X///

Judecătoria Buiucani

Reclamant: Sandu PANUŞ

dom. C'hişinău. Durleşti, str. Mihai
Eminescu 54 Tel.: 069 667 888

Pârât: Ministerul Justiţiei

n u m . C h i ş i n ă u . s t r . 3 1 a u g u s t 1 9 8 9 nr . 8 2

Intervenient accesoriu: Ministerul

Afacerilor Interne
inun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare nr.75

în fapt, la data de 08 august 2013 de către Agentul constatator al Inspectoratului

Naţional de Patrulare mun. Chişinău (Ion VERDEŞ) a fost întocmit un proces - verbal în
privinţa cet. Sandu PANUŞ în baza art. 235 alin.(l) Cod Contravenţional cu aplicarea amenzii
(nu s-a indicat suma) şi punctelor de penalizare pe motiv că acesta conducea automobilul de
marca Mercedes model Sprinter 4 neavând cuplată centura de siguranţă.
In baza procesului verbal, cetăţeanul Sandu PANUŞ urma să fie sancţionat cu o amendă
de la 15 la 20 unităţi convenţionale cu aplicarea a 3 puncte de penalizare. Poliţistul nu a indicat o
sancţiune principală în procesul verbal, şi a indicat doar aplicarea punctelor de penalizare.
Prin urmare, agentul constatator a sumat totalitatea punctelor de penalizare şi a decis că.
Sandu PANUŞ a acumulat totalul de 15 puncte de penalizare (în ciuda Hotărârii de Judecată din
19 iulie 2013 emisă de Judecătoria Hânceşti prin care un proces-verbal cu privire la contravenţie
a fost anulat) şi a ridicat permisul de conducere bazându-se pe art. 395 Cod Contravenţional.
Panuş Sandu s-a adresat cu o contestaţie în instanţa de judecată solicitând anularea
procesului-verbal al Agentului constatator cu privire la contravenţia prevăzută de art.235 alin.(l)
Cod Contravenţional în privinţa lui motivînd că procesul-verbal a fost întocmit ilegal şi
încălcarea invocată a fost una ilegală şi lipsită de temei.
Audiind participantul la proces, examinând materialele cauzei, administrând lot cumulul
de probe, instanţa de judecată consideră contestaţia întemeiată şi necesar de a fi admisă, în baza
art.441 alin.(l) lit.a) CC, art.425 alin.(l) CC, art.425 alin.(5).
Reţinem şi faptul că la 19 iulie 2013 a avut loc o şedinţă de judecată, la Judecătoria
Hânceşti. unde agentul constatator nu s-a prezentat iar pr ocesul verb al a fost anulat.
Prin urmare, din cazierul cetăţeanului Panuş Sandu, nu au fost excluse amenda şi punctele
de penalizare prevăzute de respectivul proces-verbal.
Totodată, e de menţionat şi faptul că absolut toate procesele-verbale întocmite anterior în
privinţa cet. Panuş Sandu au fost atacate în instanţa de judecată, iar conform art.448 alin.(3)
Cod Contravenţional, ’'Contestaţia suspendă executarea sancţiunii contravenţionale aplicată
prin proces-verbal. ", respectiv, agentul constatator urma să ia în consideraţie acest fapt în timp
ce a calculat totalul punctelor de penalizare aplicate.
în cele din urmă. la data de 14 august 2013, de către Agentul constatator al
Inspectoratului Naţional de Patrulare mun. Chişinău (Cazacu Alexandru) a fost întocmit un alt
proces - verbal cu privire la contravenţie la fel în privinţa cet. Sandu PANUŞ în baza art.232
alin.(l) şi art.240 alin.(T) Cod Contravenţional cu aplicarea sancţiunii sub formă de amendă
5+10 u.c respectiv 15 u.c.. ceea ce este echivalent cu 300 lei şi aplicarea a 2 puncte de penalizare
pe motiv că ar fi condus automobilul Iară a avea asupra sa permisul de_condjice^^f^^îîiŢi
încălcat regulile de stationare.
 Cetăţeanul Panuş Sandu s-a adresat eu o contestaţie în instanţa de judecată solicitând anularea
procesului-verbal al Agentului constatator cu privire la contravenţia prevăzută de art.232 alin.(l) şi art.240 alin.
(1) Cod Contravenţional în privinţa lui motivînd că procesul-verbal a fost întocmit ilegal şi încălcarea invocată
a fost una ilegală şi lipsită de temei.
Audiind participanţii la proces, examinând materialele dosarului, administrând tot cumulul de probe,
instanţa de judecată consideră contestaţia întemeiată parţial şi necesar de a fi admisă parţial.
Prin urmare, cetăţeanul Panuş Sandu s-a adresat cu Cerere de recurs la curtea de apel. Colegiul Curţii
de Apel. a trimis cauza spre re-examinare în alt complet de judecată. Ulterior, instanţa a decis a admite
contestaţia şi a anula procesul verbal cu privire la contravenţie conform art.441 al.l, lit.b), 461, 462 CC.
în continuare, tot la data de 14 august 2013, de către alt agent constatator al Inspectoratului Naţional de
Patrulare mun. Chişinău (Grigoriţă Valerii) a fost întocmit un alt proces - verbal cu privire la contravenţie la fel
în privinţa cet. Sandu PANUŞ în baza art.240 alin.(l) Cod Contravenţional cu aplicarea sancţiunii sub formă de
amendă 10 u.c.. ceea ce este echivalent cu 200 lei pe motiv că aş ii ignorat cerinţele indicatorului 3.31. oprire
interzisă.
La 12 decembrie 2013, în şedinţa de judecată, "audiind explicaţiile petiţionarului, studiin materialele cauzei
contravenţionale, instanţa de judecată consideră necesar de a admite contestaţia ca ftind întemeiată... ”
De asemenea, în şedinţa de judecată, "s-a constatat că, pe str. O. Goga 18, min. Chişinău. nu există indicator
care interzice oprirea/staţionarea automobilelor, astfel, contrar prevederilor legale contravenientului i s-a imputat
contravenţia prevăzută de art.240 alin.(J) Cod Contravenţional ’’
Acţiunea a fost încetată în conformitate cu art.445, 461, 462 Cod Contravemnţional. în cele din urmă
la data de 08 septembrie 2013. de către agentul constatator al Inspectoratului Naţional de Patrulare mun.
Chişinău (Berzoi Alexandru Vladimir) a fost întocmit un alt proces-verbal cu privire la contravenţie iarăşi în
privinţa cet. Sandu PANUŞ în baza art.232 alin.(l) Cod Contravenţional cu aplicarea sancţiunii sub formă de
amendă 100 lei şi aplicarea a 2 puncte de penalizare.
Acumulând totalul de puncte de penalizare de 16 p.p.. materialele cauzei iarăşi au fost expediate spre
examinare în instanţa de judecată conform art. 36 Cod Contravenţional.
La 07 octombrie 2013. în şedinţă de judecată, "examinând materialele cauzei, instanţa de judecată încetează
cauza contravenţională intentată în privinţa lui Panuş Sandu la 08.09.20J3 în baza art.232 alin.(l) CC... "
Hotărârile au devenit irevocabile prin neatacare şi/sau prin menţinerea în vigoare a hotărârilor
respective de Curtea de Apel Chişinău.
în legătură cu cele expuse mai sus, mai declar şi faptul că, în privinţa cet. Panuş Sandu nu de puţine ori
se dovedeşte faptul că sancţiunile au fost aplicate pe nedrept şi în mod ilicit de către organele cărora le-a fost
încredinţată aplicarea acestora.
Pentru a ne proteja de asemenea situaţii inechitabile, dispunem de un şir de garanţii normative. Cele
mai importante acte interne care conţin aceste garanţii sunt Codul Contravenţional. Codul Civil dar şi Legea nr.
1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor
de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.
Astfel, art.384 alin.(2) pct.u) din Codul Contravenţional prevede că: ” Persoana în a cărei privinţă a fost
pornit proces contravenţional are dreptul să ceară şi să primească repararea prejudiciului cauzat de acţiunile nelegitime
ale autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională."
La rândul său, art. 11 pct. g).i) din Codul Civil prevăd că "Apărarea dreptului civil se face prin ' repararea
prejudiciilor " şi respectiv "repararea prejudiciului moral ".
Conform art. 14 alin.(l) Cod Civil. "Persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a
prejudiciului cauzat astfel ".
 Conform art. 14 alin.(2) Cod Civil. "Se consideră prejudiciu cheltuielile pe ca re persoana lezată Intr-un drept
al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale
(prejudiciu efectiv), precum si beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat) "
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 1 al Legii Nr. 1545-XIII din 25.02.1998 "Privind modul
de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii si ale
instanţelor judecătoreşti" . - Prezenta lege constituie actul legislativ' de bază care reglementează cazurile, modul şi
condiţiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat prin acţiunile ilicite comise în
procesele penale şi administrative de organele de urmărire penală, de procuratură şi de instanţele judecătoreşti.
Art.2 al aceleiaşi legi spune că prin acţiuni ilicite - acţiuni sau inacţiuni ale organului împuternicit să
examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative, care exclud vinovăţia acestora, al căror caracter
ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi
trasă la răspundere şi nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcţie de răspundere din organul
de urmărire penală sau din instanţa de judecată, manifestate prin încălcarea intenţionată a normelor procedurale
şi materiale în timpul procedurii penale sau administrative.
cazuri excepţionale - cazuri când persoanei i-au fost încălcate grav şi abuziv drepturile şi libertăţile fundamentale
garantate de Constituţie şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte ori când consecinţele
acţiunilor ilicite comise sunt extrem de grave sau chiar iremediabile.
Art.(3) - este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în
urma:
d) aplicării ilegale a amenzii administrative de către instanţa de judecată;
e) efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei;
(2) Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcţie de răspundere din
organele de urmărire penală, din procuratură şi din instanţele judecătoreşti.
în cazurile menţionate la art.3 alin.(l). persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie:
a) salariul şi alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existenţă, de care
a fost privată în urma acţiunilor ilicite;
d) amenzile percepute ca urmare a executării sentinţei judiciare şi cheltuielile de judecată
suportate de persoana fizică în legătură cu acţiunile ilicite;
e) sumele plătite de ea pentru asistenţa juridică;
g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală, organui procuraturii sau
în instanţa judecătorească.
Art. 10. - Dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea şi în modul stabilite de prezenta
lege apare în cazurile specificate la art.6.
Art.11 alin.(3) în toate cazurile, instanţa de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile şi
echitabile a prejudiciului moral.
în acelaşi mod, prejudiciul moral poate surveni în urma aplicării ilicite a oricărei dintre pedepsele
enumerate la art.32 Cod Contravenţional.
Astfel, nimeni nu poate garanta că persoana „condamnată” ilegal nu va suferi de răni psihice,
sentimente de anxietate, sentimente de neputinţă, sentimente de frustrare, sentimente de inegalitate, efectele
negative asupra reputaţiei etc.
Rezumând cele afirmate, constatăm că prejudiciul material şi cel moral pot surveni, într-o mărime mai
mare sau mai mică. în urma aplicării oricărei dintre cele opt sancţiuni administrative.
Totodată, prin ridicarea permisului mi-a fost sustras dreptul de a-şi exercita funcţia sa de şofer la
întreprinderea S.A. Nicoleta Lux. iar. drept consecinţă, pentru a evita eliberarea mea din funcţie, am fost nevoit
să apelez la serviciile altor şoferi, care ar exercita atribuţiile mele. respectiv, contra plată.
 Prin urmare. în perioada în care am fost lipsit de permisul de conducere, deplasându-mă în România,
jud. Suceava. Câmpulung-Moldovenesc la 12-13 septembrie 2013, am suferit cheltuieli adăugătoare în sumă de
2 060,65 Lei (două mii şaizeci lei şi 65 bani).
La 14-17 septembrie 2013,. deplasându-mă în Olanda. Venray, am suferit cheltuieli adiţionale în sumă
de 8944,33 Lei (opt mii nouă sute patruzeci şi patru lei 33 bani) echivalentul a 2239,89 RON (două mii două
sute treizeci şi nouă Ron. 89 bani) achitaţi.
E de menţionat faptul că. în urma ridicării permisului de conducere, mi-au fost întocmite celelalte trei
procese-verbale cu privire la contravenţie, două dintre care şi în baza art. 232 alin.(l) CC.
în privinţa pagubei morale, pe care consider că trebuie s-o suporte pârâtul, pot spune următoarele:
Prin acţiunile sale, agentul constatator atentează la valorile nepatrimoniale, demnitatea, prestigiul şi
reputaţia profesională, adică îmi provoacă suferinţe de categorie psihică, cauzate personalităţii sociale (cinstea,
onoarea, demnitatea, viaţa privată, numele).
Prin comportamentul său. agentul constatator m-a privat de anumite drepturi.
Prin urmare, conform Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM. "Cu privire la aplicarea de
către instanţele de judecată a legislaţiei ce reglementează repararea prejudiciului morar’ din 09.10.2006
prejudiciul moral, născut din cauzarea de daune (răspunderea civilă delictuală) urmează a fi reparată de cel care
l-a cauzat altui printr-o faptă ilicită extra- contractuală. în baza art. 616 Cod alin.2 Civil al RM şi art.219
alin. (4)CPP . fiind o sancţiune prevăzută de o regulă generală, care presupune: să se fi săvârşit o faptă cu
caracter ilicit, iar între tâpta ilicită săvârşită şi prejudiciul cauzat există o legătură directă de cauzalitate, iar
autorul faptei cauzatoare de prejudiciu este în culpă şi are capacitate delictuală în momentul săvârşirii faptei.
Cu atât mai mult că în cadrul răspunderii delictuale prejudiciul poate fi reparat şi în lipsa vinovăţiei,
faptei ilicite, în cazul când paguba a fost cauzată în legătură cu lezarea onoarei. demnităţii şi reputaţiei
profesionale. Deaceea, consider că m-i s-a adus un prejudiciu moral pe care î-1 estimez în mărime de 85 000
Lei (optzeci şi cinci mii lei).
Astfel. în cazul în care prin acţiunile ilicite ale organelor-de urmărire penală persoanei i- au fost
încălcate drepturile, inclusiv când persoana a fost privată de anumite beneficii materiale, în lipsa acordării unei
despăgubiri de către instanţele naţionale. Curtea Europeană acordă părţii lezate o reparaţie echitabilă, care
include şi compensarea prejudiciului moral.
Mai mult decât atât. în cauza Antipenkov vs. Rusia, nr. 33470/03 din 15 octombrie 2009. ^82. Curtea
Europeană reiterează că părţii lezate nu-i poate fi cerut ca aceasta să prezinte probe întru argumentarea
prejudiciului moral suferit. Simpla constatare a încălcării săvârşite de oruanele de urmărire penală si
declaraţiile părţii lezate sunt suficiente pentru a oferi o satisfacţie echitabilă.
Acelaşi concept, potrivit căruia prejudiciul moral nu trebuie să fie probat de către partea lezată, este reiterat de
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Gridin vs. Rusia. nr. 4171/04 din 1 iunie 2006, §20.
în drept, îmi întemeiez pretenţiile pe prevederile art. 1405, 1422 şi 1423 din Codul civil, art. 3, art. 5,
6, 7 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite (de organelor de urmărire penală, ale
procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, nr.l545-XII din 25 februarie 1998; art. 45, 383 şi 384 Codul
Contravenţional, art. 166, 167 din Codul de procedură civilă.

Urmare celor expuse,

SOLICIT:
1. Admiterea prezentei cereri
2. Repararea prejudiciului material, cauzat prin contravenţie, în sumă de 11 004,98
Lei (unsprezece mii patru lei 98 bani), dintre care 2 060,65 suma achitată pentru
 prima deplasare, 8 944,33 Lei (opt mii nouă sute patruzeci şi patru lei 33 bani) suma achitată
pentru a doua deplasare LOD
3. Cheltuieli pentru asistenţă juridică în sumă de 8550,00 Lei (opt mii cinci sute
cincizeci lei) şi 800,00 Lei (opt sute lei) - cheltuielile pentru administrarea şi conservarea
probelor (multiple deplasări la sediul băncii), cheltuielile suportate în vederea deplasărilor
(deplasări repetate Ia sediul INP pentru solicitarea de a-mi fi returnat permisul de conducere,
multiplele deplasări la şedinţe în instanţele de judecată, deplasarea la sediul Comisariatului de
Poliţie Buiucani pentru primirea permisului) HOOO
4. Repararea prejudiciului moral în sumă de 85 000,00 Lei (optzeci şi cinci mii lei)
5. Repararea prejudiciului material cauzat de cheltuielile de judecată.

Anexe:
1. Copii de pe procese-verbale cu privire la contravenţie:
- nr. 7287 2584 9286 4774 din 08.08.2013;
- nr. 4283 0264 5084 9324 din 14.08.2013:
- nr. 7762 6542 9612 4703 din 14.08.2013;
- nr. 5060 7352 4713 4241 din 08.09.2013.
2. Copii de pe contestaţiile depuse:
- nr. P-1294/13 din 16.08.2013;
- nr. P-1292/13 din 16.08.2013;
- nr. P-1293/13 din 16.08.2013;
tară număr d in 23.09.2013:
3. Copii de pe cererile de recurs depuse:
- nr. 4251 I din 03.12.2013
4. Copia ordonanţei de ridicare a permisului de conducere nr. ORD 01 041417 din 08.08.2013;
5. Copii de pe procese-verbale de ridicare a plăcilor cu numărul de înmatriculare:
- NUM 01 053634 din 13.08.2013;
- NUM 01 027450 din 14.08.2013.
6. Copia procesului-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului tară număr din 08.09.2013.
7. Copii de pe hotărârile judecătoreşti:
din 04.09.2013. Judecător D. Şuşchevici; din 15.11.2013, Judecător V. Braşoveanu: din
28.03.2014, Judecător Şt. Nită; din 12.12.2013, Judecător A. Galben; din 07.10.2013.
Judecător M. Avornic; din 21.12.2013, Judecător C. Vîrlan;
din 03.04.2014, Colegiul Penal al Curţii de Apel Chişinău, Judecători TudorMicu,
Eugenia Conoval. Preşedinte de şedinţă Iurie Iordan.
8. Copia cererii din 30.08.2013 privind restituirea permisului de conducere
9. Copia refuzului IN'P nr. 9-1411/13 din 10.09.2013 cu privire de restituire a permisului de
conducere.
10. Copii de pe contractele de prestări servicii (inclusiv anexe):
- nr. 02 din 12.09.2013;
- nr. 01 din 09.09.2013.

Sandu PANUŞ
 MINISTERUL JUSTIŢIEI AL REPUBLICII МИНИСТЕРСТВО ЮСТИЦИИ
ÎN DREPT MOLDOVA РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА
6. Ministerul
MD 2012, or.Justiţiei
Chişinău,califică
str. 31 pretenţiile
August 1989,înaintate
nr. ca fiind absolutMD-2012,
netemeinice şi în acest
г.Кишинэу, ул. 31sens invocă
Августа 1989, №82
următoarele.
82 tel. 23-47-95, fax 23-47-97 тел.23-47-95, факс 23-47-97
http://www.justice.gov.md
7. în conformitate cu art. 118, alin. (1) din Codul de Procedură Civilă, fiecarehttp://www.justice.gov.md
parte trebuie să dovedească
circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
у, Codul Civil, statul răspunde patrimonial pentru prejudiciul
8. Reieşind din prevederile art. 1405, 1422 din A 'I Ъ ''.
adus persoanei prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţelor
Judecătoria Buiucani, mun.Chişinău
judecătoreşti. Totodată, elucidarea cazurilor şi condiţiilor de răspundere patrimonială se face prin lege
specială, actualmente, o asemenea lege specială este Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998
„privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire Reclamant: penală,Panuş
ale Sandu
procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti” (în continuare Legea nr. 1545). or.Durleşti str. M. Eminescu 54
9. Potrivit prevederilor art. 3, alin. (1) din Legea nr. 1545, este reparabil prejudiciul material şi
Pîrît: Ministerul Justiţiei
moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:
muri. Chişinău, str. 31 August 1989, nr.82
1. reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu
părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală;
Intervenient accesoriu: Ministerul Afacerilor Interne
2. condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale mun.Chişinăula muncă neremunerată
str.Ştefan celînMare 75
folosul comunităţii;
3. efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziţiei, ridicării,
punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcţie), precum
şi în urma altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice;
4. supunerii
Ministerul ilegale în
Justiţiei, la calitate
arest administrativ,
de participantreţinerii administrative
la proces, ilegale sau
prin reprezentatul său,aplicării ilegale acu
în conformitate
amenzii
prevederile administrative
art. 186 de către Civilă,
Cod de Procedură instanţaformulează
de judecatăprezenta:
;
5. efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei;
6. ridicării ilegale a documentelor contabile, R E FaEaltor
R I documente,
NŢĂ a banilor, a ştampilelor, precum şi în
la cererea de chemare
urma blocării în judecată
conturilor privind repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale
bancare.
Aşadar,organelor de urmărire
nici o condiţie dinpenală, ale procuraturii
cele enumerate şi alenu
mai sus instanţelor judecătoreşti
se regăseşte în justificarea pretenţiei de
încasare a prejudiciului din bugetul de stat.
PROCEDURA
10. De 1.altfel, în conformitate
Acţiunea civilă a fost cu art.6îndin
iniţiată LegeaLegii
temeiul precitată,
RM nr.dreptul la din
1545-XIII repararea prejudiciului,
25 februarie în modul
1998 privind
mărimeade şireparare
modul stabilite de prezenta
a prejudiciului lege, apare
cauzat în cazul: ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
prin acţiunile
1. devenirii definitive
procuraturii şi irevocabile
şi ale instanţelor a sentinţei de
judecătoreşti (înachitare;
continuare „Legea RM nr. 1545”). Reclamant este
2. scoaterii
Panuş Sandu ,persoanei
persoană de sub (datele
fizică urmărire de penală sau încetării
identificare urmăririidin
pot fi consultate penale pe temeiuri
conţinutul acţiuniidecivile).
reabilitare;
Pîrîtul este Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova (in continuare „Ministerul Justiţiei”).
3. adoptării de către instanţa judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului administrativ
ÎN FAPT
sau a munciirelevante
Circumstanţele corecţionale aleîncauzei,
legătură cu reabilitarea
astfel după cum persoanei fizice;
au fost prezentate de reclamant pot fi rezumate
4. cererea
din adoptării,
dede către judecătorul
chemare în judecată.de instrucţie, în condiţiile art. 313 alin. (5) din Codul de procedură
penală,reclamantul
2. Astfel, în privinţa sepersoanei
considerăachitate sau de
îndreptăţit scoase de sub
a solicita urmărire
încasarea penală, a moral
prejudiciului încheierii privind
şi a cheltuielilor de
înfăptuirea,
asistenţă juridică în
din timpul
bugetulprocesului
de stat. penal, a măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea
prevederilor legislaţiei.
11. Făcînd o apreciere a reglementărilor normelor menţionate mai sus şi a circumstanţelor de fapt şi drept
a cauzei, constatăm că în privinţa reclamantului au fost întocmite mai multe procese- verbale de către
agenţii constatatori ai Inspectoratului Naţional de Patrulare care ulterior au fost contestate şi anulate
prin hotărîrile instanţelor de judecată din 12.12.2013, 04.09.2013, 28.03.2014, 07.10.2013,
PRETENŢII
3. Reclamantul pretinde încasarea sumei de 85 000 (opt zeci şi cinci mii Iei) cu titlu de prejudiciu
21.12.2013.
moral,
12. în această 11 004,98
ordine de idei,(unsprezece
reieşind dinmii patru leidispoziţiilor
conţinutul 98 bani) leilegale
cu titlu de prejudiciu
enunţate material, că,
supra, subliniem cheltuieli
pentru pentru asistenţă
angajarea juridică
răspunderii în sumă
Statului în deurma8550, 00 ( opt cauzat
prejudiciul mii cinciprinsute cinciilicite
acţiuni zeci lei) cheltuieli de
ale organelor suportate
în penală,
urmărire legăturăalecu atragerea şiilegală
procuraturii la răspundere
ale instanţelor contravenţională
judecătoreşti, sînt necesare şi unele
rambursarea
condiţii cheltuielilor
speciale, de
judecată
şi anume existentasuportate în legătură
dreptului cu examinarea
reclamantului prezentei
de a solicita acţiuni.
repararea

CADRUL NORMATIV RELEVANT

4. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova;
5. Legea RM nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin
acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

2
 prejudiciului ', respectiv, nu orice acţiune a organelor de drept şi judecătoreşti atrage răspunderea
Statului.
13. In acest sens, menţionăm că pentru aplicabilitatea dispoziţiilor Legii nr. 1545, în fiecare caz
în care se pretinde încasarea despăgubirilor materiale şi morale cauzat prin acţiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, urmează de a exista şi
de a fi întrunite cumulativ (minim o condiţie), atît circumstanţele prevăzute de art.6
- dreptul la repararea prejudiciului, cît şi de art.3 - cazurile de reparare a prejudiciului material şi moral.
Respectiv, normele legale în cauză sînt indisolubile şi nu pot fi aplicate separat.
14. Apreciind materialele cauzei reţinem că în privinţa reclamantului amenda contravenţională a fost
aplicată de către agenţii constatatori ai Inspectoratului Naţional de Patrulare şi nu
de către instanţa de judecată, precum prevede art. 3, alin.(l) din Legea nr. 1545.
15. Prin urmare, desprindem, că acţiunea reclamantului poate fi calificată ca una abuzivă în
condiţiile în care pretenţiile sale nu se regăsesc în unul din dispoziţiile legale prevăzute de
Legea 1545.
16. Privitor la încasarea sumei cheltuielilor de judecată, facem referire la Recomandarea Curţii
Supreme de Justiţie nr. 23 privind unele aspecte ale încasării cheltuielilor de asistenţă juridică şi
practica Curţii Europene a drepturilor omului în acest sens, care prevede că la compartimentul
cheltuielile pentru asistenţă juridică urmează a fi constatat faptul dacă acestea au fost necesare,
realmente angajate şi rezonabile în cuantum. Totodată, în acest sens, facem referire şi la
Recomandarea Consiliului Uniunii Avocaţilor privind cuantumul onorariilor avocaţilor şi
compensarea de către instanţele de judecată a cheltuielilor de asistenţă juridică, aprobată prin decizia
nr. 2 din 30 martie 2012.
17. Prin urmare, desprindem, că acţiunea reclamantului în ce priveşte încasarea
prejudiciului
moral şi a cheltuielilor de judecată din bugetul de stat, poate fi calificată ca una ilegală, nefondată şi
abuzivă în condiţiile în care pretenţiile acestuia nu se regăsesc a fi reglementate expres de
dispoziţiile prevăzute de Legea 1545.
18. în acest context, subliniem că în caz de neaplicabilitate a Legii nr. 1545, în speţa dată nu există
nici temei juridic de a se solicita achitarea prejudiciului cauzat din contul statului.

ÎN CONCLUZIE. în legătură cu cele enunţate mai sus," Ministerul Justiţiei solicită respingerea
integrală a acţiunii ca fiind nefondată.

în

1
A se vedea art. 6 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998

3
 Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova
Ministry of Internal Affairs of the Republic of Moldova
_______________Direcţia generală juridică
_______________ 46, 255-
MD-2028, mun. Chişinău, bd.Ştefan cel Mare şi Sfînt, nr.75 tel: 22 43
440, fax: 255 220

Nr( din * £ 0-
Judecătoria Buiucani
Reclamant: Losi Stanislav,
mun. Chişinău,
or. Durleşti
str. Mihai Eminescu 54 .

Pîrît: Ministerul Justiţiei

Mun. Chişinău Str. 31 august
1989, 82

Intervenient accesoriu: Ministerul Afacerilor Interne,

mun. Chişinău, bd. Ştefan cel
Mare, 75

REFERINŢĂ
la cererea de chemare în judecată

în Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău cu o cerere de chemare în judecată sa adresat

reclamantul Sandu Panuş împotriva Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, prin
care solicită repararea prejudiciului material, cauzat prin contravenţie, în sumă de 11 004. 98 lei,
dintre care 2060, 65 lei suma achitată pentru prima deplasare, 8 944,33 lei suma achitată pentru
a doua deplasare.
Cheltuieli pentru asistenţă juridică în sumă de 8550 lei şi 800 lei - cheltuieli pentru
administrare şi conservare probelor, cheltuieli suportate în vederea
deplasărilor.
Repararea prejudiciului moral în sumă de 85 000 lei.
Repararea prejudiciului material cauzat de cheltuieli de judecată.
Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord cu cerinţele înaintate de reclamant şi le
consideră neîntemeiate din următoarele motive.
Potrivit art.118 alin.(l) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească
circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu
dispune altfel, iar conform art. 119 alin. (1) Cod de procedură civilă, probele se adună şi se
prezintă de către părţi şi de alţi participanţi la proces.
Conform art. 1 din Legea nr. 1545-XII din 25.02.1998 privind modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale
instanţelor judecătoreşti, prezenta lege constituie actul legislativ
de bază care reglementează cazurile, modul şi condiţiile de răspundere patrimonială a statului
pentru prejudiciul cauzat prin acţiunile ilicite comise în procesele penale si contravenţionale de
organele de urmărire penală, de procuratură şi de instanţele judecătoreşti.
Totodată, reclamantul în cerere nu invocă careva temei legal în scopul susţinerii
cerinţelor înaintate, făcînd trimitere la Legea nr. 1545-XII din 25.02.1998 privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.
Potrivit legislaţiei în vigoare este reparabil prejudiciul doar în cazul în care acţiunile
organelor care au admis eroarea de drept sînt întradevăr recunoscute ca ilegale printr-o hotărîre
definitivă a instanţei de judecată.
Legislaţia în vigoare prevede limitativ cazurile şi condiţiile răspunderii patrimoniale ale
statului pentru erorile comise de organele de urmărire penală, procuraturii şi ale instanţelor
judecătoreşti.
Conform art. 3 din Legea nr. 1545-XII din 25.02.1998 privind modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale
instanţelor judecătoreşti este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau
juridice în urma:
- reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de
declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală;
- condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă
neremunerată în folosul comunităţii;
- efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziţiei,
ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru
(funcţie), precum şi în urma altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor
fizice sau juridice;
- supunerii ilegale la arest administrativ, reţinerii administrative ilegale sau aplicării
ilegale a amenzii administrative de către instanţa de judecată;
Reieşind din prevederile acestor norme legale constatăm că faţă de reclamant nu au fost
aplicate careva sancţiuni expres prevăzute în lege, pretenţiile nu au temei legal, ci sînt doar nişte
temeiuri de fapt.
Totodată menţionăm, conform art. 5 alin.(l) al Legii nr,1545-XIII din 25.02.1998 privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,
ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, organul care reprezintă statul în instanţa de
judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiţiei.
în parte ce ţine de pretenţiile reclamantului referitoare la prejudiciu moral în mărime de
85 000 lei, Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord nici cu acest capăt de cerere.
în această ordine de idei, afirmăm că, reclamantul pretinde la o sumă extrem de mare cu
titlu de despăgubire morală, la întîmplare stabilită, avînd tendinţa de îmbogăţire.
Prejudiciul moral se compensează numai atunci cînd a fost cauzat prin fapte ce lezează
drepturile personale nepatrimoniale ale persoanei vătămate.
Potrivit regulii generale, prejudiciul moral se compensează dacă fapta ilicită care a adus
atingere drepturilor patrimoniale a fost culpabilă.
 30
în acest context, menţionăm că este cert şi indiscutabil dreptul persoanei care pretinde că
a suferit să-şi estimeze prejudiciul adus, însă numai instanţa de judecată este împuternicită prin
lege să aprecieze ce a pierdut persoana vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional şi
familial din ceea ce ar însemna o viaţă normală, liniştită şi fericită pentru aceasta. în viziunea
noastră toate aceste împrejurări urmează a fi luate în consideraţie de către instanţa de fond la
evaluarea daunei morale.
Hotărîrea explicativă a Plenului CSJ nr. 9 din 09.10.2006 cu privire la aplicarea de către
instanţele de judecată a legislaţiei ce reglementează repararea prejudiciului moral explică
noţiunea de prejudiciu moral ca fiind suferinţele psihice sau fizice cauzate prin acţiuni sau
omisiuni care atentează la valorile nepatrimoniale ce aparţin persoanei din momentul naşterii sau
la bunurile dobîndite prin lege (viaţa, sănătatea, demnitatea şi reputaţia profesională,
inviolabilitatea vieţii personale, secretul de familie şi personal), prin fapte ce atentează la
drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul nume, dreptul de autor).
Instanţa de judecată, la determinarea mărimii compensaţiei pentru prejudiciul moral,
trebuie neapărat să ia în consideraţie atît aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării
suferinţelor psihice sau fizice părţii vătămate, cît şi nivelul (gradul) suportării de către persoana
vătămată a suferinţelor fizice sau psihice.
în speţă, deşi a solicitat plata unor daune morale, reclamantul nu a arătat în ce anume
constă prejudicial moral suferit, precizări şi probe în acest sens nu au fost aduse.
Cît priveşte capătul de cerere privind încasarea din contul pîrîtului în beneficiul
reclamantei a cheltuielilor de judecată putem afirma următoarele.
Potrivit art. 24 alin.(3) al Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000 ce
prevede expres că, la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare,
sarcina probaţiunii este pusă pe seama pîrîtului, iar în materie de despăgubire, sarcina
probaţiunii revin ambelor părţi.
Conform art. 94, 96 CPC instanţa judecătorească obligă partea care a perdut procesul să
compenseze părţii care a avut cîştig de cauză toate cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsira
în care aceste au fost reale, necesare şi rezonabile.
Astfel, cheltuilelile de asistenţă juridică, suportate de reclamantă nuşi găsesc confirmare
prin înscrisurile anexate la acţiune. La dosar nu este anexat contractul de asistenţă juridică
încheiat între client şi avocat, ceea ce contravene art. 60 din legea cu privire la avocatură nr.
1260 din 19.07.2002.
De asemenea, considerăm că, evaluarea cheltuielilor pentru asistenţă juridică acordată
trebuie efectuată în dependenţă de volumul şi complicitatea cauzei.

în drept, îmi întemeiez referinţa pe dispoziţiile art. 185, alin.(l), liter b), art. 186 din Cod
de procedură civilă

în temeiul celor expuse, Ministerul Afacerilor Interne solicită instanţei de

judecată de a respinge acţiunea înaintată de reclamant ca neîntemeiată.

Reprezentantul MAI Serghei Clevada