Denumirea râului Someş vine din cuvântul dac Samus şi printre semnificaţiile găsite de istorici se numără

adjectivele „agitat“, „învolburat“, „amestecat“. Râul a stat la baza dezvoltării a numeroase aşezări din
Ardeal, mai ales că până la începutul secolului trecut din apele Someşului Mare se scotea aur prin spălarea
nisipului.

 
„Denumirea râului Someş provine din limba dacă, de la cuvântul Samus. Acesta face parte dint-o listă de
denumiri geografice din perioada dacică printre care se numără şi Alutus (Olt), Crisus (Criş), Istros
(Dunărea), Maris (Mureş) sau Tyras (Nistru)“, a explicat pentru „Adevărul“ Tudor Sălăgean, directorul
Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Din limba dacilor se menţin aproximativ 150-160 de cuvinte de bază,
în special toponime şi hidronime. Istoricul Valentin-Claudiu Dobre susţine, în cartea „Scurtă, uimitoare şi
fabuloasă istorisire despre enigmatica limbă a geto-dacilor“, că unul dintre înţelsurile hidronimului ar fi
„agitat“,  „învolburat“, „clocotitor“, „pestriţ“, „amestecat“. Aceeaşi sursă precizează şi denumirea latină
„sąmyšis“, cu înţelesul de confuzie, dezordine. 

Râul de aur
 
Potrivit istoricilor, multe zone din Transilvania au fost populate datorită goanei după aur a
strămoşilor noştri. Unul dintre râurile care au dezvoltat şi populat zona care avea să formeze judeţul
Bistriţa-Năsăud este Someşul.  Aurul din Ardeal ajungea în ţările din sud şi sud-vest, unde metalele
preţioase au început să fie apreciate şi căutate. Strămoşii noştri dădeau aurul la schimb pentru animale şi
cereale. În scurtă vreme cererea a crescut exponenţial, iar exploatarea s-a mutat de la râul Someş şi afluenţii
săi la zăcămintele din munţi. „Şi ca o consecinţă naturală a exportului de aur din Ardeal, în cursul atâtor
veacuri în regiunile barbare se ridică în popoare dornice de a se înstăpâni pe acest izvor nesecat de bogăţie
şi de a-l cuceri pentru sine cu proxima ocaziune bine venită“, arată istoricul Iulian Marţian.
Valea Someşului Mare, care izvorăşte din Munţii Rodnei, este plină de aluviuni aurifere care, până la
începutul secolului trecut erau scoase la suprafaţă cu ajutorul unor unelte tradiţionale. În Bistriţa-Năsăud,
căutătorii de aur reuşeau să scoată zilnic din apele Someşului şi ale afluenţilor săi până la 4 grame de aur.
„O parte dintre ei locuiau în satul Dumbrava. Mai multe familii de rromi de aici s-au ocupat cu spălarea
aurului din Someşul Mare. Bătrânii povestesc cum părinţii lor aşteptau ca apele râului să crească pentru a
vedea urma aurului pe nisip. În felul acesta, ei ştiau unde să-l caute. Se săpa până la 20-40 de centimetri
adâncime şi se lua nisipul cu ajutorul unei coveţi. Pus pe o pânză aşezată pe o suprafaţă înclinată, nisipul se
spăla până când aurul rămânea fixat pe materialul textil“, relatează timponline.ro. Specialiştii susţin că în
Someşul Mare s-au găsit granule de aur de 21 de carate. 

Judeţul Someş 

În perioada interbelică, numele Someş l-a purtat un judeţ aflat în Transilvaniei, care se întindea pe o
suprafaţă de 3.965 km². Judeţul avea 2 oraşe – Dej (care era şi capitala) şi Gherla, plus 261 de sate împărţite
în plase. La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Somelului a fost de 236.393 locuitori,
arată memoria.ro.
Judeţul Someş  avea un pronunţat caracter agricol. O industrie cu caracter mai ales alimentar a înflorit în
jurul Dejului şi Becleanului. Au existat intense exploatări de sare şi de aur, proprietăţi ale Statului. Centrele
comerciale erau la Dej, Gherla şi Beclean. În ceea ce priveşte industria aceasta e formată din
9 mori, 2 fabrici de ulei, 4 de spirt, 1 de gheaţă (Gherla), 1 de fire şi postav de lână, 2 de tricotaje, 1 de aţă,
3 de ţesătorie, 1 rafinărie de petrol, 1 teasc de stors ceară, 1 fabrică de articole de hârtie (Dej), 2 de
cărămizi, 1 exploatare  de tras minereuri (Dej), 1 fabrică de cherestea, 2 de bastoane, 1 atelier de tâmplărie,
1 mină de sare, 1 de aur şi argint. Judeţul era străbătut de o reţea totală de drumuri de 2.085 km şi de o reţea
de cale ferată de 137 km.
 
Al cincilea râu ca mărime din România

Someşul este al cincilea râu ca marime şi debit din România. Are o lungime de peste 465 km, dintre care
376 km sunt pe teritoriul României. Bazinul hidrografic se formează prin unirea pe teritoriul comunei Mica,
la circa 4 km în amonte de municipiul Dej, a râului Someşul Mare cu Someşul Mic. Someşul Mic (format
prin confluenţa Someşului Rece cu Someşul Cald) are izvorul în Munţii Apuseni, iar Someşul Mare
izvorăşte din Munţii Rodnei. Se varsă în Tisa, pe teritoriul Ungariei. Râul Someş drenează un bazin
hidrografic de 15.740 km², cuprinzând 362 cursuri de apă cu suprafeţe mai mari de 10 km² şi o lungime
totală de 5.263 km.