Raport SM 2016 PDF

INSTITUTUL NAŢIONAL DE
SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL
COMUNITAR
RAPORTUL PENTRU
SĂNĂTATE ŞI MEDIU
2016
Material efectuat prin Programul National de Monitorizare a Factorilor Determinanti din Mediul de
Viata si Munca
COMITET ŞTIINŢIFIC
ANDRA NEAMŢU
MIRELA NEDELESCU
ALEXANDRA CUCU
FELICIA POPESCU
RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

2
Fa-ti datoria oricand.
Intotdeauna va fi cineva care sa te vada.
Tu insuti.
Nicolae Iorga

3
CUPRINS
Capitolul I PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU IGIENA APEI
1. CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT ÎN ZONELE DE

APROVIZIONARE CU PESTE 5000 DE LOCUITORI SAU CU UN VOLUM DE APĂ DISTRIBUIT
DE PESTE 1000MC/ZI ........................................................................................................................ pag. 7
2. EVALUAREA CALITĂŢII APEI DE ÎMBĂIERE ........................................................................... pag. 14
3. RAPORT NAŢIONAL 2016 PRIVIND SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APEI POTABILE
DISTRIBUITE ÎN SISTEM CENTRALIZAT ÎN ZONELE DE APROVIZIONARE MICI ...................... pag. 25
4. MONITORIZAREA APELOR POTABILE ÎMBUTELIATE ALTELE DECÂT APELE MINERALE
NATURALE SAU APELE DE IZVOR ........................................................................................................ pag. 30
5. SINTEZA ―COMPARARE INTERLABORATOARE IN DOMENIUL CALITATII APEI pag. 33
POTABILE‖.
Capitolul II PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU IGIENA AERULUI
1. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SĂNĂTĂȚII A POLUANȚILOR DIN AERUL AMBIANT

ÎN MEDIUL URBAN ......................................................................................................................... pag. 35
2. IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA SĂNĂTĂȚII POULAȚIEI ......................... pag. 46
Capitolul III PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU EXPUNEREA LA

CONTAMINANȚI CHIMICI
1. SUPRAVEGHEREA PRODUSELOR COSMETICE ÎN RELATIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ ....... pag. 56

2. MONITORIZAREA INTOXICAŢIILOR ACUTE NEPROFESIONALE CU PRODUSE CHIMICE ... pag. 69
Capitolul IV PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU IGIENA HABITATULUI

UMAN
1. MONITORIZAREA SISTEMULUI DE GESTIONARE A DESEURILOR REZULTATE DIN

ACTIVITATEA MEDICALA ............................................................................................................. pag. 71
Capitolul V PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU IGIENA RADIAȚIILOR

IONIZANTE
1. AUDITUL CLINIC AL ACTIVITĂȚII MEDICALE CU RADIAȚII IONIZANTE ............................ pag. 82

2. SUPRAVEGHEREA CONȚINUTULUI RADIOACTIV AL APELOR MINERALE ȘI
EVALUAREA EFECTULUI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE ........................................................... pag. 84
3. SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI DIN JURUL OBIECTELOR
NUCLEARE MAJORE ................................................................................................................................. pag. 86
4. SUPRAVEGHEREA EXPUNERII PROFESIONALE LA RADIAŢII IONIZANTE A
PERSONALULUI MEDICAL ...................................................................................................................... pag. 90
5. EXPUNEREA MEDICALĂ A POPULAȚIEI LA RADIAȚII IONIZANTE ......................................... pag. 93

4
6. MONITORIZAREA RADIOACTIVITĂȚII APEI POTABILE CONFORM LEGII 458/2002 .............. pag. 106
7. SUPRAVEGHEREA RADIOACTIVITĂȚII APEI POTABILE ȘI ALIMENTULUI CONFORM
CERINȚELOR EUROATOM ....................................................................................................................... pag. 107
8. INFORMAREA ŞI EDUCAREA PENTRU SĂNĂTATE ÎN DOMENIUL RADIAŢIILOR
IONIZANTE .................................................................................................................................................. pag. 108
9. CRESTEREA INFORMARII SI CONSTIENTIZARII POPULATIEI PRIVIND PROTEJAREA
SANATATII SI PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR ASOCIATE CU EXPUNEREA LA RADON ...... pag. 110
Capitolul VI PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ȘI PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR

ASOCIATE FACTORILOR DE RISC ALIMENTARI
1. PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ŞI PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR ASOCIATE

FACTORILOR DE RISC ALIMENTARI ŞI DE NUTRIŢIE ..................................................................... pag. 113
2. EVALUAREA STĂRII DE NUTRIŢIE A POPULAŢIEI ÎN RELAŢIE CU CONSUMUL
ALIMENTAR ................................................................................................................................................ pag. 114
3. EVALUAREA CONŢINUTULUI DE ZAHARURI ÎN UNELE PRODUSE ALIMENTARE
DESTINATE CONSUMULUI GENERAL ................................................................................................. pag. 132
4. EVALUAREA STATUSULUI DE IOD ÎN RÂNDUL POPULAŢIEI PRIN DETERMINAREA
TSH-ULUI NEONATAL SI A IODURIILOR LA COPILUL SCOLAR ................................................... pag. 136
5. MONITORIZAREA NIVELULUI DE IOD DIN SAREA IODATA PENTRU CONSUMUL UMAN pag. 146
6. ROLUL ALIMENTULUI ÎN IZBUCNIRILE DE TOXIINFECŢII ALIMENTARE DIN ROMÂNIA pag. 153
7. EVALUAREA RISCULUI CHIMIC ŞI BACTERIOLOGIC AL ALIMENTELOR CU DESTITAŢIE
NUTRIŢIONALĂ SPECIALĂ (ADNS) ....................................................................................................... pag. 159
8. MONITORIZAREA CALITĂŢII SUPLIMENTELOR ALIMENTARE ............................................... pag. 174
9. MONITORIZAREA APELOR MINERALE NATURALE ÎMBUTELIATE ........................................ pag. 181
10. MONITORIZAREA CONSUMULUI DE ADITIVI ALIMENTARI ................................................ pag. 183
11. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MATERIALE CARE VIN IN CONTACT CU
ALIMENTELE .............................................................................................................................................. pag. 187
12. MONITORIZAREA ALIMENTELOR TRATATE CU RADIAŢII ...................................................... pag. 198
13. XIII. MONITORIZAREA ALIMENTELOR CU ADAOS DE VITAMINE, MINERALE ŞI ALTE
SUBSTANŢE ................................................................................................................................................ pag. 202
Capitolul VII PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII ȘI PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR ASOCIATE

FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE MUNCĂ
1. SUPRAVEGHEREA EFECTELOR ASUPRA SANATATII ASOCIATE EXPUNERII

PROFESIONALE LA AGENTII CANCERIGENI ..................................................................................... pag. 206
2. BOLILE PROFESIONALE IN ACTIVITATI CARE CONDUC LA SUPRASOLICITARE
MUSCULOSCHELETALA .......................................................................................................................... pag. 210
3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA FACTORILOR DE RISC OCUPAŢIONALI ÎN UNITĂŢI
SPITALICEŞTI ŞI APRECIEREA IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A
ANGAJAŢILOR ÎN SCOPUL PROPUNERII DE MĂSURI PREVENTIVE ADECVATE .................... pag. 220
4. EVALUAREA EXPUNERILOR PROFESIONALE LA SOLVENŢI CU EFECT NEUROPATIC
(N- HEXAN) ........................................................................................................................................... pag. 226
5. MENAGEMENTUL STRESULUI PENTRU LOCURI DE MUNCA SANATOASE -
CUANTIFICAREA NIVELULUI DE STRES OCUPATIONAL SI INFLUENTA ACESTUIA
ASUPRA COMPORTAMENTULUI SOCIO-PROFESIONAL LA PERSONALUL EXPUS LA
SOLVENTI CU EFECT NEUROPATIC (N-HEXAN) ........................................................................... pag. 228

5
6. PROTEJAREA SANATATII SI PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR IN EXPUNEREA
PROFESIONALA LA RADIATII IONIZANTE ...................................................................................... pag. 231
7. MONITORIZAREA INCIDENŢEI BOLILOR PROFESIONALE ŞI A ABSENTEISMULUI
MEDICAL PRIN BOALĂ PROFESIONALĂ ......................................................................................... pag. 236

6
CAPITOLUL I
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU IGIENA APEI
I. Calitatea apei potabile distribuită în sistem centralizat în zonele de

aprovizionare cu peste 5000 de locuitori sau cu un volum de apă distribuit de
peste 1000mc/zi - 2016-
Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII – coordonator naţional

Analist IT Catalin STAICU – responsabil management baza de date
DSP teritoriale – responsabile pentru: monitorizarea de audit, colectarea datelor monitorizării de control de la
operatorul de apă, transmiterea datelor finale judeţene
Apa este un factor esenţial pentru existenţa vieţii, fiind o resursă vulnerabilă şi limitată,
indispensabilă vieţii, mediului şi dezvoltării societăţii. Dezvoltarea durabilă depinde într-o măsură foarte
mare de managementul resurselor de apă. Aceste resurse se formează şi se gospodăresc în bazine
hidrografice. Gospodărirea raţională a tuturor resurselor de apă, impune o abordare globală care să îmbine
problemele sociale cu cele de dezvoltare şi de protecţie a mediului şi a tuturor utilizatorilor finali.
Calitatea apei potabile furnizate în sistem centralizat este monitorizată de către MINISTERUL
SĂNĂTĂŢII prin Direcţiile de Sănătate Publică teritoriale, care efectuează Monitorizarea de audit, şi de
către operatorul de apă, care efectuează monitorizarea de control. Aceste activităţi sunt în conformitate cu
prevederile Legii calităţii apei potabile 458/2002R1, Legea 301/2015 care a stabilit cerinţele de protecţie
a sănătăţii populaţiei în ceea ce priveşte substanţele radioactive din apa potabilă, şi a HGR 974/2004 cu
modificările şi completările ulterioare. Prin adoptarea actelor normative mai sus menţionate, România s-a
conformat prevederilor Directivei Europene 98/83 privind calitatea apei destinate consumului uman şi a
Directivei 2013/51/EURATOM a Consiliului de stabilire a unor cerinţe de protecţie a sănătăţii populaţiei
în cee ace priveşte substanţele radioactive din apa destinată consumului uman.
Conform legislaţiei în vigoare, prin zonă de aprovizionare se înţelege o suprafaţă geografic

delimitată în care apa potabilă provine din una sau mai multe surse şi în care calitatea apei poate fi
considerate ca fiind aproximativ uniformă. Conform cerinţelor de raportare către Comisia Europeană, a
calităţii apei potabile distribuite în sistem centralizat, la nivelul fiecărui judeţ au fost delimitate Zone de
Aprovizionare Mari, care reprezintă zonele în care sunt aprovizionaţi peste 5000 de locuitori sau volumul
de distribuţie a apei potabile este de peste 1000 m3/zi, şi ZONE de Aprovizionare Mici, respectiv zone
unde sunt aprovizionaţi între 50 şi 5000 de locuitori sau se distribuie între 10 – 1000 m3/zi apă potabilă în
sistem centralizat. Există diferențe naturale și socio-economice între judeţele României, ceea ce implică
diferenţe referitoare la: numărul zonelor de aprovizionare, diferenţe de analiză a parametrilor de calitate ai
apei potabile din punct de vedere a frecvenţei şi a numărului de parametrii monitorizaţi. În sensul celor
menţionate, pot fi stabiliţi parametrii suplimentari de monitorizare, în funcţie de pericolul potenţial pentru
sănătatea populaţiei aprovizionate.
Scopul programelor de monitorizare este să verifice dacă măsurile instituite pentru a controla
riscurile la adresa sănătăţii consumatorilor, pe tot parcursul lanţului de alimentare cu apă din bazinul
hidrografic, trecând prin captare, tratare şi depozitare, până la distribuţie, sunt eficace şi, dacă, la punctul
de conformitate, reprezentat în principal de robinetul consumatorului, apa este sanogenă şi curată.
Cerinţele principale impuse prin legislaţia în vigoare sunt următoarele:

7
1. Obligaţia de a respecta monitorizarea de audit şi de control a calităţii apei potabile, conform Legii
458/2002 R1 şi a HGR 974/2004 cu modificările şi completările ulterioare.
2. Obligaţia de a se asigura încadrarea tuturor parametrilor monitorizaţi în limita de concentraţie
maximă admisă prin prevederile legale, astfel încât să nu fie pusă în pericol starea de sănătate a
consumatorilor.
3. Obligaţia de a determina punctele (locurile) în care apa trebuie să fie corespunzatoare (conformă)
valorilor stabilite conform legislaţiei.
4. Obligaţia de a asigura monitorizarea reglementată, de audit şi de control, la nivelul întregii ţări, a
calităţii apei destinate consumului uman şi informarea adecvată şi actualizată a consumatorilor,
inclusiv publicarea anuală a rapoartelor judeţene privind calitatea apei potabile şi prezentarea
Raportului de Ţară Trianual către Comisia Europeană.
5. Obligaţia de a se asigura ca toate măsurile necesare de remediere să fie luate de operatorul de apă
pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzătoare valorilor parametrilor de calitate.
6. Acordarea de derogări, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, şi informarea permanentă a
consumatorilor asupra respectării de către operatorul de apă a calendarului de remediere a
factorilor ce au condus la neconformarea parametrilor chimici de calitate ai apei potabile, motiv
pentru care a fost acordată derogarea.
7. Obligaţia de a se asigura faptul că substanţele, echipamentele, amestecurile de substanţe sau
materialele folosite la tratarea sau distribuţia apei destinate consumului uman, sau care vin în
contact cu apa potabilă, nu vor afecta sănătatea consumatorilor, fiind avizate/notificate conform
prevederilor legale din domeniu.
Prin structurile teritoriale ale Ministerului Sănătăţii, respectiv Direcţiile de Sănătate Publică, se
asigură supravegherea şi inspecţia sanitară a producerii şi furnizării unei ape conforme cu cerinţele de
potabilitate impuse prin cadrul legislativ în vigoare.
– Direcţiile de Sănătate Publică teritoriale au obligaţia de a efectua monitorizarea de audit a
calităţii apei potabile. Acestea sunt responsabile pentru informarea adecvată a publicului, inclusiv
în privinţa măsurilor de protecţie a sănătăţii publice în cazul neconformărilor. Analizele din cadrul
monitorizării de audit pot fi efectuate doar de laboratoarele aparţinând structurilor Ministerului
Sănătăţii, respectiv Direcţiile de Sănătate Publică şi Institutul Naţional de Sănătate Publică.
– DSP teritorial avizează calendarul de monitorizare de control supus aprobării de către operatorii
de apă, la începutul fiecarui an calendaristic.
- Prin INSP se avizează/notifică sanitar, conform prevederilor legislative în vigoare, toate
produsele, echipamentele şi materialele care vin în contact cu apa potabilă.
- Prin Legea 301/2015 s-au stabilit cerinţele de protecţie a sănătăţii populaţiei în ceea ce priveşte
substanţele radioactive din apa potabilă. Menţionăm că Raportul anului 2016 a fost efectuat
pentru parametrii de radioactivitate solicitaţi de Ghidul de raportare al CE , incluzând şi
parametrul Radon impus de Legea 301/2015.
- Operatorii de apă au obligaţia să efectueze Monitorizarea de control şi să adopte tehnologii de
tratare a apei adecvate surselor/captărilorde apă folosite pentru potabilizare, astfel încât produsul
finit, reprezentat de APA POTABILĂ furnizată populaţiei, să fie de calitate corespunzătoare, să
nu constituie un pericol pentru sănătatea consumatorului final.

8
In cadrul machetei de colectare a datelor de supraveghere a calităţii apei potabile au fost incluse
cerinţele specifice impuse prin Ghidul Comisiei Europene de raportare a calităţii apei potabile distribuite
în sistem centralizat în ZAP, precum şi rezultatele monitorizarii parametrului de radioactivitate Radon
impus prin Legea 301/2015.
Legea 458/2002 Republicată prevede următoarele aspecte în Art. 5. – alin.(1) Calitatea apei
potabile trebuie să corespundă valorilor stabilite pentru parametrii prevăzuţi în anexa nr. 1. În privinţa
parametrilor prevăzuţi în tabelul 3 din anexa nr. 1, valorile lor sunt stabilite în scopul evaluării calităţii
apei potabile în programele de monitorizare şi în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 8.
Costul analizelor pentru monitorizarea de audit este suportat de către porducătorul/distribuitorul
de apă potabilă. Frecvenţa de prelevare a probelor de apă trebuie stabilită, atât pentru monitorizarea de
audit cât şi pentru monitorizarea de control, conform prevederilor legale din Legea 458/2002 R1 şi HGR
974/2004 cu modificările şi completările ulterioare.
Raportul anual privind calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat, în Zonele mari de
aprovizionare (ZAP), respectiv zone cu peste 5ooo de locuitori sau cu un volum de distribuţie a apei
potabile de peste 1000mc/zi, se efectuează conform prevederilor legislative reprezentate de Legea calităţii
apei potabile 458/2002 R1 şi HGR 974/2004 cu modificările şi completările ulterioare.
Datele aferente fiecărui judeţ în parte, pentru anul 2016, se regăsesc în Raportul judeţean al
calităţii apei potabile ce este postat pe site-ul DSP judeţean.
Date sintetice 2016

Populaţie totală a României în anul 2016, conform raportărilor DSP teritoriale, a fost de
21.048.896 locuitori.
În anul 2016 populaţia raportată care a fost aprovizionată în zonele cu peste 5000 de locuitori sau
cu un volum de distribuţie de peste 1000mc/zi (ZAP mari), a fost de 10.299.454 locuitori.
Numărul de ZAP mari la nivelul României anului 2016 a fost de 335.
Probele de apă au fost prelevate în cadrul monitorizării de audit şi de control după evacuarea apei
cu jet puternic şi după dezinfecţia robinetului.
Rapoartele privind calitatea apei potabile distribuite in sistem centralizat pot fi consultate pe site-
urile DSP Judetene.
TENDINŢE 2011 - 2016
Pentru perioada 2011 – 2016 , INSP a centralizat informaţiile ce se regăsesc sintetizate în
tabelele şi graficele de mai jos.
Tendinţa constatată este de creştere a accesului populaţiei la apă potabilă furnizată în sistem
centralizat, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban. Cu toate acestea, în anii 2015 şi 2016 s-a constatat
o diminuare a volumului de apă potabilă furnizat în zonele mari de aprovizionare.

9
Populaţia aprovizionată cu apă potabilă în sistem centralizat din Zonele Mari de Aprovizionare –
procent din populaţia Totală a ţării, în perioada 2011 – 2016
Populație aprovizionată ZAP Mari

- % din populație totală România
91
81
71
61
51
41
31
21
11
1
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Numărul de Zone Mari de Aprovizionare/Judeţ/An
Nr. Judeţ 2011 2012 2013 2014 2015 2016

1 ALBA 9 9 9 9 9 10
2 ARAD 11 11 11 13 13 13
3 ARGEŞ 11 11 11 11 11 11
4 BACĂU 8 8 8 8 8 8
5 BIHOR 10 10 14 14 14 13
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD 6 6 6 7 7 7
7 BOTOŞANI 2 2 2 2 2 2
8 BRĂILA 5 5 5 5 5 5
9 BRAŞOV 9 9 9 10 13 13
10 BUCUREŞTI 6 6 6 6 6 6
11 BUZĂU 3 6 6 6 6 6
12 CĂLĂRAŞI 5 4 5 5 5 5
13 CARAŞ SEVERIN 6 6 6 6 6 6
14 CLUJ 15 15 15 15 15 15
15 CONSTANŢA 25 28 27 26 25 24
16 COVASNA 4 5 5 5 5 5
17 DÂMBOVIŢA 5 5 5 6 6 6
18 DOLJ 9 9 9 9 9 10
19 GALAŢI 5 4 4 4 4 4
20 GIURGIU 3 1 3 3 3 1
21 GORJ 7 7 7 7 7 7
22 HARGHITA 7 7 7 7 7 8

10
Nr. Judeţ 2011 2012 2013 2014 2015 2016
23 HUNEDOARA 12 12 12 12 12 12
24 IALOMIŢA 6 7 7 7 6 6
25 IAŞI 8 8 9 9 7 7
26 ILFOV 7 7 8 8 10 10
27 MARAMUREŞ 7 7 7 9 9 9
28 MEHEDINŢI 2 2 2 2 2 2
29 MUREŞ 2 17 17 15 15 14
30 NEAMŢ 5 6 6 5 6 6
31 OLT 4 4 4 4 4 4
32 PRAHOVA 24 28 29 29 26 27
33 SĂLAJ 5 5 5 5 5 5
34 SATU MARE 4 4 4 4 4 4
35 SIBIU 5 5 5 5 5 5
36 SUCEAVA 8 8 8 8 8 8
37 TELEORMAN 6 6 6 6 6 6
38 TIMIŞ 7 7 7 7 7 7
39 TULCEA 2 2 2 2 2 2
40 VÂLCEA 3 3 3 3 4 4
41 VASLUI 4 4 4 4 4 4
42 VRANCEA 6 6 6 7 7 7
Total 298 322 331 335 335 334
Volumul de apă potabilă furnizat populaţiei în Zonele Mari de Aprovizionare în perioada 2011 –
2016 (milioane mc/an)

11
Numărul total de analize efectuate în cadrul monitorizării de control şi a monitorizării de audit, în
perioada 2011 – 2016, în Zonele Mari de Aprovizionare cu apă potabilă.
Nr. Judet 2011 2012 2013 2014 2015 2016
1 ALBA 18,697 17,681 35,549 32,096 19,526 32,999
2 ARAD 18,197 20,423 19,498 21,052 11,496 12,333
3 ARGEŞ 80,002 93,612 86,579 71,054 79,230 77,809
4 BACĂU 141,830 154,587 113,333 118,978 34,101 73,624
5 BIHOR 24,732 26,691 30,943 31,759 29,701 25,291
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD 204,485 45,565 87,569 72,658 80,752 84,364
7 BOTOŞANI 10,327 6,380 8,993 8,869 7,978 7,545
8 BRĂILA 40,193 71,968 18,586 10,077 10,533 11,140
9 BRAŞOV 17,435 35,641 46,075 95,170 51,568 39,855
10 BUCUREŞTI 107,851 105,762 131,617 133,108 147,887 147,227
11 BUZĂU 1,112 26,785 11,592 10,164 28,261 5,483
12 CĂLĂRAŞI 13,490 19,298 31,382 28,412 26,735 41,730
13 CARAŞ SEVERIN 24,563 14,579 11,862 10,651 26,740 28,925
14 CLUJ 34,273 36,956 43,466 59,452 38,853 52,450
15 CONSTANŢA 21,580 44,348 25,413 18,626 20,248 18,138
16 COVASNA 31,225 51,499 67,064 72,770 69,525 70,511
17 DÂMBOVIŢA 24,500 26,864 37,063 48,261 42,668 60,537
18 DOLJ 277,226 380,982 505,298 523,063 498,876 514,758
19 GALAŢI 25,656 17,029 15,663 16,675 15,786 16,560
20 GIURGIU 1,880 1,256 1,734 1,432 2,530 236,419
21 GORJ 9,011 9,596 9,172 6,174 5,947 5,401
22 HARGHITA 7,151 9,148 6,883 6,418 2,558 2,558
23 HUNEDOARA 11,022 12,301 10,075 7,892 6,772 11,024
24 IALOMIŢA 26,339 25,921 13,360 8,056 9,046 7,702
25 IAŞI 19,809 20,487 17,073 12,621 13,928 14,368
26 ILFOV 765 1,641 5,319 5,164 8,933 11,076
27 MARAMUREŞ 18,104 17,786 13,269 11,114 13,223 12,939
28 MEHEDINŢI 14,194 13,048 17,748 16,354 15,784 12,167
29 MUREŞ 712 74,846 73,627 20,073 21,488 24,596
30 NEAMŢ 30,389 50,567 38,595 31,220 34,140 34,365
31 OLT 3,005 63,519 74,337 28,399 26,274 29,261
32 PRAHOVA 21,575 26,965 24,034 22,224 22,951 38,457
33 SĂLAJ 17,140 9,684 10,382 10,676 11,748 9,074
34 SATU MARE 20,003 20,765 20,712 18,076 14,990 17,843
35 SIBIU 24,061 22,937 26,226 17,406 12,971 13,468
36 SUCEAVA 30,108 291,148 498,760 420,749 384,317 383,909
37 TELEORMAN 32,994 25,587 32,301 32,250 33,375 35,055
38 TIMIŞ 31,589 30,183 26,012 28,200 25,363 26,124
39 TULCEA 6,821 5,172 13,040 5,259 4,326 5,265
40 VÂLCEA 24,462 23,694 23,936 16,002 14,774 14,704
41 VASLUI 8,158 11,611 14,880 5,435 6,471 7,405
42 VRANCEA 19,703 11,123 20,689 21,963 21,811 16,865
TOTAL 1,498,380 1,977,647 2,321,722 2,136,052 1,954,184 2,291,324

12
Procentul sursei de apă folosită în scop potabil în Zonele Mari de Aprovizionare în perioada 2011 -
2016
Procente sursă de apă - România

Profunzime Suprafata
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016
DATE REFERITOARE LA ZONELE MICI DE APROVIZIONARE CU APĂ POTABILĂ

ÎN SISTEM CENTRALIZAT
Anul Nr. Total de Zone Populaţia Volumul total de apă

Mici aprovizionată distribuit
2011 2 017 2.664.558 384.430 mc/zi
2012 2 163 2 862 542 406 537 mc/zi
2013 2 264 2 907 060 414 281 mc/zi
2014 2 296 3 025 682 407 108,13 mc/zi
2015 2 351 2 954 230 150 476 104,5 mc/an
2016 2 510 3 127 318 165 347 500,9 mc/an

13
II. Evaluarea calităţii apei de îmbăiere
Responsabil: CRSPT - dr. Ioana-Rodica Lupşa
Colaboratori: DSP-urile teritoriale
În ţările membre UE se aplică legislaţia aferentă (Directivele 76/160/CEE şi 2006/7/CE) îndeplinirii

scopului de protejare a sănătăţii populaţiei prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din
apele de îmbăiere; acestea au fost transpuse în România prin următoarea legisalţia: HG nr. 88/2004;
Legea apelor nr. 107/1996; HG nr. 546/2008, modificată şi completată cu HG nr. 389/2011; Ord. MS nr.
1030/2009, modificată şi completată cu HG nr. 251/2012; Ord. MS nr. 183/2011.
Obligaţia României, ca stat membru UE, este de a raporta anual la CE calitatea apei de îmbăiere din
zonele naturale de îmbăiere, conform legislaţiei menţionate şi a indicaţiilor transmise de către
responsabili.
1.Metodologie
DSP-urilor teritorale, în prima etapă, înaintea începerii sezonului de îmbăiere, au desfăşurat activitatea de
identificare a zonelor de îmbăiere naturale amenajate (autorizate şi neautorizate) şi a celor neamenajate,
cu localizarea lor geografică (consemnarea coordonatelor GPS a fiecărei zone de îmbăiere identificate),
conform unor machete preformate transmise. Zonele identificate au fost evaluate şi inspectate conform
anexei 1 din HG nr.88/2004, cu stabilirea duratei sezonului de îmbăiere, cât şi a numărului de persoane
care utilizează zona în sezonul de îmbăiere. Apoi, s-a stabilit calendarul de monitorizare a calităţii apei de
îmbăiere pentru fiecare zonă naturală de îmbăiere amenajată şi neamenajată, punctele de prelevare a
probelor de apă, frecvenţa recoltărilor. Datele din activităţile de mai sus trebuiau transmise până la data
de 15 mai 2016 la CRSP Timişoara. Calendarul recoltărilor a fost transmis MS pentru a fi postate pe site.
În etapa a doua - 1 iunie – 15 septembrie 2016, s-au desfăşurat activităţile de recoltarea de probe de apă
din punctele stabilite şi efectuarea determinărilor indicatorilor microbiologici şi fizico-chimici conform
calendarului stabilit. DSP Constanţa şi Tulcea au postat datele monitorizărilor pe site-urile proprii şi le-au
transmis către CRSPT.
În etapa a treia - 15 septembrie – 15 octombrie 2016, DSP-urile teritoriale care au identificat zone de
îmbăiere naturale pe teritoriul lor (conform machetelor indicate), au transmis datele obţinute în urma
monitorizării zonelor naturale de îmbăiere către CRSP Timişoara.
Înainte de data de 15 mai 2016 CRSP Timişoara a întocmit şi transmis INSP şi MS lista cu zonele
naturale de îmbăiere amenajate, identificate, cât şi calendarul de monitorizare a calităţii apei de îmbăiere.
În perioada 15 octombrie – 31 decembrie 2016 s-a realizat baza de date privind calitatea apei de îmbăiere
din zonelor naturale de îmbăiere amenajate şi a fost postată pe site-ul EIONET.
Activitatea de elaborare a raportului naţional anual privind calitatea apelor din zonele naturale de
îmbăiere amenajate şi neamenajate a continuat şi în primele trei luni ale anului 2017, cu identificarea de
neconformităţi specifice domeniului şi a propunerilor de măsuri în vederea eliminării riscurilor posibile şi
a evitării posibilului impact asupra sănătăţii populaţiei ţintă.
2.Rezultate și discuții privind zonele de îmbăiere raportate de către DSP-urile teritorale

14
Pentru sezonul de îmbăiere 2016 (1 iunie – 15 septembrie) 11 DSP-uri teritoriale au raportat prezenţa de
zone de îmbăiere.
Inventarierea zonelor naturale de îmbăiere a decelat pe teritoriul României un număr de 80 zone. Dintre
acestea 50 zone de îmbăiere au avut o monitorizare conformă ca frecvență și valori determinate și se
situează în județele Constanța și Tulcea, astfel, fiind declarate ca zone de îmbăiere la Comisia Europeană
(CE). Pe lângă acestea s-au mai identificat 30 zone de îmbăiere (tabel 1) pe teritoriul României.
În continuare, aceste două categorii de zone vor fi tratate separat.
2.1. Zone de îmbăiere identificate – altele decât cele raportate la CE (tabel 1).
N calitatea
r Nr.
Denumirea zonei
c judeţ zon Tip de apă Tip zonă
de imbăiere
r ei
t
1 Călăraşi 1 Plaja Mare CalarașiRâu -Bratul Borcea al VO
amenajată, autorizată
Fluviului Dunarea
2 Plaja Podul 4 - Râu -Bratul Borcea al VO
amenajată, neautorizată
Călărași Fluviului Dunarea
2 Constanţa 1 Vadu apă de mare neamenajată VO
2 Corbu apă de mare neamenajată VO
3 Covasna 1 Lacul Moacșa – VG
Padureni Zona lac amenajată, neautorizată
Moacsa
2 Lacul Moacșa – VG
Padureni Zona lac amenajată, neautorizată
Padureni
3 Lacul Reci lac amenajată, neautorizată VG
4 Dolj 1 Bașcov râu neamenajată VO
5 Harghita 1 Lac Sfânta Ana lac neamenajată VG
6 Ialomiţa 1 Lac Amara - Plaja VO

lac, apă sărată amenajată, autorizată
Mircesti
2 Lac Amara - Plaja N
lac, apă sărată amenajată, autorizată
Splendid Beach
3 Lac Amara – Plaja Nu s-a
lac, apă sărată neamenajată,
Zorilor (Lebada) monitorizat
7 Ilfov 1 Lac Buftea lac neamenajată N
2 Lac Clinceni lac neamenajată N
3 Lac Snagov lac neamenajată N
8 Olt 1 Râul Olt - Zona VO
Statie de pompare Obs: doar
„Rudari‖ - sat râu neamenajată câte 1
Verguleasa, analiza la
Comuna Verguleasa fiecare zonă
2 Râul Olt - Zona lac VO
de acumulare CHE
râu neamenajată
Strejesti - Izlaz
„Padure Dos‖ - sat

15
Valea Fetei, IZLAZ,
comuna Verguleasa
3 Râul Olt - Zona VG
„Podul Olt‖ - sat
râu neamenajată
Poganu, Comuna
Verguleasa
4 Râul Olt - Zona VO
baraj CHE
Dragasani - sat râu neamenajată
Dumitresti, Comuna
Verguleasa
5 Râul Olt - Zona VG
„Ceret‖-lac de
acumulare CHE
râu neamenajată
Strejesti - sat
Cucuieti, Comuna
Verguleasa
6 Râul VEDEA – ‖La VO
Pod‖, sat/ comuna râu neamenajată
Văleni
7 Valea Turii UAT VG
Pârâu (fără nume) neamenajată
BĂLTENI
8 Râul VEDEA - La VO
Pod, comuna râu neamenajată
CORBU
9 Râul Olt - Zona VO
Podul RECEA – râu neamenajată
comuna TESLUI
9 Satu-Mare 1 Lac Balastiera, VG
comuna Apa SC Obs: doar
Apa Nord –Vest Lac balastieră neamenajată câte 6
SRL analize la
fiecare zonă
2 Lac balastiera VG
‖Iojib‖, comuna
Medieșul Aurit; SC Lac balastieră neamenajată
Agro Prod Turism
SRL
3 Lac Mujdeni, VG
comuna Orașu Nou Lac balastieră neamenajată
- Primaria
1 Tulcea 1 Plaja Sfintu – VO
apă de mare neamenajată
0 Gheorghe
2 Plaja Sulina apă de mare neamenajată VO
1 Vaslui 1 Lac Prodana, loc. VO
1 Bârlad Obs: doar
lac neamenajată câte 6
analize la
fiecare zonă

16
Legenda: VG = rezultatele se încadrează la valorile ghid; VO= rezultatele se încadrează la valorile
obligatorii; NU = rezultatele nu se încadrează nici la valorile obligatorii
DSP-urile județelor nemenționate în tabelul nr. 1 au raportat faptul că pe teritoriul județului lor nu au
identificat zone de îmbăiere.
DSP București, care în anii anteriori au inventariat și monitorizat apa din salba de lacuri: Lac Griviţa -
Straulesti, Lac Baneasa, Complex Apa Nova, Complex Radet, Strand Floreasca, Strand
Cutezatorii, Strand Studentesc, au raportat faptul că aceste lacuri au fost secate în anul 2015 pentru a
putea permite lucrările de amenajare și igienizare, dar nu s-au finalizat în anul 2016.
Pentru toate zonele identificate s-au transmis coordonatele GPS și numărul de persoane care frecventează
zona (pe zi/saptamana/sezon).
Discuții
Evaluarea şi inspecţia sanitară a zonelor naturale de îmbăiere s-a efectuat de către DSP-urile judeţelor
Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dolj, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Satu-Mare, Tulcea și Vaslui. Această
activitate a dus la o mai bună cunoaştere a zonei de îmbăiere pentru prevenirea apariţiei eventualelor
riscuri ale sănătăţii populaţiei care frecventeză zonele. Neconformităţile observate trebuie discutate cu
decidenţii din administraţia locală şi reprezentanţii ABA pentru a se stabili un plan de management corect
al ariilor geografice în care se află zonele de îmbăiere și pentru a lua măsurile adecvate îmbunătăţirii
calităţii apelor de îmbăiere.
Numărul de puncte de prelevare a probelor de apă pentru fiecare zonă de îmbăiere, numărul de analize cu
rezultate conforme/neconforme ale indicatori micobiologici şi fizico-chimici la probelor de apă prelevate
pentru fiecare zonă de îmbăiere au fost prezentate pentru fiecare zonă la capitolul rezultate.
Cele 3 zone de îmbăiere amenajate și autorizate au fost insuficient monitorizate ca frecvență. Pentru
calitatea apei din zona de îmbăiere Plaja Mare Călărași din județul Călărași se semnalează totuși posibile
riscuri chimice și alte pericole, având în vedere faptul că se practică navigatie și agreement, ceea ce duce
la deversări sporadice de la ambarcatiuni. Calitatea apei din aceste zone se încadrează la valorile
obligatorii pentru indicatorii microbiologici.
În cele 6 zone de îmbăiere amenajate și neautorizate au fost insuficient monitorizate ca frecvență.

Calitatea apei din toate cele 6 zone de îmbăiere se încadrează cel puțin la valorile obligatorii pentru
indicatorii microbiologici. ‖Plaja Podul 4 – Călărași‖ din județul Călărași este în curs de autorizare, dar
ramân totuși posibile riscuri chimice și alte pericole, având în vedere faptul că se practică navigație și
agrement, ceea ce duce la deversări sporadice de la ambarcațiuni.
Monitorizarea inicatorilor microbiologici efectuată cu frecvență conformă s-a realizat doar de către DSP
CT la zonele de îmbăiere Corbu și Vadu (zone neamenajate) iar valorile se încadrează la cele obligatorii.
La celelalte zone de îmbăiere neamenajate, monitorizate la o frecvență neconformă, indicatorii
monitorizați s-au încadrat la valorile ghid (cele 3 zone din Covasna, Râul Olt - Zona „Podul Olt‖ - sat
Poganu, Comuna Verguleasa și Râul Olt - Zona „Ceret‖-lac de acumulare CHE Strejesti - sat Cucuieti,
Comuna Verguleasa, VALEA TURII UAT BĂLTENI din județul Olt), la valori obligatorii sau nici
măcar la acestea, motiv pentru care îmbăierea a fost interzisă de către DSP-urile aferente.

17
Nu s-au raportat îmbolnăviri/accidente cauzate de neconformităţi ale calităţii apei de îmbăiere sau
datorate altor cauze generate în zonă.
2.2. Zonele raportate la CE

Rezultatele monitorizării calităţii apei de îmbăiere prezentate la capitolul anterior relevă faptul că doar în
judeţul Constanţa (48) şi Tulcea (2) există zone monitorizate cu o frecvenţă corectă şi sunt calitative bune
pentru a fi utilizate ca ape de îmbăiere fără a periclita sănătatea populaţiei care le utilizează. Datele
aferente acestor zone au fost raportate la CE în luna noiembrie 2016 (postate pe EIONET – EEA),
conform cerinţelor din legislaţia română şi a indicaţiilor grupului de experţi responsabil. Raportul a fost
transmis INSP-CNMRMC pentru evaluare şi transmitre către MS.
Raport naţional la CE privind calitatea apei de îmbăiere din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere
MS are obligaţia de a întocmi anual Raportul Naţional privind Calitatea Apelor de Îmbăiere (RNCAI).
Pentru realizarea RNCAI 2016 s-au desfăşurat activităţile în două etape distincte:
- inventarierea zonelor naturale amenajate pentru apele de îmbăiere şi stabilirea calendarului de

monitorizare a calităţii apei;
- monitorizarea calităţii apei de îmbăiere din zonele inventariate
2.2.1. Inventarierea zonelor naturale amenajate pentru apele de îmbăiere şi stabilirea calendarului de
monitorizare a calităţii apei
INSP – CRSP Timişoara a solicitat Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene întocmirea, în colaborare cu
administraţiile bazinale de apă (ABA), până la data de 15 mai a listei cu zonele naturale amenajate pentru
îmbăiere.
Pentru alcătuirea acestei liste s-au luat în considerare:
a) numărul de persoane (care utilizează zonele) pe care direcţia de sănătate publică îl consideră ca fiind
mare, în baza tendinţelor ultimilor ani, infrastructură şi serviciile asigurate sau alte măsuri luate pentru a
încuraja îmbăierea;
b) informaţiile privind calitatea apelor de suprafaţă primite de la ABA;
c) sugestiile, observaţiile şi/sau reclamaţii formulate de publicul interesat consultat în acest sens.
Până la data de 15 mai 2016, conform legislaţiei în vigoare, DSP Constanţa şi DSP Tulcea au transmis
către CRSP Timişoara listele cu zonele de îmbăiere şi calendarul de recoltare pentru efectuarea analizelor
la apele de îmbăiere. Raportarea zonelor de îmbăiere se efectuează de către România din anul 2007 pentru
zone costiere. Faţă de zonele din lista din anul 2013 nu s-au adăugat zone noi de îmbăiere.
Sezonul de îmbăiere în anul 2016 a fost în perioada 1 iunie – 15 septembrie.
Pentru fiecare apă de îmbăiere identificată şi cuprinsă în lista menţionată mai sus DSP CT şi TL au
stabilit punctele de monitorizare şi au determinat coordonatele spaţiale ale acestora.
Punctul de monitorizare pentru fiecare zonă a fost stabilit de către specialiştii din DSP CT şi TL în locaţia
unde s-a estimat cel mai mare numar de utilizatori sau s-a prognozat cel mai mare risc de poluare, luand

18
in considerare profilul apei de îmbaiere din anii precedenţi. S-a stabilit un singur punct de monitorizare
pentru fiecare zonă conform instrucţiunilor de raportare la CE (EIONET).
Lista apelor de îmbaiere identificate, continând şi punctele de monitorizare stabilite, coordonatele

acestora, precum şi programul calendaristic de monitorizare, au fost recepţionate de către INSP-CRSPT
înainte de data de 20 mai.
Acestea au fost transmise MS, pe site-ul căruia a fost afişată (http://www.ms.gov.ro/?pag=182 (link
modificat ulterior) „Lista zonelor de îmbăiere propuse pentru sezonul 2016‖), astfel încat să poată fi
consultată de potenţialii utilizatori și publicul interesat.
De asemenea, datele din listă cuprinzând zonele de îmbăiere au fost introduse într-o machetă unică
furnizată de EIONET în format Excel. Sheet-urile „BWQD_2006_IdentifiedBW‖ (codificarea zonelor de
îmbăiere, coordonate geografice, tipul şi categoria de apă) şi „BWQD_2006_SeasonalInfo‖ (intervalul
sezonului de îmbăiere, clasificarea din punct de vedere calitativ a apei de imbăiere, numărul de sezone
pentru care se face interpretarea datelor, activităţile cu publicul) au fost postate pe platforma EIONET
înaintea începerii sezonlui de îmbăiere (01.06.2016 – 15.09.2016).
Conform Ordinului MS 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru

proiectele de amplasare, amenajare, construire și pentru funcționarea obiectivelor ce desfașoară
activități cu risc pentru starea de sănătate a populației, fiecare zona naturală amenajată pentru îmbăiere
necesită autorizare sanitară de funcţionare. Evaluarea condiţiilor plajelor oferite de operatorul ei previne
apariţia riscurilor pentru sănătate utilizatorilor acestora.
În cazul DSP CT s-au identificat şi raportat 48 zone amenajate. Toate zone identificate se situează la
Marea Neagră.
DSP TL a identificat şi raportat 2 zone autorizate. O zonă se află la Marea Neagră, iar cea de-a doua la
Lacul Ciuperca (apă dulce).
2.2.2. Monitorizarea calităţii apei de îmbăiere din zonele inventariate

DSP CT şi TL au prelevat probele conform caledarului stabilit în presezon.
S-au respectat cerinţele legislative privind intervalul de monitorizare:
- prima recoltare de probe pentru monitorizare s-a efectuat cu 15 zile înainte de începerea sezonului de
îmbăiere;
- în timpul sezonului de îmbăiere, probele de apă de îmbăiere au fost prelevate din fiecare punct de
monitorizare la un interval de două săptămâni, într-un termen de maximum 4 zile de la data
specificată în programul calendaristic de monitorizare.
Începând cu sezonul de îmbăiere 2012 raportarea la CE privind monitorizarea parametrilor analizaţi în

apele de îmbăiere s-au restrâns la doi parametri microbiologici. Aceştia sunt prevăzuţi în coloana A din
anexa nr. 1 "Parametrii de calitate" la HG nr. 546/2008, realizandu-se urmatoarele echivalari:
a) parametrul Enterococi intestinali monitorizat în conformitate cu anexa nr. 1 "Parametrii de calitate" la

HG nr. 546/2008 se echivaleaza cu parametrul Streptococi fecali prevazut la nr. crt. 3 din anexa la
Normele de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbaiere, aprobate prin HG nr.
459/2002, cu modificările ulterioare;

19
b) parametrul Escherichia coli monitorizat în conformitate cu anexa nr. 1 "Parametrii de calitate" la
Hotararea Guvernului nr. 546/2008 se echivaleaza cu parametrul Coliformi fecali prevazut la nr. crt. 2 din
anexa la Normele de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, aprobate prin HG
nr. 459/2002, cu modificările ulterioare.
Pentru analizarea parametrilor microbiologici Enterococi intestinali şi Escherichia coli, DSP CT şi TL în

cadrul monitorizării apelor de îmbăiere au utilizat metodele de referinţă prevăzute în anexa nr. 1
"Parametrii de calitate" la HG nr. 546/2008, respectiv în Directiva 2006/76/EC.
Pentru prelevarea probelor pentru analizele microbiologice menţionate mai sus DSP CT şi TL au
respectat procedura prevăzută în anexa nr. 5 "Reguli de prelevare a probelor pentru analize
microbiologice" la HG nr. 546/2008, respectiv în Directiva 2006/76/EC.
2.2.3. Interpretarea rezultatelor probelor analizate

Pentru anul 2016 INSP – CRSP Timişoara este desemnat de către MS, responsabil privind raportarea la
CE a calitatăţii apelor de îmbăiere. Astfel rezultatele analizelor de monitorizare efectuate în sezonul de
îmbăiere din anul 2016 de către DSP CT şi TL au fost transmise către INSP – CRSP Timişoara care a
centralizat datele, a completat conform machetei furnizate de EIONET (BWQ_2006.xls) sheet-ul
„BWQD_2006_MonitoringResults‖ (ID-ul zonei de îmbăiere, data prelevării probelor de apă, rezultatele
analizelor pentru enterococi intestinali şi E. coli) și a efectuat evaluarea calităţii fiecarei ape de îmbăiere
şi a doua clasificare a lor, utilizând rezultatele monitorizărilor efectuate în perioada 2013-2016.
Rezultatele monitorizărilor au fost postate şi pe site-urile DSP CT şi TL imediat după efectuarea

analizelor de apă.
Pentru interpretarea rezultatelor și clasificarea apelor de îmbăiere s-a avut în vedere legislaţia în vigoare
(HG nr. 546/2008, anexele 1 și 2), cât şi indicaţiile specialiştilor din cadrul CE (Guidelines for assessment
under the Bathing Water Directive and reporting for the 2016 bathing season -ETC/ICM, TC Vode și
EEA).
Astfel, reevaluarea sheet-ului „BWQD_2006_SeasonalInfo‖ pentru clasificarea apelor de îmbăiere s-a

efectuat conform indicaţiilor pentru evaluare pe 4 ani, deoarece modul de evaluare pe „perioadă de
tranziţie‖ a fost eliminat.
Evaluarea calităţii apelor de îmbăiere din zonele naturale de îmbăiere raportate de România pe platforma
EIONET (platforma UE creată de EEA), efectuată conform Directivei 2006/7/CE, respectiv prevederilor
HG nr. 546/2008, art. 18-24, şi a dispozițiilor anexei nr. 2, a permis clasificarea apelor de îmbăiere din
zonele naturale de îmbăiere în următoarele categorii de calitate (Tabelul nr. 2):
Tabelul nr.2
Clasificarea Număr zone %
Excelentă 22 44,00
Bună 28 56,00
satisfăcătoare 0 0,00
nesatisfăcătoare 0 0,00
TOTAL 50 100

20
Raportarea pentru 2016 pe platfoma de raportare EIONET s-a efectuat in 2 foldere:
•Identification of Bathing Waters – obligation 532 (cdr/{Country_code}/eu/bwd/bwd_532/)
•Monitoring and Classification of Bathing Waters – obligation 531

(cdr/{Country_code}/eu/bwd/bwd_531/)
Fișierul prvind lista cu zonele de îmbăiere identificate pentru 2016
(RO_BWQ_2006_IdentifiedBW_2016.xls) și raportate în luna mai 2016 a fost repostată in noul folder
preformat pe platfoma EIONET (‖Identification of Bathing Waters‖), iar cel privind monitorizarea și
clasificarea apelor de îmbăiere pentru anul 2016 a fost postat în folderul preformat ‖ Monitoring and
Classification of Bathing Waters‖ la data de 18.11.2016.
2.2.4. Evaluarea zonelor naturale de îmbiere amenajate pentru prevenirea apariţiei unui posibil
risc de îmbolnăvire la populaţia care frecventează zonele
Posibilele riscuri de îmbolnăvire ce ar fi putut apare la populaţia care frecventează zonele de îmbăiere
naturale amenajate a fost evaluat prin interpretarea datelor obţinute din (1) monitorizarea calităţii apei de
îmbăiere, (2) Fişa 1 de evaluare şi inspecţie sanitară (Anexa 1 din HG nr.88/2004), (3) profilurile zonelor
de îmbăiere şi (4) patologia conexă îmbăierii. Această analiză a unui posibil risc este necesară pentru a
putea putea institui măsurile stabilite şi a supraveghea implementarea lor, în vederea prevenirii apariţiei
acelui risc.
(1) Monitorizarea/clasificarea calităţii apei de îmbăiere – rezultatele obţinute prin monitorizare pe tot
parcursul sezonului de îmbăiere 2016 nu au relevat riscuri posibilele de îmbolnăvire prin enterococi
intestinali şi E. coli.
(2) Fişa 1 de evaluare şi inspecţie sanitară pentru zonele de îmbăiere naturale pentru care a fost perimisă
îmbăierea, nu a identifcat prezenţa unor pericole.
(3) Profilurile zonelor de îmbăiere aflate pe site-ul MS au fost utilizate pentru evaluarea apariţiei
posibilelor riscuri; lista profilelor a fost reactualiză la începutul anului 2016 dar fără a aduce repere
noi. La sfârșitul anului 2016, după o nouă solicitare efectuată de MS, MMAP a adus noi informații
profilelor, cu hărțile aferente. Se impune, în continuarea, elaborarea cât mai detaliată a obictivelor
prezente pe teritoriul județelor Constanța și Tulcea pentru identificarea posibilelor substanțe(nu doar
în apele reziduale, ci și în aer) și/sau situații periculoase din mediu, de către DSP-urile respective.
Aceste actualizări ale profilelor trebuie postate pe site-urile DSP-urilor iar link-ul transmis EEA
pentru activarea lui pe platforma WISE.
(4) DSP CT şi TL nu au depistat/raportat pentru sezonul 2016 îmbolnăviri sau accidente care să poată fi
relaţionate calitatăţii apei de îmbăiere sau condiţiilor zonei.
2.2.5. Informarea publicului

Ministerul Sănătăţii a postat pe site-ul său:

21
- lista cu zonele de îmbăiere, cât şi calendarul fixat pentru monitorizarea apelor de îmbăiere (înaintea
începerii sezonlui de îmbăiere): http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2017/02/Lista-zonelor-de-
imbaiere-pt.-sezonul-2016.pdf ;
- calitatea apelor de îmbăiere pentru zonele amenajate din judeţelor Constanţa și Tulcea:
http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2017/02/Clasificarea-zonelor-de-imbaiere-2016-2013-2016.pdf
O întâlnire publică cu privire la monitorizarea calității apei pentru îmbăiere a fost anunțată în presa locală
în luna mai 2016 pentru celelalte părți interesate (presa, publicul interesat). Dezbaterea publică a fost
organizată de către DSP Constanţa. La această întâlnire pe lângă specialiştii din DSP CT au mai participat
şi specialişti ai APM Constanţa – Departamentul pentru Ape de îmbăiere, precum și reprezentanţi ai
Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină Constanţa și ai unor ONG-uri.
Începând cu anul 2014 CE prin European Topic Centre on Inland, Coastal and Marine Waters (ETC-
ICM) a solicitat postarea rezultatelor monitorizărilor direct pe site-ul instituţiei reposabile cu
monitorizarea calităţii apelor de îmbăiere, imediat după efectuarea analizelor, iar această practică a
continuat și în anul 2016, fiind foarte utilă în scăderea timpilor de lucru pentru evaluarea calității și
clasificarea apelor de îmbăiere.
DSP Constanţa a postat pe site-ul său la adresa http://www.dspct.ro/s77/monitorizarea-calitatii-apei-de-

imbaiere-sezon-estival-2016/ calitatea apelor de îmbăiere pe tot parcursul sezonului după fiecare
monitorizare (interval 2 săptămâni). Modul de comunicare a calităţii apelor a fost sub formă de categorii,
fără a se afişa valorile determinate; acestea au fost postate la adresa http://www.dspct.ro/s75/bathing-
water-season-2016/ .
DSP Tulcea a prezentat pe site-ul său la adresa în limba engleză, zonele de îmbăiere amenajate şi datele la
care s-au programat recoltările probelor de apă de îmbăiere pentru stabilirea calităţii ei. Calitatea apelor
de îmbăiere pe tot parcursul sezonului, după fiecare monitorizare (interval 2 săptămâni) au fost postate
pentru cele 2 zone de îmbăiere din judeţul Tulcea (Gura Portiţiei şi Lac Ciuperca ). Modul de comunicare
a calităţii apelor a fost sub formă de categorii, fără a se afişa valorile determinate; acestea au fost postate
la adresa: http://www.dspjtulcea.ro/index.php?l=ro&t=135 (Gura Portiţiei) și
http://www.dspjtulcea.ro/index.php?l=ro&t=137 (Lac Ciuperca).
2.2.6. Colaborarea institutională
Colaborarea cu DSP-urile Constanţa şi Tulcea a făcut posibilă realizarea obligaţiei României de raportare
a datelor privind calitatea apelor de îmbăiere la CE, cât şi informarea rapidă a publicului prin mijloacele
prezentate la pct.5.
Colaborarea cu MMAP- Având în vedere că obligaţia de implementare a Directivei privind gestionarea

calităţii apei pentru îmbăiere (2006/7/EC) aparţine atât Ministerului Sănătăţii (care are în responsabilitate
implementarea din punct de vedere tehnic şi efectuarea raportării către Comisia Europeană), cât şi
Direcției Managementul Resurselor de Apă, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (care are în
responsabilitate implementarea acquis-ului de mediu), în anul 2016 am colaborat cu responabilul din
partea MMAP pentru coordonarea implementării Directivei privind gestionarea calităţii apei pentru
îmbăiere referitor la problematica abordată în cadrul întâlnirii organizate de Comisia Europeană

22
(Bruxelles) - întâlnirea Grupului de Experţi privind implementarea Directivei 2006/7/EC), la care a
participat un reprezentat al acestora
Începând cu anul 2014 CE, prin European Topic Centre on Inland, Coastal and Marine Waters (ETC-
ICM), a solicitat postarea profilelor apelor de îmbăiere direct pe site-ul instituţiei reposabile cu
monitorizarea calităţii apelor de îmbăiere. În România este postată documentaţia pentru profilele apelor
de îmbăiere pentru anii 2011 și 2012 pe site-ul MS la adresa: http://www.ms.ro/wp-
content/uploads/2017/02/Profiluri-ape-imbaiere-2012.pdf.
DSP CT şi DSP TL au adăugat pe site-ul lor un link pentru profilele din zonele lor dar ele necesită a fi
completate la nivelul link-urilor preformate (http://www.dspct.ro/s49/bathing-water-profiles/,
http://www.dspjtulcea.ro/index.php?l=ro&t=108 ).
3.Concluzii
În sezonul de îmbăiere 2016 (1 iunie – 15 septembrie) au fost inventariate 80 de zone naturale de
îmbăiere pe teritoriul României.
3.1. Concluzii evaluare zone raportate la CE

România ca ţară membră a Uniunii Europene a monitorizat şi raportat la CE într-o formă standardizată şi
unitară calitatea apei de îmbăiere din sezonul 2016. Astfel, s-a îndeplinit scopul de protejare a sănătăţii
populaţiei în relaţie cu apele de îmbăiere din zonele amenajate din România.
Toate zonele naturale amenajate pentru îmbăiere raportate de România la CE în anul 2016, pentru care
acestea au efectuat analiza apei de îmbăiere, au fost conforme ca frecvenţă de prelevare şi valori
determinate, cu valorile obligatorii din legislaţia în vigoare în România.
Evaluarea calităţii apelor de îmbăiere și clasificarea a 50 zone naturale de îmbăiere inventariate și

raportate de România pe platforma EIONET (platforma UE creată de EEA), efectuată conform Directivei
2006/7/CE, respectiv prevederilor HG nr. 546/2008, art. 18-24, şi a dispozițiilor anexei nr. 2, a permis
clasificarea apelor de îmbăiere din zonele naturale de îmbăiere în următoarele categorii de calitate:
 excelentă 44,00% (22),
 bună 56,00% (28),
 satisfăcătoare 0,00% (0) şi
 nesatisfăcătoare 0,00% (0).
Consecutiv efectuării clasificării apelor de îmbăiere s-a creat posibilitatea grupării unor zone de îmbăiere.
Astfel, s-ar putea forma 13 zone grupate și 8 zone independete, în cazul în care analiza posibilelor riscuri
relevate de profiluri va fi pozitivă. Acesta ar scădea costurile pentru monitorizare (de la 50 la 21).
Pe parcursul sezonului de îmbăiere 2016 nu s-au semnalat poluări pe termen scurt şi nu s-a declarat
existenta vreunei situaţii anormale.
În cadrul DSP CT şi TL nu a fost nevoie să se ia măsuri speciale de management în zonele lor de îmbăiere
deoarece nu s-au constatat modificări ale calităţii apei de îmbaiere pe parcursul monitorizării şi nu s-a
identificat niciun risc de apariţie a unor consecinţe negative asupra sănătăţii utilizatorilor.

23
Fișierul privind lista cu zonele de îmbăiere identificate pentru 2016 și cel privind monitorizarea și
clasificarea apelor de îmbăiere pentru anul 2016 a fost postat în folderele preformate pe platforma
EIONET la data de 18.11.2016.
3.2. Concluzii evaluare zone de îmbăiere identificate – altele decât cele raportate la CE
Pentru sezonul de îmbăiere 2016 (1 iunie – 15 septembrie) 11 DSP-uri teritoriale au raportat prezenţa a 30
zone de îmbăiere naturale (3 amenajate autorizate, 6 amenajate neautorizate și 21 neamenajate).
Chiar dacă calitatea apei pentru 3 zone amenajate s-a încadrat la valorile obligatorii (a indicatorilor
microbiologici), niciuna nu a fost monitorizată la o frecvență conformă legislației pentru a putea dovedi
stabilitatea calității apei și a o putea înscrie pentru raportarea la CE.
Evaluarea şi inspecţia sanitară a zonelor naturale de îmbăiere efectuate de către DSP-urile judeţelor care
au identificat zone de îmbăiere pe teritoriul lor a dus la o mai bună cunoaştere a zonei de îmbăiere pentru
prevenirea apariţiei eventualelor riscuri ale sănătăţii populaţiei care frecventeză zonele.
Neconformităţile observate trebuie discutate cu decidenţii din administraţia locală şi reprezentanţii ABA
pentru a se stabili un management corect al ariilor geografice în care se află zonele de îmbăiere și pentru a
lua măsurile adecvate îmbunătăţirii calităţii apelor de îmbăiere.
Pentru anul 2017 se impune revizuirea profilelor apelor de îmbăiere din toate zonele naturale amenajate.

24
III. Raport naţional 2016 privind supravegherea calităţii apei potabile distribuite
în sistem centralizat în zonele de aprovizionare mici
Dr. Edit Vartic, Dr. Marta Bajureanu, Dr. Mariana Vlad, CRSP Cluj,
Colective de lucru:
C.R.S.P. Bucureşti: Dr.Chim. Dana Rusea, Chim. Oana Copoiu, Biol. Liliana Neagu, , Chim. Nicoleta Lemne, Chim.
Florentina Batalu, Chim. Iulian Plosnita, Chim Andreea Donise
C.R.S.P.Cluj: Chim. Cristina Horga, Chim. Raluca Motioc, Chim. Călina Creţa, Chim. Cristina Nagy, Dr. Carmen
Tulbure, As. Corina Lăpădean, As. Luminiţa Pop, As. Viorica Rus
C.R.S.P. Iaşi: Dr. Luminiţa Manuela Minea şi Chim. Cristina Guleş
C.R.S.P. Târgu Mureş: Dr. Orsolya Vitalyos, Chim. Attila Csiszer şi Fiz. Katica Peter
C.R.S.P. Timişi: Dr. Mihaela Coman, Chim. Zora Marin, Chim. Constantin Neniu şi Chim. Brânzei Gabriela
Colectivulul Igiena mediului din cadrul DSP judeţene: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani,
Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj,
Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu-Mare,
Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui,Vrancea.
1. Scopul metodologiei
Îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei apei potabile distribuite de sistemele mici de apă potabilă din
România în vederea controlări riscurilor la adresa sănătăţii umane.
Protejarea sănătăţii împotriva efectelor adverse ale oricărui tip de contaminare a apei destinate
consumului uman, prin asigurarea salubrităţii şi a purităţii acesteia.
Principalul obiectiv al metodologiei a fost acela de colectare de date privind sistemele de aprovizionare
mici din România şi calitatea apei potabile distribuite de acestea, în vederea întocmirii Raportului
naţional pe anul 2016.
Obiectivele specifice ale metodologiei propuse au fost următoarele:
1. catagrafierea sistemelor de apă potabilă mici din România care aprovizionează între 50 - 5000 de
locuitori sau distribuie între 10 – 1000 m3/zi, existente în fiecare judeţ şi culegerea de date privind
cazurile de neconformare înregistrate la parametrii raportaţi.
2. Realizarea unui screening privind calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în localităţile
cu o populaţie mai mică sau egală cu 10.000 de locuitori, în relaţie cu parametrii (oxidabilitate,
turbiditate, amoniu, nitraţi, aluminiu, fier, mangan, cadmiu, plumb şi pesticide) pentru care România a
solicitat perioadă de tranziţie, pe baza unor criterii de selecţie stabilite.
3. Culegerea de date privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă situate în CAT1, în vederea
înscrierii lor în Registrul Naţional al sistemelor mici de apă din România.
4. Asigurarea unei baze de date în vederea raportării către organismele guvernamentale Ministerul
Sanatatii, Ministerulul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi internaţionale: Comisia Europeană, UNECE
(Protocolul Apă şi Sănătatea).
2. Cadrul legislativ Legea nr.458/2002, Hotarâre de Guvern nr. 974/2004, Hotarâre de Guvern nr.
124/2013, Ordonanţa nr. 95/29.08.2000, Directiva 98/83 CE
3. Metodologia utilizată

25
Raportul prezintă o sinteză a următoarelor informaţii referitoare la sistemele mici de alimentare cu apă
potabilă din România:
1. Informaţii referitoare la sistemele mici de alimentare cu apă potabilă din România în anul 2016 care au
fost colectate pe formatele existente în anexa I a metodologiei şi au fost raportate de către DSP-urile
judeţene în vederea întocmirii Raportului anual pe 2016. Informaţiile raportate s-au referit la parametrii
microbiologici: E. Coli şi Enterocici, parametrii chimici: nitriţi, nitraţi, pesticide, cadmiu, plumb şi
parametrii indicatori: oxidabilitate, turbiditate, amoniu, aluminiu, fier, mangan.
2. Rezultatul screening-ului calităţii apei potabile distribuite în sistem centralizat în localităţile cu o

populaţie mai mică sau egală cu 10.000 de locuitori, pentru parametrii pentru care a fost solicitată
perioada de tranziţie (oxidabilitate, turbiditate, amoniu, nitraţi, aluminiu, fier, mangan, cadmiu, plumb şi
pesticide). În cadrul screening-ului, recoltarea probelor de apă s-a efectuat de către reprezentanţii DSP-
urilor judeţene iar selectarea zonelor de aprovizionare s-a făcut pe baza următoarelor criterii::
a. localităţi/comune în care nu a fost efectuată monitorizarea pentru unul sau mai mulţi parametrii
prevăzuţi în metodologie, în perioada 2013 – 2015,
b. localităţi în care prin monitorizarea anuală au fost constatate neconformări pentru cel puţin 10% din
probe/parametru din metodologie.
Datele privind parametrii analizaţi (oxidabilitate, turbiditate, amoniu, nitraţi, aluminiu, fier, mangan,
cadmiu, plumb şi pesticide) au fost furnizate de către Centrele Regionale de Sănătate Publică: Bucureşti,
Cluj, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara şi reprezintă rezultatele analizării unui număr de 1108 probe de apă
potabilă prelevate din zonele de aprovizionare mici selecţionate conform criteriilor enunţate în
metodologie existente în cele 41 de judeţe.
Din cele 1108 probe de apă recoltate, 427 au fost analizate la nivelul laboratoarelor C.R.S.P. Bucureşti,
127 la C.R.S.P. Timiş, 293 la C.R.S.P. Iaşi, 136 la C.R.S.P. Cluj şi 125 la C.R.S.P. Târgu Mureş.Pentru
fiecare dintre probe s-au analizat toti cei 10 parametrii (oxidabilitate, turbiditate, amoniu, nitraţi,
aluminiu, fier, mangan, cadmiu, plumb şi pesticide)
3. Date privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă situate în CAT 1 care au fost colectate de
către DSP judeţene pe Chestionarul din anexa II a metodologiei în vederea înscrierii lor în Registrului
Naţional al sistemelor mici de apă potabilă din România.
Împărţirea sistemelor mici de aprovizionare cu apă potabilă în 3 categorii s-a făcut în funcţie de volumul
de apă furnizat pe zi, astfel: CAT 1=10-100 m³/zi, CAT 2 = 100-400 m³/zi şi CAT 3= 400-1000 m³/zi. În
situaţia în care nu se cunoştea volumul de apă distribuit/zi, acesta a fost aproximat în funcţie de numărul
populaţiei aprovizionate, presupunând un consum de 200 litri/persoană/zi.
Rezultate
I. Raportul Naţional privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă din România în anul 2016
1. Datele generale privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă din România în anul 2016 au fost
sintetizate pe baza informaţiilor raportate de Direcţiile de Sănătate Publică judeţene prin completarea
machetelor de la anexa I a metodologiei.

26
În anul 2016, cele 41 de judeţe din România, au raportat un număr total de 2510 sisteme mici de
aprovizionare cu apă potabilă, dintre care, în funcţie de volumul de apă distribuit/zi, 1156 (46,05% ) s-au
încadrat în categoria 1, 1093 (43,54%) în categoria 2 şi 261 (10,39 %) în categoria 3.
Conform datelor raportate, volumul total de apă potabilă furnizat de aceste sisteme a fost de
165 347 500,9 m3/an iar populaţia totală aprovizionată a fost de 3 127 318 locuitori.
2. În cele 41 de judeţe din ţară au fost raportate derogări acordate pentru funcţionarea a 64 de zone mici
de aprovizionare cu apă potabilă. Astfel: 43 de derogări au fost acordate pentru situaţii de neconformare
la parametrul nitrat, 17 pentru neconformare la parametrul arsen şi 4 pentru neconformare la parametrul
bor.
Judeţele care au acordat derogări pentru neconformare la parametrul nitrat au fost: Bacău (3 derogări),
Buzău (3 derogări), Constanţa (20 derogări), Tulcea (16 derogări) şi Vrancea (1 derogare), derogări
pentru neconformare la parametrul arsen a acordat judeţul Bihor (17 derogări), iar pentru neconformare la
parametrul bor, judeţul Buzău (4 derogări).
3. Situaţia monitorizării ZAP mici din punctul de vedere al parametrilor: microbiologici (E. Coli şi
Enterocici), chimici (nitriţi, nitraţi, pesticide, cadmiu, plumb) şi indicatori (oxidabilitate, turbiditate,
amoniu, aluminiu, fier, mangan) aşa cum a fost raportată de Direcţiile de Sănătate Publică judeţene pentru
anul 2016, este reprezentată pe graficul din figura 1, prin procentele de ZAP neconforme pentru
parametrii analizaţi.
Procent de ZAP neconforme pentru parametrii monitorizaţi
Turbiditate: 6,1%
Oxidabilitate: Escherichia coli
1,99% 19,73%
Mangan: 15,94%
Fier: 10,33%
Aluminiu: 1,37% Enterococi: 18,67%

Pesticide: 0,24%
Nitriţi: 6,05%
Cadmiu: 0,21% Nitraţi: 5,96%
Amoniu: 10,32%
Plumb: 0,21%
Fig. 1
Se observă că parametrii pentru care s-au înregistrat cele mai mari procente de neconformare au
fost parametrii microbiologici E. Coli (18,67%) şi Enterococi (19,73%) şi parametrii indicatori mangan
(15,94%) şi fier (10,33%). Procente mai mici de neconformare au fost înregistrate la parametrii:
turbiditate (6,1%), nitriţi (6,05%) şi nitraţi (5,96%). În ceea ce priveşte parametrii: oxidabilitate, aluminiu,
pesticide, cadmiu şi plumb, ponderea neconformării la valorile CMA au fost sub 1,4 % (vezi fig. 1)

27
II. Analiza datelor privind calitatea apei potabile distribuite în 1108 zone de alimentare cu
apă potabilă în 2016
În cursul anului 2016 au fost prelevate probe de apă potabilă de către reprezentanţi ai DSP judeţene din
1108 zone de alimentare cu apă potabilă cu o populaţie sub 10 000 locuitori, din 41 judeţe, selecţionate pe
baza criteriilor enunţate şi analizate de către laboratoarele CRSP: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timiş şi Târgu
Mureş.
In figura 2 este reprezentat procentul de analize cu rezultate neconforme raportat la numărul total de
analize efectuate.
Procente de analize cu rezultate neconforme raportate la totalul

de 1108 analize
Pesticide 0%
Aluminiu 2,25%
Plumb 0,72%
Cadmiu 0,54%
Mangan 27,52%
Fier 17,87%
Amoniu 13,8%
Nitraţi 11,19%
Turbiditate 5,32%
Oxidabilitate 2,98%
0 5 10 15 20 25 30 35
Fig. 2
Din datele obţinute reiese că cele mai mari procente de analize pentru care rezultatele au fost neconforme
s-au înregistrat la: mangan (27,52%), fier (17,87%), amoniu (13,8%) şi nitraţi (11,19%),. Procente mai
mici de neconformare au înregistrat parametri: turbiditate (5,32%), oxidabilitate (2,98%) şi aluminiu
(2,25%). Procentele de rezultate neconforme obţinute la analiza parametrilor plumb şi cadmiu au fost
foarte mici, situându-se la valori de 0,72% respectiv 0,63%. La analiza parametrului pesticide totale,
valorile obţinute s-au situat sub nivelul concentraţiei maxime admise în toate cazurile şi nu s-au
înregistrat rezultate neconforme.
III. Registrul National al sistemelor mici de apă potabilă din Romania situate în CAT1
Registrul Naţional al sistemelor mici de apă potabilă situate în CAT 1 a fost realizat din datele
raportate de 37 DSP judeţene. Judeţul Ilfov nu are nici un sistem de alimentare cu apă situat în CAT 1 iar
judeţele Botoşani, Buzău şi Giurgiu nu au trimis date.
În registru au fost înregistrate un număr de 866 sisteme mici de alimentare cu apă care
corespund criteriilor pentru încadrarea în CAT 1 ( ZAP în care se furnizează 10 m 3/ zi sau mai mult, dar
mai puţin sau egal cu 100 m3/zi).

28
Ponderea sistemelor de alimentare cu apă unde se practică dezinfecţia apei prin clorinare a fost de
46%.
În anul 2016, Direcţiile de Sănătate Publică judeţene au raportat neconformări ale calităţii apei potabile
furnizate de sistemele din CAT 1 pentru mai mulţi parametrii, astfel: clor rezidual liber, bacterii
coliforme, E. Coli, enterococi, NTG la 220C şi la 370C amoniu, nitraţi, nitriţi, fier, mangan, arsen, sodiu,
turbiditate.
La nivel de DSP judeţean nu s-au înregistrat reclamaţii din partea populaţiei privind calitatea apei
furnizate de sistemele de alimentare cu apă din CAT 1.
6. Rezultate
I. În anul 2016, cele 41 Direcţii de Sănătate Publică judeţene au raportat un număr total de 2510
sisteme mici de alimentare cu apă potabilă, dintre care, în funcţie de volumul de apă distribuit/zi, 46,05%
s-au încadrat în CAT 1, 43,54% în CAT 2 şi 10,39% în CAT 3. Conform raportarilor volumul total de
apă potabilă furnizat de aceste sisteme a fost de 165347500,9 m3/an iar populaţia totală aprovizionată a
fost de 3127318 locuitori.
Datele privind monitorizarea sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă din România au relevat faptul
că parametrii care au înregistrat cele mai mari procente de neconformare la valorile legiferate au fost
parametrii microbiologici E. Coli (18,67%) şi Enterococi (19,73%) şi parametrii indicatori mangan
(15,94%) şi fier (10,33%).
În cele 41 de judeţe din ţară au fost acordate derogări pentru 64 de zone mici de aprovizionare: 43 pentru
neconformare la parametrul nitrat, 4 pentru neconformare la prametrul bor şi 17 pentru neconformare la
parametrul arsen.
II. În cursul anului 2016 au fost selecţionate un număr de 1108 zone de alimentare cu apă potabilă din
localităţi cu populaţie mai mică sau egală cu 10 000 de locuitori, din 41 de judeţe, în scopul realizării unui
screening privind situaţia parametrilor pentru care România a solicitat perioadă de tranziţie.
Rezultatele screening-ului au demonstrat că cel mai mare procent de analize pentru care rezultatele
obţinute au fost neconforme cu valorile legiferate s-a obţinut la determinarea parametrilor: mangan
(21,2%), fier (17,87%), amoniu (13,8%) şi nitraţi (11,19%). In toate cazurile DSP Judetene au luat masuri
de remediere a neconformitatilor.

29
IV. Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate altele decât apele minerale naturale
sau apele de izvor
Responsabil:
Dr. Orban Antonia – medic primar igienă – CRSPM
Inlocuitor:
dr. Tarcea Monica – medic primar igienă - CRSPM
Coordonator naţional: dr. Anca Tudor, CNMRMC - medic primar igienă, CS I.
Colaboratori:
Csiszér Attila – chimist specialist,
Harko Zoltan – informatician, CRSP Mureş
Centrele Regionale de Sănătate Publică Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Sibiu
DSP Judeţene
Cadru legislativ: Conform prevederilor prevederilor HG nr. 206/2015 privind aprobarea programelor
naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016, OAP nr. 386/2015 privind aprobarea Normelor tehnice de
realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016, cât şi Anexei nr.3. la OAP
nr. 386/2015 publicat în MO Partea I, nr. 221 bis, Centrul Regional de Sănătate Publică Tg. Mureş este
responsabil pentru elaborarea Sintezei naţionale ―Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate – altele decât
apele minerale naturale sau decât apele de izvor‖.
Scopul sintezei a fost catagrafierea unităţilor producătoare/importatoare de apă potabilă îmbuteliată pe
teritoriul ţării, evaluarea implementării legislaţiei, şi efectuarea unui control de calitate în vederea
depistării unei posibile contaminări cu metale.
Obiective propuse
I. Evaluarea implementării legislaţiei în domeniul apelor potabile îmbuteliate
II. Efectuarea unui control de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări prin determinarea
concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate
Beneficiari: Ministerul Sănătăţii şi grupul ţintă.
Grupul ţintă: Populaţia care consumă apă potabilă îmbuteliată.
Material şi metodă
Activităţile s-au derulat:
1. La nivel de INSP: Transmiterea metodologiei la DSP judeţene şi a Munic. Bucureşti;
2. La nivel de DSPJ şi Mun. Bucureşti: Trimiterea probelor de apă potabilă la Laboratorul de analiză
a apei din CRSP arondate; Trimiterea chestionarelor completate şi a rezultatelor de analiză a metalelor la
CRSP Tg. Mureş pentru centralizarea datelor;
3. La nivel CRSP–uri Regionale: Efectuarea analizei a 11 metale;
4. La nivelul CRSP Tg. Mureş: Prelucrarea datelor primite de la DSP judeţene şi Mun. Bucureşti şi
CRSP regionale, întocmirea sintezei anuale, transmiterea la CMRMC.
Rezultate
I. Evaluarea implementării legislaţiei în domeniul apelor potabile îmbuteliate
S-au primit raportări de la 38 DSPJ, din care:
14 DSPJ au raportat că pe teritoriul judeţului nu funcţionează producători/importatori de apă
potabilă îmbuteliată;
3 au menționat produse în curs de notificare;
22 judeţe au raportat în totalitate 32 operatori economici (dintre care 31 sunt producători şi 1
importator de apă potabilă îmbuteliată) şi 50 produse (din care 2 produse sunt importate);

30
în final au fost prelucrate și centralizate datele de monitorizare de la 50 produse de la 32 de
producători din 22 judeţe.
Din 42 de județe, 38 au răspuns la adresa trimisă (90,47%) și 22 (52,38%) au trimis raportări de la 32
operatori economici şi 50 de produse, fiind incluse în sinteza de față. La nivel național, s-au raportat în
total 31 unităţi producătoare şi 1 importator.
Din cele 32 de unități producătoare raportate 1 (3,12%) nu a avut autorizația sanitară de funcționare și 3
nu au avut implementat sistemul HACCP (9,37%). Din 50 de produse înregistrate 1 (2%) nu a avut
autorizația sanitară de funcționare și 5 nu au avut implementat sistemul HACCP (10%). Din totalul de 50
de produse monitorizate în 2016, 39 (78%) erau în proprietate privată iar 11 (22%) proprietate publică.
Repartizarea unităţilor producătoare şi a produselor pe judeţe, în funcţie de originea sursei ne arată că
majoritatea produselor erau fântâni (70%), 20% erau surse arteziene, respectiv la 10% din ele nu era
precizată originea sursei.
După modul de preparare al apei potabile îmbuteliate, s-au definit produse in care s-a îmbuteliat apă
nepreparată (46%), preparată fără specificația metodei folosite (16%), preparată prin distilare (2%),
respectiv peste o treime (36%) din operatorii economici nu au specificat dacă au folosit sau nu vreo
metodă de preparare a apei.
După modul de tratare al apei potabile îmbuteliate, majoritatea au utilizat tratamentul antimicrobian:
jumătate au folosit tratamentul antimicrobian fizic, 4% cel antimicrobian chimic, 14% au fost tratate prin
reducere sau separarea elementelor în exces, câte 2% au apelat la adăugarea de aer, oxigen sau ozon
respectiv bioxid de carbon, 8% nu au specificat metoda de tratare deși a fost aplicată, iar 16% dintre
produse au fost netratate deloc. Lotul de produse îmbuteliate monitorizate a avut 33 (66%) de produse
nepreparate dar tratate, 8 (16%) nepreparate și netratate, și doar 9 (18%) preparate și tratate.
Monitorizarea calităţii apei potabile îmbuteliate se bazează pe monitorizarea de control şi cea de audit, iar
parametrii analizaţi şi numărul de probe de prelevat anual se stabilesc în funcţie de cantitatea medie
anuală îmbuteliată (conform tabelului 5-6 din Anexa la HG nr. 342/2013 privind modificarea şi
completarea HG nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi
monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei
potabile).
a) Monitorizarea de control înainte şi după îmbuteliere: În cadrul monitorizării de control înainte de

îmbuteliere, din 783 de analize efectuate s-au raportat 5 valori neconforme (0,63%), la 2 parametrii (Nr.
colonii la 22 si la 370C și Enterococi), din 2 produse. În cadrul monitorizării de control după îmbuteliere,
din 783 analize înregistrate s-au raportat 8 valori neconforme (1,02%), la 7 parametri (Bacterii coliforme,
E. Coli, Pseudomonas aeruginosa, Duritate totală, Conductivitate, pH, Turbiditate) din 4 produse.
În total, au fost evidențiate 13 neconformități la monitorizarea de control (1,66%), pentru 9 parametrii și
la 6 produse.
b) Monitorizarea de audit la sursă, înainte şi după îmbuteliere: În cadrul monitorizării de audit, la
sursă s-au raportat 17 valori neconforme (1,76%) la 9 parametrii (Duritate totală, Nr. colonii la 22 şi
37°C, Fier, Cadmiu, Mangan, Amoniu, Pseudomonas, E. Coli, Coliformi) din 7 produse; înainte de
îmbuteliere din 961 de analize s-au raportat 6 valori neconforme (0,62%) la 4 parametri (Sodiu, Fier,
Duritate totală, Nr. colonii la 22 şi 37°C) din 4 produse; respectiv după îmbuteliere s-au raportat 6 valori
neconforme (0,62%) la 5 parametri (Duritate totală, Sodiu, Fier total, Arsen, Mangan) din 4 produse.
În total, 29 neconformități la monitorizarea de audit (1%), pentru 11 parametrii și la 16 produse.

31
II. Controlul de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări prin determinarea concentraţiei de
metale din sortimentele îmbuteliate
În anul 2016, s-a efectuat un control de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări, prin
determinarea concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate. Determinarea cantitativă a 11 metale
(As, B, Cd, Cr, Cu, Fe, Mn, Hg, Ni, Pb, Se), din fiecare sortiment îmbuteliat s-a efectuat în Laboratoarele
de analiză a apei din CRSP Mureş. Din 22 de județe monitorizate, 19 DSPJ au trimis 44 probe la CRSP
Mureş pentru determinarea nivelului celor 11 metale, din produsele de apă potabilă îmbuteliată. Din cele
44 de probe controlate, 7 probe (15,9%) au fost neconforme. Din cele 495 de analize efectuate, 7 (1,41%)
au fost neconforme, și anume: parametrul Cr la 5 produse; parametrul Mn la 1 produs; parametrul As la
1 produs.
In lotul investigat au fost neconforme: 7 produse de îmbuteliat, de la 6 producători și din 5 județe
(26,31%). Parametrul metal cel mai frecvent înregistrat în afara limitelor maxime de concentrație admisă,
a fost Cromul (la 5 produse din 7).
In toate situațiile in care s-au determinat parametrii cu valori neconforme DSP judetene au dispus
masuri de remediere.
Propuneri: Se propune continuarea monitorizării naţionale, cu scopul de a crește conştientizarea

operatorilor economici privind obligativitatea monitorizării calităţii apelor potabile îmbuteliate și, mai
ales, de a asigura produse de calitate către consumatori.

32
V. SINTEZA “COMPARARE INTERLABORATOARE IN DOMENIUL
CALITATII APEI POTABILE”
Dr.Chim. Daniela RUSEA
In Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 764/2005, pentru aprobarea procedurii de înregistrare la

Ministerul Sănătăţii a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii apei potabile în cadrul
controlului oficial al apei potabile este stipulat ca INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE
PUBLICA este responsabil de organizarea de programe de comparare interlaboratoare pentru
laboratoarele care efectueaza monitorizarea calitatii apei potabile.
Conform politicii organismului european EA-European Co-operation for Accreditation si organismului
national de acreditare RENAR, participarea la comparari interlaboratoare sau la programe de incercari de
competenta, este considerata un instrument puternic pentru determinarea performantelor individuale ale
laboratoarelor pentru anumite tipuri de analize cat si pentru a supraveghea performantele continue ale
laboratoarelor.
Sinteza “COMPARARE INTERLABORATOARE IN DOMENIUL CALITATII APEI
POTABILE”(PCI 16) a fost realizata si derulata de catre Centrul National de Monitorizare a Riscurilor
din Mediul Comunitar cu suportul logistic al Centrului Regional de Sanatate Publica Bucuresti-
Laboratorul National de Referinta pentru Supraveghere Calitate Apa, in perioada aprilie 2016-martie
2017.
La aceasta schema de intercomparare au fost invitate sa participe Directiile de Sanatate Publica Judetene
si a Municipiului Bucuresti prin Laboratorul de Diagnostic si Investigare in Sanatate Publica –Laboratorul
de Chimie Sanitara.
In decursul anului 2016 s-a procedat la analizarea capabilitatii tehnice si de personal a laboratoarelor de
chimie sanitara mai sus mentionate si de asemenea s-au analizat si parametrii inregistrati in
monitorizarea de control si monitorizarea de audit pe care o efectueaza aceste aceste laboratoare. Cu
datele obtinute s-a realizat un centralizator al acestor capabilitati. Coroborand informatiile din analizele
intreprinse s-a stabilit urmatoarea schema de intercomparare:
 matrice reala apa potabila
 parametri de analizat
1. AMONIU (maximum 0,50 mg/L)

2. CULOARE(max. 70 mgPt/L)
3. OXIDABILITATE (maximum 6 mg O2/L)
4. NITRITI (maximum 0,60 mg/L)
5. NITRATI (3- 60 mg/L)
In evaluarea performantelor laboratoarelor participanate la SCHEMA DE INTERCOMPARARE P.N.II

2016, s-a calculat scorul Z conform „Metode statistice utilizabile in compararile interlaboratoare pentru
evaluarea performantelor incercarilor‖.
Formula de calcul utilizata este:
Z=(x-X)/σPT
Valoarea atribuita ―X‖, asa numita‖ valoare robusta‖,a fost valoarea obtinuta statistic din rezultatele
participantilor la schema de intercomparare, dupa eliminarea valorilor aberante, iar deviatia standard‖

33
σPT‖ a schemei ,asa numita ―deviatie standard robusta‖, a fost deviatia standard obtinuta statistic de
asemenea din rezultatele participantilor la schema de intercomparare.
Interpretarea SCORULUI Z se face conform inegalitatilor:
 daca |Z| ≤2 atunci rezultatul este SATISFACATOR si este reprezentat grafic prin culoarea
VERDE
 daca 2< |Z| < 3 atunci rezultatul este DISCUTABIL si este reprezentat grafic prin culoarea
PORTOCALIU
 daca |Z|> 3 atunci rezultatul este NESATISFACATOR si este reprezentat grafic prin culoarea
ROSU.
CONCLUZII
Din analiza scorului Z obtinut de catre participanti se pot enunta urmatoarele :
1. parametrul indicator AMONIU-
Rezultatele SATISFACATOARE(40 laboratoare) reprezinta 100,00 % din totalul rezultatelor
raportate(40) pentru acest parametru.
2. parametrul chimic NITRATI-
3. parametrul chimic NITRITI
4. Parametrul indicator OXIDABILITATE
raportate(46)pentru acest parametru.
5. parametrul indicator CULOARE
Nu s-a putut calcula scorul Z, nefiind semnificativ din punct de vedere statistic.
Rezultatele obtinute demonstreaza ca proba preparata a avut o calitate adecvata scopului propus, fiind
stabila si omogena.
De asemenea, rezultatele obtinute arata ca laboratoarele participante sunt capabile sa produca rezultate de
buna calitate, dar pun in evidenta si faptul ca un numar FOARTE MIC dintre laboratoarele participante
ar putea avea probleme legate de asigurarea calitatii pentru anumiti parametri.

34
CAPITOLUL II
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU IGIENA AERULUI
I. Evaluarea impactului asupra sănătății a poluanților din aerul ambiant în

mediul urban
Coordonator : Neamtu Andra
Colaboratori: Angelica Voinoiu; Catalin Staicu; Georgeta Botin si specialistii din CRSP CLUJ Sectia Sanatate in
Relatie cu Mediul si DSP- urile locale
Imbunatatirea continua a calitatii vietii pentru generatiile prezente si viitoare prin crearea unor comunitati
sustenabile, capabile sa gestioneze si sa foloseasca resursele in mod eficient si sa valorifice potentialul de
inovare ecologica si sociala al economiei in vederea asigurarii prosperitatii, protectiei mediului si
coeziunii sociale.
Calitatea aerului un subiect fierbinte pentru mulți cetățeni europeni
Agenția Europeană de Mediu (AEM) a publicat cel mai recent raport al său „Calitatea aerului în Europa‖,
care a arătat că, deși calitatea aerului a cunoscut o ușoară îmbunătățire, poluarea atmosferică rămâne cel
mai mare pericol din punct de vedere al mediului pentru sănătatea în Europa.
Principalele constatări ale raportului din 2016 – EEC
Raportul a evidențiat ameliorarea ușoară și continuă a concentrațiilor de poluanți atmosferici în Europa.

Cu toate acestea, încă vedem efecte semnificative asupra sănătății. Poluarea aerului continuă să aibă ca
rezultat o calitate mai scăzută a vieții din cauza bolilor. Raportul actualizat furnizează, de asemenea, o
nouă estimare a impactului asupra sănătății al celor mai nocivi poluanți atmosferici, cum ar fi PM , care a
fost responsabil pentru aproximativ 467 000 de decese premature pe an în 2013 în 41 de țări europene.
Pericolele poluării atmosferice asupra sănătății sunt bine-cunoscute datorită organizațiilor
precum Organizația Mondială a Sănătății, iar persoanele din întreaga Europă sunt din ce în ce mai
conștiente de gravitatea problemei. Suntem expuși acesteia în fiecare zi. Nu o vedem, dar o putem simți
cu adevărat atunci când nivelurile de poluare a aerului sunt ridicate.
Raportul subliniază impactul transportului rutier asupra poluării aerului, care a fost o problemă foarte
discutată în ultima vreme, în legătură cu mai multe orașe europene.
Transportul rutier este principalul producător de dioxid de azot (NO ), care este unul dintre cei mai nocivi
poluanți care dăunează sănătății. Acest poluant este, de asemenea, un precursor al ozonului și al
particulelor în suspensie care se pot forma în aer. Transportul este, de asemenea, o sursă importantă de
particule în suspensie primare, nu numai din cauza arderii combustibilului, și nu în ultimul
rând,transportul este o sursă foarte importantă de emisii de gaze cu efect de seră.
Mediul ambiant exercită asupra omului influenţe multiple, dintre care una din cele mai importante este
acţiunea asupra sănătaţii. Acţiunea mediului poluat asupra organismului este foarte variata şi complexă;

35
astfel se poate traduce doar prin apariţia unui simplu disconfort până la perturbări importante ale stării de
sănătate.
Acţiunea aerului poluat asupra organismului şi implicit a sănătăţii este în funcţie de o serie de factori, care
în mare, pot fi împărţiţi în factori care sunt influenţaţi de caracteristicile poluantului şi factori care ţin de
receptor, adică de organismul uman.
Expunerea la pulberi în suspensie (PM) şi ozon (O3) rămân o preocupare majoră avănd în vedere că încă
în anumite regiuni şi/sau perioade se înregistrează depăşiri ale nivelurilor limită pentru acestea şi având în
vedere impactul pe care îl pot avea asupra sănătăţii populaţiei, legat de scăderea speranţei de viaţă,
datorită efectelor acute şi cronice respiratorii şi cardiovasculare, datorită impactului asupra dezvoltării
pulmonare în cazul copiilor şi asupra reducerii greutăţii la naştere.
Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici în aerul înconjurător

Starea privind calitatea şi poluarea aerului înconjurător poate fi evidenţiată prin alegerea unor indicatori
care să caracterizeze factorul de mediu ―AER‖. Nivelul de încredere al acestor indicatori depind de
calitate datelor folosite care pot fi:
date disponibile din rapoartele privind starea mediului;
rezultate ale unor studii, inventare, prognoze;
date şi rezultate disponibile raportate sau obţinute prin studii la nivel european;
scenarii, strategii, programe, obiective, ţinte la nivel naţional şi european care urmăresc calitatea şi
poluarea aerul.
Concentraţiile medii anuale ale poluanţilor atmosferici NO2, SO2, PM10, O3, Pb, Cd determinaţi în
cadrul RNMCA (Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului) la staţiile de fond, trafic şi
industrial în anul 2016 în raport cu valoarea anuală/valoarea limita admisa cu impact asupra starii de
sanatate a populatiei sunt prezentate in urmatoarele grafice.
A. Poluantii atmosferici
Fig.1(a)

36
Fig.1(b)
Fig.2(a)
Fig.2(b)

37
Fig.3(a)
Fig.3(b)
Fig.4

38
Fig.5
Fig.6
Calitatea vieţii este strict corelată şi dependentă de calitatea aerului. Ritmul de dezvoltare economic,
demografic, instituţional impun luarea unor măsuri bine gândite şi documentate pentru a stăpâni
fenomenele periculoase de poluare a aerului, pentru a dirija mecanismele de dezvoltare socio-economico-
financiare în folosul omului şi al umanităţii. Prin mediu înconjurător sau mediu ambiant se înţelege
ansamblul de elemente şi fenomene naturale şi artificiale, care constituie cadrul, mijlocul şi condiţiile de
viaţă ale omului.
Acţiunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte variată şi complexă. Ea poate merge de
la simple incomodităţi în activitatea omului, disconfortul, până la perturbări puternice ale stării de
sănătate şi chiar pierderea de vieţi omeneşti. Încărcarea organismului populaţiei expuse la anumiţi
poluanţi, cunoscuţi a avea calităţi de depozitare în anumite organe, reprezintă un alt aspect important al
influenţei poluării mediului asupra sănătăţii, care poate fi analizat prin procentul de populaţie urbană
potenţial expusă la concentraţii de poluanţi în aerul înconjurător care depăşesc valoarea-limită pentru
protecţia sănătăţii umane.

39
B. Indicatori de sanatate

40
In anul 2016 , INSP a desfasurat impreuna cu DSP Alba, STUDIU DE PERCEPŢIE A
POPULAŢIEI DIN MUNICIPIUL SEBEŞ ASUPRA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU ŞI
STAREA DE SĂNĂTATE .
SCOPUL ACESTUI STUDIU A FOST :

Protejarea sănătății populației din municipiul Sebeș față de posibilul risc generat de poluarea factorilor de
mediu.
OBIECTIVE SPECIFICE ALE STUDIULUI:

- Evaluarea percepției populației Municipiului Sebeș asupra posibilei poluări a factorilort de
mediu și impactul asupra sănătății
- Educarea și conștientizarea populației din Municipiului Sebeș asupra relației dintre factorii de
mediu și calitatea sănătății.
BENEFICIARI
- Polulația municipiului Sebeș, DSP jud. Alba, Autorități locale municipiului SEBEȘ și jud.
Alba, Ministerul Sănătății.
GRUPA ȚINTĂ
- Populația municipiului Sebeș
În vederea realizării obiectivelor propuse s-a inițiat un studiu observațional de tip descriptiv, pe un
eșantion reprezentativ, propus, de 2319 subiecți. S-a calculat eșantionul reprezentativ, folosind metoda
de calcul INFOMASS, luându-se în considerare o eroare de 0,05 și o probabilitate de 95%.
CRITERII DE INCLUDERE a participanților la studiu:
1. rezidența în municipiul Sebeș,
2. corespondența la grupa de vârstă conform eșantionului reprezentativ,
(20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani și 50-55 ani, populație activă).

41
CRITERII DE EXCLUDERE a participanților la studiu:
1. lipsa rezidenței în municipiul Sebeș,
2. vârsta sub 20 de ani
3. angajați ai autorităților locale din municiul Sebeș
Conform metodologiei, aplicarea chestionarelor s-a realizat în perioada ianuarie-martie 2016, cu sprijinul
DSP jud. Alba prin colaborare cu medicii de familie iar respondenții au fost din cadrul populației
eligibile.
Centralizarea, analiza si interpretarea chestionarelor a fost realizata de catre specialistii CRSP Cluj.
Numărul final de chestionare validate și luate în studiu au fost de 1022.
Cauzele existenței unui număr mai mic de chestionare decât cel propus (2319) au fost:
- refuzul participării la studiu;
- chestionare incomplete;
- chestionare greșit completate;
Chestionarul a cuprins un număr de 5 întrebări generale (legate de locul și data nașterii, sex, grupa de
vârstă, scolarizare și rezidență), 12 întrebări referitoare la poluarea mediului, 6 întrebări legate de
locuință (vechime, mod de încălzire, amplasare față de obiectiv etc.), 5 întrebări legate de starea de
sănătate și 8 întrebări de percepție (sursa poluării, niveluri crescute ale unor poluanți, perceptia asupra
rolului unor instituții in informarea corectă și în luarea de măsuri pntru îmbunătățirea calității factorilor de
mediu în municipiul Sebeș).
Chestionarul a avut și intrebari cu răspunsuri multiple, motiv pentru care s-au înregistrat Și procente
totale peste 100%.
Centralizarea și prelucrarea datelor s-a facut cu ajutorul programului Excel.
AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE OBSERVAŢIEI PARTICIPATIVE
Avantaje:
Grupului studiat nu îi este afectat comportamentul
Asigură o perspectivă din interior „vieţii rele‖ a grupului.
Informaţii calitative detaliate.
Informaţii valide bazate pe acţiuni, norme şi valori ale actorilor grupului.
Dezavantaje:
Cercetătorul poate afecta comportamentul grupului dacă, la un moment dat îşi dezvăluie identitatea.
Dificil de făcut generalizări bazate pe observaţii.
Cercetătorul/ operatorul de interviu alege care subiecţi să înregistreze, astfel că rezultă un potenţial raport
subiectiv.
Operatorul de interviu poate deveni un participant mai mult decât un observator, astfel că rezultă
subiectivism în raportul de cercetare.
Dificil de înregistrat informaţii cu acurateţe.
Posibile cazuri de nesinceritate- răspunsuri marcate de dezirabilitate, superficialitate
Principalele limite ale studiului provin din însuși modelul acestuia care este o abordare descriptivă, care
permite elaborarea de ipoteze fără ca acestea să poată fi demonstrate. Investigarea atitudinilor, practicilor

42
și opiniilor este destul de greu de realizat în acest model de studiu. Populația, în general, la astfel de studii
este greu abordabilă/cooperantă și, subiectivă și/sau posibil influențabilă chiar dacă este asigurată de
anonimatul și confidențialitatea răspunsurilor.
O limită a studiului este determinată de capacitatea respondenților de a aprecia obiectiv evenimentele
cercetate și erorile de memorie care sunt direct proporționale cu perioada de timp scursă de la
manifestarea evenimentelor cercetate.
De asemenea, sentimentele, resentimentele, prejudecățile respondenților și nivelul pregătirii fiecăruia pot
influența într-o măsură mai mare sau mai mică adevărul despre fenomenele studiate.
Un alt factor de distorsiune poate fi reprezentat de chestionar, care cuprinde întrebari generale, care a
permis o cercetare a problemei în ansamblu și nu de detaliu.
Studiul s-a desfășurat pe un număr 1022 persoane, cu toate că eșantionul reprezentativ a fost calculat la
2319 subiecți, aspect care ar putea fi interpretat ca o altă limită a studiului.
AVANTAJELE STUDIULUI
1) Avantaj economic (incomparabil mai ieftin decât metodele de cercetare calitativă)
2) Se poate afla părerea unui numar mare de persoane
3) Chestionarele sunt ușor de analizat
4) O cercetare bazată pe chestionar necesită mult mai puțin timp pentru a fi finalizată
5) Chestionarele sunt familiare multor persoane
6) Chestionarele reduc bias-ul (înclinarea către un răspuns), în condițiile în care întrebările sunt
uniformizate iar părererile operatorului de interviu/opiniile cercetătorului nu se regăsesc în întrebări.
În același timp chiar dacă acest studiu a fost aplicat la un număr relativ mic de respondenți, el poate oferi
informațiile scontate necesare în stabilirea implicării instituțiilor în adoptarea de măsuri de informare
apopulației și de îmbunătățire a calității mediului din municipiul Sebeș.
CONCLUZII
 eşantionul selectat în vederea aplicării chestionarului a fost omogen, fiind alcătuit din subiecţi de
ambele sexe, cu vârste cuprinse între 20-54 ani, având profesiuni şi niveluri de instruire variate,
majoritar domiciliaţi în municipiul Sebeş pentru o perioadă suficient de îndelungată pentru a-şi
forma o opinie reprezentativă privind disconfortul și riscurile prezentate de poluarea mediului din
localitate.
 majoritatea subiecţilor investigaţi (96%) au semnalat că poluarea din municipiul Sebeş se
manifestă cel mai puternic în factorul de mediu aer, 91,6% din subiecţi au indicat industria ca
fiind principala sursă de poluare a aerului în municipiu, Sebeş, 47,16% din cei chestionaţi
consideră că apa este sigură pentru consum, în vreme ce puţin peste jumătate din respondenţi
(51,76%) afirmă contrariul.
 privitor la starea de curăţenie a oraşului, majoritatea celor chestionaţi (71,53%) nu sunt mulţumiţi,
în vreme ce 26,81% sunt mulţumiţi.
 poluarea fonică a municipiului Sebeş a fost semnalată de 64,68% din subiecţi faţă de 32,68% din
respondenţi care nu consideră oraşul ca fiind un oraş poluat fonic.
 la o evaluare globală a poluării mediului din Sebeş, aerul poluat a fost identificat ca factor de
disconfort de 87,4% din subiecţi, apa nesigură în proporţie de 1,27%, starea de salubritate
deficitară a oraşului de 4,11% din subiecţi şi zgomotul de 2,15% dintre respondenţi.

43
 prezenţa unui obiectiv industrial în vecinătatea locuinţei subiecţilor intervievaţi a fost semnalată
de 52,8% dintre respondenți, în timp ce 45,4% dintre aceștiaau afirmat contrariul. În privinţa
aprecierii de către subiecţi a principalei surse de poluare în funcţie de amplasarea locuinţei,
67,4% au menţionat industria din vecinătate, 19,6% traficul și 2,15% modul de încălzire al
locuinţei.
 majoritatea celor chestionaţi (81,70%, N=835) se declară deranjaţi de prezenţa unui obiectiv
industrial în vecinătate, doar 15,95% (N=163) declarându-se nederanjaţi de acest aspect. 24 de
persoane nu au răspuns la această întrebare.
 cele mai frecvente afecţiuni înregistrate/declarate la subiecţii adulţi intervievați au fost
următoarele: laringită/traheită 30,23%, alergii 27,30%, anemie 22,50% conjunctivită 16,05%,
bronşită cronică 14,87%, boli cardio-vasculare 9,88% boli endocrine 7,24%, boli renale 6,95%,
astm bronşic 6,85%, boli hepatice 5,87%, diabet zaharat 4,11% şi doar 1,37% dintre respondenţi
au fost diagnosticaţi cu cancer pulmonar sau alte forme de cancer.
 frecvenţa cu care au fost diagnosticaţi cu anumite afecţiuni copiii subiecţilor intervievați a fost
următoarea: astm bronşic/traheită/laringită 23,87%, anemie 20,06%, bronşită cronică 17,12%,
conjunctivită 16,24%, rahitism 3,42%, malformaţii 2,05%, intoxicaţii cu metale grele 1,96%,
deficit staturo-ponderal 1,57%, cardiopatie 1,17%, malnutriţie sau avitaminoză 0,49%.
 în proporţie mare (64,38%) subiecţii intervievaţi s-au declarat ca fiind „foarte nemulţumiţi‖ de
poluarea aerului din zona în care locuiesc.
 63,80% dintre subiecţii investigaţi apreciază fabricile de PAL ca şi cauză dominantă a poluării
aerului. Alte răspunsuri menționează în proporții descrescătoare industria lemnului 44,03%,
industrie 39,14%, fabrici de mobilă 23,09%, industria chimică 16,34%, trafic 14,87%, urmate de
industria textilă 10,67%, industria alimentară 6,65%, depozitele de deşeuri menajere/industriale
8,61%, incineratoarele de deşeuri municipale/ medicale 5,68%, lucrări de construcţii/demolări şi
centrale electrotermice 4,89%, vopsitorii 4,31%, tăbăcării 3,3%, ateliere de acoperiri metalice,
ateliere auto, restaurante, pensiuni, hoteluri 2,54%.
 majoritatea respondenţilor (93,84%) s-au arătat deranjaţi de poluarea din exterior în zona în care
locuiesc.
 69,77% dintre subiecţi consideră că nu sunt informaţi asupra calităţii mediului din municipiul
Sebeş, iar 86,11% consideră că autorităţile publice locale/judeţene ar trebui să ofere informaţiile
necesare privind acest aspect.
 pentru 46,77% dintre subiecţi primăria ar trebui să se implice cel mai mult în luarea de măsuri
pentru îmbunătăţirea calităţii mediului din municipiul Sebeş prin stabilirea unor Planuri de
urbanism, iar pentru 33,76%, autorităţile publice judeţene (Prefectura, Direcţia de Sănătate
Publică, Agenţia de Protecţia Mediului).
PROPUNERI
Studiul și-a propus găsirea unor răspunsuri la întrebrile existente și generarea altor probleme care
urmează să fie supuse analizelor în viitor. Este necesara stabilirea unor direcții pentru îmbunătățirea
calității factorilor de mediu/atenţie deosebită activităţii de supraveghere, menţinere şi de îmbunătăţire a
calităţii aerului:
1. Acţiuni de inspecţie şi control privind respectarea măsurilor prevăzute în planurile locale de
gestionare a calităţii aerului;
2. Verificarea respectării măsurilor din P.L.A.M.;

44
3. Acţiuni de inspecţie şi control imediate în urma raportării unor depăşiri înregistrate de reţeaua de
monitorizare a calităţii aerului;
4. Acţiuni de inspecţie şi control la potenţiale surse generatoare de emisii care pot cumulativ să
genereze niveluri crescute de imisii (PM 10) în aglomerări.
5. Verificarea, prin acţiuni de inspecţie şi control, a respectării valorilor de emisie impuse la
operatorii economici care sunt şi reprezintă surse staţionare de emisii;
6. Verificarea respectării realizării măsurilor din Planurile de acţiuni pentru reducerea poluării
aerului la obiectivele industriale.
7. Reducerea poluării fonice (optimizarea traficului rutier)
8. Monitorizarea factorului de mediu: apă, aer, sol, social
9. Creşterea gradului de informare şi acceptare a măsurilor dedicate protecţiei mediului înconjurator
şi a ridicării calităţii vieţii.
10. Îmbuntăţirea procesului participativ al cetăţenilor la luarea deciziilor, prin sondare, informare și
consultare.

45
II. Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății populației
Coordonator : Voinoiu Angelica
Colaboratori: Neamtu Andra, Staicu Catalin , Botin Georgeta, specialistii din toate CRSP- urile si DSP- urile
Romania se claseaza pe locul 18 in Indexul de performanta privind schimbarile climatice (CCPI 2017), in
staționare comparativ cu anul anterior, potrivit clasamentului intocmit de organizatiile Climate Action
Network - Europe si GermanWatch, comunicat al Fundatiei Terra Mileniul III.
In premiera, ierarhia la nivel global nu plaseaza pe primele trei locuri nici o tara, iar explicatia
realizatorilor este ca nici un stat nu a realizat progrese suficiente in prevenirea schimbarilor climatice
pentru a ocupa o pozitie pe podium.
Ca atare, clasamentul incepe de la locul 4, pe care se clasează Franta, si continua cu Suedia (5) si
Marea Britanie (6). La polul opus, cu cele mai slabe punctaje, se situeaza Kazahstan, Japonia si Arabia
Saudita.
Protocolul de la Kyoto a intrat în vigoare pe plan internaţional la data de 16 februarie 2005.
In cadrul primei perioade de angajament sub Protocolul de la Kyoto, respectiv 2008-2012, majoritatea
Statelor Membre, inclusiv Romania, şi-au asumat o tinta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera
cu 8% fata de anul de bază 1989. Romania si-a îndeplinit si depasit obiectivul de 8 % asumat, pentru
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.
A doua perioadă de angajament sub Protocolul de la Kyoto a fost stabilită prin prevederile
„Amendamentului de la Doha‖ şi vizeaza intervalul 2013 – 2020. Pentru cea de a doua perioada de
angajament a Protocolului de la Kyoto, UE si-a luat angajamentul de a reduce emisiile cu 20 % în
perioada 2013-2020 fata de 1990.
In 12 decembrie 2015, 195 state Parti participante la cea de-a XXI-a Conferinte a Partilor (COP 21) la
Conventia – cadru a Organizatiei Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice au adoptat Acordul de la
Paris.
Acest acord va ghida actiunile la nivel global pe o traiectorie de limitare a cresterii temperaturii medii
globale sub 2°C. In acelasi timp, este primul instrument multilateral obligatoriu din punct de vedere
juridic si cu participare universala in domeniul schimbarilor climatice, incepand cu anul 2020.
Principiile de baza ale Acordului de la Paris sunt: principiul responsabilitatilor comune dar diferentiate si
a capacitatilor respective (common but differentiated responsabilities and respective capabilities) si
principiul echitatii.
Schimbarile climatice vor cauza evenimente extreme meteo mai intense și mai frecvente
In categoria evenimentelor extreme meteo intra ploile abundente, care duc de regula la inundatii. Pe langă
victimele umane si distrugerile materiale care se inregistreaza in cazul inundatiilor, se ajunge si la
contaminarea apei ori la afectarea culturilor. Deci cresc exponential riscurile de imbolnavire din cauza
virusilor si bacteriilor din apa, ba chiar a unor pandemii.
In cazul temperaturilor foarte ridicate pe perioade lungi de timp, arsita provoaca atat incendii, cat si
seceta. Cazuri in care problemele respiratorii cresc cu 25%. Se mai pune si problema mijloacelor precare
de interventie in cazul multor tari sarace sau in curs de dezvoltare, care vor duce la cresterea numarului de
victime – in special in cazul categoriilor vulnerabile, cum ar fi copiii si batranii.
Expunerea la dezastre naturale are consecinte serioase in ce priveste reactia la stres, crescand riscurile de
probleme post-traumatice (PTSD), depresie si anxietate.

46
Sursa imagine:https://www.apha.org/
Schimbarile climatice si poluarea aerului agraveaza alergiile si astmul
Nu este un secret faptul ca poluarea industriala influenteaza in mod direct schimbarile climatice si
incalzirea globală (temperatura medie anuala creste galopant, influentata in mod direct de emisiile de gaze
cu efect de sera). Un efect important il reprezinta formarea asa - numitului strat de ozon de joasa
altitudine – adica in zona atmosferica a aerului respirabil.
Ca urmare, vorbim de cresterea alarmanta a numarului de decese premature si a problemelor grave ale
aparatului respirator, care inseamna costuri ridicate in domeniul sanatatii publice si afectarea
productivitatii generale. In plus, concentratia ridicata de CO2 din atmosfera va duce la cresterea
numarului de alergeni, deci astmul va deveni o problema mult mai intalnita. De asemenea, va creste
incidenta bolilor cardiovasculare, deci si riscul diverselor tipuri de infarct.

47
Schimbarile climatice vor facilita raspandirea bolilor purtate de insecte

Schimbarile climatice afecteaza si comportamentul vietuitoarelor, in special migratia insectelor purtatoare
de boli (cum este tantarul). Asa incat raportul trage un semnal de alarma in acest sens, afirmand ca
temperaturile ridicate, schimbarea tiparului precipitatiilor si diversele evenimente meteo extreme vor
influenta in mod direct distributia cazurilor grave, iar numarul acestora va creste.
Practic, bolile specifice acum zonelor ecuatoriale si tropicale se vor răspândi rapid si in emisfera nordica,
iar insectele vor fi mai rezistente pe masura ce zonele nordice se vor incalzi. Asadar, este de asteptat
incidenta cazurilor de West Nile, malaria, Zyka sau Lyme.

48
Cresterea temperaturilor va duce la cresterea numarului de decese premature

In Statele Unite, specialistii estimeaza ca incalzirea atmosferei, din cauza schimbarilor climatice, va
creste numarul deceselor premature cu circa 150.000 pana in 2100. Evident, cei mai vulnerabili vor fi
copiii, batranii si cei cu diverse probleme medicale, categorii de populatie care nu vor face fata valurilor
de caldura preconizate.
In cazul temperaturilor ridicate extreme, se observa cresterea exponentiala a riscului de aparitie si

acutizare a problemelor respiratorii si cardiovasculare. Iar pentru aceasta sunt suficiente variatii mari de
numai cateva zile, nu de luni intregi.
Mesajul este destul de clar : inainte de a salva planeta e necesar sa ne salvam pe noi – chiar de efectele
problemelor pe care noi le cauzam, in primul rand din cauza utilizarii excesive a combustibililor fosili.
Prin aplicarea metodologiei din cadrul Programului National de Monitorizare a factorilor determinanti din
mediul de viata si munca, se urmareste evolutia unor indicatori de sanatate care pot fi influentati de
schimbarile climatice prin aparitia fenomenelor extreme ( perioade de frig extrem si perioade de caldura
extrema), precum si estimarea populatiei care poate fi afectata de acestea, indiferent de aparitia sau nu a
unor patologii, deoarece se considera ca implicarea sociala, emotionala si psihica, poate avea consecinte
in evolutia starii de sanatate individuale chiar daca nu are efecte directe.
Astfel in tabelele si graficele de mai jos, se poate urmari evolutia unor indicatori de sanatate influentati de
fenomene extreme.

49
In urma raportarilor DSP judetene, in anul 2016 s-a inregistrat :
Numarul populatiei care locuieste in zone vulnerabile la efectul schibarilor climatice:
 Localitati : 209
 Nr. populatiei afectate : 3 119 416 persoane
Nr. populatiei care

Zonele vulnerabile la efectul
Judetul locuieste in aceste
schimbarilor climatice
zone
AG 50 350000
BC 575398
BN 3 19850
BT 412626
CS 46 2500
CV 1 18252
GJ 8 11700
IS 20 127236
MH 43 200000
MS 2 224000
OT 2 7186
SV 10 718864
TR 17 65756
TL 5 3050
VS 146785
VL 224320
VN 2 11893
Inundatii :
 Localitati : 596
 Nr. populatiei afectate : 273 970 persoane
Perioada din timpul Nr. localitati Nr. populatiei

Judetul
anului afectate afectate
AR Aprilie 2 950
Iunie
AG Mai 1

50
Judetul
BC Mai - Iunie 64 918

Octombrie 35 51
BH Iunie-Iulie 86 2376
BN Iunie-Iulie 2 160
BT Mai-Iunie 9 69208
Iunie-Iulie 13 65635
August 1 5046
Octombrie 1 4887
Noiembrie 3 13888
CS Martie 2
Iunie 37
Iulie 4 2500
August 2
Septembrie 1
CJ Aprilie 7
Mai 3
Iunie 3
Iulie 6
Iulie-august 13
DJ Ianuarie 4
Februarie, Martie 8
Iunie 1
GL Octombrie 5 510
MM Februarie 2
Aprilie 5
Mai 3
Iunie 12
Iulie 10
August 3
MH Martie 8 10
Mai-Iunie 29 55
Iulie 75 330
August 7
Septembrie 1 200
Octombrie 6
MS Iunie 7
SJ Iunie 18 1600
Iulie 1
August 6
SV Mai-iunie 26 173
Iunie-Iulie 5 21
August 4 1100
VS Iunie 10 26714
Octombrie 20 72309
Noiembrie 2 1156
VL Mai 1 102

51
Judetul
Iunie 1
Februarie 1
Martie 1
Aprilie 1
VN 4081
Mai, iunie 1
August 1
Octombrie 1
Alunecari de teren :
 Localitati:70
 Nr. populatiei afectate: 73 915 persoane

Judetul
Martie
Mai
Iunie
BC Iulie 8 57
August
Octombrie
Noiembrie
BH Octombrie 1
Noiembrie
BT Iulie 1 6617
CJ Decembrie 1
DJ Martie 2
GJ Martie 1 10
Ianuarie 1
Martie 3
MM
Aprilie 2
Mai 2
MH Februarie 1 2
Martie 1
Mai 1
Octombrie 1
SV Iunie 1 708
VL Primavara-iarna 22 194
VN Martie 21 66329
Seceta
 Localitati: 171

52
 Nr. populatiei afectate: 681 984 persoane

Judetul
BT Iunie- Octombrie 29 123906
DJ August- Septembrie 42
VS Iulie-august localitatile judetului 395499
VN Aprilie-iulie 20 162579
Inzapeziri, ninsori,temperaturi scazute :

 Localitati: 368
 Nr. populatiei afectate: 2 457 290 persoane

Judetul
BC Ianuarie
BH Decembrie 1
BT Decembrie-Ianuarie- 9 18840
Februarie
BR Ianuarie localitatile 321212
judetului
BZ Ianuarie 80 575466
DJ Ianuarie 85 618335
GJ Ianuarie-Decembrie 1 1500
HR Ianuarie-Februarie 58 230000
IL Ianuarie 118
IF Ianuarie-Februarie 400000
MH Ianuarie 14 3799
Octombrie 3 8400
Noiembrie 19 54700
Decembrie 3 8400
MS Ianuarie-Februarie - 4 221021
Decembrie
TL Ianuarie 10
VS Ianuarie localitatile 395499
judetului

53
54
In anul 2016 s-au inregistrat un nr de 15 cazuri de decese datorate hipotermiei in judetul Mures.
In anul 2016 in urma derularii proiectului finantat prin RO 19.05 “Largirea gamei si imbunatatirea
planificarii serviciilor acordate pacientului prin registre de boli imbunatatite “, s-a infiintat un registru
legat de riscurile de mediu si actiunea asupra sanatatii populatiei, registrul ReSanMed si, datorita
rezultatelor din aceasta sinteza care a fost aplicata de mai multi ani, s-a considerat necesara adaugarea
unui modul de schimbari climatice in acest sistem informatic de raportare a
datelor/informatiilor/indicatorilor de sanatate. Astfel datele vor fi raportate in sistem online de catre DSP
teritoriale prin aplicarea directa in Registrul National electronic ReSanMed, incat acestea vor fi
analizate mult mai facil si mai corect.

55
CAPITOLUL III
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU EXPUNEREA LA
CONTAMINANȚI CHIMICI
I. SUPRAVEGHEREA PRODUSELOR COSMETICE ÎN RELATIE CU

SĂNĂTATEA UMANĂ – 2016
Biochimist - Irina Tanase
1. INTRODUCERE
Supravegherea produselor cosmetice reprezintã responsabilitatea Ministerului Sãnãtãţii, si se exercitã atât
prin componenta de inspecţie şi control, cât și prin analize de laborator. În plus, CNMRMC efectuează în
cadrul Programului National evaluări privind expunerea si efectele adverse potențiale asupra sanatatii,
care pot apărea în urma utilizării produselor cosmetice.
Criteriile de selecţie pentru indicatorii determinaţi în relaţie cu produsele supravegheate au avut in vedere:
 identificarea conservanţilor utilizați în practică în produsele cosmetice pe piața din Romania, care
fac obiectul noilor reglementãri comunitare de introducere pe piaţã;
 identificarea "urmelor inevitabile" de metale grele (cadmiu, mercur, plumb) care pot să apară în
produsele cosmetice;
 supravegherea contaminanţilor microbiologici
 locul de provenienţã al produselor
 grupul de utilizatori predilecţi
2. SCOP
→ Supravegherea produselor cosmetice plasate pe piaţã, în relaţie cu expunerea consumatorului la
contaminantii si substantele care prezinta risc pentru sanatate din compozitia produselor cosmetice,
potrivit cerintelor Regulamentului no. 1223/2009 (denumit in continuare Regulament)
3. OBIECTIVE SPECIFICE
 Supravegherea post-comercializare a substantelor de conservare implicate in raspunsul dermal
acut (puternic sensibilizante si iritante);
 Supravegherea post-comercializare a contaminantilor chimici si microbiologici
 Supravegherea activitatilor de Buna Practica de Fabricatie a produselor cosmetice
4. ACTIUNI si ACTIVITATI TEMATICE

 Supravegherea parabenilor, utilizaţi drept conservanţi în produsele destinate copiilor, adulţilor,
potrivit Regulamentului (UE) nr. 358/20141
 Supravegherea formaldehidei/ paraformaldehidei, inclusiv donorii de formaldehida, utilizaţi drept
conservanţi în produse, potrivit poz.5 din anexa V a Regulamentului (UE) nr. 1223/20092
1
REGULAMENTUL (UE) NR. 358/2014 AL COMISIEI din 9 aprilie 2014 de modificare a anexelor II și V la Regulamentul (CE) nr.
1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele cosmetice
2
REGULAMENTUL (CE) NR. 1223/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 30 noiembrie 2009 privind
produsele cosmetice

56
 Supravegherea urmelor de substante interzise – metale grele (plumb, cadmiu, mercur) din fondul de
ten, potrivit art. 7 a Regulamentului (UE) nr. 1223/2009
 Supravegherea contaminanţilor patogeni (Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus si
Candida albicans), a numarului total de microorganism mezofile aerobe viabile din fondul de ten,
potrivit pct.3 ―Calitate microbiologică‖ din Anexa I a Regulamentului (UE) nr. 1223/2009
5. REZULTATE, DISCUTII SI INTERPRETARE

5.1. Supravegherea parabeniilor
Parabenii reprezinta unii dintre cei mai uzuali conservanti din produsele cosmetice. Pentru că alergia și
citotoxicitatea sunt aspecte majore ale siguranței unui produs cosmetic, parabenii au fost restricționati sau
interzisi (izopropilparaben, izobutilparaben, fenilparaben, benzilparaben și pentilparaben) prin
Regulamentului (UE) nr. 358/2014, avand ca termen 30 iulie 2015 pentru conformarea tuturor produselor
din UE.
De asemenea, este interzisa utilizarea în produsele fără clătire destinate a fi aplicate pe zonele corpului
acoperite de scutec la copiii cu vârsta mai mică de trei ani.
Au fost prelevate 55 de esantioane din produse cosmetice care nu se indeparteaza prin clatire, cu
provenienta din Romania (42), tari UE (7) si ţari terţe (6).
Au fost gasite neconformitati pentru 3 esantioane (1 provenienta non-UE) si 2 provenienta din Romania),
legate de :
- Prezenta izobutilparabenului (concentratie 0,11%) – 1 produs
- Prezenta metilparabenului, eticheta continea declaratia ―fara parabeni‖ – neconformitate la
prevederile de la pct. 2 ―Veridicitatea‖ din Anexa de la Regulamentul (CE) nr. 655/20133- 1
produs
- Depasirea CMA – 1 produs
Repartitia pe domenii de concentratie a continutului total de parabeni la esantioanele conforme este
prezentata in Graficul 1.
Nr.probe
35
30
25
20
domeniul de concentratie determinat pentru
15 continutul total de parabeni
10
5
0
<0.01 0.011-0.1 0.11-0.2 0.21-0.3 0.31-0.4 >0.4
Grafic 1. Repartitia pe domenii de concentratie a continutului total de parabeni la esantioanele conforme
Asa cum se poate observa din Graficele 2, 3 si 4, metilparabenul reprezinta co-ingredientul din amestecul
de conservare identificat in toate esantioanele prelevate (100%), urmat de etilparaben (63,6%),
3
REGULAMENTUL (UE) NR. 655/2013 AL COMISIEI din 10 iulie 2013 de stabilire a unor criterii comune pentru justificarea
declarațiilor utilizate în legătură cu produsele cosmetice

57
propilparaben (50%), butilparaben si acid p-hidroxibenzoic (27,7%). Pe baza probelor recoltate, metil- și
propilparabenul sunt cei mai utilizati parabenii in cosmetice, dintre care metilparaben prezintă cel mai
ridicat nivel de utilizare.
concentratie parabeni totali < 0.1
concentratie parabeni totali > 0.1
MPB-metilparaben
EPB-etilparaben
100 PPB-propilparaben
BPB-butilparaben
80 HPB-p-hidroxibenzoic acid
60
% de esantioane in care a fost identificat
40 parabenul
20
0
MPB EPB PPB BPB HPB
Grafic 2. Repartitia procentuala a tipurilor de parabeni utilizati in sistemul de conservare la esantioanele cu

concentratie >0.1% de parabeni totali
21
19
17
15 HPB
13 BPB MPB-metilparaben
EPB-etilparaben
11 PPB PPB-propilparaben
9 BPB-butilparaben
EPB HPB-p-hidroxibenzoic acid
7
MPB
5
3
1
0 0.1 0.2 0.3 0.4

58
Grafic 3. Variatia de concentratie in raport cu parabenul determinat
0.12 0.110748
0.1
0.08
MPB-metilparaben
EPB-etilparaben
0.06 PPB-propilparaben
0.04957 Series1
BPB-butilparaben
HPB-p-hidroxibenzoic acid
0.041
0.04
0.03866
0.034
0.02
0
MPB EPB PPB BPB HPA
Grafic 4 Valoarea mediana de concentratie a tipului de paraben in esantioanele testate
5.1.1. Evaluarea expunerii si a marjei de siguranta la parabeni

Principala cale de expunere la produsele cosmetice este calea dermală. Grupul de experți pentru
Revizuirea Ingredientelor Cosmetice din SUA a estimat că metabolismul parabenilor este de natură să
conducă la mai puțin de 1% din parabeni nemetabolizati disponibili pentru absorbție în corp (CIR, 2008),
în timp ce CSSC a estimat că 3,7% din propilparaben sau butilparaben poate fi absorbita prin piele intactă
(CSSC, 2011). Problema privind cantitatea de parabeni absorbiti prin pielea intactă este încă in discuție,
noi studii fiind efectuate. Unii autori susțin că absorbția dermala este de la 14,5% (pentru metilparaben)
până la 27,1% (pentru butilparaben), măsurată în studiile efectuate la șobolan, ceea ce ar proiecta o
expunere sistemică la om, variind de la 0,5% la 9%, luând în considerare permeabilitatea ridicată a pielii
de șobolan comparativ cu pielea umană. Mai mult, ei susțin că utilizarea topică a parabenilor nu produce
o expunere semnificativă sistemică la compușii de bază, ci la un metabolit, adică acidul para-
hidroxibenzoic (PHBA).
CSSC a estimat o expunere externă agregată la produsele cosmetice de 69,6 mg/persoană/zi, egală cu 1,16
mg/kg greutate corporală/zi (CSSC / 1348-1310). Acest lucru este derivat dintr-o utilizare totală estimată
a produselor cosmetice de 17,4 g/ persoană/zi și o concentrație maximă de 0,4%. Folosind o absorbție
cutanată de 3,7%, aceasta conduce la o expunere sistemică de 0,043 mg/kg greutate corporală/zi.
O doză sistemică la om pentru adulți de 1,18 mg/kg greutate corporală/zi, la mai multi parabeni (bazat pe
absorbția de 50%, prin piele) și o doză sistemică pentru sugari de 0,336 mg/kg greutate corporală/zi, (de
asemenea, funcție de gradul de absorbție de 50%, prin piele) a fost estimat prin CIR din utilizarea zilnică
medie de 17,76 grame de produse cosmetice pe zi pentru adulți și 378 mg pentru sugari (CIR, 2008).
Într-un proiect finanțat de EPA din Danemarca "Expunerea gravidelor la perturbatorii endocrini
suspectati" a fost găsita o expunere sistemică estimată de 0,089 mg/kg greutate corporală /zi, pentru
fiecare singur paraben, pentru propil-, butil- și isobutilparabeni (Andersen et al, 2012). Acest lucru a fost
estimat pe baza unui scenariu, în conținutul maxim de propil-, butil- sau izobutilparaben în produsul
cosmetic era 0,1% (ca acid).

59
Expunerea cumulativă a fost estimată la 1,3 mg/kg greutate corporală/zi, pe baza estimărilor rafinate
totale de expunere din studiul lui Cowan-Ellsberry și Robison, 2009. Dintre acestea, 0,79, 0,34, și 0,0016
mg / kg greutate corporală / zi, a fost expunerea atribuita metil-, propil- și respectiv butilparabenului.
5.1.2. Evaluarea dozei de expunere sistemica (SED) la valorile mediane ale concentratiei determinate
pentru tipurile de parabeni din esantioane
Doza de expunere sistemica (SED) a fost calculata potrivit formulei
Expunerea (in mg/ kg corp/zi) in relatie cu continutul de parabeni determinati in esantioane este
prezentata in graficul 5.
SED=0,0053 mg/kg corp/zi
SED = 0,00439 mg/kg corp/zi
Grafic 5. Valoarea dozei de expunere sistemica (SED) la media valorilor de concentratie determinate pentru
diverse tipuri de parabeni.
În caracterizarea riscului, ultima etapă în evaluarea siguranței unei substanțe cosmetice, este aplicarea un
factor de incertitudine. Pentru produsele cosmetice, acest factor este numit MoS și se calculează prin
împărțirea valorii NOAEL a substanței cosmetice, la valoarea SED estimata.
Formula de calcul a Marjei de Siguranta este

60
Pentru ca un produs cosmetic sa fie sigur pentru sanatatea utilizatorului, valoarea MoS trebuie sa fie >100
Pentru o valoare NOEL de 2 mg/kg corp/zi, rezulta urmatoarele valori ale Marjei de Siguranta (MoS)
pentru doza de expunere sistemica ce a fost calculate dupa valorile mediane ale concentratiei determinate
pentru tipurile de parabeni (Grafic 6).
MoS=169
MoS=377
MoS=455
MoS=483
MoS=555
Grafic 6. Valorile Marjei de Siguranta (MoS) pentru media valorilor de concentratie determinate pentru diverse tipuri de
parabeni
Dupa cum se poate observa din graficul 6, toate valorile mediane ale concentratiilor determinate in
esantioane au fost sigure pentru consumator (MoS>100). Cea mai scazuta marja de siguranta este pentru
metilparaben, iar cea mai mare valoarea MoS este pentru butilparaben.
5.2. Supravegherea formaldehidei si a substantelor donoare de formaldehida
Compusii donori de formaldehida reprezinta unii dintre conservantii cei mai frecvent folositi in
cosmetice, cu exceptia parabenilor. Unele rapoarte arata ca unii agenti de conservare donori de
formaldehida au potenta de sensibilizare dermala.
Concentratia de formaldehida in produsul finit este reglementata in UE prin Regulamentul (UE) nr.
1223/2009, dupa cum urmeaza:
- Interzicere : utilizare in dispersoarele de aerosoli (spray);
- Concentrația maximă în preparatul gata de utilizare
Produse pentru cavitatea orală - 0,1 % (ca formaldehida libera)
Alte produse - 0,2 % (ca formaldehida libera)
In urma determinarilor de laborator, nu au fost gasite neconformitati la esantioanele prelevate.
Concentratiile determinate in esantioane au variat de la <0,001% pana la 0,184 %. Repartitia pe domenii
de concentratie si tipurile de produs a continutului de formaldehida din esantioanele conforme prezentata
in Graficele 7 si 8.

61
20
15
domeniul de concentratie
10
determinat pentru formaldehida
0
<0.001% 0.001-0.01 0.01-0.1 >0.1
Grafic. 7. Repartitia pe domenii de concentratie a continutului de formaldehida din esantioane

Grafic 8. Variatia de
21 concentratie in raport cu
20 categoriile de produs
19 esantionate
c% de formaldehida in
18
produse pentru
17
ingrijirea dintilor si a
16
gurii
15
14 c% de formaldehida
13 inantiperspirante
12
11
9 inproduse pentru
8 ingrijirea unghiilor
7
6
4 inproduse de machiaj
3
2
1
0 0.05 0.1 0.15 0.2
Asa cum se poate observa din Graficul 8, cea mai mare valoare medie a concentratiei de formaldehida din
esantioanele testate se gaseste in preparatele pentru baie si dus si in antiperspirante.

62
0.3
0.2523
0.25 3
0.2 0.1838
0.15
0.1
0.05
0.0194
0 0.0180 0.0033 0.0015
0.001 0.0048
8
Grafic 8. Media concentratiilor de formaldehida in relatie cu categoria de produs esantionat
5.2.1. Evaluarea dozei de expunere sistemica (SED) la valorile mediane ale concentratiei determinate de
formaldehida si donori de formaldehida
Doza de expunere sistemica (μg/kg corp/zi) a fost calculata in raport cu media concentratiilor de
formaldehida determinata, pentru categoriile de produs esantionate.
Asa cum se poate observa din tabelul 1 si Graficul 10, cu toate ca cea mai mare concentratie a fost gasita
in preparatele pentru baie si dus, acestea prezinta o valoare MoS suficient de mare si protectiva, in timp
ce produse care raman in contact indelungat cu pielea (precum antiperspirantele si produsele de ingrijire a
pielii) prezinta valori mai scaute ale MoS.
Media c% SED* * Doza de

Categorie de produs determinate (mg/kg/zi) MoS** expunere
produse de ingrijire a pielii 0.01808 0.011088 909 sistemica
produse de ingrijire a parului 0.0194 0.000145 68965 **Marja de
preparate pentru baie si dus 0.25233 0.00352 2840 siguranta,
produse pentru barbierit 0.0033 0.001353 7390 calculate pentru
o valoarea
produse de machiaj 0.001 0.00004 250000 NOAEL=10
produse pentru ingrijirea unghiilor 0.0015 0,00002 500000 mg/kg corp/zi
antiperspirante 0.1838 0.0203 492
produse pentru ingrijirea dintilor 0.0048 0.00156 6410
Tabel 1. Valorile concentratiei medie, a dozelor de expunere sistemica si a Marjei de siguranta pentru formaldehida
determinata in esantioanele tipurilor reprezentative de produse cosmetice

63
Dosa de expunere sistemica (SED) -μg/kg corp/zi
25
20,3
20
15
11,088
10
5 3,52
1.353 1,56 Dosa de expunere sistemica

0 0.145 0,02 (SED) -μg/kg corp/zi
Grafic 9. Valorile dozelor de expunere sistemica la media concentratiilor de formaldehida din esantioane
Marja de Siguranta (MoS) in relatie cu tipurile de

produse
600000
500000 500000
400000
300000
250000
200000
100000 68956 Marja de Siguranta (MoS) in
7390
0 909 2840 6410 relatie cu tipurile de produse
492
Grafic 10. Marja de siguranta pentru media concentratiilor de formaldehida determinata in esantioanele din diferite
categorii de produse cosmetice.
Cei mai multi conservanti care elibereaza formaldehidă pot elibera formaldehidă în condițiile de
utilizare, ceea ce poate conduce la dermatita alergică de contact. Indivizii alergici la
formaldehida, trebuie sa evite produsele cosmetice care nu se indeparteaza prin clatire,
conservate cu agenti eliberatori de formaldehida precum Quaternium-15, diazolidinil uree,
DMDM hidantoină sau Imidazolidinyl ureea, cu toate că, în unele cazuri, produsele ar putea fi
tolerate.

64
Cu toate ca preparatele pentru baie si dus contin cea mai mare concentratie de formaldehida,
marja de siguranta MoS este mai mare in raport cu produsele care sunt utilizate frecvent si
raman timp indelungat in contact cu pielea (creme, antiperspirante).
Toate produsele testate au o valoare MoS>100 pentru formaldehida, ceea ce corespunde cu
cerintele de siguranta ale Regulamentului Cosmeticelor.
5.3. Supravegherea metalelor grele (plumb, cadmiu si mercur) in bazele nuantoare (fond
de ten, corector, baza machiaj, etc)
În conformitate cu Regulamentul (UE) nr 1223/2009, produsele cosmetice pot conține "urme
inevitabile punct de vedere tehnic" de metale grele. Această definiție este prea vagă.
Autoritățile ar trebui să stabilească limite bine definite, având în vedere riscurile asociate cu
contaminarea cu metale grele a produselor de îngrijire personală.
Urmare a determinarilor de contaminanti, a fost caracterizat riscul care rezultă in urma expunerii
la unele metale (cadmiu, mercur, plumb) care pot să apară în "urme inevitabile", din materii
prime și, în consecință, în produsele finite. In evaluare, a fost adoptat "scenariul celui mai rău
caz", bazat pe ipoteza că in lipsa datelor despre absorbția prin piele, s-au folosit date referitoare
la absorbția orală. Caracterizarea riscurilor a fost efectuată calcularea dozei de expunere
sistemica (SED) și marjei de siguranță (MoS = NOAEL sau BMDL10 / SED). Expunerea la
cantitățile maxime de metale pretinse ca "tehnic inevitabile", a condus la valori mai mari de 100
(MoS). Aceasta sugerează că disponibilitatea ratelor experimentale absorbției cutanate ar putea
permite o îmbunătățire semnificativă a MoS, sporind astfel nivelul de siguranță. Cu toate că
rezultatele sunt satisfacatoare, se recomanda reducerea la minimum a contaminării, în
conformitate cu stadiul actual al tehniciilor de producție.
In timp ce penetrarea dermala a metalelor grele este considerat un risc mai mic decât absorbția
orală, penetrarea unui metal greu poate fi influențată de o serie de factori, inclusiv proprietățile
fizico-chimice ale amestecurilor și calitatea pielii. Pielea cu leziuni va absorbi mai mult toxic.
Pericolul specific al metale grele este de așa natură încât ele se bioacumulează. Metale grele
care sunt stocate în oase persistă zeci de ani.Metale grele, cum ar fi Cd reprezinta cauza bine
cunoscuta de dermatită alergică de contact.
Rezultatele pentru determinarea metalelor în fondul de ten sunt prezentate în Graficul 11 arat
valori ale concentrațiilor de metale grele intre de la 15 – 221 ppb (Pb), 0,092-55,6 ppb (Cd) si
0,25-28,16 ppb (Hg), cu o valoare medie de 114.6222 ppb (Pb), 4.37819 ppb (Cd) si 3.561667
(Hg).
Rezultatele acestui studiu indică faptul că Cd, Pb, și Hg au fost prezente, la concentrații sub
limitele de control de reglementare pentru impuritățile din produse cosmetice și au sugerat
existenta bunelor practici de fabricație (BPF). Marja estimată de siguranță (MoS) a indicat faptul
că nivelele de metale grele în aceste produse cosmetice nu prezintă risc potențial pentru
utilizatori.

65
C% de Hg
C% de Cd
C% de Pb
Grafic 11. Variatia de concentratie in raport cu tipul de contaminant
Datele au prezentat o diferență semnificativă, în concentrațiile de metale între diferite mărci de

produse cosmetice. Rezultatele au arătat de asemenea că concentrațiile metalelor studiate au
fost mai mari în fondul de ten sub forma de stick decât cel conditionat sub forma lichida. Cu
toate acestea, nu a existat nici o diferență semnificativă a concentrațiilor de metale din același
tip, cu excepția unor mărci. Diferența în materiile prime și practicile de fabricație sunt probabile
factorii responsabili de variațiilor de contaminare a acestor produse cosmetice. Alte surse de
variații în cadrul și între mărci de la același producător includ neconcordanțe de la lot la lot în
timpul fabricării și a diferenței în practicile de fabricație de brand precum și contaminarea din
surse exogene
5.3.1. Evaluarea expunerii si sigurantei la metale grele (plumb, cobalt si mercur)
Informațiile exacte privind concentrațiile de impurități și pericole native ale ingredientelor
prezente în bazele nuantatoare sunt necesare pentru evaluarea siguranței utilizării acestor
produse. cosmetice care sunt aplicate direct pe piele. Deși pielea asigură o barieră de protecție
mai mare; unele componente ale acestor produse sunt absorbite de piele și sunt transportate
sistematic la diferite organe din corp, unde pot manifesta toxicitate pentru perioade mai scurte
sau mai lungi.
Riscul asociat cu expunerea la impurități metalice în fondul de ten pot fi evaluat cu ajutorul
factorului de incertitudine numit marja de siguranță (MoS), și se calculează prin împărțirea la
cea mai scăzută valoare NOAEL a substanței cosmetice studiate la doza de expunere
sistemică (SED). Disponibilitatea sistemică a substanței cosmetice este estimată prin luarea în
considerare a cantitatii zilnice a produsului finit aplicat, concentrația substanței în studiu,
absorbția cutanată a contaminanților, și greutatea corporala.

66
C%=3,56μg/kg
SED = 0.003 μg/kg/zi
MoS=7666
C%=4.37μg/kg
SED = 0.004 μg/kg/zi
MoS=25000 Pb
Hg
Cd
C%=114.62 μg/kg
SED = 0.1 μg/kg/zi
MoS=4000
Grafic 12. Dozele de expunere sistemica (SED) (μg/kg/zi) la media concentratiilor (C%) (μg/kg) de plumb, cadmiu
si mercur din esantioanele prelevate, de la care este derivate Marja de siguranta (MoS)
Limitele pentru contaminantii chimici determinati: Metalele grele trebuie sa fie absente in
produsele cosmetice, insa sunt admise urme care sunt considerate inevitabile din punct de
vedere tehnic, in conditiile implementarii principiilor BPF (Bunei Practici de Fabricatie). Studiile
de supraveghere derulate in unele state membre pentru determinarea nivelelor de fond aferente
conţinutului de metale grele in pastele de dinţi si alte produs cosmetice, au evidenţiat valorile
pot fi considerate inevitabile din punct de vedere tehnic - (Bundesgesundheitsblatt (Federal
Health Journal, Germany), 28, 1985, Nr. 7, 216.):
Plumb:20 ppm (200ppb)
Cadmiu:5 ppm (50 ppb)
Mercur:1 ppm
5.4. Supravegherea contaminantilor microbiologici (bacterii, fungi) in bazele nuantoare
(fond de ten, corector, baza machiaj, etc)
Produsele fac parte dinb categoria 2 de risc microbiologic pentru care SCCS4 a stabilit
urmatoarele:
→ numarul total de microorganism mezofile aerobe viabile nu trebuie sa depaseasca 10 3
ufc/g sau 103 ufc/ml din produs
→Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus si Candida albicans nu trebuie sa
fie detectabile in 0.1 g sau 0.1 ml produs finit
Ca urmare a analizei esantioanelor prelevate, au fost identificate urmatoarele neconformitati:
- Numar bacterii aerobe mezofile (NTG) >103 ufc/g sau 103 ufc/ml la 1 produs (NTG=1,5 x
103 ufc / 1gr), tara de provenienta China;
- Prezenta Escherichia coli la 1 produs, tara de provenienta China
- Prezenta Staphylococcus aureus la 2 produse, tara de provenienta China
Pseudomonas aeruginosa, Candida albicans, Drojdii si mucegaiuri nu au fost detectate in
niciunul dintre esnatioanele examinate.
4
European Commission 2012, The SCCC’S notes of guidance for the testing of cosmetic substances and their
safety evaluation’, European Commission, Brussels, viewed 2 July 2014,
http://ec.europa.eu/health/scientific_committees/consumer_safety/docs/sccs_s_006.pdf.

67
6. CONCLUZII
Ignorând riscul de alergie de conservanți, evaluarea riscurilor la conservanții pe baza de
paraben si formaldehida arată că utilizarea acestora este în siguranță atunci când evaluarea se
face pe un singur produs care conține cantitatea maximă permisă de conservant. Evaluarea
riscurilor se bazează pe toate valorile MoS calculate fiind peste 100, care este, în general, cea
mai mică valoare MoS la care o substanță a fi considerata acceptabila pentru utilizarea în
condiții de siguranță într-un produs.
Dozele sistemice estimate pentru PB, Cd si Hg chiar și la absorbția de 100 % nu au depășit
dozele zilnice tolerabile, specificate de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța
Alimentară (EFSA)
Rezultatele testarilor microbiologice demonstrează că bazele nuantatoare esantionate
îndeplinesc pragurile de siguranță de referință pentru activitatea microbiologică și in majoritate
par a fi lipsite de contaminare microbiologică, la momentul deschiderii inițiale. Cu toate acestea
au fost identificata o contaminare patogena, care poate fi atribuită faptului că produsele sunt de
multe ori emulsii apă în ulei, cu concentrații mari de substanțe dizolvate și un indice de activitate
a apei redus, care determina conditii favorabile de dezvoltare a microorganismelor.
Deoarece testul de provocare a eficacitatii de conservare nu a fost realizat, nu este posibila
furnizarea niciunei informații legate de faptul ă produsele ar fi susceptibile de a-si menține
starea microbiologică acceptabilă pe toată durata de viață preconizată a produsului după
deschiderea inițială și în timpul utilizării tipice.

68
II. Monitorizarea intoxicaţiilor acute neprofesionale cu produse chimice
Chimist Albu Gabriela –CRSP Iasi
In cadrul programelor naţionale PN II, supravegherea intoxicaţiilor acute neprofesionale cu

produse chimice este o prioritate de sănătate publică având la bază Regulamentul (CE) nr. 1272/2008
(CLP) privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor şi legislaţia conexă.
Scopul monitorizării este protejarea populaţiei faţă de pericolele generate de chimicale (dezinfectanţi,
detergenţi, pesticide neagricole şi pesticide agricole, vopseluri, îngrăşăminte, cosmetice), precum şi
identificarea altor riscuri (intoxicaţii cu monoxid de carbon, cu băuturi alcoolice, energizante, droguri,
ciuperci, plante, s.a.). In cadrul acestor evaluări de risc numărul de intoxicaţii cu o anumită substanţă sau
clasă de produs poate să constituie baza fundamentală pentru luarea deciziei şi managementul riscului,
monitorizarea permiţând instituirea unui sistem de alertă şi de intervenţie din partea autorităţilor. Sinteza
datelor, indicatorii, precum şi o serie de variabile (comportamentul grupelor de vârstă şi sex, cauza
intoxicaţiei şi clasa de produs) permit analiza tendinţelor în timp şi zonale a diverselor grupuri
populaţionale, inclusiv cele vulnerabile.
Obiective: determinarea incidenţei de morbiditate şi mortalitate prin intoxicaţie cu chimicale la populaţia
generală; reducerea cazurilor grave dar şi a celor letale; reducerea riscului acut de intoxicatie, în special
la grupele de vârstă vulnerabile, prin aplicarea unor măsuri adecvate de prevenire.
Metodologia: colectarea cazurilor de către DSP judeţene de la nivelul spitalelor şi unitătilor de urgenţă şi
de la IML, pe baza „Fişei de declarare a intoxicaţiilor acute neprofesionale cu produse chimice‖.,
transmise trimestrial la CRSP Iaşi pentru a fi analizate şi interpretate în cadrul sintezei pe ţară. In 2016 au
fost raportate la nivel national 1217 cazuri de intoxicaţie acută neprofesională cu produse chimice
(reprezentând 0,16 % 000 locuitori). Numărul celor letale a fost 63 (reprezentând 5,18 % din numărul total
de intoxicaţii).Centralizarea raportărilor pe judeţe, după circumstanţele de expunere este prezentată în
Tabelele nr. 1. şi 2.
Numărul total de 1217 cazuri a fost repartizat după circumstanţele de expunere: accidentale- 708 cazuri
(557 pe cale orală, 502 cu produse lichide), voluntare- 474 cazuri, cu circumstanţe imprecise -5 cazuri, cu
circumstanţe necunoscute -28 cazuri, profesionale -2 cazuri.
DSP Bucureşti a raportat şi în 2016 un număr mare de intoxicaţii– 402 cazuri (din Bucureşti şi judeţele
limitrofe), majoritatea intoxicaţii la copii şi adolescenţi, inclusiv cu monoxid de carbon, cu băuturi
alcoolice, cu droguri, cu plante, ş.a. semnalate de Spit. Clinic de copii Gr. Alexandrescu.
Un număr mare de intoxicaţii cu produse chimice (dezinfectanţi, detergenţi, pesticide ş. a.) au fost
înregistrate şi în judeţele: Iaşi- 119, Suceava- 91, Galaţi- 92, Bihor- 80, Prahova- 56, Sibiu- 54,
Dâmboviţa- 36, Braşov- 47. Au fost judeţe care nu au raportat/înregistrat intoxicaţii, aceleaşi ca în anii
precedenţi: Alba, Arad, Botoşani, Satu-Mare .
Din cele 708 intoxicaţii accidentale, 395 (55,8%) au fost înregistrate la copii cu vârste sub 12 ani, dintre
care: cu detergenţi pernuţe/capsule active gel 61 cazuri, cu monoxid de carbon 40 cazuri/DSP Buc, IF,
GR, TR, cu raticide 31 cazuri, cu insecticide neagricole 30 cazuri, cu diluanţi 19 cazuri, cu vopsea 3, cu
pesticide agricole 15 cazuri, cu nitriti 8 cazuri, cosmetice 7, cu ciuperci 4, cu
hidrocarburi/petrol/motorina/benzina 23 cazuri, cu plante ornamentale 13 cazuri, cu antigel 7 cazuri, cu
alte produse precizate 20 cazuri (cu mercur termometru 1, cu odorizant de cameră 2, ş.a.).
Pacienţii înregistrati au fost (în ordine descrescătoare a numărului de cazuri): 607 din grupa de vârstă 15-
59 ani, 279 copii sub 3 ani, 193 cu vârsta 4-14 ani (117 cei de 4-12 ani), 143 pacienţi de 60 si peste 60
ani.
Precizăm că, 149 dintre pacienţii din grupa 15-59 ani sunt adolescenţi cu vârste sub 18 ani (cu intoxicaţii
voluntare 116, 82 prin consum de alcool şi alte substanţe de abuz (uz recreational), asemenea intoxicaţii
fiind şi la copii cu vârste sub 15 ani 37 cazuri.

69
La nivelul DSP Bucureşti au fost centalizate în 2016 în total 119 cazuri de intoxicaţii cu alcool şi
droguri/Buc, IF, GR, situaţie care necesită o analiză atentă a autorităţilor şi implicarea în educarea
copiilor şi tinerilor cu privire la aceste riscuri.
Au fost înregistrate şi analizate în sinteza nationala şi alte aspecte:

Zona de rezidenţă: urban 550 cazuri, rural 539; genul: barbaţi 730 cazuri, femei 488.
Numărul intoxicaţiilor, după calea de expunere: prin ingestie 995 cazuri (81,76% din total intoxicaţii) -
521 accidentale, 474 voluntare, prin inhalare 192 cazuri (15,4%), afectare dermală 14 (1,15%), oculară 15
(1,23%), altă cale 5 cazuri (0,41%) şi necunoscută 13 cazuri (1,07%).
După clasa de produs au fost înregistrate intoxicaţii: cu dezinfectanţi 192 cazuri, cu pesticide neagricole
166 cazuri, cu detergenţi 159 cazuri, pesticide agricole 142, cu diluanţi 55 şi vopsele 14, cu produse
cosmetice 11, cu îngraşăminte 4 cazuri, cu produs necunoscut 66 cazuri, cele mai multe cu alte produse
precizate 409 cazuri.
Gravitatea intoxicaţiilor a fost: scăzută în 389 cazuri (cu simptome digestive - greaţă, vărsături, colică, fie
respiratorii - tuse, dispnee, durere, semne de oboseală, indispoziţie), medie în 184 cazuri (cu tulburări
moderate de metabolism), fără urmări 97 cazuri, cu grad ridicat în 56 cazuri (comă, stop cardiac, stop
respirator, cu hemoragii digestive), cu grad de severitate neprecizat 225 cazuri; au fost consemnate şi alte
date: cazuri confirmate 642, probabile 367 cazuri, posibile 191; tratate în UPU 242 cazuri, spitalizate 857
cazuri; pentru unele, cheltuieli în 261 cazuri ( 730 zile/203 zile ATI) = 263486,3402 RON (în medie/caz
= 1062,4449 RON).
Cele 63 decese înregistrate au fost încadrate astfel:
-în circumstanţe accidentale 16 decese (10 prin intoxicaţie cu monoxid de carbon, 2 cu substanţe
antiparazitare, unul cu un produs insecticid (oral), un deces cu alcool metilic, cu substanţa necunoscuta
un deces, prin inhalare/în puţ cu petrol şi apă sărată un deces;
-prin ingestie voluntară - 30 decese ;
-în circumstanţe imprecise un deces cu alcool etilic (alcoolemie 4,5%);
-în circumstanţe necunoscute 16 decese (11 fişe de la INML cu date incomplete- pacient/ţi din
Dâmboviţa, prezent alcool metilic în sânge/urină), un deces cu alcool metilic şi diazinol, 1 deces posibil
cu produs pesticid, cu substanţe necunoscute 2, unul cu gaz butan.
Mortalitatea în anul 2016 a fost de 0,32 la 100 000 locuitori, comparativ cu 0,26 %000 locuitori în 2015
(0,57 %000 locuitori, cu decesele din Colectiv), şi 0,29 %000 locuitori în 2014 şi 0, 5 %000 locuitori în 2013.
Pentru prevenirea unor evenimente nedorite determinate de utilizarea produselor chimice privind
sănătatea şi mediul este necesar să se ia măsuri mai eficiente, în primul rând de educare a părinţilor
privind riscurile de intoxicaţie la copiii mici, deoarece se constată o percepţie scăzută la informaţiile de pe
etichete în ce priveşte protejarea copiilor. In 2016, 395 dintre cazurile de intoxicaţie accidentală (55,8%)
au fost la copii cu vârste sub 12 ani (279 copii sub 3 ani) în mediul casnic.
O atenţie deosebită o impun în continuare produsele pesticide agricole şi neagricole, în special
insecticidele de uz veterinar şi cele agricole, care trebuie să fie distribuite strict autorizat. De asemenea,
este necesară o informare mai bună a celor care le comercializează cât şi a celor care le utilizează privind
riscurile, întrucât se constată în România un număr mare de intoxicaţii voluntare (tentative de suicid) cu
asemenea produse, şi decese.

70
CAPITOLUL IV
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU IGIENA
HABITATULUI UMAN
I. Monitorizarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea

medicala
Ing. Oana Curea, Ing. Ana-Maria Bratu, Ing. Madalina Constantin

Colaboratori: Centrele Regionale de Sanatate Publica Iasi, Tg. Mures, Cluj, Timisoara si Directiile de Sanatate
Publica Judetene
Obiective
 evaluarea periodică a sistemului de gestionare a deşeurilor, derulat în unităţile sanitare;
 determinarea calitativă şi cantitativă a deşeurilor produse în unităţile sanitare;
 identificarea riscurilor ce pot fi generate de această categorie de deşeuri;
 minimizarea cantităţii de deşeuri medicale generate de unităţile sanitare;
 propunerea unor măsuri ce vizează îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor produse în
unităţile sanitare.
 completarea si actualizarea bazei nationale de date a deseurilor medicale.
Metoda de lucru
Culegerea si raportarea datelor pentru baza nationala de date a deseurilor rezultate din activitatea
medicala s-a realizat pe baza Metodologiei de culegere a datelor, reprezentata de Anexa 2 a Ordinului
Ministrului Sanatatii nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor
rezultate din activitati medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date a
deseurilor rezultate din activitati medicale. Sinteza se realizează printr-un sistem de raportare lunara,
trimestrială si anuala a datelor colectate de unităţile sanitare publice si private, sub coordonarea directiilor
de sănătate publică locale si a centrelor regionale de sanatate publica, pe baza metodologiei de colectare si
raportare a datelor. Anual, CNMRMC proceseaza datele la nivel national, elaboreaza raportul sintezei si il
transmit catre Ministerul Sanatatii.
Rezultate
Pentru anul 2016, 42 de Directii de Sanatate Publica Judetene si municipiul Bucuresti au raportat date
catre Institutului National de Sanatate Publica. Datele transmise reprezinta tipuri si cantitati de deseuri
rezultate din activitatea medicala (conform HG nr. 856/2002 – clasa 18 01), precum si evaluarea modului
de gestionare a acestei categorii de deseuri, la nivelul unitatilor sanitare publice si private. Au raportat
date, in medie 805 de unitati sanitare publice si private cu si fara paturi (inclusiv unitati sanitare din
ministerele cu retea sanitara proprie). Aproximativ 47 de unitati sanitare publice si private din municipiul
Bucuresti au raportat date. Raportarea s-a realizat in conformitate cu metodologia de culegere a datelor
pentru baza nationala de date, aprobata prin Ordinul MS nr. 1226/2012.

71
Referitor la cantitatile de deseuri medicale pe cele 9 categorii, din clasa 18 01, generate de unitatile
sanitare publice si private, acestea se regasesc in urmatoarele Anexe, astfel:
- Nivel de raportare a datelor la nivelul judetelor - Anexa I
- Date privind Centralizarea cantitatilor generate de deseuri rezultate din activitatea medicala, la
nivel judetean – anul 2016 – Anexa II;
nivelul DSP-urilor – anul 2016 – Anexa III;
nivel national – anul 2016 – Anexa IV.
Evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor medicale la nivelul unitatilor sanitare publice si private
In urma prelucrarii datelor raportate de catre directiile de sanatate publica judetene, s-au conturat o serie
de date procentuale privind modul in care unitatile sanitare gestioneaza aceste deseuri, pe care le
prezentam in continuare. Raportarea datelor privind activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea
medicala, a fost realizata de catre un numar 661 de unitati sanitare publice si private (aproximativ 30% sunt
din sistemul privat).
Colectarea si separarea pe categorii a deseurilor medicale

Toate unităţile sanitare publice si private au raportat ca realizează separarea si colectarea pe categorii a
deşeurilor generate. Unitatile sanitare colecteaza deseurile rezultate din activitatea medicala pe categorii,
in recipiente corespunzatoare. Respectiv 94% din unitatile sanitare investigate au precizat ca utlizeaza sac
galben pentru colectarea deseurilor infectioase. 88% din unitatile sanitare folosesc cutie de carton cu sac
galben in interior pentru colectarea deseurilor infectioase si a deseurilor anatomo-patologice si partilor
anatomice. Recipientele din material plastic rigid rezistente la actiuni mecanice, cu inchidere temporara si
definitiva sunt utilizate de catre unitatile sanitare intr-o proportie de 97%, pentru colectarea deseurilor
intepatoare-taietoare. 90% din unitati folosesc sac negru sau transparent din plastic pentru colectarea
deseurilor nepericuloase care nu necesita masuri speciale de prevenire a infectiilor. 25% din unitatile
investigate utilizeaza alte ambalaje (recipiente din plastic/metal cu inchidere temporara si definitiva,
containere, europubele, recipienti metalici, bidoane de unica folosinta) pentru celelalte categorii de
deseuri medicale, respectiv deseuri chimice periculoase, medicamente expirate, deseuri chimice
nepericuloase.
1.5% 4.5%
8% 4%
Utilizeaza
Nu utilizeaza Utilizeaza
Nu au precizaat Nu utilizeaza
Nu au precizaat
94%
88%
Recipient - Sac galben Recipient - Cutie carton cu sac in interior

72
1% 2%
4% 6%
Utilizeaza
Utilizeaza
Nu utilizeaza
Nu utilizeaza
Nu au precizaat
Nu au precizaat
97%
90%
Recipient - Cutie plastic Recipient - Sac negru
Transportul intern al deşeurilor medicale

96% din unitatile sanitare publice si private au raportat modalitatea in care realizeaza transportul intern
al deseurilor. Restul unitatilor sanitare nu au oferit informatii in ceea ce priveste transportul intern (4%).
Astfel, 77% au raportat ca deţin si utilizeaza containere mobile in spatiul de stocare temporara a
deseurilor, 11% au precizat ca nu utilizeaza containere iar restul de 12% din unitatile sanitare nu au
precizat. De asemena, sunt unitati sanitare care utilizeaza carucioare speciale pentu transportul intern al
deseurilor respectiv 35%, 36% au precizat ca nu utilizeaza carucioare iar 28% nu au precizat informatii
pe acest segment. Utilizarea liftului pentru aceasta activitate, intr-un procent de 39% din unitati au
raportat dar cu respectarea unui interval orar.
Transportul deseurilor periculoase medicale se realizeaza pe trasee special destinate, in proportie de

76%, cu respectarea unui interval orar intern, 11% au precizat ca nu detin un circuit separat pentru
transportul intern al deseurilor iar restul de 13% din unitatile sanitare nu au furnizat informatii despre
aceasta activitate
Stocarea temporară a deşeurilor medicale

Unitatile sanitare au mentionat faptul ca detin spatii de stocare temporara a deseurilor generate. Situatia
existenta a spatiilor de stocare temporare a deseurilor in cadrul unitatilor sanitare, este urmatoarea:
 sistem de securizare a spatiului: 87% din unitatile sanitare;
 dotare cu apa curenta: 79% din unitati;
 sistem de evacuare a apelor uzate: 83% din unitati;
 sistem de ventilatie: 83% din unitati, cu preponderenta ventilatie naturala;
 existenta unei incinte frigorifice (sistem frigorific/frigider/lada frigorifica): 48% din unitati,
predominand lada frigorifica.
35% din unitatile sanitare au raportat ca se intentioneaza o imbunatatire spatiului de stocare temporara in
ceea ce priveste atat sistemele de alimentare si/sau evacuare a apei cat si achizitionarea de sisteme
frigorifice/ventilatie.

73
Tratarea si eliminarea a deşeurilor medicale
Ca urmare a analizei datelor privind modalitatea de tratare şi eliminarea a deşeurilor periculoase si
nepericuloase provenite din activitatea medicală (conform Sectiunea 5.3. din Ordinul MS nr. 1226/2012),
au rezultat următoarele:
o 62% - incinerarea deşeurilor periculoase generate, printr-un operator economic;
o 16% - tratare, printr-un operator economic;
o 16% - depozitare intr-un depozit de deseuri nepericuloase;
o 6% - tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute, in cadrul unitatii sanitare
prin instalatii proprii.
Eliminarea deşeurilor nepericuloase care nu necesita masuri speciale privind prevenirea infectiilor
Eliminarea deşeurilor nepericuloase, care nu necesita masuri speciale privind prevenirea infectiilor se
realizează pe bază de contract cu firme de salubrizare specializate, deşeurile fiind transportate în
depozitele de deşeuri municipale.
Costuri rezultate din activitatile de gestionare a deseurilor medicale in unitatile sanitare

Costurile suportate de unitatile sanitare privind gestionarea deseurilor medicale, privind transportul si
eliminarea deseurilor periculoase, s-au conturat astfel:
 40% din unitati sanitare au precizat ca pentru 1 kg de deseuri periculoase medicale platesc mai
putin de 5 lei /kg;
 16% din unitatile sanitare au specificat ca platesc intre 5 - 12 lei;
 4% din unitati au precizat costul intre 12-50 lei;
 4% din unitatile sanitare au precizat ca aceste informatii sunt confidentiale;
 36% din unitatile sanitare nu au furnizat date in acest sens.
Instruirea si formarea profesionala a personalului implicat in gestionarea deseurilor rezultate din

activitatea medicala
Intr-un procent de 19% unitatile sanitare realizeaza instruirea trimestrial, 25% semestrial, 6% au realizat 3
instruiri pe an, 14% anual, 17% din unitati au realizat instruiri intre 5-12/an, 12% din unitati au precizat
ca au realizat mai mult de o 12 instruiri anuale, iar restul de 7% nu au furnizat date. Timpul alocat
cursului de instruire este in medie de 1-2 ore. Personalul participant la curs este reprezentat de: medici,
asistenti medicali, biologi, infirmieri, ingrijitoare, personal auxiliar si personal administrativ.

74
Raportarea cazurilor de boală si accidente in randul personalului unităţii sanitare implicat in
manipularea deseurilor
La nivelul anului 2016, precizam ca 7% din unitatile sanitare publice si private au raportat cazuri de
boala, 25% au semnalat accidente, iar restul de 68% nu au raportat cazuri de boala si accidente in randul
personalului medical. In concluzie, in anul 2016, s-au înregistrat 446 cazuri noi de îmbolnăvire la
personalul implicat în gestionarea deşeurilor medicale din cadrul unităţilor sanitare, dintre care 239
cazuri sunt reprezentate de Hepatita B (54%), 202 cazuri de Hepatita C (45%), iar alte infectii virale cu
transmitere sanguina - 5 (1%). Numarul total de accidente inregistrate si raportate in anul 2016 a fost
de 1520, dintre care 1438 (95%) accidente cu seringi sau alte obiecte ascutite si 82 (5%) cazuri accidente
din care poate rezulta transmiterea unei infectii serioase sau vatamarea, in randul personalului medicale,
implicat in manipularea deseurilor medicale.
Reprezentarea procentuala (%) a cazurilor de boala si accidente

in randul personalului im plicat in m anipularea deseurilor, la
nivelul unitatilor sanitare
7%
% Cazuri de boala
25% % accidente
% nu au semnalat
cazuri de boala sau
accidente
68%
Cazuri noi de îmbolnăvire la personalul implicat în gestionarea

deşeurilor medicale din cadrul unităţilor sanitare
45%
1% Hepatita B
Hepatita C
Alte infectii virale cu

transmitere sanguina
54%

75
Situatia echipamentelor de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute a deseurilor
periculoase medicale, amplasate atat la nivelul unitatilor sanitare cat si statiile care functioneaza in
sistem centralizat – anul 2016
Institutul National de Sanatate Publica prin CNMRMC a initiat in data de 08.02.2017 o actiune de
evaluare, cu implicarea directiilor de sanatate publica judetene prin care s-a solicitat o situatie actuala a
echipamentelor de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute a deseurilor periculoase
medicale din incinta unitatilor sanitare. A rezultat ca exista 65 de echipamente la nivelul unitatilor
sanitare, dintre care 22 sunt functionale, iar 43 sunt nefunctionale. In mediul privat opereaza 11 statii de
tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute utilizate pentru neutralizarea deseurilor
periculoase medicale, in sistem centralizat.
Din informatiile transmise de catre directiile de sanatate publica, cauzele care au stat la baza
nefunctionarii si neutilizarii celor 43 de echipamente, sunt datorate defectiunilor tehnice repetate,
costurilor mari de personal, costurilor mari de intretinere a echipamentului, lipsa dispozitivului de
procesare mecanica (tocatorul). O alta cauza este reprezentata de faptul ca sunt unitati sanitare care nu au
obtinut autorizatia de mediu si ca urmare echipamentele de tratare nu au putut fi puse in functiune. Un alt
aspect este acela ca unele echipamente nu au fost puse in functiune niciodata.
Concluzii
In anul 2016, se poate observa că unităţile sanitare realizeaza colectarea si separarea a deşeurile
generate, pe categorii. In anumite proportii ridicate, unitatile sanitare folosesc recipientele de colectare
specifice categoriilor deseurilor medicale. Deseurile rezultate din activitatea medicala sunt colectate la
sursa si separate pe categorii (9 coduri) confom Ordinului MS nr. 1226/2012 si HG nr. 856/2002.
Referitor la transportul deseurilor in cadrul unitatii sanitare, acesta se realizeaza pe trasee special
destinate, in proportie de 76%, cu respectarea unui interval orar stabilit.
In ceea ce priveşte stocarea temporara a deşeurilor in incinta unitatilor sanitare, s-a constatat o
preocupare continua pentru imbunatatirea conditiilor de stocare, prin cresterea procentelor referitoare la
dotarile acestui spatiu. In anul 2016, exista in continuare intentia unitatilor sanitare de a aduce
imbunatatiri acestor spatii de stocare.
Referitor la numarul accidentelor raportate de catre DSP Judetene in randul personalului medical
implicat in manipularea deseurilor medicale, s-a constatat o crestere (~5%) a numarul total de
accidente inregistrate si raportate pentru anul 2016, respectiv 1520, fata de 1452 in anul 2015. Ca si
in anul precedent, in anul 2016, se remarca usoara crestere a numarului accidentelor cu seringi
(ace) si alte obiecte ascutite, dar trebuie luat in considerare si faptul ca a crescut numarul unitatilor
sanitare raportoare de date de la 624 anul trecut, la 661 in acest an.
Eliminarea deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se realizeaza prin incinerare sau
depozitare in depozitul de deseuri. Deseurile infectioase si intepatoare – taietoare care au fost in prealabil
tratate prin decontaminare termica la temperaturi scazute (inclusiv procesate mecanic prin
maruntire/tocare) pot fi depozitate intr-un depozit de deseuri nepericuloase. O altă alternativă privind
tratarea deseurilor este reprezentată de decontaminare termica la temperaturi scazute a anumitor categorii
de deşeuri periculoase medicale in incinta unităţii sanitare (echipamente proprii), deseurile tratate fiind

76
nepericuloase, pot fi depozitate in depozitul de deseuri nepericuloase din regiunea respectiva. Din datele
prezentate in raport se poate observa faptul ca incinerarea este o optiune de eliminare a deseurilor intr-un
procent de 62% din unitatile sanitare publice/private, aceasta metoda adresandu-se unei game largi a
deseurilor periculoase medicale, dar exista totusi categorii care nu se recomanda a fi procesate prin
aceasta metoda. Unitatile sanitare care au optat catre metoda de tratare prin decontaminare termica la
temperaturi scazute a deseurilor medicale periculoase pe care le genereaza sunt intr-un procent de 22%.
Astfel, 16% din unitati tratateaza deseurile pe baza de contract printr-un operator economic autorizat, iar
6% trateaza deseurile in echipamente proprii in incinta unitatii sanitare.
In anul 2016, la nivelul unitatilor sanitare publice si private care au raportat date, cantitatea totala de
deseuri rezultate din activitatea medicala generata si raportata a fost de 13.059 tone/an. Din aceasta
cantitate, aproximativ 10.929 tone/an reprezinta cantitatea totala de deseuri periculoase. Din
cantitatea totala de deseuri periculoase, aproximativ 10.341 tone/an sunt deseuri infectioase rezultate
din activitatea medicala a celor 805 de unitati sanitare publice si private. In ceea ce priveste cantitatea
estimata de deseuri medicale periculoase, provenita de la cabinetele medicale (rezultata in urma studiului
din 2014) respectiv 5132 t/an, cumulata cu cantitatea finala de deseuri periculoase, rezulta o cantitate
totala de aproximativ 16061 tone/an deseuri periculoase, pentru anul 2016. Situatia completa privind
cantitatea generata de deseuri rezultate din activitatea medicala, pe coduri, se regaseste in Anexa IV.
Anexa I - Nivel de raportare a datelor la nivelul judetelor
47
44
50
40
45
37
35 40
31
35
25 30
23 22
20 19 20 25
18
16 16 16
15 15 14
20
13
12 12 1212
11 15
10 10 10 9 9 9
8 9 9 8
8 8 8 8
6 6 10
5
0
Nr mediu de raportare u.s
AB AR AG BC BH BN BT BR BV Buc BZ CL CS CJ CT CV DB DJ GL GR GJ HR HD IL IS IL MM MH MS NT OT PH SJ SM SB SV TR TM TL VL VS VR

77
Anexa II Centralizarea datelor privind cantitatile generate de deseuri rezultate din activitatea medicala la nivelul
judetelor - anul 2016
Nr. Coduri deseuri – cantitate generate - exprimata in kg
mediu de
Judet
raportare 180101 180102
180103* 180104 180106* 180107 180108* 180109 180110*
u.s. (180103*) (180103*)
Alba 13 10003.30 8524.87 102267.53 9143.70 7478.19 5.00 2557.20 28.89 0.00
Arad 15 8812.55 4891.10 154285.68 42630.83 10114.58 0.00 1596.77 51.67 0.00
Arges 18 14818.92 14803.45 111016.80 16293.00 8762.05 130.00 2972.40 186.65 0.00
Bacau 23 12639.15 14160.81 181704.24 113635.94 27911.70 407.00 1227.50 129.85 0.00
Bihor 20 33078.35 14462.34 303167.64 2228.20 20066.60 249.70 1166.90 845.83 0.00
Bistrita-Nasaud 8 12483.00 12661.00 93048.80 13512.00 11778.00 0.00 0.00 121.20 0.00
Botosani 16 12584.96 2996.70 101496.30 47728.20 461.43 0.00 746.00 0.00 0.00
Braila 10 14140.00 2838.30 97039.37 7158.90 1839.80 6403.60 596.90 42.71 0.00
Brasov 19 17935.50 14697.00 275470.00 10570.00 14731.00 71.00 4357.00 144.00 0.00
Bucuresti 47 150353.93 63221.96 1925091.51 399294.78 78132.67 1637.28 37960.80 1537.10 0.00
Buzau 12 8762.65 10717.35 172956.81 2998.12 1154.80 124.00 2814.07 296.58 0.00
Calarasi 8 6655.25 2027.15 61554.07 27756.24 9394.61 16.60 244.95 344.50 0.00
Caras-Severin 10 17039.83 3891.83 81283.58 9680.13 1215.74 25.00 919.67 51.29 0.00
Cluj 44 47910.44 26396.74 619301.10 49472.05 37448.70 235.00 15324.28 552.53 0.00
Constanta 37 19426.79 13042.15 175042.64 85896.44 4854.77 1997.00 1435.70 188.23 10.00
Covasna 8 5289.85 4510.30 73422.22 2262.80 1923.90 0.00 436.80 15.20 0.00
Dambovita 10 5164.90 5407.00 184067.40 29738.00 21729.10 58.00 2032.72 83.37 0.00
Dolj 25 26991.97 13822.94 260931.66 59934.70 6311.94 10.00 4470.05 183.77 0.00
Galati 15 41961.51 10240.44 172823.58 9963.65 5316.20 1064.80 609.00 54.14 0.00
Giurgiu 5 651.30 3015.50 28224.33 144.80 374.50 0.00 33.30 0.00 0.00
Gorj 12 10463.00 3200.62 98225.90 51.40 5615.07 2.00 0.10 199.38 0.00
Harghita 9 7309.62 7133.69 95583.93 15736.00 2785.00 0.00 908.20 63.60 0.00
Hunedoara 16 10501.62 5942.22 142128.33 50841.03 7588.70 737.10 1497.26 311.97 0.00
Ialomita 8 4207.75 5305.30 49344.62 398.30 11419.40 0.00 468.10 13.50 0.00
Iasi 31 26057.06 23621.29 502215.72 190313.33 32728.30 0.00 5501.25 24.35 1.00
Ilfov 6 3865.82 4272.97 34113.95 25285.90 3723.25 0.00 111.40 5.00 0.00
Maramures 14 4673.48 6139.40 126188.56 9033.58 2347.00 46.00 1953.00 109.99 0.00
Mehedinti 9 9277.69 1887.62 70904.01 15695.95 5294.09 0.00 3405.70 0.60 0.00
Mures 22 57235.35 15863.85 299024.55 144656.26 6556.95 0.00 1629.50 74.35 0.00
Neamt 11 10423.95 5201.98 226599.41 174481.82 2623.70 70.40 1976.50 3.44 0.00
Olt 9 14322.52 2438.91 93744.38 28286.18 21362.50 0.00 531.32 40.73 0.00
Prahova 35 16135.70 11802.73 223420.68 68946.80 6062.90 0.00 5292.40 625.22 0.00
Salaj 9 9443.50 3661.00 105092.95 699.00 1703.50 17.00 729.00 65.20 0.00
Satu-Mare 8 6172.50 7937.30 81748.88 1532.00 4673.00 0.00 591.00 65.30 0.00

78
Nr. Coduri deseuri – cantitate generate - exprimata in kg
mediu de
Judet
raportare 180101 180102
180103* 180104 180106* 180107 180108* 180109 180110*
u.s. (180103*) (180103*)
Sibiu 16 27448.89 24289.50 261980.01 16843.64 18170.42 0.00 577.70 94.40 3.30
Suceava 40 9694.73 21285.64 190099.68 34021.05 2642.76 127.10 2200.40 159.80 0.00
Teleorman 9 8322.28 5381.33 57075.85 6173.18 7018.80 646.20 69.33 147.08 0.00
Timis 20 45084.15 18366.25 567754.15 197843.15 22872.08 684.64 8185.78 314.94 60.80
Tulcea 6 4286.23 3539.69 55374.49 43838.14 486.85 241.00 427.75 1.10 0.00
Valcea 12 19026.52 6669.60 79693.70 14914.67 3683.00 163.00 2275.00 17.80 0.00
Vaslui 8 26477.83 3379.20 104119.07 22500.80 1821.05 0.00 476.00 81.15 1.60
Vrancea 12 4659.52 2463.44 102282.97 24720.12 1488.65 165.45 316.50 56.70 0.00
Total 685 801793.9 436112.5 8740911 2026855 443667.3 15333.8 120625.2 7333.11 76.7
7
Tone/an 801.79 436.11 8740.91 2026.85 443.67 15.33 120.63 7.33 0.08
Anexa III – Centralizarea datelor privind cantitatile de deseuri rezultate din activitatea medicala, la
nivelul DSP-urilor - 2016
Nr total
Nr total judete Nr total de u.s - de paturi 24692
Nr total de
ralizarea Nationala (CRSP-uri = 42 judete) care au raportat 42 care au raportat 685 124293.74 ocupate( 12.37
paturi 
date  date  medie/lun
a) 
180101 180110
Coduri deseuri 180102 (180103*) 180103* 180104 180106* 180107 180108* 180109
(180103*) *
Ramas in stoc din anul 77.01 37.10 1570.69 88.62 5210.91 0.00 51.64 0.16 6.00
trecut (RS)
801793.85 436112.46 8740911.05 2026854.77 443667.25 15333.87 120625.20 7333.11 76.70
Generat (G)/kg/2016
244937.55 0.00 2478943.79 11609.80 60128.75 38.00 41.00 13.00 9.30
Tratare (T)
0.00 0.00 0.00 1957952.69 808.73 13.10 321.26 16.00 0.00
Depozit (D)
556815.57 436094.75 6262232.21 57159.52 382387.18 14998.47 120218.03 7298.72 73.40
Incinerare (I)
Ramas in stoc - sfarsit de 117.74 54.81 1305.73 221.39 5553.50 284.30 96.55 5.55 0.00
an
Cantitatea medie pe coduri 66816.15 36342.71 728409.25 168904.56 36972.27 1277.82 10052.10 10052.10 6.39
de deseuri
Generata/kg/luna
Procent din cantitatea 6.37% 3.46% 69.41% 16.10% 3.52% 0.12% 0.96% 0.06% 0.00%
generata pentru fiecare tip
de deseu (%) Cantitatea
totala de
Procent - (G) pt codurile 12592
deseuri
180101(180103*), 79.24% 27.29% 72.69% 0.01%
Procent (RS) - medicale 708.26
180102(180103*) si
180103*. Procent (T) - Deseuri Procent (I) Deseuri Deseuri generate de
infectioase Infectioase Infectioase u.s. / kg/ an

79
200 172 183
128
150 116
86
100
50
0
CRSP Mures CRSP Cluj CRSP Timis CRSP Iasi CNMRMC -
Buc
Nr unitatilor care au raportat date
90.00 83.56 79.49 79.8

80.00 67.62
70.00
60.00 47.36 52.64
50.00
40.00 32.37
30.00 16.4 20.48 20.18
20.00
10.00
0.00
CRSP Mures CRSP Cluj CRSP Timis CRSP Iasi CNMRMC
Buc
% Tratare - deseuri infectioase % Incinerare - deseuri infectioase

Anexa IV
- Centralizarea finala a datelor privind cantitatile generate de deseuri rezultate din activitatea
medicala, la nivel national, anul 2016
180101 180102 180103 180104 180106 180107 180108 180 1801
Coduri (180103 (18010 * * * 109 10*
*) 3*)
Cantitatea totala/tone/2016
TOTAL
41 judete + Municipiul Bucuresti
Nr mediu de raportare a unitatilor 801.79 436.11 8740.91 2026.85 443.67 15.33 120.63 7.33 0.08
sanitare (685)
Cantitatea totala/tone
Ministerele cu retea proprie1 0.3
Nr mediu de raportare a unitatilor 34.20 18.14 309.55 76.86 20.48 3.36 2.13 1 1.13
sanitare (120)
Total 9050.4 7.6 13058.8
835.99 454.25 6 2103.71 464.15 18.69 122.76 4 1.21 6
Cantitatea estitmata2de deseuri generata 1707.2 2027.1 58.

de cabinetele medicale – Nr de cabinete 531.61 2273.89 769.67 253.20 0.86 95.30 7717.35
4 9 39
la nivel national ( 27936)
Suma 2161.4 11077. 1233.8 66. 20776.2
1367.6 9 65 4377.6 2 271.89 123.62 03 96.51 1
% Procente 10.40 53.32 21.07 0.60 0.3 0.46

6.58% % % % 5.94% 1.31% % 2% %
1
Nota= Ministere cu retea sanitara proprie (M.A.I.; M.J.; M.Ap.N; M.T.; S.R.I.)
2
Nota = Cantitatea estimate in urma studiului derulat in anul 2014

80
685
700
600
500
400
300
200 120
100
0
42 judete Ministere cu retea sanitara
proprie
Nr unitatilor care au raportat date
80.00 72.69 67.64

70.00
60.00
50.00 32.15
40.00 27.29
30.00
20.00
10.00
0.00
42 judete Mi ni s tere cu retea s a ni ta ra
propri e
% Tratare - deseuri infectioase % Incinerare - deseuri infectioase

81
CAPITOLUL V
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU IGIENA
RADIAȚIILOR IONIZANTE
I. Auditul clinic al activității medicale cu radiații ionizante

Loredana Bogdan, Rita Burkhardt, Teodora Dan – INSP-CRSP Cluj
Introducere
Sinteza națională privind auditul clinic al activităţii medicale cu radiaţii ionizante, desfășurată pe
perioada 2011-2016, a avut ca scop elaborarea procedurilor naţionale de efectuare a auditului clinic
în practicile radiologice medicale în conformitate cu recomandările naţionale și internaţionale în
vigoare, implementarea lor ca studiu pilot şi elaborarea unui proiect de act normativ în domeniul
auditului clinic, în vederea transpunerii cerințelor Directivei 2013/59/EURATOM.
Obiective
În anul 2016, în cadrul sintezei, s-au urmărit ca obiective principale:
- creşterea gradului de conştientizare în randul personalului de specialitate – prin elaborarea și

diseminarea pe web-site-ul INSP/MS de materiale informative privind necesitatea şi beneficiile
auditului clinic;
- elaborarea procedurii naţionale de efectuare a auditului clinic în practicile radiologice madicale;
- elaborarea unui proiect de act normativ referitor la auditul clinic al activităţii medicale cu radiaţii
ionizante.
Metodă
În vederea atingerii obiectivelor specifice stabilite s-au desfășurat urmatoarele activități, conform
planului strategic privind implementarea auditului clinic în practicile radiologice medicale, pe baza
experienței și a rezultatelor aplicării auditului clinic ca studiu pilot în perioada 2011-2016:
- analiza și prelucrarea literaturii de specialitate privind auditul clinic aplicat în practica radiologică
în statele europene în vederea elaborării proiectului de act normative;
- revizuirea procedurilor de audit clinic intern în funcţie de feedback-ul obţinut din studiul pilot;
- elaborarea unui material informativ privind necesitatea şi beneficiile implementării auditului clinic
în practicile radiologice;
- elaborarea propunerii proiectului de Ordin pentru aprobarea Normelor privind auditul clinic în
practicile radiologice medicale;
- elaborarea Normelor privind auditul clinic în practicile radiologice medicale (radiologie de
diagnostic, medicină nuclear și radioterapie);
- elaborarea Notei de fundamentare pentru aprobarea proiectului de Ordin propus.

82
Rezultate și discuții
Ca rezultat al activităților desfășurate, s-au elaborate urmatoarele documente:
1. Materialul informativ privind beneficiile aplicării auditului clinic în practica radiologică,

disponibil pe site-ul INSP: http://www.insp.gov.ro/cnmrmc/images/
ghiduri/Material_informativ_Audit%20Clinic_Beneficii_2016.pdf.
2. Propunerea de ―Ordin pentru aprobarea Normelor privind auditul clinic în practicile radiologice
medicale‖, care transpune Articolul 58 (e) din Directiva 2013/59/ EURATOM a Consiliului din
5 decembrie 2013 și care:
- introduce obligativitatea implementării auditului clinic ca responsabilitate organizatorică și

profesională în toate unitățile și locațiile în care se desfașoară practici radiologice medicale, de
radiodiagnostic, radiologie intervențională, medicină nucleară și radioterapie, indiferent de forma de
organizare, din sistemul public și privat, autorizate de CNCAN,
- stipulează responsabilitatile principale privind implementarea auditului clinic ale managementului

unității medicale, Direcțiilor de Sănătate Publică județene și a municipiului București, Institutului
Național de Sănătate Publică, societăților profesionale și stiințifice.
3. Normele privind auditul clinic în practicile radiologice medicale - care transpun Recomandările
Comisiei Europene privind auditul clinic pentru practicile medicale radiologice (RP 159/2009).
Normele prezintă principiile generale ale auditului clinic și detaliază modul de implementare a
auditului clinic în practica radiologică.
Documentele elaborate au fost diseminate specialiștilor din cadrul rețelei de Igiena Radiațiilor
Ionizante a Ministerului Sănătății, urmând ca, după centralizarea și prelucrarea feedback-ului
primit, forma finală a proiectul de ordin, împreună cu nota de fundamentare să fie transmise
Ministerului Sănătății spre aprobare.
Concluzii
Aplicarea cu periodicitate a auditului clinic în practica radiologică (pe o perioadă de 6 ani sub forma
de studiu pilot) a demonstrat faptul ca auditul clinic este un bun instrument de management, oferind
o privire de ansamblu asupra elementelor esențiale ale calității actului medical cât și asupra
punctelor slabe ale serviciilor clinice, ducând la creșterea calității actului medical și a gradului de
satisfacție al pacientului.
În vederea creării unui mediu adecvat la nivel naţional şi local, se impune implicarea atât a
organismelor profesionale (ex. Colegiul Medicilor, Societatea Română de Radiologie) cât şi a
organismelor de reglementare (MS, CNCAN) pentru:
- adoptarea ghidurilor de bună practică specifice pentru fiecare tip de practică general acceptate la
nivel național;
- crearea unor structuri pentru pregătirea şi certificarea personalului cât și pentru coordonarea
auditului clinic la nivel național.
Adoptarea propunerii de ―Ordin pentru aprobarea Normelor privind auditul clinic în practicile
radiologice medicale‖ și implementarea lui la nivel național contribuie la transpunerea Directivei
2013/59/EURATOM A CONSILIULUI din 5 decembrie 2013.

83
II. Supravegherea conținutului radioactiv al apelor minerale și evaluarea
efectului asupra stării de sănătate
Chim. Edda Prodan, Dr. Burkhardt Rita - Institutul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Regional de
Sănătate Publică Cluj-Napoca
Introducere
Scopul aplicării acestei metodologii este protejarea sănătăţii populaţiei şi prevenirea
îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante prin supravegherea conţinutului radioactiv al apelor
minerale naturale îmbuteliate destinate consumului alimentar. Activitatea de supraveghere a
radioactivităţii apelor minerale destinate consumului alimentar este necesară pentru menţinerea
dozei efective prin ingestie în limitele recomandate de norme şi face parte din responsabilităţile
sistemului de sănătate publică.
Apa minerală îmbuteliată a devenit un important element în alimentaţie, pentru unele zone
geografice şi pentru anumite categorii sociale apa minerală naturală devenind principala sursă de
aport de apă. Consumul mediu anual la noi în ţară este de aproximativ 50 litri pe locuitor, tendinţa
fiind crescătoare.
Cerinţele legislative naţionale referitoare la radioactivitatea apelor minerale conform
Hotărârii 1020 din 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor
minerale sunt: supravegherea radioactivităţii apelor minerale la sursă, doza efectivă anuală datorate
ingestiei de apă < 0,1 mSv/an.
Metodologie
Sinteza se bazează pe rezultatele analizelor efectuate în cadrul Laboratoarelor de Igiena
Radiaţiilor Ionizante din cadrul DSP teritoriale acreditate (LIRI DSP Cluj, Galaţi, Harghita, Iaşi,
Prahova, Sibiu), centralizate, sistematizate şi interpretate la centrul coordonator CRSP Cluj.
Supravegherea radioactivităţii apelor minerale constă în analiza radioactivităţii alfa şi beta globale a
apelor minerale naturale destinate consumului uman, exploatate pe teritoriul României; analiza
radiochimică pentru apele care prezintă activitate αglobală>0,1 Bq/L şi/sau βglobală>1 Bq/L şi
verificarea realizării unei doze efective sub 0,1mSv/an.
Metodele de analiză de referinţă utilizate sunt: SR ISO 9696/2013 Calitatea apei. Măsurarea
activităţii alfa globale la apa nesalină, SR ISO 9697/2013 Calitatea apei. Măsurarea activităţii beta
globale la apa nesalină.
Rezultate şi concluzii
În anul 2016 au fost analizate 36 probe de ape minerale naturale îmbuteliate reprezentative
în ceea ce priveste consumul alimentar. Pentru apele minerale naturale carbogazoase puternic
mineralizate s-au efectuat comparări interlaboratoare. Pentru apele care au prezentat valori sub
limita de detecţie s-a luat ȋn considerare valoarea activităţii minime detectabile. În cazul apelor
puternic mineralizate, metoda radiometrică a determinării concentrației de activitate alfa şi beta
globală are o sensibilitate redusă, incertitudinile experimentale asociate măsuratorilor radiometrice
sunt relativ mari deoarece valorile măsuratorilor probelor sunt foarte apropiate de cele de fond. În
cazul în care concentraţia de activitate α globala < 0,1 Bq/l şi concentraţia de activitate β globală <

84
1 Bq/l doza efectivă totală anuală datorată ingestiei de apă se estimează ca fiind inferioară valorii
de referinţă de 0.1mSv/an. Valorile de referință 0,1 Bq/l pentru activitatea alfa globală şi respectiv
1Bq/l pentru activitatea beta globală nu sult valori limitative, nu reprezintă concentrații de activitate
maxim admise, depăşirea acestor valori indică doar necesitatea determinării valorii dozei efective
totale anuale ȋn urma analizei radiochimice şi determinarea concentrației de activitate a
radionuclizilor prezenți ȋn apa minerală. Depăşirea valorii de 1 Bq/l pentru activitatea beta globală a
apelor minerale carbogazoase analizate se datorează conținutului de K-40, radionuclid natural cu
factor de conversie ȋncorporare – doză mica şi nu rezultă valori ale dozei efective anuale peste
valoarea recomandată de norme.
In graficul 1 sunt prezentate rezultatele obţinute pentru radioactivitatea alfa şi beta globală
(Bq/l) a apelor minerale naturale carbogazoase îmbuteliate analizate.
Activitate alfa globala (Bq/l) Activitate beta globala (Bq/l)
In graficul 2 sunt prezentate rezultatele obţinute pentru radioactivitatea alfa şi beta globală
(Bq/l) a apelor minerale naturale necarbogazoase îmbuteliate analizate.
Activitate alfa globala (Bq/l) Activitate beta globala (Bq/l)
Rezultatele obţinute arată că apele minerale naturale îmbuteliate analizate, prezintă activităţi
ce asigură o doză efectivă totală anuală sub 0,1 mSv, astfel fiind îndeplinite condiţiile de
potabilitate pentru probele analizate.
85
III. Supravegherea stării de sănătate a populației din jurul obiectelor nucleare
majore
Dr. Cristina May, Dr. Alexandra Cucu - Institutul National de Sănătate Publică; Centrul Regional de Sănătate
Publică Bucureşti
Activitatile derulate în anul 2015-2016 s-au realizat în cadrul Programului naţional al Ministerului
Sănătăţii privind sănătatea în relaţie cu factorii determinanţi din mediul de viaţă şi muncă,
obiectivul privind prevenirea efectelor asociate radiaţiilor ionizante.
Metodologia de lucru include: Analiza stării de sănătate a populaţiilor supravegheate;

supravegherea epidemiologică a frecvenţei neoplasmelor în zonele de influenţă ale obiectivelor
nucleare majore
Populaţie: Supravegherea interesează toţi locuitorii cu domiciliul stabil în localităţile din

vecinătatea obiectivelor nucleare: Zona Bechet (în aria de influenţă a CNE Kozlodui); Zona
Cernavodă (CNE Cernavoda); Zona Feldioara (Uzina R); Zona Mioveni (FCN Piteşti)
REZULTATE
Zona Cernavoda
Numărul total de persoane raportate pentru zona de supraveghere Cernavoda este de 85697 (40825
bărbaţi şi 44872 femei). Distribuţia acestei populaţii pe grupe de vârstă şi gen evidenţiază
predominenţa grupelor de copii şi tineri (5-24 ani).
Mortalitatea generală: Rata standardizată de mortalitate generală (prin toate cauzele de deces)
pentru zona Cernavoda este de 7.99/1000 locuitori.
Mortalitatea specifică prin tumori solide:

Mortalitate generala Cernavoda
Rata standardizată a mortalităţii prin tumori
14
12
solide a fost de 187,39/100.000 locuitori (în
10 anul 2015, mortalitatea prin tumori în
8 România a fost de 220,40/100.0005). Raportul
6
standardizat al mortalităţii prin tumori solide
4
2
în anul 2016 în zona Cernavoda (decese
0 observate/decese aşteptate) este de 0.85
2004
1999
2000
2001
2002
2003
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
(decese observate 143/decese aşteptate

CERNAVODA ROMANIA
166,57).
Mortalitatea prin leucemii: Rata standardizată

a mortalităţii specifice prin afectiuni maligne ale sangelui şi organelor hematoformatoare a fost de
4.64/100.000 (în anul 2015, rata mortalităţii prin leucemii/limfoame pentru intreaga ţară a fost de
9,47/100.000); raportul decese observate/decese aşteptate a fost 0,55.
5
Datele privind incidenta si mortalitatea specifice prin tumori solide si leucemii/limfoame pentru intreaga tara au fost
furnizate de Centrul de Statistica Sanitara din INSP

86
Incidenţa tumorilor solide: Rata standardizată a incidenţei tumorilor solide a fost de 90.10 /100.000
de locuitori (în anul 2015, incidenţa tumorilor solide pentru intreaga ţară a fost de 215.18/100.000).
Raportul standardizat al incidenţei tumorilor solide (cazuri noi observate/cazuri noi aşteptate) este
Incidenta tumori Cernavoda Incidenta leucemii Cernavoda

300 18
16
250
14
200 12
10
150
8
100 6
4
50
2
0 2015 0
2016
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2016
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
CERNAVODA ROMANIA CERNAVODA ROMANIA
de 0,42 (cazuri noi observate 72/cazuri noi aşteptate 171,35).
Incidenţa leucemiilor şi limfoamelor: Rata standardizată a incidenţei de 2,43 cazuri noi/100.000 (la
nivelul intregii tari, incidenţa leucemiilor a fost de 11,61/100.000 de locuitori); raportul cazuri
observate/cazuri aşteptate a fost 0,21.
Zona Bechet
Numărul total de persoane raportate pentru zona de supraveghere Bechet este de 85010 (41656
bărbaţi şi 43354 femei). Structura pe grupe de vârsta arata o populaţie vârstnică, cu predominenţa
varstelor peste 65 de ani şi deficit de populaţie activa de 25-50 de ani.
Mortalitatea generală: Rata standardizată a

Mortalitate generala Bechet mortalităţii prin toate cauzele de deces a fost de
18 8,05/1000 de locuitori.
16
14
12
Mortalitatea specifică prin tumori solide: Rata
10 standardizată a mortalităţii prin tumori a fost de
8
6
119.87/100.000. Raportul standardizat al
4 mortalităţii prin tumori solide (decese
2
0
observate/decese aşteptate) este de 0.51 (decese
observate 129/decese aşteptate 248,96)
1999
2010
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2011
2012
2013
2014
2015
2016
BECHET ROMANIA Mortalitatea prin leucemii: Rata standardizată a

mortalităţii prin afectiuni maligne ale sangelui şi
organelor hematoformatoare a fost de 5,57/100000 de locuitori; raportul decese observate/decese
aşteptate a fost 0,66.
Incidenţa tumorilor solide: Rata standardizată a incidenţei tumorilor solide a fost de 184,16/
100.000 de locuitori. Raportul standardizat al incidenţei tumorilor solide în anul 2016 în zona
Bechet (cazuri noi observate/cazuri noi aşteptate) este de 0.80 (cazuri noi observate 177/cazuri noi
aşteptate 219).

87
Incidenţa leucemiilor şi limfoamelor: Rata standardizată a incidenţei de 5,66 cazuri noi/100.000 de
locuitori; raportul cazuri observate/cazuri aşteptate a fost 0,51.
Incidenta tumori Bechet Incidenta leucemii Bechet

300 18
16
250
14
200 12
10
150
8
100 6
4
50
2
0 0
2009
2016
2004
2007
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2010
2011
2012
2013
2014
2015
1999
2000
2001
2002
2003
2005
2006
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
BECHET ROMANIA BECHET ROMANIA
Zona Mioveni
Populaţia inclusă în supraveghere în zona Mioveni cuprinde 64.085 de locuitori ( 30.979 barbati şi
33.106 femei ). Structura pe grupe de vârsta evidentiaza o predominenţă a populatiei tinere active
20-50 de ani.
Mortalitatea generală: Rata standardizată de

Mortalitate generala Mioveni mortalitate generală (prin toate cauzele de
15 deces) pentru zona Mioveni a fost de 5,49/1000
locuitori.
10
Mortalitatea specifică prin tumori solide: Rata
standardizată a mortalităţii prin tumori a fost de
5
121,78/100.000 locuitori. Raportul standardizat
al mortalităţii prin tumori solide (decese
0
1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015
observate/decese aşteptate) este de 0.55 (decese
observate 71/decese aşteptate 129,07).
Mioveni Romania
Mortalitatea prin leucemii: Rata standardizată a

mortalităţii prin afectiuni maligne ale sangelui şi organelor hematoformatoare a fost de 9,17/100000
de locuitori; raportul decese observate/decese aşteptate a fost 1,07.
Incidenţa tumorilor solide: Rata standardizată a incidenţei tumorilor solide a fost de 223,39/
100.000 de locuitori. Raportul standardizat al incidenţei tumorilor solide este de 1,04 (cazuri noi
observate 139/cazuri noi aşteptate 133). Vârsta medie la diagnostic a fost de 62 de ani la barbati şi
de 58 de ani la femei.
Incidenţa leucemiilor/limfoamelor: Rata standardizată a incidenţei de 15,50 cazuri noi/100.000 de

locuitori; raportul cazuri observate/cazuri aşteptate a fost 1,39. Cinci dintre cazurile noi au fost
mielom multiplu (2 dintre cele 7 cazuri la barbati, şi toate cele 3 cazuri la femei).

88
Incidenta tumori Mioveni Incidenta leucemii Mioveni
300 18
16
250
14
200 12
10
150
8
100 6
4
50
2
0 0
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Mioveni Romania Mioveni Romania
Zona Feldioara
Populaţia supravegheată din zona Feldioara în anul 2016, include 10066 locuitori (5007 barbati şi
5059 femei). Structura pe grupe de vârstă evidenţiază un aspect de populaţie tânără, cu
predominenţă a populaţiei de copii şi tineri până la 30 de ani şi cu proporţii de vârstnici mai mici
decât cele de la nivelul întregii ţări.
Mortalitate generala Feldioara

16 Mortalitatea generală: Rata de mortalitate
14 generală a fost de 6,09/1000 locuitori.
12
10 Mortalitatea specifică prin tumori solide: Rata
8
mortalităţii prin tumori de 372/100.000 locuitori.
6
4 Raportul standardizat al mortalităţii prin tumori
2 (decese observate/decese aşteptate) este de 1,64.
0
2003
1999
2000
2001
2002
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Mortalitatea prin leucemii: În anul 2016, în zona

Feldioara nu s-au înregistrat decese prin
Feldioara Romania
leucemii/limfoame.
Incidenţa tumorilor solide: Rata standardizată a incidenţei tumorilor solide a fost de 66,35/100.000
de locuitori. Raportul standardizat al incidenţei
Incidenta tumori Feldioara tumorilor solide (cazuri noi observate/cazuri noi
400 aşteptate) este de 0,32 (cazuri noi observate
350
6/cazuri noi aşteptate 18,57.
300
250
200
Incidenţa leucemiilor/limfoamelor: În anul 2016,
150 în zona Feldioara nu s-au raportat cazuri noi de
100 leucemii/limfoame.
50
0
2004
2013
1999
2000
2001
2002
2003
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2014
2015
2016
Feldioara Romania

89
IV. Supravegherea expunerii profesionale la radiaţii ionizante a personalului
medical
Ing. Anca Sorescu, Dr. Alexandra Cucu, Fiz. Nicoleta Mozăceanu - Institutul National de Sănătate Publică;
Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti
Activitatea de supraveghere a expunerii profesionale la radiaţii ionizante a personalului medical

face parte din programul naţional de sănătate publică, PNII, de monitorizare a factorilor
determinanţi din mediul de viaţă şi de muncă, şi este necesară în vederea menţinerii nivelului de
expunere la radiaţii în limitele prevazute de normele de radioprotecţie ale personalului expus
profesional.
Scop: Supravegherea dozimetrică a personalului expus profesional din domeniul medical este
efectuată de către Laboratoare de dozimetrie individuală şi are ca scop principal înregistrarea şi
menţinerea dozelor în limitele de doză impuse de normele CNCAN.
Obiective: Obiectivele lucrării vizează:

- supravegherea personalului medical expus profesional la radiaţii ionizante;
- determinarea nivelului expunerii profesionale individuale pentru personalul reţelei MS de igiena
radiaţiilor.
Metododologie: Informaţiile privind unităţile nucleare din domeniul medical au fost furnizate de
către Direcţiile de Sănătate Publice Judetenţe şi a municipiului Bucureşti. Determinarea nivelului
expunerii profesionale individuale pentru personalulul reţelei MS de igiena radiaţiilor prin
dozimetrie individuală a fost realizată prin metoda film-dozimetrică. Mărimea operaţională utilizată
pentru evaluarea dozei la nivelui întregului organism este echivalentul de doză Hp(10) pentru toate
tipurile de activitate, conform normelor CNCAN.
REZULTATE
Rezultatele supravegherii dozimetrice a personalului expus profesional din domeniul medical au
evidenţiat urmatoarele:
 numărul unităţilor nucleare (UN) din domeniul medical a crescut constant de la 3278 în anul
2013, la 3537 în 2016.
1400
1200 UN medicale 2016
UN medicale 2015 Fig. 1. Distribuţie unităţi

1000
UN medicale 2014 nucleare arondate
800 Direcţiilor de Sănătate
Publică cu LIR, domeniul
600
medical,
400
(2014 – 2016)
200
0
B AG BC BH BV CS CJ CT DJ GL HR IS MM MS PH SB SV TM

90
 Din perspectiva distribuţiei teritoriale cele mai multe unităţi nucleare medicale se află
constant, în zona de asistenţă a DSP Bucureşti conform ilustrării de mai jos.
1400
1190 UN medicale 2016
1200
1000
Fig. 2. Distribuţie unităţi
800 nucleare arondate DSP-urilor cu
600 LIR, domeniul medical, 2016
400 287
216 185 228 225 189
181
200 126 116 85 107
73 81 105 71 74 75
0
B AG BC BH BV CS CJ CT DJ GL HR IS MMMS PH SB SV TM
 În ceea ce priveşte instalaţiile utilizate în cadrul unităţilor nucleare din domeniul

medical, acestea sunt în majoritate de ultimă generaţie, fabricate în ultimii ani, însa mai
există instalaţii fabricate în jurul anilor 1970 ( Rx grafie clasică în spitale de stat).
 Din perspectiva personalului expus profesional la radiaţii ionizante din cadrul unităţilor
medicale, în continuare se remarcă o uşoară creştere a personalului expus profesional din
sectorul medical: de la 9345 în anul 2010 la 11482 în anul 2016.
TM
SV
SB
PH
Fig. 3. Distribuţie
MS personal unitaţi
MM Expus profesional RI 2013 - UN medicale nucleare arondate
IS Expus profesional RI 2014 - UN medicale
DSP-urilor cu LIR,
HR
domeniul medical,
Expus profesional RI 2015 - UN medicale 2013 - 2016
GL
DJ Expus profesional RI 2016 UN medicale
CT
CJ
CS
BV
BH
BC
AG
B
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

91
 Distribuţia acestuia evidenţiază un plus de activitate pentru majoritatea
Laboratoarelor de Igiena Radiaţiilor (LIR), în special pentru cele din teritoriul de competenţă al DSP
Bucureşti, Iaşi şi Timiş, conform ilustrării din graficul de mai jos.
În cursul anului 2016 personalul profesional expus la radiaţii ionizante este supravegheat
medical conform legislaţiei în vigoare.
În privinţa nivelurilor măsurate ale echivalentului de doză, Hp(10), din rezultatele activităţii
de dozimetrie individuală, ale Laboratorului de dozimetrie din cadrul Laboratorului de Igiena
Radiaţiilor – INSP, în anul 2016 pentru un număr de 2043 expusi monitorizaţi prin metoda film-
dozimetrică, din care 1986 persoane din sectorul sanitar, observăm că frecvenţa mai mare a dozelor
mari se înregistrează în radiologia intervenţională şi radiologia de diagnostic. Rezultatele au
evidenţiat urmatoarea distribuţie a expuşilor în funcţie de nivelul de doză şi domeniul de activitate,
astfel:
DENUMIRE ACTIVITATE ACTIVITATE <0.17 0,17-0,2 0,2-0,5 0,5-1 1-2 2-5 5-10 10-15 >50 Total exp.
RADIOLOGIE DIAGNOSTIC M10 P 1358 2 4 6 5 1 1 1377
D 0 0.36 1.18 4.58 6.48 2.4 8.44
RADIOLOGIE INTERVENTIONALA M11 P 38 1 1 40
D 0 1.3 10.49
RADIOLOGIE CHIRURGICALA M13 P 0 0
D 0
RADIOLOGIE+TERAPIE M15 P 0
SPITALE D 0
RADIOTERAPIE M20 P 14 1 2 1 18
D 0 0.17 0.46 0.51
MEDICINA NUCLEARA M30 P 6 1 2 2 11
D 0 0.18 1.37 3.51
RADIOLOGIE DENTARA M40 P 213 213
D 0
MEDICINA VETERINARA M50 P 39 1 40
D 0 2.9
ALTE UTILIZARI MEDICALE M90 P 68 68
D 0
SERVICE E0 P 8 P-Numar persoane 8
D 0 D-Doza colectiva (mSv x om)
EDUCATIE NIVEL SUPERIOR E1 P 14 14
D 0
CERCETARE RADIATIE E2 P 95 2 97
SECURITATE SI INSPECTIE D 0 0.36
Observatii: Total 1886
1. Doza este Hp(10) pentru dozimetrul purtat la piept, sub sortul de protectie
2. La calculul dozei se ia in considerare ,,densitatea de innegrire neta" (brut - voal)
3. Conform art. 1.1.6.1, din anexa nr.13 a Normelor de dozimetrie individuala, sunt inregistrate in fisele de dozimetrie individuala
numai valorile mai mari decat nivelul de inregistrare, respectiv 0.17 mSv, stabilit de norme
Tabel 1. Evidenţa expusilor profesional la radiaţii ionizante din sectorul sanitar în perioada
01.01.2016 - 31.12.2016 monitorizaţi de Laboratorul de Dozimetrie Individuală - LIR CRSP
Bucureşti.

92
V. Expunerea medicală a populației la radiații ionizante
Dr. Fiz. Olga Gîrjoabǎ, Dr. Alexandra Cucu - Institutul National de Sănătate Publică; Centrul Regional de
Sănătate Publică Bucureşti
Introducere
Sinteza naționalǎ „Expunerea medicalǎ a populației la radiații ionizante‖ prezintǎ anual rezultatele
procesului de monitorizare a nivelului expunerii populației datorat examinǎrilor medicale cu radiații
ionizante şi are drept scop reducerea riscului asociat expunerii medicale diagnostice cu radiații X,
prin optimizarea calitǎții actului radiologic, constând în obținerea unei imagini radiologice de bunǎ
calitate cu minimum de expunere pentru pacient. Sinteza a fost inițiatǎ în anul 2006 când a fost
promovat Ordinul M.S.P. nr. 1542/2006 privind înregistrarea şi raportarea dozei pacienților, ceea ce
a asigurat reglementarea sistemului de înregistrare si raportare a datelor privind expunerea medicalǎ
la radiații ionizante. Ordinul constituie o reglementare specificǎ a Ministerului Sǎnǎtǎții, parte a
programului de implementare în România a Directivei UE nr. 97/43/EURATOM. Ca urmare a
observațiilor desprinse de-a lungul anilor în urma monitorizǎrii datelor raportate de cǎtre unitǎțile
sanitare privind expunerea medicalǎ la radiații ionizante şi în vederea îmbunǎtǎțirii sistemului de
raportare a dozelor pacienților implementat prin Ordinele MS nr. 1542/2006 şi nr. 1003/2008, a fost
emis Ordinul MS nr. 1255/07.11.2016 privind aprobarea Normelor privind înregistrarea,
centralizarea şi raportarea informațiilor privind expunerea medicalǎ a populației la radiații
ionizante, publicat în M.O, Partea I nr. 916/15.11.2016 şi care a intrat în vigoare la 01.01.2017,
rezultatele pe baza noului ordin putând fi observate de abia din anul 2018.
Prezentul raport se bazeaza pe datele înregistrate în anul 2016 de cǎtre furnizorii de servicii de
radiologie şi imagisticǎ medicalǎ, medicinǎ nuclearǎ şi radioterapie din România şi raportate
conform prevederilor Ordinelor M.S. nr. 1542/2006 şi nr. 1003/2008, prelucrate şi centralizate la
nivel local de cǎtre Laboratoarele de Igiena Radiațiilor din cadrul DSP teritoriale, iar la nivel
național de cǎtre Institutul Național de Sǎnǎtate Publicǎ prin Centrul Regional de Sǎnǎtate Publicǎ
Bucureşti. Indicatorii analizați în cadrul sintezei se referǎ la consumul radiologic anual şi
contribuția principalelor expuneri medicale la consumul radiologic total, respectiv: numǎr de
echipamente radiologice, numǎr de examinari radiologice şi proceduri de tratament per tip de
examinare/procedurǎ medicalǎ, distribuția examinǎrilor radiologice şi a procedurilor de tratament
pe grupe de vârstǎ şi grupe de gen, valorile medii ale mǎrimilor de dozǎ pe tip de
examinare/procedurǎ (produsul dozǎ-arie DAP pentru examinǎrile radiologice de diagnostic şi
procedurile intervenționale, produsul dozǎ-lungime scanatǎ DLP pentru procedurile de tomografie
computerizatǎ CT, dozǎ medie glandularǎ MGD pentru mamografie, activitatea medie exprimatǎ în
Bq pentru procedurile de medicinǎ nuclearǎ), dozǎ medie în volumul țintǎ pentru procedurile de
tratament, dozǎ efectivǎ medie pe tip de examinare/procedurǎ şi dozǎ colectivǎ la 1000 de locuitori.

93
REZULTATE ŞI DISCUȚII
Au fost raportate un numǎr de 5.938.451 de proceduri radiologice (în scǎdere cu 6.3% fațǎ de anul
2015), 17.616 proceduri de diagnostic şi tratament de medicinǎ nuclearǎ (în creştere cu 15.9% fațǎ
de anul 2015) şi 17.893 de proceduri de radioterapie şi brahiterapie (în scǎdere cu 7.8% fațǎ de anul
2015). Distribuția procedurilor radiologice raportate în funcție de tipul practicii este prezentatǎ în
Fig 1. Raportarea cea mai slabǎ a datelor privind expunerea medicala a populației este din
Constanta şi Tulcea, Timisoara si Arad, dar şi din Bucureşti unde lipsesc unii dintre cei mai
importanți furnizori de servicii de radiologie şi imagisticǎ medicalǎ, medicinǎ nuclearǎ şi
radioterapie din România.
Radiografie
383536 864390
Fluoroscopie
503337
Dentare
15868 Fig. 1. Distribuția procedurilor
44120
28252 CT radiologice raportate în funcție
de tipul practicii
Interventionala
4143068 cardiologice
Interventionala
non-cardiologice
Frecvența examinǎrilor radiologice în funcție de regiunea investigatǎ pǎstreazǎ aceeaşi distribuție ca

şi în anii precedenți. Astfel radiografia toracicǎ rǎmâne cea mai frecventǎ examinare radiograficǎ
reprezentând 32.3% din totalul examinǎrilor radiografice, urmatǎ de radiografia membrelor şi
articulațiilor (23.9%). Acestea sunt urmate la distanțǎ de radiografia coloanei lombare (11.5%), a
capului (6.3%), a pelvisului (5.4%), a coloanei cervicale (5.1%), a coloanei toracale (4.1%) şi a
abdomenului (3.2%). Mamografiile, efectuate cu cea mai mare pondere pacienților de sex feminin,
reprezintǎ 5.1% din totalul examinǎrilor radiografice. De remarcat procentul examinǎrilor de
osteodensitometrie (1.5%), care devine important în condițiile în care acestea sunt raportate doar de
cǎtre puține unitǎți sanitare (neexistând obligativitatea raportǎrii acestora conform ordinelor MS nr.
1542/2006 si nr. 1003/2008), numǎrul real fiind mult mai mare.
Distribuția examinǎrilor radiografice în funcție de vârsta pacienților nu prezintǎ modificǎri fațǎ de

anii precedenți, astfel încât 7.7% din totalul examinǎrilor radiologice sunt investigațiile fǎcute
copiilor (cu rezerva ca principalii furnizori de servicii radiologie pentru copii din Bucureşti, nu au
raportat datele privind expunerea medicalǎ), 26.8% sunt efectuate pacienților cu vârste între 16 şi 40
de ani, iar 65.5% pacienților din grupa de vârstǎ de peste 40 de ani. Frecvența examinǎrilor pentru
grupa de vârsta de 0-16 ani prezintǎ un procent mai însemnat pentru examinǎrile toracelui (38.6%)
şi membrelor (35.6%), urmate la distanțǎ de examinǎrile capului (9.5%), coloanei lombare (5.2%),
coloanei toracale (3.4%) şi pelvisului (3.2%). Pentru grupa de vârstǎ 16-40 ani se remarca o
frecvențǎ mai ridicatǎ pentru examinǎrile toracelui (32.1%), membrelor (25.7%), coloanei lombare
(12.8%), capului (8.3%), coloanei cervicale (5.5%) şi toracale (4.5%), pelvisului (4.6%) şi
abdomenului (3.2%).

94
Frecvența examinǎrilor radiografice în funcție de genul pacienților este în general echilibratǎ,
pǎstrând şi în acest caz tendința din anii precedenți, 46.8% bǎrbați şi 53.2% femei, cu o frecvențǎ
uşor crescutǎ, în cazul bǎrbaților, pentru examinǎrile toracelui (53.5%) şi capului (52.4%) dar şi a
procedurilor de urografie (52.7%), iar în cazul femeilor, pentru examinǎrile pelvisului (55.8%) şi
tractului gastro-intestinal (55.9%), coloanei lombare, toracale şi cervicale (54-55%). Aşa cum era de
aşteptat, examinǎrile de osteodensitometrie (92.8%) şi mamografiile (98.0%) sunt fǎcute cu
precǎdere de cǎtre femei. Valorile medii pentru produsul dozǎ-arie (DAP) şi dozele efective pentru
fiecare tip de examinare radiograficǎ sunt prezentate în Tabelul 1.
Tabel 1: Valorile medii pentru produsul dozǎ-arie (DAP) şi dozele efective pentru fiecare tip de
examinare radiograficǎ
DAP mediu (Gy x cm2) Doza efectiva

Tip examinare Cod
/ESAK (mGy) mSv
Craniu AP/PA C1 0.51 ± 0.15 0.045 ± 0.023
Craniu LAT C2 0.49 ± 0.14 0.043 ± 0.022
Torace PA T1 0.36 ± 0.05 0.066 ± 0.009
Torace LAT T2 0.59 ± 0.08 0.107 ± 0.015
San CC S1S/C 1.73 ± 0.52 0.208 ± 0.108
San MLO S2S/C 1.89 ± 0.56 0.227 ± 0.117
San LAT S3S/C 1.47 ± 0.44 0.177 ± 0.092
Membre si articulatii M 0.29 ± 0.04 0.003 ± 0.001
Coloana cervicala CC 0.48 ± 0.07 0.063 ± 0.009
Coloana toracica AP/PA CT1 1.16 ± 0.16 0.220 ± 0.031
Coloana toracica LAT CT2 1.16 ± 0.16 0.221 ± 0.031
Coloana lombara AP/PA CL1 1.28 ± 0.18 0.270 ± 0.038
Coloana lombara LAT CL2 1.74 ± 0.24 0.365 ± 0.051
Coloana lombara JLS CL3 1.55 ± 0.22 0.326 ± 0.046
Pelvis si sold P 1.43 ± 0.20 0.414 ± 0.058
Abdomen A 1.33 ± 0.18 0.345 ± 0.048
Tract gastrointestinal superior esofag TG1 2.98 ± 0.81 0.656 ± 0.341
Tract gastrointestinal superior stomac TG2 4.96 ± 1.39 1.092 ± 0.567
Explorare colon TG3 2.74 ± 0.74 0.603 ± 0.313
Urografie U2 5.07 ± 1.37 0.913 ± 0.474
Renala R 2.13 ± 0.57 0.554 ± 0.287
Sinusuri S 0.85 ± 0.23 0.074 ± 0.038
Histerosalpingografia H 0.43 ± 0.12 0.113 ± 0.058
Osteodensitometrie OS 0.057 ± 0.016 0.003 ± 0.002
În ceea ce priveşte distribuția examinǎrilor radioscopice în funcție de regiunea anatomicǎ

investigatǎ, se remarcǎ pe prima poziție, ca şi în anii precedenți, examinǎrile toracelui (75.5% din
totalul procedurilor radioscopice efectuate raportate), urmate de explorǎrile gastroduodenale
(19.8%) şi cele ale colonului (4.1%). Din analiza acestor distribuții, la modul global, se remarcǎ o
frecvențǎ de examinare uşor mai ridicatǎ pentru pacienții de gen feminin (52.1%), iar pacienții

95
pediatrici examinați au fost în proporție de 5.0%, cei cu vârsta între 16 şi 40 de ani în proporție de
26.8%, iar restul de 68.2% reprezintǎ pacienții cu vârsta de peste 40 de ani.
Valorile medii pentru produsul dozǎ-arie (DAP) şi dozele efective pentru fiecare tip de examinare
radioscopicǎ sunt prezentate în Tabelul 2.
Tabel 2: Valorile medii pentru produsul dozǎ-arie (DAP) şi dozele efective per tip de examinare
radioscopicǎ
Tip examinare/Cod DAP mediu (Gy x cm2) Doza efectiva (mSv)

Torace T3 1.26 ± 0.38 0.23 ± 0.12
Gastroduoden TG4 3.88 ± 1.16 0.85 ± 0.43
Colon TG5 1.81 ± 0.54 0.39 ± 0.20
Pansdorf TG6 6.44 ± 1.93 1.67 ± 0.85
Abdomen TG7 5.32 ± 1.59 1.38 ± 0.71
Şi frecvența examinǎrilor CT per tip de procedurǎ, pǎstreazǎ aceeaşi distribuție ca în anii

precedenți, examinǎrile în regiunea capului având cea mai mare frecvențǎ şi reprezentând 45.7%
din totalul examinǎrilor CT, urmate la distanțǎ mare de examinǎrile toracelui (13.8%), abdomenului
(12.9%) şi pelvisului (7.4%), gâtului/coloanei cervicale (5.1%) şi coloanei lombara (3.5%). În
statisticǎ sunt prinse şi alte codificǎri CT intens utilizate în practicǎ, precum AP (abdomen+pelvis)
(4.0%), TR (trunchi) (3.1%), TA (torace+abdomen), CTAP (cap+torace+abdomen+pelvis), numǎrul
real de examinǎri fiind mult mai mare, dar majoritatea unitǎților sanitare nu raporteazǎ examinǎrile
acestea deoarece codificǎrile nu sunt cuprinse în ordinele MS nr. 1542/2006 şi nr.1003/2008.
Graficul frecvenței de examinare CT pe grupe de vârstǎ evidențiazǎ o proporție de 2.7% pentru

pacienții pediatrici (cu rezerva cǎ principalii furnizori de servicii de radiologie pentru copii din
Bucureşti nu au raportat datele privind expunerea medicalǎ), 21.3% pentru pacienții cu vârste între
16 şi 40 de ani, şi 76.0% pentru pacienții din grupa de vârstǎ de peste 40 de ani.
Pentru pacienții pediatrici, se remarcǎ o frecvențǎ mai ridicatǎ pentru examinǎrile capului (65.2%),
urmate la distanțǎ de examinǎrile toracelui (11.9%), abdomenului (6.2%), gâtului/coloanei cervicale
(5.6%), pelvisului (2.7%), dar şi membrelor (2.1%).
Pentru grupa de varsta 16-40 ani se remarca o frecventa mai ridicata pentru examinarile capului
(46.8%), toracelui (13.3%), abdomenului (11.5%), pelvisului (6.7%), gatului/coloanei cervicale
(6.4%), dar si examinari mai complexe precum abdomen-pelvis (3.4%) si trunchi (2.5%).
Pentru grupa pacienților de peste 40 de ani se remarcǎ frecvența ridicatǎ pentru examinarea capului
(44.7%), toracelui (13.9%), abdomenului (13.6%), coloanei cervicale (4.7%) şi lombare (3.3%), dar
şi investigațiile mai complexe precum abdomen+pelvis (4.1%), trunchi (3.4%),
cap+torace+abdomen (CTA), cap+abdomen+pelvis (CAP) sau cap+torace+abdomen+pelvis
(CTAP). În ceea ce priveşte distribuția examinǎrilor CT în funcție de genul pacienților, se constatǎ
o frecvențǎ perfect echilibratǎ la nivel global, 50% bǎrbați şi 50% femei, dar uşor diferențiatǎ pe tip
de examinare. Examinǎrile CT mai frecvente în cazul bǎrbaților sunt în regiunea capului şi a
coloanei cervicala (60.9%), torace (52.8%), extremitǎți (54.7%) şi CTA (54.3%). Examinǎrile din
regiunea pelvisului (54.4%), abdomen+pelvis (55.2%), torace+abdomen şi trunchiului (54.0%),

96
CTAP (51.9%), dar şi examinǎrile sinusurilor (59.1%) sunt mai frecvente în cazul femeilor.
Valorile medii ale produsului dozǎ-lungimea scanatǎ (DLP) şi dozele efective medii per tip de
examinare CT sunt prezentate în Tabelul 3.
Cea mai frecventǎ procedurǎ cardiologicǎ intervenționalǎ este coronarografia (32.9%), urmatǎ de
angioplastia coronarianǎ (PTCA) (13.8%), angiografia membrelor inferioare (3.9%), angioplastia
perifericǎ (2.5%), angiografia abdominalǎ (1.9%) şi cea cerebralǎ (1.8%). Cea mai frecventa
procedurǎ non-cardiologicǎ intervenționalǎ este ERCP (30.6%), urmatǎ la distanțǎ mare de
procedurile ortopedice (2.7%) şi cele urologice (2.4%), deşi numǎrul real al acestora din urma, mai
ales al procedurilor ortopedice, poate fi mult mai mare în condițiile în care marile spitale de urgențǎ
şi spitalele de specialitate nu raporteazǎ expunerile medicale. Valorile medii DAP şi dozele efective
medii per tip de procedurǎ, estimate pe baza datelor raportate sunt prezentate în Tabelul 4.
Tabel 3: Valorile medii ale produsului dozǎ-lungime (DLP) şi dozele efective medii per tip de
examinare CT
Tip examinare Cod DLP mediu (mGy x cm) Doza efectiva mSv
Cap C 1104 ± 331 2.32 ± 0.81
Sinusuri S 517 ± 154 1.09 ± 0.38
Coloana cervicala CC 771 ± 231 4.55 ± 1.59
Coloana cervicala+cap CCC 1008 ± 302 5.94 ± 2.08
Coloana toracala CT 547 ± 164 7.66 ± 2.68
Coloana lombara CL 651 ± 195 9.10 ± 3.18
Torace T 855 ± 256 11.96 ± 4.18
Abdomen A 1151 ± 345 17.26 ± 6.04
Pelvis P 901 ± 270 13.52 ± 4.73
Extremitati E 534 ± 160 0.80 ± 0.28
Torace+abdomen TA 1828 ± 731 27.42 ± 9.59
Abdomen+pelvis AP 1905 ± 762 28.57 ± 10.00
Torace +abdomen+pelvis TR 2417 ± 966 36.25 ± 12.68
Cap+torace+abdomen CTA 3182 ± 1272 32.24 ± 11.28
Cap+torce+abdomen+ pelvis CTAP 3914 ± 1565 43.22 ± 15.12
Altele ALT 3027 ± 1210
Tabel 4: Valorile medii DAP şi dozele efective medii per tip de procedurǎ de radiologie
intervenționalǎ
Cod
DAP mediu Doza
Examinari in functie de localizare procedur
(Gy x cm² ) efectiva mSv
a
Coronarografie C1 65.3 ± 16.3 7.84 ± 2.74
190.0 ±
Coronarografie + PTCA CAp1 47.5 22.80 ± 7.98
Coronarografie + ventriculografie CV1 65.0 ± 16.3 7.80 ± 2.73
Angiografie cerebrala A1 96.5 ± 24.1 11.59 ± 4.05
Angiografie carotidiana A2 35.7 ± 8.9 4.28 ± 1.50
Angiografie abdominala (renala, mezenterica, A3 61.4 ± 15.3 7.36 ± 2.58

97
Cod
DAP mediu Doza
Examinari in functie de localizare procedur
(Gy x cm² ) efectiva mSv
a
aortografie)
Angiografie pelvina A4 48.5 ± 12.1 5.82 ± 2.04
Angiografie membre inferioare A5 13.2 ± 3.3 1.58 ± 0.55
Angiografie membre superioare A6 5.2 ± 1.3 0.63 ± 0.22
Flebografie F 40.5 ± 10.1 4.86 ± 1.70
Angioplastie coronariana (PTCA) Ap1 76.5 ± 19.1 16.83 ± 5.89
111.8 ±
Angioplastie carotidiana Ap2 28.0 24.60 ± 8.61
Angioplastie renala Ap3 36.9 ± 9.2 8.12 ± 2.84
Angioplastie periferica Ap4 47.7 ± 11.9 10.48 ± 3.67
Valvuloplastie Vp 42.5 ± 10.6 9.36 ± 3.28
104.0 ±
Embolizare cerebrala EC 26.0 22.87 ± 8.00
156.9 ±
Embolizare periferica EP 39.2 34.52 ± 12.08
139.7 ±
Embolizare abdominala EA 34.9 30.73 ± 10.75
Ventriculografie V1 75.1 ± 18.8 15.02 ± 5.26
Urologice (ex. Litotriţie) U3 11.6 ± 2.9 2.09 ± 0.73
0.008 ±
Ortopedice O 0.8 ± 0.2 0.003
ERPC ER 4.503 ± 1.1 1.17 ± 0.41
Alte proceduri ALT 33.6 ± 8.4
Din datele raportate, 89.1% dintre procedurile intervenționale sunt efectuate pentru pacienți cu
vârsta mai mare de 40 de ani, iar 9.9% pentru pacienții din categoria de vârstǎ 16-40 ani. Pentru
pacienții cu vârsta sub 15 ani (1% din totalul pacienților), frecvența cea mai ridicatǎ (50%) este
pentru procedurile ERCP. Pentru categoria de vârstǎ 16-40 ani, se remarcǎ o pondere mai ridicatǎ în
cazul procedurilor non-cardiologice, respectiv ERCP (57.3%), urologice (5.6%) şi ortopedice
(4.3%), iar din categoria procedurilor cardiologice – coronarografia (12.2%), angiografia cerebrala
şi angioplastia coronarianǎ PTCA (4.7% pentru ambele proceduri).
Din punctul de vedere al distribuției procedurilor intervenționale în funcție de genul pacienților,

61.5% din numǎrul total de proceduri sunt efectuate asupra bǎrbaților şi doar 38.5% asupra
femeilor. Dacǎ comparǎm frecvența procedurilor intervenționale între cele douǎ grupe de gen,
constatǎm cǎ procedurile cardiologice sunt efectuate cu precǎdere bǎrbaților (67.3%), la fel ca şi
embolizarea abdominalǎ (59.3%), TIPSS (77.2%) şi ERCP (54.4%). În cazul femeilor, proporția
mai mare o dețin procedurile ortopedice şi urologice, ambele cu 55%.
Examinǎrile RX dentare prezintǎ aceleaşi tendințe ca şi în anii precedenți, 59.1% dintre acestea
fiind radiografii intra-orale/retroalveolare, 36.2% panoramice, 2.4% teleradiografii/cefalometrie şi
1.6% tomografii dentare/examinarile 3D. Distribuția pe grupe de vârstǎ evidențiazǎ cǎ pacienții
pediatrici reprezintǎ 8.9% din totalul pacienților, iar celelalte douǎ grupe de vârstǎ au ponderi

98
relativ egale (43.1% pentru 16-40 ani, respectiv de 48.0% pentru pacienții de peste 40 ani). Pacienții
bǎrbați reprezintǎ 46.7% din numǎrul total de examinǎri, iar pacienții femei 53.3%, pǎstrând
aceleaşi tendințe ca şi în anii precedenți. Dozele medii estimate pentru investigațiile dentare pe baza
valorilor DAP sunt de 0.20 µSv pentru expunerea dentarǎ intraorala (DAP mediu 3 mGy x cm2), de
6.95 µSv pentru expunerile panoramice (DAP mediu 87 mGy x cm2) şi respectiv 37.3 µSv pentru
tomografia dentarǎ/3D (DAP mediu 467 mGy x cm2).
Din perspectiva sǎnǎtǎții publice, pentru evaluarea mǎsurilor de radioprotecție în radiologia de
diagnostic şi intervenționalǎ şi optimizarea expunerilor medicale, este util sǎ se estimeze dozele
efective colective, exprimate în om·mSv, pe baza dozelor efective medii per procedurǎ şi a
numǎrului de pacienți care au efectuat procedurile respective.
Pe baza datelor raportate în anul 2016 au fost calculate dozele efective colective pentru toate
procedurile radiologice, contribuțiile principalelor proceduri radiologice de diagnostic şi
intervenționale fiind prezentate in Fig. 2.
74.2 65.5 65.0 60.5 49.1

93.3 87.7 45.5
110.0 102.2
113.8
116.4 1125.0
155.6
158.5 Fig. 2. Dozele efective
502.8 830.0 colective exprimate în
om·mSv/1000 de locuitori
532.8 pentru principalele proceduri
574.1
569.2 radiologice de diagnostic şi
intervenționale
CT-A CT-T CT-AP CT-TR CT-C

CT-P CT-CL CT-TA CT-CC RI-C1
CT-CTAP RI-PTCA Grafie-P Grafie-CL2 Grafie-T1
Scopie-T3 Scopie-TG4 Grafie-CL1 CT-CTA Grafie-A
Se constatǎ din graficul structurii contribuțiilor dozelor efective colective ca ponderea cea mai
însemnatǎ o înregistreazǎ examinǎrile CT în general, cele mai importante fiind CT abdomen, CT
torace, CT abdomen+pelvis, CT trunchi, CT cap, CT pelvis, CT coloana lombarǎ şi cervicalǎ, CT
torace+abdomen si CT cap+torace+abdomen+pelvis, contribuția acestora fiind mult mai mare în
realitate, multe unitǎți sanitare neraportând examinǎrile CT CTAP şi CT TR, deoarece nu existǎ
codificǎri specifice în Ordinele MS nr. 1542/2006 si 1003/2008. Procedurile CT sunt urmate de
procedurile de radiologie intervenționalǎ (RI), respectiv de coronarografie (RI-C1) şi angioplastie
coronarianǎ (RI-PTCA), de radiografiile pelvisului, coloanei lombare şi toracelui şi de
fluoroscopiile toracelui şi tractului gastrointestinal. Având în vedere cǎ examinǎrile de tomografie
computerizata contribuie cu un procent foarte mare la doza colectivǎ, este foarte important ca

99
examinarea fiecarui pacient în parte trebuie sǎ fie perfect justificatǎ, iar protocoalele de tomografie
computerizatǎ sǎ fie optimizate astfel încât dozele primite de pacienți sǎ fie cât mai scǎzute posibil.
În anul 2016 au fost raportate 16.741 proceduri de diagnostic şi 875 proceduri de tratament de
medicinǎ nuclearǎ, 39.9% fiind bǎrbați şi 60.1% femei. Din analiza numǎrului de proceduri de
medicinǎ nuclearǎ de diagnostic per tip de procedurǎ se constatǎ cǎ ponderea cea mai ridicatǎ este
deținutǎ de scintigrafia osoasǎ, urmatǎ de scintigrafia tiroidiana, PET-CT, scintigrafia renalǎ şi
scintigrafia cardiovascularǎ, pǎstrând aceleaşi tendințe ca şi în anii precedenți.
Distribuţia procedurilor de medicinǎ nuclearǎ pe grupe de vârstǎ, analizatǎ la modul global, aratǎ cǎ
85.9% sunt pacienți cu vârste de peste 40 de ani, 10.3% cu vârste între 16 şi 40 de ani şi doar 3.8%
cu vârste de pânǎ în 16 ani. Pentru grupa de vârstǎ sub 16 ani se remarcǎ o pondere foarte mare
(67.2%) pentru scintigrafia renalǎ cu Tc-99m (DMSA si DTPA), urmatǎ de scintigrafia osoasǎ
(10.9%), PET CT (9.4%) şi scintigrafia tiroidianǎ (6.7%), iar pentru grupa de vârstǎ 16-40 ani,
ponderea cea mai ridicatǎ este deținutǎ de scintigrafia osoasǎ (40.2%), urmatǎ de scintigrafia
tiroidianǎ (19.4%), PET CT (18.2%) şi scintigrafia renalǎ (9.6%).
În ceea ce priveşte distribuția procedurilor pe grupe de gen, femeile dețin ponderi importante în
cazul scintigrafiei tiroidiene (78.9%) şi paratiroidiene (78.7%), limfoscintigrafiei (74.4%), SPECT
CT (60.0%) şi scintigrafiei cardiovasculare (58.3%), iar bǎrbații dețin ponderi mai importante în
cazul scintigrafiei osoase (57.5%) şi renale (54.7%) şi PET CT (52.8%).
Valorile medii ale activitǎților administrate şi dozele efective medii per tip de procedurǎ, estimate
pe baza datelor raportate sunt prezentate în Tabelul 5. Pentru PET-CT şi SPECT CT valoarea dozei
efective este estimatǎ atât din contribuția datǎ de procedura de medicinǎ nuclearǎ, cât şi din doza
efectivǎ datoratǎ examinǎrii CT.
Tabel 5. Dozele efective medii pentru procedurile de medicinǎ nuclearǎ de diagnostic
Activitatea
Cod Doza
Radionucl Forma medie
Tip procedura procedu efectiva
id chimica administrata
ra mSv
MBq
Scintigrafie de perfuzie
cerebrala 99mTC HMPAO SC1
Scintigrafie de perfuzie
cerebrala 99mTC pertechnetat SC2
1.669 ±
Scintigrafie tiroidiana 99mTC pertechnetat ST1 128.36 ± 34.65 0.451
0.513 ±
Scintigrafie tiroidiana 131I Nal ST2 2.33 ± 0.62 0.138
Scintigrafie functie 0.482 ±
tiroidiana (iodocaptare) 131I Nal ST3 2.19 ± 0.59 0.130
Scintigrafie functie 1.567 ±
tiroidiana (iodocaptare) 99mTC pertechnetat ST4 120.50 ± 32.53 0.423
Sccintigrafie pulmonara 1.410 ±
perfuzie 99mTC MAA SP1 128.18 ± 34.61 0.381

100
Activitatea
Cod Doza
ra mSv
MBq
Sccintigrafie pulmonara
perfuzie 99mTC SP2
Scintigrafie pulmonara
ventilatie 99mTC SP3
Scintigrafie
cardiovasculara 99mTC pertechnetat SV1
Scintigrafie
cardiovasculara 99mTC RBC SV2
Scintigrafie 780.12 ± 7.021 ±
cardiovasculara 99mTC MIBI SV3 210.63 1.895
cardiovasculara 99mTC tetrofosmin SV4 172.93 1.193
Scintigrafie
cardiovasculara Tl SV5
Scintigrafie
cardiovasculara 131I MIBG SV6
Scintigrafie
cardiovasculara 131I MIBG SV7
1.750 ±
Scintigrafie renala 99mTC pertechnetat SR1 250.00 ± 67.50 0.472
1.242 ±
Scintigrafie renala 99mTC DTPA SR2 253.46 ± 68.43 0.335
glucohepton
Scintigrafie renala 99mTC at SR3
0.649 ±
Scintigrafie renala 99mTC DMSA SR4 73.74 ± 19.91 0.175
3.478 ±
Scintigrafie hepatobiliara 99mTC pertechnetat SH1 370.00 ± 99.90 0.939
Scintigrafie hepatobiliara 99mTC DIPA SH2
661.48 ± 3.770 ±
Scintigrafie osoasa 99mTC pertechnetat SO1 178.59 1.018
640.01 ± 3.648 ±
Scintigrafie osoasa 99mTC MDP SO2 172.80 0.985
667.52 ± 3.805 ±
Scintigrafie osoasa 99mTC HDP SO3 180.23 1.027
Scintigrafie 0.934 ±
paratiroidiana 99mTC tetrofosmin SPT1 71.83 ± 19.39 0.252
paratiroidiana 99mTC Sestamibi SPT2 175.54 1.579
Tract gastrointestinal 99mTC pertechnetat SG1 451.01 ± 3.157 ±

101
Activitatea
Cod Doza
ra mSv
MBq
121.77 0.852
1.410 ±
Limfoscintigrafie 99mTC Nanocol SL1 128.20 ± 34.61 0.381
296.71 ± 12.64 ±
PET CT F 18 18 FDG PET CT 103.84 3.41
SPECT
SPECT CT Osos OS 5.93 ± 2.37
SPECT
SPECT CT Pulmonar PLM
Ganglioni SPECT
SPECT CT santinela GGS 5.79 ± 2.32
Paratiroidi SPECT
SPECT CT an PRT 5.43 ± 2.17
SPECT CT Altele SPECT5
Altele 99mTC tetrofosmin SA 87.24 ± 23.55
Din analiza graficului structurii contribuțiilor dozelor efective colective estimate pentru procedurile
de medicinǎ nuclearǎ de diagnostic (Fig. 3) se remarcǎ o pondere deosebit de importantǎ a
examinǎrilor PET-CT şi a scintigrafiei osoase cu Tc99m MDP/HDP/pertechnetat (cod procedurǎ
SO2/SO3/SO1), urmate la distanțǎ mare de scintigrafiile cardiovasculare (SV3) si tiroidiene (ST1).
Totodatǎ, au fost raportate 694 de cazuri de tumori maligne ale tiroidei şi 181 de cazuri de
hipertiroidism care au fost tratate prin proceduri de medicinǎ nuclearǎ cu I-131, 68.5% dintre aceste
cazuri fiind femei. În ceea ce priveşte distribuția pe grupe de vârstǎ, aceasta se menține ca şi în anii
precedenți, 46.4% reprezintǎ procedurile de tratament pentru grupa de vârstǎ 16-40 ani şi 52.2.0%
pentru grupa de vârstǎ de peste 40 de ani. Activitatea medie administratǎ pacienților pentru tratarea
tumorilor maligne ale tiroidei este de 65 GBq, iar pentru hipertiroidism 7.5 GBq.
În ceea ce priveşte radioterapia, au fost raportate în anul 2016 un numǎr de 17.390 de proceduri de
radioterapie efectuate cu acceleratoare liniare (53.1%), instalații de telecobaltoterapie (21.3%) şi
instalații de RX-terapie (25.6%). Distribuția procedurilor de radioterapie evidențiazǎ cǎ 93.4% din
cazuri aparțin grupei de vârstǎ de peste 40 de ani şi 6.1% grupei de vârstǎ 16-40 ani, 43.3% fiind
bǎrbați şi 56.7% femei.

102
PET CT 19.5162
16.9087
SO3 15.9157
4.9883
SV3 4.0652 Fig. 3. Dozele efective
3.0754 colective exprimate în
SR2 0.8569
0.4301 om·mSv/1000 locuitori
SPECT OS 0.4210
pentru principalele
0.4096
SG1 0.3788 proceduri de medicinǎ
SPECT GGS
0.3367
0.2258
nuclearǎ de diagostic
0.1815
SV4 0.1547
0.1368
ST4 0.1159
0.1142
SH1 0.0591
0.0000 5.0000 10.0000 15.0000 20.0000 25.0000
Numǎrul de pacienți pe grupe de vârstǎ si gen, precum şi dozele medii în volumele țintǎ pentru
fiecare procedurǎ de tratament sunt prezentate în Tabelul 6. Analizând distribuţia procedurilor de
radioterapie în funcţie de tipul instalaţiilor, se constatǎ o pondere ridicatǎ pentru tratarea tumorilor
benigne, inclusiv a procedurilor anti-inflamatorii, cu instalațiile de RX terapie (ortovoltaj), aceste
instalații fiind utilizate şi în tratarea tumorilor maligne ale pielii. În ceea ce priveşte radioterapia
tumorilor maligne cu acceleratoare liniare se remarcǎ ponderi ridicate la tratarea tumorilor
ginecologice, mamare, ale capului şi gâtului, pulmonare şi rectale, iar pentru instalațiile de
telecobaltoterapie, tratarea tumorilor mamare, ale capului şi gâtului şi cele din sfera ginecologica.
Totodata au fost raportate 503 tratamente de brahiterapie pentru tumori ginecologice (461
tratamente de brahiterapie afterloading cu debit de dozǎ mare - HDR şi 42 de tratamente de
brahiterapie manualǎ). 97.2% dintre tratamente au fost pentru paciente cu vârste de peste 40 de ani
şi 2.8% pentru paciente din grupa de vârstǎ 16-40 ani. Doza medie administratǎ a fost de 7 Gy
pentru tratamentele de brahiterapie manualǎ, şi 9 Gy pentru HDR.
Tabel 6. Numǎrul de pacienți pe grupe de vârstǎ şi gen şi dozele medii în volumul țintǎ (Gy) pentru
procedurile de radioterapie
Nr.examinari
Nr. Nr.examinari pe grupe de
pe grupe de Doza medie
total varsta
Localizare anatomica Cod gen in volumul
proced
< 15 16 - 40 > 40 tinta (Gy)
uri M F
ani ani ani
ortovoltaj Leuc1 1 0 0 1 1 0
Leucemie Co 60 Leuc2 0 0 0 0 0 0
LINAC Leuc3 10 4 2 4 8 2 20
ortovoltaj Lmf1 2 0 0 2 1 1
Limfoame Co 61 Lmf2 28 0 9 19 16 12 45
LINAC Lmf3 88 0 26 62 34 54 35
ortovoltaj Ts1 163 0 2 161 2 161 15
Tumori san Co 62 Ts2 711 0 83 628 17 694 70
LINAC Ts3 2006 0 207 1799 46 1960 45

103
Nr.examinari
total varsta
proced
< 15 16 - 40 > 40 tinta (Gy)
uri M F
ani ani ani
ortovoltaj Tpt1 74 0 1 73 38 36
Tumori pulmon-
Co 63 Tpt2 354 0 6 348 282 72 30
torace
LINAC Tpt3 1051 0 28 1023 766 285 40
ortovoltaj Tg1 93 0 0 93 1 92
Tumori
Co 64 Tg2 666 0 65 601 0 666 35
ginecologice
LINAC Tg3 2066 0 171 1895 87 1979 50
ortovoltaj Tcg1 148 0 0 148 66 82
Tumori cap si gat Co 65 Tcg2 702 0 20 682 578 124 50
LINAC Tcg3 1104 0 78 1026 886 218 57
ortovoltaj Tc1 3 0 0 3 3 0
Tumori cerebrale Co 66 Tc2 302 0 52 250 178 124 27
LINAC Tc3 614 8 81 525 402 212 41
ortovoltaj Tp1 939 0 2 937 509 430 50
Tumori piele Co 67 Tp2 33 0 0 33 16 17 45
LINAC Tp3 58 0 0 58 36 22 50
ortovoltaj Tv1 52 0 0 52 26 26
Tumori vezica Co 68 Tv2 45 0 0 45 26 19 35
LINAC Tv3 194 0 1 193 162 32 50
ortovoltaj Tpr1 28 0 0 28 28 0 22
Tumori prostata Co 69 Tpr2 198 0 0 198 197 1 32
LINAC Tpr3 547 0 0 547 546 1 50
ortovoltaj Tr1 3 0 0 3 1 2
Tumori rect Co 70 Tr2 309 0 8 301 199 110 37
LINAC Tr3 860 0 54 806 545 315 47
ortovoltaj Tes1 0 0 0 0 0 0
Tumori esofag Co 70 Tes2 0 0 0 0 0 0
LINAC Tes3 13 0 0 13 13 0 50
ortovoltaj Tgs1 3 0 0 3 2 1
Tumori gastrice Co 70 Tgs2 8 0 0 8 8 0 31
LINAC Tgs3 9 0 0 9 7 2 45
ortovoltaj Tpm1 0 0 0 0 0 0
Tumori parti moi Co 70 Tpm2 2 0 0 2 1 1 47
LINAC Tpm3 14 0 0 14 9 5 58
ortovoltaj Trn1 0 0 0 0 0 0
Tumori renale Co 70 Trn2 8 0 0 8 6 2 40
LINAC Trn3 0 0 0 0 0 0
ortovoltaj Tpn1 1 0 0 1 1 0
Tumori pancreas Co 70 Tpn2 0 0 0 0 0 0
LINAC Tpn3 2 0 0 2 0 2 50
ortovoltaj Tt1 0 0 0 0 0 0
Tumori tiroida Co 70 Tt2 0 0 0 0 0 0
LINAC Tt3 1 0 0 1 1 0 50
ortovoltaj To1 0 0 0 0 0 0
Tumori osoase Co 70 To2 0 0 0 0 0 0
LINAC To3 4 0 1 3 1 3 60
Metastaza ortovoltaj Mc1 0 0 0 0 0 0
cerebrala Co 70 Mc2 0 0 0 0 0 0

104
Nr.examinari
total varsta
proced
< 15 16 - 40 > 40 tinta (Gy)
uri M F
ani ani ani
LINAC Mc3 76 0 9 67 48 28 30
ortovoltaj Mos1 47 0 0 47 36 11 30
Metastaze osoase Co 70 Mos2 26 0 0 26 22 4 27
LINAC Mos3 116 0 1 115 75 41 17
ortovoltaj Alt1 0 0 0 0 0 0
Alte tumor
Co 70 Alt2 13 0 2 11 10 3 26
maligne
LINAC Alt3 0 0 0 0 0 0
ortovoltaj Tb1 2896 0 65 2831 1209 1687 4
Tumori benigne Co 71 Tb2 301 6 42 253 149 152 17
LINAC Tb3 398 72 49 277 228 170 34
ortovoltaj 4453 0 70 4383 1924 2529
TOTAL
Co 71 3706 6 287 3413 1705 2001
PROCEDURI
LINAC 9231 84 708 8439 3900 5331
Observații generale
Unele județe arondate LIR-DSP Bucureşti, respectiv Ilfov, Ialomița şi Giurgiu, nu au trimis nici în
anul 2016, precum nici în anii anteriori, vreo raportare privind expunerea medicalǎ. Spre deosebire
de acestea, județele Cǎlǎraşi si Teleorman, care sunt arondate tot LIR-DSP Bucureşti, au finalizat
raportarea pentru întregul an 2015. Se constatǎ totodatǎ cǎ județele arondate LIR-DSP Timiş,
respectiv Arad şi Timiş, precum şi cele arondate LIR-DSP Constanța (Tulcea şi Constanța) au avut
o raportare foarte slaba sau chiar nu au transmis deloc raportari privind expunerea medicala in anul
2016, spre deosebire de anii trecuti.
De asemenea, se constatǎ de la an la an reducerea cantitǎții şi calitǎții (date incorecte şi/sau

incomplete) raportǎrilor de la furnizorii de servicii de radiologie şi imagisticǎ medicalǎ, medicinǎ
nuclearǎ şi radioterapie, aceasta fiind consecința neaplicǎrii mǎsurilor contravenționale conform HG
857/2011, cap. XI, art. 50, lit f). Astfel de situații sunt datorate în mare mǎsura managementului
unitǎților sanitare care ignorǎ obligația înregistrǎrii, centralizǎrii şi raportǎrii datelor privind
expunerea medicalǎ a populației la radiații ionizante cǎtre LIR-DSP şi lipsa unui personal de
specialitate (ex. fizicieni medicali) care sǎ fie implicat în procesul de colectare, evaluare şi
centralizare a datelor la nivelul fiecǎrui furnizor de servicii de radiologie şi imagisticǎ medicalǎ,
medicinǎ nuclearǎ şi radioterapie.
Aplicarea prevederilor Ordin MS nr. 1255/07.11.2016 privind aprobarea Normelor privind

înregistrarea, centralizarea şi raportarea informațiilor privind expunerea medicalǎ a populației la
radiații ionizante, publicat în M.O, Partea I nr. 916/15.11.2016, care a intrat în vigoare la
01.01.2017 va permite specialiştilor din LIR-DSP teritoriale sǎ monitorizeze, mai eficient fațǎ de
anii trecuți, situația expunerilor medicale la radiații ionizante la nivelul tuturor furnizorilor de
servicii de radiologie şi imagisticǎ medicalǎ, medicinǎ nuclearǎ şi radioterapie din teritoriile
arondate. Totodatǎ pentru unitǎțile care ignorǎ sau refuzǎ aplicarea prevederilor ordinului mai sus
menționat vor putea fi aplicate prin Inspecția sanitarǎ de stat, mǎsurile contravenționale conform
HG 857/2011, ceea ce ar conduce la o creştere substanțialǎ a numǎrului de raportǎri a expunerilor
medicale la radiații ionizante.

105
VI. Monitorizarea radioactivității apei potabile conform legii 458/2002
Dr. chim. Bragea Mihaela, Dr. med. pr. Alexandra Cucu- Institutul National de Sănătate Publică; Centrul
Regional de Sănătate Publică Bucureşti; Dr. fiz. Toro Laszlo - Centrul Regional de Sănătate Publică Timisoara
Obiectivul principal al sintezei este evaluarea expunerii populaţiei României la radiaţii ionizante
prin ingestia apei potabile, precum şi evitarea expunerilor suplimentare prin contaminări accidentale
ale acestora.
Obiectivele specifice:
 Realizarea unei supravegheri la nivel naţional a conţinutului radioactiv natural al apei potabile şi
depistarea eventualelor contaminări radioactive.
 Identificarea tipului de contaminare şi cuantificarea nivelului de contaminare în vederea
evaluarii dozelor implicate în iradierea populaţiei şi a instituirii unor măsuri de protecţie
radiologică.
Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu completările din Legea 124/2010 în care sunt
înscrişi parametrii indicatori de calitate a apei potabile:
Parametrii indicatori de radioactivitate Valori
Alfa global 0.1 Bq/l
Beta global 1
Tritiu 100 Bq/l
Doza efectiva 0.1 msv/an
Au fost analizate un total de 1408 probe de ape potabile de pe întreg teritoriul României şi au fost
efectuate 2914 analize radioactivitate (1408 alfa global, 1408 beta global şi 98 tritiu), nefiind nici
o probă neconformă.
Calitatea apei potabilă a fost monitorizată prin parametrii α şi β global. Aceste valori se păstrează
sub valorile de intervenţie de 0.1 Bq/l pentru alfa global şi 1 Bq/l pentru beta global, asigurând
conformitatea cu valoarea parametrului indicator de calitate, doza totală de 0.1 mSv pe an, stipulată
în lege. Deasemeni valorile concentraţiilor de tritiu, în zona de impact a CNE Cernavoda s-au situat
sub 100 Bq/l.

106
VII. Supravegherea radioactivității apei potabile și alimentului conform
cerințelor Euroatom
Dr. chim. Bragea Mihaela, Dr. med. pr. Alexandra Cucu- Institutul National de Sănătate Publică; Centrul
Regional de Sănătate Publică Bucureşti
Dr. fiz. Toro Laszlo - Centrul Regional de Sănătate Publică Timisoara
Rezultatele sintezei sunt bazate pe prelucrarea datelor raportate de 18 Laboratoare de Igiena

Radiaţiilor din Direcţiile de Sănătate Publică judeţene care au desfăşurat această activitate în cadrul
programului naţional privind sănătatea în relaţie cu mediul, conform metodologiei unitar aplicate.
Au fost analizate 1588 probe, din care 1245 probe de apă, 256 probe de aliment, 58 probe de
lapte şi 29 probe dietă mixtă. Au fost efectuate 3871 determinări radioactive.
Calitatea apei potabile a asigură conformitatea cu valoarea parametrului indicator de calitate, doza
totala de 0.1 msv pe an. Valorile concentraţiilor de tritiu, în zona de impact a CNE Cernavoda s-au
situat sub 100 Bq/l. Din determinările efectuate în anul 2016, în apa potabilă sau aliment, pe
teritoriul Romaniei nu a fost evidenţiată nici o contaminare care să conducă la o creştere
semnificativă a dozei prin ingestie.

107
VIII. Informarea şi educarea pentru sănătate în domeniul radiaţiilor ionizante
Dr. Rita Burkhardt, fiz. Teodora Dan, fiz. Loredana Bogdan – INSP-CRSP Cluj
Introducere
Studiul ―Informarea şi educarea pentru sănătate în domeniul radiaţiilor ionizante‖ se desfăşoară în

cadrul Programului Naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă
- Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante.
Scopul acestui studiu constă în protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor
ionizante prin activităţi de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relaţie cu factori
determinanţi din mediu.
S-a stabilit ca obiectiv general creşterea nivelului de cunoştinţe al populaţiei privind sănătatea în
relaţie cu radiaţiile ionizante şi conştientizarea privind riscurile pentru sănătate asociate expunerii la
radiaţii ionizante.
Metodologie
Activităţile de informare şi educare pentru sănătate în domeniul radiaţiilor ionizante
au pornit de la necesitatea oferirii informaţiilor bazate pe cele mai recente date recunoscute ştiinţific
la nivel internaţional în vederea creşterii nivelului de cunoştinţe care să determine formarea unor
atitutini corecte şi comportamente promovatoare de sănătate.
Activităţile desfăşurate pe parcursul anului 2016 s-au adresat atăt elevilor din
învătământul gimnazial şi liceal cât și întregii populaţii.
Pe baza acordului Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi a protocoalelor de
colaborare încheiate cu şcolile participante, au fost stabilite de comun acord cu cadrele didactice
implicate în proiect următoarele etape:
 distribuirea chestionarelor pentru evaluarea nivelului cunoştintelor elevilor din şcolile
participante şi centralizarea, respectiv interpretarea rezultatelor obținute în urma aplicării
acestor chestionare;
 distribuirea la clasă a pliantelor informative „Trăim cu radiațiile‖ şi „Efectele radiațiilor
asupra sănătății‖ şi prezentarea orală a informațiilor utile;
 distribuirea chestionarelor de evaluare finală a activităţii de informare şi educare a elevilor;
 centralizarea şi interpretarea rezultatelor şi diseminarea în şcolile participante a rezultatelor
activității de informare şi educare a elevilor.
Pentru informarea întregii populații s-a elaborat un ghid de educaţie pentru sănătate care cuprinde
noţiunile generale despre radiaţiile ionizante şi efectele lor asupra omului, principiile de bază şi
măsurile de protecţie radiologică, beneficiile şi aplicațiile ale radiațiilor ionizante.
Rezultate şi concluzii
Pe parcursul anului şcolar 2015-2016 activităţile de informare si educare pentru sănătate s-au
desfăşurat în două şcoli reprezentative din Cluj-Napoca: Colegiul Naţional ―Emil Racoviţă‖ şi

108
Şcoala Gimnazială ―Liviu Rebreanu‖. Gupul ţintă stabilit de comun acord cu cadrele didactice a
fost format din elevii claselor VIII-a si a XII-a.
În urma aplicării chestionarelor iniţiale de evaluare a cunostinţelor adresate elevilor şi interpretării
răspunsurilor date de un număr de 118 elevi participanţi la studiu s-a observat că:
- noţiunile privind radiațiile ionizante sunt neclare, confuze și o mare parte dintre elevii
participanţi la studiu nu reuşesc să facă diferenţa între cele două tipuri de radiaţii,
ionizante şi neionizante;
- majoritatea elevilor consideră că radiaţiile ionizante produc doar efecte negative asupra
organismului uman, în timp ce un un procent scăzut reusesc să identifice beneficiile şi
aplicaţiile radiaţiilor ionizante în viaţa de zi cu zi.
Pornind de la interpretarea rezultatelor de mai sus şi având ca scop creşterea nivelului de cunoştinţe
al grupului ţintă privind sănătatea în relaţie cu radiaţiile ionizante şi conştientizarea privind riscurile
pentru sănătate asociate expunerii la radiaţii ionizante s-au distribuit pliante informative ―Trăim cu
radiaţiile‖ şi ―Efectele radiaţiilor asupra sănătăţii‖.
În urma aplicării chestionarelor de evaluare finală s-a constat faptul că majoritatea elevilor
consideră informaţiile privind radiaţiilor ionizante sunt utile şi interesante, calitatea materialelor
informative distribuite fiind considerată de majoritatea bună/foarte bună şi uşor de înteles.
Extinderea activităţilor de informare şi educare pentru sănătate la nivelul întregii populaţii s-a
concretizat prin elaborarea ghidului de educaţie pentru sănătate, intitulat „Ce este necesar să ştim
despre radiaţiile ionizante şi efectele lor asupra omului‖.
Ghidul poate fi accesat pe pagina web a Institutului Naţional de Sănătate Publică la adresa
http://www.insp.gov.ro/cnmrmc/images/ghiduri/Ghid-Educatie-pentru-sanatate.pdf şi cuprinde
noţiuni generale privind radiaţiile ionizante, efecte ale radiaţiilor ionizante asupra sănătăţii umane,
principii de bază şi măsuri de protecţie radiologică, beneficii şi aplicații ale radiațiilor ionizante.
Bibliografie:
1. HG 1414/18.11.2009 - pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea INSP.
2. Ordinul MS nr. 386 din 31 martie 2015 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016
Cătălin Tufănaru, Luminiţa Barbu, Lena Enciu Elaborarea materialelor de informare şi educare
pentru promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, - Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi
Management Sanitar Bucureşti, 2006

109
IX. Cresterea informarii si constientizarii populatiei privind protejarea
sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate cu expunerea la radon
Fiz. Alina Dumitrescu , Dr. Alexandra Cucu - Institutul National de Sănătate Publică; Centrul Regional de
Sănătate Publică Bucureşti
RADONUL SI SANATATEA; relevanta sensibilizarii și informarii populatiei, privind riscurile pe

sanatate in relatie cu expunerea la radonul de interior
Radonul este unul dintre cele mai studiate substanţe cancerigene. Carcinogenitatea, asociată cu
doza de expunere, a fost demonstrată prin atât prin studii epidemiologice efectuate în anii 50-60 pe
minerii expuşi la radon cât, mai recent, prin studiile în populaţia generală. Rezultatele mai multor
studii din Europa, China şi America de Nord confirmă faptul că expunerea la radonul de interior
duce la un risc crescut de îmbolnăvire de cancer pulmonar, în special în rândul fumătorilor,risc care
este proporţional cu concentraţia radonului dininterior (locuinţe, clădiri cu acces public). Studiul co-
finanţat de Comisia Europeană arată că radonul din interior este responsabil de 3-14% de decese
cauzate de cancerul pulmonar în Uniunea Europeană în fiecare an.
Aşa cum arată literatura de specialitate, comunicarea riscurilor privind efectele expunerii la
concentraţii mari ale radonului asupra sănătăţii a întâmpinat si întâmpină incă numeroase provocări,
necesitand in consecinta o varietate de strategii şi abordări. Mai ales că, contrar percepţiei de risc
legate de riscurile tehnologice specifice radiaţiilor ionizante, cum ar fi contaminarea sau deşeurile
radioactive, percepţia riscului legate de expunerea la radon este caracterizată în general de apatia
publicului, sau minimizarea riscului. Motivele pentru o astfel de reacţie sunt multe. Expunerea la
radon în interior este percepută de obicei că fiind exclusiv naturală. Sursă radonului este într-adevăr
geologică, şi deci naturală, dar nu este expunere de interior. Dacă în exterior concentraţia de radon
este mică, şi nu reprezintă un factor de risc pentru sănătate, concentraţia de radon de interior este în
mare parte influenţată de modul de proiectare, construcţie şi utilizare a clădirilor şi de gradul de
ventilaţie (aerisire). Deoarece este incolor, inodor şi nu pare să producă efecte evidente vizibile
asupra sănătăţii, radonul este scăzut pe scară îngrijorării pentru public. Monoxidul de carbon este,
de asemenea, incolor şi inodor, dar această expunere la gaze la niveluri ridicate poate duce la o
moarte aproape imediată. Astfel de decese sunt bine documentate în mass-media, ceea ce contribuie
la creşterea gradului de conştientizare a publicului şi acceptarea acestuia că acţiunea împotriva
acestui pericol este necesară. În cazul radonului, nu există "dovezi" atât de evidente iar cancerul
pulmonar provocat de expunerea la radon, dacă apare, se dezvoltă în perioade lungi de timp. Fără
îndoială, preocuparea privind expunerea la radon şi efectele sale asupra sănătăţii pot varia în funcţie
de nivelul de cunoştinţe şi de receptivitate al oamenilor.
Expunerea la radon are loc în primul rând în locuințe și, prin urmare, este responsabilitatea
individuala de a testa și de a mitiga radonul din interior. Natura acestei situații limiteaza
semnificativ abordările de reglementare convenționale care sunt utilizate în gestionarea altor
surselor de risc pentru sanatate. Din acest motiv, organismele de reglementare se orientează către
programele de informare ca pe un mod de comunicare și încurajare a reducerilor voluntare a riscului
expunerii la radon.
Oportunitatea desfasurarii unor activitati coordonate privind sensibilizarea și informarea populatiei,

privind riscurile pe sanatate in relatie cu expunerea la radonul de interior

110
La data de 5 decembrie 2013, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Directiva 2013/59/Euratom de
stabilire a normelor de securitate de baza privind protectia impotriva pericolelor asociate cu
expunerea la radiatii ionizante. In cadrul acestei Directive, catre trebuie transpusa de statele membre
pana in februarie 2018, protectia împotriva expunerii atat la radonul din interiorul locuintelor cat si
la locul de munca sunt reglementate in mod explicit. Mai mult, sunt introduse si armonizate cerinte
specifice privind stabilirea un plan national de actiune care sa adreseze riscurile pe termen lung
privind expunerea la radon din locuinte, cladiri cu acces public si la locul de munca. Lista directiilor
strategice care trebuiesc abordate in cadrul acestui se regaseste si elaborarea unei strategia de
comunicare care sa adreseze problematica privind radonul. Asemeni celorlalte tari europene,
Romania abordeaza strategia de de sensibilizare și de informare a populatiei Romaniei, privind
riscurile pe sanatate in relatie cu expunerea la radonul de interior.
Scopul si obiectivul aplicarii metodologiei
Etapele premergatoare dezvoltarii acestei strategii abordeaza explicit modul în care problematica
referitoare la protecție impotriva expunerii la radonul de interior poate fi comunicata atat publicului
cat si altor factori interesati, iar persoanele pot fi motivate să ia măsuri: să efectueze un test de
radon si să atenueze sau să instaleze măsuri preventive în clădirile noi. Doar in urma analizei
acestor tendinte se vor putea identifica metode specifice in vederea senzibilizarii si informarii
populatiei privind riscul expunerii la radon, in special pentru grupele de varsta critice (copii si tineri
adulti) si pentru grupele populationale aflate la risc.
REZULTATE PARTIALE ŞI DISCUŢII

Pe baza revizuirii literaturii de specialitate si a campaniilor de comunicare de risc deja existente in
alte tari, au fost identificate si abordate urmatoarele directii ca fundament pentru derularea
activitatilor de comunicare de risc privind radonul de interior: 1) Evaluarea situatiei privind
cunostintele si atitudinea populatiei privind expunerea la radonul de interior - componentă esențială
a strategiei de comunicare a riscurilor pentru sanatate; 2) Identificarea posibilelor surse si categorii
de concepții eronate privitoare la expunerea la radonul de interior; 3) Identificarea publicul țintă și
adaptarea corespunzător a mesajelor; 4) Identificarea tipurilor de canale de comunicare specifice
populatiei romaniei si publicului tinta pentru comunicarea riscului;
Ca urmare, au fost elaborate metodologiile si demarate trei studii specifice care sa raspunda
problematicii mai sus mentionate, respectiv:
1. Elaborarea chestionarului pentru un sondaj, reprezentativ pentru populatia romaniai, privind
evaluarea cunostintelor, perceptiei si atitudinile populatiei privind factorii de risc pentru sanatate in
general, si expunerea la radon in particular.
Grupul ţintă al acestui sontaj il reprezinta persoane fizice cu vârstă peste 16 ani, care locuiesc în
Romania, în case în care există acces la Internet. Marimea esantionului asteptat este de 1400
respondenti (utilizatori de servicii de acces la Internet), unitatea de eşantionare fiind membrii
familiei. Distribuirea chestionarului a fost facuta online, utilizand metoda de ‗snowballing‘.
Criteriile de stratificare urmarite sunt regiunile istorice (7 regiuni si municipiul Bucuresti), sex si
varsta. Perioada de difuzare: iunie 2017 – (septembrie) 2017.
2. Analiza de continut a informatiilor furnizate de media romaneasca (online) cu privire la

expunerea populatiei romaniei la radon.
111
Analiza de conținut este efectuata atat pe titlurile cat si pe continutul articolelor utilizând un cadru
calitativ pentru evaluarea naturii tipului de reprezentare a radonului in presa online. Metode
cantitative de analiza se vor utiliza pentru a examina calitatea datelor și alte aspecte ale mediatizării.
Esantionul a fost stabilit în functie de tirajul publicatiilor, cât si de cel al politicii editoriale.
Criteriile de includere a textelor a fost prezentarea informatiilor legate de expunerea la radonului de
interior. Grila de analiza dezvoltata pentru acest studiu cuprinde trei sectiuni distincte: date tehnice,
analiza titlurilor si analiza de continut, si cuprinte in total un numar de 70 de variabile si criterii de
analiza. Baza de date utilizata pentru analiza consta intr-un numar de 142 articole/texte.
3. Analiza platformelor si modalitatilor de sensibilizare si informare a opiniei publice privind

comunicare de risc legat de expunerea la radonul de interior;
Analiza calitativa a campaniilor de sensibilizare si informare a opiniei publice privind comunicare

de risc legat de expunerea la radonul de interior si a literaturii de specialitate, a relevat ca
oportunitate utilizarea platformelor si canalelor social media ca suport preferabil pentru informare a
opiniei publice privind comunicare de risc legat de expunerea la radonul de interior. Experienta
anterioara arata ca pentru o platformă de informare de bază, trebuiesc utilizate minimum doua medii
de informare: unul online (o pagina de internet dedicata) si altul tiparit (broșuri informative). De
asemenea, a fost subliniat ca medicii de familie, arhitectii și alți profesioniști în construcții pot
acționa ca și canale secundare de comunicare. In ultima vreme insa, tendinta majora a multor
institutii care fac comunicare pentru sanatate prefera sa utilizeze pentru campaniile de informare
canalele si platformele social-media. In special blogurile, YouTube, Facebook, MySpace, sunt
exemple de platforme socila-media populare printre furnizorii de informatii pentru sanatate. In plus,
in Romania, atat studiile de analiza online, cat si literatura de specialiate, sublinizaza faptul ca
romanii folosesc extrem de mult ca sursa de informare pentru sanatate, internetul.
Printre avantajele acestei obtiuni se numara: a) Îmbunătățeste loialitatea și încrederea institutionala,

in principal pentru ca este vazuta ca fiind accesibilă și actuală; b) Faciliteaza monitorizarea
interesului general al populatiei pe teme de sănătate și permite corectarea dezinformarii; c)
Creșterea interacțiunii si construirea relațiilor cu ceilalți, inclusiv cu publicul și posibilii partenerii;
d) Îmbunătățirea accesului și accesibilității; cresaterea accesului la informații de calitate privind
factorii de risc pentru sănătate; e) Incurajarea comportamentelor sănătoase și asigurarea sprijinului
social; f) Directionarea mesajelor către anumite segmente de public; g) Supraveghere
simonitorizare;
In consecinta, pentru cazul specific al comunicarii de risc privind expunerea la radon in Romania,
utilizarea unei combinatii social-media (blog; pagina FB) poate beneficia de toate avantajele mai
sus mentionate, la un raport cost-beneficiu extrem de avantajos.
Comunicarea privind riscurile pentru sanatate reprezinta un interes comun, atat pentru programele
de sanatate cat si pentru populatie. Asa cum arata literatura de specialitate, comunicarea riscurilor
privind efectele expunerii la concentratii mari ale radonului de interior asupra sănătății întâmpină
numeroase provocări și necesită o varietate de strategii și abordări, pe termen lung si foarte lung.
Proiectul, in derulare, implica etapele de analiza, privind segmentele initiale propuse, realizarea
practica si evaluarea strategiei de comunicare pentru cresterea gradul de constientizare publicului
privind riscurile pe sanatate privind expunerea la concentratii mari de radon.

112
CAPITOLUL VI
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ȘI PREVENIREA
ÎMBOLNĂVIRILOR ASOCIATE FACTORILOR DE RISC ALIMENTARI
I. Protejarea sănătăţii publice şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate

factorilor de risc alimentari şi de nutriţie
Alimentaţia reprezintă un element fundamental în sănătatea unui individ. Alături de aer şi apă,
alimentele constituie factori de mediu esenţiali pentru desfăşurarea normală a tuturor proceselor
metabolice din organism, pentru creştere şi dezvoltare, precum şi pentru menţinerea stării de
sanătate. O alimentaţie sănătoasă trebuie să includă alimente a căror conţinut în substanţe nutritive
este adecvat atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. În plus, un aspect important îl
reprezintă îndepărtarea riscului ca produsele alimentare să devină factori dăunători pentru
consumatori prin prezenţa agenţilor biologici, chimici sau fizici.
În cadrul Programele Naţionale de Sănătate ale Ministerului Sănătăţii - Capitolul Monitorizarea

factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi de muncă obiectivul ―Protejarea sănătăţii publice şi
prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari― s-au desfăşurat la nivel naţional în
anul 2016 o serie de activităţi care au avut ca obiective generale:
1. Evaluarea stării de nutriţie a populaţiei în relaţie cu: tipul de alimente consumate zilnic,
conţinutul de zaharuri din unele produse alimentare destinate consumului general şi statusul de iod
în rândul populaţiei prin determinarea TSH-ului neonatal şi a ioduriilor la copilul şcolar.
2. Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor prin alimentaţie: monitorizarea nivelului de iod

din sarea iodată, monitorizarea consumului de aditivi alimentari, reducerea numărului cazurilor de
toxiinfecţii alimentare.
3. Evaluarea unor factori de risc (biologici, chimici) din alimente de tipul: alimente cu destinaţie
nutriţională specială, suplimente alimentare, ape minerale naturale îmbuteliate, alimente tratate cu
radiaţii sau alimente la care s-au adăugat vitamine şi minerale.
4. Evaluarea factorilor de risc din materiale şi obiecte care vin în contact cu alimentele.

113
II. Evaluarea stării de nutriţie a populaţiei în relaţie cu consumul alimentar
Dr. Mariana Vlad, Dr. Horaţiu Zăpîrţan – CRSP Cluj
Pentru a evalua starea de nutriţie a unui individ sunt realizate mai multe investigaţii şi examinări şi
anume: indicatorii antropometrici; examenul clinic general; examinări de laborator; evaluarea
dietei; monitorizarea consumului de alcool, tutun şi a activităţii fizice.
Pentru anul 2016, celor 41 DSP judeţene si municipiului Bucureşti le-a fost pusă la dispoziţie
metodologia de lucru a sintezei «Supravegherea stării de nutriţie şi a alimentaţiei populaţiei». La
realizarea sintezei şi-au adus aportul 25 de DSP-uri judeţene care ne-au furnizat date la care se
adaugă DSP mun. Bucuresti şi CRSP Cluj. Mărimea eşantionului investigat de pe teritoriul
României a fost de 1437 de subiecţi.
Rezultate
Anchetele alimentare s-au aplicat la nivel naţional la un eşantion populaţional de 1437 de subiecţi,
dintre care 905 au fost femei (62,9%) şi 532 bărbaţi (37,1%). Vârsta medie a lotului a fost de 51,16
± 14,9 ani. Structura lotului investigat pe categorii de vârstă, sex (20-45 ani, 45-62 ani şi peste 62
ani la bărbaţi şi 20-45 ani, 45-60 ani şi peste 60 ani la femei) a fost următoarea:
VÂRSTA DISTRIBUTIA
SEX MASCULIN FEMININ
număr subiecţi % număr subiecţi %
20-45 ani 173 32,5 355 39,2
45-62 ani / 45-60 ani 218 41,0 297 32,8
> 62 ani / >60 ani 141 26,5 253 28,0
TOTAL 532 905
În funcţie de zona de rezidenţă, din totalul populaţiei luate în studiu 681 persoane au provenit din
mediul urban (47,4%) și 756 au fost din mediul rural (52,6%).
In funcție de categoriile de efort distribuția lotului a fost următoarea:

CATEGORIA DE EFORT DISTRIBUTIA
MASCULIN FEMININ
numar % numar %
MIC 215 40,6 425 47,1
MEDIU 247 46,2 423 46,7
MARE 70 13,2 56 6,2
Lotul investigat a avut în componenţa sa 583 pensionari, casnice, şomeri sau persoane fără ocupație
(40,5% ).
Studiul antecedentelor personale patologice (declarate de subiecţi în Fişa de anchetă) în special cele
în care diferitele deficite sau excese alimentare pot să aibă rol principal au scos în evidență
următoarele aspecte: hipertensiunea arterială a fost cea mai des întâlnită afecţiune, la 21,5% din

114
subiecţi, procent în creştere faţă de 2015, urmată de diabetul zaharat, la 8,7% din subiecţi şi acesta
în crestere faţă de anul precedent şi de dislipidemii la 6,4% dintre subiecţi, în scădere faţă de 2015.
Măsurătorile antropometrice
Înălţimea medie la populaţia masculină investigată a fost de 174±7,5cm, iar la populaţia feminină a
fost de 162,9± 6,7cm. În ceea ce priveşte greutatea medie, aceasta a fost la lotul de bărbaţi de
85,5±15,4 kg, iar la femei 72,3 ±15,4kg.
Indicele de masă corporală (IMC) calculat la bărbaţi a fost:
sub 18,5 la 3 subiecţi (0,6%)
înte 18,5-25 la 128 subiecţi (24,1%),
între 25-30 la 235 subiecţi (44,2%)
peste 30 la 166 subiecţi (31,2%)
din care peste 40 a fost la 11 subiecţi
La lotul de femei IMC calculat a fost:

sub 18,5 la 16 femei (1,8 %),
între 18,5-25 la 332 femei (36,7 %),
între 25-30 la 293 femei (32,4%)
peste 30 la 264 femei (29,2%),
din care peste 40 a fost la 30 subiecţi
S-a înregistrat un procent de 44,2% bărbaţi supraponderali și 31,2% obezi, procente în creştere față
de anul 2015, cu scăderea procentului de normoponderali (la 24,1% de la 26,9%). La lotul de femei
32,4 % au fost supraponderale (procent în scădere față de cel înregistrat în 2015, de 34,2%, și
29,2% au fost obeze, procent în creștere față de cel din anul 2015 de 27,2%).
Variaţia Indicelui de Masă Corporală la populaţia luată în studiu (%)
barbati
90
femei
80
44.2
70
60 24.1 31.2
50
40
36.7 32.4
30 29.2
20
10 0.6 1.8
0
IMC <18,5 IMC 18,5-25 IMC 25-30 IMC>30
Indicele abdomino-fesier (IAF) a fost de peste 0,9 la 80,2% dintre bărbaţi (N=416), respectiv de
peste 0,85 la 67,7% dintre femei (N= 607), cu semnificaţie de sindrom metabolic. Circumferinţa
abdominală (CA) a fost mai mare de 102 cm la 43,2% dintre bărbaţi şi mai mare de 88 cm la 63,7%
dintre femei.

115
Analiza datelor biochimice
Doar o parte din subiecţii participanţi la studiu (67,7%) au avut efectuate analize de laborator,
motiv pentru care analiza rezultatelor s-a făcut procentual faţă de totalul subiecţilor pentru care s-au
raportat informaţii pentru fiecare parametru în parte.
Hemoglobina a fost scăzută sub nivelul valorilor de referinţă (femei < 11,5g/dl şi bărbaţi < 13g/dl)
la 11,5% dintre subiecţi, la 11,8% dintre femei şi la 11,2% dintre bărbaţi.
Valori ale glicemiei à jeun peste valorile de referinţă (120 mg/dl) s-au observat la 13,3% din
populaţia generală investigată, la 10,4% dintre femei şi la 16,3% dintre bărbaţi.
Nivelul colesterolului sanguin total la subiecţii incluşi în investigaţie a fost crescut (peste 240
mg/dl) la 20,3% din subiecţi (20,7% dintre bărbaţi şi 19,8% dintre femei), HDL-colesterolul a fost
sub 40 mg/dl la 12,4% dintre subiecţi ( 13,4 % dintre bărbaţi şi 11,3% dintre femei), iar LDL
colesterol a fost peste 130 mg/dl la 40,6% dintre subiecţi (41,2% din bărbaţi și la 40,1% din femei).
Nivelul lipidelor serice totale peste 800 mg/dl a fost înregistrat la 20,7% dintre bărbaţi şi la 17%
dintre femei, respectiv la 18,8% din totalul populaţiei (la care s-a efectuat această
determinare).Valorile trigliceridelor serice au înregistrat valori crescute (peste limitele de 140
mg/dl) la 42,8% din totalul subiecţilor (50,5% din bărbaţi şi la 35,1% din femei).
Electroliţii sanguini studiaţi au arătat câteva deficiențe în rândul populaţiei luate în studiu.
Nivelul calciului seric a înregistrat valori sub limitele de referinţă (8 mg/dl) la 5,4% dintre bărbaţi şi
la 7,3% dintre femei, respectiv la 6,3% dintre subiecţii lotului investigat.
Valorile magneziului seric sub 2 mg/dl s-a notat la un procent de 35,8% dintre bărbaţi şi de 39,2%
dintre femei, respectiv la 37,5% din lotul total.
În cazul sideremiei se observă că valori sub limita valorilor recomandate de 100 μg/dl au fost notate
la peste jumătate dintre subiecţi, la un procent de 59,6% din femei şi 53,0% din bărbaţi, respectiv la
59,6% dintre subiecţii întregului lot.
APORTUL ENERGETIC ŞI DE MACRONUTRIENŢI
Aportul energetic
La lotul de bărbaţi s-a constatat un consum alimentar relativ normocaloric cu o medie pentru
întreg lotul de bărbaţi luaţi în studiu de 2857 ± 1130 kcal/zi.
Pe categorii de vârstă aportul caloric calculat a fost de:
- la grupa de vârstă 20-45 ani - 3088 kcal/zi (faţă de 3200 kcal/zi – valoare recomandată),
- la grupa de vârstă 45-62 ani - 2842 kcal/zi (faţă de 3000 kcal/zi – valoare recomandată) şi
- la grupa de vârstă peste 62 de ani - 2576 kcal/zi (faţă de 2300 kcal/zi – valoare recomandată).

116
Analiza aportului energetic arată că la categoriile de vârstă 20-45 ani şi 45-62 ani acesta a fost uşor
sub necesar (între 3,5 şi 5,2 %), în timp ce pentru grupa de vârstă peste 62 de ani acesta a fost mai
mare decât aportul recomandat cu 11,2 %.
La lotul de femei aportul energetic a avut o valoare medie de 2481 ± 956 kcal/zi.
Pe grupe de vârstă, aportul energetic a fost:
- la grupa 20-45 ani - 2468 kcal/zi (faţă de 2700kcal/zi – recomandări)
- la grupa de vârstă 45-60 ani - 2574 kcal/zi (faţă de 2500 kcal/zi – recomandări)
- la grupa de vârstă peste 60 de ani - 2394 kcal/zi (faţă de 2100kcal/zi – recomandări).
La femeile din categoria de vârstă 20-45 ani aportul energetic a fost ușor sub recomandări fiind cu
8,6% mai mic decât acestea; la grupa 45-60 de ani aportul a fost în limita recomandărilor, iar la
grupa de vârstă peste 60 de ani au fost depăşite recomandările cu 11,4%, aspect asemanator cu cel
observat la lotul de bărbaţi de la aceasta vârstă.
În concluzie, din punct de vedere al aportului caloric, lotul luat în studiu are o raţie medie ușor sub
recomandările energetice din ţara noastră, singurele depăşiri faţă de recomandări înregistrându-se
atât la bărbaţi cât şi la femei, la categoriile de vârstă peste 62, respectiv 60 de ani.
Aportul de macronutrienţi
Aportul lipidic
Studiul aportului de grăsimi în raţia alimentară zilnică a pus în evidenţă că la aproape tot lotul de
subiecţi investigaţi aportul de lipide totale în medie a fost crescut la 134,7 ± 65 g/zi la bărbaţi şi
la 111,8 ± 54 g/zi în medie la femei.
De asemenea, procentul din raţia energetică acoperită de aportul lipidic este foarte mare, ceea ce
înseamnă ca o mare parte din raţia energetică este acoperită de grăsimi. Ca valoare medie pe lot
raţia energetică acoperită de lipide reprezintă 42,5 % la bărbaţi şi 40,7 % la femei, faţă de 15 -
30% recomandat.
Din grăsimile totale consumate zilnic de către bărbați cea mai mare parte au fost reprezentate de
grăsimile mononesaturate 51,8g (41,3%) şi de grăsimile saturate 47,2 g (37,6%), în defavoarea
grăsimilor polinesaturate 26,5 g (21,1%).
La femei, din consumul mediu de grăsimi totale, cel de grăsimi saturate a fost de 39,2 g (37,6%),
cel de grăsimi mononesaturate a fost de 42,3 g/ zi (40,5%), iar cel de grăsimi polinesaturate a
fost de 22,8 g/zi (21,9%). Şi în cazul lotului de femei consumul de grăsimi polinesaturate a fost
insuficient reprezentat în raţie.
Aportul de colesterol total adus de alimentele ingerate de subiecţii din lotul studiat a fost mult
crescut, la bărbaţi el fiind de 2,48 mai mare faţă de limita considerată tolerabilă în alimentaţia

117
omului (300 mg/zi), iar la femei de 2,07 mai mare faţă de această limită. În medie aportul de
colesterol a fost de 746 mg/zi la bărbaţi şi de 623 mg/zi la femei.
Aportul de proteine la lotul de bărbaţi din eşantionul investigat a fost de asemenea peste
recomandări, notându-se o valoare medie pe lot de 132,9 ± 65,4 g/zi. Aportul proteic s-a realizat
într-o măsură dublă pe seama proteinelor animale, care în medie pe lot au fost de 95,3 g/zi, faţă de
aportul de proteine vegetale care a fost calculat la o valoare medie pe lot de 37,6/zi. Raţia
energetică acoperită de proteine a fost mai mare decât recomandarea nutriţioniștilor, la lotul de
bărbaţi înregistrându-se o valoare medie de 19,1% din raţie faţă de 15% cât este recomandat.
La lotul de femei aportul de proteine totale în raţie a fost tot crescut faţă de recomandări, cu o
valoare medie de 108,5 ± 52,3 g/zi. Aportul proteic s-a realizat în mare măsură ca şi la lotul de
bărbaţi pe seama aportului de proteine animale, care în medie pe lot au fost de 74,3 g/zi depăşind
recomandările, în timp ce aportul de proteine vegetale a fost scăzut la mai puțin de jumătatea celor
animale înregistrând o valoare medie de 34,2 g/zi, ceea ce arată un uşor deficit faţă de recomandări.
Raţia energetică a fost astfel acoperită de proteine în proporţie de 18%, depăşind
recomandările.
Analizând raţia alimentară la populaţia masculină luată în studiu sub aspectul aportului de
carbohidraţi s-a observat că aceasta a avut un aport de 275,7 ± 118 g glucide/zi. Procentul din
energie acoperit de glucide în raţia zilnică a fost în medie de 38,4%, mult sub necesarul de 55%,
recomandat.
La eşantionul de femei s-a observat ca şi la lotul de bărbaţi, un aport de glucide sub valorile
recomandate. Aportul mediu pentru toată populaţia feminină luată în studiu a fost de 258,9 ±
112 g glucide/zi. Procentul din energie furnizat de glucide a fost în medie de 41,4% faţă de
necesarul recomandat de 55%.
Astfel, în rația alimentară a lotului luat în studiu s-a înregistrat un aport crescut de grăsimi totale şi
proteine totale, cu un raport crescut dintre grăsimile saturate și mononesaturate faţă de cele
polinesaturate, respectiv dintre proteinele animale şi cele vegetale şi un aport insuficient de
carbohidraţi.
Aportul de fibre alimentare la populaţia luată în studiu a fost la o treime din recomandări, atât
la bărbaţi, înregistrându-se un consum mediu de 11 g/zi, cât şi la femei unde media aportului
a fost de 11,3 g/zi. De menționat că se recomandă un aport de 14 g fibre pentru fiecare 1000 kcal
ingerate, ceea ce corespunde unui aport de 25-35 g fibre/zi.

118
APORTUL MEDIU DE ENERGIE ŞI NUTRIENŢI FAŢĂ DE RECOMANDĂRI
BARBATI FEMEI
CONSUM / CONSUM /
ENERGIE (kcal) RECOMANDĂRI
2875 / 3000 RECOMANDĂRI
2481 / 2500
GRĂSIMI SATURATE(g) 47,2/ 35 39,2 / 28,5
GRĂSIMI MONONESATURATE 51,8 / 35 42,3 / 28,5
GRĂSIMI
(g) POLINESATURATE (g) 26,5 / 35 22,8 / 28,5
GRĂSIMI TOTALE (g) 134,7 / 105 111,8/85
COLESTEROL (mg) 746/max.300 623/ max.300
ENERGIE DIN GRĂSIMI% 42,5/ max.30 40,7/ max.30
PROTEINE ANIMALE (g) 95,3 / 55 74,3 / /45
PROTEINE VEGETALE (g) 37,6 / 50 34,2 / 40
PROTEINE TOTALE (g) 132,9 / 105 108,5 / 85
ENERGIE DIN PROTEINE% 19,1 / max.15 18 / max.15
CARBOHIDRAŢI (g) 275,7 / 440 258,9 / 360
ENERGIE DIN 38,4 / min.55 41,4 / min.55
CARBOHIDRAŢI%
Aportul mediu procentual din energia totală adusă de macronutrienţii din alimentaţia
subiecţilor faţă de recomandări
60 55
lot masculin lot feminin recomandari
50 42.5 40.7 41.4
38.4
40
30
30
19.1 18
20 15
10
0
% energie proteine % energie lipide % energie glucide
Aportul alimentar de caciu, magneziu şi vitamina C la ambele sexe au fost sub valorile
recomandate. Aportul de vitamina A, B1, B2 şi de seleniu a fost crescut comparativ cu cantitatea
recomandată.
Aportul de micronutrienţi
Micronutrient Valori recomandate/zi Aportul alimentar lot
Bărbaţi Femei
Calciu mg 800 756 730
Magneziu mg 375 330 296
Fier mg 14 24 20,7
Vitamina A µg 800 2228 2178
Vitamina B1 mg 1,1 2,1 1,6
Vitamina B2 mg 1,4 3,7 3,3
Vitamina C mg 80 76,1 74,3
Seleniu µg 55 75,2 61

119
Consumul de sare adaugată în plus în alimentație faţă de cea existentă în produsele alimentare a
fost de 5,67 ± 4,9 g/zi la bărbaţi şi de 5,24±4,3 g/zi pentru femei, fiind în uşoară scădere faţă de
consumul din anul 2015. De menționat că aceast aport ar duce la un aport total (împreună cu sarea
din alimentele procesate) estimat de peste 10g/zi, ceea ce ar fi dublu faţă de cel recomandat (5g/zi).
Aportul mediu zilnic (g) al principalelor grupe de alimente din dieta zilnică a lotului studiat
ALIMENT g/zi Bărbaţi Femei ALIMENT g/zi Bărbaţi Femei
CARNE PORC 98 55,4 LEG.10% 120,9 119,1
CARNE VITĂ 26,2 17,5 LEGUME USC. 19,9 21,4
CARNE PASĂRE 95,4 86,6 FRUCTE 147,7 160,7
CARNE OAIE 7,5 3,5 FR.USC. 2,4 4,2
PREP.PROASPETE 38,7 30,6 PÂINE 224,8 170,5
PREP. SEMIAFUMATE 45,5 25,7 MĂLAI 28,8 22,9
PEŞTE + CONSERVE P. 42,3 36,4 DER. CEREAL 28,7 35,5
CONSERVE MIXTE 5,4 2,9 FR. OLEAGIN. 4,9 6,1
OUĂ 51,2 40,6 CONSERVE LEG. 32 20,8
LAPTE (ŞI PROD.) 103,3 120 ZAHĂR 10,8 12,2
BRÂNZET. (ŞI PROD.) 72,7 68 PROD. ZAH. 80% 6,1 9,9
UNT 7,8 8,9 PROD. ZAH. 60-80% 12,6 16
UNTURĂ 4,5 2,5 PROD. ZAH. 40-60% 16,4 23,6
ULEI 26,4 24,5 COMPOT 26,5 28,9
CARTOFI 116,7 92,8 SUCURI NAT. 14,6 16,7
LEG.5% 72,7 80,2 SARE ADAUGATA 5,67 5,24
OBICEIURI ALIMENTARE - FRECVENŢA CONSUMULUI PE GRUPE DE ALIMENTE
Studiul obiceiurilor alimentare la lotul luat în studiu s-a realizat prin cercetarea frecvenţelor
alimentelor folosite uzual în alimentaţie. Astfel s-au folosit chestionare cu liste de alimente (27 de
poziţii) şi cu un set de posibilităţi de frecvenţă a consumului, frecvenţă cu care o serie de alimente
sunt consumate. Frecvenţele investigate au fost: rar, o dată pe săptămână, de 2-3 ori pe săptămână şi
zilnic.
Frecvenţa consumului de carne şi de preparate de carne

Consumul de carne de porc la lotul investigat a fost declarat de 37,9 % dintre subiecţi ca fiind de
2-3 ori pe săptămână. Un procent de 26,3% dintre subiecţi a consumat carne de porc
1 dată pe săptămână, 4,5% au consumat-o zilnic şi 31,3% consumă rar carne de porc.
Carnea de pasăre a fost consumată de 17,6% dintre subiecţi o dată pe săptămână, de 67% de 2-3
ori pe săptămână şi de 8,1% dintre subiecţi zilnic, fiind cel mai preferat fel de carne. În ceea ce
priveşte consumul de carne de vită şi oaie, acesta a fost menţionat in cele mai multe cazuri ca fiind
rar. Analiza consumului pe grupe de alimente arată că preparatele de carne şi în mod deosebit cele
proaspete au fost consumate destul de frecvent: 25,8% dintre subiecţi le-au consumat de 2-3 ori pe
săptămână, 30,6% o dată pe săptămână şi 5,5% zilnic. Este de remarcat consumul redus de carne
de peşte: rar la 44,7% din subiecti şi o dată/săpt. la 36%.

120
Preferinţa pentru carnea roşie şi în special pentru cea de porc este un obicei alimentar puternic
înrădăcinat în cultura noastră.
Ca și în anii precedenți s-a înregistrat o relativă scădere a consumului cărnii de porc şi o înlocuire
parţială a acesteia cu carnea de pasăre. Ce rămâne ca un obicei constant este consumul foarte redus
ca frecvenţă a cărnii de peşte (rar si o dată pe săpt.- 80,7% din subiecţi).
Frecvenţa consumului de grăsimi

S-a supus analizei frecvenţa consumului de unt, de untură (slănină) şi de ulei (s-a luat în calcul
consumul de ulei şi margarină). Ca frecvenţă, consumul de untură a avut următoarele variaţii: rar
la 78,5% dintre subiecţi, o dată pe săptămână la 7,2%, de 2-3 ori pe săptămână la 10,5% şi zilnic la
3,9% dintre aceştia. Untul a apărut în raţia subiecţilor chestionaţi zilnic în procent de 10,3%, de 2-
3 ori pe săptămână la 21,9% şi o dată pe săptămână la 18,1% dintre aceştia. Analiza consumului
de grăsimi vegetale, ulei, arată un consum zilnic la 72,4% dintre subiecţii interogaţi.
Frecvenţa consumului de grăsimi la lotul în studiu arată la un procent relativ mic din populaţie
(14,2%) folosirea grăsimilor saturate (unt+untură) în mod zilnic şi consumul uleiurilor vegetale ce
conţin grăsimi mono şi polinesaturate cu o frecventă zilnică de către 72,4 % din subiecţi.
Frecvenţa consumului de lapte şi produse lactate

În această categorie s-au inclus consumul de lapte, la care s-a sumat consumul de iaurt, sana şi alte
produse similare şi consumul de brânzeturi unde s-au inclus brânzeturile fermentate, proaspete,
topite, etc.
Prezenţa lactatelor în raţia alimentară ne arată că acestea sunt alimente preferate de un număr
mare de subiecţi. Frecvenţa consumului a arătat că majoritatea subiecţilor se încadrează la un
consum de 2-3 ori pe săptămână (37,2%) şi zilnic (29,9%).
Brânzeturile au fost consumate cu o frecvenţă de 2-3 ori pe săptămână de un procent de 52,3%

dintre subiecţi şi zilnic de 31,1% dintre aceştia.
Frecvenţa consumului de ouă

Oul s-a dovedit a fi un alt aliment preferat de subiecţi. În calculele noastre s-a luat atât oul consumat
ca atare, dar s-a ţinut cont şi de folosirea acestuia la prepararea anumitor meniuri. Consumul de
ouă de 2-3 ori pe săptămână a fost prezent la 61,6% dintre subiecţi, o dată pe săptămână la 21,9%,
şi zilnic la 8,7% dintre subiecţi.
Frecvenţa consumului de legume şi fructe

Cei mai mulţi români, aproape 94%, consumă fructele în forma lor naturală, întregi, spălate şi
curăţate şi doar 4% consumă mousse-uri gata preparate din fructe şi legume. Doar 9% dintre adulţii
români consumă legume de 4-5 ori pe zi şi 37% o singură dată pe zi. Potrivit unui studiu efectuat de
Millward Brown Institute în aprilie 2015, 37% dintre adulţi consumă fructe de 2-3 ori pe zi, în timp
ce 12% nu consumă fructe mai mult de o dată pe zi.
În studiul nostru s-a folosit plasarea legumelor şi fructelor în mai multe grupe folosite de
nutriţionişti şi anume: legume cu 5% hidraţi de carbon (HC), legume cu 10% HC, leguminoase
uscate, cartofi, fructe, fructe oleaginoase, conserve de legume, compoturi, bulion şi sucuri naturale
de fructe şi legume.

121
Consumul de legume 5% HC a avut frecvenţa maximă la itemul de 2-3 ori pe săptămână 36,5%,
el apărând în raţia alimentară zilnic la 24,4% dintre subiecţi şi o dată pe săptămână la 22,2% . De
precizat că au fost consumate rar în cazul a 16,9% subiecţii din lot.
Legumele cu 10% HC au fost consumate de 2-3 ori pe săptămână de 43,1% , zilnic de 44,9% şi o
dată pe săptămână de 6,6% ,dar şi rar de 5,4% din subiecţi.
Cartofii au fost consumaţi în proporţie de 58% cu frecvenţă de 2-3 ori pe săptămână şi zilnic de
19,2% dintre subiecţi. Leguminoasele uscate (fasolea, mazărea, lintea, soia) au fost folosite în
alimentaţia lotului investigat o dată pe săptămână de 35,4% dintre subiecţi, urmată de cea de 2-3 ori
pe săptămână în procent de 9,5% şi rar de 53,3% dintre subiecţi.
Frecvenţa consumului de fructe a fost adecvată, lotul de subiecţi a avut un consum mai frecvent de
fructe, dar tot insuficient cantitativ, astfel cei mai mulţi dintre subiecţi, 58% au consumat fructe
zilnic, iar 28,8% au consumat de 2-3 ori pe săptămână, dar şi rar de 7,1% din subiecţi. Cu toate
acestea, deşi la lotul de subiecţi am înregistrat un consum destul de frecvent de legume şi fructe,
cantităţile consumate au rămas însă sub cele recomandate.
Frecventa consumului de legume si fructe (%)

70
cartofi
legume 5%
60
legume 10% 58,0 58,0
fructe
50
43,1 44,9
40
36,5
30 28,8
22,2 24,4
20 19,2
16,9 15,7
6,6
10
7,1 6,1
5,4
0
rar 1/sapt 2-3/sapt. zilnic
Frecvenţa consumului de produse cerealiere

Produsele cerealiere au reprezentat un grup de alimente cu pondere importantă în raţie, în care am
inclus următoarele produse: pâine, mălai şi derivate cerealiere (griş, orez, paste făinoase şi fulgi de
cereale).
Pâinea a rămas alimentul ce apare zilnic în raţia a 90,7 % dintre subiecţi. Mălaiul a fost consumat
de 2-3 ori pe săptămână de 24,1% dintre subiecţi şi o dată pe săptămână în procent de 28,1%.
Derivatele cerealiere au fost consumate către subiecţii investigaţi la modul: zilnic de 4,1%, de 2-3
ori pe săptămână de către 21,6%, o dată pe săptămână de 26,4% şi rar de 47,9% dintre subiecţi. Ca
şi frecvenţă, consumul de produse cerealiere se înscrie în recomandările nutriţioniştilor, marea
majoritate a subiecţilor consumând cereale şi derivate de mai multe ori pe săptămână.
Frecvenţa consumului de zahăr şi produse zaharoase a inclus toate grupele de produse
zaharoase indiferent de conţinutul în zahăr. Consumul de zahăr a fost zilnic în 62% din cazuri în
crestere faţă de anii precedenţi şi rar şi de 2-3 ori pe săptămână în 26,2 %, iar produsele
zaharoase au fost consumate zilnic în 19,3% din cazuri şi rar în 34,1%.

122
Consumul de băuturi alcoolice. La lotul luat în studiu s-a investigat frecvenţa consumului de
alcool pentru trei tipuri de băuturi alcoolice şi anume bere, vin şi băuturi distilate şi s-au considerat
3 tipuri de frecvenţe în consum: rar sau deloc, ocazional (săptămînal/lunar) şi zilnic. Consumul de
băuturi alcoolice a fost în general moderat şi cu frecvenţe reduse. Astfel lotul a consumat băuturi
distilate la frecvenţele rar sau deloc în proporţie de 82,5%, vin în proporţie de72%, iar bere în
proporţie de 67,9%.
Pe lângă consumatorii ocazionali care sunt marea majoritate există și o proporţie variabilă în funcţie
de preparatul alcoolic de 7-15% din numărul de bărbaţi şi de 1,1-1,7% dintre femei care consumă
zilnic alcool.
Frecvenţa consumului de băuturi alcoolice

% 90 82.5
80 72
67.9
70 bere vin distilate
60
50
40
30 23.4 23.9
20 13.5
8.7
10 4.1 4
0
zilnic ocazional rar,deloc
În ceea ce priveşte frecvenţa consumului de sare, se observă că 15,1% din subiecţi adaugă rar
sare în mâncare, în schimb 78,5% dintre subiecţi o folosesc zilnic, frecvenţele cât și cantitatea de
sare consumată zilnic fiind în scădere faţă de anul trecut.
Din punct de vedere al consumului de suplimente alimentare se poate constata că 16,1% din lotul
total folosesc suplimente alimentare, pe sexe, procentul ar fi de 12,4% dintre bărbaţi și 19,9% dintre
femei, procente în creştere faţă de anii trecuţi.
Alţi indicatori ai stilului de viaţă
Fumatul. Din cei 1360 de subiecţi care au răspuns la acest nou indicator introdus în chestionar, un
procent de 20,2% din total sunt fumători, 26,4% sunt bărbaţi şi 14% sunt femei. În anul 2016
procentul de fumători, declarați, este în scădere semnificativă faţă de anul 2015.
Activitatea fizică suplimentară. Activitatea fizică suplimentară se referă la activitatea care se
adaugă efortului fizic realizat în cadrul ocupaţiei de bază, ea referindu-se strict la activităţi sportive
sau alt efort fizic, gen plimbări sau drumeţii.
În studiul nostru s-a constatat la lotul de bărbaţi (474 subiecţi) că 7,4% din repondenţi nu fac nici o
activitate fizică suplimentară, 39,7% depun o activitate fizică uşoară, 43,2% au o activitate fizică
medie și 9,7% au o activitate fizică intensă. Din punct de vedere al timpului alocat activităţii fizice
suplimentare am prelucrat următoarele răspunsuri: sub 30 min./zi au avut activități fizice
suplimentare 38% dintre bărbaţi, între 30 şi 60 min./zi un procent de 28,2%, iar peste 1 oră/zi
33,8% din subiecţi, restul de 11,3% nu au făcut nici o activitate fizică suplimentară.

123
La lotul de femei (802 subiecţi) am constat următoarele preocupări pentru activatea fizică
suplimentară: 7,3% nu au deloc activitate fizică, 48,7% depun o activitate fizică uşoară, 36,9% au o
activitate fizică medie și 7,1% au o activitate fizică intensă, iar din punct de vedere al timpului
alocat: 38,8% au făcut mişcare sub 30 min./zi, între 30 şi 60 min./zi s-au încadrat 27,7%, peste 1
oră/zi 23,9% dintre femei, și 9,6% dintre femei nu alocat timp deloc activităţilor fizice. Se constată
astfel la nivelul întregului lot față de 2015 o creștere a intensităţii şi a timpului petrecut pentru
activităţi fizice.
TENDINŢE ÎN COMPORTAMENTUL ALIMENTAR A POPULAŢIEI ÎN ULTIMII 5 ANI

Pentru a evidenţia tendinţele în comportamentul alimentar al populaţiei s-a realizat o comparare a
ingestei principalilor nutrienţi, a valorilor energetice aduse de alimente la loturile studiate și a
procentelor din energia furnizată de diferiţii nutrienţi faţă de recomandări, pe ultimii 5 ani, perioada
2012-2016.
Variaţia consumului energetic in kcal/zi în perioada 2012-2016
barbati
femei
3500
3000
2846 2767 2875
3000 2724 2642
2500
2500 2472 2447 2481
2000 2333 2292
1500
1000
500
0
Recomandat 2012 2013 2014 2015 2016
Din punct de vedere al conţinutui caloric adus de alimentele consumate de către subiecţii din studiul
nostru se poate observa că variaţia în timp este mică, consumul caloric crescând uşor spre valoarea
recomandată relativ constant până la 2875 Kcal/zi la bărbaţi şi până la 2481 kcal/zi la femei, uşor
sub nivelurile recomandate de 3000 kcal/zi la bărbaţi și de 2500 kcal/zi la femei.
Variatia consumului de nutrienti la barbati in perioada 2012-2016
276
2016 133
135
CARBOHIDRAŢI (g)
287
2015 125 PROTEINE TOTALE (g)
126
GRĂSIMI TOTALE (g)
295
2014 127
128
288
2013 118
115
300
2012 122
110
440
Recomandat 105
105
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500

124
Variatia consumului de nutrienti la femei in perioada 2012-2016
259 CARBOHIDRAŢI (g)
2016 108,5
111,8 PROTEINE TOTALE (g)
267 GRĂSIMI TOTALE (g)
2015 104,0
108,3
271
2014 104,3
108,4
261
2013 97,9
92,0
273
2012 94,0
92,0
360
Recomandat 85,0
85,0
0 50 100 150 200 250 300 350 400
Variaţia consumului de nutrienți la loturile studiate arată atât la bărbaţi cât şi la femei că aportul
alimentar de glucide este insuficient în cadrul raţiei alimentare şi acesta scade în mod aproape
constant în perioada studiată. În paralel se înregistrează un aport crescut de grăsimi şi de proteine,
iar tendinţa este de creştere în timp și la ambele sexe pentru cei doi nutrienți.
Variatia procentului acoperit din ratia energetica de nutrienti la

barbati in perioada 2011-2015
60 55 ENERGIE DIN GRĂSIMI%
ENERGIE DIN PROTEINE%
50 44,6 ENERGIE DIN CARBOHID.%
42,3 41,1 40,3 38,4
40
41,0 42,5
39,3 40,4
30
37,3
30
20 18,2 18,4 18,5 18,7 19,1
15
10
0
Recomandat 2012 2013 2014 2015 2016
Variatia procentului acoperit din ratia energetica de nutrienti la femei in

perioada 2012-2016
ENERGIE DIN GRĂSIMI% ENERGIE DIN PROTEINE% ENERGIE DIN CARBOHID.%
60
55
50
47,8
44,4 43,4 43,3
40 41,4
39,3 39,4 40,7
38,0
30 35,6
30
20
16,6 17,5 17,3 17,3 18
15
10
0
Recomandat 2012 2013 2014 2015 2016
La eșantionul investigat se observă că procentul de energie din rație acoperit din glucide scade în
timp, deşi ar trebui să crească pentru a asigura în mod corect raţia calorică, în timp ce procentele
acoperite de proteine şi mai ales de grăsimi au un trend crescător.

125
În reprezentările grafice de mai jos s-a reprezentat tendinţa în consumul principalelor alimente în
perioada 2012-2016.
În intervalul evaluat consumul de carne roşie creşte uşor, dar sigur, atât la bărbaţi cât şi la femei.
Consumul de carne de pasăre este, în mare, constant la ambele sexe. Îmbucurător este faptul că şi
consumul de peşte deşi este încă foarte mic creşte mai ales în rația alimentară a bărbaţilor.
Consumul de ouă este în creştere relativ constantă atât la bărbaţi cât şi la femei.
Consumul mediu de carne rosie in perioada

2012-2016 la populatia luata in studiu
140
120
124,2
100 109,5
103,1
80 92,7 90
60 71,5 72,9
66,4
40 56,6 barbati
51,1
femei
20
g/zi (medie)
0
2012 2013 2014 2015 2016
Consumul mediu de carne de pasare in perioada

120
96,4 95,4
100 92,6
84,3 87
80 87,7 87,2 86,6

79,9
60 71,7
40 barbati
g/zi (me die )
femei
20
0
2012 2013 2014 2015 2016
Consumul mediu de peste in perioada

40
35
33,2 33,7
30,7 31,4 30,7
30
28,7 28,2
26,9
25 25,5
20
16,8
15
barbati
10
g/zi (medie) femei
5
0
2012 2013 2014 2015 2016

126
Consumul mediu de oua in perioada
60
50
51,2
40 46,4
43,4 41,6 41,8 40,6
37,4 36,9
30 35,5
33,4
20 barbati
g/zi (me die )
femei
10
0
2012 2013 2014 2015 2016
Consumul de lapte şi de brânzeturi este relativ constant atât la femei cât şi la bărbaţi.
Consumul mediu de lapte si preparate in perioada

140 126 126
115,8 119,9 120
120
119
100 114,5
106,2 103,8
100,9
80
60
40 barbati
g/zi (me die ) femei
20
0
2012 2013 2014 2015 2016
Consumul mediu de branz eturi in perioada 2012-2016

la populatia luata in studiu
90 81,4
79,4
80 72,5 72,2 72,7
70
60 69,2 68
64,6 64,4
50 58,7
40
30 barbati
20 femei
g/zi (me die )
10
0
2012 2013 2014 2015 2016
Consumul mediu de legume(5%HC,10%HC si leguminoase

uscate) in perioada 2012-2016 la populatia luata in studiu
240
230
237,4
234,4
220 220,7
212,9 222,7 222,9
221,5
210 203,3
211,3 213,5
200 barbati
femei
g/zi (me die )
190
180
2012 2013 2014 2015 2016

127
Consumul mediu de fructe in perioada 2012-2016 la
populatia luata in studiu
250
194,9
186 181 184
200
164,9
185,5
150
165,8
153,2 150,1
142,5
100
barbati
g/zi (medie)
femei
50
0
2012 2013 2014 2015 2016
Consumul de fructe şi de legume, la ambele sexe, înregistrează în general un trend descrescător, cu

excepţia consumului de legume la femei și a consumului de fructe la bărbați care în 2016
înregistrează o creştere faţă de anul 2015.
Consumul de pâine, cu o tendință de scădere faţă de anul trecut, explică aportul scăzut din raţie al
carbohidraţilor. Consumul de cartofi rămîne constant în timp la ambele sexe pe toata perioada de
timp.
Pentru anii 2012-2016 consumul de zahăr şi produse zaharoase (considerate de nutriţionişti a fi cele
mai catastrofale ingrediente pentru o alimentaţie sănătoasă) înregistrează un trend constant crescător
la lotul de femei şi uşor descrescător la bărbaţi.
Consumul mediu de z ahar si produse z aharoase in

perioada 2021-2016 la populatia luata in studiu
70 61,7
56 58,2
60 51,2
46
50
52,3 50,2
40
43,7 45,9
30 37,6
barbati
20
femei
g/zi (medie)
10
0
2012 2013 2014 2015 2016
Consumul de sare, deși a avut o tendinţă descrescătoare la mijlocul intervalului studiat, în ultimii
ani înregistrează un trend uşor crescător la ambele sexe.

128
Consumul mediu de sare in perioada 2012-2016 la
populatia luata in studiu
8
6,8
7
5,9 5,67
6 5,2 5,4
5 5,9
5,2 5,24
4 4,9
4,6
3
barbati
2 femei
g/zi (medie)
1
0
2012 2013 2014 2015 2016
Aportul de colesterol din alimentele ingerate înregistrează un trend ascendent, cu o exacerbare la

nivelul anului 2016. La majoritatea parametrilor lipidici investigaţi am înregistrat în general un
trend ascendent în procentajele subiecţilor cu valori care nu se înscriu în valorile de referinţă. În
perioada 2012-2016 procentul cu valori ale trigliceridelor peste recomandări înregistrează o
creştere continuă.
Dinamica populaţiei cu indicele de masă corporală cuprins între 25-30 şi peste 30 în intervalul
2012-2016 in procente
60
50 48.8 46.4 43.1 43.1 44.2
40 33.6 34.2 32.4

31.7
31.8 31.2
26.3 30
30 28.2 27.3
25.9
28.7 24.7 29.2
20 27.2
10 obezi % supraponderali%
obeze% supraponderale%
0
2012 2013 2014 2015 2016
Procentul de supraponderali din totalul populaţiei (IMC între 25 şi 30) este în creștere la bărbaţi şi
în scădere la femei, faţă de anul 2015 iar procentul de obezi (IMC> 30) a înregistrat un trend
ascendent la ambele sexe.
Dinamica celor mai frecvente afecțiuni în intervalul 2012-2016 (%)

129
25
%
20
22 21.7 21.4
19.8 20.6
15
9 9.3 8.5
8 8.3
10
9 8.9
5 8 8 7.7
HTA Diabet Dislipidemii
0
2012 2013 2014 2015 2016
În perioada 2012-2016 se observă o relativă constanţă în procentul populaţiei care suferă de HTA,
de diabet sau de dislipidemii, iar procentele acestor afecţiuni din total populaţie luată în studiu sunt
foarte mari.
CONCLUZII
 Studiul alimentaţiei populației investigate subliniază următorii factori de risc:
- aport caloric în medie ușor sub recomandările energetice din ţara noastră, singurele depăşiri
înregistrându-se atât la bărbaţi cât şi la femei, la categoriile de vârstă peste 62, respectiv 60 de ani.
- aport insuficient de carbohidraţi, doar 39,9% din raţia energetică este acoperită de glucide .
- aport insuficient de fibre alimentare de doar 11,5 g/zi .
- aport crescut de grăsimi totale şi în special de grăsimi saturate şi colesterol, care face ca
procentul din raţia energetică acoperită de grăsimi să fie de 41,6% faţă de 15-30% recomandat, iar
aportul de colesterol să fie mai mult de dublu (685 g/zi) faţă de limita considerată tolerabilă în
alimentaţie (300 mg/zi).
- aport crescut de proteine faţă de recomandări, predominant de origine animală, cu raţia

energetică acoperită în procent de 18,5% de proteine, faţă de 15% recomandat.
- aport crescut de sare, peste 5,45 g/zi - sare adăugată- care conduce la un cosum total estimat de
peste 10 g/zi consum total.
- aport insuficient de calciu şi magneziu.

● Analiza obiceiurilor alimentare prin frecvenţele de consum arată preferinţele subiecţilor
pentru anumite produse pe care le consumă mai des şi anume: carnea şi preparatele de carne,
ouăle şi produsele din lapte şi brânzeturile, pâinea şi produsele zaharoase, iar la polul opus pe
cele pe care le consumă rar şi anume: peştele, leguminoasele, fructele oleaginoase şi sucurile
naturale, preferinţele rămânând în principal aceleaşi cu anii precedenţi.
● Tarele alimentare decelate având la bază o alimentaţie axată pe produse bogate în grăsimi
şi proteine de origine animală, se transpun în indicii antropometrici studiaţi, cu procente crescute
de supraponderali (44,2% la bărbați, respectiv 32,4% la femei) şi obezi (31,2% la bărbaţi,
respectiv 29,2% la femei), procente în creştere faţă de anii precedenți.
● Dezechilibrele alimentare constatate au afectat starea de sănătate, respectiv parametrii
biochimici ai subiecților investigați, înregistrându-se un procent crescut de hipertensivi ( 27,5%)
şi de hiperglicemici (13,3%), procente de asemenea în creştere faţă de anul 2015.
130
● Aportul zilnic crescut de grăsimi saturate şi de proteine de origine preponderent
animală a avut efecte asupra valorilor parametrilor biochimici, parametrii metabolismului lipidic
la aproximativ o treime dintre subiecţi fiind neconformi. Nivelul colesterolului sanguin total a
fost crescut la 20,3% din subiecţi, HDL-colesterolul a fost scăzut la 12,4% , nivelul lipidelor
serice totale a fost crescut la 18,8%, iar valorile trigliceridelor serice au înregistrat valori crescute
la 42,8% din totalul subiecţilor.
● Aportul scăzut de minerale din alimentaţia lotului se regăsește în procentele de 37,5%
subiecţi cu hipomagnezemie şi de 59,6% subiecţi cu hiposideremie.
RECOMANDĂRI
O alimentaţie raţională care să corespundă cerinţelor nutriţionale şi să corecteze lipsurile sau

plusurile observate în studiul populaţional realizat ar trebui să cuprindă următoarele:
1. Toate principiile alimentare în cantităţi optime (proteine vegetale şi animale, grăsimi

saturate şi nesaturate, glucide complexe şi simple, vitamine, minerale, fibre);
2. Formarea unei proporţii adecvate între principiile alimentare care să asigure 55% glucide,
15-30% lipide, din care 1/3 saturate, 1/3 mononesaturate şi 1/3 polinesaturate şi 15 % proteine, în
proporții de 1/2 animale şi 1/2 vegetale;
3. Alcătuirea unei raţii alimentare complete şi echilibrate şi realizarea unei concordanțe între
nevoi şi aport;
4. Educarea populaţiei, mai ales la nivel şcolar, pentru cunoaşterea valorii nutritive a
produselor alimentare, a necesităţilor nutriţionale ale organismului precum şi a gradului de utilizare
digestivă a hranei ingerate; Implementarea în şcoli şi facultăţi a unor cursuri legate de o nutriţie
sănatoasă.
5. Campaniile de comunicare reprezintă acțiuni cu scopul informării, convingerii, influențării,

motivării persoanelor pentru adoptarea unor schimbări comportamentale utile în menținerea și
îmbunătățirea stării de sănătate.

131
III. EVALUAREA CONŢINUTULUI DE ZAHARURI ÎN UNELE
PRODUSE ALIMENTARE DESTINATE CONSUMULUI GENERAL
Dr. Corina-Aurelia Zugravu – CNMRMC
Pana la aceasta data, nu exista date unitare si specifice in Romania cu privire la continutul de
zaharuri adaugate in diverse produse din categoria deserturilor, consumate in mod particular de
copii, dar si de adulti.
Din perspectiva masurilor trasate de OMS si Comisia Europeana in scopul reducerii bolilor
necomunicabile, scaderea ingestiei de zaharuri adaugate in diferite produse alimentare reprezinta o
masura prioritara. Zaharurile sunt una din cauzele pentru care dietele sunt hipercalorice, iar
asigurarea unui bilant energetic echilibrat este cheia mentinerii unei greutati normale si garantia
unui aport optim de nutrienti. De multe ori, produsele dulci sunt consumate in defavoarea fructelor,
legumelor, cerealelor integrale, conducand la cresterea riscului de a dezvolta diverse boli cronice
netransmisibile. Zaharurile se asociaza si cu o incidenta ridicata a cariilor dentare, care, desi pot
parea o problema minora, scad calitatea vietii in mod substantial si pot conduce, prin edentatie, la
un handicap social important.
In 2014, OMS a elaborat pe aceasta tema un draft de masuri care a fost supus discutiilor
(http://www.who.int/nutrition/sugars_public_consultation/en/). In acelasi timp, reducerea
consumului de zahar este o prioritate si in Europa si problema a fost abordata la intalnirea informala
a ministrilor sanatatii, din 19-21 aprilie 2015, de la Riga.
Ulterior, in 2015, Grupul de Nivel inalt privind nutritia si activitatea fizica a elaborat asa zisa anexa
2 la EU Framework for National Initiatives on Selected Nutrients, care are se refera la zaharurile
adaugate si la modalitatile de a le reduce. In acest moment, obiectivul este de a se reduce cu
aproximativ 10% zaharul adaugat in diferite produse alimentare fabricate si comercializate pe
teritoriul Europei, avand ca baza valorile anului 2015 si urmand ca tinta sa fie atinsa in 2020.
Monitorizarea ameliorarii calitatii nutritionale a produselor are la baza cunoasterea nivelurilor de la
care se porneste. Desi se cunoaste de mult timp actiunea nociva a zaharurilor si masuri diverse au
fost luate in diferite tari europene, este momentul punerii la punct a unor actiuni care sa se aplice in
intreaga Comunitate. Este evident ca reducerea ingestiei de zaharuri nu se poate realiza decat in
masura in care se cunoaste nivelul actual al acestor substante in produse alimentare specifice. Exista
multe produse de desert foarte populare in randul copiilor si adolescentilor, dar si al adultilor, gata
preparate, care pot fi cumparate si consumate cu rapiditate. Evaluarea continutului de zaharuri in
anumite deserturi gata de consum poate constitui premiza elaborarii unor masuri legislative (acte
comunitare, acte nationale), prin stabilirea unui nivel–limita dincolo de care produsele respective sa
nu poata fi puse pe piata sau sa nu fie comercializate. In acelasi timp, stabilirea unei baze a nivelului
de zahar poate fi de maxima utilitate in urmarirea implementarii in timp a masurilor de reformulare.
Scopul proiectului:
Scopul proiectului ―Evaluarea continutului de zaharuri in unele produse alimentare gata de
consum” a fost evaluarea continutului de zaharuri in alimente pentru desert gata preparate destinate
prioritar tinerilor si adultilor din Romania, in vederea aplicarii unor masuri de corectare.

132
Material de analiza
Produsele tinta pentru evaluarea din 2016 au fost incluse in categorii larg consumate in Romania:
1. prajituri cu sau fara crema preambalate gata de consum, 2. inghetate, 3. placinte semipreparate
congelate. Prajiturile au fost recoltate si analizate in toate judetele Romaniei, iar inghetatele si
placintele congelate, doar din judetele Ialomita si Buzau, unde exista laboratoare acreditate pentru
determinarea de zaharuri. Determinarile de zaharuri s-au facut conform standardelor cu care sunt
acreditate cele doua laboratoare (Ialomita si Buzau).
Discutii si rezultate
Desi este vorba de produse larg consumate, producatorii sunt relativ putini pe teritoriul intregii tari,
aspect constatat si in sintezele din anii trecuti, referitoare la produsele pentru copii si adolescenti.
Aceleasi produse sunt prezente in toate judetele, ceea ce prezinta potentiale avantaje (operatiuni de
reformulare la nivelul unei companii ar putea avea consecinte pozitive extinse pe tot teritoriul
Romaniei), dar si dezavantaje (lipsa de diversitate si dependenta de o oferta monotona conduce la
eventuale probleme nutritionale, daca produsele oferite sunt neconforme cu dezideratele unui
consum redus de zaharuri).
Exista diferente intre nivelul de zaharuri inscris pe eticheta produsului si cel determinat in laborator.
In majoritatea cazurilor, abaterile cantitative intre inscrisul de pe eticheta si valoarea de analiza
respecta limitele de toleranta, asa cum sunt ele aplicate in Comunitatea Europeana. De remarcat ca,
in acord cu regulamentele europene, zaharurile inscrise pe eticheta nutritionala a produselor
semnifica, conform Regulamentului 1169/2011, ―toate monozaharidele si dizaharidele prezente într-
un produs alimentar, cu exceptia poliolilor‖. Nu exista metode practice rapide de diferentiere a
zaharurilor adaugate, de cele existente natural in produs, deci nu tot ce s-a obtinut la determinarile
noastre inseamna zaharuri adaugate de producator, ci o suma a zaharurilor existente in mod natural
si adaugate in procesul de productie. Acest aspect este important in cazul produselor care contin
cereale sau lapte, unde exista in mod natural lactoza, maltoza, etc. Acest fapt nu are insa consecinte
directe asupra proceselor de reformulare, pentru ca in astfel de demersuri se doreste scaderea
relativa a procentului de zaharuri, iar produsele sunt considerate pe categorii (ceea ce este foarte
important, pentru ca in aceeasi clasa, o categorie poate avea retete de fabricatie ce necesita mai mult
zahar si astfel continutul de zaharuri nu poate fi comparat cu al altei categorii, unde zaharul adaugat
este intr-o cantitate mai mica).
a) Prajituri cu sau fara crema. Remarcam ca in denumirea multor prajituri exista sintagma
―de casa‖, care lasa iluzia consumatorilor ca este vorba de produse traditionale si cu o
compozitie simpla, desi din eticheta se constata o abundenta de arome si aditivi. Valorile
medii au fost de 34 g zaharuri %, cu minimul de 25,7% si maximul de 52,5 %. Diferentele
foarte mari arata ca exista spatiu mare de reformulare.
b) Inghetata. Inghetata este un desert nutritiv, pentru ca este de regula un produs pe baza de
lapte. Ea este consumata nu numai in sezonul cald, ci si in cel rece, de catre consumatori de
toate varstele. Din determinarile noastre, s-a constatat ca valorile zaharului in inghetata sunt
mai mici decat cele din prajituri, ceea ce le indica a fi o alternativa buna la alte deserturi.
Valorile medii au fost de 23 g%, cu minimul de 22 g % si maximul de 24 g % (deviatia
standard 5,4 !). Valorile destul de omogene arata ca scaderea cantitatii de zahar nu pare o
optiune din punct de vedere tehnologic.

133
c) Prajituri/placinte dulci congelate. In ultimii ani, semipreparatele congelate s-au bucurat de
o mare popularitate deoarece se prepara simplu si nu necesita operatiuni laborioase in
bucatarie. Din pacate, multe produse sunt dezechilibrate nutritional. Valorile zaharului, insa,
sunt, asa dupa cum s-a putut constata in determinarile noastre, relativ modeste, ceea ce nu le
indica in mod particular a fi candidate pentru reformulare din acest punct de vedere. Probabil
ca in acest caz grasimile sunt cele prezente in cantitate mai mare (ca in orice foetaj si aici s-ar
putea lua masuri de optimizare). Valorile medii au fost de 12,5%, cu minimul de 10% si
maximul de 15,68 % (deviatia standard 1,7) Remarcam ca in aceasta categorie au intrat
produse in care o buna parte din zaharuri sunt naturale, provenind din umplutura (fructe,
dovleac, branza).
Zaharuri in inghetata (%) Zaharuri in placinte congelate (%)
24,5 18
16
24
14
23,5
12
23 10
8
22,5
22
21,5
2
21 0
Variatia valorilor zaharurilor (%) in cele 3 categorii de produse analizate
medie
2 min
max
0 10 20 30 40 50 60
Nivelul cel mai ridicat de zaharuri este in prajituri, unde sunt si diferentele cele mai mari intre
valori. Inghetata este grupul cel mai omogen. In cazul placintelor, valoarea mica a zaharurilor este,
probabil, compensata de nivelul ridicat de grasimi.

134
Concluzii:
- Din produsele analizate, nivelul cel mai ridicat de zaharuri este prezent in prajiturile cu/fara
crema. Desi se stie ca in mod normal prajiturile au zahar, diferentele foarte mari constatate
intra valorile minime si cele maxime de zahar arata ca exista destul loc pentru reformulare,
pentru gasirea de solutii pentru a le scadea nivelul de zahar. Consideram ca ele pot fi
candidate rezonabile in acest sens si ca pot fi luate in considerare si masuri de tipul
micsorarii portiilor recomandate, desi stim ca astfel de recomandari sunt optionale, asadar
consumatorul le poate sau nu respecta.
- Adultii trebuie sa fie educati cu privire la faptul ca produsele de desert gata de consum nu
sunt intotdeauna cea mai buna alegere din punct de vedere nutritional, chiar daca sunt
preferate de copii (si chiar de adulti) din motive diverse (organoleptice, de marketing, de
convenienta etc). Convenienta, faptul ca aceste produse se pot consuma pe loc sau numai
dupa o scurta preparare, nu poate fi motivul care sa justifice valoarea nutritiva modesta. O
prajitura de casa este ades cea mai buna alternativa la o prajitura cumparata. In cazul
placintelor, chiar daca ele nu contin mult zahar, consideram ca lectura ingredientelor poate
oferi o imagine clara a diferentei fundamentale de compozitie intre ele si placintele
traditionale.

135
IV. EVALUAREA STATUSULUI DE IOD ÎN RÂNDUL POPULAŢIEI PRIN
DETERMINAREA TSH-ULUI NEONATAL SI A IODURIILOR LA
COPILUL SCOLAR
Colectiv de lucru:
Responsabili tema:
Medic primar igienă, cercetător st. gr II, Dr Nuţă Daniela 1;

Medic primar endocrinolog, cercetator st. gr I, Dr Nanu Michaela 2;
Biochimist principal, Delia Corina Elena2;
Chimist principal, Toma Geanina Mirela2;
Sociolog, Ecaterina Stativa2;
Medic primar igienă, Dr Neamţu Andra1;
Medic primar pediatru, cercetător st. gr II, Dr Moldovanu Florentina 2;
Economist Nanu Ioana2
1
Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP)
2
Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu‖ (INSMC)
1. Aspecte generale
Se cunoaste foarte bine ca existenta unor deficiente nutritionale ale copilului afecteaza sanatatea,
cresterea si dezvoltarea acestuia, precum si evolutia sa in perioada de adult. O importanta din ce in
ce mai mare se acorda micronutrientilor care au un rol indispensabil in dezvoltarea fizica si
psihointelectuala a copilului inca din viata intrauterina. Dintre acestia, iodul are un impact deosebit
asupra starii de sanatate a copilului, cu repercusiuni asupra vietii si integrarii sale psihointelectuale
imediate, precum si in perioada de adult.
În acest moment, pe plan mondial, carenţa de iod din alimentaţie este cea mai importantă cauză a
retardului mintal evitabil. În lipsa unei cantităţi suficiente de iod în alimentaţie sunt afectati 1,6
miliarde oameni din toată lumea, dintre care 50 milioane de copii, iar in fiecare an se nasc 100 000
de copii cu cretinism. Cele mai importante manifestari ale carentei de iod sunt: avortul sau nasterea
prematura, anomalii congenitale, cretinism cu leziuni neurologice, la copil hipotiroidism juvenil cu
dezvoltare mentala si fizica deficitare, iar la adult gusa si tulburari ale fertilitatii.
În 1999 OMS, UNICEF şi ICCIDD au raportat faptul că în 21 de ţări din Europa Centrală şi de
Vest şi în 12 ţări din Europa de Est (printre care si Romania) apare un deficit de iod. Daca în
trecut, în Romania, deficitul de iod se întâlnea doar în zonele subcarpatice, considerate endemice,
studii recente au aratat ca in prezent, deficitul de iod, desi de gravitate mica, se intalneste pe tot
teritoriul Romaniei, fiind astfel considerat o problema de sanatate publica. Studii realizate de
Institutul de Endocrinologie „C.I.Parhon‖ incepand cu anul 1995 arata faptul ca populatia de copii
scolari prezinta un deficit usor de iod. De asemenea, in perioada 2002-2004 a fost efectuat un
studiu de catre Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" in colaborare si cu
sprijinul Reprezentantei UNICEF in Romania in urma caruia a fost determinat si statusul iodului la
femeia gravida si la copilul scolar cu varsta 6-7 ani. In urma acestui studiu s-au constatat
urmatoarele:
- existenta unui deficit moderat de iod in 80% din judete;

- prevalenta gusei endemice intre 0-40%;
- iodul urinar scazut la 2/3 din persoanele studiate, mai ales la femeile gravide.

136
Datele arată că 3% dintre copiii de 7-8 ani au carenţă severă, 24% au carenţă medie, 47% - carenţă
uşoară şi 26% - aport adecvat. Tot in acest context a fost elaborata Strategia Nationala pentru
eliminarea tulburarilor prin deficit de iod pentru perioada 2004-2012. Indicatorii cei mai importanti
utilizati la evaluarea statusului iodului la nivel populational sunt:
- dimensiunea glandei tiroide prin palpare si/sau ultrasonografie;

- iodul urinar;
- TSH-ul si tiroglobulina.
Pentru a preveni acest deficit, in numeroase tari s-a recurs la administrarea unor suplimente de iod
sub forma de sare iodata, de ulei iodat sau de iodura de potasiu. Prin urmare, in Romania, incepand
din anul 2002, conform HG nr 568/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, este prevazuta
iodarea universala a sarii. Aceasta metoda este considerata cea mai eficienta in prevenirea
deficitului de iod deoarece raportul cost/eficienta este scazut, iar accesul populatiei este mare,
indiferent de starea socio-economica. Tabletele cu iodura de potasiu se folosesc mai ales la
populatia cu risc (copii, femei gravide, femei care alapteaza). Uleiul iodat administrat per os sau
parenteral este mentionat in literatura de specialitate ca o modalitate de a suplimenta deficitul de iod
in cazul in care celelalte metode sunt ineficiente sau nu pot fi aplicate.
In prezent, la nivel global, Organizatia Mondiala a Sanatatii, impreuna cu UNICEF si Iodine Global
Network recomanda monitorizarea tulburarilor prin deficit de iod si a iodarii universale a sarii prin
utilizarea urmatoarele elemente:
• testarea sarii pentru consumul casnic cu ajutorul testelor-kit rapide, utilizat doar pentru
determinarea calitativa, estimativa; pentru determinarea cantitatii de iod se folosesc metode
cantitative;
• utilizarea concentratiei iodului urinar pentru determinarea statusului in iod al populatiei;
• monitorizarea statusului de iod in subgrupuri populationale; datele de la nivel national sunt
utile, dar exista uneori mari discrepante si variatii in grupuri subpopulationale ce prezinta un
anumit statut fiziologic (de ex. femei insarcinate sau care alapteaza etc.) sau cu anumite
particularitati financiare, sau regionale;
• utilizarea concentratiei iodului urinar si a ingestiei de sare pentru a schimba unele standarde
ale iodarii sarii; in functie de consumul estimat al sarii la nivel national (g/zi), se poate
reevalua adaosul de iod din sarea consumata (mg/kg sare).
Astfel, determinarea iodului urinar este un indicator care reflecta modificarile recente ale
ingestiei iodului, iar nivelul TSH-ului neonatal este un indicator sensibil pentru deficienta in
iod a nou-nascutului.
In contextul celor aratate mai sus, acest studiu completeaza si continua cercetarile anterioare in
domeniu, precum si pe cel efectuat in urma cu doi ani pe un lot de 241 de elevi de varsta scolara 6-7
ani din cate o scoala aflata in fiecare sector al municipiului Bucuresti, putand urmari in dinamica
situatia intalnita la copiii scolari (6-7 ani) din Romania in conditiile aplicarii neintrerupte din anul
2002 a iodarii universale a sarii destinate consumului uman.

137
2. Scop
Prezentul studiu are ca scop evaluarea statusului de iod la copii prin determinarea TSH-ului
neonatal si a ioduriilor la copiii scolari in varsta de 6-7 ani.
3. Obiectiv general: protejarea populatiei impotriva riscurilor legate de carenta iodata

4. Obiective specifice:
- evaluarea prevalentei deficitului de iod la copiii scolari in varsta de 6-7 ani;
- evaluarea prevalentei deficitului de iod la nou-nascuti
5. Metodologie
Esantionare
Studiul s-a realizat intr-o maniera transversala pe un esantion probabilistic de 624 de cazuri, dupa
cum reiese din tabelul nr 1. Marimea esantionului a fost determinata astfel incat estimarile
caracteristicilor principale sa fie realizate cu un nivel de incredere de 95 % si cu o eroare maxima de
+/- 4%. Esantionul este reprezentativ la nivel national si nu pe judete. Pentru selectia subiectilor
reprezentati de copii in varsta de 6-7 ani s-a recurs la urmatorul procedeu:
- s-a pornit de la gruparea judetelor Romaniei in cele 8 regiuni de dezvoltare (Nord-Est,

Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest, Nord-Vest, Centru, Bucuresti-Ilfov);
- subiectii esantionului au fost distribuiti proportional pe cele 8 regiuni in functie de
numarul real al populatiei in varsta de 6-7 ani la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare
(sursa: Anuarul Statistic al Romaniei pe anul 2011);
- in cadrul fiecarei regiuni, judetele au fost imparite pe doua zone, deal-munte si ses;
- din fiecare regiune s-au selectat randomizat cate 2 judete pe baza criteriului geografic
(un judet din zona de deal-munte si altul din zona de campie), exceptand municipiul
Bucuresti deoarece s-a efectuat un studiu asemanator in anul 2014; de asemenea, orasele
din judetele respective au fost selectate pe baza aceluiasi principiu geografic (din judetul
de deal-munte s-a ales un oras de deal-munte, iar din judetul de ses un oras de ses);
localitatile rurale din fiecare judet au fost alese cvasi-aleator, tinandu-se cont si de
accesibilitatea lor;
- numarul subiectilor a fost distribuit in mod egal intre cele doua judete in cadrul fiecarei
regiuni;
- in cadrul fiecarui judet, pentru distributia urban/rural s-a tinut cont de proportionalitatea
reala a copiilor in cele doua medii;
- subiectii din mediul urban au fost selectati dintr-un singur oras, din 2 scoli obisnute sau
din 2 clase din aceeasi scoala;
- subiectii din mediul rural au fost selectati din scoli amplasate in doua localitati rurale
alese cvasi-aleator, tinandu-se cont si de accesibilitatea lor.
Selectia copiilor in varsta de 6-7 ani s-a facut pe baza listei din catalog.

138
Tabelul nr. 1: Numarul de subiecti pe judet si pe mediu urban/rural
Regiunea Judet Total Urban Rural Orase Comune

subiecti selectate selectate
Nord Est Suceava 52 32 20 Vatra Dornei Bunesti, Ciprian
Porumbescu
Vaslui 50 28 22 Vaslui Bogdanesti,
Oltenesti
Sud Est Tulcea 20 11 9 Tulcea M.Kogalniceanu,
Frecatei
Buzau 20 13 7 Nehoiu Podgoria, Merei
Sud Arges 70 40 30 Campulung Stefanesti,
Topoloveni
Giurgiu 68 29 39 Giurgiu Daia, Adunatii
Copaceni
Sud vest Dolj 51 28 23 Craiova Bradesti, Perisor
Valcea 51 28 23 Rm Valcea Brezoi, Babeni
Vest Arad 41 25 16 Arad Vinga, Pecica
Hunedoara 41 30 11 Deva Vetel, Baita
Nord Vest Cluj 42 30 12 Cluj-Napoca Tureni, Nadaselu
Satu Mare 42 20 22 Satu Mare Micula, Batarci
Centru Covasna 30 20 10 Sf.Gheorghe Chichis, Ozun
Sibiu 30 20 10 Sibiu Apoldul de Sus,
Rasinari
Bucuresti- Ilfov rural 16 - 16 Ciolpani,
Ilfov Branesti
Total 624 354 270
TSH-ul a fost determinat pe un esantion de 729 probe de dry spot (aferente bazei de date a
programului de screening neonatal), esantion selectat aleator din 13 judete aferente Centrului
Regional Bucuresti si anume: Hunedoara, Covasna, Braila, Arad, Buzau, Tulcea, Arges, Ilfov,
Valcea, Giurgiu, Bistrita, Brasov, Dolj. Din judetele luate in studiu pentru determinarea TSH-ului,
11 s-au suprapus celor incluse in studiul ioduriei, iar 2 judete au fost inlocuite cu judete din aceleasi
regiuni geografice.
Instrumente
Inainte de inceperea studiului au fost insusite instrumentele si metodologia de culegere a datelor in
scolile stabilite conform esantionarii. Instrumentele folosite au constat in scrisoarea catre parinti, in
care au fost prezentate coordonatele studiului, precum si acordul (semnat) al acestora prin care s-a
acceptat includerea copilului in lotul de cercetat.
Pentru recoltarea TSH exista acordul semnat al mamelor in foaia de observatie a copilului inclus in
screening.

139
Instruire
Echipele INSMC „Alessandrescu-Rusescu‖ si INSP au instruit personalul DSP-urilor teritoriale
care a participat la acest studiu cu privire la modalitatea de recoltare a probelor de urina si la
transportul acestora la laboratorul de analiza al INSMC ―Alessandrescu-Rusescu‖ conform
procedurilor mentionate in ―Ghidul pentru recoltarea urinii in vederea studiilor privind statusul
nutritional al iodului‖. De asemenea, a fost simulata recoltarea urinii sub supravegherea echipei
laboratorului care a efectuat determinarile.
Colectarea datelor
Pentru iodul urinar, recoltarea probelor de urina si transportul acestora la Laboratorul INSMC
―Alessandrescu-Rusescu‖ pentru dozarea ioduriei s-au efectuat de catre echipele DSP-urilor
teritoriale in perioada septembrie 2015- februarie 2016. Echipa de coordonare a studiului a urmarit
modul de inregistrare a datelor in teren.
Pentru TSH, recoltarea spoturilor s-a realizat in maternitatile din judetele aferente Centrului
Regional Bucuresti, incercand sa se respecte teritorializarea regionala a esantionului luat in studiu
pentru evaluarea ioduriei.
Pentru evaluarea TSH-ului au fost incluse judete in care a fost dozata ioduria si anume Tulcea,
Buzau, Arges, Giurgiu, Dolj, Valcea, Arad, Hunedoara, Satu Mare, Covasna, Ilfov.
Nu a fost inclusa zona de nord-vest si nord-est a Romaniei deoarece screeningul in aceste zone
apartine Centrului Regional Cluj, respectiv Centrului Regional Iasi si nu am avut acces la baza lor
de date. Din motive tehnice de disponibilitate a datelor a fost inlocuit judetul Sibiu cu Brasov, cu
respectarea teritorializarii regionale si judetele Suceava si Vaslui cu Braila, respectiv Galati, iar
judetul Cluj cu Targu Mures. Probele au fost trimise la laboratorul de referinta INSMC
―Alessandrescu- Rusescu‖ prin curierat rapid si au fost prelucrate prin metoda de
imunofluorescenta.
Metode de lucru
Studiul a inclus determinarea ioduriei dintr-o proba de urina (emisie spontana) pentru elevii de
varsta scolara 6-7 ani si evaluarea TSH-ului neonatal recoltatat pe dry spot al nou-nascutilor inclusi
in programul de screening neonatal a hipotiroidismului congenital din maternitatile aferente
Centrului Regional Bucuresti si INSMC ―Alessandrescu- Rusescu‖.
Iodul urinar (ioduria)

In stabilirea statusului iodului s-a folosit determinarea iodului urinar, tinand cont de urmatoarele
aspecte:
- ioduria este utila in studii epidemiologice si nu in diagnosticul individual al carentei;

- ioduria reflecta aportul recent de iod;
- recoltarea este usoara;
- determinarea este ieftina;
- probele congelate pot fi pastrate timp indelungat (luni de zile).
Probele dintr-o emisie spontana au fost colectate in pahare de plastic. Dupa colectare, probele au
fost transferate in recipiente speciale pentru urina, etanse si cu posibilitati de notare a codurilor
subiectilor. Dupa recoltare, probele au fost congelate. Transportarea s-a facut in conditii de
140
congelare, iar prelucrarea probelor s-a efectuat la Laboratorul INSMC Alessandrescu- Rusescu intr-
un interval de 3-4 saptamani de la data recoltarii.
Pentru dozarea ioduriei s-a utilizat metoda cu sulfat de amoniu ceric. Aceasta determinare a iodului
urinar este bazata pe masurarea spectrofotometrica a unui complex masurabil la 420 nm. Complexul
se formează pe baza reacţiei Sandel–Kholtoff. În funcţie de extincţia probei, s-a obţinut concentraţia
de iod în urină folosind curba standard. Proba de analizat s-a tratat cu persulfat de amoniu şi s-a
incubat la 91–95°C timp de o oră pentru eliberarea iodului din combinaţii. După răcire, s-a adaugat
soluţie de acid arsenios şi apoi sulfat de amoniu ceric. Produsul format s-a determinat la 420 nm;
intensitatea culorii obţinute este invers proporţională cu concentraţia de iod.
Prezentul studiu s-a efectuat în condiţiile organizării la nivelul INSMC a unui laborator specializat
în dozarea ioduriei care impune un spaţiu liber de iod. Calitatea determinarilor este certificata de
faptul ca laboratorul de iod al INSMC participa cu regularitate si cu rezultate foarte bune la
programul de control extern EQUIP (Ensuring the Quality of Urinary Iodine Procedures) organizat
cu regularitate din anul 2011 de catre Centers for Disease Control Atlanta, USA.
Dozarea urinara a iodului are insa si urmatoarele limite:
-ioduria măsoară doar ingestia recentă (de aproximativ câteva zile) a iodului. Exista
anumite variaţii diurne ale ioduriei. Se consideră totuşi că determinarea iodului în probele
de urină/24 de ore este mai laborioasă, dar nu este superioară din punct de vedere al
rezultatelor, unei probe dintr-o emisie spontană de urină.
- ioduria reflectă deficitul de iod aplicabil studiilor epidemiologice şi nu al cazurilor
individuale;
- iodul urinar este influentat de către starea de hidratare a organismului;
- exista posibilitatea unor interferenţe cu reacţia colorimetrică a iodului, a unor substanţe
precum tiocianaţii si al contaminării probelor de urină în timpul recoltării, al
transportului.
TSH-ul
Recoltarea spoturilor s-a realizat in maternitati de catre personalul specializat, in a doua sau a treia
zi de viata a nou-nascutului, prin colectarea catorva picaturi de sange de la nivelul calcaiului, pe o
hartie de filtru speciala. Dupa uscare (2-4 ore) proba s-a trimis la laboratorul de referinta INSMC.
Probele receptionate in laborator au fost pastrate la frigider ( 2-8 °C) pana in momentul in care au
fost lucrate.
Determinarea TSH-ului se bazeaza pe masurarea fluorescentei emisa de proba; in functie de emisia
probei se obtine concentratia corespunzatoare de neo-TSH, folosind curba standard. TSH-ul este
eluat din spotul de sange de pe hartia de filtru formand un ,,sandwich‖ intre faza solida reprezentata
de anticorpul (ce recunoaste subunitatea alpha TSH) fixat de producatorul kit-ului pe placuta si un
al doilea anticorp cu specificitate pentru subunitatea beta al TSH (derivat din peroxidaza de hrean,
HRP). Dupa reactia enzimatica si incubare se spala excesul de conjugat si TSH-ul nelegat, cu
solutie substrat fluorogenic: acid3-p-(hidroxifenil)-propionic (HPPA). Reactia este stopata prin
adaugare de tampon glicina. Citirea probelor este bicromatica: la 320 nm si la 405 nm.

141
6. Prelucrarea datelor
Pentru aprecierea deficitului de iod s-au folosit ca indicatori: media ioduriei, mediana
concentraţiei iodului urinar (ioduriei), modul si abaterea standard.
Severitatea deficitului de iod se apreciaza prin incadrarea valorilor medianei ioduriei in
urmatoarele intervale standard (OMS):
- deficit sever sub 20 micrograme/l;

- deficit moderat între 20 şi 49 micrograme/l;
- deficit mediu între 50 şi 99 micrograme/l;
- fără deficit peste 100 micrograme/l;
- status adecvat 100-199 micrograme/l;
- mai mult decat adecvat 200-299 micrograme/l;
- exces de iod peste 300 micrograme/l.
Din totalul de 624 de probe au fost prelucrate statistic numai 620 provenite de la copiii din 15 judete
deoarece s-au eliminate cele 4 probe posibil contaminate (Tabel nr. 2).
Mediana ioduriei la copiii in varsta de 6-7 ani in valoare de 255,3 µg/l releva un status mai mult
decat adecvat de iod in concordanta cu criteriile OMS aratate mai sus.
Tabelul nr 2: Media, Mediana, Deviatia Standard pentru esantionul studiat
Situatie
Nr total subiecti 624
Nr subiecti posibil contaminati 4
(din judetele: Arad, Arges, Hunedoara, Satu Mare)
Nr total subiecti analizati 620
Nr judete 15
Medie 275.60
Mediana 255.30
Deviatia Standard 133.22
In tabelul nr. 3 se pot observa media, mediana si deviatia standard pentru cele trei grupe de judete,
clasificate din punct de vedere geografic in functie de prezenta deficitului de iod, dupa cum
urmeaza:
Grupa 1: judetele din zona de campie: Arad, Dolj, Giurgiu, Satu Mare, Tulcea, Vaslui
Grupa 2: zona Bucuresti-Ilfov: Ilfov (* pentru Bucuresti nu sunt date)
Grupa 3: judetele din zona deal-munte, cunoscute din studii anterioare ca zone cu deficit de iod:
Suceava, Arges, Buzau, Cluj, Covasna, Hunedoara, Sibiu, Valcea
Mediana s-a situat, de asemenea, in intervalul mai mult decat adecvat pentru fiecare din cele 3
grupe, respectiv 242,9 µg/l pentru grupa 1, 264,5 µg/l pentru grupa 2 si 251,2 µg/l pentru grupa 3.

142
Tabelul nr 3: Media, Mediana, Deviatia Standard pentru cele trei grupe de judete
Indicator Valoare UM Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3

Nr total subiecti 624
Nr subiecti posibil contaminati 4
(din judetele: Arad, Arges, Hunedoara, Satu Mare)
Nr total subiecti analizati 620 pac.
Nr judete 15
Media 275.60 µg/l 267.4 294.5 272.6
Mediana 255.30 µg/l 242.9 264.5 251.2
Deviatia Standard 133.22 µg/l 135.7 114.4 133.8
Tabelul nr 4: Situatia valorilor concentratiei iod urinar pe judete
Judet Media valoare Deviatia standard Numar valori/judet Mediana

AG 298.87 113.82 69 298.46
AR 357.30 135.29 40 359.98
BZ 240.27 124.12 20 215.62
CJ 219.18 95.07 42 209.66
CV 221.39 118.80 30 190.10
DJ 198.02 95.82 51 180.85
GR 261.73 115.11 68 253.03
HD 342.91 186.98 40 353.20
IF 294.47 114.43 16 264.45
SB 336.92 143.40 30 323.57
SM 256.84 126.10 41 255.21
SV 259.79 133.28 52 236.87
TL 245.50 122.02 20 233.42
VL 282.72 139.88 51 271.94
VS 309.66 122.51 50 310.96
Total 275.60 133.22 620
Pentru a afla daca exista diferente semnificative in functie de zona de relief, s-a evaluat mediana
ioduriei pe cele doua esantioane, de ses-campie, respectiv deal-munte. Analiza statistica s-a facut
prin aplicarea testul t si s-a concluzionat ca nu sunt diferente semnificative statistic intre diferitele
zone geografice (p>0,05).
Pentru evaluarea deficitului de iod prin determinarea TSH-ului neonatal, conform standardelor
OMS/UNICEF/ICCIDD, deficitul de iod este reprezentat de valori mai mari de 5 mU/l ale TSH-ului
intr-un procent mai mare de 3% din nou-nascutii investigati. Gradele de severitate ale deficitului se
pot imparti astfel:
- deficit sever la peste 40 % din nou-nascuti
- deficit moderat la un procent cuprins intre 20-39,9% din nou-nascuti
- deficit usor la 3-19,9% din nou-nascuti
- fara deficit la sub 3% din nou-nascuti

143
Din esantionul investigat de 729 de copii nou-nascuti, un procent de 18% au valori peste 5 mU/l,
ceea ce inseamna ca exista un deficit usor al iodului pentru nou nascutii din judetele luate in
discutie.
7. Rezultate si discutii
Analiza mediei si a deviatiei standard releva o dispersie mare a valorilor ioduriei. In ceea ce
priveste statusul de iod, s-a luat in studiu mediana ioduriei ale carei valori arata ca in grupul copiilor
in varsta de 6-7 ani nu exista un deficit de iod, incadrarea valorilor medianei conform standardelor
OMS, aratand un status mai mult decat adecvat al iodului (255, 30 micrograme/l).
Evaluand valorile medianei ioduriei in cele 15 judete studiate fara a avea pretentia unei
reprezentativitati in 4 judete, apare un status mai mult decat adecvat al iodului in judetele: Arad,
Hunedoara, Vaslui, Sibiu. Evaluarea medianei ioduriei in functie de zona de relief nu releva
diferente semnificative intre diferitele zone geografice p>0,05.
Studiul compartiv al rezultatelor ioduriei cu cele ale TSH-ului neonatal releva rezultate discordante
in sensul ca mediana ioduriei arata un status mai mult decat adecvat al iodului, iar TSH neonatal
releva un deficit usor.
O situatie asemanatoare a fost evidentiata si in studiul anterior, din anul 2014 realizat pe un lot de
241 de elevi de varsta scolara 6-7 ani din cate o scoala aflata in fiecare sector al municipiului
Bucuresti si pe un esantion randomizat de 8803 de copii nou-nascuti. Astfel, media ioduriilor pentru
copiii de varsta scolara a fost de 217,6 micrograme/l, mediana de 203,2 micrograme/l,iar abaterea
standard de +/-110 micrograme/l, cu disperie mare a valorilor ioduriei. Ponderea valorilor TSH-
ului cu peste 5 mU/l la nou-nascutii investigati a fost de 13,81%.
Aceste rezultate s-ar putea explica prin faptul ca valoarea TSH-ului neonatal reflecta situatia
existenta in timpul sarcinii cand necesarul de iod este mai mare decat in mod obisnuit. Dealtfel se
cunoaste foarte bine, prin studiile facute anterior in Romania, ca deficitul de iod la femeia gavida
este o certitudine. Determinarea ioduriei la copiulul scolar de 6-7 ani reflecta de fapt situatia privind
statusul de iod in la nivelul populatiei generale.
Avand in vedere rezultatele obtinute, ar trebui reevaluat in ce masura nivelul iodarii sarii in prezent
este corespunzator la o mediana a ioduriei care atesta un nivel mai mult decat adecvat si chiar exces
de iod pentru cateva judete (Arad, Hunedoara, Sibiu, Vaslui).
8. Concluzii
 La copiii scolari in varsta de 6-7 statusul iodului identificat prin mediana ioduriei este mai
mult decat adecvat.
 Statusul iodului relevant prin TSH-ul neonatal arata un deficit usor.
 Exista o discrepanta intre statusul iodului reflectata de cele doua investigatii anterior
mentionate.
 Consumul de sare, dar si necesarul de iod in diferite perioade fiziologice si de crestere pot
explica diferentele mentionate anterior.

144
9. Recomandari
 Reluarea studiului, cu extinderea analizei ioduriei la un lot reprezentativ de copii in varsta
de 6-12 ani.
 Analiza ioduriei la nivel de judet pe lot reprezentativ in judetele cu valori ale medianei care
atesta in prezent un exces de iod.
 Analiza valorilor TSH-ului neonatal comparativ cu valorile medianei ioduriei la copiii
incadrati in cele 3 grupe: status adecvat de iod, mai mult decat adecvat si exces de iod.
 Extinderea numarului de probe analizate de TSH in judetele cu exces de iod si anume
Valcea si Hunedoara.
 Mentinerea nivelului actual de iodare universala a sarii in vederea combaterii deficitului
de iod, cu mentiunea ca acest nivel ar putea fi modificat in viitor.
 Nevoia suplimentarii de iod la gravida, ceea ce va asigura un status adecvat al dezvoltarii
normale a fatului.
 Initierea unui studiu privind determinarea consumului casnic de sare si ingestia sarii pentru
a le corela cu statusul iodului in randul populatiei, recomandare facuta si de OMS si
UNICEF.

145
V. Monitorizarea nivelului de iod din sarea iodata pentru consumul uman
Dr. Daniela Nuţă – CNMRMC
Iodul este un oligoelement necesar la functionarea normala a glandei tiroide, intervenind in sinteza
hormonilor tiroidieni (T4 tetraiodotironina si T3 triiodotironina). Acesti hormoni au un rol "cheie"
in metabolismul celular, in procesul de crestere si diferentiere a tuturor organelor si in particular a
creierului. Etapa hotaratoare a dezvoltarii creierului la specia umana este reprezentata de viata fetala
si primii 3 ani post-natali. Deficitul iodat in aceasta perioada critica produce alterari ireversibile in
dezvoltarea creierului, consecinta clinica fiind retardul mintal, cu forma extrema de manifestare
cretinismul tiriodian.
Deci, se impune de departe un aport corespunzator de iod, aport care trebuie sa provina in mare
parte din alimente deoarece s-a demonstrat ca 80-90% din iodul necesar organismului provine din
alimente, restul fiind adus de apa potabila si chiar de aer in unele zone cu aerosoli de iod.
Inca din anul 1950 s-a demonstrat ca deficitul de iod reprezinta o problema de sanatate publica si
in Romania, ca de altfel in multe alte tari europene si din lume. Din experienta tarilor din Europa de
Vest s-a dovedit ca sarea este cel mai comod si mai eficient ―vehicul‖ pentru aportul de iod in
organism, avand la baza mai multe considerente, si anume:
- este consumata intr-o cantitate relativ uniforma in tot cursul anului;
- este folosita continuu in alimentatia omului;
- echipamentul si tehnologia tratarii sarii cu iod sunt destul de simple;
- iodul nu modifica gustul, culoarea sau aroma sarii;
- costurile nu sunt foarte crescute.
In prezent este in vigoare Hotararea Guverului nr.1904/22.12.2006 publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei nr. 1038/28.XII. 2006 ce modifica Hotararea Guvernului nr. 568/2002 privind iodarea
universala a sarii destinate consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in industria alimentara.
Conform Art. I.1 alineatul (2), aceasta prevede: ―in hrana animalelor si in industria alimentara
utilizarea sarii iodate este optionala cu exceptia fabricarii painii si a produselor de panificatie‖. De
asemenea, conform Art. I.2.: ―sarea iodata trebuie sa contina 30 mg iod/kg de sare, respectiv 50,6
mg iodat de potasiu/kg de sare sau 39,2 iodura de potasiu/kg de sare. Se admite ca limita minima un
continut de 25 mg iod/kg de sare, respectiv 42 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 32,5 mg iodura de
potasiu/kg de sare, iar ca limita maxima un continut de 40 mg iod/kg sare, respectiv 67,2 mg iodat
de potasiu/kg de sare sau 52 mg iodura de potasiu/kg de sare‖. Conform Art I.4.: ―inspectia si
controlul aplicarii prezentei hotarari se efectueaza de catre reprezentantii Ministerului Sanatatii
Publice, Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si
pentru Siguranta Alimentelor si Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, conform
competentelor‖.
Controlul sarii iodate in anul 2016 s-a efectuat dupa o metodologie stabilita de Institutul National de
Sanatate Publica Bucuresti si difuzata la toate Directiile de Sanatate Publica judetene si a

146
Municipiului Bucuresti. Controlul sarii iodate recoltata, analizata si raportata s-a efectuat conform
urmatorilor parametri din metodologie:
1. Locul recoltarii (salina, depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare).
2. Locul fabricatiei (salina/tara –pentru cea din import)
3. Data iodarii (fabricatiei).
4. Conditii de depozitare.
5. Tipul ambalajului.
6. Eticheta
7. Continutul de iodat de potasiu (determinat prin metoda directa).
8. Continutul de iod total (determinat prin metoda oxidativa).
Metodologia prevede ca probele de sare iodata se vor recolta trimestrial din depozite, unitati
comerciale si unitati de ambalare, cate 5 probe/trimestru din fiecare tip de unitate si cate 10
probe/trimestru din fiecare salina.
Determinarea iodului total (prin metoda oxidativa) indiferent sub ce forma s-ar afla, ca iodat de
potasiu sau ca iodura de potasiu reprezinta aportul real de iod suplimentar in hrana si este valoarea
care se ia in considerare la aprecierea continutului de iod din sare (organismul utilizand iodul,
independent de forma chimica in care se afla).
Recomandarile pentru nivelul de iod in sare au fost facute tinand cont ca de la producator la
consumator pierderile de iod din sarea iodata au fost intre 25 % si 50 % iar media ingestiei de
sare este cuprinsa intre 5 si 10 g de persoana/ zi.
Recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii pentru aportul de iod zilnic sunt: 50 µg/ zi –
pentru copii (in primele 12 luni de viata); 90 µg/ zi – pentru copii (intre 2 – 6 ani); 120 µg/ zi –
pentru copii scolari (intre 7 – 12 ani); 150 µg/ zi – pentru adulti; 200 µg/ zi – pentru femeile
insarcinate si in perioada de alaptare.
Pentru a ajunge la un aport 150 µg iod/ zi prin alimentatie, concentratia de iod in sare la punctul de
productie ar trebui sa fie intre 20 – 40 mg de iod (34 – 66 mg iodat de potasiu) pe kg sare.
Rezultate
In anul 2016 au raportat rezultatele privind controlul sarii iodate 41 de judete si Municipiul
Bucuresti (tabelul nr. 1). S-au raportat un numar de 1754 probe privind controlul sarii iodate.
Tabel nr. 1 -Total probe de sare iodata raportate pe anul 2016

Nr.crt. Judetul Nr. probe Nr.crt. Judetul Nr. probe
1 Alba 45 23 Hunedoara 41
2 Arad 30 24 Ialomita 40
3 Arges 32 25 Iasi 46
4 Bacau 61 26 Ilfov 10
5 Bihor 40 27 Maramures 40
6 Bistrita Nasaud 35 28 Mehedinti 20
7 Botosani 40 29 Mures 40
8 Brasov 40 30 Neamt 55
9 Braila 40 31 Olt 20
10 Bucuresti 58 32 Prahova 80
11 Buzau 38 33 Salaj 40
12 Calarasi 39 34 Satu Mare 10
13 Caras-Severin 5 35 Sibiu 61

147
14 Cluj 98 36 Suceava 82
15 Constanta 60 37 Teleorman 39
16 Covasna 35 38 Timis 40
17 Dambovita 40 39 Tulcea 40
18 Dolj 40 40 Valcea 60
19 Galati 41 41 Vaslui 40
20 Giurgiu 28 42 Vrancea 40
21 Gorj 40
Total probe 1754
22 Harghita 25
Repartitia dupa provenienta a probelor de sare iodata analizate, recoltate din saline, din depozite,
unitati comerciale, unitati de ambalare in anul 2016 este indicata in tabelul nr. 2.
Sarea iodata analizata, recoltata din saline, si din reteaua de desfacere raportata in anul 2016
provine dupa cum urmeaza: 47,55 % din import; 15,74 % de la Salina Ocna Dej; 18,59 % de la
Salina Cacica; 13,85 % de la Salina Slanic Prahova; 4,27 % de la Salina Tg. Ocna.
Tabel nr. 2 –Repartitia probelor dupa provenienta

Nr Judetul Slanic Salina Ocna Tg. Import Ucraina, Belarus, Total
crt Praho Cacica Dej Ocna Grecia, Turcia, Austria, Italia,
va Pakistan, Israel, Belgia
1 Alba 3 12 22 - 8 45
2 Arad 1 8 6 - 15 30
3 Arges 8 1 - - 23 32
4 Bacau 11 10 3 31 6 61
5 Bihor 6 13 21 - - 40
6 BistritaNasaud - - 35 - - 35
7 Botosani 2 11 2 9 16 40
8 Brasov 4 4 6 - 26 40
9 Braila 3 3 1 - 33 40
10 Bucuresti 8 9 9 - 32 58
11 Buzau 24 2 3 - 9 38
12 Calarasi 5 5 - - 29 39
13 Caras-Severin 2 1 - - 2 5
14 Cluj 8 8 45 - 37 98
15 Constanta - 15 - - 45 60
16 Covasna 5 4 1 - 25 35
17 Dambovita 4 5 3 - 28 40
18 Dolj 2 5 3 - 30 40
19 Galati 2 3 2 - 34 41
20 Giurgiu 6 - - - 22 28
21 Gorj - 20 20 - - 40
22 Harghita 5 - - - 20 25
23 Hunedoara 12 7 22 - - 41
24 Ialomita 4 1 - - 35 40
25 Iasi 5 8 2 3 28 46
26 Ilfov - - - - 10 10
27 Maramures 5 8 12 - 15 40
28 Mehedinti 3 9 - - 8 20

148
29 Mures 2 7 11 - 20 40
30 Neamt 5 13 3 12 22 55
31 Olt 5 6 2 - 7 20
32 Prahova 42 8 1 - 29 80
33 Salaj 6 8 13 - 13 40
34 Satu Mare 2 2 6 - - 10
35 Sibiu 3 9 3 - 46 61
36 Suceava 1 72 3 - 6 82
37 Teleorman 6 5 2 - 26 39
38 Timis 20 9 8 - 3 40
39 Tulcea 2 3 - - 35 40
40 Valcea 4 1 1 - 54 60
41 Vaslui 1 6 2 16 15 40
42 Vrancea 6 5 3 4 22 40
Total probe 243 326 276 75 834 1754
In procent de 91,40% probele de sare iodata au provenit din depozite, unitati comerciale, unitati de
ambalare si 8,60% din probe direct din saline.
S-au raportat conditii de depozitare corespunzatoare la toate probele de sare iodata recoltate.
Probele de sare iodata recoltate sunt ambalate in cutii de carton sau pungi de polietilena (0,5 kg si 1
kg) si saci.
Tabel nr. 3 - Situatia probelor de sare iodata recoltate direct din Saline in 2016
Nr. Continutul Probe sub Probe intre Probe peste

Salina probe mediu de 42 mg 42-67,2 mg 67,2 mg
KIO3/ KG KIO3/ KG KIO3/ KG KIO3/ KG
Slanic Prahova 40 54,68 5 33 2
Ocna Dej 38 61,25 - 35 3
Cacica 42 58,60 - 42 -
Tg. Ocna 31 58,75 2 22 7
Total 151 58,25 7 132 12
Din analiza tabelului nr. 3 rezulta ca in cursul anului 2016 s-au analizat 151 probe de sare iodata
provenita direct de la salinele: Cacica - 42 probe (27,81%); Slanic Prahova - 40 probe (26,50%);
Ocna Dej - 38 probe (25,16%); Tg.Ocna - 31 probe (20,53%).
Continutul mediu in iodat de potasiu la probele de sare iodata provenite direct din saline este de
58,25 mg/kg, procentul probelor corespunzatoare (intre 42-67,2 mg/KIO3/kg) fiind de 87,42 % (132
probe), 4,63% (7 probe) sub 42 mg/KIO3/kg si 7,95% (12 probe) peste 67,2 mg/KIO3/kg.
Sarea iodata provenita din import

Din totalul celor 835 de probe de sare iodata analizate, 591 probe (70,71%) sunt corespunzatoare,
153 probe (18,32%) contin sub 42 mg KIO3/kg si 91 probe (10,90%) contin peste 67,2 mg KIO3/kg.

149
Cele 835 probe de sare iodata luate in calcul provenite din import Ucraina, Belarus, Grecia, Turcia,
Austria, Italia, Belgia, Israel, Pakistan au un continut mediu de iod total de 50,81 mg KIO 3/ kg.
Continutul cel mai mic a fost de 27,30 mg/ KIO3/kg pentru judetul Alba, iar cel mai mare a fost de
64,60 mg KIO3/kg pentru judetul Sibiu.
Sarea iodata provenita de la Salina Slanic Prahova

Din totalul de 163 probe de sare iodata analizate, 90 probe (55,21) sunt corespunzatoare avand un
continut de iod cuprins intre 42-67,2 mg KIO3/kg, 65 probe (39,88%) contin sub 42 mg KIO3/ kg si
8 probe (4,91%) contin peste 67,2 mg KIO3/ kg.
Continutul mediu in iod total pentru cele 163 probe de sare iodata luate in calcul, recoltate din
depozite, unitati comerciale si unitati de ambalare este de 42,73 mg KIO3/kg, fiind cuprins intre
28,70 mg KIO3/kg ( judetul Bihor) si 56,62 mg KIO3/kg (judetul Dambovita).
Sarea iodata provenita de la Salina Ocna Dej

Din totalul de 198 de probe analizate, 177 probe (89,40%) sunt corespunzatoare, avand un continut
de iod cuprins intre 42-67,2 mg KIO3/kg, 18 probe (9,10%) contin sub 42 mg/ KIO3/kg si 3 probe
(1,50%) contin peste 67,2 mg KIO3/kg.
Continutul mediu in iod total pentru cele 198 probe de sare iodata luate in calcul recoltate din
depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare este 49,17 mg KIO3/kg fiind cuprins intre 44,67
mg/kg (judetul Timis) si 55,68 mg/kg (judetul Hunedoara).
Sarea iodata provenita de la Salina Cacica

Din totalul de 267 de probe de sare iodata analizate, 238 probe (89,14%) sunt corespunzatoare, 21
probe (7,86%) contin sub 42 mg KIO3/kg si 8 probe (3%) contin peste 67,2 mg KIO3/kg.
Continutul mediu in iod total pentru cele 267 probe de sare iodata luate in calcul recoltate din
depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare este de 50,73 mg KIO3/kg fiind cuprins intre 43,54
mg KIO3/kg (judetul Covasna) si 62,00 mg/kg (Bucuresti).
Sarea iodata provenita de la Salina Targu – Ocna

Din totalul celor 41 probe de sare iodata analizate, 36 probe (87,80%) sunt corespunzatoare, 4 probe
(9,76%) contin sub 42 mg KIO3/kg si 1 proba (2,44%) contine peste 67,2 mg KIO3/kg
Continutul mediu in iod total pentru cele 41 probe de sare iodata luate in calcul, recoltate din
depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare este de 60,83 mg/kg fiind cuprins intre 46,25
mg/kg (judetul Botosani) si 57,40 mg/kg (judetul VRANCEA).
In tabelul nr. 4 sunt prezentate rezultatele pe tara si pentru fiecare salina privind variatia
continutului mediu de iod total si procentul probelor corespunzatoare (42 – 67,2 mg KIO3/ kg),
procentul probelor cu un continut mediu de iod total sub 42 mg KIO3/kg si peste 67,2 mg KIO3/ kg.

150
Tabel nr. 4 –Situatia probelor de sare iodata recoltate din depozite, unitati comerciale, unitati
de ambalare
Continut Variatia % % probe % probe

mediu in continutului probe sub 42 peste
Salina Nr. iod mg mediu de iod corespu mg 67,2 mg
probe KIO3/ kg mg KIO3/ kg n- KIO3/ kg KIO3/ kg
zatoare
Import 835 50,81 27,30-64,60 70,78 18,32 10,90
Slanic Prahova 163 42,73 28,70-56,62 55,21 39,88 4,91
Ocna Dej 198 49,17 44,67-55,68 89,40 9,10 1,50
Cacica 267 50,73 43,54-62,00 89,14 7,86 3,00
Targu Ocna 41 60,83 46,25-57,40 87,80 9,76 2,44
Total 1504 40,97 27,30-64,60 75,27 17,35 7,38
Din cele 1504 rezultate privind controlul probelor de sare iodata luate in calcul recoltate din
depozite, unitati comerciale si unitati de ambalare provenite din salinele din tara si din import,
1132 probe (75,27%) sunt corespunzatoare (intre 42 -67,2 mg KIO3/kg), procentul cel mai mare
(89,40%) inregistrandu-se la salina Ocna Dej si cel mai mic (55,21%) la probele de sare de la salina
Slanic Prahova.
Procentul de probe cu un continut sub 42 mg KIO3/kg este de 261 probe (17,35%), procentul cel
mai ridicat fiind de 39,88% la sarea provenita de la salina Slanic Prahova si cel mai scazut de 7,86%
la Salina Cacica.
Procentul de probe de sare iodata cu continutul de iod peste 67,2 mg KIO3/kg este de 111 probe
(7,38%), procentul cel mai ridicat fiind de 10,90% la probele provenite din import si cel mai scazut
de 1,50% la salina Ocna Dej.
In ceea ce priveste abaterile privind etichetarea probelor de sare iodata, in general nu s-au constatat
neconformitati, cu mici exceptii (pentru judetele Harghita si Salaj).
In schimb, referitor la nerespectarea iodarii sarii cu KIO3/kg conform HGR nr. 1904/2006, au fost
luate urmatoarele masuri:
- s-au trimis adrese de informare catre DSP-urile din teritoriul carora proveneau salinele
respective;
- s-au trimis adrese catre DSP-urile care au pe teritoriul lor producatori, importatori,
ambalatori si distribuitori de sare iodata;
- s-au emis avertismente;
- s-au recontrolat unitatile respective in care s-au gasit probe necorespunzatoare;
- s-au blocat stocurile neconforme, s-au notificat unitatile de desfacere;
- s-au scos din consum aproximativ 1260 kg de sare;
- s-au dat sanctiuni contraventionale in valoare de aproximativ 15000 de lei;
- s-au retras de la comercializare stocurile neconforme; uneori, la recontrol, nu a mai fost
gasita sare din lotul neconform.

151
Concluzii generale
In anul 2016 au raportat rezultatele controlului sarii iodate toate judetele din tara si Municipiul
Bucuresti, cuprinzand un numar de 1754 de rezultate, dintre care s-au prelucrat numai 1655
deoarece s-au luat in calcul un minim de 4 probe de sare iodata pentru fiecare judet, provenite de la
aceeasi salina.
Sarea iodata analizata si raportata in anul 2016 provine astfel: 47,55% import Ucraina, Belarus,
Grecia, Turcia, Austria, Italia, Pakistan, Israel, Belgia ; 18,59% de la Salina Cacica; 15,74% de la
Salina Ocna Dej; 13,85% de la Salina Slanic Prahova si 4,27% de la Salina Tg. Ocna.
Recoltarea probelor s-a facut in procent de 91.40% din depozite, unitati comerciale si unitati de
ambalare si 8,60% direct din saline.
Directiile de Sanatate Publica din judetele Prahova, Bacau, Suceava si Cluj au controlat modul de
iodare a sarii din salinele de pe teritoriul lor.
Se constata ca procentul de probe de sare iodata corespunzatoare conform HGR nr. 1904/2006 este
de 87,42% pentru probele provenite direct din saline si de 75,27% pentru probele de sare iodata
recoltate din depozite, unitati comerciale si unitati de ambalare.
Recomandari
In urma rezultatelor obtinute, se impune in continuare monitorizarea nivelului de iod din sarea
iodata pentru consumul uman, deoarece aproximativ un sfert din probele analizate sunt inca
necorespunzatoare (cele mai multe subiodate, dar si supraiodate).
Aceasta recomandare este sustinuta si de Organizatia Mondiala a Sanatatii, prin unul din obiectivele
din cadrul Proiectului Planului de Alimentatie si Nutritie pentru Europa 2014-2020, care prevede
ca: ―monitorizarea ingestiei de sare si a iodarii sarii este necesara la nivelul fiecarei tari‖, astfel ca
iodarea poate fi ajustata suplimentar in functie de ingestia de sare observata in randul populatiei.
De asemenea, acesta este si unul din obiectivele prioritare ale UNICEF, recent prezentat si la
workshopul intitulat: ―Consolidarea abordarilor nationale prin nutritia optima sustinuta cu iod‖
organizat de UNICEF si IGN (Iodine Global Network) cu tarile din sud-estul Europei la sfarsitul
anului 2016.
Prin urmare, s-ar impune si o evaluare a consumului de sare la nivel national pentru a face
indicatiile iodarii sarii cat mai adecvate, in functie de acest consum.

152
VI. ROLUL ALIMENTULUI ÎN IZBUCNIRILE DE TOXIINFECŢII
ALIMENTARE DIN ROMÂNIA
Dr. Rodica-Irina Ferezan – CRSPB, Dr. Mirela Nedelescu – CNMRMC
Obiectivul acestei lucrari este acela de a monitoriza incidenta si caracteristicile focarelor de

toxiinfectii alimentare (TIA) aparute pe teritoriul Romaniei, printr-o analiza retrospectiva care se
efectueaza pe o perioada de doi ani (2015-2016) a datelor obtinute din focarele TIA.
Scopul monitorizarii toxiinfectiilor alimentare (TIA) in Romania consta in identificarea cauzelor
care duc la aparitia bolilor transmise prin consumul de alimente contaminate (evidentierea grupelor
de alimente si a rolului alimentelor contaminate in aparitia izbucnirilor TIA, precum si al agentilor
etiologici ai TIA) in vederea prevenirii acestora si implicit a scaderii morbiditatii generale.
Sinteza s-a efectuat pe baza datelor din focarele TIA izbucnite in anii 2015-2016 pe teritoriul
Romaniei, date consemnate prin ancheta epidemiologica in focar si inregistrate pe fisa de raportare
TIA (tip OMS) de catre specialistii din Directiile de Sanatate Publica Judetene si a Municipiului
Bucuresti.
In perioada 2015 - 2016 au fost inregistrate pe teritoriul Romaniei si raportate la Institutul National
de Sanatate Publica, Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti - Compartimentul de Igiena
Alimentatiei si Nutritiei, un numar de 133 focare de toxiinfectii alimentare (TIA), respectiv 70
focare in anul 2015 si 63 focare in anul 2016.
Analiza fiselor de raportare a focarelor TIA s-a efectuat in perioada 2015-2016 prin repartizare pe
Centrele de Sanatate Publica: Bucuresti, Iasi, Cluj si Timisoara, care au avut arondate judetele
conform legislatiei (metodologiei) in vigoare.
1
CRSP Timisoara
4
21
CRSP Cluj
25
An 2016
11 An 2015
CRSP Iasi
4
30
CRSP Bucuresti
37
0 10 20 30 40
In cele 133 de focare TIA au fost implicati 10286 consumatori de alimente suspecte a fi
contaminate cu agenti patogeni ai TIA. Din numarul total al consumatorilor cu risc a fost comunicat
un numar de 1457 bolnavi (14,2 % din totalul consumatorilor) dintre care 962 internati in spitalele
de specialitate (66 % din totalul bolnavilor), fara a se inregistra nici un deces in fisele de raportare
TIA analizate in perioada 2015-2016.

153
Dupa cum se poate remarca din tabelul nr. 1, exista un numar foarte mare al consumatorilor cu risc
raportati in perioada 2015-2016, comparativ cu numarul de bolnavi si numarul de internati din
aceeasi perioada; aceasta situatie se datoreaza aparitiei unor focare de TIA - alimentatie
publica/colectiva - in care au aparut un numar foarte mare de consumatori.
Tabel nr. 1
Nr.Total Nr. Total Nr.Total Nr .Total
CRSP Consumatori Bolnavi Internati Decedati
2015 2016 2015 2016 2015 2016 2015 2016
Bucuresti 2106 4379 301 177 215 133 0 0
Iasi 97 657 34 278 19 197 0 0
Cluj 1758 1234 444 177 263 102 0 0
Timisoara 41 14 35 11 28 5 0 0
TOTAL 4002 6284 814 643 525 437 0 0
Alimentele contaminate
Alimentele contaminate care au fost incriminate in aparitia focarelor de TIA in anii 2015-2016 – pe
grupe de aliment - sunt următoarele:
a) - 35,34% lapte si produse lactate (lapte, lapte UHT, lapte si corn, lapte cu cereale, lapte de vaca,
lapte si biscuiti, iaurt, smantana, cascaval , cascaval specialitate, cas de oaie, cas proaspat, cas
proaspat de oaie, branza, branza de oaie, branza de capra, branza telemea, branza telemea de oaie,
branza telemea mixta, branza telemea de vaca, branza telemea de capra, branza specialitate,
macaroane cu branza, unt cu branza dulce si cascaval). In cele 47 de focare TIA determinate de
consumul de lapte si produse lactate au fost identificati germeni din genul: Staphylococcus (Aureus)
- 55,32% , asocierea de 2 sau mai multe bacterii (Salmonella si Staphylococcus, Staphylococcus si
Escherichia Coli) - 12,77%, Salmonella (Enteritidis) - 2,13%, Escherichia Coli - 2,13%, iar in 27,66
% din focarele TIA declansate de consumul de lapte si produse lactate contaminate nu au fost
identificati germenii etiologici.
b) - 18,05% oua si preparate cu oua (oua, oua ochiuri, oua de rata fierte, oua fierte vopsite (de
Paste), omleta, oua umplute cu maioneza, maioneza din ou, maioneza din ou de rata, salata boeuf cu
maioneza de ou, ciorba dreasa cu oua, ciorba de burta cu oua, ciorba de varza cu oua, piure de
cartofi cu ou crud, clatite cu ou si urda. In cele 24 de focare TIA determinate de consumul de oua si
preparate cu oua au fost identificati germeni din genul: Salmonella ( Enteritidis , Abdel) - 70,83% ,
Staphylococcus (Aureus) - 4,17%, iar in 25% din focarele declansate de consumul de oua si
preparate cu ou agentul etiologic a ramas necunoscut.
c) - 15,79% mese gata pentru servit (barcute de aluat cu salata de vinete; branza proaspata cu
smantana si marar, rulada piept pui cu morcov; chiftelute, cabanos, rulou sunca cu branza; piftie,
rulou sunca cu salata boeuf; salata boeuf, ciorba pui, lubenita; sandwich cu cascaval si salam; pizza;
rulada porc/ vita/ pui, mezeluri, somon afumat cu crema branza, rosii, masline, castraveti; kaizer,
rulada, carne tocata, cascaval, snitel pui, chiftele, rulada pui, friptura porc, piure de cartofi, sarmale;
unt, sunca specialitate, pulpa porc, piept pui, lapte, oua; bufet suedez; pulpe pui, sunca , salam,

154
rosii; ciorba legume, piept pui la gratar, prajitura; ciorba pui, sarmale cu vita si porc, clatite; ciorba
perisoare, friptura la tava, lasagna, pizza, tochitura, cartofi gratinati, prajituri; ciorba de rosii, piure
de cartofi; supa zarzavat, snitel, sote de mazare, omleta; spaghete cu carne tocata si sos de rosii;
meniu de nunta - toate felurile de la restaurant; meniu de praznic - toate felurile de la pomana).
In cele 21 de focare TIA in care am grupat consumul de mancare gatita de tip familial, de
alimentatie tip fast - food, alimentatie tip catering, alimentatie publica (meniu restaurant) au fost
identificati germeni din genul: Staphylococcus (Aureus) - 28,57%, Salmonella - 9,52%, Escherichia
Coli - 9,52% , 2 sau mai multe bacterii (asociere Staphylococcus si Escherichia Coli) - 4,76% , iar
in 47,62% din focarele declansate de consumul de ―mese gata pentru servit‖ agentul etiologic a
ramas necunoscut.
Grupe de alimente implicate in focarele TIA 2015-2016
3% 2% Lapte si produse lactate

35%
10% 6% Oua si preparate cu ou
Mese gata pentru servit
10% Carne pasare si preparate
16% Carne porc si preparate

18%
Prajituri
Peste
Necunoscut
d) - 9,77 % carnea de pasare si preparatele din carne de pasare (pui la rotisor, aripioare de pui la
tava, ciorba pui / snitel de pui, ostropel cu carne de pui, pulpe pui la tava, rulada pui, pulpe pui
rotisate, pui pane, piept de pui, tacamuri de pui congelate, shaorma de pui, carne de rata). In cele 13
focare TIA determinate de consumul de carne de pasare si preparate din carne de pasare, au fost
identificati germeni din genul: Salmonella (Enteritidis, Infantis)- 53,85%, Staphylococcus (Aureus)
- 15,38% , iar in 30,77% din focarele declansate de consumul de carne de pasare si preparate din
carne de pasare agentul etiologic a ramas necunoscut.
e) - 9,77% carnea de porc si preparatele din carne de porc (mezeluri: salam italian, sunca, toba;
carne tocata: caltabos, carnati polonezi, chiftelute, carnati, carne mici, sarmale; carne de porc
prajita, gratar din carne de porc). In cele 13 focare TIA declansate de consumul de carne de porc si
preparate din carne de porc au fost identificati germeni din genul: Salmonella (Infantis,
Typhimurium) - 53,85%, 2 sau mai multe bacterii (Staphylococcus si Klebsiella) - 7,69%,
Staphylococcus (Aureus) - 7,69%, iar in 30,77% din focarele declansate de consumul de carne de
porc si preparate din carne de porc agentul etiologic a ramas necunoscut.
f) - 6,02% prajiturile (baton cu branza dulce si stafide, prajitura cremsnit, prajitura tiramisu, cornuri
cu crema de vanilie, orez dulce cu stafide, papanasi cu smantana, spuma de capsuni cu ou crud,

155
prajituri). In cele 8 focare TIA determinate de consumul de prajituri au fost identificati germeni din
genul: Salmonella - 50%, Staphylococcus (Aureus) - 12,5% , Escherichia Coli - 12,5% iar in 25%
dintre focarele declansate de consumul de prajituri agentul etiologic a ramas necunoscut.
g) - 3,01% pestele si preparatele (peste salau prajit, file de pastrav fara piele si afumat cu ienupar,
pangasius pane, salata de icre somon). In cele 4 focare TIA declansate de consumul de peste, au fost
identificati germeni din genul: Clostridium Botulinum- 25% (alimentul contaminat: file de pastrav
fara piele si afumat cu ienupar provine din Turcia, comercializat ca produs vidat la un magazin din
Campina, consumat neprelucrat intr-o casa particulara din localitatea Poiana Campina – judet
Prahova), Salmonella (Typhimurium) - 25%, iar in 50% din totalul focarelor declansate de
consumul de peste si preparate din peste agentul etiologic a ramas necunoscut.
h) - 2,25% aliment contaminat necunoscut. In cele 3 focare TIA in care nu s-a precizat alimentul
contaminat care ar fi declansat izbucnirea TIA, nu a fost izolat nici agentul patogen.
Din punct de vedere al repartitiei trimestriale a izbucnirilor TIA/ 2015-2016 se remarca faptul ca
cele mai multe focare TIA de pe teritoriul Romaniei au fost inregistrate si raportate in trimestrul al
3-lea al ambilor ani analizati, respectiv 52 de focare TIA (39,1%); temperaturile ridicate din sezonul
cald (lunile iulie, august, septembrie) care in general constituie o perioada de concedii, explica
numarul mare de focare TIA raportate de judetele in care se inregistreaza un numar mare de turisti
care servesc masa la hotel/restaurant, cantine, sau in conditii de picnic/tabere. Alimentele sunt astfel
expuse la conditii improprii de pastrare ce conduc la exacerbarea florei microbiene sau/si la
elaborarea toxinelor in produsele alimentare.
Repartitia pe luni a focarelor TIA 2015-2016
Decembrie 4
Noiembrie 8
Octombrie 6
Septembrie 15
August 17
Iulie 20
Iunie 17
Mai 20
Aprilie 9
Martie 10
Februarie 6
Ianuarie 1
0 5 10 15 20 25
Din punct de vedere al repartitiei teritoriale a focarelor TIA aparute in perioada 2015-2016 in
Romania, redam in Tabelul nr. 2 detalii asupra raportarii de catre judetele arondate CRSP Bucuresti,
Iasi, Cluj si Timisoara a focarelor TIA.
Repartitia dupa locul de izbucnire al focarelor TIA a inregistrat in perioada 2015-2016 un numar
de 81 focare familiale, respectiv 60,9% din totalul focarelor TIA, maximum de focare familiale
156
fiind raportat de CRSP Bucuresti - 34,59%, urmat de CRSP Cluj - 19,55% din totalul focarelor.
Numarul mare de focare izbucnite in mediul familial ne furnizeaza informatii despre lipsa
conditiilor igienice de preparare/ pastrare a alimentelor, lipsa spatiilor frigorifice corespunzatoare
pastrarii alimentelor, greseli elementare in timpul prepararii alimentelor, ca de exemplu: folosirea
oualor de rata la prepararea maionezei sau a cremei de prajitura neprelucrata termic si pastrarea
alimentului in conditii neadecvate, depozitare si refrigerare neadecvate. De asemenea, ne furnizeaza
informatii despre nivelul de educatie sanitara al celor implicati in aceste focare si despre necesitatea
efectuarii unor programe de educatie sanitara eficiente.
Repartitia dupa locul de izbucnire al focarelor TIA

2015-2016
46
50
40
26 Focare
30 21 familiale
20
20 Focare
10 colective
10 5 4 1
0
CRSP CRSP Iasi CRSP Cluj CRSP
Bucuresti Timisoara
Tabel nr. 2
Consumator Bolnavi Internati

CRSP Judet Focare TIA
i
2015 2016 2015 2016 2015 2016 2015 2016
ARGES 2 5 76 685 8 74 8 54
BRAILA 3 1 10 200 8 11 8 11
CALARASI 2 2 62 14 19 10 19 10
CONSTANTA 17 15 1204 3448 128 59 101 36
DAMBOVITA 4 1 115 6 26 4 26 4
BUCUREST
GORJ 1 1 4 3 4 3 2 3
I
IALOMITA 3 1 188 4 31 3 29 3
MEHEDINTI 2 0 404 0 49 0 14 0
PRAHOVA 1 1 17 3 12 3 3 3
TULCEA 1 3 7 16 7 10 5 9
VALCEA 1 0 9 0 9 0 0 0
BOTOSANI 1 2 4 19 4 18 4 8
BACAU 0 2 0 400 0 146 0 82
GALATI 1 3 56 86 8 43 2 42
IASI
SUCEAVA 0 1 0 49 0 21 0 21
VASLUI 1 2 5 73 4 44 1 38
VRANCEA 1 1 32 30 18 6 12 6
ALBA 2 0 860 0 213 0 129 0
CLUJ BIHOR 4 6 32 450 12 44 10 19
BISTRITA - 2 0 12 0 10 0 10 0

157
NASAUD
HARGHITA 3 3 39 29 30 23 20 14
MURES 2 1 73 15 26 6 5 0
MARAMURE 150 18 33 18 30
1 3 47
S
SATU MARE 1 0 64 0 3 0 3 0
SALAJ 2 2 238 227 23 37 23 22
SIBIU 8 6 393 363 109 34 45 17
ARAD 3 0 12 0 6 0 4 0
TIMISOAR
HUNEDOARA 1 0 29 0 29 0 24 0
A
TIMIS 0 1 0 14 0 11 0 5
TOTAL 70 63 4002 6284 814 643 525 437
Repartitia focarelor TIA pe medii de provenienta a inregistrat in perioada 2015-2016 o

predominanta a focarelor aparute in mediul urban, 72 focare urbane reprezentand 54,14% din totalul
focarelor; maximum de focare urbane a fost raportat de CRSP Bucuresti 29,32% din totalul
focarelor TIA. In aceeasi perioada, numarul de focare rurale a fost de 61 focare rurale reprezentand
45,86% din totalul focarelor TIA 2015-2016; maximum de focare rurale a fost raportat de CRSP
Bucuresti - 21,05% din totalul focarelor TIA.
Din punct de vedere al factorilor favorizanti care au contribuit la aparitia focarelor TIA, analiza
fiselor raportate in 2015-2016 a evidentiat factorul favorizant cel mai frecvent intalnit in
contaminarea alimentului, ca fiind ―pastrarea neadecvata a alimentului‖ - 42,1%, urmat de
―existenta persoanelor contaminate‖ - 24,06% din focarele TIA 2015-2016.
Factorii favorizanti ai focarelor TIA 2015-2016
Necunoscut
Vidarea unui produs probabil contaminat
Dezinfectie neadecvata
Refrigerare neadecvata
Echipament contaminat
Depozitare nepotrivita Anul 2016
Incalzire neadecvata Anul 2015

Folosirea ingredientelor contaminate
Prepararea prealabila a alimentelor
Gatire neadecvata
Aliment nesigur ca provenienta
Persoane contaminate
Pastrare neadecvata a alimentului
0 10 20 30 40
Trebuie mentionat faptul ca ―pastrarea neadecvata a alimentului‖ dupa preparare ramane in

continuare, ca si in anii precedenti, factorul favorizant in majoritatea focarelor TIA (explicabil prin
lipsa spatiilor frigorifice dar si prin lipsa educatiei in general, etc.).
De asemenea, si in perioada 2015-2016 exista un numar mare de focare - 21 de focare TIA,
reprezentand 15,79% din totalul focarelor - in care factorii favorizanti in contaminarea alimentului
implicat in aparitia izbucnirii TIA au ramas nedepistati.
158
VII. EVALUAREA RISCULUI CHIMIC ŞI BACTERIOLOGIC AL
ALIMENTELOR CU DESTITAŢIE NUTRIŢIONALĂ SPECIALĂ
(ADNS)
Dr. Mariana Vlad, Dr. Cristina Viman – CRSP Cluj, Dr. Manuela Luminita Minea – CRSP Iaşi
Politica europeană și cea națională în materie de siguranță alimentară are două obiective principale:
protejarea sănătății umane și a intereselor consumatorilor și promovarea bunei funcționări a pieței
unice europene. Astfel, Uniunea Europeană se asigură că sunt stabilite și respectate norme de
control în domenii precum igiena produselor alimentare și a furajelor, sănătatea animalelor,
sănătatea plantelor și prevenirea contaminării produselor alimentare cu substanțe externe.
Produsele alimentare supuse analizei riscului chimic și bacteriologic sunt alimentele cu destinaţie
nutriţională specială, care sunt produse complexe, elaborate special pentru un grup vulnerabil de
consumatori. Pentru a se asigura siguranța și adecvarea lor trebuie să fie stabilite cerințe detailate
privind compoziția, cerințe privind valoarea energetică, conținutul în macro și micronutrienți,
cerințe bazate pe cele mai recente avize științifice ale autorității EFSA.
O evaluare detaliată cu privire la produsele alimentare care contribuie la expunere arată că în cazul
sugarilor și al copiilor de vârstă mică, alimentele care contribuie cel mai mult la expunere sunt
rădăcinoasele cu amidon și tuberculii, cerealele și produsele pe bază de cereale, legumele și
produsele pe bază de legume, laptele și produsele lactate, precum și alimentele pentru sugari și copii
de vârstă mică. Evaluarea detaliată a expunerii arată că expunerea totală nu este datorată doar
câtorva alimente principale, ci efectului combinat al mai multor alimente aparținând unor grupe
alimentare diferite.
Obiectiv – monitorizarea oficială, eficientă a alimentelor cu destinaţie nutriţională specială

care să definească conformitatea/neconformitatea produselor cu prevederile Regulamentului UE
nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind alimentele
destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și
înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății și de abrogare a Directivei 92/52/CEE a
Consiliului, a Directivelor 96/8/CE, 1999/21/CE, 2006/125/CE și 2006/141/CE ale Comisiei, a
Directivei 2009/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr.
41/2009 și (CE) nr. 953/2009 ale Comisiei, Regulamentului Delegat (UE) nr. 127/2016 al Comisiei
din 25 septembrie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele specifice privind compoziția și informarea
pentru formulele de început și formulele de continuare și în ceea ce privește cerințele privind
informațiile privitoare la alimentația sugarilor și a copiilor de vârstă mică și Regulamentului
Delegat (UE) nr. 128/2016 al Comisiei din 25 septembrie 2015 de completare a Regulamentului
(UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele specifice
privind compoziția și informarea aplicabile alimentelor destinate unor scopuri medicale speciale, în
vederea protejării consumatorilor de eventualele riscuri pentru sănătate.

159
Obiective specifice
- monitorizarea calităţii alimentelor cu destinaţie nutriţională specială din punct de vedere al
prezenței unor contaminanți și reziduuri peste limitele maxime admisibile, precum și din punct de
vedere bacteriologic;
- obţinerea de informaţii cu privire la situaţia actuală şi la tendinţele de apariţie a unor contaminanți și

reziduuri, precum şi de apariție și răspîndire a microorganismelor patogene de-a lungul lanţului
alimentar.
Scop
Protejarea sugarilor și copiilor de vârstă mică împotriva efectelor datorate consumului inadecvat,
depistarea precoce şi înlăturarea sau limitarea factorilor de risc care ar putea modifica calitatea
acestui tip de produse.
Definiţii
(a) „sugar‖ înseamnă un copil cu vârsta mai mică de 12 luni;

(b) „copil de vârstă mică‖ înseamnă un copil cu vârsta cuprinsă între un an și trei ani;
(c) „formulă de început‖ înseamnă produsele alimentare destinate să fie utilizate de sugari în
primele luni de viață și care îndeplinesc prin ele însele cerințele nutriționale ale acestora până la
introducerea unei alimentații complementare corespunzătoare;
(d) „formulă de continuare‖ înseamnă produsele alimentare destinate să fie utilizate de sugari
atunci când se introduce o alimentație complementară corespunzătoare și care constituie
principalul element lichid din alimentația diversificată progresiv a acestor sugari;
(e) „preparate pe bază de cereale‖ înseamnă alimentele:
- destinate să răspundă cerințelor speciale ale sugarilor sănătoși în perioada de înțărcare și ale
copiilor sănătoși de vârstă mică, ca supliment la alimentația pe care o primesc și/sau pentru
adaptarea lor progresivă la o alimentație obișnuită; și
- aparținând uneia dintre următoarele categorii:
— cereale simple, care sunt sau trebuie să fie reconstituite cu lapte sau alte lichide nutritive
corespunzătoare;
— cereale la care se adaugă un aliment cu conținut ridicat de proteine, care sunt sau trebuie
să fie reconstituite cu apă sau alt lichid fără proteine;
— paste care trebuie utilizate după fierberea în apă sau în alte lichide corespunzătoare;
— pesmeți și biscuiți care trebuie utilizați ca atare sau după ce au fost zdrobiți, cu adăugare
de apă, lapte sau alte lichide corespunzătoare;

160
(f) „alimente pentru copii‖ înseamnă alimentele destinate să răspundă cerințelor speciale ale
sugarilor sănătoși în perioada de înțărcare și ale copiilor sănătoși de vârstă mică, ca supliment la
alimentația pe care o primesc și/sau pentru adaptarea lor progresivă la o alimentație obișnuită,
cu excepția următoarelor:
- preparate pe bază de cereale; și
-băuturi
- pe bază de lapte și produse similare destinate copiilor de vârstă mică;
Sinteza privind „Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al alimentelor cu destinaţie
nutriţională specială‖ s-a realizat pe baza datelor trimise de 41+1 DSP judeţene şi DSP a
Municipiului Bucureşti (dar unele date sunt neconforme metodologiei, nu s-au analizat toţi
parametrii solicitaţi sau numărul de probe nu a fost respectat - DSP București și DSP jud. Cluj nu
au analizat nitrații).
Numărul total de probe analizate în ceea ce priveşte concentraţiile de metale grele şi nitraţi/nitriţi a
fost 126, iar determinarea metalelor grele s-a efectuat din 84 probe, cu excepția parametrului staniu
care a fost analizat din 82 probe. Conţinutul de nitraţi a fost determinat din 42 de probe, iar nitriţii
din 14 probe (determinarea nitriților nu a fost obligatorie).
Tabelul 1. Evidenţa pe judeţe a expedierii datelor şi probelor privind riscul chimic al alimentelor cu
destinaţie nutriţională specială în relație cu nivelurile metalelor grele și ale nitraților (2016)

161
Metale grele
Regiunea Judeţul Nitraţi
Pb şi Cd Sn Hg Al
Muntenia Argeş     
Brăila     
Buzău     
Mun. Bucureşti     nu
Călăraşi     
Constanţa     
Dâmboviţa     
Dolj     
Giurgiu     
Gorj     
Ialomiţa     
Ilfov     
Mehedinţi     
Olt     
Prahova     
Teleorman     
Tulcea     
Vâlcea     
Moldova Bacău     
Botoşani     
Galaţi     
Iaşi     
Neamţ     
Suceava     
Vaslui     
Vrancea     
Transilvania Alba     
Bihor     
Bistriţa-Năsăud     
Braşov     
Cluj     nu
Covasna     
Harghita     
Maramureş     
Mureş     
Satu Mare     
Sălaj     
Sibiu     
Banat Arad     
Caraş-Severin     
Hunedoara     
Timiş     
NITRAŢI ŞI NITRIŢI
În ceea ce priveşte analiza nitraţilor din alimentele cu destinaţie nutriţională specială, au trimis date 40
DSP-uri judeţene. DSP a municipiului București și DSP jud. Cluj nu au analizat nitrații, iar DSP jud. Bihor și
DSP jud. Maramureș au analizat nitrați din câte 2 probe de ADNS. Din cele 42 probe de alimente cu
destinaţie nutriţională specială s-au analizat şi raportat un număr de 3 (7%) formule de început şi de
continuare, 33 (79%) alimente pe bază de cereale prelucrate şi 6 (14%) alimente pentru sugari şi copii de
vârstă mică.

162
La cele 13 produse prelevate şi supuse analizei din regiunea Transilvania, valoarea medie a
nitraţilor a fost de 27,55mg NO3/kg, cu valori cuprinse între 0 și 143,5mg NO3/kg.
Media concentraţiei nitraţilor pentru cele 8 produse prelevate pentru arealul Moldova a fost de
57,05 mg NO3/kg, cu valori cuprinse între 6,53 şi 172,00 mg NO3/kg.
Valorile înregistrate în cele 4 probe din regiunea Banat s-au înscris între 0,02 şi 3,85 mg NO3/kg, cu
o valoare medie de 1,69 mg NO3/kg.
Media valorilor nitraţilor din cele 17 probe din Muntenia a fost de 10,80 mg NO3/kg, cu valori
cuprinse între 0 şi 29,66 mg NO3/kg.
Dacă concentraţiile de nitraţi, au fost determinate din 42 de probe, concentraţiile nitriţilor au fost
determinate numai din 14 probe. Valoarea medie a fost de 3,16 mg NO2/kg, cu valori cuprinse
între 0 – 32,00 mgNO2/kg.
Valoarea medie cea mai mare a fost înregistrată la probele din Moldova, 8,63 mg NO2/kg, cu valori
cuprinse între 0,24 – 32,00 mg NO2/kg.
Cele mai mici valori medii s-au înregistrat pentru probele din Transilvania, 0,60 mg NO2/kg,
respectiv Muntenia 1,22 mg NO2/kg. Din regiunea Banat nu au fost determinată valoarea nitriților.

163
METALE GRELE: PLUMB, CADMIU, STANIU, ALUMINIU ŞI MERCUR
Determinarea metalelor grele plumb, cadmiu, aluminiu şi mercur s-a efectuat din 84 probe trimise
de cele 41+1 DSP-uri, iar staniul a fost determinat din 82 probe.
Analiza concentraţiei de plumb şi cadmiu din alimentele cu destinaţie nutriţională specială s-a
făcut din datele raportate de 18 DSP-uri judeţene din Muntenia (36 probe), 8 DSP-uri judeţene din
Moldova (15 probe), 12 DSP-uri judeţene din Transilvania (25 probe) şi 4 DSP-uri judeţene din
Banat (8 probe), totalizând un număr de 84 probe. Din cele 84 probe de alimente cu destinaţie
nutriţională specială s-au analizat şi raportat un număr de 39 (46%) formule de început şi de
continuare, 40 (48%) alimente pe bază de cereale prelucrate şi 5 (6%) alimente pentru sugari şi
copii de vârstă mică.
A Alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică 6%

Alimente pe bază de cereale prelucrate pentru
C sugari şi copii de vârstă mică 48%
L LAPTE - Formule de început şi de continuare 46%
Toate cele 84 probe supuse analizei privind concentraţia plumbului şi cadmiului

s-au situat sub limitele maxime admisibile pentru cele trei categorii de produse, ele fiind conforme
(Anexa din Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al COMISIEI forma consolidată din 20 februarie
2016), având o valoare medie de 0,0058 mg/kg pentru plumb și 0,0042 mg/kg pentru cadmiu. De
menţionat că valorile determinate pentru plumb s-au situat între 0,00024 mg/kg (sld) şi 0,0200
mg/kg, iar pentru cadmiu între 0,000081 mg/kg (sld) şi 0,0150 mg/kg.
Nivelurile maxime de contaminanți au fost stabilite conform principiului ALARA (as low as
reasonably achievable/ nivelul cel mai scăzut posibil) atât în cazul produselor pentru care există
deja niveluri maxime de Pb și Cd, cât și în cazul produselor pentru care nivelurile maxime au fost
stabilite recent, ținând cont de datele privind prezența substanței în cauză și de modelele de consum
ale cetățenilor Uniunii Europene.

164
Valoarea medie a concentraţiei de plumb determinată din probele prelevate din Moldova a
înregistrat cea mai mică valoare, de 0,0047 mg/kg, urmată de valoarea medie calculată pentru
probele din Muntenia de 0,0058 mg/kg. Valoarea medie notată pentru probele prelevate din
Transilvania a fost de 0,0062 mg/kg, respectiv pentru Banat a fost de 0,0062 mg/kg.
Toate cele 84 probe analizate din punctul de vedere al concentrației de plumb au fost
corespunzătoare, fără a exista depășiri ale concentrației maxime admisibile (0,050 mg/kg), cu
mențiunea că toate probele de formule de început și continuare au fost sub formă de praf.
Pentru parametrul cadmiu nivelurile maxime admisibile diferă în funție de categoria de aliment cu
destinație nutrițională specială. Formulele de început pentru sugari și formulele de continuare
contribuie în mod semnificativ la expunerea la cadmiu a sugarilor și a copiilor de vârstă mică.
Formulele de început pentru sugari și formulele de continuare pe bază de izolate din proteine din
soia, singure sau în amestec cu proteine din lapte de vacă, pot conține în noua reglementare niveluri
de cadmiu mai ridicate decât produsele pe bază de lapte, întrucât boabele de soia absorb în mod
natural cadmiul din sol. Formulele pe bază de soia sunt o alternativă importantă pentru copiii de
vârstă mică cu intoleranță la lactoză, și în consecință trebuie să se asigure o aprovizionare
suficientă a pieței. Prin urmare, a fost oportun să se stabilească un nivel maxim mai ridicat pentru
produsele pe bază de soia.
Preparatele pe bază de cereale prelucrate și alte alimente pentru copii constituie o sursă importantă
de expunere la cadmiu a sugarilor și a copiilor de vârstă mică. Prin urmare, s-a stabilit începând cu
2015 un nivel maxim de cadmiu specific pentru preparatele pe bază de cereale prelucrate și alte
alimente pentru copii.
Valoarea medie a concentraţiei de cadmiu determinată în 39 de probe de formule de început și
formule de continuare a fost de 0,0024 mg/kg. În probele prelevate din Moldova a fost
înregistrată cea mai mică valoare, de 0,0012 mg/kg, urmată de valorile medii calculate pentru
probele din Transilvania de 0,0023 mg/kg, din Muntenia de 0,0027 mg/kg, respectiv din Banat de
0,0034 mg/kg.

165
Determinarea aluminiului din cele 84 de produse încadrate în alimentele cu destinaţie nutriţională
specială (formule de început şi formule de continuare, alimente pe bază de cereale prelucrate şi
alimentele pentru sugari şi copii de vârstă mică) indică o valoare medie a Al de 0,1553 mg/kg, cu
valori cuprinse între sld. şi 0,2940 mg/kg (limita de detecţie pentru Al este 0,00252 mg/kg).
Nivelul aluminiului în cele 15 probe din Moldova analizate s-a situat între sld. şi 0,268 mg/kg,
valoarea medie 0,108 mg/kg, respectiv în cele 8 probe din Banat analizate
s-a situat între sld. şi 0,257 mg/kg, cu o valoare medie de 0,1241 mg/kg.
Valoarea medie pentru Al în cele 25 probe din Transilvania analizate a fost de 0,1840mg/kg și în
cele 36 de probe din Muntenia a fost de 0,1616mg/kg, cu valoarea minimă sld. şi valoarea maximă
de 0,2940mg/kg în Transilvania, respectiv 0,2860mg/kg în Muntenia.
De precizat că pentru acest grup de alimente în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 cu modificările și
completările ulterioare nu sunt prevăzute LMA pentru Al.
Nivelul de mercur din alimentele cu destinaţie nutriţională specială a fost sub limita de detecţie
(0,00085 mg/kg) în toate cele 84 de probe analizate: 36 din Muntenia, 15 din Moldova, 25 din
Transilvania și 8 din Banat.
Pentru protecția sănătății sugarilor și copiilor de vârstă mică, ce constituie o categorie vulnerabilă,
este indicat să se stabilească și pentru mercur niveluri maxime pentru acest grup de alimente (în
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 nu sunt prevazute pentru acest contaminant și grup de alimente
LMA), ce se pot obține printr-o selecție strictă a materiilor prime utilizate la fabricarea alimentelor
pentru sugari și copii de vârstă mică.
Valoarea medie a nivelului de staniu a fost de 0,0057 mg/kg, cu valori cuprinse între sld. şi 0,44
mg/kg (limita de detecţie pentru Sn este 0,01 mg/kg). Cele mai mari valori s-au înregistrat în cele
15 probe analizate pentru regiunea Moldova (valoare medie a Sn a fost 0,0293 mg/kg). Pentru cele
36 probe din Muntenia valoarea medie pentru Sn a fost 0,0006 mg/kg, iar pentru probele din
Transilvania (N=24) de 0,0004 mg/kg. În Banat (N=7) nivelul Sn din alimentele cu destinaţie
nutriţională specială a fost sub limita de detecţie.
Toate valorile de Sn determinate se situează cu mult sub LMA de 50mg/kg prevăzută în
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006.

166
HIDROCARBURILE POLICICLICE AROMATICE (PAH)
PAH-urile sunt o clasă mare de compuși chimici, fiind omniprezente ȋn mediu și recunoscute
pentru toxicitatea, carcinogenitatea, persistenţa lor ȋn mediu şi tendinţa de bioacumulare.
Din punct de vedere structural, PAH-urile sunt compuşi organici nepolari alcătuiţi din două sau mai
multe nuclee benzenice fuzionate. Sunt substanţe hidrofobe caracterizate de un coeficient octanol-
apă foarte ridicat; în general, o dată cu creşterea numărului de nuclee benzenice şi implicit a masei
moleculare, scade solubilitatea lor în apă, biodegradabilitatea şi volatilitatea, crescând în schimb
toxicitatea.
Alimentele pot fi contaminate cu PAH-uri prin poluarea mediului și prin producția de alimente
industriale în procesele de afumare, încălzire sau uscare, în cazul în care reziduurile de ardere, cum
ar fi fumul, intră în contact direct cu produsul alimentar .
Metodele prin care putem preveni formarea PAH-urilor constau în asigurarea unei cantităţi
suficiente de oxigen în timpul gătirii şi în menţinerea unei temperaturi mai scăzute.
Legislația în UE și la nivel mondial stabilește limite maxime pentru anumite PAH-uri.
PAH-urile considerate carcinogene sunt antracen, benz[a]antracen, benzo[b]fluoranten, fluorene,
benzo[k]fluoranten, benzo[a]piren, chrisene, dibenz[a,h]antracen, dibenzo[a,e]-pren, dibenzo[a,h]
pren, dibenzo[a,i]pren, dibenzo[a,l]pren, indeno[1,2,3-cd]-prene.
Benzo(a)pirenul, conform Regulamentului 1881/2006, este normat individual in preparate pe bază
de cereale prelucrate și alimente pentru sugari și copii de vârstă mică, preparate pentru sugari și
preparate de continuare, inclusiv lapte praf pentru sugari și lapte praf de continuare cât şi în
prepartate dietetice pentru utilizări medicale speciale, destinate în special sugarilor (1,0 mg/kg
greutate umedă).
Metoda de determinare
Determinarea PAH-urilor a fost realizata prin analiza cromatografică pe un sistem modular Agilent
1100, constituit dintr-un degazor, o pompă cuaternară, un injector automat, un termostat de coloane,
un detector cu matrice de fotodiode şi un detector de fluorescenţă; separările au fost realizate
folosind o coloană Envirosep PP (125 x 4.6 mm), faza mobilă fiind un amestec de acetonitril:apă
(45:55 v/v). La un debit de 1,5ml/min, utilizând un volum de injecţie de 20µl, separarea a
benzo(a)pirenului din cele 16 PAH-uri s-a realizat în mai puţin de 30 min.
Rezultate
În vederea determinării benzo(a)pirenului în anul 2016 s-au analizat 42 probe de baby-food trimise
de DSP-urile judeţene.
Toate probele au avut valori sub limita de detecţie a metodei, limită care a fost stabilită la 0,23
µg/kg și care se situează sub valoarea impusă de Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 de 1,0 µg/kg
greutate umedă.

167
MONITORIZAREA REZIDUURILOR DE PESTICIDE ÎN ALIMENTE CU DESTINAȚIE
NUTRIȚIONALĂ SPECIALĂ (ADNS)
Reziduurile de pesticide din produsele alimentare pot proveni din tratamentele medicale sau
veterinare și din produsele biocide utilizate. Reziduurile de pesticide sunt reglementate de
Regulamentul (CE) nr. 396/2005, care, înlocuind actele legislative anterioare, stabilește norme
pentru toate produsele agricole. Limitele maxime de reziduuri și substanțele reglementate sunt
actualizate periodic de regulamente specifice ale Comisiei. În ceea ce privește prezența reziduurilor
în cazul animalelor, substanțele autorizate și limitele maxime de reziduuri corespunzătoare sunt
enumerate în Regulamentul (CE) nr. 37/2010 privind substanțele active din punct de vedere
farmacologic și clasificarea lor în funcție de limitele reziduale maxime din produsele alimentare de
origine animală.
În agricultură se utilizează pentru a preveni îmbolnăvirea şi infestarea culturilor, înainte şi după
recoltare și pot fi regăsite ca reziduuri în produsele finale. Din acest motiv este necesar să nu fie
găsite în alimente sau furaje la niveluri care să reprezinte un risc de îmbolnăvire pentru om.
În consecinţă Comisia Europeană a stabilit niveluri maxime de reziduuri (Maximum Residue Levels
- MRLs) și un program de control multianual, de asigurare a respectării acestor maxime, astfel încât
să asigure protecţia consumatorului faţă de o expunere la niveluri inacceptabile în alimente sau
furaje.
În cadrul legislativ al Uniunii Europene, EFSA este organismul care are în atribuțiile sale evaluarea
riscurilor față de expunerea la reziduuri de pesticide și analiza privind siguranța tuturor substanțelor
active utilizate ca și produse pentru protecția plantelor (PPP-uri). Tot EFSA asigură Comisiei
Europene suportul științific de stabilire a limitelor maxime admise, de dezvoltare a metodologiilor
pentru evaluarea riscurilor.
Reziduurile de pesticide - una sau mai multe substanţe prezente în sol, în/pe plante, produse
vegetale, produse comestibile de origine animală sau alte componente ale mediului şi care rezultă
din utilizarea unui pesticid, inclusiv metaboliţii acestora şi produşii rezultaţi din degradarea şi din
reacţia lor.
Obiectivele specifice
 Monitorizarea reziduurilor de pesticide organoclorurate şi organofosforice în alimente cu
destinaţie nutriţională specială (ADNS) prin estimarea nivelurilor de reziduuri de pesticide pe plan
naţional şi riscul pentru sănătatea populaţiei.
 Monitorizarea eficientă a reziduurilor de pesticide în alimente cu destinaţie nutriţională
specială care să stabilească nivelul de conformare a ADNS cu legislaţia naţională şi comunitară în
vigoare.
 Actualizarea bazelor de date privind această categorie de produse şi realizarea unei raportări
unitare a rezultatelor, către organismele competente de la nivel naţional şi european (MS, EFSA).
Metode folosite
Determinarea reziduurilor de pesticide s-a efectuat prin metoda gazcromatografică, folosind un gaz
cromatograf model GC 2010 Shimadzu cu ECD și NPD.
Pesticidele organoclorurate au fost determinate cu detectorul cu captură de electroni (ECD) pentru
pesticide, iar pesticidele organofosforice cu detectorul de azot și fosfor (NPD).
Analiza ADNS pentru pesticide a fost făcută utilizând metoda de analiză standardizată, SR EN
15662/2009 - Alimente de origine vegetală. Determinarea reziduurilor de pesticide prin GC-MS
168
şi/sau LC-MS/MS după extracţie/partiţie cu acetonitril şi purificare prin metoda dispersivă SPE-
QuEChERS.
Pentru asigurarea calităţii rezultatelor au fost folosite următoarele etaloane: Organochlorine
Pesticide Mix AB (Restek), Pesticide Mix 154; Pesticide Mix 155; Pesticide Mix 168, Pesticide
MIX 1 (10C) standard solution, Pesticide MIX 2 (5C) standard solution, QuECHERS Internal
Standard Mixture, Chlorpyriphos methyl solution, Chlorothalonil solution Pestanal, Bifenthrin
solution Pestanal.
Limite admise:
(1) Alimentele pe bază de cereale prelucrate şi alimentele pentru copii nu trebuie să conţină nici o
substanţă în cantităţi ce ar putea pune în pericol sănătatea sugarilor şi a copiilor de vârstă mică.
(2) Conform Directivei CE 125/2006 privind preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru
copii destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, art. 7., preparatele pe bază de cereale și
alimentele pentru copii nu trebuie să conțină reziduuri de pesticide individuale la niveluri care
depășesc 0,01 mg/kg, cu excepția acelor substanțe pentru care nivelurile specifice sunt stabilite în
anexa VI, caz în care se aplică aceste niveluri specifice.
Pesticidele enumerate în anexa VII a Directivei CE 125/2006 nu trebuie utilizate în produsele
agricole destinate producției de preparate pe bază de cereale și alimente pentru copii.
Rezultate
În cadrul programului „Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al alimentelor cu destinatie
nutriţională specială 2016‖ au participat toate DSP-urile județene și DSP a Municipiului București.
Pentru anul 2016 au fost luate în studiu următoarele categorii de ADNS conform metodologiei de
monitorizare:
 Alimente pe bază de cereale prelucrate
 Alte tipuri de alimente pentru sugari şi copii de vârsta mică, sănătoşi (pireuri,
sucuri), fiind analizate un număr de 42 probe.
În vederea actualizării bazei de date care a fost realizată pentru programele de monitorizare din anii
anteriori, produsele supuse analizei pentru reziduurile de pesticide sunt: 39 (93%) alimente pe bază
de cereale prelucrate și 3 (7%) produse baby food.
Compuşi analizaţi:
La stabilirea pesticidelor care au fost incluse în analiză au fost luate în considerare următoarele
aspecte: - pesticidele care sunt incluse în programul coordonat al Uniunii Europene
- pesticide utilizate în agricultură
- costul analizei: metode multireziduale
- capacitatea laboratorului
- toxicitatea substanței active.
Compușii analizați în 2016, limita de cuantificare și valoarea maximă admisă sunt prezentati în
tabelul urmator. În total au fost determinate un număr de 81 de pesticide (18 organoclorurate şi 63
organofosforice).
Limita de cuantificare Valoare maxima admisa conform

(LOQ) (mg/kg) Dir.CE 125/2006 și Ord. MSP
1764/2007 (mg/kg)
PESTICIDE ORGANOCLORURATE
alfa HCH 0,004 0,01
gama HCH 0,006 0,01
169
delta HCH 0,009 0,01
heptaclor 0,003 0,003
aldrin 0,003 0,003
heptaclorepoxid 0,003 0,003
trans-clordan 0,005 0,01
cis-clordan 0,005 0,01
endosulfan I 0,003 0,01
4,4' DDE 0,007 0,01
dieldrin 0,003 0,003
endrin 0,003 0,003
4,4' DDD 0,007 0,01
endosulfan II 0,008 0,01
beta HCH 0,007 0,01
4,4`DDT 0,010 0,01
Pentaclorbenzen 0,01 0,01
Hexaclorbenzen 0,003 0,003
Limita de cuantificare Valoare maxima admisa conform
(LOQ) (mg/kg) Dir.CE 125/2006 și Ord. MSP
1764/2007 (mg/kg)
PESTICIDE ORGANOFOSFORICE
diclorvos 0,005 0,01
diazinon 0,005 0,01
clorpirifos-metil 0,008 0,01
pirimifos-metil 0,007 0,01
clorpirifos 0,005 0,01
malation 0,005 0,01
Dimefox 0,005 0,01
Bifenthrin 0,005 0,01
Chinomethionat 0,005 0,01
Chlorothalonil 0,005 0,01
Demeton-S-methyl-sulfoxide 0,005 0,01
Dicrotophos 0,005 0,01
Dimethoate 0,005 0,01
Disulfoton 0,003 0,003
Ethion 0,005 0,01
Etrimphos 0,005 0,01
Fenitrothion 0,005 0,01
Fensulfothion 0,003 0,003
Fenthion 0,005 0,01
Fonofos 0,005 0,01
Formothion 0,005 0,01
Heptenophos 0,005 0,01
Iodofenphos 0,005 0,01
Isofenphos 0,005 0,01
Lambda-cyhalothrin 0,005 0,01
Malaoxon 0,005 0,01
Mecarbam 0,005 0,01
Metalaxyl 0,005 0,01
Metamidophos 0,005 0,01

170
Methacriphos 0,005 0,01
Metribuzin 0,005 0,01
Mevinphos 0,005 0,01
Molinate 0,005 0,01
Monocrotophos 0,005 0,01
Myclobutanil 0,005 0,01
Omethoate 0,003 0,003
Paraoxon ethyl 0,005 0,01
Parathion 0,005 0,01
Parathion ethyl 0,005 0,01
Parathion methyl 0,005 0,01
Phentoate 0,005 0,01
Phorate 0,005 0,01
Phosalone 0,005 0,01
Phosmet 0,005 0,01
Pirimicarb 0,005 0,01
Procymidone 0,005 0,01
Pyrazophos 0,005 0,01
Pyridaphenthion 0,005 0,01
Quinalphos 0,005 0,01
Simazine 0,005 0,01
Sulfotep 0,005 0,01
Terbufos 0,003 0,003
Terbufos-sulfone 0,005 0,01
Terbutryn 0,005 0,01
Tetrachlorvinphos 0,005 0,01
Thiometon 0,005 0,01
Thiram 0,005 0,01
Triadimefon 0,005 0,01
Triadimenol 0,005 0,01
Triazophos 0,005 0,01
Trichlorfon 0,005 0,01
Trifluralin 0,005 0,01
Vamidothion 0,005 0,01
ANALIZE MICROBIOLOGIE ALIMENTE CU DESTINATIE NUTRITIONALA

SPECIALA - CRSP IASI
In perioada iulie-noiembrie 2016, au fost receptionate la CRSP Iasi 83 probe, recoltate de

reprezentantii DSPJ in cadrul metodologiei Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al
alimentelor cu destinaţie nutriţională specială.
Metodele utilizate pentru determinarea Listeria monocytogenes (SR EN ISO 11290-1/AC/2006),
Cronobacter sakazakii (SR ISO-TS-22964/2007) si Salmonella spp/SR EN ISO
6579:2003/AC:2006 au respectat cerintele prevazute de Regulamentele Nr. 2073/2005 si
1441/2007/CE.

171
Rezultatele analizelor efectuate nu au dovedit prezenta unei contaminari microbiologice în
probele testate.
Distributia teritoriala privind selectarea probelor a fost urmatoarea:
 39 judete au respectat cerintelor metodologiei (92,9%);

 3 judete nu s-au incadrat in cerintele metodologiei:
o 2 judete (Maramures si Constanta) nu au recoltat alimente cu destinatie
nutritionala speciala;
o DSP Bucuresti nu a trimis nicio proba pentru analize microbiologice.
DSP Ialomita a analizat o proba de aliment cu destinatie speciala conform BA 87b / 7.11.
2016 care a fost inclusa in prelucrare.
Au recoltat mai multe probe urmatoarele DSP:
-Salaj - 4 probe (2 tipuri de lapte praf si 2 alimente cu destinatie speciala);
-Mures – 3 probe (2 tipuri de lapte praf si 1 aliment cu destinatie speciala);
- Gorj – 3 probe (1 tip de lapte praf si 2 alimente cu destinatie speciala).
Total probe 2016 = 84 probe: 83 – analizate de CRSP Iasi; 1 proba analizata DSP Ialomita.
In anul 2016, au fost analizate microbiologic 42 probe lapte praf, provenind de la 9 producatori si
42 probe alimente cu destinatie nutritionala speciala.
Din punct de vedere al indicatiei terapeutice, cele mai multe probe analizate din categoria
alimentelor speciale au fost cele destinate asigurarii regimului sugarilor cu intoleranta la lactoza
(35,7%) si pentru dieta post-diaree (21,4 %).
Tabel. Distributia alimentelor cu destinatie speciala in functie de indicatia terapeutica
Nr. Aliment cu destinatie speciala/ Nr.probe analizate

crt
indicatie terapeutica (%)
1 Formula dietetica post-diaree 9 (21,4%)
2 Reflux gastro-esofagian 7 (16,7%)
3 Regim dietetic al sugarilor cu greutate mica la nastere, 4 (9,5%)
4 Intoleranta la gluten 3 (7,1%)
5 Intoleranta la lactoza 15 (35,7%)
6 Lapte praf hipoalergenic 4 (9,5%)
TOTAL 42
DETERMINARE MICOTOXINE - CRSP IASI
In perioada iulie-noiembrie 2016, au fost receptionate la CRSP Iasi 42 probe, recoltate de
reprezentantii DSPJ in cadrul metodologiei Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al
alimentelor cu destinaţie nutriţională specială.
Pentru determinarea aflatoxinei M1 a fost utilizat standardul EN ISO 14501 2008 - Milk and milk
powder - Determination of aflatoxin M1 content - Clean‐ up by immunoaffinity chromatography
and determination by high‐ performance liquid chromatography.

172
S-a efectuat extractia analitului, urmata de purificare prin coloane de imunoafinitate AFLAPREP
R
M. Analiza cantitativa s-a realizat cu un lichidcromatograf de inalta performanta Agilent 1100,
prevazut cu detector de fluorescenta. Limita de detectie a metodei utilizate a fost de 0,69 ng/kg.
Rezultatele analizelor efectuate nu au detectat prezenta unei contaminari chimice în cele 42
probe testate.
CONCLUZII GENERALE
1. Evaluarea riscului chimic și bacteriologic a siguranţei alimentelor cu destinaţie

nutriţională specială a permis evidenţierea conformităţii acestor produse alimentare cu
normele şi reglementările din domeniu privind contaminanţii / reziduurile analizate.
2. Planificarea legată de planul de monitorizare a contaminanților/reziduurilor este în
conformitate cu cerinţele UE, iar politica bazată pe riscuri prin testarea
contaminanților/reziduurilor din alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică
a permis urmărirea respectarii LMA pentru aceștia.

173
VIII. MONITORIZAREA CALITĂŢII SUPLIMENTELOR ALIMENTARE
Dr. Gabriela Gârban, Dr. Ioana Lupşa, As. med. Florentina Ardelean – CRSP Timişoara
În calitate de Stat Membru al Uniunii Europene şi România trebuie să monitorizeze pe plan naţional
situaţia suplimentelor alimentare comercializate. Interes prezintă atât ingredientele active, adică
nutrienţii (vitamine, minerale) menţionaţi în Directiva CE/2002/46 cu completările ulterioare
precum şi alte substanţe cu efect nutriţional ori fiziologic. De asemenea, în ultima perioadă, se pune
accent pe prezenţa aditivilor în suplimentele alimentare. Pentru că producătorii de suplimente
alimentare realizează produse cu compoziţie simplă (cu vitamine, cu minerale, amestecul de
vitamine şi minerale, alte substanţe cu rol nutriţional sau fiziologic) şi compoziţie complexă
(amestecul de vitamine/minerale cu alte substanţe cu rol nutriţional sau fiziologic) monitorizarea
compoziţiei acestora pe piaţa naţională reprezintă o prioritate a Ministerului Sănătăţii. În
metodologia elaborată şi difuzată specialiştilor de la DSPJ-uri a fost prevăzută şi efectuarea de
analize de laborator pentru determinarea concentraţiei de Pb şi Cd, considerate ca şi contaminanţi
principali în suplimente alimentare. Rezultatele analizelor se raportează anual cu specificarea
numărului de probe conforme şi probe non-conforme, precum şi măsurile luate în cazul probelor
non-conforme.
Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare se bazează pe o metodologie elaborată în vederea
obţinerii de informaţii necesare pentru raportare la Comisia Europeană.
OBIECTIVE
1. Generale
a) informarea corectă a consumatorilor privind ingredientele din compoziţia suplimentelor
alimentare pentru achiziţionarea acestora în funcţie de necesităţi în vederea optimizării
stării de sănătate;
b) etichetarea corespunzătoare a suplimentelor alimentare – cu detalii în vederea alegerii
corespunzătoare;
c) respectarea condiţiilor igienico-sanitare în procesarea, transportul, depozitarea şi
comercializarea suplimentelor alimentare;
d) comercializarea de suplimente alimentare fără contaminanţi.
2. Specifice
a) catalogare suplimente alimentare în funcţie de ingredientele din compoziţie;
b) determinarea din suplimentele alimentare a cantităţii de Pb şi Cd pentru a verifica dacă
concentraţiile acestora nu depăşesc nivelul maxim admis.
Realizarea bazei de date cu suplimentele alimentare comercializate în România a început în anul
2006, în colaborare cu Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi Direcţia de Sănătate Publică a
Municipiului Bucureşti. Anual au fost transmise informaţii privind unităţile de producţie,
import/depozitare şi desfacere din teritoriu; au fost catalogate numeroase suplimente alimentare cu
precizarea ingredientelor active din compoziţie şi ingredientele alimentare cu specific de aditivi şi
cu atribute de arome utilizate în producerea suplimentelor alimentare. În cadrul laboratorului de
igiena alimentaţiei şi nutriţiei de la CRSP Timişoara, începând din 2008, au fost efectuate analize
toxicologice (Pb, Cd) pentru suplimente alimentare.

174
METODE FOLOSITE
În semestrul I al anului 2016 specialiştii DSPJ-urilor au început identificarea suplimentelor
alimentare în funcţie de ingredientele componente. Au fost completate tabelele 1-3 din Anexa I a
metodologiei elaborate în 2016. Datele astfel obţinute au fost raportate până la 30 iulie 2016 la
CRSP Timişoara.
În semestrul II au fost prelevate probe de suplimente alimentare pentru analize şi expediate la
CRSP Timişoara (perioada 1-30 septembrie 2016).
Probele sosite la CRSP Timişoara de la DSPJ-uri şi DSP-ul Municipiului Bucureşti au fost
analizate de specialiştii din cadrul Laboratorului de igiena alimentaţiei şi nutriţiei.
REZULTATE
Datele primite de la 41 DSP-uri judeţene şi DSP-ul Municipiului Bucureşti au fost centralizate şi
prelucrate în vederea întocmirii raportului anual de implementare a metodologiei pentru
Monitorizarea calităţii suplimentele alimentare.
Catalogarea suplimentelor alimentare în funcţie de ingredientele din compoziţie s-a obţinut de la
41 DSPJ-uri precum şi de la DSP-ul Municipiul Bucureşti. În tabelul 1 se redă numărul
suplimentelor alimentare catalogate la nivelul fiecărui judeţ.
Cele mai multe suplimente alimentare (un număr de 1851) au fost catalogate în judeţele: Prahova,
Bacău, Maramureş şi Vrancea. Cele mai numeroase au fost suplimentele alimentare cu alte
ingrediente.
După o iniţială centralizare au fost eliminate dublurile, adică 590 de suplimente alimentare, situaţia
reală arată astfel: 256 suplimente alimentare cu vitamine şi minerale sau amestecul acestora; 382 de
suplimente alimentare cu vitamine, minerale, vitamine/minerale în amestec cu alte substanţe; 623
suplimente alimentare cu alte substanţe (grafic 1).

175
Grafic 1
Tabel 1. Suplimente alimentare catalogate de DSPJ-urile judeţene

SA cu vitamine
SA cu SA cu alte
şi/sau minerale
Nr. vitamine substanţe
Judetul + alte substanţe Total
crt şi/sau cu rol şi/sau
cu rol şi/sau
minerale nutriţional
nutriţional
1 Alba 10 10 10 30
2 Arad 20 20 20 60
3 Argeş 19 21 18 58
4 Bacău 39 30 92 161
5 Bihor 12 5 7 24
6 Bistriţa Năsăud 5 5 5 15
7 Botoşani 2 5 8 15
8 Braşov 6 3 6 15
9 Brăila 10 10 10 30
10 Buzău 3 3 3 9
11 Mun. Bucureşti 6 8 6 20
12 Caraş Severin 5 5 5 15
13 Călăraşi 9 16 20 45
14 Cluj 4 7 6 17
15 Constanţa 10 14 3 27
16 Covasna 4 3 4 11
17 Dâmboviţa 8 15 10 33
18 Dolj 13 15 25 53
19 Galaţi 11 10 12 33
20 Giurgiu 2 2 2 6
21 Gorj 14 10 20 44
22 Harghita 9 7 6 22
23 Hunedoara 8 15 66 89
24 Ialomiţa 0 2 0 2
25 Iasi 37 41 33 111
26 Ilfov 3 3 0 6
27 Maramureş 16 26 73 115
28 Mehedinţi 3 2 43 48
29 Mureş 15 17 46 78
30 Neamţ 6 23 35 64
31 Olt 7 10 18 35
32 Prahova 41 44 104 189
33 Sălaj 2 10 10 22
34 Satu Mare 7 13 11 31
35 Sibiu 13 35 35 83
36 Suceava 9 12 13 34
37 Teleorman 6 7 9 22
38 Timiş 2 0 9 11
39 Tulcea 9 8 9 26
40 Valcea 4 1 13 18
41 Vaslui 8 13 0 21
42 Vrancea 28 42 33 103
Total 445 548 858 1851
Din datele centralizate reiese că majoritarea suplimentelor alimentare conţinând vitamine, minerale
şi/sau vitamine/minerale sunt pe bază de amestec, adică 149 din totalul de 256, fiind urmate de
suplimentele alimentare pe bază de vitamine şi în final de cele cu minerale.
176
SA cu vitamine şi / sau minerale 149
Vitamine
Minerale
Vitamine şi minerale
72
35
Grafic 2
În funcţie de provenienţa suplimentelor alimentare cu ingrediente de vitamine, minerale şi/sau

vitamine/minerale s-a constatat că majoritatea sunt de producţie autohtonă, urmată de cele provenite
din State Membre UE şi în cea redusă măsură din ţări terţe. În graficul 3 sunt redate numeric
suplimentele alimentare de diferite provenienţe.
113 Provenienţa SA cu vitamine şi / sau

94
minerale
SA produse în România
SA produse în UE
SA produse în ţări terţe
49
Grafic 3
Analizând categoria suplimentelor alimentare având ca ingrediente: vitamine, minerale, vitamine şi

minerale în amestec cu alte substanţe, reprezentând 30,3 % din totalul de suplimente alimentare
catalogate, s-a constatat că 52% sunt de provenienţă autohtonă (un număr de 200), urmată de
suplimentele alimentare produse în UE (28%). Reprezentarea numerică şi procentuală este redată în
graficul 4.

177
Provenienţa SA cu vitamine şi / sau minerale şi /
sau alte subst.
74, 20%
200, 52%
108, 28% SA produse în România

SA produse în UE
Grafic 4
Suplimentele alimentare cu ingrediente reprezentate de alte substanţe cu rol nutriţional sau

fiziologic (extracte botanice, amino acizi, diferite enzime, probiotice, substanţe biologic-active),
reprezentând 49,4% din totalul de suplimente alimentare catalogate, sunt în mare parte produse în
România. Situaţia provenienţei acestora, numeric şi procentual este redată în graficul 5.
Provenienţa SA cu alte subst. cu rol nutr. sau

fiziol.
133, 21% SA produse în UE
70, 11%
420, 68%
Grafic 5
Centralizând informaţiile referitoare la provenienţa suplimentelor alimentare indiferent de

ingredientele din compoziţie se poate observa că mai mult de jumătate din cele aflate pe piaţa din
România sunt de provenienţă autohtonă.

178
Provenienţa SA toate categoriile
301, 24%
227, 18% 733, 58%

SA produse în UE
Grafic 6
Conform metodologiei revizuite în 2016 toate probele de suplimente alimentare prelevate de către
specialiştii DSP-urilor participante la acest program de sănătate au fost trimise la CRSP Timişoara
spre a fi analizate – determinarea contaminanţilor Pb şi Cd (Metoda SR 14082-2003 -metoda AAS
GF). Au fost planificate şi analizate un număr de 84 probe de suplimente alimentare.
Nu au existat depăşiri ale valorilor maxime admise pentru Pb în suplimentele alimentare analizate în
anul 2016.
Se menţionează că probele de suplimente alimentare prelevate pentru determinarea concentraţiei de

Cd şi Pb din compoziţie au provenit din producţia autohtonă, din import State membre UE, precum
şi din ţări terţe.
Majoritatea suplimentelor alimentare analizate au fost din producţia autohtonă (56%) urmate de
produsele importate din State Membre UE (30%) şi cele mai puţine din ţări terţe (11%).
Datele confirmă faptul că la nivel naţional există numeroşi producători care respectă toate
prevederile legislative privind punerea pe piaţă a unor suplimente alimentare sigure.
CONCLUZII
1 Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare în 2016 s-a realizat pe baza informaţiilor

raportate de toate DSP-urile din ţară.
2 Catalogarea suplimentelor alimentare a relevat faptul că, în funcţie de ingredientele din
compoziţie, majoritatea suplimentelor alimentare comercializate în România, conţin alte
substanţe cu rol nutriţional sau fiziologic.

179
3 Privind suplimentele alimentare cu vitamine, minerale şi amestecul acestora s-a constatat că
peste 58% conţin vitamine şi minerale în amestec. Suplimentele alimentare care au ca
ingrediente doar minerale sunt în număr redus.
4 Provenienţa suplimentelor alimentare comercializate în România şi catalogate în 2016,
indiferent de ingredientele din compoziţie, a fost din producţia autohtonă.
5 S-a determinat concentraţia de Cd şi Pb din compoziţia unui număr de 84 suplimente
alimentare prelevate de toate DSPJ-urile. Rezultatele analizelor nu au evidenţiat depăşiri ale
limitelor maxime admise. De asemenea, se menţionează faptul că cele mai multe probe
analizate au provenit din producţia autohtonă.
PROPUNERI
 Revizuirea legislaţiei naţionale privind suplimentele alimentare.

 Întâlnire o dată pe an, la Bucureşti, a tuturor specialiştilor implicaţi în realizarea implementării
metodologiei.
 Însuşirea de către producătorii autohtoni, importatori şi/sau distribuitori, prin participare la
cursuri privind suplimentele alimentare, a legislaţiei în domeniu pentru a nu încălca prevederile
legale, iar consumatorii să fie informaţi corect.

180
IX. MONITORIZAREA APELOR MINERALE NATURALE
ÎMBUTELIATE
Dr. Klara Jeszenszky – CRSP Tg. Mureş
SCOPUL PROIECTULUI:
 Monitorizarea şi supravegherea calităţii apei minerale naturale îmbuteliate
OBIECTIVE GENERALE:
 Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediu
OBIECTIVE SPECIFICE:
 Continuarea catagrafierii surselor, producătorilor şi sortimentelor de AMN;
 Monitorizarea calităţii apei minerale naturale la sursă;
 Monitorizarea calităţii apei minerale naturale la după îmbuteliere;
 Monitorizarea neconformităţilor constatate în anul 2016 şi rezolvarea acestora;
 Completarea „Bazei de date naţionale – sursele de AMN‖ - privind calitatea surselor şi a
sortimentelor de AMN;
BENEFICIARI
 Ministerul Sănătăţii: prin asigurarea calităţii apei minerale naturale îmbuteliate

comercializate;
 Consumatorii de apă minerală naturală îmbuteliată, factor important în menţinerea şi
promovarea sănătăţii.
GRUPUL ŢINTĂ
 Populaţia cunsumatoare de apă minerală naturală îmbuteliată.
REZULTATE
 Conform OAP 22/2016 a Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale în România sunt

recunoscute oficial 68 de sortimente de apă minerală naturală;
 Conform ordinului cele 68 de sortimente de apă minerală naturală sunt îmbuteliate din 73
de surse, localizate în 17 judeţe;
 Conform raportărilor DSP în anul 2016 din cele 73 de surse au fost exploatate 36 de surse
de apă minerală naturală, 37 surse fiind neexploatate sau în conservare;
 Din cele 36 de surse exploatate au fost monitorizate 36 surse (100 %);
 Din cele 36 de surse exploatate se îmbuteliază 51 sortimente de apă minerală de către 25
unităţi de producţie;
 Din cele 51 de sortimente s-a prelevat probă pentru analize din 51 sortimente (100 %);
 Conform Metodologiei de lucru s-a prevăzut efectuarea a 7 parametri din cele 36 de surse
(în total 252 analize) şi 17 parametri din cele 51 de sortimente prelevate (867 analize), în
total 1119 analize;
 Au fost efectuate 1119 analize (100 % din analizele prevăzute) în laboratoarele acreditate
ele DSP județene și CRSP Targu Mures conform metodologiei de lucru.
181
Surse:
 14 analize (5,55 %) din 252 au depăşit CMA, respectiv limitele admise, conform HG
1020/2005 Hotărâre pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a
apelor minerale naturale;
 Valori depăşite ale CMA s-au constatat la parametrul amoniu și la parametrii
microbiologici (NTG la 22oC, NTG la 37oC, Esherichia coli);
 Pentru parametrul amoniu CMA conform HG 1020/2005 este de 0,5 mg/l, în cazul în care
se demonstrează ştiinţific originea endogenă a amoniului, se pot accepta valori până la 5
mg/l. 2 producători au studiu hidrogeologic, care atestă originea endogenă a amoniului,
pentru 3 surse sunt în desfășurare studii hidrogeologice. Pentru 1 sursă la monitorizarea
lunară a parametrului nu s-a mai constatat depășire a CMA conform HG 1020/2005;
 La parametrii microbiologici o unitate de producție a fost închisă în urma controlului
efectuat de inspectorii Serviciului de Control în Sănătate Publică din cadrul DSPJ până la
rezolvarea neconformităților constate. La 3 surse la monitorizarea lunară nu s-a mai
constatat depășire a parametrului urmărit;
Sortimente:
 4 analize (0,46 %) din 867 au depăşit CMA, respectiv limitele admise, conform HG
1020/2005 Hotărâre pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a
apelor minerale naturale;
 Valori depăşite ale CMA s-au constatat la parametrii: bariu (2 sortimente), crom (1
sortiment), nichel (1 sortiment);
 4 sortimente au fost neconforme prezentând valori depăşite ale CMA la parametrii
examinaţi;
 1 producător au prezentat studiu hidrogeologic, care atestă originea endogenă a tuturor
componenților din 2 sortimente, pentru 1 sursă este în desfășurare studiul hidrogeologic;
 Pentru un sortiment la la repetarea analizei din contraprobă și proba recoltată ulterior nu s-
a mai constatat depășire a CMA;
 Pentru 1 sortiment analiza se va repeta la un alt laborator acreditate, rezultatul
comunicându-se ulterior.
CONCLUZII:
 S-a monitorizat calitatea apelor minerale naturale la sursă şi după îmbuteliere;
 Numărul analizelor neconforme prezintă o tendinţă de scădere faţă de anii anteriori;
 Inspectorii Serviciului de Control de Sănătate Publică din cadrul DSP-urilor judeţene au
anunţat producătorii despre neconformităţile constate;
 Producătorii au luat măsuri de remediere pentru rezolvarea neconformităţilor în timp util;
 Se recomandă continuarea sintezei, scopul principal fiind creşterea numărului produselor
controlate în cadrul programului naţional, creşterea eficacităţii controlului oficial prin
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice din
partea DSPJ.

182
X. MONITORIZAREA CONSUMULUI DE ADITIVI ALIMENTARI
Dr. Orban Antonia – CRSP Tg. Mureş
Scopul sintezei
Scopul sintezei este introducerea mai largă în controlul oficial a monitorizării cantitative a aditivilor
utilizaţi în produsele alimentare, ca urmare protejarea populaţiei împotriva efectelor datorate
consumului inadecvat de aditivi alimentari, depistarea precoce şi înlăturarea sau limitarea factorilor
de risc pentru sănătatea populaţiei.
Metodele de analiză elaborate servesc asigurării şi creşterii calităţii băuturilor şi alimentelor
controlate, a siguranţei şi securităţii acestora, precum şi protecţia consumatorului.
Obiectivul sintezei
Determinarea cantitativă a grupului de aditivi alimentari „E 220-228 Dioxid de sulf – Sulfiţi”

din vinuri.
Utilizarea anhidridei sulfuroase, denumită şi dioxid de sulf, a bisulfitului de potasiu sau
metabisulfitului de potasiu, denumit şi disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu cu efect
conservant şi antioxidant, este permisă ca practică oenologică conform Regulamentului (CE) Nr.
606/2009 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al
Consiliului în privinţa categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice şi a restricţiilor care
se aplică acestora, şi Hotărârii Guvern nr. 769/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002 şi
modificările ulterioare.
Activităţile proiectului - Metodologia de aplicare
Activităţile s-au derulat:

1. La nivel de DSPJ şi Mun. Bucureşti
- Organizarea şi pregătirea personalului pentru efectuarea metodologiei;
- Recoltarea probelor: de către inspectorii sanitari în colaborare cu medicul responsabil pentru
derularea PN II din cadrul Serviciului de supraveghere;
- Completarea chestionarelor referitoare la produs;
- Trimiterea probelor pentru efectuarea analizelor şi trimiterea chestionarelor completate la
CRSP Tg. Mureş pentru centralizarea şi prelucrarea datelor;
- Trimitetera Buletinelor de analiză DSPJ, pentru ca în cazul apariţiei unor neconformităţi
Serviciul de control în sănătate publică din cadrul DSP-urilor să dispună măsurile legale care se
impun, conform competenţelor.
- În cazul apariţiei unor neconformităţi comunicarea de către inspectorii sanitari măsurile legale
care s-au impus producătorilor.
2. La nivel de Centrul Regional de Sănătate Publică Tg. Mureş

- Întocmirea metodologiei şi transmiterea la DSPJ şi Mun. Bucureşti
- Înregistrarea, centralizarea datelor din chestionare;

183
- Efectuarea analizelor prin determinarea cantitativă a sulfiţilor din probele recoltate.
- Înregistrarea, centralizarea datelor din chestionare;
- Înregistrarea, centralizarea rezultatelor analizelor;
- Prelucrarea datelor primite de la DSP judeţene şi Mun. Bucureşti şi întocmirea sintezei anuale
Recolatera probelor
Probele s-au recoltat din următoarea categorie de alimente (descriere din Codex Alimentarius):
14.2.2. Vin şi alte produse definite în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 şi omologii fără alcool
- în ambalaje de sticlă închise ermetic (îmbuteliate), gata pentru comercializare.
S-au recoltat probe de vinuri liniştite de la producătorii autohtoni pe raza judeţului respectiv, din
vinurile clasificate - conform Hotărârii Guvern nr. 769/2010 cu modificările ulterioare Cap.II.,
Secţiunea 1., art. 22.: vin de masă, vin cu indicaţie geografică (IG), vin cu denumire de origine
controlată (DOC-CMD, DOC-CT, DOC-CIB).
Pe raportul anexat Fişei de prelevare a produsului s-a specificat:
1. Identificarea DSP-lui raportor.
2. Identificarea unităţii producătoare din judeţ.
3. Identificarea produsului prin:
- denumirea producătorului;
- denumirea comercială a produsului recoltat;
- clasificarea (vin de masă (VM), vin cu indicaţie geografică (IG), vin cu denumire de
origine controlată (DOC-CMD, DOC-CT, DOC-CIB) - conform Hotărârii Guvern nr.
769/2010 cu modificările ulterioare Cap.II., Secţiunea 1., art. 22.;
- tipul produsului (sec, demisec, demidulce, dulce);
- aditivii (sulfiţii) utilizaţi în cursul practicilor oenologice şi cei inscripţionaţi pe etichetă
– conform Anexei nr. 4.a) la Normele metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului
din HG nr. 769/2010 cu modificările ulterioare;
- conţinutul natural de zahăr al vinului – în vederea evaluării CMA conţinutului de
sulfiţi.
Efectuarea analizelor
Analizele s-au efectuat prin metoda validată conform SR EN 1988:2-2003 – Partea 2 – Metoda
enzimatică.
În funcţie de conţinutul de zahăr al vinului, conform Hotărâre Guvern nr. 769/2010 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune
a pieţei vitivinicole nr. 244/2002 şi modificările ulterioare, Cap. II., Secţiunea 1.A., art. 26.(2),
vinurile se clasifică:
i) seci, dacă conţinutul de zahăr al vinului este mai mic de 4,01 g/l;
ii) demiseci, dacă conţinutul de zahăr al vinului este cuprins între 4,01 şi 12,0 g/l;
iii) demidulci, dacă conţinutul de zahăr al vinului este cuprins între 12,0 şi 45,0 g/l;
iv) dulci, dacă conţinutul de zahăr al vinului este mai mare de 45,0 g/l;
Interpretarea rezultatelor
Interpretarea rezultatelor s-a efectuat conform SR 13445/1999 Vin: Condiţii tehnice de calitate,
conform căruia concentraţia maximă admisă (CMA) de Dioxid de sulf total:
- Vinuri roşii, seci: 160 mg/l;
184
- Vinuri albe şi roze, seci: 210 mg/l;
- Vinuri roşii, demiseci: 210 mg/l;
- Vinuri albe şi roze, demiseci: 260 mg/l;
- Vinuri demidulci şi dulci: 300 mg/l.
La interpretarea rezultatelor s-au luat în considerare şi:
Anexa I.B. la Regulamentul (CE) NR. 606/2009 pct. 1 şi 2.:
1. Conţinutul total de anhidridă sulfuroasă al vinurilor, în afara vinurilor spumante şi licoroase, nu
poate depăşi, în momentul consumului uman direct:
(a) 150 mg/l pentru vinurile roşii;
(b) 200 mg/l pentru vinurile albe şi roze.
2. Prin derogare de la punctul 1 literele (a) şi (b), limita maximă a conţinutului de anhidridă
sulfuroasă, pentru vinurile al căror conţinut de zaharuri exprimat prin suma glucoză + fructoză este
egal cu sau mai mare de 5 g/l, se ridică la:
(a) 200 mg/l pentru vinurile roşii şi
(b) 250 mg/l pentru vinurile albe şi roze;
(c) 300 mg/l pentru vinuri tradiţionale protejate.
Hotărâre Guvern nr. 769/2010 cu modificările ulterioare Cap.II., Secţiunea 2., art. 46.II.a).
i) 150 mg/l în vinurile roşii seci;
ii) 210 mg/l în vinurile albe şi roze, seci
iii) 260 mg/l în vinurile albe şi roze, demiseci
iv) 300 mg/l în vinurile roşii, albe care conţin zahăr rezidual mai mult de 45 g/l.
v) 350 mg/l în vinurile provenite din struguri culeşi la supramaturare, bogate în zaharuri
şi enzime oxidazice.
Rezultate
Metodologia sintezei naţionale a fost trimisă către toate cele 42 DSP-uri (41 DSP-uri judeţene şi
DSP Bucureşti) din ţară în format electronic pe e-mail.
Au trimis raportări 35 DSPJ din care 14 DSPJ au raportat că pe teritoriul judeţului nu funcţionează
producători de vinuri; 1 DSPJ a trimis probe neconforme. În final au fost prelucrate 103 produse de
la 34 producători din 22 judeţe.
2 probe prelevate de DSP ILFOV au fost neconforme datorită nerespectării condiţiilor de prelevare
precizate în metodologie.
DSP Olt şi DSP Tulcea nu au respectat metodologia sintezei, necompletând Anexele 2, 3
precizate în metodologie.
Din cele 103 de probe 2 probe (1.94%) au fost neconforme, valoarea sulfiţi totali depăşind CMA.
Concluzii
1. Au trimis raportări 35 DSPJ, din care 14 DSPJ a raportat că pe teritoriul judeţului nu

funcţionează producători de vinuri; 1 DSPJ a trimis probe neconforme. În final au fost
prelucrate 103 produse de la 34 producători din 22 judeţe.

185
2. S-au înregistrat neconformităţi de etichetare la 2 probe de vinuri dintr-un total de 103 probe
analizate.
3. Din cele 103 de probe 2 probe (1.94%) au fost neconforme.
Recomandări
La nivelul Ministerului Sănătăţii, pentru întărirea capacităţii de control oficial în acest domeniu este
necesară:
- introducerea controlului sistematic şi permanent, respectiv monitorizarea aditivilor alimentari

utilizaţi în procesarea alimentelor urmărind:
o utilizarea aditivilor alimentari în reţeta de fabricaţie, şi etichetarea corectă a acestora,
conform normelor în vigoare;
o determinarea cantitativă a aditivilor alimentari prin analize chimice acreditate;
- elaborarea unei strategii de acreditare a laboratoarelor aparţinând Ministerului Sănătăţii (la
nivelul INSP, DSP) pentru monitorizarea aditivilor alimentari;
- creşterea treptată a numărului de aditivi alimentari monitorizaţi (inclusiv determinarea
cantitativă) prin metode acreditate.
Aceste măsuri şi metodele de analiză care vor fi elaborate, respectiv acreditate, vor asigura
creşterea calităţii băuturilor şi alimentelor controlate, creşterea siguranţei şi securităţii acestora,
depistarea precoce şi înlăturarea sau limitarea factorilor de risc pentru sănătate, protecţia populaţiei
împotriva efectelor datorate consumului inadecvat de aditivi alimentari, şi nu în ultimul rând
alinierea la normele Europene în vigoare.

186
XI. MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MATERIALE
CARE VIN IN CONTACT CU ALIMENTELE
Dr. chim. Gabriela Cilincă – CNMRMC
Caracteristica principală a materialului ce vine în contact cu produsul alimentar, pentru păstrarea

calităţii şi securităţii alimentului, este stabilitatea sa faţă de produsul cu care vine în contact. Inerţia
sau stabilitatea chimică se exprimă prin migrarea de componenţi din ambalaj în produs, în cantităţi
care să nu prezinte un pericol pentru sănătatea omului şi să nu cauzeze modificări ale compoziţiei
produsului sau ale proprietăţilor sale organoleptice.
În conformitate cu prevederile Regulamentului 10/2011/UE, materialele ce vin în contact cu

alimentele nu trebuie să cedeze constituenţi (= ―migrare globală―) fără a depăşi o anumită valoare.
Legislatia in vigoare pentru materialele si obiectele ce vin in contact cu alimentele este:
1. HOTĂRÂREA Nr. 1197 din 24 octombrie 2002 pentru aprobarea Normelor privind
materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele, modificata si completata cu:
- Hotărârea Guvernului nr. 512/2004;- Hotărârea Guvernului nr. 559/2004; Hotărârea

Guvernului nr. 879/2005; Hotărârea Guvernului nr. 1393/2006; Hotărârea Guvernului nr.
564/2007; Hotărârea Guvernului nr. 431/2008; Hotărârea Guvernului nr. 552/2009.
2. Regulamentul Comisiei nr. 10/2011 din 14 ianuarie 2011 privind materialele și obiectele
din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare publicat în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene L 12 din 15.01.2011, cu modificarile si completarile ulterioare.
Scopul - monitorizarea contaminantilor din alimente (contaminanti ce pot proveni de la materiale ce

vin in contact cu produsele alimentare) conform prevederilor legislatiei nationale armonizate la
Directivele EC in domeniu si a Regulamentului Comisiei nr. 10/2011 din 14 ianuarie 2011 privind
materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare.
Obiective specifice :
1. Evaluarea migrarii globale de componenti pentru obiectele din material plastic care vin
în contact cu alimentele. – 2 probe/judet
2. Monitorizarea obiectelor din ceramica, inox si email. Determinarile de plumb,
cadmiu,cupru şi crom în urma extracţiilor acide din obiectele de ceramică fabricată în
ţară şi din import. – 1 proba/judet
Avand in vedere ca, plumbul si cadmiul sunt metale grele cu potenţial toxic, depasirea limitelor de
cedare reprezinta un risc pentru sanatatea omului.

187
Metode folosite:
1. SR EN 1186-15:2003 Materiale si articole in contact cu produsele alimentare. MATERIALE

PLASTICE Partea 15: Metode de incercare pentru migrarea in simulanti grasi prin extractie
rapida in izooctan si/sau etanol 95%;
2. SR EN 1186-3:2003 Materiale si articole in contact cu produsele alimentare. MATERIALE
PLASTICE Partea 3: Metode de incercare pentru migrarea globala in simulanti aposi prin
imersie totala.
3. SR EN 1388-1:2002 - Materiale şi articole în contact cu produsele alimentare. Suprafeţe
acoperite cu silicaţi. Partea 1: Determinarea emisiei de plumb şi de cadmiu de către
articolele de ceramică
Testarea materialelor plastice flexibile ce vin în contact cu alimentele
Principalul obiectiv al programului este verificarea respectării limitelor de migrare globală pentru
materialele şi obiectele din material plastic care vin în contact cu alimentele.
Pentru anul 2016 s-au supus verificării probe de material plastic (3 probe/judet) recoltate din
depozitele unitatilor ce fabrica sau comercializeaza astfel de produse sau utilizeaza astfel de
produse pentru fabricarea produsului alimentar ambalat.
O probe de material plastic/judet, reprezinta dupa cum urmeaza:
1) 1 proba de material plastic = 5 obiecte identice, aceeasi marime, material, culoare,

forma, producator.
Obiectele au fost transmise LNR-ului pentru materiale in contact cu alimentul din cadrul Centrului
Regional de Sanatate Publica Bucuresti pentru 12 DSP-uri si Laboratorului de diagnostic si
investigare in sanatate publica din cadrul Directiei de Sanatate Publica a judetului Ialomita pentru
10 DSP-uri, restul DSP-urilor efectuand analizele in cadrul laboratoarelor proprii.
Simulanti utilizati pentru testare :
Simulant alimentar Abreviere

Etanol 10 % (v/v) Simulant alimentar A
Acid acetic 3 % (g/v) Simulant alimentar B
Etanol 20 % (v/v) Simulant alimentar C
Etanol 50 % (v/v) Simulant alimentar D1
Migrarea globală de componenţi s-a efectuat în conformitate cu Regulamentul Comisiei nr. 10/2011
din 14 ianuarie 2011 privind materialele şi obiectele din plastic destinate să vină în contact cu
produsele alimentare publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 12 din 15.01.2011.
Supravegherea materialelor ce vin în contact direct cu produsele alimentare a constat în
identificarea unităţilor producătoare de produse alimentare amabalate, identificarea tipului de
ambalaj, identificarea condiţiilor de contact aliment - ambalaj, identificarea condiţiilor de extracţie
şi verificarea migrării globale de componenţi.

188
În tabelul 1 sunt prezentate valorile migrărilor globale (mg/dm2) pentru materialele plastice ce vin
în contact direct cu produsele alimentare testate in cadrul LNR-ului pentru materiale in contact cu
alimentul din cadrul Centrului Regional de Sanatate Publica Bucuresti.
Tabelul 1 Valori migrare globală pentru materialele plastice ce vin în contact direct cu produsele
alimentare testate in cadrul LNR pentru MCA
Conditii de testare
Tip
Nr. Tip Ulei/ OML OML Timp/
Judet material
crt. proba izooctan Alcool acid acetic temperatura
plastic
10% 3%
1. Arad caserola 10 zile la 4ºC
PP 1,3
4 ore 100 grd C/
pungi 1,46 3,3 30 min la 40 grd
PE 2,7 mg/dm2
mg/dm2 mg/dm2 C ptr izooctan
2
2. Bucuresti caserola 2,3 mg/dm 10 zile la 4ºC
pungi 1,1 4 ore la 100 ºC
2 2,6 mg/dm2
mg/dm
3. Botosani pahare PP 2,76 mg/dm2 10 zile la 4ºC
pungi 1,73 4 ore 100 grd C/
3,56
PE mg/dm2 1,33 mg/dm 2
30 min la 40 grd
mg/dm2
C ptr izooctan
4. Dambovit Folie nespecific 2.6 4 ore, 100 grd C
2 3.4 mg/dm2
a at mg/dm
Pahar PP 2.2 mg/dm2 10 zile, 4 grd C
5. Iasi Pungi 4 ore, 100 grd C
PE 2.7 mg/kg 1.9 mg/kg
1.54 mg/kg 10 zile, 4 grd C
6. Gorj Pahare nespecific 4 ore 100 grd C/
1.04 mg/dm2
at 30 min la 40 grd
Folie nespecific 1.36 0.6 C ptr izooctan
4.1 mg/dm2
at mg/dm2 mg/dm2
7. Prahova Folie PE 1.44 mg/dm2 10 zile, 4 grd C
PP 4 ore, 100 grd C
1.53 0.5
2.5 mg/dm2 30 min la 40 grd
mg/dm2 mg/dm2
Caserola C ptr izooctan
8. Satu Mare Pahar PE 1.75 mg/dm2 10 zile, 4 grd C
9. Salaj Pungi PE 1.7 mg/dm2 10 zile, 4 grd C
Pahar 3.36 4 ore, 100 grd C
nespecific 2.46
mg/dm2 3.76 mg/dm2 30 min la 40 grd
at mg/dm2
C ptr izooctan
10. Suceava pahare PS 0,75 mg/dm2 10 zile la 4ºC
folie 4,2 4 ore la 100 ºC
PE 3,6 mg/dm2
mg/dm2
11. Teleorma pahare PP 1,4 mg/dm2 10 zile la 4ºC
n pungi 3,3 4 ore la 100 ºC
5,2 mg/dm2
mg/dm2
12. Caras caserola 10,83 mg/dm2 10 zile la 4ºC
Severin Pungi 2,06 4 ore, 100 grd C
3,46
congelat mg/dm2 5,26 mg/dm2 30 min la 40 grd
mg/dm2
or C ptr izooctan

189
alimentare testate in cadrul Laboratorului de diagnostic si investigare in sanatate publica din cadrul
Directiei de Sanatate Publica a judetului Ialomita
Conditii de testare
Nr. Tip material OML Timp/
Judet Tip proba OML mg/kg
crt. plastic Mg/kg temperatura
Alcool 10%
acid acetic 3%
1. Bacau PP 3,66 10,33 10 zile 2-80C
Pahare
Pungi 3,75 15,416
2. Braila Pahare PS 5.66 16.66 10 zile 2-80C
Pungi PP 3.75 7.5
3. Calarasi Caserole PET 5.33 3.33 10 zile 2-80C
Pungi PE 5.416 17.5
4. Ialomita PET 330 ml PET PP 7,66 13,66 10 zile 2-80C
Pungi MLF-1timp 5,416 11,66
5. Giurgiu Pahar PP 3.66 16.66 10 zile 2-80C
Film nespecificat 7.916 15.833
6. Galati Pungi PA/PE 4.041 17.916 10 zile 2-80C
Caserole PET 2.33 2.00
7. Neamt Pahar PET 6.33 11.66 10 zile 2-80C
Punga nespecificat 10.833 13.333
8. Tulcea Pahar PP 5.33 3.66 10 zile 2-80C
Pungi PE 4.16 12.916
9. Vaslui Pahar PP 15.33 8.33 10 zile 2-80C
Pungi PE 3.33 22.5
10. Vrancea Pahar PET 5.66 4.66 10 zile 2-80C
Pungi PE 5.41 18.33
alimentare testate in cadrul laboratoarelor proprii ale DSP-urilor judetene
Migrare globala Conditii de

Nr Tip OML testare
. Judet Tip proba material
Ulei/ Alcool acid acetic
crt plastic
izooctan 10% 3%
1. Alba Nespecificat
Nespecific 0.1332
Cutii cu at mg/dm2
capac
Amabalaj Nespecific 0.1873 Nespecificat
uniflex at mg/dm2
2. Arges 2.25 10 zile 400C
BOPP mg/dm2 4.7 mg/dm2

190
Polistiren 0 3 mg/kg
3. Bihor folie 0.012 30 min la 100
PP
mg/dm2 grd C
pahar 0.014 0.002
PP
mg/dm2 mg/dm2
4. Bistrita Caserola 0.118 0.179 0.228 10 zile 20
PP
mg/kg mg/kg mg/kg grdC/
Punga 0.108 0.120 0.148 1 zi, 20 grd C
PE
mg/kg mg/kg mg/kg ptr izooctan
5. Brasov Pahar 5.95 2 h, 70 grd C/
PS 0.84 mg/kg 2.9 mg/kg
mg/kg 0.5 ore 40 grd
Folie 3.18 C ptr izooctan
PA 1.35 mg/kg 4.2 mg/kg
mg/kg
6. Buzau Pahar 10 zile 40 grd
PE 2 mg/kg
C
Pungi PE <0.1 mg/kg 10 zile 5 grd C
Cluj Pahar PS 0 mg/kg 0.11 mg/kg 10 zile, 6 grd
Pungi MLF Multistrat C
7.
Nespecific 0 mg/kg 0.21 mg/kg
at
Pahar 0.29 0.14 2 ore, 70 grd C
PS
mg/dm2 mg/dm2
8. Constanta
Pungi 1.0 4 ore, 100 grd
PE 1.6 mg/dm2
mg/dm2 C
9. Pahar 0.122 0.175 2 h, 70 grd C/
PS 0.09 mg/kg
mg/kg mg/kg 0.5 ore 40 grd
Covasna Pungi C ptr izooctan
0.13
PE 0.10 mg/kg 0.46 mg/kg
mg/kg
Pahar 11.20 10 zile 20 grd
PET
mg/kg C
10. Dolj
Pungi Nespecific 15.08
at mg/kg
11. Harghita PP 16.88 10 zile 40 grd
mg/kg 13.49 C
7.71 mg/kg
- alcool mg/kg
Caserola 50%
BOPP 3.0 mg/kg
alcool 50% 1.6 mg/kg 2.0 mg/kg
Pungi
12. Hunedoar PE 10 zile 5 grd C
2.59 1.55 2.07
a
mg/dm2 mg/dm2 mg/dm2
pungi
PP 4.14 2.07 1.55
pahar mg/dm2 mg/dm2 mg/dm2
13. Maramur 9.18 10 zile 20 grd/
5.82 mg/kg 5.22 mg/kg
es Folie mg/kg 1 zi la 20 grd
5.82 C
3.36 mg/kg 8.58 mg/kg
caserola mg/kg

191
14. Mehedinti PP 10 zile 20 grd
7.36 mg/kg
C
Punga
Caserola PP 6.19 mg/kg
15. Mures PS 0.0126 ptr 10 zile 40 grd
0.0101 C
Pahar alcool 95%
PE 0.0174 ptr
0.0122
Pungi alcool 95%
16. Olt PET 7.1 mg/kg 1.4 1.0 mg/kg 10 zile 20 grd
Caserola
C/ 50 grd si 24
PE
2.5 mg/kg 5.0 0.9 mg/kg ore ptr etanol
Pungi 96%
17. Sibiu PP 4 ore 100 grd
1.08
1.23 mg/kg C
mg/kg
Pungi
PP 1.63 mg/kg 1.44 2 ore 70 grd C/
Caserole Etanol 50% mg/kg
18. Timis PP 10 zile 40 grd
0.023 0.021 0.0183
C
mg/kg mg/kg mg/kg
Pahar
PE 0.0244 0.0184 0.0162
Folie mg/kg mg/kg mg/kg
19. Valcea PE 0 mg/kg 10 zile 20 grd
Pungi
C
Caserola PE 0 mg/kg
Valoarea migrărilor globale de componenţi, înainte de contactul cu alimentele folosind ca simulant

alcool etilic 10% (A), soluţie de acid acetic 3% (B) şi etanol/izooctan nu depăşeste limitele impuse
de legislaţie de 10 mg/dm2.
Distributia procentuala a tipurilor de

materiale plastice testate in anul 2016
multistrat poliamida
poliamida/polietilena polietilena
polietilentereftalat polipropilena
polistiren xxxx
2% 1% 1%
21%
27%
10%
10%
28%
Figura 1 Distribuţia procentuală a tipurilor de materiale plastice utilizate pentru contactul direct cu
alimentele testate în anul 2016

192
Din totalul de 81 probe de materiale plastice testate 27.16% au fost din polietilena, 28.39% din
polipropilena, 1.23% din poliamida, 1.23% material dublustrat poliamida/polietilena, 9.87%
polistiren, 2.46% multistrat si 20.98% materiale necunoscute. Materialul cel mai des testat pentru
contactul cu alimentele ramane polietilena alaturi de polipropilena, in defavoarea materialelor
multistrat cu sau fara bariera functionala.
Substanţele care migrează rapid sunt substanţele cu greutate mică şi volatile. Cu toate că
interacţiunile mici pot fi acum detectate prin metode analitice sofisticate, monitorizarea migrării
este relativ uşoară si a fost realizată gravimetric.
Testarea obiectelor de ceramică, inox si email ce vin în contact cu alimentele
Pentru apărarea consumatorului de substanţele nocive sănătăţii sale, obiectele de larg consum, din
ceramică, porţelan, faianţă, sticlă, metale emailate pentru contactul direct cu alimentele au fost
supuse testarii pentru a se vedea dacă nu elimină substanţe nocive (metale cu potenţial toxic).
În lucrarea de faţă se prezintă rezultatele privind determinarile de plumb, cadmiu, cupru şi crom din
extractele acide provenite din obiectele de ceramică fabricată în ţară şi/sau din import. Aceste
metale cu potenţial toxic pot proveni atât din materia primă, glazuri, decoraţiuni interioare folosite
cât şi din nerespectarea parametrilor procesului tehnologic. Coloranţii ceramici, utizati în etapa de
decorare, sunt obţinuţi din oxizi sau alte combinaţii ale metalelor tranziţionale. Din categoria
acestora fac parte cobaltul, cadmiu, cromul, zincul, staniul, titanul, bariul, siliciu, bismutul, fierul,
plumbul, nichelul, zincul, aurul etc.
S-au analizat acele părţi din suprafaţa obiectelor de larg consum care intră în mod cert sau ipotetic
în contact direct cu alimentele (în general suprafeţele interne ale vaselor adânci precum şi buza
vaselor de băut).
Valori limită admise
Obiectele de ceramică nu trebuie să depăşească următoarele limite:
a) Categoria 1: Obiectele care nu pot fi umplute (plate) şi obiectele care pot fi umplute, a
căror adâncime interioară măsurată de la punctul cel mai de jos până la planul orizontal care trece
prin marginea superioară nu depăşeşte 25 mm: 0,8 mg/dm2 pentru plumb şi 0,07 mg/dm2 pentru
cadmiu
b) Categoria 2: Obiectele care pot fi umplute, cu capacităţi mai mici de trei litri: 4,0 mg /l
pentru plumb şi 0,3 mg /l pentru cadmiu
c) Categoria 3: Vase de gătit; recipiente pentru ambalare si depozitare cu capacităţi mai mari
de trei litri: 1,5 mg/l pentru plumb si 0,1 mg/l pentru cadmiu.

193
Rezultate
În cursul anului 2016 s-au analizat un numar de 42 probe de ceramica, 13 probe de inox si 29 probe
de vase emailate.
S-a analizat cate 1 proba de obiect din ceramica si 1 proba de obiect vas emailat/inox de pe
piata/judet, provenita de la producatorii romani si/sau importata specificandu-se tara de origine a
producatorului (tara membra UE, China si Romania). Probele de obiecte s-au recoltat din depozitele
unitatilor ce fabrica sau comercializeaza astfel de produse sau utilizeaza astfel de produse daca s-a
putut identifica tara de origine a producatorului.
S-a recoltat dupa cum urmeaza:
1) 1 proba de ceramica/inox/vas emailat = 5 obiecte identice, aceeasi marime, culoare a

pigmentului, forma, producator.
Analizele au fost efectuate in cadrul LNR MCA din cadrul Centrului Regional de Sanatate
Publica Bucuresti.
Metoda utilizata pentru testarea obiectelor din ceramica: SR EN 1388-1:2002 - Materiale şi
articole în contact cu produsele alimentare. Suprafeţe acoperite cu silicaţi. Partea 1: Determinarea
emisiei de plumb şi de cadmiu de către articolele de ceramică.
Tabel 4 Valorile migrărilor de plumb, cadmiu, cupru şi crom din obiectele de ceramică (μg/l)
pentru obiectele ceramice ce vin în contact direct cu alimentele
Nr. crt Judet Pb (µg/l) Cd (µg/l) Cu (µg/l) Cr (µg/l)

1. Alba 0,1 <0.04 0,09 0,18
2. Arad 0.82 0.04 0.15 0.12
3. Arges <0.04 <0.04 0.04 0.0002
4. Bacau < 0,04 < 0,04 0,04 0,0002
5. Bihor 0,037 < 0,04 0,14 0,08
6. Bistrita Nasaud 3,82 0,19 0,09 0,05
7. Botosani < 0.04 0,11 0,04 0,003
8. Brasov 0,18 0,042 0,12 0,20
9. Braila 0,11 <0,04 0,21 0,15
10. Buzau < 0,04 < 0,04 0,12 sld
11. Calarasi 0.06 <0.04 0.01 0.12
12. Caras Severin < 0.04 <0.04 0.06 0.009
13. Cluj < 0,04 < 0,04 0,02 < 0,05
14. Constanta < 0.04 <0.04 0.022 0.05
15. Covasna 0,05 < 0,04 0,03 0,1
16. Dambovita < 0.04 <0.04 0.07 0.004
17. Dolj 0.008 0.007 0.09 0.15
18. Galati < 0,04 0,05 0,05 0,003
19. Giurgiu < 0,04 < 0,04 0,01 sld
20. Gorj 0.07 0.01 0.04 0.1
21. Harghita 0.82 <0.04 0.23 sld

194
22. Hunedoara < 0.04 <0.04 0.05 0.003
23. Ialomita < 0,04 < 0,04 0,02 0,11
24. Ilfov < 0,04 < 0,04 sld 0,07
25. Iasi 0.1 <0.04 0.36 sld
26. Maramures 0,07 < 0,04 0,31 0,33
27. Mehedinti < 0,04 0,06 0,06 0,008
28. Mures < 0.04 <0.04 0.11 0.08
29. Neamt 0.42 <0.04 0.4 0.2
30. Olt 0,08 < 0,04 0,23 0,15
31. Prahova < 0,04 < 0,04 0,05 0,003
32. Satu Mare 0.05 <0.04 0.07 0.05
33. Salaj <0.04 <0.04 0.01 0.05
34. Sibiu < 0,04 0,04 0,10 0,01
35. Suceava 0,19 <0,04 0,17 0,13
36. Teleorman 0,02 0,06 0,20 0,01
37. Timis <0.04 <0.04 0.16 0.03
38. Tulcea < 0,04 < 0,04 0,10 0,08
39. Vaslui <0.04 <0.04 0.1 0.1
40. Valcea < 0,04 < 0,04 0,034 0,004
41. Vrancea 108,67 0,03 0,13 0,17
42. Bucuresti < 0,04 < 0,04 0,04 sld
Tabel 5 Valorile migrărilor de plumb, cadmiu, cupru, crom mangan şi zinc din obiectele de
inox(μg/l) pentru ce vin în contact direct cu alimentele
Nr. crt Judet Pb Cd Cu Cr Mn Zn

(µg/l) (µg/l) (µg/l) (µg/l)
(µg/l) (µg/l)
1. Bihor 0.029 0.004 0.32 0.26 1.91 sld
2. Bistrita Nasaud 0,001 sld 0,35 2,80 1,05 sld
3. Brasov 0,06 0,012 0,08 6,64 4,04 0,035
4. Cluj sld 0,0015 0,005 0,09 0,69 sld
5. Dolj sld 0.021 0.04 1.74 1.14 sld
6. Galati 0,02 sld 0,21 0,002 0,13 sld
7. Gorj 0.03 sld sld 0.05 0.03 sld
8. Harghita 0,004 0,001 0,022 sld 1,00 sld
9. Timis 0.03 sld 0.24 0.16 2.89 0.0036
10. Tulcea 0,014 sld 0,19 1,16 0,19 sld
11. Vaslui 0.003 sld 0.05 0.44 0.12 sld
12. Valcea 0,01 sld 0,07 0,11 0,03 sld
13. Bucuresti 0,30 0,02 0,02 0,02 0,005 sld
Tabel 6 Valorile migrărilor de plumb, cadmiu, cupru, crom mangan şi zinc din obiectele de vase
emailate ce vin în contact direct cu alimentele
Nr. crt Judet Pb Cd (µg/l) Cu Cr Mn Zn

(µg/l) (µg/l) (µg/l)
(µg/l) (µg/l)
1. Alba 0.02 0.24 0.09 0.06 0.03 sld
2. Arad 0.89 0.12 0.04 0.03 0.009 sld
3. Arges sld sld 0.28 0.001 1.4 sld
4. Bacau sld sld 0,28 0,001 1,40 sld
5. Botosani 0,014 0,01 0,05 0,002 0,06 0,004

195
6. Braila 1,06 0,06 0,82 0,07 0,11 sld
7. Buzau 0,006 0,18 0,04 sld 0,05 sld
8. Calarasi 0.19 0.11 0.17 0.05 0.07 sld
9. Caras Severin 0.0003 0.001 0.81 0.16 1.34 0.0018
10. Constanta sld 0,03 0,30 sld 0,68 0,30
11. Covasna 0,01 0,09 0,01 0,03 0,01 sld
12. Dambovita 0.024 0.14 0.18 0.002 0.11 sld
13. Giurgiu 0,008 0,41 0,21 sld 0,53 0,002
14. Hunedoara 0.021 0.26 0.09 0.001 0.18 sld
15. Ialomita 0,024 0,17 0,13 0,05 0,04 sld
16. Ilfov 0,11 0,09 0,57 0,08 1,26 sld
17. Iasi 0.02 0.09 0.36 sld 0.11 sld
18. Maramures 0,01 0,088 0,43 2,01 8,14 0,0002
19. Mehedinti 0,005 0,085 0,96 0,002 0,42 sld
20. Mures 0.01 0.16 0.1 0.04 0.004 sld
21. Neamt 0.02 0.17 0.11 0.11 0.05 0.0006
22. Olt 0,02 0,1 0,18 0,04 0,06 0,001
23. Prahova 0,0036 sld 0,042 0,20 1,58 sld
24. Satu Mare 0.024 sld 0.09 0.1 0.001 sld
25. Salaj 0.03 0.03 0.12 0.03 0.05 sld
26. Sibiu 0,01 0,04 0,18 sld 0,13 sld
27. Suceava 0,77 0,02 0,71 0,05 0,07 sld
28. Teleorman 0,01 sld 0,09 0,1 0,04 sld
29. Vrancea 0,05 0,08 0,02 0,04 0,04 sld
Tabel 7 Valorile mimine si maxime ale migrarilor de plumb, cadmiu, cupru şi crom din obiectele de
ceramică pentru obiectele ceramice ce vin în contact direct cu alimentele
Metal Valoarea minima Valoarea maxima Limita admisa
Pb (µg/l) 0.008 x 10-3 108.67 x 10-3 4,0 mg/l

-3
Cd (µg/l) 0.007 x 10-3 0.19 x 10 0,3 mg /l
-3
Cu (µg/l) SLD 0.4 x 10 Nu este stabilita
-3
Cr (µg/l) SLD 0.033 x 10 Nu este stabilita
Este de menţionat că, nu s-a putut stabili influenta pigmentului asupra metalului cedat, deoarece
majoritatea determinarilor de metale au fost sub limita de detectie a aparatului.
Concluzii
1. Din totalul de 81 probe de materiale plastice testate 27.16% au fost din polietilena, 28.39%
din polipropilena, 1.23% din poliamida, 1.23% material dublustrat poliamida/polietilena,
9.87% polistiren, 2.46% multistrat si 20.98% materiale necunoscute.
2. Se observa ca materialul cel mai des testat pentru contactul cu alimentele ramane
polietilena alaturi de polipropilena, in defavoarea materialelor multistrat cu sau fara
bariera functionala.
3. În cursul anului 2016 s-au analizat un numar de 42 probe de ceramica, 13 probe de inox si
29 probe de vase emailate.

196
4. Conţinutul de plumb (μg/l) cedat de obiectele din ceramică ce vin în contact cu
alimentele. Plumbul cedat din obiectele de ceramică testate a avut valori cuprinse intre
0.008 si 108.67 μg/l, dar cu mult sub limita admisă de legislaţie – 4,0 mg/l (4000 μg/l).
5. Cadmiul cedat din obiectele de ceramică a avut valori cuprinse intre 0.007 si 0.19 μg/l,
dar cu mult sub limita admisă de legislaţie – 0,3 mg/l (300 μg/l). În general, valoarea
cadmiului cedat de obiectele din ceramică, este nesemnificativa.
6. Cuprul cedat din obiectele de ceramică a avut valori cuprinse intre sld si 0.4 μg/l.
7. Cromul cedat din obiectele de ceramică a avut valori cuprinse intre sld si 0.033 μg/l.

197
XII. MONITORIZAREA ALIMENTELOR TRATATE CU RADIAŢII
Dr. Cristina Otilia Cîmpeanu – CRSP Iaşi
În anul 2016, cu excepţia DSP Ilfov, toate celelalte 41 DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti au
participat la realizarea sintezei.
Direcţiile de Sănătate Publică judeţene au controlat:
→ unităţi de desfacere produse alimentare mari (de tip supermarket/hypermarket) şi

mici;
→ unităţi de desfacere produse naturiste şi farmacii;
→ unităţi de ambalare, depozite.
Controlul oficial efectuat de către specialiştii DSP a constat din:
verificarea, prin sondaj, a etichetelor unor produse (condimente, plante aromatice

uscate, ingrediente vegetale uscate şi suplimente alimentare vegetale), pentru
identificarea menţiunii referitoare la tratamentul cu radiaţii ionizante, fie al întregului
produs fie al unui ingredient din compoziţia acestuia; controlul documentelor însoţitoare
ale produselor pe ale căror etichetă este inscripţionat tratamentul de iradiere;
recoltarea probelor pentru detecţia iradierii.
Din cele 41 DSP participante la sinteză, 35 au efectuat etapa de verificare a etichetării (6 DSP nu au
completat anexa 1: Bacău, Caraş Severin, Covasna, Neamţ, Prahova, Sălaj) şi 40 au efectuat etapa
de detecţie a iradierii (DSP Satu Mare nu a trimis rezultatele analizelor celor două probe).
La etapa de verificare a etichetării, din cele 35 DSP judeţene, numai 33 DSP judeţene (94,28%)
au menţionat numărul unităţilor controlate, însumându-se 383 unităţi:
292 unităţi de desfacere produse alimentare din care 165 unităţi de tip
supermarket/hypermarket şi 127 unităţi mici (76,24%);
75 unităţi de desfacere produse naturiste şi farmacii (19,58%);
16 unităţi de depozitare/ambalare produse alimentare/naturiste (4,18%) (fig. 1).

198
4,18%
19,58%
Unitati desfacere
produse alimentare
Unitati desfacere
produse naturiste
Unitati de
depozitare/ambalare
76,24%
Fig. 1 Categorii de unităţi verificate
De asemenea, din cele 35 DSP, 31 (88,57 %) au menţionat categoria şi numărul produselor

alimentare verificate, totalizându-se 4464 produse, provenite în special din import (state
membre/nemembre UE), din care: 2622 condimente (58,73%); 1354 plante aromatice uscate
(30,33%); 241 ingrediente vegetale uscate (5,40%); 247 suplimente alimentare vegetale (5,54%)
(fig. 2).
5.54% 5.40%
condimente
58.73% plante aromatice uscate
suplimente alimentare
30.33% vegetale
ingrediente vegetale uscate
Fig. 2 Produse alimentare verificate
La etapa de detecţie a iradierii, au participat toate cele 41 DSP, cu următoarele menţiuni: 38 DSP
judeţene au recoltat cel puţin 2 probe, conform metodologiei; DSP Covasna - a recoltat o singură
probă, DSP Sălaj - din cele două probe, una a fost respinsă la analiză (matricea probei improprie
pentru analiza de detecţie a iradierii prin SR EN 13751/2009); DSP Satu Mare nu a transmis
rezultatele celor 2 probe trimise la analiză.
Au fost analizate 82 de probe, din care: 48 condimente; 18 plante aromatice uscate; 7 ingrediente
vegetale uscate; 9 suplimente alimentare, vegetale.

199
TENDINŢE:
În baza rezultatele probelor analizate în cei 9 ani în care s-a efectuat detecţia iradierii, se constată o
tendinţă de scădere a numărului de probe neconforme; în acelaşi timp, de-a lungul anilor a crescut
numărul de probe analizate.
Numărul probelor analizate şi al celor neconforme
100
2 0
80
60 11 4
0
40 1 77 82
3 1
50 52 49
20 2 29 37 31
15
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Nr. probe analizate Nr. probe neconforme (iradiate în instalaţii neautorizate de CE)
Fig. 5 Rezultatele probelor analizate între anii 2008- 2016
Procentul probelor neconforme (iradiate în

instalaţii neautorizate de CE)
25% 22%
20%
15% 13.33%
10.34% 7.69% y = -0.0203x + 0.1703
10%
5% 2.70% 3.22% 2.59%

0% 0%
0%
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
-5%
Procentul probe neconforme - iradiate în instalaţii neautorizate de CE

Linear (Procentul probe neconforme - iradiate în instalaţii neautorizate de CE)
Fig. 6 Probe neconforme (%) între anii 2008- 2016
Concluzii
Controalele oficiale efectuate de către inspectorii Serviciului de Control în Sănătate Publică din
Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, într-un număr reprezentativ
200
de unităţi de desfacere a produselor alimentare/naturiste şi unităţi de ambalare/depozitare, având
drept scop identificarea prezenţei unor categorii de produse alimentare permise a fi iradiate în
Uniunea Europeană (condimente, plante aromatice uscate şi ingrediente vegetale uscate) prin
verificarea etichetării, nu au identificat prezenţa la raft, pe teritoriul României, a
produselor alimentare/ ingredientelor alimentare pe ale căror etichete să fie menţionat
tratamentul cu radiaţii ionizante;
Analiza de detecţie a iradierii efectuată la 82 de probe, nu a identificat nicio probă iradiată
(100 % probe conforme), ceea ce sugerează faptul că importatorii, în special cei care importă
produse alimentare din ţări terţe se conformează într-o mai mare măsură prevederilor legale,
comparativ cu anii anteriori;
Se impune continuarea efectuării ambelor etape ale metodologiei sintezei -verificarea etichetării
şi detecţia iradierii produselor alimentare/ingredientelor alimentare-, de către toate cele 42 DSP
judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru asigurarea respectării prevederilor legale din
domeniu şi pentru asigurarea unei corecte informări a consumatorilor asupra calităţii şi
siguranţei alimentului precum şi pentru asigurarea dreptului acestora de a alege liber şi în
cunoştinţă de cauză aliment iradiat versus aliment neiradiat;
Măsuri propuse, justificarea şi importanţa sintezei
Sinteza naţională este un instrument eficient pentru supravegherea şi controlul oficial al produselor
alimentare aflate pe piaţa de desfacere din România, în vederea respectării legislaţiei comunitare şi
naţionale, din domeniul iradierii alimentelor.
România, ca şi celelalte state membre ale Uniunii Europene, este obligată, conform Directivei
1999/3/CE (art. 7 (3)), să transmită anual Comisiei Europene, rezultatele verificărilor efectuate în
stadiul de comercializare a produselor, precum și metodele folosite pentru detectarea tratării cu
radiații ionizante; datele sintezei naţionale stau la baza elaborării raportului anual al României,
inclus în raportul Comisiei Europene, un motiv în plus pentru continuarea acesteia.

201
XIII. MONITORIZAREA ALIMENTELOR CU ADAOS DE VITAMINE,
MINERALE ŞI ALTE SUBSTANŢE
Dr. Gabriela Gârban, Dr. Ioana Lupşa, As. med. Florentina Ardelean – CRSP Timişoara
Pentru a obţine date referitoare la: categoriile de alimente la care au fost adăugate vitamine,
minerale şi alte substanţe (numite şi alimente fortificate); cantităţile de vitamine, minerale şi alte
substanţe adăugate; evoluţia pieţei alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe a
fost concepută Metodologia pentru Monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte
substanţe în vederea cunoaşterii situaţiei la nivel naţional şi pentru raportare la Comisia Europeană.
Prin implementarea acestei metodologii operatorii economici din sectorul alimentar vor fi
monitorizaţi de către autorităţile competente să respecte legislaţia naţională în vigoare, adică
notificarea acestor alimente care urmează a fi comercializate pe piaţa autohtonă.
Rezultate
DSP-urile judeţene şi DSP-ul municipiului Bucureşti au catalogat un număr de 1344 alimente cu
adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe. DSPJ-urile din Prahova, Mureş şi Bacău au catalogat
cele mai multe alimente cu adaos. După centralizarea iniţială a datelor au fost excluse dublurile şi
alte categorii de alimente (e.g. suplimente alimentare, alimente cu destinaţie nutriţională specială
etc.). Astfel, s-a ajuns la un total de 689 alimente fortificate.
Cele 689 alimente cu adaos identificate au fost grupate în categoriile: Produse pe bază de cereale –
218 ; Sucuri fructe, legume, nectaruri – 209 ; Băuturi energizante - 82 ; Lapte şi produse lactate –
47; Dulciuri - 46 ; Margarine – 39; Cafea, ceai, cacao – 21; Produse soia – 20 ; Băuturi
carbogazoase – 4; Ulei – 2; Sare -1. În graficul de mai jos sunt redate categoriile de alimente
fortificate identificate şi catalogate în 2016.

202
Categorii de alimente identificate
Sare, 0% Ulei, 0%
Cafea, ceai, cacao,
Soia, 3%
Lapte şi produse 3%
lactate, 7%
Produse pe bază
Margarine, 6% de cereale, 32%
Dulciuri, 7%
Băuturi
carbogazoase, 0%
Băuturi
energizante, 12%
Sucuri fructe,
legume, nectaruri,
30%
Analizând compoziţia alimentelor fortificate s-a constatat că: la majoritatea categoriilor de astfel de
alimente au fost adăugate vitamine, vitamine în amestec cu minerale, vitamine în amestec cu alte
substanţe având rol nutriţional sau fiziologic. În cea mai mică măsură se regăsesc mineralele ca şi
adaos.
În tabelul 1 se prezintă nutrienţii adăugaţi la alimentele cu adaos, pe categorii.
Produse Sucuri
Băuturi Lapte şi Cafea
Nr. Nutrienti pe bază Băuturi fructe, Dulc Marg Produse Tot
carboga produse , ceai, Sare Ulei
Crt adaugati de energizante legume, iuri arine soia al
zoase lactate cacao
cereale nectaruri
1 Vitamine 71 2 184 1 42 35 17 4 0 2 0 358
Vitamine
2 + 134 0 18 1 0 0 25 6 0 0 16 200
minerale
Vitamine
3 +mineral 6 4 3 2 0 0 0 1 0 0 2 18
e+altele
Vitamine
4 3 76 3 0 4 4 0 4 0 0 0 94
+ altele
5 Minerale 2 0 0 0 0 0 4 0 1 0 2 9
6 Altele 2 0 1 0 0 0 1 6 0 0 0 10
Total 218 82 209 4 46 39 47 21 1 2 20 689
Tabel 1. Nutrienţi adăugaţi la alimente cu adaos pe categorii

203
Referitor la sare se menţionează că fortificarea s-a realizat cu iod. Se reiterează faptul că în
conformitate cu legislaţia naţională, HG 568/2002 republicată în 2009 privind iodarea universală a
sării destinate consumului uman, hranei animalelor şi utilizării in industria alimentară, Art.4(2)
Sarea iodată trebuie să conţină 30 mg iod / kg de sare, respectiv 50,6 mg iodat de potasiu / kg de
sare sau 39,2 iodură de potasiu / kg de sare. Se admite ca limită minimă un conţinut de 25 mg iod /
kg de sare, respectiv 42 mg iodat de potasiu / kg de sare sau 32,5 mg iodură de potasiu / kg de sare;
iar în Art.10(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) este permisă comercializarea sării neiodate
numai prin reţeaua de magazine naturiste şi farmacii, în segmentul produselor care nu necesită
reţete pentru achiziţionare, ambalată în cantităţi ce nu depăşesc 0,5 kg.
Întrucât în metodologie a fost specificată şi raportarea de non-conformităţi, în special
comercializarea alimentelor fortificate fără notificare prealabilă la Ministerul Sănătăţii, după
finalizarea identificării acestora în diverse unităţi de desfacere alimente, numărul firmelor care a
solicitat în urgenţă notificarea acestor alimente a crescut semnificativ.

204
CONCLUZII
1. Participanţii la realizarea acestui raport anual au fost specialiştii tuturor DSPJ-urilor

precum şi ai DSP-ului Municipiului Bucureşti, prin transmitere de date conform
calendarului menţionat în metodologie.
2. Din datele raportate de către specialiştii DSPJ-urilor a reieşit că unele alimente
fortificate identificate au fost în dubluri, deoarece unele alimente fortificate
aparţinând unor firme mari sunt distribuite pe întreg teritoriul ţării. Pentru a avea o
imagine cât mai corectă privind numărul şi categoria de alimente fortificate
comercializate în România dublurile au fost eliminate la întocmirea acestui raport.
3. Alimentele care s-au încadrat la Regulamentul (UE) 1925/2006 au avut adăugate ca şi
ingrediente vitamine şi amestec de vitamine cu minerale în cantităţi semnificative –
adică minim 15% din Valoarea Nutriţională de Referinţă.
4. Cele mai multe alimente cu adaos de vitamine, minerale şi alte subtanţe identificate au
fost acelea pe bază de cereale, urmate de sucuri de fructe, legume etc.
5. La categoria de alte substanţe adăugate se află aminoacizi, diverse extracte botanice
care se regăsesc pe lista plantelor pozitive din lista Europeană.
6. Sunt oportune întâlniri ale specialiştilor cu producătorii autohtoni, importatori şi/sau
distribuitori pentru a clarifica diverse aspecte legate de alimentele cu adaos de
vitamine, minerale şi alte substanţe şi respectarea legislaţiei naţionale şi a Uniunii
Europene.

205
CAPITOLUL VII
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII ȘI PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR
ASOCIATE FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE MUNCĂ
I. Supravegherea efectelor asupra sanatatii asociate expunerii

profesionale la agentii cancerigeni
Dr. Dana Mates, medic primar medicina muncii - CRSP Bucuresti
Cancerul poate fi cauzat de agenţi chimici (substanţe sau amestecuri de substanţe

chimice), agenţi fizici (radiaţii), agenţi biologici denumiţi agenţi cancerigeni. Agenţii
cancerigeni se prezintă sub formă solidă, lichidă, pot fi gaze sau vapori, pulberi care pătrund
în organism prin respiraţie, înghiţire sau prin contact direct cu pielea. În prezent, Agenţia
Internaţională de Studii pentru Cancer (IARC) a recunoscut 179 de agenţi ca fiind sigur sau
probabil cancerigeni pentru om.
Cei mai mulţi dintre acești agenţi sunt prezenţi la locul de muncă. Există o serie de domenii
de activitate unde riscul de expunere este mai mare, de exemplu:
- agricultura datorită expunerii îndelungate la radiaţia solară și datorită utilizării produselor de
tip ierbicid, pesticide;
- construcţii – expunere la pulberi cu conţinut de siliciu, azbest, emisii Diesel, vopseluri și
solvenţi, pulberi de lemn;
- industrie grea și minerit- uleiuri minerale, pulberi, solvenţi, radiaţii.
Într-un raport recent, se estimează că în Uniunea Europeană, 53% dintre decesele cauzate de
boli profesionale sunt datorate cancerului ceea ce reprezintă 102.500 decese anual.
În România, incidenţa și mortalitatea prin cancer profesional sunt subestimate. Pornind de la
proporţia cancerului profesional din totalul cancerelor estimată de Doll și Peto în 1981 (4%)
și având în vedere că numărul total de decese prin cancer din România înregistrat la Centrul
Naţional Pentru Statistică și Informatică în Sănătate Publică în anul 2015 este de 50.999 se
poate aprecia că cel puţin 2.039 ar putea fi datorate agenţilor cancerigeni de la locul de
muncă. Cu toate acestea, numărul de cancere profesionale declarate în România între anii
2005 și 2015 este de numai 42, conform rapoartelor Registrului de Boli Profesionale de la
Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Complexitatea problemei este amplificată și de către natura bolii canceroase unde factorii de
risc din mediu profesional acţionează sinergic cu alţi factori externi, au perioade de latenţă de
ordinul zecilor de ani și efectul lor depinde de susceptibilitatea individuală.
Pornind de la cadrul strategic european, în anul 2015, un grup de lucru format din
reprezentanţi ai principalelor instituţii responsabile de prevenirea bolilor profesionale, la
iniţiativa Ministerului Muncii (autoritatea competentă responsabilă de elaborarea strategiei) a
lucrat la elaborarea proiectului Strategiei Naţionale în domeniul SSM pentru perioada 2016-
2020. Prinicpalele provocări identificate în relaţie cu cancerul profesional au fost: (i)
capacitatea limitată de a depista bolile profesionale cu timp de latenţă mare (inclusiv
cancerul) în stadii precoce, datorita unui sistem de supraveghere a stării de sănătate care nu
acoperă angajatul după ieșirea din mediul de muncă nociv; (ii) acţiuni de identificare a

206
riscurilor noi și emergente limitate de resursele materiale și umane disponibile la nivelul
autorităţilor teritoriale (DSP); (iii) eficacitatea scăzută a acţiunilor de control în domeniul
sănătăţii în muncă la nivelul DSP.
Recent, Uniunea Europeană a decis să propună noi măsuri de reglementare a expunerii la
agenţi cancerigeni prin stabilirea valorii limită de expunere la locul de muncă pentru 25
agenţi cancerigeni.
Pornind de la cadrul strategic european, în anul 2015, un grup de lucru format din
reprezentanţi ai principalelor instituţii responsabile de prevenirea bolilor profesionale, la
iniţiativa MM (autoritatea competentă responsabilă de elaborarea strategiei) a lucrat la
elaborarea proiectului Strategiei Naţionale în domeniul SSM pentru perioada 2016-2020.
Prinicpalele provocări identificate în relaţie cu cancerul profesional au fost: (i) capacitatea
limitată de a depista bolile profesionale cu timp de latență mare (inclusiv cancerul) în stadii
precoce, datorita unui sistem de supraveghere a stării de sănătate care nu acoperă angajatul
după ieșirea din mediul de muncă nociv; (ii) acţiuni de identificare a riscurilor noi și
emergente limitate de resursele materiale și umane disponibile la nivelul autorităţilor
teritoriale (DSP); (iii) eficacitatea scăzută a acţiunilor de control în domeniul sănătăţii în
muncă la nivelul DSP.
Rezultatele implementării metodologiei in anul 2016
Acţiunea a fost implementată în 36 de DSP-uri. Dintre cele 6 direcţii care nu au implementat
metodologia, DSP Tulcea a explicat că nu există personal specializat de medicina muncii
(medic/asistent) care să desfășoare aceste activităţi.
Situaţia cazurilor de cancer profesional semnalate/declarate este prezentată în tabelul de mai
jos:
Observaţii generale:
- numărul de cancere profesionale semnalate este extrem de mic faţă de numărul
estimat pe baza datelor epidemiologice;
- cazurile de cancer profesional semnalate au fost confirmate și declarate.
date anul noxa
judet trimise* Tip de cancer semnalarii profesionala
ALBA 99
ARAD 0
ARGES 0
BACAU 99
BIHOR 0
BISTRITA 0
BOTOSANI 0
BRAILA 0
BRASOV 99
BUCURESTI 0
BUZAU 0
CALARASI 0
CARAS
SEVERIN 0

207
date anul noxa
judet trimise* Tip de cancer semnalarii profesionala
CLUJ 0
CONSTANTA 0
COVASNA 0
DAMBOVITA 0
DOLJ 0
GALATI
GIURGIU 0
hidrocarburi
neo aromatice,
bronhopulmonar pulberi de
LSD (carcinom carbune,
GORJ 1 non-microcelular) 22.06.2016 pulberi de mica
HARGHITA 0
HUNEDOARA 0
IALOMITA 0
IASI 0
ILFOV 99
MARAMURES 0
MEHEDINTI 0
MURES 0
NEAMT 0
OLT 0
PRAHOVA 99
SALAJ 0
SATU MARE 0
SIBIU 0
radiatii
limfom malign ionizante
SUCEAVA 1 non Hodgkin 2016 uraniu radon
TELEORMAN 0
TIMIS 0
lipsa
medic
med
TULCEA muncii
VALCEA 0
VASLUI 0
VRANCEA 0
TOTAL
CAZURI 2
*99 lipsa date
Obiectivele si intervenţiile necesare la nivelul MS:

208
1. prevenţia primară a cancerului profesional prin recunoașterea/evaluarea
și
eliminarea/evitarea riscului: actualizarea permanentă a listelor de agenți cancerigeni
profesionali și a valorilor limită stabilite prin legislația SSM, conform celor mai noi
informații științifice, prin inițiative promovate în cadrul comisiei interministeriale MM și MS
și a comisiei de specialitate de medicina muncii din cadrul MS; actualizarea listei de
biomarkeri de expunere utilizați în supravegherea medicală a expușilor profesionali; acțiuni
de conștientizare și informare a medicilor de medicina muncii dar și de alte specialități în cu
privire la riscul cancerigen profesional – prevenirea expunerii și modul de control; programe
de formare a asistenților in domeniu de igienă industrială; creşterea gradului de conştientizare
referitor la carcinogenii de la locul de muncă în rândul specialiștilor din DSP; creșterea
calității și competitivității furnizorilor de servicii pentru sănătate în muncă, atat din domeniu
public cat si din domeniul privat; întărirea capacității laboratoarelor de toxicologie din DSP și
INSP de a identifica și măsura agenții cancerigeni chimici și fizici din mediul profesional;
monitorizarea și abilitarea periodică a laboratoarelor de toxicologie industrială; continuarea
programului național de monitorizare a factorilor de risc cancerigen profesionali; colectarea
sistematică și standardizată a datelor privind persoanele expuse profesional la risc cancerigen
(registrul de expuși profesionali); elaborarea unui model standard de raport anual de medicina
muncii consolidarea registrului de boli profesionale; implementarea in registrele regionale de
cancer a unor campuri de identificare a profesiei/activitatii economice (ex. cod COR/CAEN)
care sa permita evluarea riscului profesional; activități de cercetare pentru cuantificarea
riscului specific și a poverii cancerului profesional în România.
2. prevenţia secundară: actualizarea permanentă a listei biomarkerilor de
efect
precoce; actualizarea fișelor de examinare medicală de medicina muncii prin includerea unor
metode noi, cu specificitate și sensibilitate mare, ca metode de screening în grupurile cu risc
crescut profesional; supravegherea stării de sănătate a angajaților cu risc de expunere la
agenți cancerigeni și după încetarea expunerii; informarea medicilor de alte specialități decât
medicina muncii cu privire la modul de diagnostic precoce, semnalare, declarare a cancerelor
profesionale.
Cancerul profesional poate apărea prin expunerea îndelungată la agenții cancerigeni prezenți
la locul de muncă. În general, este necesar un interval de minim 10 ani între expunerea la
agenții cancerigeni și apariția primelor semne de boală. Cele mai frecvente tipuri de cancer
asociate expunerii profesionale sunt cancerul bronho-pulmonar, mezoteliomul pleural,
cancerul laringian, cancerul nazofaringian, cancerul ovarian, de vezică urinară, leucemiile.
În analiza acestor date este important de reținut că ele reflectă situația expunerii la agenți
cancerigeni din trecut; cazurile de cancer profesional diagnosticate în prezent sunt rezultatul
expunerilor de acum 10-20 sau chiar 40 de ani. De asemenea, ele se bazează pe estimări ale
nivelelor de expunere și mai puțin pe măsurători exacte ale concentrațiilor de substanțe la
locurile de muncă.

209
II. Bolile profesionale in activitati care conduc la suprasolicitare
musculoscheletala
Eugenia Herlea, medic primar medicina muncii - CRSP București
Bolile profesionale musculoscheletale ocupau in 2015 primul loc in patologia profesionala,

iar ultimii cinci ani le-au avut in primele trei locuri. Activitatile cu efort mare, in pozitii fixe,
vicioase sau sedentare cu si fara miscari repetitive au contribuit la apariţia lor afectand
lucrători din diverse domenii de activitate, de la constructii si minerit pana la administratie
publica, invatamant si arta.
Studiul a urmarit cateva aspecte: expunerea, prin intrebari legate de securitatea muncii (fişa
chestionar nr. 1), supraveghera sanatatii lucrătorilor prin examinarile medicale din cabinetele
de medicina muncii (fişa chestionar nr.2) si declararea lor ca boli profesionale de catre
medicii de medicina muncii din DSP (fişa chestionar nr.3).
1.In ceea ce priveste expunerea am primit din tara, din 33 de DSPJ, respectiv 78,5%,
informatii despre 468 obiective economice in care evaluarea efortului fizic si a gradului de
suprasolicitare osteo-musculo-articulara s-a realizat in 87,4% din cazuri, 3/4 de catre
evaluatori externi: persoane fizice autorizate, srl-uri si DSP-uri si 1/4 de catre evaluator
interni. Domeniile de activitate din care am primit informatii au pe primul loc constructiile cu
27%, urmate de exploatarea si prelucrarea lemnului, cu 20% si pe al treilea loc domeniul
agroalimentar cu 14%.
2.Supravegherea starii de sanatate s-a adresat in acesti ani unui numar din ce in ce mai mare
de lucrători: in primul interval, de la 32 144 de lucrători la 36 109 si apoi a crescut in 2015 la
36 530; 65% dinte controalele medicale la angajare sau periodice s-au initiat la propunerea
angajatorului si doar 5% s-au initiat de catre angajat. Numarul de controale clinice facute in
scop de prevenire a aparitiei bolilor profesionale musculoscheletale s-a adresat unui numar
mai mic de persoane decat cel al lucrătorilor supraveghetati pentru efort fizic mare si
suprasolicitare osteo-articulara. Evolutia are tendinte de crestere in ambele intervale.
Explicatia o constituie faptul ca nu toti lucrătorii expusi au participat, probabil din motive
obiective, la controlul medical periodic astfel in primul interval numarul absentilor a scazut
de la 18% la 14 % iar in cel de-al doilea numarul absentilor a ramas constant, de 14%.
In opinia medicilor de medicina muncii care supravegheaza starea de sanatate a lucrătorilor

din obiectivele economice luate in observatie in 79% din cazuri apariţia acestor afectiuni in
sfera musculoscheletala, afectiuni care au dus la schimbarea locului de munca, a avut drept
cauza inadaptarea la efortul fizic excesiv si in 21% din cazuri cunostintele inadecvate privind
securitatea in munca si cele de diminuare a riscului.
3.Declararea bolilor profesionale a fost elaborata in urma consultarii rezultatelor sintezei

nationale „Morbiditatea incidentei bolilor profesionale si a absenteismului medical prin boala
profesionala". Analiza bolilor profesionale a fost facuta din punct de vedere cantitativ si
calitativ. Componenta cantitativa se refera la numarul bolilor profesionale osteo-musculo-
articulare inregistrate in 2013, 2014 si 2015, iar cea calitativa este legata de domeniile de

210
activitate sau ramurile industriale, ocupatia lucrătorilor, studiile si genul acestora, tipurile de
afectiuni si de activitati care au condus la dobandirea lor, respectiv cauzele de aparitie.
Pe domenii de activitate (desi se numesc ramuri industriale, prefer domenii de activitate

deoarece domeniul artistic, cel sanitar, administrativ, invatamantul nu se incadreaza la
―ramuri industriale‖) se observa ca in 2013 domeniile constructii, inclusiv cele de masini,
energetic si cel al transportului si telecomunicatiilor s-au situat pe primele 3 locuri, in 2014
ordinea este energetic, constructii si transport/telecomunicatii si in 2015 energetic pe primul
loc, transport - telecomunicatii si constructii.
In ceea ce priveste ocupatia lucrătorilor, pe primele 10 locuri in ordine descrescatoare, in

2013 se inregistrau: lacatus (46 boli profesionale), conducator vehicule (37 boli profesionale),
miner (24 boli profesionale), electrician (15 boli profesionale), lucrator administratie publica
(15 boli profesionale), muncitor necalificat (14 boli profesionale), turnator formator (14 boli
profesionale), sudor (12 boli profesionale), textilist (12 boli profesionale), operator (11 boli
profesionale). In 2014 pe primele 10 locuri, in ordine descrescatoare se inscriau: lacatus 40,
miner 32, conducator vehicule 30, sudor 17, electrician 15, preparator 14, masinist 11,
confectioner 9, bobinator 7, manipulant7. In 2015 pe primele 10 locuri, in ordine
descrescatoare s-au inscris: lăcătus 73, miner 42, conducator vehicule 26, electrician 18,
masinist 15, maistru 11, artificier 10, mecanic 10, presator 7, strungar, sudor, zidar 6. Pe
primele 3 locuri se afla acelasi tip de ocupatii, proportional din punct de vedere numeric cu
numarul total de boli profesionale osteomusculoarticulare declarate in fiecare an si de fiecare
data primul loc este ocupat de meseria de lacatus, care are aceeasi tendinta de scadere in
primul interval si de crestere in cel de-al doilea ca si numarul total de boli profesionale.
In ceea ce priveste pregătirea profesionala, studiile primare si medii predomina, cu peste 90%
in fiecare an, asa cum se poate observa si din graficul de mai jos. In 2013 si 2014 persoanele
cu studii superioare erau in proportie de 6%, dar in 2015 au scazut cu un procent.
In perioada 2013 – 2015 tendinta de predominanta a genului masculin in aceste afectiuni se

pastreaza desi am marit numarul de afectiuni osteomusculoarticulare investigate, nu numai
cele produse de efortul fizic si manipularea de greutati ca in 2011 – 2013 ci si cele produse de
miscari repetitive, monotone, suprasolicitari articulare, pozitii sezand prelungit
Tipurile de afectiuni inregistrate in fiecare an sunt redate in tabelul de mai jos si apoi ilustrate
in graficul urmator:
Tip de afectiune profesionala 2013 2014 2015
Nr. BP % Nr. BP % Nr. BP %
Artroze 64 18 7 3 10 3
Discopatii si hernia de disc 267 75 242 90 303 89
Deformari ale coloanei vertebrale 3 1 4 2 8 2
Periartrite 7 2 3 1 6 2
Tendinite 2 1 1 - 0 -
Epicondilite 0 - 4 2 2 1
Bursite 1 - 0 - 1 -
Tenosinovite 3 1 3 1 5 2
Sindrom de tunel carpian si cubital 6 2 3 1 3 1
Leziuni de menisc 0 - 0 - 1 -
TOTAL 353 100 267 100 339 100

211
Tipurile de activitati care au dus la instalarea acestor afectiuni au fost cele care au imprimat
pozitii vicioase, fortate, manipularea si ridicarea greutatilor, miscarile repetitive, pozitiile de
ortostatism prelungit sau sezand prelungit, suprasolicitari posturale, efort fizic mare.
Cauza % inBP 2013 % inBP 2014 % inBP 2015

Manipulare, ridicare, purtare greutati 65 59 81
Pozitii vicioase 67 34 42
Ortostatism prelungit 31 16 22
Efort fizic mare, stres si suprasolicitari 11 15 5
posturale
Riscuri fizice 9 13 6
Miscari repetitive 13 12 9
Pozitie sezand prelungita 9 9 5
Microtraumatisme repetate 0,3 0,4 0,3
PREZENTAE REGIUNE CENTRU
Regiunea Centru este formata din 6 judete: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu.
Au fost luate in studiu 42 de obiective economice din 5 judete: Brasov, Covasna, Harghita,
Mures si Sibiu si are un indicator de evaluare de 83%. Cele 42 de obiective reprezinta 9% din
obiectivele studiate in intreaga tara.
Din toate datele prezentate mai sus se constata ca numarul bolilor profesionale generate de
suprasolicitarile musculoscheletale a scazut intre 2013 si 2014 de la valoarea de 42 la cea
de 39 si a crescut in 2015 la valoarea de 43 in regiunea Centru, inscriindu-se in evolutia
pe care la avut-o in intreaga tara in aceeasi perioada; cele mai numeroase afectiuni
profesionale sunt cele din domeniul constructiilor in 2013 si in industriade prelucrare a
lemnui in 2014 si 2015 , ocupatiile cu cele mai multe boli profesionale declarate sunt cele de
confectioner si slefuitor pentru 2013, de confectioner, tamplar si lacuitor in 2014 si de finisor
si lacuitor in 2015 – lacatusii, conducatorii de vehicule si minierii care ocupau pozitiile
fruntase in tara in perioada 2013 – 2015 se situeaza uneori pe pozitia a doua in regiunea
Centru;, predomina la sexul masculin, la persoanele cu studii primare si medii si cauza cea
mai frecventa de aparitie a acestor afectiuni este manipularea, ridicarea si purtatrea
greutatilor alaturi de pozitiile vicioase; cele mai numeroase afectiuni sunt discopatiile
incluzand si hernia de disc in fiecare din anii investigati.
PREZENTARE REGIUNEA NORD EST

Regiunea Nord Est este formata din 6 judete: Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si
Vaslui. Au fost luate in studiu 72 de obiective economice din 5 judete: Bacau, Botosani, Iasi,
Neamt si Vaslui si are un indicator de evaluare de 83%. Cele 72 de obiective reprezinta 15%
din obiectivele studiate in intreaga tara.
Din toate datele obtinute se constata ca numarul bolilor profesionale generate de
suprasolicitarile osteomusculoarticulare a scazut in intervalul 2013 – 2014 si a ramas
constant intre 2014 si 2015 in regiunea NE; s-au inregistrat in proportii egale in domeniul

212
constructiilor, al sanatatii, transporturi, IT, Confectii, administratie publica, metalurgie si
ind.chimica , ocupatia de lacatus care este cea mai frcventa in tara in perioada 2013 – 2015
este mentionata doar in 2014 si nu exista o clasificare de ocupatii deoarece sunt individuale,
predomina la sexul masculin, la persoanele cu studii primare si medii si cauza cea mai
frecventa de aparitie a acestor afectiuni este manipularea greutatilor si pozitiile vicioase si
afectiunile pe care le cauzeaza sunt discopatiile incluzand si hernia de disc, sindromul de
tunel carpian, periartrita si artroza.
PREZENTARE REGIUNEA NORD VEST
Regiunea Nord Vest (NV) este formata din 6 judete: Bihor, Bistrita Nasaud, Cluj,
Maramures, Satu Mare si Salaj. Au fost luate in studiu 129 de obiective economice din 5
judete: Bihor, Bistrita Nasaud, Cluj, Maramures si Salaj si are un indicator de evaluare de
83%. Cele 129 de obiective reprezinta 28% din obiectivele studiate in intreaga tara.
suprasolicitarile osteomusculoarticulare a crescut intre 2013 si 2015 in regiunea NV, ceea ce
nu se inscrie in evolutia pe care au avut-o in intreaga tara in aceeasi perioada; cele mai
numeroase fiind cele din domeniul constructiilor, ocupatiile cu cele mai multe boli
profesionale declarate sunt cele de conducator vehicule, lacatus si miner predomina la sexul
masculin, la persoanele cu studii primare si medii, cauza cea mai frecventa de aparitie a
acestor afectiuni este manipularea greutatilor si cele mai numeroase afectiuni sunt
discopatiile incluzand si hernia de disc.
PREZENTARE REGIUNEA SUD EST
Regiunea Sud Est (SE) este formata din 6 judete: Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si
Vrancea. Au fost luate in studiu 37 de obiective economice din 5 judete: Buzau, Constanta,
Galati, Tulcea si Vrancea si are un indicatorului de evaluare de 83%. Cele 37 de obiective
reprezinta 8% din obiectivele studiate in intreaga tara.
suprasolicitarile musculoscheletale a inregistrat o crestere modesta in perioada 2013 – 2014
(cu o unitate) si a ramas constant intre 2014 – 2015 in regiunea SE, ceea ce nu se inscrie in
tendinta descrescator-crescatoare pe care a avut-o numarul bolilor profesionale in tara; cele
mai numeroase fiind cele din domeniul constructiilor de masini, ocupatiile cu cele mai multe
boli profesionale declarate sunt cele de confectioner obiecte anticorozive 2013 si mecanic in
2015, predomina la sexul masculin, la persoanele cu studii primare si medii si cauza cea
mai frecventa de aparitie a acestor afectiuni este manipularea, ridicarea si purtatrea
greutatilor, pozitiile vicioase si riscurile fizice in special vibratiile si cele mai numeroase
afectiuni sunt discopatiile incluzand si hernia de disc.
PREZENTARE REGIUNEA SUD

213
Regiunea Sud este formata din 8 judete: Ilfov, Prahova, Calarasi, Ialomita, Dambovita,
Arges, Giurgiu si Teleorman. Au fost luate in studiu 46 de obiective economice din 6 judete:
Ilfov, Prahova, Calarasi, Ialomita, Dambovita si Arges si are un indicator de evaluare de
75%. Cele 42 de obiective reprezinta 10% din obiectivele studiate in intreaga tara.

suprasolicitarile musculoscheletale a scazut intre 2013 si 2014 si a ramas constant in
perioada 2014 - 2015 in regiunea Sud; cele mai numeroase afectiuni profesionale sunt cele
din domeniul constructiilor si in special al celor din domeniul constructiilor de masini,
ocupatiile cu cele mai multe boli profesionale declarate sunt cele de turnator-formator
pentru 2013, pentru 2014 sudorul si pentru 2015 lacatusul; predomina la sexul masculin, la
persoanele cu studii primare si medii si cauza cea mai frecventa de aparitie a acestor
afectiuni este manipularea, ridicarea si purtatrea greutatilor, in proportie de peste 50% ;
cele mai numeroase afectiuni sunt discopatiile incluzand si hernia de disc, peste 80%, pentru
totata perioada luata in studiu.
PREZENTAREA REGIUNII SUD VEST

Regiunea Sud Vest este formata din 5 judete: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea. Au fost
luate in studiu 56 de obiective economice din 3 judete: Mehedinti, Dolj si Valcea si are un
indicator de evaluare de 60%. Cele 56 de obiective reprezinta 12% din obiectivele studiate
in intreaga tara.

suprasolicitarile musculoscheletale in regiunea Sud Vest a scazut intre 2013 – 2014 si a
crescut in perioada 2014 – 2015 avand o evoluti asemanatoare cu aceea din intreaga tara; cele
mai numeroase afectiuni profesionale sunt cele dobndite in constructii (incluzand si
domeniile constructiilor de masini si cel al echipamentelor si materialelor de constructii)
pentru anul 2013 si in domeniul energetic pentru 2014 si 2015; ocupatia cu cele mai multe
boli profesionale declarate in perioada 2013 – 2015 este aceea de lacatus, asemanator
clasificarii din tara; predomina la sexul masculin, la persoanele cu studii primare si medii
(90%) si cauzele cele mai frecvente de aparitie a acestor afectiuni sunt neprecizate in 2013 si
2014 si in 2015 sunt pozitiile vicioase si manipularea, ridicarea si purtatrea greutatilor; cele
mai numeroase afectiuni sunt discopatiile incluzand si hernia de disc si apoi artrozele.
PREZENTAREA REGIUNII VEST

Regiunea Vest este formata din 4 judete: : Arad, Caras Severin, Hunedoara si Timis. Au fost
luate in studiu 86 de obiective economice si are un indicator de evaluare de 100%. Cele 86
de obiective reprezinta 18% din obiectivele studiate in intreaga tara.

suprasolicitarile musculoscheletale in regiunea Vest a scazut intre 2013 – 2014 si a crescut in
perioada 2014 – 2015 avand o evoluti asemanatoare cu aceea din intreaga tara; cele mai
numeroase afectiuni profesionale sunt cele dobndite in domeniul energetic pentru perioada
2013 - 2015; ocupatia cu cele mai multe boli profesionale declarate in perioada interesata
este aceea de miner urmata de cea de lacatus; predomina la sexul masculin, la persoanele cu

214
studii primare si medii (peste 95%) si cauzele cele mai frecvente de aparitie a acestor
afectiuni sunt manipularea, ridicarea si purtatrea greutatilor urmate de pozitiile vicioase si
miscarile repetitive; cele mai numeroase afectiuni sunt discopatiile incluzand si hernia de
disc si apoi artrozele si deformarile de coloana vertebrala.
PREZENTAREA MUNICIPIULUI BUCURESTI

Municipiul Bucuresti a detinut un indicator de evaluare fizic de 0 necompletand niciun
formular. Din sinteza nationala a INSP, referitoare la evolutia anuala a bolilor profesionale,
am folosit datele inregistrate provenind de DSP Bucuresti pentru a le folosi la studierea
situatiei bolilor profesionale produse in activitati cu suprasolicitare musculoscheletala, in
perioada 2013 – 2015. Astfel am putut intocmi chestionarul A3 care era adresat medicilor de
medicina muncii din DSP, aceia care au declarat bolile profesionale.

suprasolicitarile musculoscheletale in municipiul Bucuresti a scazut intre 2013 – 2015 si nu a
avut o evolutie asemanatoare cu aceea din intreaga tara; cele mai numeroase afectiuni
profesionale sunt cele dobndite in domeniul transpoturilor; ocupatia cu cele mai multe boli
profesionale declarate in perioada 2013 – 2015 este aceea de conducator vehicule,;
predomina la sexul masculin, la persoanele cu studii primare si medii (peste 90%) si cauzele
cele mai frecvente de aparitie a acestor afectiuni sunt pozitia sezand prelungita si vibratiile
aplicate intreului corp; cele mai numeroase afectiuni sunt discopatiile incluzand si hernia de
disc in proportie de peste 90%.
COMPARATII INTER-REGIONALE
Au fost luate in studiu 468 de obiective economice din 33 de judete, apartinand regiunilor
Nord Vest, Nord Est, Sud Vest, Sud Est, Vest, Sud, si Centru. Numarul obiectivelor trimise
din fiecare judet care acopera o regiune se insumeaza, rezultand un coeficient cu care fiecare
judet participa la sinteza nationala si cea a regiunii respective si astfel:
 regiunea Nord Vest (NV) este formata din 6 judete: Bihor, Bistrita Nasaud, Cluj,
Maramures, Satu Mare si Salaj si participa cu 129 obiective economice investigate
care reprezinta 28% din cele 468 de obiective economice luate in studiu;
 regiunea Vest (V) este formata din 4 judete: Arad, Caras Severin, Hunedoara si Timis
si participa cu 86 obiective economice investigate (18%);
 regiunea Nord Est (NE) este formata din 6 de judete : Bacau, Botosani, Iasi, Neamt,
Suceava si Vaslui si participa cu 72 obiective economice investigate (15%);
 regiunea Sud Vest (SV) este formata din 5 judete: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si
Valcea si participa cu 56 obiective economice investigate (12%);
 regiunea Sud (S) este formata din 8 judete: Arges, Calarasi, Dambovita,Giurgiu,
Ialomita, Ilfov, Prahova si Teleorman si participa cu 46 obiective economice
investigate (10%);

215
 regiunea Centru (C) este formata din 6 judete: Alba, Brasov, Covasna, Harghita,
Mures si Sibiu si participa cu 42 de obiective economice investigate (9%);
 regiunea Sud Est (SE) este formata din 6 de judete: Braila, Buzau, Constanta, Galati,
Tulcea si Vrancea si participa cu 37 obiective economice investigate (8%);
 Municipiul Bucuresti nu a participat cu nici un obiectiv la aceasta sinteza.

Cele mai multe obiective economice studiate in tara au fost din domeniul constructiilor,
respectiv 27%, atat constructiile propriu-zise cat si cel al constructiilor de masini si al
materialelor si echipamentelor de constructii si se refera la perioada 2013 – 2015. Locul
secund este ocupat de industria de prelucrare a lemnului cu 20% din totalul obiectivelor
investigate sic el de-al treilea loc este ocupat de domeniul agroalimentar cu 14% din
obiective. Daca ne referim la primele 3 locuri din domeniile studiate in perioada 2013 – 2015
in fiecare regiune din tara observam ca fiecare dintre regiuni contine in primele 3 locuri un
domeniu din cele majoritare in tara.
In ceea ce priveste evaluarea riscului in obiectivele studiate privind efortul fizic si

suprasolicitarile posturale se constata ca la nivelul tarii doar 87% din obiectivele studiate au
fost evaluate, procent asemanator cu cel al regiunii Centru unde avem 88% din obiective
evaluate. Regiunea SE are 97% din obiective evaluate, urmata de NV cu 91% si Sud cu 90%.
Regiunea cu procentul de evaluare cel mai scazut dar suficient este NE, cu 78%.
Masurile tehnico-organizatorice propuse majoritar s-au situat in categoria echipamentelor

mecanice pentru evitarea manipularii maselor pentru tara 69% si regiunile SV 52%, NE 58%,
Sud 67% si Centru 79% si in categoria recomandarilor legate de caracteristicile masei, ale
mediului de munca, tipului d efort fizic si cerintelor activitatii pentru regiunile V cu 74%,
NVcu 78% si SE cu 84%.
Informarea lucrătorilor din obiectivele economice studiate s-a realizat in toate acestea (100%)
in regiunea Centru. In NE s-a realizat in 97% din obiectivele studiate, tara si in regiunile NV,
SE, SV, Vest s-a ralizat in proportie de 95% si in SE in 85% din obiective.
Bolile profesionale declarate pe regiuni au fost analizate cantitativ: numar total de boli
osteomusculoarticulare declarate in 2013, 2014 si 2015 la nivelul tarii si pe regiuni. Sunt
prezentate mai jos graficele cu expresiile numerice si evolutive la nivelul tarii si in fiecare
regiune, inclusiv la nivelul municipiului Bucuresti, pentru a constata in care din acestea
modelul din tara este reprodus sau care regiune reprezinta tara ―in miniatura‖

216
Din punct de vedere calitativ, al domeniilor de activitate, anii 2013, 2014 si 2015 au situat
aceleasi domenii pe locuri diferite, cu ponderi diferite la nivelul intregii tari: in 2013
primele 3 locuri, care reprezinta 69% din totalul afectiunilor declarate, au fost ocupate de
constructii cu 36%, domeniul energetic cu o pondere de 21% si transport/telecomunicatii cu
12%; in 2014 primele 3 locuri, care reprezinta 70% din totalul afectiunilor declarate, au
fost ocupate de domeniul energetic cu o pondere de 39%, urmate de constructii cu 20% si
transport/telecomunicatii cu 11%; in anul 2015 primele 3 locuri, cu o pondere de 73%, sunt
ocupate de domeniul energetic cu 52%, urmate de transport/telecomunicatii cu 11% si
constructii cu 10%. Se observa ca domeniile sunt aceleasi dar ordinea si ponderea sunt
diferite.
Ocupatia lucrătorilor a evoluat in tara astfel, situand pe primele 3 locuri in 2013: lacatusii,
conducatorii de vehicule si minerii; in 2014 ordinea descrecatoare pe primele 3 locuri este
de lacatus, conducator vehicule si sudor; in 2015 lacatus, miner, conducator vehicule.
In ceea ce priveste pregatirea profesionala, studiile primare si medii predomina, cu peste 90%
in fiecare an atat in tara, in regiuni cat si in mun.Bucuresti.
Genul predominant, in fiecare an, este cel masculin atat in tara, cat si in regiuni.
Tipurile de afectiuni intalnite cel mai frecvent au fost discopatiile si hernia de disc, artrozele,
deformari ale coloanei vertebrale, periartrite, tendinite, epicondilite, bursite, tenosinovite,
sindrom de tunel carpian cubital, leziuni de menisc.
Cauzele afectiunilor la nivelul intregii tari au fost manipularea greutatilor, pozitiile vicioae,
ortostatismul sau pozitia sezand prelungite, efortul fizic mare, stresul si suprasolicitarile
postural, miscarile repetitive, microtraumatismele repetate, riscurile fizice: vibratiile si macro
sau microclimatul nefavorabil. La nivelul tarii cele mai frecvente au fost manipularea
greuatilor implicate in peste 59% ( 59 – 81%) in apariţia bolilor profesionale, urmate de
pozitiile vicioase cu o implicare intre 34 – 67% in apariţia bolilor musculoscheletale si
ortostatismul prelungit implicat intre 16 – 31% in apariţia bolilor profesionale.

217
CONCLUZII
Regiunile unde s-au inregistrat cele mai multe obiective econmice au fost NV 28%, Vest
18% si NE 15% cu mentiunea ca regiunea Vest este singura in care toate DSPJ au raspuns, ca
in fiecare an, la toate subiectele de cercetare alese.
Toate societatile comerciale luate in studiu in tara au domeniul constuctiilor pe primul loc si
acest lucru se regaseste in regiunile NV, SV, NE si SE.
Evaluarea riscului in obiectivele economice s-a realizat in proportia cea mai mare in
regiunea SE ( 97%) unde evaluatorii au fost externi in 4/5 din obiective, situatie intalnita si in
regiunile Sud si Centru.
 Majoritatea masurilor tehnico-organizatorice propuse de evaluator s-a situat in categoria

echipamentelor mecanice pentru evitarea manipularii maselor: 69% pentru tara si 52% pentru
SV, 58% NE, 67% Sud si 79% pentru regiunea Centru.
Informarea lucrătorilor din obiectivele economice studiate s-a realizat in proportie de100%
in toate acestea in regiunea Centru.
Numarul total de lucrători expusi si numarul controalelor clinice efectuate acestora au

crescut in intregul interval de timp urmarit asa cum s-a intamplat si in regiunile NV si NE.
La nivelul intregii tari se observa ca numarul accidentelor scade in ambele intervale pe cata
vreme numarul bolilor profesionale scade in primul interval (2013 – 2014) si creste in
intervalul urmator (2014 – 2015) asa cum se intampla si din punct de vedere cantitativ pe tara
(353 declarate in 2013, 267 in 2014 si 339 in 2015), deci lotul total a fost reprezentativ ales.
Regiunea in care evolutia numarului accidentelor de munca si a bolilor profesionale este
asemanatoare cu ceea ce se intampla in tara este regiunea Sud.
Supravegherea medicala a fost initiata majoritar de catre angajator, asa cum prevede
legislatia in vigoare si doar in procente mici a fost la solicitarea angajatului. De procentul
ideal, respectiv 100% cerinta angajatorului si 0 cerinta angajatului, se apropie cel mai mult
regiunea Centru si regiunea SE.
O parte dintre lucrătorii expusi la suprasolicitari musculoarticulare carora li s-au efectuat
controale clinice au avut simptomatologie osteomusculoarticulara si in functie de numarul,
durata si gravitatea acesteia s-au recomandat investigatii radiologice; in functie de rezultatul
acestora si de evolutia afectiunilor musculoscheletale in final s-a schimbat locul de munca al
angajatului
Din puct de vedere calitativ, al domeniilor de activitate, in anii 2013, 2014 si 2015 se
observa ca aceleasi domenii de activitate s-au situat pe locuri diferite, cu ponderi diferite la
nivelul intregii tari: in 2013 pe primul loc se afla constructiile in tara si in regiunile
Centru, NE, NV, SE, Sud, SV si Vest; in 2014 si 2015 domeniul energetic ocupa primul loc
atat in tara cat si in regiunile: NE, SV si Vest. Din punct de vedere al ocupatiei cei mai
numerosi lucrători au fost lacatusii, conducatorii de vehicule si minerii in proportie diferita,
dar ocupand unul dintre primele trei locuri si acest lucru se regaseste in toate regiunile si

218
mun.Bucuresti, mai putin in regiunea SE. In ceea ce priveste pregatirea profesionala, cei
cu studii primare si medii predomina (peste 90%) in fiecare an atat in tara, in regiuni cat si in
mun.Bucuresti. Genul predominant, in fiecare an, este cel masculin atat in tara, cat si in
regiuni deoarece majoritatea afectiunilor sunt discopatii (inclusiv hernia de disc) si artroze,
unde majoritar afectati sunt barbatii; genul feminin predomina in afectiunile de tipul
tenosinovitelor, tendinitelor, periartritelor si sindromului de tunel carpian, in general afectiuni
ale oaselor si articulatiilor mici, cu pondere redusa in tipurile de afectiuni date de
suprasolicitarile musculoscheletale asa cum se va relua la tipurile de afectiuni
musculoscheletale interesate. Discopatiile si hernia de disc au dominat procentual in perioada
2013 – 2015, mai putin in 2013: in NE 40%, Centru 48% si NE 40% si SE 25% si in 2015 in
NV si NE unde artrozele le-au luat locul. Cele mai apropiate de modelul din tara, cu afectiuni
din grupul discopatiilor si artrozelor de peste 90% sunt regiunile NV, SV si mun.Bucuresti.
Cauzele afectiunilor la nivelul intregii tari intalnite cu frecventa cea mai mare au fost
manipularea greutatilor implicate in peste 59% ( 59 – 81%) in apariţia bolilor profesionale,
urmate de pozitiile vicioase cu o implicare intre 34 – 67% in apariţia bolilor
musculoscheletale si ortostatismul prelungit implicat intre 16 – 31% in apariţia bolilor
profesionale. Manipularea de greuati si pozitiile vicioase sunt nelipsite in cauzele de aparitie
a bolilor profesionale atat in tara, cat si in regiuni si municipiul Bucuresti si situatia din tara
se regaseste in regiunile Sud si SV.

219
III. Identificarea şi evaluarea factorilor de risc ocupaţionali în unităţi
spitaliceşti şi aprecierea impactului acestora asupra stării de sănătate
a angajaţilor în scopul propunerii de măsuri preventive adecvate
RESPONSABIL: DR. Eugenia Dănulescu – CRSP IAŞI
Motivaţie:
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a admis şi subliniat că riscul biologic reprezintă o
problemă vitală la nivel internaţional. Personalul medical, mai ales cel din spitale este expus
permanent la factori de risc specifici, dintre care expunerea la agenţi biologici reprezintă
riscul major. Boala profesională prin agenţi biologici poate fi contractată atât prin contact
nemijlocit cu pacientul, cât şi prin contact cu sângele şi alte produse biologice contaminate.
Dată fiind expunerea permanent a personalului medical la astfel de situaţii, se poate deduce
că accidentele prin expunere la sânge (AES) constituie o problemă de stringentă actualitate.
În prezent, în România există insuficiente date pentru a evalua riscul de expunere şi de a
estima incidenţa infecţiilor post -expunere la sânge şi produse biologice la personalul care
lucrează în sistemul sanitar.
Scop şi Obiective generale:
Protejarea sănătăţii în relaţie cu munca la personalul din sectorul medical, prin
identificarea riscurilor prezente la locul de muncă şi aprecierea impactului acestora asupra
sănătăţii personalului, în vederea stabilirii de măsuri adecvate şi eficiente de profilaxie.
Prevenirea îmbolnăvirilor profesionale şi a accidentelor de muncă. Informarea angajatorilor şi
a angajaţilor din domeniul medico- sanitar asupra legislaţiei actuale, care transpune
Directivele europene, în vederea îmbunătăţirii supravegherii riscurilor ocupaţionale şi a
monitorizării sănătăţii angajaţilor.
În anul 2016, conform metodologiei s-au derulat următoarele activităţi: conceperea
formularelor de raportare şi transmiterea lor la toate DSP-urile din teritoriul arondat,
instruirea colaboratorilor pentru aplicarea acestora, colectarea şi centralizarea datelor trimise
de DSP urile judeţene, analiza şi prelucrarea datelor primite, elaborarea raportului de etapă.
Rezultate:
Conform formularelor trimise s- au avut în vedere următoarele aspecte:
- cunoaşterea efectivului de personal medico sanitar din spitalele publice din Moldova
- cunoaşterea modului de gestionare a riscurilor profesionale în unităţile spitaliceşti şi a
modului de supraveghere a stării de sănătate a angajaţilor
- evaluarea incidenţei AES şi a consecinţelor acestora
- evaluarea conformităţii aplicării legislaţiei din domeniu medicinii muncii.
De la un număr de 41 de spitale din 8 judeţe ale Moldovei: Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi,
Neamţ, Vaslui, Vrancea şi Suceava, au fost culese date aferente anilor 2014 şi 2015,
referitoare la: total angajaţi, examinaţi la angajare, examinaţi periodic,diagnostic apt,
diagnostic apt condiţionat, diagnostic inapt, indicarea schimbării locului de muncă, boli
profesionale, hepatită B acută sau cronică, prezenţa AgHBS, hepatită C acută sau cronică,
prezenţa Ac HCV, prezenţa Ac HIV, accidente prin expunere la risc biologic, alte accidente
la locul de muncă şi efectuarea de determinări de noxe.

220
Grafic nr. 1 Rezultatele controalelor medicale de medicina muncii
30000 24682 24810
25000 20553 20079

18501 17615
20000
15000
10000
2046 2453
5000 1325 2055 6 11
0
Angajaţi Examinaţi Examinaţi Apţi Apţi Inapţi
angajare periodic condiţionat
2014 2015
Se observă că: a crescut uşor numărul de angajaţi, de la 24682 în 2014, la 24810 în

2015;a crescut numărul examinaţilor la angajare de la 1325 în 2014, la 2055 în 2015; a scăzut
numărul examinaţilor periodic de la 20553 în 2014, la 20079 în 2015;a scăzut numărul
cazurilor diagnosticate ca „apţi‖ de la 18501 în 2014, la 17615 în 2015; a crescut numărul
cazurilor diagnosticate ca „apţi condiţionat‖ de la 2046 în 2014, la 2453 în 2015;a crescut
numărul cazurilor diagnosticate ca „inapţi‖ de la 6 în 2014, la 11 în 2015.
Compararea valorilor procentuale cu ajutorul testului „t‖ Student pentru date corelate, a
evidenţiat că: frecvenţa examinaţilor la angajare a crescut semnificativ de la 6,24% în 2014,
la 7,95% în 2015 (p=0,03); frecvenţa cazurilor cu diagnostic de „apt‖, a scăzut semnificativ
de la 90,89% în 2014, la 89,84% în 2015 (p=0,01); frecvenţa cazurilor cu diagnostic de „apt
condiţionat‖ a crescut de la 9,09% în 2014, la 10,13% în 2015 (p=0,01).
Considerăm că, deşi fără semnificaţie statistică (p=0,08), merită menţionată şi creşterea
incidenţei bolilor profesionale, de la 0,02% în 2014, la 0,08% în 2015.
Menţionăm că determinări de noxe s-au efectuat la 14,63% din spitale în 2014 şi la
17,07% în 2015, creşterea de 2,44% în 2015 fiind nesemnificativă statistic.
Au fost analizate cazurile de AES survenite la personalul medical din unităţile
spitaliceşti din judeţul Iaşi, înregistrate la DSP Iaşi, în anii 2014 şi 2015 pe baza Fişei de
supraveghere a accidentului post-expunere la produse biologice a personalului sanitar,
cuprins în Ord. MS 916/2006.
Astfel am luat în studiu un lot de 70 de cazuri de accidentare care au fost înregistrate în
trimestrul I din 2014 comparativ şi un lot de 56 de cazuri înregistrate în trimestrul I din 2015.
Frecvenţa AES a fost analizată în funcţie de mai multe variabile: vârstă, grupe de vârstă, sex,
vechime profesională, profesie, specialităţi medicale, dificultatea sarcinii executate în
momentul producerii AES, ziua din săptămână, intervalul orar în care s- a produs AES,
număr de ore lucrate înainte de producerea AES, profesii şi număr de ore lucrate înainte de
producerea AES. Rezultatele au fost prelucrate statistic prin testul (t) Student.
Pentru stabilirea loturilor de subiecţi care vor fi incluşi în studiul nostru, aşa cum am
menţionat, am calculat frecvenţa cazurilor de accidentare pe fiecare trimestru din ultimii doi

221
ani, 2014 şi 2015, cu scopul de a evidenţia eventuale modificări importante în frecvenţa
producerii accidentelor în activitatea profesională a personalului medical implicat.
Grafic nr. 2 : Evoluţia numărului de accidentări, pe trimestre, în ultimii doi ani
35
30
31.67 31.34
25
26.24 26.76
20 23.98 22.54
15 19.72 18.1
10
5
0
Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
2014 2015
Se poate constata că frecvenţa cazurilor de accidentare a scăzut semnificativ în trimestrul

I al anului 2015, comparativ cu trimestrul I al anului anterior (de la 31,67% la 19,72%,
p=0,001), în schimb crescând semnificativ frecvenţa cazurilor în trimestrul al II-lea (de la
23,98% la 31,34%, p=0,04) şi al III-lea (de la 18,1% la 22,54%, p=0,10), frecvenţa cazurilor
rămânând aceeaşi în trimestrul IV (26,24%, respectiv 26,76%).
Atât în trimestrul I din anul 2014, cât şi în aceeaşi perioadă din 2015, persoanele care au
suferit diferite accidentări, au avut aceeaşi vârstă medie (36,07 ± 8,72 ani în trimestrul I, 2014
şi 36,39 ± 8,45 ani în trimestrul I, 2015), vârstele variind între 20 şi 59 de ani. Se poate
observa faptul că frecvenţa mai mare a accidentărilor în trim. I din 2014 apare la vârste între
26 şi 35 de ani, iar în trimestrul I din 2015, între 31 şi 40 de ani. Se constată şi o scădere
semnificativă în 2015 a frecvenţei accidentărilor la persoane cu vârste între 46-50 ani (de la
5,71,43% la 0%, p=0,036), crescând însă semnificativ frecvenţa accidentărilor la persoane cu
vârste între 51-55 de ani (de la 0% la 7,14%, p=0,01).
Atât în trimestrul I din 2014, cât şi în trimestrul I din 2015, frecvenţa mai mare a
accidentărilor s-a înregistrat la persoane de sex feminin (68,57% în 2014, 85,71% în 2015).
Comparând însă frecvenţele accidentărilor în funcţie de sex în cei doi ani, s-a constatat că în
comparaţie cu anul 2014, în 2015 a scăzut semnificativ frecvenţa accidentărilor la bărbaţi (de
la 31,43% în 2014, la 14,29% în 2015, p=0,01), crescând semnificativ frecvenţa
accidentărilor la persoane de sex feminin (de la 68,57% în 2014, la 85,71% în 2015, p=0,01).
Am analizat în continuare distribuţia frecvenţei accidentărilor în funcţie de profesie.
Profesiile au fost grupate în 5 categorii:
 medici (medic, medic rezident, medic specialist, medic primar);
 asistenţi medicali;
 practicanţi (elev Scoală Sanitară postliceală, student medicină);
 personal de îngrijire (infirmier, îngrijitor);
 personal auxiliar (operator staţie neutralizare deşeuri infecţioase).

222
Grafic nr. 3: Frecvenţa (%) accidentărilor în funcţie de profesie
60 53.57
47.14
50
40
40
26.79
30
20 12.5
10 4.29 5.36 5.71

1.43 1.79
0
Medic Asistent Practicant Personal Personal
medical îngrijire auxiliar
Trim. I, 2014 Trim. I, 2015
Se poate constata că frecvenţa accidentării în rândul medicilor a scăzut semnificativ statistic

de la 47,14% în 2014, la 26,79% în 2015 (p=0,01), la celelalte categorii de personal
observându-se o tendinţă de creştere a frecvenţei accidentărilor, în special la asistenţi
medicali (de la 40% în 2014, la 53,57% în 2015, p=0,06) şi la personalul de îngrijire (de la
5,71% în 2014, la 12,5% în 2015 (p=0,09).
Cea mai mare frecvenţă a AES s a înregistrat în serviciile chirurgicale, urmate de serviciile
ATI.
Referitor la tipul accidentelor, fără a se constata diferenţe semnificative statistic în ce priveşte
evoluţia frecvenţei tipurilor de accidente în trimestrul I din 2014, comparativ cu trimestrul I
din 2015, menţionăm că în ambele perioade cuprinse în studiu, pe primul loc se situează
înţepările (cu diferite tipuri de ace, mai rar vârfuri de cuţit, bisturiu sau tijă ghid diagnostic) în
procent de 82,86% în trimestrul I 2014 şi 78,57% în 2015, pe locul al doilea situându-se
proiecţiile de lichide biologice, în procent de 14,29% în 2014 şi 17,86% în 2015 (în special
sânge şi rar alte lichide biologice: lichid ascită – 1 caz, spută sanghinolentă – 1 caz, salivă – 1
caz, aspirat traheal – 2 cazuri) şi pe ultimul loc tăierile, în procent de 2,86% în 2014 şi 3,57%
în 2015 (un caz tăiere profundă şi restul superficiale).
În majoritatea cazurilor, acestea s-au produs prin:
- autoaccidentare, mai frecvent în trim. I din 2015, 91,07% (51 cazuri din 56) faţă de 82,86%
(58 cazuri din 70), în trim. I din 2014, p=0,09;
- accidentare de către un coleg, mai frecvent în trim. I din 2014, 14,29% (10 cazuri din 70)
faţă de 5,36% în 2015 (4 cazuri din 56), p=0,05;
- de către pacient (1,43% în 2014 şi 1,79% în 2015);
- prin alte mecanisme (1,43% în 2014 şi 1,79% în 2015).
Referitor la gradul de dificultate al sarcinii executate în momentul producerii accidentărilor,
fără diferenţe semnificative, atât în trim. I din 2014, cât şi în 2015, în majoritatea cazurilor
accidentările s-au produs în timpul efectuării unor gesturi de rutină (84,29% - 59 cazuri din

223
70, în 2014 şi 82,14% - 46 de cazuri din 56, în 2015), restul apărând în situaţii de urgenţă
(15,71% - 11 cazuri din 70, în 2014 şi 17,86% - 10 cazuri din 56, în 2015).
Grafic nr. 4 : Statusul vaccinal HVB al cadrelor medicale accidentate
90 81.43
80 76.79
70
60
50
40
30 19.64
14.29
20 4.29 3.57
10
0
Vaccinat complet, 3 doze În curs de vaccinare Nevaccinat
Trim. I, 2014 Trim. I, 2015
În ceea ce priveşte statusul vaccinal HVB al cadrelor medicale care au suferit accidentări,
81,43% (57 din 70) din cazurile din trim. I din 2014 şi 76,79% (43 din 56) din cazurile din
trim. I, 2015, erau vaccinate complet cu 3 doze, 4,29% (3 din 70 cazuri din 2014) şi 3,57% (2
din cazuri din 2015) erau în curs de vaccinare, iar 14,29% (10 din 70 cazuri din 2014) şi
19,64% (11 din 56 cazuri din 2015), erau nevaccinate. Exceptând un singur caz din 2014, în
toate cazurile s-au luat imediat măsurile necesare pentru evitarea unor complicaţii ale
accidentărilor. Aceste măsuri au constat în: aplicarea unui program de urgenţă, purtarea
echipamentului de protecţie, efectuarea de examene serologice.
Compararea frecvenţei cu care au fost aplicate în cele două perioade studiate, unele măsuri de
protecţie şi prevenire a unor complicaţii după accidentare, a evidenţiat că:
- în trim. I 2015, a crescut semnificativ frecvenţa cu care s-a aplicat un program de urgenţă,
de la 84,29% în 2014, la 98,21% (p=0,005);
- a crescut semnificativ frecvenţa utilizării mănuşilor de protecţie, de la 72,86% în trim. I din
2014, la 98,21% în 2015 (p=0,0001);
- a crescut semnificativ frecvenţa purtării halatului, de la 94,29% în 2014, la 100% în 2015
(p=0,036);
- s-a redus semnificativ utilizarea măştii de protecţie de la 57,14% în 2102, la 41,07% în
2015 (p=0,037);
- s-a redus semnificativ numărul examenelor serologice anterioare producerii accidentelor,
de la 17,14% în 2014, la 1,79% în 2015 (p=0,003);
- s-a redus semnificativ numărul examinărilor de anticorpi anti HBS iniţiate după
accidentare, de la 78,57% în 2014, la 64,29% în 2015 (p=0,039).

224
Concluzii
1. Acest studiu demonstrează că riscul de accidentare în sectorul medical nu este un mit, ci
este cât se poate de real şi depinde de volumul de muncă dar şi de urgenţa aplicării
manevrelor medicale, de implicarea emoţională a personalului în starea de suferinţă a
pacienţilor, toate fiind component ale stresului; acesta fiind un factor de risc prin el
însuşi cu impact care amplifică riscul de accidentare.
2. În unităţile medicale ieşene se constată că este implementat un program de prevenire a
accidentării prin expunere la sânge şi produse biologice, program ce cuprinde măsuri cu
impact permanent şi măsuri aplicabile imediat în cazul producerii accidentului. Este
important de subliniat că este necesară atât implementarea cât şi respectarea programului
de prevenţie cuprinzând atât măsuri permanente cât şi măsuri aplicabile în momentul
producerii unui AES.
3. Riscul biologic ocupaţional reprezintă o reală ameninţare la ora actuală, cu atât mai mult
cu cât se înregistrează o creştere alarmantă a diversităţii agenţilor biologici capabili să
inducă boli profesionale.
Din acest motiv, The European Agency for Safety and Health at Work (EU OSHA) a
stabilit printre cele patru arii prioritare de cercetare în domeniul sănătăţii ocupaţionale
până în 2020 şi cercetarea privind expunerea la agenţi biologici.

225
IV. Evaluarea expunerilor profesionale la solvenţi cu efect neuropatic (n-
hexan)
Responsabili lucrare: Mihaela NEGRU, Corneliu NEAGU - CRSP Bucuresti
Au colaborat: - Maria VOICU, Daniela BALGRADEAN, Carmen SAVA - CRSP Bucuresti;
DSP-uri judeţene
Hexanul este utilizat în adezivii folosiţi în marochinarie şi industria încalţamintei, în

lacuri , cerneluri şi vopsele , solvent de polimerizare la obţinerea polipropilenei şi polietilenei
de înalta densitate, precum şi în procesul de obţinere a uleiurilor vegetale rafinate. Hexanul
se absoarbe pe cale respiratorie şi cutanata atingând rapid concentraţii mari în sânge. Este
metabolizat la derivati hidroxi pe calea sistemului oxidativ al citocromului P450, iar apoi este
convertit la forme cetonice. O parte din intermediarii hidroxilaţi sunt excretaţi sub formă de
cojugaţi cu glucoronide. Metaboliţii finali sunt 2,5 hexandiona şi 2,5 dimetilfuran.
In conformitate cu legislaţia actuală in domeniul expunerii profesionale la agenti
chimici există urmatoarele valori limită în cazul expunerii profesionale la n- hexan: Valori
limită maxime în aerul zonelor de muncă (conform HG 359/2015): Valoare medie pe 8 ore –
72 mg/m3 ( 20 ppm)
Valoare limită biologică pentru 2,5 hexandiona în urină ( conform HG 1218/2006):
5 mg/ g creatinină ( la sfarşitul schimbului de lucru).
Metoda de determinare a 2,5 – hexandionei în urină prin conversia acesteia la 2,5
dimetilpirol. Această metodă se utilizează pentru determinarea nivelului total de 2,5
hexandionă ( incluzând şi cantitatea de metabolit liber) convertită la 2,5 dimetilpirol la
persoanele expuse la n- hexan. 2,5 hexandiona din urină hidrolizată în mediu acid (pH 0.5 )
se condensează la temperatură cu (NH4)2CO3 cu formare de 2,5 – dimetilpirol. Produsul
extras în acetat de etil reactionează cu p- dimetilbenzaldehida ( reactiv Ehrlich modificat) cu
formarea unui compus de culoare rosie , colorimetrabil la 525 nm. Aparatura: Baie de apă;
Spectrofotometru VIS. Prelevare: Se recoltează urina la sfarşitul schimbului de lucru, probele
se pot păstra la frigider dacă se lucrează în ziua urmatoare sau la congelator dacă se lucreaza
mai tarziu.
Concluzii
1. Metoda de determinare a 2,5 hexandionei prin conversia acesteia în 2,5 dimetilpirol
este o metoda cu bune rezultate în evaluarea biotoxicologică a expunerilor profesionale la n-
hexan.
2. Performanţele metodei au fost :
- domeniul concentraţiilor de lucru : 0.5 – 10 mg/l ;
- liniaritatea : y = 0.023x – 0.002 ; r = 0.998;
- limita de detectie : 0,23 mg/l ;
- limita de cuantificare : 0.52 mg/l;
- deviaţia standard relativă ( pentru concentratia de 5.13 mg/l) : 6.28%;
- rata de recuperare : 96%.

226
3. Determinarile de 2,5 hexandionă s-au efectuat pe un numar de 280 de probe de urină
provenite de la expuşi profesional la n-hexan din 17 judeţe.
4. Probele de urină au provenit de la expuşi profesional la n-hexan din domeniile:
rafinarea uleiului, marochinărie, confecţionarea încalţamintei, laboratoare.
5. Din totalul de 280 de probe, 163 ( 58.2%) au avut valori peste valoarea limitei de
cuantificare.
6. Cele mai multe valori peste limita de cuantificare (85.4%) s-au gasit la persoanele
care îsi desfasoară activitatea în domeniul rafinării uleiului (se utilizeaza n- hexan pur). In
domeniile marochinărie şi confecţionare încălţăminte procentele au fost de 59.4% şi respectiv
56.4%. In aceste domenii se utilizează cu preponderenţă amestecuri de solvenţi care conţin n-
hexan în diferite proporţii.
7. Concentraţiile 2,5 hexandionei urinare au variat între ˂ 0.52 mg/l şi 5.76 mg/l,
respectiv SLQ ( sub limita de cuantificare ) şi 2.88 mg/g creatinină.
8. Valorile medii ale concentraţiilor de 2,5 hexandionă pe loturi de personal expus au
fost cuprinse între 0.712 şi 1.697 mg/l şi respectiv între 0.510 şi 1.010 mg/g creatinină.
9. In cazul loturilor de expuşi din domeniul rafinării uleiurilor, valorile medii au fost
cuprinse între 0.946 – 1.289 mg/l ( 0.640 – 0.836 mg/g creatinină).
10. In cazul loturilor de expuşi din domeniul confecţionării încălţămintei, valorile medii
au fost cuprinse între 0.836 – 1.451 mg/l, ( 0.676 – 1.065 mg/g creatinină).
11. In cazul loturilor de expuşi din domeniul marochinăriei, valorile medii au fost
cuprinse între 1.080 - 1.697 mg/l ( 0.739 – 1.010 mg/g creatinină).
12. In domeniul marochinariei sunt valorile medii cele mai mari (chiar şi cele doua valori
ce depăşesc 5 mg/l provin din acest domeniu), ceea ce poate să indice existenţa în unele
locuri de muncă a unei ventilaţii insuficiente.
Recomandari
1.Monitorizarea mediului de muncă prin determinari de n- hexan în aerul zonelor de
muncă acolo unde se utilizează acest solvent.
2.Asigurarea unei ventilaţii adecvate la locurile de muncă, astfel încât valorile
concentraţiilor n- hexanului sa fie cât mai mici.
3.Monitorizarea biotoxicologică a muncitorilor expuşi la n-hexan.
4.Utilizarea metodei prezentate de determinare a indicatorului biologic de expunere – 2,5
hexandiona în cazul monitorizării expunerilor profesionale la n- hexan.
5.In cazul examenelor medicale periodice , acordarea unei atenţii deosebite afecţiunilor
sistemului nervos periferic.

227
V. Menagementul stresului pentru locuri de munca sanatoase -
cuantificarea nivelului de stres ocupational si influenta acestuia asupra
comportamentului socio-profesional la personalul expus la solventi cu
efect neuropatic (n-hexan)
Responsabili lucrare: Maria Voicu, Corneliu Neagu - CRSP Bucuresti
Au colaborat: DSP –urile judetene - Colectivul din Laboratorul de Toxicologie si Medicina Muncii
Stresul ocupational reprezinta o preocupare majora, atat pentru angajati, cat si pentru
organizatii si pentru societate. Legatura dintre stresul ocupational si starea de bine a
angajatilor trebuie sa reprezinte o responsabilitate a angajatorilor de a asigura si mentine cea
mai buna stare fizica si mentala a angajatilor sai. Consecinţele stresului ocupaţional sunt
vizibile atat fizic cat si mental, in comportamentul, confortul si aprecierea de sine a celui care
se confrunta in mod repetat cu diferiti factori stresori.
Sinteza de fata urmareste evaluarea expunerii la n-hexan, sustanta cu efect neuropatic.
N – hexanul - C6 H14 (CAS nr. 110 – 54- 3; EC nr. 203 – 777- 6) este o substanta
chimica obtinuta in procesul de distilare fractionata a petrolului. In realitate, 15 % din
lucrătorii din UE vin in contact cu substanțe periculoase in decursul derularii activitatii lor,
iar alți 15 % raporteaza ca inhaleaza fum, vapori, pulberi sau praf la locul de munca.( Agentia
Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca). Numai cca. 30% dintre organizatiile din
Europa au implementate proceduri privind riscurile psihosociale. (Sursa: The European
Survey of Enterprises on New and Emerging Risks (ESENER), European Agency for Safety
and Health at Work, 2010.
(https://osha.europa.eu/en/publications/reports/esener1_osh_management).
Este dovedit faptul ca, expunerea indelungata la solventi organici determina modificari
neurocomportamentale ale indivizilor, cu impact asupra calitatii vietii acestora.
Aproape toți solvenții produc depresia sistemului nervos central, dar daunele reziduale
depind de compusul chimic.
Investigarea comportamentelor la persoanele cu expunere indelungata la solventi organici
(in cazul nostru n-hexan) cu impact asupra calitatii vietii acestora, a fost realizata prin
aplicarea chestionarului EUROQUEST (este un chestionar care masoara frecventa si
intensitatea simptomelor neurotoxice, si este conceput pentru a identifica starea sau evolutia
simptomatologiei in cazul expunerii profesionale la substante neurotoxice (metale, solvent,
pesticide, anestezice etc.). Poate fi utilizat in cadrul unei cercetari epidemiologice in
neurotoxicologie si in monitorizarea salariatilor expusi in vederea depistarii precoce a
simptomelor si a urmaririi evolutiei acestora. Chestionarul Euroquest este alcatuit din 82 de
itemi, grupati în 9 scale de simptome şi o scală privind autoevaluarea stării de sănătate şi a
nivelului de trai al persoanelor investigate. Intrebarile se refera la frecventa cu care apar
diferite simptome in ultimele 3-4 luni, cu variante de raspuns: niciodata/rar (simptomele apar
cel mult o data pe luna), uneori (simptomele apar de 2-3 ori/luna), deseori (simptomele apar
de 1-2 ori/saptamana), foarte des (simptomele apar la 1-2 zile.
Studiul a fost realizat prin completarea chestionarelor de catre persoanele investigate.
In tara noastra acest chestionarul de simptome Euroquest a mai fost aplicat in cateva
studii dar, nu a fost realizat un studiu la nivelul intregii tari.

228
Lucrarea de fata este un studiu in care s-a urmarit impactul solventilor organici din
mediul de munca al subiectilor inclusi in studiu asupra sistemului nervos central si periferic si
determinarea metabolitul principal al n-hexanului, 2,5-hexandiona. Subiectii inclusi in studiu
cu expunere profesionala provin din 15 judete, de la unitati unde specificul activitatii il
reprezinta expunerea la n-hexan. Chestionarul de simptome a fost administrat unui lot format
din 284 de persoane expuse profesional la n-hexan din 15 judete, cu varste cuprinse intre 19-
62 de ani (media =42.97+/-8.61). Lotul este format din 207 femei (73%) si 77 barbati (27%),
dintre care 86 (54 femei si 32 barbati) fumatori respectiv, 198 (153 femei si 45 barbati)
nefumatori. Subiectii din lotul investigat au o vechime la expunere la n-hexan cuprinsa intre
0.1si 43 ani, media fiind de 11.45+/-9.74. Lotul martor cuprinde 75 de persoane, neexpuşi la
solvenţi organici, dintr-o unitate producătoare de componente auto. Este format din 46 femei
(61%) si 29 barbati (39%) cu varste cuprinse intre 18-59 de ani ( varsta medie de 33.71+/-
10.39), 41 (18 femei si 23 barbati) fumatori respectiv, 34 (28 femei si 6 barbati) nefumatori.
Subiecţii lotului expus din unitatile de marochinarie este format din 113 persoane si utilizeaza
adezivi cu amestecuri de solventi in care n-hexanul este in diferite procente.
Subiecţii lotului expus din unitatile de confectii incaltaminte este format din 71 persoane
si utilizeaza adezivi avand la baza tot amestecuri de solventi. Subiecţii lotului expus din
unitatile unde se obtine ulei vegetal rafinat este format din 49 persoane care utilizeaza n-
hexan in proportie de 100%. Subiecţii lotului expus din laborator este format din 21 persoane
si utilizeaza amestecuri de solventi organici. Subiecţii lotului expus din statiile de benzina
este format din 30 persoane si utilizeaza amestecuri de hidrocarburi (alifatice, aromatice si
ciclice) derivate din petrol.
Rezultatele chestionarului EUROQUEST
S-au calculat mediile rangurilor pentru fiecare dintre scalele chestionarului. Distributia
scalelor chestionarului se face in functie de marimea scorurile obtinute la fiecare scala in
parte si, sunt analizate ierarhic. Interpretarea statistica a rezultatelor pe scale de simptome,
dintre expusi si martori, ne sugereaza ca exista diferente semnificative pentru sensibilitate,
simptome acute (sindrom de iritatie a mucoaselor conjunctivale si cailor respiratorii),
tulburari cognitive (de concentrare si memorie), oboseala (somnolenta, oboseala la trezirea
din somn), anxietate, tulburari ale dispozitiei (afectivitatii), simptome neurologice (amorteli,
furnicaturi, senzatie de ingreunare a membrelor), simptome psihosomatice, oboseala.
Interpretarea statistica a rezultatelor pe scale de simptome, diferentiate pe sexe, ne sugereaza
ca exista diferente semnificative pentru simptome acute, anxietate, simptome neurologice,
oboseala. Interpretarea statistica a rezultatelor pe scale de simptome, in functie de varsta, ne
sugereaza ca exista diferente semnificative pentru sensibilitate, anxietate, simptome
neurologice, tulburari de somn, simptome psihosomatice, simptome acute, oboseala, tulburari
ale dispozitiei. Interpretarea statistica a rezultatelor pe scale de simptome, in functie de
vechime, ne sugereaza ca exista diferente semnificative pentru sensibilitate (hiperestezie
senzoriala), anxietate, simptome acute, tulburari cognitive (memorie si concentrare), tulburari
psihosomatice, tulburari de somn.
Analiza pe itemi, pentru fiecare domeniu in parte, a evidentiat:
- diferente intre expusi din domeniul marochinarie si martori pentru scalele sensibilitate,
anxietate, simptome acute, oboseala, tulburari ale dispozitiei, tulburari cognitive.

229
- diferente intre expusi din domeniul confectii incaltaminte si martori pentru scalele
sensibilitate, anxietate, simptome acute, oboseala, tulburari de concentrare, simptome
neurologice;
- diferente intre expusi din domeniul ulei rafinat si martori pentru scalele sensibilitate,
anxietate, tulburari de concentrare, oboseala, simptome acute;
- diferente intre expusi din laborator si martori pentru scalele sensibilitate, oboseala,
tulburari cognitive (memorie si concentrare), simptome psihosomatice, simptome acute;
- diferente intre expusi din statiile de benzina si martori pentru scalele tulburari ale
dispozitiei si sensibilitate.
Cu inaintarea in varsta valorile care indica dimensiunea stresului scad, ceea ce ne
sugereaza ca, probabil odata cu inaintarea in varsta se dezvolta mecanismele de coping
(adaptative) eficiente cu rol compensator. Analizand si comparand scala de anxietate din
chestionarul Euroquest si rezultatele din chestionarul PDE se constata ca, indiferent de
domeniul de activitate, varsta, sex, vechime in munca acestea se coreleaza.
In studiul nostru, nu excludem surse de eroare, care au putut afecta rezultatele obtinute,
cum ar fi: fumatul, consumul de alcool ( greu de cuantificat din cauza nedeclararii corecte de
catre subiecti); o alta sursa ar fi caracterul transversal al studiului. Scorurile obtinute la
scalele sensibilitate si anxietate sunt similar la ambele categorii de subiecti luati in studio
(expusi si martori), acest lucru indicand o specificitate redusa a acestor doua scale. Ar fi
necesar studii longitudinale, in care sa se urmareasca persoanele expuse pe parcursul mai
multor ani, si compararea rezultatelor obtinute.
In prezent, sunt putine cazuri de intoxicatie cu solvenţi organici care sa prezinte o
simptomatologie tipica. De regula, acum apar forme de afectare cu manifestari mai putin
specifice, subclinice, manifestandu-se cu precadere prin tulburari de comportament, posibil
de a fi puse în evidenta prin testari psihologice.
Scopul studiului urmareste preventia, aceasta realizandu-se prin monitorizarea expusilor
la solventi organici (n-hexan) in vederea depistarii precoce a simptomatologiei specifice.
Rolul medicinei ocupationale este de a ne stradui sa facem ca locurile de munca sa devina
mai sigure, mai sanatoase si mai productive spre binele unitatilor angajatoare si al salariatilor;
de a promova o cultura de prevenire a riscurilor pentru a imbunatati conditiile de munca.
Recuperarea in neurointoxicatii presupune un proces complex, atat la nivel individual cat
si social, atat din punct de vedere economic, cat si psiho-emotional.

230
VI. Protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor in expunerea
profesionala la radiatii ionizante
Coordonator: Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor

din Mediul Comunitar, Compartimentul Igiena radiaţiilor naturale şi profesionale
AUTORI: Dr. Felicia Steliana Popescu, Dr. Lavinia Delia Călugăreanu - CNMRMC
Colaboratori: Direcţiile de Sănătate Publică judeţene prin Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Ionizante si
Colectivul de Medicina Muncii
Expunerea profesională la radiații ionizante reprezintă toate expunerile lucrătorilor ce apar în

cursul muncii lor, cu excepţia expunerilor excluse de Standardele de Bază de Securitate şi
expunerile din practici sau surse exceptate de Standarde.
Principalele grupe de persoane expuse profesional la radiaţii ionizante sunt:
- profesiile din domeniul medical, care însumează aproximativ 75% din persoanele
expuse profesional (medici, mai ales specialisti în radiodiagnostic, medicină nucleară,
radioterapie şi radiologie intervenţională - cardiologi, neurologi, oftalmologi şi ortopezi,
medici veterinari si dentişti, echipele asociate ale acestora şi alţii, implicaţi în tehnici
radiologice speciale);
- lucrătorii din domeniul industriei nucleare, nu numai cei din centralele nucleare
energetic ci şi cei implicaţi în activităţile legate de diferitele faze ale ciclului combustibilului
nuclear (extractia si tratarea minereului, imbogatirea şi conversia acestuia, fabricarea
combustibilului nuclear, dezasamblarea instalatiilor nucleare, tratarea deseurilor , transport);
- personalul din centre de cercetare ce utilizează radiaţii sau materiale radioactive;
- utilizatorii de surse de radiaţii în scopuri industriale (detecţie prin gammagrafie şi raze
X, sterilizare), precum şi in scopuri militare;
- lucrătorii din mine şi din uzinele de procesare a minereului, unde sunt prezente cantităţi
semnificative de minereuri radioactive.
In Normele fundamentale de securitate radiologica (2000) se stabilesc limitele de doză în
expunerea profesională. Acestea sunt:
- limita dozei efective pentru personalul expus profesional - de 20 mSv pe an
- limite de doză echivalentă: 150 mSv pe an pentru cristalin; 500 mSv pe an pentru piele;
limita se aplică pentru valoarea medie a dozei pe 1 cm2, pe cea mai puternic iradiată zona a
pielii; 500 mSv pe an pentru extremităţile mâinilor şi picioarelor.
In conformitate cu Directiva 2013/59/EURATOM A CONSILIULUI EUROPEI, care se va
implementa din 2017, se modifica limita de doza echivalente pentru cristalin, scaderea fiind
foarte mare, de la 150 mSv la 20 mSv. In acest sens se impune sa avem o evidenta foarte
stricta a expusilor profesional, mai ales a celor cu risc de expunere cristaliniana.
Scopul studiului este de a culege date necesare pentru a avea o privire de ansamblu, la nivel
naţional a urmatoarelor aspecte:
I. Evidenţa personalului expus profesional la radiații ionizante;
II. Analiza stării de sănătate a personalului expus profesional la radiații ionizante;

231
III. Evidenţa datelor de dozimetrie individuală în cazurile de supraexpunere, anchete şi
raportari.
Sinteza naţională se bazează pe trei categorii mari de informaţii:

I. Date privind evidenţa expuşilor profesional la radiații ionizante la nivelul cabinetelor
de medicina muncii abilitate de către Ministerul Sănătăţii şi la nivelul laboratoarelor de
igiena radiaţiilor ionizante din ţară
II. Date rezultate din supravegherea dozimetrică a expuşilor profesional la radiații

ionizante;
III. Date privind înregistrarea situaţiilor de supraexpunrere la radiații ionizante

(dozimetrie,
medicale). Nivelurile de investigare, stabilite în Normele fundamentale de securitate
radiologică sunt: valori lunare mai mari de 0.5 mSv (pentru dozimetrele purtate sub şortul de
plumb) trebuie investigate; valori lunare mai mari de 5 mSv la nivelul dozimetrului exterior
al şortului sau al celor de la nivelul mâinilor sau degetelor trebuie investigate în vederea
aplicării măsurilor de optimizare.
Lucrarea de faţă ilustrează sinteza comentată a datelor primite din partea Directiilor de
Sănătate Publica Judetene si a Municipiului Bucureşti. Si in acest an datele primite sunt
incomplete, unele dintre motivele fiind trecute in text la fiecare judet in parte.
In ceea ce priveşte repartiția medicilor de medicina muncii abilitați in supravegherea
medicala a expusului profesional la radiații ionizante situația este prezentata in tabelul nr. 1
Tabel nr.1 Repartiția medicilor de medicina muncii abilitați in supravegherea medicala a

expusului profesional la radiații ionizante pe judete in 2016 si 2015:
judet Numar 2015 Numar 2016 judet Numar 2015 Numar 2016
ALBA 1 1 GALATI 2 2
ARAD 2 2 GORJ 1 1
ARGES 3 3 HARGHITA 1 1
BACAU 7 7 HUNEDOARA 1 1
BIHOR 4 4 IASI 7 7
BOTOSANI 1 1 MARAMURES 3 3
BRAILA 1 1 MEHEDINTI 2 2
BRASOV 6 6 MURES 2 2
BUCURESTI 71 70 NEAMT 2 2
BUZAU 1 1 PRAHOVA 7 7
CALARASI 1 1 SALAJ 1 1
CARAS 2 1
SEVERIN 2 SATU-MARE 1
CLUJ 5 5 SIBIU 6 6
CONSTANTA 11 10 TELEORMAN 2 2
DAMBOVITA 2 2 TIMIS 7 7
DOLJ 9 9 VALCEA 3 3
VRANCEA 3 3

232
In 35 de judeţe (faţă de 31 in 2013) avem medici de medicina muncii abilitați în
supravegherea medicala a expusului profesional la radiații ionizante. Numărul nu s-a
modificat şi din cauza ca nu s-a organizat sesiune de abilitare in anul 2016.
Tabel nr. 3. Localităţile în care sunt medici abilitați dar care nu respecta reglementarea de a
se instrui periodic
JUDET Nr JUDET Nr
BUCURESTI 20 Alba 1
BACAU 3 ARAD 1
IASI 3 Caras Severin 1
Prahova 3 CLUJ 1
Timis 2 Harghita 1
Bihor 2 HUNEDOARA 1
BRASOV 2 Mures 1
CONSTANTA 2 SIBIU 1
Maramures 2 Teleorman 1
Salaj 1
Deşi activităţile nucleare cu surse de radiaţii ce nu prezinta criticitate - instalaţii cu surse

inchise sau deschise, materiale radioactive, dispozitive generatoare de radiaţii ionizante,
aparatura de control dozimetric, materiale şi echipamente de protecţie împotriva radiaţiilor
ionizante, mijloacele de containerizare sau de transport - sunt controlate prin procesul de
autorizare şi regimul de control la solicitanţii sau titularii de autorizaţii, conform prevederilor
Legii nr. 111/1996 republicată si a normelor şi reglementărilor specifice domeniului de
securitate radiologică elaborate de CNCAN, nu avem o evidenţă clară a surselor de radiaţii
ionizante (inchise si deschise) folosite în judeţe.
Putem observa o mare variatie a numărului de unități faţă de anii anteriori (4422 in 2002,
2992 in 2003, 1678 in 2006, 2060 in 2008, 2149 in 2009, 3691 in 2011, cu o mica diferenta in
2012 – 3607, 3891 in 2014, 4022 in 2015 si 3908 in 2016- cu 3984 autorizate sanitar!).
Numărul de expuși raportaţi diferă mult de la un an la altul, dupa cum urmează: 14161 în
2002, 9371 în 2006, 15267 în 2008, 15086 în 2009 , 14853 ăn 2011 , 14914 în 2012, 15731
în 2013, 16445 în 2014, 17159 în 2015 si 17210 in 2016. In Tabelul nr 5 din ANEXA 1 vă
prezentăm situația comparativă în timp – conform raportarilor primite de-a lungul anilor.
Deşi nu toate judeţele au raportat complet starea ieşirii din evidenţă a expușilor profesional,
vom prezenta datele primite. Astfel, în 2013 s-au raportat 281 de iesiri din evidențe, din care
40 prin pensionare, 2 prin boala, 7 prin deces şi 232 din alte motive. In anul 2014 s-au
raportat 403 ieşiri din evidențe, după cum urmează: 114 prin pensionare, 9 prin boală, 7 prin
deces şi 318 din alte motive (plecări din ţară, transferuri, lipsă aparat, ş.a), în 2015 - -au
raportat 494 ieşiri din evidențe, după cum urmează: 141 prin pensionare, 6 prin boală, 6 prin
deces şi 343 din alte motive (plecări din ţară, transferuri, lipsă aparat, ş.a), iar in 2016 s-au
raportat 434 de iesiri din evidente (1 de boala, 142 prin pensionare, 5 prin deces si 274 din
alte motive).
In anul 2016 s-au raportat un număr total de obiective in evidenţă laboratoarelor de igiena
radiațiilor de 3908 (fata de 3799 in 2013, 3810 in 2014 si 4022 in 2015) din care 3984

233
autorizate sanitar, un număr total de expuși profesional la radiații ionizante de 17210, din
care 5399 bărbaţi si 7593 femei.
Din totalul expușilor raportaţi doar 14537 (adica 84,5%) au fost clasificaţi pe domenii de
activitate (10007, respectiv 58,1% - in domeniul medical si 4530 respectiv 26.3% domeniul
nemedical).
La nivel mondial profesiile medicale reprezintă 75% din expunerile profesionale. In România
exista însă multi lucrători care lucrează in ciclul combustibilului nuclear, ceea ce modifică
datele.
Dat fiind că nu am primit date complete de la municipiul Bucureşti (cu 3291 lucrători, adica
aproximaiv 19% din total expuși) şi de la jud. Constanţa (cu 1605 lucrători, adica 9%)
Specific ca eroarea este legata de numarul mare de lucrători de la CNE Cernavoda de unde nu
avem date complete), apar discordante în calcule (lipsesc 28% din date). In Bucuresti avem
evidente de la o mare parte din unitatile sanitare primite de la colectivul de medicina muncii.
Au fost clasificati pe sexe doar 12992 de lucrători din care 7593 (58,44%) de sex feminin si
5399 de sex masculin (41,5%)
Daca dorim o privire pe domenii, sexul feminin predomină în domeniul de activitate medical
– 6875, respectiv 68,70% spre deosebire de domeniile de activitate cu caracter nemedical
unde reprezintă doar 20% (923).
S-au raportat 10281 de fise de aptitudine incheiate (din care 9489 APT, 187 apt conditionat si
6 INAPT). Din pacate nu este specificat motivul deciziilor din fişa de aptitudine, asa cum
cere metodologia de raportare.
Mai dificil este sa facem o apreciere privind sursele de radiatii ionizante. Raportarile sunt
incorecte de multe ori. In domeniul medical la nivel national ni s-au raportat 25 de surse
deschise si 1643 de surse inchise. In domeniul nemedical ni s-au raportat 11 surse deschise si
196de surse inchise
In ceea ce priveşte supraexpunerile raportate am primit informari despre 4 cazuri, doar 2
însoţite de fişa de ancheta epidemiologicã (tabelul nr.5) care se completeaza pentru
persoanele la care s-au constatat supraexpuneri reale sau au fost implicate într-un incident
nuclear.
Am întâmpinat greutăţi în culegerea datelor, mai ales din cauza personalului foarte redus
numeric din cadrul Direcţiilor de Sănătate Publica judeţene şi a municipiului Bucureţti. Unele
judete nu au respectat metodologia, au transmis datele in alt format (word, pdf, scris de
mana), incomplete, discordante (de exemplu tabelul 6 prezinta o situație si tabelel 3 si 4 o
alta) ceea ce a facut dificilă interpretarea datelor. Acesta este motivul pentru care multe din
datele trimise nu se regăsesc în această lucrare.
Avem însă şi judeţe care au raportat aproape complet datele solicitate în tabelele 3, 4
şi 6 din metodologie, dovedind totodată ca au o evidenţă strictă atât in ceea ce priveşte
unitățile care utilizeaza surse de radiații ionizante, cat si numărul şi repartiția pe sexe şi
domenii de activitate a expușilor profesional la radiații ionizante.
In acest an am primit dovada unor evidențe mai clare si mai complete la nivel judetean
privind supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor expuşi la radiaţii ionizante, a aparaturii
deţinute, a surselor de radiaţii ionizante.
Analiza completitudinii si relevantei datelor a evidentiat:

234
• necesitatea completării informaţiilor generale privind dimensiunile fenomenului, în
acest sens metodologia de colectare a datelor a fost reactualizată şi reorientată astfel încât să
se evite raportarile duplicative şi să furnizeze informaţii specifice privind caracteristicile şi
efectele expunerii profesionale;
• necesitatea cresterii numărului de medici abilitaţi astfel încăt sa se asigure acoperirea
intregii populatii de expuşi profesional, cu precadere in judetele in care nu se inregistreaza
nici un medic abilitat; totodata trebuie sa interzicem incheierea fiselor de aptitudine de catre
medici neabilitaţi (conform cerintelor legale);
• slaba colaborare a medicilor de medicina muncii abilitaţi cu specialistii din
laboratoarele de igiena radiaţiilor ionizante, precum si lipsa de transmitere a informatiilor in
ambele sensuri, mai ales in ceea ce privelte numărul de fise de aptitudine încheiate, a stării de
sănătate a expuşilor profesional la radiaţii ionizante pe care ii au in evidenţe, dar si a
unităţilor avute în evidenţe;
• ca se impune organizarea de instruiri ale personalului implicat, deoarece numărul
specialistilor din teritoriu a scazut si nu avem persoane clar desemnate care sa adune si sa
intocmeasca rapoarte.
Nu avem încă date complete cu privire la supravegherea stării de sănătate a expuşilor
profesional la radiaţii ionizante. Din datele primite reiese ca in domeniul medical sunt cele
mai multe fise de aptitudine neîncheiate.
IV. PRIORITĂŢI
Din experienţa acumulată in anii 2011, 2012, 2013,2014, 2015 si 2016 a reieşit necesitatea
completării metodologiei, mai ales cu privire la formularele de raportare a datelor
înregistrate.
Se impune să informam direct persoanele ce se vor implica în culegerea datelor, în
prelucrarea acestora şi introducerea lor în tabelele impuse de metodologie.
Acest studiu se impune sa fie continuat pentru a avea o evidenţă clară la nivel naţional a
numărului de lucrători expuşi profesional la radiaţii ionizante, a numărului total de obiective
şi a celor autorizate sanitar, a distribuţiei în diferitele domenii de activitate, a surselor de
radiaţii ionizante şi tipul lor, a numărului şi distribuţiei în ţară a medicilor de medicina muncii
abilitaţi în supravegherea medicală specială, şi nu în ultimul rând al stării de sănătate la
aceasta categorie de lucrători.
Aceste date vor fi solicitate pentru raportul naţional faţă de UNSCEAR (United Nations
Scientific Committee on the Effects of Atomic Radiation) prin raportorii nominalizaţi de
către Ministerul Sănătăţii.
Pentru o imagine completa va trebui sa colaboram si cu alte ministere care au directii de
sanatate proprii.

235
VII. Monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului
medical prin boală profesională
Coordonator: Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor
din Mediul Comunitar
AUTORI: Dr. Felicia Steliana Popescu, Dr. Lavinia Delia Călugăreanu - CNMRMC
Colaboratori: Direcţiile de Sănătate Publică - Colectivul de Medicina Muncii
1. Scopul metodologiei
Creşterea calităţii datelor transmise la nivel naţional privind morbiditatea profesională în
România.
2. Obiective generale
 evaluarea morbidităţii profesionale la nivel naţional, pe activităţi, profesii, judeţe;
 evaluarea riscului de îmbolnăvire prin silicoză, intoxicaţii profesionale, astm bronşic
profesional, boli profesionale ale pielii, boli infecţioase profesionale, boli profesionale prin
expunere la vibraţii mecanice, boli profesionale prin expunere la zgomot, agenţi biologici,
cancer profesional.
3. Obiective specifice
- întocmirea bazei de date privind cazurile noi de boală profesională conform
metodologiei
europene (EODS) European Occupational Diseases Statistics
- completarea corectă a fişelor de raportare a bolilor profesionale conform legislaţiei în

vigoare;
- prelucrarea lunară şi interpretarea datelor cuprinse în formularele de declarare a
cazurilor noi de îmbolnăvire profesională;
- întocmirea rapoartelor semestriale şi anuale privind evoluţia morbidităţii profesionale
în România;
- comunicarea la solicitarea beneficiarilor a datelor privind morbiditatea profesională la
nivel naţional şi informarea solicitanţilor (lucrători, angajatori, mass-media).
Centralizarea datelor se efectuaeză la nivelul Centrului naţional de monitorizare a
riscurilor din mediul comunitar - Compartimentul sănătate ocupaţională şi mediul de muncă
după cum urmează:
 prelucrarea informatizată lunară a datelor din Fişele BP2 de declarare a cazurilor noi
de boală profesională (trimise de către direcţiile de sănătate publică pe suport de
hârtie);
 centralizarea fişelor BP2 la nivel naţional, care se operează în Registrul operativ
naţional informatizat al bolilor profesionale cu o periodicitate lunară;
 raportarea datelor către Ministerul Sănătăţii - Direcţia Generală de Asistenţă Medicală
şi Sănătate Publică, cu o periodicitate semestrială şi anuală.

236
ASPECTE GENERALE PRIVIND MORBIDITATEA PROFESIONALĂ ÎN
ROMÂNIA
Situaţia numărului de cazuri de boli profesionale declarate în România, în perioada anilor
2005-2016, cu menţiunea că în anul 2016 se menţine tendinţa de scădere a numărului de

cazuri inregistrata in ultimii ani, este prezentată în tabelul următor.
Evoluţia cazurilor de boli profesionale în perioada 2005-2016
1600
1400
1200
1000
800
1353 1380
600 1286
1002 1065 982 1036
910 929 879 854
400
625
200
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Series1
Situaţia numărului de cazuri nou declarate, repartizate pe tipuri de diagnostic este

prezentată în tabelul următor:
Boala 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
TOTAL
1002 910 1353 1286 1366 1065 929 879 982 1036 854 627
CAZURI
BP prin
suprasolicitare 46 49 133 218 394 308 301 263 336 274 342 313
prof. din care:
– ap. 117 197
34 47 384 300 296 258 336 273 333 313
locomotor
– vizuală 2 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0
Silicoză 209 268 268 308 282 305 237 203 288 293 246 146
Bronşită
71 62 152 193 174 64 23 29 83 73 72 29
cronică
Astm bronşic 98 105 119 90 149 43 32 26 29 17 30 20
BP
determinate 213 153 302 178 145 90 67 44 48 23 19 27
de zgomot
Intoxicaţii 200 146 122 87 58 16 16 12 16 16 35 26

237
Boli prof.
determinate 56 32 35 43 30 28 5 4 7 5 3 5
de vibraţii
Azbestoză 12 10 10 8 24 37 109 173 72 249 20 11
Boli
infecţioase, 42 20 42 23 22 46 8 31 16 7 3 18
parazitare
Afectiuni
23 10 25 19 8 12 5 13 9 8 8 5
dermatologice
Rinita alergică 0 3 4 3 8 3 4 9 8 4 9 5
Cancer
1 3 1 3 2 7 6 3 5 4 7 3
profesional
Afecţiuni
0 5 6 3 2 3 1 2 0 3 2 0
oculare
Ulcer,
perforaţie
1 1 0 0 1 2 0 0 1 0 0 0
de sept nazal
(crom)
Bisinoză 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte boli
30 43 134 109 67 101 115 67 8 50 67 22
profesionale
Cazuri noi de îmbolnăviri profesionale pe entităţi morbide
BOALA PROFESIONALA NUMAR

Discopatii, inclusiv hernia de disc 281
Silicoza 140
Bronsita acuta si cronica 23
Hipoacuzie 23
Intoxicatii acute, subacute si cronice profesionale si consecintele lor 13
Astm bronsic nonalergic (iritativ) 12
Azbestoza 11
Pneumoconioze cauzate de alte pulberi anorganice 10
Artroze 8
8
Boli infectioase si parazitare, inclusiv tropicale, pentru care riscul de infectare a fost evaluat
Fibroza pulmonara 8
Sindrom de tunel carpian 7
Tuberculoza 7
Astm bronsic alergic 6
BPOC 6
Polidiscopatie cervicala 6
Silicotuberculoza 6
Periartrite 5
Rinite 5
Afectiuni pulmonare benigne: pleurezie benigna, atelectazii rotunde, placi pleurale 4
Dermatita de contact mixta (alergica si iritativa) 4
Iritatia si inflamatia acuta si cronica a cailor aeriene superioare 4
Surditate 4
Hepatita A, B, C, E 3

238
Pneumoconioza minerului la carbune 3
Epicondilite 2
Laringita 2
Neoplasm bronhopulmonar 2
Neuropatie 2
Sindromul Raynaud 2
Tenosinovite 2
Astm bronsic 1
Astm bronsic 1
Dermatita alergica de contact 1
Leziuni de menisc 1
Limfom non-Hodgkinian 1
RADS (Reactive airways dysfunction syndrome = sindrom reactiv de cai aeriene) 1
Tendinite 1
TOTAL 626
Situatia pe judeţe a cazurilor noi de îmbolnăviri profesionale
JUDET NUMAR JUDET NUMAR

Hunedoara 117 Bacău 8
Olt 77 Argeş 7
Mureş 67 Neamţ 6
Bucureşti 42 Timiş 5
Maramureş 36 Constanţa 4
Prahova 31 Mehedinţi 4
Sibiu 30 Bistriţa 3
Sălaj 29 Botoşani 2
Gorj 24 Galaţi 2
Dolj 23 Ialomiţa 2
Suceava 20 Alba 1
Arad 19 Bihor 1
Buzău 14 Colentina 1
Cluj 14 Covasna 1
Braşov 12 Tulcea 1
Iaşi 12 Vaslui 1
Harghita 10

239
Repartiţia cazurilor noi de boală profesională pe ocupaţii
100 91
90
80
70
60
50 44
40 28
30 25 22 22
16
20
10
0
Situaţia pe ramuri de activitate a bolilor profesionale nou declarate reiese din tabelul următor:
05 Extracţia cărbunelui superior şi inferior 134
23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 70
24 Industria metalurgică 65
86 Activităţi referitoare la sănătatea umană 39
28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 28
49 Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 25
27 Fabricarea echipamentelor electrice 22
09 Activităţi de servicii anexe extracţiei 18
30 Fabricarea altor mijloace de transport 17
31 Fabricarea de mobilă 17
10 Industria alimentară 16
16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei;

fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite 15
29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor 15
90 Activităţi de creaţie şi interpretare artistică 12

240
Evoluţia numărului de cazuri noi de silicoză declarate în perioada 2005-2016
200 200 200 200 201 201 201 201 201 2015 2016
ANUL 2005
6 7 8 9 0 1 2 3 4
Nr. cazuri
209 268 268 308 282 305 237 203 288 293
silicoză 246 146
-din care: nr.
cazuri 2 6
6 14 36 21 15 8 11 6 6 4
silicotubercul
oza
Evoluţia numerică a cazurilor de azbestoză în perioada 2005-2016

300
250
200
150
249
100
173
50 109
72
37
24 20
0 12 10 10 8 11
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Ca urmare a expunerii la pulberi şi iritanţi respiratori în principal, în România, în anul 2016 au fost
declarate 23 de bronşite (acute şi cronice) şi 6 bronho-pneumopatii obstructive cronice,
majoritatea cazurilor la grupa de vechime în muncă de peste 20 de ani (27 din 29 de cazuri). Cele mai
multe cazuri de bronşită şi BPOC au fost diagnosticate la lăcătuş mecanic, preparator-presator
produse din cărbune, electrician de mină, sudor, electrician, vopsitor industrial.
In anul 2016 au fost diagnosticate 25 de alte afecţiuni pulmonare benigne, după cum urmează: 3
pneumoconioze ale minerului la cărbune, 4 afecţiuni pulmonare benigne (plăci pleurale), 8 fibroze
pulmonare, 10 pneumoconioze determinate de expunerea la alte pulberi anorganice. Cele mai multe
cazuri au fost înregistrate în grupa de vechime în muncă de peste 20 de ani.
Numărul cazurilor de intoxicaţii profesionale a fost în continuă scădere în ultimii 10 ani ca urmare a
reducerii expunerii la aceste noxe, a apariţiei noilor tehnologii performante, care au dus la această
evoluţie. Datorită unor expuneri accidentale, numărul intoxicaţiilor acute a crescut în 2015, cele mai
numeroase dintre acestea fiind intoxicaţii acute (29 din 35, adică 82,85% din totalul cazurilor
declarate). În anul 2016 au fost declarate 13 cazuri noi de intoxicaţie profesională, toate acute, unul
dintre cazuri soldându-se cu deces. Principalele cauze care au determinat aceste intoxicaţii au fost
expunerile la substanţe chimice volatile (xilen, formaldehidă) şi la monoxid de carbon. Toate cele 11
cazuri au fost înregistrate în judeţul Sibiu.
Numărul total al cazurilor de îmbolnăvire prin astm bronşic profesional în anul 2016 înregistrează o
scadere faţă de anul anterior de la 30 de cazuri la 20. Formele de astm bronşic înregistrate în 2016 au
fost reprezentate de: astm bronsic nonalergic (iritativ) - 12 cazuri, astm bronşic alergic – 2 cazuri şi

241
astm bronşic neclasificat – 2 cazuri. Distribuţia cazurilor de astm bronşic pe cauze de îmbolnăvire
arată faptul că principalii agenţi care au cauzat apariţia cazurilor noi de boală au fost:
Repartiţia pe agenti cauzali a cazurilor de astm bronsic declarate în 2016
Astm bronsic neclasificat 1

vapori si oxizi de cupru si aluminiu, compusi fluorurati, gaze si fumuri de
turnatorie 1
Astm bronsic neclasificat 1
alergizanti si iritanti respiratori ( pulberi textile, coloranti, latex, puf) 1
Astm bronsic alergic 6
alergizanti si iritanti respiratori ( substante de fixare, modelare, pulberi) 1
cereale, polenuri, mucegaiuri 1
microclimat nefavorabil, aburi, pulberi de faina 1
pulberi de faina 3
Astm bronsic nonalergic (iritativ) 12
compusi fluorurati, compusi clorurati, gaze de turnatorieV 3
COV, pulberi de lac 1
gaze si fumuri de turnatorie 1
pulberi (Al2O3, F, AlF3), gaze si vapori iritanti (F, CO, CO2) 1
pulberi anorganice, amoniac 1
pulberi de lemn (brad, molid, platin 1
pulberi totale 1
solventi organici, hidrocarburi aromatice 1
surfanios 1
vapori de clor 1
În cadrul tabloului general al îmbolnăvirilor profesionale din România, afecţiunile

cutanate au pondere redusă în totalul morbidităţii profesionale, în anul 2016 înregistrându-se
numai un număr de 5 cazuri noi. Distribuţia cazurilor pe tipuri de diagnostic arată majoritatea
cazurilor (4) ca fiind dermatite de contact de tip mixt (alergice şi iritative) faţă de 1 dermatita
alergica.
Numărul cazurilor noi declarate de boli profesionale determinate de expunerea la
zgomot este în creştere faţă de anul precedent: de la 19 la 27 de cazuri. Numărul de cazuri
înregistrat în 2016 cuprinde atât surdităţile profesionale: 4 cazuri, cât şi hipoacuziile
profesionale: 23 de cazuri, cele mai numeroase fiind declarate în judeţele Salaj şi Harghita.

242
evolutia numarului de afectiuni determinate de expunerea la
zgomot in perioada 2005-2016
350
300
250
200
150 302
100 213
178
153 145
50 90
67 48
44 23 27
0 19
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
În România, în anul 2016, au fost declarate 5 cazuri de îmbolnăvire prin expunere

profesionala la vibraţii, în scădere faţă de anul precedent. Acestea au fost reprezentate de 2
cazuri de sindrom Raynaud profesional, 2 cazuri de discopatie şi un caz de neuropatie.
Boli infecţioase profesionale sunt acele boli care se produc la lucrătorii ce vin în contact
cu diverşi agenţi biologici patogeni, categoria cea mai expusă fiind cea care lucrează în
sectorul medico-sanitar. În anul 2016, s-au înregistrat 18 cazuri de boli infecţioase, in
crestere fata de anul precedent, cele mai numeroase fiind cazurile de boli infectioase si
parazitare la personal medical.
Repartiţia bolilor pe cauze şi profesii a bolilor infectioase declarate in 2016

Boli infectioase si parazitare, inclusiv tropicale, pentru care riscul de infectare a fost
evaluat 8
Colita cu Clostridium Difficile 1
medic rezident 1
Rujeola 1
medic medicină generală 1
Varicela 6
medic rezident 5
Hepatita A, B, C, E 3
Hepatita acuta HVA 2
Hepatita acuta HVC 1
asistent medical generalist 1
Tuberculoza 7
Pleurezie a marii cavitati pleurale 1
laborant în ocrotirea sănătăţii 1
TBC pulmonar secundar lob superior dr 2
medic rezident 1
tuberculoza pulmonara 1
medic primar 1
tuberculoza pulmonara sec cazeos ulcerataLSD 2
neprecizat (cod inexistent) 1
Tuberculoza pulmonara secundara bilaterala cazeos cavitara LSS 1
medic legist 1
TOTAL 18

243
În anul 2016 au fost declarate 3 cazuri noi de cancer profesional, toate aparute după
15-20 de ani de expunere la agentul cauzal care a provocat boala. In anul 2016 s-au
înregistrat doua cazuri de neoplasm bronho-pulmonare si un caz de limfom non-Hodgkin.
În 2016 s-au declarat la nivelul ţării 314 cazuri noi de îmbolnăvire profesională
provocate de suprasolicitarea diferitelor aparate şi sisteme, avand cea mai mare pondere in
cadrul morbiditatii profesionale.
Evoluţia numerică a cazurilor noi de boli profesionale ale aparatului locomotor prin
suprasolicutare declarate în perioada 2005-2016
450
400
350
300
250
200 394
336 342
150 308 301 313
263 274
100 218
133
50
46 49
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cele mai numeroase cazuri noi declarate au fost discopatiile, inclusiv hernia de disc (287 de
cazuri), urmate de afectarea articulaţiilor expuse efortului fizic la locul de muncă: artroze (8
cazuri), sindromul de tunel carpian (7 cazuri), periartrite (5 cazuri), tenosinovite (2 cazuri),
epicondilite (2 cazuri), leziuni de menisc (1 caz) . A fost declarat un caz de îmbolnăvire
profesionala prin suprasolicitare vocală: laringita, la un profesor din invatamantul gimnazial.
Sinteza de faţă ilustrează concluziile reieşite din datele cuprinse în fişele de declarare a
cazurilor noi de boală profesională BP2 aşa cum au fost diagnosticate de către unităţile
medicale din reţeaua de medicina muncii din întreaga ţară.
Menţionăm faptul că au fost înregistrate şi prelucrate toate fişele BP2, chiar şi cele
care nu corespund cerinţelor legale în ceea ce priveşte formularea diagnosticului sau
completarea datelor, modul de întocmire a acestor fişe fiind responsabilitatea directă a
emitatorului.
Studiul actual oferă informaţii utile atât medicilor de medicina muncii, cât şi celorlalţi
specialişti care alcătuiesc echipa de sănătate şi securitate în muncă, şi constituie un
instrument util de identificare a relaţiei dintre factorii de risc din mediul de munca şi
afectarea sănătăţii lucrătorilor.

244

Raport SM 2016 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport SM 2016 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL NAŢIONAL DE

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

1. CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT ÎN ZONELE DE

Capitolul II PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU IGIENA AERULUI

1. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SĂNĂTĂȚII A POLUANȚILOR DIN AERUL AMBIANT

Capitolul III PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU EXPUNEREA LA

1. SUPRAVEGHEREA PRODUSELOR COSMETICE ÎN RELATIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ ....... pag. 56

Capitolul IV PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU IGIENA HABITATULUI

1. MONITORIZAREA SISTEMULUI DE GESTIONARE A DESEURILOR REZULTATE DIN

Capitolul V PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU IGIENA RADIAȚIILOR

1. AUDITUL CLINIC AL ACTIVITĂȚII MEDICALE CU RADIAȚII IONIZANTE ............................ pag. 82

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

Capitolul VI PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ȘI PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR

1. PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ŞI PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR ASOCIATE

Capitolul VII PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII ȘI PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR ASOCIATE

1. SUPRAVEGHEREA EFECTELOR ASUPRA SANATATII ASOCIATE EXPUNERII

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

I. Calitatea apei potabile distribuită în sistem centralizat în zonele de

Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII – coordonator naţional

Conform legislaţiei în vigoare, prin zonă de aprovizionare se înţelege o suprafaţă geografic

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

Date sintetice 2016

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

Populație aprovizionată ZAP Mari

Numărul de Zone Mari de Aprovizionare/Judeţ/An

Nr. Judeţ 2011 2012 2013 2014 2015 2016

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

Procente sursă de apă - România

DATE REFERITOARE LA ZONELE MICI DE APROVIZIONARE CU APĂ POTABILĂ

Anul Nr. Total de Zone Populaţia Volumul total de apă

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

În ţările membre UE se aplică legislaţia aferentă (Directivele 76/160/CEE şi 2006/7/CE) îndeplinirii

2.Rezultate și discuții privind zonele de îmbăiere raportate de către DSP-urile teritorale

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

6 Ialomiţa 1 Lac Amara - Plaja VO

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

În cele 6 zone de îmbăiere amenajate și neautorizate au fost insuficient monitorizate ca frecvență.

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

2.2. Zonele raportate la CE

- inventarierea zonelor naturale amenajate pentru apele de îmbăiere şi stabilirea calendarului de

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

Lista apelor de îmbaiere identificate, continând şi punctele de monitorizare stabilite, coordonatele

Conform Ordinului MS 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru

2.2.2. Monitorizarea calităţii apei de îmbăiere din zonele inventariate

Începând cu sezonul de îmbăiere 2012 raportarea la CE privind monitorizarea parametrilor analizaţi în

a) parametrul Enterococi intestinali monitorizat în conformitate cu anexa nr. 1 "Parametrii de calitate" la

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

Pentru analizarea parametrilor microbiologici Enterococi intestinali şi Escherichia coli, DSP CT şi TL în

2.2.3. Interpretarea rezultatelor probelor analizate

Rezultatele monitorizărilor au fost postate şi pe site-urile DSP CT şi TL imediat după efectuarea

Astfel, reevaluarea sheet-ului „BWQD_2006_SeasonalInfo‖ pentru clasificarea apelor de îmbăiere s-a

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

•Monitoring and Classification of Bathing Waters – obligation 531

2.2.5. Informarea publicului

RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU - 2016

DSP Constanţa a postat pe site-ul său la adresa http://www.dspct.ro/s77/monitorizarea-calitatii-apei-de-

2.2.6. Colaborarea institutională