Emilio Pujol - Scoala Rationala A Chitarei (Cartea A III-a) A

Şcoala raţională a chitarei
Cartea a treia
Bazată pe principiile tehnicii lui Tarrega
Prolog de Manuel de Falla

Lui Emilio Pujol
Stimate prieten
Mi-ar plăcea să fiu un Llobet sau un Segovia pentru a putea vorbi demn de Metoda dumneavoastră de Chitară,
răspunzând astfel pentru afectuoasa bunătate cu care mă onoraţi cerându-mi pentru ea câteva cuvinte
introductive. Dar ce aş putea adăuga eu la genialele învăţături teoretice şi practice pe care i le datorăm. Ce
altceva pot spune este doar a aduce un omagiu acestui instrument care în rezonanţa casei spaniole a ocupat
întotdeauna un loc de predilecţie, a cărei istorie merge de multe ori mână în mână cu muzica general
europeană.
Instrument admirabil, atât sobru cât şi bogat, cu asprime sau blândeţe ştie să subjuge spiritul, în
care, pe parcursul timpului, au venit să se concentreze, ca o bogată moştenire, toate valorile
esenţiale ale nobilelor instrumente de odinioară, fără a dăuna cu nimic propriului caracter dat de
oameni prin originea sa.
Şi cum nu se poate afirma că dintre instrumentele cu coarde cu gât chitara este cea mai completă şi
bogată î, după posibilităţile armonice şi melodice? Şi cum aceasta nu era suficientă pentru a pune în
evidenţă semnificaţia sa, istoria muzicii ne demonstrează influenţa sa magnifică, cum transmite
esenţe sonore spaniole, pe un mare segment al artei muzicale europene. Cu ce emoţie descoperim
sub clara sa reflectare un Domenico Scarlatti, un Glinka şi printre ei un Debussy şi Ravel!... Şi apoi
privind la propria noastră muzică care de-a lungul secolelor , atât datorită influenţei sale, este
suficient să cităm ca un exemplu recent această splendidă „Iberia” pe care Isac Albeniz ne-a lăsat-o
moștenire.
Dar să mergem înapoi la lucrarea care ne copleşeşte. Din timpul îndepărtat al lui Aguado ne lipseşte
o metodă care să ne transmită progresele tehnice iniţiate de Tarrega. Aţi ajuns la ţintă excelente
îmbogăţit cu magnificul dumneavoastră aport personal, beneficiind nu numai executantul , ci şi
compozitorul a cărui sensibilitate profundă va avea motive să exalte şi să descopere noi posibilităţi
instrumentale.
Granada, Decembrie 1933
PREFAŢĂ
Acest al treilea volum al „Metodei raţionale de chitară” terminat în 1936 nu a putut fi editat până în prezent
din motive independente de voinţa noastră.
În această perioadă de timp de şaisprezece ani, conţinutul său didactic folosit în ore particulare şi la cursurile
de la catedră de la Conservatorul Naţional din Lisabona, a avut cea mai elocventă expresie a eficacităţii sale, în
progresul experimentat de elevi şi prin spectacolele lor de la fiecare sfârşit de curs.
Cu toate acestea, dat fiind timpul scurs, am crezut oportun să revizuiesc cu atenţie conţinutul înainte de a-l
publica.
Amploarea sa minuţioasă poate părea puţin excesivă celor care nu le este necesară. Celor care nu au un bun
maestru şi o folosesc o vor găsi utilă. Expunerea ordonată a materiei sale le permite unora să o aplice după
propriile posibilităţi.
Studiile Complementare care încheie această carte sunt, într-o formă recreativă, rezumatul procedeelor
tehnice prezentate cu sens muzical şi artistic care ar trebui cultivat în acelaşi timp.
Evoluţia constantă a tehnicii a creat necesităţi de ordin didactic care nu puteau fi prevăzute în Metodele
anterioare, după cum şi sistemul logic capabil să le poată rezolva. Scopul nostru este de a acoperi aceste
lacune, oferind în acelaşi timp un material inedit care, folosind aplicaţia şi timpul necesar, poate da un rezultat
eficace în domeniul artei.
Nu pretindem excluderea din muncă a celorlalţi autori. Nici o lucrare didactică personală nu va putea conţine
subtilităţile create de pedagogie prin dezvoltarea sa constantă. De aceea vă sfătuim ca în anumite faze de
studiu, este oportun să recurgeţi la lucrări recomandabile ale marilor autori.
Principiile de bază ale lui Tarrega, deschise tuturor tendinţelor, caută să facă cunoscute calităţile(?) lor pentru
a le conduce , cu ajutorul simţului estetic cel mai elevat, spre o dezvoltare constantă a artei, în concordanţă cu
spiritul fiecărei epoci.
2
Emilio Pujol – Profesor de chitară la Conservatorul naţional din Lisabona şi de „vihuela” la Conservatorul
superior municipal din Barcelona – Septembrie 1952.
INTRODUCERE
Calea de urmat pentru cel ce începe să studieze orice materie, atât timp cât dorinţele sale depăşesc cu mult
capacităţile sale, Înţelegerea şi tenacitatea nu sunt suficiente pentru a domina anumite dificultăţi pe care
dorinţa arzătoare şi entuziasmul le pot învinge cu o surprinzătoare uşurinţă.
Din acest motiv, ne străduim să dăm din primele momente un sens muzical celor mai simple murmure ale
tehnicii, fără a distorsiona scopul său, tinde să ridice şi să reînnoiască în spiritul elevului cel mai dinamic şi
favorabil interes. Considerăm că, condus în acest fel pe poteca abruptă ce duce la dominarea celor şase corzi
rebele ale chitarei, degetele sale se vor obişnui aproape pe nesimţite cu rigorile tehnicii şi în acelaşi timp simţul
lui muzical şi artistic se va afirma şi câştiga în amploare.
În consecinţă, acest principiu care merge progresiv în studiu, trebuie să fie strâns legat, când se referă la
mecanismul degetelor, de tot ceea ce este patrimoniul exclusiv al simţului şi sensibilităţii muzicale, încercăm să
prezentăm în fiecare exerciţiu şi în fiecare studiu aspecte ale spiritualităţii diferite ale muzicii (populare,
clasice, romantice sau moderne), pentru a-l obişnui pe elev să acorde întâietate muzicii în sine, suverane, pe
care posibilităţile sale o vor servi cu umilinţă, în timp ce ea nu binevoieşte să servească la rândul său, așa cum
o face uneori cu noblețe, posibilitățile artistului.
Elevul care a studiat cu atenţie primul şi al doilea curs va ajunge să realizeze bine exerciţiile şi studiile care le
conţin, va fi capabil să abordeze fără mare efort prezenta carte, unde va găsi dificultăţi sporite, tratate mai
riguros în vederea celor mai bune şi pozitive rezultate.
Tehnica pe care o expunem aici gradat constă în primul rând în exerciţii practice de o utilitate indiscutabilă,
rezumate într-o serie de „Studii” complementare care necesită, pe lângă îndemânarea tehnică, aplicarea unui
simţ esenţialmente muzical. Este indispensabil pentru o muncă eficientă, exersarea intensă şi continuă a
prezentului curs. Dacă profesorul consideră util, poate înlocui Studiile complementare cu alte lucrări sau studii
de alţi mari autori care duc la acelaşi rezultat. Oricine doreşte cu ardoare să domine instrumentul trebuie să
ştie că primul avantaj obţinut provine din studiul asiduu al exerciţiilor, având grijă în primul rând de indicaţiile
care se referă la fiecare din ele. Cel care se serveşte de această carte pentru a-şi satisface aspiraţii mai
modeste, urmărind cu atenţie Studiile complementare în ordinea indicată, nu-şi va consuma efortul inutil.
Cel ce se consideră capabil să depăşească dificultăţile prezentate în acest volum cu o satisfacţie bine
fundamentată, va avansa cu un pas ferm în domeniul tehnicii şi va fi apt să atace lucrări mult mai importante al
căror text se încadrează în formulele tehnice întâlnite deja.
3
Cursul al treilea Teoretico-practic
Lecţia 61 Extensia totală a tastierei

181. Notele produse pe fiecare tastă începând cu tasta a XII-a sunt aceleaşi cu cele de pe primele şapte taste,
dar cu o octavă mai sus (vezi Cartea I, Exemplul 44).
Registrul supra-acut
Memoraţi notele obţinute pe fiecare coardă începând cu tasta a XII-a
Lecţia 62 Mobilitatea mâinii stângi

182. Considerând timpul ca unul din bazele primordiale ale muzicii, este convenabil să reducem şi să
simplificăm constant mişcările mâinii şi ale degetelor până când toate succesiunile de sunete se pot produce
uşor şi cu rapiditatea necesară.
Prin urmare, ne vom asigura că eforturile şi mobilitatea mâinii şi degetelor sunt utilizate cu precauţie şi
oportunitate.
183. O altă circumstanţă principală care ne obligă sa avem grijă în acelaşi timp de acţiunea degetelor acestei
mâini este următoarea: chitara fiind un instrument cu coarde ciupite, durata sunetului este limitată, întrucât
vibraţiile corzii tind să-şi diminueze intensitatea până la dispariţia totală; şi dacă la această condiţie se mai
adaugă o altă circumstanţă, ca fiecare notă apăsată să se audă până când degetul părăseşte coarda, ne dăm
seama de atenţia continuă pe care trebuie să o manifeste chitaristul pentru a depăşi aceste obstacole şi a reuşi
să producă continuitatea necesară a sunetelor.
184. Fiecare deget poate adopta pe corzi o atitudine care s-ar putea numi activă sau pasivă. Ea este activă
când degetul apasă coarda spre tastieră şi pasivă când se aşează pe coarda şi tasta determinată, îşi păstrează
locul fără să exercite nici o presiune.
În atitudinea activă, când acţionează asupra corzii, dă fiecărei note claritatea, durata şi intensitatea dorită.
Atitudinea pasivă permite mâinii şi degetelor să schimbe uşor poziţia şi locul fără să întrerupă complet
vibraţiile corzii.
Distanţa mică dintre corzi şi tastieră permite degetelor, a căror forţă naturală a fost obţinută prin exerciţiu, să
menţină contactul dintre corzi şi tastieră cu un efort imperceptibil.
În consecinţă, durata unei note apăsate fiind terminată, degetul care l-a produs (atitudine activă) îşi reduce
efortul redând muşchilor contractaţi flexibilitatea lor naturală. Transformând atitudinea activă în una pasivă,
degetul va fi liber să treacă de pe o coardă pe alta sau de pe o tastă pe alta, apropiată sau îndepărtată.
4
Flexibilitatea proprie atitudinii pasive este cea care dă agilitatea şi precizia necesare mişcării degetelor care se
vor muta rapid pe locul dorit pentru producerea sunetelor succesive fără ca vibraţiile fiecărei note să dispară
complet.
Această diferenţă de activitate a degetelor mâinii stângi, care este la început rezultatul atenţiei voluntare a
executantului, devine instinctivă printr-un studiu continuu.
185. Mâna stângă se mută de la stânga la dreapta şi invers în sens paralele cu lungimea corzilor prin îndoirea
cotului şi a încheieturii şi fără intervenţia braţului. Antebraţul este cel care prin pivotarea cotului conduce
mâna din registrul grav în cel supra-acut. (Vedeţi Cartea I, §209 şi 218).1
186.În mişcările ascendente de la stânga spre dreapta policele va aluneca paralel cu celelalte degete fără a
pierde contactul cu gâtul. La trecerea spre registrul supra-acut curbura încheieturii se va accentua; policele,
urmând mişcările mâinii alunecă spre partea inferioară a gâtului pentru a stabili punctul de sprijin şi rezistenţă
la marginea tastierei. (Vezi Cartea I, fig. 47). Această poziţie şi deplasarea mâinii permit fiecărui deget să
acţioneze liber asupra tuturor corzilor, fără ca mâna să-şi piardă punctul de sprijin.(Vezi Cartea I, § 113).
187. În mişcările descendente (de la dreapta la stânga), contrar flectării policelui, acesta se desprinde uşor de
gât pentru a merge să se plaseze la nivelul cvadruplului unde degetele vor putea apăsa corzile. (Vezi Cartea a
II-a, § 115). Pe măsură ce mâna se îndepărtează de registrul supra-acut, policele va aluneca liber pe spatele
gâtului, revenind la poziţia sa normală.
188. Când mâna trece de la un cvadruplu la altul, îndepărtat sau apropiat, ea se va deplasa fără să se
îndepărteze de tastieră şi cu degetele dispuse astfel, încât ajunse pe noul cvadruplu pot ocupa printr-un singur
impuls tastele corespunzătoare. Linia transversală care formează la mâna stângă articulaţiile de la baza
degetelor va trebui să păstreze întotdeauna în orice mişcare şi la orice înălţime pe tastieră o poziţie paralelă cu
gâtul şi cu corzile.
189. Securitatea mişcărilor depinde în principiu de flexibilitatea muşchilor care intervin în fiecare din ele. Dacă
doriţi să obţineţi o execuţie uşoară şi sigură pe tastieră, evitaţi orice rigiditate a degetelor, mâinii sau
antebraţului.
190. Degetele 1, 2, 3 şi 4 vor cânta în registrul supra-acut la fel ca pe restul tastierei, menţinând articulaţiile la
un unghi invariabil care să permită o acţiune perpendiculară asupra corzilor.
191. Mâna stângă se poate deplasa pe toată lungimea tastierei, observând în mişcările degetelor următoarele
patru tipuri de mişcări:
1. prin substituirea unui deget cu altul pe aceeaşi coardă şi pe aceeaşi tastă;
2. prin saltul unuia sau mai multor degete la taste apropiate sau îndepărtate;
3. prin alunecarea unuia sau mai multor degete pe note consecutive;
4. prin încrucişarea degetelor pe taste alăturate sau îndepărtate.
192. Exemple şi exerciţii din primul tip:
a) Substituirea degetului 2 cu 1 şi invers, pe două note succesive:2

Mers ascendent Mers descendent
Exemplul 59
Coarda a treia
Mers ascendent – SOL# fiind cântat, urmează LA natural, fără să ridicaţi degetul 1 de pe coardă. A doua notă
fiind cântată, alunecaţi cu degetul 1 până pe tasta a 2-a, ridicând în acelaşi timp degetul 2. Repetaţi aceste
mişcări pentru grupurile de optimi 2, 3 şi 4.
Mers descendent – După ce a fost cântată a doua notă din al cincilea grup de optimi (SI), glisaţi degetul 1 până
pe tasta alăturată şi puneţi în acelaşi timp degetul 2 pe tasta eliberată de degetul 1. Repetaţi mişcările pentru
grupurile de optimi 2, 3 şi 4.
1 Aşa cum mişcările braţului oferă mâinii mai multă siguranţă şi fermitate atunci când este apropiat spre corp faţă de atunci când este mai
îndepărtat, şi mişcările degetelor înspre palmă sunt mai sigure decât cele în sens contrar. Acesta este motivul pentru care se preferă
folosirea degetele 1 şi 2 pentru două note consecutive în mişcare ascendentă şi degetele 3 şi 4 pentru cele descendente.
Mişcările ascendente ale degetelor 1 şi 2 corespund în sensul mişcărilor concentrice ale mâinii, mişcărilor descendente ale degetelor 3 şi 4.
În acelaşi mod, mişcările ascendente ale degetelor 3 şi 4 corespund în sens opus mâinii mişcărilor descendente ale degetelor 1 şi 2.
2
Linia punctată din dreapta unui număr ne arată că degetul reprezentat de acesta nu trebuie ridicat de pe coardă până când se termină
linia. Săgeata mică care urmează unui număr şi unei linii punctate ne arată momentul în care degetul care îi corespunde va trebui pus în mi
mişcare. Când două sau mai multe cifre sunt dispuse vertical, degetele reprezentate de acestea trebuie puse în acelaşi timp pe coardă
apăsând anticipat notele care trebuie cântate succesiv.
5
b) Substituirea degetului 2 cu degetul 3
Exemplul 60
Coarda a treia
Aceleaşi indicaţii pentru degetele 2 şi 3 ca şi cele expuse în exemplul anterior pentru degetele 1 şi 2.
c) Substituirea degetului 4 cu degetul 3 şi invers, în succesiuni de două note.
Exemplul 61
Coarda a treia
Aceleaşi dispoziţii pentru degetele 3 şi 4.
d) Substituirea degetelor 2, 3 şi 4 cu degetul 1 şi invers în succesiune de 2 note.
Exemplul 62
Coarda a treia
Mers ascendent – Fiind cântată a doua notă din primul grup, alunecaţi cu degetul 1 fără a părăsi coarda, până la tasta pe
care trebuie apăsată prima notă din grupul următor. Repetaţi aceleaşi mişcări pentru fiecare grup care urmează.
Mers descendent – În acelaşi moment în care degetul 1 se pune pe tasta corespunzătoare celei de a doua note din fiecare
grup de optimi, degetul corespunzător primei note din grup trebuie să fie pus pe tasta pe care trebuie să o apese.
e) Substituirea degetului 1 cu degetul 2 şi invers în succesiune de trei note.
Exemplul 63 Mers ascendent Mers descendent
Coarda a treia
Mers ascendent –Menţineţi degetele 1 şi 2 pe tastele lor, respectiv după cum indică linia punctată şi odată cântată nota cu
degetul 3, alunecaţi cu degetul 1 pe tasta vecină. Aceleaşi mişcări vor fi repetate şi pe grupurile 2, 3 şi 4 de optimi.
Mers descendent – În trecerea de la al cincilea la al şaselea grup de optimi, apoi la al şaptelea şi apoi la al optulea, degetul 1
se întoarce de fiecare dată cu o tastă fără a părăsi coarda.
f) Substituirea degetului 3 cu degetul 2 şi invers în succesiuni de trei note.
Coarda a treia
Mers ascendent – aceleaşi dispoziţii pentru degetele 2, 3 şi 4 ca pentru degetele 1, 2 şi 3 din exemplul anterior.
Mers descendent – Aceleaşi dispoziţii.
g) Substituirea degetelor 2 şi 3 cu degetul 1 şi a degetului 3 cu degetul 4 în succesiuni de patru note.
Coarda a treia
Mers ascendent – Menţineţi degetele 1 şi 2 pe coardă în primul grup de optimi şi, odată cântată nota cu
degetul 4 alunecaţi cu degetul 1 pe coarda învecinată. Aplicaţi acelaşi procedeu la degetele 1 şi 3 când treceţi
de la grupul de optimi 3 la 4.
6
Mers descendent – În trecerea de la grup 5 la grupul 6, de la acesta la al şaptelea şi apoi la al optulea, degetul 1
se întoarce câte o treaptă la fiecare pasaj fără să părăsească coarda, în timp ce celelalte degete care au de
cântat notele rămase din fiecare grup se vor aşeza pe tastele corespunzătoare.
h) Substituirea degetului 2 cu degetul 1 şi a degetului 3 cu degetul 4 în succesiune de patru note.

Coarda a treia
Mers ascendent – Menţineţi degetele 1, 2 şi 3 pe tastele respective după cum indică linia punctată şi, odată ce
nota apăsată cu degetul 4 a fost emisă, alunecaţi cu degetul 1 pe tasta învecinată. Repetaţi mişcarea şi pentru
grupurile 2 şi 3 de optimi.
Mers descendent – În trecerea de la grupul 5 la grupul 6 şi de aici la 7, degetul 1 se va întoarce cu câte o tastă
la fiecare pasaj şi degetele corespunzătoare notelor rămase vor fi puse simultan pe tastele respective.
i) Substituirea degetului 4 cu degetul 1 şi invers în succesiune de patru note.

Coarda a treia
Mers ascendent şi descendent – Procedaţi cu degetele 2, 3 şi 4 la fel ca în exemplul precedent parcurgând cu
degetul 1 tasta corespunzătoare primei note din fiecare grup fără a părăsi coarda.
193. Exerciţii cromatice pe fiecare coardă
Exerciţiul 99
Coarda a treia
Străduiţi-vă să obţineţi note clare egale şi robuste şi acţiunea mâinii stângi în registrul supra-acut să nu fie un
obstacol în egalitatea acestui exerciţiu. Va fi util la început să se cânte lent, repetând fiecare grup de optimi
odată sau de mai multe ori cu scopul de a consolida acţiunea degetelor şi de a putea supraveghea mişcările
mâinii.
Exersaţi de asemenea, cu aceeaşi dispunere a degetelor şi tastelor (în tonalitatea corespunzătoare) pe corzile a
4-a, a 5-a, a 6-a şi prima.
Exerciţiul 100
Exersaţi cu digitaţiile mâinii stângi a) şi b), ţinând cont de indicaţiile expuse la exerciţiul anterior.
7
Exerciţiul 101
Studiaţi cu cele trei digitaţii diferite indicate pentru mâna stângă şi repetaţi pe corzile 4, 5, 2 şi 1.
194. Într-un mod general, exerciţiile digitate cu indice şi medio la mâna dreaptă vor fi exersate în mod egal şi
chiar cu un accent mai mare cu degetele medio şi anular din cauza slăbiciunii acestui ultim deget. În mod egal
se va insista în studiu şi pe digitaţiile medio – indice şi anular – medio.
Lecţia 63 Mobilitatea mâinii stângi.

195. Exemple şi exerciţii pentru al doilea tip.
a) Saltul cu degetul 2 peste o tastă fără a ridica degetul 1 de pe coardă în succesiuni de două note.
Coarda a treia
Mers ascendent – Puneţi în acelaşi timp degetele 1 şi 2 pe tastele corespunzătoare celor două note din primul
grup de optimi; odată cântată cea de a doua notă, degetul 1 va aluneca pe tasta învecinată şi vom pune în
acelaşi timp degetul 2 pe tasta corespunzătoare primei note din grupul 2. Prin repetarea acestor mişcări, se vor
obţine succesiv grupurile 2, 3 şi 4.
Mers descendent – După ce a fost cântată a doua notă din grupul 5 apăsată cu degetul 2, degetul 1 va trece pe
tasta vecină anterioară. Repetaţi aceleaşi mişcări pe tastele corespunzătoare care vor da notele
corespunzătoare din grupurile 6, 7 şi 8.
b) Saltul cu degetul 3 peste o tastă fără a ridica degetul 2 de pe coardă, în succesiune de două note.
Coarda a treia
Mers descendent şi ascendent – Aceleaşi dispoziţii pentru degetele 2 şi 3 ca şi cele referitoare la degetele 1 şi 2
din exemplul anterior.
c) Saltul cu degetul 4 peste o tastă fără a ridica degetul 3 de pe coardă, în succesiune de două note.
Coarda a treia
Mersuri ascendente şi descendente – Procedaţi la fel şi cu degetele 3 şi 4.
8
d) Salt alternat peste o tastă cu degetul 2, respectiv 3, fără să ridicaţi degetul 1 de pe coardă, în succesiune de
două note.
Coarda a treia
Mers ascendent – Puneţi simultan degetele 1 şi 2 pe cele două note din primul grup (LA şi SOL#), avansaţi cu o
tastă cu degetul 1 şi puneţi degetul 3 pe prima notă (SI) din al doilea grup. Fiind cântată a doua notă din grup
(LA), avansaţi cu degetul 1 două taste şi puneţi în acelaşi timp degetul 2 pe prima notă (DO) din al treilea grup.
După ce a fost cântat SI, se trece de la al treilea la al patrulea grup în acelaşi fel cum s-a trecut de la primul la al
doilea grup.
Mers descendent – După ce aţi cântat a doua notă din grupul 5, alunecaţi înapoi cu degetul 1 fără să părăsiţi
coarda, până când apăsaţi tasta corespunzătoare primei note din grupul 6. Se va proceda la fel, succesiv şi
pentru grupurile 7 şi 8.
e) Saltul peste o tastă cu degetele 3 şi 2 fără ca degetul 1 să părăsească coarda, în succesiuni de trei note.
Coarda a treia
Mers ascendent – Puneţi în acelaşi timp degetele 3, 2 şi 1 pe notele corespunzătoare din primul grup de
optimi, ridicaţi pe rând primele două degete şi, odată cântată a treia notă, avansaţi o tastă cu degetul 1. Când
ajunge acest deget pe noua tastă, puneţi simultan degetele 3 şi 2 pe tastele corespunzătoare notelor din al
doilea grup. Aceleaşi mişcări vor fi aplicate şi următoarelor două grupuri.
Mers descendent – În trecerea la grupurile 6, 7 şi 8, degetul 1 se va retrage cu o tastă la fiecare grup, iar
degetele 2 şi 3 se vor pune succesiv pe tastele care corespund notelor a doua şi a treia din fiecare grup.
f) Saltul peste o tastă cu degetele 4 şi 3 fără ca degetul 2 să părăsească coarda, în succesiuni de trei note.
Mersuri ascendente şi descendente – Aceleaşi recomandări pentru degetele 4, 3 şi 2 ca şi cele din Exemplul 72
pentru degetele 3, 2 şi 1.
g) Saltul peste o tastă alternativ cu degetele 4-3 şi 4-2, fără ca degetul 1 să părăsească coarda, în succesiuni de
trei note.
Coarda a treia
Mersuri ascendent şi descendente – Procedaţi cu degetele 4-3-1- şi 4-2-1 pentru fie care grup de optimi
corespunzător ca în Exemplele 72 şi 73.
h) Saltul peste o tastă cu degetele 4, 3 şi 2 fără a ridica de pe coardă degetul 1, în succesiuni de patru note.
Coarda a treia
Mers ascendent – Puneţi simultan degetele 4, 3, 2 şi 1 pe cele patru note din primul grup de optimi, apoi
ridicaţi pe rând primele trei şi în momentul în care aţi atacat a patra notă, avansaţi cu degetul 1 o tastă.
Această mişcare se va face simultan cu mişcările degetelor 4, 3 şi 2 care se vor pune pe tastele
corespunzătoare primelor trei note din al doilea grup. Aceleaşi mişcări se vor apli9ca şi grupurilor de optimi 3
şi 4.
9
Mers descendent – În trecerea la grupurile 6, 7 şi 8, degetul 1 se va retrage cu o tastă , iar degetele 4, 3 şi 2 vor
fi puse succesiv pe tastele care corespund notelor a 2-a, a 3-a şi a 4-a din fiecare grup.
i) Saltul peste mai multe taste cu degetele 4, 3 şi 2 fără a ridica degetul 1 de pe coardă, în succesiuni de patru
note.
Coarda a treia
Mersuri ascendente şi descendente – Aceleaşi mişcări ca în Exemplul 75, cu diferenţa că degetul 1, în trecerea
de la un grup la altul în mers ascendent va parcurge distanţa necesară pentru a se pune pe tasta
corespunzătoare celei de a patra note din fiecare grup şi în mers descendent va parcurge distanţa care separă
fiecare primă notă din fiecare grup.
196. Exerciţii cromatice pe fiecare coardă.
Exerciţiul 102
Coarda a treia
Coarda a treia
Exersaţi-l cu aceeaşi digitaţie şi pe aceleaşi taste pe corzile 4, 5, 6 şi 1, cu digitaţiile mâinii drepte m-y şi a-m.
Exerciţiul 103
Coarda a treia
Exersaţi cu digitaţiile mâinii stângi a) şi b) pe diferite corzi şi cu digitaţiile mâinii drepte m-i şi a-m.
Exerciţiul 104
Coarda a treia
Exersaţi cu digitaţiile mâinii stângi a), b) şi c) pe diferite corzi şi cu digitaţiile mâinii drepte m-i şi a-m
10
Exemple şi exerciţii de tipul trei.
a) Alunecări ascendente cu degetul 1 şi descendente cu degetul 3.
Coarda a treia
Mers ascendent – După ce aţi cântat SOL#, alunecaţi cu degetul 1 pe tasta vecină. Apoi cântaţi La natural şi fără
să ridicaţi degetul 1 de pe coardă, apăsaţi cu degetele 2 şi 3 succesiv următoarele două note din grup. După ce
aţi cântat a doua notă din cele două, (ultima din grupul de optimi), ridicaţi degetele 2 şi 3 pentru ca să poată fi
cântată prima notă din grupul următor. Fiecare grup ascendent va fi repetat cu aceleaşi mişcări, dar cu un
cvadruplu mai sus.
Mers descendent – Degetele 3, 2 şi 1 fiind puse pe tastele VI, V şi IV, ridicaţi-le pe ultimele două după ce a fost
cântată prima notă din al patrulea grup şi mutaţi degetul 3 pe tasta anterioară punând în acelaşi timp degetele
2 şi 1 pe tastele IV şi III. După ce a fost cântată prima notă din grupul 5, repetaţi aceleaşi mişcări spre tastele
corespunzătoare. Aceleaşi mişcări se vor executa şi la grupul 6.
b) Alunecări ascendente şi descendente cu degetul 2 .

Coarda a treia
Mers ascendent – După ce aţi cântat la natural (a doua notă din primul grup), degetul 2 alunecă pe tasta
învecinată (la#), lăsând degetul 1 să acţioneze pe tasta ocupată înainte de degetul 2. Fiind cântat şi SI natural
din acelaşi grup, se vor ridica simultan degetele 2 şi 3 după ce a fost cântată prima notă din grupul 2 (LA) se vor
repeta aceleaşi mişcări pentru producerea notelor din grupurile următoare.
Mers descendent – Degetele 3 şi 2 rămân puse pe tastele VI (DO#) şi V(SI#) după al treilea grup. Odată cântată
a doua notă din grupul 4 (SI#), degetul 2 alunecă până la tasta precedentă (SI) fără a părăsi coarda şi puneţi în
acelaşi timp degetul 1 pe tasta alăturată. După ce a fost cântată ultima notă din grup (LA#), puneţi din nou
degetele 3 şi 2 pe tastele corespunzătoare celor două note care urmează (DO şi SI) şi continuaţi în acelaşi fel
progresia descendentă.
c) Alunecări ascendente şi descendente cu degetul 3.

Coarda a treia
Mersuri ascendente şi descendente – Aceleaşi dispoziţii date în exemplul anterior vor servi şi la aceste grupuri
de note, substituind degetele 1, 2 şi 3 cu degetele 2, 3 şi 4.
d) Alunecări ascendente cu degetul 3 şi descendente cu degetul 1.
Coarda a treia
Mers ascendent – După cum indică liniile punctate, degetele 1 şi 2 rămân pe corzi până când degetul 3 trece pe
tasta următoare.
11
Mers descendent – Degetele 3, 2 şi 1 fiind puse pe tastele VI, V şi IV, după ce a fost cântat SI (de pe tasta IV),
degetul 1 se retrage o tastă. LA# fiind de asemenea cântat, degetele 3 şi 2 vor fi puse în acelaşi timp pe tastele
care corespund primelor două note din grupul 5 (DO şi SI). Aceste mişcări se vor repeta şi pentru trecerea la al
şaselea grup de optimi.
e) Alunecări ascendente cu degetul 4 şi descendente cu degetul 2.

Coarda a treia
Mersuri ascendente şi descendente – Aceleaşi dispoziţii din exemplul anterior aplicate respectiv la degetele 4, 3
şi 2.
f) Alunecări ascendente cu degetul 1 şi descendente cu degetul 4.

Coarda a treia
Mersuri ascendente şi descendente – Aplicaţi în acest exemplu dispoziţiile de la exemplul a), apăsând în plus cu
degetul 4 a cincea notă din fiecare grup ascendent şi prima din cele grupurile descendente. Pentru mai multă
siguranţă în mişcările mâinii, degetul 1 va urma cu flexibilitate şi la distanţă normală mişcările degetului 4.
g) Alunecări ascendente cu degetul 2 şi descendente cu degetul 3.

Coarda a treia
Mersuri ascendente şi descendente – Procedaţi ca în exemplul 78 în urcare şi 79 în coborâre, apăsând în plus cu
degetul 4 ultima notă din fiecare grup ascendent şi prima din fiecare grup descendent. Degetul 1 trebuie să
însoţească cu naturaleţe mişcările degetelor 2 şi 3 de fiecare dată când ele trec pe o tastă învecinată.
h) Alunecări ascendente cu degetul 3 şi descendente cu degetul 2.

Coarda a treia
Mersuri ascendente şi descendente - – Procedaţi ca în exemplul 78 în urcare şi 79 în coborâre, apăsând în plus
cu degetul 4 ultima notă din fiecare grup ascendent şi prima din fiecare grup descendent. Mişcările degetului 3
în urcare vor fi însoţite de degetul 2; în coborâre mişcările acestuia vor fi însoţite de degetul 1.
i) Alunecări ascendente cu degetul 4 şi descendente cu degetul 1.

Coarda a treia
Mers ascendent – Fiind cântată a patra notă din primul grup (SI) şi degetele menţinând contactul cu coarda
(atitudine pasivă) , duceţi mâna pe cvadruplul următor şi cântaţi a cincea notă din grup (DO). Grupurile
următoare se obţin prin repetarea aceloraşi mişcări.
12
Mers descendent – După ce a fost cântată a patra notă (SI) din primul grup descendent mâna coboară un cvadruplu
alunecând cu degetul 1 pe tasta vecină (LA#). După ce am cântat această notă, puneţi degetele 2, 3 şi 4 în acelaşi timp pe
tastele reprezentând primele trei note din grupul următor (VI, V şi IV) şi cu aceleaşi mişcări se obţin succesiv celelalte
grupuri.
j) Alunecări ascendente cu degetele 1 şi 4 şi descendente cu degetele 4 şi 1.

Coarda a treia
Mersuri ascendente şi descendente – Degetele 4 şi 1 se pregătesc simultan ca să se aşeze pe primele două note
din primul grup. După ce a fost cântat SOL#, se procedează pentru notele următoare la fel ca în exemplele 82 şi
85 legate. În grupul 4, în momentul alunecării degetului 4 spre tasta precedentă, se vor pune simultan degetele
3, 2 şi 1 pe tastele vecine unde vor apăsa notele care urmează. După ce a fost cântată ultima notă din al
patrulea grup, degetul va aluneca până la tasta vecină anterioară şi vom repeta mişcările pentru cele două
grupuri care urmează.
Exerciţiul 105
Coarda a treia
Exersaţi cu digitaţiile mâinii stângi a), b), c) şi d) pe diferite corzi şi cu digitaţiile mâinii drepte i-m şi m-a.
Exerciţiul 106
Coarda a treia
Exersaţi pe diferite corzi şi cu digitaţiile mâinii drepte m-i şi a-m
13
Exerciţiul 107.
Coarda a treia
Exersaţi cu digitaţiile mâinii stângi a), b), şi c) şi cu digitaţiile mâinii drepte i-m şi m-a.

199. Exemple şi exerciţii de tipul 4.
a)Trecerea degetului 1 de degetul 2 şi invers pe taste vecine.
Coarda a treia
Mers ascendent – După ce a fost cântat SOL# cu degetul 1, puneţi degetul 2 pe LA natural. După ce a fost
cântată această a doua notă, se ridică degetul 2 şi se mută simultan degetul 1 peste două taste consecutive
fără a mări presiunea asupra corzii. Mişcările trebuie să fie rapide şi exacte şi să nu înceapă prea repede. Se va
proceda la fel pentru grupurile 2, 3 şi 4.
Mers descendent – Degetele 2 şi 1 fiind puse în acelaşi timp pe tastele VIII şi VII din al cincilea grup şi după ce
au fost cântate notele RE# şi RE, mâna va aluneca două taste consecutive înapoi până când cele două degete
vor fi puse simultan pe cele două note care urmează, fără ca degetul 1 să părăsească coarda. Se vor repeta
aceleaşi mişcări pentru grupurile următoare. Când mâna schimbă poziţia, degetele exercită asupra corzilor cea
mai mică presiune posibilă.
b)Trecerea degetului 2 de degetul 3 şi invers pe taste vecine.
Coarda a treia
Mersuri ascendente şi descendente – Aceleaşi recomandări ca la exemplul 87 aplicate la degetele 3 şi 2.
c)Trecerea degetului 3 de degetul 4 şi invers pe taste vecine.
Coarda a treia
Mersuri ascendente şi descendente - Aceleaşi recomandări ca la exemplul 87 şi 88 aplicate la degetele 4 şi 3
d) Trecerea degetului 1 de degetele 2, 3 şi 4 şi invers pe taste îndepărtate.
Exemplul 90
Coarda a treia
14
Mers ascendent – Degetul 1 rămâne pe SOL# până când este cântată a doua notă, apoi se mută până la tasta
pe care trebuie cântată prima notă din al doilea grup. Aceleaşi procedee vor fi aplicate pentru grupul următor.
Mers descendent – În trecerea de la grupul 4 la 5, degetul 1, fără să părăsească coarda, se va plasa pe tasta
aparţinând celui de-a doua note din acest grup, în timp ce este cântată prima notă din grup. Se va proceda în
acelaşi fel pentru ultimul grup.
e) Trecerea degetului 1 de degetul 3 şi de acesta a degetelor 2 şi 3.
Exemplul 91
Coarda a treia
Mers ascendent – Degetele 1, 2 şi 3 rămân pe tastele respective pe măsură ce sunt cântate cele trei note din
primul grup. Ridicaţi apoi degetele 2 şi 3 şi mutaţi degetul unu cu trei taste pentru a da prima notă din al doilea
grup. Aceleaşi mişcări se repetă pentru fiecare grup succesiv.
Mişcări descendente – Degetele 3, 2 şi 1 fiind puse pe tastele IX, VIII şi VII, primele două se vor ridica succesiv
pentru ultimul grup descendent. Ultima notă din grupul 4 fiind cântată, degetul 1 se va muta cu trei taste,
punând în acelaşi timp degetele 3 şi 2 pe tastele corespunzătoare primelor două note din grupul următor.
f) Trecerea degetului 2 de degetele 3 şi 4 şi invers pe taste vecine.

Exemplul 92
Coarda a treia
Mersuri ascendente şi descendente - Aceleaşi recomandări ca la exemplul 91 aplicate la degetele 2, 3 şi 4.
g) Trecerea degetului 1 de degetele 2-4 şi 3-4 şi cu degetul 4 de degetele 3-1 şi 2-1, pe taste nealăturate.
Exemplul 93
Coarda a treia
Mersuri ascendente şi descendente – Alternând succesiunea degetelor 2-4 cu 3-4, degetul 1 procedează la fel
ca în exemplul 90. În trecerea de la grupul 3 la grupul 4, degetul 4 alunecă pe coardă până la tasta care
corespunde primei note din acest grup.
h) Trecerea degetului 1 de degetele 2, 3 şi 4 şi invers.

Exemplul 94
Coarda a treia
Mersuri ascendente şi descendente – Recomandările date la exemplul 91 sunt pentru degetele 1, 2 şi 3 sunt
aplicabile şi la acest exemplu pentru degetele 1,2, 3 şi 4. Degetul 1 nu se va ridica de pe coardă pe parcursul
grupurilor ascendente sau descendente.
i)Trecerea diferitelor degete pe taste nealăturate. (Schimburi de poziţie)

Exemplul 95
Coarda a treia
Mersuri ascendente şi descendente – Procedaţi ca în exemplul 93 aplicând aceleaşi recomandări pentru
degetele 1, 2, 3 şi 4, trecând întotdeauna degetul 1 pe prima tastă din cvadruplul în care se formează cele
patru note ale fiecărui grup, indiferent de direcţie (ascendentă sau descendentă).
15
Exerciţiul 108
Coarda a treia
Exersaţi-l pe diferite corzi cu digitaţiile i-m, m-i, m-a şi a-m, fiind atenţi ca mişcările mâinii în trecerea de la un
cvadruplu la altul să fie cât mai naturale şi precise posibile.
Exerciţiul 109
Coarda a treia
Exersaţi-l pe diferite corzi cu digitaţiile i-m şi m-a la mâna dreaptă, accentuând prima notă din fiecare grup.
Exerciţiul 110
Coarda a treia
Repetaţi-l ca şi pe cel anterior cu digitaţiile m-i şi a-m la mâna dreaptă.

201. Pentru a învinge dificultatea dată de încrucişarea degetului 4 cu degetul 1 în mişcările ascendente şi
încrucişarea inversă în mişcările descendente, va fi util să insistaţi separat asupra acestor dificultăţi prin
intermediul formulelor următoare:
Exemplul 96
Coarda a treia
Exemplul 97 Exemplul 98
Coarda a treia Coarda a treia
16
Exerciţiul 111
Exersaţi-l cu digitaţiile a), b) şi c) la mâna stângă şi repetaţi-l pe toate corzile cu digitaţiile i-m, m-i, m-a şi a-m la
mâna dreaptă.
202. Memoraţi-l şi repetaţi Studiul Complementar nr. XIII (pag. 64)
Lecţia 66 Extensia mâinii

203.Posibilitatea de depărtare a degetelor (extensie) permite acoperirea unui cvadruplu fără a mai fi necesară
deplasarea mâinii.
204.Mişcarea de deschidere a degetelor opusă mişcării concentrice (mai naturală pentru mână), uşurinţa
acţiunii lor nu va fi obţinută decât prin exerciţii care, dezvoltând forţa şi elasticitatea degetelor vor evita
încordările şi mişcările bruşte care determină insensibilizarea şi imobilizarea mâinii.
În cazul extensiilor foarte mari ale degetelor, mâna nu trebuie să abandoneze poziţia sa perpendiculară asupra
gâtului. În plus mai este necesar ca degetele, în exercitarea presiunii asupra corzilor, să-şi concentreze efortul
în ultima falanga.
205. Insistenţa asupra fiecărui exerciţiu dezvoltă flexibilitatea şi forţa anumitor muşchi flexori ai mânii şi
degetelor, permiţând realizării cu uşurinţă a poziţiilor sau pasajelor care la început păreau imposibil de realizat.
206. Extensia între degetele 1 şi 2 este cea care se obţine cel mai uşor. Mai dificilă este obţinerea extensiei
degetului 4 şi mai mult, a degetului 3 întrucât el, din punct de vedere anatomic este mai puţin favorizat în
obţinerea independenţei sale.
Exerciţiul 112
Repetaţi de mai multe ori fiecare măsură şi exersaţi la fel şi pe cvadruplurile (poziţiile)VIII, VII, VI şi V.
Extensia degetului 4 spre tasta vecină celei care îi corespunde natural nu trebuie să influenţeze cu nimic
flexibilitatea mâinii sau a celorlalte degete. Întinderea degetului 4 se face astfel încât degetul 2 să nu se mişte
pe tasta pe care o ocupă şi această fixitate să nu determine crisparea nici a mâinii, nici a degetelor.
Exerciţiul 113
Coarda a patra
17
Exersaţi lent cu aceeaşi dispunere a degetelor şi a tastelor pe toate corzile cu digitaţiile mâinii drepte m-i şi a-m
urmărind flexibilitatea maximă a mâinii şi a degetelor, precum şi cea mai mare claritate posibilă a fiecărei note.
Exerciţiul 114
Coarda a treia
Exersaţi lent cu aceeaşi dispunere a degetelor şi a tastelor pe toate corzile cu digitaţiile mâinii drepte i-m şi m-a
Exerciţiul 115
Coarda a cincea
Exersaţi lent cu aceeaşi dispunere a degetelor şi a tastelor pe toate corzile cu digitaţiile mâinii drepte i-m şi m-a
Exerciţiul 116
Coarda a patra
Exersaţi-l la fel şi pe corzile 5, 3, 2 şi 1 cu aceeaşi dispunere a tastelor şi degetelor şi cu digitaţiile i-m şi m-a la
mâna dreaptă.
Exerciţiul 117
Coarda a patra
Exersaţi-l şi pe alte corzi cu digitaţiile m-i şi a-m la mâna dreaptă.
Exerciţiul 118
Coarda a treia
Exersaţi-l în aceeaşi formă cu precedentele cu digitaţiile i-m şi m-a la mâna dreaptă.
18
Exerciţiul 119
Coarda a treia
Repetaţi-l pe diferite corzi ca şi anterioarele, cu digitaţiile m-i şi a-m la mâna dreaptă.

Lecţia 67 Completarea practicii anterioare
107. Exerciţii diatonice pe fiecare coarda.
Exerciţiul 120
Coarda a patra
Studiaţi-l la fel ca pe cele din lecţia precedentă, transpunând pe diferite corzi şi menţinând aceeaşi dispunere a
tastelor şi degetelor.
Exerciţiul 121
Coarda a treia
Studiaţi-l ca pe exerciţiul 120 pe diferite corzi şi cu digitaţiile i-m, m-i, m-a şi a-m la mâna dreaptă.
Exerciţiul 122
Coarda a doua
Studiaţi-l la fel pe alte corzi şi cu digitaţiile mâinii drepte folosite la ultimele două exerciţii.
Exerciţiul 123
Coarda a patra
Exersaţi-l la fel ce pe cele precedente.
208. Game majore şi minore pe fiecare coardă.
Exerciţiul 124
Coarda a treia
Exerciţiul 125
Coarda a treia
19
Exerciţiul 126
Coarda a treia
Exersaţi-le transpunându-le pe fiecare coardă cu cele patru digitaţii de la mâna dreaptă (i-m, m-i, m-a şi a-m).
Insistaţi pe trecerea de la o poziţie la alta (literele a, b, c, d, e, f) pentru a asigura o mai mare egalitate şi
regularitate între note.
209. Lucraţi Studiul XIV (pag. 65).
Lecţia 68 Mobilitatea mâinii stângi combinată cu mişcările simultane ale
degetelor
210. Terţe cromatice şi diatonice pe corzi alăturate.
Exerciţiul 127
Corzile a treia şi a doua
Puneţi simultan degetele care formează intervalul de terţă şi fiţi atenţi la încrucişarea degetelor cu degetele
şi invers, pentru ca mişcările să fie uşoare şi precise. Repetaţi la fel şi cu digitaţiile m-a şi i-m.
Exerciţiul 128
Coarda a doua
Puneţi în acelaşi timp degetele care formează intervalul de terţă şi trataţi mişcările mâinii stângi la fel ca în
exerciţiul anterior. Repetaţi-l la fel cu celelalte digitaţii ale mâinii drepte.
Exerciţiul 129
Corzile a doua şi a treia
Accentuaţi fiecare primă notă din triolet şi repetaţi-l şi cu digitaţia m-a la mâna dreaptă.
20
Exerciţiul 130
Corzile a doua şi a treia
De la al doilea grup de optimi şi până la ultimul degetul 3 nu va fi ridicat de pe coardă. Repetaţi-l şi cu digitaţia
m-a la mâna dreaptă.
Exerciţiul 131
Corzile a treia şi a patra
Menţineţi degetul 1 pe coarda a treia pe întreaga durată a exerciţiului. Exersaţi-l cu aceeaşi dispunere a tastelor şi
degetelor pe corzile a patra şi a cincea ( ) şi a doua şi prima ( ).

Fiind, posibil de asemenea să tastaţi această succesiune de terţe şi cu degetele 2, 3 şi 4 în loc de 1, 2 şi 3, va fi util să
alternaţi cele două digitaţii. De asemenea, alternaţi digitaţiile i-m şi m-a la mâna dreaptă.
211. Lucraţi Studiul XV (Vezi pag. 66).
Lecţia 69 Studiul barre-ului cu extensia degetelor

212. Game cromatice şi diatonice pe toate corzile pe întinderea unui cvintuplu.
Exerciţiul 132
Degetul 1 trebuie întins permanent pe tasta a cincea şi pe cele 6 corzi. Acest deget tinde să se apropie de tasta
superioară alăturată pe măsură ce celelalte degete se îndepărtează de el. Pentru ca acest exerciţiu să fie util,
trebuie avută o grijă specială în susţinerea degetului fixat pe tasta pe care este făcut barre-ul mai ales când
celelalte degete cântă pe corzile a doua şi prima.
Exerciţiul 133
Exersaţi-l lent pe fiecare cvintuplu din poziţiile VI, VII, VIII şi IX. Pe măsură ce exersarea asiduă a acestui
exerciţiu creşte forţa „barre-ului”, se va exersa şi în cvintuplurile din poziţiile IV, III, II şi I.
21
Recomandăm exersarea zilnică a acestui exerciţiu foarte util până când elevul va putea să-l repete fără să
obosească pe fiecare cvintuplu din poziţia I până la a IX-a şi înapoi la prima, cântând lent şi fără întrerupere.
Exersaţi-l cu cele patru digitaţii ale mâinii drepte: i-m,m-i m-a şi a-m.
Exerciţiul 134
Exerciţiul 135
Exerciţiul 136
Repetaţi fiecare exerciţiu începând cu cvintuplul VIII şi coborâţi treptat până la cvintuplul I, dacă vă permite
rezistenţa în barreu.
Exerciţiul 137
Studiaţi-l la fel ca pe Exerciţiul 133 şi cu aceleaşi digitaţii la mâna dreaptă.
214. Lucraţi Studiul XVI (Vezi pag. 67)
Lecţia 70 Acţiunea simultană a policelui cu celelalte degete

215.Game cromatice pe fiecare coardă cu diferite extensii pentru police.
22
Exerciţiul 138
Repetaţi izolat formulele a, b, c şi d cu digitaţiile mâinii drepte ( ), şi , având grijă ca

pe măsura ce se măreşte distanţa dintre policele acestei mâini şi celelalte degete, să nu se piardă din
flexibilitatea articulaţiilor acestora.
Exerciţiul 139
Exersaţi-l cu cele patru digitaţii ale mâinii drepte folosite la Exerciţiul 138.
Exerciţiul 140
Studiaţi-l cu aceleaşi digitaţii ale mâinii drepte.
Exerciţiul 141
Exerciţiul 142
Aplicaţi în aceste exerciţii aceleaşi digitaţii ale mâinii drepte, străduindu-vă să obţineţi întreaga regularitate
posibilă în game fără a afecta notele cântate de police.
216. Lucraţi Studiul XVII (pag. 68).
23
Lecţia 71 Creşterea mobilităţii policelui
217. Game cromatice cu atacul simultan al policelui pe fiecare notă.
Exerciţiul 143
Aceleaşi recomandări ca pentru Exerciţiul 138. Repetaţi apoi cu formulele a, b, c şi d cu cele patru digitaţii
diferite la mâna dreaptă. Policele fiind obligat să atace mai frecvent, mişcările sale vor fi mici, fără ca aceasta
să împiedice concentrarea energiei în ultima sa falangă. Evitaţi salturile sau încordările mâinii.
Exerciţiul 144
Aceleaşi recomandări ca la Exerciţiul 140. Exersaţi cu cele patru digitaţii ale mâinii drepte simultan cu policele.
Exerciţiul 145
Străduiţi-vă să nu alteraţi sonoritatea notelor când policele sau alte degete cântă simultan pe două corzi
învecinate. Repetaţi cu cele patru digitaţii obişnuite.
219. Cântarea gamei diatonice cu policele concomitent cu alternarea altor degete pe o altă notă.
Exerciţiul 146
Studiaţi-l cu aceleaşi digitaţii ale mâinii drepte recomandate la exerciţiile anterioare.

Lecţia 72 Note simultane susţinute în barre
220. Gama cromatică în barre cântând alternativ un bas cu policele.
24
Exerciţiul 147
Străduiţi-vă să obţineţi cea mai mare claritate posibilă la toate notele, mai ales când policele cântă pe corzile a
treia şi a doua. Repetaţi succesiv pe cvadruplurile IV, III, II şi I cu cel patru digitaţii ale mâinii drepte.
221. Scara cromatică în ”barre” cântând o notă în bas cu policele pe fiecare notă din gamă.
Exerciţiul 148
Aceleaşi recomandări ca la Exerciţiul 147.

222. Gama diatonică în „barre”; policele mai independent.
Exerciţiul 149
Studiaţi-o pe diferite cvintupluri cu digitaţiile şi
223. Lucraţi Studiul XVIII (pag. 70).
Lecţia 73 Arpegii de trei sunete. Indice, Medio şi Anular pe aceeaşi coardă

224. Exersaţi următoarea formulă la mâna stângă, cântând de şase ori fiecare notă cu digitaţia „a” la mâna
dreaptă şi repetaţi succesiv cu formulele3 b), c), d) şi f), cu sprijin pe coarda alăturată (apuyando) după atacul
fiecărei note.
Exerciţiul 150
Aceste mecanisme fiind aplicabile pe fiecare coardă, în tonalitatea respectivei note liberă, va fi util să se
exerseze pe altă coardă schimbând formula. Studiind pe coarda a şasea, lipsa corzii inferioare de sprijin nu
trebuie să afecteze nici siguranţa atacului şi nici echilibrul mâinii.
225. Lucraţi Studiul XIX (pag. 72).
Lecţia 74 Arpegii de trei note pe două corzi alăturate , cu trecerea Anularului

pe coarda superioară
226. Procedaţi ca în lecţia anterioară, fiind atenţi la fermitatea atacului, egalitatea între note şi flexibilitatea şi
ordinea degetelor.
3
Formula: adică „mecanism” în expresie.
25
Exerciţiul 151
Exerciţiile 127, 130 şi 131 au oferit elevului diferite formule ale mâinii stângi care se pot aplica în egală măsură
arpegiilor din acest exerciţiu.
Lecţia 75 Arpegii de trei sunete pe două corzi alăturate cu trecerea degetelor

Medio şi Anular pe coarda superioară
227. Procedaţi ca în lecţia anterioară respectând aceleaşi recomandări.
Exerciţiul 152
Pentru obţinerea egalităţii necesare, va fi util să-l exersaţi nu numai pe alte corzi, ci şi schimbând locul de atac
între punte şi rozetă.
Lecţia 76 Arpegii de trei sunete pe trei corzi. Un deget pe fiecare coardă.

228. Acest exerciţiu fiind un rezumat al celorlalte două exerciţii anterioare, se vor urmări aceleaşi instrucţiuni.
Exerciţiul 153
Elevul poate da mai multă varietate acestui exerciţiu exersându-l şi pe corzile prima, a 2-a şi a 3-a. În acest caz,
începând cu tonalitatea Do major, va urca cu terţe diatonice pe primele două corzi până la octavă şi va coborî
treptat, păstrându-l pe Sol de pe coarda a treia liberă ca o notă-pedală.
Lecţia 77 Arpegiu de trei sunete pe două corzi nealăturate şu două alăturate.

Separarea degetelor Indice şi Medio
229. Procedaţi ca în exerciţiul anterior, dar astfel încât necesitatea de a ataca o coardă mai îndepărtată cu
indicele să nu îndepărteze degetele ca un evantai sau în sensul lungimii lor. Aceste defecte afectează
flexibilitatea necesară a degetelor şi fermitatea atacului lor.
26
Exerciţiul 154
Se poate varia acest exerciţiu folosind aceleaşi mecanisme sau formule ale mâinii drepte pe corzile I, a II-a şi a
IV-a. În acest caz, pornind de la tonalitatea Sol major, se urcă prin terţe diatonice pe corzile mai înalte până la
octavă şi apoi se coboară treptat, păstrând pe durata întregului exerciţiu RE-ul de pe coarda a IV-a liberă ca o
pedală.
Lecţia 78 Arpegiu de trei sunete pe două corzi alăturate şi una nealăturată.

Separarea degetelor Medio şi Anular.
230. Procedaţi ca în exerciţiile anterioare, având grijă ca depărtarea anularului de medio să nu afecteze
corectitudinea poziţiei mâinii.
Exerciţiul 155
Pentru a varia formula mâinii stângi, va fi suficientă transferarea lui cu aceeaşi dispunere a tastelor şi degetelor
pe corzile a 4-a, a 3-a şi prima. (Transpus la o cvartă superioară va fi în tonalitatea MI major.)
Lecţia 79 Arpegiu de trei note pe trei corzi nealăturate. Extensia degetelor

Indice-Medio şi Medio-Anular.
231. Acest exerciţiu fiind o completare a celorlalte două anterioare, se va proceda urmând aceleaşi
instrucţiuni.
Exerciţiul 156
Se poate varia formula mâinii stângi, transferând-o cu aceeaşi dispunere a tastelor şi degetelor pe corzile a 6-a,
a 4-a şi a 2-a. (Tonalitatea SI major).
232. Lucraţi Studiul XX (pag. 74)
Lecţia 80 Atacurile apuyando şi tirando combinate

233.Aplicaţi următoarei formule a mâinii stângi mecanismele a), b), c) şi d) ale mâinii drepte.
27
Exerciţiul 157
Exersaţi atacând cele trei optimi sprijinind degetul pe coarda alăturată şi fără sprijin acordul care urmează.
Străduiţi-vă să obţineţi regularitatea şi egalitatea perfectă între note.
Formula mâinii stângi poate fi variată aplicând aceeaşi distribuire a tastelor şi degetelor pe corzile a 4-a şi a 3-a
( ), a 5-a şi a 4-a ( ) şi a 6-a şi a 5-a ( ), toate fiind acordate la acelaşi interval.
234. Lucraţi Studiul XXI (pag. 76).
Lecţia 81 Arpegiu de trei note cu atacul simultan al policelui pe prima notă.

235. Exersaţi pe cvadrupluri succesive după următoarele patru formule, sprijinind degetul pe coarda alăturată
de fiecare dată când indicele sau anularul nu coincid cu policele pe corzi alăturate.
Exerciţiul 158
Cursul al patrulea
Lecţia 82 Succesiuni de patru note atacate cu degetele Indice, Medio şi Anular.

Succesiune pe aceeaşi coardă.
237. Exerciţiile complementare cu arpegii de trei note pe care elevul le-a studiat în lecţiile 73-79 se continuă şi
în această lecţie ca şi în următoarele şase urmând aceleaşi instrucţiuni ca la cele anterioare.
Aplicând la formula următoare a mâinii stângi mecanismele mâinii drepte a), b), c), d), e), f)g), h), i), j), k) şi l),
degetul sprijinindu-se la fiecare atac pe coarda alăturată. Străduiţi-vă să obţineţi egalitatea de sunet; menţineţi
echilibrul mâinii şi flexibilitatea degetelor fără să alteraţi digitaţia în repetările fiecărui mecanism.
Formula mâinii stângi
28
Exerciţiul 159
Aplicaţi la aceste formule ale mâinii drepte indicaţiile pentru Exerciţiul 150 (Lecţia 73).
238. Lucraţi Studiul XXIII (pag. 78).
Lecţia 83 Arpegiu de patru note pe două corzi alăturate. Trecerea Anularului pe

coarda superioară.
239. Procedaţi ca la exerciţiul 151 din Lecţia 74.
Exerciţiul 160
Cunoscând formulele mâinii stângi expuse la Lecţia 75, se poate servi de ele pentru a varia aceste mecanisme.
240.Lucraţi Studiul XXIV 8 (pag. 80).
Lecţia 84 Arpegiu de patru note pe două corzi alăturate. Trecerea degetelor

Medio şi Anular pe coarda superioară.
241. Aplicaţi la formula mâinii stângi următoarele mecanisme ale mâinii drepte: a), b), c), d), f), g) h), i), j), k, l).
29
Exerciţiul 161
La acest exerciţiu se aplică instrucţiunile de la Lecţia 75.

242. Lucraţi Studiul XXV (pag. 82).
Lecţia 85 Arpegiu de patru note pe trei corzi alăturate. Un deget pe fiecare
coardă.
243. Aplicaţi la această formulă a mâinii stângi mecanismele mâinii drepte următoare:
Exerciţiul 162
Se vor aplica la acest exerciţiu indicaţiile date la exerciţiul 153 din Lecţia 76.
Lecţia 86 Arpegiu de patru note pe trei corzi alăturate. Repetarea fiecărui
deget pe aceeaşi coardă.
244.Aplicaţi la formula următoare a mâinii stângi mecanismele mâinii drepte care o însoţesc, urmărind la fel ca
şi în exerciţiul 153 din Lecţia 76 obţinerea regularităţii şi egalităţii notelor, fermitatea atacului şi flexibilitatea şi
exactitatea în mişcările degetelor.
Exerciţiul 163
245.Lucraţi Studiul XXVI (pag. 84)
Lecţia 87 Arpegiu de patru note pe două corzi îndepărtate şi două alăturate.

Extensia degetelor Indice şi Medio.
30
246. Aplicaţi la această formulă a mâinii stângi mecanismele următoare ale mâinii drepte, urmărind ca extensia
dintre degetele indice şi medio să nu constituie un obstacol pentru fermitatea atacului, flexibilitatea degetelor
şi egalitatea notelor.
Exerciţiul 164
Lecţia 88 Arpegiu de patru sunete pe doua corzi alăturate şi alta nealăturată.

Extensia între degetele Medio şi Anular.
247. Aplicaţi la formula următoare a mâinii stângi mecanismele mâinii drepte care o însoţesc.
Exerciţiul 165
Urmaţi aici instrucţiunile date în lecţia precedentă referitoare la Exerciţiul 164.
Lecţia 89 Arpegii de patru note pe corzi nealăturate cu separarea degetelor

Indice-Medio şi Medio-Anular.
248. Aplicaţi la formula mâinii stângi din Exerciţiul 166 mecanismele care o însoţesc, urmărind stabilitatea
mâinii, flexibilitatea degetelor şi fermitatea atacului.
31
Exerciţiul 166
249. Lucraţi Studiul XXVII (pag. 86).

250. Principalele formule de arpegii care se referă la ordinea şi distanţa dintre degete fiind exersate până acum
în sinteză, elevul trebuie să-şi organizeze astfel munca încât să poată exersa zilnic mecanisme diferite ale
fiecărei formule, variindu-le succesiv până când va putea să le cânte pe toate, oricând, cu aceeaşi uşurinţă.
Lecţia 90 Atacul „apoyando” (cu sprijin) şi „tirando” (fără sprijin). Acorduri pe

trei corzi alăturate.
251. Aplicaţi la următoarea formulă a mâinii stângi mecanismele a), b), c), d) şi e) care o însoţesc.
Exerciţiul 167a
a) Toate acordurile pe corzi alăturate trebuie atacate în mod obligatoriu „fără sprijin” (tirando).
b) Atacul în „tirando” al acordului trebuie să fie urmat de un atac în „apoyando” cu anularul. Străduiţi-vă
să obţineţi simultaneitatea notelor în acord şi egalitatea de volum între notele cântate în „apoyando”
şi cele cântate în „tirando”4.
c) Degetele medio şi anular cântă simultan în tirando, iar indicele se sprijină pe coarda alăturată.
d) Degetul anular cântă în „apoyando” iar indicele şi medio în „tirando”.
e) Toate degetele trebuie să cânte „fără sprijin „ pe coarda alăturată (tirando).
La formulele următoare ale mâinii stângi se pot aplica precedentele mecanisme ale mâinii drepte, oferind
elevului varietate în studiul acestor exerciţii de atac.
Exerciţiul 167b
Exerciţiul 167c
4
Exersaţi această măsură şi fără sprijinirea niciunui deget pe coarda alăturată (tirando).
32
Exerciţiul 167d
252. Lucraţi Studiul XXVIII (pag. 88).
Lecţia 91. Acelaşi caz pe patru corzi alăturate.
253. Aplicaţi la formula următoare a mâinii stângi mecanismele mâinii drepte urmând indicaţiile.
Exerciţiul 168a
a) Toate degetele atacă „fără să se sprijine” pe coarda alăturată (tirando).

b) Degetele medio şi indice atacă în „tirando”, anularul – de fiecare dată în „apoyando”.
c) Atacul în „apoyando” pentru anular (cu sprijin) şi „tirando” pentru indice şi medio (fără sprijin).
d) Doar indicele se va sprijini pe coarda alăturată5.
e) Nici un deget nu se sprijină pe coarda alăturată (toate cântă în tirando).
f) Ca şi în mecanismul b), doar anularul cântă în „apoyando”. Atacaţi simultan cu acest deget coarda a şasea
liberă cu policele.
Formula următoare a mâinii stângi poate da varietate acestor mecanisme.
Exerciţiul 168b
Lucraţi Studiul XXIX (pag. 90).
Lecţia 92 Aceeaşi situaţie pe corzi nealăturate pentru degetele Indice şi Medio.

255. Aplicaţi la formula următoare a mâinii stângi, mecanismele mâinii drepte care o însoţesc.
Exerciţiul 169a
5 Exersaţi şi în tirando cu toate degetele (fără sprijinirea niciunui deget pe coarda alăturată).
33
a) Atac „fără sprijin” pe coarda alăturată (tirando).
b) Fiţi atenţi ca extensia degetelor indice şi medio să nu afecteze siguranţa sau simultaneitatea în atacul
acordurilor. De asemenea anularul va ataca în (tirando). Evitaţi posibilele salturi ale mâinii.
c) Atac „apoyando” pentru anular şi „tirando” pentru indice şi medio.
d) Nici un deget nu va ataca în „apoyando”.
e) Nici un deget nu va ataca în „apoyando”.
Formula următoare a mâinii stângi poate fi aplicată în aceeaşi măsură acestor mecanisme.
Exerciţiul 169b
Lucraţi Studiul XXX (pag. 91)
Lecţia 93 Acorduri combinate pe patru corzi. Indice-Medio şi Medio-Anular pe
corzi nealăturate.
257. Aplicaţi prezentei formule a mâinii stângi, mecanismele următoare ale mâinii drepte urmând indicaţiile
din Lecţia 92 pentru Exerciţiul 173 (?).
Exerciţiul 170
Anularul va cânta cu „sprijin” în mecanismele b) şi c); Indicele se va putea sprijini doar în mecanismele d) şi e).
Lecţia 94 Acorduri combinate pe patru corzi. Indice-Medio şi Medio-Anular pe

corzi nealăturate.
258. Pentru aceste acorduri procedaţi ca în lecţia anterioară, străduindu-vă să puneţi fiecare poziţie a mâinii
stângi pe locul cel mai bun pe tastă care să asigure cel mai bun sunet al corzii şi ca atacul să fie ferm şi sigur pe
fiecare formulă a mâinii drepte.
Exerciţiul 171
34
În formulele b) şi c) anularul va cânta în apoyando, iar indicele va cânta în tirando în fiecare formulă.
259. Lucraţi Studiul XXXI (pag. 92).
Lecţia 95 Mobilitatea Policelui în acorduri simultane de trei şi patru note.
Exerciţiul 172
260. Urmăriţi acţiunea policelui, ale cărui mişcări trebuie să fie întotdeauna independente de restul mâinii.
Reţineţi că în mişcările frecvente ale acestuia, degetul niciodată nu trebuie să se îndepărteze prea tare de
coardă, pentru a evita efectul produs sunetului de acesta când atacă brusc de la un punct mai îndepărtat.
Aveţi grijă de claritatea notelor şi de flexibilitatea mâinii stângi la trecerea de la măsura a doua la a treia şi de
la a patra la prima pentru a reîncepe.
Repetaţi la fel transpunând pe sunetele corespunzătoare de pe diferite cvintuple consecutive.
Exerciţiul 173
Consultaţi avertizările referitoare la exerciţiul anterior străduindu-vă să evitaţi micile salturi pe care tind să le
provoace mâinii drepte acordurile de patru note.
Lecţia 96 Arpegiul de trei note atacate simultan de Police pe fiecare primă notă
a arpegiului.
261. Poziţia naturală a mâinii drepte deasupra corzilor, lasă degetele indice, medio şi anular în măsură să atace
corzile în ordinea lor, respectiv de la cea mai groasă spre cea mai subțire; în consecinţă, arpegiile ascendente
de trei note pe corzi alăturate sau nealăturate, vor fi cântate cu digitaţia i-m-a, iar cele descendente cu
digitaţia inversă a-m-i.
262. Dat fiind faptul că atacul apoyando (cu sprijin pe coarda alăturată) este cel care dă o mai mare fermitate
mâinii şi mai multă intensitate şi volum notelor, va fi de preferat ca arpegiile în tempo lent să fie executate în
general, în apoyando.
Totuşi, durata, intensitatea sau viteza ne pot obliga uneori să schimbăm atacul.
263. Sunetul unei note emise pe o coardă oarecare se va opri în momentul în care se va sprijini pe ea degetul
care va ataca coarda superioară alăturată. În consecinţă, de fiecare dată când degetele indice, medio sau
anular vor ataca o coardă alăturată cu cea atacată de police, o vor face fără sprijin (tirando).
35
264. Dacă într-un arpegiu este necesar să reliefăm o anumită notă, o vom face în apoyando dacă nu coincide
cu una cântată de police pe o coardă alăturată.
265. Arpegiul, deşi scris convenţional în grupuri de note succesive de valori parţiale, va fi executat în mişcările
rapide ca şi cum valoarea reală a acestor note acoperă durata totală a arpegiului. Pedala care la pian permite
atât de ingenios să lase corzile să vibreze liber, neexistând la chitară, este foarte necesar să obţinem acelaşi
efect evitând contactul degetelor care ar veni să oprească durata sunetelor.
266. De aceea arpegiile ascendente rapide trebuie să fie atacate fără sprijin (tirando) pentru a nu opri prin
contactul degetului sunetul notei precedente.
267. În arpegiile descendente, momentul în care se sprijină pe coarda alăturată neconstituind un punct de
perturbare a sunetului notei precedente, cele trei degete corespunzătoare notelor arpegiului putând astfel să
atace, dacă doriţi, cu sprijin.
Notele din arpegiu care sunt cântate simultan cu cele din bas de către police , nu trebuie să fie cântate în
apoyando cu degetele indice, medio sau anular decât atunci când nu sunt pe corzi alăturate.
Exerciţiul 174
Repetaţi formulele a), b), c), d), e) şi f) fără întrerupere şi legaţi-le de exerciţiul următor:
Exerciţiul 175
Distanţa dintre police şi celelalte degete nu trebuie să afecteze siguranţa şi egalitatea atacului.
Lecţia 97. Arpegiu de trei note cu atacul simultan al policelui pe prima şi a doua
notă din arpegiu.
36
Exerciţiul 176
Indicaţiile date la exerciţiile din lecţia precedentă sunt utile şi aici, cu condiţia asigurării exactităţii mişcărilor
policelui şi egalității în arpegiu.
Exerciţiul 177
Lecţia 98. Arpegiu de trei note cu atacul simultan al policelui pe prima şi a treia
notă din arpegiu.
Exerciţiul 178
37
Exerciţiul 179
Exersaţi-l după indicaţiile referitoare la exerciţiile din lecţia precedentă.

Lecţia 99. Arpegiu de trei sunete cu atacul simultan al policelui pe fiecare notă
din arpegiu.
Exerciţiul 180
Studiaţi-l în forma expusă la exerciţiile precedente, asigurându-vă că atacul frecvent al policelui nu afectează
echilibrul mâinii.
Exerciţiul 181
38
Lecţia 100. Formule complementare ale arpegiilor de trei note cu atacul
simultan al policelui.
Exerciţiul 182
39
Exerciţiul 183
Exerciţiul 184
Exerciţiul 185
Exerciţiul 186
Urmaţi instrucţiunile expuse la Lecţia 96, mai ales cele referitoare la acţiunea policelui.
268. Lucraţi Studiul XXXII (pag. 94)
Lecţia 101. Legato-uri în poziţie fixă. Exerciţii de rezistenţă şi de mişcare pentru

dezvoltarea forţei şi independenţei degetelor mâinii stângi.
269. Nimic nu dezvoltă mai mult forţa şi independenţa degetelor mâinii stângi ca legato-urile în poziţii fixe,
dacă sunt lucrate cu atenţie şi asiduitate. Acestea sunt exerciţii de gimnastică care trebuie să fie lucrate cu
flexibilitatea articulaţiilor şi elasticitate şi forţa musculară a mâinii şi a degetelor. Orice mişcare bruscă sau
violentă a acestora sau a braţului în loc să amplifice şi să uşureze posibilităţile mâinii îi va încorda muşchii şi îi
va împiedica mişcările.
Fiecare exerciţiu dezvoltă forţa şi independenţa unui anumit deget faţă de un alt deget şi aceasta pe toate
intervalele pe care le pot prezenta corzile.
Pentru a vă asigura utilitatea acestor exerciţii, trebuie să procedaţi în felul următor:
40
1. Puneţi degetul sau degetele corespunzătoare pe notele punctate, şi care trebuie să rămână fixe pe
una sau mai multe corzi şi apăsaţi cât mai perpendicular posibil pe durata repetării cu celelalte degete
a notelor legate.
2. Ridicaţi degetul care trebuie să facă legato-ul dacă acesta este ascendent şi să-l ridice la o cât mai
mare distanţă de coardă evitând să implice în efort, degetul care apasă nota punctată.
3. Desfaceţi degetul la această distanţă şi lăsaţi-l să cadă cu forţă pe coarda şi tasta pe care trebuie să se
producă nota legată.
4. Trageţi imediat de coardă cu forţă şi cu acelaşi deget pentru a obţine legato-ul descendent, oprind
impulsul pe coarda alăturată.
5. Revenind degetul la flexibilitatea naturală, se repetă aceleaşi mişcări.
6. Degetele care rămân fixe, ca şi cele care efectuează legato-ul, trebuie să-şi concentreze eforturile lor
în ultima falangă, şi să lase restul mâinii în repaus.
Dificultatea creşte pe măsură ce se măreşte distanţa dintre degete, mai ales când această distanţă este între
degetele 3 şi 4 din cauza dispunerii anatomice a primului şi din cauza mărimii reduse a celui de-al doilea.
Oboseala sau oboseala musculară ce se poate observa la început la degete (mai ales la police din cauza
efortului depus în spatele gâtului chitarei) nu trebuie să descurajeze elevul. Este bine să se consacre în fiecare
zi cel puţin un minut pentru fiecare formă de legato. Relaxarea mâinii după o oboseală raţională va da naştere
unui echilibru de forţe în degete şi va accentua independenţa lor.
270. Legato dintre degetele 2 şi 3 accentuează distanţa dintre ele şi degetul 1.
Numai mâna stângă
Exerciţiul 187
Antebraţul şi mâna pot să rămână sprijinite pe eclisa superioară a chitarei pe parcursul exerciţiilor mâinii
stângi. Notele punctate sunt note mute. Menţineţi degetul 1 fixat pe tasta I a corzii a şasea şi exersaţi legato-ul
lent cel puţin o jumătate de minut pe fiecare coardă. Elevul nu trebuie să uite că aceste exerciţii lipsite de sens
muzical nu au alt scop decât să dezvolte forţa şi independenţa degetelor.
271. Legato-uri cu degetele 2 şi 4, degetul 1 fiind îndepărtat treptat.
Exerciţiul 188
Exersaţi-l lent în diferite cvadrupluri (poziţii diferite), degetul 4 atacând cu forţă.

272. Note legato cu degetele 3 şi 4, mărind treptat distanţa faţă de degetul 1.
Exerciţiul 189
Exersaţi-l la fel ca pe cel anterior, atacând cu forţă cu degetul 4.
41
273. Note legato cu degetele 3 şi 4, depărtând treptat degetul 2.
Exerciţiul 190
Exersaţi-l la fel ca şi pe exerciţiile precedente atacând cu forţă cu degetul 4.

Exerciţiul 191
Atacaţi cu forţă cu degetul 3.

Exerciţiul 192
Atacaţi cu forţă cu degetul 4 şi repetaţi-l pe cvadrupluri diferite.

Exerciţiul 193
Atacaţi cu forţă cu degetul 2.

277. Note legato cu degetele 3 şi 2, depărtând treptat degetul 4
Exerciţiul 194
42
Repetaţi-l ridicând cât mai mult posibil degetul 3 şi numai formulele pe care le permite condiţiile degetelor
elevului.
Exerciţiul 195
Repetaţi ca şi exerciţiul precedent ţinând cont de dificultatea legato-ului şi de dimensiunea mică a degetului 4.
279. Note legato cu degetele 4 şi 1, depărtând treptat degetele 2 şi 3.
Exerciţiul 196
Repetaţi pe diferite cvadrupluri atacând cu forţă cu degetul 4.

Lecţia 102. Completarea practicii precedente. Inversarea aceloraşi distanţe.
Exerciţiul 197
Repetaţi lent pe diferite cvadrupluri atacând cu forţă cu degetul 3.

Exerciţiul 198
Repetaţi ca şi exerciţiul precedent, atacând cu degetul 4.
43
282. . Note legato cu degetele 4 şi 3, depărtând treptat degetul 2.
Exerciţiul 199
Repetaţi-l la intervale pe care le permit extensia şi flexibilitatea mâinii.

Exerciţiul 200
284. . Note legato cu degetele 4 şi 3, depărtând treptat degetul 2.

Exerciţiul 201
Repetaţi ca şi exerciţiul precedent, atacând cu degetul 4.

Exerciţiul 202
Repetaţi la distanţe pe care mâna elevului le poate acoperi fără efort prea mare.
44
Exerciţiul 203
Repetaţi de asemenea la distanţe pe care le permit posibilităţile mâinii.

Exerciţiul 204
Trebuie avute în vedere aceleaşi dispoziţii.

Exerciţiul 205
289. Note legato cu degetele 4 şi 1, depărtând treptat degetele 2 şi 3.

Exerciţiul 206
De repetat pe corzi şi cvadrupluri convenabile mâinii, fără să o forţeze prea tare.
45
Lecţia 103. Legato-uri combinate cu note atacate, pe toată întinderea corzii.
290. Progresie cromatică de legato-uri ascendente şi descendente pe fiecare coardă.
Exerciţiul 207
Coarda a treia
Repetaţi (trasnpuneţi) pe coarda a doua, prima, a patra şi a cincea, păstrând aceeaşi dispunere a tastelor şi
degetelor.
291. Inversarea legato-urilor precedente.
Exerciţiul 208
Coarda a treia
Repetaţi la fel ca exerciţiul precedent.
292. Progresie diatonică de legato-uri ascendente şi descendente pe fiecare coardă.
Exerciţiul 209
Coarda a doua
Urmaţi instrucţiunile date la cele două exerciţii precedente, străduindu-vă să obţineţi claritatea la notele legate
chiar şi atunci când degetele acţionează în poziţii deschise.
46
293. Inversarea aceleaiaşi practici.
Exerciţiul 210
Coarda a doua
Urmaţi dispoziţiile de la exerciţiul precedent.

Lecţia 104. Legato-uri ascendente şi descendente alternate.
294. Progresii ascendente şi descendente.
Exerciţiul 211
Coarda întâi
Repetaţi rar şi cu forţă, accelerând mişcarea pe măsură ce se accentuează simultaneitatea acţiunii celor două
mâini.
295. Completarea aceleiaşi practici.
Exerciţiul 212
Coarda întâi
Repetaţi-l la fel şi cu aceeaşi atenţie ca şi pe exerciţiul precedent.

296. Legato de trei note ascendente şi descendente.
Exerciţiul 213
Coarda a patra
Atacaţi numai prima notă din fiecare triolet şi aveţi grijă de intensitatea şi egalitatea celor trei note. Repetaţi-l
şi pe corzile a cincea, a treia, a doua şi prima.
297. Lucraţi Studiul XXXIII (pag. 95).
47
Lecţia 105. Apogiatura. Apogiatura simplă ascendentă şi descendentă.
298. Oricine cunoaşte teoria muzicii ştie că termenul apogiatura înseamnă o notă de sprijin fără valoare reală
precedând o altă notă esenţială cu valoare determinată, ambele fiind de aceeaşi intensitate. Apogiatura şi ia
valoarea de la nota pe care o influenţează şi este scurtă când este reprezentată printr-o optimă mică cu codiţa
tăiată de o linioară oblică; în acest caz ea se mai numeşte şi acciacatura şi se execută cu cea mai mare viteză
posibilă.
Cuvântul apogiatură îşi păstrează aceeaşi semnificaţie şi la chitară. În Metoda sa AGUADO adaugă că „execuţia
sa este ca la un legato de două note, dar realizat cu foarte mare rapiditate”.
Apogiaturile pot fi simple, duble sau glisate sau „prin tragere”.
Apogiatura simplă este întotdeauna la distanţă de un ton sau semiton deasupra sau dedesubtul notei
principale. La apogiaturile ascendente este atacată prima dată nota mică apoi este lăsat să cadă degetul pe noa
următoare. Apogiaturile descendente sunt executate atacând prima notă şi trăgând imediat degetul de pe
coardă pentru ca să lase să sune nota următoare. Mişcarea la cele două apogiaturi trebuie să fie foarte mică,
ca şi când ar fi intenţionat să atace ambele note legate, în acelaşi timp.
299. „Apogiaturi simple ascendente.”
Exerciţiul 214
Exerciţiul 215
Corzile 3 şi 4
Repetaţi lent lăsând să cadă energic şi cu rapiditate degetul care trebuie să producă nota principală încercând
să obţineţi aceeaşi intensitate pe fiecare notă.
300. „Apogiaturi simple descendente.”
Exerciţiul 216
Exerciţiul 217
Procedaţi ca la precedentele, trăgând cu forţă de coardă în momentul producerii primei note, dând de
asemenea o intensitate egală notei principale.
301. Lucraţi Studiul XXXIV (pag. 96).
48
Lecţia 106. Apogiaturi duble.
302. Apogiatura dublă este constituită din două note. Dacă este ascendentă, se atacă prima din cele două note
şi se lasă să cadă imediat succesiv degetele corespunzătoare celei de a doua note şi celei principale având grijă
să se apese lângă limita anterioară a tastei şi numai după atacul primei note.
Pentru apogiatura descendentă se pun prima dată degetele pe notele respective, nu se atacă decât prima şi
degetul care apasă şi cel care îi urmează trag succesiv de coardă pentru ca să sune a doua şi a treia notă. La
început, în general se aplică toată forţa degetului pe nota principală; dar noi nu trebuie să facem aşa; în orice
caz, forţa trebuie concentrată pe degetul care emite prima notă, evitând astfel ca mâna să facă un efort spre
înapoi antrenând braţul. La început se va obişnui cu un sunet mai scăzut, cu condiţia ca cele trei note să fie
auzite clar. (Vezi Metoda de Aguado, Lecţia 29, pct.135).
303. „Apogiatura dublă” ascendentă şi descendentă .
Apogiatura ascendentă trebuie realizată lăsând să cadă cu forţă şi rapiditate degetele care corespund celor
două note şi notei principale, mărind forţa în degetul corespunzător ultimei note. Pentru apogiatura
descendentă, puneţi la început degetele care corespund celor două note şi notei principale şi trăgând cu cele
două degete de coardă unul după altul, se va accentua a treia notă care corespunde notei principale.
Exerciţiul 218
Exerciţiul 219
Lecţia 107. Apogiatura glisată sau „prin tragere”

304. Această apogiatură constă în executarea celor două note prin intermediul unei trageri care începe de pe
prima şi se termină pe nota principală. Când apogiatura este scurtă (de unde vine denumire de acciacaturas),
tragerea trebuie executată rapid accentuând presiunea pe măsură ce se apropie de nota principală.
Exerciţiul 220
Repetaţi efectuând alunecarea cât mai rapid posibil accentuând nota principală.
49
305. Atunci când este vorba despre o apogiatură care are jumătate din valoarea notei următoare, tragerea are
loc fără accentuarea presiunii, în abordarea notei principale şi după ce primei note i s-a dat valoarea care îi
corespunde. În cele două cazuti se va cânta cu supleţe pentru a se evita orice încordarie a a braţului şi a mâinii.
Exerciţiul 221
Exersaţi tragerea accentuând prima notă şi dând fiecăreia din ele o jumătate din valoarea notei principale.
Lecţia 108. Mordente. Mordentul „simplu” ascendent.

306. Mordentul este o apogiatură dublă ascendentă sau descendentă în care prima notă are aceeaşi înălţime
cu nota principală.
Există trei clase de mordente: simplu, dublu şi circular.
Mordentul simplu constă din două note, prima dintre ele fiind identică cu nota principală, iar a doua, cu unele
excepţii, se află în genereal la o distanţă de un ton sau semiton superior sau inferior faţă de acestea. În primul
caz –mordentul ascendent- primele două note se execută ca un legato ascendent şi se trage tare de coardă cu
degetul care produce a doua notă, pentru a face să se audă din nou nota principală cu claritate şi intensitate.
Cele două legato-uri vor fi executate fără întrerupere şi cu cea mai mare viteză posibilă.
Exerciţiul 222
Exerciţiul 223
Coarda a treia
Străduiţi-vă să obţineţi note clare în fiecare exerciţiu, accentuând întotdeauna nota principală.
307. Lucraţi Studiul XXXV (pag. 98).
Lecţia 109. Mordente „simple” descendente.

308. În cazul al doilea –mordente descendente- degetele corespunzătoare primelor două note se pun în acelaşi
timp şi, după ce a fost atacată coarda se trage cu primul deget pentru a face să se audă clar a doua notă; apoi
se lasă să cadă pe coardă degetul corespunzător notei principale. Cele două legato-uri trebuie executate fără
întrerupere şi cu o asemena viteză ca şi cum ar fi fost cântate simultan cu nota principală.
Exerciţiul 224
50
Exerciţiul 225
Coarda a treia
Aveţi grijă să obţineţi note clare şi egale, accentuând întotdeauna nota principală.
309. Lucraţi Studiul XXXVI (Pag. 100).
Lecţia 110. Mordent „dublu” ascendent şi descendent.

310. Mordentul dublu se compune din trei note mici adăugate unei note. El poate fi ascendent sau
descendent. La mordentul ascendent legato-urile se duc de la prima la o doua notă şi de la aceasta la a treia,
iar la cele descendente legato-urile se duc de la a treia până la nota principală. Cele patru note trebuie emise
fără oprire şi în viteză, accentuând nota principală fără ca să se crispeze nici braţul şi nici mâna.
Exerciţiul 226
311. În mordentele duble descendente legato-urile descendente sunt cele care unesc prima cu a doua notă şi
pe aceasta cu a treia şi legato ascendent cel care o uneşte pe ultima cu nota principală. Cele patru note trebuie
să fie executate fără întrerupere şi în viteză accentuând nota principală, evitând orice contractare a mâinii sau
a braţului.
Exerciţiul 227
312. Mordentul dublu va fi numit mixt atunci când unul din legato-urile care îl compun va fi înlocuit cu o
tragere (glisare). Degetul care apasă prima notă în legato-ul ascendent va glisa în forţă până la tasta
corespunzătoare celei de a doua note pentru ca aceasta să poată fi auzită clar, ca şi când ar fi fost legată.
51
Exerciţiul 228
În mordentul descendent glisarea se produce între a treia notă a mordentului şi nota principală.
Exerciţiul 229
Lecţia 111. Mordentul „circular”.

313. Acest mordent este alcătuit din patru note mici adăugate unei note principale şi cu ele se fac patru legato-
uri: unul ascendent, două descendente şi altul ascendent la nota principală, făr alt atac în afară de cel al notei
iniţiale. Mordentul descendent este constituit de asemenea din patru legato-uri: două descendente şi două
ascendente, ultimul terminându-se pe nota principală. Toate notele trebuie să fie executate cu flexibilitate,
fără a agita prea tare degetele şi să fie auzite clar, chiar dacă la început ele nu sunt prea sonore. Se întâmplă în
mod normal ca în momentul producerii legato-urilor descendente degetul care trage o face cu atâta forţă încât
obligă mâna să se mişte spre înapoi; este necesar să se evite acest defect şi să se aibă grijă ca degetele care
leagă să fie ridicate paralel cu tastele, chiar şi cu puţină forţă; exersarea corectă le va face mai viguroase.
Exerciţiul 230
Coarda a doua
52
Exerciţiul 231
Coarda a doua
Lecţia 112. Apogiaturi şi legato-uri pe întinderi mai mari.

314. Există de asemena o apogiatură cu mai multe note cromatice sau diatonice în succesiune ascendentă sau
descendentă. Se execută ca legato-urile foarte rapide accentuând nota principală.
Exerciţiul 232
Exerciţiul 232
Procedaţi ca la exerciţiul cu apogiaturi duble accentuând nota principală.
Exerciţiul 233
Acest exerciţiu, ţinând loc de rezumat al formulelor a) şi b) din exerciţiul precedent, va fi repetat legând
grupurile de legato-uri ascendente de cele de legato-uri descendente fără întrerupere având grijă ca să se
obţină cea mai mare egalitate posibilă a notelor.
Exerciţil 234
Străduiţi-vă să uniţi legato-urile pe cât posibil fără să se audă trecerea de pe o coardă pe alta.
Exerciţiul 235
53
Exerciţiul 236
Exerciţiul 237
Uniţi legato-urile ascendente prin atacul mâinii drepte şi străduiţi-vă să obţineţi egalitatea între legato-urile
descendente executate numai de mâna stângă.
315. Lucraţi Studiul XXXVII (pag. 102).
Lecţia 113. Vibrato.

316. Mâna stângă poate contribui la prelungirea duratei sunetului unuia sau mai multor note şi să-i imprime
mai multă intensitate prin intermediul vibrato-ului. (Vezi „Temblor”, Cartea Întâi, pct. 228).
Atunci când un deget apasă o coardă oarecare, pe o anumită tastă, de exemplu degetul doi pe prima coardă,
tasta V (La), dacă i se dă acestui deget un impuls de la stânga la dreapta fără a slăbi presiunea pe care acesta o
exercită, sunetul se va prelungi prin mici ondulaţii. Acest efect este cel care se indică prin cuvântul vibrato.
317. Pentru a-l realiza bine, degetul va acţiona în momentul precis al atacului corzii, profitând de primele
vibraţii (cele mai intense), şi folosind întotdeauna acelaşi nivel de forţă. Aceste mişcări nu trebuie să fie prea
rapide şi nici să depăşească înălţimea încheieturii. Există executanţi care îndepărtează policele de gâtul
instrumentului, defect care trebuie evitat dacă vrem să conservăm echilibrul gâtului expus la forţe contrare.
(Vezi Metoda lui Aguado, Lecţia 44, pct. 188-191).
Buna execuţie a vibrato-ului depinde mai puţin de presiunea degetelor cât de felul în care este realizat. Este
necesar să se apese pe coardă cu ultima falangă a degetului care trebuie să facă vibrato-ul ţinând cont de
faptul că inerţia proprie mâinii susţine şi prelungeşte vibraţiile mai mult decât forţa excesivă care pretinde să
se dea prin intermediul braţului.
318. Vibrato se poate obţine pe oricare coardă şi pe oricare tastă, dar este mai puţin perceptibil în registrul
supraacut unde întinderea corzii este cea mai mică şi, în consecinţă, amplitudinea vibraţiilor mai redusă.
319. Vibrato-ul fiind dat de oscilaţiile mâinii, rezultă că nota apăsată de un anumit deget nu va putea vibra
atâta timp cât altul sau alte degete vor continua să apese. În schimb, pot vibra două sau mai multe note
simultan, atâta timp cât mâna nu va fi imobilizată de un barreu.
320. Efectul expresiv al vibrato-ului, chiar dacă animă execuţia chitaristului, trebuie folosit oportun şi cu
moderaţie pentru a evita afectarea şi prostul gust.
321. În unele tabulaturi vechi pentru chitară se indică prin intermediul semnelor speciale, notele care trebuie
vibrate. (Vezi Cartea Întâi, pag. 91 şi 98). Actualmente nu mai sunt indicate; sunt abandonate şi lăsate la bunul
simţ interpretativ al executantului. Notele care aparţin melodiilor cantabile sunt vibrate în general, mai ales în
cazul în care conţin concepte expresive de sensibilitate sau emoţionale
Exemplul 99 Lento
Exemplul 100 Andante largo. Sor Menuet în la minor. Sor

Andante
Elevul să încerce să vibreze notele precedente şi să aplice vibrato-ul în acord cu profesorul, a melodiilor pe care
le stăpâneşte susceptibile a fi vibrate.
54
Lecţia 114. Armonicele la octavă.
222. Armonicele la octavă sunt armonice artificiale provocate prin formarea unui nod pe coardă, la distanţă
egală faţă de punte şi tasta pe care se apasă.
323. Dacă luăm în considerare că punctul care coincide cu bara care separă tastele XII şi XIII, bară care împarte
lungimea corzii în două părţi egale, este cel care produce armonicul de la octava superioară a corzii libere,
deducem că o coardă apăsată pe prima tastă produce sunetul armonicului superior pe bara comună tastelor
XIII şi XIV. Dacă aceeaşi coardă este apăsată pe tasta a doua, octava sa armonică se află la intersecţia tastelor
XIV şi XV şi aşa mai departe. În definitiv, armonicul la octavă al unei note apăsate pe o coardă oarecare, se
găseşte pe bara care se apropie de punte de tasta XII cu atâtea taste câte sunt între degetul care apasă şi prag.
Tabelul armonicelor la octavă

Sunetul real este cel de la octava superioară În afara tastierei
Coarda I
Coarda a II-a
Coarda a III-a
Coarda a IV-a
Coarda a V-a
Coarda a VI-a
324. În aceste cazuri degetele mâinii stângi fiind ocupate cu acţiunile lor obişnuite, este necesar ca degetele
mâinii drepte să facă două lucruri simultan: a stabili şi a ataca armonicul. Pentru aceasta, se întinde indicele de
la mâna dreaptă astfel încât faţa internă a ultimei falange vine să se pună lejer pe coardă în punctul de
diviziune al tastei corespunzătoare armonicului, atacând simultan cu anularul fără să se sprijine pe coarda
alăturată, ca la atacul acordurilor.
55
325. În acelaşi mod pot fi executate aceste armonice cu policele. Indicele procedează la fel, întinzându-se
pentru a se pune în contact cu coarda în punctul precis în care se formează nodul la jumătatea sa
convenţională şi policele atacă simultan coarda, ultima sa falangă dirijată spre interior palmei, oblic faţă de
planul corzilor.
Exerciţiul 238
Atacaţi cu policele corzile a şasea, a cincea şi a patra – formulele a), b) şi c) – şi cu anularul pe celelalte trei –
formulele d9, e) şi f).
Exerciţiul 239
Exerciţiul 240
Exerciţiul 241
Exerciţiul 242
Atacaţi aceste patru exerciţii doar cu anularul.
Lecţia 115. Armonicele la octavă cântate simultan cu policele.

326. Armonicele produse de anular admit atacul simultan al policelui. Acest deget, urmând deplasările mâinii
drepte, atacă în mod normal, îndoind ultima sa falangă spre interiorul palmei, fără a deranja acţiunea
degetelor indice şi anular.
56
Exerciţiul 243
Exerciţiul 244
În afara tastierei
327.Lucraţi Studiul XXXVIII (pag. 104).
Lecţia 116. Digitaţia

328. Pentru a completa munca la acest curs, elevul va forma următoarele acorduri de trei note pe corzile
indicate pentru fiecare dintre ele, punând aceeaşi digitaţie şi în practică şi în scris şi având grijă întotdeauna ca
distribuţia degetelor să fie logic corectă. Pentru aceasta trebuie să se ţină cont de prescripţiile următoare:
1. Într-un acord oarecare, trebuie să se evite pe cât posibil o distanţă mai mare de o tastă între două degete
vecine.
2. Când două sau mai multe note simultane se află pe aceeaşi tastă şi pe corzi diferite, se va folosi „barre”-ul
de fiecare dată când prima poate fi cântată cu indicele.
3. De fiecare dată când un anumit deget este comun pentru două note aparţinând unor acorduri diferite şi
consecutive pe aceeaşi coardă, vor fi apăsate cu acelaşi deget.
329. Scrieţi separat acordurile următoare şi indicaţi în stânga fiecărei note cifra care corespunde fiecărui deget
care trebuie să o cânte. Barre-ul şi tasta pe care se va face, vor fi indicate la fel, deasupra fiecărui acord.
57
Exerciţiul 245
58
Studii complementare
Instrucţiuni
330. Aceste studii rezumă în diverse forme muzicale, mai multe aspecte ale tehnici chitaristice. Ele au dublul
scop de a învinge dificultăţile specifice fiecărui studiu şi afirmarea prin exersarea şi stăpânirea lor a simţului
instrumental, muzical şi estetic, care trezeşte în elev competenţele de interpretare proprii în ghidarea
interpretării repertoriului său.
331. Pentru a fi eficace, acestea trebuie descifrate atent, să aibă grijă la precizia şi durata fiecărei note,
amplasarea lor pe corzi şi taste, fără modificarea digitaţiei indicate, apoi memoraţi-le, (Vezi Cartea Întâi, pct.
225, 226) până când vor putea fi executate în tempo-ul şi nuanţele indicate, în acord cu vibraţia de iubire pe
care penetrarea şi sensibilitatea personală o vor permite.
332. Cel care, fără strop de anxietate, începe după primele exerciţii să ajungă la cele mai înalte nivele de
perfecţiune posibile – aşa cum vrea Tarrega – să atingă obiectivele mai devreme decât cel care, neglijând
dificultăţile şi corectarea, va prezenta mai târziu momentul de supunere disciplinei pe care o impune o artă
adevărată.
Orice greşeală însuşită necesită un mult mai mare efort pentru a o corecta decât grija preventivă de a le evita
încă de la început. Suma de valori calitative în munca artistului nu numai că rezistă acţiunii corosive a timpului
şi criticii, dar afirmă încrederea în sine, ridică la categoria de artă muzicală la care sunt aplicate şi obţin în final
admiraţia justificată a publicului. (?)
1. Studiul XIII
333. Atacul alternat al degetelor i-m, în succesiuni cromatice pe corzi diferite şi pe întinderi diverse.
a) atacul alternat al degetelor i-m nu trebuie alterat.
b) deplasările mâinii stângi nu trebuie să întrerupă niciodată continuitatea liniei melodice.
c) insinuaţi accentul ritmic în măsurile 27, 28 şi 29.
d) daţi „glisse”-ului dintre măsurile 30-31 graţia expresivă necesară.
e) lucraţi acest studiu lent şi, odată ce este stăpânit, repetaţi-l în viteze mărite treptat până când ajungeţi şi
chiar depăşiţi viteza indicată, fără a neglija nuanţele indicate.
2. Studiul XIV
334. Aceeaşi practică pentru mâna dreaptă pe diferite corzi în succesiuni diatonice.
a) urmaţi digitaţia indicată pentru mâna dreaptă.
b) evitaţi discontinuitatea liniei melodice în pasajele dintre măsurile 14-17 şi 30-32.
c) Lucraţi acest studiu în aceeaşi ordine progresivă ca cel anterior.
3. Studiul XV
335. Acţiunea alternată a aceloraşi degete pe corzi alăturate sau nealăturate.
a) terţele mari şi mici pe corzi alăturate trebuie formate în acelaşi timp de degetele mâinii stângi
corespunzătoare.
b) evitaţi în mod special „falsa glisare”6 (glisare neindicată) care se produce atunci când degetul care apasă a
doua şi a patra şaisprezecime de fiecare parte (coarda inferioară în cazul intervalelor de terţă), la trecerea pe o
nouă tastă nu se micşorează presiunea asupra corzii. Această indicaţie nu ţine cont, în mod normal, de
„glisările” indicate în mod expres în măsurile 27 şi 30.
c) vocea principală fiind la optimile de pe coarda superioară dintre cele două pe care se cântă, va fi executată
cu degetul m cu o intensitate mai mare (mai tare) urmată de i pe coarda inferioară conform nuanţelor şi
tempo-ului indicat.
d) studiaţi-l rar înainte de a trece la tempo-ul şi expresia cerute.
4. Studiul XVI
336. Rezistenţa „barre”-ului. Game majore şi minore în sens perpendicular pe corzi , pentru degetele i-m şi m-a
pe întinderea unui cvintuplu.
a) notele trebuie să fie clare şi egale, fără ca „barre”-ul să se încline spre tasta următoare.
b) Marcaţi uşor accentul ritmic pe prima notă din fiecare grup de şaisprezecimi.
c) În ciuda faptului că acest Studiu necesită un tempo mare pentru efectul său auditiv, este bine să se lucreze
rar pentru a contribui eficient la dezvoltarea forţei în „barre”.
6
Glisare involuntară care anticipează sunetul unei note prin deplasarea unui deget pe aceeaşi coardă.
59
d) Insistaţi în exersarea măsurilor 19-24 şi 43-48 pentru obţinerea siguranţei şi evitarea eventualelor
întreruperi.
5. Studiul XVII
337. Agilitatea ambelor mâini. Game în sens paralel şi perpendicular pe corzi cu atacul simultan al policelui.
a) Urmaţi indicaţiile referitoare la digitaţia fiecărei mâini.
b) Linia melodică trebuie să fie obiectul unei atenţii speciale pentru durata şi intensitatea fiecărei note,
urmând indicaţiile date, accentuând prima notă din fiecare triolet, în special cele care au un caracter ritmic.
c) Aveţi grijă la sensul expresiv al melodiei în măsurile 19, 20 şi 21.
d) Lucraţi acest Studiu rar pentru a-l putea cânta în tempo-ul indicat.
e) Pentru a-l face agil, graţios şi expresiv după cum se cere, este necesară cea mai mare ductilitate posibilă a
celor două mâini şi flexibilitatea degetelor.
Dacă este bine lucrat, este de mare folos şi de efect.
6. Studiul XVIII
338. Acţiunea simultană a policelui cu degetele indice, medio şi anular. Notele cântate cu policele trebuie să
aibă o proporţie justă a intensităţii în raport cu celelalte, astfel încât ele să nu le depăşească, în forţă , pe cele
ale melodiei principale.
b) Fiecare voce trebuie să aibă un sens expresiv care să corespundă frazei sale, în concordanţă cu nuanţele
indicate.
c) Respectaţi valoarea reală a notelor sincopate din măsurile 22, 25 şi 27.
d) Se impune o atenţie specială în măsurile 29 şi 30.
7. Studiul XIX
339. Acţiunea succesivă a degetelor indice, medio şi anular pe aceeaşi coardă.
a) Accentuaţi notele marcate cu semnul .
b) Nu schimbaţi digitaţia mâinii stângi, precum şi tastele şi corzile indicate pentru note.
c) Lucraţi la început rar şi repetaţi şi cu formula a-m-i la mâna dreaptă.
d) Acceleraţi apoi tempo-ul, respectând nuanţele indicate, până când ajungeţi la viteza şi continuitatea proprie
genului său.
8. Studiul XX
340. Acţiunea succesivă a degetelor medio indice şi anular pe corzi diferite.
a) Urmăriţi digitaţia indicată pentru fiecare mână.
b) Respectaţi valoarea totală a notelor şi evitaţi întreruperea sunetelor la trecerea mâinii stângi de la o poziţie
la alta.
c) Reliefați melodia legând frazele între ele.
d) Sol# din măsura 25 necesită forţă în barre.
e) Nuanţaţi acest Studiu după cum este indicat și prezentați-l cu sensibilitatea şi expresia necesară.
9. Studiul XXI
341. Acorduri de două note cu acţiunea succesivă a degetelor indice, medio şi anular.
a) Urmaţi digitaţia pentru fiecare mână.
b) Accentuaţi prima notă din fiecare triolet şi acordurile marcate cu semnul .
c) Acordurile marcate cu asterisc trebuie să fie vibrate uşor pentru a le imprima un accent expresiv mai
pronunţat.
d) Acest Studiu necesită un aer mai vesel şi animat.
e) Notele care urmează acordului din antepenultima măsură trebuie cântate decis şi ferm într-un sens de
afirmare categorică.
10.Studiul XXII (Original de Tarrega)
342. Acţiunea succesivă a degetelor indice, medio şi anular pe două corzi, alternată cu acorduri de două note.
a) Urmaţi digitaţia pentru fiecare mână.
b) Evitaţi „falsele glissando-uri” în terţele succesive între cele două note ale arpegiului pe două corzi alăturate.
Aveţi grijă ca notele simultane cu policele să fie clare şi ca atacurile cu medio să nu întrerupă sunetul notelor
cântate de indice pe coarda alăturată (sp). Notele simultane ale policelui şi indicelui trebuie să fie clare fără
întreruperea vibraţiilor de către alte atacuri ale indicelui pe coarda alăturată.(fr).
Indicaţiile de tempo şi cele de nuanţe nu figurează în manuscris, care credem că este o copie după original. Noi
le indicăm în acord cu amintirea interpretării date de autor însuşi.
60
11.Studiul XXIII
343. Exersaţi cu formulele i-m-a-m şi a-m-i-m pe aceeaşi coardă cu acţiunea simultană a policelui pe prima
notă.
a) Coarda a şasea trebuie acordată cu o octavă mai jos decât coarda a patra liberă.
b) Urmăriţi regularitatea şi egalitatea şaisprezecimilor ca şi continuitatea melodică şi schimbarea tempo-urilor.
c) Cadenţa care urmează după măsura 20 trebuie să fie începută rar şi accelerată puţin pe sextoleţii de
şaisprezecimi. În Lento de la sfârşitul acestei cadenţe trebuie dată un pic mai multă intensitate sunetului şi
forţă expresivă notelor.
În afara finalităţii didactice, acest Studiu reflectă o stare sufletească prin evocarea unui peisaj îndepărtat cu
clar-obscurul unei nopţi de toamnă cu lună, printre murmurul frunzişului.
12.Studiul XXIV
344. Exersaţi cu formula a-m-i-m pe două corzi cu atacul accentuat al anularului.
a) Evidenţiaţi cu anularul melodia de pe coarda a treia în timp ce indicele şi medio susţin regularitatea tempo-
ului şi a intensităţii notelor pedală de pe coarda a patra liberă.
b) Toate degetele trebuie să îşi sprijine atacul pe coarda vecină inferioară.
c) Independent de regularitatea notelor cântate de degetele i-m pe coarda a patra, trebuie intensificată
sensibil cu expresia adecvată melodia cântată de anular pe coarda a treia.
d) Lucraţi rar la început şi apoi măriţi treptat tempo-ul păstrând claritatea şi regularitatea notelor, ca şi
flexibilitatea ambelor mâini, de altfel.
e) Re-ul de pe coarda a patra liberă cântat succesiv de degetele indice şi medio, trebuie să dea impresia unei
note prelungite prin repetare.
13.Studiul XXV
345. Folosiţi formula i-m-a-m cu atacul simultan al policelui şi indicelui.
a) O perioadă de 24 de măsuri este precedată de un preludiu şi urmată de un postludiu de 8 măsuri; primele
trebuie cântate fără sprijin pe coarda alăturată (tirando) şi celelalte cu sprijin (apoyando).
b) În trecerea de la măsura 1 la măsura 2 şi de la 2 la 3, la fel ca şi de la măsura 33 la 34 şi de la aceasta la 35,
aveţi grijă la siguranţa atacului i-p pe aceeaşi coardă
c) Notele cântate cu formula m-a-m între măsurile 9-32 trebuie obţinute cu cea mai mare claritate, egalitate şi
regularitate posibile.
d) Notele cântate cu indicele nu trebuie să fie întrerupte de contactul degetului medio când atacă nota
următoare pe coarda alăturată.
e) Perioada cuprinsă între măsurile 9-32 poate fi studiată şi ca un exerciţiu de atac în apoyando; situaţie în care
pct. d) rămâne fără efect.
f) Urmăriţi digitaţia indicată pentru fiecare mână, ca de altfel, şi nuanţele şi schimbările de tempo.
14.Studiul XXVI
346. Arpegii şi game alternate.
a) Executarea acestui studiu impune lejeritatea fiecărei mâini, siguranţă în deplasările mâinii stângi şi
fermitatea atacului mâinii drepte.
b) Reliefați notelor atacate cu anularul în arpegii, ca şi cele din pasajele de game, şi cele din măsurile 7, 16 şi
25, cum impune sensul lor melodic.
C) Acest Studiu nu va obţine adevăratul efect numai dacă va fi cântat cu vioiciune, conform indicaţiei de
tempo, ca şi accentul ritmic şi nuanţele date pentru interpretarea sa.
15.Studiul XXVII (Nocturne)
347.Arpegii pe corzi separate fără intervenţia policelui.
a) Notele din acest arpegiu necesită un atac în apoyando.
b) Urmăriţi în principal fermitatea atacului mâinii drepte ca şi acţiunea degetelor mâinii stângi, evitând în
acelaşi timp „falsele trageri”, frecvente pe coarda a cincea la schimbările de poziţie.
c) Notele din melodie cântate cu anularul, ca şi cele din celelalte voci având o importanţă specială armonică
sau melodică, trebuie reliefate în raport cu sensul lor expresiv.
d) Încercaţi să obţineţi cea mai frumoasă sonoritate la fiecare notă şi continuitatea în arpegii. Frazele din
fiecare perioadă trebuie să fie legate şi nuanţate aşa cum este indicat.
61
Ca şi în alte Studii care figurează în această carte, caracterul tehnic al acestui studiu este proiectat pe un fond
emoţional care nu trebuie să fie neglijat de cel care doreşte să profite de întreaga sa utilitate.
16.Studiul XXVIII (Cântec)

348. Succesiune alternată de acorduri şi note izolate.
a) Urmăriţi simultaneitatea între notele acordului şi ca cele intermediare, atacate cu degetele anular sau indice
să aibă aceeaşi intensitate cu cele din acord pentru a obţine continuitatea dorită la vocea de care aparţin.
b) Menţineţi poziţia degetelor mâinii stângi (Vezi Cartea Întâi, pag. …, pct. 100) cu forţa necesară pentru ca
vibraţia sunetelor să nu se oprească înainte de a se termina valoarea respectivă a lor.
c) Schimbările poziţiei degetelor în anumite acorduri din măsurile 1-4 şi 23-31, trebuie executate cu suficientă
lejeritate şi precizie pentru a nu fi afectate regularitatea mişcărilor.
d) Notele izolate care urmează acordurilor trebuie să fie atacate fără sprijin pe coarda alăturată (tirando)
pentru a evita întreruperea notei din acordul precedent cântată pe aceeaşi coardă.
e) Linia din stânga a două sau mai multe note simultane (măsura 31) indică faptul că ele trebuie atacate
în acelaşi timp alunecând cu policele printr-o singură mişcare peste corzile pe care se găsesc.
17.Studiul XXIX (Vidala)
349. Acţiunea simultană a degetelor police, indice, medio şi anular.
a) Reliefaţi notele cântate de indice întrucât ele aparţin vocii principale.
b) Încercaţi să obţineţi şi să menţineţi sonoritatea primului acord, cât mai amplă posibil evitând în acelaşi timp
„false alunecări” care se pot produce şi întreruperea sunetului la schimbarea degetelor mâinii stângi de la o
poziţie la alta.
c) Acest Studiu trebuie cântat rar, cu gravitate, astfel încât modalitatea, ambientul şi spiritualitatea încă nobile
şi elevate care îi dau un caracter aparent viguros, reflectat prin accentul ritmului său şi frumuseţea melodiei
sale.
18.Studiul XXX (Alala)
450. Acţiunea simultană a degetelor police, medio şi anular în succesiune alternată cu indicele.
Vechi cântec popular galician. Melodia, în această versiune, este compusă din patru fraze a câte patru măsuri
fiecare.
a)Reliefaţi notele cântate de anular; ele aparţin melodiei. Notele cântate de indice nu trebuie să întrerupă
niciodată vibraţiile celor cântate de police.
b) Măsurile 1,2,7,8,13,14,19,20,25,26 şi 27 trebuie să fie cântate cu blândeţe, uşor, întrucât ele constituie
planul îndepărtat, pe care se reliefează cântecul.
19.Studiul XXXI (Zortzico)
351.Cântec-dans din ţara bascilor. Acorduri de patru sunete. Acţiunea simultană a degetelor police, indice,
medio şi anular.
a) Aveţi grijă în principal la măsură şi la ritm în tempo-ul indicat.
b) Încercaţi să obţineţi întreaga siguranţă şi simultaneitate posibilă în acorduri.
c) Degetele mâinii stângi trebuie puse printr-un singur impuls pe corzile şi tastele corespunzătoare fiecărui
acord.
d) Schimbarea poziţiei degetelor nu trebuie să cauzeze nici o alterare ritmului.
e) Măsurile 29 şi 30 necesită o atenţie specială.
f) Reliefaţi melodia şi urmăriţi nuanţele indicate.
20.Studiul XXXII (Nocturnă)
352. Arpegiu de trei note cu acţiunea simultană a policelui.
a) Obţinut prin regularitatea insistentă a arpegiului, simultaneitatea basului, în care expresia revine policelui.
b) Când degetele indice, medio sau anular vor trebuie să atace simultan cu policele pe corzi nealăturate, o vor
face în apoyando, cu excepţia cazurilor când sunt pe corzi alăturate.
c) Atacul pe corzi alăturate nu trebuie să afecteze continuitatea sunetului.
d) Menţineţi sonoritatea fiecărei corzi, inclusiv în arpegiu.
e) Fuziunea sonorităţii din fiecare arpegiu cu expresia melodică din bas evocă prin monotonia aparentă a
acestui Studiu o idee poetică de o emotivitate unică.
62
21.Studiul XXXIII
353. Legato.
a) Notele legato trebuie să fie cântate de mâna stângă astfel încât să producă împreună cu cele cântate de
mâna dreaptă efectul unei uşoare şi delicate continuităţi.
b) O atenţie specială necesită legato-urile din măsurile 6 şi 8, ale căror prime note se găsesc pe taste
îndepărtate faţă de pragul superior şi a doua notă este pe aceeaşi coardă liberă.
c) De asemenea, se va asigura egalitatea între notele gamei cromatice (măsurile 13 şi 14), ca şi agilitatea şi
forţa în notele legate din măsurile 15 şi 16.
d) Deşi este util să se studieze la început rar şi cu forţă în degetele mâinii stângi, este necesar să se exerseze
apoi cu cea mai mare viteză posibilă bazată pe claritatea notelor.
22.Studiul XXXIV (Aire de Buleria)
354. Arpegii de trei sunete diferite în ordinea lor şi accentuare.
a) Notele având deasupra sau dedesubt lor semnul , trebuie accentuate.
b) Legato-ul din apogiatură trebuie să fie rapide şi cu forţă în ultima falangă.
c) Asiguraţi exactitatea în măsura şi accentuarea ritmică.
Buleria, caracterizată prin ritmul de dans andaluz, trebuie să fie animată de o graţie particulară indefinibilă
care este sufletul caracterului şi stilului său.
23.Studiul XXXV
355. Mordent ascendent.
a) Acordaţi coarda a şasea cu o octavă mai jos decât coarda a patra liberă.
b) În mordente, deşi notele corespunzătoare policelui sau altui deget sunt scrise sub nota principală, ele vor
trebui să fie cântate simultan cu prima notă din mordent aşa cum au fost scrise şi aici:
Deşi acest procedeu indică mai bine valorile corecte ale mordentului, o practică veche convenţională a condus
la generalizarea unui alt mod de notare.
c) Pentru ca mordentul să nu se confunde cu trioletul, execuţia sa trebuie să fie rapidă cu accent pe nota
principală.
d) Atenţie la digitaţia ambelor mâini, fără să neglijaţi rapiditatea, claritatea şi accentele mordentelor. Urmăriţi
în acelaşi timp indicaţiile de tempo şi nuanţe pentru ca lucrarea să atingă vibraţia spirituală care o animă.
24.Studiul XXXVI
356. Mordente descendente.
a) Pentru confirmarea celor expuse în Studiul XXXV, referitor la simultaneitatea atacului dintre police şi prima
notă a mordentului şi în cazul unei pagini scrise într-un tempo mai lent decât cel anterior, elevul va găsi în
acest Studiu vechea scriitură a valorilor care, în sistemul convenţional obişnuit ar fi arătat astfel:
b) În toate mordentele trebuie accentuată nota principală. În mordentele duble (Vezi Lecţia 110, pct. 310) din
măsurile 12, 14 şi 24 această accentuare fiind mai dificil de realizat, i se va acorda o atenţie specială.
C= Urmăriţi indicaţiile privind interpretarea acestui Studiu, mai ales cele referitoare la măsurile 22, 23 şi 24
unde culminează expresia emoţională a lucrării.
25.Studiul XXXVII (Bolero)
357. Mordente duble şi legato-uri de extensie mai mare.
a) Mordentul dublu descendent care se găseşte în acest Studiu este similar cu mordentul circular tratat în
Lecţia 111. Diferenţa între ele este că, în primul, primele două valori fiind diferite, ele vor fi cântate deodată.
Încercaţi să daţi notelor legate valoarea exactă şi ca ele să se audă cu forţa, claritatea şi nuanţele dorite.
63
b) Păstraţi în special ritmul, frazarea şi accentuarea notelor marcate cu semnul , întrucât ele determină
caracterul compoziţiei.
c) Melodia , între măsurile 13-21, trebuie să fie pusă în valoare expresiv. În pasajele cu note legate, ca cele care
apar în măsurile 16, 17 şi 20 să nu întrerupă continuitatea cântatului.
d) Notele legate şi cele atacate de police în maniera „falsetas” de gen andaluz, numite „flamenco”, care se
găsesc în măsura 28, trebuie să aibă acelaşi volum al sunetului.
e) Atacaţi acordurile din măsurile 34-35 printr-o singură mişcare a policelui.
f) Finalul măsurii 35 necesită siguranţă, rapiditate şi decizie.
Bolero-ul este un dans spaniol din sec. al XVI-lea. Pentru o bună interpretare nu este suficient doar ritmul. El
trebuie cântat cu ardoare şi cu un sentiment de graţie şi distincţie în mişcare.
26.Studiul XXXVIII (Villancico)
358. Armonice la octavă.
a) Aceste armonice fiind deja studiate la Lecţia 114, nu va fi dificil să se obţină în acest Studiu o claritate
perfectă pentru cele care figurează aici, precum şi pentru sunetele naturale de pe alte corzi.
b) Cel mai bun mijloc pentru a reuşi să stăpâniţi acest Villancico este să-l studiaţi mai întâi cu sunete naturale;
odată stăpânit în această formă, vor putea fi aplicate mai uşor sunetele armonice, menţinând simultaneitatea
celor două mâini.
Acest Studiu se trage dintr-un Villancico din sec. al XVI-lea care figura în cartea pentru vihuela „Silva de
Sirenas” de Enriquez de Varderrabano (Valladolid 1547).
27.Studiul XXXIX (pentru două chitare)

359. Acest Studiu are drept scop afirmarea simţului pentru ansamblu şi cu disciplina impusă de asocierea
unora sau altora dintre elementele sonore, incluzând acest Studiu, ca şi alte duo-uri originale sau transcripţii
cunoscute ale unor autori celebri induc un aspect vast de iradiere instrumentală.
a) Acordurile ale căror note au în faţă semnul , trebuie cântate simultan printr-un singur impuls al policelui
punând partea laterală exterioară a mâinii drepte pe corzi, aproape de punte, astfel încât sonoritatea obţinută
să fie ca opacitatea echivalentă surdinei de la instrumentele cu arcuş.
b) Pasajele din măsurile 27-32 pentru prima chitară aparţin, prin caracterul lor genului de „falseta ” andaluză
menţionate mai sus şi trebuie atacate cu degetele indicate fără să uităm să marcăm accentul ritmic şi să avem
grijă la continuitatea liniei melodice.
360. Fiecare din aceste Studii fiind o sinteză a unui aspect determinat al tehnicii, elevul poate să le includă în
munca sa zilnică pe durata cursului de care aparţin, substituind exerciţiile pe care le rezumă.
361. Pentru practicarea descifrării şi execuţiei în ansamblu, elevul poate lucra duo-urile de Sor, Aguado,
Giuliani, Carulli, Ferdinand Rebay (Edit. Musikverlag V Hladsky. Wien) Fortea şi cele de alţi autori indicaţi de
profesor în funcţie de aptitudinile sale.
362. Stăpânind studiile acestui curs, se pot adăuga altele de Sor, Aguadp, Carcassi, Coste, Tarrega, Llobet,
Fortea şi toate cele pe care le indică profesorul, elevul putând pregăti un repertoriu de lucrări de autori clasici,
romantici şi moderni, ale căror dificultăţi să fie acoperite de problemele tratate până aici.
64
Studii complementare
Studiul XIII
65
Studiul XIV
66
Studiul XV
67
Studiul XVI
68
Studiul XVII
69
70
Studiul XVIII
71
72
Studiul XIX
73
74
Studiul XX
Coarda a şasea în Re
75
76
Studiul XXI
77
Studiul XXII (Original de Tarrega)
78
Studiul XXIII
79
80
Studiul XXIV (pe două corzi)
81
82
Studiul XXV
83
84
Studiul XXVI
85
86
Studiul XXVII (Nocturnă)
87
88
Studiul XXVIII (Cântec)
89
90
Studiul XXIX (Vidala)
91
Studiul XXX (ALALA – Cântec galiţian)
92
Studiul XXXI (ZORTZICO)
93
94
Studiul XXXII (Nocturnă)
95
Studiul XXXIII
96
Studiul XXXIV (Aire de Buleria)
97
98
Studiul XXXV
99
100
Studiul XXXVI
101
102
Studiul XXXVII (Bolero)
103
104
Studiul XXXVIII (După o Vilanela din sec. al XVI-lea)
105
106
Studiul XXXIX (Pentru două chitare)
107
108
Cuprins
Introducere………………………………………………………………………………………………………………………....3
PARTEA A DOUA TEORETICO-PRACTICĂ – CURSUL AL III-LEA
Lecţia 61. Extensia totală a tastierei.......................................................................................4
181. Notele care se produc pe fiecare coardă începând cu poziția a XII-a.
Lecția 62. Mobilitatea mâinii stângi ......................................................................................4
182. Oportunitatea reducerii și simplificării mișcărilor mâinii și degetelor. - 183. Acțiunea degetelor pentru
obținerea continuității sunetelor. - 184. Atitudinea activă și atitudinea pasivă a degetelor. - 185. Mișcările
mâinii stângi. - 186. Mișcările ascendente. - 187. Mișcările descendente. - 188. Simultaneitatea mișcării mâinii și
degetelor. - 189. Siguranța mișcărilor. - 190. Acțiunea degetelor mâinii stângi în regiunea supraacută a
tastierei. - 191. Tipuri de mișcări ale degetelor în timpul deplasării mâinii. - 192. Primul tip de mișcare. - 193.
Exerciții cromatice pe fiecare coardă. - Exercițiile 99, 100 și 101. - Indicații asupra modului de studiu. - 194.
Indicații pentru mâna dreaptă în studiul anumitor exerciții.
Lecția 63. Mișcările mâinii stângi. ............................................................................................8
195. Exemple și exerciții de tipul 2. - 196. Exerciții cromatice pe fiecare coardă. - Exercițiile 102, 103 și 104.
Indicații asupra modului de studiu.
Lecția 64. Mișcările mâinii stângi. ..........................................................................................11
Indicații asupra modului de studiu.
Lecția 65. Mobilitatea mâinii stângi. ....................................................................................14
Indicații aspra modului de studiu. - 201. Încrucișarea degetului 4 cu degetul 1. - Exercițiul 111. Indicații. - 202.
Studiu complementar XIII.
Lecția 66. Întinderea mâinii. ...............................................................................................16
203. Distanța între degete. - 204. Defecțiuni care trebuie evitate. - 205. Utilitatea insistării pe repetarea
anumitor exerciții. - 206. Grade de dificultate în depărtarea degetelor. - Exercițiile 112, 113, 114 115, 116 117
118 și 119. Indicații asupra modului de studiu.
Lecția 67. Completarea practicii anterioare. ........................................................................18
207. Exerciții diatonice pe fiecare coardă. Exercițiile 120, 121, 122 și 123. Indicații. - 208. Game majore și
minore pe fiecare coardă. Exercițiile 124, 125 și 126. Indicații. - 209. Studiul complementar XIV.
Lecția 68. Mobilitatea mâinii stângi combinată cu mișcările simultane ale degetelor. .........20
210. Terțe cromatice și diatonice pe corzi alăturate. Exercițiile 127, 128, 129, 130 și 131. Indicații. - 211.
Studiul complementar XV.
Lecția 69. Studiul barre-ului cu depărtarea degetelor. .........................................................21
212. Game cromatice și diatonice pe toate corzile pe întinderea unui cvintuplu. Exercițiile 132, 133 (gama
cromatică), 134, 135 și 136 (game majore și minore). Indicații. - 213. Game în terțe succesive. Exercițiul
137.Indicații. - 214. Studiul complementar XVI.
Lecția 70. Acțiunea simultană a policelui cu alte degete. ......................................................22
215. Game cromatice pe fiecare coardă cu depărtarea progresivă a policelui. Exercițiile 138 139, 140 141 și
142. Indicații. - 216. Studiul complementar XVII.
Lecția 71. Mobilitate mai mare a policelui. ...........................................................................23
217. Game cromatice cu atacul simultan al policelui pe fiecare notă. Exercițiile 143 și 144. Indicații. - 218.
Gama cromatică cu policele atacând simultan fiecare notă cu alt deget. Exercițiul 145. Indicații. - 219. Gama
diatonică cu policele atacând în același timp prin mișcări alternate o altă notă cu un alt deget. Exercițiul 146.
Indicații.
Lecția 72. Note simultane susținute prin barre. .....................................................................24
220 Gama cromatică cu barreu. Exercițiul 147. Indicații. - 221. Gama cromatică cu barre atacând în bas fiecare
notă cu policele. Exercițiul 148. Indicații. - 222. Gama în sexte cu barre; mai multă independență pentru police.
Exercițiul 149. Indicații. - 223. Studiul complementar XVIII.
Lecția 73. Arpegiu de trei note. Indice, medio și anular pe aceeași coardă............................25
224. Exercițiul 150. Indicații. - 225. Studiul complementar XIX.
109
Lecția 74. Arpegiu de trei note pe două corzi alăturate trecând cu anularul pe coarda
superioară.
..................................................................................................................................25
226. Exercițiul 151. Indicații.
Lecția 75. Arpegii de trei note pe două corzi alăturate, trecând degetele medio și anular pe
coarda superioară...................................................................................................................25
Lecția 76. Arpegiu de trei note pe trei corzi alăturate. Un deget pe fiecare coardă. .............26
Lecția 77. Arpegiu de trei sunete pe două corzi nealăturate și una alăturată. Distanțarea
degetelor indice și medio. ...................................................................................................26
Lecția 78. Arpegii de trei note pe două corzi alăturate și alta nealăturată. Separarea între
degetele medio și anular. .................................................................................................26
Lecția 79. Arpegiu de trei note pe trei corzi nealăturate. Separarea între degetele indice-
medio și medio-anular. .......................................................................................................27
231. Exercițiul 156. Indicații. - 232. Studiul complementar XX
Lecția 80. Atacul cu sprijin și atacul fără sprijin combinate. ...................................................27
233. Exercițiul 157. Indicații. - 234. Studiul complementar XXI.
Lecția 81. Arpegiul de trei note cu atacul simultan al primei note cu policele. .....................27
235. Exercițiul 158. Indicații. - 236. Studiul complementar XXII.
Cursul al patrulea
Lecția 82. Arpegiu de patru note cântate cu degetele indice, medio și anular. Arpegiu pe
aceeași coardă. ...................................................................................................................28
237. Exercițiul 159. Indicații. - 238. Studiul complementar XXIII.
Lecția 83. Arpegiu de patru note pe două corzi alăturate. Trecerea anularului pe coarda
superioară. .........................................................................................................................28
239. Exercițiul 160. Indicații. - 240. Studiul complementar XXIV.
Lecția 84. Arpegiu de patru note pe două corzi alăturate. Trecerea degetelor medio și anular
pe coarda superioară. ......................................................................................................29
241. Exercițiul 161. Indicații. - 242. Studiul complementar XXV.
Lecția 85. Arpegiu de patru note pe trei corzi alăturate. Un deget pe fiecare coardă. .........29
Lecția 86. Arpegiu de patru note pe trei corzi alăturate. Repetarea fiecărui deget pe aceeași
coardă. .............................................................................................................................29
244. Exercițiul 163. Indicații. - 245. Studiul complementar XXVI.
Lecția 87. Arpegiu de patru note pe două corzi nealăturate și una alăturată. Depărtarea
degetului indice de medio. ...................................................................................................30
Lecția 88. Arpegiu de patru note pe două corzi nealăturate și una alăturată. Depărtarea
degetului medio de anular. ..................................................................................................30
Lecția 89. Arpegiu de patru sunete pe corzi nealăturate cu distanțarea degetelor indice-
medio și medio anular. ....................................................................................................31
248. Exercițiul 166. Indicații. - 249. Studiul complementar XXVII. - 250. indicații referitoare la studiul zilnic.
Lecția 90. Atacul cu sprijin (apoyando) și atacul fără sprijin (tirando). Acorduri pe trei corzi
alăturate. .........................................................................................................................31
110
251. Exercițiul 167, a), b), c), d). Indicații. - 252. Studiul complementar XXVIII.
Lecția 91. Aceeași temă pe corzi consecutive. .......................................................................32

253. Exercițiul 168 a) și 168 b). Indicații. - 254. Studiul complementar XXIX.
Lecția 92. Aceeași temă pe corzi nealăturate cu degetele indice și medio. ...........................32
255. Exercițiul 169 a) și 169 b). Indicații. - 256. Studiul complementar XXX.
Lecția 93. Acorduri combinate pe patru corzi. Indice-medio și medio-anular pe corzi
nealăturate.
.................................................................................................................................33
Lecția 94. Acorduri combinate pe patru corzi. Indice-medio și medio-anular pe corzi
nealăturate.
.................................................................................................................................33
258. Exercițiul 171. Indicații. - 259. Studiul complementar XXXI.
Lecția 95. Mișcările policelui pe acorduri simultane de trei și patru note.. ...........................34
260. Exercițiile 172 și 173. Indicații.
Lecția 96. Arpegii de trei note cu atacul simultan al policelui pe fiecare primă notă a
arpegiului.
...................................................................................................................................34
261. Punerea degetelor mâinii drepte pe arpegiu. - 262. Atacul arpegiului. - 263. Atacul corzilor alăturate în
arpegiu. - 264. Note detașate în arpegiu. - 265. Atac cu sprijin și fără sprijin în arpegiu. - 266. Atacul arpegiilor
ascendente. - 267. Atacul arpegiilor descendente. - Exercițiul 174. Indicații. - Exercițiul 175. Indicații.
Lecția 97. Arpegiu de trei note cu atacul simultan al policelui pe primele două note ale
fiecărui arpegiului.
....................................................................................................................36
Exercițiile 176 și 177. Indicații.
Lecția 98. Arpegiu de trei note cu atacul simultan al policelui pe prima și a treia notă a
fiecărui arpegiului.
...................................................................................................................37
Lecția 99. Arpegiu de trei note cu atacul simultan al policelui pe fiecare notă a arpegiului. .37
Lecția 100. Formule complementare ale arpegiului de trei note cu atacul simultan al
policelui. ............................................................................................................................38
Exercițiile 182, 183, 184, 185 și 186. Indicații. - 268 Studiul complementar XXXII.
Lecția 101. Legato în poziție fixă. Exerciții de mișcare și rezistență pentru dezvoltarea forței
și independenței degetelor mâinii stângi. ............................................................................39
269. Sfaturi pentru exersarea legato-ului în poziții fixe. Modul de studiu. - 270. Legato cu degetele 2 și 3 și
distanțarea treptată de degetul 1. - Exercițiul 187. Indicații. - 271. Legato cu degetele 2 și 4 și distanțarea
treptată de degetul 1. - Exercițiul 188. Indicații. - 272. Legato cu degetele 3 și 4 și distanțarea treptată de
degetul 1. - Exercițiul 189. Indicații. - 273. Legato cu degetele 3 și 4 și distanțarea treptată de degetul 2. -
Exercițiul 190. Indicații. - 274. Legato cu degetele 1 și 3 și distanțarea treptată de degetul 2. - Exercițiul 191.
Indicații. - 275. Legato cu degetele 2 și 4 și distanțarea treptată de degetul 3. - Exercițiul 192. Indicații. - 276.
Legato cu degetele 1 și 2 și distanțarea treptată de degetul 3. - Exercițiul 193. Indicații. - 277. Legato cu
degetele 3 și 2 și distanțarea treptată de degetul 4. - Exercițiul 194. Indicații. - 278. Legato cu degetele 3 și 1 și
distanțarea treptată de degetul 4. - Exercițiul 195. Indicații. - 279. Legato cu degetele 4 și 1 și distanțarea
treptată a degetelor 3 și 2. - Exercițiul 196. Indicații.
Lecția 102. Completarea temei anterioare. ........................................................................42
280. Note legate cu degetele 3 și 2 și distanțarea treptată între ele și degetul 1. - Exercițiul 197. Indicații. -
281. Note legate pentru degetele 4 și 2 accentuând distanțarea dintre ele și degetul 1. - Exercițiul 198. Indicații.
- 282. Note legate cu degetele 4 și 3 și distanțarea treptată între ele și degetul 2. - Exercițiul 199. Indicații. -
283. Note legate cu degetele 3 și 1 și distanțarea treptată între ele și degetul 2. - Exercițiul 200. Indicații. - 284.
111
Note legate cu degetele 4 și 3 și distanțarea treptată între ele și degetul 1. - Exercițiul 201. Indicații. - 285. Note
legate cu degetele 4 și 2 și distanțarea treptată între ele și degetul 3. - Exercițiul 202. Indicații. - 286. Note
legate cu degetele 4 și 1 și distanțarea treptată a degetelor 2 și 3. - Exercițiul 206. Indicații.
Lecția 103. Legato-uri combinate cu note atacate, pe toată întinderea corzii. ......................45
290. Progresie cromatică de legato-uri ascendente şi descendente pe fiecare coardă. - Exercițiul 207. Indicații.
- 291. Inversarea legato-urilor precedente. - Exercițiul 208. Indicații. - 292. Progresii diatonice de legato-uri
ascendente și descendente pe fiecare coardă. - Exercițiul 209. Indicații. - 293. Inversarea aceleiași practici. -
Exercițiul 210. Indicații.
Lecția 104. Legato-uri ascendente și descendente alternate. ................................................46
294. Progresii ascendente și descendente. Exercițiul 211. Indicații. - 295. Completarea practicii anterioare. -
Exercițiul 212. Indicații. - 296. Legato-uri de trei note ascendente și descendente. - Exercițiul 213. Indicații. -
297. Studiul complementar XXXIII.
Lecția 105. Apogiaturi - Apogiaturi simple ascendente și descendente. ................................47
298. Semnificația cuvântului „apogiatură” în terminologia muzicală. - 299. Apogiatura simplă ascendentă. -
Exercițiile 214 și 215. Indicații. - 300. . Apogiatura simplă descendentă. - Exercițiile 216 și 217. Indicații. - 301
Studiul complementar XXXIV.
Lecția 106. Apogiaturi duble. ............................................................................................48
302. Apogiaturi duble. - 303. Apogiaturi duble ascendente și descendente. - Exercițiile 218 și 219.
Lecția 107. Apogiatura glisată sau „prin tragere”. ..............................................................48
304. Acciaccatura. - Exercițiul 220. Indicații. - 305. Apogiaturi glisate. Exercițiul 221. Indicații.
Lecția 108. Mordente. Mordente simple ascendente. ........................................................49
306. Definiția mordentului. - Mordentul simplu, mordentul dublu și mordentul circular. - Exercițiile 222 și 223.
Indicații. - 307. Studiul complementar XXXV.
Lecția 109. Mordente simple descendente. .......................................................................49
308. Mordent simplu descendent. - Exercițiile 224 și 225. Indicații. - 309. Studiul complementar XXXVI.
Lecția 110. Mordente duble ascendente și descendente. ..................................................50
310. Cum se execută mordentele duble ascendente. - Exercițiul 226. Indicații. - 311. Cum se execută
mordentele duble descendente. - Exercițiul 227. Indicații. - 312. Mordent mixt. - Exercițiile 228 și 229. Indicații.
Lecția 111. Mordent circular. ...........................................................................................51
313. Mordent circular. - Exercițiile 230 și 231. Indicații.
Lecția 112. Apogiaturi și legato-uri pe întinderi mari. ..........................................................52
314. Apogiaturi cu mai multe note. - Exercițiile 232 a), 232 b), 233, 234, 235, 236 și 237. Indicații. - 315.
Studiul complementar XXXVII.
Lecția 113. Vibrato. ..........................................................................................................53
316. Definiția vibrato-ului. - 317. Modul de executare a vibrato-ului. - 318. Taste pe care poate fi executat.
319. Circumstanțe care permit sau împiedică executarea vibrato-ului. 320. Utilizarea vibrato-ului. - 321. Vibrato
în scriitura veche și în scriitura actuală. - Exemple de vibrato.
Lecția 114. Armonice la octavă. .......................................................................................54
322. Definiția armonicelor la octavă. - 323. Locul pe tastieră unde se obțin armonicele. Tabelul armonicelor la
octavă. 324. Modul de producere cu anularul. - 325. Producerea lor cu policele. - Exercițiul 238. Indicații. -
Exercițiile 239, 240, 241 și 242. Indicații.
Lecția 115. Armonice la octavă cu acțiunea simultană a policelui. .......................................55
326. Exercițiile 243 și 244. Indicații. - 327. Studiul complementar XXXVIII,
Lecția 116. Digitația. .........................................................................................................56
328. Acorduri de trei sunete pe corzi diferite cu digitația pusă de elev. - 329. Regulile unei digitații corecte. -
Exercițiul 247.
Studii Complementare. Instrucțiuni. ...................................................................................58

330. Scopul lor. - 331. Cum se studiază. - 332. Sfat util.
112
1. Studiul XIII. 333. Acțiunea alternată a degetelor i și m, în succesiuni cromatice pe corzi diferite și pe
întinderi diverse. ...............................................................................................................................................58
2. Studiul XIV. 334. Aceeași practică pentru mâna dreaptă pe diferite corzi în succesiuni diatonice. ..............58
3. Studiul XV. 335. Acțiunea alternată a acelorași degete pe corzi alăturate sau nealăturate. .........................58
4. Studiul XVI. 336. Rezistența barre-ului. - Game majore și minore în sens perpendicular pe corzi pentru
degetele i-m și m-a pe întinderea unui cvintuplu. .............................................................................................58
5. Studiul XVII. 337. Agilitatea ambelor mâini. - Game în sens paralel și perpendicular pe corzi cu atacul
simultan al policelui. ............................................................................................................................................59
6. Studiul XVIII. 338. Acțiunea simultană a policelui cu indicele, medio și anular. ...........................................59
7. Studiul XIX. 339. Acțiunea succesivă a degetelor indice, medio și anular pe aceeași coardă. .......................59
8. Studiul XX. 340. Acțiunea succesivă a degetelor indice, medio și anular pe corzi diferite. ...........................59
9. Studiul XXI. 341. Acorduri de două note cu acțiunea succesivă a degetelor indice, medio și anular. ............59
10. Studiul XXII. 342. Acțiunea succesivă a degetelor indice, medio și anular pe două corzi alternată cu acorduri
de două note. .............................................................................................................................................59
11. Studiul XXIII. 343. Studiul formulelor i-m-a-m și a-m-i-m pe aceeași coardă cu atacul policelui pe prima
notă. .............................................................................................................................................................60
12. Studiul XXIV. 344. Studiul formulei a-m-i-m cu atacul accentuat al anularului. ..........................................60
13. Studiul XXV. 345. Studiul formulei i-m-a-m cu atacul simultan al policelui cu indicele. ...............................60
14. Studiul XXVI. 346. Arpegii și game alternate. ..........................................................................................60
15. Studiul XXVII. 347. Arpegii pe corzi nealăturate fără folosirea policelui. ...................................................60
16. Studiul XXVIII. 348. Succesiuni alternate de acorduri și note izolate. ........................................................61
17. Studiul XXIX. 349. Acțiunea simultană a degetelor police-indice și medio-anular. ......................................61
18. Studiul XXX. 350. Acțiunea simultană a degetelor police, medio,anular în succesiune alternată cu indice. 61
19. Studiul XXXI. 351. Acorduri de patru note. Acțiunea simultană a degetelor police, indice, medio, anular. 61
20. Studiul XXXII. 352. Arpegiu de trei note cu acțiunea simultană a policelui. ...............................................61
21. Studiul XXXIII. 353. Legato. ...................................................................................................................61
22. Studiul XXXIV. 354. Arpegii de trei sunete diferite în ordinea și accentuare lor. ........................................62
23. Studiul XXXV. 355. Mordente ascendente. .............................................................................................62
24. Studiul XXXVI. 356. Mordente descendente. ..........................................................................................62
25. Studiul XXXVII. 357. Mordente duble și legato-uri de extensie mare. .......................................................62
26. Studiul XXXVIII. 358. Armonice la octavă. ...............................................................................................62
27. Studiul XXXIX. 359. Pentru două chitare. .................................................................................................63
360. Folosirea lor. ...................................................................................................................................63
361. Lucrări recomandate pentru descifrare și execuția în ansamblu. .........................................................63
362. Concluzii. ........................................................................................................................................63
Studii complementare de la XIII la XXXIX. ...................................................................................................64
113

Emilio Pujol - Scoala Rationala A Chitarei (Cartea A III-a) A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Emilio Pujol - Scoala Rationala A Chitarei (Cartea A III-a) A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Emilio Pujol - Scoala Rationala A Chitarei (Cartea A III-a) A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Şcoala raţională a chitarei

Bazată pe principiile tehnicii lui Tarrega

Prolog de Manuel de Falla

Granada, Decembrie 1933

Lecţia 61 Extensia totală a tastierei

Memoraţi notele obţinute pe fiecare coardă începând cu tasta a XII-a

Lecţia 62 Mobilitatea mâinii stângi

a) Substituirea degetului 2 cu 1 şi invers, pe două note succesive:2

g) Substituirea degetelor 2 şi 3 cu degetul 1 şi a degetului 3 cu degetul 4 în succesiuni de patru note.

Exemplul 65 Mers ascendent Mers descendent

h) Substituirea degetului 2 cu degetul 1 şi a degetului 3 cu degetul 4 în succesiune de patru note.

i) Substituirea degetului 4 cu degetul 1 şi invers în succesiune de patru note.

193. Exerciţii cromatice pe fiecare coardă

Lecţia 63 Mobilitatea mâinii stângi.

b) Alunecări ascendente şi descendente cu degetul 2 .

c) Alunecări ascendente şi descendente cu degetul 3.

e) Alunecări ascendente cu degetul 4 şi descendente cu degetul 2.

f) Alunecări ascendente cu degetul 1 şi descendente cu degetul 4.

g) Alunecări ascendente cu degetul 2 şi descendente cu degetul 3.

h) Alunecări ascendente cu degetul 3 şi descendente cu degetul 2.

i) Alunecări ascendente cu degetul 4 şi descendente cu degetul 1.

j) Alunecări ascendente cu degetele 1 şi 4 şi descendente cu degetele 4 şi 1.

198. Exerciţii cromatice pe fiecare coardă

Exersaţi pe diferite corzi şi cu digitaţiile mâinii drepte m-i şi a-m

Lecţia 65 Mobilitatea mâinii stângi

f) Trecerea degetului 2 de degetele 3 şi 4 şi invers pe taste vecine.

h) Trecerea degetului 1 de degetele 2, 3 şi 4 şi invers.

i)Trecerea diferitelor degete pe taste nealăturate. (Schimburi de poziţie)

Repetaţi-l ca şi pe cel anterior cu digitaţiile m-i şi a-m la mâna dreaptă.

Lecţia 66 Extensia mâinii

Exersaţi-l şi pe alte corzi cu digitaţiile m-i şi a-m la mâna dreaptă.

Exersaţi-l în aceeaşi formă cu precedentele cu digitaţiile i-m şi m-a la mâna dreaptă.

Repetaţi-l pe diferite corzi ca şi anterioarele, cu digitaţiile m-i şi a-m la mâna dreaptă.

208. Game majore şi minore pe fiecare coardă.

degetelor pe corzile a patra şi a cincea ( ) şi a doua şi prima ( ).

Lecţia 69 Studiul barre-ului cu extensia degetelor

Studiaţi-l la fel ca pe Exerciţiul 133 şi cu aceleaşi digitaţii la mâna dreaptă.

214. Lucraţi Studiul XVI (Vezi pag. 67)

Lecţia 70 Acţiunea simultană a policelui cu celelalte degete

Repetaţi izolat formulele a, b, c şi d cu digitaţiile mâinii drepte ( ), şi , având grijă ca

Studiaţi-l cu aceleaşi digitaţii ale mâinii drepte recomandate la exerciţiile anterioare.

Aceleaşi recomandări ca la Exerciţiul 147.

Lecţia 73 Arpegii de trei sunete. Indice, Medio şi Anular pe aceeaşi coardă

Lecţia 74 Arpegii de trei note pe două corzi alăturate , cu trecerea Anularului

Lecţia 75 Arpegii de trei sunete pe două corzi alăturate cu trecerea degetelor

Lecţia 76 Arpegii de trei sunete pe trei corzi. Un deget pe fiecare coardă.

Lecţia 77 Arpegiu de trei sunete pe două corzi nealăturate şu două alăturate.

Lecţia 78 Arpegiu de trei sunete pe două corzi alăturate şi una nealăturată.

Lecţia 79 Arpegiu de trei note pe trei corzi nealăturate. Extensia degetelor

Lecţia 80 Atacurile apuyando şi tirando combinate

Lecţia 81 Arpegiu de trei note cu atacul simultan al policelui pe prima notă.

Lecţia 82 Succesiuni de patru note atacate cu degetele Indice, Medio şi Anular.

Formula mâinii stângi

238. Lucraţi Studiul XXIII (pag. 78).

Lecţia 83 Arpegiu de patru note pe două corzi alăturate. Trecerea Anularului pe

Formula mâinii stângi

Lecţia 84 Arpegiu de patru note pe două corzi alăturate. Trecerea degetelor

La acest exerciţiu se aplică instrucţiunile de la Lecţia 75.