Narcisa & Valerian Raileanu - Sfaturi Practice Si Retete Ovo-lacto-Vegetariene

Narcisa și Valerian Răileanu
Sfaturi practice
și rețete
ovo-lacto-vegetariene
Ediția a III-a
Editura Păzitorul Adevărului

B.
INTRODUCERE
„Şi Dumnezeu a zis: Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă
şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu
sămânţă; aceasta să fie hrana voastră.” (Genesa 1:29).
Principiul fundamental al menţinerii unei adevărate sănătăţi con-

stă în întoarcerea la vechile obiceiuri de trai. O dietă corectă este mult
mai valoroasă decât medicamentele în câştigarea şi în menţinerea unei
sănătăţi bune. Există un mai mare pericol pentru lumea civilizată de-
cât cel al războiului. Acest pericol este o alimentaţie defectuoasă.
Noi mâncăm prea mult şi ceea ce mâncăm este adesea o otravă
pentru organismul nostru. Jumătate din ceea ce mâncăm ne întreţine
viaţa, iar cealaltă jumătate îi întreţine pe doctori. Pe lângă faptul că
mâncăm prea mult, noi nici nu mestecăm îndeajuns alimentele.
Un alt amănunt deosebit de important este cel privitor la digerarea
alimentelor. Pentru a avea o sănătate bună trebuie să cunoaştem atât du-
rata de digerare a diferitelor alimente (pentru a evita seara consumarea
celor cu o durată lungă de digerare), cât şi ce trebuie să facem după masă.
O plimbare plăcută sau o activitate neobositoare, de preferat în picioare,
sunt cele mai recomandate activităţi în prima oră de digestie.
Introducere 5
E.
O HRANĂ SĂNĂTOASĂ
O dietă adevărată nu se bazează pe calorii, ci pe elemente organice
şi anorganice care promovează şi susţin viaţa. Avem nevoie de o dietă
bogată în vitamine, în hrană crudă mai mult decât în alimente fierte.
Printre noi a crescut mult mai mult îngăduinţa de sine în timp ce
sănătatea este sacrificată pe altarul apetitului. Dumnezeu a dat primi-
lor noştri părinţi o hrană pe care El a dorit ca rasa umană s-o mănânce.
Numai după ce lumea a fost distrusă prin
potop le-a permis El să mănânce car-
nea animalelor curate, după cum
sunt ele clasificate în Biblie în
cartea Leviticului, capitolul
11. Hrana animală nu este şi
nu a fost niciodată cea mai
bună hrană pentru om.
Recent ştiinţa şi experi-
mentele au dovedit aceas-
ta. Dieta dată lui Adam şi
Evei în Grădina Eden nu
includea mâncarea de car-
ne. Noi trebuie să învăţăm
cum să evităm şi să biruim
păcatul printr-o mâncare
şi o vieţuire corectă.
10
F.
O DIETĂ CORECTĂ
UN AVANTAJ PERSONAL
Mai întâi ţineţi cont de următoarele reguli:
a. Reguli ale dietei

1. Reduceţi cât mai mult consumul de grăsimi, mai ales cele de
origine animală, şi excludeţi complet din alimentaţie prepa-
ratele prăjite în grăsimi.
2. Nu consumaţi deloc cafea şi alcool.
3. Reduceţi consumul de zahăr şi preparatele cu zahăr (dulcea-
ţă, prăjituri, sucuri carbogazoase, îngheţată etc.)
4. Reduceţi sarea din alimentaţie.
5. Nu consumaţi preparate ce conţin coloranţi şi arome sintetice.
6. Nu consumaţi condimente şi arome puternice (muştar, oţet,
ardei iute, piper, scorţişoară, cuişoare etc.).
7. Consumaţi zilnic crudităţi, dar nu mâncaţi fructe şi zarzava-
turi la aceeaşi masă.
8. Nu beţi nici un lichid răcoritor, nici apă în timpul mesei. Apa
se consumă cu ½ oră înainte de masă şi la 1 - 2 ore după
masă.
9. Nu mâncaţi în afara orelor stabilite pentru masă. (Mâncaţi
nu mai la masă, şi nimic între mese).
10. Lăsaţi să treacă cel puţin 5 ore între mese.
O dietă corectă - un avantaj pesonal 11
b. O alimentaţie bogată în vitamine
Mai multă atenţie trebuie dată pregătirii hranei zilnice aşa încât să
nu distrugem în timpul preparării vitaminele, mineralele, şi alte pro-
prietăţi dătătoare de viaţă.
Un regim alimentar de crudităţi s-a dovedit a fi nu numai o cură
pentru prevenirea anumitor boli, ci şi un tratament. El a fost experi-
mentat pe bolnavi ajunşi în stare gravă, atunci când tratamentul medi-
camentos nu mai avea nici o putere de vindecare, ci numai de lungire a
suferinţei. Rezultatele au fost excelente.
12 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

G.
VITAMINELE – ÎN GENERAL
Vitaminele sunt substanţe organice indispensabile vieţii care se gă-
sesc în alimente sau se prepară sintetic, cu rol esenţial în menţinerea
proceselor celulare vitale. Ele se găsesc în multe alimente şi pentru fi-
ecare sezon noi putem obţine, în general, cantitatea minimă necesară
printr-o dietă echilibrată.
Vitaminele sunt caracterizate prin abilitatea lor de a fi solubile şi sunt
împărţite în două grupe: liposolubile (care se dizolvă în grăsimi) şi hidro-
solubile (care se dizolvă în apă).
Vitaminele liposolubile sunt: A, D, E, K.
Unele dintre principalele vitaminele hidrosolubile sunt: C, B1, B2,
PP, B6, B12.
13
Valorile zilnice ale principalelor componente nutritive necesare,
bazate pe un consum de cca 2000 kcal/zi la persoanele adulte
şi copii mai mari de 4 ani.
Componente necesare Valoarea zilnică

Total grăsimi 56 g
Grăsimi saturate 20 g
Colesterol 300 mg
Sodiu 2400 mg
Hidrocarbonat (glucoză) 300 g
Fibre 25 g
Proteine 50 g
Vitamina A 5000 IU
Vitamina C 60 mg
Calciu 1000 mg
Fier 18 mg
Vitamina D 400 IU
Vitamina E 30 IU
Vitamina K 80 µg
Vitamina B1 1,5 mg
Vitamina B2 1,2 - 1,8 mg
Vitamina B6 2 mg
Vitamina B12 6 µg
Vitamina PP 19 mg
Acid folic 400 µg
Iod 150 µg
Magneziu 400 µg
Zinc 15 mg
Potasiu 3500 mg
(IU= unităţi internaţionale)
Sursa: www.cfsan.fda.gov/~dms/flg-7a.html.

Vitamina A
Este o vitamină liposolubilă cu funcţii fiziologice în pigmenţii vi-
zuali şi diferenţierea celulelor epiteliale, carenţa ei ducând mai întâi la
scăderea capacităţii de adaptare a ochilor la lumina difuză, iar în cazuri
mai grave putând apărea o ulcerare a mucoasei oculare și chiar a corne-
ei, fapt ce poate provoca afectarea cristalinului și orbirea.
Aceasta se găseşte ca atare în produsele de origine animală (lapte,
ouă, unt), cât şi în produsele de origine vegetală sub formă de retinoizi
sau de caroteni.
Vitamina A măreşte rezistența la infecţii a cartilajelor, a mucoaselor
și a pielii, ajută la adaptarea vizuală, la dezvoltarea normală a scheletului
şi a smalțului dentar, precum şi la buna funcţionare a ficatului, a tiroidei
și a altor organe. De asemenea, ea contribuie la reglarea somnului şi a
tensiunii arteriale şi joacă un rol important în îngrijirea pielii şi a mucoa-
selor, ca şi în stimularea creşterii.
Valorile vitaminei A în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene
Alimentul UI 100 g Retinoizi (µg) 100 g

Ouă 552 1839
Brânză elvețiană 253 856
Unt 754 3058
Mazăre 15 149
Fasole 171 171
Linte 4 39
Năut 7 67
Porumb - -
Soia 2 24
Ardei roșu - 21600
Ardei verde - 420
Morcovi - 11000
Piersici - 1330
Dovleac - 1600
Sursa: USDA (1978) Science and Education Series, Handbook 8.
Vitaminele 15
Vitamina D
Este o vitamină liposolubilă importantă în absorbţia calciului în or-
ganism şi cu funcţii fiziologice importante în metabolismul osos.
Vitamina D se găseşte sub formă de Ergocalciferol (D2) şi precurso-
rul său Ergosterol sau de Colecalciferol (D3).
Ergosterol se găseşte în ciuperci şi drojdii, din acestea obţinându-se
vitamina D2 farmaceutică (ergocalciferolul).
Provitamina D sterol, (7-dehydrocolesterol) este sintetizată în glan-
dele sebacee din piele şi este secretată uniform pe suprafaţa pielii de
unde este reabsorbită în diferite straturi ale epidermei.
Ea se formează prin acţiunea razelor ultraviolete asupra 7-dehydroco-
lesterol în piele. Producţia cutanată de vitamina D3 depinde, printre al-
tele, și de concentraţia în ozon a aerului. Putem beneficia de băi de soare
bogate în razele ultraviolete prin expunerea la soare dimineaţa înainte de
ora 10 şi după amiaza între orele 15-17 în zonele nepoluate.
Valorile vitaminei D în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene
Alimentul Vitamina D2 (UI ⁄ 100 g)

Lapte de vacă 0,3
Lapte de mamă 0 - 10
Unt 35
Smântână 50
Brânză 12
Ouă 28
Varză 0,2
Ulei de porumb 9,0
Spanac 0,2
Sursa: The Vitamins – Fundamental Aspects in Nutrtion and Health, pag. 147-148.

Vitamina E
Este o vitamină liposolubi-
lă cu rol fundamental în me-
tabolismul tuturor celulelor.
Fiind puternic antioxidant,
Vitamina E are un rol impor-
tant în protejarea vitaminei A,
a carotenilor şi a uleiurilor ve-
getale. Ea intervine favorabil
în reproducere, în asigurarea
funcţionării normale a glande-
lor sexuale şi a celor endocrine,
înlesneşte depozitarea glicoge-
nului în ficat şi în muşchi, in-
clusiv în muşchiul cardiac.
Valorile vitaminei E în diferite alimente (uleiuri vegetale)
Ulei de soia 56-160 mg/100 g

Ulei de porumb 53-162 mg/100 g
Nuca de cocos (ulei) 1-4 mg/100 g
Arahide (ulei) 20-32 mg/100 g
Şofran (ulei) 25-49 mg/100 g
Măsline (ulei) 5-15 mg/100 g
Ulei de palmier 33-73 mg/100 g
Sursa: World Rev.Nutr.Diet. 45.

Vitaminele 17
Vitamina K
Vitamina K face parte din grupul B de vitamine și este alcătuită,
de fapt, din două componente naturale: vitamina K, (fitochinona) și
vitamina K2 (farnochinona). Are un rol esenţial în coagularea sângelui.
Necesarul zilnic este de 1,5-2 mg.

Valorile vitaminei K în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene
Alimentul Vitamina K ((µg/100g)
Sparanghel 39
Fasole 30
Sfeclă 5
Broccoli 154
Varză 149
Morcov 13
Conopidă 191
Năut 48
Porumb 4
Castravete 5
Roşi 48
Salată verde 113
Mazăre 28
Cartofi 0,5
Spanac 266
Cartofi dulci 4
Ulei de porumb 5
Ulei de măsline 58
Ulei de soia 200
Mere 4 (aprox. 90% în coajă)
Banane 0,5
Portocale 1,3
Piersici 3
Căpşuni 14
Merişoare 1,4
Lapte de vacă 4
Ouă 50
Gălbenuş de ou 149
Ovăz 63
Orez 0,05
Grâu 20
Tărâţe 83
Germeni de grâu 39
Sursa: U.S. Departament of Agriculture (1990). National Nutrient Database, Government Printing Office, Washington, DC.
Vitamina C
Este o vitamină hidrosolubilă cu rol anti-infecţios, tonifiant, parti-
cipă la detoxifierea organismului şi la folosirea rezervelor de fier, prote-
jează vitaminele A și E, economiseşte vitaminele din complexul B.
Vitamina C măreşte rezistenţa organismului faţă de efectul toxic al
unor medicamente sau substanţe chimice din mediul ambiant (plumb,
mercur, benzen etc.).
Efortul muscular, frigul şi febra măresc consumul şi necesarul de
vitamina C.
Vitamina C este sensibilă la temperaturi ridicate, la acţiunea oxige-
nului şi a luminii. Fiind hidrosolubilă, ea se poate pierde uşor în timpul
păstrării şi preparării alimentelor. De aceea durata şi locul depozitării
este deosebit de important pentru ca vitamina C să se piardă cât mai
puţin până la consumarea alimentelor.
Valorile vitaminei C în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene
Alimentul Vitamina C (mg/100 g/ml)
Mere 10-30
Banane 10
Cireşe 10
Grapefruit 40
Pepene verde 13-33
Portocale 50
Lămâie 55
Piersici 7-14
Zmeură 18-25
Măceşe 1000
Căpşuni 40-90
Mandarine 30
Lapte de vacă 1-2
Lapte de mamă 3-6
Sparanghel 15-30
Fasole 10-30
Broccoli 90-150
Varză 30-60
Morcov 5-10
Conopidă 60-80
Ţelină 10
Pătrunjel 170
Porumb 12
Praz 15-30
Ovăz, grâu 0
Ceapă 10-30
Mazăre 10-30
Mărar 100
Ardei 125-200
Cartofi 10-30
Rubarbă 10
Orez 0
Spanac 50-90
Vitaminele 21
Pierderi ale vitaminei C după două zile de la recoltare
Alimentul 4⁰C 20⁰C

Fasole 33% 53%
Conopidă 8% 26%
Salată 36% 42%
Pătrunjel 13% 70%
Mazăre 10% 36%
Spanac 32% 80%
Spanac (iarna) 7% 22%
Sursa: The Vitamins – Fundamental Aspects in Nutrtion and Health, pag. 236-237.
Vitamina B1
Prezintă importanţă îndeosebi în metabolismul proteinelor şi al
glucidelor, dar şi în funcţionarea normală a sistemului nervos central
şi al celui periferic, a aparatului digestiv şi a glandelor endocrine, în
procesul de creştere, în absorbţia intestinală a grăsimilor etc.
Vitamina B1 favorizează depunerea glicogenului în ficat şi accelerea-
ză procesul de eliminare a urinei. Ea menţine sănătos sistemul nervos,
îmbunătăţeşte tonusul muscular, contribuie la apărarea organismului
împotriva infecţiilor.
La adulţii sănătoşi, necesarul zilnic de vitamina B1 este de 1,7
(1-2 mg), în funcţie de intensitatea activităţii depuse, de natura şi ca-
lităţile factorilor de nutriţie ce alcătuiesc raţia alimentară, de stările
fiziologice şi de vârstă.

Valorile vitaminei B1 în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene
Alimentul Vitamina B1 (mg/100g)

Mălai 0,20
Făină de ovăz 0,55
Orez brun 0,29
Orez alb 0,07
Secară integrală 0,30
Secară degerminată 0,19
Grâu integral 0,55
Făină albă 0,06
Sparanghel 0,18
Fasole (verde) 0,07
Broccoli 0,10
Varză 0,05
Morcovi 0,06
Conopidă 0,11
Mazăre verde 0,32
Cartofi 0,11
Roşii 0,06
Mere 0,04
Caise 0,03
Banane 0,05
Struguri 0,05
Portocale 0,10
Pere 0,02
Ananas 0,08
Brânză 0,02-0,06
Lapte 0,04
Ouă 0,02
Vitaminele 23
Pierderi de vitamina B1 în procesul de preparare a hranei
Procedura Alimentul Pierderi %

Coacere Pâine 5 - 35
Încălzire cu apă Vegetale 0 - 60
Pasteurizare Lapte 9 - 20
Vaporizare Lapte 10
Depozitare la Fructe/zarzavaturi 0 - 20
temperatura camerei
Sursa: The Vitamins – Fundamental Aspects in Nutrtion and Health, pag. 267.

Vitamina B2
Are un rol important în metabolismul proteinelor, grăsimilor, dar cu
precădere al glucidelor (scade glicemia), în creşterea şi respiraţia celule-
lor, ca şi în procesul normal al vederii. De asemenea, ea asigură un bun
tonus muscular şi acţionează favorabil asupra pielii, a mucoaselor şi in-
testinelor, intervine în fenomenele oxidoreducere de la nivelul celulelor,
influenţează creşterea şi reproducerea, precum şi sinteza hemoglobinei.
Alimentul Vitamina B2 (mg/100g sau ml)

Lapte 0,17
Iaurt 0,16
Brânză 0,28
Grâu integral 0,11
Secară 0,08
Ovăz măcinat 0,02
Orez 0,01
Sparanghel 0,18
Broccoli 0,20
Varza 0,06
Morcovi 0,06
Conopidă 0,08
Porumb 0,06
Fasole 0,10
Cartofi 0,04
Spanac 0,14
Roşii 0,04
Mere 0,01
Banane 0,04
Portocale 0,03
Piersici 1,04
Căpşuni 0,07
Ouă 0,30
Vitaminele 25
Vitamina PP
Vitamina PP are rol de coenzimă pentru anumite dehidrogenaze.
Numită şi nicotinamidă, vitamina PP este necesară în alimentaţia
zilnică a adulţilor în cantitate de cca 19 mg (18-23 mg la bărbați și 12-
15 mg la femei). Ea are acţiune vasodilatatoare la nivelul pielii, ajută la
buna funcţionare a sistemului nervos central, scade colesterolul, sti-
mulează secreţia gastrică şi eliminarea bilei, scade tensiunea arterială.
Unele alimente ca făina de porumb, fructele uscate, ceapa, nu conţin
vitamina PP. Ca urmare, pentru a preveni apariţia pelagrei la persoane-
le care consumă în mod obişnuit mămăliga din făină de porumb, se re-
comandă ca alimentaţia să cuprindă lapte sau alte produse lactate. De
altfel, porumbul este considerat în general un aliment pelagrogen. Cu
ajutorul unui aminoacid (triptofanul), organismul uman îşi poate pro-
duce singur această vitamină, dacă dispune de cantităţi suficiente din
vitaminele B1, B2 și B6.
Carenţa de vitamina PP se manifestă prin apatie, scădere în greuta-
te, somnolenţă, diminuarea reflexelor, atrăgând după sine apariţia pela-
grei, precum şi a unor tulburări digestive, sensibilizarea pielii la acţiunea
luminii solare etc. Ca urmare, pielea se înroşeşte și apoi apar vezicule,
fisuri, dermatite etc. Apariţia leziunilor cutanate este favorizată şi de ex-
punerea la soare, precum şi de intensitatea efortului fizic depus.

Valorile vitaminei PP în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene
Vitamina PP Vitamina PP
Alimentul (mg/100 g) Alimentul (mg/100 g)
Lapte 0,2 Conopida 0,7
Iaurt 0,1 Țelină 0,3
Brânză 1,2 Porumb 1,7
Linte 2,0
Orz 3,1 Ceapă 0,2
Hrișcă 4,4 Mazăre 0,9-2,5
Orez decorticat 1,6 Ardei 1,7-4,4
Orez brun 4,7 Cartofi 1,5
Secară 0,9-1,6 Fasole soia 1,4
Grâu integral 3,4-6,5 Spanac 0,6
Tărâțe 8,6-33,4 Roșii 0,7
Ouă 0,1 Mere 0,6

Ciuperci 4,2 Banane 0,7
Drojdie de bere 50,1 Grapefruit 0,2
Portocale 0,4
Sparanghel 1,5 Piersici 1,0
Fasole 0,5-2,4 Căpșuni 0,6
Brocoli 0,9
Varză 0,3 Nuci 0,6-1,8
Morcovi 0,6 Alune 17,2
Vitaminele 27
Vitamina B6 (Piridoxina)
Vitamina B6 are un rol important în formarea hemoglobinei, în me-
tabolismul aminoacizilor, proteinelor, glucidelor şi lipidelor (îndeosebi
al acizilor graşi esenţiali), fiind şi stimulent muscular; are influenţă be-
nefică asupra pielii, precum şi în procesul de creştere.
De asemenea, piridoxina intervine în mod esenţial în: buna func-
ţionare a sistemului nervos, a măduvei osoase; producerea de globule
roşii şi de anticorpi; controlarea echilibrului sodiului şi al potasiului, al
sistemului muscular şi osos; metabolismul colesterolului, împiedicând
depunerea acestuia pe pereţii interiori ai arterelor (ateroscleroza); creş-
tere și reproducere. Pentru adulţi, necesarul zilnic de vitamina B6 este
de 1,6-2,5 (3) mg, direct proporţional cu aportul de proteine. Pentru
femei, în perioada sarcinii, necesarul zilnic de vitamina B6 este de 4-6
(7) mg.

Alimentul Vitamina B6 (mg/100 g sau ml)

Lapte 0,04
Iaurt 0,05
Brânză 0,04-0,08
Ouă 0,19
Orez decorticat 0,17

Orez nedecorticat 0,55
Grâu integral 0,29
Sparanghel 0,15
Fasole 0,08-0,18
Broccoli 0,17
Varză 0,16
Conopidă 0,21
Ţelină 0,06
Porumb 0,20
Ceapă 0,13
Morcov 0,15
Mazăre 0,16
Cartofi 0,25
Spanac 0,28
Mere 0,03
Grapefruit 0,03
Portocale 0,06
Căpşuni 0,06
Piersici 0,02
Roşii 0,16
Alune 0,04
Sursa: USDA data; Leklem, J.E. (1996), In: Present Understanding in Nutrition, ed.7, pag.175.
Vitaminele 29
Vitamina B12 (ciancobalamina)
Este solubilă în apă, stabilă la căldură (suportă temperaturi de până
la 120°C), dar inactivată de lumină, ca şi de excesul de vitamina C, de
alcool şi de somnifere. Eficacitatea ei sporeşte prin asociere cu vitami-
nele B6, B9, C, precum şi în prezenţa potasiului.
Ea este ideală pentru creştere. Insuficienţa ei în alimentaţie duce
la instalarea unor anemii grave (anemia pernicioasă, manifestată prin
anemie şi tulburări nervoase deosebit de grave). În plus, această vita-
mină are un rol important şi în protejarea celulelor hepatice, datorită
proprietăţii ei de a împiedica depunerea grăsimilor în ficat.
Necesarul zilnic de vitamina B12 este de 2,5 μg (mcg) pentru adulţi,
ceva mai mare pentru copii, şi de 2,2-2,6 (chiar 3 μg) pentru femeile
aflate în perioada de sarcină şi de alăptare.
Alimentul Vitamina B12 (µg/100g)
Lapte 0,36
Brânză 0,36 - 1,71
Tofu 0
Iaurt 0,06 - 0,62
Ouă 1,26
Albuş 0,09
Gălbenuş 9,26
Produsele din soia preparate industrial au adăugată în compoziţie
vitamina B12, pe lângă alte substanţe nutritive.
Soymilk Essential (Sanitarium) 0,2
Soymilk Life (Sanitarium) 0,4
Vegetalele, cerealele şi fructele nu conţin vitamina B12.

Sursa: Food Values of Portions Commonly Used, by Jean A.T.Pennington & Judith Spungen Douglass
The Vitamins – Fundamental Aspects in Nutrition and Health by Gerald F.Combs, Jr., Third Edition, pag.382.
http://sanitarium.com.au/article/article.do?art-id=68.

H.
COMPARAŢIE ÎNTRE DIETA
VEGETARIANĂ ŞI CEA CARNATĂ
Vechea teorie populară prin care carnea este considerată esenţială
pentru tărie fizică este depăşită. Cel mai convingător argument îm-
potriva acestei opinii eronate se găseşte în rezultatele experienţelor
referitoare la această problemă. Multe persoane au învăţat din experi-
enţă că o dietă cumpătată vegetariană va menţine o bună sănătate şi
vigoare. Aproape toate naţiunile sunt martore că de fapt o dietă fără
carne dă sănătate corpului şi minţii. O mare parte din populaţia lumii
se întreţine cu o dietă fără carne.
Leul cel puternic şi bivolul nu sunt un argument prin mâncarea lor în
ceea ce priveşte tăria fizică. În timp ce ei sunt amândoi puternici, numai
unul este un animal carnivor. Să nu mai vorbim despre cel mai puternic
animal ierbivor, elefantul cel uriaş, pe care leul nu se încumetă să-l atace,
neavând multe şanse să-l biruie deşi elefantul este strict vegetarian.
Calul şi boul pot căra poveri remarcabile în timp ce se hrănesc cu
hrană vegetariană.
Dacă un cerb este atacat de un lup, acesta nu-l poate birui. Numai o
haită formată din mai mulţi lupi poate birui un cerb care reuşeşte, deşi
se hrăneşte numai cu iarbă, să întreacă în putere acest animal de temut
al pădurii.
Să îndepărtăm problema
tuturor ideilor preconcepu-
te şi a teoriilor populare în ce
priveşte superioritatea cărnii
pentru a da putere şi să reve-
nim la valoarea sa nutritivă
dovedită în laborator şi în re-
alizările actuale.
31
Nici o constatare ştiinţifică nu-i atribuie cărnii o valoare remarca-
bilă în ce priveşte tăria fizică a celor ce o consumă. Principala valoare
nutritivă a cărnii constă în conţinutul său proteic, un element nutri-
tiv preţios, dar nu unul care furnizează caloriile; nici grăsimea nu este
cea care dă cărnii presupusa ei înaltă valoare nutritivă. Ca furnizor al
energiei, carnea deţine numai 1/7 până la 1/4 din nivelul la care ajung
cerealele şi nucile.
Este adesea menţionat faptul că performanţele forţei şi rezistenţele
musculare sunt superioare la vegetarieni faţă de persoanele consuma-
toare de carne. Putem să amintim orezul mâncat de solii hinduşi des-
pre care se ştie că aleargă 60 de mile pe zi, consecutiv, timp de săptă-
mâni şi ţăranii ruşi care trăiau în vremuri obişnuite cu vegetale, pâine
neagră şi lapte şi lucrau 16 până la 18 ore zilnic.
Multe din testele ştiinţifice care s-au făcut dovedesc dincolo de ori-
ce îndoială că nu carnea este hrana care dă putere, aşa cum s-a presu-
pus a fi. Amintim câteva rapoarte ale testelor făcute:
1. La proba de alergare pe distanţa de 125 de mile au participat 32
de persoane, dintre care 12 erau mâncători de carne şi 20 vegetarieni.
Întrecerea a fost câştigată de un vegetarian care a ajuns cu 8 ore înain-
tea celui care a fost primul dintre mâncătorii de carne. El era vegetarian
de 9 ani şi mânca numai două mese pe zi. Numai trei mâncători de
carne au terminat cursa, parcurgând distanţa în 45 de ore. Zece vegeta-
rieni au terminat de asemenea cursa în 45 de ore.
2. La proba ţinerii braţelor întinse, mâncătorii de carne au avut o
medie de 10 minute, iar cel mai lung timp în care a rezistat un mân-
cător de carne a fost de 20 de minute, în timp ce cel mai lung timp în
care a rezistat un
vegetarian a fost
de 200 de minute.
3. La proba de
genuflexiuni, mân-
cătorii de carne au
avut o medie de
383, în timp ce ve-
getarienii au avut o
medie de 833.
I.
E-urile
Sunt substanţe chimice folosite pentru a îmbunătăţi gustul sau as-
pectul unui produs, sau pentru a-i prelungi valabilitatea. Le găsim în
alimente, cosmetice sau medicamente.
1. Ce trebuie să ştim despre E-uri:

u Ne afectează sănătatea producând tulburări gastrice, boli ale fica-
tului, diabet, boli cardiovasculare, cancer.
u Efectele negative apar în timp, după ani de zile. La astmatici sau
alergici pot apărea manifestări imediate.
u Zaharina este suspectă de producerea cancerului. Atenţie la băutu-
rile „light”, precum şi la alte produse dulci pe care se menţionează
„fără zahăr”.
u Există E-uri care dau dependență.
u Alimentele bogate în E-uri conţin o mare cantitate de sare, zahăr
și grăsimi.
u Cele mai periculoase sunt în sarea de lămâie, guma de mestecat,
margarină, brânza topită, muştar, dulciuri, răcoritoare.
u E-urile sub formă de fosfaţi pot împiedica absorbţia şi fixarea calciului.
u Este recomandat să citim cu atenţie eticheta produsului înainte de
consum. Le găsim ca: agenţi de afânare, agenţi de umezire, con-
servanţi, îndulcitori, acidifianţi, antioxidanţi.
u Există E-uri care NU dăunează: E306 - vitamina E naturală, E440 -
vitamina C naturală, E322 - lecitina şi coloranţii naturali obţinuţi
din flori, fructe și legume.
E-urile 33
2. Clasificarea E-urilor
ÂÂ a) coloranţi E 100 – E 199
ÂÂ b) conservanţi E 200 – E 299
ÂÂ c) antioxidanţi, acidifianți și substanțe de tampon E 300 – E 399
ÂÂ d) stabilizatori, agenți de îngroșare E 400 – E 469
ÂÂ e) emulsificatori E 470 – E 499
ÂÂ f) agenţi de afânare E 500 – E 599 (substanţe care adăugate la fai-
nă sau aluat îi îmbunătăţesc calităţile panificabile sau substanţe,
care permit formarea sau menţinerea fermă sau crocantă a ţesu-
turilor fructelor sau legumelor, sau care în contact cu gelifianţii
formează sau întăresc un gel)
ÂÂ g) potențiatori de gust E 600 – E 699
ÂÂ h) gaz propulsor şi gaz de ambalare E 900 – E 950 (prin gaze pro-
pulsoare înțelegem: gaze, altele decât aerul, care au ca efect expul-
zarea unui produs alimentar din recipient).
ÂÂ i) îndulcitori E 951 – E 970
ÂÂ l) enzime E 1100 – E 1105
ÂÂ j) agenţi de umezire E 1200 – E 1202 (substanţe care previn us-
carea produselor alimentare, compensând efectul unei umidităţi
atmosferice scăzute, sau favorizează dizolvarea unui praf într-un
mediu apos)
ÂÂ m) amidon modificat E 1400 – E 1450 (substanţă obţinută cu aju-
torul unuia sau mai multor tratamente chimice ale amidonului
alimentar, care a fost supusă unui tratament fizic sau enzimatic şi
care poate fi fluidificată prin tratament acid sau alcalin, de albire
sau de glazurare).
3. E-urile considerate „criminale”
Suspecte:
ÂÂ E 125,
ÂÂ E 150, E 171,
ÂÂ E 172, E 173,
ÂÂ E 240, E 241,
ÂÂ E 477.
Periculoase:
ÂÂ E 102 (extrem de nociv), E 110, E 122, E 123, E 124, E 124a, E
127, E 128, E 129, E 131, E 132, E 133, E 142, E 151, E 154, E 155,
E 180 (coloranți alimentari diverse culori).
ÂÂ E 120 – Acidul carminic este un colorant natural de
culoare roşie, extras din coşenilă, prin desecarea corpului insectei
femelă, Dactylopius coccus Costa. Este considerat periculos deoa-
rece distruge vitamina B12 , atunci când este utilizat în alimente şi
băuturi. Se foloseşte ca şi colorant natural în industria alimentară,
chiar şi în ţara noastră, pentru o varietate de produse ca: deserturi
cu gelatină, preparate din fructe (de ex. gemuri etc), sucuri, băuturi
necarbogazoase, preparate din carne, dar şi din lapte (de ex. în iaurtul
cu fructe) etc.
ÂÂ E 210, E 211, E 213, E 214, E 215, E 216, E 217, E 218, E 219, E 220,
E 221, E 222, E 223, E 224, E 226, E 227, E 228, E 231, E 232, E 249,
E 284, E 285 (diverși conservanți și pesticide).
ÂÂ E 310, E 312, E 385 (antioxidanți artificiali)
ÂÂ caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o algă marină.
Nu se recomandă consumul frecvent.
ÂÂ E 1201 (agent de limpezire utiliyat în tratarea vinurilor și în ali-
mente dietetice carcinogenic).
Dactylopius coccus,
ÂÂ E 1520 (îndulcitor artificial obținut din petrol). femela și masculul
Toxice:
ÂÂ E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intesti-
nale), E 338,
ÂÂ E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463,
E 465,
ÂÂ E 466 (afectează tubul digestiv); E 230, E 231,
E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (supri-
mă vitamina B12); E 320,
ÂÂ E 321 - antioxidanţi din margarină (cresc coles-
terolul); E 311, E 312 (atacă sistemul nervos);
E 330 (acidul citric sau sarea de lămâie).
E-urile 35
Cancerigene:
ÂÂ E 123, E 131, E 142, E 211, E 213, E 214, E 215, E 217, E230, E
631 - interzişi în SUA, Comunitatea Europeană şi ţările din fosta
URSS.
E-urile bune:
ÂÂ vitamina E naturală E 306, antioxidant puternic (Deşi naturală,
pentru unele persoane contează şi locul de unde aceasta este ex-
trasă, sursele fiind: în ficat, ouă, peşte, dar şi din soia)
ÂÂ vitamina C naturală - acidul ascorbic - E 300 antioxidant puternic
ÂÂ clorofila E 140 - colorant natural
ÂÂ carbonat de calciu E 170 - colorant și antioxidant alb, natural
ÂÂ acid lactic E 270 - acidifiant artificial sau natural
ÂÂ lecitina E 322 - antioxidant natural
ÂÂ lactat de calciu E 327 - corector de aciditate, natural sau artificial
ÂÂ pectina E 440 - gelifiant natural.
Sursa: Prof.dr.Gheorghe Mencinicopschi,

Noua ordine alimentară, volumul I,
Coreus Publishing, 2010.

J.
O DIETĂ ECHILIBRATĂ
Dieta trebuie să fie echilibrată atât cantitativ, cât şi calitativ.
1. Cantitativ
Din punct de vedere cantitativ este necesară menţinerea greutăţii
ideale consumându-se un număr adecvat de calorii. Păstrarea greutăţii
ideale dovedeşte menţinerea unui echilibru optim între caloriile inge-
rate şi cele consumate în cursul metabolismului. Studii recente susţin
că formula „optimă” pentru calcularea greutăţii ideale este:
ÂÂ pentru bărbaţi:
Greutatea (în kg) = 50 + 0,75 x [Talia (în cm) - 150] + (vârsta -20) : 4
ÂÂ pentru femei:
Greutatea (în kg) = {50 + 0,75 x [Talia (în cm) - 150] + (vârsta -20) : 4} x 0,9
În mod schematic, în funcţie de energia depusă, diversele profesii

au fost împărţite în mai multe grupe, astfel:
a) profesii care necesită o cheltuială mică de energie: funcţionari

de birou, dactilografi, cizmari, tipografi, ceasornicari, medici, ingineri,
profesori, studenţi, vânzători, femei casnice;
b) profesii care necesită o cheltuială moderată de energie: mecanici,

tractorişti, zugravi, tinichigii, strungari, vopsitori, şoferi, militari;
O dietă echilibrată 37
c) profesii care necesită o
cheltuială mare de energie: dul-
gheri, turnători, lăcătuşi, instala-
tori, treierători, mineri în munci
mecanizate, betonişti;
d) profesii care necesită o

cheltuială foarte mare de ener-
gie: mineri nemecanizaţi, fie-
rari manuali, muncitori agricoli
care lucrează nemecanizat, îno-
tători, canotori;
e) profesii cu cheltuială ma-

ximă de energie: tăietori de
lemne, spărgători de piatră (ne-
mecanizat), cosaşi, săpători de
pământ, alpinişti.
Raportând la kilogram-corp greutatea ideală, nevoile calorice ale

unui individ în funcţie de efortul depus sunt considerate astfel:
ÂÂ - pentru repaus la pat sunt necesare: 25 - 30 cal/kg corp/zi;

ÂÂ - pentru un exerciţiu uşor: 35-40 cal/kg corp/zi;
ÂÂ - pentru un exerciţiu moderat: 40-45 cal/kg corp/zi;
ÂÂ - pentru un exerciţiu intens: 45-50 cal/kg corp/zi;
ÂÂ - pentru un exerciţiu foarte intens: 50-60 cal/kg corp/zi.

Exemplul 1.
Aşadar, greutatea ideală a unui bărbat între 30 şi 50 de ani, care are
o înălţime de 180 cm este de 78 - 80 kg. Dacă acest bărbat depune un
efort moderat (b), el va trebui să consume cca. 3200 calorii/zi pentru
a-şi menţine greutatea corpului.
Aceste calorii trebuie să reprezinte suma caloriilor consumate la
toate mesele din ziua respectivă, plus cele adăugate dacă între mese
consumă ceai îndulcit, must de struguri, sirop sau alte băuturi dulci,
pentru a-şi menţine greutatea corpului. Dacă el are o greutate mai
mare decât cea ideală şi doreşte să slăbească trebuie să consume zilnic
cât mai puţine calorii. Pentru a nu slăbi foarte rapid şi pentru a nu da
ocazia la stări de slăbiciune, la acelaşi efort depus trebuie să consume
zilnic în jur de 2000 de calorii. Aceasta îl va ajuta să slăbească treptat şi
sigur până va ajunge la greutatea ideală, când poate ajunge zilnic la un
consum de 3200 de calorii fără ca greutatea corpului să se modifice.
Exemplul 2.
O femeie casnică între 30 - 50 ani, cu o înălţime de 165 cm trebuie
să aibă o greutate ideală între 61 şi 64 kg. Ea are nevoie de cca. 2200
calorii pe zi pentru a-şi menţine greutatea ideală a corpului. Dacă este
mai grasă şi doreşte să slăbească trebuie să consume zilnic între 1000
şi 1200 calorii, care se calculează făcând suma tuturor caloriilor consu-
mate la fiecare masă, plus caloriile adăugate dacă consumă între mese
ceaiuri îndulcite, sucuri dulci, must etc.
Având la îndemână aceste calcule, precum şi metodele de calculare
pentru fiecare persoană în parte nu mai aveţi nevoie decât de puţină
voinţă pentru a vă echilibra greutatea, ajungând la cea ideală.
10 sugestii care vă ajută să ajungeţi la greutatea ideală
1. Nu căutaţi să pierdeţi în greutate rapid. Puteţi pierde între 0,5

până la 1 kg pe săptămână; nimic mai mult.
2. Nu mâncaţi şi nu gustaţi nimic între mese.
3. Mâncaţi un dejun bogat şi un prânz moderat, servit înainte de
ora 15, dar nimic seara, sau cel mult un măr. Nu mâncaţi nimic
înainte de culcare.
4. Învăţaţi-vă să identificaţi alimentele bogate în calorii şi evitaţi-le.
5. Săriţi peste desert; în locul acestuia mâncaţi fructe proaspete.
6. Nu întârziaţi nici o secundă; părăsiţi masa când sunteţi într-o
oarecare măsură încă flămânzi.
7. Folosiţi din abundenţă fructe, zarzavaturi şi tot felul de cereale.
Acestea vă vor ajuta să vă simţiţi sătui în timp ce veţi menţine o
valoare scăzută a caloriilor.
8. Reduceţi alimentele grase cum ar fi maioneza, salatele preparate cu
diferite grăsimi, nucile, alunele, etc. (Excludeţi cu desăvârşire car-
nea grasă, dar şi alte produse din carne).
9. Învăţaţi cum să folosiţi un tabel cu valorile calorice. Coborâţi con-
sumul sporit de calorii astfel încât să pierdeţi cel puţin o jumătate
de kilogram pe săptămână, dar nu mai mult de 1 kg. Dar nu uitaţi:
greutatea se pierde mâncând mai puţine calorii decât consumaţi.
De asemenea în primele 2 săptămâni pierdeţi mult mai repede
câteva kilograme, dar după aceea, continuând să consumaţi tot
atâtea calorii, greutatea continuă să scadă mai încet, dar sigur.
10. Stabiliţi-vă un program zilnic regulat de exerciţii fizice care să co-
respundă nevoilor personale, şi respectaţi-l.

2. Calitativ
Desigur este necesar şi un echilibru calitativ:
- proteine 13 % - 18 % = 1 g/kg corp până la 1,5 g/kg corp zilnic;
- grăsimi 20 % - 30 % = 1 g - 2 g/kg corp zilnic;
- glucide: 55 % - 60 % = 4 g - 8 g/kg corp zilnic.
Necesarul zilnic al vitaminelor esenţiale este:
Vitamina A 1100-2500 U.I. – la copii şi adolescenţi

6000 U.I. – la femei însărcinate
8000 U.I. – la femei care alăptează
Vitamina D - necesarul de 400 U.I. este asigurat, în mod normal,

printr-o alimentaţie echilibrată şi prin expunere la
lumina solară
- La femei, în timpul sarcinii şi al alăptării, cantitatea
de vitamina D necesară zilnic se situează între 600 și
800 U.I.
- Pentru copii, în funcţie de vârstă, necesarul zilnic
de vitamina D este de 400-1.000 U.I.
Vitamina E - cca. 25 mg/zi. Este asigurată în general printr-o

alimentaţie echilibrată.
Vitamina K - 1,5-2 mg/zi. Este asigurată în general printr-o

alimentaţie echilibrată.
Vitamina C - 60 mg/zi pentru un adult sănătos

- 35 până la 65 miligrame pe zi pentru copil
(cca 1,5-2 mg/kg-corp/zi – la copii, în funcţie de vârstă)
- 60 la 100 miligrame pentru adolescenţi
- cca. 100 mg/zi pentru femei gravide
- cca. 120 miligrame pe zi pentru fumători
Vitamina B1 - 1,7-2 mg/zi la adulţii sănătoşi
- 2,5 mg/zi în timpul sarcinii
- 1 mg/zi la copii, valoare ce trebuie să crească
odată cu vârsta
Vitamina B2 - 1,2-1,8 mg – pentru adulţii sănătoşi

În general se recomandă 0,6-0,7 mg vitamina B2
pentru fiecare 1000 de calorii
- 1,5-3 mg – pentru femeile însărcinate şi cele
care alăptează
- 0,4-1,2 mg – la copii, necesarul zilnic calculându-se
în funcţie de vârstă
Vitamina PP - cca 19 mg/zilnic (18-23 mg la bărbaţi,

12-15 mg la femei)
Vitamina B6 - 1,6-2,5 (3) mg la adulţi, direct proporţional cu

aportul de proteine
- 4-6 (7) mg la femei în timpul sarcinii
Vitamina B12 - 2-2,5 mcg – pentru adulţi

- ceva mai mare pentru copii
- 2,8 mcg – pentru femeile aflate în perioada de
sarcină şi de alăptare
De remarcat faptul că regimurile vegetariene stricte (vegane)

pot provoca hipovitaminoze B12, îndeosebi la copii.
Un material documentar prezintă foarte clar acest subiect într-o

scrisoare deschisă din partea specialiştilor în sănătate ai organizaţiilor
vegetariene (vegane). Ei îşi dau acceptul reproducerii acestor informa-
ţii în mod gratuit cu condiţia redării lor în întregime.

Ce-ar trebui să ştie fiecare vegan
despre vitamina B12
Un aport foarte scăzut de vitamina B12 poate cauza anemie şi afec-
tarea sistemului nervos.
Singurele surse vegane sigure de vitamină B12 sunt alimentele îm-
bogăţite cu vitamina B12 (printre care şi unele sortimente de lapte
vegetal, unele produse de soia şi unele cereale pentru micul dejun) şi
suplimenţii de vitamina B12. Vitamina B12, cea din suplimenţi, din
alimente îmbogăţite, ca şi cea din produsele alimentare de origine ani-
mală, provine din microorganisme.
Cei mai mulţi vegani consumă suficientă vitamină B12 pentru a evi-
ta apariţia anemiei sau afectarea sistemului nervos, dar mulţi nu au
un aport suficient pentru a reduce la minim riscul potenţial de boală
cardiacă sau al complicaţiilor din timpul sarcinii.
Pentru a profita la maxim de beneficiile dietei strict vegetariene,
veganii trebuie să ia următoarele măsuri:
1. Să mănânce alimente îmbogăţite (cu vitamina B12) de două sau
trei ori pe zi, pentru a asigura un aport de cel puţin 3 micrograme
de vitamină B12 pe zi, sau
2. Să ia zilnic un supliment de vitamină B12 care să le furnizeze cel
puţin 10 micrograme de vitamina B12, sau
3. Să ia săptămânal un supliment de vitamină B12 care să le furnizeze
cel puţin 2000 micrograme de vitamină B12.
Dacă vă bazaţi pe alimente îmbogăţite, verificaţi cu atenţie eticheta
produselor pentru a vă asigura că obţineţi suficientă vitamina B12. De
exemplu, dacă un sortiment de lapte vegetal conţine 1 microgram de
vitamina B12 pe porţie, atunci, consumând trei porţii pe zi vor furniza
cantitatea corespunzătoare de vitamina B12. Alţii pot găsi că folosirea
suplimenţilor de B12 este mai comodă şi mai economică.
Cu cât luaţi mai rar vitamina B12, cu atât veţi avea nevoie să luaţi
mai multă vitamina B12, întrucât vitamina B12 se absoarbe cel mai
bine în cantităţi mici. Recomandările de mai sus, au în vedere acest
lucru pe deplin. Nu există efecte vătămătoare din cauza excesului canti-
tăţilor recomandate sau combinării mai multor surse de vitamină B12.
Informaţiile de calitate sprijină sănătatea veganilor, transmiteţi-le al-
tora. Dacă nu aţi citit altceva despre B12, ştiţi deja tot ceea ce aveţi nevo-
ie să ştiţi. Dacă doriţi totuşi să aflaţi mai multe, continuaţi să citiţi.
Acest document informativ a fost pregătit de Stephen Walsh, un
membru fondator al Societăţii Vegane din Marea Britanie şi de către
alţi membrii ai grupului ştiinţific al Uniunii Vegetariene Internaţiona-
le, în octombrie 2001.
Aceste informaţii pot fi reproduse gratuit, dar numai în întregime.
Informaţii de bază: vitamina B12 şi dietele vegane.
Lecţii din istorie

Vitamina B12 este o vitamină particulară. Ea este necesară în cantităţi
mult mai mici decât oricare altă vitamină cunoscută. Zece micrograme de
vitamina B12 disponibile într-o zi, par să asigure întreaga cantitate pe care
organismul o poate folosi. În absenţa oricărei surse alimentare evidente,
simptomele de boală carenţială apar, de obicei, doar după cinci sau mai
mulţi ani, în cazul adulţilor, deşi uneori, anumite persoane pot să acuze
unele simptome la mai puţin de un an. Există şi un număr foarte mic de
persoane care deşi nu au vreo sursă evidentă de vitamină B12, nu dezvoltă
simptome clinice de deficienţă nici chiar după 20 sau mai mulţi ani.
B12 este singura vitamină despre care se recunoaşte că nu este asigu-
rată în condiţii sigure printr-o dietă variată bazată pe plante integrale,
care conţine din abundenţă fructe şi legume pe lângă o expunere adecva-
tă la razele solare. Multe mamifere ierbivore, inclusiv vitele şi oile, absorb
vitamina B12 produsă de bacteriile din propriul lor aparat digestiv. Vita-
mina B12 se poate găsi într-o oarecare măsură în sol şi în plante. Aceste
observaţii i-au determinat pe unii vegani să sugereze că vitamina B12
nu este o problemă care să necesite o atenţie specială, sau chiar că ar fi o
falsă problemă. Alţii consideră anumite alimente, cum ar fi de exemplu
spirulina, nori, tempeh sau orzul verde, ca fiind surse adecvate de B12.
Astfel de afirmaţii nu au trecut testul timpului.
În cei peste 60 de ani de experimentare a veganismului, doar ali-
mentele îmbogăţite cu vitamina B12 şi suplimenţii de B12 s-au dovedit
a fi surse sigure de vitamină B12, capabile să susţină o stare de sănă-
tate optimă. Este foarte important ca toţi veganii să se asigure că au
un aport adecvat de B12, din alimente fortificate sau din suplimenţi.
Acest lucru va asigura sănătatea noastră şi va contribui la promovarea
veganismului prin exemplul nostru.
Sursa: VeganHealth.org, Copyright © 2003, Vegan Outreach. All Rights Reserved.
http://www.veganhealth.org/articles/everyvegan.

K.
TABEL CU COMPOZIŢIA
ALIMENTELOR
Necesar
Denumirea la 100 g Proteine Lipide Glucide Calorii
alimentului produs * % % % la 100 g
Lapte şi derivate
Lapte de vacă 100 3,5 3,5 4,8 67
Lapte smântânit 100 3,5 0,1 5 38
Lapte de bivoliţă 100 5,6 6,5 4,9 104
Brânză de vaci 100 13 9 4,5 156
Brânză dulce de vaci 100 17 1,2 4 100
Ouă
1 ou găină (50g) 100 7 6 0,3 85
Ou găină integral 100 14 12 0,6 171
Gălbenuş de ou 100 16 32 0,3 364
Albuş de ou 100 13 0,2 0,5 57
Legume conservate
Conopidă fiartă 100 0,9 - 1,5 10 în apă
Dovlecei fierţi 100 1,8 0,5 2,5 21 în apă
Fasole verde fiartă 100 1,5 0,4 2,4 20
Mazăre fiartă 100 2,4 0,5 8,1 48
Roşii în bulion 100 1,7 0,4 4,7 30
Ardei umpluţi
(cu orez) 100 1,4 8 8,2 114
Soc de roşii 100 1,1 - 4,6 23
Bulion 100 3,6 - 11,56 60
Pastă de tomate 100 4,7 - 17,6 92
*) Necesar pentru obținerea a 100 g produs bun de consum

Compoziţia alimentelor 45
Necesar
alimentului produs * % % % la 100 g
Legume proaspete
Andive 150 1,9 0,1 3,2 12
Ardei gras verde 137 1,1 0,2 4,6 25
Ardei gras roşu 137 5,6 0,4 7,3 39
Cartofi noi 100 1,3 0,2 17,4 80
Cartofi maturi 117 1,7 0,2 19,1 89
Castraveţi 139 1,3 0,2 2,9 19
Ceapă verde 100 1 0,2 8,5 20
Ceapă uscată 106 1,5 0,2 10,5 51
Ciuperci 185 5 0,5 2,5 35
Conopidă 162 2,8 0,3 3,9 30
Dovlecei 118 0,9 0,1 3,2 18
Fasole verde 110 2 0,2 5,7 33
Gulii 175 1,8 0,1 6 33
Lobodă 100 2,9 0,2 1,4 19
Mazăre verde 212 8,4 0,5 14 96
Morcov 109 1,5 0,3 8,8 45
Păstârnac 125 1,4 0,5 15 72
Pătrunjel rădăcină 100 1,1 0,8 10 53
Praz 120 2,3 0,4 9,9 54
Ridichi de lună 167 0,6 0,1 3,8 19
Ridichi de iarnă 139 1,3 0,1 4,9 26
Roşii 103 1,1 0,8 4,3 25
Salată verde 106 1,9 0,3 2,9 22
Sfeclă roşie 126 1,3 0,1 9 43
Spanac 126 3,5 0,3 2 25
Ştevie 100 4,6 - - -
Ţelină rădăcină 164 1,4 0,3 5,9 33
Necesar
alimentului produs % % % la 100 g
Legume proaspete
Urzici 100 7,9 0,7 7,1 68
Usturoi 100 7,2 0,2 26 137
Varză albă 137 1,8 0,2 5,8 33
Varză roşie 126 1,9 0,2 5,6 33
Vinete 131 1,3 0,2 4,8 27
Fructe proaspete
Afine 100 0,7 0,6 13,9 66
Banane 147 1,3 0,6 20 86
Caise 107 1,1 0,1 12,9 58
Căpşuni 104 0,8 0,6 8,2 43
Cireşe 111 1,1 0,3 18,3 82
Grapefruit 143 0,5 0,2 6,5 38
Gutui 119 0,5 0,5 14,2 66
Lămâi 154 0,9 0,7 6,3 30
Mandarine 161 0,8 0,1 8,7 40
Mere 109 0,3 0,4 16 55
Pepeni galbeni 200 0,5 0,1 5 23
Pepeni verzi 205 0,5 0,1 5,4 29
Pere 116 0,5 0,5 16 73
Piersici 114 0,9 0,1 12,4 56
Portocale 143 0,9 0,2 10,1 47
Prune 117 0,6 0,1 17,2 74
Zmeură 102 1,4 0,6 13,6 67
Struguri 107 2,1 1,7 18,5 100
Vişine 112 1,2 0,5 13,6 65
Necesar
Fructe uscate
Curmale (cu sâmburi) 200 1,9 0,6 74 326
Prune (cu sâmburi) 120 2,5 0,5 71 306
Smochine 100 4,3 1,3 58 267
Stafide 100 2,5 0,5 71,2 307
Sucuri de fructe
Mere 100 0,09 - 17,4 72
Pere 100 0,02 - 14,1 57
Struguri (must) 100 0,13 - 20 83
Nectar de caise 10 0.81 - 17 73
Compoturi
Afine 100 - - 28 115
Caise 100 0,5 - 23,7 99
Cireşe 100 0,2 - 26,5 109
Gutui 100 - - 25 102
Mere 100 - - 24 98
Pere 100 0,24 - 21,5 89
Piersici 100 0,25 - 25,8 107
Prune 100 0,25 - 29,5 122
Zmeură 100 0,1 - 23,5 97
Vişine 100 0,2 - 24,7 102

Necesar
Legume uscate
Fasole boabe 100 23 1,7 47 303
Linte boabe 100 25 1,9 52 337
Mazăre boabe 100 21,5 1,9 53 323
Produse derivate din cereale
Pâine de grâu, albă 100 10,3 2 54 282
Pâine de grâu 100 8,3 0,8 52,2 255
intermediară
Pâine de grâu, 100 8,4 1,2 48,5 245
neagră
Pâine de secară 100 7,8 1,3 47,5 239
Pâine graham 100 9,1 1 51 256
Făină de grâu 100 11 1,2 73 354
Făină de porumb 100 9,6 1,7 72,1 351
Orez decorticat 100 7,6 1 75,8 351
Griş 100 11,2 0,8 73,3 354
Fulgi de ovăz 100 13,6 6,3 65,3 382
Paste făinoase 100 10,2 2,2 79,1 366
Biscuiţi 100 8,2 9,5 74 337
Fructe și semințe oleaginoase
Alune în coajă 200 8,7 33,8 11,7 408
Castane 117 10,7 7 69,5 400
Fistic - 22,3 54 13,8 650
Măsline greceşti 117 2 35 7,2 372
Măsline verzi 117 24 10 8,1 136
Nuci 222 19,8 60 3,7 654
Nuci cocos - 8,4 48,8 26,9 598
Necesar Calorii
Denumirea la 100 g/ml Proteine Lipide Glucide la 100
alimentului produs % % % g/ml
Fructe și semințe oleaginoase
Dovleac (seminţe) 140 28 47,4 5,1 572
Floarea soarelui 125 14,7 32,3 14,5 420
(seminţe)
Mac (seminţe) 100 19,5 40,8 18,7 536
Produse zaharoase
Zahăr 100 - - 99,9 410
Miere de albine 100 0,4 - 81,3 335
Amidon 100 - - 83 340
Sirop de fructe 100 0,09 - 70 288
Gem de caise 100 0,65 - 73 302
Gem de căpşuni 100 0,34 - 74 304
Gem de gutui 100 0,35 - 75 308
Dulceaţă de
nuci verzi 100 - - 76,1 312
Dulceaţă trandafiri 100 - - 80,3 328
Nuga 100 9 35 53 575
Halva (fl. soarelui) 100 18,8 31,5 43 546
Grăsimi
Smântână 100 2,5 30 2,3 299
Unt 100 8 80 2,5 806
Ulei (fl. soarelui) 100 - 99,9 - 929
Ulei de soia 100 - 99,8 - 928
Margarină 100 0,5 82 - 766
Alte produse
Drojdie de bere 100 46,1 1,6 0 344

L.
DIFERITE MIJLOACE
DE MĂSURAT
ALIMENTE
În lipsa unui cântar sau a unor vase gradate se pot folosi diferite
ustensile al căror volum este cunoscut şi astfel se asigură proporţiile
alimentelor necesare pentru un preparat culinar:
Alimentul 1 linguriţă 1 lingură o cană rasă

apă, must 6g 15 g 250 g
lapte 5g 15 g 250 g
unt 6g 20 g 180 g
smântână 10 g 25 g 240 g
suc de roşii 8g 25 g 220 g
ulei 6g 12 g 200 g
făină de grâu 5 g (rasă) 20 g 160 g
griş 8g 20 g 200 g
orez 8g 20 g 220 g
mălai 5g 20 g 220 g
pesmet 5g 15 g 200 g
zahăr tos 6g 15 g 200 g
sare extrafină 6g 20 g -
nuci măcinate 7g 15 g -
fasole boabe 220 g
mazăre, linte 230 g
o farfurie adâncă de supă 300 g
un polonic de supă 150 g
o lungură de miere (bine încărcată) 40-50 g
o felie de franzelă 50 g
Diferite mijloace de măsurat alimente 51

M.
TIMPUL NECESAR DE FIERBERE
A LEGUMELOR PROASPETE
ŞI CONGELATE
(minute)
Legume Proaspete Congelate

Bame 12 - 14 6-8
Cartofi 15 - 30 -
Conopidă 8 - 12 2-6
Fasole păstăi 20 - 25 15 - 20
Morcovi întregi 20 - 25 8 - 10
Morcovi felii 18 - 20 6-8
Spanac frunze 8 - 12 2-6
Tomate 5-7 3-5
Vinete 8 - 12 5-8
Timpul de fierbere se apreciază de când apa a început să clocotească,

după introducerea legumelor, el depinde însă de gradul de maturitate şi
de mărimea legumelor, precum şi de durata opăririi înainte de congela-
re pentru alimentele congelate.

N.
MICI AMĂNUNTE IMPORTANTE
Cuprinzătoarea literatură a menţionatei scriitoare creştine conţine
atât sfaturi pentru sănătatea noastră, cât şi instrucţiuni de „bun gust”
şi „varietate” deosebit de utile pentru orice gospodină. Menţionăm mai
jos câteva din ele:
d „Masa să fie făcută atrăgătoare prin bunătăţile pe care Dumnezeu ni

le-a dat cu îmbelşugare. Timpul de masă să fie un timp de bună voie şi
fericire. Iar în timp ce ne bucurăm de darurile lui Dumnezeu, să răs-
pundem Dătătorului prin laude pline de recunoştinţă”. (Dietă şi Hrană,
pag. 199-200).
d „Hrana trebuie pregătită simplu, totuşi aşa de prezentabilă, încât să

facă poftă de mâncare”. (Dietă şi Hrană, pag. 221).
d „Hrana trebuie consumată încet şi trebuie bine mestecată. Lucrul aces-

ta este necesar pentru ca saliva să fie amestecată bine cu hrana şi sucu-
rile digestive să fie stimulate”. (Dietă şi Hrană, pag. 92).
d „Trei mese pe zi şi nimic între mese - nici măcar un măr - ar trebui să

fie măsura de mâncare cea mai mare pe care să ne-o îngăduim”. (Dietă
şi Hrană, pag. 157).
d „Obiceiul de a mânca de două ori pe zi s-a dovedit în general a fi folo-

sitor pentru sănătate, totuşi în anumite împrejurări oamenii au nevo-
ie şi de o a treia masă. Dacă aceasta este servită trebuie să fie foarte
uşoară şi din alimente care se digeră mai uşor, iar ea trebuie să fie luată
cu câteva ore înainte de culcare. Biscuiţii sau pâinea prăjită şi fructe
sau cafea de cereale, sunt alimentele cele mai potrivite pentru masa de
seară”. (Dietă şi Hrană, pag. 152).
Mici amănunte importante 53
d„După ce s-a luat masa regulată ar trebui să se îngăduie stomacului să
se odihnească cinci ore. Până la masa următoare n-ar trebui să fie in-
trodusă în stomac nici o bucăţică de hrană”. (Dietă şi Hrană, pag. 154).
d „Regularitatea în mâncare trebuie să fie observată cu multă grijă. Între

mese nu trebuie să se mănânce nimic, nici dulciuri, nici nuci, fructe sau
alte feluri de alimente”. (Dietă şi Hrană, pag. 155).
d„Nu trebuie să fie multe feluri de mâncare la o masă, iar mesele nu tre-
buie servite toate cu aceleaşi feluri de mâncare, fără variaţii. Trei sau
patru feluri sunt prea de ajuns. La masa următoare puteţi folosi alte
mâncăruri. Conducătoarea bucătăriei trebuie să folosească puterile ei
inventive ca să varieze mâncărurile pe care le găteşte şi atunci stoma-
cul nu va fi silit să primească zi după zi aceleaşi feluri de mâncare. Hra-
na trebuie pregătită simplu, totuşi aşa de prezentabilă, încât să facă
poftă de mâncare”. (Dietă şi Hrană, pag. 94).
d„Nu este bine ca la aceeaşi masă să se mănânce fructe şi verdeţuri (zar-

zavaturi)... Este bine ca la o masă să avem fructe, iar la alta verdeţuri”.
(Dietă şi Hrană, pag. 96).

O.
SFATURI PRACTICE PENTRU
PREPARAREA DIVERSELOR ALIMENTE
c Zarzavaturile pentru supe şi ciorbe se curăţă cu un cuţit
inoxidabil, se spală şi se taie cu puţin timp înainte de a se pune la
fiert. Se recomandă să nu stea în apă decât atât cât fierb.
c Cartofii nu se înnegresc dacă imediat după curăţare se pun în apă
rece unde se ţin până se prepară (este recomandat să se ţină cât
mai puţin în apă, înainte de preparare).
c Ciupercile necesită o îngrijire cu totul deosebită de a celorlalte ve-
getale pentru a-şi păstra deosebitele lor valori nutritive, precum
şi aspectul original. Pentru aceasta recomandăm ca:
a recoltarea lor să nu se facă pe timp ploios;
a curăţarea să se facă cu o perie moale sub jet de apă. (Nu
se lasă în apă). În cazul în care gospodinele au posibilitatea să le
spele sub jetul de apă, acestea se spală foarte repede, iar în apa de
spălat se recomandă a se pune câteva picături de lămâie, pentru ca
ciupercile să nu-şi schimbe culoarea;
a depozitarea se face în locuri răcoroase, bine aerisite şi us-
cate (în coşuri);
c Ciupercile uscate se ţin în apă rece 4-6 ore
înainte de folosire, schimbându-se apa de
2-3 ori;
c Ciupercile conservate în sare se ţin în apă
rece 24 ore, schimbându-se apa de 2-3
ori, apoi pot fi pregătite;
c Ciupercile amare (ex. gălbiorii) se ţin în apă rece 24 ore schimbân-
du-se apa de mai multe ori, pentru a-şi pierde gustul amar.
Sfaturi practice pentru prepararea diverselor alimente 55
c Conopida se pune la fiert în buchet întreg cu faţa în jos, în apă cu
sare şi se adaugă câteva linguri de lapte ca să rămână cât mai mult
timp albă.
c Dovleceii conţin foarte multă apă; de aceea, la preparare, fie că
sunt raşi sau tăiaţi felii, trebuie bine storşi sau uscaţi în cârpe
groase, altfel chifteluţele ies zemoase.
c Fasolea verde se curăţă prin tăierea ambelor capete şi scoaterea aţe-
lor. Tăiată oblic în câteva bucăţi se fierbe în apă multă cu sare în care
se introduce încet, câte puţină, aşteptând de fiecare dată să dea în
clocot înainte de a se pune cantitatea următoare. Altfel îşi pierde cu-
loarea şi se înăspreşte.
c Fasolea uscată se pune la înmuiat de seara, se varsă apa şi se clă-
teşte de mai multe ori amestecând continuu cu mâna ca să lase
cojile. Se pune la fiert şi când începe să clocotească se schimbă din
nou apa. Pentru îndepărtarea cojilor se poate clăti din nou sub jet
de apă rece, apoi se pune din nou la fiert. Astfel îşi păstrează per-
fect gustul, fără să mai producă tulburări ale aparatului digestiv.

c Roşiile care se pregătesc pentru gătitul mâncărurilor se curăţă
mai uşor dacă sunt scufundate câteva secunde în apă clocotită. Un
procedeu mai simplu este folosirea separatorului care se ataşează
la maşina de tocat pentru obţinerea sucului de roşii.
c Piureul de cartofi iese mai pufos şi mai aspectuos dacă se bate cu
lapte fierbinte.
c Salata verde se spală la jet de apă, dar nu se ţine în vasul cu apă
pentru a nu-şi pierde substanţele nutritive. Când se foloseşte la
ciorbă trebuie în prealabil tăiată, sărată şi bine stoarsă, altfel dă
mâncării un gust amărui.
c Spanacul, ştevia şi urzicile se pun la fiert în apă clocotită, ca să-şi
păstreze culoarea, şi se ţin doar zece minute.
c Miezul de vinete rămâne alb dacă se stoarce peste el puţină lămâ-
ie. Fie că se opăresc în apă cu sare, fie că se coc, vinetele se storc de
sucul lor amărui înainte de prepararea oricărei mâncări.
c Pentru zacuscă, ceapa este mult mai gustoasă şi mai sănătoasă
dacă se adaugă coaptă. Se aleg cepe potrivite, se aşază în tava de la
aragaz şi se pun la cuptor la foc potrivit, până se înmoaie. Pregăti-
tă astfel zacusca va avea un gust plăcut.
c Pentru supe şi ciorbe ceapa se poate pune direct la fiert ca şi cele-
lalte zarzavaturi, nu există nici o deosebire între ceapa adăugată
astfel şi cea prăjită, în schimb ea este mult mai sănătoasă dacă nu
se prăjeşte în grăsime.
c Pentru mâncărurile scăzute, ceapa se curăţă, se spală, se toacă
după dorinţă (mărunt sau solzi), se pune apoi într-un vas de fier
(ceaun) şi se presară sare. Se pune la foc
mic amestecându-se din când în când
cu o lingură de lemn. Se lasă să se rume-
nească, dar trebuie să aveţi grijă să nu
se prindă (în cazul acesta devine ama-
ră). Dacă este nevoie, se adaugă treptat
câteva picături de apă. Când a scăzut şi
este uşor rumenită poate fi adăugată la
mâncarea dorită sau la compoziţia pre-
gătită pentru chifteluţe.
Sfaturi practice pentru prepararea diverselor alimente 57
P.
CUM PREPARĂM ALIMENTELE
FĂRĂ SĂ FOLOSIM GRĂSIMEA PRĂJITĂ
Mulţi îşi pun întrebarea: cum vom putea pregăti hrana ce ni se părea
până acum atât de gustoasă şi de simplă fără să consumăm grăsime
prăjită, în aparenţă atât de necesară în prepararea chifteluţelor, ouăle-
lor sub formă de ochiuri sau omletă, zarzavaturilor pane, clătitelor sau
a altor preparate asemănătoare?
Tigaia teflon reprezintă într-adevăr
o minune şi cu ajutorul ei putem prepa-
ra ca şi mai înainte aproape toate reţe-
tele la care compoziţia trebuia prăjită
în ulei. Ea are într-adevăr un preţ de
cost mai ridicat faţă de alte articole de
uz casnic, dar prin scăderea continuă
a consumului de grăsime se va dovedi
a fi chiar economică. Este important
însă să ştim cum trebuie să fie folosită
pentru ca randamentul ei să fie maxim,
mâncarea preparată să fie gustoasă şi
sănătoasă, şi viaţa tigăii să fie cât mai
lungă.
De mare ajutor este şi hârtia de
copt pentru preparatele la cuptor.
Hârtia se întinde pe tava uscată
şi se pune compoziţia peste ea
fără a se adăuga deloc grăsime
de nici un fel. Când preparatul
este copt, hârtia se îndepărtea-
ză cu uşurinţă.
SFATURI PRACTICE
ÎN FOLOSIREA TIGĂII TEFLON
Alegerea tigăii - Sunt preferate tigăile teflon mai grele. Cele uşoare
se strică mai repede şi focul poate rumeni preparatele înainte ca aces-
tea să fie coapte suficient.
d O tigaie neîntrebuinţată va fi spălată, lăsată să se usuce şi ştearsă

uşor cu o cârpă moale, iar după ce este din nou uscată se va unge cu
ajutorul unui serveţel moale cu câteva picături de ulei. După câteva
minute, timp în care acel ulei rămâne întins pe tigaia rece, se şterge
din nou cu un şerveţel moale până tigaia va fi din nou uscată. Opera-
ţia aceasta se poate repeta de 2-3 ori până când culoarea teflonului de
pe tigaie capătă o culoare mai închisă (maron). Apoi această operaţie
nu mai este necesară deloc, sau foarte rar, de 2-3 ori pe an.
Sfaturi practice pentru folosirea tigăii teflon 59

d Tigaia se spală după fiecare întrebuinţare, chiar dacă uneori nu
pare a fi necesar. Spălarea se face cu ajutorul unei cârpe moi, fără
a se folosi spălător din plastic, de sârmă şi nici praful de curăţat.
Dacă mâncarea s-a prins de tigaie, aceasta se lasă 30-40 minute la
înmuiat cu apă călduţă, apoi se spală tot cu o cârpă moale.
d Tigaia nu se fierbe pentru a fi curăţată, deoarece se desprinde stra-

tul de teflon care îi dă calitatea ei deosebită şi nici nu se toarnă apă
rece peste tigaia fierbinte.
d Ori de câte ori mâncarea s-a prins de ea, tigaia va fi luată de pe

foc, lăsată să se răcească şi spălată. Pentru a evita această situaţie
neplăcută se recomandă ca preparatele să nu se întoarcă înainte
de a fi prăjite suficient, iar la începerea gătitului tigaia să fie foarte
bine încinsă.
d Nu se folosesc obiecte de metal pentru întoarcerea preparatelor.

Se foloseşte numai o lopăţică de lemn.
d Tigaia de pe care teflonul s-a desprins parţial nu mai poate fi folo-

sită.
d Preparatele se gătesc la foc mic şi acoperite cu un capac.

d Peste chifteluţe calde se poate adăuga puţin ulei, după ce ele sunt
scoase într-o farfurie.
Întrebuinţată astfel, o tigaie teflon va putea fi folosită

mulţi ani ajutându-ne să preparăm mâncăruri la fel de
gustoase, cu mult mai sănătoase decât cele prăjite în ulei.

R.
REȚETE
CULINARE
Folosite pentru a stimula apetitul,
aperitivele pot fi considerate un fel important
în cadrul meselor pentru că ele constituie
sursa esențială de vitamine și minerale.
Este bine ca aperitivele să fie compuse
din vegetale crude, aranjate în mod atractiv
și preparate cu puțină grăsime
și fără condimente picante.

I.
APERITIVE
1. Pateu delicios
6 porții x 60 g; 1 porție = 108 calorii, 2 glucide
a 200 g brânză de vaci Se freacă toate ingrediente-

proaspătă le foarte bine într-un castron cu o
a 3 linguri smântână (50 g) lingură de lemn, până se obţine o
a 2 linguri lapte dulce (30 g) pastă.
a 2 linguri ulei (25 g) Se fac tartine şi se ornează cu
a 1 ceapă mică tocată foarte bucăţi de măsline tăiate fin.
fin
a 2 căţei de usturoi tocaţi
mărunt (opțional)
a 1/2 linguriţă sare
a câteva fire de mărar tocate
foarte fin
2. Brânză de vaci cu morcov

a 400 g brânză de vaci Morcovii se curăţă, se spală şi se

a 1/2 kg morcovi rad. Se pasează brânza de vaci cu fur-
a 1 ceapă mică tocată foarte culiţa, apoi se amestecă cu morcovul
fin ras şi ceapa tocată. Se bate zeama de
a sare lămâie cu sare, se adaugă uleiul şi se
a zeama de la o lămâie bat bine împreună până ce devine un
a 1 lingură de ulei sos spumos. Se freacă sosul cu mor-
covul, brânza de vaci şi ceapa până se
formează o pastă groasă.
Se fac tartine, care pot fi ornate cu bucăţele de măsline sau bucăţele
fine de gogoşari tăiați solzi, sau se aşază compoziţia pe farfurioare mici
şi se ornează cu ardei sau măsline. Se poate servi şi alături de mâncă-
ruri scăzute, cartofi copţi sau piure.

3. Pateu cu ţelină
Se freacă bine toate ingredien- a 2 rădăcini de ţelină rase pe

tele şi cu pasta obţinută se fac tar- răzătoarea mică (300 g)
tine ornate cu bucăţi de măsline şi a 200 g brânză de vaci
câteva frunze de pătrunjel verde. a o ceapă mică tocată foarte
fin
a 2 căţei de usturoi tocaţi
mărunt (opțional)
a 1/2 linguriţă suc de lămâie
a l/2 linguriţă sare
4. Pateu de griş I
Se pune la fiert apa şi când s-a a 1/2 l apă

încălzit puţin se pune grişul câte a 7-8 linguri cu vârf de griş
puţin sub formă de ploaie. Se ames- a 2 gălbenuşuri
tecă mereu cu o lingură de lemn, ca a 1 lămâie
să nu se facă cocoloaşe. a sare
Când a fost adăugată întreaga a 100-150 ml ulei
cantitate de griş se mai lasă puţin, a 1 ceapă mică
apoi se dă la o parte de pe foc, atunci a sare
când pateul începe să fiarbă în clocot
sărind ca păsatul. În timpul răcirii se
amestecă cu o lingură de lemn pen-
tru a nu se forma crustă deasupra.
Din gălbenuşuri, ulei, sare şi
zeamă de lămâie se face o maione-
ză, care se amestecă cu grişul pre-
parat, după ce aceasta este rece. La
sfârşit se adaugă ceapa tocată foar-
te fin şi se potriveşte după gust de
sare şi zeamă de lămâie.
Aperitive 65
5. Pateu de griş II (vegan)
a 1/2 l apă Se pune la fiert apa cu sarea şi

a 5-6 linguri cu vârf de griş când s-a încălzit puţin se pune gri-
a 2 linguri făină de porumb şul amestecat cu făina de porumb
a 1 lămâie câte puţin sub formă de ploaie. Se
a 100-150 ml ulei amestecă mereu cu o lingură de
a 1 ceapă mică lemn, ca să nu se facă cocoloaşe.
a sare Când a fost adăugată întreaga
cantitate de griş se mai lasă pu-
ţin, apoi se dă la o parte de pe foc,
atunci când pateul începe să fiarbă
în clocot sărind ca păsatul. În tim-
pul răcirii se amestecă cu o lin-
gură de lemn pentru a nu se
forma crustă deasupra.
Se răstoarnă compo-
ziţia în vasul unui ro-
bot de bucătărie după
ce aceasta este rece
şi se bate 2-3 minu-
te. În acest timp se
adaugă uleiul şi zea-
ma de lămâie, iar la
sfârşit ceapa tocată
foarte fin.

6. Pateu de soia I
Se alege soia, se spală şi se pune a300 g soia (un borcan de

la înmuiat timp de 10-12 ore. Se 450 g plin cu boabe)
pune la fiert în altă apă (nu în aceea a1 ceapă mică
în care a fost înmuiată). a1 ţelină mică
Se curăţă o ceapă mică, se toacă aun pahar suc de roşii sau
mărunt, se freacă cu puţină sare şi zeama de la o jumătate de
se pune la fiert în foarte puţină apă. lămâie
Se curăţă o ţelină, nu prea mare, se a2-3 linguri de ulei
taie în cuburi mici şi se înăbuşă asare
împreună cu ceapa în puţină apă,
acoperite cu un capac. Din când în
când se mai adaugă puţină apă.
Când soia s-a fiert, se strecoară,
apoi se dă prin maşina de tocat îm-
preună cu ţelina şi ceapa. Se potri-
veşte de sare şi ulei şi se acreşte cu
suc de roşii sau zeamă de lămâie (cu
suc de roşii este mai gustoasă).
Aperitive 67
7. Pateu de soia II
a 500 g soia fiartă Soia se înmoaie de seara în apă

a 300 g cartofi călduţă, se schimbă apa şi se fierbe.
a 3-4 căţei de usturoi Se adaugă ţelina, morcovul, cartofii
a 1 ţelină mică şi ceapa când soia este pe jumătate
a 1 morcov fiartă. Se dau prin maşina de tocat
a 1 ceapă soia, zarzavaturile care au fiert îm-
a 2-3 linguri de ulei preună şi usturoiul. Se freacă com-
asare poziţia foarte bine cu ulei şi se po-
a zeamă de lămâie triveşte de sare. Se poate adăuga şi
(facultativ) puţină zeamă de lămâie sau se poa-
te prepara o maioneză care se freacă
cu pateul gata preparat.
8. Unt de soia
a 250 g făină de soia Făina de soia se obţine din boa-

a 400 ml apă bele spălate, uscate şi date prin
a 1 lămâie râşniţa de cafea. Se pune peste ea
a 2-3 linguri ulei apă, şi se pune la fiert, cu puţină
a sare sare. Se amestecă într-una pentru
a 1 ceapă a nu se prinde. Când compoziţia a
a 3-4 căţei de usturoi devenit de consistenţă groasă, şi
(opţional) fierbe înăbuşit, se ia de pe foc şi se
lasă să se răcească. În acest timp se
mai amestecă de câteva ori pentru
a nu se forma deasupra coajă. Când
s-a răcit se freacă cu ulei, se potri-
veşte de sare şi se adaugă zeama de
lămâie. Se poate pune ceapă tocată
foarte fin sau usturoi pisat.
9. Pateu de linte
Se fierbe zarzavatul în puţină a 200 g linte

apă sărată. Lintea se fierbe sepa- a 2 morcovi
rat, apoi se scurge de zeama în care a 1 ţelină mică
a fiert. Se strecoară zarzavatul şi a 1 pătrunjel rădăcină şi/sau
se mixează în robot împreună cu 1 păstârnac
lintea. Se adaugă zeamă de supă a 1-2 cepe
în care a fiert zarzavatul şi uleiul. a 2-3 linguri ulei
Se potriveşte de sare şi se poate a 1 linguriţă sare
adăuga zeamă de lămâie şi busuioc a zeamă de lămâie
uscat (praf). a busuioc uscat (opţional)
10. Pateu de năut

Se pune la înmuiat năutul 10- a 200 g năut

12 ore. a 2 morcovi
Se fierbe zarzavatul în puţină apă a 1 ţelină mică
sărată. Năutul se fierbe separat, apoi a 1 pătrunjel rădăcină şi/
se scurge de zeama în care a fiert. Se sau 1 păstârnac
strecoară zarzavatul şi se mixează în a 1-2 cepe
robot împreună cu năutul. Se adaugă a 2-3 linguri ulei
zeama de supă în care a fiert zarza- a 1 linguriţă sare
vatul şi uleiul. Se potriveşte de sare a zeamă de lămâie
şi se poate adăuga zeama de lămâie a busuioc uscat (opţional)
şi busuioc uscat (praf).
Aperitive 69
11. Pateu cu mazăre
a 1/2 kg mazăre sau o cutie Se fierbe mazărea dacă este cru-

de mazăre conservată dă, iar dacă este conservă, se stre-
azeama de la o lămâie coară și se spală bine. Se pune în
a 1/2 linguriţă sare robotul de bucătărie împreună cu
a 2 lingurițe de ulei zeama de lămâie, uleiul și sarea. Se
a mărar, usturoi (opțional) amestecă 2-3 minute. Se fac tartine
și se ornează după dorință.
12. Smântână vegetală

100 g smântână, cca 250 calorii, 5 glucide
a1/2 cană soia boabe Se aruncă apa în care s-a înmuiat

înmuiate timp de 12 ore soia şi se pun boabele înmuiate în
a 2 căni de apă blender cu 2 căni de apă proaspătă.
a 6 linguri de orez Se mixează timp de 5 minute. Se
a 200 ml ulei strecoară printr-un tifon, apoi lap-
a sare tele obţinut se fierbe timp de 20 de
a suc de lămâie minute.
Se fierbe orezul, se lasă la răcit şi se mixează în blender împreună cu
laptele de soia timp de 2-3 minute.
Se adaugă uleiul, treptat, ca la maioneză, picurat prin căpăcelul de-
taşabil de la blender. Se adaugă suc de lămâie şi sare după gust. Se păs-
trează la frigider şi se serveşte pe pâine sau cu diferite preparate în loc
de smântână.
Se poate prepara şi cu lapte de soia procurat din comerţ.
13. Ardei umpluţi cu brânză de vaci

6 porții; 1 porție = 175 calorii, 5 glucide
Ardeii bine spălaţi şi curăţaţi a 6 ardei graşi sau kapia

de codiţe şi seminţe se umplu cu o a 300 g brânză de vaci
pastă formată din brânză, ceapă, a 1 ceapă mică tocată fin
lămâie, sare şi mărarul tocat mă- a 1 legătură mărar verde
runt, bine amestecate. Ardeii um- a zeama de la o lămâie
pluţi astfel se aşază pe un platou, a sare
se dau la rece câteva ore, apoi se a câteva măsline
taie felii rotunde de cca 1 cm gro-
sime, se decorează cu mărar şi cu
măsline.
Aperitive 71
14. Roşii umplute cu ţelină
Fiecare roşie umplută conţine cca 150 calorii şi 10 glucide.
a 1 kg roşii Se aleg roşii tari şi de aceeaşi mă-

a 500 g ţelină rime, se spală bine, li se taie capacul
a 150-200 g maioneză de ou din partea codiţei, se scoate miezul
sau maioneză vegetală cu o linguriţă şi se aşează cu gura în
(vezi reţeta nr.51) jos ca să se scurgă bine de zeamă.
a câteva măsline Ţelina se curăţă de coajă, se rade
a câteva frunze de pătrunjel şi se amestecă cu maioneză (se păs-
trează 1/2 cană de maioneză pentru
ornat).
Se umplu roşiile cu ţelina astfel
pregătită, se ornează cu câte o lin-
guriţă de maioneză, o măslină şi câ-
teva frunze de pătrunjel verde.
15. Roşii umplute cu brânză de vaci

a 6 roşii potrivite Roşiile se spală, li se taie un ca-

a 300 g brânză cu smântână pac, se îndepărtează miezul şi se
a 1 legătură de mărar aşază cu gura în jos ca să se scurgă.
a sare Se spală şi se toacă mărarul. Se
amestecă cu brânza, cu smântâna,
şi se sărează după gust. Se umplu
roşiile cu această compoziţie, se
pune capacul deasupra fiecărei roşii
şi se păstrează la rece până când se
servesc.

16. Roşii umplute cu salată orientală cu ciuperci
Fiecare roşie conţine cca 125 calorii şi 8 glucide.
Roşiile se pregătesc ca în reţe- a 6 roşii potrivite

ta anterioară. Se umplu cu salată a 6 linguri salată orientală
orientală cu ciuperci (v. reţeta nr. cu ciuperci
103), apoi se aşază pe un platou pe a o salată verde mică
frunze de salată verde.
17. Roşii umplute cu sote de ciuperci

Roşiile se spală, li se taie un ca- a 6 roşii

pac, se curăţă de seminţe şi se lasă a 250 g ciuperci
să se scurgă. Între timp se toacă a 2 gălbenuşuri
ciupercile şi ceapa şi se călesc îm- a 25 ml ulei
preună într-un vas de fier sau te- a 1 ceapă mică
flon, fără grăsime, se potrivesc de a 20 g pesmet
sare şi când sunt gata se ridică de a pătrunjel
pe foc şi se adaugă verdeaţa şi găl-
benuşurile. Se obţine astfel com-
poziţia cu care se umplu roşii-
le. În vasul pregătit pentru
cuptor se pune o lingură de
untdelemn, se aşază roşiile,
se stropesc cu puţin untde-
lemn, se presară cu pesmet
şi se dau la cuptor. Sunt
gata în cca 10 minute.
Aperitive 73
18. Roşii umplute cu salată de castraveţi
a 6 ouă fierte Roşiile se spală, li se taie un ca-

a 1 gălbenuş crud pac, se îndepărtează miezul, se pre-
a 300 g apă sară puţină sare în fiecare şi se aşa-
a 3-4 linguri griş ză cu gura în jos ca să se scurgă.
a 1/2 linguriţă sare Castraveţii se curăţă de coajă şi
a 1/2 ceapă mică tocată se taie felii cât mai subţiri, ca pen-
foarte fin tru salată. Se presară cu sare şi se
a 3-4 linguri ulei lasă să stea cca 1 oră; apoi se acope-
a zeama de la o lămâie ră cu un capac şi se agită vertical câ-
a câteva măsline pentru teva minute pentru a se putea scur-
ornat ge zeama care se lasă. Se storc uşor,
a câteva frunze de pătrunjel se pun într-un castron şi se ames-
tecă cu jumătate din cantitatea de
smântână, cu mărarul, pătrunjelul
şi usturoiul tocate mărunt. Se um-
plu roşiile care se aşază pe un pla-
tou şi pe fiecare se pune câte puţină
smântână din cantitatea rămasă.
19. Roşii umplute cu salată de vinete

a 6 roşii potrivite Roşiile se pregătesc ca pentru

a 3 vinete reţeta nr.18. Vinetele se coc la foc
a 150 ml ulei iute, se curăţă de coajă şi se lasă să
a 1 ceapă se scurgă. După ce s-au scurs bine,
a 6 măsline se toacă cu un cuţit de lemn şi se
a 1 ardei freacă cu uleiul. Cu această compo-
a pătrunjel verde ziţie se umplu roşiile, se acoperă cu
ceapa tocată fin, iar la mijloc se de-
corează cu câte o măslină.
Ardeiul se taie în felii subţiri,
rotunde, şi se aşază ca o toartă la
coşuleţul format din roşii. La baza
lor se decorează cu două frunze de
pătrunjel verde.
20. Ouă umplute cu pateu de griş

Fiecare jumătate de ou gata preparată conţine cca 74 calorii
şi 10 glucide.
Se pune la fiert 1 litru de apă. a 6 ouă fierte

Când apa clocoteşte se pun ouăle a 1 gălbenuş crud
uşor cu o lingură în apă şi se lasă să a 300 ml apă
fiarbă în clocot timp de 8 minute. Se a 3-4 linguri griş
scot, se pun într-un vas cu apă rece, a 1/2 linguriţă sare
apoi se pun pe o farfurie şi se lasă să a 1/2 ceapă mică tocată
se răcească. foarte fin
Se pun la fiert 300 ml apă cu sare. a 3-4 linguri ulei
Când apa începe să se înfierbânte se a zeama de la o lămâie
presară grişul în ploaie şi se amestecă a câteva măsline pentru
cu o lingură de lemn. Se mestecă me- ornat
reu şi se lasă pe foc până când grişul a câteva frunze de pătrunjel
creşte, iar compoziţia devine o pastă.
Se ia de pe foc şi se lasă să se răcească
mestecându-se din când în când pen-
tru a nu face pojghiţă deasupra.
Se curăţă ouăle şi se taie în două fiecare ou, apoi se scoate gălbenuşul.
Se face maioneză dintr-un gălbenuş crud şi două fierte, apoi se în-
corporează maioneza în grişul numai puţin călduţ. Dacă doriţi să fie
mai pufos îl puteţi bate câteva minute cu mixerul, apoi tocaţi ceapa
foarte, foarte fin şi adăugaţi-o în compoziţie. Se umplu ouăle cu acest
pateu, se aşază pe un platou şi se ornează cu câte o bucăţică de gălbe-
nuş, măsline şi pătrunjel verde.
Pateul poate fi folosit şi pentru tartine.
Aperitive 75
Laptele este un aliment, nu o băutură răcoritoare.
Odată ajuns în stomac, laptele devine semisolid şi
digestia sa începe imediat. De aceea nu este bine să se
consume între mese, ci doar în timpul meselor regulate.
Folosiţi lapte de la vaci sănătoase, hrănite cu furaje
naturale, fără adaos de stimulatori sau hormoni.
Laptele prins sau iaurtul este mai bine tolerat
de unele persoane decât laptele dulce.
Degresaţi laptele înainte de consum. Chiar dacă evităm
untul sau smântâna, ca atare, laptele integral conţine
destul de multă grăsime ce ne aduce un prea mare
aport de colesterol.

II.
PREPARATE
DIN LAPTE
21. Chişleag
Dacă smântâna este strânsă de la laptele de vacă, fiecare
100 g chişleag conţin 38 calorii şi 5 glucide.
Chişleagul este un produs obţinut cu multă uşurinţă, dar trebuie să

se ţină cont în mod deosebit de unde provine laptele folosit. El trebuie
să fie numai de la vaci sănătoase, pentru că laptele se foloseşte întot-
deauna în stare crudă.
Se strecoară laptele şi se pune la prins într-un borcan, într-o oală
emailată sau de pământ bine opărită. Se acopere cu o sită, un tifon sau
un capac aşezat puţin într-o parte. Dacă va fi acoperit complet capătă un
miros neplăcut. Se păstrează la loc călduţ aproape de o sobă sau un calo-
rifer la o temperatură de 22-24 de grade C. Vara, când termometrele urcă
peste 30 de grade C, se păstrează la temperatura camerei până începe
să capete miros acrişor, apoi se pune la frigider. Altfel nu se ridică deloc
smântână.
Laptele se prinde după aproxi-
mativ 25-30 ore. Când s-a ridicat
smântâna deasupra, aceasta se adu-
nă cu o lingură într-un borcan sau
într-un castronaş, apoi se mai lasă
laptele până când se prinde bine, le-
gându-se ca o „piftie” care tremură
dacă clătinăm oala, iar dacă o încli-
năm se desprinde de pe vas formând
o singură bucată. Se iau cu o lingură
bucăţi de chişleag şi se pun direct în
farfuriile din care se servesc. Dacă îl
răsturnăm în alt vas se amestecă şi
devine din nou fluid. Se serveşte cu
mămăliguţă.

22. Lapte bătut
100 ml lapte de vacă bătut integral conţin 64 calorii şi 5 glu-
cide. 100 ml lapte de vacă bătut smântânit conţin 31 calorii
şi 6 glucide.
Se unge un vas cu smântână sau iaurt, se toarnă lapte dulce nefiert

şi se lasă să se prindă, la loc cald, după procedeul din reţeta de mai sus,
dar se serveşte în pahare după ce a fost bătut fie într-un putinei special
pentru bătut lapte, fie direct în vasul în care a fost prins, cu ajutorul
unei linguri mari de lemn sau cu un tel. Se mai poate pune la prins într-
o sticlă de lapte, apoi se astupă sticla cu un dop şi se agită bine.
23. Iaurt
Un borcan de iaurt (150 g) conţine 100 calorii şi 7 glucide.
Se pune laptele la fiert şi când începe să fiarbă se dă focul mai mic

şi se lasă să fiarbă aşa mai mult timp. Se lasă să se răcească şi când
este călduţ se toarnă într-un vas (de
preferinţă de lut) uns cu smântână.
Se mai pun 2-3 linguri de smântână
deasupra, lăsându-se să cadă în lap-
te, apoi se acoperă oala cu o sită sau
un tifon şi se pune la loc foarte cald
(vara la soare, iar iarna se poate pune
chiar pe o sobă caldă, dar nu exage-
rat de încinsă). Se lasă acolo 14-16
ore, apoi se dă la rece. Se serveşte cu
mămăliguţă sau cu piure de cartofi.
Este foarte gustos şi răcoritor.
Preparate din lapte 79

24. Brânza de vaci I
100 g brânză de vaci conţine 156 calorii şi 5 glucide
Se pune laptele crud la prins ca la chişleag, într-o cratiţă emailată,

iar când este prins se îndepărtează stratul de smântână de deasupra,
apoi se aşază oala la încălzit pe o plită călduţă. Dacă nu avem plită sau
reşou electric se aşază pe flacăra aragazului o tablă şi oala se pune peste
ea. Din când în când se introduce în lapte o lingură şi cu ajutorul ei se
învârte laptele în cratiţă, în aşa fel, încât să nu se amestece, ci să învârtă
întreaga bucată de chişleag deodată ca să nu se prindă de oală.
Când laptele este călduţ, aşa cum este de obicei apa care se foloseş-
te la frământat (aproximativ 45 grade C), se răstoarnă într-un castron
sau o oală îmbrăcată cu o bucată de tifon. Pentru ca brânza să nu fie
sfărâmicioasă, se poate adăuga cca 100 ml lapte dulce, bine încălzit, la
1 litru de chişleag, înainte ca acesta să fie răsturnat în strecurătoare. Se
poate aşeza şi o strecurătoare peste care s-a aşezat un tifon pentru a ne
fi mai uşor de strecurat. Tifonul se strânge apoi de la colţuri şi se agaţă
undeva ca să stea atârnat deasupra unui castron în care să se scurgă
zerul. Se lasă aşa 5-6 ore, apoi se scufundă pentru 2-3 secunde tifonul
în zerul scurs pentru a se desprinde cu uşurinţă de pe tifon, se desface
şi se aşază pe o farfurie.

25. Brânza de vaci II
100 g brânză de vaci conţin 156 calorii şi 5 glucide
a 4 litri lapte
a 4 litri apă fiartă la 90-100 grade C
Se pune laptele crud la prins ca la chişleag, într-o cratiţă emailată

de capacitate dublă față de cantitatea de lapte. Când este prins se înde-
părtează stratul de smântână de deasupra, apoi se toarnă peste el apa
fiartă. Se pune peste lapte cca 80% din cantitatea de apă şi se amestecă
uşor cu o lingură mare. Se poate observa cum se separă brânza de zer.
Dacă este nevoie se poate folosi întreaga cantitate de apă, astfel încât
amestecul obţinut să ajungă la aproximativ 45-50 grade C, să fie destul
de cald cât se poate testa cu mâna, nu fierbinte. Se lasă aşa 5 minute,
apoi se strecoară într-un tifon. Se strânge tifonul şi se lasă la scurs 5-6
ore, apoi se scufundă tifonul în zerul scurs pentru a se desprinde uşor
brânza şi se scoate pe o farfurie.
Preparate din lapte 81

Urzica
Urzica apare în prag de primăvară ca sa ne ofere o adevărată farma-
cie verde.
Această plantă timpurie vine în întâmpinarea nevoilor corpurilor
noastre care încep să sufere din lipsă de vitamine în timpul lunilor de
iarnă. Folosirea urzicilor, mai ales la prepararea salatelor crude consti-
tuie unul dintre cele mai bune doze de vitamina B2, C, K săruri de fier,
magneziu, mangan, sodiu, potasiu, fosfor şi multe altele.
Păpădia
Încă din antichitate, frunzele tinere de păpădie au fost consumate
sub formă de salată mult apreciată pentru gustul deosebit, uşor amărui.
Ca valoare nutritivă, ea se situează cu mult înaintea lăptucii, a spana-
cului, a roşiilor etc. – având 45 calorii la 100 g produs - fiind destul
de bogată în protide (2,8%) şi glucide (7,5%). Frunzele verzi mai conţin
vitaminele A, B2, G şi D, precum şi numeroase elemente minerale, fiind
indicate în curele timpului de primăvară.
Spanacul
Bogat în fibre şi cu un conţinut ridicat de proteine, mai mult decât
multe alte legume spanacul conţine în plus şi caroten şi riboflavină, vita-
minele A, C, şi E, precum şi fier, calciu, potasiu, magneziu şi fosfor.
Salata verde (lăptuca)

Conţine în cantităţi mici zaharuri şi, de asemenea, această plantă are
un conţinut bogat de săruri minerale indispensabile pentru organism
(săruri de calciu, fosfor, iod, fier, magneziu, cupru, arsen) şi de vitamine
precum vitamina C, A, B, D şi E prin conţinutul de vitamina C salata
verde contribuie la stimularea sistemului imunitar, lupta contra anemiei
şi totodată favorizează refacerea plăgilor accidentale sau postoperatorii
(vitamina C stimulează secreţia de colagen a ţesutului conjunctiv).

III.
SALATE
26. Salată din frunze de păpădie
a 1/2 kg frunze de păpădie Se pune apă la fiert pentru ouă.

a 4 ouă Când apa clocoteşte se pun ouăle
a 4 linguri ulei încet cu o lingură ca să nu se spar-
a zeama de la 1 lămâie gă. Se fierb timp de 7 minute, apoi
a 4 fire de usturoi verde se scot şi se ţin 1/2 de minut în apă
a 1 legătură mărar rece.
a 1/4 linguriţă sare Se alege păpădia proaspătă şi
a 5-6 măsline fragedă şi se spală. Se curăţă și se
spală usturoiul, se alege și se spală
mărarul. Se toacă toate verdeţurile,
iar ouăle se taie felii subţiri.
Se face un sos din ulei, zeamă
de lămâie şi sare care se bat foarte
bine cu o furculiţă, apoi se toarnă
peste verdeţurile tocate. Se ameste-
că bine. Se ornează cu felii de ou şi
măsline.
27. Salată de păpădie cu iaurt

a 1/2 kg frunze de păpădie Se aleg şi se spală frunzele de

a 2 castraveţi proaspeţi păpădie şi firele de ceapă, apoi se
(300 g) (opţional) toacă împreună cu verdeaţa spălată.
a1 borcan mic de iaurt Castraveţii se curăţă de coajă şi se
a 3-4 fire ceapă verde taie felii foarte subţiri. Se amestecă
a pătrunjel verde sau mărar toate într-un castron, se presară cu
a 1/2 linguriţă sare sare şi se amestecă bine cu iaurt sau
smântână.

28. Salată de primăvară (combinată)
Se aleg verdeţurile, se spală în a 1 legătură de spanac (300 g)

multe ape, se toacă, iar urzicile to- a 3-4 grămezi de urzici (150 g)
cate se freacă în mână până se în- a 2-3 grămezi de păpădie
moaie şi nu mai înţeapă. Se ameste- (150 g)
că toate într-un castron, se adaugă a 3-4 grămezi de untişor
ceapa şi mărarul tocate mărunt. (200 g)
Zeama de lămâie se bate bine în- a 5-6 fire de ceapă verde
tr-un castronaş sau într-o cană, cu a 2 legături de mărar
sarea şi uleiul, apoi se toarnă peste proaspăt
verdeţuri şi se amestecă bine. a 1/2 linguriţă sare
a zeama de la două lămâi
a 2 linguri de ulei
29. Salată verde cu smântână

Vezi reţeta nr. 31.
Menţiune:
Se poate folosi smântână
vegetală, vezi reţeta nr.12.
30. Salată de varză chinezească

a 1 varză chinezească Se toacă varza și se pune peste

a zeama de la o lămâie ea zeama de lămâie bătută bine cu
a 2 linguri ulei sarea și uleiul.
a sare
Salate 85
31. Salată de lăptucă
a 3-4 căpăţâni de salată I. 1/4 linguriţă sare, 1 cană de

verde (lăptucă) smântână obţinută din lapte de vacă
a 3-4 fire ceapă verde prins sau smântână vegetală (reţeta
a 2 legături de mărar nr.12).
II. 1/4 linguriţă sare, zeama de
la 2 lămâi, 2 linguri de ulei.
III. 1/4 linguriţă sare, 1 cană cu
suc de roşii, 2 linguri de ulei.
Se curăţă şi se spală salata, ceapa

şi mărarul. Se toacă şi se amestecă
toate într-un castron şi se toarnă
peste ele, după dorinţă, una din va-
riantele de mai jos:
I. Smântâna bătută puţin cu o
furculiţă, împreună cu sarea.
II. Zeama de lămâie bătută îm-
preună cu sarea şi uleiul.
III. Sucul de roşii bătut cu sarea
şi uleiul.
Salata cu smântână este indicată mai ales

pentru bolnavii de stomac.
Pentru cei care au perioade dureroase de ulcer,
se poate renunţa şi la ceapă.

32. Salată verde cu castraveţi şi iaurt
6 porții x 200 g; 1 porție = 50 calorii, 6 glucide (preparată cu
iaurt)
Se spală şi se toacă salata, se a 1/2 kg (3 căpăţâni) de

curăţă castraveţii, se curăţă ceapa salată verde
şi se toacă, se spală şi se toacă mă- a 1/2 kg castraveţi verzi
rarul. Se presară peste toate aces- a 1 borcan de iaurt sau
tea sare şi se amestecă cu iaurt sau smântână vegetală (vezi
smântână vegetală. Deasupra se reţeta nr. 12)
presară mărar. Se poate orna cu câ- a 5-6 fire ceapă verde sau 2
teva măsline. căpăţâni de ceapă de vară
a 1 legătură mărar verde
a câteva măsline (opţional)
33. Salată de castraveţi
Se spală 1 kg de castraveţii, se taie rondele şi se adaugă zeamă de

lămâie şi sare. Se poate pune o ceapă tocată foarte fin, sau câţiva căţei
de usturoi tocaţi mărunt, precum şi mărar verde. Se stropeşte cu puţin
ulei. Pentru acrit se poate folosi după dorinţă suc de roşii sau zeamă de
lămâie.
Salate 87
34. Salată de castraveţi cu iaurt
sau smântână vegetală
Se procedează ca mai sus, dar se acreşte cu un borcan de iaurt sau cu

puţină smântână vegetală (reţeta nr. 12). Dacă se acreşte cu smântână,
nu se mai pune ulei.
35. Salată picantă de roşii

a1 kg roșii Roşiile spălate se taie ca pentru

a2 linguri ulei salată, ardeiul şi usturoiul se toacă
a2 ardei graşi mărunt, se amestecă totul, se stro-
acâţiva căţei de usturoi peşte cu uleiul şi se potriveşte de
asare sare.
36. Salată de andive

6 porții x 120 g; 1 porție = 45 calorii, (preparată cu zeamă
de lamâie), 81 calorii (preparată cu smântână), 7 glucide
a 1/2 kg andive Se spală andivele, se taie ronde-

a zeama de la o lămâie le foarte fine, apoi se toacă şi ceapa
a 150 g smântână adunată de solzi, se presară cu sare şi se adaugă
pe chişleag sau smântână smântâna sau zeama de lămâie bă-
vegetală (vezi reţeta nr. 12) tută cu uleiul (într-o ceşcuţă).
a 1 ceapă potrivit de mare
a 2 linguri ulei (pot lipsi dacă
salata se prepară cu smântână).

Salata de andive cu smântână este recomandată
pentru bolnavii de stomac.
Ca şi la salata verde se poate renunţa la ceapă,
pentru cei care au o perioadă dureroasă.
Ce ştim despre andive?

Andivele sunt legume obţinute din „forţarea” rădăcinilor de cicoare
şi apar pe piaţă în perioada decembrie-aprilie.
De la andive se consumă mugurii şi frunzele înnălbite din care se
pregătesc numeroase salate şi mâncăruri. Gustul uşor-amărui al frun-
zelor se înlătură printr-o frecare uşoară cu sare, urmată de o spălare
cu apă rece.
Indiferent de modul de preparare, andivele se curăţă prin îndepăr-
tarea frunzelor exterioare care pot fi uşor înverzite sau veştede şi prin
tăierea cotorului. Apoi se spală şi se scurg bine, dar nu cu mult timp
înainte de folosire.
Andivele se recomandă pentru consum datorită gustului plăcut,
aportului însemnat de vitamine şi săruri minerale în organism pe peri-
oada de iarnă, cât şi datorită acţiunilor terapeutice-depurative, laxati-
ve, stimulează pofta de mâncare, diureza şi activează funcţiile hepatice.
Valoarea alimentară - Frunzele înnălbite de andive au un conţinut
nutritiv remarcabil prin bogăţia în vitamine şi săruri minerale.
Astfel, la 100 g andive proaspete se găsesc 11 mg vi-
tamina C, 1,5 mg provitamina A, cantităţi
însemnate din complexul de vita-
mine B, 192 mg potasiu, 26 mg
calciu, 13 mg magneziu. De
asemenea conţin intibină,
inulină, lactucină, lactu-
picrină, alcool triterpe-
nic, substanţe cu pro-
prietăţi medicinale.
Salate 89
37. Salată de andive cu maioneză
(se poate folosi maioneză vegetală, vezi reţeta nr. 51)
a 1/2 kg andive Se curăţă şi se spală andivele, se

a 1 gălbenuş taie rondele, se presară cu sare şi se
a 30 ml ulei stropesc cu zeamă de lămâie, apoi
a zeama de la 2 lămâi se adaugă maioneza făcută din găl-
a 1/2 linguriţă benuş, ulei şi zeamă de lămâie sau
a sare maioneza vegetală gata preparată.
Sau
a 1/2 kg andive
a o ceaşcă maioneză vegetală
38. Salată de morcovi cu ţelină

a 3-4 morcovi potrivit de Morcovii şi ţelina se rad pe ră-

mari (700 g) zătoarea mică, ceapa se toacă sol-
a 1 ţelină potrivit de mare zişori, zeama de lămâie se bate
a 1 ceapă mică, de preferat împreună cu sarea şi uleiul, apoi se
(ceapă) roşie toarnă peste morcovi, ţelină şi cea-
a zeama de la 2 lămâi pă. Se serveşte imediat.
a 2 linguri ulei
39. Salată de morcovi
Se procedează ca mai sus, se pun însă numai morcovi, dacă nu avem

la dispoziţie celelalte zarzavaturi. Se potriveşte gustul cu ulei, sare şi
zeamă de lămâie.

40. Salată de morcovi cu sfeclă roşie
Morcovii şi sfecla se curăţă, se a 3-4 morcovi (700 g)

spală şi se rad pe răzătoarea mică, a 1 sfeclă roşie (200 g)
ceapa se toacă solzi, zeama de lă- a 1 ceapă roşie
mâie se bate împreună cu sarea şi a zeama de la 2 lămâi
uleiul, apoi se toarnă peste celelal- a 1/2 linguriţă sare
te ingrediente. a 2 linguri ulei.
41. Salată de ţelină cu maioneză

Țelina și usturoiul se rad mă- a 1/2 kg ţelină

runt și se amestecă. Se adaugă ma- a 1 ceaşcă mică de maioneză
ioneza și se omogenizează, până se vegetală sau preparată dintr-
obține o pastă. Se serveşte imediat. un gălbenuş crud, unul fiert,
Se poate folosi maioneză vege- un vârf de cuţit de sare şi 5-6
tală, vezi reţeta nr. 51. linguri de ulei
a 2-3 grăunţi de usturoi
Salate 91
42. Salată de ridichi negre
a 1/2 kg ridichi negre Se curăţă ridichile, se spală şi se

a 3 linguri ulei rad pe răzătoarea mare. Se prepară
a 1/2 linguriţă sare un sos vinegreta din ulei, zeamă de
a zeama de la 2 lămâi lămâie şi sare. Se bate bine sosul,
apoi se toarnă peste ridichile rase.
Se amestecă bine şi se aşază într-un
castron de salată.
43. Salată de sfeclă roşie cu hrean

a 3 kg sfeclă roşie Se coace sfecla sau se fierbe cu

a zeama de la 2-3 lămâi coajă cu tot în oala de presiune, se
a 1/2 linguriţă sare rade pe răzătoarea mică. Se rade şi
a 2 linguri ulei hreanul pe răzătoarea mică (cea pe
a 2 rădăcini de hrean care se rad de obicei morcovii). Se
potrivit de mari bate împreună zeama de lămâie cu
sarea şi uleiul şi se amestecă foarte
bine cu sfecla şi hreanul. Salata se
poate pune într-un borcan, bine în-
desată şi se păstrează la frigider sau
la un loc răcoros chiar şi 5-7 zile.
Hreanul are putere de conservare,
ca urmare salata nu se va altera.

44. Salată de varză
Se foloseşte 1 kg de varză albă

sau roşie proaspătă. Se toacă varza
sau se dă pe răzătoare. Se potriveş-
te de sare, ulei şi se acreşte cu suc
de roşii sau zeamă de lămâie.
45. Salată de praz

Prazul se curăţă, se spală şi se a 3-4 fire de praz

taie rondele foarte fine. Se bat la un a zeama de la 1 lămâie
loc zeama de lămâie, sarea şi uleiul; a un vârf de cuţit de sare
se toarnă peste praz, se amestecă a 2 linguri ulei
bine apoi se presară câteva măsline a câteva măsline
peste salată.
46. Salată de fasole verde

Fasolea se curăţă, se spală şi se a 1/2 kg fasole verde

pune la fiert cu apă fierbinte. Când a 1 căpăţână de usturoi
este gata, se scurge bine. Se toacă a 3 linguri de ulei
usturoiul, se presară cu sare şi se a zeama de la 2 lămâi
pisează foarte bine. Se freacă apoi a 1/4 linguriţă sare
cu zeama de lămâie şi uleiul tur- a 1 cană de suc de roşii
nat cu picătura, ca la maioneză. Se (facultativ)
toarnă peste fasole şi se mai stro-
peşte cu puţin suc de lămâie sau cu
suc de roşii.
Salate 93
47. Salată de gulii cu măsline
a 6 gulii tinere Guliile se curăţă, se spală, se rad

potrivite ca mărime pe răzătoarea mică sau se taie fe-
a 3 linguri ulei lii foarte subţiri. Dacă guliile sunt
a 2 cepe de apă sau câteva fragede şi tinere, se sărează şi se
fire de praz stropesc cu ulei. Ceapa sau prazul
a câteva măsline se taie mărunt şi se amestecă bine
a sare cu guliile. Dacă este necesar se mai
a sucul de la 2 lămâi adaugă sare şi apoi suc de lămâie.
Se aranjează compoziţia într-un
castron de salată şi se garniseşte cu
măsline. Se serveşte imediat.
48. Salată de gulii cu maioneză

a 4-6 gulii tinere Se curăţă guliile, se spală şi se

a 2 ouă pun la fiert în apă clocotită, sărată.
a 4-5 linguri ulei Când s-au înmuiat se scot şi se lim-
a zeama de la 2 lămâi pezesc în apă rece, se scurg şi se taie
a sare în formă de tăiţei, se rad pe răzătoa-
a o ceaşcă de maioneză din rea mare sau, dacă guliile sunt foar-
gălbenuș sau maioneză te fragede, se taie felii foarte subţiri.
vegetală, vezi reţeta nr. 51 Se prepară maioneza din gălbenuşul
crud, ulei şi zeamă de lămâie. Albu-
şurile se fierb în puţină apă sărată.
Se amestecă bine maioneza cu guli-
ile tăiate şi cu albuşurile tocate mă-
runt; se poate garnisi cu măsline şi
verdeaţă. Se serveşte imediat sau se
păstrează câteva ore la rece.

49. Salată de gulii cu ouă
Guliile tinere se curăţă, se spa- a 4-6 gulii tinere

lă, se dau pe răzătoarea mare, se a 4 linguri ulei
sărează şi se stropesc cu ulei. Ouăle a 4 ouă
se fierb tari, se lasă să se răcească, a sare
se curăţă şi se taie felii rotunde. Câ- a 1/2 linguriţă pătrunjel
teva felii de ou se păstrează pentru verde
garnitură, iar celelalte se amestecă
bine cu guliile rase. Se aranjează
compoziţia în salatieră şi se garni-
seşte cu felii de ou, se stropeşte cu
zeamă de lămâie şi se presară cu
pătrunjel verde tocat mărunt.
Salate 95
Sosurile sunt indispensabile în bucătărie.
Servite lângă diferite legume se obţine o mare
varietate de feluri de mâncare. Important este însă,
pentru sănătate, ca la prepararea lor să nu se folosească
grăsimea prăjită. Cu puţină dibăcie şi cu dorinţa de a
găti o hrană cât mai sănătoasă ele pot fi preparate
într-un mod la fel de gustos ca şi cele pe care mulţi
dintre noi obişnuiam să le pregătim până acum,
dar care erau dăunătoare sănătăţii noastre.

IV.
SOSURI
50. Maioneză
50 g maioneză conține: 367 calorii, 2 glucide
a 1 gălbenuş fiert Gălbenuşurile fierte se rad pe răză-

a 1 gălbenuş crud toarea mică. Cartoful se pasează cu 1/2
a 1/2 cartofi fierţi linguriţă sare. Se adaugă gălbenuşurile
a 200 ml ulei crude şi se amestecă totul până devine
a sare un amestec omogen. Se încorporează
a zeama de la o lămâie uleiul puţin câte puţin, frecând repede
în acelaşi sens ca să nu se taie compo-
ziţia. Când sosul a crescut bine şi a că-
pătat consistenţă se potriveşte de gust
cu lămâie. Dacă sosul s-a tăiat - adică
uleiul se separă de gălbenuşuri - se în-
cearcă refacerea maionezei cu o lingu-
ră de apă rece.
51. Maioneză vegetală

50 g maioneză conține: 110 calorii, 8 glucide
a 1/2 cană soia boabe Se aruncă apa în care s-a înmu-

înmuiate timp de 12 ore iat soia şi se pun boabele înmuiate în
a 8 linguri de orez blender cu 2 căni de apă proaspătă. Se
a 500 ml ulei mixează timp de 5 minute. Se strecoară
a 1 linguriţă şofran printr-un tifon, apoi laptele obţinut se
a sare fierbe timp de 20 de minute.
a 1 linguriţă suc de lămâie Se fierbe orezul până se desface,
se lasă la răcit şi se mixează în blender
împreună cu laptele de soia rece timp
de 2-3 minute. Se adaugă şofranul di-
zolvat în puţină apă, sarea şi sucul de
lămâie. Uleiul se picură treptat prin
căpăcelul detaşabil de la blender, ca la
orice maioneză obişnuită.
52. Sos vinegreta
Se foloseşte cu mai mult succes a1 căpăţână de usturoi
pentru orice salată. asare
Pentru ca ingredientele să fie ao linguriţă ulei
bine amestecate este mai bine să se a2 roşii sau un pahar de suc
bată separat întreaga cantitate de de roşii
ulei cu sarea şi cu zeama de lămâie
sau sucul de roşii, apoi să se adauge
la salata gata pregătită.
53. Mujdei de usturoi I

50 g mujdei de usturoi, cca 70 calorii, 6 glucide
Usturoiul se curăţă şi se pisează

bine împreună cu sarea. Se adaugă
uleiul şi se subţiază cu suc de roşii
gata preparat sau roşiile rase.
54. Mujdei de usturoi II

50 g mujdei de usturoi, cca 85 calorii, 5 glucide
Se curăţă usturoiul, se spală, se a1 căpăţână de usturoi

presară cu sare şi se pisează foarte asare
bine. Se freacă îndelung cu pisălo- a1-2 linguri ulei
gul într-o farfurie până devine o ao lămâie
pastă, apoi se freacă în continuare
încorporându-se ulei ca la maione-
ză. Când compoziţia a devenit ca
maioneza, groasă, se adaugă lămâ-
ie. Se serveşte peste cartofi copţi,
ciuperci fripte, ouă fierte etc. Este
deosebit de gustos.
Sosuri 99
55. Scordolea
a 250 g miez de nucă Se sfărâmă nucile cu un sucitor

a 1-2 căpăţâni usturoi gros de o planşetă de lemn. Ustu-
a 4-5 felii groase de pâine roiul se prepară ca în reţeta prece-
sau dentă. Miezul de pâine înmuiat în
a 3-4 cartofi copţi sau apă se sfărâmă şi se freacă într-un
fierţi, bine sfărâmaţi castron cu mujdeiul de usturoi şi
a 100 g ulei cu uleiul rămas, turnat puţin câte
a 1/2 lămâie, sare puţin.
După ce a fost încorporat uleiul se subţiază compoziţia cu zeama de

lămâie, apoi se adaugă nucile şi se freacă bine. Se potriveşte de sare şi
zeamă de lămâie, apoi se aranjează pe o farfurie întinsă şi se serveşte
cu cartofi copţi (fierbinţi) sau sfeclă roşie coaptă sau fiartă. Scordolea
sau salata de nuci este foarte gustoasă şi servită simplu sub formă de
tartine. În această variantă se pot folosi cartofi copţi sau fierţi şi pasaţi
în loc de pâine înmuiată.

56. Sos de ceapă
Ceapa curăţată, spălată şi tocată a 50 ml ulei

mărunt se presară cu puţină sare. Se a 4 cepe tocate mărunt
pune la foc mic amestecându-se din a 3-4 linguri suc de roşii
când în când cu o lingură de lemn. Se a sare
lasă astfel să se rumenească, dar trebu- a pătrunjel verde
ie avută multă grijă să nu se prindă. (În
cazul acesta devine amară). Dacă este
cazul se adaugă treptat câteva picături
de apă. Când a scăzut şi este uşor ru-
menită poate fi adăugată la mâncarea
propusă sau poate fi preparat un sos la
care se mai adaugă sosul de roşii, uleiul
şi verdeaţa.
57. Sos de ceapă cu smântână

Ceapa se curăţă, se spală şi se a 5-6 cepe mai mari (750 g)

taie solzi, apoi se pune pe foc într- a 300 g smântână adunată
un vas gros de fier sau într-o cratiţă de pe laptele prins sau
teflon. Se presară cu sare. Se lasă la smântână vegetală (vezi
foc mic acoperită cu un capac. Când reţeta nr.12)
ceapa începe să scadă se adaugă a 250 ml suc de roşii sau
smântâna şi se lasă să fiarbă bine. ardei în suc de roşii prepa-
Când este gata, se adaugă sucul de rat după reţeta nr. 303
roşii, apoi făina frecată cu ulei. Se a 2 linguri ulei
freacă puţin sosul, până când făina a 3 linguri făină
fierbe şi începe să se îngroaşe sosul, a 1/2 linguriţă sare
apoi se ia de pe foc şi se toarnă cald
în boluri sau alte castronaşe adânci
din care se poate servi.
Sosuri 101
58. Sos cu bame
a 5-6 cepe mai mari (750 g) Se curăţă şi se spală ceapa, apoi

a 1/2 kg ardei se toacă solzi şi se pune la foc mic
a 1 kg roşii (sau 500 g într-o oală teflon sau într-un vas
gogoşari în suc de roşii, gros de fier, se presară cu sare şi se
pregătiţi pentru iarnă acoperă cu un capac.
după reţeta nr.304) Se toacă ardeii sau se dau pe ră-
a 1/2 kg bame zătoarea mare, apoi se pun şi ei la
a 3 linguri ulei fiert împreună cu ceapa. Când s-au
a 1/2 linguriţă sare înmuiat bine, se adaugă roşiile cu-
a 2 legături verdeaţă răţite de coajă şi tocate foarte mă-
(pătrunjel şi mărar) runt, apoi bamele, după ce au fost
deja spălate şi li s-a scurtat codiţa.
Sosul se lasă să fiarbă până când
bamele sunt fierte suficient, apoi se
adaugă uleiul şi verdeaţa bine tocată.

59. Sos de roşii
Se amestecă toate ingredientele a 400 g bulion

şi se pun într-o cratiţă la fiert timp a 1 ceapă mare tocată fin
de 15-20 de minute. Se poate acri a 3 linguri ulei
cu 1-2 linguriţe de zeamă de lămâ- a 2 ardei gogoşari sau graşi
ie. Se poate servi ca garnitură la o roşii tocaţi foarte fin
mâncare consistentă sau la pizza a 4-5 căţei de usturoi, de
cu ciuperci. asemenea tocaţi foarte fin
sau raşi pe răzătoarea fină
a 1 linguriţă sare
60. Sos de ardei

Se toacă ardeiul mărunt sau se a 1 kg ardei gogoşari

rade. Se toacă roşiile curăţite de co- a 1/2 kg roşii
diţe și se pun la fiert împreună cu a 3 linguri ulei
ardeiul. Se lasă să clocotească 7-8 a 50 g măsline
minute, apoi se dau la o parte de a sare
pe foc şi se lasă să se răcească. Se
adaugă sarea, măslinele şi uleiul.
Se serveşte alături de piure de car-
tofi, pilaf de orez, fasole iahnie sau
alte mâncăruri scăzute.
Sosuri 103
E bine să ştim
Unul dintre ingedientele de bază ale unei diete sănătoase îl con-
stituie fibrele vegetale. În ultimii ani cercetările au scos în evidenţă
importanţa covârşitoare a acestora. La ora actuală oamenii de ştiinţă
au constatat că o dietă bogată în fibre joacă un rol deosebit de impor-
tant în prevenirea unor boli cronice grave ca diabetul, bolile de inimă
şi cancerul.
Fibrele vegetale se găsesc numai în alimentele de origine vegetală
şi nu pot fi descompuse de enzimele aflate în sistemul digestiv al omu-
lui. În timp ce alimentele de bază sunt aproape în totalitate descompu-
se şi absorbite în intestinul subţire, fibrele vegetale ajung în intestinul
gros aproape intacte. De aceea ele au un important rol în prevenirea
cancerului de colon, apărându-ne de apariţia lui în diferite moduri:
- accelerând tranzitul intestinal, deoarece substanţele cancerigene
rămân mai puţin timp în intestine;
- diluând substanţele toxice prin scaune voluminioase, făcându-le
astfel mai puţin nocive;
- provocând eliminarea sărurilor biliare prin materiile fecale (fac-
tor de risc pentru cancer al conolului);
- modificând favorabil flora intestinală.
Fibrele alimentare sunt de asemenea importante în prevenirea in-
flamaţiilor colonului (colitelor).
De aceea, este foarte important ca din preparatele culinare să se
mănânce şi zarzavatul (morcovul, pătrunjelul, ţelină, etc.). Întrucât
unele persoane nu îl acceptă la prepararea alimentelor, poate fi tăiat
foarte mărunt sau mixat în amestec cu zeamă de supă, metodă folosită
mai ales în supele-creme sau şi la orice altă mâncare. Produsul obţinut
se adăugă apoi ca un sos la diverse preparate.

V.
SUPE
61. Supă dulce de tăiţei
6 porții x 300 ml; 1 porție = 128 calorii, 25 glucide
a 3 l apă, 3 morcovi (400 g) Se pune apa la fiert cu sarea.

a 3 cepe, nu prea mari, Se adaugă morcovul tăiat bucăţele
a 1 ţelină mici, ţelina, pătrunjelul rădăcină
a 2 rădăcini pătrunjel şi păstârnacul tăiat bucăţi mari sau
a 1 rădăcină păstârnac întregi şi crestate la capătul mai
a 2 linguri ulei gros. Când zarzavatul este aproa-
a 2 linguriţe sare pe fiert se adaugă ceapa întreagă.
a 100 g tăiţei de casă (vezi Se fierbe supa o jumătate de oră,
reţeta nr.184), sau fidea apoi se scoate zarzavatul întreg şi
a 2 legături de pătrunjel se adaugă tăiţeii sau fideaua. Tăi-
ţeii se fierb 3-7 minute, fideaua se
fierbe 2-3 minute. Se adaugă uleiul
şi verdeaţa tocată mărunt. Se stinge
focul şi se lasă oala acoperită cu un
capac 15-20 de minute înainte de a
se servi la masă.
62. Supă de zarzavat

a 1/2 kg cartofi Se curăţă şi se spală zarzavatul.

a 3 morcovi (400 g) Într-o oală de aproximativ 5 litri
a 2 cepe potrivit de mari se pun la fiert 3 litri apă, în care
a 1 ţelină se pune și sarea. Se adaugă ceapa
a 2 rădăcini pătrunjel tocată, morcovul, ţelina şi pătrun-
a 3 ouă (opţional) jelul rădăcină, date pe răzătoarea
a 3 linguri ulei mare. Se lasă la fiert cca 10 minu-
a 2 linguriţe sare te, se adaugă cartofii tăiaţi în bu-
a 400 ml suc de roşii căţi potrivite, după dorinţă.
a 2 legături de verdeaţă
(pătrunjel, ţelină sau leuştean)
Când zarzavatul este fiert, se acreşte cu sucul de roşii (vara poate fi
înlocuit cu roşii tocate mărunt). Se lasă să dea în clocot, apoi se adaugă
ouăle bătute spumă tare. După ce ouăle s-au întărit se toarnă uleiul şi
se presară verdeaţă tocată fin. Se ia de pe foc.
63. Supă cremă de zarzavat

50 g crutoane conțin cca 255 calorii, 53 glucide
Într-o oală de 4-5 litri se pun la a 1/2 kg cartofi

fiert 3 litri apă cu sare. Se rad pe a 3 cepe mari
răzătoare ceapa, cartofii, morco- a 3 morcovi (400 g)
vii, ţelina şi pătrunjelul rădăcină; a 1 ţelină mare
apoi, după ce au dat câteva clocote, a 2 rădăcini de pătrunjel
se adaugă conopida şi dovlecelul, a 4 linguri ulei
de asemenea rase. Se lasă să fiarbă a 2 linguriţe sare
10-15 minute, şi se pun şi roşiile a 1 conopidă potrivit de mare
rase. După încă 5-10 minute, timp a 1/2 kg roşii
în care fierb roşiile, se adaugă ule- a 1 dovlecel mic
iul, apoi verdeaţa tocată foarte fin. a 2-3 legături de verdeaţă
Se serveşte cu crutoane (vezi reţe- (pătrunjel, ţelină, leuştean)
ta nr.189), care se adaugă la supă a crutoane preparate din
chiar atunci când se servesc pentru 500 g pâine
a nu se înmuia prea tare.
Supe 107
64. Supă cu găluşte de griş
Fiecare găluşcă conţine cca. 40 calorii şi 6 glucide
a 3 morcovi (400 g) Se curăţă şi se spală zarzavatul,

a 2 cepe potrivit de mari apoi se pune la fiert într-o oală de
a 1 ţelină 5 litri, în care s-a pus 4 litri de apă
a 2 rădăcini de pătrunjel sărată. Morcovii se taie rondele sau
a 4 ouă bucăţele mici, iar restul zarzavatu-
a 4 linguri ulei lui se pune întreg, puţin crestat la
a 12-14 linguri rase cu griş un capăt.
a 700-800 g roşii tocate În timp ce fierbe zarzavatul se
a 1 ardei tocat fin pregătesc găluştele, astfel: se freacă
a 2 linguriţe sare gălbenuşurile cu grişul, se adaugă
a 2 legături de pătrunjel 1 linguriţă de sare şi 1-2 linguri de
ulei, apoi albuşurile bătute spumă
tare, se amestecă uşor în compoziţie, şi se mai lasă 10-15 minute ca să
crească grişul.
Se scoate zarzavatul întreg cu o paletă, se iau găluşte cu o lingură udă
şi se lasă să cadă în supă. Dacă supa clocoteşte, se picură câteva picături
de apă rece peste găluşte şi se lasă să fiarbă la foc mic cca 10 minute.
Se adaugă roşiile, ardeiul tocat şi uleiul, se lasă să mai dea câteva cloco-
te, apoi se presară verdeaţa tocată foarte fin şi se dă la o parte de pe foc.
(Găluştele pot fi fierte şi separat într-o oală cu apă şi sare, apoi se
scot cu o paletă şi se adaugă la supă la sfârşit împreună cu verdeaţa.)

65. Supă de perişoare din nucă
Se pregătesc morcovii tăiaţi Supă:

rondele, 2 cepe întregi, ţelina tăia- a 2 cepe
tă bucăţi mari, albitura şi se pun la a4-5 morcovi
fiert în 4 litri de apă sărată. a 1 ţelină
Între timp se toacă mărunt 2 a 1-2 rădăcini de albitură
cepe, se pun la fiert cu puţină sare (pătrunjel, păstârnac)
şi se presară la nevoie 2-3 picături a 2 linguri ulei
de apă. Când s-au înmuiat se adau- a 2 linguriţe de sare
gă orezul ales şi spălat şi apă aşa a 500 ml suc de roşii
încât să fie acoperit de două de- a frunze de pătrunjel
gete cu apă. Se fierbe până începe a câteva frunze de ţelină
să se umfle, dar nu trebuie să fie
suficient de fiert. Se dă la o parte Perişoare:
de pe foc şi se lasă să se răcească. a 2 cepe
Se adaugă nuca măcinată, pesme- a 150 g orez
tul, 1 lingură de ulei şi ouăle bătute a 200 g nucă măcinată
spumă sau amidonul de porumb. a 1-2 ouă sau 2 linguri
Se mai poate adăuga puţină vege- amidon de porumb
ta preparată în casă (vezi reţeta a 1 lingură ulei
nr. 318), mărar tocat foarte fin sau a 50 g de pesmet
verdeaţă uscată sub formă de praf a sare, 1 linguriţă rasă
(vezi reţeta nr. 319). Se formează a 500 ml suc de roşii
perişoarele sub formă de biluţe şi a frunze de pătrunjel
se aşază pe un platou. a câteva frunze de ţelină
Când sunt fierte zarzavaturile, se scot întregi sau mai mari, cu o pale-
tă şi se dă la foc mic. Se mai adaugă puţină apă rece ca să nu clocotească,
apoi se adaugă uşor perişoarele, lăsate să se scufunde uşor în zeama de
supă.
Dacă supa clocoteşte încă, se mai picură puţină apă rece peste ele.
Se lasă să fiarbă încet, la foc mic, timp de cca 5 minute, apoi se adaugă
la sucul de roşii, uleiul şi verdeaţa rămasă: pătrunjel şi ţelină.
Supe 109
66. Supă-cremă de gulii
a 4 gulii (1/2 kg) Se curăţă zarzavatul, se spală, se

a 2 morcovi potrivit de taie în bucăţi de mărime potrivită,
mari (350 g) se pune într-o cratiţă cu apă atât cât
a 1 dovlecel mic (300 g) să le acopere bine. Se fierbe bine,
a 3 cepe (200 g) apoi se mixează în blender sau se dă
a 2 linguri de făină prin sită, împreună cu roşiile opări-
a 1 ceaşcă smântână te. Piureul obţinut se amestecă cu
vegetală (vezi reţeta nr. 12) apa în care a fiert zarzavatul şi se
a 2 roşii mai fierbe câteva minute. Se drege
apătrunjel verde cu smântână frecată cu făină. Se
a mărar proaspăt serveşte cu verdeaţa tocată mărunt
a sare deasupra şi cu crutoane (vezi reţeta
nr.189).

VI.
CIORBE
67. Borş de tărâţe
Valoarea caloriilor şi a glucidelor este nesemnificativă.
a1000-1300 g tărâţe de grâu Se amestecă tărâţele cu făina de

sau de secară mălai şi se umezesc cu puţină apă
a100 g făină de mălai rece. Se clocoteşte apa, 7-8 l, în care
a8 l apă se adaugă frunzele de leuştean, mă-
a150 g huşte (tărâţă dintr- rar şi crenguţa de vişin. Se toarnă
un borş mai vechi) sau un cub peste tărâţe şi se amestecă de câ-
mic de drojdie teva ori până se răceşte. Când apa
afrunze de mărar este numai călduţă se adaugă huş-
aleuştean tele sau drojdia. Dacă nu aveţi huş-
ao crenguţă de vişin te, borșul nu va ieşi foarte bun de
prima dată. Încercaţi cu o cantitate
mai mică. Se păstrează la un loc cald
timp de 2 zile, amestecându-se de
câteva ori pe zi cu o paletă de lemn.
Când a început să se acrească borșul
se strecoară şi se pune la rece. Peste
huştele rămase se adaugă apă căldu-
ţă şi se lasă din nou 2-3 zile, ames-
tecându-se de câteva ori pe zi. Apoi
borșul se strecoară din nou.
Dacă huştele sunt acrişoare, se
poate adăuga numai apă de două
ori. După aceea tărâțele vechi se
aruncă păstrându-se numai 1500 g
pentru a avea huşte la o nouă reţe-
tă. Dacă nu vrem să repetăm imedi-
at reţeta, le putem păstra la frigider
câteva zile.
Borşul de tărâţe este un aliment foarte bogat în vitamine, mai ales
în complexul de vitamine B. Poate fi folosit la prepararea ciorbelor
sau poate fi băut ca băutură răcoritoare.

68. Ciorbă de zarzavat cu ciuperci
Se toacă ceapa; morcovii se taie a 3-4 cartofi (1/2 kg)

rondele, iar țelina și pătrunjelul ră- a 3 morcovi potrivit de mari
dăcină se pun întregi la fiert într-o (400 g)
oală cu 3-4 litri apă. Se adaugă sa- a 1 ţelină
rea, iar după ce dau câteva clocote a 1 rădăcină de pătrunjel
se pun cartofii tăiaţi bucăţi mai a 2-3 cepe
mari. Când cartofii sunt aproape a 1/2 kg ciuperci curăţite
fierţi, se adaugă ciupercile (dacă fo- şi bine spălate sau 2 căni
losim ciuperci uscate se pun la fiert de ciuperci uscate, bine
odată cu cartofii, dacă folosim ciu- spălate şi puse la muiat în
perci proaspete se pun când zarza- apă rece timp de 1 oră
vatul este aproape fiert). Se adaugă a 2 căni suc de roşii (sau borş)
sucul de roşii sau roşiile tocate (sau sau 1/2 kg roşii proaspete
borşul) şi uleiul, apoi verdeaţa to- tocate mărunt, fără coajă
cată mărunt. a 2 linguri de ulei
a 2 linguriţe de sare
a 2 legături de verdeaţă
(pătrunjel, ţelină sau leuştean)
Ciorbe 113
69. Borş craiovean
a 1/2 kg urzici Într-o oală de 5-6 litri se pun la

a 200 g lobodă fiert 3 litri de apă, cu puţină sare.
a 1/2 kg de spanac Când apa clocoteşte se pune la fiert
a 1 căpăţână de salată verde orezul ales şi bine spălat.
a 5-6 fire ceapă verde Se curăţă şi se spală bine ceapa,
a 5-6 fire usturoi verde usturoiul, urzicile, loboda, spanacul
a 1 1/2 linguriţă sare şi salata, apoi se adaugă pe rând,
a 3 linguri de orez mai întâi ceapa şi usturoiul tocate
a 3 linguri ulei mărunt, apoi când acestea au dat
a 1 cană smântână (adunată câteva clocote se adaugă şi celelal-
de pe chişleag sau smântână te verdeţuri tocate nu prea mărunt.
vegetală preparată ca în Când totul este fiert se adaugă ouăle
reţeta nr.12) bătute cu smântână şi puţină sare,
a 1 l borş uleiul, borşul şi leuşteanul tocat.
a 3 ouă
a 1 legătură mare de leuştean
70. Ciorbă de primăvară

a 1/2 kg de urzici (spanac, Se curăţă, se spală şi se toacă

ştevie, măcriş, lobodă sau ceapa, apoi se pune la fiert cu 3 l
salată) apă. Când apa clocoteşte, se adaugă
a 5-6 fire de ceapă verde orezul ales şi spălat.
a 2 linguri de ulei Se curăţă verdeţurile, se aleg bine,
a 2 linguri de orez se spală în multe ape şi se toacă. Se
a 300 ml suc de roşii pun la fiert, când orezul a început să
a sare crească, împreună cu puţină sare.
a 1-2 ouă Se dau câteva clocote, şi când ver-
a o legătură de leuştean deţurile s-au fiert, se adaugă sucul
(mărar) de roşii, uleiul şi ouăle bătute bine.
Se potriveşte de sare. Când este gata se adaugă leuşteanul (mărarul)
tocat mărunt. Se poate acri mai mult cu zeamă de lămâie. Dacă se fo-
loseşte ceapă verde, aceasta se pune odată cu verdeţurile.
Dacă ciorba nu este prea deasă oul se poate face omletă şi apoi se
pune la ciorbă, tăiat pătrăţele cu latura de 1 cm.
71. Ciorbă de păstăi

Păstăile se curăţă, se spală, se a1/2 kg păstăi

rup cu o lungime de 2-3 cm. Se pune a1 ceapă
ceapa la fiert în 3 l apă. Morcovul a3-4 morcovi
se curăţă, se spală, se taie rondele a2-3 cartofi
şi se pune şi el la fiert. Se adaugă a5-6 roşii sau suc de roşii
şi cartofii curăţaţi şi tăiaţi bucăţi, asare
împreună cu fasolea verde. Când a2-3 linguri ulei
s-au fiert zarzavaturile, se adaugă a1 legătură pătrunjel
sare, ulei, roşii tocate şi după ce dă
câteva clocote se presară pătrunjel
tocat mărunt.
Ciorbe 115
72. Ciorbă de linte
a 300 g boabe de linte Boabele de linte se spală şi se pun

a 1 ceapă la înmuiat câteva ore. Se pun apoi la
a 3-4 morcovi fiert în apă, atât cât să le acopere,
a 1 pătrunjel rădăcină şi când apa începe să clocotească se
a 1 păstârnac scot cu o lingură de spumă şi se pun
a 1 ţelină într-un alt vas cu 3 l apă fierbinte.
a 1 ardei Când lintea a început să se înmoaie
a 5-6 roşii se adaugă ceapa, morcovul, ţelina
a ulei şi puţină sare. Când zarzavatul şi
a sare lintea sunt fierte se adaugă ardeiul
a o legătură de leuştean sau tocat mărunt şi roşii tocate.
frunze de ţelină După câteva minute se potriveş-
te de sare şi se adaugă uleiul.
Se adaugă verdeaţa tocată mărunt Supa astfel obţinută se poate
mixa prin blender după răcire pentru a se obţine o cremă. Pentru a doua
variantă se pot folosi frunze de verdeţuri uscate, mărunţite sub formă de
praf (vezi reţeta nr.319). Se serveşte cu crutoane (vezi reţeta nr.189).
La fel se procedează şi pentru ciorba de fasole boabe. Pentru aceasta
sunt preferate boabele mici de fasole.

73. Ciorbă de dovlecei
Se toacă ceapa şi se pune la fiert a2 dovlecei potrivit de mari

în 3 l apă. Când apa fierbe în clo- a2 cepe
cot, se adaugă orezul, ales şi spălat, a2 linguri de orez
morcovul gata pregătit şi tăiat ron- a2-3 morcovi
dele, şi puţină sare. După câteva a2-3 cartofi
minute se adaugă cartofii, de ase- a5-6 roşii
menea pregătiţi. Dovleceii se spală, a2-3 linguri de ulei
se curăţă coaja în locurile unde este a2 ouă
pătată sau julită, se înlătură cape- a1 legătură mărar
tele şi se taie în cuburi mici de 1-2
cm grosime. Se pun la fiert când
cartofii sunt fierţi pe jumătate.
Când tot zarzavatul este fiert, se
adaugă roşiile tocate, se potriveşte
de sare, şi se pun ouăle bătute bine,
apoi mărarul tocat şi uleiul.
74. Ciorbă de varză

Se toacă ceapa şi se pune la fiert în a 1 varză nu prea mare

3 l apă, cu puţină sare. Când apa clo- a 1 ceapă mică
coteşte se adaugă orezul, morcovul a 2 linguri de orez
tăiat rondele, şi apoi cartoful, curăţat, a 3-4 morcovi
spălat şi tăiat cuburi. Varza se curăţă a 2-3 cartofi
de frunzele exterioare şi de cotoarele a 5-6 roşii
tari, se toacă mai mare şi se pune la a 2 linguri ulei
fiert împreună cu celelalte zarzavaturi. a sare
Când zarzavaturile s-au fiert, se adau-
gă roşiile tocate mărunt sau rase pe
răzătoare, se potriveşte de sare şi ulei.
Ciorbe 117
75. Ciorbă de sfeclă roşie
a2 kg sfeclă roşie coaptă Se pun la fiert în 4 l apă rece, cu

a1 ceapă puţină sare, ceapa, morcovul şi pă-
a3-4 morcovi trunjelul tăiate rondele, apoi car-
a2-3 rădăcini de pătrunjel toful tăiat în cuburi nu prea mici.
a3-4 cartofi Când zarzavatul este fiert se adaugă
a5-6 roşii roşiile, se potriveşte de sare şi ulei,
aulei iar la sfârşit se pune sfecla coaptă,
asare curăţată de coajă şi tăiată în cuburi
apătrunjel de cca. 1-2 cm grosime. Se mai dau
afrunze de ţelină 2-3 clocote şi se adaugă verdeaţa to-
cată mărunt.
76. Ciorbă de roşii

a 1/2 kg roşii Se toacă ceapa, se pune la fiert în

a 2 legături ceapă verde sau 2 litri apă cu sare. Când apa fierbe
o ceapă mare în clocot, se adaugă orezul ales şi
a 2-3 linguri orez spălat. Roşiile se curăţă de coajă, se
a 2-3 ouă toacă mărunt şi se pun la fiert, când
a ulei orezul a început să crească. Când
a pătrunjel verde tocat totul este fiert se adaugă uleiul şi
ouăle bătute bine. Se potriveşte de
sare şi se pune verdeaţa.

77. Ciorbă de roşii cu bame
Se toacă ceapa, se pune la fiert a 1/2 kg roşii

în 2 litri apă cu sare. Când apa fier- a 2 legături ceapă verde sau
be în clocot, se adaugă orezul ales 1 ceapă mare
şi spălat. a 3 linguri orez
Roşiile se curăţă de coajă, se a 300 g bame
toacă mărunt şi se pun la fiert a 1 linguriţă sare
când orezul a început să se umfle. a 2-3 ouă
Se curăţă bamele de codiţele lungi, a 2 linguri ulei
se spală şi se pun la fiert în ciorbă a o legătură pătrunjel verde
timp de 10-15 minute. Se adaugă tocat
uleiul, ouăle bătute bine şi verdea-
ţa tocată.
Ciorbe 119
Cercetările arată că prelucrarea termică a grăsimilor duce la formarea
unor produşi cancerigeni, cancerul digestiv fiind favorizat în primul
rând. Grăsimile vegetale tratate termic sunt chiar mai dăunătoare
sănătăţii decât cele animale, care la rândul lor prezintă dezavantajul
aportului crescut de colesterol. Grăsimile hidrogenate sunt, însă, şi mai
dăunătoare chiar dacă sunt folosite în starea lor de prezentare pe piaţă,
cu atât mai mult tratate termic atunci când sunt adăugate în diverse
preparate culinare. Procesul de obţinere a margarinei prin ridicarea
uleiurilor vegetale la temperaturi foarte ridicate şi apoi răcite, face să
rezulte un produs deosebit de toxic, pe care oamenii îl folosesc adesea,
mai ales în preajma sărbătorilor, când îşi propun să se rezume la o
alimentaţie sănătoasă în vederea unei vieţuiri mai simple.

VII.
CHIFTELUŢE
78. Chifteluţe de cartofi (Tocinei)
a 1 kg cartofi Se curăţă cartofii, se spală, se

a 2-3 ouă rad pe răzătoarea măruntă sau pe
a 2 felii mici de pâine răzătoarea de plastic şi se scurge
înmuiată zeama lăsată. Se pot stropi cu pu-
a 1 legătură pătrunjel ţin lapte pentru a nu se înnegri. Se
a 3-4 căţei de usturoi adaugă miezul de pâine înmuiat în
a sare apă, gălbenuşurile şi sarea. După ce
s-au amestecat bine, se adaugă al-
buşurile bătute spumă. Acestea se
amestecă foarte uşor în compoziţie.
Menţiune: Opţional se poate adăuga pătrunjel
verde tocat mărunt sau 3-4 căţei de
Cu mai multă migală şi atenţie usturoi pisaţi. Se fac chifteluţe şi se
sporită se poate renunţa la ouă. prăjesc în tigaia teflon, la foc mic,
Chifteluţele se leagă bine cu ajuto- acoperite cu un capac. Când sunt
rul amidonului din cartofi. În acest gata se pun într-o farfurie şi se poa-
caz nu se pune pâine înmuiată. te adăuga puţin ulei crud peste ele.
79. Drob de cartofi

a10 cartofi potrivit de mari Se curăţă cartofii şi ceapa, apoi

a½ cană de orez bine fiert se rad, iar ceapa se toacă mărunt
a2 cepe sau se mixează prin robotul de bu-
a1 lingură de ulei cătărie împreună cu orezul răcit. Se
asare adaugă sare după gust, uleiul şi ver-
apraf de verdeaţă uscată deaţa. Se tapetează o tavă cu hârtie
(vezi reţeta nr.319 ) specială pentru copt şi se aşază
a sau pătrunjel verde tocat compoziţia. Se dă la cuptor la foc
potrivit. Se taie când s-a răcit.

80. Chifteluţe de cartofi cu zarzavat
150 g conțin 160 calorii, 30 glucide
Se rad pe răzătoarea măruntă a 1 kg cartofi potrivit de

cartofii şi se scurge amidonul. Se mari
strecoară şi se pune într-o cană; se a 2 cepe mari
adaugă ceapa, usturoiul şi morco- a 2 morcovi mari (facultativ)
vii, rase. Se amestecă zarzavaturile a 2 felii de pâine muiată în
cu pâinea muiată, pătrunjelul tocat apă
mărunt, uleiul, sarea şi gălbenuşu- a 3-4 căţei de usturoi
rile. Albuşurile se adaugă la sfârşit (facultativ)
bătute spumă tare. Se înveleşte o a 1 legătură de pătrunjel
tavă cu hârtie de copt, se toarnă a 4 ouă
compoziţia şi se aşază cu o lingură a 1/2 linguriţă sare
ca să fie uniformă pe toată supra- a 3 linguri de ulei
faţa tăvii. Se dă la cuptorul încins
şi se ţine până când chifteluţa este
bine rumenită. Se lasă puţin să se
răcească, apoi se taie pătrate mai
mari şi se aşază pe un platou.
Peste amidonul scurs se adaugă apă, se amestecă bine şi se lasă să se

decanteze. Peste cca. 20 de minute, când amidonul s-a depus şi apa s-a
ridicat deasupra, se scurge apa şi se adaugă din nou apă curată, apoi se
amestecă bine cu amidonul şi se lasă din nou să se decanteze. Se repetă
operaţia până când amidonul nu mai are culoare roşcată, ci este de un
alb perfect. Atunci se păstrează acoperit cu apă curată care se schimbă
o dată pe zi. Se poate strânge în felul acesta mereu amidon care se va
folosi la răciturile din cartofi.
Chifteluțe 123
81. Chifteluţe de zarzavat la teflon
a 1 kg cartofi potrivit de Se rade zarzavatul pe răzătoarea

mari mică şi se scurg cartofii de amidon,
a 3 cepe potrivit de mari dar nu se scurg tare ca să nu rămână
(300 g) prea uscaţi. Amidonul se pregăteşte
a 3-4 căţei de usturoi ca în menţiunea de mai sus pentru
(facultativ) a fi folosit la răcituri. Se toacă pă-
a 1 legătură de pătrunjel trunjelul mărunt, se amestecă bine
a 4 ouă cu zarzavatul ras, gălbenuşurile şi
a 1/4 linguriţă sare sarea, apoi se adaugă albuşurile bă-
tute spumă tare.
Se încinge bine o tigaie teflon (dacă este din cele subţiri de alumi-
niu cu teflon, se pune o tablă sub ea). Se pun chifteluţe cu o lingură în
tigaie, se apasă puţin fiecare şi se coc la foc mic, acoperite cu un capac.
Când sunt rumenite frumos se întorc şi pe partea cealaltă cu ajutorul
unei palete de lemn. Când sunt gata, se răstoarnă într-un castron, se
stropesc cu puţin ulei şi se acoperă cu un capac. Se servesc calde.
82. Chifteluţe de dovlecei

a 1 kg dovlecei Dovleceii se spală, se curăţă de

a 2-3 cepe mari coajă, se pun la fiert în apă clocotită.
a 1 lingură pesmet După ce s-au fiert bine se pun într-o
a 5-6 linguri făină (cu vârf) strecurătoare, se lasă să se scurgă şi
a 2-3 felii de pâine înmuiate să se răcească, apoi se dau prin sită.
în apă Ceapa tocată se înăbuşă într-un
a 4 ouă vas de fier ca în reţeta nr. 56.
a 250 g brânză de vaci Se amestecă dovleceii cu ceapa,
(facultativ) pâinea înmuiată, pesmetul, făina,
a sare după gust brânza de vaci şi gălbenuşurile.

Albuşurile se bat spumă şi se
adaugă la sfârşit încorporându-se
uşor în compoziţie. Se potriveşte
de sare.
Se încinge bine tigaia teflon, se
iau cu o lingură chifteluţe şi se aşa-
ză în tigaie. Se coc la foc mic, aco-
perite cu un capac. Se pot prepara
şi fără brânză de vaci.
83. Chifteluţe de conopidă

O chifţeluţă = 75 g conţine cca 60 calorii şi 7 glucide.
Se fierbe morcovul şi conopida,

apoi se pasează. Se rad ceapa şi car- a 2 conopide potrivit de
toful pe răzătoarea mică. Se ames- mari
tecă totul cu gălbenuşurile, pâinea a 3-4 morcovi
muiată, grişul şi făina. Albuşurile se a 4-5 ouă
bat spumă, se amestecă în compozi- a 1 lingură griş
ţie şi se potriveşte de sare. a 1 lingură făină
Se iau cu o lingură chifteluţe şi a 1 ceapă
se prăjesc în tigaia teflon la foc mic, a 1 cartof
acoperite cu un capac. Când s-au a 1/2 linguriţă sare
rumenit pe o parte, se întorc cu o a 2 felii pâine înmuiată
paletă de lemn pe partea cealaltă.
Se aşază într-un castron, se
stropesc cu ulei şi se acoperă cu un
capac, pentru a se răci încet.
Chifteluțe 125
84. Chifteluţe de praz
a 15 fire praz Se curăţă prazul, se spală şi se

a 4 felii de pâine pune la fiert tăiat în bucăţele mai
a 3 ouă mici. Când este foarte bine fiert se
a puţin pesmet scurge şi se amestecă cu pâinea în-
a puţină sare muiată. Se dau împreună prin ma-
şina de tocat. Apoi se amestecă cu
gălbenuşurile (cu puţină făină dacă
compoziţia este subţire) şi cu albu-
şurile bătute spumă tare.
Se fac chifteluţe cu mâna, se dau
prin pesmet şi se prăjesc în tigaia
teflon fără grăsime.
Se pot coace şi la cuptor aşezate pe o tavă şi coapte la foc potrivit
timp de 20-30 minute.
85. Chifteluţe de urzici

a 3-4 cepe Ceapa tocată se căleşte într-un

a 1/2 kg urzici vas de fier ca în reţeta 51.
a 2-3 linguri făină Urzicile opărite şi tocate se adau-
a 1-2 felii de pâine înmuiată gă la ceapă şi se înăbuşă până scad.
a 4 ouă Se pun 2 ouă bătute ca pentru om-
a sare după gust letă şi se amestecă bine cu ceapa şi
urzicile. Se mai lasă puţin şi se ridi-
că de pe foc.
Când s-au răcit, se adaugă făina, pâinea, gălbenuşurile crude şi sare
după gust. Se amestecă bine, până când compoziţia devine omogenă şi
se adaugă albuşurile rămase bătute spumă.
Se iau cu o lingură chifteluţe, se pun în tigaia teflon bine încinsă şi
se prăjesc la foc mic, acoperite cu un capac.
86. Chifteluţe de spanac
(Se pregătesc la fel ca şi cele de urzici)
87. Chifteluţe de ciuperci

Ciupercile se fierb în apă puţin să- a 1 kg ciuperci

rată şi se dau prin maşina de tocat. a 1/2 kg ceapă
Separat se rumeneşte ceapa în- a 2-3 felii de pâine înmuiată
tr-un vas de fier (ceaun), fără grăsi- în apă
me, ca în reţeta 51. a 2 linguri de făină
Când s-a răcit, se amestecă ciu- a 4 ouă
percile cu ceapa, pâinea înmuiată, a 2 linguri ulei
făina, uleiul şi gălbenuşurile. Se a sare
potrivesc de sare şi se adaugă albu-
şurile bătute spumă tare. Se iau cu
o lingură chifteluţe şi se prăjesc în
tigaia de teflon, la foc mic, acoperi-
te cu un capac.
Drobul şi chifteluţele coapte la cuptor se pot coace mai

bine şi mai sănătos dacă tava este tapetată cu hârtie
specială pentru copt. Aceasta se întinde pe tava uscată,
iar compoziţia se toarnă deasupra, fără a fi unsă deloc.
Chifteluțe 127
88. Drob cartofi cu ciuperci
a 10 cartofi potrivit de mari Se curăţă cartofii şi ceapa, apoi

a 1/2 cană de orez bine fiert se rad, iar ceapa se toacă mărunt sau
a 2 cepe se mixează prin robotul de bucătărie
a 1 cană de ciuperci fierte împreună cu orezul răcit şi ciuperci-
şi tocate prin maşina de le. Se adaugă sare după gust, uleiul
tocat şi verdeaţa. Se tapetează o tavă cu
a 1 lingură de ulei hârtie specială pentru copt şi se aşa-
a sare ză compoziţia. Se dă la cuptor la foc
a praf de verdeaţă uscată potrivit. Se taie când s-a răcit.
sau pătrunjel verde tocat
89. Drob de nuci

150 g drob conține 220 calorii, 7 glucide
a miezul de la 50 de nuci Nucile se macină prin maşina de

a 2 cepe mari nuci, ceapa se toacă mărunt, pâinea
a 2 felii de pâine se înmoaie şi apoi se pasează cu o
a 2 linguri de ulei furculiţă. Toate acestea se ameste-
a 3-4 ouă (pot fi înclocuite că cu uleiul, gălbenuşurile sau ami-
cu 2-3 linguri amidon de donul de porumb, sucul de roşii şi
porumb și 3 linguri de griș) sarea. Se adaugă albuşurile bătute
a 3/4 l suc de roşii spumă, dacă se foloseşte oul în com-
a 1/2 linguriţă sare poziţie, sau se adaugă amidonul şi
grişul pentru a doua variantă.
Se tapetează o tavă cu hârtie specială pentru copt şi se aşază compo-

ziţia în strat gros de 3-5 cm. Se dă la cuptor la foc mic.
Când s-a format deasupra o coajă bine rumenită este gata.
Se scoate, se lasă să se răcească şi se taie bucăţi. Se poate servi ală-
turi de piure de cartofi, sufleuri de verdeţuri (spanac, ştevie, urzici etc.),
varză călită, mâncare de mazăre.
La cele mai multe reţete de chifteluţe şi drob se poate folosi
cu succes amidonul de porumb în loc de ou.
Cu puţină dibăcie şi răbdare, preparatele sunt ca formă şi gust
aproape identice. Cantitatea aproximativă înlocuieşte 1 ou
cu 1 lingură amidon.
90. Chifteluţe de soia I

1 porție de 150 g conține 160 calorii, 11 glucide
Soia înmuiată 6-8 ore, fiartă a 100 g pastă de soia

bine şi trecută prin sită sau prin a 3 cartofi potriviţi
maşina de tocat, se amestecă cu a 2-3 cepe mari
cartofii cruzi, raşi, ceapa tocată, a 2 felii de pâine înmuiată
ulei, pâinea înmuiată, sucul de roşii a 4 ouă sau 4 linguri amidon
şi amidonul de porumb sau gălbe- de porumb
nuşurile. Se adaugă albuşurile bă- a 1 lingură de ulei
tute spumă, dacă se folosesc ouă în a suc de roşii
preparat. Se tapetează tava cu hâr- a sare după gust
tie de copt, se toarnă compoziţia şi
se dă la cuptor la foc mic.
Când este gata, se lasă să se răcorească puţin, apoi se taie bucăţi
mari, pătrate şi se aşază pe o farfurie.
Chifteluțe 129
91. Chifteluţe de soia II
1 porție x 150 g conține 184 calorii, 15 glucide
a 300 g soia fiartă mărunţită Se amestecă soia cu ceapa tocată

prin maşina de tocat sau mărunt, cartofi raşi, pâinea înmu-
robot iată, verdeaţa tocată foarte fin şi
a 4-5 cepe mari crude amidonul de porumb sau gălbenu-
a 4-5 cartofi potriviţi cruzi şurile.
a 4 ouă sau 4 linguri de Dacă se folosesc ouă, în loc de
amidon de porumb amidon, se bat spumă albuşurile cu
a 3 felii de pâine înmuiată puţină sare şi se adaugă în compozi-
a 2 legături verdeaţă ţie, la sfârşit, amestecându-se uşor.
(pătrunjel) Se îmbracă tava uscată cu hârtie
pentru copt, apoi se toarnă compo-
ziţia şi se dă la cuptor. Se coace bine
la foc potrivit. Se taie după răcire.
92. Chifteluţe de soia la teflon

1 porție x 150 g conține 212 calorii, 25 glucide
a100 g făină de soia Făina de soia se pune la înmuiat

a300 ml apă 6-8 ore, apoi se fierbe pe foc până se
a250 g ceapă îngroaşă.
a100 g pâine înmuiată Ceapa se toacă mărunt şi se pune
a1 ou fiert tare la foc mic într-un vas de fier (ceaun)
a2 ouă crude sau 1 lingură cu puţină sare (fără apă, fără grăsi-
amidon de porumb me). Se amestecă de mai multe ori,
a1 lingură pesmet pentru a nu se prinde. Dacă începe
a2 linguri făină să se rumenească sau să se prindă,
ao lingură ulei se stinge cu foarte puţină apă.

Când este gata ceapa astfel preparată, se amestecă cu făina de soia,
oul fiert şi ras, gălbenuşurile, pâinea înmuiată, pesmetul, făina, uleiul.
Se potriveşte de sare.
Se adaugă albuşurile bătute spumă tare.
Se încălzeşte bine tigaia teflon (fără să se ungă deloc cu ulei), se ia
cu o lingură din compoziţie şi se pun la prăjit în tigaie. Se coc la foc mic,
acoperite cu un capac.
Pentru a fi puţin condimentate, se pot adăuga şi 3-4 căţei de usturoi
pisaţi.
Chifteluțe 131
Plăcuţi la gust, cartofii sunt folosiţi la prepararea diferitelor
alimente dietetice recomandate multor bolnavi, mai ales cei cu
afecţiuni ale aparatului digestiv. Modul de preparare constituie,
însă, succesul sau insuccesul dietei adoptate. Gătiţi sub formă de piure
sau cartofi „natur” garnisiţi cu verdeaţă după dorinţă şi stropiţi
cu puţin ulei la sfârşitul procesului de fierbere, cartofii sunt deosebit
de gustoşi, dar mai ales sănătoşi. Cei prăjiţi, însă, deşi delicioşi,
îmbietori şi chiar apetisanţi sunt foarte dăunători sănătăţii,
atât pentru persoanele suferinde, cât şi pentru cele relativ sănătoase.
În afară de modul de preparare, e bine de ştiut că solamina este,
de asemenea, o substanţă dăunătoare care se găseşte în cantitate mare
în colţii de cartofi. La multe persoane, mai ales la copiii mici,
apar neplăceri atunci când această substanţă depăşeşte nivelul maxim
admis ce trebuie să fie sub 0,2 mg/g şi aceasta se găseşte în cartofi
primăvara, nu numai în colţii crescuţi, ci şi în locul de unde răsar
aceşti colţi. De aceea este bine de evitat cartofii încolţiţi, iar dacă se
folosesc trebuie bine îndepărtată o mare parte (aprox.1 cm²)
din locul unde începe să crească acei muguraşi.

VIII.
PREPARATE
DIN CARTOFI
93. Cartofi copţi delicioşi
a 1,5 kg cartofi Se spală bine cartofii și se cură-

a 1/4 linguriţă sare ţă de eventualele pete de pe coajă.
a 2 linguri smântână Se taie în lung în patru sau în şase
(facultativ) şi se aşază într-o tavă adâncă sau o
cratiţă potrivită, cu vârfurile în jos
în aşa fel încât să fie puşi unul lângă
altul, dar să nu fie nici prea înghe-
suiţi căci nu pătrunde căldura prin-
tre ei ca să-i coacă. Nu trebuie să fie
nici prea puţini, ca să poată sta în
poziţie verticală.
Se presară cu sare, se toarnă 1/2 ceaşcă de apă peste ei şi deasupra

se pot stropi cu 2 linguri de smântână (facultativ). Se dă la cuptorul
bine încins la foc iute pentru a se coace în timp scurt. (Dacă se coc greu
cartofii se înnegresc). Se servesc calzi cu smântână.
94. Piure de cartofi I

a 15 cartofi potrivit de mari Se curăţă cartofii, se taie bucăţi

a 5 linguri de ulei şi se pun la fiert în apă puţin sărată.
a sare Când sunt fierţi bine, se dau la o par-
te, şi se sfărâmă bine cu o furculiţă
(câte puţini), sau cu dispozitivul spe-
cial pentru piure.
Se toarnă peste ei din zeama în
care au fiert până se obţine un piure
de consistenţă dorită. Se freacă bine
cu ulei şi se potrivesc de sare.
95. Piure de cartofi II (cu lapte)
Se procedează ca în reţeta pre- a15 cartofi potrivit de mari

cedentă, dar în loc de zeama în care a5 linguri de ulei
au fiert cartofii se subţiază cu lapte a1 cană lapte
dulce. Se poate face şi o combinaţie asare
de o parte lapte, o parte zeamă de
la cartofi.
96. Piure de cartofi cu praz

Se curăţă firele de praz, se taie în a4 fire de praz

bucăţi mai mici, de 8-10 cm, şi se pun a500 g cartofi
la fiert în apă clocotită, 10 minute. a500 ml lapte cald
Cartofii se curăţă, se taie în bu- a15 ml ulei
căţi mai mici şi se pun la fiert îm- asare
preună cu prazul.
După ce s-au fiert bine se pun
într-o sită şi se lasă să se scurgă,
apoi se trec prin sită.
Se amestecă cu lapte, ulei şi sare
(după gust). Dacă este prea gros se
mai poate subţia cu zeama în care
au fiert zarzavaturile.
97. Salată de cartofi cu suc de roşii

Se spală 1 kg de cartofi, se fierb, se curăţă de coajă şi se taie în felii

mici. Se taie 1-2 cepe în solzi, se amestecă cu cartofii, ulei şi câteva
măsline. Se adaugă suc de roşii şi sare după gust.
Preparate din cartofi 135
98. Salată de cartofi cu maioneză
4 porții x 150 g; 1 porție = 430calorii, 40 glucide
a 500 g cartofi Se spală cartofii şi se pun la fiert

a 1 ceapă de apă în apă fierbinte. Când sunt gata, se
a 1 salată verde curăţă imediat, se taie feli şi se stro-
a 1 cană maioneză după pesc cu puţină apă rece, ca să nu se
reţeta nr.50 sau reţeta nr. 51 lipească feliile, apoi se sărează.
a câteva măsline mari Maioneza se prepară dintr-un
a sare gălbenuş de ou fiert tare şi unul
a mărar crud, care se freacă împreună cu o
lingură de lemn, până se face o pas-
tă, se adaugă câte puţin ulei.
Când este gata se subţiază cu zeama de lămâie şi se amestecă cu
cartofii şi cu ceapa tocată foarte fin.
Se garniseşte salata cu măsline, salată verde, fâşii de albuş fiert şi
verdeaţă. Se consumă rece, de preferinţă în aceeaşi zi.
99. Salată de cartofi cu andive

a500 g cartofi Cartofii se fierb în apă sărată,

a8 andive proaspete după ce au fost spălaţi bine. Se curăţă
a4 linguri ulei fierbinţi de coajă, se taie felii subţiri
a1 lămâie şi se stropesc cu ulei, care să-i îmbibe
a1 ceapă mare de apă cât mai calzi. Ceapa se toacă mărunt
asare şi se sărează puţin pentru a se înmu-
ia, apoi se toarnă peste ea zeama de
lămâie şi se amestecă cu cartofii.
Când se serveşte, se presară pes-
te fiecare porţie andivele, care în
prealabil au fost curăţate de părţile
veştede, și au fost spălate şi tăiate
bucăţi de 4-5 mm.
100. Salată de cartofi noi cu ridichi de lună
Se curăţă cartofii, se spală şi se a 500 g cartofi noi

pun la fiert în apă fierbinte puţin a 4 legături ridichi de lună
sărată. Când sunt gata se scurg, se mici şi roşii
taie felii, se stropesc cu ulei şi se a ceapă verde
lasă la răcit. a 1 salată verde
Ridichiile se curăţă de frunze, se a 2 roşii
spală şi se taie felioare. Ceapa cură- a 2 ardei graşi
ţată şi spălată se taie în bucăţi de a 2-3 linguri ulei
1-2 cm lungime, roşiile se taie felii a mărar
rotunde, ardeii se taie ca tăiţeii, iar a sare
mărarul se toacă foarte fin.
Se amestecă împreună cartofii,
ridichiile, ceapa, roşiile, ardeii şi se
potrivesc de sare.
Cu frunzele de salată spălate bine, se îmbracă un castron pe dină-
untru şi se pune compoziţia, se netezeşte cu un cuţit şi se presară cu
verdeaţă.
101. Salată de cartofi noi asortată

Cartofii, spălaţi bine, se pun la a 300 g cartofi noi

fiert în apă sărată clocotită. Când a 300 g mazăre
sunt gata, se curăţă fierbinţi, se taie a 1 conopidă (poate lipsi)
felii şi se stropesc cu ulei. Conopida a 2 legături ridichi de lună
se desface în bucheţele, se spală şi se a 1 castravete proaspăt
pune la fiert în apă sărată clocotită. a 4 fire ceapă verde
Când este gata se scoate într-o stre- a 1 salată verde
curătoare şi se scurge bine. Mazărea a 3-4 linguri ulei
se curăţă şi se fierbe descoperită. a 2 linguri zeamă de lămâie

Ridichiile de lună spălate se taie
rondele. Castravetele se curăţă şi
se taie felii rotunde subţiri. Ceapa
se curăţă, se spală şi se toacă mă-
runt. Cu salată verde bine spălată
se îmbracă un castron mare, peste
care se toarnă celelalte zarzavaturi
pregătite şi potrivite după gust cu
sare şi ulei.
102. Salată á la rus

a 1 kg cartofi Cartofii şi morcovii se fierb cură-

a 200 g morcovi ţaţi de coajă, apoi se toacă mărunt.
a 200 g mazăre Se adaugă mazărea fiartă şi fasolea
a 100 g fasole verde verde (tăiată mărunt) fierte sepa-
a 300 g maioneză rat, câteva fire de pătrunjel verde
a 3-4 ouă fierte tari tocat mărunt şi 200 g maioneză. Se
a pătrunjel verde acoperă cu un strat de maioneză şi
se decorează cu tăieturi din legume
şi ouă aranjate în diferite forme.

103. Salată orientală cu ciuperci
Se aleg, se curăţă şi se spală ciu- a 300 g ciuperci

percile în foarte multe ape. a 200 g mazăre
Se curăţă zarzavaturile, se spală a 4-5 cartofi
şi se pun la fiert în apă sărată întâi a 2 castraveţi muraţi
morcovul, apoi pătrunjelul şi ţelina. a 1 ou
Cartofii se fierb în coajă, iar mază- a 3-4 morcovi
rea separat. Se strecoară zarzavatul a rădăcini de pătrunjel
din supă şi se pun la fiert ciuperci- a 1 ţelină
le, fie în aceeaşi apă în care a fiert a eventual 4-6 măsline
zarzavatul, fie separat. Se lasă să a sare
se răcească zarzavatul în timp ce se a puţin ulei
pregăteşte maioneza dintr-un găl-
benuş crud şi unul fiert. Maioneza:
Se amestecă ciupercile, morco-
vul, pătrunjelul şi ţelina, toate to- a 2 ouă
cate împreună cu castraveţii tocaţi a 10 linguri ulei
mărunt, şi la sfârşit se toarnă ma- a 1 lămâie
ioneza puţin câte puţin. a sare după gust
Se amestecă totul bine, se gustă
şi se adaugă, dacă mai este nevoie, Sau maioneză vegetală
sare sau zeamă de lămâie.
Se aşază pe un platou, se nete- – vezi reţeta nr. 51.
zeşte, se acoperă cu un strat sub-
ţire de maioneză şi se ornează cu
albuş de ou şi măsline.
(Zeama în care au fiert zarzava-
turile se foloseşte la o supă, fiind
foarte hrănitoare şi gustoasă).

104. Budincă de cartofi cu brânză de vaci
a 1 kg cartofi fierţi în coajă Se curăţă cartofii de coajă şi se

a 500 g brânză de vacă taie rondele. Se freacă brânza de
a 4 ouă vaci cu sare, 1-2 linguri smântână
a 3 linguri de smântână şi 2 ouă.
a sare Se unge un vas, se tapetează cu
rondele de cartofi, se aşază un strat
de brânză de vaci şi se continuă a se
aşeza alternativ straturi de felii de
cartofi şi compoziţie de brânză.
Se toarnă deasupra 2 ouă bătute
cu 2 linguri de smântână şi sare.
Se coace la foc potrivit până ce
se rumeneşte frumos oul de dea-
supra. Se serveşte simplu sau cu
smântână.
105. Cartofi scăzuţi cu mărar

a 7-8 cartofi mari Morcovii şi pătrunjelul se curăţă,

a 2-3 morcovi se spală, se taie rondele şi se pun la
a o rădăcină de pătrunjel fiert în puţină apă sărată. Se curăţă
(opţional) cartofii, se spală şi se taie felii lungi.
a 2 linguri de ulei Se pun şi ei la fiert cu morcovii şi se
a sare pune apa ceva mai puţin decât să-i
a mărar acopere. Se adaugă uleiul şi mărarul
tocat mărunt. Se pot servi imediat
sau se mai pot da 10-15 minute la
cuptor.

Ce putem şti despre gluten
Glutenul este o substanţă proteică vâscoasă, obţinută din făina
cerealelor după îndepărtarea amidonului. Elasticitatea unui aluat fră-
mântat din făina cerealelor este dată de către gluten.
Ultimii ani au arătat că un număr tot mai mare de oameni sufe-
ră de intoleranţă la această substanţă. Glutenul denumeşte proteinele
conţinute în grâu, orz, ovăz, secară, alac şi hibrizii acestora. Proteinele
acestor cereale sunt toxice pentru persoanele care au dezvoltat această
intoleranţă alimentară. Restul cerealelor (porumb şi orez), precum şi
pseudocerealele teff, hrişcă, quinoa etc. nu sunt toxice pentru organis-
mul uman afectat, întrucât nu conţin gluten.
Un studiu al cercetătorilor suedezi arată că dieta vegetariană, săracă
în gluten, contribuie la scăderea nivelului de colesterol „rău”, asociat cu
maladiile cardiace. Ei au publicat rezultatele studiului lor în Arthiritis
Research and Terapy subliniind faptul că dieta contribuie la creşterea
nivelului de anticorpi naturali care luptă împotriva compuşilor din or-
ganism implicaţi în artrită.
Dieta vegetariană (fără gluten) a inclus legume, rădăcinoase, nuci,
fructe, hrişcă, mei, porumb, orez şi seminţe de floarea soarelui, fiind
omis glutenul care se găseşte într-o gamă largă de produse precum
prăjiturile, biscuiţii, pastele, berea şi pâinea. Dieta non-vegetariană a
cuprins produse din toate grupele de alimente. Rezultatele studiului
au indicat o scădere a nivelului total de colesterol şi a nivelului de coles-
terol „rău” la persoanele care au adoptat dieta vegetariană fără gluten.
Glutenul de grâu are însă proprietatea de liant alimentar, asigurând
elasticitatea aluatului.
Alimentele preparate cu gluten sunt apreciate de cei care doresc
să renunțe la carne
în alimentație. De
aceea produsele din
gluten pot fi folosite
cu succes mai ales în
perioada de trecere
de la o alimentație
cu carne, la una ve-
getariană.

106. Cartofi cu gluten
Gluten: Prepararea glutenului: Se ames-

tecă glutenul cu grişul, miezul de
a 1 cană făină de gluten nucă şi un praf de sare. Se înmoa-
a 1/2 cană griş ie cu apă călduţă, astfel încât să se
a 1/2 cană miez de nucă obţină o compoziţie de consistenţa
măcinată brânzei de vaci. Se pune la scurs
a puţină sare într-o strecurătoare. Se fac rulouri
groase de 1-1,5 cm si se taie bucă-
a 8-10 cartofi fierţi reci în ţele pătrate. Se pune pe foc un vas
coajă cu apă puţin sărată în care se poate
a 2-3 cepe fierbe zarzavat întreg: ceapă, mor-
a 1-2 ardei cov, pătrunjel, păstârnac. Se pun la
a suc de roşii sau ardei fiert şi bucăţelele de gluten până se
preparat în suc de roşii ridică deasupra. Se scot cu o paletă
(vezi reţeta nr. 304) şi se lasă din nou la scurs.
a 2 linguri de ulei Se curăţă şi se taie cartofii în felii
a sare lungi, se toacă ceapa şi ardeii solzi.
a verdeaţă Se aşază într-o tavă straturi de car-
tofi cu bucăţele de gluten, solzi de
ceapă şi de ardei presărate printre
ei. Se stropesc cu ulei şi cu suc de ro-
şii. Se presară verdeaţă. Se adaugă
zeamă de supă şi se dau la cuptor.
Se lasă la foc domol până când zea-
ma a mai scăzut. Se servesc reci.

107. Cartofi umpluţi cu brânză de vaci
1 cartof umplut = 283 calorii, 33 glucide
Se curăţă şi se spală cartofii, a 1 kg cartofi, de preferință

se fierb numai pe jumătate în apă roșii, de formă lunguiaţă,
potrivit de sărată, apoi se scobesc potrivit de mari
cu un cuţit sau cu un dispozitiv a 1/2 kg brânză de vaci
special dintr-unul din capete până a 3 ouă
aproape la celălalt, dar nu trebuie a 2 linguriţe de ulei
să se găurească la ambele capete. a 2-3 linguri de făină
Se pasează bine brânza de vaci. a 1/2 linguriţă sare
Dacă este prea uscată se freacă cu a 1 legătură de pătrunjel
2-3 linguri de smântână, se ames- a 1 pahar de smântână
tecă cu 2 ouă, se potriveşte de sare
şi se adaugă verdeaţa.
Cu această compoziţie se umplu
cartofii şi se aşază de preferinţă
într-un vas Jena sau într-o altă cra-
tiţă potrivită, de tapetată cu hârtie
de copt, unul lângă altul cu tăietura
în sus. Se toarnă deasupra smântâ-
na bătută cu puţină sare şi 2-3 lin-
guri de făină. Se pot presăra în sos,
printre cartofii umpluţi şi bucăţile
de cartofi rămase în urma scobirii
acestora.
Peste cartofii rămaşi cu vârfurile deasupra sosului turnat se picură
cu o linguriţă câteva picături din oul rămas bătut cu puţină sare, apoi se
presară puţină verdeaţă tocată mărunt.
Se dau la cuptor la foc potrivit. Când sosul este gata şi cartofii s-au
rumenit frumos deasupra, sunt gata. Se servesc cu smântână sau ală-
turi de un sos de mazăre, sufleu de spanac sau chiar alături de fasole
bătută.

108. Cartofi umpluţi cu ciuperci
a 1 kg cartofi potrivit de Se toacă mărunt ceapa, se presa-

mari, de formă lunguiaţă ră cu sare şi se înăbuşă într-un cea-
de preferinţă cartofi roşii un gros sau într-o oală de teflon. Se
a 1/2 kg de ciuperci fierte şi amestecă ceapa cu ciupercile date
date prin maşină prin maşină, cu 2 ouă, 2-3 linguri
a 3 ouă de smântână, 1 lingură de făină,
a 2 linguri de ulei verdeaţă şi se potriveşte de sare. Se
a 1/2 linguriţă sare umplu cu această compoziţie carto-
a 3 cepe fii pregătiţi ca în reţeta de mai sus.
a 1 cană de smântână În continuare se procedează de ase-
strânsă de pe chişleag menea ca şi la Cartofii umpluţi cu
sau smântână vegetală brânză de vaci, reţeta nr. 107.
(vezi reţeta nr. 12) Sunt foarte aspectuoşi dacă la
a 3 linguri de făină copt se foloseşte un vas jena. Se ser-
a 1 legătură de pătrunjel vesc cu smântână.
109. Cartofi gratinaţi

a1 kg cartofi fierţi în coajă Se curăţă de coajă cartofii fierţi

a1/2 linguriţă sare şi se dau pe răzătoarea mare. Se pre-
a2 linguri ulei sară cu sare şi se pun în tigaia teflon
să se coacă la foc mic, dar pe ochiul
mare pentru ca focul să cuprindă
aproape întreaga suprafaţă a tigăii.
Dacă aveţi tigaie teflon uşoară, puneţi sub ea o tablă ca cea pe care se
coc ardeii. Se acoperă tigaia cu un capac şi se lasă să se rumenească, apoi,
cu o paletă de lemn, se întorc ca să fie rumeniţi şi pe cealaltă parte. Se răs-
toarnă pe un platou şi se stropesc cu ulei. Se servesc calzi.
Gospodinele care nu au o tigaie teflon pot să-i rumenească într-o
tavă la cuptor.
110. Răcituri (piftii) cu amidon de cartofi
Din 4-5 litri apă se face o supă a o porţie de chifteluţe

din în care se fierbe întreg zarzava- preparate cât mai mici,
tul împreună cu sarea. Se strecoară după reţeta nr. 78 sau 81
zarzavatul, iar zeama limpede se (se pot face fără ceapă şi
pune din nou la fiert. Se scurge apa fără pătrunjel)
de la amidonul rămas de la chifte- a 2 cepe mari
luţe, (vezi menţiunea de la capito- a 2 morcovi
lul VII. Chifteluţe), se adaugă zea- a 1 ţelină
mă rece de supă, se amestecă bine, a 1 rădăcină pătrunjel sau
iar când supa clocoteşte i se adaugă 1 rădăcină păstârnac
uleiul şi amidonul astfel pregătit. a 3 linguri de ulei
Se mestecă mereu cu o lingură de a 1 linguriţă sare
lemn până se îngroaşă, apoi se dă a 4-5 căţei usturoi
la o parte de pe foc. Se adaugă us- a 1 legătură de pătrunjel
turoiul tocat foarte mărunt şi se (facultativ)
amestecă bine.
Chifteluțele se aşază pe platouri sau pe farfurioare pregătite pentru
fiecare porţie. Se pot pune printre ele şi rondele de morcov fiert sau/
şi pălării de ciuperci fierte. Peste chifteluțele astfel pregătite se toarnă
compoziţia de supă îngroşată cu amidon, apoi se presară cu pătrunjel
verde tocat mărunt şi se pun într-o cămară la rece. Se servesc peste 5-6
ore, sau a doua zi.
Pentru o can-
titate de 2 l supă
sunt necesare cca.
100 g amidon.

111. Răcituri (piftii) cu amidon de porumb
Conţin: Calorii şi glucide aproximativ egale cu reţeta precedentă
Se pregătesc ca în reţeta precedentă, numai că în loc de amidonul

de la cartofi supa poate fi preparată cu amidon alimentar (în general se
găseşte în comerţ amidon de porumb ambalat în pungi de 500 g, dar
poate fi şi amidon de cartofi). Se freacă amidonul cu puţină supă rece
sau cu apă, apoi se răstoarnă peste restul de supă care fierbe în clocot şi
se amestecă mereu până se îngroaşă şi se poate da la o parte de pe foc.
Se pregăteşte aproximativ 2 linguri rase de amidon pentru 1 litru de
apă, dar cantitatea diferă în funcţie de calitatea amidonului. Dacă după
ce fierbe în clocot 5-6 minute supa nu s-a îngroşat suficient se dă la o
parte de pe foc şi se mai prepară 1-2 linguri de amidon, apoi se pune
din nou supa pe foc şi se adaugă amestecându-se mereu. Dacă este însă
prea groasă compoziţia preparată din supă, se mai adaugă puţină supă
limpede sau apă rece. Se continuă ca şi în reţeta precedentă.
Răciturile astfel preparate cu amidon alimentar din comerţ vor avea
un aspect albicios, nu vor putea imita transparenţa răciturilor obişnui-
te, dar sunt la fel de gustoase ca şi celelalte.

112. Scordolea cu cartofi
Cartofii se curăţă, se spală şi se a 500 g cartofi

fierb cu apă sărată, apoi se pasează a 150 ml ulei
încă fierbinţi. a 1-2 căpăţâni usturoi
Usturoiul se curăţă, se spală, a 1 linguriţă zeamă de
se pisează foarte fin şi se freacă cu lămâie
sare, ulei şi zeama de lămâie ca la a 1/2 linguriţă sare
maioneză.
Se amestecă usturoiul cu car-
tofii pasaţi şi se mai subţiază cu
zeamă din care au fiert cartofii. Se
serveşte cu ciuperci fripte la teflon
(vezi reţeta nr. 141).

Ce ştim despre bame?
Bamele se cultivă atât pentru păstăile lor, ce se folosesc în arta culi-
nară când sunt foarte tinere, cât şi pentru seminţele lor. Seminţele de
bame ajunse la maturitate deplină au un conţinut ridicat de substanţe
proteice şi grăsimi şi sunt folosite în obţinerea diverselor preparate cu-
linare, în special la popoarele orientale. Bamele sunt foarte pretenţioa-
se faţă de căldură, lumină şi umiditate. De asemenea cer soluri uşoare,
bogate în elemente nutritive. Deşi sunt foarte apreciate în arta culinară
se pare că există anumite reţineri în folosirea lor, datorită faptului că
mai puţine gospodine cunosc câteva secrete simple de pregătire. Astfel,
după ce au fost alese şi spălate se taie codiţa bamelor având grijă să se
ia foarte puţin din păstaie, astfel încât să nu se deschidă păstaia şi să
se sfarme la fiert.
Valoarea alimentară - Pe lângă faptul că sunt deosebit de gustoase,
bamele conţin şi o serie de principii alimentare valoroase, în special
săruri minerale. Bamele conţin: proteine 2%, substanţe grase 0,20%,
hidraţi de carbon 3%, sodiu 3,7 mg la 100 g produs, potasiu 104 mg la
100 g produs, calciu 7,1 mg la 100 g, magneziu 16,7 mg la 100 g, fosfor
50 mg la 100 g, fier 2,50 mg la 100 g, iar vitaminele B1 0,025 mg la
100 g, B2 0,213 mg la 100 g, E 0,35 mg la 100 g, PP 0,16 la 100 g etc.
Alte preparate din bame le puteţi găsi în cartea noastră la reţetele
nr. 58 şi nr. 77.

IX.
PREPARATE
DIN BAME
113. Bame greceşti
a 800 g bame Se curăţă bamele, se spală, se

a 2 cepe opăresc, se clătesc cu apă rece şi se
a 2 linguri ulei lasă să se scurgă. Se curăţă ceapa,
a 2-3 roşii se spală, se taie solzi şi se înăbuşă,
a 1 legătură pătrunjel verde presărată cu sare, într-un vas de te-
a 1 legătură mărar flon sau într-un vas gros de fier. Se
a 1/2 linguriţă sare adaugă şi bamele şi dacă este cazul
se picură câte puţină apă. Se taie
roşiile felii şi se pun şi ele la fiert
împreună cu ceapa şi bamele. Când
zarzavaturile sunt fierte, se adaugă
uleiul şi verdeaţa.
114. Bame cu legume

a 500 g bame Ceapa se taie solzi, morcovul se

a 2 cepe rade, ardeiul se taie felii subţiri. Se
a 2 ardei graşi, sau gogoşari pun toate într-un vas gros de fier şi
a 1-2 morcovi se pun la foc mic, presărate cu sare.
a 100 ml suc de roşii sau Dacă nu-şi lasă zeamă, se stinge cu
3 roşii proaspete câteva picături de apă şi se ameste-
a 3 linguri ulei că de mai multe ori. Când legumele
a 1/2 linguriţă sare sunt aproape fierte se adaugă sucul
a 2 legături de verdeaţă de roşii sau roşiile date pe răzătoa-
re, fără pieliţă, apoi bamele spălate
bine şi cu codiţele tăiate. Se fierb
15-20 de minute, apoi se adaugă
uleiul şi verdeaţa. Se poate da la
cuptor 10-15 minute.
115. Varză cu bame
Se curăţă ceapa, se toacă mă- a 2 kg varză proaspătă

runt şi se pune la foc mic, într-un a 2 cepe
vas gros de fier. a 300 g bame
Se curăţă varza, se toacă mă- a 500 ml suc de roşii sau
runt sau se dă pe răzătoare, se 1 kg roşii proaspete
freacă cu sare şi se pune la fiert îm- a 1/2 linguriţă sare
preună cu ceapa. Se lasă să fiarbă la a 3 linguri ulei
foc mic, acoperită cu un capac şi se
amestecă des.
Se opăresc roşiile, se curăţă de
coajă şi se toacă foarte mărunt.
Când varza s-a înmuiat suficient se
pun şi roşiile la fiert. Se spală ba-
mele şi se curăţă de codiţele lungi,
şi se adaugă şi ele. Se amestecă des
pentru a nu se prinde. Dacă este ca-
zul se pot adăuga câteva picături de
apă, dar cu cât este preparată mai
scăzută, cu atât mâncarea este mai
gustoasă.
La sfârşit se adaugă uleiul şi se
poate da la cuptor timp de 15-20
de minute. Se serveşte cu mămăli-
guţă caldă.
Preparate din bame 151

Bogată în magneziu, potasiu şi vitamine,
dar totodată săracă în calorii,
fasolea verde este o alegere înţeleaptă
pentru cine doreşte sa urmeze o dieta sănătoasă.
De aceea constituie un aliment de bază
pentru persoanele care urmează o cură de slăbire
şi pentru bolnavii de diabet.

X.
PREPARATE
DIN FASOLE
116. Icre false de fasole
a 1/2 kg fasole albă Se fierbe fasolea împreună cu

cu boabe mici 1 ceapă, morcovii şi ţelina. Se dau
a 2 cepe prin maşina de tocat fasolea, mor-
a 3 morcovi (1/2 kg) covii, ţelina şi usturoiul. Se folo-
a 1/2 ţelină rădăcină seşte şi separatorul de roşii pentru
a 4 linguri ulei a fi cât mai fină. Dacă nu aveţi se-
a 1/2 linguriţă sare parator se dă de mai multe ori prin
a 3-4 căţei de usturoi maşină, apoi se bate bine cu mixe-
a 2 linguriţe zeamă de lămâie rul. Se freacă pasta astfel obţinută
a 1 legătură de mărar cu ulei, se potriveşte de sare şi se
(facultativ) adaugă 1 ceapă crudă tocată foarte
fin şi mărarul tocat mărunt. Se aşa-
ză pe o farfurioară şi se serveşte ca
aperitiv.
117. Salată de fasole boabe

a 400 g fasole Se pune fasolea la înmuiat timp

cu boabe foarte mari de 8-10 ore, apoi se fierbe împreună
a 2 morcovi cu morcovul, pătrunjelul şi ceapa.
a 1 pătrunjel rădăcină Când este aproape fiartă se adaugă
a 1 ceapă puţină sare. Se strecoară, se lasă să
a câteva măsline se răcească, se pune fasolea într-un
a zeama de la 2 lămâi castron, se adaugă morcovul tăiat
a 3 linguri de ulei rondele, câteva măsline, şi o ceapă
a 1/4 linguriţă sare tăiată solzi. Se bate zeama de lămâ-
ie împreună cu sarea şi uleiul şi se
toarnă peste celelalte ingrediente
pregătite în castronul de salată.
118. Iahnie de fasole boabe
Se pune fasolea la înmuiat timp a 300 g fasole boabe

de 7-8 ore. (Se preferă cea cu boabe a 2 cepe
mari). Se dă un clocot, se strecoa- a 2 morcovi
ră şi se pune din nou la fiert în apă a 1 ţelină mică
caldă, așa încât boabele să fie bine a 100 ml ulei
acoperite cu apă. a o cană suc de roşii
Se toacă ceapa și se pune pe foc a verdeaţă
într-un vas gros, presărată cu sare. (leuştean sau frunze de ţelină)
Se rade morcovul și țelina pe răză- a sare
toarea mare și se fierb împreună cu
ceapa. Se adaugă o ceașcă de apă.
Se fierbe înăbușit 15-20 minute, apoi se adaugă sosul la fasole și se
lasă să mai dea câteva clocote. Se pune sosul de roșii, se potrivește de
sare și se adaugă uleiul și verdeața tocată mărunt.
Turnat în borcane sterilizate și închise ermetic, acest

preparat poate fi păstrat mai mult timp, ca orice conservă.
Preparate din fasole 155

Ştiaţi că:
Salata de vinete este o specialitate culinară românească?
Ea se prepară prin coacerea vinetelor până când
se arde coaja şi se coace miezul. Atenţie, însă,
ca în timpul coacerii să evitaţi afumarea lor.
În urma unor studii făcute pe grupe mari de persoane
pe o perioadă îndelungată (zeci de ani) produsele afumate
au fost considerate ca fiind factori principali
care favorizează apariţia cancerelor digestive,
în general, şi al cancerelor intestinului gros, în special. Aici
pot fi incluse produse afumate de origine animală
sau vegetală (caşcaval afumat, prune afumate,
preparate din soia afumate, dar şi vinetele afumate
în timpul procesului de coacere pentru salată,
zacuscă sau alte preparate.)
Pentru a evita afumarea, vinetele se coc pe un foc
puternic şi se întorc ori de câte ori este nevoie,
în aşa fel încât fumul să nu străbată prin miezul lor.

XI.
PREPARATE
DIN VINETE
119. Tocăniţă de vinete
a800 g ardei gras Se spală vinetele, se curăţă de

a1 kg roşii frumoase coajă, se taie în cubuleţe şi se pun la
a3 cepe scurs presărate cu sare. Se toacă cea-
a1/2 kg vinete mijlocii pa şi ardeii sau se dau pe răzătoarea
a4 linguri ulei mare. Se pun toate aceste zarzava-
a1/2 linguriţă sare, pătrun- turi într-un vas gros de fier sau în-
jel verde tr-o oală teflon la fiert la foc mic. Se
acâteva fire de usturoi ver- curăţă roşiile de coajă, se toacă mă-
de, sau câţiva grăunţi (opţi- runt şi se adaugă când celelalte zar-
onal) zavaturi sunt aproape gata. Se lasă
să fiarbă şi roşiile, se adaugă uleiul,
verdeaţa şi usturoiul. Dacă folosiţi
usturoi verde acesta se toacă foar-
te mărunt şi se pune cu 2-3 minute
înainte de a stinge focul. Cel uscat se
pune mărunţit foarte fin cu cuţitul,
chiar după ce mâncarea a fost dată la
o parte de pe foc.
120. Vinete împănate

a1 kg vinete mai mici Se spală vinetele, se taie cotoa-

a5-6 cepe rele şi se curăţă de coajă, doar dacă
a3-4 ardei aceasta este groasă şi vinetele nu
a1/2 kg roşii sunt foarte proaspete. Se taie fiecare
a3-4 linguri ulei vânătă în jumătate, apoi jumătăţile
asare se crestează încă de 2 ori, dar nu se
taie până la capăt. Se înfig în bucăţile
de vinete căţei mici de usturoi.

Se toacă ceapa şi ardeii şi se pun toate la fiert cu foarte puţină apă şi
sare într-o oală cu presiune. Se fierb înăbuşit timp de 10 minute, după
care se răceşte oala sub jetul de apă, se desface şi se adaugă roşiile tocate
foarte mărunt sau rase pe răzătoare şi uleiul. Se mai fierb puţin împreună.
Se servesc reci.
121. Musaca de vinete

Vinetele şi dovleceii se spală şi a 1 kg ceapă

se taie felii de 1 cm grosime, se pre- a 1/2 kg ardei
sară cu sare şi se lasă 45 minute la a 1 şi 1/2 kg dovlecei
scurs. Apoi se dau prin făină şi se a 1 şi 1/2 kg vinete
prăjesc în tigaia teflon. Cele prăjite a 1 kg roşii
se pun într-un castron şi se stro- a puţină făină
pesc calde cu ulei. Ceapa se prepară a 3-4 linguri ulei
împreună cu ardeiul tocat ca pen- a 2 legături mari de
tru sosul de ceapă (v. reţeta nr. 56). pătrunjel verde tocat
Se unge o tavă, se căptuşeşte cu un a sare
strat de vinete, unul de dovlecei,
unul de sos de ceapă şi altul de roşii
tăiate rondele.
Se repetă rândurile, iar deasupra se termină cu roşii şi se presară
mult pătrunjel. Se dă la cuptor. Se serveşte rece.
Preparate din vinete 159

122. Vinete umplute
a 1 kg vinete mijlocii Se taie vinetele în două, în lungi-

a 200 g ciuperci tocate mărunt me, se opăresc şi se pun la scurs cca
a 3-4 linguri de ulei 1/2 oră. Când s-au scurs, se scobesc
a 3 cepe în interior.
a 2-3 ardei graşi sau gogoşari Se toacă mărunt ceapa, presăra-
a 1 căpăţână de usturoi tă cu puțină sare şi se pune pe foc
a 3-4 linguri de pesmet într-un vas gros de fier sau într-o
a sare tigaie teflon. Se adaugă ciupercile
a pătrunjel verde spălate bine şi tocate mărunt, arde-
a 2-3 roşii (facultativ) iul de asemenea tocat şi miezul scos
de la vinete, tăiat mărunt.
Se lasă să fiarbă cca 20 de minute, se potrivesc de sare şi se adaugă
usturoiul pisat sau tocant fin şi 2 linguri de ulei. Vinetele scobite se dau
prin pesmet şi se umplu cu compoziţia pregătită, apoi se aşază într-o
cratiţă sau un vas jena, se toarnă printre ele 1/2 ceaşcă apă amestecată
cu 2-3 linguri de ulei, apoi se presară cu pătrunjel verde tocat şi se dă la
cuptor. Se pot orna vinetele cu felii de roşii tăiate.
123. Vinete pané

a 1 kg vinete Se spală vinetele, li se taie codi-

a 1/2 linguriţă sare ţele, apoi se taie felii rotunde sau
a 50 ml ulei lunguieţe. Se presară cu sare şi se
lasă la scurs cel puţin 1/2 oră.
Se încinge bine tigaia teflon, se pun la copt vinetele tăiate felii, una lân-
gă alta în tigaie, acoperite cu un capac. Se coc la foc mic pe ambele părţi.
Se scot într-un castron, se stropesc cu ulei şi se lasă să se răcească
încet, acoperite cu un capac.
Se servesc cu mujdei de usturoi.

124. Vinete cu pesmet
Se spală vinetele, li se taie codi- a 1 kg vinete

ţele, apoi se taie felii rotunde sau a 1/2 linguriţă sare
lunguieţe. Se presară cu sare, se a 50 ml ulei
dau prin pesmet şi se aşază în tavă.
Se dau la cuptor la foc potrivit. Se
scot într-o farfurie şi se stropesc cu
ulei.
125 - a. Salată de vinete

Se coc 2 kg de vinete direct pe flacăra aragazului, se aşază fierbinţi

pe o planşetă de lemn, se taie în două în lungime şi se răzuieşte miezul
de pe coajă cu o lingură. Se pune miezul într-o strecurătoare şi se lasă
la scurs 30-45 minute, apoi se toacă cu un cuţit de lemn. Se pun într-un
castron şi se freacă cu o lingură de lemn timp de 20 minute, adăugân-
du-se treptat ulei. Când se fac ca o pastă şi se albesc se potrivesc de sare
şi se adaugă ceapă tocată foarte fin. Puţină zeamă de lămâie dă un gust
mult mai bun. Se aşază pe un platou şi se ornează cu felii de roşii.
125 - b. Salată de vinete cu maioneză

Se procedează ca în rețeta de mai sus, cu diferența că vinetele se

freacă cu maioneză pregătită ca în reţeta nr. 50 sau cu maioneză vege-
tală pregătită ca în reţeta nr. 51 în loc de ulei simplu.
Preparate din vinete 161
126. Salată de vinete cu dovlecei
6 porții x 250 g; 1 porție = 208 calorii (sau 238 calorii dacă
este preparată cu maioneză), 10 glucide
Pentru 4 vinete mijlocii se Se pregătesc vinetele ca pentru

foloseşte 1 dovlecel mare salata de vinete (v. reţeta nr. 125).
Dovlecelul spălat se taie în câteva
bucăţi şi se fierbe bine, apoi se scur-
ge şi se pasează. Se amestecă cu vine-
tele şi se freacă salata cu ulei, zeamă de
lămâie şi sare, sau se pregăteşte cu ma-
ioneză. Se adaugă ceapă tocată foarte
fin. Este mai bine suportată de persoa-
nele cărora nu le priesc vinetele.
127. Drob de vinete

a 1 kg vinete Se curăţă vinetele de coajă şi se

a 4 cepe taie cuburi cu latura de 1 cm. Se fierb
a 3-4 ardei timp de 5 minute în apă cu sare şi se
a 4 linguri pesmet strecoară. Se toacă ceapa şi ardeiul
a puţină sare mărunt. Se amestecă cu vinetele
a mărar şi pesmetul, apoi se potriveşte de
a 2 linguri ulei sare şi se adaugă mărarul tocat fin.
Se îmbracă o tavă cu hârtie pentru
copt şi se aşază compoziţia. Se dă la
cuptor la foc potrivit. Când drobul
este gata se scoate din cuptor şi se
stropeşte cu ulei. Se taie rece.

XII.
PREPARATE
DIN CIUPERCI
128. Ciuperci fripte
a 500 g ciuperci proaspete Ciupercile se spală bine fără

(mai mari) să se cureţe de pieliţă şi se aşază
a 50 g pesmet într-o tavă tapetată cu hârtie de
a sare copt, cu lamelele în sus, se sărează
şi se presară şi deasupra cu pesmet,
apoi se lasă la fript la foc domol,
până se înmoaie.
Dacă ciupercile nu sunt foarte tinere se pot opări în prealabil în apă
sărată în care s-au adăugat câteva picături de lămâie pentru a-şi păstra
culoarea deschisă, apoi se dau prin pesmet şi se pun la copt.
129. Ciuperci pané

a 1 kg ciuperci mari frumoase Se spală ciupercile de pământ,

a 3 ouă se aleg pălăriile, se opăresc (în apă
a 3-4 linguri făină cu sare şi câteva picături de lămâie)
a sare timp de 5 minute, apoi se scurg şi se
lasă să se răcească.
Se bat ouăle bine, se încorporează făina, fără a se face cocoloaşe, se
adaugă puţină sare. Se dau ciupercile prin ou şi se prăjesc în teflon, la
foc mic, acoperite cu un capac. Se servesc cu mujdei de usturoi.
130. Ciuperci la teflon

Se spală bine 1 kg de ciupercile, se aşază într-o tigaie teflon şi se

presară cu sare şi câteva picături de zeamă de lămâie pentru a-şi păstra
culoarea albă. Se pun la foc mic şi se lasă să fiarbă în zeama loc până au
scăzut bine. Se scot într-un castron şi se stropesc cu ulei crud.
131. Ciulama de bureţi
Se spală bine bureţii şi se fierb a1 kg bureţi

în puţină apă cu sare, apoi se scurg a2 cepe
şi se taie mărunt. a2 linguri făină
Se toacă ceapa şi se pune la foc a3-4 linguri smântână adu-
în puţină apă cu sare. Se adaugă nată de pe laptele prins sau
ciupercile şi, eventual, puţină zea- asmântână vegetală (vezi
mă, în care au fiert ele înainte de-a reţeta nr. 12)
le toca. Se lasă să dea câteva clocote asare
împreună, apoi se adaugă smântâna apătrunjel verde tocat
frecată cu făină.
Se amestecă ciulamaua câteva minute până se îngroaşă şi se adaugă
pătrunjel verde tocat fin. Se serveşte cu mămăliguţă.
132. Ciupercuţe în sos de roşii

Se spală bine bureţii şi se fierb a1 kg bureţi

în puţină apă cu sare, apoi se scurg a2 cepe
şi se taie mărunt. a2 linguri făină
Se toacă ceapa şi se pune la foc a5-6 linguri suc de roşii
în puţină apă cu sare. Se adaugă a1-2 linguri ulei
ciupercile şi, eventual, puţină zea- asare
mă în care au fiert ele înainte de-a apătrunjel verde tocat
le toca, se lasă să dea câteva clocote
împreună, se adaugă sucul de ro-
şii, apoi făina frecată cu uleiul. Se
amestecă câteva minute până se în-
groaşă şi se adaugă pătrunjel verde
tocat fin.
Preparate din ciuperci 165

133. Salată de ciuperci uscate
a 150 g ciuperci uscate Ciupercile uscate se aleg, se spa-

a 2 cepe mari de apă lă în multe ape şi se pot lăsa chiar
a 4 linguri ulei la muiat câteva ore, apoi se pun la
a zeamă de lămâie fiert în apă clocotită, sărată. Când
a sare după gust sunt gata se scot, se răcesc şi se taie
subţiri ca fideaua.
Ceapa se taie în solzi şi se prepară ca în reţeta nr. 56. Când este rume-
nită, se lasă la răcit, apoi se amestecă cu ciupercile şi zeama de lămâie.
134. Salată de ciuperci cu maioneză

a 1/2 kg ciuperci foarte Se curăţă ciupercile, se spală

proaspete bine şi se toacă mărunt. Se adaugă
a 150 g maioneză maioneza, ceapa şi usturoiul tocate
(preparată ca în reţeta nr. mărunt, mărarul tocat foarte fin şi
50 sau maioneză vegetală măslinele. Se amestecă toate şi se
după reţeta nr. 51) aşază într-un castron de salată. Se
a 1 ceapă mică serveşte în aceeaşi zi.
a 2 grăunţi de usturoi
a 8-10 măsline
a 2 legături mărar
135. Ţelină cu ciuperci

Se curăţă rădăcinile de ţelină destul de adânc ca să nu rămână nimic din

partea fibroasă care le îmbracă. Se taie în două, iar fiecare jumătate în felii
de 1 cm grosime. Se pun la fiert cu apă rece şi puţină sare; atâta apă cât să le
acopere. Se fierb până încep să se înmoaie, se scot din apă şi se scurg bine.
Ceapa se înmoaie într-o cratiţă a 2 rădăcini de ţelină
teflon sau într-un ceaun gros, pre- potrivit de mari
sărată cu puţină sare. a 3 cepe tocate mărunt
Se adaugă o lingură de făină şi a 1 kg ciuperci proaspete
se stinge cu o cană de suc de roşii. a 1 cană suc de roşii mai
Se fierbe bine sosul şi la sfârşit se acrişor
adaugă uleiul şi pătrunjel verde a 2-3 linguri de ulei
tocat. a 1/2 linguriţă sare
Ciupercile curăţite şi spălate se a 1 lingură făină
înmoaie într-o tigaie teflon presă- a 1 legătură de pătrunjel
rate cu puţină sare.
Se aşază feliile de ţelină bine scurse într-o cratiţă sau o tavă tapetată
cu hârtie de copt, se adaugă ciupercile şi se toarnă sosul pe deasupra. Se
dă la cuptor 20 de minute. Se serveşte fierbinte.
136. Ciuperci umplute

Se curăţă şi se spală bine ciupercile, a 1 kg ciuperci mari, frumoase

se taie codiţele, se aşază pălăriile într- a 4 ouă
o tigaie teflon şi se înmoaie puţin. a 1 lingură ulei
Se toacă mărunt codiţele şi se fierb a 2 linguri pătrunjel verde tocat
într-un vas de teflon în sucul lor, pre- a zeama de la o lămâie
sărate cu puţină sare. Când sunt gata a 1 lingură pesmet
se adaugă puţină zeamă de lămâie, a 1/4 linguriţă sare
ulei, pesmet, 2 ouă fierte tari şi rase a 2-3 roşii proaspete (facultativ)
pe răzătoarea mică şi două ouă crude.
Se amestecă bine compoziţia, se
umplu cu ea pălăriile de ciuperci şi
se aşază pe o tavă tapetată cu hâr-
tie de copt. Se presară peste fiecare
verdeaţă tocată mărunt. Se poate
pune peste fiecare câte o bucăţică
de roşie curăţită de pieliţă. Se pune
la cuptor cca 20 de minute.
137. Ciuperci umplute cu verdeaţă
a 1 kg ciuperci Se aleg ciupercile cu pălării mari,

a 4-5 linguri ulei se taie codiţele, se spală în multe
a 1 cană suc de roşii ape, apoi se aşază într-o tavă şi se
a 2 linguri făină presară cu puţină sare. Se dau la
a 2 legături ceapă verde cuptor şi se lasă să se înmoaie nu-
a 2 legături usturoi verde mai puţin, apoi se scot şi se umplu
a 1 legătură pătrunjel verde cu următoarea compoziţie:
Ceapa, usturoiul şi codițele de ciuperci bine spălate şi tocate mărunt
se pun la foc într-o tigaie teflon sau într-un vas gros de fier cu puţină
sare. Dacă încep să se prindă, se picură puţină apă. Când s-au înmuiat
suficient se adaugă sucul de roşii, apoi făina frecată cu ulei. Se lasă să
mai dea câteva clocote, apoi se adaugă pătrunjelul verde tocat mărunt.
Ciupercile astfel umplute se mai dau la cuptor şi se lasă cca 20 de
minute.
138. Drob de ciuperci

a 1 kg ciuperci Ciupercile se spală bine, în mai

a 10 fire ceapă verde multe ape, se îndepărtează partea de
a o lingură ulei la picioruşe care a stat în pământ, şi
a 2 linguri verdeaţă tocată se toacă mărunt cu cuţitul. Se înăbu-
a 4 ouă şă ceapa tocată mărunt într-un vas de
a sare fier sau într-o tigaie teflon, se adaugă
a o lingură pesmet fin ciupercile, se amestecă şi se lasă pe
foc mic până scade bine zeama; după
ce se ia de pe foc, se adaugă verdeaţa
tocată, iar după ce s-au răcit, se încorporează ouăle bătute ca pentru
omletă, se potriveşte de sare şi se amestecă bine. Se pot adăuga şi câţi-
va căţei de usturoi pisaţi.
Se toarnă compoziţia într-o tavă tapetată cu hârtie de copt şi se dă
la cuptor la foc potrivit.
Drobul se mai poate coace învelit într-o foaie subţire ca de tăiţei. În
acest caz se folosesc numai două ouă.
139. Pizza cu ciuperci

- Toată umplutura conţine 1370 calorii şi 130 glucide
- Tot aluatul conţine 1350 calorii şi 230 glucide
Se bate bine apa împreună cu ule- a 2 kg ciuperci proaspete

iul şi sarea. Se adaugă drojdia frecată sau congelate
cu o lingură de făină şi puţină apă a 4 cepe potrivit de mari
călduţă, eventual lăsată să crească a 1/2 kg ardei gogoşar sau
puţin la loc călduţ. Se adaugă făină ardei gras roşu
câte puţin, se frământă bine, apoi se a 3-4 roşii
poate lăsa puţin la crescut. a 3 linguri ulei
Ciupercile se opăresc, apoi se a 1/2 linguriţă sare
toacă felii subţiri, ceapa se taie solzi, a 1 legătură mare de
ardeii se toacă foarte fin şi roşiile cu- pătrunjel verde tocat. Se
răţite de pieliţă. Se îmbracă o tavă în pot adăuga şi boabe de
care s-a pus hârtie de copt, cu aluatul mazăre şi/sau de porumb
frământat, şi se pot presăra deasu- fierte, sau din conserve
pra ceapa, ardeiul şi ciupercile, boa-
bele de mazăre sau de porumb, sau Aluat:
se poate da la cuptor 10-15 minute, a 8 linguri apă călduţă
la foc potrivit doar foaia simplă, îna- a 6 linguri ulei
inte de a fi puse aceste ingrediente. a o bucăţică drojdie proas-
Aceasta depinde de cuptorul de copt pătă (cât o nucă) sau 1/2
pentru a coace bine foaia, care nu linguriţă drojdie uscată
trebuie să stea mult timp şi să se un vârf de cuţit de sare
umezească înainte de a se coace. Ro- a făină cât cuprinde ca să
şiile se pun când este aproape gata şi iasă un aluat potrivit de
se presară verdeaţa. Se taie când s-a tare
mai răcorit puţin.
140. Drob de ciuperci cu orez
a 200 g orez Se fierbe orezul în 400 ml apă.

a 1 kg ciuperci Ciupercile se curăţă, se spală, se
a 2 cepe toacă şi se pun la fiert cu ceapa to-
a 3 cartofi cruzi cată solzi. Se presară cu sare şi se
a 2 cartofi fierţi, pasaţi lasă să fiarbă în zeama lăsată de la
a 2 linguri ulei ciuperci până când zeama scade.
a sare Se amestecă apoi cu orezul, car-
a verdeaţă tofii cruzi, raşi, şi cei fierţi, pasaţi şi
(pătrunjel, mărar, cimbru) celelalte ingrediente.
a usturoi Se pune într-o tavă tapetată cu
hârtie de copt. Se dă la cuptor la foc
potrivit, până se rumeneşte bine.
141. Ciuperci fripte la teflon (cu mujdei de usturoi)

a 2 kg de ciuperci mari Ciupercile se curăţă, se spală, se

a 1 căpăţână de usturoi presară cu sare şi se coc în tigaia teflon
a 100 g ulei (sau se pun într-o tavă la cuptor).
a zeama de la 2 lămâi Se toacă usturoiul cu muchia cu-
a 1/2 linguriţă sare ţitului pe o bucăţică de lemn şi se
pisează foarte fin presărat cu sare.
Când este foarte fin pisat se freacă
cu o lingură de lemn cu ulei, ca o
maioneză.
La sfârşit se adaugă zeama de lămâie
şi se mai freacă puţin până când aceas-
ta se încorporează bine. Când ciupercile
sunt gata se scot într-un castron și se
stropesc cu puţin ulei. Se servesc cu muj-
dei de usturoi şi cu mămăliguţă caldă.
142. Hribi cu usturoi
Se curăţă şi se spală hribii, se a 2 kg hribi

aleg numai pălăriile, se pun în ti- a 1 căpăţână de usturoi
gaia teflon, se presară cu sare şi se a 100 ml ulei
coc la foc potrivit pe o parte şi pe a zeama de la 2 lămâi
alta până când zeama lăsată de ele a 1/2 linguriţă sare
scade de tot. Se toacă foarte bine a câteva frunze de pătrunjel
usturoiul presărat cu sare, apoi se tocate foarte fin
freacă cu ulei şi zeamă de lămâie
până devine o maioneză albă.
Se aşază pălăriile de hribi pe un platou, se pune în fiecare câte o
jumătate de linguriţă de maioneză de usturoi, apoi se presară deasupra
pătrunjel tocat foarte fin. Se serveşte imediat cu piure de cartofi, pilaf
de orez sau sufleu de verdeţuri.
143. Tocană de ciuperci

Se curăţă ciupercile, se spală şi a 1 kg ciuperci proaspete

se taie felii. a 3-4 linguri ulei
Ceapa se curăţă, se spală, se a 8-10 fire de ceapă verde
toacă mărunt, se presară cu sare a 4-5 fire usturoi verde
apoi se pune la foc într-un vas de a 2-3 roşii
fier sau într-o oală teflon presărată a 1 legătură pătrunjel verde
cu sare. Când începe să se moaie, se a 1 legătură leuştean
adaugă ciupercile şi se lasă să fiar- a 1/2 linguriţă sare
bă încet în zeama lor. Se taie roşiile
mărunt şi se adaugă la ciuperci. Se
lasă să mai dea câteva clocote, apoi
se adaugă usturoiul verde tocat şi,
la sfârşit, verdeaţa tocată mărunt.
Se serveşte cu mămăliguţă.
Ce ştim despre ţelină?
Ţelina face parte dintre puţinele legume cu un conţinut relativ ri-
dicat în vitamina E. Datorită conţinutului mare de potasiu, consumul
de ţelină accentuează diureza şi ajută la eliminarea acidului uric din
organism, de aceea se recomandă în tratamentul afecţiunilor renale şi
ale căilor urinare, ca şi în prevenirea şi tratarea reumatismului.
Valoarea alimentară - Rădăcinile de ţelină au o valoare nutritivă
ridicată conţinând: 1,4% proteine, 0,3% lipide, 5,9% glucide, 1% celulo-
ză. La 100 g ţelină rădăcină se găsesc: 7-8 mg vitamina C, 0,05 mg vita-
mina B1, 0,04 mg vitamina B2, 2,6 mg vitamina E, 0,1 mg vitamina K,
340 mg potasiu, 130 mg sodiu, 36 mg calciu, 1 mg fier, 35 mg fosfor.
Rădăcinile, peţiolii şi frunzele de ţelină conţin cantităţi însemnate
de uleiuri eterice.
Trebuie reţinut că frunzele şi peţiolii de ţelină au un conţinut de
săruri minerale şi vitamine de 1-1,5 ori mai mare decât rădăcinile.

XIII.
PREPARATE
DIN ŢELINĂ
144. Piure de ţelină
a1 kg ţelină Ţelinele se curăţă, se taie în sfer-

a500 g cartofi turi şi se pun la fiert cu apă rece
a3 linguri cu lapte şi sare. Apa trebuie să le cuprindă
a1/2 linguriţă sare bine. După 15 minute se adaugă şi
cartofii curăţaţi, tăiaţi felii. Când le-
gumele au fiert, se scurg bine şi se
pasează printr-o sită. Compoziţia
obţinută se bate, până devine ca o
cremă, apoi se adaugă laptele fier-
binte, câte puţin. Se potriveşte de
sare. Se serveşte imediat. Dacă se
mai păstrează puţin până la masă se
pune vasul cu piure într-un alt vas
cu apă fierbinte şi se acopere cu un
capac, pentru a se păstra cald.
145. Ţelină cu orez

a300 g (2 buc.) ţelină Se spală ţelina, se curăţă şi se

a250 g orez taie felii sau cuburi şi se pune cu
a1 pahar cu suc gros de roşii ceapa tocată la fiert într-un vas gros
a1 lingură ulei de fier cu foarte puţină apă.
a1 ceapă Separat se spală orezul şi se ţine
a1/2 linguriţă sare în apă la foc mic, să se umfle. Când
ţelina este gata, se amestecă cu ore-
zul fiert, se pune sosul de roşii, ule-
iul, se potriveşte de sare şi se pune
la cuptor 15-20 de minute.

146. Ţelină pané
Se curăţă ţelina, se spală, se taie fe- a 4 ţeline

lii groase de 1/2 cm cât ţelina de mari a 3 ouă
şi se fierb în puţină apă sărată. Când a 2 linguri lapte
sunt gata, se scot într-o strecurătoare a 2 linguri făină
şi se lasă la răcit. a 2 linguri ulei
Se bat ouăle cu laptele şi sare, a 1/2 linguriţă sare
apoi se freacă cu făină.
Se dau bucăţile de ţelină prin ou şi se prăjesc pe ambele părţi în ti-
gaia teflon încinsă bine la foc mic, acoperite cu capac. Când sunt gata se
scot într-un castron şi se stropesc cu ulei crud.
147. Suc de ţelină şi sfeclă roşie

Conţine în total 280 calorii; 30 glucide
Se prepară sucul de ţelină şi sfe- a 1 pahar suc de ţelină

clă cu ajutorul maşinii de suc, sau a 2 pahare suc de roşii
se rad şi se storc în tifon. a zeama de la 1/2 lămâie
Se pune sucul de zarzavaturi şi zeama de lămâie într-o sticlă şi se

agită bine până când devine spumă, apoi se toarnă în pahare. Se ser-
veşte înainte de masă.
148. Suc de ţelină şi morcov

Conţine în total 155 calorii; 30 glucide
Se curăţă şi se spală zarzavatul, a 1 ţelină

se stoarce în maşina de suc sau se a 2-3 morcovi
rade şi se stoarce în tifon. Se ames-
tecă bine şi se serveşte imediat,
înainte de masă.
Preparate din țelină 175
Ce ştim despre gulii?
În preparatele culinare se pot folosi atât guliile cu perioadă scurtă
de vegetaţie (90 zile), denumite în mod curent gulioare, cât şi guliile cu
perioadă lungă de vegetaţie (130-140 zile).
Având un ţesut fibros, guliile cu perioadă lungă de vegetaţie sunt
folosite mai mult la prepararea supelor şi ciorbelor.
Valoarea alimentară - Gulia este preţuită sub aspect nutriţional
datorită conţinutului apreciabil de glucide, substanţe minerale şi vita-
mine după cum urmează: glucide 6%, potasiu 340 mg la 100 g, calciu
70 mg la 100 g, sodiu 55 mg la 100 g, magneziu 40 mg la 100 g, sulf 54
mg la 100 g, clor 60 mg la 100 g, fosfor 35 mg la 100 g, fier 0,30 g la 100
g, vitamina C 68 mg la 100 g, vitamina PP 0,20 mg la 100 g, vitamina
B1 0,06 mg la 100 g, vitamina B2 0,05 mg la 100 g. Gulia mai conţine
proteine 1,8 %, lipide 0,8%, celuloză etc.

XIV.
PREPARATE
DIN GULII
149. Mâncare de gulii cu morcov şi ţelină
a 6 gulii de mărime potrivită Se curăţă guliile, morcovii şi ţeli-

a 2 morcovi na, se spală, se taie felii, se opăresc
a 2 ţeline în apă clocotită şi se scurg. Se pune
a 2 linguri ulei într-un vas zeamă de la o supă de
a 250 g zeamă de supă zarzavat şi se pun legumele la fiert.
a 1/2 linguriţă sare Când zarzavatul este fiert se toarnă
a 200 ml suc de roşii deasupra sucul de roşii, amestecat
a o legătură de mărar cu ulei şi sare. Se presară cu verdea-
ţă tocată mărunt şi se dă la cuptor.
Se lasă până când se formează dea-
supra o pojghiţă lucioasă.
150. Sos de gulii

a 300 g gulii Legumele curăţate şi spălate se

a 150 g morcovi rad pe răzătoare sau se toacă mă-
a 150 g dovlecei runt şi se pun la fiert cu 1 l apă. Se
a 100 g ceapă adaugă apoi făina frecată cu ulei şi
a 30 ml ulei sare, se mai dau câteva clocote, apoi
a mărar se adaugă mărarul tocat mărunt. Se
a 20 g făină poate pune şi puţin cimbru.

151. Sufleu de gulii
Ceapa se toacă mărunt şi se că- a 300 g gulii curăţate

leşte într-un vas teflon sau de fier, a 100 g morcovi curăţaţi
fără grăsime, presărată cu sare. Se a 50 g ceapă curăţată
adaugă morcovul, şi gulia tocate a 40 ml ulei
mărunt sau rase, supa de zarzavat a 60 ml lapte
şi sarea. Se fierb bine şi se pasează. a 200 g zeamă de la supa
Crema obţinută se freacă cu făina de zarzavat
dizolvată în lapte. Se mai fierb îm-
preună 10 minute, având grijă să
nu se lipească, apoi se adaugă ule-
iul. Se serveşte fierbinte, cu crutoa-
ne de pâine prăjită.
Preparate din guli 179

Ce ştim despre conopidă?
Conopida se cultivă pentru inflorescenţa sa numită şi căpăţână fal-
să care este foarte plăcută la gust, iar ca valoare alimentară depăşeşte
destul de mult varza albă. Este o legumă înrudită cu varza, dar mai uşor
de digerat.
O conopidă bună trebuie să fie proaspătă, cu inflorescenţa (căpăţâ-
na) compactă, de culoare albă, fără pete.
Conopida se întrebuinţează la prepararea diferitelor salate, la pre-
pararea supelor, ciorbelor etc.
Se consumă şi în stare crudă, având gustul apropiat de al guliei sau
al cotorului de varză.
Valoarea alimentară - Conopida este o legumă cu un conţinut
apreciabil de principii alimentare şi terapeutice. Conţine 6% proteine,
4,6% hidraţi de carbon, 0,6% substanţe grase, precum şi o serie de să-
ruri minerale cum sunt (la 100 g produs): calciu 25 mg, potasiu 120
mg, fosfor 70 mg, fier 2,7 mg, sodiu 40 mg, sulf 30 mg, clor 30 mg. De
asemenea conţine următoarele vitamine: B1 0,15 mg la 100 g; B2 0,11
mg la 100 g; C 60 mg la 100 g; PP 0,60 mg la 100 g.
XV.
PREPARATE
DIN CONOPIDĂ
152. Roşii umplute cu conopidă
Conţin: T. = 1050 calorii; 75 glucide
Fiecare roşie umplută conţine 175 calorii şi 12 glucide
a 6 roşii potrivit de mari Se spală roşiile, li se taie capacul,

a 1 conopidă mare se îndepărtează miezul, se presară
a 2 cepe mici puţină sare în fiecare şi se aşază cu
a 150 g smântână din lapte gura în jos ca să se scurgă.
sau smântână vegetală Se desface conopida în bucheţele,
(vezi reţeta nr. 12) se spală şi se pune la fiert în apă să-
a 6 măsline rată până se înmoaie puţin. Se stre-
a 1 legătură mărar coară şi se lasă la răcit.
a 1 linguriţă sare Se face un sos bine bătut din
a 2 linguriţe zeamă smântână, sare şi zeamă de lămâie,
de lămâie apoi se adaugă ceapa tocată foar-
te mărunt şi mărarul tocat fin. Se
amestecă totul cu conopida.
Cu acest sos se umplu roşiile, se ornează deasupra cu mărar tocat
mărunt şi cu câte o măslină.
153. Conopidă cu pesmet

a 2 conopide potrivite Se curăţă conopida, se desface în

a 150 g pesmet bucheţele, se spală şi se pune la fiert
a 1 lingură de ulei în apă clocotită cu sare până se în-
a 1/2 linguriţă sare moaie puţin. Se scoate şi se scurge
de apă. Se ia un vas uns cu ulei sau
tapetat cu hârtie de copt, se presară
cu pesmet. Se aşază un rând de bu-
cheţele de conopidă date prin pes-
met, foarte puţin distanţate între
ele. Se pun la cuptor la foc potrivit
timp de 15-20 de minute.
154 - a. Conopidă pané la teflon
Se desface conopida, se spală, a 1 kg conopidă

se fierbe în apă sărată, apoi se scur- a 3 ouă
ge bine. a 4 linguri făină
Se freacă ouăle cu făina, se subţi- a 100 g lapte
ază cu lapte şi se adaugă sarea. a 1/2 linguriţă sare
Se dă fiecare bucată de conopidă
prin oul astfel preparat şi se prăjeş-
te în tigaia teflon bine încinsă la foc
potrivit, acoperită cu capac. Se în-
torc bucăţile de conopidă pentru a
fi rumenite pe toate părţile.
154 - b. Conopidă pané la cuptor

Se desface conopida, se spală, se a 1 kg conopidă

fierbe în apă sărată, apoi se scurge a 50 g pesmet
bine. a 4-5 linguri făină
Se îmbracă o tavă cu hârtie pen- a 150 ml apă
tru copt, se presară pesmet pe toa- a 2 linguri ulei
tă suprafaţa şi se aşază bucheţelele a 1/2 linguriţă sare
de conopidă puţin distanţate.
Se face o ciulama groasă din fă-
ină, apă şi puţină sare şi se toarnă
peste conopidă. Se presară din nou
pesmet deasupra. Se dă la cuptor.
Când se rumeneşte frumos se scoa-
te şi se stropeşte cu ulei crud.
Preparate din conopidă 183

155. Salată de conopidă
4 porții x 100 g; 1 porție = 76 calorii, 7 glucide (dacă se folo-
seşte smântână vegetală valoarea glucidelor creşte)
a 1 conopidă mică Se desface conopida în bucheţe-

a 1 ceapă potrivit de mare le, se fierbe şi se strecoară. Se toa-
a 30 g măsline că ceapa solzi. Se amestecă într-un
a zeama de la o lămâie castron conopida, cu ceapa, măsli-
a 50 g smântână adunată de nele şi mărarul tocat mărunt, se po-
pe lapte sau preparată triveşte de sare şi se adaugă smân-
după reţeta nr. 21 tâna şi zeama de lămâie. Se serveşte
a sare imediat.
a mărar

156. Icre false de conopidă
6 porții x 250 g; 1 porție = 353 calorii, 16 glucide (dacă se
folosește maioneză-rețeta nr.50)
1 porție = 162 calorii, 19 glucide (dacă se folosește
maioneza vegetală - rețeta nr.51)
Se desface conopida în bucheţe-

a 2 kg conopidă
le, se spală bine şi se pune la fiert în
a 150 g maioneză preparată
apă puţin sărată. Se fierbe bine, se
ca în reţeta nr. 50 sau
strecoară şi se pasează ca şi pireul
maioneză vegetală ca în
de cartofi.
reţeta nr. 51
Când s-a răcit se freacă cu ma-
a o ceapă potrivit de mare
ioneză şi se adaugă ceapa tocată
foarte fin.
Preparate din conopidă 185
Sursă de vitamine, bogat în potasiu şi fosfor,
dovlecelul este un aliment plăcut la gust,
uşor digerabil şi cu un conţinut scăzut
de calorii, ceea ce îl face deosebit de apreciat
pentru regimul de slăbire, şi nu numai.
Preparat în mod simplu, fără a fi prăjit
în grăsime, dovlecelul nu produce aciditate
sau alt disconfort şi este preferat
în regimuri alimentare ce necesită
o mare atenţie, dintre care în alimentaţia
copiilor mici, a bolnavilor de diabet
şi a celor cu diferite afecţiuni
ale aparatului digestiv.

XVI.
PREPARATE
DIN DOVLECEI
157. Salată de dovlecei I
a 4 dovlecei Ardeii graşi se coc, se presară cu

a 4 ardei graşi sare şi se lasă puţin într-un castron,
a 2-3 linguri ulei acoperit cu un capac, apoi se curăţă
a zeamă de lămâie şi se taie fâşii.
a 3-4 căţei de usturoi Dovleceii se spală, li se taie coto-
a 2-3 roşii rul, se rade coaja verde, şi se pun la
a mărar fiert în apă sărată care a dat în clo-
a sare după gust cot. Când sunt gata se pun într-o
strecurătoare şi se scurg, se lasă la
răcit, apoi se taie felii rotunde.
Se amestecă cu ardeii şi se toar-
nă pe deasupra un sos făcut din
ulei, zeamă de lămâie, usturoi pisat,
mărar tocat şi sare după gust.
Se aşază salata pe un platou şi se
ornează cu roşiile tăiate rondele care
se presară cu mărar verde tocat.
158. Salată de dovlecei II

Se procedează ca mai sus, numai

că dovleceii nu se fierb, ci se taie
rondele, se sărează puţin, se lasă 25
minute la scurs, apoi se prăjesc în
tigaia de teflon.
Salata pregătită astfel, este mai
gustoasă.

159. Dovlecei cu maioneză
Dovleceii se fierb şi se taie în cu- a 4 dovlecei

buleţe. Se toarnă maioneza peste a 1 cană de maioneză
dovlecei, se amestecă şi se ornează preparată după reţeta nr.
cu măsline. 50 sau nr. 51
Se servesc în aceeaşi zi. a câteva măsline mari
160. Dovlecei la cuptor

Se spală dovleceii, se taie coto- a4 dovlecei tineri

rul, se curăţă coaja, dacă este tare a2 ouă
şi se rad pe răzătoarea mare, apoi a100 g pesmet
se presară cu sare şi se lasă la scurs a1-2 linguri ulei
câteva ore. Se scurg bine şi se ames- asare
tecă cu ouăle bătute bine şi câteva
linguri de pesmet. Se pune hârtie
de copt pe o tavă, se tapetează cu
pesmet şi se toarnă compoziţia.
Se mai presară puţin pesmet deasupra şi se dau la cuptor 15-20 de
minute la foc potrivit. Când sunt gata se stropesc cu ulei.
Preparate din dovlcei 189
161. Dovlecei cu sos de roşii
a4 dovlecei Ceapa şi ardeiul se toacă mărunt,

a2 cepe şi se călesc într-un vas de fier fără
a2 ardei grăsime, presărate cu puţină sare.
a3-4 morcovi Morcovul, se taie rondele şi se pune
a5-6 roşii la fiert cu ceapa.
a2-3 linguri ulei Dovleceii se spală, se curăţă coa-
asare ja numai în locurile unde este păta-
amărar tă, se taie cuburi mici, se presară cu
puţină sare şi se lasă puţin să-şi lase
zeamă, apoi se strecoară şi se pune
la fiert împreună cu celelalte zarza-
vaturi.
Se poate adăuga o jumătate de cană de apă şi se fierbe la foc mic,
acoperind vasul cu un capac.
Roşiile se spală, se dau pe răzătoare sau se toacă mărunt, şi se pun
şi ele la fiert. La urmă se adaugă ulei, se potrivesc de sare şi se pune
verdeaţa tocată mărunt. Dacă mâncarea este prea zemoasă se face un
sos din 1-2 linguriţe de făină frecată cu puţin ulei şi 2 linguri de zeamă
din mâncare.
Acest sos se amestecă cu mâncarea şi se mai dau câteva clocote îm-
preună. Se poate pune 10-15 minute la cuptor.

162. Dovlecei pané
Se spală dovleceii, se înlătură a4 dovlecei tineri

capetele, se taie rondele, se dau a250 g pesmet
prin pesmet amestecat cu puțină a2 linguri de ulei
sare, apoi se pun la copt în tigaia asare
teflon bine încinsă. Se coc la foc
mic, acoperiți cu un capac. Se în-
torc cu o paletă de lemn, când sunt
ușor rumeniți.
Se scot într-o farfurie și se stropesc cu ulei.
Dovleceii tapetați cu pesmet pot fi copți și în cuptor pe o tavă aco-
perită cu hârtie de copt.
Preparate din dovlcei 191

163. Dovleceii umpluţi cu brânză
Se aleg dovlecei mici, tineri, li

a3-4 dovlecei se taie capetele şi se taie în două pe
a2 cepe lungimea lor, apoi se opăresc în apă
a300 g brânză de vaci sărată. Când sunt fierţi se scurg, li
a2-3 linguri de griș se scobeşte miezul cu o linguriţă
a2 ouă şi se îndepărtează seminţele mari.
a1 lingură ulei Ceapa se căleşte puţin într-un vas
asare de fier (ceaun), fără grăsime şi fără
amărar apă (vezi reţeta nr. 56).
Se pasează miezul rămas, împreună cu brânza de vaci şi se amestecă
cu ceapa călită, oul, grișul, uleiul, sare după gust şi mărar. Se umplu
dovleceii, se pun într-o tavă şi se dau la cuptor, până când se rumenesc
uşor deasupra.

XVII.
PREPARATE DIN
FASOLE VERDE
164. Păstăi cu smântână
a 1 kg păstăi de fasole Păstăile curăţate şi spălate se

a 100 g smântână adunată rup în bucăţi de cca 2-3 cm lungime,
de pe chişleag sau prepa- se pun într-un vas de fier sau într-
rată ca în reţeta nr. 21 o oală teflon şi se fierb la foc mic,
a ulei acoperite cu un capac. Din când în
a sare când se pot adăuga câteva picături
a pătrunjel verde de apă, pentru a nu se prinde. Când
sunt fierte, se adaugă câteva linguri
de smântână, sare după gust şi pă-
trunjel tocat.
165. Păstăi cu roşii
Se procedează ca în reţeta precedentă, dar în loc de smântână se

adaugă roşii tocate sau date pe răzătoare.
166. Fasole verde la cuptor

a 8-10 morcovi Se curăţă şi se spală morcovii,

a 1 kg şi jumătate fasole apoi se taie rondele şi se pun la fiert
verde în 3-4 l apă puţin sărată. Când sunt
a puţin ulei pe jumătate fierţi, se pune şi fasolea
a pesmet verde curăţită şi spălată, ruptă în bu-
căţele de 3-4 cm lungime.
Când s-au fiert şi morcovii şi fasolea, se scurg într-o strecurătoare
(apa nu se aruncă; se poate folosi ca zeamă la o supă). Se amestecă o
ceaşcă de zeamă în care s-a fiert fasolea cu puţin ulei şi se toarnă într-o
tavă. Se aşază şi fasolea pe tavă, presărată cu mult pesmet. Se stropeşte
cu puţin ulei şi se dă la cuptor până când se rumeneşte.
XVIII.
PREPARATE
DIN ARDEI
167. Ardei umpluţi cu orez
Conţin: Fiecare ardei umplut conţine cca 120 calorii şi 35-40
glucide.
Se spală ardeii, se scoate codiţa şi se curăţă seminţele, apoi se opă-

resc în apă puţin sărată. Se scurg, se lasă la răcit, şi se umplu cu um-
plutura de la sărmăluţe (vezi reţeta nr. 172). Se aşază într-o tavă cu
vârful în jos, se toarnă peste ei un amestec de apă cu suc de roşii, ulei
şi puţină sare, se ornează deasupra cu câteva frunze de pătrunjel şi se
dau la cuptor. Cantitatea de orez se calculează după numărul de ardei:
o lingură de orez crud pentru un ardei.
168. Ardei umpluţi cu soia

Conţin: Fiecare ardei umplut conţine cca 200 calorii şi 15
glucide.
Se pregătesc ardeii ca în reţeta precedentă. Soia se pregăteşte ca

pentru pateul de soia I, preparat cu suc de roşii (vezi reţeta nr. 6). Se
umplu ardeii cu pateul de soia, se aşază într-o tavă, (cratiţă) şi peste ei
se toarnă un sos făcut din 1/2 ceaşcă apă în care s-a fiert soia, 1 lingură
de ulei şi 2 linguri suc de roşii. Se dau la cuptor 1/2 oră.
169. Salată de ardei copt

Se coc 1 kg de ardei (de preferinţă kapia roşu), şi se pun fierbinţi

într-un castron, se presară cu sare şi se acoperă cu un capac; apoi se cu-
răţă de coajă şi seminţe, se desfac în fâşii mici. Se curăţă o ceapă mică,
şi se toacă foarte fin.
Se face un sos vinegreta din zeama de lămâie, ulei şi sare şi se toarnă
peste ardei. Se amestecă bine cu ardeii şi cu ceapa.

XIX.
PREPARATE
DIN VARZĂ
170. Varză călită
a 2 cepe Se toacă ceapa şi se pune într-un

a 2 morcovi vas de fiert (ceaun). Se presară cu
a 1 varză mare puţină sare și se fierbe la foc mic,
a untdelemn acoperind vasul cu un capac. Se cură-
a suc de roşii sau câteva roşii ţă morcovul, se spală se taie rondele
a sare şi se pune la fiert cu ceapa. Se poa-
te stinge cu foarte puţină apă, dacă
ceapa a început să se prindă.
Se toacă varza sau se rade pe ră-
zătoare şi se pune şi ea la fiert în va-
sul de fier. Nu se adaugă nici apă, nici
ulei până când nu este fiartă bine. Se
amestecă din când în când cu o lingu-
ră de lemn. La sfârşit se adaugă sucul
de roşii sau roşiile date pe răzătoare,
uleiul şi se potriveşte de sare. Se dă
la cuptor 10-15 minute.
171. Varză pané

a 1 varză Varza se taie în patru, se curăţă

a 2-3 ouă de cotoare şi se pune la fiert în apă
a 2-3 linguri de făină cu sare. Se fierbe foarte bine, apoi se
a o ceaşcă de lapte scurge, şi se lasă să se răcească. Se bat
a 250 ml suc de roşii ouăle cu laptele, cu făina şi cu puţină
a untdelemn sare. Se fac chifteluţe din varză, îm-
păturindu-se frunze moi. Se dau prin
a sare
ou şi se prăjesc în tigaia teflon (sau se
aşază pe o tavă în care s-a pus hârtie
de copt şi se pun la cuptor).

Când oul este frumos rumenit, se pun într-o tavă, se stropesc cu
untdelemn şi se toarnă deasupra suc de roşii, apoi se dau la cuptor până
când sucul de roşii devine un sos consistent. (Odată cu sucul de roşii se
poate presăra şi pătrunjel verde tocat).
172. Sărmăluţe în foi de varză

Se pune varza la fiert în apă pu- a 2 verze,

ţin sărată, atât cât să fie acoperită a 300-400 g ciuperci fierte şi
ceva mai mult de jumătate cu apă. tocate mărunt
Nu se fierbe prea mult, trebuie ur- a 4-5 cepe mari
mărit ca frunzele să fie potrivit de a 3-4 morcovi
moi. Se învârte uşor varza în vasul a 1 ţelină
de fiert şi se desfac uşor frunzele a 4-5 roşii sau suc de roşii
pentru sarmale, una câte una ime- a 2-3 linguri de ulei
diat ce s-au înmuiat a 1 cană orez, sare, pătrunjel
verde şi/sau mărar verde
tocat, câteva frunze de viţă
pentru tapetat tava
Preparate din varză 199

Umplutura: Ceapa se toacă şi se pune într-un vas de fier, presărată
cu puţină sare, împreună cu morcovul şi ţelina rase.
Nu se adaugă grăsime, ci se pot adăuga 1-2 linguri de apă dacă ceapa
nu-şi lasă zeamă. Se acoperă cu un capac şi se fierb la foc mic, ameste-
cându-se din când în când cu o lingură de lemn. Când s-au înmuiat pu-
ţin, se toarnă uleiul, se mai lasă un minut şi se dă la o parte de pe foc.
Se fierbe separat, doar pe jumătate, orezul ales şi spălat. Se ameste-
că zarzavatul cu orezul, cu ciupercile gata pregătite, cu sucul de roşii sau
roşiile date pe răzătoare şi cu verdeaţa, după dorinţă.
Se aşază frunzele de varză pe un tocător de lemn, se taie după do-
rinţă, înlăturându-se nervurile groase. Se pun pe fiecare frunză 1-2 lin-
guriţe de umplutură şi se împachetează sărmăluţe, care se aşază într-o
tavă căptuşită cu frunze de varză mai mari sau cu frunze de viţă.
Se face un sos cu 1/2 cană apă, 1/2 cană de suc de roşii, 2-3 linguri
de ulei şi puţină sare, se fierbe în clocot, se răstoarnă peste sarmalele
aşezate în tavă, se pun deasupra frunze de varză sau de viţă şi se pun la
cuptor la foc potrivit.
Cu aceeaşi umplutură se pot face sarmale

şi în foi de viţă, de podbal,
din frunze de sfeclă sau de ştevie
(ştevia şi sfecla nu se fierb, doar se opăresc).

XX.
PREPARATE DIN
DIFERITE LEGUME
173. Praz cu măsline
a 20-25 fire de praz Se curăţă prazul, se taie bucăţi

a 100 g măsline de 8-10 cm şi se pune la fiert în apă
a 3 linguri de ulei cu sare. După ce s-a fiert destul de
a 4 linguriţe cu vârf de făină bine, se scurge într-o strecurătoare,
a 1 cană mare suc de roşii apoi se rumeneşte în tigaia de te-
flon şi când este gata se aşază într-o
tavă. Se face un sos de roşii (v. reţe-
ta nr. 59), în care se pun şi măsline-
le, se fierbe puţin separat şi se toar-
nă peste praz (dacă sosul este prea
gros se mai subţiază cu puţină apă).
Se pune mâncarea la cuptor 15-20
minute. Se serveşte rece sau puţin
încălzită.
174. Mâncare de mazăre

a 1/2 kg mazăre boabe Se pregăteşte ceapa ca pentru

a 2-3 cepe sosul de ceapă (v. reţeta nr. 56). Se
a 2 linguri ulei adaugă mazărea, iar la urmă uleiul
a 3-4 linguri suc de roşii îngroşat cu făină.
a 1- 2 linguri făină Se potriveşte de sare şi se adau-
a sare gă mărarul foarte fin tocat.
a mărar

175. Mazăre cu maioneză
Conţine: T. = 1780 calorii; 80 glucide pt. 1/2 kg mazăre
Se fierb boabele de mazăre şi se amestecă cu maioneză preparată

după reţeta nr. 50 sau 51.
176. Ghiveci
Se pregăteşte ceapa împreună a 3-4 cartofi

cu ardeiul ca pentru sosul de cea- a 3-4 morcovi mari
pă, vezi reţeta nr. 56. Se adaugă a 2 rădăcini de pătrunjel
morcovul, pătrunjelul rădăcină şi a 1 păstârnac
păstârnacul tăiate rondele, apoi a 5-6 cepe mari
vinetele şi dovlecelul tăiate cuburi. a 1-2 vinete
Se foloseşte un vas gros de fier sau a 1 dovlecel
o oală teflon şi se fierb zarzavaturi- a 300 g fasole verde
le în zeama lor. Se amestecă mereu, a 100 g mazăre boabe
iar la nevoie se poate adăuga foarte a 2-3 ardei
puţină apă. Fasolea verde şi mază- a suc de roşii
rea se fierb în vase separate, apoi se a 3-4 linguri ulei
strecoară. Când toate zarzavaturile a sare
s-au fiert, se amestecă, se adaugă a pătrunjel verde
uleiul şi sucul de roşii, se potriveş-
te ghiveciul de sare, se adaugă ver-
deaţa tocată mărunt şi se pune la
cuptor 20-30 de minute.
Preparate din diferite legume 203

177. Tocăniţă de bame
a 6-7 cepe potrivit de mari Ceapa se toacă solzi împreună cu

a 3-4 ardei ardeiul, se freacă cu sare şi se pune
a 1-2 vinete la înăbuşit, la foc mic, într-un vas
a 200-300 g bame de fier acoperit cu un capac. La ne-
a 2-3 linguri ulei voie se mai pot adăuga câteva pică-
a 4-5 roşii turi de apă. Vinetele se spală, se taie
a 2 legături de pătrunjel cuburi, se presară cu sare, se scurg
bine şi se pun la fiert împreună cu
ceapa. Bamelor li se taie codiţele,
se spală şi se pun la fiert împreună
cu celelalte zarzavaturi. Când s-au
fiert bamele şi vinetele se pun roşii-
le curăţate de coajă şi tocate mărunt
şi se adaugă uleiul, apoi verdeaţa to-
cată mărunt. Se poate pune la cup-
tor 15-20 de minute.

XXI.
PREPARATE DIN
VERDEȚURI
DE PRIMĂVARĂ
178. Sufleu de verdeţuri
a 1/2 kg spanac Se alege verdeaţa, se spală bine,

a 3-4 cepe mari sau 3-4 se opăreşte cu puţină apă sărată, se
legături de ceapă verde strecoară şi se toacă mărunt.
a 2-3 fire usturoi verde Se curăţă ceapa şi usturoiul, se
a 2-3 legături urzică spală și se toacă mărunt. Se călesc
a 2-3 legături lobodă într-un vas de fier, presărate cu pu-
a 2 linguri ulei ţină sare, fără grăsime sau apă. Se
a 3-4 roşii sau 100 ml suc de amestecă cu spanacul gata pregătit.
roşii Se face un sos din ulei, suc de
a 2-3 linguri făină roşii sau roşiile tocate mărunt (fără
a 1/2 linguriţă sare coajă), sare şi făină. Se toarnă peste
a 1 legătură mare de verdeaţa tocată, se dau câteva cloco-
leuştean te împreună, iar la sfârşit se adaugă
a 1-2 ouă pentru fiecare leuşteanul tocat mărunt.
persoană Se face loc cu o lingură şi se sparg
ochiuri în sufleu, apoi se acopere
fiecare cu o lingură de sos. Se pune
la cuptor 15-20 de minute.
179. Spanac cu ciuperci

a 1/2 kg ciuperci Se aleg şi se spală ciupercile, apoi se

a 1 kg spanac toacă mărunt codiţele, iar pălărioarele
a 3-4 legături de ceapă se prăjesc cca 10-15 minute în tigaia
verde sau 3-4 cepe uscate teflon, presărate cu sare (fără a li se
a 2-3 fire usturoi verde adăuga apă sau ulei).
(facultativ)

Se alege spanacul, se spală bine, a 2 linguri ulei
apoi se opăreşte, se strecoară şi se a 4-5 roşii sau 200 ml suc de
toacă mărunt împreună cu ceapa şi roşii
usturoiul. a 2-3 linguri făină
Se amestecă cu codiţele de ciu- a 1/2 linguriţă sare
perci tocate foarte fin, cu sucul de a 2 legături leuştean
roşii, cu făina frecată cu ulei şi se
fierbe timp de 5-6 minute pe foc,
amestecându-se mereu. Se aşază
pălăriile de ciuperci într-o cratiţă
tapetată cu hârtie de copt, se toar-
nă sosul peste ele şi se pun la cuptor
15-20 de minute.
180. Pilaf de orez cu urzici

a 200 g orez
Se opăresc urzicile, apoi se scurg a 1 kg urzică
şi se toacă împreună cu ceapa ver- a 3-4 legături ceapă verde
de. Se înmoaie foarte puţin într-un a 4 linguri ulei
vas de fier sau într-o tigaie teflon. a 200 ml suc de roşii
Se adaugă 2 linguri de ulei, 100 ml a sau 400-500 g roşii
suc de roşii şi 1/2 linguriţă sare, proaspete
apoi verdeaţa tocată mărunt. a 1 linguriţă sare
Se alege şi se spală orezul. Se a 1 legătură de leuştean
pune la fiert cu 300 ml apă. Se lasă
să fiarbă fără a se amesteca deloc
până când apa scade şi orezul în-
cepe să fiarbă greu. Se ia de pe foc,
se freacă cu 1 lingură de ulei, 50 ml
suc de roşii şi 1/2 linguriţă sare.
Se unge o cratiţă şi se pun alternativ straturi de orez şi sufleu de urzici.
Deasupra se toarnă 1 lingură de ulei amestecat cu 50 ml suc de roşii.
Se mai pot presăra câteva frunze de verdeaţă tocată. Se dă la cuptor la
foc mic, timp de cca. 20 de minute.
Preparate din varză verdețuri de primăvară 207
Sfatul bătrânilor spune că oul trebuie să-l mănânci singur dimineaţa,
să-l împarţi prietenilor la amiază, iar seara să-l dai la duşmani. Aşadar,
nu mâncaţi niciodată ouă seara, nici după amiază mai târziu de ora 15.
Având în vedere faptul că valorile ridicate ale colesterolului în sânge
favorizează apariţia bolilor cardiovasculare (ateroscleroza) recomandarea
medicilor este de a reduce cantitatea de alimente cu conţinut ridicat de
colesterol pentru a obţine valori normale ale colesterolului în sânge.
Aceasta se poate realiza, în cele mai multe cazuri, printr-un regim
alimentar sănătos cu conţinut redus în colesterol. De aceea, se recomandă
ca ouăle (care conţin în gălbenuş o cantitate relativ mare de colesterol)
să se consume în cantitate redusă, cel mult 2-3 ouă pe săptămână.
Deși simple și aparent cunoscute, cele câteva rețete preparate din ouă
sunt recomandate cu scopul de a fi gătite cât mai simplu, evitându-se în mod
deosebit prăjirea acestora în ulei sau alte grăsimi.

XXII.
PREPARATE
DIN OUĂ
181. Ochiuri româneşti
Se pun 250 ml apă puţin sărată la fiert într-o cratiţă mică sau într-o
tigaie. Când apa clocoteşte se sparg ouăle şi se acoperă cu un capac. Se
lasă la fiert la foc mic. Când albuşul este fiert, se iau ouăle cu o paletă şi
se aşază pe farfurie sau pe platou. Se pot turna peste ele câteva picături
de ulei.
182. Omletă la teflon

Se bat două ouă cu puţină sare şi 3-4 picături de apă rece. Se răstoar-
nă în tigaia încinsă bine şi se acoperă cu un capac. Când se aude cum
sfârâie şi începe să crească se poate întoarce pe partea cealaltă pen-
tru 10-15 secunde. Se rulează sub formă de clătită. Se poate umple cu
brânză de vaci.
183. Ouă fierte

Se spală ouăle şi se pun la foc într-un vas cu apă, care să le acopere.
Din momentul în care apa clocoteşte se mai fierb timp de 3 minute
pentru a fi cu zeamă, 5 minute pentru a fi moi şi 6-7 minute pentru a
fi tari.
Nu se consumă ouă fierte tare,

atunci când gălbenuşul capătă culoare verzuie.

XXIII.
PRODUSE
DE PANIFICAȚIE
184. Tăiţei de casă
Conţin: 100 g tăieţei uscaţi conţin 366 calorii şi 80 glucide
Se cern 300 g făină pe o planşetă. Se face loc la mijloc, se adaugă 2

ouă, puţină sare, 2-3 linguri apă. Se amestecă cu o lingură de lemn şi se
frământă. Se împarte aluatul în două. Se întinde din fiecare bucată câte
o foaie cât mai subţire şi se lasă să se zvânte.
Se rulează fiecare foarte strâns şi se taie tăiţei cât mai subţiri. Se
răsfiră pe planşetă şi iar se lasă să se zvânte.
185. Pâine de casă

100 g pâine conține 260 calorii; 55 glucide
a 1,5 kg făină Se sfărâmă drojdia, se freacă cu

a 1/2 kg apă sarea până se moaie şi se face pastă.
a 1/2 linguriţă sare, Apoi se adaugă puţină apă călduţă
a un cub de 2-3 cm grosime şi făină, ca să fie ca o cremă. Se lasă
de drojdie proaspătă sau la crescut.
2-3 linguriţe de drojdie Se frământă aluatul dospit cu fă-
uscată ina rămasă, apă călduţă, apoi se lasă
la dospit la loc cald acoperit cu un
prosop de bucătărie.
Când a crescut bine se mai fră-
mântă câteva minute, se rup pâini-
şoare mici şi se frământă din nou
fiecare, apoi se pun în tavă şi se lasă
până când încep din nou să crească.
Se pun la copt la foc potrivit.
Aluatul rămas pentru o altă
tavă nu se lasă prea mult la
crescut. Se frământă din
nou când se observă că a
crescut mult.

186. Pâine nedospită I
30 g pâine conţine aprox.120 calorii; 18 glucide
Puneţi uleiul într-un castron şi a 1 ceaşcă de făină fin

adăugaţi sarea. Adăugaţi încet apa măcinată, preferabil grâu
bătând în continuu cu o furculiţă, întreg
până când amestecul devine o spu- a 1/4 linguriţă sare
mă albă. Adăugaţi făina în timp ce a 3 linguri ulei pur vegetal
amestecaţi repede compoziţia, ca a 4 1/2 linguri apă rece
să nu se facă cocoloaşe.
Frământaţi aluatul, apoi bateţi-l bine cu un ciocan de lemn sau cu
un instrument special pentru piure.
Întindeţi o foaie de 5-6 mm grosime, aşezaţi-o într-o tavă neunsă
şi tapetată cu făină şi înţepaţi-o cu o furculiţă. Se dă la cuptor la foc
potrivit. Se pot coace şi chifle mici în tigaia teflon, la foc mic, acoperite
cu un capac. Se coc pe o parte, apoi se întorc şi pe cealaltă.
187. Pâine nedospită II

30 g pâine conţine aprox. 170 calorii; 18 glucide
Cerneţi făina şi sarea împreună. a 1 ceaşcă de făină fin

Puneţi apa în ulei, dar nu ameste- măcinată (preferabil grâu
caţi. Adăugaţi-le la ingredientele integral)
uscate şi amestecaţi cu o furculiţă a 1/4 linguriţă sare
până se umezeşte făina. Întindeţi- a 2 linguri apă rece
o între două foi de hârtie de perga- a 1/4 ceaşcă de ulei de
ment până la grosimea de cel mult măsline sau alt ulei vegetal
6 mm.
Puneţi-o pe o tavă tapetată cu făină şi neunsă cu ulei şi împărţiţi-o
cu un cuţit ascuţit în pătrăţele de mărime potrivită. Înțepați fiecare pă-
trăţică, pentru a preveni umflăturile. Se dă la cuptor la foc potrivit. Se
poate coace şi în tigaia teflon, coaptă pe amândouă părţile, la foc mic,
acoperită cu un capac.
Preparate de panificație 213

188. Pâine preparată cu maşina de pâine
100 g pâine conţine 250 calorii; 50 glucide
a 700 g făină Se ung paletele de frământat şi

a 400 ml apă suporţii pe care se prind, apoi se
a 1 linguriţă drojdie uscată aşază cu grijă la locul lor. Se toar-
a 1 linguriţă sare nă apa, se presară deasupra făina,
a 1 lingură ulei apoi drojdia şi sarea. Se pune tava
în maşină şi se programează după
instrucţiunile fiecărei maşini.
189. Crutoane
50 g crutoane conţin cca 220 calorii; 31 glucide
Se preferă pâinea mai veche, de 2-3 zile. Se taie felii de 1 cm grosime

pe o planşetă de lemn, apoi din fiecare felie se taie cuburi cu latura de 1
cm. Se aşază pe o tavă (neunsă) şi se dau la cuptor la foc potrivit, până
se usucă bine şi nu mai au deloc umezeală în ele. Se păstrează într-un
săculeţ de pânză sau într-o pungă de hârtie. Se servesc cu lapte, supă
cremă de legume etc.
190. Chifle delicioase de graham

6 chifle x 130 g; 1 chiflă conține 340 calorii, 80 glucide
a 250 ml apă caldă Se dizolvă mierea în apă caldă şi

a 1 lingură miere de albine se adaugă drojdia. Se lasă la dospit.
a 1 lingură drojdie uscată (gra- Se adaugă uleiul, sarea, apoi jumă-
nule) sau 20 g drojdie proaspătă tate din cantitatea de făină şi se
a 1 linguriţă sare amestecă bine. Se frământă timp de
a 2 linguri ulei 20 minute, adaugându-se treptat
a 200 g făină albă restul de făină și, la sfârșit, tărâţele.
a 200 g făină integrală
a 100 g tărâţe de grâu
Se pune aluatul într-un vas încăpător presărat cu făină şi se lasă la
crescut la loc cald timp de 30-45 de minute.
Se frământă din nou 2-3 minute. Se presară cu făină o tavă (ca cea
de cozonac), se pune aluatul în tavă, după forma acesteia, se acopere cu
un prosop şi se lasă la crescut încă 10-20 de minute.
Se dă la cuptorul deja încins şi se coace la foc potrivit timp de 35-40
de minute.
După ce se scoate din cuptor, se scoate din tavă, se acoperă cu un
prosop şi se lasă la răcit timp de 2-3 ore.
191. Covrigei simpli

1 covrig de 100 g conţine 232 calorii şi 75 glucide
Se freacă zahărul cu apa, sarea, a 1 kg făină

apoi se adaugă făina şi maiaua. a 100 g zahăr
Se amestecă toate şi se frământă a 1/4 linguriţă sare
bine. Se împarte aluatul în rulouri a 500 ml apă foarte caldă
de 10 cm, se lasă la crescut puţin aproape fierbinte
şi se fac cordoane de 35 cm lun- a seminţe de mac sau de
gime, ceva mai groase decât un susan
creion. Se împletesc două cordoa-
ne prin răsucire, apoi se unesc la Maiaua:
capăt,modelându-se sub formă de
covrig simplu, rotund, împletit. a drojdie cât o nucă
Se aşază pe o tavă în care s-a pus a 1 lingură zahăr
hârtie de copt, se pot unge cu sirop a 1/2 cană făină
şi se presară cu seminţe de mac sau a 100 ml apă călduţă
de susan.

192. Covrigei săraţi
1 covrig x 80 g conține 177 calorii, 37 glucide
a 1 kg făină Se bate uleiul cu apa şi se ames-

a ½ linguriţă sare tecă cu făina şi drojdia frecată cu
a 6 linguri ulei sare. Se frământă bine. Se fac rulo-
a 200 ml apă călduţă uri de 10-12 cm şi se împletesc în
a un cub de drojdie opt sau se răsucesc ca un „e mic de
mână”. Se aşază fiecare covrigel în
tavă şi se lasă puţin la crescut. Se
coc la foc potrivit.
Se pune într-o ceaşcă 1 linguriţă
de sare mare şi se adaugă 50-60 ml
apă. Se amestecă sarea. Când sunt
copţi, covrigeii se ung cu o pensula
înmuiată în apa sărată pregătită.
193. Aluat pentru plăcinte I

Conţine: cca 450 calorii; 150 glucide
a 15 linguri ulei Se frământă fără să se dospeas-

a 30 linguri apă că. Se pot lăsa puţin la dospit după
a făină cât cuprinde ce s-au împachetat plăcinţelele în
a drojdie de bere cât o nucă diferite forme.
frecată cu făină şi înmuiată
în apă călduţă
a puţină sare

194. Aluat pentru plăcinte II
Conţine: cca 450 calorii; 150 glucide
Se presară puţină sare peste a 3 pahare de apă

drojdie şi se freacă bine până de- a 1 pahar de ulei
vine o cremă. Se toarnă zahărul şi a un vârf de cuțin de sare
apa călduţă. Se freacă zahărul. Se a 50 g drojdie
adaugă făină în ploaie şi se ames- a coaja de la o lămâie
tecă bine până când aluatul poate a 1 kg de făină
fi frământat. Se ung mâinile cu ulei
şi se frământă bine până când tot
uleiul este încorporat. Se lasă la
dospit până când se dublează can-
titatea. Se poate folosi la plăcintă,
cornuleţe sau covrigei.
195. Plăcintă cu dovleac

1 porție x 25 buc.; 1 porție conține cca 100 calorii, 28 glucide
Se prepară un aluat ca în reţetele speciale de aluat pentru plăcin-

te, se întinde o foaie, se unge cu ulei, se pune peste ea dovleac ras, se
presară cu zahăr, se întinde o altă foaie, se dau semne plăcinţelelor cu
cuţitul, dar nu se taie de tot foaia. Se dă la cuptor. Se unge cu o pensulă
udată în apă rece imediat după ce plăcinta a fost scoasă din cuptor. Se
poate presăra cu zahăr pudră.
Din aceleași aluaturi se pot face şi alte forme de plăcinţele sau cor-
nuleţe umplute cu dovleac.
Una sau două gutui rase şi amestecate cu merele

sau dovleacul pregătit pentru plăcintă
dau o aromă excelentă.

196. Plăcinţele cu mere
Se folosesc aceleaşi aluaturi ca în rețetele precedente, dar se umplu cu

mere rase presărate cu zahăr. Dacă se fac cornuleţe, merele se călesc pu-
ţin în prealabil. Astfel preparate, merele se pot îndulci şi cu miere de albi-
ne. Dacă sunt prea zemoase, se presară şi puţin pesmet sau biscuiți rași.
Pentru plăcintele cu foi, merele crude şi rase se pun imediat la cup-
tor, după ce au fost presărate cu zahăr. Lăsate mai mult timp îşi lasă
multă zeamă.
197. Plăcintă cu brânză

Pentru reţetele de aluat de mai sus, se prepară o compoziţie de brân-

ză de vaci îndulcită cu miere de albine şi frecată cu ouă. Se umplu plă-
cinţele sau cornuleţe. Se pot adăuga 1-2 linguri de griş şi/sau câte o
lingură rasă de făină pentru fiecare ou.
198. Trigoane cu brânză

Conţin: T. = 1350 g
- Un trigon de cca. 50 g conţine 125 calorii şi 15 glucide .
Aluatul: Se face un aluat potrivit de tare.

a 50 g de ulei Se frământă bine, se ia o bucăţică
a 100 g de apă (poate fi minerală) din el, se frământă şi se aranjează
a puţină drojdie în formă de minge apoi se întinde o
a făină cât cuprinde (cca. 400 g) foaie foarte subţire, aşa încât dacă
Umplutura: întindeţi aluatul pe o faţă de masă
a 1/2 kg brânză de vaci fre- din muşama trebuie să se vadă
cată cu 100 g miere de albine prin el desenul de pe faţa de masă.
şi 2-3 ouă şi/sau 2 linguri Se unge foaia cu ulei. Se taie fâşii
amidon de porumb lungi şi late de aproximativ 10 cm
(vezi desenul alăturat). Se ung fâşi-
ile cu untdelemn, se aşază umplu-
tura în triunghiul 2, apoi se acope-
ră cu triunghiul nr. 1.
Se apasă puţin marginile şi se
întoarce colţul de sus peste tri-
unghiul 3, iar acesta la rândul lui
peste al 4-lea, ş.a.m.d. Se coc la foc
potrivit şi, când se scot din cuptor,
se stropesc cu apă rece.
199. Trigoane cu mere

Conţin: T. = 6950 calorii
Un trigon a 50 g conţine 156 calorii şi 25 glucide.
Aluatul: 200 ml ulei, 200 ml apă (poate fi minerală), făină cât

cuprinde (cca 800 g).
Umplutură: 2 kg mere curăţite de coajă, rase pe răzătoare,
presărate cu 200 g zahăr şi înmuiate pe foc până când nu mai
au zeamă multă, însă nici prea uscate.
Se procedează ca în reţeta precedentă.

200. Trigoane cu dovleac
Au o putere calorică şi glucide cu valori relativ egale cu cele
ale trigoanelor cu mere.
Aluatul: Se procedează ca în rețeta nr. 198,

a 200 ml ulei iar trigoanele se vor umple cu dovleac
a 200 ml apă crud ras şi presărat cu zahăr.
(poate fi minerală)
făină cât cuprinde (cca 800 g).
Umplutura:
a 2 kg de dovleac alb pentru
iarnă sau chiar din cel galben
(porcesc), curăţit de coajă
a 150 g zahăr (dacă se foloseşte
dovleac galben - porcesc - se
pune 1 cană plină de zahăr).
201. Aluat pentru ştrudele

Conţine: T. aprox. = 2650 calorii; 365 glucide
a 30 linguri apă Se freacă 12 linguri de făină cu

(poate fi minerală) 15 linguri ulei până se omogenizea-
a 24 linguri ulei ză bine ca o ciulama.
a un cub mic de drojdie Se întind toate cele 3 bucăţi de
a făină cât cuprinde ca să aluat şi se ung cu ciulamaua pregă-
iasă un aluat potrivit de tită fiecare din ele.
moale Se împachetează şi din nou se
întind cu sucitorul.
Se împarte aluatul în 3 părţi. Se lasă să se odihnească la rece o
jumătate de oră.
Se fac trigoane se umplu după
preferinţă. Dacă se folosesc mere
crude, se storc bine de zeama lăsată.
202. Aluat franţuzesc
Conţine: T. aprox. = 2650 calorii; 365 glucide
Din 20 linguri apă şi 8 linguri de a 16 linguri ulei

ulei, drojdie şi făină cât cuprinde a 20 linguri apă
se face un aluat potrivit de moale şi (poate fi minerală)
se lasă la dospit 1/2 de oră. a un cub de drojdie
Din 8 linguri de ulei şi 8 linguri a făină cât cuprinde
de făină se face o ciulama.
Se întinde aluatul într-o foaie,
se pune pe deasupra ciulamaua şi
se rulează, apoi se dă la rece 20 de
minute. Se fac ştrudele sau pateuri
umplute după dorinţă.

203. Alba ca zăpada
Crema: Se face un aluat ca în reţeta

precedentă. Se împarte în 3 sau 4
a 3/4 l lapte părţi şi se coc foi pe dosul tăvii.
a 4-5 linguri amidon de Se pune laptele la fiert. Se păs-
porumb (zeamil) trează o cană de lapte, care se frea-
a coaja şi zeama de la că cu amidonul şi se adaugă atunci
2 lămâi când laptele este înfierbântat.
a 3-4 linguri de miere de Se pune pe foc şi se freacă fără
albine încetare cu o lingură de lemn. Când
a 1-2 cutii compot de compoziţia s-a îngroşat ca o cremă,
ananas în suc propriu se dă la o parte de pe foc şi se adau-
gă mierea de albine.
Se poate prepara după gustul fiecăruia (mai dulce sau mai puţin dul-
ce. De reținut că rece crema pare mai dulce decât fierbinte.
Se amestecă din când în când până se răcoreşte bine ca să nu se prindă
crustă. Se adaugă zeama şi coaja de lămâie, apoi bucăţile de ananas.
Se umezeşte o foaie cu zeama de la compotul de ananas şi se întinde
crema, apoi se adaugă altă foaie, se umezeşte şi se pune din nou umplu-
tură. Ultima dată se pune foaie şi se umezeşte, apoi se presară cu zahăr
pudră şi puţină vanilie. Se taie şi se serveşte a doua zi.

204. Prăjitură cu gem
Din 5 linguri de ulei, 6 linguri de a 5 linguri ulei

apă, 1/3 cub de drojdie şi făină cât a 6 linguri de apă
cuprinde se face un aluat moale. Se a 1/3 cub de drojdie
întinde o foaie cât tava şi se pune la a făină cât cuprinde
copt. Se lasă să se rumenească foar- a 200 g gem de fructe
te puţin. Dacă s-a rumenit numai
dedesupt se poate întoarce foaia cu
faţa în jos. Se toarnă peste ea 200 g
gem de prune, merişoare, piersici
sau caise. Se presară cu nucă de co-
cos şi se mai dă 2-3 minute la cup-
tor. Se taie când s-a răcit.
205. Cornuri delicioase

Conţin: T. = 2362 calorii; 1027 glucide. Fiecare corn conţine
aprox.135 calorii şi 40 glucide
Se face un aluat moale, se în- a 1 kg făină

tind foi rotunde, se taie în raze, se a 200 g miere de albine
adaugă umplutură şi se rulează. Se a 150 ml ulei
lasă 20-30 de minute la crescut, a puţină sare
apoi se pun la copt la foc potrivit. a coaja de la o lămâie
Când sunt gata se ung cu miere de a stafide sau nucă de cocos
albine fluidă şi se presară cu nucă a un cub mare de drojdie
de cocos. Umplutura:
a 300 g nucă măcinată
a 50 g pesmet
a miere de albine
206. Ştrudel cu vişine
a 100 ml ulei Se prepară un aluat ca în reţeta

a 100 ml apă călduţă pentru trigoane nr. 198.
a 400 g făină Se scot sâmburii la vişine. Se în-
a 1 kg vişine tinde foaia şi se presară peste tot cu
a 200 g zahăr zahăr şi cu un strat subţire de pes-
a 50 g pesmet met foarte fin, cernut printr-o sită
deasă. Vişinele puţin stoarse, se
împrăștie peste toată suprafaţa alu-
atului care se rulează în continuare.
Se taie rulouri de mărimea tăvii, se
aşază într-o tavă tapetată cu hârtie
de copt (se poate unge pe deasupra
cu un sirop făcut din sucul scurs de
la vişine, care se fierbe 5 minute cu
2 linguri de zahăr) şi se dă la cuptor
la foc potrivit.
207. Ştrudel cu cireşe amare

Se prepară ca şi ştrudelul cu vişine. Este foarte delicios.

208. Plăcintă cu iaurt
Se bat ouăle bine separat, apoi Aluatul:

împreună cu iaurtul. Se adaugă a 100 ml ulei
mierea de albine şi se freacă în a 100 ml apă călduţă
compoziţie. Se încorporează făi- a 400 g făină
na, se amestecă uşor şi la sfârşit se
adaugă coaja de portocală. Umplutura:
Se face un aluat din 50 ml ulei, a 300 g iaurt
100 ml apă şi făină cât cuprinde. Se a 70 g miere de albine
presară cu făină planşeta sau faţa de a 3 ouă
masă şi se întind foi foarte subţiri a 3 linguri făină cu vârf sau
presărate cu făină ca să nu se lipeas- amidon de porumb
că, apoi se stropesc cu ulei. Se aşază a coaja de la o portocală
într-o tavă trei foi subţiri întinse
bine, unse şi aşezate una peste alta. Glazură:
Apoi se toarnă compoziţia cu iaurt. a 2 ouă
Se aşază din nou trei foi subţiri, a 1 linguriţă miere de albine
bine întinse şi stropite cu ulei peste a 1 linguriţă făină
umplutură, se înţeapă foile uşor cu
o furculiţă de câteva ori, apoi se dă
plăcinta la cuptor.
Când este gata, se bat două ouă cu o linguriţă de miere de albine şi o
linguriţă făină, se toarnă deasupra, apoi se mai lasă 5 minute la cuptor.
Se taie când este călduţă.
209. Gogoşi la cuptor
Conţine: T = 950 g. 4000 calorii; 500 glucide
Fiecare gogoaşă conţine cca 50 calorii şi 25 glucide.
a 200 ml apă Se pune la fiert într-o cratiţă

a 150 ml ulei apa amestecată cu zahărul şi ule-
a 400 g făină iul. Când începe să fiarbă în clocot,
a 100 g zahăr tos se toarnă făina toată deodată şi se
a 100 g zahăr pudră freacă bine. Se dă la o parte de pe
a 5 ouă foc şi se lasă să se răcească.
Între timp se freacă din când în când pentru ca toată compoziţia să

fie omogenă şi să nu se separe uleiul.
Când este numai călduţă se adaugă ouăle unul câte unul şi se freacă
bine mereu ca totul să fie bine amestecat şi să se obţină o cremă bine
legată. Secretul reţetei stă în frecarea foarte bine a compoziţiei.
Se pun într-o tavă cu lingura gogoşi de mărimea dorită la distanţă
între ele, deoarece cresc mult. Se pun la cuptor la foc potrivit. Când
sunt gata se dau prin zahăr pudră.

210. Clătite cu cremă de mac
Conţine: T. = 3180 calorii; 570 glucide
Fiecare clătită conţine cca. 110 calorii şi 20 glucide.
Se freacă făina cu ouăle şi lap- Pentru foi:

tele, se ia cu un polonic compoziţie a 250 ml lapte
şi se toarnă în tigaia teflon bine în- a 2 ouă
cinsă. Se lasă 1 minut şi se întoarce a 250 g făină
clătita pe cealaltă parte cu o paletă
de lemn. Se coc pe rând foile până Pentru cremă:
se termină compoziţia. a 750 ml lapte
Pentru cremă se amestecă ouă- a 3 ouă
le cu făina şi macul. Se subţiază a 75 g făină
cu lapte şi se pune la fiert la foc a 150 g miere de albine
potrivit, amestecând continuu până a 50 g mac
dă în clocot uşor şi se îngroaşă cre- a coajă de portocală
ma. Când este gata, se îndulceşte a lămâie sau alte arome
cu miere de albine şi se adaugă coa-
ja de portocală. Se întinde crema
pe foile de clătite, se mai presară cu
mac şi se rulează.

„Învățați să preparați fursecuri
și alte prăjituri în mod simplu,
fără folosirea bicarbonatului de sodiu,
care este dăunător stomacului.” (E.G.White)

XXIV.
FURSECURI ŞI
ALTE PRĂJITURI
USCATE
211. Fursecuri simple
a 50 g zahăr Se frământă un aluat tare, se fac

a 50 ml apă minerală biluţe puţin mai mari decât o nucă,
a 150 ml ulei se apasă cu palma ca să ia formă ro-
a 350 g făină tundă, apoi se aşază în mijloc câte
a miez de nucă sau sâmburi un miez de nucă sau un sâmbure de
de caise decojiţi caisă decojit. Se coc la cuptor la foc
potrivit.
212. Fursecuri cu iaurt

a 2-3 gălbenuşuri Se desface drojdia cu o linguriţă

a 150 g iaurt sau lapte acru de miere, 2 linguri de făină şi 3-4
a 50 g miere de albine linguri de apă călduţă.
a 7 linguri ulei Se frământă un aluat cât mai
a 20 g drojdie de bere moale în care se încorporează toa-
a 4-5 linguri nucă măcinată te ingredientele. Se întinde o foaie
(facultativ) groasă de 2-3 mm. Se taie aluatul în
a coajă de portocală formă de inimioare, frunze de tri-
a 500 g făină foi, romburi etc. (dacă aveţi forme
din plastic sau aluminiu) sau se taie
semilune cu paharul.
Se pot unge pe deasupra cu albuş
bătut.
Se aşază într-o tavă în care s-a
pus hârtie de copt și se dau la cup-
tor la foc domol. Se scot pe un pla-
tou şi se presară cu zahăr pudră.

213. Pricomigdale
Se bat albuşurile cu zahărul, pre- a 5 albuşuri

sărat câte puţin. După ce zahărul a a 1/4 kg zahăr
fost încorporat se pune castronul a 1/4 kg migdale sau nucă
într-un vas cu apă fierbinte, aşezat
la foc moale şi se mai bate pe abur
timp de 5 minute. Când albuşul este
bine bătut se adaugă migdalele sau
nucile măcinate. Se unge o tavă şi se
pun cu linguriţa grămăjoare de al-
buş la distanţă între ele apoi se dau
la cuptor pentru coacere, la foc mic.
214. Sărăţele
Se frământă un aluat cu ingre- a 250 ml apă minerală

dientele indicate. Se poate lăsa la a 500 g făină
rece o jumătate de oră. Se întind a 150 ml ulei
foi şi se taie în formă lunguiaţă sau a 1 linguriţă rasă de sare
cu ajutorul unor forme speciale. Se a seminţe de mac
coc la foc potrivit. a drojdie cât o nucă
Fusecuri și alte prăjitui uscate 231

215. Biscuiţi cu nucă
a 400-500 g făină Se dizolvă mierea în apă cloco-

a 300 g miere de albine tită, se opăresc 300 g de făina, se
a 150 ml ulei adaugă uleiul şi nuca măcinată. Se
a 150 ml apă amestecă bine compoziţia şi se pune
a 150 g nucă măcinată la rece o oră. Se răstoarnă pe o plan-
şetă şi se frământă cu restul de făină.
Se fac biscuiţi tăiaţi cu forme specia-
le sau se dau prin maşina de tocat, la
care s-a adăugat dispozitivul special
pentru biscuiţi. Se coc la foc potrivit.
Se pot pudra cu zahăr pudră va-
nilat.

XXV.
PRĂJITURI ȘI
ALTE DULCIURI
216. Frişcă cu miere de albine
100 g frișcă conţine 200 calorii; 32 glucide
a 400-500 g smântână dulce, Smântâna se bate foarte bine cu

foarte groasă telul, până când se ţine de tel.
a 200 g miere de albine Mierea de albine trebuie să fie
subţire. Dacă este topită, mierea nu
se pune caldă, ci se lasă la răcit până
devine puţin mai consistentă decât
atunci când este caldă.
Când totul este pregătit, se bat împreună mierea cu smântâna, apoi
se dă frişca la rece, se poate pune 10-15 minute chiar în congelator.
Bine pregătită, această frişcă va fi la fel ca şi cea pregătită cu zahăr. Mai
mult, ea este mult mai sănătoasă şi se poate folosi cu un deosebit suc-
ces mai ales la salatele de fructe, dar şi la prăjituri.
217. Semilune
Conţin: T. = 1100 g. 4010 calorii; 445 glucide
O bucăţică semilună (20-25 g) conţine cca 75 calorii şi 11 glucide.
a 5 ouă bătute Se bat ouăle întregi împreună cu

a 150 ml ulei zahărul. Se adaugă uleiul ca la maio-
a 150 g zahăr neză, drojdia frecată pastă cu puţi-
a 400 g făină nă apă şi făină, zeama şi coaja de la
a drojdie cât o nucă lămâie. Se freacă bine compoziţia.
a zeama şi coaja de la o lămâie Se toarnă într-o tavă tapetată cu
a 7 linguri nucă măcinată sau hârtie de copt, se presară deasupra
nucă de cocos rasă 7 linguri de nucă măcinată ameste-
cată cu 3 linguri de zahăr. Se pune
la cuptor.
Când prăjitura este coaptă se scoa-
te din cuptor, se lasă puţin la răcit şi
se taie, când este călduţă, în formă de
semilune (cu un pahar).
218. Baclava
O bucăţică de 50 g baclava conţine 200 calorii şi 16 glucide.
Se face un aluat ca cel de trigoa- a 100 ml ulei

ne (vezi reţeta nr. 198). Se întind a 100 ml apă
foi subţiri de mărimea tăvii. Pen- a 400 g făină
tru a nu se lipi, se presară cu făină a 200-250 g nucă
peste ele. Se unge o tavă, se aşază a 3/4 l sirop de fructe sau de
o foaie, se unge cu ulei şi se aşază trandafiri sau
alta deasupra ei. Dacă foile se mai a 300 g miere de albine
rup, se are grijă ca să se acopere
găurile cu celelalte foi. Se pot pune
3 foi una peste alta. Se presară un
strat de nucă măcinată.
Se pune altă foaie, se unge cu ulei, se presară din nou cu nucă, apoi
se pun din nou 2 sau 3 foi bine întinse şi unse cu ulei una peste alta. Se
taie cu un cuţit pătrate până la ultima foaie de mărimea dorită. Se dă
la cuptor şi se coace la foc potrivit. Când foile sunt coapte (uscate) se
toarnă sirop sau miere de albine peste întreaga suprafaţă a prăjiturii. Se
toarnă suficient de mult, ca să pătrundă prin tăieturile făcute înainte.
Se mai lasă la cuptor până când prăjitura a absorbit tot siropul. Se scot
baclavalele pe o farfurie şi
se mai toarnă puţin si-
rop deasupra. Sunt
mai gustoase când
sunt pregătite cu o
zi sau două înain-
te de a fi servite.
Prăjituri și alte dulciuri 235

219. Nuga Sanda
Conţine - cca 575 calorii şi 715 glucide, fiecare bucăţică de 100 g nuga
a 350 g zahăr Se bat albuşurile spumă împreu-

a 350 g miere de albine nă cu zahărul şi mierea de albine, în-
a 6 albuşuri tr-un castron pus într-un vas cu apă
a 250 g nucă curăţată clocotită. Se adaugă zeama şi coaja
şi tocată foarte fin de lămâie şi se bate în continuare
a 100 g migdale curăţate până se îngroaşă bine. Se adaugă
şi tocate foarte fin nucile şi migdalele şi se amestecă.
a zeama şi coaja de la Apoi se pune totul pe o coală de ce-
2 lămâi lofan. Se netezeşte, cu un cuţit ud,
a o coală de celofan până ajunge la grosimea dorită, se
împachetează în coala de celofan, se
presează între două bucăţi de lemn
şi se lasă la răcit. Se taie bucăţi a
doua zi.
220. Nuga îmbrăcată

Conţine - cca 600 calorii şi 775 glucide fiecare bucăţică de 100 g nuga
a 500 g zahăr Se dizolvă zahărul în apă, se adau-

a 1/4 l apă gă mierea de albine şi vanilia tăiată
a 1 ceaşcă miere de albine bucăţi. Acest amestec se fierbe până
a vanilie se leagă bine. Se ia vasul de pe foc şi
a 6 albuşuri se adaugă albuşurile bătute spumă.
a 100 g alune Se mai pune puţin la foc amestecân-
a 50 g migdale (sâmburi de du-se constant, repede, ca să se întă-
caise) rească albuşurile. Se adaugă alunele,
a şi/sau 50 g nuci tocate migdalele şi/sau nucile.
mărunt Se aşază compoziţia între două
a 2 foi de napolitană foi de napolitane şi se taie felii.
221. Ciocolată de casă
Conţine: T. = 11230 calorii; 655 glucide. O bucăţică ciocola-
tă 7 cm/2.5 cm/0.5 cm = 50 g = cca 165 calorii; 9,4 glucide.
Se cerne laptele praf şi cafea- a 600 ml apă clocotită

ua de roşcove sau de cereale şi se a 1 kg lapte praf
răstoarnă peste apa clocotită. Se a 200 g miere de albine
amestecă energic până se îngroaşă. a 1 kg alune coapte şi tocate
Se adaugă mierea de albine, vanilia cu cuţitul
şi alunele. Se răstoarnă compozi- a 3 linguri karob (praf de roşcove)
ţia într-o tavă şi se pune la rece. Se sau inka (cafea de cereale)
serveşte a doua zi. avanilie
222. Ciocolată de soia

Se amestecă laptele cu praful de a 100 ml apă clocotită

roşcove sau cafeaua de cereale şi se a 400 g lapte praf de soia
freacă cu apa clocotită. Se adaugă a 2 linguri karob (praf de roşcove)
mierea de albine, vanilia şi la urmă sau inka (cafea de cereale)
nuca şi alunele uscate în cuptor şi a vanilie
tocate mărunt. Se răstoarnă pe un a 100 g nucă uscată puţin în
platou şi se pune la rece. Se poate cuptor şi măcinată
folosi ca o cremă pentru prăjituri. a 300 g alune prăjite
a 2 linguri miere de albine
223. Bomboane de ciocolată

Conţin: O bomboană de 15-20 g conţine 60 calorii și 3,4 glucide
Se prepară o ciocolată ca în reţeta nr. 221. Se lasă întinsă la întărit

mai multe ore. Se iau cu o linguriţă bucăţele de ciocolată şi se rostogo-
lesc prin nucă de cocos. Se aşază într-o bombonieră.

224. Bomboane de „soia”

Se prepară ciocolată de soia ca în reţeta nr. 222, în care se mai adau-
gă 1-2 linguri tărâţe cernute şi uşor uscate în cuptor, 2 banane pasate
şi 100 g nucă de cocos pentru pudrat. Se lasă întinsă să se întărească
puţin, se iau cu o linguriţă bucăţele de ciocolată şi se tăvălesc prin nucă
de cocos. Se aşază într-o bombonieră.
225. Bomboane cu fructe I

Biscuiţi: Se frământă un aluat cu ingredi-

a 150 ml apă minerală entele pentru biscuiţi. Se poate lăsa
a 400-500 g făină la rece o jumătate de oră. Se întind
a 50 g zahăr foi şi se taie în formă lunguiaţă. Se
a 100 ml ulei coc la foc potrivit, apoi se lasă la ră-
a drojdie cât o nucă cit.
a 1 kg banane bine coapte Se dau prin maşina de tocat sau
a 200 g stafide, de preferinţă prin robot biscuiţii şi nuca, apoi
aurii se adaugă bananele şi stafidele.
a 150 g nucă măcinată Se adaugă 100 g nucă de cocos. Se
a 300 g biscuiţi amestecă bine compoziţia şi se iau
a 200-300 g nucă de cocos biluţe cât o nucă. Se rotunjesc şi se
rostogolesc prin nucă de cocos. Se
aşază într-o bombonieră.

226. Bomboane cu fructe II
Conţin: Calorii şi glucide aproximativ la fel ca în reţeta pre-
cedentă.
Se pasează bananele şi se ames- a 1 kg banane bine coapte

tecă cu stafidele, nuca şi tărâţele. a 1 cană stafide măcinate
Se modelează biluţe şi se dau prin a 1 cană nucă măcinată
nucă de cocos. Se aşază într-o bom- a 1 cană tărâţe de grâu
bonieră. cernute şi foarte uşor
rumenite într-un cuptor
încins (3-4 minute)
a nucă de cocos
227. Bomboane cu fructe III

Conţin: Calorii şi glucide aproximativ la fel ca în reţeta precedentă
Se pasează bananele şi se a 1 kg banane bine coapte

amestecă cu mierea, nuca şi tărâ- a 1 cană miere de albine
ţele. Se modelează biluţe şi se dau a 1 cană nucă măcinată
prin nucă de cocos. Se aşază într-o a 1 cană tărâţe de grâu
bombonieră. cernute şi foarte uşor
rumenite într-un cuptor
încins (3-4 minute)
a nucă de cocos
228. „Salam” desert

Conţine: Calorii şi glucide aproximativ la fel ca în reţeta precedentă
Se presară o foaie de celofan cu nucă de cocos, se formează un rulou

din compoziţia de mai sus şi se mai poate presăra nucă de cocos. Se
rulează celofanul, se strânge la capete şi se dă la rece. Se poate păstra şi
la congelator mai mult timp.

229. Eclere Brânduşa
Un ecler conţine cca 65 calorii şi 12 glucide.
Aluat: Se pune la fiert într-o cratiţă apa

a 150 ml ulei amestecată cu uleiul. Când începe să
a 200 ml apă clocotească se toarnă făina toată de-
a 250 g făină odată şi se amestecă bine. Se dă la o
a 5 ouă parte de pe foc şi se amestecă foar-
te bine ca să fie bine omogenizată
Crema: compoziţia şi să nu se separe uleiul
a 800 ml lapte deloc. Când este numai călduţă se
a 3 linguri karob (praf de mai freacă timp de 2-3 minute, apoi
roşcove – poate lipsi) se adaugă ouăle unul câte unul. Se
a 8 linguri amidon de pune compoziţia într-o pungă de
porumb sau făină albă plastic potrivit de mare. Se taie unul
a 150 g miere de albine din colţurile pungii cu un cuţit şi se
a 1 portocală sau 1 lămâie lasă să cadă pe o tavă în care s-a pus
hârtie de copt, batoane de aluat bine
distanţate între ele pentru că se um-
flă mult. Se dau la cuptorul bine în-
cins şi se lasă să se coacă bine, apoi
se desprind de pe tavă şi se aşază
într-un castron.
Se freacă amidonul sau făina cu laptele. Se pune la fiert şi se ames-
tecă mereu până se îngroaşă bine. Când este gata se dă la o parte de pe
foc, se adaugă praful de roşcove şi mierea de albine potrivindu-se bine
după gust. Se lasă la răcit şi din când în când se freacă cu o lingură de
lemn. Când s-a răcit şi este numai călduţă, se adaugă zeama de porto-
cală sau de lămâie şi coaja rasă.
Când batoanele pentru eclere s-au răcit, se taie în două pe lung, se
umplu cu crema gata preparată, se aşază pe un platou şi se presară cu
zahăr pudră.

230. Tort de mere
Se curăţă merele, se taie felii şi Umplutura:

se pun într-o cratiţă de 3 kg tape- a 2 kg mere
tată cu hârtie de copt. Se toarnă o a 1 cană de zahăr
cană de zahăr peste ele şi se dau la
cuptor la foc potrivit. Blatul:
Se freacă spumă 5 gălbenuşuri a 5 ouă
cu 5 linguri de zahăr, apoi cu 6 lin- a 5 linguri zahăr
guri de făină. Se adaugă albuşuri- a 6 linguri făină
le bătute spumă tare. Se amestecă a 400 g smântână
foarte încet în compoziţie. a 50 g miere de albine
Când merele din cuptor sunt pe a 10-15 nuci măcinate
jumătate coapte, se toarnă peste a fructe pentru ornat
ele compoziţia gata preparată şi se (stafide, vişine sau cireşe
dă din nou la cuptor. Se coace până proaspete, congelate sau din
când blatul este bine rumenit. Se dulceaţă)
scoate şi se așază pe un platou.
Se lasă la răcit, apoi se ornează cu frişcă preparată din smântână şi
miere de albine.
Deasupra se presară nucă măcinată şi se aşază câteva fructe pregă-
tite pentru ornat.

231. Tort Doboş
Conţine - T. = 5934 calorii; 810 glucide
a 6 ouă Se pune într-un castron zahărul.

a 6 linguri zahăr Peste el se toarnă apa clocotită. Se
a 8 linguri făină freacă bine cu gălbenuşurile, după
a 4 linguri apă clocotită care se amestecă uşor făina.
a 500 ml sirop de fructe Albuşurile se bat spumă într-un
sau 600 ml lapte dulce castron care este aşezat într-altul
fiert, îndulcit cu cu apă clocotită, apoi se amestecă
a 2-3 linguri miere de uşor cu restul compoziţiei.
albine, pentru însiropat Se unge o tavă cu ulei (de prefe-
a 200 g nucă măcinată (o cană) rinţă o tavă din teflon) sau se îm-
a 800 g smântână bracă în hârtie de copt şi se toarnă
a 150 g miere de albine câte un strat subţire din compozi-
a 50 g stafide sau fructe ţie, apoi se dă la cuptor. Se coc pe
mărunte pentru ornat rând 7-8 foi de tort.
După ce terminaţi de copt foile
de tort, puneţi pe o tavă în cuptor
nuca măcinată, apoi stingeţi cup-
torul şi lăsaţi-o aşa până se răceşte
cuptorul.
Se însiropează fiecare foaie cu
sirop sau lapte îndulcit. Se aşază pe
un platou câte o foaie de tort însiro-
pată, un strat de nucă măcinată şi
un strat de frişcă. Când toate foile
au fost pregătite, se ornează tortul
cu frişcă, se presară nucă măcinată
deasupra şi se ornează cu stafide,
vişine, cireşe sau alte fructe mici
pentru ornat.

232. Tort cu gem de mere
Se freacă zahărul cu apa clo- Blatul:

cotită, apoi cu gălbenuşurile şi se a 8 ouă
încorporează uşor făina. Se bat pe a 300 g zahăr
abur albuşurile foarte bine, apoi a 500 g făină
se amestecă uşor în compoziţie. Se a 10 linguri apă clocotită
unge o tavă sau se îmbracă în hârtie a 700 ml sirop de fructe, sau
de copt şi se coace un singur blat. 1 litru lapte îndulcit cu 3-4
Se curăţă merele, se rad şi se linguri miere de albine,
pun cu zahărul la fiert. Se fierb la pentru însiropat,
foc mic până se înmoaie bine, apoi a 50 g nucă măcinată
se lasă la răcit. sau 1/2 pungă de nucă de
Din smântână şi mierea de albi- cocos rasă (facultativ)
ne se face o frişcă bine bătută. a 450 g smântână
Blatul copt şi răcit se taie în a 50 g miere de albine
3-4 felii cu un cuţit cu lama lungă, fructe mărunte pentru
formându-se 3-4 foi rotunde. Se ornat sau câteva bucăţele
aşază pe un platou, se însiropează de miez de nucă
fiecare foaie cu sirop de fructe sau
lapte îndulcit, se aşază câte o foaie Pentru umplutură:
de tort şi un strat de gem de mere a 2 kg mere şi 150 g zahăr
până când terminăm foile şi gemul sau 500 g gem de mere,
pregătit. Se ornează cu frişcă, se care nu trebuie să fie prea
presară deasupra nucă măcinată şi dulce. Dacă este prea dulce
se aşază deasupra stafide, miez de se mai poate drege gustul
nucă sau alte fructe. Se serveşte cu puţină zeamă de
după câteva ore, sau a doua zi. portocală sau de lămâie
pentru a căpăta un gust
puţin acrişor.

233. Tort Vegan
Conţine: Blatul: T. = 2480 calorii; 476 glucide
Crema: T. = 1920 calorii; 315 glucide
Blatul: Se dizolvă mierea în apă

a 300 g făină clocotită, se opăreşte făina, se
a 300 g miere de albine adaugă uleiul şi nuca măcinată.
a 150 ml ulei Se amestecă bine compoziţia şi
a 150 ml apă se pune la rece o oră. Se împarte
a 150 g nucă măcinat aluatul în 4 părţi şi se coc, la foc
Cremă de fructe: potrivit, foi de tort într-o tavă
a 1 kg banane bine coapte, tapetată cu hârtie de copt.
fructele dintr-o cutie de Se însiropează foile cu sucul
ananas în suc propriu de ananas şi se ung cu crema
tocate mărunt preparată prin mixarea ingredi-
a 200 g stafide, de preferinţă entelor menţionate pentru cre-
aurii mă. Se presară deasupra cu nucă
a 200 g nucă măcinată sau de cocos.
alune Se pot unge foile şi cu mere
a 200 g nucă de cocos îndulcite şi înmuiate pe foc.
234. Prăjitură Cornelia

O porție de prăjitură de 50 g conţine cca 80 calorii şi 16 glucide
a 4 ouă Se freacă gălbenuşurile cu zahă-

a 150 g zahăr rul peste care s-a turnat apa cloco-
a 100g făină tită, se adaugă făina, pesmetul şi
a 50g pesmet nuca măcinată şi se amestecă uşor
a 50g nucă măcinată cu gălbenuşurile, apoi se adaugă al-
a 5 linguri apă clocotită buşurile bătute spumă tare.
a 1/2 kg fructe (mere, vişine, Se unge o tavă, se aşază fruc-
struguri, prune sau piersici) te pe toată suprafaţa ei (mere-
le curăţite de coajă şi tăiate felii
subţiri, prunele sau piersicile tăiate de asemenea felii, sau vişi-
ne fără sâmburi. Acestea pot fi însă presărate şi deasupra, după
ce compoziţia a fost turnată în tavă). Se toarnă compoziţia pes-
te fructe (dacă acestea au fost puse direct pe tavă), apoi se dau la
cuptorul deja încins. Când este gata prăjitura, se scoate din cup-
tor şi se lasă să se răcească încet la loc cald (dacă este iarnă se poa-
te pune chiar deasupra unei sobe, acoperită cu un prosop cald). Când
s-a răcit, se taie romburi potrivit de mari şi se aşază pe un platou.
Reţeta este suficientă pentru o tavă mică. Pentru o tavă mare aşa
cum sunt cele obişnuite de aragaz, cantităţile trebuie dublate.
Se poate renunţa la pesmet şi nucă, dar atunci este necesar să folo-
sim 200 g făină.
235. Prăjitură Maria

O prăjitură de 50 g conţine cca 93 calorii şi 25 glucide
Se curăţă merele de coajă şi se a 2 kg mere

taie felii foarte subţiri sau se rad pe a 1 şi 1/2 cană mare griş
răzătoarea mare şi se amestecă cu o (300 g)
jumătate de cană de zahăr. Se ames- a 1 şi 1/2 cană zahăr (300 g)
tecă grişul cu 1 cană de zahăr (mai a 1 cană de făină (250 g)
goală) şi făina într-un castron. Se a 5-6 linguri ulei
unge o tavă, se ia cu o cană jumătate
din compoziţia de griş, făină şi za-
hăr şi se presară pe toată suprafaţa
tăvii un strat potrivit de gros.
Deasupra se aşază merele pre-
gătite cu zahărul, apoi se presară
restul compoziţiei de griş, făină şi
zahăr peste toată suprafaţa tăvii şi
se stropeşte pe deasupra cu ulei.
Se pune la cuptor la foc potrivit.
Când este rumenită se scoate, se lasă
la răcit, apoi se taie pătrate sau rom-
buri şi se aşază pe platou.
236. Chec
10 porție x 50 g; 1 porție conține cca 330 calorii, 65 glucide
a 5 ouă Se bat bine 5 gălbenuşuri cu 5

a 5 linguri ulei linguri ulei.
a 1 pahar şi jumătate cu Separat se bat spumă 5 albu-
zahăr şuri, apoi se adaugă zahărul şi se
a 2 pahare făină bate în continuare până ce acesta
a 20-30 nuci se topeşte.
Se amestecă în gălbenuşuri câte puţin albuş şi puţină făină, ameste-
cându-se foarte uşor şi în aşa fel încât compoziţia să se amestece bine.
La sfârşit se pune albuş. Se pune într-o tavă tapetată cu hârtie de
copt, se presară deasupra cu nuci măcinate şi se dă la cuptor. Nu se
deschide cuptorul mai repede de 15-20 de minute.
237. Pandişpan
a 4 ouă Se bat 4 gălbenuşuri cu 6 lin-

a 270 g zahăr guri de apă călduţă şi 200 g zahăr,
a 7 linguri apă călduţă adăugate câte puţin, până se face
a 200 g făină spumă.
a nuci sau stafide Separat se bat albuşurile cu o lin-
gură de apă călduţă şi 70 g zahăr.
Peste gălbenuşuri se pune alternativ câte puţin albuş şi făină. Ulti-
ma dată se pune albuş. (Se amestecă cu gălbenuşurile foarte uşor pen-
tru a putea creşte frumos).
Se unge o tavă, se tapetează şi se toarnă compoziţia. Se pot presăra
deasupra nuci sau stafide (date prin făină). Se coace la foc potrivit, nu
se deschide cuptorul timp de 15-20 de minute.
În loc de nuci sau stafide se pot presăra vişine sau cireşe din dulcea-
ţă. Compoziţia va ieși foarte însiropată, dacă este stropită cu un sirop
mai gros sau cu dulceaţă mai subţire, după ce a fost turnată în tavă.

238. Prăjitură Emilia
Se bat albuşurile cu zahărul a 5 ouă

timp de 15 minute. Se adaugă găl- a 7 linguri zahăr
benuşurile unul câte unul, apoi apa a 10 linguri apă rece
picurată în compoziţie, bătându-se a 2 linguri ulei
în continuare. a 14 linguri (rase) de făină
Se amestecă uşor compoziţia, a 200 g nucă măcinată
încorporându-se mai întâi uleiul, a 1/2 litru sirop
apoi făina turnată în ploaie.
Se răstoarnă într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, se presară deasu-
pra un strat cu nucă măcinată şi se dă la cuptor la foc potrivit.
Când este gata, se scoate, se lasă la răcit, se însiropează cu un sirop
de fructe sau de trandafiri, se taie pătrate sau în romburi şi se aşază pe
un platou de prăjituri.
239. Savarine cu pesmet (12 bucăți)

1 porție conține cca 112 calorii, 42 glucide
Se amestecă cu lingura gălbe- a 6 ouă

nuşurile şi se adaugă făina ames- a 6 linguri zahăr
tecată cu pesmetul. Se adaugă al- a 4 linguri pesmet
buşurile bătute cu zahărul. a 2 linguri făină
Se ung forme speciale pentru a sirop de fructe sau de
savarine şi se tapetează cu pesmet trandafiri
sau făină. Se pune la cuptor 30 de
minute, la foc potrivit.
Se scot calde din forme, se taie capacul, se însiropează, se pun câte-
va boabe de fructe pe capac şi se poate pune deasupra frişcă pregătită
ca în reţeta nr. 216.
Aceeaşi compoziţie se poate coace şi într-o tavă rotundă şi se va face ast-
fel o prăjitură mai mare, din care se taie felii şi se servesc pe farfurioare.

240. Prăjitură cu must de struguri
Blatul: Se bat albuşurile cu zahărul

a 6 ouă timp de 15 minute. Se adaugă pe
a 6 linguri zahăr rând gălbenuşurile şi se bat împre-
a 2 linguri ulei ună încă 5 minute. Se adaugă uleiul,
a 8 linguri de făină apoi coaja de portocale şi apoi făina
coajă de portocale rasă amestecată foarte uşor în compozi-
ţie. Se unge o tavă, se toarnă com-
Umplutura: poziţia şi se dă la cuptor la foc iute,
a 1 1/2 kg mere timp de 20-25 minute.
a o cană zahăr sau miere Se curăţă merele de coajă, se
de albine rad pe răzătoarea mare, se adaugă
zahărul şi se pun la foc mic până
Pentru însiropat: se înmoaie bine. Se amestecă de
a 500-600 ml must de mai multe ori pentru a nu se prin-
struguri (se mai pot folosi de. Dacă se foloseşte miere pentru
şi alte sucuri de fructe îndulcirea lor, aceasta se adaugă la
dar acestea trebuie puţin sfârşit, după ce merele sunt gata.
îndulcite) Se lasă blatul la răcit, apoi se taie
în două sau în trei, pe lungimea lui
Garnitură: cu ajutorul unui cuţit cu lama lungă
a Frişcă preparată ca în şi bine ascuţită şi se însiropează cu
reţeta nr. 216 (poate lipsi) mustul de struguri turnat fierbinte
peste foile blatului.
Se aşază pe un platou o foaie de blat, apoi se pune un strat gros de
mere pregătite ca mai sus. Se continuă şi cu celelalte foi, iar deasupra se
pun mere. Se poate orna cu frişcă şi alte fructe dintr-o dulceaţă.
Se lasă să stea cel puţin 1/2 oră înainte de servire, pentru a se însiro-
pa bine, apoi se taie felii ca de tort şi se servesc pe farfurioare mici.

241. Ruladă cu nucă şi alune
O felie de 100 g ruladă conţine cca 300 calorii şi 70 glucide
Se freacă gălbenuşurile cu za- a 6 ouă

hărul, se adaugă făina şi la sfârşit a 6 linguri zahăr
albuşurile bătute spumă tare (se a 6 linguri făină
opresc 2-3 linguri de albuş, care se a 60 g nucă
bat în continuare cu 1 linguriţă de a 60 g alune şi/sau 3 linguri
zahăr, pentru glazură). nucă de cocos rasă
Se unge o tavă dreptunghiulară, a 1/4 l sirop de fructe sau
nu prea înaltă, se presară cu făină, de trandafiri sau 1/4 l lapte
se toarnă compoziţia şi se pune la îndulcit cu miere de albine,
cuptor. Se lasă până când este gata a 4-5 linguri de pesmet fin
coaptă, dar nu trebuie să se rume- măcinat
nească.
Se amestecă alunele şi nucile măcinate cu pesmetul cu siropul fier-
binte sau laptele îndulcit cu miere de albine. Se freacă bine până se face
ca o cremă, dacă e mai groasă se adaugă mai mult lapte sau sirop. Când
aluatul este copt se desprinde foaia de pe tavă cu un cuţit lung şi sub-
ţire, se unge foaia cu crema de nuci şi alune (fără să se scoată din tavă),
se rulează repede cât este încă fierbinte. Se unge rulada cu spumă de
albuş, se presară cu puţin zahăr şi se pune la cuptor la foc slab, până se
întăreşte albuşul deasupra şi se usucă. Se taie după ce s-a răcit.

242. Ruladă cu gem de fructe
Fiecare felie de 100 g conţine cca 255 calorii şi 70 glucide
a 6 ouă Se freacă gălbenuşurile cu za-

a 6 linguri zahăr hărul, se adaugă făina şi la urmă
a 6 linguri făină albuşurile bătute spumă tare se
a 300 g gem de fructe încorporează uşor în compoziţie.
(prune, caise sau căpşuni) Se toarnă compoziţia într-o tavă
dreptunghiulară, tapetată cu hârtie
de copt şi se pune la cuptorul încins
la foc iute.
Se coace foaia, dar nu trebuie să se rumenească prea tare.
Când foaia este coaptă se desprinde de pe tavă cu ajutorul unui cu-
ţit, se răstoarnă pe un şervet de bucătărie şi se unge cu gem. Apoi cu
ajutorul prosopului se rulează şi se lasă a răcit înfăşurată în prosop. Se
taie rece.
243. Ruladă cu cremă

Fiecare felie de 100 g conţine cca 135 calorii şi 30 glucide
Foaia: Se prepară o foaie pentru ruladă

a 6 ouă ca în reţeta de mai sus.
a 6 linguri de zahăr Se freacă ouăle cu zeamilul sau fă-
a 6 linguri de făină ina (cu zeamil e mai gustoasă), apoi
Crema: se adaugă laptele. Se amestecă bine
a 300 ml lapte până se omogenizează compoziţia,
a 2 ouă (pot fi numai gălbenuşurile) apoi se pune la fiert şi se amestecă
a 3 linguri rase cu amidon mereu ca să nu se prindă. Când s-a
de porumb (zeamil) sau 4 îngroşat suficient, se dă la o parte de
linguri cu făină de grâu pe foc şi se adaugă mierea.
a 80 g miere de albine Se lasă crema la răcit şi din când
a coaja şi zeama de la o portocală în când se mai freacă cu o lingură
de lemn, ca să nu se formeze crustă
deasupra.

Când este călduţă, se adaugă zeama de portocală şi coaja rasă şi se
freacă în continuare.
Când foaia este coaptă, se scoate din tavă, se răstoarnă pe un şervet
de bucătărie şi se întinde crema peste ea, apoi se rulează. Se porționează
după ce s-a răcit.
244. Budincă Mady

Merele curăţite de coajă şi tăia- a 2 kg mere

te felii subţiri sau rase pe răzătoarea a 200 g zahăr
mare se freacă cu zahărul şi cu grişul şi a 200 g griş
se lasă 2 ore să-şi lase zeamă. Se adau- a 10-15 nuci
gă uleiul, se aşază într-o cratiţă cu pe- a 3-4 linguri ulei
reţii înalţi, tapetată cu hârtie de copt,
iar deasupra se pune o mână de miez
de nucă mărunţită cu cuţitul. Se pune
la cuptor la foc potrivit.
245. Budincă de orez cu mere

Se alege, se spală şi se pune a 150 g orez

orezul la fiert în 250 ml apă. Se a 100 g stafide
lasă la fiert fără a se amesteca de- a 1 kg mere
loc, până când apa scade de tot şi a 40 g pesmet
orezul începe să fiarbă greu. a 100 g miere de albine
Separat se curăţă merele şi se a 30g nucă de cocos rasă
rad pe răzătoarea mare.
Se amestecă merele rase cu mierea de albine şi se lasă la rece o jumă-
tate de oră. Se tapetează tava cu ulei şi pesmet şi se pune un strat de
orez, apoi câteva stafide, mere şi din nou orez.
Se repetă straturile, se presară cu nucă de cocos, apoi se pune budin-
ca la cuptor la foc mic, timp de 40 de minute.
246. Budincă de orez cu stafide
a 150 g orez Se alege şi se spală orezul, apoi

a 200 ml lapte se pune la fiert în 250 ml apă. Se
a 70 g miere de albine lasă la fiert, fără a-l amesteca deloc,
a 80 g migdale sau alune iar când apa a fost absorbită de orez
nesărate se adaugă laptele şi se mai fierbe
a 100 g stafide puţin până când acesta este absor-
a 30-40g nucă de cocos rasă bit ca şi apa. Se ia de pe foc, apoi se
(facultativ) adaugă mierea de albine, migdalele
a 2 mere sau nucile tocate mărunt şi stafide-
a 1/2 portocală le. Se aşază în cupe sau în pahare
cu gura largă şi se ornează cu mere
rase, stafide, nucă de cocos şi câte o
bucăţică de portocală.
247. Budincă de macaroane cu nucă

a 400 g macaroane Se fierb macaroanele, se strecoa-

a 200 g nucă ră şi se spală cu apă rece. Se ames-
a 50 g miere de albine tecă cu nuca măcinată, mierea de
a 50 ml sirop de fructe sau/şi albine şi siropul şi/sau dulceaţa. Se
fructe din dulceaţă poate da o aromă de coajă de porto-
(facultativ) cală rasă.

248. Basbusă
O bucăţică de basbusă de 50 g conţine cca 100 calorii şi 22
glucide.
Se freacă iaurtul cu grişul şi se a 600 g iaurt

adaugă mierea de albine. Se unge o a 600 g griş
tavă, se tapetează cu griş, se toarnă a 200 g miere de albine
compoziţia, se presară cu vişine, apoi a 1 kg vişine fără sâmburi
cu nucă de cocos rasă şi se pune la proaspete sau congelate
cuptor la foc potrivit. Când este gata, a 60g nucă de cocos rasă
se lasă să se mai răcorească, apoi se (facultativ)
taie în romburi, pătrate sau semilune.
Suplimentar: Se poate unge deasupra cu un gem şi presăra cu nucă mă-
cinată sau cu nucă de cocos rasă, mai ales atunci când se serveşte a doua zi.
249. Alivenci delicios

Se pune la încălzit laptele acru a 1 litru iaurt sau lapte prins

puţin bătut. Se adaugă făina de po- a 2 linguri ulei
rumb turnată în ploaie şi se ames- a 250 g miere de albine
tecă mereu până când compoziţia a 300 g făină de porumb
se îngroaşă ca un păsat. Se ia de pe a 3 linguri (rase) făină de
foc, se adaugă mierea de albine şi se grâu sau 2 linguri amidon
lasă la răcit. Se adaugă uleiul, făina de porumb
de grâu şi bucăţelele de mere şi gu- a 1/2 kg vişine fără sâmbure,
tui. bucăţele de mere şi/sau
Se unge o tavă şi se răstoarnă de gutui
compoziţia.
a 15-20 de nuci tocate cu
Se presară deasupra vişinele fără
cuţitul
sâmburi şi nuca de cocos, apoi se
pune la cuptor la foc potrivit. Când
a 60g nucă de cocos rasă
s-a rumenit deasupra este gata, (facultativ).
chiar dacă în mijloc este încă moale.

Se stinge cuptorul şi se lasă să se răcească uşor, în cuptor.
Se serveşte caldă, dar nu fierbinte, ca o budincă aşezată pe farfuri-
oare de desert, sau se răstoarnă pe un platou şi când s-a răcit se ornea-
ză cu frişcă.
250. Găluşte cu prune

a 1 kg cartofi Se fierbe 1 kg cartofi în coajă,

a 4-5 linguri de făină se curăţă şi se dau prin maşina de
a 2-3 linguri amidon de tocat, sau se rad foarte mărunt. Se
porumb adaugă 4-5 linguri de făină, 3-4 lin-
a 150 g zahăr guri de zahăr şi 2-3 linguri amidon
a 300-400 g pesmet de porumb şi se amestecă bine.
a prune proaspete sau gem Se spală prunele, se scot sâmbu-
de prune rii, şi se umplu cu puţin zahăr tos.
a nucă de cocos, facultativ Apoi se taie în bucăţi late de 1 cm.
Se pune o bucată prună în fieca-
re bucăţică de aluat cu care se îm-
bracă. Se rotunjesc în mâini, apoi se
rostogolesc prin făină.
Se pun găluştele la fiert în apă
încălzită la 60-70 de grade şi se dă
focul mic, pentru a nu se sfărâma.
Când se ridică deasupra apei se scot
cu o lingură de spumă şi se scurg
bine. Se rostogolesc prin 20-25
linguri de pesmet amestecat
cu 2-3 linguri de zahăr tos
şi umezit cu câteva picături
de ulei. Pot fi presărate şi cu
nucă de cocos.

251. Desert delicios
1 porție conține cca 280 calorii, 55 glucide
Se bat ouăle întregi, se ameste- a 1 litru lapte acru

că cu laptele acru bine bătut şi se a 6 ouă (opţional)
pun la fiert împreună într-un vas a 250 g miere de albine
gros de fier sau într-o oală teflon. a 300 g făină de porumb
Când s-a înfierbântat compozi- a 100 g nucă de cocos
ţia se presară făina de porumb „în a 50 g stafide
ploaie” şi se amestecă bine pentru
a nu se forma cocoloaşe. Se acoperă
cu un capac şi se lasă la fiert la foc
iute 8-10 minute.
Se ia de pe foc, se adaugă mierea de albine, se încorporează bine în
compoziţie, apoi se răstoarnă pe un platou. Se presară deasupra nucă
de cocos rasă şi se ornează cu stafide. Se obțin 10 porții.

252. Şarlotă cu frişcă
a 400 g biscuiţi de casă Se frământă un aluat cu ingredi-

Se prepară astfel: entele pentru biscuiţi. Se poate lăsa la
Biscuiţi: rece o jumătate de oră. Se întind foi şi
a 150 ml apă minerală se taie în formă lunguiaţă. Se coc la foc
a 400-500 g făină potrivit, apoi se lasă la răcit.
a 50 g zahăr Se aşază biscuiţii pe o tavă unul
a 100 ml ulei lângă altul. Se toarnă peste ei mus-
a drojdie cât o nucă tul sau laptele şi se lasă aşa cca 20
de minute până când biscuiţii ab-
Crema: sorb lichidul.
a 1 l lapte dulce Se prepară o cremă dintr-un li-
a 8-10 linguri amidon de tru de lapte şi amidon de porumb.
porumb Se îndulceşte cu miere de albine,
a 150 g miere de albine se acreşte cu zeama de lămâie şi se
a 300 g smântână pot adăuga în ea bucăţele de fructe
a 1 lămâie proaspete (portocale, mandarine)
a 3-4 linguri de nucă sau din compot (ananas). Se toarnă
măcinată sau nucă de cocos crema fierbinte peste biscuiţii în-
a bucăţele de fructe muiaţi.
(portocale, mandarine, Se prepară o frişcă din smântână şi
ananas) - facultativ miere de albine şi se toarnă peste cre-
a 400 ml must de fructe mă, când aceasta este complet rece.
a sirop sau lapte, puţin Se presară deasupra nucă mă-
îndulcit cu miere de albine cinată amestecată cu zahăr vanilat
sau nucă de cocos. Poate fi ornată
după dorinţă.
Se serveşte după 2-3 ore. Se taie
cu o paletă bucăţi potrivit de mari
şi se aşază pe platou sau direct pe
farfurioare de tort.
Se prepară rapid şi este delicioasă.

XXVI.
CREME
253. Cremă de zeamil cu aromă de fructe naturale
a 3/4 l lapte Se freacă ouăle cu zeamilul, se

a 2 ouă (opţional) adaugă laptele şi se freacă mereu.
a 4-5 linguri amidon de Se pune pe foc şi se freacă fără în-
porumb (zeamil) cetare cu o lingură de lemn. Când
a coaja şi zeama de la compoziţia s-a îngroşat ca o cre-
2 portocale mă, se dă la o parte de pe foc şi se
a 3-4 linguri de miere de adaugă mierea de albine. Se poa-
albine te prepara după gustul fiecăruia,
mai dulce sau mai puţin dulce.
De reținut că atunci când s-a răcit
deja, crema pare mai dulce decât
când este fierbinte.
Se amestecă din când în când
până se răcește bine, ca să nu se
prindă crustă. Se adaugă zeama şi
coaja de la portocale şi se freacă în
continuare până când se omogeni-
zează bine, apoi se toarnă compozi-
ţia în boluri. Se ornează cu fructe de
la congelator, din dulceaţă sau fruc-
te proaspete (vişine, cireşe, căp-
şuni, nuci verzi din dulceaţă, bucăţi
de portocală, stafide etc.).
Se poate prepara şi cu lămâie,
sau cu căpşuni, care au fost mai îna-
inte bătute cu mixerul.

254. Cremă de castane
Se crestează coaja la castane şi a 40 castane

se pun la fiert în apă rece. Se lasă să a 6 ouă
fiarbă 15 minute. Se dau deoparte, a 200g zahăr
se scot câte puţine odată şi se cură- a puţină vanilie
ţă cât sunt foarte fierbinţi. Numai a câteva migdale
aşa se poate lua uşor pieliţa sub- (facultativ).
ţire de pe ele. Se fierb apoi cu apă
până se moaie castanele. Se scurg
şi se dau prin maşina de tocat, apoi
printr-o sită rară, cât sunt încă cal-
de. Se adaugă gălbenuşurile, zahă-
rul şi vanilia.
Se adaugă albuşurile bătute spumă tare şi dacă dorim, câteva migda-
le tăiate mărunt. Se unge o formă şi se presară cu făină, se toarnă com-
poziţia şi se fierbe o oră la bain-marie. Se răstoarnă, se serveşte caldă.
255. Cremă de gutui

Se spală gutuile, se taie cubule- a 4 gutui mari

ţe mici, se aşază într-o cratiţă (de a 4-5 linguri de amidon de
preferinţă de teflon), se acoperă porumb, sau 6-7 linguri de
bine cu 1 1/2 - 2 l apă şi se pun la făină
fiert. Se lasă să fiarbă bine. Se frea- a 200 g miere de albine
că amidonul sau făina cu apă rece şi
se toarnă peste gutui.
Se mestecă mereu pentru a nu se prinde, până se îngroaşă ca o cre-
mă. Se stinge focul, se adaugă mierea de albine şi se freacă în continua-
re până când mierea este bine încorporată.
Creme 259
Ce ştim despre dovleac?
Dovleacul comestibil este o plantă alimentară ce se caracterizează
prin conţinutul apreciabil în zahăr, consistenţa şi gustul plăcut, dulce
al miezului.
Dovleacul suportă uşor seceta, are cerinţe reduse faţă de sol şi se
poate cultiva ca plantă intercalată, ceea ce este foarte avantajos din
punct de vedere economic. Deoarece majoritatea soiurilor prezintă
o rezistenţă bună la păstrare, dovleacul poate fi utilizat în prepararea
diverselor produse în perioada noiembrie-martie.
Deşi este foarte cunoscut, din dovleac se prepară un sortiment re-
dus de preparate culinare, în special plăcinte, prăjituri, marmelade sau
se consumă copt în cuptor, întrucât nu sunt cunoscute masei mari de
consumatori şi alte reţete.
Valoarea alimentară - Dovleacul conţine 8-14% substanţă uscată,
6-12% zaharuri, 1,20% proteine, 1,20-1,68% celuloză, 0,20% substan-
ţe grase, 15-20 mg vitamina C la 100 g dovleac, 41 mg fosfor la 100 g
dovleac, 10 mg calciu la 100 g dovleac, 1 mg fier la 100 g dovleac.
Vezi alte preparate cu dovleac la reţetele 195 şi 200.

XXVII.
PREPARATE
DIN DOVLEAC
256. Dovleac cu lapte
a 700 g dovleac curăţat şi Dovleacul se curăţă de coajă, se

tăiat bucăţele îndepărtează zona verzuie de sub
a 1 l lapte coajă, seminţele şi aderenţele aces-
a 50 g miere de albine tora, se spală şi se taie bucăţele.
Apoi se fierbe în lapte până devine
moale.
Se îndulceşte cu miere de albine.
Se poate orna cu câteva bucăţele de
miez de nucă.
257. Cremă de dovleac

a 800 g dovleac Dovleacul se taie felii cât palma

a 1 lămâie de mari şi se pun la copt în cuptor,
a 50 g miere de albine la foc potrivit. După ce s-a copt se
a 5-6 nuci (facultativ) curăţă de coajă, se pasează cu o fur-
culiţă, se freacă miere de albine şi
zeamă de lămâie.

258. Dovleac cu mere
Dovleacul se taie felii şi se pune a 800 g dovleac

la copt în cuptor la foc potrivit. a 500 g mere
Merele se curăţă de coajă, se taie în a 100 g smântână
bucăţi, se pun într-o cratiţă la fiert a 50 g miere de albine
cu 100 ml apă şi se fierb până devin a 5-6 nuci
moi şi apa scade. Dacă sunt încă ze- (sau nucă de cocos rasă)
moase după ce au fiert se strecoară
bine, apoi se îndulcesc foarte puţin
cu miere de albine.
Dovleacul copt se curăţă de coajă şi se taie în bucăţi. După ce s-a ră-
cit, se aşază într-o salatieră un rând de dovleac şi un rând de mere fier-
te, uşor îndulcite. Se repetă straturile până se termină compoziţia. Se
ornează cu frişcă preparată din smântână şi miere de albine. Se ornează
cu câteva nuci, sau se presară cu nucă măcinată sau nucă de cocos rasă.
259. Budincă de dovleac

Se alege şi se spală orezul, se a 150 g dovleac ras

fierbe numai pe jumătate, apoi se a 150 g mere rase
scurge şi se pune din nou la fiert cu a 200 g orez
lapte. După ce s-a fiert se îndulceş- a 300 ml lapte
te cu miere de albine şi se adaugă a 4 ouă
vanilia. Se lasă să se răcească şi se a 1/2 linguriţă vanilie
adaugă pe rând gălbenuşurile, apoi a 3 linguri miere de albine
albuşurile bătute spumă şi pesme- a 2 linguri pesmet
tul amestecat cu merele şi dovlea-
cul curăţit de coajă şi ras pe răză-
toarea mare. Compoziţia se aşază
într-o tavă tapetată cu hârtie de
Preparate din dovleac 263

copt şi se introduce la
cuptor cca 30 de minu-
te la foc potrivit. Poate
fi servită simplă sau cu
un sos dulce, cu frişcă
sau cu o dulceaţă mai
subţire.
260. Dovleac copt delicios

a 1 kg dovleac Dovleacul se taie, se curăţă de

a 50 g miere de albine seminţe, se taie felii şi se aşază într-
a 150 g nucă tocată mărunt o tavă, apoi se pune în cuptor la foc
a 1 portocală (facultativ) potrivit.
a 50 g stafide (facultativ) Când s-a copt se curăţă de coajă,
a 200 g smântână se taie cuburi şi se amestecă cu nuca
şi cu portocala tăiată de asemenea
cubuleţe.
Se bate smântâna cu mierea de albine până se face frişcă.
Se pun porţii de dovleac tăiat cuburi şi portocalele în boluri pentru
fiecare persoană şi se serveşte cu frişcă deasupra. Pot fi adăugate şi câ-
teva stafide.

XXVIII.
DESERTURI
DIN FRUCTE
261. Mere la cuptor
a 500 g mere Se spală merele, se scobesc la mij-

a câteva boabe de struguri loc şi li se scot sâmburii. Boabele de
din compot sau vişine fără struguri sau vişinele fără sâmburi
sâmburi din compot sau se pun în scobitură şi se introduc
din congelator cu totul la cuptor 20 de minute. Se
a 1/2 cană sirop de fructe scot merele şi se aşază pe un platou,
a 3 linguri miere de albine apoi se toarnă siropul peste ele şi/
a câteva stafide (facultativ) sau o linguriţă de miere de albine.
a vanilie Se ornează cu boabe de fructe şi
stafide. Se servesc reci.
262. Budincă din fulgi de ovăz

a 4 pahare fulgi de ovăz (300 g) Se spală merele, se curăţă de coa-

a 1 kg mere jă şi se taie felii foarte subţiri sau se
a 1 pahar nuci tocate rad pe răzătoarea mare. Se ameste-
mărunt că cu mierea de albine.
a 5 linguri miere de albine Se unge o tavă cu ulei, se presa-
a 2-3 linguri ulei ră un strat de fulgi de ovăz, apoi un
strat de mere rase preparate cu miere,
şi un strat de nucă măcinată. Se repe-
tă straturile, iar deasupra se pune un
strat de fulgi amestecaţi cu mere. Se
dă la cuptor şi se lasă să se coacă până
când budinca se rumeneşte frumos,
iar sucul scurs de la mere este absor-
bit în mare parte de fulgi.

263. Műsli cu căpşuni
Se curăţă şi se spală căpşunile, a 2 pahare fulgi de ovăz (200 g)

apoi se pasează cu o furculiţă ca să- a 10 nuci tocate mărunt
şi lase zeamă. Acestea se freacă cu a 1 kg căpşuni proaspete
miere de albine. Se adaugă nucile, a 2 linguri miere de albine
laptele călduţ şi la urmă fulgii. Se a 500 ml lapte dulce
servesc imediat.
264. Salată de fructe de primăvară

Căpşunile se curăţă de codiţe, a 500 g căpşuni

se spală într-o strecurătoare, apoi a 200-250 g frăguţe
se taie pe lung în două sau în trei a 10-15 nuci tocate foarte
(nu trebuie tăiate prea mărunt). fin cu cuţitul
Frăguţele se spală bine într-o stre- a 100-150 g fulgi de orez
curătoare şi se amestecă împreună (se pot folosi şi alte feluri de
cu căpşunile, miezul de nucă to- fulgi: grâu, ovăz, sau pot lipsi
cat şi fulgii de cereale. Se aşază în complet)
boluri pentru compot şi se toarnă a 300-350 ml lapte dulce
deasupra laptele îndulcit cu miere a 50 g miere de albine
de albine.
Deserturi din fructe 267
265. Salată de căpşuni
a 1 kg căpşuni Se curăţă căpşunile de codiţe,

a 100 g smântână se spală sub jet de apă într-o stre-
a 50 g miere de albine curătoare mare, se taie în 2 sau în
a 5-6 nuci sau alune 4 (depinde de mărimea lor) sau se
pasează puţin cu o furculiţă ca să-şi
lase zeamă.
Se pune smântâna într-o cană, se toarnă mierea de albine şi se bate
bine sau se mixează până se face o frişcă suficient de groasă.
Se curăţă nucile şi se taie în bucăţi mai mici. Se presară peste căp-
şuni, apoi se toarnă deasupra frişca. Se amestecă bine fructele. Se ser-
veşte imediat.
266. Salată de fructe de iarnă

a 4 banane Bananele se curăţă de coajă şi se

a 2 portocale taie rondele groase de 1/2 cm.
a 2 grapefruit Dacă sunt prea groase se pot tăia
a 3 mere rondelele în jumătate. Portocalele şi
a 100 g fulgi de cereale grapefruitul se desfac în bucăţi şi se
a 50 g alune nesărate sau taie bucăţele mici de cca. 1/2 cm.
10-15 nuci mărunţite Dacă aveţi alune sărate, se pun într-
a 300 ml lapte dulce o strecurătoare şi se spală bine sub
a 100 g miere de albine jet de apă. Merele se curăţă de coajă
şi se taie în felii foarte subţiri sau
bucăţele foarte mici.
Se amestecă fructele cu fulgii de cereale. Se aşază în boluri pentru
compot ingredientele şi se toarnă deasupra lapte dulce. Se îndulceşte
cu miere de albine.

Cum se prepară grâul încolţit?
100 g grâu încolţit conţine cca 260 calorii
Se alege grâul, se spală în mai multe ape sau la jet de apă într-o stre-
curătoare. Se pune la înmuiat cu apă călduţă, la temperatura camerei
timp de o zi, până când grâul începe să se umfle, apoi se scurge apa, dar
boabele trebuie să rămână mereu umede. Se lasă la încolţit timp de 2
zile pe timp de vară sau timp de 3 zile iarna, timp în care se spală grâul
de 2-3 ori cu apă curată. Când a început să încolţească se păstrează la
frigider pentru a i se opri procesul de încolţire. Se consumă cu lapte
îndulcit cu miere de albine sau se adaugă câteva linguri de grâu încol-
ţit la salata de fructe. Poate fi dat prin maşina de tocat pentru cei care
nu au o dantură bună şi nu-l pot mesteca sau poate fi mixat în blender
împreună cu diferite fructe și miere de albine, obținându-se astfel un
cocteil nu numai delicios, ci și sănătos.

267. Grâu încolţit delicios
a 200 g grâu încolţit Se curăţă merele de coajă şi se

a 1 kg mere dau pe răzătoarea mare, se taie felii-
a 1 portocală le de portocală bucăţele de cca 1 cm,
a o banană la fel şi banana se taie bucăţi mici.
a miezul de la 10-15 nuci Nucile se mărunţesc cu cuţitul sau
a 100 g miere de albine se dau prin maşina de nuci.
Se amestecă mierea de albine cu
fructele şi grâul încolţit. Se serveşte
în aceeaşi zi.
268. Grâu încolţit cu căpşuni

a 200 g grâu încolţit Se curăţă căpşunile de codiţe, se

a 1 kg căpşuni spală şi se taie în două sau în patru
a 300 g frăguţe sau se pasează puţin cu o furculiţă.
a 50 g stafide (facultativ) Se curăţă şi frăguţele de codiţe, se
a miezul de la 10-15 nuci spală şi se amestecă cu căpşunile. Se
a 100 g miere de albine toarnă mierea de albine peste fruc-
te. Se adaugă nucile.
Se ornează cu stafide şi, dacă do-
riţi, cu 3-4 linguri de nucă măcinată.

269. Salată de pepene galben
Se curăţă pepenii de coajă şi se a 2 pepeni care cântăresc

taie într-un castron de salată cu- 1 kg împreună
buri de 1 cm grosime. Se curăţă a 50 g miere de albine
nucile şi/sau migdalele, se aleg de a 10 nuci
coajă şi se toacă, nu prea mărunt a 50 g stafide (facultativ)
apoi se amestecă cu pepenele tăiat a 10 migdale (facultativ)
cubuleţe şi se toarnă deasupra mie-
rea de albine. Se serveşte imediat.

270. Salată de afine asortată
a 1 kg afine Se spală bine afinele într-o stre-

a 3-4 caise curătoare sub jet de apă, apoi se
a 1-2 piersici scurg bine.
a 100 g vişine Se spală şi celelalte fructe, apoi
a 50 g miere de albine caisele şi piersicile se taie feliuţe
mici, eventual curăţite de coajă. Vi-
şinilor li se scot sâmburii.
Se adaugă miere de albine. Se
serveşte imediat.
271. Salată albă de mere asortată

a 1 kg mere Se spală merele şi se curăţă de

a 1-2 portocale coajă apoi se dau pe răzătoarea
a 1 banană mare. Se curăţă portocalele şi bana-
a 10 nuci na, apoi se taie bucăţi de cca 1 cm.
a 50 g miere de albine Se curăţă nucile şi se taie bucăţi nu
prea mici.
Se adaugă peste fructe mierea
de albine şi se amestecă împreună.
Se serveşte imediat.

272. Salată roz de mere asortată
Se prepară ca în rețeta prece- a 1 kg mere

dentă, dar se adaugă în plus afinele a 1-2 portocale
care dă salatei culoarea roz închis. a 1 banană
a 300 g afine (proaspete sau
decongelate)
a 10 nuci
a 75 g miere de albine

273. Salată asortată de fructe congelate
a 1/2 kg afine Se scot de la congelator afinele,

a 10 prune prunele şi caisele şi se lasă la dez-
a 5-6 caise gheţat cca 8-10 ore la temperatura
a 1 kg mere proaspete camerei sau se dezgheaţă rapid aşe-
a 1 portocală (facultativ) zate într-un castron pe o sobă caldă
a 1 banană (facultativ) sau aşezat într-un alt vas cu apă
a 100 g miere de albine fierbinte.
a miezul de la 10 nuci Se spală merele, se curăţă de
coajă şi se dau pe răzătoarea mare.
Se curăţă portocala şi banana şi se taie cubuleţe cu latura de cca 1
cm. Se curăţă şi se taie mărunt miezul de nucă.
Se adaugă mierea de albine peste fructe, apoi se amestecă toate
împreună.

XXIX.
PREPARATE
DIN MĂLAI
274. Mămăliga cu ouă răscoapte şi smântână
O porţie de 150 g mămăligă conţine cca 750 calorii şi 30
glucide.
Se prepară o mămăliguţă pripită, nu prea tare. Se fierb câteva ouă

tari. Într-o tavă se pune un strat de mămăliguţă şi altul de ouă tăiate
rondele. (Se poate pune şi brânză de vaci). Se stropeşte cu puţin ulei,
apoi se pune un alt strat de mămăliguţă.
Se toarnă deasupra o ceaşcă cu smântână şi se dă la cuptor 10-15
minute. Se serveşte fierbinte cu lapte acru sau iaurt.
275. „Taci şi-nghite”

a 500 ml lapte Se face o mămăligă potrivit de

a 2 ouă moale, preparată numai cu lapte,
a 150 g făină de mălai sau cu o parte lapte şi o parte apă,
a 1/4 linguriţă sare înjumătăţindu-se astfel cantitatea
pentru fiecare persoană de lapte şi adăugându-se apă în
completare.
Se unge o formă, se răstoarnă mămăliga în ea, se netezeşte deasu-
pra, apoi cu dosul unei linguri înmuiate în ulei se fac cuiburi în care
se sparge câte un ou. Se presară puţină sare peste fiecare ou şi se dă la
cuptor. Când se întăresc albuşurile se poate scoate. Se serveşte caldă cu
iaurt sau lapte acru.

XXX.
REȚETE
DIETETICE
PENRU SUGARI
276. Apa (decoctul) de orez
a 30 g orez (4 linguriţe sau o Se alege orezul de impurităţi, se
lingură cu vârf), spală şi se lasă să se înmoaie apro-
a 1 l apă ximativ 12 ore în apă rece (de sea-
ra până dimineaţa). Apoi se com-
pletează apa în care a stat orezul
până la 1 1/2 litru şi se fierbe la
foc domol aproximativ 1 oră până
când bobul de orez „înfloreşte” şi se
zdrobeşte uşor, iar apa scade la un
litru. Se pasează printr-o sită deasă
sau prin tifon, şi se mai dă în fiert
câteva clocote.
Se foloseşte ca lichid de diluţie
pentru preparatele din lapte praf
sau ca aliment de tranziţie în boala
diareică. Se îndulceşte cu 5% zahăr.
Poate fi preparat şi din făină de orez
preparată din orez dat prin maşina
de măcinat.
277. Găluşte cu griş*

a 1 l apă sau zeamă de supă Se pune la fiert apa cu sarea. Se
de zarzavat bate bine oul cu o furculiţă şi se
a 1/4 linguriţă sare adaugă grişul în ploaie. Se scufun-
a 1 ou dă lingura în apă clocotită apoi se
a 3 linguri griş ia o jumătate de lingură din compo-
ziţia de griş. Se lasă găluşca să cadă
în apa clocotită. Se fierb la foc mic şi dacă începe să clocotească tare se
picură câteva picături de apă peste găluşte. Când găluştile se ridică şi
plutesc deasupra se controlează una dacă este bine fiartă, apoi se scot
cu o lingură de spumă pe o farfurie.
* Se recomandă numai la sugarii mai mari de 7 luni.

278. Griş cu lapte*
Laptele se pune la fiert împre- Pentru o porţie de 200 g
ună cu apa. Când fierbe în clocot sunt necesari:
se adaugă grişul „în ploaie”, adică a 200 ml lapte
presărat câte puţin, amestecând a 75 ml apă
repede ca să nu se facă cocoloaşe. a 10 g griş (2 linguriţe)
Se fierbe timp de 10 minute la foc a 2 linguriţe miere de albine
potrivit, până când rămâne numai
200 g. Când este gata se ia de pe foc
şi se adaugă mierea de albine.
* Se recomandă numai la sugarii mai mari de 7 luni.
279. Mucilagiu de orez

Orezul se alege şi se spală. Se a 50 g orez (2 linguri cu vârf)
lasă să se înmoaie 12 ore în apă a 50 g zahăr (10 linguriţe)
rece, apoi se completează apa în a 1 litru de apă
care a stat orezul până la 1 litru
şi jumătate. Se lasă să fiarbă la foc
potrivit timp de 1 oră, până când
boabele se zdrobesc uşor şi apa
scade la 1 litru. Când este gata
se strecoară printr-o sită deasă şi
se pasează orezul bine. Se adaugă
zahărul şi se mai dau 2-3 clocote.
Mucilagiul de orez se foloseşte la
sugarul mai mare de 2 luni ca dietă
în diaree sau ca lichid pentru pre-
gătirea laptelui.
Rețete dietetice penru sugari 279

280. Piure de cartofi
a 200 g cartofi de bună Se curăţă bine cartofii, se spală şi
calitate (nu se dau sugarului se pun la fiert în apă sărată. După
sau copilului mic cartofi care ce s-au fiert se strecoară apa şi se
au avut colţii crescuţi) pasează foarte bine cartofii, apoi se
a 2-3 linguri lapte, foarte adaugă laptele şi se mixează foarte
puţină sare bine până când piureul arată ca o
frişcă.
281. Supă de morcovi

a 300 g morcovi, pentru Se aleg morcovii mai tineri, se
sugarii mai mici de 2 luni curăţă, se spală şi se taie rondele
a 500 g morcovi pentru su- subţiri. Se pun la fiert într-un li-
garii mai mari; tru de apă rece. Se fierb 2 ore la foc
a1 litru apă moale, până când morcovii se sfărâ-
mă cu uşurinţă. În timpul fierberii
se adaugă apă până la 1 litru.
După fierbere morcovii se pasea-
ză de două ori printr-o sită deasă,
se completează cu apă până la 1 li-
tru, se pun din nou la foc şi se mai
dau în clocot de 2-3 ori.
După fierbere se răceşte, punân-
du-se vasul cu supa de morcovi în-
tr-un vas mai mare cu apă rece. Se
păstrează la rece şi se foloseşte nu-
mai 24 ore.
Înainte de a se turna în biberon
sau căniţă supa de morcov se ames-
tecă bine pentru omogenizare.

282. Supă de zarzavat*
Se prepară din legume variate, Pentru 2 porţii de 250 ml
după sezon: morcovi în cantitatea supă de legume sunt necesare:
cea mai mare, pătrunjel, cartof,
ceapă, ţelină; vara se adaugă ardei a 200-250 g zarzavat
gras, tomate, dovlecel, foi de sala- curăţat
tă, 1-2 păstăi de fasole verde, gulii. a 10 g griş (2 linguriţe)
Zarzavatul se curăţă şi se spală a 500 ml apa
bine de mai multe ori în apă rece
(sub jet). Se taie bucăţi mari şi se
pune în apa care a început să cloco-
tească. Se fierbe acoperit, se com-
pletează apa evaporată.
Când legumele sunt fierte se zdrobesc uşor cu furculiţa. Se strecoa-
ră, se adaugă grişul turnat în ploaie. Se mai fierbe 15 minute. Iniţial se
dă numai zeama de supă, apoi se pasează morcovii; ulterior se dă din ce
în ce mai concentrată, ajungând până la consistenţa de piure; după 6
luni se dă cu tot zarzavatul pasat, îmbogăţit cu caimac.
283. Supă de legume pasată, cu lapte*

Zarzavaturile se spală bine la a 600 ml apă
jet de apă, se curăţă de coajă şi se a 1 morcov
taie. Apa se pune la fiert într-o oală a 1 rădăcină pătrunjel
smălţuită. Când apa clocoteşte se a 1 ceapă mică
pune ceapa întreagă, apoi şi celelal- a 2 cartofi
te zarzavaturi; se fierbe acoperit la a 1 ţelină mică
foc domol. Când sunt fierte, se pa- a 20 g conopidă sau mazăre
sează prin sită. Separat se face un verde (supă de sezon)
sos alb din făină şi lapte. Sosul se a 100 ml lapte
amestecă cu supa şi se mai fierb 10 a o linguriţă făină
minute. Se adaugă sare şi pătrunjel a sare
verde tocat. a pătrunjel verde

284. Supă de cartofi pasată*
a 500 ml apă Cartofii curăţaţi şi bine spălaţi,
a 100 ml lapte tăiaţi în cuburi mici se fierb în apă
a 200 g cartofi cu sare. Când sunt fierţi se pasează
a 1/2 gălbenuş prin sită şi se amestecă cu zeama în
a sare care au fiert. Se adaugă laptele bă-
a pătrunjel tocat tut cu gălbenuşul și pătrunjelul to-
cat. Se poate servi cu crutoane.
285. Supă de roşii*

a 600 ml apă Zarzavatul spălat şi curăţat se
a 300 g roşii pune în apa clocotită şi se fierbe până
a 1 ceapă se înmoaie. Apoi se adaugă roşiile şi
a 1 morcov ardeiul şi se fierbe împreună până se
a 1 pătrunjel înmoaie şi roşiile. Se strecoară supa,
a 1 ardei gras iar zarzavatul se pasează prin sită.
a frunze de ţelină Se pune din nou la fiert cu orezul.
a 1 lingură orez Când acesta s-a fiert se adaugă la
a pătrunjel verde tocat supă sare și pătrunjel verde. Pasta
obţinută din zarzavat pasat se toar-
nă în supa care clocoteşte.
286. Supă-cremă de conopidă*

a 600 ml apă Conopida curăţată şi bine spăla-
a 150 g conopidă tă se fierbe în apă. Făina se subţia-
a 20 g făină ză cu zeama de supă. Se adaugă la
a sare supă şi se fierb împreună. Apoi se
a 1 gălbenuş pasează totul prin sită, se adaugă
a 50 ml lapte sare şi gălbenuşul bătut cu lapte.
La copiii mai mari se poate servi cu
crutoane.

287. Supă-cremă de dovlecei*
Se fierb dovleceii 15-30 de minu- a200 g dovlecei
te în supă de zarzavat. Se trec prin a50 ml lapte
sită. Separat se leagă făina cu laptele a10 g făină
rece, apoi se adaugă la supă. Se po- a500 ml supă de zarzavat
triveşte de sare. Se lasă să mai dea asare
câteva clocote. Înainte de a fi servită amărar verde
se adaugă iaurt şi mărar tocat. a2 linguri iaurt
288. Supă-cremă de ţelină*

Se fierbe foarte bine ţelina îm- a200 g cartofi
preună cu cartofii. Se adaugă un a1 ţelină
sos alb preparat din făină şi lapte, a2 linguriţe smântână
şi se clocotesc împreună, ameste- a100 ml lapte
când tot timpul. Se pasează prin asare
sită şi se subţiază cu supă de legu- a500 ml supă de legume
me. Se poate subţia şi cu 200 ml de a100 g făină
lapte. Se potriveşte de sare, se mai
clocoteşte, iar la urmă se adaugă
smântână şi pătrunjel verde tocat.
Poate fi servită cu crutoane.

289. Supă de fasole verde*
Pentru patru porţii: Se curăţă morcovul şi ceapa, se
a 1/4 kg fasole verde toacă mărunt, apoi se pun să fiarbă
a 1 morcov în apă. Când zarzavatul este aproa-
a 1 ceapă pe fiert, se adaugă fasolea, curăţată,
a 30 ml ulei tăiată în bucăţele de 2 cm. Se fier-
a 2 roşii sau o linguriţă de be în continuare în vasul acoperit.
bulion Se prepară separat un sos din făină
a 2 linguriţe de făină şi zeamă de supă care se toarnă în
a un litru de apă oala cu zarzavaturi. Roşiile curăţite
a sare de pieliţe şi seminţe, se taie în felii
a pătrunjel verde subţiri şi se pun în supă, odată cu sa-
rea. Supa se poate acri cu zeamă de
lămâie. Când se serveşte se pune unt
proaspăt şi pătrunjel verde tocat.
290. Mere cu brânză de vaci

a 2 mere Se spală merele, se curăţă de
a 1 lingură de brânză de vaci coajă şi se rad pe răzătoarea de sti-
a 1 linguriţă miere de albine clă. Se freacă bine brânza de vaci cu
a 2 biscuiţi simpli raşi mierea de albine, apoi se amestecă
a 2 linguriţe suc de cu merele şi biscuiţii raşi. Se subţia-
portocală (facultativ) ză cu sucul de portocală.
291. Piure de banane

Se pasează foarte bine cu o furculiţă o banană bine coaptă, apoi se
freacă cu 1 linguriţă miere de albine. Se adaugă 1-2 linguriţe de biscuite
ras. La nevoie se poate subţia cu puţin lapte sau câteva linguriţe de suc
de portocală. Se poate adăuga şi 1-2 linguri de brânză de vaci.

292. Salată de fructe pentru sugari
Se spală merele şi se curăţă de a 2 mere
coajă, apoi se rad pe răzătoarea de a 1/2 banană
sticlă. Se dă şi banana pe răzătoa- a 1 linguriţă miere de albine
rea de sticlă sau se trece printr-o a 2 biscuiţi raşi
strecurătoare de plastic. Se ames- a 3 linguri suc de portocale
tecă merele rase cu banana pasată, sau lapte dulce
biscuiţii raşi şi mierea de albine. Se
diluează cu suc de portocală sau
lapte dulce.
293. Orez pasat cu brânză de vaci

Se amestecă bine totul. Se poa- Pentru o porţie de 200 g
te adăuga pentru variaţia gustului sunt necesare:
piure de mere sau câteva linguriţe a 150 g orez fiert în apă
zeamă de portocală. şi trecut prin sită
a 50 g brânză de vaci
proaspătă
a 2 linguriţe miere de albine

294. Biscuiţi cu brânză de vacă
a 2-3 biscuiţi raşi Se înmoaie biscuiţii în suc călduţ
a 50 g brânză de vaci de fructe; se freacă bine brânza de
a 100-150 ml suc proaspăt de vaci, apoi se amestecă cu biscuiţii.
fructe (mere, piersici, Se poate prepara şi cu suc de ro-
portocale) şii în loc de suc de fructe. Atunci se
a 1 linguriţă miere de albine renunţă la mierea de albine.
295. Budincă de zeamil*

a 250 ml lapte Se freacă zeamilul cu puţin lapte
a 40 g zeamil şi cu gălbenuşul şi se toarnă peste
(amidon de porumb) laptele care este deja gata să fiarbă.
a 1 gălbenuş Se fierbe bine şi se amestecă mereu
a 2 linguriţe miere de albine ca să nu se prindă şi să se obţină o
cremă omogenă. Când este gata se
ia de pe foc şi se adaugă mierea de
albine.
Se recomandă la sugarii mai
mari de 10 luni.

296. Budincă de griş*
Gălbenuşurile se freacă spumă Pentru 4 porţii:
cu mierea, apoi se adaugă grişul în
ploaie şi albuşurile bătute spumă. a 3 ouă
Se coace la foc potrivit într-o tavă a 120 g griş
tapetată cu hârtie de copt. Când a 80 g miere de albine
se desprinde de marginea formei, a 1/2 litru lapte
budinca este coaptă. Între timp se a sirop de zmeură
fierbe laptele şi se îndulceşte cu o a dulceaţă fină sau gem
lingură de miere de albine. Când se
scoate budinca din cuptor se toarnă
deasupra laptele fierbinte. Se lasă
în tavă până se absoarbe tot lapte-
le, apoi se răstoarnă şi se unge cu
dulceaţă sau gem. Poate fi servită şi
cu sirop de zmeură sau frişcă.
Salate Rețete dietetice penru sugari 287

297. Mere coapte cu dulceaţă*
Se aleg mere sănătoase, câte încap într-o tavă potrivit de mare. Se
spală, se curăţă şi se scobesc. În scobitură se pune dulceaţă de vişine,
nucă măcinată şi se presară puţin zahăr.
Se aşază merele în tava tapetată cu hârtie de copt şi se dă la cuptor
la foc potrivit până când se coc merele. Se servesc calde.

XXXI.
ZARZAVATURI
CONSERVATE
Conservele - alimente sănătoase, fără toxine
Conservarea este un cuvânt de origine latină, care înseamnă păstra-
re. Această metodă de preparare şi păstrare a alimentelor poate păstra
un timp îndelungat alimentele împiedicând sau întârziind procesele fi-
zio-chimice (reacţia enzimatică sau de oxidare), de degradare, cauzată
de bacterii sau mucegaiuri.
Conservarea prin congelare este mai simplă şi mai eficientă. Con-
servarea prin sterilizare necesită mai multă atenţie. Deosebit de im-
portant este şi recipientul folosit pentru păstrarea alimentelor, mai
ales prin metoda de sterilizare. Atât acesta, cât şi dopul sau capacul ce
închide ermetic recipientul trebuie să fie bine sterilizate. Conservele,
recipientele sau capacele nesterilizate suficient pot favoriza apariţia
mucegaiurilor care se formează mai întâi într-un colţ. Gospodinele
consideră, în general aceasta mai puţin importantă şi se grăbesc să
scoată floarea de mucegai şi să pună pe masă conţinutul pentru a „nu
se strica”. Problema este că acea conservă este deja stricată. Mucegaiul
format a emanat deja substanţe foarte dăunătoare în tot conţinutul
conservei şi chiar dacă este înlăturată floarea de mucegai tot conţinu-
tul conţine substanţe toxice, cancerigene. Alegeţi mai degrabă să arun-
caţi un borcan de conservă decât să consumaţi acest conţinut toxic.
Sănătatea costă mai mult decât un borcan de conservă!
Este, de asemenea, indicat să se folosească recipiente din sticlă şi
nu din plastic.

Cercetătorii din Cincinnati, SUA au ajuns la concluzia că expunerea
sticlelor din plastic la apă fierbinte sau la preparatul clocotit ce urmea-
ză să fie pus la păstrare duce la eliberarea unei substanţe chimice peri-
culoase, numită bisfenol A.
Bisfenol A se găseşte în materialul din care se fac sticlele de plastic,
biberoanele de plastic şi alte ambalaje în care se ţine mâncarea. Aces-
tă substanţă poate reacţiona asemenea estrogenului şi poate interfera
cu funcţiile sistemului endocrin. Deşi această substanţă se găseşte în
concentraţie mică, ea poate reprezenta un eventual pericol, avertizează
cercetătorii.
Această substanţă poate fi cauzatoare de boli cum ar fi cancer, di-
abet sau obezitate, dar cele mai expuse sunt gravidele. Dacă ele ajung
să fie afectate de această substanţă, atunci copilul se poate naşte cu
malformaţii.
Se pare că vechimea sticlei nu influenţa în nici un fel cantitatea de
bisfenol A eliberată, dar dacă sticlele sunt expuse la apă fierbinte de
mai multe ori, ele eliberează de 55 de ori mai repede bisfenolul decât
atunci când amabalajele au fost expuse pentru prima dată. Cercetătorii
atrag atenţia că ambalajele din plastic eliberează cantităţi foarte mici
de bisfenol A şi fără să intre în contact cu apa caldă.
Zarzavaturi conservate 291

298. Ardei păstraţi în rumeguş
Se cerne printr-o sită rumeguş de lemn bine uscat. Se aleg ardei
graşi, proaspeţi, sănătoşi.
Se pune într-o ladă potrivit de mare un strat de rumeguş, se aşază
un rând de ardei în aşa fel ca să nu se atingă între ei. Se acoperă cu ru-
meguş şi se continuă până s-a umplut lada, cel din urmă strat fiind de
rumeguş. Se păstrează la loc uscat şi răcoros. Se scot din ei numai câţi
avem nevoie, iar restul trebuie să rămână mereu acoperiţi.
299. Morcovi păstraţi în rumeguş

Se pregătesc ca şi ardeii în rumeguş, aşezaţi într-o lădiţă sau într-un
sac de hârtie.
300. Morcovi păstraţi în sac de plastic

Se aleg morcovi mari pentru iarnă, se aşază într-un sac de plastic
unul peste altul. Sacul trebuie să rămână deschis la gură, şi se înţeapă
în mai multe locuri ca să pătrundă aer şi să nu putrezească morcovii.
Se păstrează într-un beci răcoros, bine aerisit. Morcovii rămân astfel
foarte fragezi şi plini de sevă.
301. Morcovi păstraţi în beci

Se aleg morcovii mari pentru iarnă, se pun în beci, jos pe podea şi se
acoperă cu o pătură veche puţin umedă. Se urmăreşte păstrarea umi-
dităţii.

302. Sucul de roşii
Se aleg roşiile bine coapte, se spală, se taie în două sau în patru şi se
dau prin maşina de tocat, la care s-a adăugat separatorul pentru roşii.
Reziduurile se dau prin maşină încă de 2-3 ori. Sucul de roşii se pune la
fiert şi se fierbe până când dispare spuma de deasupra.
Se opăresc bine sticlele cu apă, apoi se clătesc cu suc de roşii care se
toarnă înapoi în oală şi se mai lasă să dea câteva clocote. Se aşază sti-
clele pe o tavă de metal, se toarnă sucul în sticle şi se astupă cu dopuri
de cauciuc bine opărite. Se aşază sticlele jos într-un colţ retras şi se
acoperă cu câteva pături. Se lasă 1-2 zile pentru a se răci cât mai încet,
apoi se aşază în cămară. Răcirea lentă are acelaşi efect ca şi fiertul la
baie marină.
303. Ardei în suc de roşii I

Se aleg ardeii, de preferinţă gogoşari roşii, sănătoşi, se taie în patru
şi se curăţă bine de seminţe.
Se prepară sucul de roşii ca în reţeta precedentă, iar când sucul este
fiert se pun ardeii tăiaţi, se mai dau câteva clocote, apoi se scot cu o pa-
letă şi se aşază în borcane gata pregătite şi clătite cu suc de roşii cloco-
tit. Peste ei se toarnă suc de roşii clocotit, apoi se acoperă cu capace sau
cu 2-3 foi de celofan umezite şi legat bine cu o aţă subţire şi foarte tare.
Se pun borcanele sub mai multe pături pentru a se răci foarte încet.
304. Ardei în suc de roşii II

5 kg ardei gogoşari roşii, 10 kg roşii, 1 lingură cu sare
Se pregătesc ca în reţeta de mai sus, numai că ardeii se dau pe răză-

toarea mare. Astfel preparaţi ardeii pot fi folosiţi la sosuri, supe şi alte
preparate, al căror gust este mult îmbunătăţit adăugând acest preparat.
De asemenea poate fi consumat şi alături de o mâncare consistentă,
dres cu sare şi ulei, ca o garnitură la piure, fasole iahnie etc.

305. Kapia copt în suc de roşii
Se aleg ardei kapia roşii, bine copţi, de preferinţă dintre acei care au
coaja groasă, cărnoasă. Se coc, se pun într-un castron mare, se presară pes-
te ei sare şi se acoperă cu un capac. Adăugăm peste ei alţii pe măsură ce se
coc, iar după ce se mai completează un strat se mai presară sare, apoi se
acopere. Ţinuţi astfel sub abur şi presăraţi cu sare se vor curăţa mai uşor.
Când s-au mai răcorit se curăţă de cotoare şi seminţe, se aşază fâ-
şiile într-un vas şi se pune puţin suc de roşii peste ei. Se dau un clocot
şi se pun în borcane. Deasupra se mai poate completa cu puţin suc de
roşii clocotit. Se închide borcanul ermetic şi se acopere cu pături pentru
a se răci încet.
306. Gogoşari copţi în suc de roşii

Se aleg gogoşari roşii, bine copţi. Se spală, se taie în patru, se curăţă
de seminţe, se pun sferturile într-o tavă şi se coc. Se scot, se lasă puţin
să se răcorească şi se curăţă coaja de pe fiecare bucată. Se pune puţin
suc de roşii pentru bucăţile de gogoşari, se lasă să clocotească 1 minut,
apoi se pun în borcane. Se toarnă deasupra suc de roşii foarte puţin
sărat, clocotit în alt vas, separat. Se închid ermetic borcanele şi se aco-
peră cu pături pentru a se răci încet.
307. Bulion de ardei cu suc de roşii

5 kg ardei gogoşar sau gras, roşu, 2 kg roşii, 1 linguriţă cu sare
Se spală ardeii, se taie felii, se curăţă de seminţe şi se dau prin ma-

şina de tocat.
Se prepară un suc de roşii din cele 2 kg roşii (vezi reţeta 302) sau
se foloseşte 700-800 ml suc de roşii preparat anterior. Se pune la fiert
sucul de roşii împreună cu ardeiul tocat. Se dau câteva clocote, apoi se
toarnă în sticle, de preferinţă de lapte, şi se astupă cu dopuri de cauciuc
sau se leagă cu 2-3 foi de celofan umezite cu apă curată.
Se acoperă sticlele cu mai multe pături şi se lasă să se răcească încet.

308. Zarzavat în suc de roşii
10 kg roşii, 2 kg ardei gogoşar sau gras roşu, 2 kg morcov,
1 lingură sare, 3 legături pătrunjel verde
Se prepară suc de roşii ca în reţeta nr. 302, se dau ardeii prin ma-
şina de tocat, de asemenea şi morcovii, sau se rad pe răzătoarea mică.
Se pun la fiert împreună, se adaugă sarea şi se fierb în clocot 15-20
de minute. Se adaugă verdeaţa tocată mărunt. Se toarnă compoziţia în
sticle de lapte cu ajutorul unei pâlnii largi şi se împinge cu ajutorul unui
beţişor cojit şi opărit bine. Se acoperă sticlele cu 2-3 foi de celofan, se
leagă bine şi se acoperă cu mai multe pături.
Se foloseşte îndeosebi la ciorbe, sosuri şi alte preparate. Se poate
prepara şi cu suc de roşii mai puţin, astfel încât să iasă foarte gros, ca un
sos, apoi se aşază în borcane acoperite cu capac sau celofan.
309. Castraveţi în suc de roşii

Se aleg castraveţi mici, se spală bine şi se înţeapă cu o furculiţă de
mai multe ori fiecare castravete. Se opăresc în suc de roşii până când
încep să-şi schimbe culoarea, se scot şi se aşază în borcanele deja opă-
rite, se aruncă printre ei câţiva căţei de usturoi şi câteva bucăţele de
hrean, se toarnă peste ei sucul de roşii clocotit, iar deasupra se pun 3-4
frunze de ţelină întregi, cu codiţă cu tot şi o codiţă de mărar. Se acoperă
borcanul cu celofan sau cu capac. Se lasă să se răcească încet, acoperite
cu pături.

310. Castraveţi în saramură
Se aleg castraveţi mici, tineri, se curăţă 1-2 rădăcini de hrean, frun-
ze sau tije cu seminţe de mărar, frunze de ţelină, frunze de vişin şi
câţiva căţei de usturoi.
Se înţeapă castraveţii şi se pun în borcane potrivite ca mărime după
dorinţă. Se amestecă celelalte ingrediente printre ei. Frunzele se pun
deasupra.
Se fierbe apă cu sare: la 1 litru apă 1 lingură sare şi se toarnă fierbin-
te în borcanul gata pregătit. Se acoperă cu un capac care poate să stea
pe deasupra, fără a fi strâns şi se lasă să se răcorească.
A doua zi se toarnă zeama într-o oală, se clocoteşte din nou şi se
toarnă în borcan fierbinte.
Se repetă operaţia şi a treia zi, dar după ce se toarnă zeama în bor-
can se închide capacul ermetic. Se acopere cu pături şi se lasă să se ră-
cească încet, apoi se depozitează în cămară. Castraveţii astfel preparaţi
pot fi păstraţi şi pentru următorul an.
311. Gogonele în saramură

Se aleg gogonele mici sau se taie în felii groase cele mai mari. Pot fi
și dintr-acelea care încep să capete culoare roz. Se pot adăuga şi câteva
bucheţele de conopidă şi rondele de morcov.
Se procedează ca în reţeta de mai sus.
312. Conopidă în saramură

Se desface conopida în bucheţele, se curăţă, se spală şi se taie morco-
vul rondele. Se curăţă 1-2 rădăcini de hrean, frunze sau tije cu seminţe
de mărar, frunze de ţelină, frunze de vişin şi câţiva căţei de usturoi şi se
aşază într-un borcan împreună cu morcovul şi conopida. Se procedează
ca în reţetele de mai sus.

313. Bame în suc de roşii
2 litri suc de roşii, preparat după reţeta nr. 302, 1 kg bame, 1/2 lin-
guriţă sare
Se pune sucul de roşii la fiert împreună cu sarea. Se spală bamele, se

curăţă codiţele lungi şi se pun în sucul de roşii când acesta clocoteşte.
Se lasă să dea 2-3 clocote, apoi se scot cu o paletă. Se aşază în borcane
bine sterilizate şi opărite cu suc de roşii, apoi se toarnă suc de roşii
clocotit peste ele. Se acoperă repede borcanul cu celofan sau cu capac.
Se aşază borcanele unul lângă altul şi se acoperă cu mai multe pături
groase. Se lasă aşa 2-3 zile pentru a se răci cât mai încet.
314. Păstăi în suc de roşii

5 litri suc de roşii, 2 kg păstăi, 3 legături verdeaţă (pătrunjel sau ţelină)
Se curăţă păstăile de codiţe, se spală, apoi se rup în bucăţi de 2-3

cm lungime. Se fierb cca 10-15 minute în suc de roşii, apoi se scot cu
o paletă, se aşază în borcane spălate şi opărite şi deasupra se toarnă
sucul de roşii clocotit. Se acoperă borcanele cu capace sau celofan, care
se leagă bine şi se acoperă bine cu mai multe pături pentru a se răci
foarte încet.

315. Zacuscă
8 kg vinete, 10 kg ardei gogoşari sau kapia, 2 kg ardei gras
roşu, 2 kg ceapă, 1 kg morcov (facultativ), ulei, 4-5 kg roşii
sau 2-3 l suc de roşii, sare
Vinetele se coc, se curăţă fierbinţi de coajă şi se lasă la scurs cel puţin

3-4 ore, apoi se toacă mărunt.
Toţi ardeii spălaţi şi curăţiţi de seminţe se dau prin maşina de tocat.
Ceapa se curăţă, se spală, se pune pe o tavă şi se coace în cuptor.
Când este gata se sfărâmă cu o furculiţă sau cu un dispozitiv pentru
piure. (Poate fi folosită şi tocată, presărată cu sare şi înmuiată într-o
cratiţă teflon sau într-un vas gros de fier la foc mic, fără a i se adăuga
ulei sau apă).
Morcovii se curăţă, se spală şi se rad pe răzătoarea mică, apoi se dau
câteva clocote în sucul de roşii.
Dacă se folosesc roşii proaspete, acestea se opăresc, se cojesc, apoi
se toacă mărunt.
Se amestecă vinetele, ardeii, ceapa, morcovii şi sucul de roşii astfel
pregătite se pun la fiert împreună şi se mai dau câteva clocote, apoi se
adaugă uleiul, se potriveşte de sare şi se pune zacusca în borcane gata
pregătite. Se închid borcanele ermetic cu capace sau celofan bine legat.
Se aşază sub pături borcanele şi se lasă să se răcească încet timp de
1-2 zile.

316. Tocană
3 kg ardei gras roşu, 3 kg gogoşari, 2 kg ceapă, 1 kg morcov,
1-2 kg roşii, sare, 2-3 linguri orez (facultativ)
Se spală şi le curăţă legumele, se toacă ardeiul şi ceapa, se rad mor-

covii şi roşiile sau se mixează toate prin robotul de bucătărie. Se pune
pe foc într-un vas gros de inox sau într-o oală teflon ceapa, morcovul şi
ardeiul presărate cu sare. Se lasă să fiarbă în zeama lor, amestecându-
se frecvent pentru a nu se prinde. Se poate adăuga 2-3 linguri de orez
pentru a absorbi zeama lăsată. Se adaugă roşiile şi se fierbe încă apro-
ximativ 20 de minute. Se pune tocana în borcane opărite cu apă fiartă
şi se închid ermetic. Se aşază la loc călduţ şi se acoperă cu pături ca să
se răcească încet.
317. Salată de ciuperci

4 kg ghebe mici, 2 kg ardei gogoşar sau gras roşu, 2 kg ardei
gras verde, 4-5 cepe, 4-5 morcovi, 3 căni apă, 1 cană zeamă de
lămâie, 2-3 linguri ulei, sare
Se aleg pălăriuţe mici de ghebe şi se opăresc în puţină apă cu sare,

apoi se strecoară.
Se toacă ceapa şi ardeiul şi se rad morcovii sau se dau legumele prin
robotul de bucătărie, apoi se pun într-un vas gros (ceaun, de inox sau
de teflon) împreună cu apa şi sare după gust. Se lasă să dea 1-2 clocote
(nu se fierb mult, doar să se înmoaie puţin), apoi se adaugă uleiul şi
ciupercile. Se dă la o parte de pe foc şi se adaugă zeama de lămâie.
Se aşază zarzavatul în borcane, presat bine, apoi se completează cu
zeamă ca să le acopere, în aşa fel încât borcanele să rămână goale aprox.
3 cm (de două degete). Se aşază într-o tavă rece şi se pun în cuptor. Se
pot pune direct acoperite cu capac, sau se pot lăsa până se observă că
zeama din borcane clocoteşte, se stinge focul, se trage puţin tava, se
închid borcanele cu capac şi se lasă tava în cuptor timp de mai multe
ore ca să se răcească încet.

318. Salată de legume
a 1 conopidă proaspătă Se toacă ceapa şi ardeiul şi se rad
a 2 kg ardei gogoşar morcovii sau se dau legumele prin
sau ardei gras roşu robotul de bucătărie, apoi se pun
a 2 kg ardei gras verde într-un vas gros (ceaun, de inox sau
a 4-5 cepe de teflon) împreună cu apa şi sare
a 4-5 morcovi după gust. Se lasă să dea 1-2 cloco-
a 3 căni apă te (nu se fierb mult, doar să se în-
a 1 cană zeamă de lămâie moaie puţin), apoi se adaugă uleiul
a 2-3 linguri ulei şi conopida desfăcută în bucheţele
a sare mici. Se dă la o parte de pe foc şi se
adaugă zeama de lămâie.
Se aşază zarzavatul în borcane,
presat bine, apoi se completează
cu zeamă ca să le acopere, în aşa
fel încât borcanele să rămână goa-
le aprox. 3 cm (de două degete). Se
aşază într-o tavă rece şi se pun în
cuptor. Se pot pune direct acoperite
cu capac, sau se pot lăsa până se ob-
servă că zeama din borcane cloco-
teşte, se stinge focul, se trage puţin
tava, se închid borcanele cu capac şi
se lasă tava în cuptor timp de mai
multe ore ca să se răcească încet.

319. Vegeta de casă
Morcov, ţelină, pătrunjel rădăcină, păstârnac, ceapă (facultativ). Se
curăţă, se spală şi se rad pe răzătoarea mare. Se întind pe o tavă aşezate
mai rar şi se aşază pe o sobă caldă sau pe calorifer, la un loc uscat şi
cald până se usucă bine, apoi se dau zarzavaturile uscate prin maşina de
zahăr pudră şi se fac pudră. Se pun într-un borcan uscat, se acoperă cu
un capac şi se păstrează la loc răcoros şi uscat. Se adaugă la preparatele
culinare ca şi vegeta din comerţ.
320. Arome uscate

Se recoltează şi se usucă într-un loc foarte călduros (în pod, în bal-
con sau într-o maşină) diferite verdeţuri (pătrunjel, mărar, leuştean,
ţelină). Se freacă în palmă până se face praf. Se pot păstra pentru iarnă
separat sau se pot amesteca împreună. Se păstrează în pungi de hârtie
sau borcane de sticlă. Se pot adăuga la ciorbe, alimente scăzute sau/şi
la droburi, chifteluţe etc.

321. Must de struguri fiert
Se zdrobesc strugurii, se strecoară zeama şi se pune la fiert. Spuma
ridicată deasupra se adună cu o lingură de spumă şi se îndepărtează.
Se fierbe până nu se mai ridică spumă deasupra. Se opăresc sticlele, se
aşază într-o tavă de metal, se clătesc cu must fierbinte care se toarnă
înapoi în oală şi se mai dă câteva clocote, se toarnă mustul şi se astupă
cu dopuri de cauciuc. Se pun sticlele acoperite cu pături groase ca să se
răcească cât mai încet. Acest must se păstrează chiar ani de zile fără să
fermenteze. Nu conţine deloc alcool.
322. Must de struguri nefiert

Se prepară sucul de struguri ca în reţeta de mai sus, se strecoară şi
se adaugă la 10 l suc de struguri (must) aproximativ 200 g hrean ras. Se
agită bine cu un băţ lung, de 2-3 ori pe zi timp de 6-7 zile, apoi se stre-
coară hreanul, iar mustul se pune în sticle şi se păstrează la loc răcoros.
Rezistă nefermentat timp de aproximativ 6 luni.

323. Suc de mere
Se spală merele, se curăţă eventualele stricăciuni, se taie în bucăţi
mari şi se dau prin maşina pentru suc de fructe sau se presează cu o
presă specială dacă sunt în cantităţi prea mari.
Se strecoară sucul şi se pune la fiert. Când începe să clocotească se
îndepărtează spuma ridicată cu o paletă de spumă şi se toarnă sucul în
sticlele opărite ca la mustul de struguri (reţeta 320). Se astupă sticlele
cu dopuri de cauciuc şi se acoperă cu mai multe pături groase pentru a
se răci cât mai încet. După 2 zile se scot şi se aşază în cămară.
Ce sunt merişoarele
Sunt fructele arbustului pitic Vaccinium vitis-idaea L. (Merişor), ase-
manator cu Afinul, care creşte în zone montane, la altitudini de peste
1300 m; are frunze permanent verzi şi acoperă solul ca un covor. Fructul
de Merişor este o baca sferică, la început albă, apoi roşie, lucitoare, co-
mestibilă, cu gust acrişor-amărui. Merişoarele conţin zaharuri (4-7%),
acizi citric, malic, benzoic (circa 2%), provitamina A, vitaminele B1, B2,
C etc., tanin, vaccinin (un glucozid), săruri minerale etc. Ele se consumă
proaspete sau prelucrate sub formă de suc, compot, gem şi ceaiuri. Au în
conţinutul lor o substanţă conservantă care le păstrează nefierte, pentru
multe luni, doar
în apă curată,
rece.
În scopuri te-
rapeutice se fo-
losesc frunzele,
fructele şi mugu-
rii de Merişor.

324. Suc de merişoare
5 kg merişoare, 5 l apă rece, 1,5 kg zahăr
Se spală merişoarele într-o strecurătoare, se dau prin maşina de to-

cat sau se sfărâmă cu un robot de bucătărie. Se adaugă apă curată de
fântână şi zahărul, apoi se lasă să stea la loc răcăros timp de 3 zile. Se
amestecă în ele cu o lingură de lemn de 3-4 ori pe zi.
După 3 zile se separă zeama de fructele tocate. Sucul obţinut se strecoară,
se pune în sticle şi se astupă cu dop de cauciuc, apoi se pune într-o cămară
sau în beci la rece. Nu se fierbe. Se păstrează foarte bine pentru iarnă.
325. Gem de merişoare

Fructele preparate ca în reţeta precendentă şi strecurate se pun la
fiert într-un vas gros. Se fierbe până se îngroaşă puţin, se pune gemul
în borcane opărite şi se acoperă ermetic imediat cu un capac. Se acoperă
borcanele cu o pătură şi se lasă să se răcească încet. Se serveşte ca orice
gem simplu sau în prăjituri, cornuleţe etc
Prin congelare alimentele îşi păstrează vitaminele lor

mai mult decât prin fierbere. Se poate păstra astfel
cu succes o mare parte din fructe şi zarzavaturi.

XXXII.
ALIMENTE
CONGELATE
Fructele
Afine
Se spală, se pun în pungi de plastic porţii cât să se folosească o dată
şi se pun în congelator. Se scot cu câteva ore înainte de folosire.
Caise
Se spală, se curăţă de sâmburi, se pun în pungi de plastic, se pun la
congelat. Se folosesc repede după ce se dezgheaţă.
Vişine
Se spală, se pun în pungi după dorinţă cu sau fără sâmburi. Se pot
folosi simple, în compot sau adăugate la diferite prăjituri.
Căpşuni
Se aleg fructe mici, se spală, se curăţă de codiţe, se aşază pe o tavă,
distanţate între ele şi se pun la congelat. După ce îngheaţă se pun într-o
pungă. La fel se pot congela şi frăguţe.
Struguri
Se aleg struguri cu boabele mici, nu din soiurile foarte dulci. Se pun
în pungi de plastic numai boabele şi se congelează.

Legumele
Ardeii
Ardeii graşi sau gogoşarii se pregătesc ca pentru umplut, fără se-
minţe şi cotoare, se opăresc, se scurg bine de apă, se lasă să se răcească,
se pun unul în altul, se pun în pungi de plastic şi se congelează. Se mai
pot congela şi tocaţi, pentru a putea fi adăugaţi la ghiveciuri.
Ardei Kapia
Se coc, se curăţă de coajă (se pot curăţa şi de cotoare şi seminţe sau
se pot lăsa întregi), se pun în pungi de plastic şi se congelează.
Ardei gogoşar
Se spală, se taie în patru, se curăţă de seminţe, se pun sferturile într-
o tavă şi se coc. Se scot, se lasă puţin să se răcorească şi se curăţă coaja
de pe fiecare bucată. Se pun în pungi şi se congelează.
Ciuperci
Se curăţă şi se spală, se opăresc, se scurg, se lasă să se răcească şi se
pun în pungi de plastic întregi, tocate mai mari, sau date prin maşina
de tocat, gata pregătite pentru chifteluţe.
Fasole verde
Se curăţă, se spală, se opăreşte, se scurge, se lasă să se răcească, se
pune în pungi de plastic şi se congelează. Iarna poate fi folosită, atât
pentru mâncare scăzută, cât şi la ciorbe. Se scoate din congelator cu
10-12 ore înainte de folosire, sau se poate pune chiar îngheţată când se
pregăteşte sub formă de ciorbă.
Mazăre
Se spală şi se scurg boabele de mazăre. Se pun în pungi de plastic şi
se pun la congelat. Dacă doriţi să folosiţi mazărea la ghiveciuri, ea poa-
te fi pusă crudă sau numai opărită, dar dacă doriţi să o folosiţi pentru o
salată de legume, ea poate fi congelată gata fiartă.
Alimente congelate 307
Spanac
Se spală, se opăreşte, se toacă mărunt, se pune în pungi de plastic şi
se pun la congelat. Se poate adăuga în pungă şi o legătură de leuştean
verde tocat mărunt.
Lobodă - Se pregăteşte ca şi spanacul.
Frunze de viţă
Se culeg frunzele de viţă crude, se şterg de praf, dar nu se spală. Se
fac pacheţele din 5 frunze suprapuse, se rulează şi se introduc uşor în-
tr-o sticlă de plastic de la apă minerală, curată şi bine scursă. Se umple
sticla cu atâtea frunze cât se consumă o dată. Se închide cu capac şi se
păstrează în cămară. Când doriţi să le folosiţi se taie sticla cu un cuţit
zimţat, se spală frunzele şi se opăresc ca şi atunci când sunt proaspete.
Se folosesc la sarmale.
- Frunzele de viţă pot fi păstrate şi opărite, scurse bine, puse în
pungi de plastic şi congelate.
Vinete
Se congelează coapte, pregătite ca pentru salată, gata tocate sau
întregi.
Se pot congela şi preparate pane: tăiate rondele, sărate, lăsate la
scurs şi rumenite puţin în tigaia teflon sau în cuptor.
Verdeţuri
Se pot congela foarte bine frunze de mărar, pătrunjel, ţelină, leuştean
etc., spălate şi tocate, împachetate în celofan cantităţi mici, legate cu aţă
şi puse într-o pungă mai mare. Se pun la mâncare direct, nu se dezgheaţă
în prealabil. Îşi păstrează acelaşi gust şi aromă ca proaspete.
Porumb
Se alege porumb bun de fiert, se pune crud în pungi de plastic şi
se pune la congelat. Se scoate iarna şi se fierbe. Se serveşte cu sare,
ca şi vara.

S.
Index alfabetic al reţetelor culinare
pentru adulţi *
A
Alba ca zăpada. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
Alivenci delicios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249
Aluat franţuzesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202
Aluat pentru ştrudele I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201
Aluat pentru plăcinte I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
Aluat pentru plăcinte II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194
Ardei în suc de roşii I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303
Ardei în suc de roşii II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304
Ardei păstraţi în rumeguş. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298
Ardei umpluţi cu brânză de vaci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Ardei umpluţi cu orez. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167
Ardei umpluţi cu soia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168
Arome uscate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320
B
Baclava. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218
Bame cu legume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
Bame greceşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
Bame în suc de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313
Basbusă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248
Biscuiţi cu nucă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215
Bomboane cu fructe I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225
Bomboane cu fructe II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226
Bomboane cu fructe III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227
Bomboane de „ soia” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 224
Bomboane de ciocolată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223
Borş craiovean. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
* (Numerotarea reprezintă numărul rețetei)

Index 309
Borş de tărâţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
Brânza de vaci I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24*
Brânza de vaci II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25*
Brânză de vaci cu morcov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2*
Budincă de cartofi cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Budincă de dovleac. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259
Budincă de macaroane cu nucă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247
Budincă de orez cu mere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245
Budincă de orez cu stafide. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246
Budincă din fulgi de ovăz. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262
Budincă Mady. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244
Bulion de ardei cu suc de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307
C
Cartofi copţi delicioşi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Cartofi cu gluten. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Cartofi gratinaţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
Cartofi scăzuţi cu mărar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
Cartofi umpluţi cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
Cartofi umpluţi cu ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Castraveţi în saramură. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310
Castraveţi în suc de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 309
Chec. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236
Chifle delicioase de graham. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
Chifteluţe de zarzavat la teflon. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Chifteluţe de cartofi (Tocinei). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Chifteluţe de cartofi cu zarzavat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Chifteluţe de ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
Chifteluţe de conopidă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Chifteluţe de dovlecei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Chifteluţe de praz. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Chifteluţe de soia I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Chifteluţe de soia II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Chifteluţe de soia la teflon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
Chifteluţe de spanac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Chifteluţe de urzici. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Chişleag. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21*
Ciocolată de casă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221
Ciocolată de soia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222
Ciorbă de dovlecei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
Ciorbă de linte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Ciorbă de păstăi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
Ciorbă de primăvară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Ciorbă de roşii cu bame. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Ciorbă de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Ciorbă de sfeclă roşie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Ciorbă de varză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Ciorbă de zarzavat cu ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Ciulama de bureţi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
Ciuperci fripte la teflon (cu mujdei de usturoi) . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
Ciuperci fripte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
Ciuperci la teflon. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
Ciuperci pané . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
Ciuperci umplute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
Ciuperci umplute cu verdeaţă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
Ciupercuţe în sos de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
Clătite cu cremă de mac. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210
Conopidă cu pesmet. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153
Conopidă în saramură. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312
Conopidă pané la teflon. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 - a
Conopidă pané la cuptor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 - b
Cornuri delicioase. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205
Covrigei săraţi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
Covrigei simpli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191
Cremă de gutui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255
Cremă de castane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 254
Cremă de dovleac. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257
Cremă de zeamil cu aromă de fructe naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253
Crutoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189
D
Desert delicios. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251
Dovleac copt delicios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260
Dovleac cu lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 256
Index 311
Dovleac cu mere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 258
Dovlecei cu maioneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
Dovlecei cu sos de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
Dovlecei la cuptor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
Dovlecei pané . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162
Dovleceii umpluţi cu brânză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
Drob cu cartofi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Drob de cartofi și ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Drob de ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
Drob de ciuperci cu orez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
Drob de nuci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Drob de vinete. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
E
Eclere Brânduşa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229
F
Fasole verde la cuptor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Frişcă cu miere de albine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Fursecuri cu iaurt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Fursecuri simple. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
166
216
212
211
G
Găluşte cu prune. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250
Gem de merişoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 325
Ghiveci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
Gogonele în saramură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311
Gogoşari copţi în suc de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306
Gogoşi la cuptor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
Grâu încolţit cu căpşuni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268*
Grâu încolţit delicios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267*
H
Hribi cu usturoi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142

I
Iahnie de fasole boabe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
Iaurt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Icre false de conopidă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
Icre false de fasole. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
K
Kapia copt în suc de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305
L
Lapte bătut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22*
M
Maioneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Maioneză vegetală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Mazăre cu maioneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
Mămăliga cu ouă răscoapte şi smântână. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274
Mâncare de gulii cu morcov şi ţelină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
Mâncare de mazăre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
Mere la cuptor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261
Morcovi păstraţi în beci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301
Morcovi păstraţi în rumeguş. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299
Morcovi păstraţi în sac de plastic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300
Mujdei de usturoi I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Mujdei de usturoi II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Musaca de vinete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
Műsli cu căpşuni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263
Must de struguri fiert . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 321
Must de struguri nefiert . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 322
N
Nuga îmbrăcată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220
Nuga Sanda. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219
Index 313
O
Ochiuri româneşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181
Omletă la teflon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182
Ouă fierte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183
Ouă umplute cu pateu de griş. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
P
Pâine de casă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185
Pâine nedospită I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186
Pâine nedospită II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
Pâine preparată cu maşina de pâine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
Pandişpan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237
Pateu cu mazăre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Pateu cu ţelină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3*
Pateu delicios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
Pateu de griş I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Pateu de griş II (vegan) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Pateu de linte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Pateu de năut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Pateu de soia I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Pateu de soia II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Păstăi cu roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165
Păstăi cu smântână. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164
Păstăi în suc de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 314
Pilaf de orez cu urzici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180
Piure de cartofi I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Piure de cartofi II (cu lapte). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Piure de cartofi cu praz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Piure de ţelină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
Pizza cu ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
Plăcintă cu brânză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197
Plăcintă cu dovleac. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195
Plăcintă cu iaurt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208
Plăcinţele cu mere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
Praz cu măsline. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
Prăjitură Cornelia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234
Prăjitură cu gem. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
Prăjitură cu must de struguri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240
Prăjitură Emilia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 238
Prăjitură Maria. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235
Pricomigdale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213
R
Răcituri (piftii) cu amidon de cartofi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
Răcituri (piftii) cu amidon de porumb. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Roşii umplute cu brânză de vaci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Roşii umplute cu conopidă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152
Roşii umplute cu salată de castraveţi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Roşii umplute cu salată de vinete. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Roşii umplute cu salată orientală cu ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Roşii umplute cu sote de ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Roşii umplute cu ţelină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14*
Ruladă cu cremă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243
Ruladă cu gem de fructe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242
Ruladă cu nucă şi alune. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241
S
„Salam” desert . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228
Salată á la rus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
Salată albă de mere asortată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271*
Salată asortată de fructe congelate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273*
Salată de afine asortată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270*
Salată de andive cu maioneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37*
Salată de andive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36*
Salată de ardei copt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169
Salată de cartofi cu andive. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Salată de cartofi cu maioneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
Salată de cartofi cu suc de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Salată de cartofi noi asortată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
Salată de cartofi noi cu ridichi de lună. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Salată de castraveţi cu iaurt sau smântână vegetală. . . . . . . . . . . . . 34*
Salată de castraveţi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33*
Salată de căpşuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265*
Salată de ciuperci cu maioneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134
Salată de ciuperci uscate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
Salată de ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 317
Index 315
Salată de conopidă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
Salată de dovlecei I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
Salată de dovlecei II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
Salată de fasole boabe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
Salată de fasole verde. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Salată de fructe de iarnă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266*
Salată de fructe de primăvară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 264*
Salată de gulii cu maioneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Salată de gulii cu măsline. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Salată de gulii cu ouă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Salată de lăptucă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Salată de legume. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318
Salată de morcovi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39*
Salată de morcovi cu sfeclă roşie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40*
Salată de morcovi cu ţelină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38*
Salată de păpădie cu iaurt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27*
Salată de pepene galben. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269*
Salată de praz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45*
Salată de primăvară (combinată). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28*
Salată de ridichi negre. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42*
Salată picantă de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35*
Salată de sfeclă roşie cu hrean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Salată de ţelină cu maioneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41*
Salată de varză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44*
Salată de varză chinezească. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Salată de vinete. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 -a
Salată de vinete cu maioneză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 -b
Salată de vinete cu dovlecei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
Salată din frunze de păpădie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26*
Salată orientală cu ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Salată roz de mere asortată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272*
Salată verde cu castraveţi şi iaurt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32*
Salată verde cu smântână. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29*
Savarine cu pesmet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239
Sărăţele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214

Sărmăluţe în foi de varză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
Scordolea cu cartofi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
Scordolea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Semilune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217
Smântână vegetală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Sos cu bame. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Sos de ardei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Sos de ceapă cu smântână. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Sos de ceapă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Sos de gulii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
Sos de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Sos vinegreta. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Spanac cu ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
Suc de mere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323*
Suc de merişoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324*
Suc de ţelină şi morcov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148*
Suc de ţelină şi sfeclă roşie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147*
Sucul de roşii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302*
Sufleu de gulii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
Sufleu de verdeţuri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
Supă cremă de zarzavat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Supă cu găluşte de griş. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Supă de perişoare din nucă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Supă de zarzavat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Supă dulce de tăiţei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Supă-cremă de gulii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Ș
Şarlotă cu frişcă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252
Ştrudel cu cireşe amare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207
Ştrudel cu vişine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
T
„Taci şi-nghite” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275
Tăiţei de casă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184
Tocană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316
Index 317
Tocană de ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
Tocăniţă de bame. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177
Tocăniţă de vinete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
Tort cu gem de mere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232
Tort de mere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230
Tort Doboş. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231
Tort Vegan. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233
Trigoane cu brânză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198
Trigoane cu dovleac. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
Trigoane cu mere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199
Ț
Ţelină cu ciuperci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
Ţelină cu orez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
Ţelină pané . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
U
Unt de soia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
V
Varză călită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Varză cu bame. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Varză pané. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Vegeta de casă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Vinete cu pesmet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
170
115
171
319
124
Vinete împănate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
Vinete pane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
Vinete umplute. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Z
Zacuscă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315
Zarzavat în suc de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308

T.
INDEX ALFABETIC AL REŢETELOR CULINARE
PENTRU SUGARI ŞI COPIII MICI
Apa de orez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 276
Biscuiţi cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294

Budincă de griş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296*
Budincă de zeamil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295*
Găluşte de griş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277*

Griş cu lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278*
Mere cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290

Mere coapte cu dulceaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297*
Mucilagiu de orez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279
Orez pasat cu brânză de vaci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293
Piure de banane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291

Piure de cartofi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280
Salată de fructe pentru sugari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292

Suc de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279
Supă-cremă de ţelină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288*
Supă de cartofi pasată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284*
Supă-cremă de conopidă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286*
* Reţetele însemnate sunt recomandate pentru sugarii mai mari de 7 luni. Unele
reţete sunt recomandate pentru sugarii chiar mai mari de 10 luni. Această menţiune
este făcută chiar la sfârşitul reţetelor respective.
Index 319
Supă-cremă de dovlecei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 287*
Supă de fasole verde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289*
Supă de legume pasată, cu lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283*
Supă de morcovi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281
Supă de roşii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285*
Supă de zarzavat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282*

CUPRINS
A. Prefaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
B. Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
C. Sfaturi utile pentru menţinerea unei bune sănătăţi . . . . . . . . . . 7
D. Timpul aproximativ necesar pentru

digerarea câtorva alimente (în ore). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
E. O hrană sănătoasă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
F. O dietă corectă - un avantaj personal. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

a. Reguli ale dietei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
b. O alimentaţie bogată în vitamine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
G. Vitaminele – în general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
a. Vitamina A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
b. Vitamina D. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
c. Vitamina E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
d. Vitamina K . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
e. Vitamina C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
f. Vitamina B1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
g. Vitamina B2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
h. Vitamina PP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
i. Vitamina B6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
j. Vitamina B12 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
H. Comparaţie între dieta vegetariană şi cea carnată. . . . . . . . . . . . 31
I. E-urile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
1. Ce trebuie să ştim despre E-uri:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
2. Clasificarea E-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
3. E-urile considerate „criminale” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Cuprins 321
J. O dietă echilibrată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
1. Cantitativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
10 sugestii care vă ajută să ajungeţi la greutatea ideală . . . . 40
2. Calitativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Ce-ar trebui să ştie fiecare vegan despre vitamina B12 . . . . . 43
Lecţii din istorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
K. Tabel cu compoziţia alimentelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
L. Diferite mijloace de măsurat alimente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
M. Timpul necesar de fierbere a legumelor proaspete şi congelate . . 52
N. Mici amănunte importante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
O. Sfaturi practice pentru prepararea diverselor alimente. . . . . . . 55
P. Cum să preparăm alimentele fără să folosim grăsimea prăjită. . 58

Sfaturi practice în folosirea tigăii teflon. . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
R. Reţete culinare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
I. Aperitive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
II. Preparate din lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
III. Salate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Ce ştim despre andive?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
IV. Sosuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
E bine să ştim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
V. Supe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
VI. Ciorbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
VII. Chifteluţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
VIII. Preparate din cartofi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
Ce putem şti despre gluten . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
Ce ştim despre bame? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
IX. Preparate din bame . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
X. Preparate din fasole. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153

XI. Preparate din vinete. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
XII. Preparate din ciuperci. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
Ce ştim despre ţelină? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
XIII. Preparate din ţelină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
Ce ştim despre gulii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
XIV. Preparate din gulii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177
Ce ştim despre conopidă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180
XV. Preparate din conopidă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181
XVI. Preparate din dovlecei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
XVII. Preparate din fasole verde. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
XVIII. Preparate din ardei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195
XIX. Preparate din varză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197
XX. Preparate din diferite legume. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201
XXI. Preparate din verdeţuri de primăvară. . . . . . . . . . . . . . 205
XXII. Preparate din ouă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
XXIII. Produse de panificaţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211
XXIV. Fursecuri şi alte prăjituri uscate . . . . . . . . . . . . . . . . . 229
XXV. Prăjituri şi alte dulciuri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233
XXVI. Creme. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257
Ce ştim despre dovleac?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260
XXVII. Preparate din dovleac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261
XXVIII. Deserturi din fructe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265
Cum se prepară grâul încolţit? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269
XXIX. Preparate din mălai. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275
XXX. Reţete dietetice pentru sugari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277
XXXI. Zarzavaturi conservate pentru iarnă. . . . . . . . . . . . . 289
Conservele - alimente sănătoase, fără toxine. . . . . . . . . . 290
Ce sunt merişoarele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303
XXXII. Alimente congelate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305
S. Index alfabetic al reţetelor culinare pentru adulţi . . . . . . . . . . 309
T. Index alfabetic al reţetelor pentru sugari şi copiii mici . . . . . . 319
Cuprins . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 321
Cuprins 323
Tipărit la:
S.C. Farul Speranţei SRL
str. Morii, nr. 27
505200 Făgăraş - Braşov
Tel. +40 268 213 714

Narcisa &amp; Valerian Raileanu - Sfaturi Practice Si Retete Ovo-lacto-Vegetariene

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Narcisa &amp; Valerian Raileanu - Sfaturi Practice Si Retete Ovo-lacto-Vegetariene

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Narcisa și Valerian Răileanu

Editura Păzitorul Adevărului

Principiul fundamental al menţinerii unei adevărate sănătăţi con-

a. Reguli ale dietei

12 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Componente necesare Valoarea zilnică

(IU= unităţi internaţionale)

14 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Valorile vitaminei A în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene

Alimentul UI 100 g Retinoizi (µg) 100 g

Valorile vitaminei D în diferite alimente ovo-lacto-vegetariene

Alimentul Vitamina D2 (UI ⁄ 100 g)

16 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Valorile vitaminei E în diferite alimente (uleiuri vegetale)

Ulei de soia 56-160 mg/100 g

Sursa: World Rev.Nutr.Diet. 45.

18 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Alimentul 4⁰C 20⁰C

22 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Alimentul Vitamina B1 (mg/100g)

Procedura Alimentul Pierderi %

24 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Alimentul Vitamina B2 (mg/100g sau ml)

26 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Ouă 0,1 Mere 0,6

28 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Alimentul Vitamina B6 (mg/100 g sau ml)

Orez decorticat 0,17

Vegetalele, cerealele şi fructele nu conţin vitamina B12.

30 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

1. Ce trebuie să ştim despre E-uri:

Sursa: Prof.dr.Gheorghe Mencinicopschi,

36 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

În mod schematic, în funcţie de energia depusă, diversele profesii

a) profesii care necesită o cheltuială mică de energie: funcţionari

b) profesii care necesită o cheltuială moderată de energie: mecanici,

d) profesii care necesită o

e) profesii cu cheltuială ma-

Raportând la kilogram-corp greutatea ideală, nevoile calorice ale

ÂÂ - pentru repaus la pat sunt necesare: 25 - 30 cal/kg corp/zi;

38 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

1. Nu căutaţi să pierdeţi în greutate rapid. Puteţi pierde între 0,5

40 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Vitamina A 1100-2500 U.I. – la copii şi adolescenţi

Vitamina D - necesarul de 400 U.I. este asigurat, în mod normal,

Vitamina E - cca. 25 mg/zi. Este asigurată în general printr-o

Vitamina K - 1,5-2 mg/zi. Este asigurată în general printr-o

Vitamina C - 60 mg/zi pentru un adult sănătos

Vitamina B2 - 1,2-1,8 mg – pentru adulţii sănătoşi

Vitamina PP - cca 19 mg/zilnic (18-23 mg la bărbaţi,

Vitamina B6 - 1,6-2,5 (3) mg la adulţi, direct proporţional cu

Vitamina B12 - 2-2,5 mcg – pentru adulţi

De remarcat faptul că regimurile vegetariene stricte (vegane)

Un material documentar prezintă foarte clar acest subiect într-o

42 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Lecţii din istorie

44 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

*) Necesar pentru obținerea a 100 g produs bun de consum

48 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

50 Sfaturi practice și rețete ovo-lacto-vegetariene

Alimentul 1 linguriţă 1 lingură o cană rasă

Diferite mijloace de măsurat alimente 51

Legume Proaspete Congelate

Timpul de fierbere se apreciază de când apa a început să clocotească,

Narcisa & Valerian Raileanu - Sfaturi Practice Si Retete Ovo-lacto-Vegetariene

Narcisa & Valerian Raileanu - Sfaturi Practice Si Retete Ovo-lacto-Vegetariene