REALIZAREA INSTALAŢIEI ELECTRICE DE ILUMINAT ŞI PRIZE

PENTRU UN APARTAMENT CU O CAMERĂ, BUCĂTĂRIE ŞI BAIE.

Cuprins
Argument 3
Cap. I
Conditii generale privind proiectarea și executarea instalații electrice
1.1. Executarea unei instalații electrice și schema electrică 5
1.2. Transpunerea schemei după proiect 5
1.3. Alegerea materialelor, aparatelor si utilajelor electrice 5

Cap. II
Echipamente specifice instalațiilor electrice interioare
2.1. Generalități 6
2.2. Componentele necesare executării instalației 6
2.2.1. Conductoare 6
2.2.2. Paturi de cablu și tuburi de protecție din PVC 7
2.2.3. Aparate de conectare si comanda (întreruptoare, prize și fișe) 8
2.2.4. Sigurante fuzibile și automate, aparate de protecția instalațiilor 10
2.2.5. Doze de aparataj și de distributie 12
2.2.6. Tablou de distributie 14

Cap III
Executarea instalațiilor electrice
3.1. Trasarea circuitelor electrice si amplasarea dozelor 13
3.2. Executarea canalelor si a locasurilor pt doze 14
3.3. Montarea tuburilor de protectie si a dozelor 15
3.4. Montarea conductorilor electrici si efectuarea legăturilor din doze 16
3.5. Montarea intreruptoarelor si prizelor 16
3.6. Montarea corpurilor de iluminat 17

Cap IV
Întreținerea instalațiilor electrice interioare
4.1. Întreținerea instalațiilor electrice interioare de joasa tensiune 17
4.2. Intreruperea circuitului electric 17

Cap V
Defecte la instalatiile electrice
5.1. Defecte la izolatie 18
5.2. Defecte la tabloul electric 18
5.3. Defecte la prize si intreruptoare 19
5.4. Defecte la corpurile de iluminat 19

Cap VI
Norme de protectia muncii 20
Bibliografie 20
 Argument
În această lucrare mi-am propus să prezint realizarea instalației electrice a unui
apartament cu o cameră, pentru că oricare ar fi mărimea unei case, instalația electrică asigură
minimul de confort necesar.
Construcția de locuințe s-a dezvoltat semnificativ în ultima perioadă. La marginea
orașelor, acolo unde înainte erau terenuri virane,acum au apărut o mulțime de case, vile și
blocuri.
Având în vedere faptul că și în viitor aceste construcții nu vor înceta să apară, este
necesar să cunoaștem cât mai multe despre construirea caselor, despre instalațiile electrice
necesare într-o casă.
Ca viitor electrician este important să cunoaștem modul în care se face proiectarea,
execuția, întreținerea și verificarea instalațiilor electrice interioare.
Am ales această temă deoarece este o chestiune practică, care îmi va fi de folos și în
continuare în viitoarea profesie.
In primul capitol am prezentat condițiile generale privind proiectarea si executarea
instalațiilor electrice, transpunerea schemei după proiect dar si alegerea materialelor ,
aparatelor si utilajelor electrice.
In al doilea capitol am scris despre conductoare , tuburi protective , aparate de conectare
si comanda , siguranțe fuzibile si automate , doze de aparataj si distribuție , contorul electric de
inducție si despre tabloul de distribuție.
In capitolul trei este vorba despre executarea instalațiilor electrice , adica , trasarea
circuitelor electrice si amplasarea dozelor , executarea canalelor si a locasurilor pentru doze ,
montarea tuburilor de protectie si a dozelor , montarea conductorilor electrici si efectuarea
legăturilor din doze , montarea intreruptoarelor si prizelor dar si montarea corpurilor de iluminat.
In capitolul patru este vorba despre întreținerea instalațiilor electrice de joasa tesiune cat
si despre intreruperea circuitului electric cauzata de diferite probleme.
Capitolul cinci este bazat pe defectele instalațiilor electrice , cuprinzând defecte la
izolație, defecte la tabloul electric , defecte la prize si intrerupatoare cat si defecte la corpurile
de iluminat.
Ultimul capitol , capitolul sase cuprinde norme de protectie a muncii la utilizarea sculelor
si dispozitivelor specific pentru lucrari in instalatiile electrice dar si metode de protectie impotriva
incendiilor si stingerea acestora.
Instalatiile de iluminat electric trebuie sa realizeze un anumit cadru de iluminare
concomintent cu indeplinirea unor conditii de calitate. In afara de aceasta, instalatiile de iluminat
artificiale sau electrice trebuie sa aiba in vedere, pentru a fi economice, o mare adaptabilitate la
conditiile variate de functionare, data fiind corelatia cu iluminatul natural.Iluminatul fluorescent
este eficient si economic. Eficacitatea luminilor tuturor lampilor fluorescente este ridicata,
comparative cu a altor surse de lumina. Culoarea nominala a lampilor TLD creeaza o atmosfera
care variaza de la alb cald, la alb rece la lumina zilei. Culoarea nominala este determinate de
temperatura culorii lămpii.
Orice instalație electrică se execută după un proiect de executie întocmit de proiectanți
de specialitate.

2
 Instalațiile electrice de iluminat sunt alimentate de la tablouri de distributie separate de
cele care alimenteaza instalatiile electrice de forta.
Succesiunea tuturor operatiilor necesare pentru executare unei instalatii electrice formeaza
procesul tehnologic de executie al instalatiei respective.
Principalele operatii care trebuie executate sunt:
1. trasarea pe tavan si pe peretii incaperilor a instalatiei electrice, indicate pe planul de executie,
saparea santurilor in pereti ,a locasurilor pentru doze, dibluri, prize, intrerupatoare si fixarea
acestora in montaj aparent sau ingropat;
2. tragerea conductoarelor in tuburile de protectie, executarea legăturilor intre conductoare si
izolarea lor;
3. montarea aparatelor de comutare, a consumatorilor de energie electrica si a tablourilor de
distributie;
4. verificarea instalatiei.
Procesul tehnologic difera de o lucrare la alta si uneori de la un santier la altul , in functie de
materialele si utilajele folosite, de specificul cladirilor in care se executa.
Transpunerea schemei electrice dupa proiect este o operatie importanta, care consta in
indentificarea si transpunerea cu precizie pe teren, a continutului planurilor. Cu aceasta ocazie
se va insemna locul unde se monteaza corpurile de ilumunat, intreruptoarele, prizele, dozele,
masinile electrice, precum si tablourile de distributie, tuburile de protectie si locurile unde se vor
executa strapungerile prin ziduri si plansee. Trasarea circuitelor se efectueaza cu ajutorul sforii
de trasat, innegrite de negru de fum. a instalatiile ingropate ,circuitele se traseaza pe
constructia netencuita.
Trasarea se face cu creta sau carbune, folosindu-se semnele conventionale pentru
aparatele respective. Orientarea orizontala a sforii inainte de trasare se verifica cu nivela cu
bula de aer, cu metrul sau cu compasul de lemn, masurandu-se la circa 30-50 cm de la tavan.
Directia verticala a traseelor se verifica in prealabil cu cu firul de plumb sau cu nivela cu bulă.
Saparea santurilor se executa cu dalta lata, dalta cu varf, si cu ciocanul pneumatic sau
masini electrice de gaurit si frezat santuri.
In tavane nu se daltuiesc santuri. Tubul de protectie se monteaza peste planseu. La planseele
din prefabricate, gaurile se dau de obicei inainte de montarea elementelor pe plansee la locul
lor. Grinzile prefabricate nu se strapung .
Montarea tuburilor de protectie si fixarea acestora este precedata de unele lucrari
pregatitoare, in cadrul carora se confectioneaza unele piese care asigura innadirea tuburilor si
fixarea lor, se efectueaza unele operatii de taiere si indoire.
Tuburile de protectie IP montate aparent se fixeaza cu ajutorul unor bratari sau scoabe,
care sunt prinse la randul lor in dibluri. Cand sunt montate ingropat, tuburile IP se fixeaza in
santuri prin agrafe. Fiecare agrafa este confectionata dintr-o bucata de sarma de otel de circa
1mm grosime, legata de capatul unui cui. Cuiul se bate in fundul santului daltuit, in dreptul unui
rost dintre doua caramizi, iar apoi capetele sarmei se impletesc.
Conductoarele electrice care compun circuitele instalațiilor electrice au caracter de lunga
durata si trebuie protejate prin tuburi protectoare. Cand instalatiile electrice au caracter de
scurta durata, conductoarele se monteaza aparent, fixandu-se direct pe pereti sau pe tavan,cu
ajutorul rolelor. Trecerea conductoarelor prin perete, prin planseele dintre etaje se face
introducându-se conductoarele in tuburi de protectie.

3
Cap.I Conditii generele privind proiectarea si executarea
instalațiilor electrice

1.1. Conditii generale privind proiectarea si executarea instalatiei electrice

Orice instalatie electrica interioara se executa dupa un proiect de executie intocmit de

proiectanti.
Proiectul este insotit de planul (desene) de executie precum si de schema electrica in
care sunt prevazute elementele componente si locul lor de amplasare.
In planurile de constructie ale instalațiilor electrice se indica:
-locurile unde se monteaza corpurile de ilumunat, intrerupatoarele, prizele, dozele, tabloul de
distributie;
-traseul coloanelor de alimentare;
Circuitul de lumina se alimenteaza separat de la tabloul de distributie, fata de circuitul
pentru priza.
Principalele operatii necesare pentru executarea unei instalatii electrice sunt:
-plasarea pe tavan si pe pereti a instalatiei electrice din proiect (aparent sa ingropat);
-tragerea conductoarelor, executarea legăturilor intre conductoare;
-montarea aparatelor de comutare, a consumatorilor si a tablourilor de distributie;
-verificarea instalatiei;
-punerea in functiune.

1.2.Transpunerea schemei dupa proiect

Aceasta operație constă în identificarea si transpunerea pe teren a continutului planurilor.

Se indentifica locurile de amplasare a consumatorilor, a tuburilor de protectie, a tablourilor de
distributie, precum si locurile unde se executa strapungerile in ziduri si plansee.
Saparea santurilor in pereti se face cu ciocane pneumatice, iar in santuri se introduc
tuburile si dozele.

1.3. Alegerea materialelor, aparatelor si utilajelor electrice

Pentru executarea instalațiilor electrice se vor utiliza numai materiale, aparate si utilaje
omologate.
Alegerea materialelor (conducte, cabluri, tuburi) a aparatelor, a echipamentelor si
utilajelor electrice din import se va face prin asimilarea caracteristicilor acestora cu cele ale
produselor indigene omologate, respectiv prin incadrarea lor in prevederile
prezentului normativ.
Alegerea materialelor, aparatelor, echipamentelor si utilajelor electrice si a sistemului de
montare se va face tinandu-se seama de categoriile in care se incadreaza incaperea, spatiul,
locul sau zone respectiva din punct de vedere al caracteristicilor mediului, al pericolului de
elctrocutare si al pericolului de incendiu. In cazul in care un loc sau o zona dintr-o incapere pot
fi incadrate in mai multe categorii, pentru locul sau zone respectiva se vor respenta prevederile
pentru aceste categorii,astfel incat sa se realizeze o acoperire globala a conditiilor.
In incaperile cu praf, scame sau fibre combustibile (incaperi din categoria PC) se vor
alege aparate si echipamente electrice la care temperatura pe suprafetele acestora, in conditii

4
de functionare de lunga durata la sarcina nominala va fi cu cel putin 75° C mai mica decat
temperatura de mocnire a stratului de praf cu grosimea de 5 mm. Fac parte corpurile de
iluminat la care se admite o temperatura pe suprafata corpului de cel mult 200° C.
Pentru spatii exterioare expuse la intemperii, iar instalatiile electrice se vor executa
conform prevederilor. La alegerea materialelor, aparatelor, echipamentelor si a utilajelor
electrice si a sistemului lor de montare se va tine seama si de destinatia constructiei si de
conditiile lor de utilizare si montare, de caracterul specific al instalatiei elctrice respective,
precum si de directivele in vigoare cu privire la economia de energie electrica, cresterea
eficientei in proiectarea si executarea lucrarilor de constructii-montaj.

Cap.II Echipamente specifice instalațiilor electrice interioare

2.1 Generalitati

Prin instalatie electrica se intelege orice instalatie destinata folosirii energiei electrice in
scopuri industriale sau casnice.
Daca toate elementele componente se monteaza in interiorul cladirilor, atunci instalatia
se numeste instalatie electrica interioara. In functie de destinatie deosebim instalatii electrice
interioare care servesc numai pentru iluminatul incaperilor care sunt destinate alimentarii
receptoarelor si instalatii pentru ambele destinatii.
Structura si executia instalațiilor depind de destinatia lor, a cladirilor in care se executa si
a mediului de lucru. Astfel in locuinte, cladiri publice, birouri, instalatiile electrice se executa
ingropat, iar in halele industriale, subsoluri, baraci, pe santiere, instalatiile se executa aparent.
Personalul care executa, proiecteaza, intretine, verifica instalatiile electrice, trebuie sa
fie numai cu personal cu atestat ca atare. Autorizatia se elibereaza pe gradul de competenta in
functie de studii si de complexitatea lucrarilor care se vor executa. Este obligatoriu pentru
personalul autorizat sa cunoasca toate actele normative legate de activitatea profesionala,
normele de protectie a muncii si de acordare a primului ajutor, a normelor de paza contra
incendiilor, a utilizarii mijloacelor de alarma si de stingere a incendiilor in instalatiile elctrice.
Instalatiile electrice se executa dupa planuri si scheme in care se folosesc semnele
conventionale pentru fiecare element.

2.2. Componentele necesare executarii instalatiei

2.2.1. Conductoare

Conductoarele sunt de mai multe tipuri:

-conductoare neizolate si izolate pentru transportul energiei electrice;

5
-conductoare pentru instalatii fixe si mobile;
-conductoare pentru ascensoare;
-conductoare pentru bransamente la construcții civile si petroliere;
- conductoare navale;
- conductoare pentru exploatări miniere si petroliere;
- conductoare pentru autovehicule;
- conductoare pentru comanda, măsurare, semnalizare si control;
- conductoare pentru sudare electrica si echipamente electrotermice.
Conductoarele electrice folosite in instalații pot fi:
- conductoare monofilare, la care sectiunea conductorului este formata dintr-un singur fir;
- conductoarele multifilare, la care sectiunea conductorului este formata din mai multe fire
rasucite sau impletite;
In instalatile electrice se intalnesc urmatoarele tipuri constructive de conductoare:
- conductorul neizolat, alcătuit din unul sau mai multe fire neizolate, rasucite intre ele;
- conductorul izolat, format din unul sau mai multe fire neizolate, rasucite intre ele peste care se
afla o izolatie, cu sa fara invelis de protectie.

2.2.2. Paturi de cablu și tuburi de protecție din PVC

Tuburile sunt de mai multe feluri:

- tuburi izolate, ușor protejate IP;
- tuburi de protecție P;
- tuburi izolante, ușor protejabile, flexibile IPF;
- tuburi de protecție etanșe PEL;
- tuburi izolante si de protectie flexibile, cu rezistenta mecanica IPFR;
- tuburi de protecție flexibile cu rezistenta mecanica PFR;
- tuburi de protecție etanșe din teava de otel;
- țevile;
-tuburi cu manta din policlorura de vinil.
Conductoarele din instalatii se protejeaza impotriva loviturilor, a prafului, umezelii,
vaporilor,prin tuburi de protectie. Aceste tuburi se pot monta sub tencuiala, sub pardoseala,
aparent pot fi ingropate in zidarie sau in plansee. Pentru a fi recunocute usor se utilizeaza
simboluri a caror semnificatie este urmatoarea:

I – tuburi izolante;
P – tuburi de protectie;
E – tuburi etanse;
Y – tuburi de PCV;
L – tuburi lăcuite.
Pentru a fi ferite de coroziune, tuburile se plumbuiesc sau se lăcuiesc. Ca să nu se
producă deteriorarea izolației conductoarelor introduce în tuburi, interiorul tuburilor trebuie să fie
bine finisat.

2.2.3. Aparate de conectare și comandă (întreruptoare prize și fișe)

Întreruptoarele fac parte din categoria aparatelor de conectare. Ele sunt folosite atat in
domeniul casnic, cat si in cel industrial.
Intreruptoarele sunt de mai multe tipuri:
-intreruptoarele cu parghie;
-intreruptoarele pachet;

6
-intreruptoarele pentru instalatii de iluminat;
-microintreruptoare;
-intreruptor unipolar;
-intreruptor bipolar;
-intreruptor dublu.
Prizele si fisele se folosesc pentru conectarea la sursa de tensiune a consumatorilor
mobile (aparate electrocasnice, lampi portabile, aparate electromedicale, motoare,masini de
spalat, unelte actionate electric si altele).
Conductoarele instalatiei sunt legate la prize, care constituie parte fixa, iar legatura electrica a
consumatorului mobil la sursa de tensiune se stabileste prin fise si conductoare electrice
flexibile.
Prizele si fisele pot fi, dupa numarul de faze conectate:
- monofazate cu doi poli si contact de protectie pentru legarea la pământ a instalației;
- trifazate cu trei poli;
- trifazate cu un singur contact de protectie, deci cu patru poli;
- trifazate cu cinci poli, deci cu doua contacte de protectie.
Prizele si fisele pentru instalatii electrice interioare servesc la conectarea consumatorilor
casnici sau pentru conectarea consumatorilor industriali si se poate monta aparent sau
ingropat. Pentru consumatorii electrocasnici, curentii nominali nu depasesc 10 A; pentru
consumatorii industriali, prizele si fisele se construiesc pentru curenti de 25 si 60 de A.
Prizele si fisele industriale au o constructie mai robusta, iar cele care se monteaza aparent au
carcasa de aluminiu turnat sau din bachelita.
Priza din figura de mai jos este formata din urmatoarele elemente: soclul din material izolant,
care asigura izolarea si fixarea mecanica a cailor de curent, teci de contact din alama,
prevazute cu piese de arcuire, borne de record ale conductoarelor instalatiei, carcasa prevazuta
cu orificii pentru introducerea fisei si a pieselor de fixare.

Fisa din figura de mai jos este formata din stifturi de contact, din piesele de fixare a
conductoarelor de stifturi, capacele izolante de bachelita si bridele pentru prinderea macanica a
conductei. La fisele industriale cu mai mult se trei poli, stifturile de contact sunt asezate astfel
incat polaritatea sa nu poate fi schimbata. Stifturile de contact pentru protectie se realizeaza
mai lungi si sunt asezate astfel incat sa nu fie posibila introducerea fisei decat in pozitie corecta.

7
Priza si fisa sunt astfel construite incat sa nu fie posibila introducere numai a unui singur stift de
contact al fisei in teaca prizei si atingerea cu mana a stifturilor neintroduse complect, inca care
au ajuns sub tensiune.

2.2.4. Sigurante fuzibile si automate, aparate de protectie a instalațiilor

Instalatiile electrice sunt caracterizate, printre altele, prin tensiunea si curentul nominal in
situatii normale. Cele mai periculoase abateri sunt cresterile curentului peste valoarea nominala
provocate de suprasarcini sau de functionarea anormala a consumatorilor din retea.
Supracurentii de foarte scurta durata sunt cauzati in general, de aparitia unor defecte
trecatoare, de comutari si de alte schimbari bruste din circuit si nu sunt periculosi. Supracurentii
de scurta durata sunt produsi de scurtcircuite. Urmarile lor sunt grave, ei cauzand aparatelor
solicitari termice si mecanice foarte mari.

Sigurantele fuzibile sunt aparate cu intrerupere automata, care protejeaza circuitele

de iluminat si de forta impotriva efectelor termice si dinamice produse de curentii de
suprasarcina foarte mari si scurtcircuit.
Sigurantele fuzibile au un fir sau o lamela conductoare, montat in serie cu obiectul
protejat. Pana la o anumita valoare a curentului, elemental fuzibil este calibrat incat nu produce
intreruperea continuitatii circuitului. In cazul curentilor de scurtcircuit si la suprasarcini mari,
materialul din care este confectionat fuzibilul se topeste si intrerupe curentul,realizand protectia.
Dupa fiercare actionare, elemental fuzibil topit trebuie inlocuit, conectarea sigurantei
(restabilirea curentului) facandu-se deci neautomat.
Dintre avantajele utilizarii sigurantelor enumeram: constructia foarte simpla, timpul foarte
scurt in care intrerup curentii de scurtcircuit, realizand limitarea acestora. Intreruperea curentilor
de scurtcircuit inainte de a fi atins valoarea maxima posibila, reduce in mod simtitor solicitarea
instalatiei.
Dintre dezavantajele sigurantelor fuzibile sunt: intreruperea instalatiei ( la arderea fuzibilului)
pe un termen relativ lung (egala cu timpul necesar inlocuirii fuzibilului) eficienta redusa la
protectia impotriva suprasarcinilor, variatia in limite largi a timpului de topire, in functie de

8
elementul fuzibil.Alegerea sigurantelor pentru protectie trebuie sa aiba in vedere
caracateristicile de functionare si necesitatile de protectie ale fiecarui tip de receptor. Astfel,
sigurantele care folosesc pentru protectia receptoarelor care au in constructia lor elemenete
semiconductoare se aleg sigurante cu timp de topire extrem de mic.
Sigurantele cu filet sunt folosite in instalatii pentru protectia circuitelor de lumina si de forta de
intensitati mijlocii ( 6 - 100 A)
Sunt formate din 4 elemente:
- soclul din porțelan, prevăzut cu borne de legare la circuitul exterior
- elementul de înlocuire ( patronul fuzibil) alcatuit dintr-un tub de portelan de o anumita forta,
umplut cu nisip si inchis la capete cu un capac de contact; firele fuzibile sunt inchise in masa de
nisip ( intre capacele de contact);
- piesa de contact cu diametrul interior calibrat avand rolul de a permite introducere numai a
patroanelor pana la o anumita intensitate corespunzatoare circuitului protejat si de a impiedica
imtroducerea unor patroane de intensitate nominal mai mare (care nu ar putea asigură o
protecție corecta);
- capacul filetat cu rolul de a inchide patronul realizand totodata presiunea necesara de contact
si circuitul electric de la capacul superior al patronului la una dintre bornele soclului.
La montarea sigurantelor cu patron fuzibil, trebuie ca firul legat la retea sa fie racordat la
contactul de fund, iara cel de la receptor la teaca filetata. Aceasta se face in scopul de a se
ingreuna atingerea partilor sub tensiune atunci cand siguranta demontata si receptorul
deconectat si de a permite indentificarea sigurantelor arse cu indicatorul de tensiune sau lampa
de control.
Siguranța automată protejează instalațiile electrice interioare impotriva suprasarcinilor
si scutrcircuitelor, functionand dupa principiul intrerupatoarelor automate;
-inchiderea este manuala;
-mentinerea contactelor in pozitia inchisa se realizeaza cu un zavor mecanic;
-declansarea este manuala, prin actionarea unui buton, sau automata, comandata de un releu
termic sau electromagnetic;
In raport cu sigurantele fuzibile, sigurantele automate ofera o serie de avantaje ca:
-este posibila restabilirea imediata a curentului;
-se evita inlocuirea fuzibilului ars prin fuzibil improvizat decalibrat;
-protectia este eficace;
-se poate regla curentul de declansare.
Constructia sigurantelor automate este complicat, ceea ce mareste pretul, sigurantele
automate se construiesc pentru curenti de la 6 la 25 A.
2.2.5. Doze de aparataj si de distributie

Dozele sunt cutii rotunde sau patrate confectionate din table de otel plumbuite sau turnate
avand la periferie gauri care servesc pentru introducerea capetelor de tuburi. Dozele sunt
prevazute cu capace de inchidere. Dozele pentru aparate AIP au o singura gaura, in care se
introduce tubul, executate cu tuburi IP.

2.2.6. Tabloul de distributie

Tablourile de distributie pentru locuinte servesc la asigurarea protectiei circuitelor electrice din
cladirile de locuit, precum si din cladirile sociale, birouri etc.

9
 Clasificare:
Dupa locul de instalare pot fi:
-tablouri de bransament, care asigura racordarea cladirii la reteaua de energie electrica si
protectia generala;
-tablouri de firida care asigura protectia mai mutlor apartamente;
-tablouri de apartament care asigura distributia si protectia circuitelor din apartament.
Dupa materialul din care sunt confectionate si Solutia constructiva tablourile pot fi:
-tablouri de marmura;
-tablouri din profile metalice;
-tablouri metalice cu capac.
Pentru alimentarea instalațiilor de iluminat din locuinte se folosesc si tablouri de distributie cu
masca metalica.
Tablourile de distributie cu masca metalica sunt dimensionate patru elemente de siguranta,
sau pentru sase elemente de siguranta.
Pe langa sigurante ele mai pot contine un contor monofazat, un corp de iluminat, un clopot si
un transformator de sonerie.

Cap III. Executarea instalațiilor electrice

3.1.Trasarea circuitelor electrice si amplasarea dozelor

Aceasta este operatie importanta, care consta in indentificarea si transpunerea cu precizie pe
teren, a continutului planurilor. Cu aceasta ocazie se va insemna locul unde se monteaza:
corpurile de ilumunat, intreruptoarele, prizele, dozele, masinile electrice, precum si tablourile de
distributie, tuburile de protectie, ca si locurile unde se vor executa strapungerile prin ziduri si
plansee.
Trasarea circuitelor se efectueaza cu ajutorul sforii de trasat, inegrite de negru de fum.
La instalatiile ingropate, circuitele se traseaza pe constructia netencuita.
Trasarea se face cu creta sau carbune, folosindu-se semnele conventionale pentru aparatele
respective.
Orientare orizontala a sforii inainte de trasare se verifica cu nivela cu bula de aer, cu
metrul sau cu compasul de lemn, masurandu-se de circa 30-50 cm de la tavan.
Directia verticala a traseelor se verifica in prealabil cu cu firul de plumb sau cu nivela cu
bula de aer.

3.2.Executarea canalelor si a locasurilor pentru doze

Saparea santurilor se executa cu dalta lata, dalta cu varf, si cu ciocanul pneumatic sau
masini electrice de gaurit si frezat santuri.
In tavane nu se daltuiesc santuri.Tubul de protectie se monteaza peste planseu.
La planseele din prefabricate, gaurile se dau de obicei inainte de montarea elementelor pe
plansee la locul lor. Grinzile prefabricate nu se strapung.

3.3.Montarea tuburilor de protectie si a dozelor

Montarea dozelor si a cutiilor de ramificatie se poate executa aparent sau sub tencuiala.
Dozele si cutiile de ramificatie montate sub tencuiala, in timpul executarii tencuielilor, vor fi
astupate cu dopuri de hartie pentru a evita patrunderea mortarului inauntru,partea superioara a
dozelor trebuie sa fie la nivelul tencuielii.

10
 Tuburile fabricate din PCV se utilizeaza in instalatiile electrice pana la 500 V ca inlocuitoare
de IPE. Ele se monteaza pe suporturi incombustibile. Elementele de constructii executate din
lemn, faianta sau alte materiale combustibile se vor tencui, iar tuburile din PCV se vor monta
numai aparent.
Tuburile PCV-IPE se pot monta aparent, sub tencuiala sau sub pardoseala in incaperi numai
pe suporturi incombustibile atat in instalatii interioare cat si in instalatii exterioare.
In incaperile intreprinderilor unde nu exista posibilitatea degajarilor de praf, combustibil,
tuburile se vor monta numai ingropate.
Temperatura mediului din jurul tuburilor nu trebuie sa depaseasca +40°C. Tuburile din PCV
montate apparent se vor aseza la o inaltime de cel putin 2m de la pardoseala sre a fi ferrite de
lovituri.
Coborarile spre aparate spre motoare electrice se vor realiza pe portiunile expuse la lovituri
cu tuburi metalice IPE sau teava de otel, sau se vor executa cu tuburi PCV-IPE ingropate sub
tencuiala.
Nu se admite folosirea tuburilor din PCV-IPE la instalatiile electrice pentru alimentarea sau
comanda de la distanta pompelor de incendiu precum si pentru instalatiile de siguranta de
evacuare, avarie, sau pentru instalatii de semnalizari de incendiu.
Diametrul tuburilor pentru introducerea conductoarelor electrice se alege in functie de
numarul, sectiounea si felul conductoarelor, precum si dupa modul de asezare al tuburilor.

3.4. Montarea conductorilor electrici si efectuarea legăturilor din doze

Pentru transportul energiei electrice, in constructia aparatelor electrice si in general in industra

electrotehnica si electronica se foloseste o mare varietate de tipuri de conductoare si cabluri.
La confectionarea conductoarelor electrice se folosesc metale cu rezistenta electrica si
coeficient de variatie al rezistentei cu temperatura cat mai mica.Materialul conductor poate fi
folosit neizolat sau izolat cu unul sau mai multe straturi de material izolant.Pentru a marii
rezistenta mecanica a conductorului electric, acesta este prevazut cu un invelis metallic de
protectie mecanica peste care se aseaza un invelis de protectie impotriva coroziunii.
Tipuri de conductoare electrice:
Criteriul cel mai important de calsificare este domeniul de utilizare al conductoarelor electrice,
deoarece determina atat gama de tensiuni si frecvente de utilizare, cat si tipul constructiv.
Conductoarele electrice folosite in instalatii pot fi:
-conductoare monofilare,la care sectiune conductorului este formata dintr-un singur fir;
-conductoare multifilare, la care sectiunea conductorului este formata din mai mute fire rasucite
sau impletite;
Tragerea conductoarelor in tuburi de protectie si executarea legăturilor intre conductoare:
-conductoarele electrice se introduc in tuburi numai dupa ce tencuiala in care sunt ingropate
tuburile s-a uscat;
-condutoarele ce fac parte din acelasi circuit trifazat si conductorul neutru se introduce in
acelasi tub.
Tragerea conductoarelor de cupru:
-inainte de a introduce conductorul in tub acesta se indoaie la capete pentru a nu se agata de
izolatia din tub;
-se introduce conductorul in tub printr-un capat si se impinge pana apare in celalalt capat;
-legaturile intre conductoarele de cupru se executa prin lipire,sudare sau cu ajutorul clemelor;
Tragerea conductoarelor de aluminiu:
-introducerea conductoarelor de aluminiu se face numai prin impingerea conductoarelor, ele se
instaleaza in tuburi protectoare bine uscate;
-legatura intre ele se face cu ajutorul clemelor.

11
3.5. Montarea intreruptoarelor si prizelor

-se demonteaza mai intai placa sau capacul aparatului desfacandu-se in acest scop suruburile.
Prin aceasta, clemele de legatura ale intrerupatorului devin accesibile;
-se dezizoleaza apoi capetele conductoarelor circuitului pe o lungime de circa 0,5 cm, atata cat
este necesar pentru executarea legaturii la borne.
-se introduce capetele conductoarelor astfel pregatite in locasurile bornelor si se strang bine
suruburile de contact fara a fi insa fortate deoarece se poate distruge filetul surubului, fapt ce
duce la obtinerea unui contact mai slab;
-se slabesc suruburile care tin desfacute ghearele de fixare, se introduce aparatul in doza si se
strang suruburile pana cand ghearele desfacandu-se, fixeaza intrerupatorul in peretele dozei;
-se monteaza placa sau capacul intreruptorului, fixandu-se prin suruburi.
La introducerea in doza aparatului trebuie ca asezarea conductoarelor sa fie cat mai libera,
iar la fixarea ramei lui sa fie lipita de suprafata peretelui
Prizele bipolare folosite pentru alimentarea receptoarelor mobile (lampi de masa, aparate
electrocasnice etc.) se construiesc fara contact de protectie.
Prizele bipolare se monteaza aparent sau montate sub tencuiala, in mod asemanator
intrerupatoarelor.
La prizele prevazute cu contact de protectie, acestea se leaga printr-un conductor de cupru
de minimum 2,5 mm ( montata in tub) de cea mai apropiata conducta metalica pentru apa
calda, sau la nulul firidei de bransament, legatura se face prin lipire sau printr-o bratara
metalica.
Ca si in cazul intrerupatoarelor, prizele nu se monteaza in camerele de baie. Prizele pentru
masinile electrice de barbierit se pot monta in camerele de baie langa chiuveta numai daca sunt
alimentate printr-un transformator special de separare cu o tensiune de cel mult 15V. Acest
transformator are bobinajul secundar separate de cel primar si se monteaza ingropat intr-un loc
neaccesibil, avand carcasa legata la pamant.
In camerele de locuit si in birouri, prizele se fixeaza la o inaltime de 15-30 cm de la
pardoseala, iara in incaperile cu pardoseli neizolate ( cu mozaic sau beton) inaltimea de
montare a prizelor va fi de 1,20-1,40 m. In crese, gradinite de copii, camera de copii, prizele se
monteaza la o inaltime de 1,50 m.

3.6. Montarea corpurilor de iluminat

Nu exista norme care sa fixeze un mod obligatoriu de amplasare a corpurilor de iluminat.

-amplasarea simetrica, se adopta cand numarul se corpuri de iluminat este mare, arhitectura
plafonului permite aceasta si cand suprafata ferestrelor este sub 30% din suprafata peretelui pe
care acestea se gasesc;
-amplasarea asimetrica se adopta cand unul dintre pereti este mult vitrat, asimetria va fi numai
pe o directie; tot campul de corpuri de iluminat se apropie de peretele vitrat, astfel ca distanta
dintre acesta si primul sir de corpuri de iluminat sa nu fie mai mare se 1 m. Daca inacaperea
are 2 pereti perpendiculari, mult vitrati, asimetria se va extinde pe ambele directii
-amplasarea corpurilor de iluminat fluorescente in incaperile de lucru se amplaseaza se regula
cu axa longitudinal paralela cu peretele vitrat.

Cap IV. Întreținerea instalațiilor electrice interioare

4.1. Întreținerea instalațiilor electrice interioare de joasa tensiune

12
 In timpul exploatării, instalațiile electrice trebuie sa functioneze la parametri pentru care
au fost compuse si construite. Acest lucru nu este posilbil decat in conditiile in care instalatiile
electrice sunt sub permanent control. Controlul este necesar, deoarece, in timp partile
componenete ale unei instalatii electrice se uzeaza in mod normal.
Totodata, instalatiile electrice mai pot fii supuse accidental la solicitari suplimentare. Cele
mai importante dintre acestea sunt cele:
-mecanice, datorita procesului tehnologic, datorita vibratiilor elementelor de constructie in care
acestea sunt inglobate sau pe care sunt fixate, datorita lovirii din neatentie;
-termice, datorita supraincalzirii la care pot fii supuse receptoarele instalațiilor tehnologice
deservite de instalatiile electrice, efectuarii unor manevre incorecte, neglijentei;
In urma umanizarii natural si a solicitarii suplimentare in instalatiile electrice, apar defecte.

4.2. Intreruperea circuitului electric

Daca se constata ca nu exista tensiune la bornele tabloului electric, cauzele pot fii:
-topirea sigurantei datorita unui scurtcircuit;
-patronul sigurantei se inlocuieste numai dupa ce este inlaturata cauza care a provocat topirea.
De cele mai multe ori scurtcircuitul are loc chiar la bornele receptorului datorita desprinderii unei
legaturi;
-stabilirea unei legaturi electrice executata fie prin lipire, fie prin tragerea cu fir. In primul caz se
reface lipitura (regula acesteia se afla in doze), iar in al doilea caz se strange surubul.
Depistarea legaturii desfacute se face din aproape in aproape, pornind de la tabloul electric
catre cuptor. Pentru aceasta se foloseste detectorul de tensiune sau o lampa de control;
-scoaterea din functiune a receptorului alimentat. In acest caz se verifica rezistenta cu
ohmentrul sau daca este posibil se incearca functionarea lui la o alta sursa de tensiune, daca
este defect receptorul acesta se inlocuieste sau se separa de defectiunea pe care a suferit-o.

Cap V. Defectele instalațiilor electrice

5.1. Defecte la izolatie
Aceste defecte pot fi datorate imbatranirii izolatiei conductoarelor electrice. Cele mai expuse
sunt conductoarele expuse la variatii mari de temperature. Defectul de izolare nedepistat la fix
conduce la interuperea circuitului electric datorita unui scurt circuit sau poate provoca
electrocutarea prin atingerea directa sau indirecta. Izolatia defecta se observa cu ochiul liber in
timpul verificarilor zilnice sau prin masuri ce se efectueaza inainte de darea in functiune, dupa
ce a avut loc o interventie mai importanta la instalatia electrica. Portiunea defecta se
inlocuieste.

5.2. Defecte la tabloul electric

Aceste defecte pot fi datorate unor multitudini de cauze, cum ar fi: supraincarcari, scurtcircuite
prelungite, lovituri mecanice, incendii etc. Cele mai frecvente defectiuni care pot aparea la un
tablou electric sunt:
- stabilirea unei conducte electrice intr-o clema sau borna de aprindere; in acest caz se strang
suruburile, deteriorarea clemelor de aprindere, se inlocuiesc clemele respective si se refac
legaturile electrice;
- deteriorarea unor aparate electrice, de comutare, de protectie, semnalizare etc. Se indentifica
aparatele defecte, se desfac din tablou si se inlocuiec cu altele noi (sau cu aceleasi aparate
daca au fost reparate) de acelasi tip si dimensiuni;
- deteriorarea izolatoarelor de sustinere a barelor tabloului electric ( pot fi sparte, rupte, smulse,
slabite, etc). Acestea se intampla numai la tablourile generale mari ( ale unor sectii din

13
intreprinderi, cladiri social administrative, cu putere instalata mare). Toate izolatoarele
deteriorate se inlocuiesc. Pentru inlaturarea defectelor tabloul electric se aduce in atelierul de
specializare, exceptie facand dulapurile si panourile electrice mari care nu pot fi transportate.

5.3. Defecte la prize si intreruptoare

Principalele cauze care provoaca defectele la prizele monofazate sunt:

-supraincarcarea prin racordarea la acestea a unor receptoare de peste 200 W curentul mare
care trece prin prize degajata o cantitate de caldura mai mare decat cea ce poate fi avacuata de
catre elementele componente ale prizei. De aceea, o parte din caldura dezvoltata se
acumuleaza in aceste elemente, ducand la deteriorarea acestora.
- solicitarea mecanica repetata datorita introducerii si scoaterii fiselor din prize. Aceasta
solicitare afecteaza stabilitatea prizei in doza, care in timp duce si la solicitarea mecanica a
conductelor de alimentare, favorizand scurtcircuitul.

5.4. Defecte la corpurile de iluminat

Defectele pot fi:

-arderea lampii. Se inlocuieste cu o lampa de aceleasi caracateristici, aceste lucru este valabil
pentru iluminatul incandescent (unde inlocuirea cu o lampa mai putin puternica duce la
supraincarcarea circuitului, iar cu o lampa mai putin electrica ar provoca deasemenea un
discomfort visual) Schimbarea lampii se va face fara demontarea corpului de pe pozitie;
-deteriorarea starterului la corpurile de iluminat fluorescente. Cand acesta este defect, lampa nu
se aprinde sau descarcarea nu este abila, se inlocuieste cu unul nou de aceeasi putere, fara a
demonta corpul de iluminat.
-defectarea balastului la corpurile de iluminal fluorescente, In timpul functionarii lampii se aude
un zgomot, un bazait sau din corpul de iluminat se scurge o rasina sintetica. Balastul defect
trebuie inlocuit cu unul de aceeasi putere.
-stabilirea legăturilor in borne sau in clemele de conexiuni. Acestea se inlocuiesc, iar daca nu
este posibil se inlocuieste intregul corp de iluminat.
-la corpurile de iluminat pot sa mai apara si alte tipuri de defecte, spargerea sistemului optic,
murdarirea suprefetelor reflectante, deteriorarea sistemului de aprindere. In aceste cazuri se
intervine inlaturand defectele pentru a nu afecta starea de confort visual de la locul de munca
sau buna functionare din punct de vedere electric a corpului de iluminat.

14
Cap VI.
1. Norme de protectia muncii. Protectia si stingerea incendiilor

Protectia muncii consta in ansamblul de masuri tehnice, sanitare si organizatorice, avand

drept scop ocrotirea vietii si sanatatii oamenilor in timpul procesului de productie.
Trebuie acordata o deosebita atentie creeri la fiecare loc de munca, deci si laborator, a
unor conditii nepericuloase care sa asigure deplina securitate a muncii.
In instalatiile elctrice, tensiunea electrica nu este sesizata cu simturile omenesti pentru ca
omul sa fie prevenit asupra pericolului posibil, asa cum sunt sesizate de simturi pericolele din
celelalte tipuri de instalatii.
Intrucat in laboratorul PRAM exista instalatii electrice cu tensiunea de 220/380 Vc.a. si
250V c.c. iar in cazul unor incercari apar si tensiuni de ordin KV, acestea prezinta pericol de
moarte prin electrocutare. Pentru a evita acest pericol, persoanele care lucreaza in aceste
laborator au obligatia:
-sa cunoasca pericolele posibile in laborator
-sa-si insuseasca instructajul de protectie a muncii facut la inceputul perioadei in care urmeaza
sa activeze in laborator
-sa respecte o disciplina stricta pentru a nu se accidenta si pentru a nu provoca accidentarea
unor alte persoane.
Profesorul care conduce lucrarile de laborator are obligatia sa elimine din laborator pe
elevii care nu si-au insusit instructajul de protectie a muncii sau dovedeste indiscipline in
laborator si apoi sa propuna masuri disciplinare in consiliu.
La executarea lucrărilor in instalatiile electrice sunt admise numai scule si dispositive in
perfecta stare de functionare, nefiind permisa utilizarea celor defecte sau improvizate, deoarece
orice accident datorita utilizarii unei scule sau unui dispozitiv necorespunzator poate fi insotit
imediat de o electrocutare.

Dupa cum se cunoaste, pentru a avea loc o combustie trebuie indeplinite simultan
urmatoarele conditii:
-sa existe o substanta combustibila
-sa existe oxygen in cantitate suficienta
-substanta combustibila sa fie adusa la temperatura de aprindere
-substanta combustibila si oxigenul sa fie cantitativ intr-un raport convenabil
Daca se modifica sau dispare cel putin una din aceste conditii, arderea inceteaza.
Experienta a demonstrat ca din punct de vedere practic este mai usor de actionat asupra
raportului de concentratie dintre combustibil si carburant si prin racirea substantei aprinse sub
temperatura proprie de aprindere.
Pe timpul arderii se degaja caldura o parte din aceasta caldura se disperseaza in mediul
inconjurator, prin intermediul produselor rezultate din ardere, iar alta parte este absorbita de
masa de combustibil care la randul ei devine apta pentru ardere.
In caz de incendiu, arderea poate fi lichidata prin modificarea uneia sau mai multora din
conditiile necesare pentru aparitia ei.

15
 1

1.SCHEMA SPATIU APARTAMENT

2.SCHEMA ELECTRICA

16
 BIBLIOGRAFIE
1. Ing. Traian C., Alexandru I.S. – Tehnologia lucrarilor electrotehnice, editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1983

2. Ing. Isac E. – Masurari electrice si electronice, editura Didactica si Pedagogica, R.A.,

Bucuresti, 1993

3. Hiloghi S., Popescu M. – Instalatii si echipamente, Tehnologia meseriei, editura Didactica si

Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1993

17