Partea geografică

Rotaru Anton P-2121

 Despre numele cel vechi și cel de acum a
Moldovei
• În acest capitol, Dimitrie Cantemir ne reamintește legenda
numele Moldovei, unde Dragoș, fiul voievodului Bogdan
retrăgându-se în Maramureș au întâlnit un zimbru sau bour, și
cățeaua lui Dragoș s-a repezit într-un râu ca sa-l urmărească, și
a fost luată de ape. Acea cățea avea numele ”Molda”, și de
aceasta țara noastră poartă denumirea de Moldova.
Despre așezarea Moldovei, hotarele ei și clima

• Ni se spune că clima Moldovei este caldă la șes, iar mai rece la

munte. Din păcate locuitorii trăiau puțin, dar erau intotdeauna
sănătoși. Hotarele erau stabilite de Ștefan cel mare: la sud până
la Dunăre, la est până la Marea Neagră și la Prut, la nord până
la Nistru, la vest până la Siret și Milcov. Vecinii fiind turcii la
sud, leșii la nord și transilvănienii și muntenii la vest
 Despre apele Moldovei
• Cele mai mari ape care străbăteau Moldova erau: Dunărea,
Nistru, Prutul și Siretul, care în mare parte erau foloiste pentru
transportul mărfurilor. În aceste mari râuri se vărseau unele mai
mici, cum ar fi: Bârladul, Bistrița, Moldova, Răutul, Botna, etc.
Astfel Moldova era o țară foarte bogată în ape. La fel erau
lacuri pe lângă apele curgătoare: Brateș, lacul Orheiului, lacul
Dorohoiului, lacul Colașin
 Despre ținuturile și târgurile de astăzi din
Moldova
• Pe atunci, Moldova ea împărțită în trei părți:
• Moldova de Jos cu 12 județe, între care târgul Iași, cetatea de scaun a
Moldovei, Ținutul Lăpușnei, etc.
• Moldova de Sus cu 7 județe, între care Ținutul Hotinului și Ținutul
Cernăuți.
• Basarabia. Dupa spusele lui Cantemir, pe vremurile lui, această parte era
ocupată de turci.
• În aceste locuri erau contruite o mulțime de cetăți.
 Despre munții și mineralele Moldovei

• Ceahlăul era cel mai înalt munte, acolo pășteau vara

turmele de oi. Când păraiele din munți se retrăgeau, în
nisipul rămas puteau fi gasite numeroase bucăți de aur
curat. În Ținutul Hotinului se găsea fier, iar în Ținutul
Bacăului – sare, tot aici se mai găsea petrol.
 Despre câmpiile și pădurile Moldovei
• Ca întotdeauna, câmpiile Moldovei sunt foarte bogate în
humus, și recoltele erau foarte bogate, mai ales grâul, secara,
orzul și mei. Pomii fructiferi formau cu adevărat paduri întregi,
dar erau întrecute de vița-de-vie, din care se făceau vinuri bune.
Pădurele mai ales erau bogate în lemn de lucru și lemn de foc.
Stejarul moldovenesc era folosit în mare parte la construcția
corăbiilor.
 Despre animalele sălbatice și domestice

• Oile din Moldova existau de trei tipuri: oile de munte,

oile de Soroca și oile sălbatice întâlnite în pădure. De
asemenea numărul de boi era foarte mare și ei erau
vânduți în țările străine, ori erau dați în calitate de plată la
turci. Foarte răspândit era și albinăritul. Pe vremea aceea
in pădurile Moldovei trăiau și zimbrii și caii sălbatici.
Multumesc pentru
atentie