Adjectivul

Def. Adjectivul este partea de vorbire care exprimă însușirea unui obiect. El însoțește
și determină un substantiv, de obicei, și are forme deosebite după genul și numărul
substantivului pe care îl însoțește: masc. sg. copac înalt, plural copaci înalți; feminin sg.
casă înaltă, plural case înalte.
Adjectivul este deci o parte de vorbire flexibilă. Adjectivul poate sta alături de
substantiv, ca în exemplele de mai sus, sau poate fi legat de acesta prin articolul
demonstrativ (adjectival): copacul cel înalt; casa cea înaltă.

Obs. Locul obișnuit al adjectivului este după substantivul pe care îl înoțește. El poate
sta însă și înaintea substantivului:
”Socrul roagă-n capul mesei să poftească să se pună / Nunul mare, mândrul soare, și pe
nună, mândra lună. (M. Eminescu, Călin (File din poveste).
Indiferent de locul pe care îl ocupă, adjectivul nu se desparte prin virgulă de
substantivul determinat.

Obs. Un substantiv poate avea unul sau mai multe adjective:

”Nori mari, fumurii treceau peste culmi. ” (Ion Agârbiceanu, ”Hoțul”)

Locuțiuni adjectivale

Însușirea unui obiect poate fi exprimată și printr-o locuțiune adjectivală (un grup de
două sau mai multe cuvinte care au împreună valoarea unui adjectiv):
Om cu judecată – chibzuit
Om cu stare – înstărit, bogat
Om cu dare de mână – bogat
Lucru de căpetenie – principal, important
Om de nimic – netrebnic, josnic.

Obs. Locuțiunile adjectivale se comportă ca un adjectiv:

- Pot fi însoțite de articolul demonstrativ (adjectival): omul cel cu judecată;
- Pot avea grade de comparație: om mai cu judecată; un om foarte de treabă.

Adjective simple și adjective compuse

- Adjective simple: bun, rău, harnic, leneș, isteț etc.

- Adjective compuse: (om) cumsecade, (climatul) social-politic.

Adjectivele compuse s-au format:

- Prin contopirea elementelor componente într-un singur cuvânt: cumsecade,
atotștiutor, atotputernic, politehnic, macroeconomic, filologic

1
 - Prin alăturarea elementelor componente, care se scriu cu cratimă: alb-argintiu,
galben-auriu, negru-cenușiu, burghezo-moșieresc, social-politic, general-uman,
universal-valabil.

Acordul acestor adjective compuse cu substantivul determinat se face astfel: la

adjectivele care arată culori se acordă ambele componente, iar la celelalte se acordă
numai cel de-al doilea component:
- Față galbenă-pământie, fețe galbene-pământii;
- Carte tehnico-științifică, cărți tehnico-științifice, aspecte social-politice.

Flexiunea adjectivelor

- Adjective variabile – cele care își schimbă forma: elev bun, elevi buni, elevă bună,
eleve bune.
- Adjective invariabile om cumsecade, ferice; asemenea, așa om; om locvace, copil
perspicace, tenace
- Majoritatea adjectivelor invariabile arată culori: bej, gri, kaki, maro, oranj, mov, roz,
bleu, vernil etc.
- Adjective variabile cu 2 terminații și 4 forme flexionare: bun, bună, buni, bune; rău,
rea, răi, rele; frumos, frumoasă, frumoși, frumoase.
- Adjective variabile cu 2 terminații și 3 forme flexionare: auriu, aurie, aurii; argntiu,
argintie, argintii; pământiu, pământie, pământii; lung, lungă, lungi etc.
- Adjective variabile cu 1 terminație și 2 forme flexionare: mare, mari, limpede,
limpezi, dulce, dulci, bălai, bălaie, gălbui, gălbuie, veche, vechi etc.
- Obs. Terminațiile adjectivului sunt în funcție de numărul adjectivului. Dacă are
forme și pentru singular și plural are două terminații, dacă are forme care se repetă la
singular și plural are o singură terminație. Formele flexionare sunt în funcție de gen
și număr (masculin sg. și pl., feminin sg. și pl.). Cele mai multe sunt 4, cele mai
puține sunt 2.

Cazurile adjectivului

Obs. Adjectivul se declină împreună cu substantivul pe care îl determină (deci preia

de la acesta genul, numărul și cazul) și poate apărea cu sau fără articol hotărât enclitic. Când
este antepus substantivului determinat, el poate prelua articolul hotărât al acestuia: mândra
lună, înaltul munte.

Funcțiile adjectivului:

Funcții specifice:

- Atribut adjectival ”Geana de foc a unui soare curat începuse a se prinde după
piscurile înalte ale munților...” (C. Hogaș,” Pe drumuri de munte”) – care, ce fel de
soare? – curat; care, ce fel de piscuri? - înalte

2
- Nume predicativ: ”Dimineața era măreață.” (C. Hogaș,” Pe drumuri de munte” –
cum era dimineața? - măreață
Funcții nespecifice:
- Complement indirect: Din roșu s-a făcut albastru. Din ce (s-a făcut) albastru ? – din
roșu

3
 Anexa 1
REBUS
A
1 Pentru a rezolva rebusul , scrieţi
2 antonimele următoarelor adjective:
3
1. TARE
4
5 2. TREAZ
6
7 3. USCAT
8
B 4. MIC

5. CALD

6. SCUND

7. INSTABIL

8. MORT
Anexa 2
Meoda cubului
ARGUMENTEAZĂ
1. Subliniază adjectivele, apoi transcrie şi citeşte textul fără acestea. Ce observi?
„Cu lung pumnal de fulgere albastre ________________________
Îşi taie drumul ploaia fumurie ________________________
Pe-ntinsul veşted al grădinii noastre”. ________________________
(După ploaie – Otilia Cazimir)
2.Corectează greşelile făcute intenţionat în textul:
De la bucureşti, unde ne-am urcat amândoi, devenind vecini de compartiment şi până la
frumosul staţiune sinaia, unde am coborât, a privit tot timpul pe fereastră.Trenul s-a apropiat de
sinaia si iel se pregătea să coboare.
DESCRIE
1.Descrie substantivele cu adjectivele potrivite.

gingaşi gustos plăpânzi strălucitor roşu copt arzător auriu firavi albi crud cald
2.Descrie următoarele substantive cu cele mai potrivite adjective care exprimă însuşiri :
Bunică:
Zăpadă:
Floare:
4
ANALIZEAZĂ
Analizează adjectivele din textul următor, precizând genul, numărul, ; si cazul.
Stă pe coama munţilor,
Munţilor cărunţilor,
Voinicul e cel mai ţepos,
Înalt, verde şi foarte frumos.
Adjectivul Genul Numărul Cazul

APLICĂ
1. Îmbogăţeşte enunţurile cu cât mai multe adjective. Observă apoi diferenţa.
Fulgii coboară într-un dans pe pământ.
Zăpada a acoperit grădina.
Vântul şuieră printre copaci.

2. Schimbaţi forma adjectivelor din paranteză pentru a respecta acordul în număr cu substantivele
pe care le însoţesc:
a) Prin are zboară fluturi(alb)………….
b) Plopi (înalt)……………..străjuiesc străzile (pustie)………………..
c)Frunza(îngălbenite)……….s-a desprins de pe crenguţa(uscate)……………………
ASOCIAZĂ
1. Asociază substantivului adjectivul corespunzător:
copil rotundă
vulpe albastră
frunze şireată
minge veştede
cicoare cuminte

COMPARĂ
1. Potriveşte adjectivele cu înţeles opus:

tânăr - - urât
leneş – - duşmănos
rău – - bătrân
5
frumos – - bun
bucuros – - harnic
prietenos – - întunecat
luminos– - trist
mincinos – - sincer

1. Trasează corespondenţa între perechile de cuvinte cu acelaşi înţeles:

linie automobil
casă prisăcar
prieten amic
maşină riglă
apicultor locuinţă

Anexa 3
ADJECTIVUL - exerciţii

1. Puneţi cuvintele din paranteză la forma potrivită:

a) Părinţii (grijuliu)……………..……. au venit la şedinţă .
b) (Zglobiu)……………………….….copii aleargă prin pădure.
c) Avea o privire (luminos)…………………….…………….
d) Mama şi-a cumpărat nişte pantofi (frumos)……………..…………… .
e) Bunicii mei sunt nişte oameni (cumsecade)…………….………………. .
f) De unde ai această eşarfă (mov) ……………….…….?
g) Vântul a doborât doi copaci (mare)…………….………….. .
h) Am trecut prin apa (limpede)……….………….. ca lacrima .
2. Explicaţi cum sunt formate următoarele adjective şi apoi ataşaţi-le un substantiv.
Ex.: auriu = aur + -iu (adjectiv derivat cu sufix) /stilou auriu
lemnos………………….
neascultător……………
românesc………………
nebunesc...........................
rușinos.............................
apos...................................
bărbos...............................
muntos.............................
3. Scrieţi adjectivele de mai jos respectând cerinţele din tabel:
la masculin singular la masculin plural la masculin plural articulat
nearticulat nearticulat
zglobiu zglobii zglobiii
castaniu
grijuliu
viu
6
 timpuriu

4. Formaţi cu ajutorul sufixelor  Îmbinare de sunete (uneori un singur sunet) care se atașează
la sfîrșitul unei rădăcini, pentru a se forma cuvinte noi) sau al prefixelor(. Particulă care
pusă la începutul unui cuvânt formează împreună cu el un alt cuvânt cu alt
înțeles.)adjective de la următoarele cuvinte:
bărbat………………………………………………………….…………..…………….
a se bucura………………………………………………………………..…………….
vişină………………………………………………………………………..…………..
ramură …………………………………………………………………….…………… .
răcoare …………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………
5. Alcătuiţi câte un enunţ în care adjectivul sincer să îndeplinească funcţia sintactică de:
a. atribut adjectival :
b. nume predicativ:
Scrie o propoziţie în care cuvântul pitici să fie :
a) adjectiv : ………………………………………………………………………………...
b) substantiv : ……………………………………………………………………………...
6. Analizaţi adjectivele din textul: „Pădurile mari îl adăposteau sub bolţile lor tăinuite.
Badea
Costea se răzima de un stejar înalt. Asculta nemişcat până mureau undele line ale cântecului.”
( I. Agârbiceanu )
Adjectivul se analizează similar cu substantivul, în sensul că trebuie specificate felul, genul,
numărul și cazul ( + funcția sintactică).

7. Specificati care dintre adjectivele de mai jos sunt variabile și care sunt invariabile si
specificati cate forme si terminatii au.(toate informatiile le aveti in teorie)
8. Alcatuiti propozitii in care adjectivul inteligent sa aiba functiile sintactice: NP. Si A.
Adj.