Sunteți pe pagina 1din 1

Ziua cea mai norocoasa sau La pescuit-( variante de titlu, daca cere si titlu)

In sfarsit ziua mult asteptata a sosit.Era o zi de sambata iar concursul de pescuit se tinea de aceasta
data langa lacul din spatele casei.Eram pasionat de tot ce inseamna natura, in special de apa.Cand
eram mic , tata ma lua cu el sa pescuit.Pe vremea aceea imi placea sa il privesc pe el , asteptand cu
sufletul la gura ca un pestisor sa se agate in carligul jucaus din apa.De data aceasta urma ca eu sa fiu
in centrul atentiei.Mi-am luat cu mine undita cea noua si am pornit inainte.

       Razele soarelui era calde si placute la acea ora.Vantul adia usor, leganand frunzele copacilor.Era o
zi superba specifica lunii martie.Cum coboram la vale, am vazut deja marea adunare ce se stransese
langa lac.Fiecare om tinea in mana o undita lunga de cinci metri.Lacul parea ca slipeste in bataia
soarelui.Venisera cu mic si cu mare din toate colturile lumii pentru acel eveniment.Pescari
profesionisti si amatori, toti discutau impartasind experiente similare.Cel mai discutat subiect era
premiul de anul acesta,un trofeu auriu in forma de peste.

       Mi-am gasit un loc printre oamenii adunati.Era un loc bun, inconjurat de iarba.Mi-am pregatit
ustensilele de pescuit ca un adevarat profesionist.Concursul urma sa inceapa in scurt timp.Stiam ca
trebuie sa prind cel mai mare peste din lac ca sa il fac mandru pe tatal meu, care din pacate era
plecat cu serviciul din tara.Un semnal fu facut de unul din membrii comisiei de concurs si toti pescarii
isi aruncara unditele in apa cu un sunet ascutit.Mi-am aruncat undita cat de bine am putut.Tineam
ochii atintiti pe pluta care parea atat de mica pe langa imensul lac.Toti pescarii erau tacuti, urmarind
sa nu piarda pestele norocos.S-au prins multi pesti.Cei mici si mijlocii au fost eliberati imediat in apa,
doar cei cu adevarat mari au fost pastrati.

       Parea ca nu e ziua mea norocoasa.Trecusera mai bine de 2 ceasuri si eu nu prinsesem decat un


peste mic cat o scoica si altul putin mai mare ca o minge de rugby.Cand parea sa-mi fi pierdut toata
speranta, pluta mea se duse la fund cu o viteza fulgeratoare.M-am ridicat energic in picioare si am
inceput sa trag.Mi se parea ca de partea cealalta a firului era un monstru.Trei pescari din jurul meu
au sarit sa ma ajute.Toti trageau cat puteau de tare.Cand a fost aproape de mal, pestele a fost prins
cu ajutorul unei plase.Era urias, cu adevarat gigantic.Mi-a trebuit ceva timp sa imi dau seama ce se
intampla.Pestele prins de bine parea a fi regele lacului.Toti pescara uimisera si cazura de acord ca un
astfel de peste nu mai fusese prins de zece ani.Am fost marele norocos castigator al concursului din
acel an.

S-ar putea să vă placă și