(o

mnoojcf
; bdbq *

şuiuaş
EFRIM ROŞCA ASOCIAŢII
|3Uin\[ ot'
iioj
lajg Către: Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău
—5 str. Mihai Viteazul, nr. 2, MD-2004, mun.
—8---- Chişinău, Republica Moldova
f-£------
—^----- Reclamant: Thomas MOSER şi Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L.,
►ps—
—^---------------- str. Alessandro Bemardazzi, nr. 66, etaj 4, MD-2009 mun.
—€-------- Chişinău, Republica Moldova

Reprezentanţi: avocatul Vladislav C. ROŞCA,

BAA. „EFRIM, ROŞCA şi ASOCIAŢII”,
-Z
str. Bucureşti, nr.72, MD-2012, mun.
Chişinău, Republica Moldova e-mail:
•T
esa vlad.rosca@era.md . tel.:+373 22 238301, fax:
Liajnduii IJUOO +373 22 238303
U[
Pârât: Asociaţia obştească „Centrul de Investigaţii
Jurnalistice din Moldova”
str. Mihai Kogălniceanu, nr. 66, MD-2009,
mun. Chişinău, Republica Moldova

Taxa de stat: 100,00 MDL

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale

Onorată instanţă,

1. Prin prezenta, subsemnatul, avocatul Vladislav C. ROŞCA din B.A.A. „Efrim, Roşea şi Asociaţii”, acţionând
din numele şi în interesele reclamanţilor Thomas MOSER şi Î.C.S. „Danube Logistics”
S.R.L., in temeiul prevederilor art.16 din Codul civil al Republicii Moldova, art.l, 2,3, 7,15-17, 24, 26,29 din
Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare [in continuare -Legea nr. 64 din 23 aprilie
2010), art. 8 şi 10 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale [în
continuare - CEDO], înaintez prezenta cerere de chemare în judecată, prin care SOLICITĂM:

1. Constatarea lezării onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale a reclamanţilor Thomas MOSER şi

Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L., prin referinţele la persoana lui Thomas

72 Bucureşti St, Chişinău MD-2012, Republic of Moldova telephone: +373

22 238301 fax: +373 22 238303 e-mail: info@era.md www.era.md /VW)
ntr<
 MOSER şi la Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L., în special prin plasarea acestor referinţe sub titluri care
sugerează acţiuni reprobabile, în articolul intitulat „Steagurile false ale Republicii Moldova: conexiunea
azero-olandeză”, publicat la data de 1 aprilie 2016 pe pagina web gestionată de asociaţia obştească
„Centrul de Investigaţii Jurnalistice” [în continuare - CIJ] - www.anticoruptie.md 2. şi anume: partea
introductivă a articolului, urmată de capitolele „Creierul afacerii preluării portului, un businessman
precoce” şi „Scheme financiare alambicate”;

2. Obligarea pârâtei să dezmintă public implicarea lui Thomas MOSER şi a Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L.
în acţiunile ilegale descrise în articolul indicat la pct. 1, prin publicarea pe pagina web
www.anticoruptie.md a dezminţirii de rigoare, conform textului:

J*rin prezenta, Centrul de Informaţii Juridice din Moldova dezminte afirmaţiile sale, referitoare la implicarea lui
Thomas MOSER şi a Î.C.S. „Danube Logistics" S.R.L. în activităţile ilegale descrise în articolul „Steagurile false
ale Republicii Moldova: conexiunea azero-olandeză” publicat la data de 1 aprilie 2016 pe portalul unvw.
anticoruptie. md. Astfel, afirmaţiile conform cărora Dl Thomas MOSER este un „personaj constant“ în „povestea
Portului Giurgiuleşti, „incubatorul“ afacerii cu pavilioane moldoveneşti de nave” care „începe cu o afacere
extrem de dubioasă în care sunt implicaţi [...Jfirme de credit elveţiene şi alte companii înregistrate în Olanda 3,
precum şi un fost angajat la BERD, devenit unul dintre capii afacerii“ nu sunt susţinute factologic, rămânând a fi
judecăţi de valoare, care afectează implicit onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a Dlui Thomas MOSER
şi Î.C.S. „Danube Logistics"S.R.L.

3. încasarea din contul pârâtei, în beneficiul reclamanţilor, a cheltuielilor legate de judecarea pricinii, dintre
care taxa de stat în mărime de 100 MDL [o sută lei moldoveneşti, 00 bani] şi onorariul avocatului,
cuantumul căruia va fi concretizat pe parcursul judecării cauzei.

ÎN FAPT

2. Intervenirea cu acţiune în judecată împotriva CIJ a fost determinată de conţinutul articolului „Steagurile false
ale Republicii Moldova: conexiunea azero-olandeză”, publicat la data de 1 aprilie 2016 pe pagina web
www.anticoruptie.md . gestionată de CIJ, care conţine referinţe la persoana Dlui Thomas MOSER şi la Î.C.S.
„Danube Logistics” S.R.L., care plasate sub titluri denigratoare, afectează onoarea, demnitatea şi reputaţia
profesională a reclamanţilor.

3. Conform articolului în cauză, Thomas MOSER şi Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L. sunt prezentaţi ca
„personaje” în „povestea Portului Giurgiuleşti, „incubatorul” afacerii cu pavilioane moldoveneşti de nave ”,
care „începe cu o afacere extrem de dubioasă în care sunt implicaţi [...] firme de credit elveţiene şi alte
companii înregistrate în Olanda . precum si un fost angajat la BERD. devenit unul dintre capii afacerii ".

http://www.anticoruptie.md/ro/investigatii/economic/steagurile-false-ale-republicii-moldova-conexiunea-
azero-olandeza
■ http://www.anticoruptie.md/ro/investigatii/economic/steagiirile-false-ale-repiiblicii-moldova-conexiunca-
azero-olandeza
Avându-se în vedere - Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L.

2
 i
4. în pofida acestei introduceri, care promite dezvăluiri consistente referitoare la acţiuni considerate ilegale,
autorul articolului, în partea ce se referă la Thomas MOSER şi la Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L., relevă
fapte din biografia şi, respectiv istoricul activităţii acestora, care nu implică un caracter ilegal, dar care, fiind
plasate sub titluri insidioase, au o singură consecinţă - compromit reputaţia profesională a reclamanţilor şi
afectează onoarea şi demnitatea acestora.

5. Aşa cum menţionam mai sus, în articol, reclamanţii sunt prezentaţi sa subiecţi implicaţi într-o „afacere extrem
de dubioasă”, unul dintre aceştia - Dl MOSER fiind catalogat chiar ca „unul dintre capii afacerii”, numele
reclamanţilor, datele biografice şi informaţiile privind activitatea profesională a acestora sunt plasate
contextual sub titluri de capitole precum - „Creierul afacerii preluării portului, un businessman precoce”,
„scheme financiare alambicate” - toate moduri de expunere şi de tratare a informaţiei, toate aceste aprecieri
oferite în articol sugerează că toată activitatea anterioară a reclamanţilor are tangenţă cu „scheme financiare
alambicate” în vederea „preluării portului”.

6. Pare cel puţin stranie această abordare de la începutul articolului, în contextul în care, ulterior în conţinutul
său, nici Thomas MOSER, nici Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L. nu sunt indicaţi ca subiecţi implicaţi în
vreuna dintre acţiunile ilegale descrise. Mai mult ca atât, în capitolul „Contrabandă cu prundiş pentru afaceri
cu statul?” se relevă expres despre acţiunile Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L. orientate spre împiedicarea unor
acţiuni ilegale despre care se relevă în articol şi anume:
„Cu toate acestea, în aceeaşi perioadă, situatia din jurul portului a fost deplânsă în repetate rânduri prin sesizări
neoficiale ale Î.C.S. ..Danube Logistics“ S.R.L. [unicul operator de mărfuri din Portul Giurgiuleşti] adresată
Comisiei Europene la Chişinău. Terminalul pentru pasageri, situat în imediata apropiere, ar fi avut reputaţia unui
canal de contrabandă, lucru ce ar împiedica atragerea investitorilor străini în zona liberă a portului.
Mai mult, administraţia Danube Logistics a semnalat operaţiuni de import de prundis prin terminalul de pasageri.
Precizăm că acest obiectiv nu era prevăzut atunci pentru asemenea acţiuni, administraţia portului permiţând
construcţia unui debarcader improvizat în zona de frontieră. Or, operaţiunile respective provoacă pagube ecologice
grave bazinului Prut şi Dunării”.

7. în contextul citatului de mai sus, precum şi în lipsa unor date exacte suficiente privind fapte probante a
implicării Dlui Thomas MOSER şi a Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L. în afaceri cel puţin dubioase, dacă nu
ilegale, relatarea, în contextul articolului, a datelor biografice şi activităţilor din tot parcursul profesional al
reclamanţilor, lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a acestora.

8. Totodată, remarcăm că în articol a fost admisă menţiunea falsă, lipsită de orice suport probatoriu, expusă cu
certitudine maximă, precum că „practic, Danube Logistics este singurul operator din portul Giurgiuleşti” sau,
într-o altă formulare - „... Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L. (unicul operator de mărfuri din Portul
Giurgiuleşti] ...”, or, în Portul Giurgiuleşti sunt înregistraţi o multitudine de rezidenţi care operează cu diverse
mărfuri [ex. cereale, produse petroliere etc.].

3
 5

9. Astfel, afirmaţia falsă precum că Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L. ar fi unicul operator în Portul
Giurgiuleşti, alături de informaţiile referitoare la istoricul acestei companii, plasate în contextul articolului,
lezează reputaţia profesională a întreprinderii, cel puţin prin faptul că seamănă îndoială în legalitatea
activităţii acesteia şi a conducătorului său, Thomas MOSER.

10. Titlul este o marca a articolului, aflată în directă legătura cu textul acestuia. Una dintre cerinţele
fundamentale cărora trebuie să le corespundă un titlu, conform manualelor de jurnalism este aceea că între
textul articolului şi titlul acestuia trebuie să existe o conexiune conceptuală. în cazul articolului vizat de
prezenta cerere - „Steagurile false ale Republicii Moldova: conexiunea azero-olandeză”, în partea ce îi
vizează pe reclamanţi, constatăm lipsa unei asemenea conexiuni. Examinând separat datele biografice
referitoare la Dl Thomas MOSER şi datele privind activitatea profesională atât a Dlui MOSER, cât şi a
Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L., s-ar putea afirma că nu are loc o afectare a demnităţii, onoarei şi a
reputaţiei profesionale ale acestora. Totuşi, în cazul în care expunerea acestora informaţii a avut loc sub
titlurile, nu doar îndoielnice, dar chiar acuzatorii, luând în consideraţie contextul întregului articol,
constatăm aluzii la acuzaţii clare privind implicarea reclamanţilor în activităţi eventual ilegale.

11. Remarcăm că reclamanţii - Dl MOSER şi Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L. îşi desfăşoară activitatea în
domeniul afacerilor din Republica Moldova de mult timp, perioadă în care au muncit mult şi şi- au construit
cu grijă reputaţia onorabilă pe care o au. Astfel, suplimentar condiţiei calităţii şi legalităţii activităţii lor,
condiţia imaginii şi reputaţiei profesionale rămâne una fundamentală, iar încălcarea acesteia de ei înşişi, de
angajaţii lor, de partenerii de afaceri sau de terţe persoane nu va fi admisă şi, nici tolerată în nici un caz.

12. Prin consecinţă logică, reclamanţii, în scopul protejării drepturilor lor, au făcut uz de prevederile legale în
domeniu, în special de cele ale Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010, adresând pârâtei o cerere prealabilă, în care i
s-a solicitat rectificarea articolului „Steagurile false ale Republicii Moldova: conexiunea azero-olandeză”,
publicat la data de 1 aprilie 2016 pe pagina web www.anticoruptie.md . în sensul excluderii din articol a
referinţelor la domnul Thomas MOSER şi Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L. Cererea prealabilă a fost depusă
la sediul CIJ la 20 aprilie 2016, respectând termenul prevăzut de prevederile art. 15 alin. [2] din Legea nr. 64
din 23 aprilie 2010.

13. Pârâta nu a satisfăcut cererea, mai mult ca atât, nu a prezentat niciun răspuns la aceasta prin care să
expună, eventual, motivele refuzului de a satisface cererea prealabilă sau orice altă opinie vizavi de aceasta.

14. în urma epuizării căii prealabile de soluţionare a pricinii, în temeiul şi în conformitate cu prevederile art. 16 şi
17 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010, depunem prezenta cerere de chemare in judecată în vederea apărării
drepturilor legitime ale Dlui Thomas MOSER şi Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L.

15. Temeinicia solicitărilor expuse, atât în cererea prealabilă, cât şi în prezenta cerere, este susţinută de aluziile,
pe alocuri chiar acuzaţii, necuviincioase la o activitate posibil ilegală, relevate prin titlurile

4
 fi

care însoţesc expunerile de date biografice şi informaţiile despre activitatea profesională ale reclamanţilor,
fără a prezenta un suport factologic probant conexat la titluri şi la întregul context al articolului, lezând, în
consecinţă, demnitatea, onoarea şi reputaţia profesională a acestora.

MOTIVARE

CU PRIVIRE LA LEZAREA ONOAREI, DEMNITĂŢII ŞI REPUTAŢIEI PROFESIONALE,

PRECUM ŞI A PREZUMŢIEI NEVINOVĂŢIEI A RECLAMANŢILOR

16. Amintim că, onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională sunt valori supreme protejate, atât de legislaţia
naţională, cât şi de cea internaţională. în repertoriul legislativ naţional aceste valori sunt protejate de Legea
fundamentală a statului - art. 32 din Constituţia Republicii Moldova, precum şi de legi organice - Codul civil
al Republicii Moldova (art. 16 din cod], Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010. De asemenea, onoarea, demnitatea
şi reputaţia profesională sunt protejate şi pe plan internaţional, iar unul dintre instrumentele de forţă, în acest
sens este CEDO [art. 8 (pe cale jurisprudenţială] şi art. 10 §2 [în mod indirect] din CEDO].

17. Potrivit jurisprudenţei CEDO, reputaţia persoanei fizice face parte din dreptul la respectul vieţii private
(cauza Petrenco c. Moldovei, hotărârea 30 martie 2010], iar Statul, în vederea asigurării respectului eficient al
vieţii private a persoanei, în special dreptul său la respectul reputaţiei [a se vedea cauza Petrina c. României, §§
34 - 35], are obligaţia pozitivă generată în temeiul art. 8 din CEDO.

18. Libertatea de exprimare, deopotrivă cu drepturile enunţate mai sus, este un drept fundamental, absolut
incontestabil. Totuşi, în pofida acestui fapt, dreptul la libera exprimare nu este unul absolut. Astfel, dreptul la
libera exprimare este limitat prin Constituţie, care, la art. 32 alin. [2], stipulează că libertatea exprimării nu
poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie”. De asemenea, prevederile art.
10 §2 din CEDO statuează expres că Executarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi
supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o
societate democratică, pentru (...] protecţia [...] a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora Restricţii la
exercitarea dreptului la libera exprimare sunt impuse şi de Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010, care, chiar la art.
1, impune condiţia respectării unui echilibru între dreptul la libera exprimare şi respectarea onoarei,
demnităţii, reputaţiei profesionale şi vieţii private şi de familie ale persoanei.

19. La examinarea prezentei cereri, suplimentar legii-cadru care reglementează regulile de exercitare a libertăţii
de exprimare - Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010, trebuie invocată şi Hotărârea Plenului Curţii Supreme de
Justiţie nr. 7 din 24 decembrie 2012 cu privire la practica aplicării de către instanţele de judecată a unor
prevederi ale Legii cu privire la libertatea de exprimare, care vine să faciliteze perceperea conceptelor
„onoare”, „demnitate” şi „reputaţie profesională” prin explicitarea lor. Astfel, onoarea este definită ca
aprecierea pozitivă care reflectă calitatea persoanei în conştiinţa socială. Demnitatea reprezintă autoaprecierea
persoanei întemeiată pe aprecierea societăţii. Reputaţia profesională reprezintă reflectarea calităţilor
profesionale ale persoanei în conştiinţa socială, însoţită de aprecierea pozitivă a societăţii.

5
 i
20. Răspândirea informaţiei false care lezează aceste trei valori - onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a
persoanei, este calificată de Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 ca fiind defăimare (art. 2 din lege].

21. De asemenea în contextul noţiunilor de la art. 2 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2015, constatăm că afirmaţiile
din articolul vizat referitoare la reclamanţi, reprezintă informaţii cu privire la fapte, adică, acestea se referă la
evenimente care ar fi avut loc în condiţii concrete de loc şi timp, şi a căror veridicitate poate fi dovedită.

22. Coroborând cele expuse mai sus, conchidem că pârâta, prin articolul difuzat, a lansat informaţii cu un
caracter acuzator fals, or, aceasta nu deţine şi nu a prezentat nici o probă în susţinerea afirmaţiilor sale care
se referă la reclamanţi, precum nici ulterior publicării lui.

23. La o primă vedere aceste, s-ar putea menţiona că afirmaţiile care îi vizează pe reclamanţi sunt nişte judecăţi
de valoare. Cu toate acestea, amintim că, în temeiul art. 7 alin. [4] şi [5] din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010,
răspândirea unor judecăţi de valoare, la fel, atrage răspunderea juridică. Expunerile din partea introductivă a
articolului şi titlurile de capitol - „Creierul afacerii preluării portului, un businessman precoce” şi „Scheme
financiare alambicate”, încadrate contextual în articolul indicat, poartă un caracter defăimător, fiind lipsite de
un substrat factologic argumentativ. Acest fapt, cumulat cu orientarea lor în mod direct spre persoana
reclamanţilor, chiar dacă sunt doar nişte titluri şi, respectiv - un text introductiv, care reflectă, până la urmă o
apreciere sintetizată a autorului articolului, ele sunt pasibile de sancţionare juridică.

24. Conform normelor indicate mai sus - art. 7 alin. [4] din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010, pentru lansarea
declaraţiilor apreciate ca fiind judecăţi de valoare, este posibilă intervenirea răspunderii juridice în cazul în
care Judecăţile de valoare cumulează următoarele condiţii: a] nu se bazează pe un substrat factologic suficient; b]
au un caracter defăimător; c] permit identificarea persoanei vizate de informaţie”. Or, analizând întregul articol,
constatăm că niciuna dintre activităţile, afacerile, circumstanţele prezentate ca ilegale nu au în calitate de
figuranţi vreunul dintre reclamanţi şi nici nu prezintă în vreun fel implicarea acestora, cel puţin tangenţial în
aceste activităţi. Astfel, constatăm că referinţele din articol la persoana reclamanţilor [1] nu au niciun
substrat factologic, [2] poartă un caracter defăimător şi [3] permit clar identificarea persoanelor vizate de
informaţiile expuse.

25. în consecinţa celor reflectate mai sus, conchidem că CIJ, prin difuzarea articolului „Steagurile false ale
Republicii Moldova: conexiunea azero-olandeză” pe pagina www.anticoruptie.md . a răspândit nişte
informaţii denigratoare fără nici o responsabilitate, defăimând şi lezând onoarea, demnitatea şi reputaţia
profesională ale reclamanţilor - Dl Thomas MOSER şi Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L.

16. Evidenţiem că, aşa cum a menţionat Curtea Europeană a Drepturilor Omului [în continuare - CtEDO] în
hotărârea pe cauza Obershlik c. Austriei din 1 iulie 1997 [fapt invocat şi în Hotărârea Plenului Curţii Supreme
de Justiţie nr. 7 din 24 decembrie 2012 cu privire la practica aplicării de către instanţele de judecată a unor
prevederi ale legii cu privire la libertatea de exprimare], „ chiar şi atunci când o declaraţie constituie o judecată
de valoare, proporţionalitatea unei imixtiuni poate

6
 f'
depinde de faptul dacă există o bază faptică suficientă pentru declaraţia respectivă, deoarece chiar şi o judecată de
valoare cu o bază faptică care s-o sprijine, poate fi excesivă”.

27. Astfel, expunerile referitoare la persoana reclamanţilor din articolul menţionat anterior au contribuit la
distorsionarea imaginii reclamanţilor, atât în faţa partenerilor de afaceri, cât şi în faţa persoanelor care
constituie cercul de comunicare a acestora lor şi a afectat imaginea şi reputaţia de mai departe a lor. O dată în
plus onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională ale reclamanţilor sunt afectate în condiţiile în care
subiectul articolului este unul de interes public.

28. Prin urmare, prin afirmaţiile false şi defăimătoare publicate de CIJ, ca parte a articolului „Steagurile false
ale Republicii Moldova: conexiunea azero-olandeză”, în sensul art. 2 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010,
onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a reclamanţilor sunt lezate continuu, atât în calitatea lor de
subiecţi activi ai mediului de afaceri [adică, mai mult sau mai puţin - de interes public], cât şi de persoană
particulară - în partea ce se referă la Dl Thomas MOSER, aceste valori fiind protejate de lege, inclusiv de
Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010, art. 16 din Codul civil, art. 8 şi art. 10 §2 din CEDO.

29. Suplimentar, menţionăm că, în temeiul jurisprudenţei CtEDO, înaintăm prezenta cerere împotriva CIJ,
dar nu împotriva autorilor nemijlociţi ai articolului „Steagurile false ale Republicii Moldova: conexiunea
azero-olandeză”. Or, aşa cum s-a stabilit recent şi în jurisprudenţa CtEDO [cauza D.A. c. Estoniei, hotărârea
din 10 octombrie 2013], dar şi în jurisprudenţa mai veche a instanţei europene (cauza Ozturk c. Turciei,
hotărârea Marii Camere din anul 1999], responsabilitatea pentru publicarea unor afirmaţii defăimătoare Ia
adresa unei persoane revine în primul rând persoanei care face posibilă aducerea la cunoştinţă publică a
acestor informaţii.

30. în acelaşi sens, CtEDO a stabilit cu valoare de principiu că art. 10 alin. [2] din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (în continuare - CEDO] presupune îndatoriri şi
responsabilităţi, aplicabile deopotrivă jurnaliştilor, persoanelor care au posibilitatea si aduc la cunoştinţa
opiniei publice, în mod real, efectiv, informaţii referitoare la diferite persoane, chiar şi atunci când este vorba
de chestiuni de un interes general semnificativ. Aceste îndatoriri şi responsabilităţi pot avea o importanţă
specială dacă există riscul atingerii reputaţiei unor persoane, punând astfel în pericol drepturile altuia (cauza
Tănăsoaica c. României, hotărârea din 19 iunie 2012, cauza Tammer c. Estoniei, hotărârea din 6 februarie
2001].

31. Astfel, având în vedere că deţinătorul paginii web www.anticoruptie.md este CIJ, responsabilitatea pentru
publicaţiile de pe portalul în cauză îi revine acesteia din urmă.

CU PRIVIRE LA DESPĂGUBIREA ECHITABILĂ PENTRU PREJUDICIUL MORAL CAUZAT

32. Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010, în art. 29, prevede obligaţia instanţelor judecătoreşti de a despăgubi
persoanele defăimate, urmând a lua în consideraţie caracterul şi gravitatea suferinţelor fizice şi psihice
cauzate reclamantului, caracterul informaţiei răspândite, gradul de răspândire a informaţiei, personalitatea
reclamantului, reputaţia pârâtului, gradul de vinovăţie a pârâtului, consecinţele răspândirii informaţiei
defăimătoare, starea materială a reclamantului şi cea a

7
 Р>

pârâtului, publicarea rectificării, dezminţirii sau acordarea dreptului la replică până la depunerea cererii de
chemare în judecată şi alte circumstanţe importante pentru examinarea cauzei.

33. Prin defăimare, reclamantului Thomas MOSER, urmare afectării demnităţii, onoarei şi reputaţiei
profesionale, i-a fost cauzat un prejudiciu moral considerabil. Referinţele la persoana reclamantului din
articolul „Steagurile false ale Republicii Moldova: conexiunea azero-olandeză” au fost de natură să genereze
îndoieli asupra bunei-credinţe şi corectitudinii acestuia în raport cu partenerii săi de afaceri, cu persoanele din
cercul său de comunicare din domeniul său de activitate.

34. De asemenea, în calitate de persoană privată, reclamantul a avut de suferit moral, deoarece imaginea sa a fost
lezată şi în faţa colegilor, rudelor, persoanelor cu care a avut relaţii interpersonale, care nu au avut nici o
tangenţă cu activitatea sa.

35. Gradul de răspândire a afirmaţiilor pârâtei este extrem de larg. Până la depunerea prezentei cereri, ştirea a
avut 2337 de vizualizări şi 137 de distribuiri, ea continuând să fie accesibilă publicului larg.

36. O circumstanţă care urmează să fie luată în consideraţie de către instanţa de judecată este ignoranţa de care a
dat dovadă CIJ faţă de cererea prealabilă şi nu a binevoit să transmită un răspuns la aceasta, chiar dacă ar fi
fost unul negativ. Astfel, în comportamentul pârâtei se întrezăreşte un sentiment de impunitate susţinut,
probabil, de percepţia generală privind importanţa dreptului la libera exprimare, făcând abstracţie de
obligaţiile pe care le are un jurnalist, inclusiv un jurnalist de investigaţie pentru afirmaţiile pe care le face.

37. în lumina celor expuse, considerăm că o satisfacţie echitabilă care ar putea repara prejudiciul moral cauzat
reclamantului Thomas MOSER ar fi constatarea lezării onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale a
acestuia şi impunerea la prezentare în mod public a dezminţirii de rigoare, conform textului expus în
solicitările de mai sus. Considerăm că executarea solicitărilor formulate ar reprezenta o satisfacţie rezonabilă
şi echitabilă în raport cu suferinţele şi consecinţele grave cauzate.

CU PRIVIRE LA COMPENSAREA CHELTUIELILOR DE JUDECATĂ

38. în partea ce se referă la compensarea cheltuielilor de judecată, Onorată instanţă, în conformitate cu

prevederile art. 94 şi 96 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, solicităm încasarea din contul
pârâtei, asociaţia obştească „Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova”, în beneficiul reclamanţilor,
Thomas MOSER şi Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L., a cheltuielilor legate de judecarea pricinii, dintre care
taxa de stat în mărime de 100,00 MDL (o sută lei moldoveneşti, 00 bani], calculată în conformitate cu art.19
alin. [1] din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 şi Legea taxei de stat nr. 1216 din 3 decembrie 1992 şi
confirmată prin ordinul de plată anexat la cererea de chemare în judecată, precum şi onorariul avocatului,
cuantumul căruia va fi concretizat cu justificările de rigoare pe parcursul judecării cauzei.

ÎN DREPT

8
 oh /O ./b

Judecătoria Buiucani
mun.Chişinău, str. Mihai Viteazul, nr.2, MD-
2004, mun. Chişinău, Republica Moldova

Reclamanţi:
/V

Thomas Moser şi I.C.S. „ Danube Logistics”

S.R.L. str. Alexandru Bemardazzi, nr.66, et.4,
MD-2009, mun. Chişinău, Republica Moldova

Pârât: Asociaţia Obştească „Centrul de

Investigaţii Jurnalistice din Moldova”, str.
Mihail Kogălniceanu, nr.66, MD-2009, mun.
Chişinău, Republica Moldova

Referinţă

Reclamanţii, reprezentaţi de avocatul Vladislav Roşea, din cadrul B.A.A. „Efrim,

Roşea şi Asociaţii”, au depus cererea de chemare în judecată privind apărarea onoarei,
demnităţii şi reputaţiei profesionale împotriva Asociaţiei Obşteşti „Centrul de Investigaţii
Jurnalistice din Moldova” prin care au solicitat:
1. Constatarea lezării onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale a reclamanţilor
Thomas Moser şi Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L., prin referinţele la persoana lui Thomas
Moser şi la Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L, în special prin plasarea acestor referinţe sub
titluri care sugerează acţiuni reprobabile în articolul întitulat „ Steagurile false ale Republicii
Moldova: conexiunea azero-olandeză’\ publicat la data de 1 aprilie 2016 pe pagina web
gestionată de asociaţia obştească „Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova” (în
continuare - CIJ) - www.anticorupţie.md , şi anume: partea introductivă a articolului, urmată
de capitolele „Creierul afacerii preluării portului, un businessman precoce” şi „Scheme
financiare alambicate”;
2. Obligarea pîrîtului să dezmintă public implicarea lui Thomas Moser şi a Î.C.S.
„ Danube Logistics” S.R.L în acţiunile ilegale descrise în articolul indicat la pct.l, prin
publicarea pe pagina web www.anticorupţie.md a dezminţirii de rigoare, conform textului:
“Prin prezenta, Centrul de Informaţii Juridice din Moldova dezminte afirmaţiile sale,
referitoare la implicarea lui Thomas Moser şi a I.C.S. ”Danube Logistics” S.R.L în activităţile
ilegale descrise în articolul „Steagurile false ale Republicii Moldova: conexiunea azero-
olandeză”, publicat la data de 1 aprilie 2016 pe portalul www. anticorupţie. md. Astfel,
afirmaţiile conform cărora dl. Thomas Moser este un ‘‘personaj constant” în „povestea Portului
Giurgiuleşti, „

1
 (O
t A

care a fost concesionat I.C.S. „Danube Logistics”, al cărui „cap” este, in sine acte, dl. Thomas
Moser. Partea cu „incubatorul” afacerii cu pavilioane moldoveneşti de nave”” este cuprinsa
intre virgule, deci şi gramatical este o propoziţie secundara, in niciun caz una principala.
Afacerea este calificată drept dubioasă dat fiind cedarea portului Giurgiuleşti pentru un
termen de 99 de ani în condiţii neavantajoase pentru stat, fapt care rezultă din investigaţia
efectuată, dar şi din informaţiile făcute publice de către deputatul ex- comunist Alexandr
Petkov.
Ulterior textului citat, autorii articolului fac judecată de valoare în partea introductivă a
articolului - “ca personaj constant în toată această poveste îl regăsim pe omul de afaceri Thomas
Moser”, apoi redau faptele despre: “ Saga portului Giurgiuleşti“ adică istorisirea succintă
despre construcţia şi transmiterea de către stat a acestuia în concesiune pe o perioadă de 99 de
ani, redare care continuă în intertitlurile: “Creierul afacerii preluării portului”, “Un
businessman precoce”, “Scheme financiare alambicate”. Din conţinutul relatărilor aflăm
că “saga portului Giurgiuleşti debutează în 1993, atunci cînd Guvernul Republicii Moldova,
în frunte cu Andrei Sangheli, şi-a propus să construiască un port chiar în zona de vărsare a
rîului Prut în Dunăre. Proiectul cuprindea şi un debarcader petrolier, iar Guvernul de la
Chişinău a contractat imediat un credit de 25,5 milioane de dolari pentru a pune în practică
acest proiect măreţ”. Dl. Moser, scriu autorii, cunoştea bine toate dedesubturile afacerii
portului Giurgiuleşti, deoarece între 2001 şi 2003 el a fost cel care a negociat rambursarea
datoriei Republicii Moldova către BERD. în 2003 dl. Moser devine primul vicepreşedinte al
Departamentului de Dezvoltare şi Finanţe din cadrul Azerpetrol. Acesta preia, în 2005,
Azerptetrol, Azertrans şi Azerpetrol Rafinery, redenumindu-le în Bemol Retail, Danube
Logistics şi Bemol Rafinery, după ce şeful Azpetrol Rafiq Aliev, a fost arestat la Baku....
Practic, după mai multe tranzacţii, parţial descrise în articol, se menţionează că Danube
Logistics este singurul operator din portul Giurgiuleşti, iar statul deţine doar 10% din
suprafaţa portului concesionat pe 99 ani în 2004.
Creierul afacerii preluării portului, un businessman precoce, Scheme financiare alambicate
- aparent sunt judecăţi de valoare, bazate pe faptele descrise în articol, dar şi pe cele relatate
pe parcursul mai multor ani de presa din Republica Moldova.
Nu este nimic peiorativ (depreciativ, defavorabil sau dispreţuitor) în cuvintele
„businessman”. adica om de afaceri 3 şi „precoce”, cuvânt care inseamnă mai matur in tot ce
face decât cei de aceeaşi varsta 4. Adica mai avansat decât ceilalţi. Sensul acestei îmbinări de
cuvinte în limba română este de fapt unul laudativ. Cuvîntul “alambicat” semnifică - prea
rafinat, excesiv de subtil, greu de înţeles, complicat. 5
De altfel, însăşi reclamanţii, după ce afirmă că le-a fost lezată onoarea, demnitatea şi
reputaţia profesională, constată la p. 6 al cererii de chemare în judecată că, „ in contextul in
care, ulterior, în continutul său, nici Thomas Moser, nici ICS Danube Logistics” SRL nu sunt
indicaţi ca subiecţi implicaţi in vreuna dintre

3
https://dexonline.ro/definitie/businessman
4
https://dexonline.ro/defmitie/precoce
5
https://dexonline.ro/definitie/alambicat
3
incubatorul” afacerii cu pavilioane moldoveneşti de nave”, care „începe cu o afacere extrem de
dubioasă în care sunt implicaţi (...) firme de credit elveţiene şi alte companii înregistrate în
Olanda, precum şi un fost angajat la BERD, devenit unul dintre capii afacerii ” nu sunt susţinute
factologic, rămînînd a fi judecăţi de valoare, care afectează implicit onoarea, demnitatea şi
reputaţia profesională a dlui Thomas moser şi a I. C.S. ’’Danube Logistics ” S.R.L ”
In această cerere de chemare în judecată, reclamanţii mai întîi citează trunchiat la
p.2 al solicitărilor şi p.3 al circumstanţelor de fapt, din textul articolului de investigaţie
jurnalistică cu denumirea de „ Steagurile false ale Republicii Moldova: conexiunea azero-
olandeză”, plasat pe pagina web a portalului www.anticorupţie.md ', probabil pentru a incerca
sa-şi creeze un avantaj. în continuare, se invocă că toate modurile de expunere şi de tratare a
informaţiei, toate aprecierile indicate drept oferite în articol sugerează că toată activitatea
anterioară a reclamanţilor are tangenţii cu „ scheme financiare alambicate” în vederea
“preluării portului.” De asemenea, potrivit reclamanţilor, în articol ar fi fost admisă
menţiunea falsă, lipsită de orice suport probatoriu, că „practic Danube Logisitcs este singurul
operator din portul Giurgiuleşti”, sau Î.C.S. „Danube Logistics” SRL e „unicul
/V

operator de mărfuri din Portul Giurgiuleşti”. In concluzie, la p. 23 al acţiunii se argumentează

că expunerile din partea introductivă a articolului şi intertitlurile de capitol - „Creierul
afacerii preluării portului, un businessman precoce” şi „Scheme financiare alambicate”,
încadrate contextual în articolul indicat, poartă un caracter defăimător, fiind lipsit de un
substrat factologic argumentativ. Acest fapt, cumulat cu orientarea lor în mod direct spre
persoana reclamanţilor, chiar dacă sunt nişte titluri şi, respectiv - un text introductiv, care
reflectă, pînă la urmă o apreciere sintetizată a autorului articolului, ele ar fi pasibile de
sancţionare juridică.

Centrul de Investigaţii Jurnalistice nu recunoaşte acţiunea înaintată de către reclamant,

consideră că este neîntemeiată şi pasibilă de a fi respinsă din următoarele motive:

I. Fraza originala şi completă nu este cea citată trunchiat şi dedusă în acţiunea

reclamanţilor ci după cum urmează:
„Povestea portului Giurgiuleşti, „incubatorul” afacerii cu pavilioane moldoveneşti de
nave, începe cu o afacere extrem de dubioasă în care sunt implicaţi comuniştii conduşi
de fostul preşedinte Vladimir Voronin, oameni de afaceri şi companii din
Azerbaidjan, firme de credit elveţiene şi alte companii înregistrate în Olanda, precum
şi un fost angajat la BERD, devenit unul dintre capii afacerii”
Definiţia cuvântului incubator poate fi găsită cu uşurinţă şi pe www.dexonline.ro 2. Mai
mult, acesta este izolat între ghilimele. Subiectul frazei este „povestea portului Giurgiuleşti”
iar la final vorbim despre „un fost angajat al BERD, devenit unul dintre capii afacerii”. Adică
capul afacerii portului Giurgiuleşti, port

1
http://anticoruptie.md/ro/investigatii/economic/steagurile-false-ale-republicii-moldova-conexiunea-azero-olandeza ;
2
https://dexonline.ro/definitie/incubator ;
2
acţiunile ilegale descrise”. Mai departe, la p.10 al acţiunii, reclamanţii recunsoc că,
„examinînd separat datele biografice referitoare la dl. Thomas Moser şi Î.C.S. ’’Danube
Logistics” S.R.L” s-ar putea afirma că nu are loc o afectare a demnităţii, onoarei şi reputaţiei
profesionale ale acestora”. Deci, dumnealor sunt de acord cu datele faptice prezentate în
articol.
II. Materialele folosite la documentarea investigaţiei despre concesionarea Portului
Giurgiulesti, care in prezent se afla in posesia şi folosinţa ICS „Danube Logistics” SRL
pentru 99 de ani, şi cu referire la dl. Thomas Moser în persoană sunt multiple si se întind pe o
perioadă de mai mulţi ani. Articolul nostru, in partea de descriere a afacerii concesionării
portului, nu este decât o reeditare a multiplelor materiale publice mai vechi, iar in ceea ce
priveşte traseul profesional al domnului Moser, acesta este dovedit de informaţii publice
despre el.
Facem referire la o parte din articolele răspîndite anterior de mass-media care se referă la
acest subiect, dar şi la date faptice de pe diferite site-uri care confirmă cele relatate în articol
şi care le anexăm în calitate de înscrisuri la prezenta referinţă.

1. Despre Thomas Moser şi concesionarea portului Giurgileşti - portalul

www.vipmagazin.md în 2006 a publicat articolul: “Thomas Moser. Director general al
companiei “Danube Logistics”6 Aici este indicat că: “în decembrie 2004, „Danube Logistics
SRL” împreună cu „Bemol Retail SRL” şi „Bemol Refinery SRL” a semnat acordul privind
finalizarea lucrărilor de construcţie a terminalului petrolier de la Giurgiuleşti, construcţia
unui port naval şi de pasageri şi a unei rafinării, precum şi crearea unei reţele de 50 de staţii
PECO... Thomas Moser este directorul general al „Danube Logistics”...La momentul
semnării acordului, pe post de vicepreşedinte al „Azpetrol”, Thomas Moser era persoana care
a condus negocierile cu Guvernul Moldovei şi BERD. în iunie 2006, „EasEur Holding BV”
cumpără acţiunile „Azpetrol SRL”, „Azertrans SRL” şi „Azpetrol Refinery SRL” şi declară
că este decisă să continue programele de investiţii ale companiilor azere. Ulterior, cele trei
filiale au fost redenumite „Bemol Retail SRL”, „Danube Logistics SRL” şi „Bemol Refinery
SRL”. Director general al acestor trei companii este Thomas Moser.”

2. Despre titlul si „conexiunea azero-olandeza” facem referire la portalul www.euractiv.ro.

în articolul “Cine este proprietarul real al Portului din Giurgiuleştr1, publicat la 08.04.2015,
găsim multiplele întreprinderi prin care a

6
http://www.vipmagazin.md/top-
moldoveni/Cei mai influen%C5%A3i moldoveni 2006/Thomas Moser. Director general al Companiei %E2%80% 9EDanube Logistics
%E2%80%9D/:
7 http://www.euractiv.ro/euractiv-moldova/cme-este-proprietarul-real-al-portului-de-la-giurgiulesti-390 :
8 http://www.mold-street.com/?go=news&n=3712 :
9 http://www.ziarulnational.md/ciobanu-despre-concesiuni/
 41

trecut portul pentru a ajunge azi să fie operat de către “Danube Logistics SRL”, companie
administrată de dl. Thomas Moser.

3. Informaţia despre cine gestionează Portul Liber Internaţional Giurgiuleşti

o găsim în articolul din 08.04.2015 de pe site-ul www.mold-street.com 8Aici sunt publicate şi
extrasele din registrele comerciale internaţionale în referire la “Thomo Invest Ltd”, “Danube
Logistics Holding B.V” şi “Danube Logistics SRL”, afirmându-se că “Thomas Moser susţine
că este beneficiarul din umbra al Terminalului Giurgiuleşti”.

4. Despre istoricul concesionării portului Giurgiuleşti scrie dl. Victor Ciobanu pe site-ul
www.ziarulnational.md în editorialul din 15.10.2013 întitulat - “Despre concesiuni 9. D-lui
indică că: “în 2004, Guvernul comuniştilor a semnat un contract dubios cu grupul de
companii din Azerbaidjan - „Azpetrol”, „Azertrans” şi „Azpetrol Refinery”. Contractul
prevedea concesiunea portului pentru 99 (!) de ani, iar azerii se obligau să investească 250 de
milioane de dolari în modernizarea şi extinderea terminalului, construcţia unei rafinării şi a 50
de staţii de alimentare (...) Compania „Easeur Holding BV” înregistrată în Amsterdam,
condusă de Thomas Moser, a cumpărat companiile „Azpetrol”, „Azertrans” şi „Azpetrol
Rafmery”, redenumindu-le în „Bemol Retail”, „Danube Logistics” şi „Bemol Refinary”. De
menţionat faptul că, în noiembrie 2003, domnul Moser, în calitate de prim- vicepreşedinte al
„Azpetrol”, ducea tratative cu Guvernul R. Moldova în vederea semnării acordului. Tot el, în
2000-2003, în calitate de reprezentant al BERD în Azerbaidjan, coordona cu Guvernul şi
BERD rambursarea datoriilor Guvernului.
Noul investitor a construit terminalul de la Giurgiuleşti, dar şi reţeaua de benzinării, devenind
unul din cei mai mari traderi pe piaţa petrolieră. în presă s-a scris că acesta nu achită taxele,
accizele şi TVA, probabil reieşind din condiţiile acordului de
A
concesiune. Ceea ce reprezintă evident o concurenţă neloială. In opt ani, pierderile
• ••

bugetare au depăşit 1,22 miliarde de lei! Totuşi, potrivit Ministerului Economiei, investiţiile
totale în terminalul de la Giurgiuleşti sunt sub 60 de milioane de dolari. Am fi foarte curioşi
să vedem şi acest acord (al cărui text este de negăsit). Ca să ştim exact cine l-a semnat şi care
sunt condiţiile. Când se vor investi celelalte cca 200 de milioane de dolari? Va fi sau nu
construită rafinăria? Sau trebuie să mai aşteptăm 90 de ani ca să vedem rezultatele? ”
5. Pe site-ul https://opencorporates.com 10 găsim că Î.C.S. “Danube Logistics SRL”
a fost fondată la 27 decembrie 2004 de către Danube Logistics Holding BV, conducător fiind
Moser Thomas.
A

6. In articolul de investigaţie jurnalistică cu denumirea de “Sugativa de bani

10
https://opencorporates.com/companies/mdyi004600Q73997 :

11 http://www.ic.md/sugativa-de-bani-publici-de-la-giurgiulesti-i/

5
publici de la Giurgiuleşti “ publicat pe pagina web - www.ic.md a Jurnalului de Chişinău 11,
autorii Vitalie Călugăreanu şi Dumitru Lazur descriu cum “în 2004, Guvernul a transmis
„portul Giurgiuleşti ” în proprietate unei firme cu sediul în satul Negreşti — nu investitorilor
azeri, aşa cum s-a declarat. Guvernul a investit în port mai bine de 100 mii. de dolari, pe când
Danube Logistics, proprietarul portului - doar 30 milioane de dolari'.” Autorii mai scriu că “un
alt as în mâneca azerilor a fost Thomas Moser, prim-vicepreşedinte al Azpetrol, care a
negociat detaliile acordului şi l-a semnat în numele patronilor săi. Moser a făcut carieră la
BERD, fiind angajat în 1995. în perioada 2000-2003, a deţinut funcţia de şef al reprezentanţei
BERD în Azerbaidjan, iar în noiembrie 2003 a „aderat” la Azpetrol. Moser a negociat nu
numai cu Guvernul R. Moldova, ci şi cu foştii săi colegi de la BERD care doreau să-şi
întoarcă milioanele de dolari investiţi în terminal Giurgiuleşti în perioada 1996-1999. Thomas
Moser ne-a spus că funcţia pe care a deţinut-o la BERD nu a contat în cadrul negocierilor. „în
timpul activităţii mele la BERD nu am avut nicio implicare în proiectul Giurgiuleşti”, a
menţionat Moser, „copiind”, practic, răspunsul pe care l-am primit de la Serviciul de presă al
BERD din Londra. în răspunsul pe care ni l-a trimis, BERD susţine că nu vede „aici niciun
conflict de interese”(...) Pe atunci era mult mai uşor de a înregistra o firmă pe numele unei
persoane fizice decât legalizarea subdiviziunii unei companii străine. Imediat după ce a fost
finalizată procedura, dreptul de proprietate asupra societăţii a fost transmis către “Azpetrol
Oii Services Group”, a precizat Thomas Moser (...) Potrivit unui raport al MEC, „produsele
petroliere importate prin port sunt destinate, în principal, pentru reţeaua de staţii de alimentare
cu combustibil ale Bemol Retail”. La mai bine de doi ani de la deschiderea terminalului
petrolier, doar investitorul general importă motorină şi benzină prin port, fiind scutit de plata
TVA. Thomas Moser ne-a spus că terminalul petrolier este deschis pentru toate companiile,
menţionând că, recent, Danube Logistics a semnat al doilea contract de transvazare a
produselor petroliere cu un importator.”
7. Scurta biografie, dar care alături de datele prezentate mai sus arată cariera rapidă a lui
Thomas Moser, preluată şi de noi în anchetă, date care ar argumenta judecata de valoare de
“businessman precoce” poate fi găsită şi la linkul ataşat 12.
8. Pe pagina web a Portului Liber Internaţional Giurgiuleşti - Giurgiuleşti International Free
Port este plasat următorul text: "ÎCS Danube Logistics SRL, societate cu răspundere limitată,
este investitorul general şi operatorul Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti. In
Decembrie 2004 Danube Logistics a semnat cu Guvernul Republicii Moldova un acord de
investiţii pentru construcţia Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti. “1S

III. Subiectul principal al anchetei “Steagurile false ale Republicii Moldova: conexiunea
azero-olandeză ” sunt ilegalitatile descrise privind inregistrarea de nave străine sub pavilion
moldovenesc, fapt ce nu a adus decât prejudicii statului, fie financiare, fie de imagine.
Aceasta afacere a steagurilor/pavilioanelor nu ar fi existat

12
http://www.cei.int/sites/default/files/attachments/publications-sef/SEF()8%20BOOKLBT%2()FlNAL.pdf :
13
http://www.gifp.md/ro/page/57/Operator

6
daca nu ar fi fost un port, respectiv o ieşire indirecta la mare a R. Moldova prin portul
Giurgiulesti. Afacerea cu pavilioane nu s-a născut peste poate, ci cauzal prin existenta
portului concesionat si ajuns in gestiunea „Danube Logistics SRL”, al cărui administrator este
dl. Moser, iar datele despre dl. Moser sunt publice. Elementul de noutate în această
investigaţie este afacerea cu pavilioane, nu afacerea Thomas Moser si Danube Logistics, insa
a trebuit sa explicam cadrul in care prima afacere descrisa a luat amploare. Trebuie menţionat
ca statul mai deţine o participaţiune de 10% din Portul Giurgiulesti si nu poate desfasura
activitati economice proprii, toata activitatea comercială fiind făcută in partea de 90% din
portul gestionat de „Danube Logistics SRL” - a se vedea şi schema Portului Internaţional
Giurgiulesti14. Cu alte cuvinte, toate exporturile de cale maritima se fac prin aceasta firma si
portul său, o firma care a şi fost scutita la inceput pentru mulţi ani de taxe si impozite.
Implicit, dl. Moser nu este tema principală a investigaţiei, ci partea introductiva in
afacerea descrisă cu statul.

IV Autorii investigaţiei “Steagurile false ale Republicii Moldova: conexiunea azero-

olandeză” plasat pe pagina web a portalului www.anticoruptie.md au acţionat profesionist şi
cu bună-credinţă, raportînd chestiuni de interes public veritabil despre ilegalitatile descrise
privind inregistrarea de nave străine sub pavilion moldovenesc în Portului Internaţional Liber
Giurgiuleşti. Operator al acestui port este, printre altele, Î.C.S. „Danube Logistics SRL”
administrată de dl. Thomas Moser. Judecăţile de valoare, despre care reclamanţii afirmă că le-
au lezat onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională sunt bazate pe un substrat factologic
suficient şi expuse în limitele dreptului la libertatea de exprimare garantat prin art. 10 al
Convenţiei Europene pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale
(CEDO) şi practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului în continuare (CtEDO).
în continuare, prezentăm cîteva speţe care le considerăm relevante în prezentul
caz.
în cauza Flux (nr. 4) v. Moldova, cererea nr. 17294/04, /zotărîre din 12 februarie 2008,
Busuioc v. Moldova, cererea nr. 61513/00, hotărîrea din 21 decembrie 2004, Prager şi
Oberschlick v. Austria, cererea nr. 15974/90, hotărîre din 26 aprilie 1995, Curtea a indicat că
existenţa faptelor poate fi dovedită, în timp ce adevărul judecăţilor de valoare nu este
susceptibil probării. Condiţia de a dovedi adevărul unei judecăţi de valoare este imposibil de
îndeplinit şi încalcă însăşi libertatea de opinie, care este o parte fundamentală a dreptului
protejat de articolul 10 al Convenţiei. Mai mult, trebuie reamintit faptul că libertatea
jurnalistică acoperă, de asemenea, posibile recurgeri la un anumit grad de exagerare sau chiar
provocare.
în cauza Flux (nr. 7) v. Moldova, cererea nr. 25367/05, hotărîre din 24 noiembrie 2009,
Timpul Info-Magazin şi Anghel v. Moldova, cererea nr. 42864/05, hotărîrea din 27 noiembrie
2007 se indică că, reflectarea de către media a „„poveştilor” sau „zvonurilor” - care provin de
la alte persoane decât reclamantul -

14
Schema Portului Giurgiuleşti

7
sau a „opiniei publice” urmează a fi protejată ca parte a rolului său de „câine de pază public”,
dacă acestea nu sunt complet lipsite de temei.
în cauza Gorelishvili v. Georgia cererea nr. 12979/04, hotărîrea din 5 iunie 2007,
Curtea a constatat o încălcare a dreptului la libertatea de exprimare deoarece instanţele de
judecată naţionale nu au făcut o distincţie între judecăţile de valoare şi declaraţiile de fapt,
referindu-se uniform la noţiunea de - informaţii, şi au cerut ca addevărul oricărei dintre astfel
de informaţii să fie dovedit de către pîrît.
în cauza Jerusalem v. Austria, cererea nr. 26958/95, hotărîrea din 21 februarie 2001,
Curtea a indicat că şi atunci cînd declaraţia exprimă o judecată de valoare, proporţionalitatea
unei ingerinţe poate depinde de faptul dacă există un substrat factologic suficient pentru
declaraţia contestată, deoarece fară nici o bază faptică care să o susţină, chiar şi o judecată de
valoare poate fi excesivă.
Totuşi Curtea, s-a arătat a fi destul de concesivă în aplicarea acestui principiu. Astfel,
în cauza Nilsen şi Johnsen v. Norvegia, cererea nr. 23118/93, hotărîrea din 25 noiembrie
1999, Curtea a indicat că la momentul în care instanţele judecătoreşti norvegiene au
adjudecat cazul reclamanţilor a existat o anumită bază faptică pentru declaraţiile acestora, în
acest scop servind declaraţiile false şi fabricate privind brutalitatea intervenţiei poliţiei.
în cauza Flux şi Samson v. Moldova, cererea nr. 28700/03, hotărîrea din 23 octombrie
2007, Curtea a considerat că pasajele: „un fost demnitar de stat îşi înalţă castele” şi „ex-
ministrul construcţiilor, G.C., a hotărât să se îmbogăţească pe sărăcia altora” sunt judecăţi de
valoare care exprimau opinia ziarului despre lucrările de construcţie ale lui G.C. şi
consecinţele lor asupra vecinilor lui. Mai mult, aceste opinii s- au bazat pe fapte, care nu s-a
dovedit că au fost neadevărate, unele fiind menţionate chiar în articol, iar la altele s-a făcut
referire pe parcursul procedurilor. în astfel de circumstanţe, Curtea consideră că de la ziar nu
se putea cere să probeze veridicitatea judecăţilor de valoare făcute de el şi că, mai mult,
opiniile sale nu au fost lipsite de un substrat factologic.
în drept ne întemeiem referinţa în baza art. 186 CPC.
Anexăm în calitate de înscrisuri următoarele:

1. Articolul din 2006 - “Thomas Moser. Director general al companiei

“Danilbe Logistics” publicat pe pagina Web http://www.vipmagazin.md/top- moldoveni/Cei mai influen%C5%A3i moldoveni
1

2006/Thomas Moser. Director general al Companiei %E2%80% 9EDanube Logistics%E2%80%9D/:

2. Articolul “Cine este proprietarul real al Portului din Giurgiuleştf\ publicat
la 08.04.2015 pe pagina Web - http://www.euractiv.ro/euractiv-moldova/cine-este-proprietarul-real-al- portului-de-la-
giurgiulesti-390:

3. Articolul “ Cine este proprietarul real al portului de la Giurgiuleşti“ şi extrasele din

registrele comerciale internaţionale în referire la “Thomo Invest Ltd”, “Danube Logistics
Holding B.V” şi “Danube Logistics SRL” toate publicate la 08.04.2015 pe pagina web -
http://www.mold-street.com/?go=news&n=3712 :
4. Editorialul din 15.10.2013 întitulat -“Despre concesiuni”
publicat pe pagina web - http://www.ziarulnational.md/ciobanu-despre-concesiuni/ ;
5. Informaţia publică despre Î.C.S. “Danube Logistics SRL” fondată la 27

8
decembrie 2004 de către Danube Logistics Holding BV, conducător fiind Moser
Thomas, de pe pagina web - https://opencorporates.com/companies/md/1004600073997 ;
6. Articolul de investigaţie jurnalistică cu denumirea de “Sugativa de bani publici de
la Giurgiuleşti “ publicat pe pagina web http://www.ic.md/sugativa-de-bani-publici-de- la-
giurgiulesti-i/
7. Biografia lui Thomas Moser publicată pe pagina web -
http://www.cei.int/sites/default/files/attachments/publicati0ns-sef/SEFQ8%20B0QKLET%20FINAL.pdf ;
8. Pagina principală a Portului Liber Internaţional Giurgiuleşti -
http://www.gifp.md/ro/page/57/Operator ;
9. Copia schemei Portului Internaţional Giurgiuleşti;

5. 10. 2016

Asociaţia Obştească “Centrul de Investigaţii Jurnalistice’

reprezentată de avocatul Valeriu Pleşca