…………….
Completat : ……………………………………………………………………………...
Observaţiile coordonatorului de practică………………………………………………………
28
Studiu de caz nr. 4
1. Observaţi cu atenţie următoarele figuri şi prezentaţi etapele de montare a
unei prize.
2. Identificaţi numărul de prize din apartamentul în care efectuaţi practica pe
şantier
3. Identificaţi tipurile de prize utilizate în acel apartament
Anexa 23
4. Completaţi tabelul următor.
Nr crt. Denumire Etapele de montare ale unei prize

lucrare
1. Fig a
2. Fig.b
3. Fig.c
4. Fig.d
5. Fig.e.
6. Fig.g
Numărul de prize
Tipurile de prize
montate
Data: …………………………………………Grupa……………………….…………….
Completat : ……………………………………………………………………………......
29
Observaţiile coordonatorului de practică……………………………………………….
Fişă tehnologică nr. 1
Realizarea instalaţiei de candelabru (lustra) (Anexa 15)

1. Completaţi fişa tehnologică pentru realizarea unei instalaţii de candelabru cu
cinci braţe pentru o cameră
2. Compara rezultatele obţinute cu ale colegilor de grupă care au realizat aceeaşi
fişă tehnologică. Notaţi la final eventualele diferenţe.
Denumirea Data:
instalaţiei
Amplasarea Denumirea Caracteristici Cantitate
instalaţiei apartelor tehnice
/materialelor utilizate
Conductoare
utilizate pentru
realizarea instalaţiei
Tuburi de protecţie
utilizate pentru
Aparate electrice
utilizate pentru
Etapele de execuţie
a instalaţiei
Verificarea
funcţionării
inatalaţiei
Rezultatele confruntării…………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………
Observaţii ale maistrului sau mentorului de practică………………………………….
…………………………………………………………………………………………………..
Executant: Control calitate:
30
Realizarea instalaţiei cu un tub fluorescent (Anexa 17)
1. Completaţi fişa tehnologică pentru realizarea unei instalaţii cu un tub fluorescent
2. Compara rezultatele obţinute cu ale colegilor de grupă care au realizat aceeaşi
fişă tehnologică. Notaţi la final eventualele diferenţe.
Denumirea Data:
instalaţiei
Amplasarea Denumirea Caracteristici tehnice Cantitate
instalaţi apartelor
/materialelor utilizate
Conductoare
utilizate pentru
realizarea
instalaţiei
Tuburi de
protecţie
utilizate pentru
realizarea
instalaţiei
Aparate
electrice
utilizate pentru
realizarea
instalaţiei
Etapele de
execuţie a
instalaţiei
Verificarea
Rezultatele confruntării………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
Observaţii ale maistrului sau mentorului de practică……………………………..
………………………………………………………………………………………...........
31
Fişă tehnologică nr.3
Un apartament cu o cameră (Anexa 7)
1. Imaginea alăturată reprezintă planul unui apartament cu o cameră, să se
amplaseze prizele prevăzute la punctual 3
2. Să se traseze circuitul electric de prize în montaj îngropat în tencuială
3. Să se completeze fişa tehnologică pentru instalaţiile de prize ale
apartamentului (sufrageria -5 prize (2 duble,3 simple), Dormitor 2-prize,
Bucătărie-6prize(3 duble,3 simple), baie/ balcon
Anexa 8
Tipul instalaţiei Aparate Caracteristicile Tipuri de SDV- Canti- Defecte ce pot să Verificarea
electrice tehnice ale conductoare uri tate apară în tpmpul instalaţiei
utilizate aparatelor utilizate procesului
electrice tehnologic
1. Inst. de prize pentru
sufragerie
2. Instalaţia de prize pentru
bucătărie
3. Înstalaţia de prize pentru
dormitor
Etapele procesului
tehnologic
Particularităţi la realizarea
instalaţiilor electrice
Observăţii ale mentorului
sau coordonatorului de
practică

32
Un apartament cu o cameră (Anexa 7)
1. Imaginea alăturată reprezintă planul unui apartament cu o cameră, să se
amplaseze lămpile cu incandescenţă, întrerupătoarele necesare
2 Să se traseze circuitul electric de lumină în montaj îngropat în tencuială
3. Să se completeze fişa tehnologică pentru instalaţiile de lumină ale
apartamentului (sufrageria -5 lămpi cu incandescenţă, dormitor 1-lampă în plafon
şi 1 pe perete, bucătărie / baie / balcon –pentru fiecare cậte o lampă cu
incandescenţă
Tiipul instalaţiei Aparate Caracteristicile Tipuri de SDV- Canti- Defecte ce pot să apară Verificarea
electrice tehnice ale conductoare uri tate în tpmpul procesului instalaţiei
utilizate aparatelor electrice utilizate tehnologic
1. Inst. de candelabru
2. Inst cu o lampă cu
incandescenţă-interior
incandescenţă-exterior
incandescenţă-interior
baie
Etapele procesului
tehnologic
Particularităţi la
realizarea instalaţiilor
electrice
Observaţii ale mentorului sau coordonatorului de practică: Executant: Control calitate:
33
Un apartament cu 2 camere (Anexa 8)
1. Imaginea alăturată reprezintă planul unui apartament cu 2 camere. Să se
amplaseze lămpile cu incandescenţă, întrerupătoarele necesare
2. Să se traseze circuitul electric de lumină în montaj pe tencuială
3. Să se completeze fişa tehnologică pentru instalaţiile de lumină ale
apartamentului (sufrageria -6 lămpi cu incandescenţă, dormitoare 1-lampă în
plafon şi 1 pe perete/fiecare, bucătărie / baie –pentru fiecare cậte o lampă cu
incandescenţă
Tiipul instalaţiei Aparate Caracteristicile Tipuri de SDV- Canti- Defecte ce pot să Verificarea
1. Inst. de lumină sufragerie
2. Inst. de lumină bucătărie
3. Inst. de lumină
dormitoare
4. Inst. de lumină baie
Etapele procesului
tehnologic
Observaţii ale mentorului Executant: Control calitate:
practică
34
Un apartament cu două camere (Anexa 8)
1. Imaginea alăturată reprezintă planul unui apartament cu două camere, să se
amplaseze prizele prevăzute la punctual 3
2. Să se traseze circuitul electric de prize în montaj pe tencuială
3. Să se completeze fişa tehnologică pentru instalaţiile de prize ale
apartamentului( sufrageria -6 prize (2 duble şi 4 simple), dormitory- 3 prize
(2simple şi 1 dublu), bucătărie-5 prize (3 duble şi 2 simple) baie –dacă este
necesar şi în ce condiţii?
1. Inst. de lumină sufragerie
2. Inst. de lumină bucătărie
3. Inst. de lumină
dormitoare
Inst. de lumină baie
Etapele procesului
tehnologic
Observăţii ale mentorului Executant: Control calitate:
practică
35
Plan parter pentru o şcoală (Anexa 9)
1. Imaginea alăturată reprezintă planul parter pentru o şcoală, să se amplaseze
lămpile fluorescente în momtaj duo, lămpile cu incandescenţă întrerupătoarele
necesare
2. Să se traseze circuitul electric de lumină în montaj îngropat în tencuială
3. Să se completeze fişa tehnologică pentru instalaţiile de lumină ale planului
parter
S 1, S 2, S 3, S4, S 5, S6-săli de clasă cu cậte 6 corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente,
C-contabilitate- 1 lampă cu incandescenţă, D-direcţiune -2corpuri de iluminat,S –
secretariat -2 lămpi cu incandescenţă, H-hol cu 4 corpuri de iluminat cu tuburi
fluorescente
electrice tehnice ale conductoare uri tate apară în timpul instalaţiei
1. Inst. de lumină săli de
clasă
2. Inst. de lumină hol
3. Inst. de lumină direcţiune
4. Inst. de lumină
contabilitate
5. Inst. de lumină
secretariat
Etapele procesului
tehnologic
Observăţii ale mentorului Executant: Control calitate:
practică
36
Plan parter pentru o şcoală (anexa 00)
1. Imaginea alăturată reprezintă planul parter pentru o şcoală, să se amplaseze

prizele şi lămpile pentru ieşirea de siguranţă
2. Să se traseze circuitul electric de prize în montaj pe tencuială
3. Să se completeze fişa tehnologică pentru instalaţiile de prize
Fiecare sală de clasă este prevăzută cu un numar de 4 prize duble, contabilitate,
direcţiune, secretariat 2 prize duble şi 2 simple, hol –dacă este necesar şi în ce
condiţii ?
electrice tehnice ale conductoare uri tatea apară în timpul instalaţiei
1. Inst. de prize în săli de
clasă
2. Inst. de prize hol
3. Inst. de prize direcţiune
4. Inst. de prize contabilitate
5. Inst. de prize secretariat
6. Inst. de ieşire de
siguranţă
Etapele procesului
tehnologic
Observaţii ale mentorului Executant: Control calitate:
practică
37
JURNAL DE PRACTICĂ
Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent
economic şi
departament):
Modul:
Tema:
Coordonator
de practică:
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele

activităţi relevante pentru
modulul de practică pe care
le-aţi observat sau le-aţi
desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
3. Care au fost evenimentele

sau lucrurile care v-au
plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimentele care

nu v-au plăcut? Motivaţi.
38
PROIECTUL
NR 1
1. Impreună cu grupul din care faceţi parte realizaţi un proiect pe parcursul a 3
săptămâni de practică. Tema proiectului este:”Realizarea instalaţiei de
iluminat şi prize pentru o vilă”.
2. Planul de arhitectură pentru această vilă este următorul:
1. Bibliotecă/birou
2. Bucătărie
3. Sufragerie
4. Dormitor 1
5. Baie aferentă dormitorului 1
6. Baie aferentă dormitorului 2
7. Dormitor 2
39
3. Pentru această vilă utilizaţi următoarele tipuri de instalaţii electrice:
 Instalaţie electrică exterioară
 Instalaţie electrică de interior
 Instalaţie de sonerie
 Instalaţie de candelabru
 Instalaţie cu două tuburi fluorescente
montaj duo şi tandem
 Instalaţie cu o lampă cu incandescenţă
 Spoturi luminoase pentru sufragerie
 Instalaţie de prize
 Instalaţie de alimentare pentru plita de la aragaz
 Instalaţia de alimentare pentru centrala electrică de
încălzire (pe gaz)
4. Amplasaţi pe planul de arhitectură receptoarele, prizele, întrerupătoarele,
tabloul de siguranţe, schiţaţi dozele de ramificaţie
5. Circuitele electrice utilizate la această vila vor fi executate îngropat în tencuială
Faceţi o comparaţie între planul instalaţiei electrice executate aparent şi planul
instalaţiei electrice executate îngropat în tencuială
6. Respectaţi cerinţele unui proiect:
Foaia de capăt
Argument
Cuprins
Memoriu tehnic
Memoriu justificativ de calcul
Lista de material
Procesul tehnologic
Norme de protecţia muncii
Bibliografie
Anexe (scheme, tabele, pliante cu produse)
40
41
PROIECTUL
NR 2
1. Impreună cu grupul din care faceţi parte realizăţi un proiect pe parcursul a 2
săptămâni de practică.Tema proiectului este: ”Realizarea Instalaţiei de iluminat
şi prize pentru o cabană din lemn”.
2. Planul de arhitectură pentru această cabană din lemn este următorul:
1. Bucătărie
2. Dormitor 1
3. Dormitor 2
4. Sufragerie
5. Baie
3. Pentru această cabană din lemn utilizaţi următoarele tipuri de instalaţii electrice:
42
 Instalaţie electrică exterioară
 Instalaţie electrică de interior
 Instalaţie de sonerie
 Instalaţie de candelabru
 Instalaţie cu două tuburi fluorescente
montaj duo şi tandem
 Instalaţie cu o lampă cu incandescenţă
 Spoturi luminoase pentru sufragerie
 Instalaţie de prize
 înstalaţie de alimentare pentru plita de la aragaz
 Instalaţia de alimentare pentru centrala electrică de
încălzire (pe gaz)
7. Amplasaţi pe planul de arhitectură receptoarele, prizele, întrerupătoarele, tabloul

de siguranţe, schiţaţi dozele de ramificaţie
8. Circuitele electrice utilizate la această vila vor fi executate îngropat în tencuială
Faceţi o comparaţie între planul instalaţiei electrice executate aparent şi planul
instalaţiei electrice executate îngropat în tencuială
9. Respectaţi cerinţele unui proiect de cabană din lemn
10. Respectaţi cerinţele unui proiect:
Foaia de capăt
Argument
Cuprins
Memoriu ethnic
Memoriu justificativ de calcul
Lista de material
Procesul tehnologic
Norme de protecţia muncii
Bibliografie
Anexe (scheme ,tabele, pliante cu produse)
43
44
Portofoliul elevului include rezultatele relevante, obţinute prin
metode şi tehnici de evaluare (probe scrise, verificări orale, probe practice,
autoevaluare, proiect, observarea sistematica a comportamentului, etc.) sau
prin activităţi extracurriculare. Elevul are libertatea de a cuprinde în portofoliu
materialele pe care le considera necesare sau care îl reprezintă cel mai bine.
Portofoliul reprezintă “cartea de vizita” a elevului, prin care profesorul poate
să-i urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la
o anumită disciplină de-a lungul unui interval mai lung de timp ( un semestru,
perioada de practică sau un an şcolar). Reprezintă un pact între elev şi
profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze. Profesorul
discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a
lungul procesului de învăţare. La începutul demersului educativ se realizează
un diagnostic în concordanţă cu stilul de învăţare a acestuia asupra
necesităţilor elevului de învăţare pentru a stabili obiectivele şi criteriile de
evaluare. Diagnosticul este facut de profesor şi este discutat cu elevul
implicat în evaluare.(Conform definiţiei dată de prof ec. Aneta Radu).
Portofoliul de practică poate să conţină o serie de materiale obligatorii cerute
de către profesor cật şi materiale obţionale lăsate la latitudinea elevului care
pun în evidenţă progresele sale, permit aprecierea aptitudinilor, contribuţiilor
personale la realizarea sarcinilor care îi revin pe parcursul parcurgerii
modulului.
Un exemplu de ceea ce poate să cuprindă un portofoliu :
 Pagina de început (care cuprinde : denumirea unităţii de învăţămậnt,
« Portofoliul de practică al elevului », numele elevului, clasa, numele
profesorului coordonator, anul şcolar)
 lista conţinutului acestuia (cuprinsul – cu numele fiecărei fişe/lucrare,
indicậnd numărul pagini umde se găseşte materialul )
45
 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce
este importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de
ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv şi locul
unde s-au desfăşurat orele de practică)
 lucrări efectuate de elev:
rezumate
eseuri
articole, referate, comunicări
fişe individuale de studiu
proiecte şi situaţii deosebite întậlnite la rezolvarea problemelor
temele de zi de zi
teste şi lucrări
chestionare de atitudini
înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de
elev individual sau împreună cu colegii săi
observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii
reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează
autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului
alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care
reflectă participarea elevului/ grupului la derularea şi
soluţionarea temei date
viitoare obiective pornind de la realizările curente ale
elevului/grupului, pe baza intereselor şi a progreselor
înregistrate
comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor
grupuri de învăţare şi/sau ale altor părţi interesate, de exemplu
părinţii
Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale
discuţiilor care au avut loc
Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate
46
Planuri de acţiune/ evaluări/ activităţi viitoare planificate şi
efectuate de către elev
Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele
elevului
Exemplu de portofoliu de practică al elevului:
47
48
49
Evaluarea elevilor se caracterizează prin integrarea sa în curriculum,
astfel încât să devină dificil de delimitat de instruire. Scopurile specifice evaluării
se diversifică şi se combină cu scopuri specifice predării şi învăţării. Evaluarea
devine într-adevăr o modalitate de a sprijini/ transforma procesul de predare-
învăţare, de a întări aspectele pozitive şi de corectare rapidă şi eficientă a
lacunelor.
Evaluarea poate îmbrăca următoarele forme :
Evaluarea "comparativă" a carei funcţie principală cea de a clasa elevi, de

a le acorda diplome dupa nivelul lor de reuşită, raportându-i pe unii la alţii
Evaluarea "prin obiective" sau evaluarea "criterială" care are ca rol să

furnizeze informaţii funcţionale, permiţând elevilor sa se situeze în raport cu
atingerea obiectivelor şi oferind soluţii de ameliorare (Cardinet, 1993)
Evaluarea "corectivă" care propune o nouă paradigmă, nu numai

"decizională" ci şi "informaţională". Ea are ca scop să ofere elevului
informaţii suplimentare în funcţie de dificultăţile constante pentru a-i facilita
învăţarea
Evaluarea "conştientizată" (Cardinet, 1993) corespunde unui demers

dominant pedagogic, care privilegiază participarea activă şi autonomia
elevului, furnizându-i repere explicite, în scopul de a lua în mâini propria
transformare, fiind conştient de propriile dificultati.
50
Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se în
mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale
acestora, corelată cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de
Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv probele de
evaluare solicitate în aceste standarde ( nimic mai puţin, nimic mai mult).
Demonstrarea altor abilităţi, în afara celor din competenţele specificate, este
lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. O competenţă se evaluează o singură
dată.
Ca metode de evaluare recomandăm :
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite
evaluarea capacităţilor şi atitudinilor lor faţă de o sarcină dată
 Investigaţia
 Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu
obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica
programul propriu de învăţare
 Metoda exerciţiilor practice
 Lucrul cu modele
 Fişe de observaţie ,fişe de lucru şi fişe tehnologice
 Fişe de autoevaluare
 Lucrări practice executate sub observaţia cadrului didactic
 Miniproiect/Proiectul se poate realiza individual sau în grup. Organizarea sa
în grup aduce mai multe beneficii. Particularităţile individuale reclamă
organizarea activităţilor în grupuri mici, unde sarcinile pot fi individualizate şi
pot fi mai uşor măsurate performanţele şi progresul înregistrat. Învăţarea
reciprocă este un tip de învăţare eficient şi, de obicei, puţin valorificat în
şcoală, care apare în contextul învăţării în grupuri mici şi în derularea de
proiecte. Strategiile didactice trebuie să includă învăţarea prin cooperare,
învăţarea prin descoperire, jocul, întrucât acestea sunt modalităţile de
abordare interdisciplinară care creează un context al învăţării plăcut,
stimulativ, care valorifică interesele, nevoile copilului şi experienţele lor de
viaţă şi creează premisele învăţării automone şi ale reuşitei şcolare
51
 Portofoliu - include rezultatele relevante, obţinute prin celelalte metode şi
tehnici de evaluare (probe scrise, verificări orale, probe practice,
autoevaluare, proiect, observarea sistematică a comportamentului etc.) sau
prin activităţi extracurriculare. Reprezintă "cartea de vizită" a elevului,
urmărindu-i progresul pe o perioadă de timp.
Este important ca elevii să înţeleagă criteriile de evaluare, procesul evaluativ,
pentru a putea reflecta asupra performanţelor obţinute, a le explica şi a găsi
modalităţi de progres. Elevii nu trebuie evaluati unii în raport cu ceilalti, scopul nu
este de a-i ierarhiza ci de a vedea evolutia, progresul, achizitiile.
52
53
ANEXA 1
54
ANEXA 2
55
ANEXA 3
56
ANEXA 4
57
58
ANEXA 5
59
60
ANEXA 6
61
ANEXA 7
Planul unui apartament cu o cameră
62
ANEXA 8
Plan apartament cu două camere
63
ANEXA 9
Planul dearhitectură al une şcoli
64
ANEXA 10
Planul dearhitectură al une şcoli şi ieşirile de siguranţă
65
D S
S1
C
S4
S2 S5
S3
S6
66
ANEXA 11
Instalaţia de iluminat de scară
67
ANEXA 12
Planul instalaţiei de iluminat de scară metoda modernă fig.a şi clasică fig.b
fig.a
fig.b
68
Instalaţiei de iluminat de scară metoda modernă fig.a şi clasică fig.b schema electrică
fig.a ANEXA 13
fig.b
69
ANEXA 14
Automat de scară – realizare practică
70
realizare practică
ANEXA 15
Schema electrică
71
ANEXA 16
Inversarea sensului de rotaţie la un motor asincron- realizare practică
72
ANEXA 17
Pornirea directă a unui motor asincron trifazat- realizare practică
73
Instalaţia de iluminat cu un tub fluorescent
ANEXA 18
realizare practică
schema electrică
74
ANEXA 19
Instalaţia de iluminat cu două tuburi fluorescente montaj duo - realizare practică
75
ANEXA 20
Fig.a Schema electrică a instalaţiei de iluminat cu două tuburi fluorescente montaj duo
Fig.b Schema electrică a instalaţiei de iluminat cu două tuburi fluorescente montaj tande
76
ANEXA 21
Instalaţia de iluminat cu un tub fluorescent montaj economic
77
ANEXA 22
Aparate electrice utilizate în instalaţiile de lumină şi prize
78
ANEXA 23
Motoare electrice şi aparate pentru circuitul de forţă
79
ANEXA 24
Montarea unei prize
80
ANEXA 25
Instalaţia de sonerie –schema monofilară Fig.b
fig.a (alcătuirea soneriei )
fig.b
81
ANEXA 26
Planul de arhitectură a receptorarelor de forta (motor sau priza) pentru “Punctul termic”
82
ANEXA 27
Conectarea receptorarelor de forta (motor sau priza) pentru “Punctul termic”
83
ANEXA 28
Schema de distribuţie a fiecărui tablou de forta din încăperea “Punctul termic”
84
TABELUL 1.
ANEXA 29
Categoriile de încăperi in funcţie de mediu si pericol de electrocutare
Încăperile
Simbolul Caracteristicile Gradul de Gradul de corespunzătoare in
categoriei principale ale umiditate pericol de care se executa
încăperii mediului electrocut instalaţii
ambiant are interioare
1 2 3 4 5
Încăperi uscate, fără ceata sau
U0 condensaţii pe pereţi. Maximum Puţin Camere de
75% periculos locuit
Încăperi umede cu intermitenta,

U1 cu ceata sau Nu Bucătarii,
condensaţii pe depăşeşte Periculos WC- uri,
pereţi care se timp Spatii
usucă repede printr-o aerisire îndelungat exterioare
normala. 75% acoperite
U2 Încăperi umede, Bai de

cu ceata sau In mod Periculos utilitate
condens pe obişnuit familiala
pereţi 75-97%
U3 Încăperi conductoare d.p.d.v Încăperi cu
electric, in care pardoseli din
pardoseala este Periculos pamat, beton,
85
electric mozaic, etc.,
Tabel 2 ANEXA30
Intensităţile maxime admise ale curenţilor (A) in regim permanent, pentru conductoare din
cupru sau aluminiu izolate, montate in tuburi:
Tipul Numărul de con-

Conductorului ductoare in tub Secţiunea nominala a conductoarelor(mm2)
1 1.5 2.5 4 6 10
1 2 3 4 5 6 7 8
Conductoare 2 14 17 24 31 40 55
de 3 12 14 20 26 34 49
cupru tip FY 4 11 13 18 24 31 45
5.6 10 11 16 21 27 39
Conductoare 2 - - 18 23 30 41
din 3 - - 16 20 27 36
aluminiu tip 4 - - 15 18 25 33
AFY 5.6 - - 13 16 21 29
Caracteristicile electrice ale motoarelor
Puterea Turaţia Randamentul Factor de putere Raportul

instalată [rot/min] η cos φ In/Ip
1,1 1500 0,73 0,78 6
1,5 1500 0,76 0,79 6
2,2 1000 0,77 0,74 5,5
7,5 1500 0,855 0,84 6,5
86
 Mira Niculae, Neguş Constantin, 1999, Instalaţii şi echipamente
electrice, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
 Cănescu Traian, Stan Alexandru Iulian, 1983, Tehnologia lucrărilor
electrotehnice, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
 Maier Virgil, Pavel GH. Virgil, Rafiroiu Corina, 2003, Instalaţii electrice
industriale-Lucrări practice, Cluj-Napoca, Editura U.T. Pres
 Radu Lucan, Dorina Săcăcian, 2008, Circuite electrice, Oradea,
Editura Imprimeriei de Vest
 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu
tensiuni până la 1000 v c.a. şi 1500 v c.c.indicativ: i 7 - 02înlocuieşte: i
7-98
 Olimpia Istrate, Botoşani, 2004, Către o abordare interdisciplinară prin
evaluarea autentică, EDICT Revista Educaţei nr 7
 www.finder.ro (sursa internet)
87

Realizarea Si Intretinerea Instalatiilor de Lumina Si Forta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Realizarea Si Intretinerea Instalatiilor de Lumina Si Forta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

COORDONATOR: Andreea Crăciun – Expert CNDIPT/UIP

5.1.1 Fişa de observaţie nr. 1....................................... Pag.18

5.1.2. Fişa de observaţie nr. 2...................................... Pag.19

Parcurgerea conţinuturilor modulului şi adecvarea strategiilor didactice

”Realizarea şi întreţinerea instalaţiilor electrice de lumină şi forţă” sunt:

 Explică funcţionarea unei instalaţii electrice de lumină şi forţă

La agentul economic practica se va desfăşura :

 pe şantiere unde se construiesc blocuri de locuinţe, clădiri pentru birouri,

 locaţia va fi stabilită de agentul economic

 perioada de lucru/ orele de practică pe parcursul unei zile se stabilesc în

 practica se va desfăşura numai sub îndrumarea coordonatorului de

 convenţiile cadru vor fi semnate de agentul economic şi unitatea de

 Practica la agentul economic se reconandă să se desfăşoare în grupuri

1. Desfăşuraţi practica la un agent economic care executa instalaţiile electrice de

Tipul instalaţiilor electrice

Necesar de Instalaţii de lumină Instalaţii de prize Instalaţii de curenţi

Denumirea Norma de timp: Data:

După încheierea activitătii de observare, completati fişa de mai jos:

Denumirea instalaţiei: Data:

Denumirea întreprinderii Data:

Tipuri de Caracteristici Gradul de Gradul de Încăperile Aparete electrice

Instalaţia cu două tuburi fluorescente Aparate Conductoare Întrerupătoare

Observaţiile coordonatorului de practică

Evaluator: Control calitate:

Denumirea instalaţiei: Data

Aparate /materiale utilizate Caracteristici tehnice Cantitate

Evaluator: Control calitate:

2. Identificaţi aparatele electrice, materialele necesare pentru realizarea instalaţiei

Denumirea instalaţiei: Data

Aparate /material utilizate Caracteristici tehnice

Evaluator: Control calitate:

Anexa 3 Anexa 4 Anexa 5

3. Completaţi fişa de mai jos

Denumire lucrare: Data:

Întocmit: Clasa: Grupa

Tipul materialului Sufragerie Bucătărie Baie Dormitor Hol

Evaluator: Control calitate:

3. Completaţi fişa de mai jos

Denumire lucrare: Data:

Întocmit: Clasa: Grupa

Aparate electrice Aparate Tipuri de Tipuri Receptoare Tipuri de

Evaluator: Control calitate:

1. Trebuie să se modernizeze instalaţia de iluminat pentru un hol din interiorul unei

3. Completaţi fişa de mai jos

Tipul instalaţiei Avantaje Dezavantaje Aparate Ce defecte pot să Concluzii

Observaţii ale mentorului sau coordonatorului de Observator: Data:

Nr.crt Tipul aparatului Unde se folosesc Avantajele Dezavantajele

Nr.crt Tipul aparatului Unde se Avantaje Dezavantaje

Nr crt. Denumire Etapele de montare ale unei prize

Fişă tehnologică nr. 1

Realizarea instalaţiei de candelabru (lustra) (Anexa 15)

Executant: Control calitate:

Executant: Control calitate:

Fişă tehnologică nr.4

Fişă tehnologică nr. 6

1. Imaginea alăturată reprezintă planul parter pentru o şcoală, să se amplaseze

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele

4. Ce lucruri/ evenimentele care