ÎNŢELEGEREA TEXTULUI NARATIV

UTILIZAREA CORECTĂ A CUVINTELOR ŞI A SEMNELOR

DE PUNCTUAŢIE ÎN COMUNICAREA SCRISĂ
(EVALUARE)

Citeşte cu atenţie textul:

„Gândăcelul nu-şi dădea seama cum venise pe lume. S-a trezit ca dintr-un
somn şi parcă era de când pământul. Şi mult îşi muncise gândul: cum răsărise şi al
cui era?
Mic cât un fir de linte, mişca picioruşele fragede şi ocolea frunzişoara care-
l adăpostise.
Într-o zi îl încercă o putere lăuntrică: ieşi de sub umbra răcoroasă şi dădu
buzna afară. Atunci rămase pe loc, orbit de atâta strălucire. Încetul cu încetul îi
veni inima la loc, deschise ochişorii şi privi în sus. Cu câtă strălucire, ce adânc şi
albastru se dezvelea cerul! Şi ce întunecime, câtă umezeală era sub frunzişoara lui!
Ce căutase dânsul acolo?”
(După Emil Gârleanu – „Gândăcelul”)

1. Pune semnul X în căsuţa care corespunde cuvintelor sau expresiilor

întâlnite în text:
a) Gândăcelul era mic - cât un bob de rouă.
- cât un fir de linte.
- cât o boabă de mazăre.
b) Cerul era - înnorat.
- adânc şi albastru.
- plin de stele.
c) Sub frunzişoară era - lumină şi căldură.
- întunecime şi umezeală.
- odihnă şi plăcere.

2. Transcrie enunţurile următoare, înlocuind expresiile subliniate cu altele

care au sens asemănător.
Gândăcelul nu-şi dădea seama cum venise pe lume. S-a trezit ca dintr-
un somn şi parcă era de când pământul. Şi mult îşi muncise gândul: cum
răsărise şi al cui era?
3. Scrie cuvinte cu sens opus pentru:
a) întuneric ___________________ b) a deschide
__________________
c) a răsări __________________

4. Scrie trei propoziţii în care cuvântul ochi să aibă de fiecare dată sens
complet diferit.

5. Răspunde la următoarele întrebări:

a) Din ce cauză gândăcelul a rămas pe loc când a ieşit afară?

b) În ce anotimp crezi că s-a trezit gândăcelul?

c) Ce a văzut el când a deschis ochii?

6. Scrie un dialog între tine şi gândăcel. Foloseşte câte două verbe la cele trei
timpuri (prezent, trecut, viitor).
 ÎNŢELEGEREA TEXTULUI NARATIV
UTILIZAREA CORECTĂ A CUVINTELOR ŞI A SEMNELOR
DE PUNCTUAŢIE ÎN COMUNICAREA SCRISĂ
(DEZVOLTARE)

Citeşte cu atenţie textul:

„Pădurile de pe coastele acestea se văd din depărtare ca un mare covor în fel de fel de feţe. Jos, d
Nu sunt două frunze la fel, dar toate împreună lasă în ochi simţirea dulce a unui verde ce bate în

1. Completează spaţiile punctate cu expresii şi cuvinte din text:

a) covor
…………………………………………………………………………
b) frunziş
………………………………………………………………………….
c) un verde
…………………………………………………………………………
d)verdeaţă
…………………………………………………………………………

2. Răspunde la următoarele întrebări:

a) Ce anotimp este descris în text?

b) De ce crezi că autorul foloseşte expresia „nu sunt două frunze la fel”?

3. Scrie ce înţelegi prin expresia „frunzişul era atins de asprimea
vânturilor”?

4. Toamna, pleacă spre Africa multe păsări. Ai urmărit vreodată şirul frânt al
călătoarelor? Le-ai văzut cum se cheamă, cum se adună, cum se rotesc prin
aer până ce îşi iau zborul spre depărtatele ţări ale soarelui?

Imaginează-ţi un dialog cu o
barză înainte de plecarea ei spre
ţările calde.
Scrie acest dialog în care să
foloseşti câte două verbe la fiecare
timp studiat (prezent, trecut,
viitor).
Dă un titlu potrivit dialogului.
 ÎNŢELEGEREA TEXTULUI NARATIV
UTILIZAREA CORECTĂ A CUVINTELOR ŞI A SEMNELOR
DE PUNCTUAŢIE ÎN COMUNICAREA SCRISĂ
(AMELIORARE)

Citeşte cu atenţie textul:

„Într-o dimineaţă, tot acest popor care forfoteşte printre roadele grele ale toamnei ridică privirile şi rămâne uim

1. Pune semnul X în căsuţa corespunzătoare răspunsului corect:

a) Momentul zilei menţionat b) Anotimpul înfăţişat de Geo Bogza

în text este: este:
- dimineaţa. - primăvara.
- prânzul. - toamna.
- după-amiaza. - vara.

c) Expresia „au ruginit pădurile” înseamnă:

- pădurile sunt îmbătrânite.
- pădurile sunt lipsite de valoare.
- pădurile au căpătat o culoare galben-roşiatică.

2. Uneşte printr-o linie fiecare cuvânt din prima coloană, cu cel care are sens
asemănător, scris în a doua coloană:

a ridica frumuseţe
uimit uluit
splendoare a înălţa
3. Transcrie enunţurile de mai jos, înlocuind fiecare cuvânt subliniat, cu altul
cu sens opus:
Era o dimineaţă de toamnă mai răcoroasă.

Băiatul pădurarului avea un căţel grăsuţ, cu ochi mici şi păr lung.

4. Scrie răspunsul la următoarea întrebare:

De ce toamna, când priveşti pădurile, ai impresia că acestea ard?

5. Subliniază doar verbele la timpul trecut şi la timpul viitor: scriu,

frumoasă, au înflorit, copiii, eram, pădurea, va pleca, citesc, am colorat.

6. Colorează peisajul din imagine. Scrie două enunţuri despre el, cu verbe la
timpul prezent.
 Fișă de lucru

Exerciţiul 1
Citiţi textul Pinocchio, după Carlo Collodi.
Trăia pe vremuri un meşter priceput pe nume Geppeto. Acesta îşi dorea tare mult
un copil.
Odată, Geppeto a luat un trunchi de lemn şi a făcut din el un băieţel. Apoi a
hotărât să îi spună Pinocchio.
Bătrânul dorea ca băiatul lui să meargă la şcoală. A mers la târg şi a cumpărat un
abecedar.
Dar Pinocchio nici un voia să audă:
– Nu vreau la şcoală! Nu îmi arde de învăţătură!
– Greierul cel înţelept, care locuia în casa lor, îl sfătuia:
– Un copil bun îşi ascultă mereu părinţii!
Băieţelul nu a luat în seamă sfatul prietenului său. A vândut abecedarul şi a intrat
la circ. Din acea zi a avut parte de o mulţime de necazuri.

Completaţi enunţurile cu cuvântul potrivit din text.

1. Geppeto era un meşter … .
a) bun b) priceput c) înţelept
2. Tatăl i-a cumpărat băiatului un … .
a) stilou b) lemn c) abecedar
3. Băieţelul era făcut dintr-un … de lemn.
a) trunchi b) picior c) cotor
4. Greierele l-a sfătuit pe ... să îşi asculte părinţii.
a) Geppeto b) Pinocchio c) meşter
5. Pinocchio s-a dus la … .
a) târg b) circ c) şcoală
Exerciţiul 2

Citiţi textul Mărul, după Mircea Sântimbreanu.

Erau patru vechi prieteni: piticul de porţelan, câinele lăţos, mărul bătrân şi
băieţelul.
Cu vremea, piticului i se desprinsese o mână. Câinele îşi tocise dinţii. Pomul
aproape că se uscase. Mai avea doar o creangă verde şi un măr roşu.
Îmbătrâniseră.
Doar băieţelul crescuse voinic. Odată se îndreptă spre portiţă, având în spate
ghiozdanul.
– Aha, ne jucăm de-a şcoala, zise piticul.
– Şcolarii nu se joacă de-a şcoala. Nu ştiţi? De azi sunt şcolar. Dacă sunteţi
cuminţi vă arăt abecedarul.
Şi băieţelul se aşeză lângă pitic cu cartea deschisă pe genunchi. Se apropie şi
câinele. Pomul îşi aplecă crengile, lăsând să se rostogolească mărul cel roşu.

Notaţi enunţurile cu (A) adevărat sau cu (F) fals.

1. În fiecare zi şcolarii se joacă de-a şcoala. A/F
2. Băieţaşul voinic este prietenul piticului. A/F
3. Mărul roşu se rostogoleşte pe abecedar. A/F
4. Pomul avea o creangă verde şi un măr roşu. A/F
5. Băieţelul citeşte din cartea deschisă pe genunchi. A/F
Exerciţiul 3

Citiţi textul Ciuboţelele ogarului, după Călin Gruia.

Începuseră ploile de toamnă. Vântul împrăştie frunzele pe poteci. Era frig.
Iepurele pornise spre iarmaroc. Avea doi galbeni. Voia să îşi cumpere încălţări.
Mergea zgribulit şi speriat. Pe drum se întâlni cu Ogarul. Acesta avea şubă şi
ciuboţele noi.
– Cât ai dat pe ciuboţele?
– Doi galbeni, răspunse Ogarul.
– Merg să îmi cumpăr şi eu!
Porniră împreună. Se întuneca.
– Să ne oprim la hanul Ursului, zise Ogarul.
Aici, Ogarul mâncă şi bău pe săturate. Iepurele nu se atinse de nimic. Pentru că
Ogarul nu avea bani, Iepurele îi dădu Ursului cei doi galbeni. De necaz începu să
plângă.
Ogarul adormi. Iepurele îi luă ciuboţelele şi fugi de la han.

Ordonaţi enunţurile conform întâmplărilor din text.

1. Iepurele se întâlni cu Ogarul.

2. Sosise toamna rece.

3. Iepurele îi fură ciuboţelele Ogarului.

4. Cei doi se opriră la hanul Ursului.

5. Ogarul plăteşte masa cu galbenii Iepurelui.

Exerciţiul 4

Citiţi textul Dumbrava minunată, după Mihail Sadoveanu.

Lizuca a plecat la bunici împreună cu Patrocle.
Au ajuns într-o pădure, lângă o scorbură de răchită bătrână. Patrocle, căţelul, intră
în scorbură şi se ghemui lângă copilă.
– Patrocle, eu cred că nu trebuie să ne temem de mama pădurii. Ştii de ce mă tem
eu?
– De ce te temi?
– De bursuc. Am auzit că bursucu-i foarte rău.
– N-are decât să vină, mormăi cu dispreţ Patrocle. Am eu ac de cojocul lui!
Într-un târziu, Lizuca dădu un ţipăt.
– Iată bursucul, Patrocle!
Căţelul se şi repezise.
– Ştiu eu că Patrocle nu se teme de nimic!
Căţelul se întoarce mormăind:
– N-a fost decât un iepure!
– Grozav se teme de mata!
Lizuca îl mângâie cu admiraţie.

Încercuiţi răspunsul corect.

1. Lizuca a plecat la bunici cu:
a) mama b) iepurele c) Patrocle d) bursucul
2. Lizuca şi Patrocle s-au adǎpostit într-o:
a) scorbură b) cǎsuţǎ c) groapǎ d) pǎdure
3. Fetiţei îi era fricǎ de:
a) iepure b) bursuc c) mama pǎdurii d) lup
4. Fetiţa a văzut ieşind un bursuc dintr-un:
a) copac b) tufiş c) castel d) râu
5. Lizuca îl mângâie pe Patrocle cu:
a) dispreţ b) mulţumire c) teamǎ d) admiraţie
Exerciţiul 5
Citiţi textul Miţă Fărămiţă, după Gica Iuteş.
În grădina şcolii era un stup de albine. Cum îl îngrijeau elevii, putea să vadă
oricine.
Ce credeţi că-i trece prin minte într-o zi lui Miţă Fărămiţă? Îşi făcu rost de un băţ
şi, tiptil, se strecură, într-o recreaţie, până la stup.
– Ce mai fagure dulce am să scot! îşi zise băiatul.
El umblă cu băţul în stup până ce trei albine ieşiră şi tăbărâră asupra hoţului. Miţă
începu să răcnească, să dea din mâini! Ca un val ieşi roiul întreg.

Notaţi enunţurile adevărate cu (A) sau false cu (F).

1. În grădina şcolii era un stup de miere. A/F
2. Miţă Fărămiţă se strecură, într-o recreaţie, până la stup. A/F
3. Băiatul a scos un fagure dulce. A/F
4. Trei trântori tăbărâră asupra hoţului. A/F
5. Miţă începu să dea din picioare. A/F
 FIŞĂ DE LUCRU
Se dau versurile :
 Mamă, azi e sărbătoarea
Dulcelui tău nume!
Ce-aş putea să-ţi dau eu oare
Mai frumos pe lume?
Ce-aş putea să-ti dau eu ţie
Mama mea iubită,
În această sărbătoare
Cea mai fericită?
Pentru această sărbătoare
Iată, mamă dragă,
Un sărut curat şi-o floare
Cu iubirea-ntreagă!

1 Selectează substantivele şi adjectivele din versurile de mai sus.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2. Scrie la plural următoarele substantive însoţite de adjective :

Cățel prietenos-………………………………………………………..
Soldat neînfricat -…………………………………………………………
Vreme bună -
Bucătărie variată -……………………………………………………………
Pisică jucăușă -………………………………………………………………
Corn tare-……………………………………………………………..
4.Transformă substantivele de mai jos în adjective, după model:

Copil –copilăros Veselie -……………………………………..

Laudă-……………………………… sărăcie -………………………………………..
Milă -………………………………. Omenire -……………………………………….

5.Alcătuieşte două propoziţii în care cuvântul vie să fie pe rând, substantiv şi apoi
adjectiv.
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
 FIŞĂ DE LUCRU-CONSOLIDARE SUBSTANTIVUL ŞI ADJECTIVUL

Se dă textul:

,,Valurile mici de iarbă, presărate cu flori fură sfârtecate , câmpul fu răscolit cu mii şi
mii de tranşee. Creştetul falnic al Pământului se pustii, lăsând să apară în haina verde a
pădurilor găuri mari şi negre. Din sprâncenele lui alcătuite din brazi pitici, acum
ciopârţite, păsările zburară înfricoşate, iar apele mărilor şi oceanelor se tulburară.
Pământul gemea de durere şi de revoltă, iar zâmbetul îi pieri.”

(Semnul de iarbă, după Silvia Kerim)

1.Subliniază cu o linie substantivele şi cu două linii adjectivele identificate în textul

de mai sus.

2. Schimbă numărul a cinci substantive găsite în textul dat.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------

3. Scrie la plural următoarele substantive însoţite de adjective :

Băiat prietenos-………………………………………………………..
Soldat mândru-…………………………………………………………
Rază caldă-……………………………………………………………..
Masă bogată-……………………………………………………………
Zi veselă-………………………………………………………………
Corn tare-……………………………………………………………..

4.Transformă substantivele de mai jos în adjective, după model:

Prieten-prietenos frumuseţe-……………………………………..
Laudă-……………………………… bogăţie-………………………………………..
Curaj-………………………………. Culoare-……………………………………….

5.Alcătuieşte două propoziţii în care cuvântul roşie să fie pe rând, substantiv şi apoi
adjectiv.
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………
 FISA RECAPITULARE
Limba și literatura română
Citește textul:

Pomii încă-s somnoroși, Când trec norii din greșeală Iar atunci
când ploaia caldă
Dar răspund politicoși, Peste-a soarelui beteală, Brazda
semănată scaldă,
Plini de roua sclipitoare: Spun: „Să ne scuzați, vă rog!” Grâul, după
câte știm,
„Bună dimineața, soare!” Și-o iau repede din loc. Zice ploii:
„Mulțumim!”.

1. Alege răspunsul corect:

Deși sunt somnoroși, pomii... Salutul copacilor către soare e... Ploaia primește mulțumiri...
a) răspund politicoși; a) Bună ziua, soare! a) de la brazdă
b) își cer scuze; b) Bună seara, soare! b) de la grâu
c) mulțumesc soarelui. c) Bună dimineața, soare! c) de la nori

2. Alege din text însușiri pentru:

ploaie...........................................
pomi...............................................................
rouă..............................................
brazdă............................................................

3.Taie cu o linie cuvintele scrise gresit din urmatoarele enunturi.

a)Eu ieream / eram in gradina.
b)Nu fii / nu fi nerabdator.
c)Ei / iei scriu tema la cunoasterea mediului.
d)Azi vreau sa i-au / iau un buchet de flori.
e)La poarta nea / ne-a intampinat ne-a / nea Mihai.
f)Cand sau / s-au vazut s-au /sau salutat.

4. Analizeaza partile de vorbire subliniate din enuntul:

Noi pregatim doua torturi delicioase pentru ziua de nastere a

dumneavoastra.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
5. Încercuieşte cuvintele scrise greșit. Scrie-le corect.
întînplare, hotărâ, sămînţă, înalt, înpreună, îndrept, începu

........................................................................................................................................

6. Scrie cuvinte cu sens opus cuvintelor date:

departe-.....................................................
puțin-...........................................................
rar-.............................................................
dușman-.....................................................

7. Formulează 2 propoziții în care cuvântul ochi să aibă înțelesuri diferite.

................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................
8. Transformati la forma de plural:
Veverita mananca - ……………………….............................................
El nu isi face tema - ……………………….............................................
Eu merg in vacanta - …………………….............................................

9. Transformaţi substantivele date în adjective,apoi în verbe:

plecare~~…….........................…………...…..(a)~~.........................
………………………..(v)
învăţătură~~………………......................……(a)~~…......................
……………………… (v)
lumină~~…………….........................…………(a)~~…………........................
………………(v)
10. Realizati un dialog intre soare si ploaie. Dati un titlu potrivit. Subliniaza in dialogul
creat un verb, un numeral, un adjectiv, un substantiv si un pronume personal.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
Fișă de lucru - Scrierea cu cratimă
1.Rescrieți comunicările de mai jos folosind cratima pentru cuvintele
subliniate:

*Îl privi și îi spuse să fie cuminte.

_____________________________________________________________
*În fiecare dimineață iese și adună frunzele uscate.
_____________________________________________________________
*Se uită la cerul înnorat și înțelese de ce trebuia să stea în casă.
_____________________________________________________________
*Și în casă și afară mirosea a cozonac.
_____________________________________________________________
*Îl trase în casă și îl luă de urechi.
_____________________________________________________________
*Crezi că o să învețe poezia ?
_____________________________________________________________
*De câte ori să îți spun să înveți lecția?
_____________________________________________________________
*Cred că ar trebui să auzi ceea ce spune.
_____________________________________________________________

2.Completați textul de mai jos folosind cratima pentru cuvintele scrise în

paranteză:

(De acum)..........................încolo va fi frig, căci a venit iarna. Fulgii de

nea cad peste colegi (de ai)........... noștri. Gălăgia lor se aude (de
afară)..................... chiar și cu geamul închis. (De un) .........................an îi
rog (să își)............................ mute locul de joacă (de aici)..........................în
altă parte ca să pot învăța.

3.Alegeți dintre grupurile de cuvinte de mai jos pe acelea care se potrivesc

cu propozițiile scrise: că-i , c-ar, c-a, de-al, c-am.
Mi-a spus mama .............dat un telefon.
Cine a spus ..............frig afară?
Cred .................greșit numărul!
Mihai e un prieten ...................meu.
Se zvonește.................începe anul școlar mai devreme.

Fişă de lucru

Limba şi literatura română-Pronumele personal

 1. Uniți cu ce se potrivește :
persoana/persoanele care vorbesc el / ea ; ei /ele
persoana/persoanele cu care se vorbește eu /noi
persoana/persoanele despre care se vorbește tu /voi

2. Încercuieşte forma corectă a cuvintelor marcate :

Ea /ia este la bunici.
Iei /ei i-am telefonat ieri.
Iele /ele pictează minunat.
Eu /ieu cred ca am mers prea departe.
Iel /el rezolvă multe probleme.

3. Identifică şi subliniază pronumele personale din textul următor.

Analizează-le, completând tabelul alăturat.

,, Ei se furișară de Țugulea [.......] și incepură a plănui cum să facă să se

scape de el .
- Noi acum o să fim de râs in sat [......] zise cel mijlociu.
- Să-l răpunem pe Țugulea, zise fratele cel mai mare.Tu sa-i iei calul si eu
nevasta .’’
(Țugulea, fiul unchiașului si al matușei-
Petre Ispirescu)

PRONUME PERSOANA NUMARUL

PERSONAL

4. Alcatuiește propoziții în care să folosești pronumele : noi, nouă, (pe)

noi, voi, vouă, (pe) voi , ele, (pe) ele .

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________