Cap. 1.3.

Arhitectura reţelelor electrice

1
 Arhitectura reţelelor electrice

Particularităţile arhitecturii sistemelor electroenergetice

• Elementul principal care poate fi luat în considerare la analiza
configuraţiei sistemelor electroenergetice este nivelul de tensiune.
• Legătura între planuri diferite de tensiune este realizată prin
intermediul cuplajelor magnetice ale transformatoarelor.
• În interiorul unui plan sunt cuprinse elementele longitudinale ale
reţelelor.
• Reţelele din planurile superioare servesc transportului energiei
electrice, iar cele din planurile inferioare distribuţiei acesteia.
• Nodurile şi reţeaua de treaptă inferioară constituie un consumator
pentru reţeaua din treapta superioară (cu excepţia nodurilor generator)
• Consumul de energie din sistem are loc la nivel de înaltă, medie sau
joasă tensiune prin intermediul transformatoarelor de cuplaj cu
reţeaua.
• Reţelele aflate la nivel inferior sunt mai dense, transferă puteri mai
mici. 2
 Tensiunea
treptei [kV]
Arhitectura sistemului 750
400

electroenergetic naţional

220
Condiţiile de funcţionare
Nivelul de [MVA]
tensiune VARA IARNA Staţie de
transformare
110 kV 81,6 / 95,2 119,6 / 149,5
220 kV 285,1 417,7
400 kV 1037,4 / 1188,5 1518,9 / 1741,3 110

Transformator

• Transferul de puteri mari este Centrală

~ locală
Zone
rurale

posibil numai la tensiuni mari 20

~

Centrală~ Zone
sistem urbane

Reţ ele Reţ ele

industriale urbane

Consumatori industriali mari (6) 10

Post de
transformare
Consumatori monofazaţi
16 A -> 3,68 W 0.4
Reţele de

25 A -> 5,75 kW distribuţie

de joasă
tensiune
3
 Schema principială a transportului şi distribuţiei energiei
electrice în SEN pe niveluri de tensiune

750 kV, 400 kV

220 kV

Generator Repartiţia
energiei electrice
110 kV
~ 20 kV

10 kV Distribuţia
energiei electrice
Consum local
0.4 kV

0 kV

4
 Scheme de conexiune ale reţelelor electrice

Obiective
• continuitate în alimentare;
• simplitate şi elasticitate în exploatare;
• posibilitate de extindere (autostructurare);
• economicitate (investiţii şi pierderi minime);

5
Arhitectura reţelelor electrice de joasă tensiune

6
 Reţele de joasă tensiune simplu buclate
PT1 PT2
Reţeaua este alimentată din două surse independente
S1 S2 PT1 şi PT2, iar pe fiecare plecare se află siguranţe
fuzibile având acelaşi curent nominal In. Dezavantaj:
orice defect conduce la funcţionarea ambelor protecţii
a
S1 şi S2, iar consumatorii rămân nealimentaţi

PT1 PT2
Pentru a elimina dezavantajul schemei a se prevede o protecţie
S3 al cărei curent de acţionare este mai mic decât al protecţiilor
S1 şi S2. La apariţia unui s.c. pe partea dreaptă a protecţiei S3 S3
(In,S3<In,S1 şi In,S3<In,S2), va acţiona mai întâi S3 iar apoi S2, iar
consumatorii din dreapta rămân nealimentaţi
b

PT1 PT2
Protecţia S3 a fost înlocuită cu un întreruptor automat I,
I care în funcţionare normală este deconectat, iar cele
două zone de reţea funcţionează radial. În cazul
dispariţiei tensiunii pe oricare parte, întreruptorul I se
c
închide a.î. toţi consumatorii vor fi alimentaţi.
7
 Reţele de joasă tensiune buclate

întreruptor debrosabil distribuitor MT

P.A.
MT
Reţele buclate longitudinal
P.T.urile sunt alimentate de la
aceeaşi linie de MT
(distribuitorul de MT).
Reţeaua de JT este formată
din liniile de distribuţie
0, 4 kV
alimentate la două capete din
PT diferite.
a. longitudinal

Avantaje: Dezavantaje:
- îmbunătăţirea nivelului de tensiune, - Orice defect de distribuitorul de MT
- creşte gradul de siguranţă în poate întrerupe total alimentarea reţelei
alimenatrea consumatorilor de JT; acest dezavantaj poate fi
- se reduc pierderile de putere şi energie înlăturat prin trecerea la buclarea
în reţea transversală

8
 MT
Reţelele buclate transversal sunt alimentate
prin intermediul a două distribuitoare D1 şi
P.A.
D2 care pleacă din acelaşi punct de
alimentare. Atât distribuitoarele cât şi
0,4 kV
PTurile sunt dimensionate pentru întreaga
sarcină absorbită de receptoarele de pe partea
de J.T.
0,4 kV Reţeaua de J.T. este puternic dimensionată
deoarece aceasta va alimenta toţi
consumatorii atunci când un distribuitor este
indisponibiul.. PTurile trebuie echipate cu
protecţii direcţionale sau protecţii selective.
MT

b. transversal
Avantaje:
- nivel de tensiune mai bun
- căderi de tensiune mai mici
- creşte gradul de siguranţă în
alimenatrea cu en.el. a consumatorilor
Dezavantaje:
- Cost ridicat; din acest motiv această
schemă se utilizează doar atunci când
se prevede trecerea la o schemă
complex buclată

9
c. Reţele buclate mixt

Combină avantajele schemelor a şi b

10
 Reţele complex buclate de tip plasă Staţie

• Sunt reţele utilizate în cazul unor densităţi

mari de sarcină, de ordinul 3-25
MVA/km2. Este cazul zonelor centrale ale

T
iM
oraşelor, respectiv cartierele rezidenţiale

r
blu
CB
din marile aglomerări urbane.

Ca
• Se adoptă o structură de tip plasă pe partea
de JT. Fiecare consumator poate fi
alimentat prin minimum 3 legături.
Postu ri
• Diversele legături sunt alimentate printr-o transformare
reţea de distribuitoare şi PTuri dintr-un P.A.

Observaţii: Reţelele de JT sunt singurele

reţele din cadrul companiilor de
electricitate care alimentează şi
consumatori monofazaţi. Ele sunt realizate
în localităţi urbane în configuraţie buclată
cu funcţionare radială, în cablu submarin.

Branşamente
11
 Configuraţia reţelelor de medie
tensiune
În funcţie de modul de racordare de la staţia IT/MT:
• Cu distribuţie directă când PT sunt racordate la barele de MT ale staţiei
de transformare prin intermediul liniilor de MT (distribuitori).
– Cu rezervarea pe aceeaşi staţie de transformare;
– Cu rezervare pe două staţii de transformare diferite.
– Tip grilă
– În dublă derivaţie

• Reţea de distribuţie indirectă prin puncte de alimentare (PA): reţea de

fideri+distribuitoare;

• Reţea cu racordare indirectă prin puncte de conexiune: posturile de

transformare sunt racordate prin linii de MT la bara punctului de
conexiune care la rândul său este alimentat din staţiile IT/MT prin linii de
MT.
12
 Distribuţie directă prin LES cu rezervă pe aceeaşi staţie
(Reţele de distribuţie de M.T. din zonele urbane când nu există posibilitatea asigurării rezervării de pe barele de M.T. din altă staţie de transformare)
MT

Staţie de
10 kV / MT

Distribuţie directă prin LES cu rezervă pe staţii diferire

(Reţele de distribuţie de M.T. din zonele urbane, când există posibilitatea asigurării rezervării de pe barele de M.T. ale altei staţii)

MT MT

S1 S2

13
 MT

Distribuţie directă tip grilă cu

rezervare pe aceeaşi staţie sau pe
staţii diferite
S2
(Reţele de distribuţie de M.T. din Staţie viitoare
zonele urbane cu densităţi de 110 kV / MT

sarcină de 5-10 MVA/km2 sau

pentru a reduce volumul de
cabluri)

S1
Staţie existentă
110 kV / MT

14
 Distribuţie directă tip dublă derivaţie prin LES cu rezervare pe
aceeaşi staţie sau pe două staţii diferite
(Reţele de distribuţie de M.T. din zonele urbane cu densităţi de
sarcină de peste 10 MVA/km2)

MV
Cablu de
lucru
Cablu
de rezervă

15
 N
JT
Ît/MT
ÎT/MT
MT/JT

I N
3
2
1 I S
S N 3
JT
2
1
MT/JT
MT/JT JT mono

N
3
2
N JT N N
JT
3
2
MT/JT
JT mono

N
3

1 2 3 N
1 2 3 N
a) America de Nord b) Anglia
Retele de distribuţie la medie tensiune
a) cu neutru distribuit b) fără neutru distribuit, mixtă cu 2 sau 3 faze
16
 ÎT/MT

ÎT/MT

I S
3
2
1

MT/JT JT mono

I S
JT monoN N
3
3 2
1
1
JT mono

MT/JT

TI N

JT mono

1 2 3 Jt mono N
1 2 3 N

c) Australia d) Europa
Retele de distribuţie la medie tensiune
c) fără neutru distribuit, mixtă cu 1,2,3, faze d)fărăr neutru distribuit, 3 faze
17
18
19
Soluţii de autostructurare pentru mărirea capacităţii de tranzitare a reţelelor de
MT

► preluarea consumului crescut prin adăugarea de noi linii şi conectarea de noi puncte de injecţie într-o
reţea existentă
► nu necesită modificarea elementelor esenţiale şi a caracteristicilor tehnice şi constructive principale ale
reţelelor existente
► se menţine structura şi unitatea reţelei, modificările aduse constituind o dezvoltare de configuraţie, şi
nu o refacere a acesteia

crearea staţiilor B şi B’ şi racordarea lor la reţeaua existentă

20
crearea staţiilor C şi C’ care împart zona crearea staţiilor D şi D’ care împart zona
în sens longitudinal în sens transversal

21
 A
110 kV
Schema reţelei de
alimentare a unei
zone cu staţii ce
dispun de una sau
două unităţi de
transformare, LEA
alimentate de la 110 kV
aceeaşi linie de
110kV

22
 A
110 kV

20 kV
Schema reţelei de
alimentare a unei
zone rurale printr-o
linie de 110kV ce
dispune de staţii cu
două unităţi

23
 Rural

110 kV/MV

110 kV/MV

400 kV/110 kV 110 kV/MV

substation
110 kV/MV 6 kV/110 kV
substation

~ ~
Schema unei reţele de repartiţie de 110kV pentru alimentarea unei
localităţii urbane

24
 110 kV ring
Transformer
substation

Deep joint
substation

400 kV/110 kV
substation 110 kV
System

Schemă de repartiţie urbană pentru o localitate cu peste 150.000

locuitori
25
 Inelul 1, 110 kV Inelul 2, 110 kV

110 kV

Staţie
transformare
110 kV / MV

a) b)
Schemele staţiilor de transformare ce alimentează oraşele mari:
a) cu 2 transformatoare; b) alimentate de la două inele de 110kV
26