Proiectarea frezei disc pentru prelucrarea canalelor de pana

1.0 Analiza constructiv funcţională a piesei din desen

Lăţimea canalului: b = 6 mm;

Diametrul piesei: D = 38 mm;
Lungimea canlului: l = 50 mm;
Adancimea de frezare ts=3.45mm
Materialul piesei OL 45
Compoziţia chimică este următoarea: C: 0.042 ÷ 0.5%;
Mn: 0.50 ÷ 0.80%; S: max 0,045%; P: max 0,040%.
Caracteristicile mecanice sunt următoarele în stare îmbunătăţită sunt:
limita de curgere, Rp0.2 = 500 N/mm2;
rezistenţa la rupere, Rm = 700 ÷ 850 N/mm2;
alungirea la rupere, A5 = 14%;
gâtuirea la rupere, Z = 30% (minim);
duritatea Brinell, HBmax = 235.

2.0 Alegerea schemei de prelucrare

Freza disc pentru canale de pana este o freză cu dinţi drepti ,frezati, profilul
dinţilor reprezentând profilul dreptunghiular al canalului de pana.
Freza execută o mişcare principală de rotaţie n, concomitent cu deplasarea în
lungul axei, a arborelui de prelucrat.
3.0 Alegerea materialului sculei şi a tratamentului termic

Freza va fi executată din oţelul rapid Rp3, având compoziţia chimică şi

caracteristicile mecanice conform STAS 7382-80.
Compoziţia chimică este următoarea: C: 0.70 ÷ 0.80%; Mn: max. 0.45%;
Si: 0.2 ÷ 0.4%; Cr: 3.60 ÷ 4.40%; Mo: max. 0.6%; W: 17.5 ÷ 19.5%; V:
1.0 ÷ 1.4%; Ni: max. 0.4%; P: max. 0.025%; S: max. 0.02%.
Pentru oţel rapid călit, caracteristicile mecanice sunt următoarele:
-limita de rupere la compresiune: (3.5 ÷ 4) * 103 MPa;
-limita de rupere la încovoiere: (3.6 ÷ 3.7) * 103 MPa;
-duritatea: 61 ÷ 63 HRC.
Partea activă, din oţel rapid Rp3, va fi supusă unui tratament termic
preliminar şi a unuia final.
Tratamentul termic preliminar este recoacere de înmuiere la 820-850˚C – în
vederea prelucrărilor de degroşare. După degroşare se impune recoacere de
detensionare la temperaturi de 600-650˚C, pentru evitarea deformării
ulterioare a sculei sub influenţa tensiunilor interne.
După prelucrarea de finisare (înainte de ascuţirea finală) se aplică sculei
tratamentul termic de călire, la temperaturi de 1250-1290˚C, cu răcire în baie
izotermă având temperatura de 500-550˚C. Încălzirea în vederea călirii
trebuie efectuată în trepte, cu menţinerea constantă a temperaturii la 450-
600˚C, 850˚C sau/şi 1050˚C. Încălzirea şi răcirea se fac în băi de săruri:
pentru temperaturi de 450-600˚C se recomandă folosirea eutecticului ternar
SrCl2 + NaCl + KCl, pentru menţinerea la temperatura de 850˚C se foloseşte
amestecul de BaCl2 + NaCl, iar pentru încălzirea finală se recomandă ca
mediu BaCl2 în amestec cu dezoxidanţi. Răcirea se face în baie de săruri, în
trepte.
Pentru scăderea cantităţii de austenită reziduală se recomandă continuarea
tratamentului prin frig la temperaturi de până la –80˚C, timp de 30-45
minute. Apoi se vor efectua cel puţin două reveniri, succesive, timp de 60-75
minute fiecare, în scopul durificării secundare.
După prelucrările de finisare, în scopul ameliorării suplimentare a
proprietăţilor sculei (duritate şi rezistenţă la uzură) se pot aplica tratamente
termochimice de suprafaţă, de tipul nitrurării, sulfizării sau cianurării. Se va
aplica cianurare, în urma căreia se ajunge la o duritate a sculei de 69..72
HRC, iar durata de utilizare creşte cu 150-200%.
După tratament, duritatea părţii active trebuie să fie de 62..65 HRC (în cazul
cianurării de 69..72 HRC), iar a părţii de prindere de 35..45 HRC.

4.0Calculul constructiv al sculei

4.1 Diametrul exterior al frezei

Un diametru corect exterior al frezei corect ales trebuie să asigure:
1. economie de material pentru executarea sculei;
2. productivitate maximă a prelucrării cu freza;
3. durabilitate ridicată;
4. rezistenţă mecanică a frezei;
5. consum minim de energie;
6. stabilitate şi uniformitate în timpul frezării;
7. calitate corespunzătoare a suprafeţei de prelucrat.

La freze cu diametre mai mari

rezulta grosimi de aschiere mici ( la
aceiasi adancime de aschiere), din
care motiv rezulta forte specifice
mari,care cauzeaza momente de
rasucire si puteri de aschiere mari.
In acelasi timp,frezele cu
diametrul mare necesita un consum
mai mare de otel pentru
scule,cantitatea de material necesara
pentru freza fiind proportionala cu
patratul diametrului sculei.
 Frezele cu diametrul mare prezinta si dezavantaje ca necesita un timp de
patrundere in material mai mare decat cele cu diametrul mic.
Frezele cu diametre mari prezinta insa si unele avantaje,prin aceea ca
asigura o evacuare mai buna a cladirii rezultata in timpul aschieri.Freza pote
avea un numar mai mare de dinti acestia putanduse ampalsa mai bine.Un
diametru mare al frezei permite executarea unui alezaj mai mare,prin urmare
se poate asigura o fixare mai rigida a frezei in timpul aschieri.
Din cauza avantajelor si deavantajelor cauzate de dimensiunile frezelor se
recomanda ca pentru degrosare sa se foloseasca freze cu diametre mici,iar
pentru finisare freze cu diametre mari.
Diametrul exterior al frezei (figura 2.a) se poate calcula cu ajutorul
relatiei:
D=d+2m+2H ; m  0.4d
-in care: D-este diametrul exterior al frezei;
d-este diametrul alezajului frezei;
m-este grosimea corpului frezei
H-este adancimea canalelor de evacuare a
aschiilor.

Forţa de aşchiere la frezare

Forţa periferică care permite calcularea momentului de torsiune, este dată de
relaţia generală:
x y z u q
F  C F  t F  t s F  s d F  z F  D f F  K F [daN].
t
Unde:
t – lăţimea de frezare: t =6 mm;
ts – adâncimea de frezare: ts =3.45 mm;
sd = 0.07 [mm] –la frezarea cu freze disc
CF - coeficient care ţine seama de natura materialului frezei, a materialului
prelucrat, de geometrie etc.: CF = 41;
KF coeficient de corecţie care ţine seama de condiţii modificate de lucru:
K F  K F  K vF .
K F = 1; K vF = 1  K F  1
Valorile coeficientului şi exponenţilor pentru calculul forţei de frezare:
xF = 1;
yF = 0,86;
zF = 0,72;
uF = 1;
qF = 0,86.
 Forţa de frezare are o direcţie oarecare în spaţiu care poate fi stabilită ştiind
componentele sale pe trei axe reciproc perpendiculare:
Avem următoarele relaţii între componentele forţei de aşchiere H,V:
Fa = 0 daN -freza se executa cu dinti drepti
Fr=0.7Ft ; F  Ft 2  Fr 2
Numarul de dinti ai frezei se
calculeaza din conditia ca in
timpul prelucrari sa se gaseasca
cel putin doi dinti in aschiere
simultan.

Considerandu-se adancimea
deschiere t si diametrul frezei D
(figura 2.b) unghiul de contact 
Figura 2.b
se poate calcula din relatia :
D  2t 2t
cos  =
 1
D D

Notand cu  pasul unghiular dintre doi dinti ai frezei, conditia sus

mentionata se exprima analitic prin relatia:   2
Dezvoltand in serie pe cos  se obtine :
2 4 6
cos  = 1-    ....
2! 4! 6!
Luand in consideratie primii doi termeni ai dezvoltarii, dupa efectuarea
calculelor, se obtine :
t
 2
D
Pasul unghiular al dintilor frezei sau unghiului la centru dintre doi dinti
2 2 
este:   zmin  D
z t
[daN].
1
F  41  6  3.45
t
0.86
 0.07
0.72

 3.39  D 1  D 0.86  1

 0,36
F  355,6  D
t

[daN].

Diametrul dornului frezei

Calculul la rezistenta:
Diametrul se alege astfel ca dornul sa reziste la solicitarile compuse.
In timpul aschieri actioneaza asupra dintelui frezei componenta tangentiala
Ftsi componenta rdiala Fr a fortei de aschiere (figura 2.c)reducand aceste
forte la axul dornului rezulta forta F= Ft  Fr si momentul de rasucire
2 2

D
M=Ft  2
=177.8 D0.64
Figura 2.c
M=177.8 D0.64
La determinarea diametrului
dornului se are in vedere modul de
fixare al acestuia in axul principal
al masini-unelte (figura c)
In cazul dornului incastrat in conul
arborelui principal al masini de
frezat momentul incovoitor maxim
este dat de relatia:
MI=F  l  MI= 126451.36  D 0.72  88515.95  D 0.72  463.64  D 0.36  l
Diametrul semifabricatului d=38 mm  l=d/2+30 mm=49mm
MI=22718.36 D-0.36[daN mm]
Avand in vedere ca dornul este solicitat si la rasucire de momentul de
rasucire M,se calculeaza momentul echivalent (conform teoriei a II-a de
rupere) cu ajutorul relatiei:
Me=0.35 MI+0.65 M i 2  M 2
Me=162.2 D-0.36+0.65 31612.84  D 1.28
 214962.1  2401 D 0.72
Efortul unitar echivalent este:
Me  d3
e  in care :W=
W 32

Inlocuind relatiile si punand

conditia ca efortul unitar
echivalent sa fie egal la limita
cu efortul unitar admisibil,
dupa efectuarea calculelor, se
obtine:
32M e 10M e
d = 3 3
 ai  ai
Pentru dorn din OLC 45 a = 20 ÷ 25daN/mm2.
 1622  D  0.36  6.5 31612.84  D1.28  214962.1  D 0.72
3 
d= 25
d  64.88  D  0.36  0.26 31612.84  D 1.28  214962.1  2401  D  0.72
Diametrul dornului trebuie determinat si din conditia de rigiditate, punand
conditia ca sageata maxima a dornului sa fie mai mica decat sageata
admisibila.

Calculul la rigiditate :
Se folosesc urmãtoarele formule:
Mz × m
ò dx My × m
fFz= EI fFy= ò dx.
EI
care cu ajutorul procedeului VERESCHEAGHIN 
Fz l 3 Fy l 3
fFz= 3EI şi fFy= 3EI
x z

fad=0,05mm ; E=2,11.106 daN/mm;

l3 l3
iar frez= f F2  f F2  FR  frez= 463.64  D 0.36  frez= 8.61  D 0.36
z y
3EI 3EI I
d 4
I=  mm4 => d  4 3509.80  D 0.36  7.69  D 0.09 [mm]
64

-din conditia de rigiditate se obine diametrul

df=7.69 D-0.09[mm] (1)
- din conditia de rezistenta se obtine dr=
(2)
64.88  D 0.36  0.26 31612.84  D1.28  214962.1  2401 D 0.72
-pentru o valoare data a diametrului D se vor compara relatiile
(1) si (2)  dr>df
-s-a determinat initial gradul de liniaritate a relatiei (2) pe intervalul de
valori considerat
-relatia de calcul a diametrului dornului este:
d= 64.88  D  0.26 31612.84  D  214962.1  2401 D
 0.36 1.28  0.72

Inălţimea profilului dintelui frezei

h=0.6p ; p-pasul dintilor
 D
p= [mm] ; p=0.92 D [mm]
Z
0.2  D
unde z= t 0.5 0.5 -din conditia obtinerii canalelor de aschii optime
max  sd
 2 
z t
D -din conditia frezarii uniforme
m=0.4 d= 2.70  D  0.041 31612.84  D  214962.1  2401 D
 0.36 1.28  0.72

Raza de rotunjire r a fundului cnalului frezei se alege in asa fel incat sa

existe posibilitatea asezarii libere a aschiei.Daca se considera ca arie a
sectiunii active a canalului valoarea r 2 ,atunci intre aceasta marime si aria
sectiuni transversale a aschiei (aria sectiuni in forma de virgula)
r 2 (3...4)ts d
Qt=tsd,trebuie sa existe raportul: ts  3...4 .Rezulta: r  .
d 
r=0.55[mm] –pentru freze disc cu un singur rand de taisuri;

D  d + 2 m  2  r  2  h 
D  64.88  D  0.26 31612.84  D
 0.36 1.28
 214962.1  2401 D 0.72 +
+ 10.8  D 0.36  0.16 31612.84  D 1.28  214962.1  2401 D 0.72 +1.1+0.55 D (3)
Rezolvarea inegalitatii (3) se face cu ajutorul programului
INEGALITATE.CPP anexat proiectului
Relatia de calcul pentru diametrul frezei devine:
0.26
D  0.2  t 0.26  t s0.19  s 0.16  l 1.7  f max
d
-din calcul rezulta valoarea D=41.4[mm] se respecta si relatia D=(10…20)ts
Se rotunjeste aceasta valoare la o valoare standardizata : D=40[mm]
d= 64.88  D  0.26 31612.84  D  214962.1  2401 D
 0.36
=22.1[mm]
1.28  0.72

m= 2.70  D  0.041 31612.84  D  214962.1  2401 D

 0.36
=8.84[mm]
1.28  0.72

4.2 Calculul numarului de dintii

2 
zmin  t
D =21-din conditia frezarii uniforme
0.2  D
z= t 0.5 0.5 =16- din conditia obtinerii canalelor de aschii optime
max  sd
z=21 dinti

4.3 Forma dintilor

Forma dintelui frezei trebuie astfel stabilita incat sa asigure o stabilitate fata
de solicitarile mecanice si de cele tehnice,sa rezulte canale spatioase pentru
aschii si in acelasi timp scula sa permita un numar mare de reascutiri.
La dimensionarea dintelui frezei,se neglijeza influienta componentei
radiale a fortei de aschiere si se considera ca dintele frezei este solicitat la
incovoiere de catre orta tangentiala Ft.
 Momentul incovoietor produs de forta tangentiala,intro sectiune oarecare
afata la distanta y este dat de relatia:MI=Ft(H-y)
Efortul unitar de incovoiere,in sectiunea respectiva,se pote calcula cu
Mi 6x 2
ajutorul relatiei:  i  unde W=  x 2 rprezinta modulul de rezistanta a
W 6
sectiuni.
Punand conditia ca efortul unitar
de incovoiere sa fi egal,la limita cu
cel admisibil,dupa efectuarea
clculelor rezulta: y=H-cx2 unde c=
a
Fz
Relatia de mai sus arata ca
spatele dintelui trebuie sa aiba
forma unei parabole pentru a avea
proprietatile unei grinzi de egala
rezistenta.
Mai frecvent se utilizeaza frezele
care au dintele cu spate in unghi (figura),caracterizat prin aceea ca dintele
este limitat de segmente de dreapta tangente la parabola. Dintele astfel
obtinut este rezistent si permite indepartarea aschiilor de sectiuni mari. Prin
aceasta constructie se mareste pasul danturii din care motiv rezulta un numar
relativ mic de dinti.

360
      ( 45...50)  .
z
Pentru a se limita numarul de scule de ordinul
doi,cu care se executa canalele frezei,se ia   45 ,
50,55,60 etc. (din 5 in 5 pana la   110  ).
  60 0
Pentru fateta f se considera marimea f=0.05…0.1
mm.A doua fateta se ia f1=1…2mm.Unghiul ftetei a
doua:  1  20...30 ;f=0.8[mm] ; f1=1.5[mm]
In cazul frezelor cu dinti drepti, se va verifica
daca numarul de dinti in contact cu materialul este de minimum doi:
z t
z0  2  z0=2.012
 D
w=00;
5.0 Stabilirea parametrilor geometrici funcţionali ai sculei

Se aleg din STAS 1685-74 functie de

materialul prelucrat care este OL 45 cu  r <
60 [daN/mm2] si b>3 [mm]    10 0 ,
f 0 x 45  N  20 0 , r  1.0 [mm]-raza la varf
f0=1.5mm
In cazul frezele disc pentru canal de pana se
alege unghiul de atac principal constructiv
  0 0 30' pentru a se micsora frecarea cu
peretii canalului ,pastrind insa in apropierea
colturilor fatete laterale f0 ,de 1.5[mm]care
asigura o aschiere mai linistita,deasemeni
contribuie la cresterea durabilitatii
0
-w=0 -cele doua plane (planul fetei de degajare si planul fetei de asezare )
vor forma un unghi diedru ct. pe lungimea muchiei aschietoare t=600
5.1 Parametrii geometrici in procesul de aschiere
Ca si la strunire,tinand seama de traiectoria dercrisa de diferitele puncte ale
taisului ,parametric geometrici reali se modifica :

D sin 
 p     ,   arctg
2s
Dccs  d

     , -unghiul de contact

Semnul ,,plus” se ia pentru frezarea contra avansului,iar senmul ,,minus”

pentru frezarea in sensul avansului. Marimea maxima a lui  ,in cazul
frezarii contra avansului,are valoarea:
sr s
 max  arctg  arctg r . =0.30
 D  sr
2 2 2
D
 (0.40 10)
     p 

p
-se pot face aproximatile:     p 
p

6.0 Regimul de ashiere la frezare

Avansul
Se ia in functie de felul frezelor, de diametrele lor si de materialul prelucrat
(fig. 5.1). Avind in vedere ca normativele recomanda valori ale avansului pe
un dintew al frezei , in continuare sunt indicate relatile de calcul pentru
numarul de dinti al unor freze, conform datelor din STAS R 1685-74[17].

6.1 Avansul la frezarea cu freze disc

sd = 0.07 [mm]
La frezarea de finisare avansul pe dinte se calculeaza cu relatia :
xs zs
C s  H mp D
sd = [mm\dinte]
t s ys
Cs = 0.04 ; xs = 1.25 ; zs = 0.5 ;ys = 0.06
sd =0.23[mm]

6.2 Uzura admisibila

h  0.4  0.6[ mm]
ha=0.4mm
6.3 Durabilitatea frezelor
T = 60 [min]
6.4 Viteza de aschiere la frezare
Se calculeaza cu relatia generala de forma
Cv  Dqv  Kv
v= T m  t xv  tsyv  zuv  s zv
[m\min].
d
in care:
- Kveste un coieficient global de corectie, care tine seama de conditile de
lucru schimbate fata de cele in care au avut loc experimentarile .
-qv , xv ,zv yv uv - exponenti care exprima gradul de influenta al diametrului
frezei adincimi de frezare secundare si principale , avansului si nr de dinti
Pentru freze disc monobloc si materialul prelucrat de otel carbon avem:
qv = 0.25 ; xv = 0.1; zv = 0.2 ; yv = 0.3 ; uv = 0.1 ; Cv = 68.5 ; m = 0.2
Coieficientul Kv se calculeaza ca produs al unor coieficienti partiali de
corectie
Kv = Kmv KMv Ksv Klv
Kmv = este un coieficient care tine seama de materialul prelucrat
x
 70  m
K m  C m   
 r 
Cm = 1.0 xm = -1  r = 25 daN\mm2
KMv = 0.9- tinand sema de materialul frezei ;
Ksv=1.0-depinde de calitatea suprafetei;
Klv=0.5-depinde de prezenta lichidului de aschiere;
Cv  Dqv  Kv
v= T m  t xv  tsyv  zuv  s zv
=9.47[m\min].
d

6.5 Forţa de aşchiere la frezare

Forţa periferică care permite calcularea momentului de torsiune, este dată de

relaţia generală:
x y z u q
F p  C F  t F  t s F  sd F  z F  D f F  K F [daN].
Unde:
t – lăţimea de frezare: t =6 mm;
ts – adâncimea de frezare: ts =3.45 mm;
CF - coeficient care ţine seama de natura materialului frezei, a materialului
prelucrat, de geometrie etc.: CF = 41;
KF coeficient de corecţie care ţine seama de condiţii modificate de lucru:
K F  K F  K vF .
K F = 1; K vF = 1  K F  1
Valorile coeficientului şi exponenţilor pentru calculul forţei de frezare:
xF = 1;
yF = 0,86;
xF y
F zF uF  qF zF = 0,72;
Fp  C  t  ts s z D K
F d f F
uF = 1;
qF = 0,86.

Fp=264.37 [daN]
Forţa de frezare are o direcţie oarecare în spaţiu care poate fi stabilită ştiind
componentele sale pe trei axe reciproc perpendiculare:
Fh – componenta orizontală (de avans) a forţei de frezare;
Fv – componenta verticală a forţei de frezare;
Fa – componenta axială a forţei de frezare;
Fp – componenta periferică (tangenţială) a forţei de frezare.
Avem următoarele relaţii între componentele forţei de aşchiere:
Fa = 0 daN;
Fh = 0,27  F p  71.37daN;
Fv = 0,73 F p  192.96daN.

6.6 Puterea de frezare

Fp  v
Pe = =0.41[kW]
6000
Pentru acest tip de freză aleg maşina universală de frezat Fu 32 x 132 cu
următoarele caracteristici tehnice1:
-dimensiunile mesei: 320 x 1320 mm;
-valorile turaţiilor arborelui principal: 30-37,5-47,5-60-75-95-118-150-190-
235-300-375-475-600-750-950-1180-1500 rot/min;
-valorile avansurilor longitudinale, transversale şi verticale ale mesei: 19-
23,5-30-37,5-47,5-60-75-95-118-150-190-235-300-375-475-600-750-950
rot/min;
-puterea electromotorului: 7,3 kW;
-greutatea maşinii: 3200 daN.

6.7 Timpul de bază

Se calculează cu relaţia:
L
tb  [min].
n s

s
Unde:
Scula
n
L – lungimea totală de
frezare.
O1 O L = Lp + y
ts

1
y2 Lp y1
piesa
Lp – lungimea de frezat a piesei: Lp = 50 mm.
y = y1 + y2

Unde:
y1 – mărimea de intrare a frezei;
y2 – mărimea de ieşire a frezei din zona de aşchiere.
y1=0.05 Df=2[mm]
y 2  (0,03  0,05)  D f
y2  0,05  D f  0.05  40  2 [mm]
y = 4 [mm]
L = 54 [mm]
54
tb   1.62 min
475  0.07
Mărimea stratului îndepărtat prin reascuţire de pe faţa de degajare este 3,5
mm.
Numărul de reascuţiri este nd = 5 reascuţiri.
Durabilitatea totală Tt este Tt = 6 h.
Consumul specific de scule la 1000 h timp tehnologic este 155 scule.
Durabilitatea între 2 reascuţiri pentru diametre ale frezei D f < 71 mm este de
60 min.

7.0 Stabilirea tipului de poziţionare a sculei

Pentru scule cu alezaj şi corpul de revoluţie ce execută mişcarea principală

de aşchiere, partea de poziţionare-fixare se realizează prin gaură cilindrică
cu pană transversală. Dornul pe care este fixată freza este încastrat la un
capăt .
Pentru montare aleg o pană paralelă de tip A cu următoarele dimensiuni:
b = 50 0,030 mm, în câmpul de toleranţe h9;
h = 50 0,030 mm;
l = (10  56) mm;
r = 0,25 mm;
Canalul, atât cel practicat în dorn, cât şi cel alezajul frezei, va avea
următoarele cote:
b = 500,.,012
031 mm, în câmpul de toleranţe P9;
0 ,100
t1 = 30 mm;
0 ,100
t2 = 2,30 mm;
r = 0,25 mm.
Forţa ce solicită pana se calculează cu expresia:
2  Mt
F
 4
d f  1     [daN].
 
Unde:
Mt – momentul de torsiune ce solicită dornul, [da N  mm ];
  0,15 - coeficientul de frecare dintre pană şi alezajul frezei.
Fp  D f 264.37  40
Mt =   5287.4 daN  mm
2 2
2  5287.4
F  555.39
 4 [daN]
16  1  0,15  
 
Lungimea necesară a penei:
2  c1  F
l .
h  pa
Unde:
c1 – coeficient al distribuţiei neuniforme a presiunii dintre pană şi alezajul
frezei: c1 = 1,15;
h – înălţimea penei: h = 5 mm;
pa – presiunea admisibilă în cazul unei solicitări cu forţe ce acţionează după
un ciclu pulsator: pa = 65 MPa.
2  1,15  555.39
l  4.93 mm
5  65
Se alege o valoare normalizată pentru lungimea penei: l = 10 mm.
Pana este Ax5x5x10 STAS 1004 – 81.
Pentru pene paralele se impune folosirea uni oţel cu  r min  590 N/mm 2 , OL
60 1K, STAS 500/2 – 80.
Pana se verifică în zona de încastrare calculând:
a) tensiunea de forfecare:
F 555.39
f    11 .10 N/mm 2 ;
bl 5  10
b) tensiunea de încovoiere:
F Y
i  .
Wy
  b 0,15  5
Y   0,37 mm
2 2
l  b 2 10  52
Wz    41,66 mm3
6 6
555.39  0,37
i   4.932 N/mm 2
41,66
Tensiunea echivalentă se determină cu relaţia:
    3    4.932  3  11 .1  12.14 N/mm .
e i
2 2
f
2 2 2

e  150 N/mm 2 . Se verifică.

8.0. Calculul de rezistenţă şi rigiditate a sculei

Calculul la rezistenta:
Pentru verificarea dornului se iau în considerare forţele ce acţionează asupra
sculei în timpul aşchierii:
 forţa
tangenţială Fp;
 forţa radială
Fr.
Datorită forţei periferice de frezare dornul este solicitat la torsiune:
Fp  D f 264.37  40
Mt =   10574.8 daN  mm .
2 2
Fh = 0,27  F  71.37daN;
Fv = 0,73  F  192.96daN
l=D/2+30[mm]
Aleg lungimea dornului l = 49 mm.
Fp=264.37[daN]
Fr=0.7Fp ; F  F  F
2 2
t r

Fr= 0.7 Fp=185.75[daN]

F=323.10[daN]
Momentul de încovoiere este:
M i  F  l  15831.9 daN  mm.
Momentul de încovoiere echivalent Mech este:
M ech  M i2  M t2  18038.7 daN  mm.
  d 3f   22.13
Wz    1059.14 mm 3
32 32
M
 i  ech  17.03 daN/mm 2   a
Wz
Pentru dorn din OLC 45 a = 20 ÷ 25daN/mm2.
Calculul la rigiditate :
Se folosesc urmãtoarele formule:
Fz l 3 Fy l 3
fFz= şi fFy=
3EI x 3EI z
fad=0,05mm ; E=2,11.106 daN/mm;
l3 l3
iar frez= f F2  f F2  FR  frez= Fr
z y
3EI 3EI
d 4
I=  frez=0.0005<<0.05[mm]-se verifica conditia de rigiditate
64
 Dintele se verifică în zona de
încastrare:
t  c 2 6  5.60 2
Wz    31.3 mm 3
6 6
M i  Fp  H  1364.14 daN  mm
Mi
i   44 daN/mm2   ai
Wz
 ai  50 daN/mm2

9.0 Stabilirea schemei de ascutire

Ascutire sculei in stare noua se face atat pe fata de degajare cat si pe fata de
asezare.reascutire se face in fuctie de scopul urmarit ,tipul sculei ,natura
uzurii.
Materialul piesei fiind OLC45 uzura predominanta este cea a fetei de
degajare.
Reascutirea pe fata de degajare prezinta urmatoarele avantaje:
- in cazul sculelor profilate, detalonate, profilul se pastreaza constant,
iar reascutirea se executa simplu;
- variatia diamertului sculei, respective a inaltimi dintelui este mai putin
pronuntata
Dar acest mod de reascutire prezinta dezavantajul ca determina o scadere
treptata a grosimi piciorului dintelui, deci si a rezistentei acestuia.
Daca s-ar folosi pentru eliminarea uzuri fetei de asezare, reascutiri pe fata
de degajare, grosimea stratului de material eliminate ar fi mult mai mare,
    cos10  a   sin 20  a
 Dimpotriva, daca uzura
dominanta este cea a fetei de
degajare, reascutirea este rational
sa se practice pe fata de degajare
(fig a) intrucat, al folosirea unei
reascutiri a fetei de asezare, s-ar
elimina o grosime de material
mult mai mare.

   

Pentru frezecu dinti drepti se foloseste schema din figura:

10.0Condiţii tehnice generale de calitate

Condiţiile tehnice de calitate pentru freze din oţel rapid cu alezaj şi dinţi
frezaţi se dau în STAS 6663-78.

10.1. Forme şi dimensiuni

Forma şi dimensiunile frezelor trebuie să fie conform standardelor sau

normelor dimensionale în vigoare, iar pentru tipuri speciale de freze,
conform desenelor de execuţie acceptate de comun acord de către producător
şi beneficiar.

10.2. Abateri limită

a) la diametrul exterior conform standardelor în vigoare, în

câmpul de toleranţe js16: ± 0,02 mm;
b) la diametrul alezajului de fixare, în câmpul de toleranţe H7:
0 , 018
d f  16 0 , conform STAS 8103-68;
c) la lăţime, în câmpul de toleranţe js16: + 0,2 mm;
d) la raza profilului, în câmpul de toleranţe h11;
e) la unghiul de degajare şi de aşezare : ± 2o;
f) la cilindricitate, conform clasei de precizie VII, STAS 7392-66.
La dimensiunile fără toleranţă abaterile limită vor fi conform STAS 2300 -
66, execuţie mijlocie.

10.3. Bătaia radială şi frontală

Bătaia radială şi frontală admisă a tăişurilor nu trebuie să fie mai ridicate

decât valorile:
 bătaia radială a dinţilor puşi, clasa de precizie IX:
(0,08 ÷ 0,15) mm;
 bătaia radială pentru dinţi învecinaţi, clasa de precizie VIII:
(0,04 ÷ 0,07) mm;
 bătaia frontală pentru suprafaţa reazem, clasa de precizie VI:
0,02 mm;
bătaia frontală pentru tăişuri, clasa de precizie VII: 0,03 mm.

10.4. Rugozitatea suprafeţelor sculei Ra

 faţa de degajare: 08 m ;
 suprafeţele neactive ale canalului: 3,2 m ;
 suprafaţa alezajului: 1,6 m ;
 suprafaţa de sprijin: 1,6 m ;
 faţa de aşezare: 0,8 m .
Duritatea părţii aşchietoare, după tratament termic, trebuie să fie HRC
= 62 ÷ 65, pentru freze din oţel rapid. Se recomandă aplicarea de tratamente
termochimice după tratamentul de îmbunătăţire care pot ridica duritatea la
70 HRC.
11.0 Măsuri de protecţia muncii la prelucrarea prin aşchiere a sculelor
aşchietoare

Folosirea lichidelor de aşchiere impune respectarea unor masuri

generale de igienă, printre care :
1. utilizarea apărătorilor antistropi ale maşinilor unelte ;
2. păstrarea curăţeniei la locul de munca;
3. golirea si curăţarea periodica a rezervoarelor de lichide ale
maşinilor unelte;
4. folosirea cârligelor pentru îndepărtarea aşchiilor (se evita rănirea
pielii) ;
5. purtarea hainelor de protecţie si spălarea lor regulata (la doua
săptămâni) ;
6. spălarea mâinilor si antebraţelor cu apa calda si săpun la pauza de
prânz;
7. spălarea sub dusuri calde la terminarea lucrului ;
8. schimbarea hainelor de protecţie si a rufăriei de corp la terminarea
lucrului;
9. înlocuirea lichidelor de aşchiere la termenele fixate;
10.controlul de laborator al lichidelor de aşchiere si încălzirea lor la
800C .
Pentru ca lucru la maşinile de ascuţit scule sa decurgă fără accidente,
este necesar să se respecte pe lângă regulile de protecţia muncii valabile la
maşinile de rectificat, o serie de reguli suplimentare.
Înainte de fixare în arborele principal al maşinii de ascuţit, corpul
abraziv trebuie încercat pe o maşină specială , la o viteză periferică
superioară cu 30 ÷ 75% vitezei înscrise pe corp ( conform STAS6177-
60).
Se verifica daca corpul abraziv este fisurat, cu ajutorul unui ciocan de
lemn. Corpul abraziv se fixează pe un ax si se loveşte uşor cu ciocanul.
Corpurile abrazive cu liant de bachelita sau vulcanita , nefisurate , produc
un sunet surd, fără vibraţii, iar corpurile cu liant ceramic produc un sunet
clar, fără variaţia intensităţii.
Maşinile de ascuţit trebuie înzestrate cu apărători din otel sudat sau turnat.
Unghiul deschiderii apărătorii, grosimea pereţilor, dimensiunile şi forma
apărătorii trebuie să corespundă prescripţiilor de tehnica securităţii de la
maşinile de rectificat.
Maşinile de ascuţit scule, care lucrează fără lichide de aşchiere (majoritatea
maşinilor de ascuţit scule), se vor înzestra cu instalaţii de aspiraţie a prafului.
Aspiratoarele de praf se fixează, de obicei, in jurul corpului abraziv, având si
rol de carcasa de protecţie in acelaşi timp. Aspiraţia prafului si a aşchiilor se
face de către un ventilator puternic aşezat intr-o alta incapere. Acest
ventilator poate fi folosit pentru toate maşinile de rectificat si ascuţit scule.
La maşinile de ascuţit cu avans mecanic , rotile de mana, care folosesc si
pentru deplasări manuale , nu au voie sa se rotească ci trebuie prevăzute cu
un sistem de decuplare de la arborele care se roteşte mecanic.
Mecanismele si dispozitivele maşinilor de ascuţit manual trebuie astfel
dispuse, fata de corpul abraziv, ca sa evite posibilitatea prinderii mâinii
ascuţitorului, in timpul lucrului .
La maşinile de ascuţit se va asigura o prindere si fixare sigure a sculei de
ascuţit, astfel ca sa nu apară posibilitatea smulgerii accidentale din mâna
ascuţitorului sau din dispozitivul de fixare. Aceasta măsură trebuie asigurată
atât de proiectant cât şi de ascuţitor. În acest sens, ascuţitorul trebuie să
controleze temeinic, înainte de începerea lucrului, dacă scula este fixată
corect şi strânsă eficient, dacă dispozitivul este bine fixat de masa maşinii,
daca maşina este bine reglata , daca direcţia si sensul organelor in mişcare
sunt corecte, etc.

ANEXE

INEGALITATE .CPP
#include <iostream.h>
#include <math.h>
#include <fstream.h>
#include <stdlib.h>
#include <stdio.h>
#include <iomanip.h>
main(){
double d,e,q;
e=1;
ofstream out("digro.dat");
if(!out){
cout<<"Nu se deschide punctesup";
exit(1);
}
for(d=0;d<1200;d=d+0.5){
q=d-sqrt(64.88*pow(d, -0.36)+0.26*sqrt(31612.84*pow(d,
1.28)+214962.1*pow(d, -0.72)))
-sqrt(10.88*pow(d, -0.36)+0.16*sqrt(31612.84*pow(d,
1.28)+214962.1*pow(d, -0.72)))
-3.8-0.55*sqrt(d);

if((q<=e)&&(q>-e))
{
out<<q<<"\n";
}
}
out.close();
}