Medic primar.

şef de lucrări
la Catedra de anatomie patologică
a 1. M. F.. Iaşi

-
~cropsla
•

semioloqia " şi
J,
,I
I1
anatomo-clinica I
~

,
'. ~Ş
".
'\- "

- .•
'\-
~
<
.... ,
J
•

~ .'• ..."
i ,.
.. '.
~
)
~ ~
,.
.-...
,• I
\'\.
. .-
"
-EDITURA MEDICALA •
I
•
B U CUR EŞ TI. 1967 I
1
•
1

j
I
I
./

.. .
 --_ ... _ --- -"'-'-.::.-~~ . - ...
~ _ ~.

~
!
!
I

4
I
1I PREFAŢĂ

f A pariţia unei lucrări de "Tehnica necropsiei şi Semiologie anatomo-

clinică" cuprinzătoare, precisă şi sistematizată era absolut necesară. In
ţara noastră, în treCI:t, nu a fost editat lin manual "de sală de necropsie",
care să aib~ ca principale obiective şi tehnica necropsiei şi semiologia anato-
mopatologlcă macroscopifă. De asemenea şi în alte ţări man/l.llele s-a/l
i axat în special pe tehnica necropsiei (Lettule, J. Montpellier, C. Nau-
werck, B. Fischer, Abrikosov etc.).
Importanţa crescîndă a morfologiei normale şi patologice în medicină
{i biologie "în toate etajele mor fologiei lărgite" (Frei W'isling) cons(/cră
Importanţa prezentei htcrări ce se adresează unuia dintre aceste etaje
- macTOorganismului şi care are o vădită orientare practică pentm nece-
sităţile reţelei sanitare şi a învăţămîntullli.
, Baza oricărei discipline medicale este clmoaşterea tehnicii ~i selllio-
t
logiei ei ttlătllri de partea teoretică, iar anatomia patologică 1111 poate şi 1/11
trebuie să facă excepţie de la această reg/lLă generală. Aceasta este prima
justificare a redactării Itlcrării elev/lltii şi colaboratomilli nostru dr. M.,x
Leibovici, medic primar şi şef de Lucrări la catedra de Anatomic patolo-
gică a Instiwwhti de Medicină şi Farmacie din laşi .
A dolta jmtificare a acestei hlcrări este dictată de illlport<1l/(<t COII-
fnmtării semiologiei clinice CIt s':l1Iiologi" <l/l,'IOIIIOp"wlogică mtlcroscopic,l,
prima treaptă a verificării diag/losliclllili clillic, accesibil,! oricămi //Ieelic.
r Catedra de anatomie patologică a InstiWI/lllli de Medicillă şi Far-
macie din laşi a promovat importanţa acestor orientări în anatoll1ie pato-
logică atît pentru studenţi cît şi pentm medici de orice profil. incl/lsiv
I medicii anatomopatologi şi medicii legişti . De aceea, În mml 1952 (prof .
1 ş. 8rătiaml) şi în amll1956 (!vi. Leibovici) la catedra de mlettomie patolo-
gică Iaşi au fost litografiate două lucrări de te/mica neeroPl'iei şi semwlogit'
anatomo-clillică.

5
J•
 ACll/ala b/crare redactată de dr. Max Leibovici este complet restruc-
i
t lll'rl tă, sistema tizată şi adaptată necesităţilor terenului .
. Pentru a lIşllra Îmllşirea şi efectuarea unei tehnici complete se pre-
7.intă o singură metodă de necropsie, însuşită de catedra de anatomie
patologică din laşi. Desigur, că o "necropsie completă" nu are regtlli
absohlte, dar tehnica prezentată are meritul de a sintetiza într-un tot
simphl şi OI o desfăşurare logică cele mai bune metode din literatură şi
din îndelungata experienţă proprie a aHtorului. Numeroasele figuri expli-
cative ce Îmoţesc textul precizează şi uplrează însuşirea timpilor de des- ;-.
făş/tra re a telmicii de necropsie pn:zentate.
Pe de altă parte se prezintă semiologia anatomopatologică care con-
stiwie, ca şi semiologia clil/ică, factorul principal ce permite trecerea de'
la comtatarea telmică la elaborarea diagnosticului anatomo-clinic, coro-
borind datele anatomopatologice CH cele clinice.
Lucrarea este reZl/ltatul stud;,~lui unei vaste bibliografii, cît şi a unei CUPRINSUL
indelllngate experienţe pe1'5onale - în cadrul catedrei şi a diverselor pro-
sectllri din laşi - de aproape 20 de ani de muncă şi cercetare anatomo-
pa t o logică .
PARTEA I
Prezenta f,Krare va fi II1l preţios îndrumar pentru studenţi, cercetători, Pag.
medici anatomopatologi, m~ dici legişti, medici de circumscripţie şi pentl'll 1 LEGISLAŢIA ŞI SCOPUL NECROPSIEI ANATOMO-CLINICE
medicii tlţtm'or specialităţilor, care în cadrul activităţii lor profesionale 11
treb,tie să execute obligator necropsii. . 2 LOCAL, MOBILIER
f
ŞI MATERIALE .
Necropsia dă posibilitatea adîncirj:i cunoaşterii laturii morfologice a 14
proceselor funcţionale, in scopul îmbogăţirii multilaterale a cunoştinţelor, 3 INDICA ŢII GENERALE PENTRU EFECTUAREA NECROPSIEI
a ve rificării diagnosticultl; clillic şi a eJicacităţii tratamentului. 23
Această lucrare nu trebllie să liprească de pe masa de lucru a medici-
lor şi nici din bibliotecile, unităI ilor medico-sanitare. :Cadrele medicale , PARTEA a II-a
găsesc În ea o tehnică precisă de /'lecropsie şi date de interpretare a simpto- j
melor clhJice pe bază morfologică; prin ' aceasta ea este utilă atît pentru '.
necropsiile anatomopatologice cît şi pentm cele medico-legale. 4 ENUMERAREA PRINCIPALILOR TIMPI AI NECROPSIEI
26
Toate aceste calităţi vor face Ca ltţcrarea să fie folositoare Întregului 5 TIMPII PREMERGĂ TORI NECROPSIEI .
corp medical. 28
6EXAMENUL EXTERN AUCADAVRULUI
Prof. dr. docent ŞERBAN BRĂTIANU 32
Constatarea modificărilor cadaverice
In stitutul de Medicină şi Farmacie laşi Stabilirea tirului constituţional 32
Examenul extern general 37
Examenul extern pe regiuni 30
39
7TEHNICA NECROPSIEI ORGANELOR CAVITĂŢII CRANIENE . 41

8 TEHNICA NECROPSIEI ORGANELOR CANALULUI RAHIDIAN 07

9 TEHNICA DESCHIDERII CAVITĂŢII TORACO-ABDOMINALE . 75

10 TEHNICA NECROPSIEI ORGANELOR CAVITĂŢII BUCALE, GITU-

LUI ŞI TORACELUI
"
83

--...
".- - ---- "".-
 . .I .

Pag. Pag.
11 TEHNICA NECROPSIE I ORGANELOR CAVITAŢII ABDOMINALE 17 LEZIUNI CARE SE POT CONSTATA LA EXAMENUL EXTERN 197
ŞI ~ELVIENE 107 Tegumentele 197
La cadavrul de sex masculin . 124 Limfoganglionii 208
Tegumentele calotci crantene 211
La cadavrul de sex feminin 134
Calata cr:lOiană 2'"
12 TEHNICA NECROPSIE I MEMBRELOR SUPERIOARE ŞI INFERIOARE 139 Faţa . ." 218
Urechea extern1l. 219
13 TEHNICA EVISCERARII TOTALE 140 Ochii . 220
14 COASEREA CADAVRULUI 142
Nasul
Duzele
. . 221
223
Dinţii 225
Gitui . 226
PARTEA a III-a 228
Toracele
15 CITEVA RECOLTARI ŞI EXAMENE CARE SE POT EXECUTA IN 51nii . 2:0
Abdomenul 236
TIMPUL NECROPSIEI 144
Bazinul osos 2~9
Proba docimaziei hidrostatice pulmonare
ReaCţia Rivalta . . . .
144
144 )
. Penisul
Bursele
2~9
241
Reacţia pentru ev id en ţi e rea macroscopică a amiloidului 145 Vulva 243
R eaCţia pentru ev identi crea macr osco pică a lipidelor 145 Membrele superioare 246
ReaCţia pentru eviden tierea m acrosco pi tă a fierului 145 Membrele inferioare . 249
Reacţia enzimatică pentru diagnosticarea macroscopică a infarctului Coloana vertebrală . 253
cardiac. . . . . . . . .. .. 145 Regiunea sacro-fesieră 2M
Indicaţii generale de recolta re, identificare ŞI expediere a produselor Regiunea anală 255
I .
patologice 146
Recoltatea li chidului din cavităţi 147 18 LEZIUNILE ORGANELOR CAVITĂŢII CRANIENE 257
Recoltarea sîngelui . 148 Pahimeningele cranian 257
Recoltarea lichi du lu i cefalorahidian 148 Leptomeningele cranian . 260
Tehnica preparării unui frotiu din sînge . , 148 Vasele de la baza craniului 262
Tehnica prepar ă rii unui frotiu din produsul patologic 149 Epifiza . . . . . 263
Tehnica prepară rii unui frotiu din organe .' 149 Creierul, c.rebelul , protuberanţa inelară, bulbul rahidian 26'\
Tehnica preparării de amprente tisulare . .. 150 Hipofi za 270
Tehnica preparării de amprente şi frotiuri din hemomedulă 150 Baza craniului . .. 271
Rccolcarc:\ con~il1utu Jui gastric pentru examen toxlcologic 150 Cavităţile osoase de la b~za craniului 272
Recoltarea co nţinutului intestinal pentru co procultură . 150
Recoltarea produselor patologice pentru Însăminţări .. 150 19 LEZIUNILE ORGANELOR CANALULUI RAHIDIAN 273
Recoltarea depozitelor de pc valvulcle inimii pentru ÎnsămÎnţări 151 273
Meningele rahidian .
Reco ltarca fragm entelor de o rgane pentru ÎnsămÎnţări. . 151 274
Măduva spinării
Recoltarea fra gmentelor de organe pentru examene virusologice 151
Recoltarea fragmentelor de organe pentru inoculări la animale 152 20 LEZIUNILE ORGANELOR CAVITĂŢII BUCALE, GITULUI ŞI
Recoltarea şi fi xarea fra gmen telor de organe pentru examene histo- 270
patologice 152 TORACELUI.
Cî ţi v a fi xatori uz uali 155 Mediastinu\ anterior . 279
Exa menul ex tcmporaneu al fragmentelor recoltate la neeropsle 158 • Mediastinul posterior 279
Limfoganglionii mediastinali 280
Conse rvarea piese lor pentru muzeu . 160
Pleura . 280
Conservarea pieselor În culor i naturale 160
Pericardul . . 28<\
Iconografia 162
Cavitatea bucală 288
I Dolta palatină . 291
PARTEA a IV-a Glanda parotidă 292
Glanda submaxiiară . 293
16 PRINCIPII GENERALE DE INTERPRETARE A SEMIOLOGIEI MA- Limfoganglionii ccrvicitli 294
Glanda tiroidă . 294
CROSCOPICE IN ANATOMIA PATOLOGICĂ 163

"0';' '. \'

"~l
l
.... 1"". •
_ _ '0 .!~~-:" _c.,' • ~'-- '!..... • • "-"._-
 Glandele parariroide .
Pag. PAR T E A
Timusul 296
Limba '. 297
Faringele ŞI amigdalele 297
Esofagul 300
Laringele 303
Traheea 307
PI ămlnii . . . 309
Bro'nhii inrrnpulmonarc 311
Ll1nfoganglionii hilari 323
Inima 325
Artera aord
Artera pulmonară
. 325
337
339
·1
21 LEZIUNILE O RGANELOR CAVITĂŢlI ADDOMINALE ŞI PELVIENE
Peri toneul . . .
340 LEG I S L AŢI AŞI SC O PUL N E C R O P SIEI
Mezenterul .. . .. . 340
344 ANATOMO - CLINICE
Limfogranulomii mezenterici
Splina . . 345
Stomacul . 345
850
Duodenul .
357 Autopsia, denumită mai corect necropsie (de. Ia grecescul vtJ(p6a=
J ejuno-i Icon ul
Apendicele cecal 358 mort şi 6cpl<; = vedere), este indispensabilă evoluţiei şi progresului medi-
Cecul şi colonul 363 cinei contemporane. Cele mai multe achiziţii ale medicinei ultimului secol
ReclUl 366 sînt bazate pe dezvoltarea metodei anatomo-clinice.
Ficatul . . 370
Vezic ul. bili"ă . . . 373 Necropsia anatomb-clinică reprezintă continuarea şi completarea
Cana lek biliare ex tr. hepatice 380 după moarte a studiului bolii . Ea constă În cercetarea pe cadavru a
Ven. pOrtă ' . 383 leziunilor din cadrul diferitelor procese morfopatologice şi boli şi stabili-
Pancreasul . . . 384 rea morfopatogenezei ş i tanatogenezei pe baza leziunilor găsite În organe
384
Glandele supra ren ale .
388 şi ţesuturi, coroborate Cll datele clinico-radiologice şi de laborator.
Rini chiul . . .
Loja re n a l ă . . 390 Necropsiile ş i examenele anatomopatologice se execută În cadnll ser-
Ca licii le şi bazinelUl . 399 vicillllli de anatomie patologică şi prosectură (art. 416 din Regulamennll
' Ureterul . . 400
403 provizoriu de organizare şi funqionare a spitalului unificat) . Laboratorul
Vezica urinară .
Ureera 405 de anatomie patologică execută examenele histopatologice ale materia lu-
Prostata 411 lui provenit de la necrop~i, piese operatorii şi biopsii, examene histo-
Vezicu lele seminale . 413 chimice, citologice, cercetări complementare speciale (bacteriologice, bio-
Testiculul şi epididimul 415
chimice, experimentale etc.). Laboratorul execută, În măsura posibilităţilor ,
Vaginul 416
Uterul 420 toate examenele de specialitate cerute de unităţile sanitare de pe terito-
Trompele uterine 423 riul aronda~, care nu au asemenea servicii.
Ovarul 430
Necropsiile se execută În prosectllră, care trebui e să existe În toate
22 TABELE DE DIMENSIUNI ŞI GREUTĂ.ŢI
433
., spitalele, chiar În lipsa laboratorului de anatomie patologică, nccropsi.\
438 fiind obligatorie pentru toti decedatii din unitatea respectivă. Exceptan:.\,
În anumite conditii, se face numai prin dispozitia medicului-director.
ANEXA. \ Cadavrul va fi transportat din seqia spitalului şi depus la prosec-
44.7
.1 tură după trecerea a două ore de la deces şi va fi Însotlt de fo.lia de
Protocol' de necropsic (model)
447 observa~ie clinică completată cu diagnosticul clinic, epicriza şi de actul
de comunicare a decesului . Acesta va cuprinde: datele ele stare civilă a
10
•
11

decedatll lui, vîrsta, ultima adresă, data internării şi a decesului, seCţia
spi talului, numărul Caii de observaţie, diagnosticul clinic. Actul de co-
l1lunica~e serveş te la inregistrarea ca davrului şi rămîne ca act justificativ
la dosarul serviciului de anatomie patologică şi prosectură (art. 419).
Cadavrul va fi imediat inregistrat În "Condica de Înregistrare a
deceselor", care cuprinde următOarele rubrici: 1) numele şi prenumele
cadavrului; 2) vîrsta; 3) sexu l; 4) starea civilă; 5) profesia; 6) ultima
adresă; 7) diagnosticul clinic; . 8) numărul foii de observaţie clinică;
9) spita lul sau seCţia; 10) data internării; 11) data decesului (ziua, ora);
12) numărul curent al necropsiei şi data necropsiei .
Necropsia se va efectua în termen de 24 de ore de la constatarea
dec~sului. Cînd există un interes ş tiinţific sau terapeutic (preleva rea
UI.lUI fragment. de os , vas, cornee sau alte organe, pentru o grefă ime-
dIată) , necropsla se poate efectua chiar şi la 1-2 ore de la deces, după
CI: s-au constatat semnele clinice ale morţii reale. Acestea se manifestă,
d~n pu~ct de vedere morfofiziopatologic, prin: Încetarea mişcărilor res-
plratom , Încetarea bătăil o r inimii, dispariţia pulsului, diSpariţia tonusului
muscular (relaxare), diSpariţia sensibilităţii şi a reflexelor etc. în afară
;le cons~a~.ările. c1il.lice, în caz. de dubiu, se pot face următoarele probe
rn condlţIl obIşnUIte de asepsle: arteriotomÎa arterei radiale humerale
sau temporale şi proba fa jf/lol'esceină, prin injectarea intraven'oasă, după
metoda Icard, de 5-10 mI solUţie apoasă de fluoresceină amoniacală
(5 ~ f1uoresceină În 20 g apă distilată). In caz de moarte aparentă cu
pe.rSlStenţa circulaţiei sanguine, la 1/2 oră sau cîteodată mai mult, de la
lJl)ect~re.' tegumentele se co lorează În galben, iar conjunctivele în galben-
verzuI. ln caz de moarte reală, aceste colora ţii nu se produc.
Necropsia anatomo-cliniCă se execută de către medicul anatomo-
parolo~ sau,,în ,lipsa aces tuia , de un alt medic (delegat de către directo-
rul spitalulUI), In prezenţa personalu lui medical care a tratat bolnavul,
prec:,m 5i a şe fului seCţiei (art. 421). La circum scripţia rurală, necropsia
va fI efectuată de medicul de circumscripţie.
Necropsia anatomu-c1inică urmăreş te:
- demonstrarea şi însuşirea tehnicii de necropste (de către cei care
o practică pentru prima dată);
însu~i:ea se~ni o l ogiei anawmopatologice;
stab~l~rea dlagnosticului anatomopatologic;
stabilIrea relaţiilor dintre leziuni;
cons~a~area ..leziunil or l~eb ă nu ~te în diferite organe şi ţeslltun, din
cursul evolUţIei bolll sau antenoare acesteia',
constatar~a eficie nţei terapiei administrate, pnn eventualele mo-
dificări morfologlce pe care le su reră leziunile;
12
\
I
, - constatarea eventualelor leziuni provocate de medicamente;
-- stabilirea stadiului leziunilor în momentul morţii şi a evoluţiei
proceselor morfopatologice In organism pînă în acest moment;
- stabilirea concordanţei sau neconcordanţei dintre semlologia
clinico-radiologică şi semiologia anatomopatologică;
- stabilirea concordanţei sau neconcor.danţei dintre diagnosticul
clinic şi diagnosticul anatomopatologic;
- stabilirea cauzelor imediate şi mediate ale morţii (tanatogeneza);
- luarea măsurilor profilactice necesare în cazul diagnosticării
anatom<patologice a unei boli infecto-contagioase, care nu a fost diag-
,
I
~.
nosticata clinic. .
Necropsia dă posibilitatea efectuării unui studiu statistic ştiinţific
al. morbidităţii şi mortalităţii pe ~rupe de vîrstă, sex, profesiuni, ano-
.
.
}
ttmpufl etc .
Necropsia anatomo-clinică este un mijloc de ridicare a calificării
I
profesionale prin discutarea În colectiv, in şedinţe anatomo-clinice, a
datelor clinice şi anatomopatologice ale cazului respectiv.
Necropsia poate avea şi un scop medico-Iegal, de a lămuri o moarte
· violentă sau neviolentă, a cărei cauză este necunoscută sau suspectă.
Dacă în timpul hecutării necropsiei anatomo-c1inice apare o sus-
piciune cu implicaţie medico-legaIă, necropsia va fi intreruptă şi va fi
anunţată procuratura. Cadavrul va fi păstrat pînă la primirea autori-
zaţiei de continuare a necropsiei şi de Întocmire a protocolului de exper-
tiză medico-legală (necropsie medico-legaIă). Deseori medicul de circum-
scripţie rurală este chemat să efectueze necropsii medico-Iegale.
Tehnica necropsiei medico-Iegale nu diferă prea mult de tehnica necropsiei
anatomo-c1inice. Ea trebuie să fie completă şi minutioasă, căci ordonarea unei noi
necropsii, care inevitabil este tardivă, nu poate să umple golurile li insuficienta unei
necropsii initiale sumare. Se va da atentie examenului extern pentru cercetarea culorii
pielii (de ex. roz In intoxicatii cu oxid de carbon), contuziilor, pl5gilor, echimozelor, he-
matoamelor, fracturilor, ale căror caractere li localidri vor fi consemnate tn raponul
medico-Iegal. Va fi făcut un examen atent al organelor interne, pentru a determina
eventualele modificări determinate de agenti externi, studiati de medicina le~ală
(agenti mecanici, toxici etc.). De asemenea, vor fi recoltate fragmente mai miCI şi
mai mari de organe şi diferite produse (singe, bilă, conţinut gastric li intestinal)
pentru examenele histopatologic, chimic şi toxicologic li vor fi pilstrate toate corpurile
străinc (proiectile, sonde intravaginale etc.) descoperite In timpul nccropsiei.
In prosectură cadavrul nu trebuie să fie ţinut mai mult de 72 de ore
de la deces (art. 42). El se predă familiei sub semnătură, după ce s-a
adus dovada Înregistrării morţii la oficiul de stare civilă.
Cadavrele celor care au murit de boli transmisibile se predau În
sicrie Închise şi sigilate, care trebuie transportate direct la cunitir sau
crematonu.
 fi făcută Într-o cameră a familiei decedatului sau chiar În QjZr liber
Într-o curte Îngrădită. Duşumeaua sau pămîntul vor fi acoperite cu un'
strat gros de paie Îmbibat cu gaz şi insecticid, iar cadavrul va fi stropit

2 ;..... . F
LOCAL, MOBILIER SI
•
MATERIALE

LOCALUL UNUI SERVICIU DE ANATOMIE PATOLOGICĂ

1
ŞI PROSECTURĂ

Serviciul de anatomic p :nologică şi prosccrură este instalat Într-un

p.lI'ilion separa t (fig. 2), In spitalele de tip pavilionar, sau la parter
(fig. 3), În spit:lld~ tip bloc. Serviciul cuprinde: a) laboratorul de ana-
tomie patologică; b) prosectura.
Laboratorul de anatomie patologid va avea camere În care se
Fig. 1. - Sala de necropsle.
ex ~cută exa menele de histopatologie, histochimie, bacteriologie, chimie, li - ma.s! de nccropsiC': b - i upon de lemn; c - tlblie de lemn; J - m!Ju\S: pentru instrumente;
(.lI11cre pcntru medici na expcrimentală, sterilizare, laborator fotografic,
r
t - masS pentru re:tedvi şi miucrialci I - dulap pentru ins"trumrotc; , - rdlrclor .

bibliotecă şi arhivă, mu zeu, depozit de materiale (reactivi), cameră­

vestiar cu Îmbrăcămi nte a de proteqie, grup sanitar (duş, \VI. c., chiuvetă).
Prosectura va avea o sa lă de necropsie (fig. 1), În care se execută
nccropsia, un depozit f ri gori fer sau o cameră rece, În care sînt păstrate
cadavrele, o cameră de Îmbălsămare şi îmbrăca re a cadavrului, o cameră
p~ntru predarea cadavrelor, o cameră pentru depozitarea pieselor ma-
cnlscopice, un grup sanitar (duş, \'V.c.) şi o sală de aşteptare.
. Sala de necropsic trebuie să fie spaţioasă, luminoasă, cu peretii de
1~!antă sau vopsi ti în ulei, cu panloscala din mozaic sau ciment, cu
sJ/oane de scu rgere, cu insta la \ie de Încălzire, apă rece şi caldă, canal de
scu rgere, fosă de dezinfeqie etc. Vara, ferestrele trebuie Înlocuite cu
rame P!evăz~te ,;U sită m e talică. în lipsă de spatiu, în spitalele n1ici
JI
poate dcst~nata 'pe~tru prosectură şi efectuarea necropsiilor o singură
~an2era cu dlmenslUllIle de cel putin 3 X 4 111. La circumscripţie, orice
IIlcapere poate servi ca local improviz'lt de prosectură. Necropsia poate
cu insecticid. Masa pe care se ·face necropsia va fi eventual acoperită cu
o muşama sau foaie de COft unsă ' cu gaz sau cu o solu\ie dezinfectantă,
avîndu-se grijă ca după aceea să fie spălată cu apă fierbinte, leşie, săpun
şi apoi cu fenol diluat. Paiele vor fi strînse şi arse.
In fig. 2 şi 3 prezentăm planul Serviciului de anatomie patologică şi
prosectură al Spitalului unificat din Bacău, tip pavilionar, şi al Spitalului
unificat din Suceava, tip bloc.
MOBILIER, INSTRUMENTAR, APARATURĂ ŞI MATERIAL NECESAR
,I
IN SALA DE NECROPSIE
Mobilier
1 Masă de necTopsie (fig. l-a) dreptunghiulară, cu col\urile rotunjite,
înaltă de 0,90-1 m, lungă de 2 m şi lată de 0,80 m. Placa mesei trebuie
~ să fie confeqionata dintr-un material impermeabil pentru apă (m9zaic,

"
1·/ 15

, I
 -'""'
,..., ~
-'""' K. IJ
,..,
, "' I
- .1 :'f

~
,i " ,
U .:>
== - -.
Jr ,H J

1b - • __ o

. -__
IV. C. ';>0 :
.:."".1)14('/ 4-,.p~rtlli' Jllr ..II' .
tlW('(l "._- -
-- ..
~
.1U'JI .'t11
"'fl rro.1' ili'IC'" --
~Lr1~~'==1====~====r.="'~h=,=.=,=,,=m="=,~====~~.p-----~u~-<>--v=.--
-,
-, . = -- -
f'r'.flt~r -- - __o
1- -
_.-
- ro, -- - -.-
- - - - '-- I~Jt1r"'t1'
. "nl",., pi""
~

~ r:::= i= '= 1/r~('rtlU"~" N,I

Hol :l:
"
n. ,...,
Fig. 3. Planul serviciului de anatomie patologică ŞI .prosectură al spitalului unificat
I r~'fllII~n
1.l60r .ll or
Oi'bJro/
. din Suceava.
H/~/.,(,+itnl ' u/~mp"r';IIC'~
~
-; ~""t'd" R~;rh tll S"dir/~
Pr~/i'l'.ir(' marmură, . tablă de zinc etc.), fiind prevăzută cu un orificiu în 1egătură
cu un canal de scurgere. Suprafaţa mesei este uşor înclinată spre orificiu,
- J ?I ~ .1 .' { OJ - ~ !. - _ tJI' __ I.J6' _. U6'. iar marginile mesei sînt ridicate cu 4-5 cm pentru ca lichidele să nu se
I
~
-'""'
~ -U- scurgă pe podea. La una din extr.e01itălile mesei este montată o chiuvetă
cu robinete de apă, la care se adap-
__J,!) ~ ._
..n- _ _J.5L J-
e--,
n ~
tează .un tub de cauciuc cu o stropi-
U - ~?J::::' . _ ---1.,.?J .
toare sau canulă pentru spălarea . .... ..

,A
"
Prnl,,'rt'
Uţlll; .organelor. Masa de necropsie trebuie
:să fie bine il umina tă,
~
JIII 6t'
1I,1lt>,1l.;r ,
[;:::::=, .... I I
Ctlblnn
m;otll(,6! Pe podea, lîngă masa, de necrop-
tiie, se găsesc grătare din material
l~~ Imj , i a u
- plasuicl, metal sau lemn. "
ilTl~/.~'.im"r, rt, 1 1-
'" , I J(Jr,' Suport de lemn (fig. 1-b); lung
de 0;35-0,40 m, lat de 0,10-
~
~ c; ~
I I
O'I '0nl
(JP';yr~
0,12 fi, cu o scobitură centrală lungă
de 0,20 ' m, adîncă de 1 cm la mar-
Fig. 4. - Măsu{il pentru sec{1onarea
organelor.
J'JIJ It' nc'l'ropJII
- gini şi ~-5 cm la mijloo. Acest su-
. ~ port va fi aşezat sub cadavru, in diferite regiuni ale sale, pentru a u şura
~ c;- .unele manevre În timpul necrOpSlel.

~
r-r-
~
, O,poâlP;,J
l i {ormo/
Wl ~
:::, ~
"
Q
.",.
~
~
,
'.
.~

.'"
~
~
~,
.",.
~.~
~~
,
.. ..
.~
~ - -
O măsuţă pentm exan~narea şi !ecfiona~ea organelor (fig. 4), Î~lah:l
.de 0,25-0,30 m, Cll o tava de raula Zlllcata de 0,55/0,35 J11I, cu Citeva
orificii pentru scurgerea lichidelor şi un raft pentru aşezarea ipstnllllen-
IV C \l( C ~
1:elor. Tăvile zincate sînt acoperite cu material plastic sau linoleulll,
~ -O-
,...,
~
n . U~ U~ pentru a evita deteriorarea instrumentelor. Măsuţa poate fi Înlocuită
<cu două tăblii de lemn (fig. l-c) de 0,50/0,35 m, una pentru aşez area
Fig. 2. - Planul serviciului de anatomie patologică şi prosectur ă al spitalului unificat instrumentelor,. cealaltă . pentru examinarea şi seqionarea organelor.
din Bacău. O măSUţă pentru instmmente (fig. l-d).
(sus - planul laboratorului de anatomic patologică; jos - planul prosecturii).

1. - Nrcropsia
17

•
 O masă pentru materialele şt "
reactivii necesan diferitelor examene
În timpul necropsiei (fig. 1-e).
Un dHlap pen.tru instrumente şi reactivi (fig. 1-f).
Un dulăpior cu materiale de primă urgenţă.
O masă de scris.
r Scallne metalice.
Reflector (fig. 1-g) etc.

Instcumen tac

Ace drepte şi curbe [fig. 9 (6)], pentru coaserea cadavrului ; ace de

diferitemărimi, pentru injeqii; ace pentm puncţii venoase şi recoitarea
sîngelui;
tm ace pelltnt disociat cu vîrf ascu ţi t şi cu vîrf spatulat; amă Pe/l-
recoltat sen-eţii; bistHrie de mărimi diferite [fig. 6 (7, 8)] [fig. 7
(~, 7, 8) J; ciocan cu drlig [fig. 5 (1)], pentru îndepărtarea calotei cra-
mene; cleşte de prins osul model Farabeuf; cuţit mare, pentru seqionarea
organelorşi dezinserţia mezenterului de pe intestinul SUbţire [fig. 6 (10)]
Fig. 5. - [fig. 7 (9)]; wţit dl'ept cutăiş dublH, pentru seqionarea creieru-
lui [fig. 6 (9)]; wţit mielotom, lung, cu mîner subţire şi cu o lamă cu
aspectul unei lopăţele Înguste Îndoite, pentru seqionarea măduvei spi-
nării; wţit pentl'll tăiat gipsul; chiHretă pentru ilipufiză; compas de
măSUrat dimensiunik organelor şi cavităţilor; centimetm pliallt de 1 m
lungime ; centimetm ruletă de 2 m lungime [fig. 9 (8) 1; dălţi de diferite
forme şi mărimi fig. 5 (2, 3, 4) J; daltă rahiotom [{ig. 5 (3)], pentru
r
tăiau lamele vertebrale; daltă C/ţ mîner transversal [fig. 5 (4)], pentru
desprinderea calotei craniene ferestruite; depărtătoare [fig. 9 (2 şi 3) l;
ferăstrăH
..
lamelar [fig. 5.,(6)] sau arwit [fig. 5 (7)], pentru seqionarea
calo.tei craniene şi a oasel6r; ferăstrăII rahiotomJfi g. 5 (5)], pentru deschi-
derea canalului vertebral; foarfece chimrgicale e diferite mărimi şi form e
(fig. 8); foarfece drept, pentru tăiat oase, cu ramuri SCurte şi solide; fom -
fece costotom, pentru seqionarea coastelor [fig. 8 (1)]; foarfece e11telO-
tom, pentru deschiderea intestinului [fig. 8 (6) J; lupă CII mîner, pentru
examinat organe; pense de diferite marimi şi forme fig. 6 (5, 6)], [fig. 7
r
(1, 2, J, 4, 5) J; pel1se rahiotom pentru apucarea şi desprinderea Itrcurilor
vertebrale după seqionarea lor cu ferăstrăul rahiotom; portac; polonice ~u
capacitate de 150-200 mi [fig. 9 (9)], pentru scoaterea lichid~lor dlll
diferi te ca vi tă ţi: pleurală, pericardică etc.; răzllşă [fig. 9 (7)]; lIg1ă me-
talică de 30 Cm lungime fig. 9 (1)]; seringi de 5, 10, 20 mi; serillgă GIIJ'OII
r
de 250 mi; spatlllă metaliră pentru cauterizat suprafeţele organelor la re-
coltarea sterilă a sîngelui şi lichidelor sau a fragmentelor ~e organc;
Fig. 6. -
ŞI
stilet b'ttonat [fig. 6 (J)}, [fig. 9 (4) J; sondă cal/elată [fig. 6 (-1) l;
Fig. 5 /' 6. - Instrum ente pentru necropsia capului a rahisului (vezi
e x pli caţiile În text) .
[fig. 9 (5) ] şi sondă flretra ă; sterilizator pentru fierberea instrumentelor.
18

[n
 r

I
I
i
I
j

Fig. 7. -
,I '

Fig . 9. -
I Fig. 7, 8, 9. - I nstrumente pentru nccropsia cavit~lii bucale, ghului, toracclui
l
şi abJo-
I
menului (vezi explicaliile În text).
I Aparatură
I
j

I Aparat pentTl~ formolizare . Balanţă-terezie de 5 kg şi mtii CII greu-

tăţi, pentru cÎntarirea organelor mari . Balanţă tehnică pîna la 250 g,
I pentru cÎntarirea organelor mici. Centrifugă electrica 3 500 ture/min.
Frigider electric. Lampă-reflector cu picior şi înalţime reglabila. Micro-

I
I
I
tom şi cuţite pentru seqiuni la congelare. Pietre pentru ascuţi rea cllţi­
telor de microtom. Microscop binowlar.
Materiale diverse ,
Borcane de sticlă de 100-250-500 mi cu dop rodat pentru lichi
deie fixatoare; ' capmle de pOrţelan; cilindri de sticlă gradati cu cioc, de
100 şi 500 mI capacitate; cristalizoare de sticlă de diferite marimi;
wtii Petri de diferite dimensiuni; creion derl/latograf; eplllbete; gălt.. rt,'i
emailată cu capac; hirtie tumesol roşie şi albastră; lame şi I'Tlllde;
lampă cu spin; pipete gradate de 1 şi 2 mi, pipete CII bulă de 5 şi 10 mi;,
pipetă Pasteur,' pîlnii de sticlă şi metal; stativ pentru eprubete; ( ,lUI
elŢlailate ţ:>.e n tru orga~le ~ tăviţe r~ljale; vase cilimlrise .sau J"naleli pi pe-
dlce; medII de cliitura simple (bulIOn de arne, ge10za Simpla elc.), com
Fig. 8. - puse (bulion-ser, bulion-sînge, geloză-ser, geloză-sÎnge elc.) şi spell ,de
(mediul Lof[Jer, mediul Drigalski, ser coagulat etc.); ciriv,( jl ,eton
20
21
necesa ri pentru fix area fragmentelor recoltate la necropsie: formol neu-
tru 10- 15 0/ 0 , alcool-formol , alcool absolut, amestecun Bauin, Susa,
Ca rno y, Zenker, Helly, Gendre.
,•
Material de protecţie

j'mbr~căminte de protecţie (halate şi şor~uri de pînză aIbă, şorţuri

şi mînecuţe din material impermeabil, mănuşi de cauciuc pentru auto-
psie, mănuşi de cauciuc chirurgicale, mănuşi de aţă, bonete de pînză,
p antaloni albi d,e pÎI! ză) , l?antofi de pînză cauciucată sau c,izm~ de cau,:-
ciuc, să pun (prelerabll lIchid), prosop, vase cu substanţe antlSeptlce, trusa 3
de u rge n ţă, caso letă cu tifon steril, vată, alcool, tinctură de iod, colodiu,
instrum ente sterile, INDICAŢII GENERALE PENTRU
Es te recomandabil ca hainele de protecţie să se găsească În camera
de Î mbr ăc are.
EFECTUAREA NECROPSIEI

Necropsia trebuie executată sistematic, fără improvizări sau lacune,

cu multă atenţie şi 1n totalitate, chiar atunci cînd cauza care explică
moartea a fost descope,ită de la Începutul investigaţiilor necropsice.
Necropsia se efectuează de către două persoane: de medicul ana-
tomopatolog (sau medicul delegat) care execută necropsia, aşezan la
dreapta cadavrului, şi de asistentul medical sau de autopsier, care-I ajută
şi care stă la stinga cadavrului'. Aceste locuri nu se schimbă În tot timpul
necropsiei; numai pentru deschiderea cavităţii craniene, medicul se depla-
sează la extremitatea cefalică a cadavrului . O persoană va completa pro-
tocolul pe măsura efectuării necropsiei, după dictarea celui care o face.
T
Se recomandă ca necropsia să se efectueze înainte de a se lăsa ÎntunericuL
deoarece numai la lumina zilei se poate observa culoarea reală a ţesu­
turilor.
Examenul e!Ctern se face În general şi: pe regiuni. Pansamentele, tubu -
rile de dren etc., vor fi lăsate pe loc şi vor fi îndepărtate de pe cadavru
numai după ce s-a făcut examenul regiunilor respective. Din conţinutul
pustulelor, furunculilor, flegmoanelor, ulceraţiilor se fac frotiuri şi Însă­
mÎnţări pe medii de cultură, pentru examene baoteriologice.
Pentru secţionare, bisturiul se ţine de mîner în pumnul mîinii drepte
(fig. 10). Seqionările se fac cu toată LUllgimea lamei şi nu cu vîrful,
prin mişcări largi, Într-o singură direcţie, cu evitarea inciziilor inutile.
Dacă pe linia de incizie se întîlneşte o leziune, ea trebuie ocoLită.
După deschiderea cadavrului se examinează cavităţile, seroasele şi
.! : organele in sit/{., păstrînd raporturile lor anatomice, apoi se scot orga-

ne lc, fă r ă să fie smulse, . rupte sau dilacerate, şi se examinează atît
s upr a fa ţ a lor e x tern ă, cît ş i cea de seqiune. De exemplu, Întîi vom
ce rceta d acă bi la trece prin canalele biliare în duoden prin ampula
"~ t e r, apoi vom deschide aceste canale şi vom scoa te fi catul.
Seqionarea organelor pa-
ren chimatoase se face de-a lun-
j ,
gul axului mare, lăsîndu- se o
pătură subţire de ţesut netăiat,
Încît forma organ ului să fie
·, •
care o efectuează se răn eş te, el nu mai continuă necropsia, l as~ să se sc urg~
sîngele din rană timp de 1-2 minute, sub un curent de apă rece, apOI
se spală cu să pun ş i îşi badijonează rana cu tinctură de iod. In caz de
."i răniri la necropsia cadavrelor cu boli infeqioase, este necesar să se cau-
terizeze rana (cu fenol 5% ),
Dup ă Întrebuinţare, instrumentele sînt spă l ate Întîi cu apă rece, apoi
cu apă că lduţ ă şi săpun şi se fierb În so l uţie " a p oasă de carbonat de so-
diu 2 % , a?oi se ş terg şi se sterilizeaza la pupinel.

p ăs trată . Se mai pot face una

sa u mai multe seq ionări para-
lele cu prima sau În alte di-
reqii . Seqionările se fac cu
cU ţitul mare, tr ăgî nd dinainte
Îna poi cu o mi şca re largă ş i
unică, pentru a obţine o sec-
ţiune reg ulată ş i netedă . Intre
seq i o n ă ri se va cl ă ti cuţitul cu
.1, apă, pentru a evita transpor-
turile artificiale de mici resturi
de ţe s uturi de pe o seqiune pe
alta, care, prinse în seCţiunile
histologice, ar putea da imagini
false.
Pentru deschiderea orga-
nelor tubulare, foarfecele se
ţin e i n mîna drea ptă, policele
fiind introdus în inelul supe- "
fI ); 10. - )\<lodul d e a l i~lc bisturiu l în timpul
nccro pSll! l. rior; degetul al 4-lea în inelul
Modul d e a l ine foarfeca în inferior, iar indexul ş i degetul
tim pul necropsici. al 3-lea fixează foarfe cele în
direCţia dorită (fig. 11).
Produsele şi lichidele din cavităţi se măsoară şi se recoltează pentru
diferite examene. Pentru însă mînţări şi inocul ă ri, ele vor fi recoltate
steril. In mod ob ligatoriu, vor fi recoltate fragmente de organe pentru
exa mene hi stopato logice.
După necropsie, cei ca re au efecwat-o îşi spa lă mîinile, mai întîi
cu a pă rece ş i săpun (apa ca ld ă provocind coagularea sîngelui pe tegu-
rn entc), a poi cu ap ă cald ă şi săp un, iar la sfîrşit se dezinfectează cu
al1liseptice (alcool tilllolat 5 % , oxic ianur ă de mercur so lUţie 1/2000-
1/ 4 000, so luţie cloramin ă 1-2% etc.). Dacă în cursul necropsiei cel

24
 PAR T E A a II-a
Timpii premugătoci necropsiei,
completarea protocolului de necropsie
şi a certificatului de deces.

1. Măsurile de proteqie individuală

II. Iden.tificarea cadavrului
v · ·ll1strumen t ar ulu'I ŞI' a m;terialului necesar efectuării
III" .P regatlrea
necropslel. . .. v II . d
1V. Studierea foii de observa\le ci llll ca, completarea protoco U UI e
4 nccropsie şi a certificatului de deces.

ENUM ERAREA PRINCIPALILOR TIMPI AI Timpii necropsiei propriu-zise

NECROPSIEI V. Examenul extern al cadavrului.
A . Constatarea modificărilor cadaverice .
B. Stabilirea tipului constituţional.
C. Examenul extern general.
Tehnicile de necropsie sînt variate şi, ca şi în intervenţiile chirurgi- D. Examenul extern pe regiuni .
cale, ele au evolua t ca metodă. Cu toată această varietate, pentru a putea VI. Examenul după deschiderea .c~d.'~vrulu~.
interp reta o necropsie şi a trage concluzii corecte, ea trebuie- executată A. Necropsia organelor CaVItaţll. Cral1.le~le.
complet şi în condiţii bune. O greşeală în timpul executării necropsiei B. Necropsia organelor canalulUI ralll~!tal1.
C. Deschiderea cavităţii toraco-abdomll1ale. " .
es te ireparabilă, căci necropsia nu mai poate fi reluată. Unele concluzii
D. Necropsia organelor ca,:i~ă~!i bucale.. gÎtul.uI ŞI )oracelul.
false care se trag după terminarea unei necropsii se datoresc de multe E. Necropsia organelor cavIlaţ.n ab do.m.ll1 ale. ŞI peh lene.
ori tehnicii, care nu a fost bine exectItată, faptului că s-a omis un timp F. Necropsia membrelor supenoare ŞI lllfenoare.
al tehnicii, sa u IlU a fo st executat la momentul potrivit etc. VII. Coaserea cadavrului.
In cele ce urmează, p~ezelltăm o tehnică-tip care ni se pare mai
logică şi asigură o desfăşurare mai bună a l~ecropsiei. Ea are la bază La sfîrşitul ~apitolului
de tehnică
descriem, dintre multipledl.e m:,tode
complementare, necropSla. pnn . e~ISCeltt1e
' . . totală . ' care este Ictata de
procedeel e clas ice, la care se adaugă ' experienţa autorului, acumu- anumite situaţii menţionate la capitolul respectiv .
l ată la Catedra de anatomie patologică a I.M.F., şi În prosectu-
riI e spitalelor elin laşi. D ar, ca şi În intervenţia chirurgicală, metoda
nu trebuie interpretată mecanic, ea trebuie individualizată, iar succesiu-
nea timpilor necropsiei poate fi modificată de situaţii particulare, de
datele furni zate de foaia de observaţie clinică, de descoperirile făcute
în momentul inciziei, de examinarea organelor in sit/I etc. De exemplu,
dacă bănuim o moarte subită prin embolie gazoasă cardiacă, necropsia
se va începe cu deschiderea inimii in situ sub apă; dacă găsim în timpul
necrop siei aderenţe puternice în tre organele cavităţii abdominale, le vom
scoate în bloc şi apoi vom examina fiecare organ în parte etc.
In capitolele care unnează vom prezenta detalii în legătură cu:
26
 fost scrise cu un creion chimic sau cerneala de către sora de salon sau
de serviciu. Acest timp este necesar pentru a se e4'ita posibilitatea ne-
",r ..,
cropsierii din eroare a unui alt cadavru.

III. PREGĂTIREA INSTRUMENTARULUI ŞI A MATERIALULUI

NECESAR EFECTUĂRII NEGROPSIEI
Pe ma suţa pentru instrumente, situata la extremitatea cefalica a
cadavrului (fig. 1 d), se a şaza instrumentarul care se foloseşte la necropsia
5 capului şi rahisului: bisturie, foarfece cu virfuri ascuţite, pense, sondă

TIMPII PREMERGĂTORI NECROPSIEI

canelata şi buton ata, feră s trau arcuit sau lamelar, da ltă simplă, dalt ă cu
mîner transversal, ciocan cu cîrlig, ferăstrău rahiotom, daltă rahiotom,
1. MĂSURILE DE PROTECŢIE INDIVIDUALĂ
. Inainre de. necropsie, personalul medical şi ajuta tor îşi va lua ma-
SUrI .dcv P~o[~cţle. rl1lbr~ca reaA hai nelor de proteCţie se face Într-o camera
speCIala, 1I1 ~ lnt~ ? e a 111[ ':;', In sa la de necropsie. Dupa dezbracarea lor
ele . se pun In . laZI ~Ie tab la, pentru a fi duse la spălătorie. Aceasta indi-
r.l \1~ e~ te oblIgatorie penrru serviciile de prosectura din spitalele de boli
conragloase.
. Medicul ş i ajutorul care efectueaza necropsia îşi vor controla mîi-
mIe, I?ent~·u a vedea daca nu prezinta leziuni superficiale, care ar putea
Ltvonza I11fe~ t a rea; ele s~ badijoneaza cu alcool iodat şi se acopera cu
un strat subpre de colodlll. Ung hiile vor fi taiate scurt, pentru a nu se
depune ~u.b elev pro.duse pa tologice. Pielea mîinilor~ şi antebraţelor se im-
perm~abllIzeaza prl11 ungere cu vaselină alba solidă, care formeaza un
strat Iz,?lat? r, prot~ctor, sau se Imb r acă manuşi de cauciuc, peste care se
p~ln I.nanuş i de a ţ~, pentru a împie~ica alunecarea organelor, cînd sînt
;Xa ml11~fe sau seCţl~na te ..La n ec~opsla cadavrelor de boli infeCţioase se
Im braca hal ~ te . Iu~ gl cauclUcate ŞI o masca formată din straturi alterna-
tIve . ~e ,:ata Ş I nfon. Cei ce asista la necropsie vor Îmbraca halatele
servlcllIlul de prosecfură .
II. IDENTIFICAREA CADA VRULUI
. Aceste protocoale sistematiza te, corect completate, pot servI pcntr~
Ide~ tifica rea urm ă reş((: stabilirea datelor personale ale cadavru lui
cOllf runtIn~1 date le dl~l [oala de o ?serv~ţ.ie clinica cu cele de pe coaps~
deccdarulul (numele Ş I prenumele ŞI se rVICIUl de unde provine), date care au
pen să rahiotom (vezi fig. 5 ş i 6). Pe ra ftul m ăsuţei pentru seqi llnarea
\
organelor sau pe una din tăbliile de lemn, care se aşaza deasupra gam-
belor cadavrului, se aranjeaza celelalte instrumente, care se Întrebuin-
ţeaza în timpul necropsiei cavitaţii bucale, gîtului, toracelui şi abdo-
menului (vezi fig. 7, 8, 9). Pe o masa se aşaza materialul şi reactivii
necesari diferitelor examene din timpul necropsiei (fig. 1 e) .
IV. STUDIERE;A FOII DE OBSERVA ŢIE CLINICĂ,
COMPLETAREA PROTOCOLULUI DE NECROPSIE
ŞI A CERTIFICATULUI DE DECES
Necropsia va fi în mod obligatoriu precedata de citirea şi studie-
rea foii de observaţie clinică. Aceasta va permite ca, pe baza datelor
clinice, de laborator şi a evoluţiei bolii , medicul prosector, Înainte de a
executa necropsia, sa se orienteze asupra unor diagnostice ana tomo-
patologice prezumtive.
Datele puse În evidenţa in timpul necropsiei se trec Într-un regisrru,
care conţine protocoalele de necropsie. Unele registre co nţin protocoale
cu rubrici care indică numai datele de stare civila a celui decedat, servi-
ciul spitalicesc, data internarii şi a decesului, diagnosticul c:lini~ ş.i o
rubrica mai mare pentru descrierea celor constatate b necropsle Ş I Jlag-
nosticul anatomopatologic.
Alte registre conţin protocoale care - În afară de rubricile În CMC
se trec datele menţionate, Împreună cu datele esenţi .llc clinice, de bb~)­
rator şi diagnosticele extrase din foai a de observaţie clinică - conţl11
rubrici care, prin aşezarea lor, indică timpii şi îndruma Întreaga ~ecropsie .
efectuarea unor statistici complete, pot fi de un ajutor preţios cercetam
ştiinţifice şi pot fi folosite de orice persoana Însarcinata să le cons~ l~e.
mai ales în expertiza medico-Iegala ulterioara (vezi anexa 1). Rubnclle

28 2\)
 care sînt În legă tură cu identitatca cadavrului şi cu datele clinice se
compl eleaz<l Înainte cle În ceperea ncc rop siei, iar rubricile privind leziu- cuI clini c. Ca uzele morţii se co nsemnează conform instruqiu nil or t-I.S.P.S.
IIde c~ re ~c. pUII În evidcn.\ ă In limpul necropsiei sc completează În eursu l privind "certificatul constata tor de deces" model 1966.
acesrela .. In aces te .rubrI cI nu se pun e diagnosticul ana tom opatologic, ci 1n partea 1 se Înscriu: , .
se clesc~1lI a1l1 ănun\~t aspeclel e vle7:iunii orgallului respectiv:. De exemplu, - la pct. a, cauza care a provocat 111 mod direct moartea;
la rubri ca reze rvata pentru plamIn nu se va trece "emflze m pulmonar - la pa. b, cauţele antecedente (stă,ri mo rbide inte.rmediare) .care
gen.eralt zat", ~i se v~ desc rie Clllll se prezintă plămÎnul: mărie În volum, a u precedat cauza directă (de la pct. a) ŞI care. au faVOrI za t apanll a Ş I
albI c Ios, cu vlr/u l ŞI margInile ro tunj ite, de con sistenţă moale etc. La agravarea ei pîn ă la deces; ,
rubri ca rC7L' n'<H~ penlru Sicat , nu se indică de exe mplu "ficat g ras", ci - la pct. c, boala iniţială, traumatismu\ sau vlO l enţa care a deter-
se va desc ne Jl carul : mal'lt In \'ollllll , bomb at, cu sup rafa ţa externă min at în mod obligator succesiunea stă ril or înscrise la pct. b şi a şi care
netcd:î,. cle cul o,lI:; ga lben ă-palid:1, cu marginile' rotu njite, cu suprafaţa conslituie cauza determinantă a decesului. .
de sec pune neteda , galben ă cu aspect un suros etc. La rubrica rezervată In partea Il -a se insc riu (num~i atun~ cînd este . sazul) alte stări
pentru rini chi nu se trece cle ex elllplu " nefrită ' interstiţi a lă supurată m orbide importante care au avut o .1I1 fluenţa nefav:ora~l~a ,as~pra evol u~
helllarogenă", ci se va desc rie Cllm se prezinră rinichiul : Uşor mărit, flasc, ţiei bolii 5i a u contribuit la determm a rea decesulUI, (ara . ~ns~ ca e.\e sa
roşu.-\·iol acell, cu l~lIlI1eroase . [.? rn~a\illni , lIoclulare n~ici, albe-gălbui, În. fi e În r apo rt direct cu acesta. De exemplu : pentru COp ii , Im ~llIntate;
co njurare de o zo na Ilipercnll ca, siruat e iiI zona cortIcal ă etc. pentru adu lţi: senilit~te, alcoolism, schiz<;>frenie etc. sau alte bolt ca~e a~
Din aces te et"teva excmple reie se că la clesc rierea leziunilo r macro- influ enţa t nefavo rabtl starea bolnavuluI. Toate aceste date trebuie . sa
scopi~e se \'a insisra asupra co ns tatăril or poziti ve, şi nu asupra celor permită stabilirea de sfăşură rii şi înlănţuirii real e a fenomenelor morbIde
nega tive, ca de exemplu: nu este mare, nu es te albicios, nu este moale, care au dus direct la moarte. . . . .
nu e! te I,lered, nu a~'e abcese erc. Dacă Însă clinica a afirmat un fapt, de Citeva exemple de completare corectă a cert! fi catu lUI med ica l d~
p~lda eXlSte!lr a ~11l11 "cancer de, cap de pancreas" şi la. ne crop sie nu s-a deces.
gasit, este bllle sa se mCI~ţloneze In protoco lul de lIecropSle, la rubri ca pen-
tru p all ~reas: " nu s-a ga Sit c,an cer de cap de pancreas". De asemenea, nu 1 1
se descn e or ga nul macroscoJl IC norma!. Dacă se fa ce uneori o notare scurtă ,) Sep ticemie a) Bronhopnc\lmonic
accas :a es te ma i mult p<; nrru a da sigl.'ran\ă că o rga nul r es pectiv a fos~ b) G,ngren5 b)
cxallllll at, 1ll ~ 1 a l c~ atun cI cind dl~ g l1()s ll c ul clinic indică anumite tulburări l') Di,bet 1., h",t e) Rujeolă
la l.liv,:lul lui . In mod oblig~ toriu ~lecropsi a trebuie să fie completă, toate Il II
reglllnIle ŞI o rga nele trebuie lilinu\ios exami nate şi Ieziunile descrise la
rubri ca respec tivă , în protoco l vo r fi tre cute ulterior şi examenele histo-
Alcoolism Distrofie
pa tologice, bac teri ologi ce erc. .
1 1
Diagnosticul anatomopatologic cupri nde enumerarea tuturor leziu-
nil o găsit e in timpul nec rol'siei, E I va fi stabilir no tÎndu -se Iezi unile În
r a) l-Icmorag ic intern ă a)
ll rdin c,l lll11r (ll fi , inl'~togcnc, ci In r, ,) Î Illl c.:l llllnera~Îv. Diagnosti cul anato- b) b)
m(1patnl (l.~ l l: pu , 1' 11 urma c.: xal11 Cl111lui macroscop ic, trebuie compl etat cu e) Acc idcllt de ca lc ferată c) Tubcrc lIl u/..t pulmonară

cx ,lmcnul IlISrOjl ,Ho log lc al o rg~nclllr prclevate şi , eventual , cu alte exa- II II

mcne de ,l a bo rat~:H . Examenul hi stop :\tolog ic poate fi făcut extemporaneu
sa u 1.'I:en o ~. P~II11a modalitate ar trebui să constituie regula generală,
pe nlll ţm d unedla t con f rulltarea m acro- Ill i c roscopică .
După ce necropsia a fo st efectuată şi s-a precizat diagnosticul anato- Boala iniţială ca re a determinat inl ă nţuirea c~l o rialte fenomene c~rc.
mop atologic se În scriu în protoco l şi În Certificatul medical Constataror au dus direct la moarte se notează totd~auna ultima. (la punct.ul c), laI
de deces, cauzele moqii. cînd aceasta este suficientă pentru explicarea cauzei de<.esullll nu este
Diagnosticul c~uzelor morţii este rezultatul coroborării diagnosticu-
<
obligator să se completeze puncteIe "a " . ŞI" b" . v .
lui anatomopato!oglc Cll datele clinice şi de laborator, adică cu diagnosti- Certificatul medical constata tor de deces se completeaza şt SC SCIll-
nea ză atît de medicul curant cît şi de medicul anatolllopatolog (art. 42~).
oG ~
30

6 care capătă o culoare Închisă, al mucoasei conjun ctivale oculare des-
EXAMENUL EXTERN AL CADAVRULUI
Ex amcnul extcrn general ş i pe regiuni al cadavrului se face siste-
mati c, aşa cum se fa ce ş i un examen clinic corectj el cuprinde timpii .
m ari n o t a ţi la p. 27 .
A. CONSTATAREA MODIFICĂRILOR CADAVERICE
M o difi că rile cadaveri cc, semne sigure de moarte, se pot clasifica În
precocc ş i tardive .
MODIFICĂRILE. CADA VERICE
. PRECOCE
Răcirea cada verică
C adavru l se răccşte datorită Î n cetării c irc ulaţiei sangullle, Încetării
proceselor de oxidare din ţes utu ri şi pierderii căldurii corpului În mediul
Înc0 njur:tto r. In condi\ii o bi ş nuite, răcirea se face treptat, temperatura
cad.1\'rll llii s că zînd În medie cu 1° pe oră şi ajungc În următoarele 24 de
o re la temperatura mediului ambiant sau cu 2_)° mai pUţin. Factorii
care Îl1cetil1esc răcirea cadavru lui sint: ' temperatura ridicată a mediului
Î nc onjur ă t o r (anotimpuri ca lde sau Încăperi calde)r acoperirea cadavrului
cu haine groase, pătură, saltea etc., hipertermia bolnavului În momentul
decesului , unele m aladii Infeqioase (septicemii, tetanos etc.). In cazul
unei temperaturi ridicate a m edi ului exterior (40-45°) se Întîlneşte
uneori o hipertermie postmortală. Factorii care accelerează răcirea cada-
vrului sînt: temperatura scăzută a mediului Înconjurător (de exemplu
pe ger) , vo lumul mic (copil sau adult caşectic), unele boli neuropsihice
32
sau cazul În care bolnavul a murit În hipotermie.' Temperatura cadavru-
lui se măsoară cu termometrul introdus În rectj ea se poate lua Însă şi
prin palpare.
Deshidratarea sau pergamentarea
Re giunile deshidratate au aspectul hÎrtiei de pergament, fiind uscate"
dure, zbÎrcite, aspre. Deshidratarea începe la nivelul mucoasei buzelor,
coperite (cînd pleoapele rămîn deschise), care capătă o culoare cenuş ie ,
tulbure (aşa-numita pată Liarche) , apoi la nivelul tegumentelor mai
s ubţiri (vîrful degetelor ş i scrot) . Comeea ş i sclerotica sînt opace, mate,
iar pupilele pot prezenta : mioză, midriază, anizocorie. Deshidratarea se
intensifică În mediul uscat şi cald.
Rigiditatea cadaverică
\
l Se caracterizează prin contractar~a şi În.tărirea muşchilor striaţi şi
!
I netezi şi Înţepenirea artitulaţiilor. Ea se constată prin palpare bimanuală ,
I prin Încercarea de a imprima mişcări de extensie şi f1exie diverselor arti-
culaţii ale membrelor superioare şi inferioare, de punere În mişcare a
muşchilor maxilari prin Închiderea şi deschiderea gurii, de imprim are a
unor mişcări de Înclinare a capului etc. Rigiditatea apare după o perioadă
scurtă de 2-4 ore de relaxare a muşchilor (care sînt f1 asci imediat după
moarte) 'Ş I' în~epe de la muşchii maxilari inferiori, ext~nzîndu-se ap~i
treptat la mu şchii cefei, membrelor SlIperioare, toracelUl) abdomenuluI,
membrelor inferioare; rigiditatea este generalizată la .12-24 de ore de
la deces. Unele po ziţii ale corpului sau membrelor În care se gă~e~ p.e~­
soana În momentul monii sînt uneori păstrate la cadavru datonta ngl-
dită ţii bru şte cadaverice (rigiditatea cata leptică sa~ s ~asl11ul vcadav.cric~.
Aceasta se obse rvă În leziunile cranio-cerebrale, leZlu11l ale matluvel SPI-
nării , spasme musculare, În hemoragii bulbare etc. Rapiditatea. apar~ţi~i
rigidită ţii cadaverice ş i durata ~i sînt cO I~?iţion a~e .d~ facton v~~l a~l.
Rigiditatea apare şi dispare raptd: la COpil, la. b~tn l1l , la ~a.şectlcl. la
temperaturi înalte, în aer uscat etc. Ea apare şt dls?ar~ tard,v: l~ ten}-
peraturi joase, în aer umed etc. Apare precoce ŞI. dIspare tardlv.: 111
leziunile creierului, măd uvei spinării, În bolile convulslve (te~:m?S, e~II~:
sie), În intoxicaţii ale sistemului nervos care pro~uc co ntr a~ţll (~n~o.:(\.c:~ll
cu stticnină, piiocarpină etc.), În moartea din tunpul unei actiVitati 111-
cordate etc.
33
1 - Ne.cropsia
 Relaxarc:I musculaturii şi articulaţiilor cienta cardiacă,. ~sf.i~ii~ la temper~turi ridicate. Diagnosticul diferenţial
j. .? (~abelul ~) .~l ltv!dltaplor cadavence se face cu petele hemoragice din
A c ea s tă
modi fi care apare, după caz, Între 3 şi 48 de ore de la deces I umpul vletll (echimoze, hematoame) şi cu petele de imbibi{ie hipostatică
sau chi a r mai tardiv. Relaxarea apare de cele mai multe ori În aceeaşi cadaverică.
ordin e În ca re s-a instabt ri giditatea - cefalo-podalic.
t. ~

Petele cadaverice
.. Tab,fut J
DIAGNOSTICUL DIFERENŢI AL DINTRE LIVIDITATEA CADA VERICA
ŞI ECHIMOZ!\.
Pe fondul albi cios (normal), albicios-gălbui (icter) sau violaceu
( c ianoză) ctc. al tegum eJltd or UJlui cadavru apar, după un timp variabil,
LIVIDITATE
pete de color;l{ie, mărimi ş i aspecte variate numite pete cadaverice, care PARTICULAlllTATI CADAVERICA ECHlMozA
trebui e deose bite cle leziunile cut:lnate apărute În timpul vietii. In general.
petele cadav eri ce ap ar ş i se ex tind mai repede În cazul bolilor de lungă Localizare P ă rţi d cclivc Ori ce parte a co rpului
cl lIf:l l ă, În se p ti cemii ş i î n cazul pă s trării cadavrului În locuri calde şi Delimitare Contur şters, nedclimitat COlHur net, ddil'uitat
umede. Petele cacb vc ri ce ~c c b s ifi c ă În precoce (pete de hipostază şi pete Relief Ner e licfată U şor relief.t ă
Starea pielii Intact ă
ci" illl bibi\ie) ş i tardive (pete de putrefaqie, pete cu vezicule şi pete cu Culoare
Uneori cxcoria.t :\
ROjic-liliachie Alba s tră-inten s v În:\ l5.
emfi u m). Cam presiune Dispare Nu di spare
Pc lele de hipostaza c:lcbvcric?i superficiatî" (cutanate) sau lividităţile SeCţionare Tesut conjunctiv subcut a- Ţes ut c0njuIlcci v sub..::ut.\-
c:l cb vt:ri ce apa r în prim ele 3-5 ore de la moarte sau În timpul agoniei, nat de culoare no rm:t15 n:u de culo .\r ~ rO~h'- i n ­
chi ::.5, Îmbib.H cu ::" Il };;I.:I .:
la început C'l pete Împr ăş ti a te , izolate, apoi confluente, de coloraţie ieşi t J i1\ vase
I' ill l.lcce sau r oş i e- alb ăs trui e. Ele se datoresc dispariţiei Plllsului cardiac Spălare Sînge li chid Sîn ge coagulat
~ i [o n[r.lq iilor art eri :d c, În l1I'ma căreia sîngele, datorită gravită{ii, se Sîngele dispare Sîn gele nu di spare
ad un ?! in \'cuul elc ş i C:lpibrele dermului din regiunile declive ale cada-
v rului . Regiunile cu lividir ă {i cadaverice variază după poziţia cadavrlllui. Petele de imbibiţie hipostat'id ca(bverid sînt ro ş ii sau roşii -c afe llii ,
Tn pozili a de decubit dors:t l, petele apar pe faţa posterioară şi păqile bine ddimitate şi nu dispar prin apăsarea sau mala xarea tegumelltelor.
1.1tCra ie :t Ie trun chi ului, gÎ tului şi membrţ:l.or. Aceste pete lipsesc În Ele apar independent de poziţia cadavmlui. Pe tegumentc, venele ~ llb ­
r ~ g i unilc dc sprijin , und e pidea este apăsată prin contactul dintre reliefu- cutanate apar mult lărgite, evidente, ca dungi ş i rami fica{ii violacec. 1..1
r iie ~ c hcl e rllilli ş i planul t.m! pe care a fost <îşezat cadavrul (de exemplu: ~ seqionarea tegumenrelor din dreptul ace~tor pete, ţesutul conjuncti v
În regiunea olll opbtlllui , regiunea fes ieră, regiunea sacrată etc.). Cînd " subcutanat are o coloraţie roş ie-cafeni e , fiind greu ele eleosebit ele p~ ld t:
c'ld.lVrul sd cu fap În jos, petele cadaverice apar pe faţă, piept şi hemoragice elin timpul vieţii, iar elin capilarele dermului şi hipoderlllului
ab domen, i'lr da că se :t fl ă în poziţie verticală (În caz de spÎnzurare), riu ,se scurge sînge. Di:lgnosticul de certitudine se face l1um:li prin "X".-
petele c.lCla vc ri cc :tp:tr pe g:tmbc, picioare, antebrate. In cazul schimb ă rii mellul microscopic, unde, în cazul petelor hemoragi ce din timpul viqii,
pozi\i ei cadavrului iO n primele 8- 12 ore, lividitatea apare În noile regiuni vom', găsi în tesutul conjunctiv hematii sau resturi de hematii eXlrava7.He,
dccl ive, dar dup ă 12 ore ea nu Illai dispare. care lipsesc În cazul petelor prin imbibi~ie hipostatid cadaverică. 0 10-
Lividit ă ţile cadaveri ce di spar prin presiunea cu degetul sau malaxarea ra~ia roşie-cafenie din imbibi{ie se datoreşte hemoglobinei, care în lII'lll .l
tq ';lI Jll clllclor din regiulI c:t petei ş i se refac după Încetarea presiunii . La hcmolizei hematiilor, Îmbibă \esuturile. .
s~q i o n a rc a Cli bi sturiul , în regiunile cu lividită{i cada veri ce, din capilarele
cb mlliu i ş i hipodcrmului , spontan sau prin apăsare, apar picături de MODIPICĂIllLE CADAVERICE. TARDIVE DISTRUCTIVE
singe; acestea di sp a r prin sp ă lare, iar {esutul conjuncrivo-adipos i!rc
c"'or:l\i :t n o rmal ă, gă lbui \!. Lividit ă \ile cadaverice sînt mai putin nume- Aceste modificări devin mai evidente la sfîrşitul primelor 2'1 dc on!
rO:lse la cada vrele indi vizilor an emi ci, caşectici sau după hemoragii mari de la deces şi duc la transformări profunde ale ţesuturilor şi organelo r.
ş i la caeLwrele care a li stat În apă sau frig Îndată după moarte. Ele apar Petele cadaverice de putrefacţie, de culoare verzuie-murdară , l' rd c-
timpUriU ş i sî nt inten se în caz de . moarte subită, brună, apar Între 24 şi 48 ' de ore de ,la moarte, În pă qile :lllterio.lI'l' .de
, în septicemii, În insufi-
..
3I

abdomc nului , În f osa iliac ă dreaptă, apoi În cea s tîng ă, acolo unde
intestincle sînt mai apropiate de tcgumente; ulterior ele se Întind pe tot
abdon lenu l şi În diferite părţi ale corpului. Foarte evident ele apar şi
În jurul răni l o r , ulceraţii.' or etc. In gene ral aceste p~ t~. sînt î n soţ i~e ?e un
miros greu de putref aq le şi se datoresc .transformar.1I ~lemo~ l ob~ne.l, .sub
actiu nea hi d rogenului sulfurat .(r.;zultat din putrefaqla lIltes tll~ala .ŞI tlsu-
I I ară), În s ulfur ă de hellloglobllla de culoare ve rde, care apOi, pnn des-
facere.] fierului din h emog l o bin ă, se tran s formă în s ulfur ă de fier.
Pctele e:llhvedce dc l'ulrcfaqie cu vezicule. P e. petele de putreFac-
,ie. în cazu l un ci putrefaqii l)1ai avansate, apar vezlctde cu un co n\lIlut
lichid ro ş u -b run , d ato rită autoli ze i \es uturilor ş i de zvo ltării gazelor de
putre[aqie. Aceste vezicu le nu trebuie confundate cu veziculele şi flicte-
nele apărute În timpul v i eţii, în cursul un or. boli. (p.emfigus), arsuri et~.
Coex i s tenţa cu un grad avansa t de putrefacpe, Cit ŞI aspectul lor parti-
cular permit punerea diagnosticului. .
Petele cadaverice de putrefacţie cu emfizem apar atuncI cînd. des-
compunerea este foarte avansa tă ş i se de zvo ltă gaze de putrefaCţie în
can titate mare. Păqile moi ale cadavrului de la nivelul feţei, gîtului,
toracelu i abdomenu lui se auto li zează, se umflă, devin mai mOI, capătă
o colora~ie cenuşie-verzuie şi prezintă bule gazoase, uneori cu lichid. La
presiune, se simt c re pitaţii , iar la secţio nare , ţesuturile au un aspect ~ure­
tos. Coex i s tenţa altor semne ş i mirosul intens de putrefaqie ne permit să
nu co nfundă m emfizemul cadaveric cu emfizemul subcutan din timpul
vielii, ca re poa te fi datorit fie rupturii unOlj alveole pulmonare, fie unei
gangrene gazoase.
Importanţa putrefacţiei in medicina legală . Procesul de putr ~ facţi~ e~te un fe~o ­
mell de auto liză ti s ulnră datoriră iniţia l fermcllţilor endogelll tlsul an, Iar ulterior,
bacleriilor de putrefaqie, care aCţionează asupra p.roteinelor şi hid rn ţilo r. de. c~r.bon,
punînd in libertate gaze ră u mirositoare. Putrefacţla duce la !nmUlere. ŞI Itchlflerea
organelor, care se reduc în volum, dev in ~lOi, friabile, de .culo ~re ~oşie-mu~d~.ră. In
ace~aş i timp dispar se.mnele m~ltor lezi uni ŞI proce s~. patolo~, ~e dm . t1n~pul ".leţ~l, cee~
ce wgreuJlcază uneon necropSl3 Ş I tragerea concluzlllo r. Onctt ~e In aintat Insa ar fI
procesul de putrefaqie, medicina l egală nu renunţă. la" nccropsl1! ca~e sÎ n~ e fe ctuate
uneori după luni şi :lni de la îllhumare . Put r efac ţ1a, 111 evolUţia CI, depinde d ~ .0
seri e de factori : mediul În ca re se de sfăşoară (aer, apă, pămînt), temperatura, umldt-
tateu, volumul cadavrului , re z i s tcll~a variată a organelor şi ţes u t urilor faţă de pro-
cesu l de distrugere prin putrefaqi e etc.
MODIfiCĂRI CADAVERICE TARDIVE CONSERVATOARE
In anumite condiţii, intervin factori de mediu, temperatură etc. (ţue
împiedic ă procesul de putrefaCţie; acesta este Înlocuit cu unul conservator:
mumificare, saponificare, lignificare. . în afară de tipurile menţionate putem intÎlni unele aspe~te I?e ca.re
Mumificarea este consecin ţ a deshidratării intense a cadavrulUl, care
prezintă pielea zbÎrcită , de culoare mai Închisă, cafenie-castanie, dură,
36
I de aspect pergamentos, iar organele sînt reduse În volum, uscate. In
condiţii favorabile (temperatură ridicată, condiţii de aerisire, pămînt
II
nisipos uscat etc.), mumificarea se produce În 1-3 luni.
Lignificarea se Întîlneşte mai rar şi se produce în terenurile de turbă
cu aciditate ridicată . Pielea cadavrului devine de culoare mai Î nchi să,
dură, cu ~aspectul de piele tăbăcită; organele scad În volum, iar oasele
devin moi, fle xibile, deoarece pierd calciu!.
Saponificarea (adipoceara = săpun de ;adavru). In cazul cadavrelor
care se află sub apă sau Într-un sol bogat în ape subterane, ţesutul gras
se sapo nifi că. Cadavrele scoase din apă prezintă păqile moi cu un
aspect gelatinos dur, de culoare cenuşie, cenu şie-verzuie . Aspectul macro-
scopic al cadavrelor şi al organelor se menţine intact şi ele se seqio nează
, uşor. Cadavrele saponificate expuse la aer se usucă, devin sfă rÎmicioase
ş i se distrug uşor sub influenţa factorilor mecanici .
B. STABILIREA TIPULUI CONSTITUŢIONAL
Constituţia cuprinde totalitatea particularităţilor morfologice şi
fiziologice ale unui organism, caracterul funqiei organelor şi ţesuturilor
sale. Toate acestea au importanţă, Într-o anumită măsură , În determina-
,
rea modului de reacţie şi de adaptare a organismului, În receptivitatea
faţă de boli şi evolUţia acestora, În predispoziţia la tulburări de meta-
I
;
bolism etc. La inspecţie , trebuie observate particularităţile co nstituţionale
( ale decedatului: statura, perimetrele, propoqionalitatea diferitelor regiuni
I
ale corpului etc. Cu toate că fiecare om are cons tituţia sa proprie, totu ş i ,
i
,I
I
după unele caractere principale, se pot stabili anumite tipuri constilU-
ţioll ale.
1 La adult, dintre llumeroasele clasificări, noi folosim următoarea cla-
sificare:
. Tipul Ilormostenie, cu proporţionalitatea principalelor dimensiuni ale
corpului.
Tip/~1 astenie, cu predominanţa dimensiunilor verticale asupra celor
transversale, creşterea făcîndu-se în rungll1]e. Membrele sînt lun gi şi sub-
ţiri , mîna ş i degetele sînt subţiri, craniul alungiu În î n ă lţim e, fata. cu
profilul aSCUţit, gîtul lung, toracele alungit şi îngust. Ţesutul ad ipos
i
I
subcutanat este slab reprezen tat, iar muşchii sînt subţiri şi slab dezvo ltaţ i .
Tipul hiperstenie, cu predominanţa dimensiunilor transversale asupra
I celor verticale, creşterea făcîndu-se cu deosebire în Iă ţil~le. ~orpul est~
mare, membrele scurte, capul mare şi rotund, f.ata lata, &ltul gros ~ 1
.1
• scurt, toracele scurt şi bombat, abdomenul şi bazlllui volunl1noase .
I
le descriem şi care sÎnl expresia morfofuncţională a unor bolt. G,gallllS-
·1
I
i >? • 37
 •
este ca racrerizat prinrr-o c re şte re anormală, Însă proporţională, a C. EXAMENUL EXTERN GENERAL

.~
1/11/1
tururor seg menrelor corpului. Acrome~ali,t se caracterizează printr-o
cr 'ştere exces ivă a scheletului , cxuemicl ţilor membrelor, feţei, nasului, Se va face un examen atent al cadavru lui pe cele trei feţe: ventra\:i,
n1.1 xibrului inferior (prognatism), buzelor, urechilor, limbii (macroglosie),
cît ş i a ruturor viscerelor ş i se găseşte în tumorile' benigne ale hipofizei.
I
,
laterală şi dorsală.

1. EXAMENUL TEGUMENTELOR
ElI/llIcoidism/ll este caracterizat prin bărbaţi înalţi, spÎni, cu adipozitate
de tip feminin , cu lipsa de dezvoltare a organelor genitale externe şi a La examenul tegumentelor se pot constata: o piele normală, modi-
caracrerelor sexuale secunda re. Se Întîlneşte În cazul lipsei glandelor ficări cadaverice (vezi pp . 34, 35, 36) şi ' variate Iezi uni din timpul vieţii
ge nitale masculine prin castr;ne, În atrofia te s ticulară prin criptorhidie .
I (p. 197) .
bilateral ă. In nal1islII/l1 sill/plll găsi m o reducere propoqională a prin-
cipa lelo r dim enslUlll a le co rpului, cu dezvoltari normală a organelor 2. EXAMENUL LlMFOGAN G LIONILOR. SUPERFICIALI
g~ni t alc (d iagllos ti c difeml \i :d cu infantilismul). NanislTlul congenital l.
"co/ldroplazic se c ara c t e ri zează prin trunchi normal, cap mare (macro- Limfoganglionii superficiali se t!xaminează metodic, pe regiuni , In-
cda lie ), membre foarte scurte şi organe genitale hipertrofia te. La nou-
Il ~sc ur boscle [ ron taie 5i p:lrietale sînt proeminente, faţa este turtită,
[ cepÎnd cu limfogangli onii pre- şi retroauri culari, continuînd cu cei sub -
maxilari, cervicali laterali , supraclavicu lari, ax il ari, epitrohleeni , in ghlll .l li
şi poplitei. Se vor cerceta mărimea lor, consistenţa, mobilitatea pe pla-
r.hl.lc in.l n.l sulu i înfllll(bră. Pielea este groasă, cu cute transversale.
nurile superficiale şi profunde, aspectul tegumentelor (ii stule, ci.:.Hriee)
X.lll iww / lI/i\w lem'llos (ti roidi an) pr ez intă corpul mi c, voluminos, mem- (vezi p. 208).
brde clIrbare, rahi sul dc:v ia t, ClI edem generalizat dllr. Obezitatea este
l'.1facreri zatii prin dcpuneri ge nera li za te de grăsime În ţesutul co njun ctiv
;uIJCut all:lt, inrcrmusc ular, peri v isce ra l etc. De cele mai multe ori grăsimea D. EXM)'lENUL EXTERN PE REGIUNI
'" .1':lImu l eaL~ În srr:ltul slIh clIr:t na t din regiunea abdominală , ceafă, regiu -
1. EXAMENUL TEGUlIIEN1ELOR CALOTEI CRANIENE
nc.l fe > ieră , co:t pse. Caşcxi'l se ca ra c terizează prin dispariţia grăsimilor
din ţ e s lltlll co njunctiv sllhcllt.lnJt, Î n SOţ it ă de atrofia musclllaturii, distrofii (Pentru le ziuni, vezi p. 2 11) .
lh~).l se crc.
La copiii mici, tipul conSlit uţi o nal se deosebeşte de cel al adultilor. 2. EXAMENUL OASELOR CALOTEI CRANIENE
Fiplll "lIlrolic repr ez inr ă co pilul normal dezvoltat. Starea de eutrofie se
(Pentru leziuni, vezi p. 2 14).
c.frac t t' rizcnă prin grell r.Hc ~i talie cores punzătoare vîrstei, ţesut sub-
,'utan3l bine reprezent a t, pliul cmanat abdominal În grosime de
3. EXAMENUL MASIVULUI FACIAL
1,) -:2 CI1l. in opozi\i c cu a c eas t ă srare, datoriiă unor tulbură ri grave şi
cf \)/licc de nlltri~ie, por a p ăre .l la copi i distro/ii de diferite grade. Se examinează Înrii masivul facial În totalitatea sa Ş I apul fieorc
Ri if ro fi" cle graelul 1, cu reducerea ţesutului gras al abdomenului dintre elementele sale (ureche, ochi, nas, hu ze, dinţi),
~i a pliuilli curanat abdominal la 1 CI1l. Greutatea copilului scade· cu (Pentru le zi uni, vezi p. 218).
ap rox imativ 20 0 / 0 fal ă ele normal.
Distro/ia de gradul II, cu reducerea ţesutului gras la nivelul toracelui, 4. EXAMENUL GITULUI
mcmbrelor şi al pliului curan a t abdomi nal sub 1 cm. Greutatea copilului Se va face examenul exte rn al tcgu \l1 cnrdor, limfog.lIl glilll\ikll rc, \'1 -
sc.lde (u aprox ima tiv 40"/,), iar talia este mai mică cu 2-3 cm faţă de
ca ii, tiroidei, traheei etc.
normal.
(Pentru lefi ulli, vezI p. 226).
Distrojia de gradul III Sa I/ dtrepsia este caracterizată prin. diSpariţia
tota l ă a ţes utului gras subcutanat ş i a bulei Bichat, tegumentele sî nt S. EXAMENUL TORACELUI
în cre\itc, copilul căpătind un facie s .. de bătrîn". Greutatea scade Cll
5 -6CI"/o, iar tali a r ă mîn e În urmă cu 5-6 cm. (Pentru lezi uni , vez.i p. 228).

38 :i \J
,
I
 6. EXAMENUL SINILOR
(Pentru leziuni, vezi p. 230).

7. EXAMENUL ABDOMENULUI
(Pentru leziuni, vezi p. 236).

8. EXAMENUL BAZIN ULUI OSOS

(Pentru leziuni, vezi p. 239).

9. EXAMENUL ORGANELOR GENITALE EXTERNE 7

Vor fi examinate la bărbat: penisul şi burselr (pentru leziuni, vezi
p. 239), iar la femeie: penilul, labiile mari şi mici, spatiul interlabial şi TEHNICA NECROPSIEI ORGANELOR
apara tul erectil (pentru Ie ziuni, vezi p . 243). CAVITĂŢII CRANIENE
10. EXAMENUL MEMBRELOR SUPERIOARE
1. SECŢIONAREA ŞI DECOLAREA PIELII CAPULUI
.
(Pentru leziuni, vezi p. 246).

Il. EXAMENUL MEMBRELOR INFERIOARE Medicul care efectuează necropsia se aşază la extremitatea cefalică
a cadavrului situat în decubit dorsal. Suportul de lemn se pune sub
(Pentru leziuni, vezi p. 249). ceafa cadavrului. La cadavrul de sex feminin părul regiunii anterioare
a craniului se dă peste fata cadavrului, pentru a uşura incizia tegumen-
12. EXAMENUL COLOANEI VERTEBRALE telor calotei. Cu bisturiul se face o incizie semicirculara a tegumentelor
(Pentru leziuni, vezi p. 253). calotei craniene, de-a lungul unei linii care porneşte de la baza apofizei
mastoide drepte, trece prin vertex şi ajunge la baza apofizei mas toide
stîngi (fig. 12). Incizia trebuie să pătrundă pînă la os, interesînd pielea
13. EXAMENUL REGIUNII SACRO-FESIERE
şi tesutul conjunctiv subcutanat. Se prinde apoi cu mîna stîngă lamboul
(Pentru lezi uni, vezi p. 254). cutanat anterior, la nivelul marginii anterioare a inciziei, şi se decoleaza
de pe ca Iota craniană cu ' ajutorul bisturiului (fig. 13) pînă la marginile
14. EXAMENUL REGIUNII ANALE superioare ale arcadelor orbitare, răsfrîngîndu-1 cu mîna stîngă peste fat a
(Pentru leziuni, vezi p. 255). cadavru lui (fig. 14). Lamboul cutanat posterior se decolează prin aceeaşi
tehnică pînă sub protuberanţa occipitală externă şi se rasfrÎnge peste
ceafă (fig. 15). Muşchii temporali se seeţionează printr-o incizie antero-
posterioară de-a lungul axului lor mare (fig. 16).

2. FERESTRUIREA ŞI INDEPĂRTAREA CALOTEI CRANIENE

Ajutorul (autopsierul sau asistentul medical) imobilizeaza c:lpul cad,l,:

vrului, tinindu-l de fată cu amîndouă mîinile, iar medicul care e.xecuta
necropsia imobilizează bolta craniană, apăsînd pe ~ertex cu 3Jut?ful
mîinii stîngi Înfăşurate Într-o cîrpă. Cu ferăstrăul arclllt sau lamelar \lI1ut
În mîna dreaptă se ferestruieşte calota pînă la dura mater, d~-a lungul

'..... \. . "

fi • II " I 4 2
 I,

unei lin ii circulare care trece anterior la 1-2 CI1l deasupra arcadelo;
orbi tare, lateral În dreptul vîrfu lui urechii şi posterior prin protuberan~a
occipitală externă (fig. 17). Feres truirea se va face fU aten~ie, pentru a
nu se secţion a totodată dura malel' ş i creierul. Por~iunile de pun~i osoase
incomplet ferestruite se desfac prin lovituri uşoare cu ciocanul şi dalta, 1
care este ţinută pUţin oblic (fig. 18). Se introduce apoi, în porţiunea
anteri oară şi mediană a liniei de fere struire, dalta cu mîner transversal
care se răsuceşte brusc şi puternic pe loc, pentru a separa calota craniană
de dura 'matel' (fig. 19). Se introdu ce apoi cîrligul ciocanului Între cele
două buze a le seq iunii osu lui [rontaI şi se Îndepărtează calota, printr-o
traqiunc putern ică în jos şi înapoi (fi g. 20). Dacă dura mateI' este aele-
ren t ă jJlItel:nic clc ca l~tă! ea se \'~l scqiona cu [oarf~cfle ?e-a lun.gui I.iniei
de fere strulre a OSU lUI , Iar antenor se va seqlOna IllserţIa coasel creieru-
lui de pe apofiza Crista gal/i; ca lota craniană, calota durală şi Coasa
creieru lui vor fi astfel scoase în bloc. Se examinează suprafaţa externă
şi internă a calotei, grosimea os ului, suturile, fontanelele, şan~urile vas-
culare etc. (fig. 21).
La copiii mici, cu sutu ril e neosificate şi cu oasele craniene moi,
desch idaea cutiei craniene, după incizia pielii capului, se face pnn Fig . 13. - Decolarea l.muoului cut.nat antenor al pielii capului.
seqionarea cu foarfecele a membranelor conjun ctive dintre suturile oase-
lor craniu lui. P entru aceasta se pătrunde cu un r*n al foarfecelui În
,

Fig. 12. - Lini a de incizie a pielii capului, ce porneşte de la baza apori ze i

Răs frtngerea lamboului emanat anterior al piel;ilcapulul~ pestc ' [al·l
din dreapta şi, trecînd prin \'Cr1CX, ajunge la baza aporizei mastoid e din ,
mastoide Fig . 14.
StInga. . '1e superioare
vrulu; plnă la margllll . aIc.ar"de
. ar ar m .\l e.
42 v.' .
\:\

.... _ .. z •
I,

I
.,, ',;' ~
I '

,I

Fig . /5 . - Decolarca şi răsfrÎngerca

lamboului cUlanat posterior al pie li i ",pulu i pînă
sub prorubcran \a occi pi ra l ă ex re rn ă.
r
·3... ~"
.... I '""

•
LI
" U ..LI
c: ""O
.
... ._
o
'';

- "~ .. w
""Wo
~o ~ 8. ~D
..= p..':;., f1.'-
~._".
.- c =,:5
Z""u"
t,I.J:: '""
·d
""
"c: li ...." "
LI
.. w
K
.e 'e
t.I N
.;- 1"3 :J~
,~ 1- "
..2'" .
V
....... !:!
... - 4;"0
'"" o. ·H
p.,,,
._o!!': g rl' .5
" .. a ,.,
Wo
Ja.- p.. ......
41~
(j ~ :! ~
~""d ~ e,~
.\ ~.-e ~. i ~
..

b
" p., ~o
) u ~ c:
u_ 'C:
u..~uo..
~6
I -::i....:1 ra.
v._ ~
I,p.,
...
.. a..
oD
o ~ .
t~
bO:::I ....
'- o o
Lt.. :.::-
Fig. / 6,
Scqionarea rransversa lN a mu şchilor temporali .

44
 /,

I
I \
,-
"
u

."
~.J:>
~

'" Ei
S'v
u
~

~
..:!
"."
u
.2
u
-"
l
;;" '~" ~
,~
-.:
...
o
'"'" ... <-
u

'""'" u "
" ..
" ..
~
U
o
._
.. u
.;
.~
'" .. a.
c:- "" ...."'"
~"
u ..
~
u ...
~
'" ...
.-..... ." "... .-...K::'u...o
> .~
~
" ::: u

.El ...... "

" ... "a.
~
a._
. ..
...... Ei." .- ,....."'" .
u u
~

.. < - ~
~

... a.
... - '""'"
a. "
'" u
(/)'~

I ,..-'"'" .
"
-
Fig . 21. - Suprafaţi'\ in[crn a. ;t calotei cr:1l\tcnc.
olul occipi tal; 4 _ HIUJt:\ front o - pari e t ;\ l ~ f ,H ) co ro nat ),;
1 - osul fr o nt"! ; 1 _ o al de p:uietale; .1
SUl ur:l pa rieto- ocCI;:,i t:d \ n u LlI1\b dlJtd ~
i ,
su tura bip ", icl :l I5.; 6

r I

Fig . 22 . _ Deschiderea sinusului venos longitudinal supenor .

, .,;.:.
17
(,

fO IHanela anterioară ş i se seqionează suturile: metopică, fronto-parietaIă,
biparie tală şi occipito-parietaIă, apoi se răsfrÎng oasele înainte (frontalele), .
latera l (parietalele) şi înapoi (ocoipitalul). (Pentru leziuni vezi p. 214.) .P-
3. SECŢIONAREA ŞI INDEPĂRTAREA PAHIMENINGELUI
!;ieşirea lor din cavitatea craniană. ontinufnd să se sprijine creierul, se
După Îndepărtarea calotei craniene se examinează dura mater pe
fala ei . externă, după care se deschide, cu foarfecele cu vîrfurile ascu~ite
sau cu bistur~l ~ sonda canelată, sinusul venos longitudinal superior, În
direqia pe§[ 8::- tlM"ioară (fig. 22). Se examinează con~inutul său, care
poate fi fotmat din sînge lichid, cheag, trombi etc. Se seqionează apoi
dura mater cu foarfecele cu vîrfurile rotunjite, circular, de-a lungul liniei
de ferestruire a calotei, ÎncepÎndu-se din dreptul fiecărui lob frontat
unde se face cîte o butonieră (fig. 23, 24). Pentru examinarea fe~ei sale
interne (profunde), dura mater de pe o emisferă cerebrală se răsfrÎnge
pe emisfera de partea opusă. Apoi se seCţionează cu foarfecele partea
anterioară a coasei creierului la locul de inserţie, pe apofiza crista galli
a osu lui etmoid (fig. 25), şi cu pensa cu dinţi se trage d?tra mater Înapoi
şi În jos, ÎndepărtÎnd-o astfel de pe emisfere (fig. 26). (Pentru Iezi uni,
vezi p. 257.)
4. EXA MENUL LEPTOMENINGELUI ŞI AL SUPRAFEŢEI CONVEXE
A EMISFERELOR CEREBRALE IN SITU
(Pentru lezi uni, vezi p . 260.)
nivelul bulbului. Se seqionează apoi la dreapta şi la stînga, cu vîrful unui
cuţit lung, celelalte formaţiuni care leagă creierul de baza craniului: ,nervii
patetic, trigemen, oculomotor extern, facial, intermediarul Wrisberg, auJi-
tiV, glosofaringian, pneumogastric, s~naf, hipoglos şi arterele vertebrale
pune În evidenţă bulbul rahidian şi, pătrunzfnd. cu lama cuţitului mare
cît mai jos posibil În canalul rahidian, se seqionează transversal bulbul
la extremitatea sa inferioară (fig. 29). Cu ajutorul indexului şi mediusului
mîinii drepte, care se introduc Între cerebel, bulb şi planul osos, se
Împing uşor organele cavităfii craniene care cad pe palma mîinii stîngi
(fig. 30).
In general, datorită consistenţei sale moi, seqionarea crei erului În
stare proaspătă face · imposibil un examen de fineţe ·ş i ·Utl studiu precis,
mai ales topografic. Chiar şi rămînerea creierului în aer lib~r pe m.\S:l de
diseqie sau tăblia de lemn duce la deformări, datorită greutăţii. prop!i~
şi consistenţei salei astfel se produc: apLuizări ale emisferelor, dd,\ ce ran
ale substanţei nervoase etc.

5. SCOATEREA ORGANELOR CAVITĂŢII CRANIENE

....
Scoatere a creierului este uşoară, cu :condhia unor manevre metodice
şi ca lme, respectînd ordinea tuturor timpiLor. Se introduc indexul şi.
mediusul mîinii stîngi sub polii lobilor front'ali, ridicîndu-ii apoi, cu un
cuţit mare, se seqionează toate forma~iunile care leagă partea anterioară
a bazei creierului de etajul anterior al bazei craniului: nervii optici la
intrarea În canalul optic, carotida internă la ieşirea din slI1usul cavernos,
nervu l oc UIOl11oto r comllI\ şi tip hlpolizară (fig. 27). In continuare, se
-nJld cu mîna stîngă lobul temporâI drept şi se Împinge uşor creierul
către partea stîngă, punîndu-se astfel În eviden~ă cortul cerebelului din
partea dreaptă. Acesta se va seqiona cu vîrful cu~itului de-a lungul
in seqici sale de pe apofi zele clinoide posterioare, marginea superioară a
stînci lor temporale şi fala laterală a osului occipital (fig. 28). Pentru sec-
ţionarea cortu lui cerebelului din stînga se face aceeaşi manevră, Îm-
pingÎndu-se creierul către partea dreaptă. După aceste seCţiuni, mîna
stÎ~gă se plasează la polul posterior al creierului pentru a-l sprijini şi a
evlta producerea de rupturi la nivelul pedunculilor cerebrali sau la Fig . 23 . - Executarea butol1ierei 111 oura nlolfer la nivelul Illbului f'Olll.lI.

48 .. - Necropsl.1
 I•
:1

Fig . 24 . - ScqioJlarra circulară a durei mater de-a lungul liniei de ferăstruire

a calotci crani ene. Fig. 26. - Indepărtarea durei mater de pe emisferele cerebrale .

Fig . 27. - Seclionarea nervilor optici, arterei carotide interne, nerv ilor .ocu ln- moto~!
comuni şi tijei hipofizare la ~ivelul bazei eran.iului, p CI:~ r~. sc?at ~rea erClCrulUl . Lobll
Fig. 25. - Seqiona rea inscrlici coase l creierului de pe apofiza crista galli. frontali se IOdep ă rtează cu aj utorul 111111\11 StingI .

50 1 51
..,
!
 I•

l
I
I l
II 1·
i
i l

-'
Fig. 28. - Seqionarea inser riei cortului cerebel ului de pe apofizele c1inoi~e pos terioare,
marginea suptrioară a slÎncilor oaselor tem porale şi faţa l aterală a osului occipital.
I
Mîna 5[Îngă împinge uşor creierul catre p artea opusa.
1

I
i

J'(\,;(.~J;,;g. JI. - Nc,~'i, şi v.ude de I.l b.u.\ (rci~lll l l1i: .

I - nervlIl ",1 . ~Itt1I";; II - Ill.'rvul lIIHh:; III - m ·rv ul. Ih.:ultl - Il\UllIr (,)IUlIU; ,1' I' ,\lcti..::
lh' ( \u l
V - nCr\' ul l0f.culeu; VI - IH:l"\ul ulul'IIllOIIII 1.'),,\0.'111; \/1 1\":1\'111 Ih. l.d; \111 \H'I\ul.ludili,;
IX - 1I1.'1' \' ul }; U)UrJrlIlCIJ.II; X - - 111.'(\111 )I'ill.ll, \/1
Ih.rvul 11Ih':UIIlUl:, .h llil, \ ' / 1\1:1\\11 m.l'l· ll'
hipo~loi;v' l - .Hlcra C,HOlldl '" illl~rn.l; 2 - an!,!r,). nr..:br.\IJ, al\h!lhlJ.rl,; I -- .\ IlUl lIlOluniont.\
Fig. 29 Fig. 30 anterioara; " - arlcra ecrcbt:1b. RHJluCIC; J - Jn~r .l (Ol1lull1":JlHl llon":rlllJr.1; o .\fI":I\ l'ldH.~I.\
pOHcrioarl.; 1 - [runduul bal.llar; 8 - ,).ner,l (~rcbdo:uj )upcrio.lrl; 'J - arter" 'I!rtbd~l,h.l IUljllh:lt,
Fig. 29. Seqion",ca măduvei spinării ,n cana lul r~hidian. 10 - allera ccrebdua.:\ infcrioar;"i.; II - :\rlcra vcrtd,r"ll. 11 - ;ltt..:r,\ 'pin.lll .1UhHO.tr\

Fig. 30. - Scoaterea creierului după seqionarea măduvei ~pinării. Se introduce arătă­

I tOnd şi Illediusul mîinii drepte Îlltre cerebel, bulb, şi planul osos şi se degajeJZă orga-

52
nele cavirălii craniene care cad pc pa lma mîinii stîng i c:tre le sus~ine.

53
 I,
.
f
,,
..I
Pentru un studiu macro- ş i mi croscopic 'cÎt mai corect şi pentru
Înl ă turarea orică ror artef ac le, este necesar c'\, Înainte de a fi seqionat,
creier:ul să fie bine [ixar. Es te indicat ca imediat după scoaterea sa din
cavitatea c rani a n ă, creierul să fi e pus cu baza' În sus Într-o căldare În
Fig. 32. -:- Indcpărtarca ~cr e bclului, p rotuberanlei inelare şi bulbului rahidian prin
s ecţionarea pcduneuI.lor cerebrali la nivelul ~xtremitălii lor posterioare.
;are se ];ăse.şte o can~it ate d~ 4-5 1 formoi 15-200 / 0 , Creierul pluteşte
Jn . wluţ r a flxat.?af(~ ŞI. nu atinge p~reţii sau fl~ldul că~dării, ceea c~ per:
mIte o pel fecta pastr are a fo rm eI sale. In caldarea 1I1 care se fIxeaza
creierul nu se vor pun e şi alte orga ne, pentru a Înlătura orice posibilitate
de d~formare. După 3 săptă mîni de fixare, creierul poat,e fi seCţionat şi
examina t.
Pentru examene histochimice insă, prelevarea de fragmente se va
fa ce din creierul proaspăt.
6. EXAMENUL CREIERULUI
Se }xaminează ~mis[el:ele cerebrale pe faţa lor' convexă, apoiJ;teiertil---
se aşa~~~~ n vex lt a te_ Ş I se examinează cu atenţie faţa inferioară cu
l urmapulllle sale, nervii ş i vasele (fig. 31). Pentru punerea în evidenţă
54
\
~-
t
i,
a arterei sylviene şi a obului insulei, se Îndepărtează uşor cu mîna stîngă
vîrful loGulul temporO-OCClplta ŞI se seqionează cu foarfecele leptome-
ningele care acoperă scizura sylviană. (Pentru leziuni vezi p. 263.)
7. INDEPĂRTAREA IN BLOC A CEREBELULUI. PROTUBERANŢEI ll)v<MkiL fr-
. ŞI BULBULUI RAHIDIAN '\f U i·)-
\ Creieru I este cu lobii front ali s re rosector.
Cu mllla stinga se ridid emisferele cere e u UI 111 poziţie aproape v--er:-
ticală, iar cu mîna dreaptă se aşază CUţitul mare la nivelul cxtremităţii
posterioare a pedunculilor cetebrali care se seqionează la locul lor de
unire cu protuberanţa inelară (fig. 32). Se examinează blocul de organe.
8. SECŢIONAREA CEREBELULUI
După examenul suprafeţei externe a cerebelului se deschide Întîi
ventriculul al IV-lea cu CUţitul mare, printr-o .incizie longitudinală ele-a
lun ' nisu ui su erior şi se' examineazâ cavitatea ventnculului
il!. 33). Apoi se seqlOnează fiecare emisferă a cerebelului printr-o
incizie transvers~Iă care trece prin ..J]larele sant circumferential Vicg::........
D'Azyr (fig. 34) şi 'se examinează suprafeţele de seCţiune.
',',
9. SECŢIONAREA PROTUDERANŢEI JNELARE
l
După examenul suprafeţei externe, protuberanta se scqionează cu
1 CUţitul mare, printr-o serie de seCţiuni transversale, perpendiculare pc
l axul ei antero-posterior şi paralele Între ele, la distanţă de 0,5 C111
una de alta (fig. 35). Se examinează suprafetele de seCţiune.
10. SECŢIONAREA DULDULUI RAHIDIAN
Se examinează suprafaţa externă a bulbului, apoi se fac cu cu \itul
mare o serie de secţiuni transversale prin bulb, perpendiculare pc axul
său longitudinal, paralele Între ele şi lai distanţă de 0,5 cm una de ,tlt.l
(fig. 35). Apoi se examinează suprafeţele de seqiune.
11. SCOATEREA ŞI SECl'ION AREA EPIFIZEI
Epifiza este situată în şanţul dintre cei doi tuberculi cvaelrigemel~i
superiori, sub bureletul corpului calos. Creierul fiind aşezat p.e: convexl:
tate, se pune În evidenţă epifiza, ridicîndu-se În sus peelunculu c~rc.brah
şi tuberculii cvadrigemeni inferiori (posteriori) şi superiori (antenon) cu
1 ~.
i 55
I•

. ., ,
.-",,~ "
'uc E
::>
'- ~;:.
"
~ '1
, .'
-
0
, 'u
-
~ I
~

""
.;:: c
o..~

.- " ..;
-..iJ-"
::>- >.
N
::> ~< "oS, ,.
E"tl ., 1
." .
.... c:
8·t:.~
O"
,~
oS 0..:>
,,-
{\,
"....oS
"u " "....C
.."
O
u.~
~
~
-
" "u
V)

I '"'" Fig. 35. - Seqionarea uansvcrsal5. n pro[Uber.ln~ei incbre ŞI ;\ bulbului r.,l\lJi .\n ~
~

'> ,.
~

"
""bOC, ~ 1

'-.... t."

I Fig. 36. - Scoalerea cpifi1.ei (glanda pinc.llii). Se ridid pcdllll<lIlii ,",,·br.lli li !lIb~r·
.1 culii cvndrigcmcni cu :tjutorul Ill~di\lsllilli ~I inJcxului de 1.1 mÎn.l )lÎn~.'.

57

-- ....,. . ......--. __._-----.."=",,,

 .,
aj ul.olld II1 cdiu SLd ui ~ i indc>: ului. d e la II1 Îna s.tîngă. E pifi za se Scoale prin
sec\l ~"a rea baze i sa le cu Im tll n ul sa u cu f o<t r fecele (fig. 36). Se exa mi- a) Secţiunea pt'cfrontaIă , situată la 5 Ctll Înain te ~i paralel cu sci-
ncaza .supra fa ţa eX lcmă şi se seq ionează prihtr-o in ci7.ie transversa lă şi Zura R olando (fig. 37 aa ' ), pre7.intă (fig. 39) la p er iferie mbstal/(a cCII"şic
pCI'J1cllclicul a ră pe ax ul ci. (Pell tr u lC7.iulli vezi p . 263 .)
a co rtexului lo bului frolltal care îmbracă sub stanţ a a ibă numită cClllml
oval (6).
12. SEC T IONA ltE A Efi IiSFE RE!.O it CER EllRALE
. b) Secţiunea pediculo-f ron tală trece p ri II p icioa rele circu lll vu lu\ i i1,11'
i\. li! elo da I'i tres [ronta Ie (fig. 37 bb' ) şi prezintă (fig. 40) în centru substallta aIbă,
'cenlml ov al, iar la periferi e subslanţa cen"şie a co rtexului cir cllm vo lu\i ci
corpului cal os (7), lobului frofnal (1, 2, 3) , temporal (5) şi o rbita r ((,) .
1 .1 sL·q ioll a re.1 cre iall llli . uqilu l se
nc n 'll' ,~ 1111 se rupă adnilld ele c i.
u dă Cli apă, penlru ca \es utul Intr e lobul front a l şi circumvoluţia lo bului tempo ra l se găse~te SciUtr.l
Sylv ills cu lobul in sulei (tobul R eil) (4) . în ' mijl oc, Între cele două u ni ,-
[ere se găseşte corpul calos (12), bandă transversa l ă aIbă, sub ca re se
1;
Q C
. R .d
. /::; ~/ .e
.. ;: .'
:' .-
/;' :'j ;..,
"
C( :."
.

,;.. . ~'!f
.)
~ ) ,'
IJ 6 ./ lI ;:.
:
'"
,
,

. ~' ,
)
. ' .' /'
pe
.'

' 7'','
: ,,' O,
'~['(!&fA ':J~ : _:--, : L .:
S t''---: . : F :~· :
c"
:: ' , .' , ~.
:S--!-
.
:
,, ': 7.1 ':
'\:
, 0.1
O"

,{), , '~ ,
~~' d' e' r

Fig . .17. - Sliprafa ta C"emă a em isfe rei stingi Cll in d icarca liniilo r d e incizie ale
sec riuni lor l' iLres:
-'~c:'u~' " ''',onlal;; "'1 ;~'"
~"''''I'. ' " -. "'1 ' un, o<c;pi,aIă .
"a' - J,f, ' . - ,,'d;,ulo. l,o" " I;; ce ' _ " 'I;unc h o ,, " ; dd' _ "'I ;un.
n
",d"u lo' I'''''IaI.I ; If' - " '1i un, R _ se izura Robndo '
,
Cu - ."" ",,"" .S"':'Ul;
CXhr n,I' " I"! " 1-:-3 _ "",,,,. . " o,i'"",.I;
1 .; b - 'romu," . " . .",nden;ă;
Pc _ se izu.. p"pe ndi:
. J~ .p rll na , ;'\ I n u:'! Ş I :t tr CI :l Clrc u l11 vo lu p c (rolH<l. Iă; Fa _ circ um voluli a
P"'~'.:: .""~o",,.,; . ', ',
m,,,o,,,,~;
P.1fICI"Iă ŢJ şi ~
la. - c." "" ... yo lu,i. f,on",I . P' _ circ umvol" ,i. p.,i".13 . uped -
oar,;, /', -" C "
Irrnpon h" (li ()~ ( " .. urm"o lu p " Înfniuadi; "'1, ]"t,
1 " _ p r ima :\ dau"
' . Irci .:!. circu n, v 01u \'l e
, . I "' t OU:I ~ I " trei" l' ircullH." olli ti c occi .'nir:d ;{ ., " _ ,.. n\ul C,on,-I
"
st.rpe rlor"
' "/.
, ' , 1 I- prllll,l, oi

' - >-I1I 1t.r III (' flur ; ,p - ' :J/l lul ill lc rl)uic, ' I' o' ""\ I '. I .
or 1 "',"
f (; fl l:\
.
- ,,,'t u "'''1" ,.1 II ,I", u,; " - ,,"\ul ' ,m po, . 1 , up"io,= " _ ,.n\ul tempolal ÎnC.d or.
" , - .1
U occ'pu a sup crl or;

5: aşază c.rei erul cu baz a În jos, cu lobii frontali spre dreapta şi se Fig. 38. - SeCţionarea frontală a creierului după metoda Pitrcs.
exeCUta cu cuptul m are cu dublu tăiş
seqiuni paralele cu scizura şase
R olando, reperÎnd iniţial
scizu fil e Sylvius, scizurile Rolando cele per- şi observă prelungirea frontală a celor doi veIltrimli laterali (l.4L, Sep~ rd\1
p en d icu lare ex tern e (fig. 37, 38). Între ei prin septum l/lcidlm~ (13) , membra!,ă ~lbă cu vO Im ca (avlt.lt~
În centru (vcntriculul septulul) . E x tern velltrtCUlllor se &as~şte u ll1 a~~ d e
58 substanţă cenuşie, mos/rialllm, alcătuită din două POrţIUI1J: und inte rnă

5\1

~---
"1;'" " _ _ _ _ "..
 I•
1
r
(n,!c/eul caud~t) (1) şi una .exter~ă (putamen) (16), de.spărti~e Întrve ele
pnntr-o banda alba, capsula mtema (17). In afara neostnatulUl, se gaseşte
'.? o bandă de substantă aIbă, capsula externă (18).
c) Secţiunea frontală trece prin circumvolutiile frontale ascendente,
avînd ca reper tuberculii mamilari (seqiunea Charcot) (fig. 37 c, c') şi
prezintă (fig. 41) la periferie substa!.lţa cenuşif. a circumvolu\iei corpului
calos (Cc) , frontalei interne (F. int.), frontalei ascendente (Fa) a picioru-
lui parietal ei ascendente (Pa), a temporalelor (Ti, T2, T3) ŞÎ a temporo-
occipitalelor (TO), care acoperă substanţa aIbă centrul oval. Intre lobul
fr~Jntal şi temporal se găseşte ' scizura Sylvius (18) cu circumvolutiile
lobului insulei (Iobul Reil) (10). In ~19cul seqiunii se găseşte corpul
calos (2), iar. sub el trigonul cerebral ,V~e o parte şi de alta căruia se
află ventricuTii laterali (12). Exten'i 'YF~riculilor laterali se observă
Fig. 39. - Seqiune prefrontală: nuc/eii cal/daţi (5) , iar sub ventriculi"pătllrile optice sau talamuslIl (~).
1. 1. J - punlOl.,
;1 d O/ il .f I', circumvolu ~ ie fronta!:ij 4 - circumvoluţiilc achitare'
ar lrc.:ia. J - (Ir-
Intre păturile optice şi sub trigonul cerebral se găseşte ventriclliui al
cumVQ U~II c Cle i luterne a lobului {rontai; 6 _ centru l oval.
III-lea (11). Extern păturilor optice se observă: capSllla inteTllă (8),
I

. Fig. 40. - Secliunc pcdiculo-froncaIă:

,
globus palidHs (6 b), formatiune triunghiulară de culoare cenuşie-des­
J, 1. J
J.ntenoarl
-
il
pnnu. a doua }i il tr eia circumvolu lie f o t II' -1
c'reumvoJu li ei tempor:lle' 6 . cln .~,
I b 1 "
:- o U Insulei; J -
.
eXtremitatea l' chisă, putamenul (6 a), formatiune patrlllateră de culoare mai Închisă.
\.alos; 8, 9, 10 _ hs.:icuJul pediculo~frO nt;) :~r~~:vo ul~~le .o rb'.(;1~e; ? - circumvolulia corpului I capsula exte1'l1ă (9), bandă' de subslantă aIbă, alltezidlll (7), bandă
11 - corpul COl'O" I Il• - ,_ " d' P14 c, miJlocIU ŞI IOfenor; 11 - fa scicu l"' orb,·,-,·
. 1 1 I ...
subţire de substanţă cenuşie şi capsHla extremă (9'), bandă de substanţă
"'PIUn! UCI um'
}(J - pUIJmcJl; 17 _ C:l.I,;ula jn~nii~en/'8f1cu U 3,[(,(31; JJ - nucleul caudat;
. • - capsu a extern! ,
aibă. Globus palidlls şi putamenul constituie Împreună nucleul lenticl/-
Iar, sub care se găseşte nucleul amigdalian (16), În afara căruia se află
coada n'uc/eului caudat (5') şi prelllngirea s/enoidală a ventrjclllllilii lateral
(i2'). Sub păturile optice se observă nuc/eii tubercl/lilor mamilari (15) şi
jascimllli ascendent Vicq D' Azyr (15'), extern cărora se găseşte IIUe/eul
( [Iţys (19), sub care se observă lows niger (20).
1;1) Secţiunea parietală trece prin circumvolu\ia parietală ascendentă
(fig, 37 dd') şi prezintă (fig. 42) la periferie substanţa cenuşie a circum-
voluţiei corpului calos (C.c.), parietalei ascendente (1), lobullli temporal
(3, 3', 3") şi lobului temporo~occipital (4) , care acoperă substanţa aibă
centrul ,oval. ' Intre lobul parietal şi temporal se găseşte scizura Sylvius
Cll cirwmvoluţia lohl/lui insulei (2). In mijlocul seqiunii se observă c()rpul
calos (9) şi ventriwlii laterali (10), extern cărora ap.u III/cieii C.IIIlI'I(i
(11). Sub ventriculii laterali se observă pătl/rile optice sau td/'/llIIwtl (12),
Între care este situat ventriwllli al III-lea -( 13). Extern acestor formaţiuni
se află ccl/,sula il/Ierna (14), I/IIe/clIl I<'I/t;m/,,,' redus h\ 11Il sin~l1r )C~­
FI~. -/1 . - Scqiunc frontală . Il Illent - pularJIell (15), capml" eHem,] (t 6), ,"ltezidlll (17) şi ('IlpSl/l.1
e, - cu rpului c.dos ' F ' prIn t~ en: ulii ,mamilari (secţiunea Charcot):
\:irL UIIl\olu(I.1
IrOIl(,11.i a)ccnd~nt.i' p, _ p " . I " Int - , ~lrcumvoJu \l a frontal! intern ă' F&l ' , .
extremă (18).
~I ,1 !reiJ eircum\:olu', ,', " n,II.:IOIU,~ c l rcul1l\o l u\I~1 parieu Je asccndente' TI 71' -n ~ Ircum vo u\la
, , pora.l' Ta _ c' J "I
-
' 1 . ~ . - prima a doua e) Secţiunea pediculo-parictală trece prin picioarele circumvolllţiei
.ut~' n'mhJen,j; :1 _ ,'orpuJ ':lha.' J _ , Ir CU,Ol VO U~1I e temp oro-occirita le; J - mare; scizură
\\.'IIU}IC; J -
1. _ ul j,
nudcu l \'luda l ' 1"
1/ ' / •
, l t I gO IIU , cerc bral; " -
- eoal.1 nud cu iui caul.hr' 6
păturile optice' 4'
, " ' ' -
,
cOlTInura
parietale superioare şi inferioare (fig. 37 ee') şi prezintă (fig. -U) I~
?" IIJ p J It :H; 7 _
\'X1r\'Ili ,I; 10 -
:lIHCLidul' S
lo(,u l ' imulei' II '
I ' '
- , e." p ~ u a Internl; 9 -
- nu c cu c nucular ' a -
capsub cxrcrn 'f" 9'
pUt3.l11cn'
" periferie substanţa cel1ll~ie a circunwoluţiei corpului calos (C.c.) , Illbullil
/]' _ ~ ,1 ,,' , . ~. - \' ClHtI,,' U ul
0VII~e; :;~ Ullolrb.l sic. ol J a la il vtlllricu luJui bterill' 11
al fll . J . ( "1 ' ,
ca f!1IJ OCI U). 12 -
.. , . - capsu a
vCllenculul lateral' parietal superior şi inferior (1, 2), lobului tl!mporal (3, 3',3"), templlro-
u
falc iculul' 3.'lcende~ Vi~lqUnd~A subtaJ/· mică; 14 -
J7 ._ Ih!JicuJ J ercu li mlmih, ri; / J'
u 3nt fi Or 3. gbn dci pinulc; 18 _ sei zy!;6 -
bandclete1;
nucleul 3.migdalian;
'O - / OCllS "'ger,
. zura Sylvlus; 19 -- nucleul Luy, I'
~ lil

•
 fi. Metoda Virchow

Pentru studiul nuc\eilor de la bază, emisferele cerebrale se seqionează

după ~~etod~ Yi~chow, creierul fiind aşezat cu fata inferioară În jos şi
cu lobI! occlpltah spre cel ce face necropsia. Se deschid Întîi ventriculii
laterali. Cu po\icele de la mîna stîngă se Împinge În afară marginea

S
J

~ . Fig . 42. - Seqiune parietală:

" - \lIlUr ,~ SV"UH; Cr - rircul1l\'ohqÎ:t cor l ' I .
• - J l.l~u'. msul('i; J, .l', J" _ pom" 3' d PUYI ca ~s; ~ - clrc,,!mvoluţia parittall{ ascendentI'
!,MO -O' ( 'pua/- J 6 1 _ f . " '. , oua fi , a trcla clrcumvoluţlc u~mporaIă "
y • " :"'I(U U P;trll'l;'l cuper o " 1' " ( . .. - , o b u , tem-'
.-, rrp,uJ caJos; 10 - \'clHrieu lii IateTali', /1 I r. ,ull{ oc,u ŞI In ('nOT; 8 - faseiculul ,fenoidaJ'
IflCU ti a III-lea; U _ captu/a Înte rn;'i: 11 - n,u,,'u, c~u d,;\t; 11 - păturile oprice; JJ _ ven,'
'd" - nuc <!' u enucu ar' 16 raptula '" 7
1('11 ul; /8 _ capsu/a extrem~' - extern,, ; I - an -

J _ " ;,.,, . .. Fig. 43. - Seqiune pediculo-parietaIă:

, . Ce -
$)I\lu1, ClrcuJll\' olutÎa corp l ' l' .
. uprrJor , ] - clrcumvolu~i:l lobului parÎelJI infe,io~.ul ca,os, .. 1 - . clrcunt"ol.~tia lobului p:uiet:d
~ - It.bul (emporo-oeclpltal' J _ lobul l' " J,' J. J - clrcumvolu~IIJe lobului tempoul.
)7_ ' . , pC' d"ICU o-paneul
(ascÎcuJul " inferior' 8upccampu (' UI'' , 6, - fascicul u I pe d 'Iculo-partetal
" superior'•
, , . d - 9
l - '·' COlrlCuJu louerali ,' II - ouc Cli C:tU ;\t. 12
asclCU :1U temporo-s
'" (enoidal '
• - corpu " ca os''
.( mlJ
'", onu
. -). P tUrI e optice; JJ - ventricuJul al 1 Ir-Iea'

llcciplta l (4) şi
S.1'/~'ills
hil~ocampllllli (5). în.tre lobul parietal şi
temporal se află
SClZIIJ<!
(S,. SlIbsran\a cenuşie ac?peră _centrul oval (6, 7, 8). în
m'Jlocul seqiunii se observă Fig. 4) . - Deschiderea ventriculilor laterali prin secţionarea, pe raţa i"ternă a emi-
.. srerei cerebrale, a corpului calos la limita dintre aceasta şi circumvoluţia corpului calos.
corpul calos (9), ventriculii late-
/'al~ (10), !7Ucleul caudat (11), pă­
tunle optIce (12) şi ventriculul al superioară a emisferei stîngi, ÎndepărtÎnd-o de şanţul interemisferic pînă
Il/-lea (13). Nu se mai observă apare corpul calos. Cu vîrful cutitului mare, se face o seqiune longitu-
J nucleul lenticular şi antezidul. dinală pe fata internă a emisferei cerebrale stîngi, la limita dintre corpul
1
f) Secţiunea occipitală trece calos şi circumvolutia corpului calos, pe o adîncime de 1,5-2 cm, pUţin
la 1 cm Înaintea scizurii perpen- oblic de sus În jos şi dinăuntru în afară; se deschide astfel ventriculul
dicu~af(~ i,~terne (fig. 37 ff') şi lateral stîng. Prelungiri le lui anterioară (frontală) şi posterioară (occipi-
tală) se deschid continuînd seqiunea spre vîrful lobului frontal şi spre
preZll1ta (fIg. 44) la periferie sub-
vîrful lobului occipital (fig. 45). Aceeaşi tehnică o Întrebuinţăm şi pentru
stallţa cenuşie a lobului occipital deschiderea ventriculului lateral drept, creierul fiind Însă îndreptat de
Fig.. 44 .~. S '
1 CC\1Une occipitală:
,- .. cl(cumvolu~lI le occipiu.le' 2
\'0 u~IIJe (e1ei Interne :1. lobul' -
'
CI,re.um,_
(1, 2), iar în interior centrul oval
(3) .. (Pentru leziunile creierului "r data aceasta cu lobii frontali spre prosector. Se răsfrîng apoi în afară
emisferele, astfel încît ventriculii apar larg deschişi şi se adînceşte incizia
I!
) UI OCCIPIt:l.·
- centrul ovnJ. '
vezI p. 263.) pînă la faţa inferioară a creierului. Se mai face cîte o incizie lungă
62 ,
..{.

, 88

.... - - ,- ~ - -. --- . -
-- -
- .
- ~ ..
 "

I/ Illl lO-occ ipit.lIă ÎIl afara co rpului sLriaL, fără a pătrunde În toată gro-
\1/ll C,1 e/llisferelor. Pentru a pune în eviden\ă restul subs tanţei cerebrale,
\C /ll,ll fac scqiuni ÎnăunLru şi În afara primei seqiuni şi paralele cu ea.

lJ . SCOATEREA Ş I SECŢI ONA REA HIPOHZEI

Ilipofiz,1 se găse~LC În şaua turcească, acoperită de conul hipofizei.

Pel/tru ,1 U Ş lIr,1 seu;)L.:rca hipofizei se Îndepărtează, cu dalta şi ciocanul, I
~I'(l fi zclc c1in"iclc poslerin.HC. Se face a poi cu bisLuriu l o incizie circulară .I
.1 "" ilului hil'<lfii'ci. l'a /e se I idie.\ cu pensa; () daLă cu ci se ridică şi
hip"fi/.l, c,lrc 'c ".1 L1ccul 'l prudent dc os cu ajutorul bislll riului (fig. 46). I
[lil'ofiza se scqionează şi cxaminează. (Pentr u leziuni vezi p, 270.) i' I
.'
I
14, EXAMENUL 13AZEI CRANIULUI il
l'

Se examincază Întii dura /I1atel' care acoperă baza craniului, apOI se

'1
I,1
desrhid cu vîrful bisturiului sinusuri le venoase, ÎncepÎndu-se de la C011- ,
,

fluell~a lor din regiunea occipital ă (lorcula H el'opbili) şi se Continuă cu

sinusurile venoase laterale, sinusuri le pietroase superioare şi inferioare,
sinusurile cavemuase, sinusurile coro nare şi sinusul occipital transvers.
După ce s-au notat eveJ~tualele Ieziuni ale durei mateI' şi ale sinusurilor,
ele se Îndepărrează cu ajuturul unei pense cu dinţi ori al unui bisturiu
cu care se seqionează adercn\ele fibroase, Începînd din etajul anterio r
spre fosele cerebel oase şi apoi se exam inează oasele de la baza craniului.
(Pell!ru Iezi uni vezi p. 271.)

1 ~, DESCHIDEREA CA ' In Tll.0R OSOASE D~ LA BAZA CRANIULUI

C,,,,ită\i l e
accesorii ale craniului se deschid numai atunci cînd este
neceS,lr, Deschiderea se [ace cu dalta şi ciocanul. (Pentru Iezi uni vezI
p. 272.)
i
a) Deschidcrea cavităţii stlncii temporale (fig. 47) se face pentru l'

cX:ltllin.lrca urechii inleflle şi medii. Aces t timp este ubligatoriu la necrop-

siile nou-nascutului şi la copil. Se [ace o trepanaţie cu direqia oblică
~in~untru în afară ,~i dinainte Înapoi, Întîi În poqiunea inferioară ~
le\el antcro-superioare ,~i apoi În porţiunea inferioară a fe\ei postero-
superioa re a stîncii tcmpuralu lui , Se unesc cele două linii prin trepanarea
extrel11ită~ii interne şi externe a stîncii . Cu ajutorul unei pense se scoate
POfliunea de stîncă trepanată şi se pun În evidenţă cavităţile auditiv~,
care se examinează. .
b) Deschiderea alltrului mastoidian şi a celulelor mastoidiene se
face trepanÎnd postero-inferior dinspre cavitatea Ele se pottimpanică.'
13·1
.5 - Necropsi;a 65
 lbchide ~ i din3f.lră, Irepanind cu arenlie şi ridicînd tăblia osoasă a apo-
I izc i mastoide.
c) Deschiderea cavit5filor orbitare se face prin trepanarea poqiunii
orbi llfc :l osului fronlal, care constituie bolta orbitei şi canalul opuc.
I'cnrru scoarerea globului oc ul ar cu formalionile nervoase (nervul optic
şi oc ul omo ror cOl11un) şi vilsclilare, se incizează cu un bisturiu fin fundul
de sac oC lIl opalpebral (fiirii ' să se seqioneze pleoapa superioară), se
lu xează globul ocu lnr şi Se ex rrage ochiul.
d) Dt!schiderc:l sinusurllor frontale se face prin trepanarea pOrtiunII
r~ > pl'c li\'e din osul (ronral.
e) Dl' schidcl'C:J sinusului c{moid31 se face prIn lovituri cu ciocanul
) 1 .bit.l , p.lrald Cli .lpll(i z.1 cri)"{(1 g(l/li.

1) D<:schider<:.1 ,in usldui sfelloidal se face pnn lovituri CII (EiQ,. :anul
8
)1 .I.dr .1 III dr~3pI.I ); 1" slinga şe ii turceşti.
g) /)<:schidcl·~.1 , inllslIllii ma x ilar se face pIln lovituri Cli ciocanul TEHNICA NECROPSIEI ORGAIIEI.OR
II ,l.l iI .1 ill p1.1I1 ŞClII ,lJuirei , după indepărrarea globilor oClilari.
CANALULUI RAH IDIAN

1. DESCHIDEREA CANALULUI RAHIDIAN

Cadavrul Se aşază În d ec lIbi,r: I'cnr rai , i,lr sub tur,lce )i .• hd"lll~n se

pune cîte un suport de lemn. Medi cul care execulă necru[l,i,1 S, .1),lz.i
la stînga cad:lVrlllui. Deschiderea canalului rahidian cuprinde dui r.m pi:
3) Secţionarca şi decobrea tcgumcntdor şi a muşchilor de pc fap
posterioară a rahisului. Se face cu bisturiul o incizie lon gitudinal:i a
tegumentelor şi fe suturilor moi, de-a lungul apofizelor spino,ls,: dc 1,1
protuberanp occipitală externă pÎn a b extremitatea crc~tei ~~(faIC
(fig. 48). Pielea şi muşchii !>ubiacen li se de~ iac cu bi sturiul dc pc .llhl fi -
zele spinoase şi Iamcle verrebrale posrcrio:lr.:, de ambele P)llii .llc Ill ci/i~l,
exercitÎndu-se concomitent rraqiuni Ialeral e .1SlIpra lambourilor l ur,1Il0-
musculare (fig. 49) . Pentru a u ~ur:1 rere st ruirea Iamelor \·~rld'r.Jle s~'
indepărrează cu răzuşa de OJse \e~ uturil e m oi cue .lll m ,lI r,\II1,I', În
şanlurile venebrJIc. Sero Zitellea sJ nguinolentă acumulată în ~.IJI\ ulil.:
vertebrale, datorită mJnevre1or, se Îndepărtează prin rampon;tn: (u un
burete sau cu o bucată de tifon.
b) Sectionarea şi Înclep5rtare:1 În bloc a bmclor vencbr;tl.: CII '1I'ofi-
zele spinoase şi ligamclltcl.: g:llbcllc. ( :u 'ljlJlJ1,ul fl'r~" Ir.lului r.lhil\llllll
s.: ferestruic!>c lamel.: verr cbr:llc b eXllemi!.lle.l Inr e\.lelll~ , dc " 1'.111,'
şi de alta a apofizelor spino.1se, În ă untrul ,lpofizelllr Jrricul.ln' (II~. '>0).
Ferestruire:1 Începe de 1.1 CXlrelllil,llc.l >llpCI inară .1 C"IO,l11<:i \"L'ltd\r.II,'
şi se perfecteaz)l cu ajutorul daltei rahiotOlll prin lovituri cI.nc cu .1I)(,U1\1I
(fig. 51). Se face apoi o fcr('struire hiL1ler.J!ă el osului Ilcril'it.d, Incc-
• 1
pÎndu-se de la m<lrginea seqiunii pcnlru lidic.lI l',l (Jllllei Ci ,1 111 ' IIC , CII

tJ7
••

• '-
t-

}/ ~ . 48. - Ill cizi" lon g itudinală occ /p,ta -sac raI ă a legumelllc!or Ş' ţe s uturil o r sub-
iacente de-a lungul apofizelor spinoase.

Fig. 50 . - fcr :lslruÎrt!a c:\[rl."mi l :l {ii L'HerUI.: :l bmdor ",·cltcbr.11c ~\l lalstr.lul
rahiot om oc o p .Ht~ ~1 tic .\ h .l .\ bl1\ului apofizdur )pin\."\ .\~~.

fig. 49. - Tnuel'ărrarea pielii şi muşchilor subiac.ellţi de pe apofizele spllloase ş' ' J I, -
F'g, P or f ectarea l'IOlel , o,".. str",'" c "" coloanei ,'e rl"bra le cu ,!.tit, rahiolom
, , ,le f"r
lamel e vertebrale postenoare, şi cioc.lI1-

68 69
I

5 cm in afara liniei mediane, oblic de sus În jos şi dinafară Înăuntru.

pîn ă la gaura occipitală (fig. 52). Cu ajutorul cÎrligului ciocanului pe
ca.re-I introduc:n~ în extremitatea s~perio:ră a vca,nalului rahidian, printr-o
mI şca re puternica de smulgere, se 1I1dep~rteaza 111 bloc, sub forma unei
b~nzi , lam ele vertebrale c~ apofizele spin?ase şi ligamentele galbene
(f'g. 53); scoaterea bloculUI se poate face ŞI cu pensa de oase. Secre\ia
sanguinolentă acumulată după Îndepărtarea arcuri lor vertebrale se Înde-
părtează prin tamponare cu buretele sau o bucată de tifon. Sacul dural
se poate Plll1qiona pentru a recolta lichidul cdalorahidian.

2. EX/,MENUL MENINGELUl RAHIDIAN IN SITU

Pe faţa posterioară a durei mater se găseşte, uneori, o grăsime roşia­

tică, care o separă de lamele vertebrale. Alteori se găseşte o serozitatl!
vÎscoas ă care ,-eprezintă o modificare postLmortem; acest aspect nu tre-
buie confundat cu o leziune . .

3. SCOATEREA ŞI SECŢIONAREA MENINGELUL RAHIDIAN

F I!, . 52. - FCr:l struirca bilateral ă a osului occipital.
ŞI A MĂDUVEI SPINĂRll

Se prinde dura mateI' cu o pensă cu din\i la nivelul regiunii s:tcr.ltC ,

, de-a J-a sau a 4-a vertebră lombară, prin sacul dural şi nervii cuzii dc
Fig. 53. - lndepărtarea În bl oc a lamelor vertebrale cu apofi zele spinoase şi a
J.gamentelor galbene, printr-o nuşcare de smulgere cu ajutorul drligului de la ciocan.
fără a atinge măduva, se trage Într-o parte şi, mergînd de jos În sm. se
evidenţiază ganglionii spinali pe care-i scoatem pe rînd din găurile LI.:
conjugare cu ajutorul bistUliului. Scoaterea lor se face 1ll.1i uşor du!,:!
seqionarea cu dalta sau Îndepărtarea cu pensa de oase a apofizelor arti-
culare ale vertebrelor şi a păqii adiacente a pediculilor vertebrali,
punînd In' evidenţă orificiile intervertebrale (găurile de cunjugare) cu
ganglionii care se află În ele. După aceea ' se seqionează nervii rahidieni ,
În afara ganglionilor (fig. 54). Aceeaşi tehnică se efectueaza ş i de parte.\
opusă. Manevra va fi delicată, fără traqiuni puternice, făr a torsiuni sau
cllduri ale măduvei. Se prinde apoi din nou cu pellsa cu dinli d"", //IetUr
În poqiunea sacrată şi se face o seqiune transversală la nivelul celei
cal. Trăgînd şi mergînd de jos în sus, eliberăm sacul dural prin seqio-
narea cu bisturiul a legăturilor dintre fa\a sa anterioară şi ligamentul
vertebral comun posterior (fig. 55). Măduva acoperită de meninge se
scoate şi se Întinde pe masa de diseeţie cu fa\a posterioară în sus şi cu
extremitatea cervicală sp're prosector. Cu un foarfece butonat se seqio-
nează dllra mateT, începînd de la extremitatea cervicală pînă la elttremi-
tatea cozii de cal sau invers (fig. 56). Se examinează dura II/dter şi
suprafaţa externă a măduvei, după care se fac, la diverse niveluri ale

70 i\
 r
"

Fig. 54. - Seqionarea nerv ilor rah idi eni tn afara ganglionilor spinali .

Fig 56. Scqionarc.\ longinH.lillal:i. a dllrei mater r.lhh.iicllt: .

.•.. -
~

,
, .. ....... l )

SC.?3ecrca rnă.duvci s pi ~ăr~i prin sccrionarea legăturilor dintre L:qa .1I1l Cri-
oara a saculu I dura l Ş I lI game ntul vertebral comun posterior. Fig . 57. -- Scqionarc;l tI.lllS"crsll5. :\ 111:,,1\1VI:I spi n:lrii .

72 73

.\
.~ -'.-"""'".;:..... .-.--. ==._-...
' ..:;-= _ _- ........ ~ ------~-~""'
I
11l;'îcluVt.'i, scq i,~ni tramvcrsalc (fig, 57).' ,ale ,căror supr~fe\e se examincază,
(l cn~I_',1 I CZI~"ll veZI P" ~7J) J.:.Sl: 111 al IIldl c at ca secţionarea măduvei să
s~ [ :lC:1 ~llIp~ (1 prc:llabda f, x,lrl.: III ]orl11o! J5 - 200/ 0 timp de 2-3 săp-
1.11111111. l.l ~I JI1 l".l%ld r rclefllltll.

i, EXA~ I E~L)L CAN ALULUI RAHIDIAN

I '1)111,,'1
l'
",),ltCl'l',1
' ..
11l :î .lll\"' Î 'l' , ',1 faec exal11Cllll1 a, tCllt I I I '
a cal1a II '"
r ,llIll.ll1, \ <'1" " II ce l CC l,ll e 1"'C llllI ,deic proCI11Îl1cn\c OSlCO-Glrtilaginoasc,
I r,1<' II11I, 11I\,q ll ,'lC , ; 'c " ,1 I'r" I' i',1 cO l1 sis lcl1\a corpi lor vCrlcbrali cu
,i, fIII I)i~lllrill ilii ele. 9
TEHNICA DESCHIDERII CAVITĂŢII
TORACO-ABDOMINALE

1. INCIZIA MEDIANA SUIll\1ENTO-I'UnIANĂ

Cadavrul este Întins în deeubit dorsal, cu supllrtul de lemll ,l~l'l,1l

sub ollloplaţi, pentru 'a imprima cutiei toracicc o cUlbură cu con\'CX Il,ItC,1
în sus, iar capul este lăsat să atîrne În jos. l'\'\cdicul care execul.', 11<:( I"P-
sia se apză i.l dreapta cadavrului şi face cu bi<lIl/iul I1l.1rC (l in ci, i.. p_
linia mediană, de la menton pînă la pubis (fig. SS), Plolind 1'l\1hili'lIl 1.1
I stînga, pentru.a evita scqionarea ligamentlliui rotund al fieatulul , In,'i,i,l
il1teresc ,lZă pielca şi paniculul adipos pînă la lIlu ~l hi , l.vcntu.1kk 1c'l.llllli
I Întilnile pc linia de incizie se ocolesc. Pe ahdlll11l'n, nu se 'IJ',I <~ \'Il 1
puterni c asupra bisturiului, penlru a I1U pătllll1e1e in C<l\'il,lI",1 l'l'll1"
neală ş i leza organele abdominale (fig, 59),
La sl.:qionare se poate să se scurgă un lichid "' in S . in C.l;' ,,~ «1,111
al peretelui, sau să apară o coleqie sanguină, in c,17 ul unui hl'''''''''/11
parietal datorit unei contuzii abdominale.

2, DESCHIDEREA CAVITĂŢII AIlOLlWNAf ,E

In dreptul regiunii epigaslrice, sub apendicele xifoiJ. pe lini.l de

incizie submento-pubiană, se ridică cu' degetele mîinii stîngi marginea
dreaptă a inciziei, pentru a Îndepărta peretele abdominal de oq~,lnclc
subiacente (ficat, stomac) şi se face o butonieră În lungime de 5-6 cm
care interesează muşchii şi peritoneul parietal. Prin butonieră se inlroJ\~c
indexul şi mediusul mîinii stîngi, În aşa fel, încît pulpa degetelor să fie
În contact direct cu peritoneul parietal. lnJepărtll1d acum degetele În
o-{ ,

,
formă de V, se ridică În sus peretele abdominal şi se seqionc.l1ă cu
,
i5

.. ___ _______ ,__

,.~.1 ~i;.~'-=,=-"~-=-~' ' '-""'-=-=
.
="""";Z=~ -~~~

t"1 _ ....... "' _ ..

__ •_ _ _ .• _ _ ",~
 Ild pCIIIlllleul parietal pe traiectul inci ziei cutanate, pÎn.ă
1111
abdominală. Cînd În cavI-
" ILI/ 1l1l1)< )1
1., 1'"1,,> (II I;. uu); 'c ,bchi<.le astfel cavitatea himbă apoi direcţia inciziei, Începînd de la cartilajul cehII
:~aste şi lamă ~Îrfu!)
) S
t Iic >c g.h") lc lid,ill, după ce am recoltat din el Într-o eprubetă pentru" de-: 11-: cu întreaga a bisturiului (nu c:..u se ecpo-
< •.. II11CI1" de l.,bo r:llOr , se va evacua şi măsura cu polonicul.
U cartila' ele costale şi muşchii intercostalj de ~s I~ las '1 dmauntru
.\ III )chii peretelui POt apărea moi, de culoare brună, striari de benzi
/ll.ll p.,lidc, în caz <.le miozită.
?eaza f
m a araU Ia 'd'Istanţa, de O 5-1 cm Înăuntrul
. artlculatlel
1 condra-conale
l Acee....
' fU U a ătrunde in cavitatea toracica ŞI eza organe e.
W

66~, ŞI' stîngă. secţionarea

W •

. .....
p unere. ;n evidentă 3 pncumoperitoneului. In regiune. ce. m.i proeminentă (fig. ara taUP pentru partea P(ntru cartilaJelor
., 3bdomcnului, Inainle de deschiderea cavitării abdominale, se incizează şi se disecă manevra se repe I 1 U mal 1I1IUR
'l·gun:.n,.le de hipodcrm, pc â diSlanră de 8-10 cm. Buzele inci ziei se ridică cu costale osificate, se întrebuinţeaza costo~omu , cu a ta~~i r~~ ,i convex
W

Jouă şi aşa să
d:
şi Încovoiat se pătrund~ sub coaste, I ~~::udată de JOI in SUI ,~
pem. se apropie tegumemcle In fel, tnclt determine formarea unei
adincituri rn care se pune .pă. In aceSt loc, cu ajutorul bisturiului se face o mică
buronieră C.re interese"ă muşchiul şi
peritoneul, ceea ce permite a ieşirea treptată deasupra coastelor. SeCţIUnea porneşte '- '. "1.
al patoloDiel
peritoneală.
:~:ci:: ,:~:'i:::i:..~'~ 'idi,,!~ pl~''''.?ut' ~::! :::. "d'..':i
W

bulelor de g.z din c.vit.tea In vederea unei analize chimice, gazele POt . fU' U (f 67) Un examen mal amanun,. •
ii C.pta re Inrr-o epruber, mai
buronicrei. largă plină
cu apă şi aşezată
cu gura in jos deasupra
narea coastelor pe hma axdara antenoara. pnn .. ă u 1 e
ŞI MUŞCHILOR
marginea ~n.ferio~~ă a. plastronlll~i .sterno-c~;:~~\'les':n~idde ~: s~pr:faţa
J . DECOLAREA TEGUMENTELOR
DE PE CUTIA TORACICA ŞI GIT
Se răsfdnge peretele abdominal, care se prinde cu mîna stîngă de seCţioneaza mserţule dl~f~ag~u~ui aŞI t~~~l)f\ul stemal tinÎnd bisturiul 111
marginea dre.lpt5 .1 in ciziei, deasupra ombilicului, policele fiind în Con- posterioară a plastronu UI, pl!1a u m I i pentr~ a nu se deschide
tact cu peritoneul p.1fietal, iar fara palmară a celor patru degete În contact intim cu fata postenoara a ste!nu u '.. a roa e verticalv. .e
':Olltact Cll pielea. C u bisturiul se seqionează peritoneul parietal şi sacul pericardic. (fig. 68) .. P!astronul: ma~OZ:~lebisfuriuf tesururil ma
mllşchii abdominali paralel şi imediat deasupra rebordului costal drept răsuceşte de maI multe on ~I s~ seqlouneeI'berare i îndepărtare, pl era--
(fig. 61). Continuînd să se răsfrÎngă pielea cu muşchii subiacenri, se pe fata posterioară a manubnulUl. D~pa u lut" J
anomaliile arterelor
,eq ionenă cu bisturiul, {inut aproape orizontal, toate resuturile moi de nul se examinează pe fat~ postenlo. ara, ca(AU l~ancer de stn).
pe fala anteriOilfii a hemiroracelui drept, mergînd de jos în sus pînă la mamare interne şi grupele hmlogang Iona re 111
gît şi denudÎnd coastele şi cartilajele costale (fig. 62). La nivelul gîtului
se decalează numai tegumentele cu muşchiul pielos al gîtului, lăsînd pe
loc ceilalri muşchi (fig. 63). Decolarea se opreşte la nivelul ramurii ori-
ZOntale a mandibulei şi apofizei mastoide a osului temporal din dreapta.
Aceeaşi tehnică se repetă şi pentru hemitoracele stîng.
Punerea În evidenlă
a pneumoloraxului. Dupa decolarea tegumentclor de pe
toracică I\\uşchii
fără oblinută apă şi punqionează
<ur;a se disoci.\d illlerCOstali dintr-un spariu intercostal, pe o lungime
n
a scqio , plcurl. In adincitura
observă
de 1 COl, se pune se
pleura:. In caz de PIlCUI\\OlOrax, se
fl'coha apariria unor bule de gaz, care se por

SECŢIONAREA ŞI
I 4.
a) Se seqionează
nlllşchilor sterno-rleido-maswidieni (fig. 64).
b) Se dezarticlilează
INDEPARTAREA PLASTRONULUI STERNO-CONDRAL
În primul rînd inserriile c1aviculare

c1aviculele seqionÎnd ligamentele articulatiei

Iterno-cJaviculare stîngi şi drepte prin următoarea manevră: cu mîna
şi stern ale ale

51ingă se mobilizează IImăml stîng pentru punerea În evidentă a articu-

lolliei sterno-cJaviculare stîngi, În care se pătrunde cu bisturiul mare şi
se face o incizie În semicerc, Înconjurînd extremitatea sternală a c1aviculei
(1)i ig.evitÎnJ
65). În acela~i
timp inreparea vaselor mari de la baza gîtului

Î 'i
Fig. 18. - .. tegumelltclor pc linia median
Inclz,,\ lubm.

...--;:=-.::-.:::..=-:::;---'-. -_._---
- --- . ~ -
"
 I

rig. 6/. - S,· C\ion"e~ peritoneului parietal şi muşc hil or ~bJ"mil1. li p:\fJ.1~1 ~i imcJ,.1
I 'g. .. .} - In .... i:lI\ tt~lIln('nh' ILlr I'l' lini .\ 111 .... , ',· ,. " '.' SU l)1llC' llt O-P U b'lan1'i; deasupr:t rchordului costat drept ~ se observă po~iţia miinii stingi (:irI: ra 'ihillgc În
\. . l ... se observ!l poziţia .f.. ă Icsuturile moi.
bi\tlIriuJui ~i I1IÎilli ior l.l ntvelul abdomenului.

~~

f :S":q
'l ..... -o-

.-
~'. .,. " -.
"
,
.\
......,,
I l' J .'
I
, -'
i~-
,.-_. -
.,.
..
I

-
FI •. 60. - Executare. bu' . . b I .
fiind Î"dep~1 ~atc În iorm~o~r'ccr~ a 1 olll;nal~ sub apen,diccle xifoid, indexul şi mediusul
Fig. 6:; . - Decolarea trgumcntelor ,i muşchilor
de pe fala rlteriorlrl a hemitoracelui
drept; se observă pozi\ia miinii stingi.
, CII pu pa cgetclor In contact cu peritoneul p3rietaL
i9
78

. . __ _+ - - - " "" c I ~= ---,- _. - - .-

 ,I
1. I

"II
l'
I

l'
Fig. 63. - Decolarea tegumentelor ŞI a muşchiului pielos al gttului din partea dreaptă.
I
Fig. 65 . - Seqionarea ligamentelor articulaţi e i stcrno-c1aviculare drepte cu apăsarea
./, şi mobilizarea umărului drept pentru punerea în cviden~ă a articulatici .

I
I"
I

,II
I
., .

. ;
.
::,..~
~iI ~,;. "~
I ~~~ \i~:)\
Fig. 64. - Seqionarea inse qiilor c1aviculare şi stern ale Fig . 66. Secţionarea, cu cuţitul, a cartilaje lor costale şi -muşchilor intercostali la o
ale muşchi ului sterno-cleido- distanţă de 0,5-1 cm, tnăuntrul articulatiei condro-costale, de-a lungul unei linii care
maSlO idian din dreapta.
merge de sus În jos şi dinăuntru În afară .
80 o? .1,
" - Nee[opsia 8\
I
,
I
\
I

10
TEHNICA NECROPSIEI ORGANELOR CA-
VITĂTII
•
BUCALE, GiTULUI SI• •TORACELUI

1. SECŢIONAREA GLANDELOR ~IAMARE

I I~. 6". - Sc:qio l1a re.\ cosIo tomul .1 Cl rrilajel o r costllc În cazul osific5rii lor, de-a.
nl
IUlI glJI 1Illl"j linii ce magc de jos În sus şi din :lfară Înăun tru. Dupa ce tegumenrele ş i mu şch ii de pe cutia toracică ali fost decola ţi
ş i r ăsf r lnţi, se fac o se ri e de incizii prin glandele l11amare, pe faţa internă
a lamb ouri loL Se eX'am ineaza glandele l11al11are, precizÎndu-se mărimea
lor, culoarea, consist enţa etc. (Pent ru leziuni vezi p. 230.)

2. EXAMENUL ORGANELOR GITULUI IN SITU

Dupa ce cavitatea toracică a fost deschisa , se disecă şi se examineaza

cu atenţie organele gîtului in situ, ş i anume: li mfoganglionii submaxilari
şi cervicali, glandele submaxilare , tiroida ş i paratiroidele, trunchiul ;\rtcrei
ca rotide, venele jugulare etc.
Se va delermina aspcc[U1 lor normal sau l! vrn[ualele le zi mJ; : .mrvriwwl ,ule-
re/ar gÎw/l/i care apare ca o masă gl obuloasă dependenti de arteră şi aderen!> de
ţ e!;u turile v..::cine i allcvT;smele el rtero-velloase; (IlmO clrea corp" sculuilli rel roc.n o t ,Jiun
tOtdeauna unilatera l ă, de aspect spongios, de mărimea unui ou de porumbel , enuclea-
bil' . Se va face examenu l histOpatOlogic.

3. EXAMENUL CAVlTĂŢILOR ŞI SEROASELOR PLEURALE

v • • '~
D upa ce s-a acoperit cu pleIea ca davru 1UI· ext remitatea a
.
seCţlOnata
v

ca rtilajclor costale din stînga (pentru a fe ri mănuşile şi mîna de even-

tu alele rupturi sau zgÎrieturi), se introd uce mîna dreaptă În cavitatea
pleurală stînga, cu faţa palmara spre plămîn şi faţa dors,11ă spn: pacrde
Fig. 68. - Ridiearea pla stron ului sterno-condra l şi scc\ionarea inser\ii lor diaf ragmulu,
şi lesururilor moi Je pc f~ll:t SJ. posterioară. ro racic, şi se scoate plămÎnul În arad! (fig. 69). In cazu l existenţei unor

83
,

_ _ _ __ ___ r __ _ __ _ ____ _

- . __ - .0_.. ... _
r
aeiel c nţc pleurale laxe, acestea vor fi decolate cu degetele; În ' cazul
lIno r aderenţe fibroas e, simfizelor puternice, pleura parietală va fi sec-
I î o nată cu bisturiul, căutînd un plan de clivaj În contact cu osul, pentru-ro
a putea extra ge plămlnul cu pleura parietală. Aceeaşi tehnică se între-
Fig. 69. _ Examenul cavidilii pleurale drepte cu scoaterea plămÎnului În afară; se
observă poziţia mîinilor.
buinţează şi pentr~ cavitatea pleurală drţaptă. Se va cerceta: aspectul
cavităţii şi seroasel, even'tualele coleCţii patologice, culoarea, consistenţa,
\ 6. DESCHIDEREA CAVITAŢII PER1CARDlCE
aderenţele, caracterul şi Întinderea acestora eto. (pentru leziuni vezi
p. 280.)
Punerea În evidenţ' a unei fisuri pleuro-pulmonare. Plămînul fiind lăsat pe loc, se
umple cavitatea pleurală r.spectivă cu apă. Printr-o canulă fixată la extremitatea
supcrioarl a laringelui se insuflă aer cu ajutorul unei pere de cauciuc. Prin locul de
perforare a plămÎnului şi pleurei vor apărea bule de gaz.
4. EXAMENUL PLĂMINULUI IN SITU
Se va examina În primul rînd raportul dintre plămîn ŞI cavitatea
toracica. La deschiderea cavităţii toracice, plămÎnlll nonnal ocupă circa
1/3 din cavitatea hemitoracelui respectiv datorită presiunii atmosferice.
Se va cerceta apoi hilul pulmonar, examinînd raportul dintre vase şi
brnnhii , eventualii trombi sau dopuri mucoase (palparea prea intensa Îi
84
I (laxe sau fibroasc) crc. (Pcntru ICi'iuni vai p. 2114.)
poate ~eplasa!), starea limfoganglionilor. hilari, se va examina sumar
parenchlmul pulmonar, stabilindu-se eventualele modificări ale număru­
lui, mărimii. şi fonnei lobilor pulmonari, culorii lor, consistenţei lor etc.
(Pentru lezlUni vezi p. 311.) In cazul unei suspiciuni de tromboză sau
embol pulm0!l~r: Înainte de a se examina prin palpare plămÎnul, pentru
a nu se mobIliza trombul sau embolul, se ··vor deschide ramllri/e extra-
şi intrapţllmonare ale arterelor şi venelor pulmonare. Ele se seqiol~ează
cu foarf~cele mic, cu vîrful asc~ţit. pentru ramurile arterei pulmonare,
s~ desclll~e, SU foarfe~e1e trunchIUl ŞI cele. două ramuri extrapulmonare
ŞI se continua cu secţionarea ramurilor intrapulmonare. Pentru ramurile
venelor "ptilmonare se pătrunde cu foarfecele În trunchiurile venelor
pulm~nare ·şi se continua cu seCţionarea ramurilor intrapulmon.ue. Pa-
ren clll I11U 1 pulmonar este seqionat o da.tă cu seqionarea vaselor pe
masură ce se pătrunde III grosimea plăminului. Examenul parellchi~ului
pulmonar .poate fi completat prin seqiuni perpendiculare pe axde vas-
culare.
5. EXAMENUL MEDIASTINULUI ANTERIOR
Se va ' determina, 'prin inspeCţie şi palpăre: '-conii~utul său: ţesutul
conjunctivo-adipos, 'Iim foganglionii, timusul, pericardul, inima şi vasele
n~ari, nervii şi eventualele leziulli pe care Ic pot prezenta (cap. 20). Vor
fI căutate eventualele anomalii, variante sau leziuni ale marilor trunchiuri
vasculare (venă ca va superioară stingă, anevrism sifilitic sau disecant al
porţ!uni.i asc~ndente a crosei aortice etc.), se va seqiona ţesutul adipos
medlastmal pentru a căuta eventualele urme timice sau localizări endo-
toracice tiroidiene, invazii tumorale limfoganglionare etc.
Se face o butonieră În pericard, pe linia mediană, la unire \ ,dor
2/3 superioare cu 1/3 inferioară şi apoi cu foarfecele se fac trei ~ec ­
\iuni: o seqiune În sus spre vasele mari, a doua seqiune în jos ~i pUlin
la dreapta spre diaf ragm şi a treia seqiune în jos şi spre '\lînga, pînă la
vîrful inimii (fig. 70). In lotalitatea ei, sec iunea are fonll:t unui Y răs­
tur t cu deschidere.l În '05. SI! răsf rJnl\c III '1 .ua peUl'an u, ,\p\lI se
ridică illlma ŞI SI! I!xamincază cavitatea peric.udiră (fig. 1). tn
mod normal, cavitatea pericanlică este liberă, i.u in ea se I\ă~esc m.I . i-
mllm 10-20 mi lichid serocitrin, transparent, cu re.\qi.l Rivall.I nega-
tiva. Se va cerceta: aspectul cavită\ii şi sero.uelor pericardice, eventualele
coleq ii patologice lichide (sernritrinc, p\I\'ulentc. hCl\lor.lt:irc), .Il\Clcnlc
8
 Punerea in evidenli a pn,umopericardului. In acest caz, deschiderea pericardului
se face sub apă. Cu ajutorul unor pense le ridică sacul pericardic tntr-o zoDI oare-
care, pentru a realiza o adîncitură care se umple cu apă. In această zonă, cu ajutorul
unui foarfece sau bisturiu, 5e punCţionează pericardul fi le observă apari,ia unor
bule de gaz, care pot fi captate ca şi in cazul pneumoperitoneului (p. 76).
Punerea în evidenlă a embolie; gazOUe la ninlul inimii drepte. Cind se pre-
supune o embolie gazoasă, necropsia se începe cu deschiderea cavitălii toraciee, iar
incizia tegumentelor porneşte de la nivelul manubriului sternal, firă să se seeţioncze
te~umentele gîtului. Plastronul sterno-condral va fi îndepărtat de la nivelul manubriu-
lUI, care se lasă pe loc impreună cu cartilajelc primelor coaste fi articulaţiile sterno-
c1aviculare. Se face apoi o incizie mică a sacului pericardic, in dreptul ventriculului
drept. Cu două pense se ridică buzele inci ziei şi se umple cu api cavitatea pericar-
dică. Cu foarfecele sau bisturiul se punqionează sub apă zona cea mai proeminentă
a ventriculului drept. In cazul existenlei unei embolii gazoase, apar bule de gaz,
care pot fi captate ca şi in cazul pneumoperitoneului (p. 76).

7. EXAMENUL INIMII IN SITU

După deschiderea cavităţii pericardice se examinează inima ;/1 sitll

(fig. 72); se cercetează forma şi mărimea ei, cantitatea de grăsime sub .

...
-o
u
.;:
u
p..

"-
.-
--o""
..
.-.
u
u

..
p..

,1 ..
u

c
.--
o
u
"
<Il

'""-
.o
I • ~ . ... i.;: I
I.-! Fig. 71. - Examenul felei anterioare a inimii in ,itN.

- ------ --- - -- - -
._ ..
 \

l 'c li c ardică, artc rel c COfl' n:lI C, Întindcrca vc ntri culului stîng şi drept pe
1.1 \,) an t c ri oa r ă a inimi i, ~ illl a \i a ş i dircqia şa n\u!ui interventricular
,lI HCI ior, tonusu l mu scu lar, Ilrc zc ll\ a echiillozelor, a un ei infiltraţii hem o-
Il~ i cc sau ,1 unci rupluri a ullui infarct recc llt, cicat ri cc fibr oase a unui
infa rct vechi ctc. (Pcntru Icziulli vcz i p. 325.)
Dc.c;c hidcn:rt jnimij in IiI" se {a ce În ca z de suspiciune dc: cl11bolii ale injmii
d"' prc, (' J1lholii J.t nivelul :lrlCr.l· j pullll o n:uc, tro lllu ozc :dc inimii şi vaselor mari etc.
111 cazu l mo rtii c; ub itc. se l l'l' 0I11.1nd ,1 desc hid erea tII p ri mul rÎlld a art erci pulm o na re
~I l'x:lInil1 :lrl':l cnll till'JIUlui ri. 1lH.: i7i.\ ' 0;\ po rni dc pc fa~a a nt erioa ră a vcntricululul
dll'l'r. În rl'g iull";l nlllu lui ;lIleri .d , ~i "l' \':l p n' lulI p, i pc p c..' n."l clc :"I nt e rior :l I :Hl c rcă
l' dnlllJl :lIc .
S. EX ''.111ENUL 1I 1ED IA STI NULUI POSTERIOR
Se examincază mcdi:l l till,,1 PllSIC I ior pentru a pune În evidenţă ill siw
Ct'l'IlIII.llclc la i,,"i pc C.1I'C le i'ut prczc nta org.1ncle s:lle: porţiun ea tora-
c 'c ~ ,1 cSl,i'agu lui ş i a tr,lhcci, brnllhii le, ncrvii pncuill ogas trici, poqiun ea
ollzo ntJI ă .1 crosci aon icc. aona t o ra c i că, ca nalul limfati c toraci c, vena
I t ~ li, .1L)'gOS. lilllfogang li on ii Illcd iastinu lui posteri or (traheo-bronşici şi aortico-
jII 1: c ,o fagic lli ). lall\u l ~ impati c I.ltcrove rtehral, ţ es utul co njull ctivo -adipos
.I' ", c di.l ~ linului .
III!
, , l' I
1
Pelltru exa m enul canalul ui limratic toracic, acesta va fi di secat cu
a'c n\ie în partca drcaptă, plăIl1Înu l drcpt fiind scos din cavitatc şi tras
,." rc \ t ;Il)~a . , Sc ill c i 7.c~ă pl cur ,l I ll c di:l s tinală Întrc ao nă ş i vena azygos
i,,Iii1"i:
I ,
~I sc p"nc In cv tdcn\a cat lallll , ca rc ap are ca un cord on albicios dc-a
lt'llgu l jloniunii in fcri oarc to rac ice a co loa nei vertebrale.
:' il1' 1:'
I
(fig. 74). Prin această manevră, lueta, all1igdalele ş i stîlpii "ăI\llui pal a-
tin rămîn legaţi de peretele postero-lateral al faringelui. Se introdu ce
apoi indexul . mîinii stîngi în cavitatea farin gelui, se tra ge limba ş i
faringele in jos şi se face o seqiune transve rsa lă prin porţi un ca supeI i-
oară a peretelui său posterior. Faringele se di secă apoi de pe C(It pIli ilc
vertcbrale cervicale, secţionînd În acelaşi timp cît mai sm, pe pănilc
laterale ale .gÎtului, arterele carotide interr;'e şi externe, "eHele jll gularc
ş i ner vii pneuillogastrici În ambele păqi . Con tinuînd să se tragă in j')\
ş i Înainte urganele gîtului, cărora li se imprim ă llli ~că ri ~p rc dre.1pta ~ i
spre stin ga, de se decu lează cu ajuto rul bistllriuloJi mare dc rc ra\ 1 ant (-
rioară a co rpilor vertebrali cervicali. La nivelul clavieulelor sc scqioncJ/ă
dinăuntru în afară pachetul vasculo-nervos (fig. 75). Inainte dc a ~e
scoa te organele gîtului se extrage plamÎnul stîn g şi, respccti ,', ce l drept
din cavitatea toracică şi se seqioneaza pleu ra mediastin a l ă Stltl g,i. ~ i
dreapta pu\in în afara reflectarii acesteia pe coloana vertebrală (fig . /1, ).
Se prind acum organele gitului cu mîn a s tîn gă, se trag putcrni c inainte
ş i În jos (ajutîndu-ne, dacă este nevoie, ş i de bisturiu) ş i se e li he l caLă
o rga nele mediastinului posterior şi plămînii de pe porţiunea tor ,lcid ,\
colo a nei ve rtebrale (fig. 77).
Cînd se ajungc la nivclul di .lf ragllllllui, ~c lr a~c puterlli c În <11< I ~
or ga nele ~î tului şi se schimbă hi sturiul mare, \1 cu\itul 111a lC. ' . 1I ~ ,~
\inc de mlll cr ..,nl mar ginca g roa s ~ a lamci all tcrior. Sc a ~;17,\ cu\ilu l SI"
ba?a pl ~ mÎnil o r ş i sc apleacă org.lIlclc ca\' it ~ \ii "lIt'.lk. gitul ui , i 1"11' "
lui Î ndă ră t, peste eu\it, căruia i se implinI :! l' 11Ii~LlI C J c /1'1 ,1\11:, 1,,'111 111
a ajun gc cu marginea ascu\ită a lamei anterilll, ş i se seC\ innc,17:î .tn,a l'" i
Înaintc aorta, vena ca vă inferioară şi esofagul (Ii~. 78); În tllllpui ,1lC<IC i

.i l' ,01
l'
9. SCOATEREA IN II! OC A ORGANELOR CAVlTĂ ŢII BUCALE manc vre nu trebuie să fie leza te inima ş i ficatul. Eventual. <e Ia r e "
G iTULU I Ş I TORA GELUI ' li gatură În porţiunea inferioară il esofagului , PCtlllU a evit ,l l' ~t""I\ IC I ,·.l
co ntinutului gastric în toracc. in cazul un o r .ltleten\c PUtt' l ni ,' 111 11C
I
I ,
S~. p:ît~ unde cu \'Î r[~t1 hi~llIrjului ma re' În cavitatea bucală, pe [a\a pl eura vi sce rală şi cea parietală, va fi d eco lat ă tn prc.1labil pleUI.1 ~ '.ll ','-
r"' ICrJ~).1ra a n~ e n l onu l ~lt, prin plan ~c ul bllcal (f~g. lJ); se Îndreaptă apoi t.1I ă . Pentru aceasta, cu ajutorul unei p cnsc si ,11 unei so ndc ( ln \: l\t (·, <c'
\I !i I 1.1111a ~I s lllnului sp rc S tl~l g.l 1;, Ill crgtncl [lC fa ţa Inte rnă a ramului orizon- des prinde pleura parietală la ninlul coastelor rezecatc şi ~I,,,i. (II dc'.·
'1 l;·1 stl.nf; al Illandlblllcl. dc 1.1 Ill cnton la gonion, se sCCţioncaz:l toate tcle, se pa trunde Intre ea şi planul osteo-mu sclilar şi se dc(o kl , t }" I,t
II
• " flC I \ltlC IlHtsc~darc . dc pc .1lJ ,liItlibuI ă . Aceeaş i manevră se repetă şi pcntru la coloana vertebrală, unde se face o incizie vcrticală cu bisllliiul. I' ~ ntlu
:L p.l rtea. dreapta. Prin sec \lutl ea făcută, se introduce indexul mîinii stîngi a fi examinate şi seqionate, organele scoase în bloc se aşază pe l\lăs~I\J.
1: ~tl cav It~te~ bucal ă" se apasă. lil~lba pe faţa ei superioara şi se Împinge În de diseqie sau tăblia de lemn şi se orientează cu axul lor mare sagll'll
,I JOS, se.CţlOllln? U-Se 111 a.celaşl timp de pe mandibulă, pe linia mediană, faţa de prosector, cu faţa lor anterioară în sus, cu limba spre proseclo r
llluşchlU l gemo-glos. Pnn acea s tă manevră se scoate limba din cavitatea şi baza plămînilor în partea opusă.
, , b uca l ă, se prinde Între policelc ş i indexul mîinii stîngi şi se trage În jos. Blocul de organe buco-cervico-toracic este constituit din : ~L\t1.~
Pentru a u şu~a seq iun ca urm ătoare, ajutorul flectează puternic înapoi dcle submaxilare, sublinguale şi o parte din parotidă, limfo.ganghut111
c~pu l cadavruluJ. La ~iv~lul bolţii vpalatin.e, I~ limita dintre poniunea submaxilari, cervicali, palatul membranos cu lueta, far1t1J:c ţe cu
;1 l1lusc ul omembranoasa Ş I cea osoasa, cu bIsturIul mare se face o incizie amigdalele, limba, tiroida, paratiroidele, timusul, esofagul, btltlgrle,
111 form ă dc \1 , cu vî rful ;I~ sus ş i ramurile în jos şi în afară spre gonion traheea, plămînii, inima. Inainte de seqionare, ~e inspcctc,wă SUpl"l ·

88

-_ ... _-_.-

. "' ~~~.~~- .. .......'~"...,...._~,.c .

 ,. ~----I( -
11
:I
!'
l,~· ..

L~

... ."
':",J
-~-

\~'-
Fig. 73. - Pătrunderea cu bisturiul pe faţa posteri-
oară a mentonului în cavitatea bucală.
Fig. 74. - Incizia în formă de V la limita dintre
palatul dur şi palatul moale pentru scoaterea în bloc
a organelor cavităţii bucale, gîtului şi toracelui.

\1

--._---
..,.,
0'0 '
.....
'"
V>
...

'"
-n
o
""
~

..,., ""
0'0 ' .,n
"O

..... :::-
." "e::
~

e::

-",,'
"
o~ <
"""" n"~
" e::
00'
,
" ~

"O
r.
0<"
_.~

~
"
<
c: :"0
...
~
e:: ~

a.
:;
"
Q.. .-",
-
"
~

::
cr
.,"...
""e::_.
"
" ~

-e::
C-
e::
'tl
."

C-
"nC
..
..
~
r•
 f

faţa lor externă şi se palpează fiecare . organ În parte, detenninÎnd mări­

mea lui, forma, culoarea, consistenţa, prezenţa de formaţiuni patologice
etc. După seqionarea lor, se examinează cantitatea şi calitatea lichi-
delor din cavită.ţile organului respectiv. Eventual se fac frotiuri .

10. EXAMENUL CAVITĂŢlI BUCALE

II Se va examina mucoasa bucală, palatul osos, gingiile, din\ii etc.
,
, \ (Pentru leziuni vezi pp. 225, 288, 291.)
, 11. SCOATEREA ŞI SECŢIONAREA GLANDEI PAROTIDE
Glanda parotidă a fost parţial e x tirpată cînd s-au scos organele gîtu-
lui. Pentru a o descoperi complet, se contilluă în jos, Înaintea pavilionu -
lui urechii, incizia pielii capului făcută pentru deschiderea cavită\ii
craniene şi, în dreptul con·ductului auditiv extern, se continuă incizia
anterior spre faţă. Se decolează tegumentele · şi. se. şcoate .glanda parotidă ,
care se seqionează şi se examinează. (Pentru leziuni vezi p. 292.)

Fig .. 71 . . - Eliberar"
. -a p rin [ ~.l ~ \IU
· Il C ru t crn .l. c :t. Î nainte ş i În )'05 a o rgall elor Illedl'a- 12. SECŢIONAREA GLANDELOR SunMAXILARE
51II)U I ~II ~I .1 ,,1.1I1111111 ur de pc po rţ iun ea ' t orac i că a coloanei vertebrale.
p U 'il c: no l

Glandele se secţianează indiferent de-a lungul cărui ax ŞI se• examl-

nează prin inspecţie şi palpare, atît pe suprafaţa externă, Cit ŞI pe
suprafaţa de seqiune. (Pentru leziuni vezi p. 293.)
.\
13. SECŢIONAREA LlMFOGANGLIONILOR CERVICALl '
Se examinează limfoganglionii prin · inspecţie şi palpare, inainte ŞI
I după seqionare, precizîndu-se forma, mărimea, culoarea, consistenţa lor,
I dacă stnt izolaţi sau confluenţi etc. (Pentru leziuni vezi p. 294:)
I I
I
14. SECŢIONAREA GLANDEI T1ROJDE

Tiroida nu se separă de organele gîtului cu care a fmt scnasă.. Dur·\

ce s-a examinat suprafa\a ei externă, se scqionează fiecare lob in pallt·
de-a lungul axului longitudinal şi se examinează suprafa\a pe scqiuI\c.
(Pentru leziuni vezi p. 294.)
15. EXAMENUL GLANDELOR PARATIROIDE

Pentru punerea în evidenţă a glandelor paratiroide, se cere Il di scqic

atentă a lobilor tiroidieni şi examinarea lur cu lupa. Punctul de rcpcr
este locul de pătrundere în tiroidă a arterei tiroidiene inferioare. Dea
supra acestui ' loc se găsesc paratiroidele superioare, iar dedesubt, cele
Fig. 78. - Scoatere" În bloc a o rganel . •.. b
narca cu · CUţitul mare r .•. a r ca vtlal" ucale, gitu.lui ş.i toracelui . SCCţl' O-
• J
. c , .:t ao n ci. , ve ne,. cave 111 fen o are şi esofagului
l I n~pO I m ~lIl1t
Ia tlI \'Clul dia fragmului , inferioare. (Pentru leziuni vezi p. 296.)
\ !13
 16. SEC ŢI O NAREA TIMUSULUI

Ti musu l se cln t ă reşte ş i apoi se secrionează pe axul său longitudinal.

Se examinează pe sll prafara extern ă şi de seqiune. (Pentru leziuni vezi . ro
p. 197.)
17. SECŢIONAREA LIMBII

Blocul de organe buco-cervico-toracic se aşază cu faţa posterioară În

SliS şi cu limba spre proseţtor. Se face un examen extern al limbii, apoi
se seqio n ea ză Cli bis turiul mare, pornind de pe fa\'a ei dorsală, prin
4-5 incizii lransversa le, subtorale, la 1 cm una de alta, paralele Între
de şi perpendicu la re pe ax ul ei longitudinal (fig. 79); se examinează şi
\uprafclcle de seqiune. (Pentru leziuni vezi p. 297.)
IN . SI, CTI ONA Il EA FARINGELUI ŞI AMIGDALELOR

Se seqionează cu foa rfeca vă lul palatului, la stînga luerei (fig. 80 A)

ŞI se pun în evi den ţ ă pilierii palatului şi amigdalele, care apoi se

F/g.
· 80 f1. - Secţionarea fa ringelui ,' . vălului palatului la stînga lu ete.

, '\
,

') ,
I
\
,
•-
/
J

,
I
,I Fig. 79. - Seq iona rea limbii prin incizii transversale.

I ~eq ~o nează c;le-a lungul axului lor mare (fig. 80 TI). La examenul supra-
l ere• de secpune se o11l rolează dacă, în urma seqionării sau prin com-
f prim are, apar din cripte dopuri de puroi, se scurge puroi sau se găsesc
abcese, aspecte care indică o "infeqie de focar" la nivelul lor. (Pentr.u
lez iuni vezi p. 300.) Fig . 80 B. - SeC\iollarea ~mi gdald o r.

9·[

--- -----~-----'!!-
 I I II ' \ I I//)l/U, A ESOFAGULUI
•

"':
!" IL. I ' .I pC linia mediană a feţei posterioare, cu D

\ III 1 de I ulunji te (fig. 81). Vor fi cercetate: c()ntinutul

II .tI IJIlClJ tare, bilă, sînge etc.), starea mucoasei, consistenta
....'[§-
OI E
°I II L .11 ile calibrului, formatiunile patologice care praemină .5 ..
'e.
[lIl11o ri), prezenţa de corpi străini etc. (peÎltl.u leziun; vezi lfN
'- 1 hu fagu l se cleco l ează şi se separă 'de restul orga'fielor .. il, &
..aHI
20. DESCIJIDEREA LARINGELUI ~~
.. ..o
Cu ajulllrul fu.lrfccclui cu vîrfuri rotunjite se seqionează laringele, .--o.
pe linia mediană a felei posterioare, Între canilajele aritenoide, seqionÎn-
.....e ..-"
OI ~

clu -se şi canilajul cricoiJ. Pentru a putea examina faţa internă a larin-
gelui, se introd uc policele mîinii drepte şi stîngi În interiorul laringelui 0-
0':' ~
şi se frÎng In afară ca rtilajek larin gel ui (fig. 82). (Pentru leziuni vezi ...ue..-
I-
!II"
!-'. 307.)
..o
11. DESCHIDEREA TRAHEEI ŞI A llRONHIILOR EXTRAPULMONARE i ~* -.-
II
"
It Se continuă cu foarfecele incizia făcută pentru deschiderea laringelui,
se seqionează traheea pe linia mediană a fetei sale posterioare pînă la
bifurcaţie, apoi se continuă seqionarea bronhiei primitive drepte şi
I
,
~ă
,
stîngi, pînă la nivelul hilului pulmonar (fig. 83); atenţie la seqionarea
bronhiei stîngi, pentru a nu leza aona! Vor fi examinate: conţinutul
(mucos, seros, spumos, sanguin olem, fibrinos, pseudomembranos, sera-
!I
,I purulent, purulent, cu resturi alimentare, corpi străini etc.), calibrul
i'1 Jum enului (stenoze sau dilatări), formatiunile care praemină În interiorul
llimenului, 1Ilcerariile, perforaţiile etc. (PelJtru leziuni vezi p. 309.)
I Pen tru a evi ta deplasarea eventualilor trombi din vasele mari ale
hilu/ui pulmonar În cursul acestor manevre, este recomandabil să se
I deschidă acum aceste vase prin incizii în lungul lor. Va fi examinată,
cu atenţie, adcrenţa la peretele vascular a eventualilor trombi.

21. SECŢIONAREA PLAMINILOIl

'inainte de seqionare se examinează din nou plămÎnii şi pleura visce-

raEI. Pentru a-i da o consistenţă mai mare în vederea seqionării lui,
se strînge p/ămÎnul cu mîna stîngă Între police şi celelalte degete, lama
cuţitu lui mare se aşază cu partea groasă, neascuţită, sub podul palmei
stîngi, iar marginea ascuţită pe faţa externă a pIămînului . . Se face o
seqiune longitudi nală pe linia mediană a feţei externe a plămînului pînă
la hil , prinrr-o singură incizie, începînd de la bază spre vîrf (fig. 84).
Pe cele două suprafeţe de seqiune obtinute se face cîte o incizie longitu-
w! • 7 - Necropsia
 din .llă m cdi.lJlă de 1.1 b.l z:i spre v irf (fig. 85), astfel Încît plămÎnul este
deschis ca o ca rte. S~ mai pot fa ce seqiuni, preferabil tot longitudinale,
la nivel ul vî rfului pl iimi nului, precum şi În orice regiune mai consistentă
sau m:ti moa le la p:tlpare, pentru a se constata şi cerceta eventualele

,
"

Fig . 84. - Seqionarea plăm1nuiui stîng pe linia mediană a

p1nă la hil.

J
,

rig. 83. - Deschidere, tr,heei şi bronhiilor primItIve prin seqionare" pe linia

mcJi.lJlă, a felCi lor postcrioare.

lCL iuni . La nivelul hilului pulmonar se pun În evidentă limfoganglionii

Ilil. .lri.
" P elllru .\cqiollel'l':I pl :î mÎllului drept se Întn:lJl,ill\l!ază aceeaşi lch -
IlI Gl.

. fI] mod 01', riu cntru )Iămîn se face proba docimaziei hidrosta-
flce (p. 1H). La secpona re a p JI1111l1 or, se va o serva dacă se scurge
spontJIl li chid, c:tntir.1tea ş i L.llitJtea lui: seros, eclematos şi aerat, sero-
purulent, purulent, sînge etc. Pc suprafaţa de seqiune se va cerceta:
aspectul poros sau compa ct, cu loarea, consisten\a, secre\iile bron.~ice,
Fig. 85. - Incizia longitudinală şi mediană pe suprafata de sectiune a pL\mÎnului drept.
1
98
 p r eze nţ a de fo rm a ţiuni
circumscri se cu conţinut lichid, semifluid sau
gazos, fo rm a ţiuni solide nodulare, condensari lobulare sau lobare etc. şi continuînd manevra În acelaşi mod ca şi pentru deschiderea inimii
(Pent ru leziuni vezi p. 311.) .;-. drepte. Prin orificiul mitralei trec, în mod normal, ultimele două falange
ale indexului şi mediusului.
'. 23. DESCHIDEREA BRONHIILOR INTRAPULMONARE

Pe s upra fa ţ a de seqiune a plamînilor se examineaza lumenele bron- Fig. 86. - Liniile de incizie pentru
deschiderea ini':llii, ar~erei pulmonare
hii lor. Pentru deschiderea bronhiilor se introduce În lumenul lor un ram Şl aonel:
a I Ioa r fecelui mi c Cll vîrf ur·ile ascuţite şi se seqioneaza bronhiile, pÎna
la ultime le lor ramificaţii; uneori, seqionarea poate fi facuta cu un bis-
'. turi u şi o sonda canelata. Se examinează calibrul bronhiilor, conţinutul
lumenului (mucos, puroi, sînge), grosimea şi consistenţa peretelui, starea
mucoasei, eventualele fistule bronşice etc. (Pentru Iezi uni vezi p. 323.)

24 . SEC ŢIONAREA LIMFOGANGLIONILOR HILARI

Li mfoga nglionii hilari sînt pu ş i în evidenţa prin seqiunea facuta pe

fa ţ a ex tern a a pl ă mÎnului pînă la hi!. La nivelul hilului ~şe mai pot face
cîteva seqiuni paralele. Se va studia: mărimea, culoarea, consistenţa etc.
(Pent ru leziuni vezi p. 325 .) AD - auiul drcrt; AS - atriul uÎn ,;
VD - ventriculu drept; VS - VCnttl -
cuiul stin g j A - aotla i P - Ultra
pulmonară; VPD - I vende pulmonar e
25. DESCHIDEREA INJMIT, ŞI A VASELOR DE LA BAZA EI drepte; VPS - venele pulm onare uin gi ;
1 - linia de incil.ie pentru des chiderC:J.
Inim a n ese par a t ă de blocul organelor toracice se examinează din nou atriului drept; 2 - lioi3. d e inci 2Î e pent ru
deschiderea ventriculului drept ; J - loc ul 7
ş i apoi se deschide Într-o anumită ordine (fig. 86). (Pentru leziuni vezi pe · \lnde se efectuead . cu ajuto rul de gl! '
p. 325.) teloc. proba permcabillti{ii orificiului atri o-
ventricul3c .Jrep, (normal lr ~c ) de ge te);
a) Deschiderea inimii drepte. Se ia inima În mîna stîngă, cu vîrful 4 - lio i3 de inciz ie pentru ueicnloe ru
atriului stîng; j - liaia de incizie pentru
spre cel care face necropsia şi cu marginea stîngă în podul plamei. Se deschiderea venuiculului Sting; 6 - locul
ridi că inima pentru ca greutatea plămînului .să t~agă în jos, în aşa fel, pe unde se exc:cutl, cu ajuto rul degetelor,
proba permeabilltl~ii orificiului ateia-ven -
Încît marginea dre apt ă a ei capătă o formă arcuită, cu convexitatea tri~ular stîng (norm:ll trec 2 degete);
7 - linia de incizie pentru de schideru
a cce ntu at ă în sus. C u C Uţitul se face o incÎzie pe marginea dreaptă a an ere: pulmo nare; 8 - linia de inâz.ie
inimii, Începînd cu peretele atriului drept, din dreptul spaţiului dintre pClltru deschiderea :lon eÎ.

cele do u ă vene cave (fig. 87), se sare şanţu l interatrio-ventricular şi se

co ntinu ă inci zia pe marginea dreaptă a ventriculului drept, pînă la
vîrful inimii (fig. 88). Prin incizia făcută pe atriul drept se introduc
2-3 degete ale mîinii drepte În orificiul tricuspidei pentru a preciza
m ă rim ea sa (fig. R9) ; normal, pătrund ultimele două falange ale cel IIi
de-al 2-lca, al 3-lea ş i al 4- lea deget. Unim apoi cele două incizii (atrial ă
ş i vC l1Iri c ul a r ă ) cu ajutorul unui foarfece cu vîrful rotund, dinspre atriu
spre ve ntri cul, pentru a nu leza valvulele (fig. 90).
b) Deschiderea inimii stîngi. TinÎnd inima în · m~na stîngă, cu mar-
ginea dreaptă În podul palmei şi cu marginea stîngă În sus, se face o
in cizie cu C Uţitul pe marginea stîngă a inimii, începînd cu peretele atnu-
lui stîn g din dreptul spaţiului dintre venele pulmonare drepte şi stîngi
La cavităţi se va cerceta: conţinutul, volumul, raportul c avită\ilor
Între ele, raportul dintre cavitate şi grosimea muşchiului, comunicare.a
dintre cavităţi (atrială sau ventriculară). Pentm a se observa comUIll-
carca intcratrială sau cca illtervcntri c ul.Jră se ridi<"~ inilll .l In sus şi se
privqtc În zare sau se intr"ducc un. st.ilet burllU'lt IU dreplul hlf.
Lel pereţi Sl! va cerccta: culoarea, gro~illlca, Cll~l Sisrcn\", e :l.c rc.itl~,du s~
presiuni moderate cu degetul asupra mlOc~rdulll\ , a~pectul pdlcnlo.r ş~
cordoanelor musculare, aspectul endocardulUI, eventualII rromln llrg.UllZ.lţl
sau neorganizati, anevrisme etc. .
La valvllle se va cerceta: mărimea lor, integritatea, suple\ c.l gwS1t\le.~
(o valvulă normală permite să se vadă prin transparen\ă mÎncllII pensel

100 101
 --- -----._-
--- ~ ._-
-
......
o
N

\ ,
'-
.. .
,
,

." .- -.;
....
<--
:,.,..,t
...~,
'

- ~
-~ "',. i

~~!~~~
•

f-~, ,
.. -:..:....';4"'1~~~_.
~':' '- ...- ""," ' -~~~f.':"';' ~ .. t:. .~__ ,""
~~;~ :g[. , " " • ;;,. -"..:t:..
:-'-'-:,
-_ -....;:' ~~
ţ~~~~,
'miS'
;';tJo~-
\.
. ~ _~
1,

.
...
\: '
,T
.-
" .
~'.r·:",-"",~
0., _~

eit(~
~,.
-0' ~

Fig. 87. - Deschidere:t inimii drepte:

TimplIl 1 - incizia atc1ului dce?:: se hee o seqiune pc m:,. r- Fig. 88. - De5chidere:t Inimii drepte:
ginea dreaptă a inimii. începînd dic dreptul ~pa~iulul dintre Timpul 2 - incizia \'cntriculului drept; se face o seq iune pc
ede două vene eave Ji Se ajun ge ploi la tan{ul illtCt3 ttio- marginea dreaptă a inimii, imediat sub şan{ul :Hrio-v.:;,tricular
venrricular. pină la virful inimii .

..
.'
-

• r-- -

" .
----- -\
---~ , .
. ...
,. ; ~..)-..- ",-

. ,~~ "' '7"'

~

... ;
~

..
Fig. 90. - Deschidcre3 inimii drepte:
r " D '°, 'f lmpN/ , sec'lunar~:l rornl.lnil inrrr.:.rrio-Hn tric~ bre.
E'I- •- .,. - esc:ll1..';&::::' • • ..
1:11:nn ,.t reo t.::
r ..".
; f
J _ ..... pc:
ie4 ca ac le
biiit.it:i oni&ciuhu u:Îo-v mul>:".l ar
Ji:l~t':= U.rhl .pr , :ltr;,,; .. :.
,-
-
o
c.o
I

aşezat sub ea), suprafap ŞI marginile lor, com isurile valvulare, aspectul
cordajelor etc,
,, c) Deschiderea arterei pulmonare. Inima se aşază Împreună cu
,,I organele toracice pe masa de necropsie, fa~a anterioară a inimii privină
În sus. La mijlocul seqiunii făcute pentru deschiderea ventriculului drept

I se introduce, sub fa~a sa anterioară , un raUl al foarfecelui cu vîrful

rotund şi se face o seqiune aproape perpendiculară pînă la peretele
i~terventricular. La acest nivel direqi a inciziei se schimbă şi devine para-
I leiă cu peretele interventricular, foarfecele fiind aproape lipit de perete.
Se pătrunde astfel prin orificiul pulmonar Îh artera pulmonară, care se
,
'\ seqionează de-a lungul axului ei lung (fig. 91). Se examinează: lumenul
arterei, con~inutul , pere~ii, valvulele sigmoide respective etc. '\pentru
leziuni vezi p. 339.)
d) Deschiderea anerei aorte. Inima fiind în aceeaşi ~0ZI~I.C, se
ridică cu mîna stîngă peretele anterior al venrriculului stîng ŞI se Intro-
duce sub el un ram al foarfecelui cu vîrful rotund. Seqionarea sc llll'cpe
.-
,

I
I

I
I de la vîrful inimii, se merge cît mai apro~p<! ~i p~r.:' I:1 cu .~~I ~ ILlI iutc.r -
, ventricular şi se ajunge pe sub val vuia. I11ltro-aoruca 111 onlluul .lUt!le
I Se pătru,~de . în ~o rta ~scen ~lentă care se seqi.o~e~7ă o ~lat ă_ Cll . .lr~er ..
pulmonara situata antenor ŞI care a fost desc1ma . ~ I .exalllllJ.at,l (II~. 12).
I Se continuă, tot Cll foarfe cele, deschiderea crOSCI Ş I aortcl dl'~(el1dl'IHe

:
4
 .,,I
loracice, Prin aceaslă ma nevră s-a deschis aorta toracl'cau ş ' ' u
I Ul11cnu l CI,' co n\lnulu
' , ' de ŞI' o 'l' fI'c"sel examllJeaza
1, l'erC\lI" , va /vu Jcle sigmol
'~':;i ~~I~C;~),
J ,' . d ' I Ilie Coronare_
cu un slrlee bUlon;le perllle;lbilitatea lor. (Pentru Iezi uni
e) Desc!lidcrea ;lrtcreJor COrOllare. Se pătrunde .' d
foa rfece ' pe 1 JJI , cu un
' "n SUu\ln S;l U cu so nda şi bisturiLIl , pnn
1."
' nll c1 cu r;lll1u
CO r o n <1 'le
' Oll,'f'ICJJ" 1e
" : ~ :lC ( repe ŞI s t1l1 g" I!~ arterel e, coronare respective şi se seqionează
PC/del e \ :lSCU 1.1 r pnll III C1Z 11 /lllCl (fII' 9J) /JC /ltrll I'f'
. ' : L ( eZltll": rrUIllUUZc, l' lllbOJII . IJupă deschidcrea ;lo nel' ŞI';l
tl 1/'1 , J,, " 1. .. t>', a IIU moc I Ica CVCII-
J CI se ce " ' 1 . 1 1
J ~ C caza, 111:11 :l cs
U • " . < !JlI
1
1110na-
a COP II, 'IJJsa S;lll prezcnfa canalu lIi Botal.
SCcţl~n;ll'c;l or~zont:l/ă Pentru ' evidenţierea
"
f) ;l inimii. lez'u '1
g,rOSl/llC:l Ill/o rdulll/ , se [:lc.. secriuni orizontale prin miocard, ~la~r en~/;
ca d' . 11
~I paralel~ cu sup ra[a ra IIll/lII1 atIt la ni vel ul peretelui cît ş' al ~ l '
JIl IU vcntn cular. Pot fi făcule şi seqiuni perpendioul~re p:in ~i~c~lrJ~ TEHNICA NECROPSIEI ORGANE[pR -
CAVITĂŢII ABDOMINALE ŞI PELVIENE

1. EXAMENUL CAVITĂŢII ŞI SEROASELOR ABDOMINALE ŞI PELVIENE

Cavitatea abdominală a fost deschisă după efectuarea illciziei sub-

l11ento-pubi ene , Suportul de lemn se aşază acum sub regiunea 10mbară ,
Pentru a pune llIai b\ne În evidenlă cavitatea abdOll1inală şi :l uşura
răsfrÎn gerea peretelui abdominal se face cîte o seq iun e tran sversală În
pOrţiunea inferioa ră a muşchilor drepţi, pe faţa internă a peretelui ab -
dominal. d eas upra pubisului , pînă la piele, care ră mîne jl1tact~,
Pentru examenul cavităţii abdominale, ansele intestinului sub ţire se
mobili zea ză la dreapta şi la stînga.
. Pentru examenul cavităţii pelviene, se trage masa intestinului sub-
ţire în sus spre cliafragm cu mîna stîngă, iar cu mîna dreaptă se mobi-
lizează spre dr<::apta şi stînga ansa sigmoidă,
Se examinează cavitatea, seroasele, lojile şi fundurile de sac. (pentlu
Iezi uni vezi p, 340,)
Marele epiploon (epiploonul pas tro-colic) , pentru a fi exa l11in at ill
situ, se Înlinde complet lateral şi In jos spre pubi ~ , Se ce rce tea7.ă supr a
faţa lui anteriuară, apoi se ridică şi se răs f rÎnge spre cliafragm , pent ru
I a studia suprafaţa sa posterioară.'
MezenteruI se' pune În evidenţă şi SI! examinează prin tragerea
masei intestinului subţire spre dreapta şi stînga, Se examinează În acelaşi
timp şi limfoganglionii mezenterului,

2, EXAMENUL ORGANELOR ' CAVITĂŢII ABDOMINALE IN SITU

înainte de scoaterea organelor din cavitate se va face un ' exam en

atent al acestora ill Silit, determinÎndu-se eventualele modificări ale lopn .
•~ . grafiei viscerale, a"le mărimii şi form ei lor, acle rell\ e, vo lvulu s, tumori etc"

107
;
 care, uneori, duc la modifică ri ale succesiunii timpilor tehnicii de ne-
cropsle. . . .
a) PI'nITII ex(/mellul orgallelor ela/ullll SlIp)'amezocoh c se trag marele
cpiploon ~i co loll ul lransvers În jos, spre pubis, iar diafragmul se trage
III sus (fig. 94). Se examinează in sitll ficatul , vezicula biliară, căile biliare:
:1 exrra hep.ltice, splin a, sromac ul, pancreasul, du odenul etc. In cazul uneI
g3st recrom ii recenre, se va verifica integritatea Sllturilo r şi permeabilitatea
anas romozelor. Da că interven ţia este mai veche, se va suspiciona posibi-
. exisrenţei unui ulcer
litarea
uneI stenoze pOStoperarorll .
.. pepric, unei recidive canceroase locale sau a
b) PmlTII examenul organelor etajllilli submezocolic se ridică ' şi se
răsfringe în sus şi inapoi marele epiploon şi colonul transvers (fig. 95).
Se examinează jejuno-i leonu l, cecu l şi colonul. Pentru examenul in sit/l
al jejuno-i leonului se efectuează următoarea manevră: Începînd de la
prima ansă jejullală liberă; imediat după unghiul duodeno-jejunal, se
ridică şi se deapănă foane strîn s rot inrestinul Sub{ire pînă la cec, exami-
IIÎndu-1 pc roale feţele. 1n caz ul cînd se bănuieşte o perfora ţie intestinală,
ansele intesrinale se pun sub apă şi se apasă asupra lor penrru a provoca
ieşirea bulelo r de gaz prin oriFiciu l de perforare. In cazul unei infarctizări 'Fig . 94. - Examenul situ al organelor abdomina le din etajul supram ezocolic.
examinează
" In

hemoragicc en tero-mezenterice, se localizarea ei, Întinderea,

aspec tul ere. şi se cercerează cu atenţie, punîndu-se în evidenţă prin disec-
I

ţie, venele mczenrerice pe rot traiectul lor. In cazul unOr intervenţii

1.' chirurgicale, se con tro lea ză cu a ten lie gurile de anastomoză.
I cavilăţii
c) Pelll l'1l f':r<l Il/CII/tI /,etro-stomaca/e (bursaomentală) se
ridică În sus marele epiploon, ca re se decolează şi
de colonul transvers,
se pii'trunde În cavi rare. Se examinează in sitll aorta cu trunchiul celiac,
nu n 1r
şi
b·lI1glio l sellli lll . , ,p.lIlCfeas ul, rillichiul Suprarenală stîngă.
glanda
EX.lll1en ul orgallelo rcavităţii abdom inale Supra- şi submezocolice
11/
la pp.iUU 16-4, 165 . prin inspeqie şi palpace, urmărind elementele deScrise
se iace

I
li, La
J. EXAMENUL ORGANELOR

bărbat seexaminează
CAVITĂŢII
in situ rectul,
PELVIENE IN SITU

ve~ica urinară şi prostata,

'1 iar la femeie reeru l, uteru l, trom pele uterine
IllCIllc!e no tatc la pp. I (,~, 16.5.
şi ovarele. Se cercetează ele-

j,
, I 4. SCOATEREA Ş I SECŢIONAREA MARELUI EPIPLOON
I
Marele epiploo n se îndepărtează prin seqionare la nivelul inser~iilor
I

sale de pe colonul tran svers şi

Stoma c (fig. 96). Se aşază
apoi pe tăblia
de lemn şi,cu CUţitul
mare, se fac o serie de seqiuni, indiferent în care
direqie, şi se examinează.
Fig. 9~J . - Examenul in situ al o rganel or abdomin .l I~ ~ I 111 . 1 s ubll1e lO~u li (.
t:'flJlI

108

•
f l _. ---- - -
 5. SCOATEREA ŞI SECŢIONAREA SPUNEI
CU mîna dreaptă se trage spre dreapta fundul stomacului. manevră
("are face să apară splina, care se trage cu mîna stîngă Înainte şi spre
dreapta. Splina se eliberează prin seCţionarea ligamentelor şi vaselor de
la nivelul hilului (fig. 97). după care se cîntăreşte şi se examinează . Pentru
sec\1onare, splina se aşază pe măsuţa de seCţionare :au pe tăblia de lemn,

1n
.•il ~
Il . ,tp' ,

••
.
'1 •

Fig. 96. - Srqjc'IIla rc.l Ş I •11 )(1cparta

• rca marelui cpiploon.

Fig. 98. - Seqionarea ~plinci pc axul ci lo ngitudinal.

cu hilul În jos, se fixează cu mîna stîngă şi, cu cu\itul mare, care se gă ­

seş te sub palma stîngă, se face o incizie pe axul ei longitudinal , de 1.:1
suprafap co nvexă pînă la hil (fig. 98). Se examin e a ză şi se rade SUpr.l -
faţa de seqiune cu partea groasă a lamei cu\itului, pentru a determin 'l
gradul de coeziune a ţesutului splrnic. (Pentru leziuni vezi p. 345.)

6. SCOATEREA ŞI DE{CHIDEREA INTESTINULUI

a) Scoaterea intestinului. Se ridică in sus şi inapoi colonul transvcrs
cu mezocolonul său, iar intestinul subţire se trage În jos şi spre dreapta
cadavrului. Se caută prima ansă jejunală liberă la nivelul unghiului duo-
deno-jejunal, unde se face o butonieră În mezenter, şi la acest nivel se
pune pe inteHin o dublă ligatură, Între care se seqionează cu cuţirul
mare sau cu foarfecele ' (fig. 99). Se ridică în sus capătul liber jejunal al
Fig. 97. - Scoa lcre.'.4 spl,',,",' p" "" SCC{ lonarca vase lOr intestinului sublire şi se seqionează mezenterul de-a lungul insefliei sale
la nivelul hilului ş' a liga- pe ansele intestinale care se trag treptat În sus, executÎndu-se cu cuţitul
...

mcn lclor splinei.

de
mişcări asemănătoare celor ale utlui arcuş de vioară (fig. 100). Cind se
110 -!.

III
 ajllnge la cec, se fa c la dreap ta 5i la stîn ga lui seqiuni latera le În perito-
neu. ( 'ontinuinJ să se tragi! in sus, se decolează cu cu titul colon ul ascen-
dellt de pere tele pos terior a l cavitil \ii abdomin ale, prin seqion area fa sciei
Toldt din dreapta pini! la ullghiul co lic. Se seqionează apoi pe toată lun-
gimea mezoco lonul transvers 5i ligamentu l gastrocolic, trăgînd În sus colo-
Ilul U<lnve rs (fig. 10 1). De la nivelul un ghiului splenic a l colonului se
dccolc.1zi! (ascia To ld t de pc pc rete le pos teri or stîng, colon ul descenden t
{iind tras în jos şi sp re drea pta, apoi se seqionează mezocolonul ansei
<i.~moidielle; prin aceste 11l ~lleV re s-a eliberat intestinul gros de peretele
1'"'i l'1 ior .1/ ahdonlcllu lu i. ( ' Ind se aju nge la rect se trage În sus ansa
signHlid.' şi se pu ne dca supr.l all1pu lei rectale o dublă ligatură, seqionÎn-
du-se apo i Între liga turi (fig . 102). Intreg trac tul intestinal este scos din
ca"it,llea abdom inală şi se pline Într-un vas cu apă.

III C,/lil/ lezilllli/or lIIeulIlelll/lli, aces ta se scoate În bl"c cu intesti nul sub lire,
seqionindu-l la nivelnl inse,!ie i de pc pe retele posterior al abdomen ului. In caz de
1II},IICI I7,"'( " "(lIIor,'gic,; CIiIC / O-IIIC7rIlIC,icii, ZOna respectivă se scoate, pri n seqiona rea
Înrre dublcle liga lUri fă"Ule de O parte şi de alta a leziunii. In caz de /o xiillfec/ ie
,,/iIllCIII.II,; b,YII/Iilii, se recolte",ă o ansă de intestin sublire ( 1- 1,50 111) şi intestin
gros (0,50-1 111) Între duble lig:nuri; se deschid fiecare În vase l1uri CUr:He şi se
<xaminl·nă. Vasele Împreună cu co nlinutu l lor, fără să introd ucem vreun fi xator, se
Închid binc, se sig ilc<lză şi se trimit laboratorului de tox icoJogic.
Fig. 99.
b) Deschiderea intesti nului se face cu ente rotom ul , t nceptndu-se SeCţionarea intestinului subţire Între d'.'uă .ligaturi fă~u.te la nivc/ul pnmel
cu intestinu l sub~ ire. După des face rea ligaturii intes tin ale superioare, se anse jejunale, libere În dreptul unghIUlUi duodeno-JeJunal.
introduce r alnu l lun g a l entcru tol11u lui în lume nul intestinului subţire şi se
seqiollcază con tinuu pcrclele să u pe linia de" inse rtie a m ezenterului
(fig. 103); aju ns la cec se seq ionenă î n cont inuare intestinul gros, indi-
fcrent de-a lun gu l cărei linii. Scq ionarea intestinului subţire se fa ce obli-
r.aloriu de-a lungul inseqiei I11c zenteru lui , p entru a nu seqio na plăcile
Peycr care se află În mucoasă clc partea opusă in se qi ei mezenterului.
lnleslinul se deschide îllt r-u n vas mare cu <Jpă, se evacuează continutul,
110tJndu-i-se aspectul , se spa l:J apo i suprafaţa internă ' cu ajutorul unui
Curent slab de apă (fig. 104). Pentru exa men, capătul deschis al intesti~
llului subţire se aşază cu mu coasa în sus între indexul şi mediusul mîinii
stîngi (aces tea fiind În extensic) şi se trage intes tinul cu mîna dreaptă În
toată lungimea. (Pentru leziu ni vezi pp. 358, 366.)
c) Deschiderea apendicelui ceeal se face cu foarfecele mic cu vîr-
f uril e ascutite, seqionÎnd u-se peretele aces tuia de-a lungul axului longitu-
dina l, p e marginea liberă, opusă inserţieim ezoa pendicelui (fig. l es), şi
se examin ează. Apendice/e se p oate secţiona şi prin incizii trallsversale
paralele j' ntre ele şi la clist,lJ1\ă cle 0,5 cm una de alta.
Este bine să se evite introd uce rea un ei sonde canelate sa u a unui
stilet în lum enul apend icelui pentru a nu d eplasa conţinutul său. (Pentru
leziuni vezi p. 364.)
Fig. 100. - Eli berarea jejuno-,' 1eonlu lUI' pr,' n secll'onarea mezenterului de-. lungul
inseqiei sa e pe intestinul subţire .
11 2 .-1.

«- Necrops ia
113
 '.

' ...' J F;g. 103. - IJcslhiJ.:rc3 inte~(inului subtire prin seqionarea cu t":'".rero(omul \ pere-
I hbt· j Ilt'l ~,d\lllllhll fr.\ih\'crs pnn seqionare.l mczoc-oJonului transvcrs.
telui intestina) pc linia de lIucr\IC ;1 mezenterului.

Sl'qionare,l rcerului Între cele Jouă lig:Huri.

Fig. 104. - Spălarea fi cxanun.lf<a IRlemnulul
1I I

1115
ţ
I 7. SCOATEREA ŞI SECŢIONAREA MEZENTERULUI

Mezenterul se scoate seqionînd cu cuţitul inseqiile sale de pe planu-

rile posterioare, de sus În jos şi de la stînga la dreapta (fig. 106); apoi
se fac prin el o serie de seqiuni, indiferent În ce direqie. lnciziile inte-
resează şi limfoganglionii mezenterici. Se examinează mezenterul şi limfo-
gan~lionii mezenterici atît pe suprafaţa lor. externă, cÎ" şi pe cea de
seqlUne. (Pentru leziuni vezi pp. 344, 345.)

8. DESCHIDEREA STOMACULUI ŞI A DUODENULUI IN SITU

Se introduce un ram al foarfecelui cu vîrfurile rotunjite în cardia
şi se seqionează peretele stomacului de-a lungul marii curburi, pe linia
de inser{ie a marelui epiploon. Ajungînd la nivelul antrului piloric, se
Îndreaptă linia de incizie pe fa,,,
anrerio.uă a pilorului şi se continuă
incizia pe faţa anterioară a duodenului, pînă la unl?hiul duoden\l-jejunal
(fig. 107 A şi 107 B). Se recoltează conţinutul gastric într-un fI.\con sau
pahar mare şi se examinează stomacul, duodenul şi conţinutul lor. (Pentru
leziuni vezi pp. 350, 357.)
Ftg. },) 5 - !)t: ~t: hidt:re J :lpC'l1di~cJlIi cl't.:'l l prin sc:qionarea pcrNdui apcndicubr de-a P e ntru ~xl1mclllJl /oxico/u gic !)c \'nr f:h.:C llublc lig.nuri la nivdul c3f\llcÎ li al
lungul IlI .Hg 1111 I !I.dt..· Jiu!.'!" ••:, l)PUSC inscqicÎ mczoapcndi cclui . pilorului şi se va scqiona Între lig;l[Uri . StOlllJ...:ul şi duodcnul SI! s,ot, ~c ,lcscbid tn
vase mori curate, se pun separat or~.lnele l i conlinutul. se examinează li, firi Il
Î,ucoduccill vreun fiX;ltOf , ~c Închid bine, se s.igilc3l-ă şi !aC trimic laboratorului de
roxicologic, pentru cvidcn\icrc.\ c\'cnt\l-:lldor suhstan \e toxice ingerare.

9. I'ROBA PERMEADlLlTĂTIl ŞI
DESCHIDEREA VEZICULEI
ŞI A CANALELOR BILIARE EXTRAHEPATICE

Comprimlnd vezicub biliar:i cu mîna stîngă, în mod normal la nive-

lul pOfliunii a 2-a a dU'ldenului, În t1rl!ptul c'lfunculei major, prin ori-
ficiul ampulei Vater ~e scurg.: un lichid verde (bila) (fig, lOS), Înd
bib nu apare, vor fi c:lula,i 'i"'nlllalii L1kuli inclavaţi, tumori ale c:li
lor bili.H\! ',\I! cllmprc.iuni dc vecinăI.)I\! (cancer al c.\pului p,lIIcreasu-
lui erc.) . După examenul eXlern . • ..: LIC": cu fll.1rfecel e (\ butonicrl in
pOr{illne.1 :\nterio:\ră a f..:\ei infcrio:\r~ .1 veziculei biliare ~i se illtr"dlKe
prin ea o ,ond:l canel.llă , caro: p:i trunde pină l.1 canalele cistic şi c" ledoc,
iar În sus În canalul hcp:\tic. Cu histuriul sau cu foarfecel e se scqioneaza
perelele vc"iculci ~ i .\1 canalelor bili.lre eXlrahep:\tice (fig. 10 9 ) ş i .lp"i
'e cX:lJllilH'.wă. lIiL\ c.uc 'c \rt'.n:e sc rc'·ll lte.wă şi se nllte.w:l '''II.\cter~lc
ci. Tn (.l/ltl ullui oh'l.\lol inll.lc;\Il.\li,·ul.lr. des"hid.:rca I,'r se f.lCl' ,'U bl '
rmiul. pornind de pl: fa,.! lor c:\Lernă. Liră să introduccm s\llld,\ l.lIIe1ată.
Pentru leziuni vezi pp ..'RO ..'11'.
·1 1Il Cal U) Ulll'i prcsupus.c ;ntu 'tI( .1';; 11/,mrn/.nt. ~c ,h.·l,;:olC3.z.1 \ c ieu};" bUi r
ncdeschis. . Se Ica~ă la capătul liber, .c .cqiuncază, apoi 5. pun. fn,r 1111 bor an
r, ~. 1,)(. - S~O.H("rc3 mczc ntcrului . eur;l r şi ~i~il.ll ~i s.t: trimit ,· I.\hor ;uorulu i d~· f("it'(",lu~i\·.
•
! 10 117

•
 , ..
' ''''''-..
.
'
\

\
'i I
j ' •
..~ r'
"1
,·i
,•
.: 'l "......
..
\

"
l'
.-.
J-i g, ION, Prub., I'crlll l',\hilit ă tii \'l~/ i l' uk' i Ş I 1... ,\11 .\ IcilI l hill .\n~ l"tI ., h l'J',lIl \'l':
/' - ril,\ ' \ ' - - \ l'/ iLul.. l.di.H:l: /) - d Ul.JI' II ; n bit.. ('(' ".' "\ : H~I' h 111\"'11 1 .l1\\I' \\h:i \'.\lo r

I
\.

l'
•~.
FIX. / 07 . . 1. /:
r - 1... , .1.: ,,', P"",l rl' I '.r" UI ,llUI,u } ' tllIlI..Il'IlII l u.; I _ ~t oll1 .l ~lI l ] IO') , - I ) •.'~ dlilll' ll.',\ \' \.' / h.:ld l'l )1 (,UI ,\ld,11 hili .\l l' c\t r.\Iu.· p ,tlil l';
tlu utl t.' lllll : , - m C/C llI c rul;
lIIu$clllUI 1" 1'1 .. .. ) nnh' llIul;" - lohul ( ti n ~ :11 li~' '' I Ul ll'l; ] - In bul ,1 li c.uului ;
d rc p t
.~ 1III1'd " il' ,11 1 - 1\'III,ri. 1,111 ,•• :. ; 'I l'l ll,dui l'!q ' l' ; It) .: 111 ,11 ,.1 hl'p ,lIi c: 1/ - l:lIl3lul
I h',HUI : \ - H'IIu l1:, tu Ir Jr:\ , ( - ',1I!.l11.' t"I',H I' "" nh l.' l' ,H l u',
lPl n l"l': I! - \ ,' n,1 pLl rl .l
" .<.: 1 I !I
 Se ~i un CX~men al sistemului POrt. Pentru ace~sta se iden-
f,I Ct!
lifică vena splenică la marginea superioară şi fap posterioară a pancrca -
" <1

, ului , se C~rc/eriZC:lz:1 ven~ cu o sondă şi se dcschide, pă rrun zÎnd În ' ;'

rn/n chiul pon , m t!z enrerica superioară ŞI mezenrerica inferioară, care de
.'
..
,lle lll e n e ~ se d e5Chid ş i se e x aminează.

10. ~COATEJ(EA ~I SECTIONAREA FI CA TULUI

Se ridid di,lfr,1~ 1J1l1( şi >e seerionează lig amenru l falciform plnă l:J
' ·cn .) l',lV:t infcriu.1r:i. Se prinele ~pui cu mîna stîn gă lob ul stîng a l fica-
lului şi se rr.1!,!C in sus şi
la dre,1pra. După
seerio narea micului epip loon
(~aslr,,-hep,HiL). IL' ., cqi'lJwa " ,'l >uccesiv ligam cnru l triunghiular stîng
(hcp ,Ho- frenie), ,'''''''n:lr, Iriun g hiular drcpr (hep.1lO-frcllic) ~i
vena cav:i
inferi O,l d (fig. J l e) . Se ." ·O;!/C fic<Ilul, se cÎnrăreşre,
Se măso,1fă,
apoi s~
~ ):li';'i pe m,1sup ele scqion:lrc sau răblia de lemn, cu fap inferiuară III
~i p/'()~ecror, cxaminează
\

in l cu 101>111 clrcpr spre Se fic:lrul, :ljloi >e

, fixc,1i'~ ,'u mina .\rin.~ ă
)i, cu CL'Iiru l lun g <,.şezar
sub p:llm:l 'c stîngă,
I. ,c.: II in c i/ ic, dinll'-ll ,ingură 1,'l icrură, pe axul să u longitudina l, de L1
,, J

IlI pr.l ill/cresc:li'.ă

g f,I\ .1 ''''l\'c,d Ipre I:il )i LlJa inferio,1r'1; in ciz ia lol,ii
(fi.!~ , ~au
I

II
\1 ill )i dr,:pI III ). <;c Ill,li P"I fa ce .I cqiuni par,llclt: PlTPen -
d ic lIL1rc pe prima,
(l'cnrru la iuni "cz i p. J7J.)
dllpă necesirăţi,
Se: examinează suprafeţelc
de seq illl l" , ".

SCU",orea ficalllJui: >e ,eqioJlc"", lis"men,ul falclform, 1111_\11 cI'Il'lo<\/\

şi
FiK, 11 0 , -
,, I 1. S I:CnOr~A/(EA J'ANC REASULUI IN SITU
ligam clllul Iriunghiular stîng, coro/\.lr, lIiunghiul.\r d,op, \'cn" LlI' ;; :IIfelio., ,,.

i ~J I'J(()/S \ l'EJ(~JEt\IIJl.IT,\TI/ CANALUl.U I WlI\SUNC

'Il' Ir.l~,· >r,lIlI,IC lll d~ 1l1.1rea curbură În sus ş i se pune in ev icl~Il\.i

I 1',1n crc,l\ ld . J)up:t e,\ ,1111cn li I exrcrn, se seqionează pancrc~ sul in .,i ll/ .
longitudin~l'- (co~da
i "
p r in / r-.I in"I ? re PL' ')X lii >:i u pornind de 1.1 srÎn ga
l'.l 'h'r~,llldlli ) ,I I)!'L' drc~ p/ ,1 (capu l pancreasului) (fig, 112), Se exallli -
n':,I/ .1 I lIpr.J/ 'lţ ,1 ,le- IL'CjilIIl e ~i cana lul W/ irsung care se re c u'HI,l ) le Li,HO -
r il;1 " " rc/e/ ll i S.l ll ,:lI'-l ide lil/, l',lrc conrrasrează
ClI c ulo area ~ă lbuic:
Ill.l/,l
.I I" hil \1 r p ,1 nl'rl'.Hi c i, Se L1CC I'rob:l perllle:lbiiităţii
c:llu luilli. introdu -
' Indu - IL: in IUlllcnul ,:iu llll s til ee butonar, care trebuie
,l'"pul .: i \ -'.lrce. (PCll1rtr leziuni vezi p. 384.)
să iasă
la nivclul

12, ~ Cllt\ ·rF.l(J·I\ !N BI.OC A GLANDELOR SUP/(AItENAI.E

( II I'l.I'XlIl. SOI.AR ŞI SECTIONAREA 1.01t

reţea
'.'I n ul .Io/'lr, de ramuri simpa rice Între ce le dOU;l supr,lrtnale .
C
Slluac În,liIll :' ,Ionci, la nivelul tnrnchiului v,lscular ce li a c, tllrl'" ~i
I~c.lli",lrc
Clll'
Pllndc C ol margin ii s uperio:l re a pancreasului . Clandelc supr., -
'l'n .>.!e >l' g. I\C \C LI " , .Il1l sLlperior al rini chil or
'01'11'1.11 (' '·,lria],i!., ,le l<:sul l(InjullC!i vo-adipus,
~i
sî nt Incon;ur'lIC tic "

J:!U

121
 ~-- .

"1;.'
" ~, ,,~ !.Ie.: cU l.i'IUliul " illCi7ic 'Cl11i<:irll,lar.i .• 1"!1I10Ilcului 1.1 11I1l.'
di ' lalll.1 ~i p.IJ.t/d.i CU III.lrgiIlC.l cXlcrnă, polul 'up~,io/ 5; /11.\I::IIIC.1
)
, .'
illl ':' 11 .1 I ~ 1.1I1d.:i ~lIpl.1r':1I.11>..: dreptc ~i ~tillgi, IIHi t i.1 liulIg>..: in p.Ht ,' .•
'" l'l'I"l"."., 1""" ',II /' I Il III< hiui n:kll. i.1I ;11 j.. , pili .• d<,.I\lIpra "'1 d",
• 'l'II.IIt-. 1)"" ill. 1/ 1.1 I.ILlIl.'. lU Je.t;cldc lIIiillii ·.II1It.:i ·. d cL .. lc.17.•i .11 11.'
t 1<' 11 tI"1e ,le 1',' 1'I.IIIui p"'I"li",. .11 ,·,I\·it.llii ,.1.1<1,,111111 II .... ljutÎlld" ." .. 1,

,·..
i'...
Il l'\(';" I""ullill pl:'lIlltl "l:'l~iOIl.lrC.l \(.'\lIllilui ("l1ll1lltli\ ••1 "'''.el'lI '.1
,"-"
1,,,"·I,ill' ti", 1ll"·"'''I~''. "" ./':lolc.'7" ÎII 1.0I1t;"II.IIC h.17 .• 'Upl.1rclI.tI"'''1
t,• t.' " '
."
" ,1,· 1',01," "·II .tI ·,IIp.:,i,". Ikl"I .IIC.1 '': !.Ile III '"I1It .•. 1Il'1I1;': ~i, .•j'II11'
.:...11 d" II 1, ",:,·"i.: d .: /'i ' llllill. ' lI.,}t':lIl dill (. I\,it.It <..:.1 ,1 .. 1"llIill.,1.i t.:1.1I1<1./c
" -\1~~ "ul'/,trl.:/l.lll:' l.ll~ 1.l.lllill k~.HL' inlre de Plin 1.I 'l i.l tllll'l'lilllllcal.i .
, , ./ 'I!',~~

,
..
••
,

..\./;..
\, (
fi' '
,
(

1."
....
,
l'

""
r . '1('
I "

.' .'
~J'~.. ,
..' "
, 1./ "
~

~ "..

. J
';' .,' .'
}. I
1
-- .,.. -- , , - -
--.'

~ 1'1 .. 1/ :
1, !ibl'l ,11'\.'.1 rÎnidliului prin .i~qion.\rC.\ I'.h.:hrlului \ .\\l'ul.u tll' 1.1 111\1,:10.1
• • .:. . I

.~ • 'I;i'
'.~j'tl~i. ...~ . ~' .
.. .....
~ ""-...... - ••• ,
', . •• ~-.~
...... ,.;.c.r:. ~
. . 1' •
Irilului.

~IIP1.H~I1.tI.1 se \cqiolll!ill-ă prm incÎ7.ii paralele făcute pe 1.1\a S.l

11; . 1/3 .111tcrioilrJ. de 1.1 virf ~prc h.ll-ii. Ia Jistall\ă de eir,l'.l 1 l'1ll una .de a~t,l, ~I
~c ex.IIllÎIlC:1lJ mărimc.l, fnrm.l. l'ltloarea cortiealc/, ~r.lll\ll dc "eheflerc .1
medul."c;. l'tIll~i~tcl1la ctc. (Pentru laiuni \'c1i p. JRR.)
 1, DI'> I C 11.\ URETE I\ELOR ŞI :\ RIN IC HILOR

III ',11.1 '"'lc rel"l tlr ' pl ~ i ; I În ~ ~ i decolarea lor de peretele pos-
d '1 I 1" _ I.l. e <II ·lJ 'll " ful un ei sonde cane/ate pornind de
I 1 ,1 , l' 111 1. 1'.1111/1 1< le rea sa În .vezica urinară (fi/-:. lIJ).
I I , P 1," .1Il.1 "'111 '"c terlliui se injectează În extremitatea
I, ''i',,; " ' caz de obstacol pc ureter (calculi,
Illl 11..11 I li Il\..- l' tc.:. ) apa llU se scurge În vezică, jar deasupra
I 'Le Il dil atare a urererului.
III'" P,l / in /ehil" r. Prin inspeqie şi palpare se ccrcetead pOZItia
, 'e lace (1 in cizie scmicirculară a perironeului şi a \e,u-
ci dll ne.l /' 1.1 1- 2 CllI in ,1f.1d şi par31cl cu llI.lrginea externă
,lu I. dt: la puiul superior 1.1 polul său inferior. Prin illclZla
, 1'(111 " " ni mlll.l ' IÎn !;.l rinichilll , pc c:lfe-I ridi căm În , us ~i . pre
,', .. ,ed'.!/I. ' . /.lr CII /l1I ~1. 1 "~ c apt ă >c: d"colc~z'l l:a\-1,.a pO ' leriuară pînă
I •. 1",111., \ : 1'1./' .. .11,1 .. IJlIl.l\1 '1/1 L'l II I '.' / de o/StUl'lu. Sc b cc .1poi " 'CI' .
"U/I, p.' L,kl.l ," ".,1"./1 1., \ .:nchr.ll.j 1.1 nivelul hiluilli rcn.ll , seqillnÎnd
11/111." \ .l·,,'/., 1,'II .d c " 1 ,' ).' kl. in ,' il I illichilll ,:1 pă s lrezc ldlllinuiLllC cu
1I<' I,lId 11' 1-: 11,'1) . .\ ,.",.. ,)i 11I.'"e\·r.l 'e inln:buin\ează şi pCl1lrll rinichilll
de 1'.1IiL'., " I""" , 1 ~ 1I11dll' :d ureter".lc eliberate de peretele posteriur al
,bd"m,ll ll itl/ 'c 1.1 ',1 /,e loc )1 \ '0 1' 1, ' cuase o dată cu org.lIlele cavităţii I-:g . I/S . - IlIIl'in~crc.l ICHiwllllui (T) .lin bursă pnn ••tlulul inllhin~1 pili Il n lui
I'cl\ 1,'11,
orificiului intern 31 ~"tl.llului .

:\ . LA C:\UAVRUL DE SEX MASCULIN

15. SCOATEREA IN BLOC A ORGANELOll CAVITAŢU PELVIENE
~t.d,\"'EIU . :\ 'rESTI C ULELOIt ŞI CANALELOR DEPEIlENTE (imprcună Cll rinichii, urelcrcle, I""i,ulclc ti ,,,nalele defcrenr.
',,, 11I .. I /,.II.i ,i 'l' tb :"Ic'lL:\ peritoneul şi ţesuturile \uhi:lccnte În
Se faCI! incizie circulară il peritoneului parietal de-a lungul [fim
II
.ilc·I'I /l1 "11: 1, 1I 1t1 1: /l 1I l' rll ,' ,11,· l.ln.llcl,)r i.nghinal.: (dn:pt)i slÎng) C:lrc [orii superioare a bazinului (fig. 117). In incizia fl(cllta se I1\tr d"
·C· .~ .h<'·'l I" !" I 11l .1t 11l11 1l ,1 d~,1~upra I11l)locuhn :Irc:lddor crllr.lle. Se mîna stîngă şi, pătrunzÎnd În profunzime, se desface cu degetel u
I"t ll/<i.· l' .1~1.1 1 11 1 /ll ~ ll/n .1 1 !c' " ceriv În p.~rlC:l sa illlernă, f:Îră a atingc conjunctiv ).IX, care leagă peritoncul de peretii hazillului Il o , :Ult rl
,tii ti II Il II. ' 1"' 1nLlri c. l ,t rc ~c pllnc În eVidentă. Se disecă canalul defe-
pînă sub vClică, iar latcral şi posterior pînă
c'nl, (,l rl' ll';C' din ~ .11l.11111 in~hinal ş~ Înconjură marginea baz in ului pen- Înapoia rcclului. Se apucă apoi cu mina
1,." .. 1 "~o Inl,LI/llb . 1/1 l·"·~ \'.lp.l pelvl.1nJî. C;:u mÎn:l e!t:captJ se Împinge stingă organelc bazinului şi se trag În sus,
1~,' L~( l1 ll1l tllept tll/l .. hur' ,l 111 can.llul IIlglllnal respectiv, pînă ce bOIll- iar cu cu\itul mare se f.lce În profunzimea
I c.17.1 1.1 Il/l e lLiI tl~'liI ~ ILlllil 1/lIcrn :d c;lIlalului (fig. 115). Sc prindc tcsri- pelvisului o incizie circul.tră şi sc scqione,lza
, 111111 ( II n1l11.1 \llng.l ,)1 se Sl'll.lle din c;lnalul inghinal Împrcllnă cu ligal1lcntele vezico-pubicnc, uretra şi rectul
./1;,11 11 1 dc"'rc/lI ; <II .111" " 1/11 IJi ' lIIrilillii sc elibefc.l;tă de Ll\<1 profundă dC,lSUpra sfinctcrului intern (fig. IIM). nr);.1
1 ( .'1 L"'Ultll )1 .1 )LJ ~ 'lIdlll l .1I<: \-.11I invaginat şi ele. Orgallclc sc 'Hază licit: h.l;tlllldui (veZil"1 urill.U·,I, \lfllSI.It.L )1
In \ .1I·1l .1t .. .. l)cll"C1nl " \'Ilf 1l' c·" '. d O. 1 " o
. . _.:' . ,,,.ml/lrUC, upa '«(latcrea or 1J1IprClin:l rt:clul) se scot din (avit.lle.\ pe vi ana 1111
, li (J1 ~ .Inc'" L'.lVIt.l\1l pclncne ~i rinichii. Această tehnică al ~)osibilitare pn:un:i cu rinichii, ureterele, testiculele ŞI
.1 I t' 1.1 l.I,'"1 l'x amclI 1I111lpiet .1/ Îllllegului aparat uro-genit.1/.
c'lJlalcle dcferente (colllplexul uro-genit 1), c
- \ IIId ~11l( Jl'i' IUIlI .lh· d \,llll.·llI l· h ll" (l lrdOllului )p('rmalu.: ):!u numai alt ll'!J,liclilului
' l' l 'ili p L" II.11 I r L'(" t "r C 1 l _ I I l' I . . ,lşază pc măSll\.l dc scqiunare sau lablia ti
III}.: lina. lC'!tllculul ~c pO.l1C ~l' mHc .. j prin
'.1 t.1 h f U lu Ili'. (1·: ICllln, l'U Ll\.l anterioară În sus. S · C anu
("[ 1" 0 ' r III IH II. L l ll:l li
I ~. J )(.). , FIlur "(
ncază ficl'.lIc un:.111 În p.utc.
12 J
 ,
".". ", -~
JLJ IJLr.:\I"iUI. ...'IlEA ~I ~I CTIONAIU \ iti I( IIII ,OR
"
-
".r -
.~
..,
:::
~

;.,
II,
cu DESCIIIIJElIEA RAZI~I'llIlll\
.. , :;
~
·==- ,,,)
~
....
=
~

. 't, I ~ .11 l)cc:1l'~ularea rinichiului. Rinichiul c II: ţ inut 111 mIII

C)

-.
•
. cy. .1

\ .'.
,
~
.,
,- .
:;--=
;::' ::;
-- - ,
·, .."..,
- ..2
""," .,,,Ii, l ' ~. i (cld,lIlc dq;clc, hillli privind 'llfC !,nllul palm I , r
"II"" ,,,,,1\ ,. ... , '" "' , '". 1,1(': (II ' 11\1\111 11\.\1 ' " ",,"ie ,upcr"
" !""""'/III'" ci,· ,'in ,l I 111111 1'': 1II,lr~il1l:,1 11"1\' I I Iim.!" Ilu
It'
.f
"
...,..' r .
,
' . \ ~
. ·lI
1
,I ·-..,"
~J

,· '1 , . • -.., "

.~ ... '·"'{t ..,.
i
.::~
... ;. ~ '1. ........

...
:: :.J

\ ..
", , --=:;
'J

..
"-
'J .~

:, ' '::
..... .1
.
,.~. ' 1.- .. ,
.. ,-
.~
..
:= -
~
~

, .,.=, ..,
\ :;2 ,+ '.)
-
', --..
--
:; :;
j 2.
~

I :

--- .
, "-
:;
,
-,. ;::
-- ,

,,
; ,

~.
.."
I , . ',
,
t.
-
. '"; •
~, . " ' I ' 1/ '/ 111 L1/1 .1 ·ul'l'llh. ·.d .1 .\ flniLIi ului Jll'
~

. bre.
'; ," oi

,
,.

1'"lul ' Upcrl"l 1.\ polul inCcri,,1' (fi::. 119). (II '1 I I li "1111
,'
\
,ap"",1 de " hllZ,i ,1 inci/ici ,i '" llIc1el,all I I Il rJllI h
•
)"" pi"" 1.1 Itil, ilIIii ti : p.: o r 1\.1 li .lp'" 1, I
...
• I{ ini, !.iul c'I,' ,il1gu,ul "1 g.111 (.lrC .: dCI.II' III" I
11llta III
(II ul I
1'",11" "c~prinde 1IŞ\lI, \(' p\lalC cli,.1 S.IU se p 11 " PfIIU.I I
". , l'arcnrhill1. Se cx'lJlline.IZJ linicltiul şi h.llincllli lII.lIJ1le c..Ic
b) Seqionarea rinichiului şi ,leschidcren b37.in~tulul.
inciz i.\ f:lClIl:i pl'nllU dCt:.lpslIl.tre.l rinkhiului UI li iu (.tU f t
"U\il, .Il: 1.\ margine.\ ClIJ1vexa pin. Ia 1111; flJll hlUl ge tie r
jumJIă\i le~,ltc intre de prin peretele po tef!( r ne ee" n t
1lIiui (fig. 12 t). Se c:xaminea7.ă suprafata de e ,Iunc id1~ut\&.
cele şi hazilll'tul. (Pentru le7.iunJ ,ezi pp. 390. 400)
 .... Fig . ilO. - Dccapsularea
rinichiului .
17. DESCHIDEREA URETERELOR
' "..
Ureterele (drept şi stîng) se deschid cu foarfecele sau cu bisturiul
ŞI sonda canelată, pornind de la bazinet pînă la pătrunderea lor În
vezica urinară (fig. 122), după care se examinează. (Pentru leziuni vezi
p. 403.)

18. OESCHIOEltEA VEZICII URINARE ŞI URETREI I'ROSTATlCI!.

Se introduce un ram al foarfecelui În uretra prosratică, SI: desehide

uretra şi se seqionează peretele anterior ' al vezicii, cu o incizie Î,
formă de Y, cu ramurile divergente spre fiecare corn vezical (fig. 123).
Seqionarea se poate face şi cu bisturiul şi o sondă canelată, pe care o
introducem În uretră. Se examine.lză mUCO.lSa vezi cală, trigoll\ll vezieal,
, meaturile ur.yerale (Pentru leziuni vezi Pl'. 405, 411.)
"- I
\
19. SECŢIONAREA PROSTATEI

Prostata, după deschiderea uretrei prostatice, se seqione37ă prin

,.
I incizii transversale, paralele intre ele ~i perpendicul.lre re axul longitu-
dinal al uretrei (fig. 124). Prima incizie se face sub colu vezicii urir1.lrc,
1 care se imobilizează cu mîna stingă, pentru a Uşura seqionarea prostatei.
(Pentru Iezi uni vezi p. 413.)

20. SECŢIONAREA VEZICULELOR SEMINALE

Se aşază pe măsufa de seqionare veziel urinară deschis:!, cu mu -

coasa În jos şi cu rap externă În ~lIS. Vc~iculele seminale se g:isesc pos-
Terior vezicii urinare, deasupra h.1Zei prost.Hei şi extern .1I11pul.:lor C.II1.\-
lului defcrcnL Se practidi Cll hi~tlllilii dou.l, trei seqiuni tr.1I1sv.:rs.lle,
perpendiculare pc axul lon~itlldin.II .11 vaiculdor seminalc, 'CC\illllln -
du- se o d.\lă Cli ele ~i sc!;mcnrele tcrminale ale c.1n.llel,H' dctaente
(fig. 125). Veziculele semin:llc: pot fi deschise de-a. lungul .lxului longitu-
dinal cu fo.lrfecele cu vîrfurile a~clllitc ~i CII ~onda. callclată. (Pclltnl
Jeziuni vezi p. 415.)

., 21. SECTIONAREA CANALEl.OR DErERENTE ŞI A TESTICUl.F1.01l

Inailltc dc scqionare se Lll'c lin CX.IIIICII prin . illspeqic şi p.llp.lr.:
,!, a canalelor defcrell(e şi .1 tes(icliiclor. ( :.\II.llul dderent se se'llonead
+- Fig. IZ 1. apoi prin ~lIcil'ii rrall~vcrs ..,lc p~rpclldil'ld.!re pe .Ixul săli Inr~.~i.t.lldi!Ial:
Pentru s.:qlUllarc.\ v,lglll.Ilo.:l. teslicului se line IIItr.: dege~e1e .nlllllli stingi
- ScqionJrc.1
rinichiului prin acllncirca
.1 nCIZICI
' "
pllla la ili!. şi se face cu bisturiul o illci~ic .\ v.Igil1alei pc axul l\lllgllll~hllal al II! n-
128 dei, de -a IUIl!;ul Illaf!~inii salc antcro -infCflo.lre. Se eX3111111c.u.l fOllele

9 - Necroflsi.l
119

.,.
 vagina lei, cul oa rca , transpar~n l a, &ros im,ea, even.ruale!e aderenţe etc. Fig . 122. - Deschidero. ure-
Pentru scqionarea tcsti culuhll se pnnde IIltre polJCe ŞI celelalte degete terelor .
cpididim'ul , cu capu l . el~ i~idimului. În s~s: testiculu~ bomb 7 ază. Înaintea
dcgeTclor. Se fa cc o IIl CIZle a t ~mc~duIUl. pc . axul sau lonl$ltudlllal,. c.are
int eresează ş i ca pul ş i coada epldlJlIl1uhll (flg: 126). La IlIvelul epld.dl-
mulu i se pot fa ce ş i o se rie de incizii tran sversale perpendiculare pe
ax ul să u lun g. (Pen tru lezi ulli vezi p . 416.)

n DESCHIDEREA RECTULUI

O rganele CaV il il \ ii pclv iell e se aşază cu vezica pe măsuţa de scc-

\I onare ~ I cu fala p os t eri "ară a rectlliui În sus. Dup ă ce am desfăcut
liga lllra, se introduce ramul bont a l entero tomului În IUll1cllul recrului
şi se se" ionează peretel e să u pos terio r (fig. 127). Se examinează conţl­
nUlul. c.lVi tal ca, mucoa sa şi peretelc. (Pentru leziuni vezi p. 370.)

2.'. DEC OLAREA ŞI SEC TIONAREA C ORPULUI I'ENIAN

Se prelungcş t e inci zia > ubmc n to- pubi a n ă pînă sub arcada pubiană ş i
5C decol c ază tcg ulll cn rel e de pe peni s, pîn ă la Şillllui balano-prepulial.
Se in c i 7Cază a ntcri or, la acest nivel, corpii c averno ş i ş i uretra, iar pos-
terior ~e ,cq i o n ează imcqiil c Lorp ului cave rnos, ligamcntul >uspcllsor ş i
li gamcnlu l fibro\ a l pcni sllilli . Sc fa cc apoi o seqiunc pc ;'\xul Iangitu-
di nal şi se exa min ează corpii cavc rn oş i , saongioşi ş i metra spongioilsă .

24. EXAMENUL I N TERN AL BAZINULUI OSOS

Se fa Ce după ce alll Îndep ă rtat toa te ţesuturile moi de pe faţa internă

a ba zinului 0S0S. pClll ru a pu ne În c \' idenţă eventualele fracturi ale oase-
IN h.1 7inlllui .

::. . s e u,, '] [REA ŞI Ol:.SCl IIDEItEA AOlnEi AIlOOMINALE

Ş I A VENE] C AVE INFERIOARE

Cu ajutorul pen.sei ş i al bisturiului, Se decolează de pe planul ver- Fig . 123. - Drschiderea ve-
lebral anera aonă ŞI vc na cavă inferioară, seqionÎndu-se toate ramurile zicii urinare pe linia median5
({lla tc~ale ŞI IcslIlul conjun ctiv , care leagă aceste organe de coloana ver- ~ feţri sale anterioare prin
Introducrrea unui ram al
leb ra la ( f~g. 128). Se di.secă de asemenea şi iliacele primitive, care se foarfecelui În uretr. proSI .-
seql oneaza p~lJl[r-o _ lncl zle transversa l ă cît mai profund În pelvis. Vasele tică:
Icoasc IC ~ec tl oncaFa pc axu l lo r longi tudinal ~ i se examinează. V -
'c -
vC7.ic:'I U,in:H:'i; T -
c:lMI dderc,,, , R
IC~licul '
(tlrr:lrl~
V. . jos) - riniclli ; U - urc;rr j R - trCl
130
131
I
/

FiS _ 12-1 . - Sc!qio narc!a prostatej pnn lOCIZIJ transvcrsaIe.

"

.'

.~ ~ - -,

L ';\. _ ' 'l! .

•( o"

Fig . / 25 .
Seq iOIlJrca ,,«ieulelor seminale (V) ŞI ca ooalelQr deicrcnre (e) pc axu l
lor trallsversal.
132

13:1

-...... ·~~~""-.a...~'ItIi""""_··~y,e~I'WII.." , >l-

,
11.;':. i !S . - S~O :Ul'rl..' .l ci abdominale ~i Venel ca ve inferio.uc.
J.I) rt
B. LA CADA VRUL DE SEX FEMININ
14 . \COATEREA iN llLOC A ORGANELOR CAVITAŢII PELVIENE
( împreună cu rinichii şi ureterele)
Se face o incIzie circulară a
peritoneului parietal de-a lungul
strÎmtorii superioare a bazinului
(fig. 129). în incizia făcută intro-
ducem mina stîngă şi cu degetele
desfacem \esutul conjunctiv lax
<:are leagă peritoneul de pere\ii
bazinului osos, cît mai jos posibil,
pînă la nivelul vaginului, uretrei
şi reelului. Apoi, trăgînd cu mîna
stîngă organele bazinului În sus,
se face în profunzimea pelvisului
Fig. 129. - Incizia circulară a perito-
neului de·a lungul strlmtorii superioare
a bazinului.
\.~1.1,,".J urinuă; 2 -
I - uler; J -
u(~rinl: oi - "var; J - rtet; •
incizie.
13-t
o incizie circulară care interesează vaginul În treimea sa inferioară, ure-
tra şi rectul deasupra sfincterului intern. Organele bazinului (rectul,
uterul cu anexele şi vezica urinară) se scot din cavitatea pelviană Îm-
preună cu rinichii şi ureterele şi se aşază pe masa de diseqie cu fa\a IM
anterioară În sus. Se examinează fiecare organ în parte.
15. DECAPSULAREA ŞI SECTIONA&EA RINICHILOR
CU DESCHIDEREA BAZINETELOR
Acest timp se execută la fel ca la cadavrul de sex masculin (p. 127).
16. DESCHIDEREA URETERELOR
Acest timp se execută la fel ca la cadavrul de sex masculin (p. 12'1).
17. DESCHIDEREA VEZICII URINARE ŞI A UREll\El
Se face o butonieră la nivelul fundului vezical, se introduce un
ram al foarfecelui şi se seqionează fata anterioară a vezicii, pătrunzllld
şi seqionÎnd şi uretra; apoi se examinează. (Pentru leziuni vezi p. 405.)
18. DESCHIDEREA VAGINULUI
Se Îndepărtează prin diseqie vezica urinară de peretele anterior al
\'aginului şi de uter. Cu foarfecele se face o sectiune pe linia mediană a
peretelui anterior al vaginului, pînă la fundul de sac anterior (fig. UO)i
apoi se examinează. (Pentru lezluni vezi p. 420.)
19. DESCHIDEREA UTERULUI
Se introduce un ram ascutit al foarfecelui În canalul c:ervical al
colului uterin şi se seqionează peretele anterior al uterului pe lini me-
diană pînă la fundul uterului in formă de Y, cu cele dou u ramUh SIU'
coarnele uterine (fi~. 131). Se răsfrÎng cele două jumătlţl al, peretelui
anterior şi se pune In evidentă cavitatea uterină.
Uterul se poate secţiona ,i cu bilturiul, printr-o inciaie flcuel pe Iim med. n
a peretelui anterior; se trece prin cavitare ,i apoi le Iec:,ioneazl o parte din Iro Im,
peretelui posterior, restul peretelui rlmtnlnd II Iese cele doul jumlel,i ale uterului
Se examinează, punindu-se In evidenţl eventualele leziuni (p. 42 ).
20. DESCHIDEREA TROMPILOB. UTIlUNi
Se introduce o sondă canelat~ în lumenul trompe, prin oriE. 'ul
trompa
- linii d.
vilionului şi pe ea se fice o secţiune de-a lunlUI axului 10 uldIa111
--!.
 130. -- Deschiderea vaginului:
U - uler; V - v3gin ; O - OV:l.r; T _ trompa ulcrinl.
Fig . 132. - Deschiderea trompci utcnn •.

Fig. 131.
Deschiderea ut erului cu {o:lrfeca prin lOCI Z IOl mediană a peretelui anterior.
V - v.lgin; U - ule ....

136 Fig. lJJ. - Sectionarea ovarului pe nul său longitudinal.

137

--- -----;-:r,..
-----===~~.a~~~_~_
r----------.--____ .------------------.- ,~

••--..... lIiiliiiiiiiiiiii........._ _ _ _.. _ _.,-

_ .~__
 (fig 1J2) ŞI ~c eXallllllCaza . <lc POt face şi seq~ulli trallsversale pa ralele
Între ele ŞI perpendicularc pc axu l longitudinal al trompei. (Pentru le-
zlunl vezI p. 4JO.)
,
21 SECTI ON AREA OVAREUgR

e face o incizic pc marginea li be ră a ovaru lui pînă la hil. ,Paralelă

LU fqclc sale (fig. UJ). Se exa millea ză a tît pe suprafaţa externa, cît şi
pc c~a dc scqi une. (Penlru Iczi lllli vezi p . 4J3.~

2Z. DESCIllDEREA RECTULUI

(1'
\ ceSL ump se
13 2).
execută la fel ca şi la cadavrul de sex masculin

23. EXAMENUL INTERN AL BAZINULUI OSOS

Exa menul se face la fel ca şi la cadavrul de sex masculin (p. 134).

24. SCOATEREA ŞI DESCHIDEREA AORTEI ABDOMINALE

Necropsia membrelor
riie unor indicaţii speciale,
ŞI A VENEI CA VE INPERIOARE
şi de constatările făcute in
Acest timp se
(p. 134). execută la fel ca şi la cadavrul de sex masculin' venoase, tromboze, Im uni ale
osoase etc. Fistulele osoase. ar~icUJ_
a putea preciz~ evelll.~~llele _~ţ_,
vor facew pa
membrelor,
vorfi dt

din
 decolează peritoneul pelvian, pătrunzÎ~du-se cu mina
peritoneul parietal şi planul osos, cit ma! profund ~. CA'1,iţt_
După decolarea Întregului peritoneu pe!vlan de jJUC'U Ul'Il'fI
se secţionează cit mai profund uretra ,. rectul. la bl r"l;
şi rectul, la femeie. • __1.._
După această pregătire se scoate Intregul co...........
intinde pe o tăblie mare de lemn sau pe mila. de
examenul fiecărui organ in parte, Întîi eltter~ ,i ap~i pct
13 seqionării organelor nu diferă de cea descrllă 1. ("caft

TEHNICA EVISCERĂRII TOTALE

In cazul aderen\elor puternice Între organele cavităţii toracice,

abdominale şi pelviene, În cazul metastazelor canceroase Întinse la organe
~i seroase etc., este necesară scoaterea În bloc a tuturor organelor gîtului,
loracelui. abdomenului şi pelvisului (fără a fi separate unele de altele).
Tehnica şi o parte din timpii acestei metode (examenul extern. al cada-
vrului, necropsia organelor cavităţii craniene, necropsia rahisului şi mădu­
vei spinării, deschiderea cavităţii 'toraco-abdominale, o parte din necropsia
organelor cavităţii bucale, gitului şi toracelui) sînt identice cu cele pre-
zentate În capitolele anterioare, de aceea nu vom reveni asupra lor şi
vom descrie numai timpii următori.
După ce organele cavităţii bucale, gît~lui şi toracelui au fost
desprinse de coloana vertebrală (cervicală şi toracică), fără să fie separate
de organele abdominale (prin sectionarea lor la nivelul diafragmului), se
a~ază Înapoi În cavitate. Se trece apoi la seqionarea cu bisturiul a
inscf\iilllr costalc ale diaf ragmului, pornilld din partea stîngă şi dinainte
Înapoi pină la nivelul coloanci vcrtebrale, unde se seqionează inserţia
pilierului stîng. Aceeaşi manevră se Întrebuinţează şi pentru partea
dreaptă. Urmează eliberarea organelor abdominale cu peri ton eul parietal
de pcretele abdominal. Pentru a uşura efectuarea acestui timp, se trage
spre dreapta cadavrului complexul de organe buco-cervico-toracice. Cu
mîna dreaptă se decolează peritoneul parietal de peretele abdominal
stîng. de coloana vertebrală, de muşchiul psoas-iliac şi de sacru, des-
f~cîn~u-se tesutul conjunctiv lax retroperitoneal cu mîna sau, uneori, cu
bIStUriUl. Aceeaşi manevră se întrebuinţează şi pentru partea dreaptă,
masa de organe fiind trasă spre partea stîngă a cadavrului. Apoi se
140
 raii Se trag apoi lambourile cutanate deasupra calo~li şi nse c~uc pieI:
la distanlă mai mică de 1 cm de buzele lamboufl or. upa aceea
acoperă cusăturile cu păr.

14
COASEREA CADAVRULUI

După ce s-a efectuat necropsia, s-a pus diagnosti~ul anatovmo~atologi~

li s-a precizat cauza decesului, cadavrul se coase ŞI se spala. Smgele ŞI
liehidele existente se evacuează din cavitătile corpului, În care se pun F·
".
134. - Inc:hiderea c:adavrului prin c:oaserea in-
c:izici submento-pub'lene.
Fii· m. - Modul d.
organele scoase, după ce Însă au fost recoltate fragmente pentru exame- a trece Imra pentto
couerea cadlVlllbal
nele histoparologice sau piese pentru montare. Se poate introduce în
cal'itate putin rumeguş de lemn pentru absorbirea lichidelor rămase, Canalul rahidian se 'închide cu lamele v~rte~rale .fi apofiel.
Coaserea cadavrului se face cu un ac curb şi sfoară subtire şi tare, de-a care au fost scoase la deschiderea canaluluI, fi apoI se COl
lungul liniei de incizie submento-pubiene. Prima cusătură Începe la 1 Col Coaserea trebuie executată cit mai bi~e,. pentru va _ . .Ifi
dC:Jsupra inciziei submento-pubiene, dinăuntru În afară, iar ~foara se în timpul transportului, a organelor sau ~chidetor ra~ An CIl~.
cadavrului. In acest scop, se coase cu sfoara dubla, mal al In
Înnoadă pe piele, Urmează apoi la acelaşi nivel cîte o Împunsătură la inferioară.
dreapta şi la stînga inciziei, impingîndu-sc În acelaşi timp capătul Înnodat 1'" ....
Cadavrul după ce a fost cusut, se spa a, se IUrae ŞI ...
al sEorii sub incizie, şi se trage puternic de ~foară În aşa fel, Încît nodul
liei. Este cont;aindicat să se introducă Într-un .cadavru orlWle
dispare Înrre cutelc pielii. Cusăturile următoare· sînt situate la distantă vin de la un altul, ceea ce poate compromite o
de 5-7 mm una sub alra, pe cît posibil la aceeaşi Înăltime la dreapta medico-legaIă.
şi la stînga şi la 1 Col distantă de marginile buzei indziei. Acul cu
sfoara se trec pe rînd dintr-o parte În alta, străpungÎndu-sc pielea
dinăuntru În afară. La nivelul simfizei pubiene, se împunge pielea de
la stînga la dreapta, trecînd acul prin ambele buze ale inciziei, care se
apropie cu ajutorul policelui şi indexului de la mîna stîngă şi se Iasă o
bucată de sfoară În partea stîngă. Cu acul şi ata se trece apoi de la
stînga la dreapta prin buclă şi se Înnoadă, trăgînd puternic de sfoară.
Se Jllai trece o dată cu acul şi sfoara prin piele de la stînga la dreapta
~i SI.' scqioncază Sl'llrl (fig. 134, 135).
Cavitatea craniană se umple cu vată, organe, hîrtie etc., se aşază
la loc calora craniană şi se cos cele două fragmente ale muşchilor tempo-
142

PARTEA A III-a
15
CiTEVA RECOLTĂRI ŞI EXAMENE CARE
SE FOT EXECUTA IN TIMPUL NECROPSIEI
PROBA DOCIMAZIEI HIDROSTATICE PULMONARE
Lcziunilc de condcn,.lre .llt: parenchimului pulmonar pot fi puse în
t:viden\ă prin proba doeimaziei hidrostatice. Ea se face lăsînd să cadă
Într-un vas cu apă fie un fragment mic (2-3 mm) de ţesut pulmonar,
fie un lob pulmonar sau plămÎnul in Întregime (Ia nou-născut). Recoltarea
fragm entului de plămîn respectiv se face cu un foarfece bine ascuţit,
fără să strivim \esutul.
Rezultate: plutesc la 5uprafa\a apei fragmentele de plămîn normal
sau emfizematos, rămin Între două ape fragmentele de plămîn cu leziuni
de edem şi cad la fumlul apei fragmente mai mari sau mai mici de
plămin în caz de pneumonie, bronhopneumonie, cancer pulmonar etc.
La n0u-născulul care nu a respirat, plămÎnul cade În întregime la fun-
dul apei .
tea mai mare de 1,018 şi în sediment leucocite în propo~'l/~~~~;
după evoluţie şi etiologie. ;;;
. Tehnica reacţiei Rivalta. Intr-un cilindru gradati se pun lăO
apă distilată, la care se adaugă două picituri de acid .cetic ~
Peste acest reactiv se picură cu. o . pipetă una sau dod piclturi cUii li
dul recoltat. Reacţia este pozitifJă cînd în reactiv apare o tulburare
un fum de ţigară, datorită \,recipitării proteineror (euudat). Reaqi.
Ilegativă cind reactivul rămlne clar (transsudat). Reacţia Rivalta se
numai in cazul lichidelor serocitrine.
REACŢIA PENTRU EVlDENŢIEREA MACIlOSCOPICA A AMILOmULUI
. .
Pentru punerea în evi.denţă a amiloidului In organe le face reuţi
cu Lugol şi acid sul/urie 10/J{o. După badijonarea Nprafeţei de eeqiune
a organului (ficat, splină, rinichi etc.) cu soluţie Lugol (iodurl de po u
2 g + apă distilată JOO mi + iod metaloidic 1 I) •. regiunile farl amUo d
apar colorate in galben, iar zonele cu amiloid, tn rofU-brun. Daci It
pensulează zonj1 roşie-brună cu o soluţie de acid lulfuric 1'001.. ~tu,\t
culoare virează în violet, apoi În verde-murdar.
I
REACŢIA PENTRU EVIDENŢIEREA MACllOSOOPlCJ. A ..,.'101
Pentru punerea in evidenţă ~ lipidelor. se badijoneazl ~Iin
seCţiune a organului cu soluţie saturată de SHll"" III au StIM"..
în alcool 70°. In prezenţa lipidelor apare o culoare rotie.
după spălarea cu apă.

REACŢIA RIVALTA
REACŢIA PENTRU EVIDENŢlBREA

Pentru evidenţierea fierului se face re.

MACllOSOOPICl

zona suspectă cu o soluţie apoasă de Eerocianura de po

citeva secunde, cu o soluţie apoasă de acid clorhidrl
P"l,.

traţiei ferice apare imediat o coloraţie alllilll:ruli"~,,r.M~

In cavităţile seroaselor (pleurală, pericardică, peritoneală etc.) se
poate găsi un lichid clar, serocitrin, care poate fi un transsudat sau un REACŢIA BNZlMAnCA PENTR.U DIAONOfJmA_~.41
exsudat. T ranssudatul este un lichid de stază care are proteine ~ntre A INFAllOTULUI CAP.DIA
0,0.5 şi 2,.5%, reactia Rivalta negativă, raportul dintre globuline şi albu- .
mine dc 112,.5 pînă la li4, densitatea lichidului de 1,002-1,018, iar ~n InCarctul cardiac tn faza la .In pa.ltI'
sedimcnt numeroase ml!zotelii şi placarde mezoteliale. Exsudatul este un macroscopic. El poate fi pUI tn ta eva :nlth~
lichid de natură inflamatoare cu proteine peste JO/o, reaCţia 'Rivalta pozi- dehidrogenazică. In acest scop le reao
tivă, raportul dintre globuline şi albumine de 1/0,5 pînă la 1/2, densita- cel tîrziu la 24 de ore. Eraamente pro p

(O - N..rop';a

,
 IV ,In pa Ilare Berz ellolls, care con\ ln solu~iile de
Seqiunile se SlISpCn(.l
incubare compuse din:
Pentru examenele toxicologice, organele se recoltează In Intreaime
•\) Pt'JU,,, sJlccintltbitirogenază sau portiuni de 300-400 g, in vase foarte curate, fără substante fix...
Na /-1 , 1'0, 0, 1 M 4 _m I . toare sau urme de substante chimice.
N.,/-I -PO, 0, 1 M 16 mI . Vasele vor fi legate la gură cu hinie pergament, parafinate, ligU. .
Na CI 1,69°/0
KCI 1,1 5°/. o
100 mI
4 mI
o
şi apoi expediate laboratorului de specialitate. Pe vasul cu pmdulIJI
Ca C I, 1,'f2% . o 2 mI patologic sau cu fragmentul de organ recoltat se va aplica. o edehed,
Sare de lftrazoliu 1%0 56 mI pe care se va scrie cu creion negru (sau pe vas cu crcton dennopaffc)
numărul şi data necropsiei, numele şi prenumele decedatului. prodUl\ll
o .
I
Suc<inat de Na 0,1 M (1,64°/0)0 20 mI
recoltat şi examenul cerut. Vasul va fi ÎnSOţit de un buletin care va
u) Pmlnt ma licodthidrogtnază
Acid bori" 0, 1 M
Na, ll,O, 0, I M
Apă J ist il a t ă O"
o.
o.
•

• 25
13,2 mI
• 10,8 mI
mI
I cuprinde următoarele date:

Dara. . .. . ......
Sa re d" letrazoliu 1%0 . 25 mI 5pitalul .
~ b bt de sodiu 0,2 M . 25 mI Serviciul

InclIbJrea se face la temperatura de 37°_ pentru succilld~h!dro­

1 Adresa .

cn ază 2-3 ore, iar pentru malicodehidrogenază, 3-8 ore. Dupa I!!CU- BULEllN DE IN~OTIRE Nr•••••
~are, s~qjunile păstrate
p<ltologic.
pot fi în formol neutru pentru examenul hlsto-
.... d
111 unna reaqiilor histochimlce, 'por~I~I1II~ de. mlOc~r ca:t h~d Sll1t
A
I
I

,\
Numele şi prenumele decedarului • • . . • . Sn:ul • • • • • • • • • • •
Virsta. . . . . . Data şi ora decesului. . • . • Numlrul necrop,iei . • •
Data şi ora. . • DiaO gnosritul clinic. • . • • • • • • OialDouicul anatolllO-
lezare prin ischemie se colorează în vlolet-ll1chls p.rI!!. acyunea .e I :t,e: patologic . . . • OrgaDul şi ţesururile de unde l-a făcut recolta,.... , • , ,
nazelor, iar cele alrerate păStrează culoarea 1l11pala a mlOcar u UI . , • • • • . . Descrierea aspecrului macroscopic al leziunii. • • • • •
Fixatorul folosit. • Examenul cerut • • • • • • • , ,RnuDlltul protOCOJahaI
•
(dispari{ia acri viră ~ii dehidrogenazelor). de necropsi.. • . . . . . . . . . • • • • • . Dare .uplimentare, , •

Materialul recoltat va fi trimis imediat laboratorului de aptciu'. . .

INDICAŢII GENERALE DE RECOL TARE, IDENTIFICARE pentru ca produsul patologic să nu se altereze. Piesa soară 1& lebo,~....
ŞI EXPEDIERE A PRODUSELOR PATOLOGICE va fi înregistrată şi va căpăta un număr de ordine scris la m&fÎn

Produsele patologice se rec~ltează În yeder~a examellel?r hist~pa.to­

cu creion negru (niciodată cu creion colorat sau cerneală) pe un
care va însoţi fragmentul de organ sau produsul palOloaic în lOC ~,
car_..,
logice, bacteriologice, virusologlce, parazltologlce, serologlce, chimice, prelucrării sale, pentru a putea fi identificat În orice timp .1 teIutic i.
citologice etc. . v d '1 In registru se va menţiona, de asemenea, forma fragmentului pr. levar.
v A
volumul aproximativ etc.
Recoltarea pelllru une~e examene tre~~le facu~a I~ mov sterl ' c~
instrulllellle şi În vase de suclă curate, sterIlIzate prll1 caldura uscatav sa
prin fierbereo A
r
,I
RECOLTA REA LICHIDULUI DIN CAVITATI
rn timpul necropsiei este necesar să recoltăm prin punq1
Pentru examenele bacteriologice. recoltarea se face 111 vase sterile.
fără substante anriseptice sau fixatoare. •
diferite examene, conţinutul unor cavităti: seroa.. Jpl.Ural«. p
Pe11lru examenele virusologice, recoltarea se face 111 vase sterile,
care conţin glicerină fosfatată tamponată (p. 151). v. peritoneală, articulară), vezicula bilăară, vezica. urllt..... ah
etc.
Deschiderea şi Închiderea vasului steril, În care se re,colteaza sau 11~
care se Însămintează produsul patologic, se fac prin flambarea dopuiui Tehnica, Se aseptizează peretele cavititii ropectw
şi a gurii vasului la flacără. cu o spatulă metalică înroşită la f1a~rI. Se
aseptizată, cu acul unei seringi sterile d. 20
]46 .... (căreia îi rupem vfrful cu o pensă steril.) fi ae a pir
-
o'
 ilH ro Juce Într-o epruuctă s;criIă . pi.n l.ichidu.1 recoltat se vor ~ace Îns~­
rn În\ ă ri pe mcdii de cultura, frotlllrJ dJ/1 sedlmentul ob\lnut prin centn-
(uga rL" cre.
IlECO Ll'AllEA SINGELUI
Nccropsia se va in cepe in accst scop cu d7schiderea cavităţii ~ora,:ice:
Se J?u n qioncază !nin~a 1.1 nivelu l ~~ntricu~ulul ~rept cu .a~u! unei serlllgi
stenIc sa u cu o plpeta P as teur ste n la (dupa tehmca descnsa In paragraful
.1Jlterior - "ltem ltarea lichidu lui din cavităţi") şi se aspiră sÎnsel~. v
Dacă nccropsia es te În curs de cfectuarc sau cavitatea cramana a
fost d~schisă, rcco!rarea sÎlJ gc lui se face prin punqi(;lI1area v:ne!or ~e I.a
plica CO L ului, şi nu di n inilllă . Pentru aceasta se dezll~fecteaza şr se IIlC!-
zează pielea plicii co tului cu un bisturiu şi pense stenle, se pune În eVI-
dent ă "ena şi se punqionează .
Cind Însămînţa rea sîngelui recoltat pentru hemocultură nu se face
imediat pe mediul de cultură, el va fi recoltat În eprubete sterile cu
anricoag ulante sterile (dc exemplu: solurie de citrat trisodic 3,8% o pane
la patru părţi sînge) şi se expediază laboratorului.
Pentru examenele serologice sîngele se recoltează steril în vase
sterile, fără substanţe anlicoagulante.
Transportul la distanţă se face În eprubete cu dop de plută sali
cauCIllC.
RECOLTAREA L1CHIDULUI CEFALORAHIDIAN
Lichidul cefalorahidiaJl se obţine fie prin punqie lombară Între a
.J-a şi a 5-a vertebră lombară, punînd cada.vrul În pozitie şezÎndă, fie
prin puncpe occipitală, făcind o f1exie puternică a capului cadavrului
pe tOrace. Dacă cavitatea craniană este deschisă, lichidul cefalorahidian
se recoltează prin punqia ventriculilor laterali cu ace şi seringi sterile,
după caulerizarea suprafetei creierului la locul de punqie. Lichidul se
recolrenă Într-o eprubetă sterilă.
TEHNICA I'REJ'ARĂRiI UNUI FROTIV DIN SINGE
Cu marginea unei lame şlefuite care se tine de laturile ei lungi se
recoltează o picătură de sînge. Marginea cu pică tura de sînge se aplică
sub un unghi de 4jO pe extremitatea dreaptă a unei lame degresate, care
se găseşte pc masă şi care se fixează cu mîna stÎn~ă. Picătura de sînge
se inrinde prin capilaritate În lungul acestei margllli. Păstrînd unghiul
Je 45°, Se intinde pică tura de sînge printr-o uşoară mişcare de translaţie
regulată şi rapidă. de la dreapta la stînga, a lamei şlefuite, pe 2/3 ale
148
1 '<! .
lamei orizontale. Dacă întinderea se face Încet, răspîndirea elementelor
este inegală, iar dacă marginea lamei este apăsată prea tare, unele celUle
se pot altera. Un frotiu se consideră bun dacă stratul de singe de pe laml
are o ~rosime uniformă, este subţire, transparent, Uşor colorat in galben,
fără due transversale, fără spaţii rotunde goale (prezenţa lor este dovada
că lama nu a fost bine degresată). Frotiuril,; groase de culoare roz .au
roşiatică nu sînt bune. Este obligatoriu ca uscarea să se facă rapid dUl'l
f intindere, prin cîteva mişcări de agitare în aer (nu la flacără), pină la
dispariţia luriului umed. Frotiurile de singe se colorează, dupl ce au fo.t
preparate, cu metoda May-GrUnwald-Romanovski_Giemsa sau se fixeaEi
în diferiţi {ixatori. Astfel, pentru examene citochimice, ca punerea In
evidenţă a fosfatazelor alealine leucocitare, frotiul se fixeazl in soluţie
de formol comercial 10 mI + alcool absolut 90 mI; pentru punerea in
evidenţă a glicogenului, frotiul se fixează in alcool absolut; pentru lipide
se fixează
Carnoy etc.În vapori de formol comercial, pentru ADN se fixeazl in
TEHNICA PREPARĂRJI UNUI FROnU DIN PRODUSUL PATOLOGIC
Cu ajutorul unei anse care se înroşeşte la flacără şi apoi se răCCfte
in aer se ia un fragment sau o picătură din produsul patologic ti se
Întinde pc lamă Într-un strat cît mai subţire, prin mişcări circulut.
Frotiul astfel obtinut se usucă printr-o uşoară agitare la temperatura
camerei şi apoi se fixează. Fixarea, care IlU trebuie să dureze mai mult
de 5-10 secunde, se face trecîndu-se lama, cu frotiul în SUI, de 2-3 ori
, consecutiv, deasupra unei flăcări, controlîndu-se pe dosul mIinii d el
temperatura lamei nu este prea ridicată (să poatl fi suportatl). Frotiul
fixat poate fi colorat prin diferite metode: coloraţia cu alb tru dt
metilen 1%, coloraţia Gram, coloratia Ziehl-Nielsen (pentru bacil Koch),
coloratia FOlltana-Tribondeau (pentru Spirochaeta pallida).
TEHNICA PREPARĂRII UNUI PROTIV em ORGAN
uşor lamă şlefuită suprafaţa secţiune
Se rade cu o de a ora nulul
proaspătă, neclătită cu apă. Produsul recoltat se întinde pe laml ntf. n
strat foarte subţire după metoda clasic/{ (vezi .. frotiul din stna ").
e
uscare, frotiul se fixează Ia cald; frotiul umed le fix.azI In v ori
formol sau în amestecul alcool-acid acetie (alcool racâEicat " p
acid acetie glacial 1 parte) sau În alcool-eter (alcool 95D ~r~..
+.
în părţi egale); fixare, Î!1tre 1 ori ,i 4 tii•. Dupl fiare
bine la apă de robinet şi .e coloreaz. cu Giemla, alb tu da miu
 'fI II N IL \ I' /U 1'.\Il ,\/UI D E A ~ IPIlI:. NTE Tl SU LAlt l:.
l'~ >Upl.II.I\-l d~ 'CC)IlII1~ plll.lSp.l [ ~.1 Ullui org.lI~ (fi ca l ,~ orj;JIlC lim[~­
h"llhlpOIC[lc'c >.\ll [UI1\ll11 ell.) >~ .11'11\:.1 u~or o IJmJ cu rJ [J ŞI degresara.
1 l,mclllc!c cdul.uc .lle Clrg.lllldui rc>pecriv ade r ă de I a rnă. Amprentele
,~ l11.\i PO[ ob \inc :lpliLil1d )1 .lp.hînd u}or pe bm ă o seqiune proaspără
.1 Ulllll fr.lgmcl1[ mi L de OIg.ll1 . Amprell[ele de pc Iarnă se usucă 2-.3
Illll1Ule pril1 agil.Hc III .ll:1 )i >l: Lll l " rc.1Ză cu J\ /ay-Griinwald-Romanovsk,_
(,I ,·m.1 \m prell lcl c ,e 1''' [ fi\.1 CI şi [rotiu i de sînge şi pentru alte
,\lI 11.1\11
1/ // "I/C .\ 1'/1 lI' \ /l.\ /UJ DE AMPRENTE ŞI FROTIURJ
DIN I-IHIOMEDULA
". c, \IIlIIC.II.1 >Iallu l p" .1.\ul longitudinal, iar pe suprafJ{a Je
'., \holl. >c .11" h,j el 1.1 111 :1 LULH.1 )i Jegresară. Amprenrele se usucă prin
.1:11 .11,' 111 .lcr ii se co lure.lză cu Romanovski-May-Griinwald-Giemsa.
111I[IU I!lc >c f.lc CII .lju tOlul unei lame şlefuire după tehnica Între-
1>111.1\ .11.1 1.1 froriuri le din organe sau se exprimă pe lamă con{inurul
,,,u lu i spongios cu ajulOrul unei p<!nse groase şi se Întinde frotiul. Cînd
"rudu>ul este prea dens I'J fi diluat în prealabil pe lamă cu PUI in ser
fi / iolllgic ,reri!. Tot prin Jpăsare cu pellSa se pot obtine picănlri din
m.'idlll·\ c·.lf~ se recolte.lZJ In formol 10°/,,; după fixare, aceste picături
'Inl incluse In p.tr.lfinJ, s.:qilln.He: ~i colora re. Examenul cirologic al
hl'lnolllcdulei ,.~ V.I execur.l plnă l.! maximum 2 ore de la deces.
I\lCOLTAItE:\ CONŢINUTULUI GASTRIC PENTRU EXAMEN TOXICOLOGIC
1n cazul unor suspiciuni Je: orrăvire se va trimite stomacul şi intes-
rinul cu con{inurul lor unui laboraror Je toxicologie (vezi p. 111, punc-
rul 6 şi p. 117 punctul Il). în aceleaşi conditii se trimit şi alte organe
nefix.)t.:: plămin, inimă, ficar, splină, rinichi sau produse ca urina, sînge
erc
RECOlTAIlEA CONŢINUTULUI INTESTlNAL PENTRU COPROCULTURĂ
Pe o ansă de intesrin se fac două duble ligaturi şi se seqioneaz3
intestinul Înrre ele. Fragmenrul Je intestin se pune Într-un borcan steril,
fără fixator, şi se trimire laborarorului de bacteriologie. Con\inutul se
poate recolta şi Într-un vas steril, deschizînd În mod steril o por\iune
de intestin.
RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE PENTRU INSĂMINTĂRI
. Jnsămîntarea pe meJiul de cultură se poate face în sala de necrop-
Pasteur slcrilă. Cînd produsul patologic se trimite laboratorului PIP"'"
ÎnsămÎntare, el se recoltează cu un tampon de vaEă ochic:hafill. _1IlIl.~.
pe un betişor de lemn, care străbate doful de vaEă al unei eprube.. _
toate sterilizate la sterilizatorul Poupine.
RF.COLTAREA DEPOZITELOR DE PE VALVULELE lN1MU
PENTRU INSAMlNŢARI
După cauterizarea suprafetei inimii ,i deschiderea ei cu un bilhlml
steril În regiunea corespunzătoare valvulei, se raclează prodUlUl de pe
valvulă cu o ansă flambată şi răcită. Produsul raclat le in-min,eazl
pe medii de cultură adecvate.
RECOLTAIlEA FRAGMENTELOR DE ORGANE PENTRU INSAMIN'ţAkI
Se cauterizează cu o spatulă suprafata organului fi din profunzimea
acestei regiuni se recoltează, cu un bisturiu şi pensă sterilă, un fragment
care se introduce Într-o cutie Petri sterită. De aici le taie, cu un foarfece
steril, un fragment mic care se introduce cu o pensă in eprubeta sau n
balonul cu mediul de cultură_ Dacă însimÎnJllrea nu le face În .ua res-
pectivă, recipientele cu ,fragmentele prelevate sînt puse la frigider. 1lecol
tarea se poate face şi cu o pipeEă Pasteur sterită, căreia ti rupem virful.
Prin suprafata cauterizată a organului (plămîn, ficat, spUnă, !imra
glioni) se pătrunde cu pipeta şi se aspiră. Produsul recoltat pnn
tie •se introduce
v •
În eprubeta
•
cu mediul de cultură, suflînd In extrem.iII!lk
mal groasa a plpetel.
RECOLTAREA FRAGMENTELOR DE OllGANE
PENTRU EXAMENE V1RUSOLOGICE
După cauterizarea suprafetei organului, Întn:buintlnd
instrumente sterile, se recoltează din profunzimea lui frapllllte I
organ. Acestea se introduc aseptic În vase sterile. can mndn tu'llItt1181
tamponată fosfatată. Glicerina tamponată se prepall tn modul unnltet
Solu{ia A:
.
Difosfat de sodiu p. ti. • • • • • • • • • • t79,U I
Apă distilată. • • • • • • • • • • • • • 500 mi
Solu,'i a se Încălzeşte uşorinainte de Intrebuintare P.MtIU rediaoll~~,
deoarece se cristalizează uneori la temperatura C81DeteI.
Solutia B:

. .. .
recoltÎndu-se produsul patologic cu o ansă flambată sau cu o pipetă
Sle,
Monof05fat de potasiu ,. ti. . .
Ap. distilată. • • • • • • . .
150
I
 PClll l ll PI<.:p·ll.l r L',l !.! IIl C / lIll" t. lIJlP O Il :l tc e
S , '~ ~'IIIC sea ma de acidi-
,l

pe seqiunea histopatologică; această metodă este folosită

l.tlC.l gJlll'rilll'l

/'.'1/1'" ~IICl'IIIl,1 , 1.11, ,h"l., (,, // 1'l'\lC 5,5) se întreb uill \ cază: ganglioni, care vor fi prelevati cu un mic legment ele 41
"'," (1 \
sint sateliţi (trahee, bronhie, esofag, vas etc.). Se vor ...,. teClOIili
.... olu ( 1.1 B J ,S mi din zonele necrotice.
J ,S mi
In timpul recoltării fragmentele nu vor fi strivite, . . . .
ApoI lhqd,l{.l
95 mI
difica raporturile dintre elementele connituellte ale JQU'ldui '~~~;1IiC~:~~
lJIJ\ " II,
100 mI
I't IlIU ~lllC" I)'l IHII l' lllll ,Ieid:; (p II sub 5,5) se Întrebuin\ează: Fragmentele membraniforme, contractile .au retraedl• .,
\0111\1. \ muşchi, nervi) se vor intinde pe bucă,i de carton ti vor fi
""JtJ tl .\ H 8 mi extremităţi cu ată subtire. .
2 mI
Fragmentele recoltate se vor spăla in solu,ie fizioJoc!că (nu ~ ._
\1'.1 d·"t".I[.1
( JJllrll.l 90 mi
100 mi
pentru îndepărtarea singelui, a'poi se VOr introduce imediat in bonlll"~
I'l'cl'ar,ltă se pune În recipiente de mărimi diferite cu amestecuri fixatoare. Cele dIn organe-pereche (plămîni, ri.1'J1ch~ "llPI"-/1
(,1 .'''ILl ,,,tll' l
dop dc vat:! ş i tifon şi se stcrilizează la autoclav. renală etc.) se Vor pune în borcane separate. }:'ragmentele nu le 'ft,
JL , În dlld Cli
/ r-l".IlHIl Il'le I~colra rc în glicerină se lin la frigider la +40. păstra
se usuce.niciodată, chiar pentru timp limitat, în vată sau tifon ca Jă nu

INOCULĂRI Borcanul cu fixator va fi destul de mare fi cu ptul Iara, PIR

ca fragmentele să poată fi introduse fi SCOase fărI • fi 'ii:~~:~
RECOLTAREA FRAGMENTELOR DE ORGANE PENTRU

La fundul borcanului se pune un strat de vată sau htrtie

LA ANIMALE
c:I!
Fr:lglnentele de organc se vor recolta steril .
lIlrii Pelri 1-2 ore la frigider, după care se vor ŞI se vor conserva 111
. tru ca întreaga suprafată a piesei să fie În contaca cu
asemenea, pentru ples~le care au tendinţa să stea la uprafata
posibil, la laborator pentru inuculare. trimite, cît mai curînd fixator, se pune un strat de vată deasupra. Cantitatea d.e &xiror
dentă de fixatorul intrebuintat) va fi aproximativ
RLCOLTAHE,\ SI F!XAHEA FRAGMENTELOR DE ORGANE mare decît volumul fragmentului recoltat, nu va fi toli~~,
PENTRU EXA/loJENE HISTOPATOLOGICE o, singură fixoire şi va fi reim~ro_spătatl In curl\ll
Pentru formal şi fixatori apoŞI diluaţi cantilatea va
Pl'ntru ob\illcrca ullci Sl'qiulli hislopalologicc corccte, un rol Jmpor- ori volumul piesei; pentru fixatorii apofi concenc,r"ti.
l.lnt îl are modul in care au fost recoltate fragmentele. de 20-25 de ori mai mare, iar pentru flxaton anhidri
Recoltarea la necropsie, În vederea examenului histopatologic, se Durata fixării este În funCţie de fia:atorul foJo.ic
face prdevÎllu cu UII bisturiu bine asculit sau cu o lamă de ras fragmente fragmentului. Uzual, fixarea se facer in IOI~~~
de teslIluri sau organc În grosilllc de Illaximum 3-5 mm şi cu suprafata corespunde nevoilor curente de anatomie p,aIOIO,
\Miind de la caz la CilZ.
mene citologice şi tisulare moderne, mai
Prde"ilJ'C,j se va filCC "călarc", la limita dintre tesutul patologic şi se aleagă În functie de ţesutul prelevat fi de
lei normal, pentru ca f ragmcntul recoltat să cuprindă o parte caracteris-
tică din leziune şi o parte din teslltul normal, Iar în cazul organelor cu trebuinta fixatori ca: Bouin, Dubolc:q-Bruil,
Zellker, Helly, Eskenasy etc.
mrticală şi medul ară, ele vor cuprinde ambele zone.
Se vor lua fragmente şi de la distantă _ pediculul vasculo-nervos, Pentru anumiti eonstituen,i, se vor fact UIIIft
lapsula. tesut conjunctivo-adipos adiacent - , studiul lor avind impor-
tantă mai ales În cazul tUlllorilor, prin metastazele care s-ar putea găsi
eVentual.
1. Panerell:
a) Pentru celulele din insulele L.II'I.J~"'~~'••
Est: indicat, atunci cînd este posibil, să se păstreze raportul frag-
II
FiJCtI'OT A:
rnentuhll prelevat cu tesut urile vecine, care Vor permite identificarea lui Solurie "curati de IObJimlc ta 11_
152 Solurie bierom.r de pacaliu 2,5".
'<!.
 b) 1'~J1lru celulele r~ din ill,ulc le La ngerh ans:
Fn'.llOJ H 10. Pentru acizi nucleici (ADN şi ARN), tn fixatel" CIr
13icromar de P Ol:l.) llI 2,5 g • ;>-
ker, Helly, Eskenasy.
Sub lim." . . . . _ . (

Ap:\ '..
5 g 11. Pentru fosfataze acide, fixarea se face In aCftonl ...
100 mi
gider) timp de 24 de ore, apoi la temperatura camerei. •
Tilll pui de fixare În :ullbele cazuri 2-4 ore. ore. Fixatorul se schimbă de cîteva ori.
2. Glanda suprarenaEi: . pen tr u ce lulele cromafine din medulara: 12. Pentru fosfataze alcaline fixarea ae face în:
BicrOlllJ( de pOl,hiu 50/ 0 Alcool absolut ... .
cormol [/J/ u . • • • •
Apă disril.H .1 ... .
·
· 10 mi
20 mi Formol I C1'/o . ... • 80
• 20 mi
mi
· 20 mi
Durata fixării 12-24 de ore.
'J illlpui dt! fi J\Mc i - -I zilc, după care se supracromează în solutie
,lpuasl de bicrolllar 511 , II, lilllP . de l-~ zile, ~p.?i se spală la apă de
robiner timp de :'-1 de o r~ ) 1 se IIlclude In paraflna. CITIVA FIXATOIU UZUALI

3. Sistem ul nervos: 1. Formol neutru 10-200/0

a) l J entru celul a n e r voasă (metoda Golgi): Formal comercial tamponat . ... .0-10 mI
So lur ic bierolll .1[ tic pOlasiu 5°/0 . . . . -1 părli
Apă . . . . . . . . ... . 90-80 mi
Solurie ac id o; mic 1"1. . . . . . . . 1 PM[C Durata fixării 24 de ore sau mai mult.
Durala fixării :'- 8 zile În borcane colorate. Formolul comercial tamponat (neutru) se prepari din
b) Pcnlru srudiul .lrhilcclllnicei (metoda Nissl), fixarea se face În mercial (solu\ie apoa~ă de formaldehidă 400/0). la cart It
:l /cool 96° S,lU alcool -fofllHll. Recoltafl!<l se va face cît mai repede după la saturatie carbonat de calciu. Se Iasă CÎteva ade ti
nHl.II'tC (lII,lXiIllUIII 12- 1Il lire). Timpul de fixare esrc de 4-8 zile. În timp, apoi se decantenă.
4. Ţesutul osos SI! fixează În formol-acid acetic sau formol-acid
,l zo ric, fixarorul ~chilllhÎndu -sl! din timp În timp, pînă la decalcifierea 2. Alcool-formol
fr,l gmelllului. 1n e;lZul fixării În Bouin, fragmentul se trece la decalcifi- Alcool 96° .
care cu acid azotic fUI1l:ln s 7,5 0 /°' unde rămîne cîteva zile, pînă cind Formol comercial • • 2 plrţl
, pina
•
const:ltăm, palpatoriu, că nu mai este dur, devine flexibil, elastic şi, prin •

în{epare cu acul , se obst:rvă că s-a decalcificat. Fragmentul se trece apoi 3. Formol acetic
Într-o solu{ie de sul fat de sodiu 5%, În care stă 1-2 zile pentru a Îm-
piedica modificarea colagen ului, după care se spală abundent la un Formol comercial

.H~
ti , • •

curent de apă. Atid .cetic Illacial • • • • • •

Apă • • •
S. Pentru fibrină, fixarea se face În alcool sau sublimat.
6. Pentru gdisillli, fixarea se face În fixater Helly, Miiller, Regaud. 4. Formol azotic
7. Pentru glicogcn, fi xan~a se facc În alcool absolut, formol-alcool,
fi xa tor Sus.!, Carnoy, Gendrc, Eskenasy la temperatura de +40 (frigi-
Formol comercial
Atid Rzotic fum lln /fiI.
..
der), timp de 1-4 ore. Recoltarea se va face cît mai repede după deces, Api . . . . . . .. • •

deoarece glicogenul dispare rapid din {esuturile moarte.

5. Alcool absolut
R. Pentru amiloid, fixarea se face în alcool absolut.
9. Pentru mucopolizaharide, În alcool absolut şi fixa tor Carnoy sau Este indicat pentru glicopn
Es kenasy. mente mici, Cll durata opdm I
Prelungirea fixilrii rat. dnell pl. I .
15.t

--.- -- .
 6. Picroform ol aCt, tic 130uin
după dizolvare adăugîndu-se
f o rm o l comerc ia l . . .
20 mi
SoJulic apoa să S;l tur:H :1 de acid 75 mi Acid tricloracetic IOIY'/.
Acid ",cli c g la cia l (c riSl alizabi l)
pleri C
Acid acetic glacial. •
2 mI
5 mI 4 mI
Formol comercial . .
20 mI
Amestec ul se prepar" ill momentul întrebui n~ării . Durata fixării este
dc J zilc (minimum 1 zi, maximum 8 zile), În rapo ro cu mărimea fragmen- Piesele se manipulează cu instrumente de sticlă sau material plutic,
tul ui. E.~le conrrailldic H III c,rcetările organelor hemopoietice şi în cer- nu de metal, căci acestea sînt atacate. Fixează bine citOplasma, nucleul,
cC 1.h il e În care es te Ilccr ~,lră cO ll servarea hcmatiilor. mucusul, glico~enul şi fibrele conjunctive. Durata · fixării este de 1-24 de
ore, după grosImea piesei; prelungirea fixării poate duce la fonnarea de
7. Fixa tor D u boscq-Brasil (s a li noui n-alcool) artefacte. După fixare, fragmentele se spală m alcool de 96".
Alcool 80° . . . .
Forll1ol comC're i.l l pur
150 mI 11. Fixator Zenker
60 mI
.'\citl :lectie glac ial. . . . . nicromat de potasiu
15 mI 2,5 g
Acid pierit: ~ ri s (:lJiz:\[ . . .
. . . . . SulCat acid de sodiu
1 g 1 g
Es te rel:ltiv pu rin sl,lbil şi nll se păstrează decît maximum 1 lună. se dizolvă la cald în
Durata fixă rii es te de 12- 24 tie ore, după care piesa se trece direct în Apă distilată
100 mI
alcool. w • w • • • • • • •

se adaugă
8. Fixator Gcndre Sublimat corosiv . . ........ 5 g
Solu{ie s;uurat ă d e acid plenc în alcool 90·
8 părfi În momentul întrebuinţării se adaugă
FormoJ com ercial . . . .
Acid , cc tic gl..cial . . . . 1,5 părfi
0,5 păr fi
Acid ace tic glacial . ......... 5 mi
Se prcpară În lIlolllcl1tul ÎfHrebuin\ării. Durata fixării este de Este indicat ca fixator universal şi pentru fixarea organelor hemo-
1- 4 ore. După fi xare, fr.lgmenwl se spală în alcool 90° şi apoi se trece poietice şi a parenehimelor glandulare. Durata fixlrii este de 1-24 de
in bateria de tIcshiciratare. ore sau mai mult (pentru sistemul nervos). După fixare, bicromatul de
9. Fixator Carno)'
potasiu se Îndepărtează prin spălarea fragmentului in apă curglhoare
timp de 24-48 de ore; apoi piesa se poate păstra În alcool 700.
Alcool abso lllt
C loroform '.
60 mi 12. Fixator Helly
Acid acetic glacial
30 mi
10 mI Este un derivat al fixatorului Zenker, în care acidul acetie glacial
Durata fixării eSle de 1-3 ore, în care timp lichidul se schimbă este Înlocuit cu 10 mi fcmnol comercial neutru. Durata fidrii este de
dc 2- .1 ori. J>~ch~l1girl'a f.ixării duce la Întărirea pieselor şi formarea de 8-24-48 de ore, după care fragmentul se spală cu .pă de robinet ,i
and,letc. Dup.! JIXMC, plcsele se tret: În alcool absolut. Sînt necesare se păstrează în alcool 90".
fra gmente lI1it:i. Este un bun fixator nuclear, cOllservÎnd şi glicogenul
din citopla smă. Este indicat şi pentru . cercetări histochimice. 13. Fixator Eskenasy
10. Fixator Sus:! Alcool metilic , 1 000 mi
Acid tricloracclic • 30 g
Ap:i d i" i la t ;\ Sublimat corosiv • 45 I
Subljlll~u coro~i \. 80 mi
4,5 g Fixator anhidru universal care permite color.ţii curente fi prine
după care se adaugă lele tehnici histochimice (j:licogen, mucopolizaharide acide i neulr
Cloruril de sudiu . . . . . . , . , , 0,5 g
nucleici). Durata fixării, m funcţie de mărimea piesei, este cupr
,, 2 şi 24 de ore. .
156 I..! -
1

E XA~IENUL EXTE~ IPO I\ANEU AL FRA GMENTELOR RECOLTATE

LA NECR OPSIE • Rezultate: nuc\eii se colorează in albastru-inchis, iar citoplasmtl.
In roz.
Fixarea fra gmenrd or r.:coltate, care trebuie să fie subfiri se face Prepararea solUţiei hematoxilină-Mayer
!n lormol cald, } -:-2 • n~inute, Înrr-o eprubetă .sau cristalizato; care se
l~ cal Leşre la [Iacar~ pllla I~ 70-80~, după care se spală cu apă de ro- Alaun de potasiu chimic pur pulverizat
75 I
bmet pent.ru Inde~ar~r~a fl x~toruhJJ. ~entru evi. tarea Împrăştierii vapo-
Apă distilată caldă . . • . . . . 1000 mI
~dor d: . tormo!, JJ1cal.z lrea [IXatoruhll se va face sub nişă (sau la o
v se filtrează şi se adaugă ..
I e~easr.r: deschI sa). FIxa rea ' se poate face şi prin fierbere În apă
llblşn 1IJ ta. Hematoxilini cristalizati ,i pulverizată . • • • . • • 1,5 I
Iodat de Na (NaJO.) nil ioiluri de Na (NaI). • • • 0,3 ,.
. Sectionarea la microtomul de congelare. Fragmentul, după ce se
I asoneaza pentru ~ a vea sup,:afefe p~ralele şi grosimea de maximum Se amestecă continurul scururind flaconul, care eate acoperit cu un
:!-~ mm , se aşaza pe porroblcctul mlcrotomului, pe care în prealabil tifon, se Iasă să se marureze cîteva zile şi se obţine o soluţie de culoare
\-a pus o .rol~ deI ă de hîrrie de .rilrn~ blne Îll'!bibată cu apă. Se deschide albastră-violetă. Se filtrează Înainte de Întrebuintare.
luind de blOJ(ld de carbon }I ~c ImprIma un fltm sacadat robinetului care
\ c găseşte la portobie~t~1 microtomul.ui. Pentru ca piesa să Îngheţe mai
Prepararea soluţiei de eozină 1%
UşOr se po~ te acopen JJ1treg porroblectul cu un capac de plastic sau
me tal· Dupa ~e fra~ll1.;n.tul ~ ing.hefat convenabil, el se seqionează, im-
Eozină alcoolic;; . • • . • •
Alcool 70' . . . . . . . .
.... 1g
100 mI
pnmJJ1d cu ml~a ~lllşcan ~UPtuhll de la microtom, încît acesta să lunece c) Colorarea cu Seharlach R sau Sudan 111 pentru grăsimi: 1) al-
pe suprafata pIeseI; Se obpn astf~1 seqiuni Între 5 şi 15 microni (Il) care
;e culeg d~ pe. CUpt cu o ~ensula umedă sau. cu degetul umed şi se pun cool 50° (trecere rapidă); 2) solutie Scharlach R sau Sudan III 20-30 de
~ntr-un crIStalIzaror cu ~pa. ~pa de pe ~uţ~t se va şrerge tot timpul, minute În cristalizor acoperit; 3) alcool 500 (trecere rapidă); 4) apl;
In,lInte de a trece cu cU\lrul tllIl nou pe pIesa. 5) hematoxilină, timp I de 3-5 minute, pentru colorarea nucleilor; 6) apa.
Colorarea se face trecînd seqiunile cu ajutorul unei spatule, ac It/omare În glicerină gelatinată sau glicerină. Pentru ca lamela si nu
de mela.'. ;.au de. s.t.icl:! cu VîriLlI rotunjir, în cristalizoare care conţtn alunece, ea se Încadrează pe margini cu un strat subtire de pa...fin
<,oloran fJJ ŞI reaCI1Vll respecti vi. montarea se poate face şi cu sirop Apathy, fără fixarea lamel. cu
. . .1) Colol~lrea CII JO/~I(ie albastru de tO/llidină acetie: 1) se întind sec- parafină.
tJl1J1~ pe lam~j 2) se )?lcu.ră 1-2 picături din soluţia de albastm de Rezultate: nucleii se colorează În albastru-violet, iar erllimlle
LOlu~(hna v . ~roaspat flltratj 3) se aplică O lamelă, punîndu-se între
v
acenc
tre În roşu-deschis, cu Scharlach, şi roşu-portocaliu, cu Sud.n.
ea ŞI lama o plcatură de apă sau glicerină şi apoi se examinează.
vRezllltate: n~c1~ii apar in albastru, iar mucopolizaharidele se colo- Prepararea soluţiei Seharlach R
reaza metacromauc Ifl roşu-purpuriu. Scharlach R . . 0,2-0,3 ,
I'repa,'area soh/ţiei albe/Jtm de tolllidină aretie Alcool etilic 70". .
SolUlie albastru .le toluidină 1%
Acctonă. . . . . .. . 50 mi
50 mi
Apă a c idifiată 1"1.. . . . . . .
.
.
.
20 mI
80 mI
Inainte de intrebuintare se agită bine şi se filtrează.
1\ b) CO/OT<:reel C'1/ bl:III~lluxi/iI/ă-f:u%iIlă: 1) alcool 700 j 2) hematoxilină- I'TI:p,II'"n'(/ solllţ id S"d"" III
layer;. .3) a~aj 4) eOZlllaj 5) apăj 6) deshidratare În alcool etilic 960.
!) .c1a.flhere I!\ creozot sau xilol-fe::icat, apoi cu xilo!. Montarea se fac~ Su.Jan /II . . . . . . . . . 0,2- 0,3 Il
11I!Il1ZIl1? s~qllll1ea pe la~nă ~u aju.torul unei spatule sau se introduce cu
Akool ctili~ . . . . . . . . 100 mi
~lll1a ~tJnga. lam~ 1Il ~mtahzor ŞI vcu ajutorul unui ac ţinut în mîna Se dizolvă la cald şi se ,ine la termostat 56° dtev
r ~h~StÎ ~e fo,caza seql un.c: pe. lama. Lama se scoate şi, după scurgerea con bine Închis. Se filtrează dupl răcire şi in.in
IL I Il 11I, se pun 1-2 pIcaturi de balsam şi se aplică lamela.
buin,are.
f
CONSER Vi\RJ::J\ P1ESELOR PEN TR U MUZE U
I. Metoda Melnikov-Razvedenkov
Pentru demonstra tii didactice şi ştiinţifice, ullele organe cu leziuni
s~ cni1servă, s.: m on tea ză şi se păstrează În mu zeu. 1. Lichid /ixator:
()rg.ln li I C.1re S': V.1 C'"lse rVa se p une Într- un vas, de preferinlă Formol comercial
100 mi
p.lI'.lld ipi pedic, cu fixa lO r (formol 10-20%) . Vasul trebuie să fie mare, Clorurl de pot~siu
5 II
ClI dimensiuni ca re Înt rec dimensiunile orga nului respectiv, cu o gură
Acetat de potasiu sau sodiu
Apă . . .. . . 30 II
lar.~ă de deschidere. La fund ul vasului se pune llll strat gros de vată, 900 mi

I'l'nlrtl C I ll rg;1I1u l '.1 nu "il1 :î ÎI1 c" nl act direc t cu ci. fapt care ar Îm -
piedi,·.l fi xa rea zo nl'i respecti "c ; la nevoie, se pune vată şi pe felele late-
rak .1 1.: vasu lui; pen tru o bună fi xare şi pătrundere il soluţie; fixatoare
in ele, organele trebuie seqionate, fără a modifica Însă forma şi ra-
porturile lor; sau se injcctează pe vase sau bronhii, cu seringa, soluria
Piesele stau În această solutie pînă se densifică În Întregime şi ca-
i)ală o culoare brullă-rnurda~ă. ~ri.n compr~rnare !1U se. m~i ~cu!ge din
vase singe roşu. Durata n~entlneru II~ a~e~sta ' soluţ~e v~naza dupa stru~­
tur" şi rnărimea organulUi de la 1 ZI pma l~ 14 Zile ŞI control':ll trebUIe
făcut zilnic. După fixare, organul ~e spală ŞI se usucă uşor CU ufon pen-
tru Îndepărtarea soluţiei fixatoare. , v •

fixatoare şi ap oi le pu nem În vasul cu fixator. 2. Alcool 90-96°, timp de 1-24 de ore,. 1!1. r~port cu marU1\ea
Organele 1I1icrocavitare ca re a u tendinţă să plutească (de exemplu organului , pînă ce piesele Îşi recapătă culoarea 111I\lala . •
plămÎnul) vor fi l1lenţinu te În lichidul fixator, atîrnîndu-se la partea 3. Lichid comer'l-'alor în care se montează organul In borcan:
lor inferioară o greutate care se aşază pe fundul vasului. Organul se Glicc rin ă .
. 600 mi
acoperă cu vată Îmbibată În fixa tOL Acetat de Na sau K
. 400 II
Apă. . . .
O rgan ele ca vitare se deschid şi se fixează, intinzîndu-le pe o placă
1000 mi

subţire de lemn , plastic, de plută sau cârton, de care se prind cu ace Il. Metoda Jores modificată
inoxidabile sau se cos cu UII fir de aţă, apoi se pun În vasul cu lichidul 1. Lichid / ixator:
fixator. Organele cavitare p ot fi păstrate şi fără a fi deschise; În acest Sulfat de sodiu
.
caz se evacuează conţinutul lor, se spală cu soluţie dorurată izotonÎcă Formol comercial aa
şi se umple cavitatea organului cu fixator sau cu vată Îmbibată cu
fixat or.
Cloral-hidrat } 50 I
Apă . . . . .
t 000 mi
In toa te caz urile de conservare a organelor, lichidul fixator va 1n această solutie preparatul se fixează În 2- 5 zile.
acoperi complet organul, iar după primele 24 de ore va fi schimbat cu 2. Spălare În apă timp de 1-2 zile.
unul proa spăt.
3. Lichid conservator:
Glieerină . • .
CONSERVAREA PIESELOR IN CULORI NATURALE 600 mI
Acetat de potasiu 300 11
Apă. . . . .
Conservarea pieselor anatomice În formol provoacă rapida lor de-
1000 mi

colorare. Se poate obţineo revenire relativă şi temporară

a culorilor In ambele metode, dacă. ~Iiceril~~ se obtine cu greutate, aluţia 1
prin tre:erea pieselor fi xate In alcool etilic sau metilic, timp de 1/ oră (lichidul conservator) poate fi inlocuita cu :

sau, I ora .. Este de preferat Însă ca organele şi ţesuturile modificate pato-

2 Azotat de potasiu 10 11
JO~IC, să fie c~nservate să-şi păstreze
astfel Încît culorile reale, aceasta
Clorură de sodiu
Ap ă . . . .
200 Il
atit III scopun demonstrative cît şi didactice. Pentru aceasta sînt mai
I 000 1111

lI~ultI' metode.;. toate insă prevăd trecerea organelor prin J lichide, a Montarea pieselor
caror compozlţl': v,lriază după autor. Prezentăm două metode:
Pentru montare, piesa se pune Într-un vas de sticlă parall lipipldlC
160 ~i se fixează Cll ată subtire, dar tare, pe o pIaeI( de stiell sau m i bine
~.

ti - NrcroP lia
t 1
 r~ " ramă 'ormală di n baghc[~ dc , ti clă sau . malerial plastic, ca re s~ v

,prijinii pe pereţii borc.lI~u llll . Cura borcanulUl. ca re este roda ta, va fi PAR TE A A IV-a
ermeric ÎI1chis5 cu o pJ.lC! de , lid5 dc asemene,i ' rodat;! şi ca re se lipeşle
v

ClI o p.15la . v · 1 f .
P.!> I.1 ' c prep.1J5 ,hll. lc.Ha ga l b~l1a de albIne 1 parte + co o .on~u
v

4 p:irp . CHC Se I "P~'L ~I 'c :lI11 CHCl.l. [tI o bagheta .• Ames ~ec~l ..se lIlta-
rqlc )1 'c p5' lrc.l/,] In hlocu rI . l:lr 111 momentu l mtrebuln{arll se re-
IOPC)IC v ' • • v

U .llr :i p.l>1.1 de 111))( I:, I C eC.1 precon lz~ta de Mendeleev care se

prcp.l r.l (hn: 12} PJql ccar5 .ga~)t:1.15 de albme + 500 păqi de colo-
IUI1IU I 20 1)31'\1 de 111111111 Incalzit la roşu +.3-5 păr{i ulei de in,
1.1IC " f,ed, Îl11prcul15. pin.l dispare spuma, apoI se Iasă să se răcească
)1 ,,,I,,I,f,ce
16
1 \IL Ind'Lll l.l pe I'CL.l rc borcan să se nOteze:
PRINCIPII GENERALE DE INTERPRETAM
"\ f ' . d.ll:t.
IlI.. .... 1 dP\H I . . . f : ob). Serviciul spitaliccsc A SEMIOLOGIEI MACROSCOPICE IN
111.1~lIl'~lIl
tii dl._ Il'L iullc ;t prcp:t.r:uului
Du ~1l0)1 h. li J n n:1l0mop:lt ologiI..' .lI .... :l:l: III li i ANATOMIA PATOLOGldt
1klgnu:, t!(uJ clinic .
tllll,)nd 1l1l~ro5 1..·opi('i
.,
:\(e351.1 legendă poate fi scrisă cu tuş neiru pe bucăti de celuloid, La necropsie, cadavrul poate prezenta la' nivelul diferitelor orpne
..rre ,c fixează in borcan. şi tesuturi modificări (leziuni) cu caractere variate, mai mul, Iau l1UU
pUţin evidente.

ICONOGRAFIA Pentru a pUtea defini şi preciza aceste modificări este nlCUtrl

Este indicat ca proroeolul de necrops.ie să fie !n,.so{it de o bog.ată.,ico­
n!lgrafie. Se vor facc scheme: t?pografl.~e, preclZln~ locul lezlUlllI l~
niv.:/ul !lrganului; ue 3Semel!ea, lotografl~ ~a~roscoplce vde .ansa,:n~lu ŞI
detaliu. pentru toate leziullllt: care preZInta J'!Ipor~an~a ~Idact~ca sau
~tiinlifică. Se vor lua toate masurile ca fotografIIle sa fie facute 111, con-
ditii bune. să loU aibă reflexe şi lîngă preparat, În cîmpul fvo~ograflc, se
Vii pune o linie gradatii În cm şi 111111, p~ntru a cu~~oaşte matlmea orga:
nului sau a leziunii . Pe aceste scheme ŞI fotografII se va nota, atuncI
cînd e:ste necesar, şi zona de unde s-a efectuat prelevan:a pentru exa-
menul histopato)ogic.
cetarea atenta atît a organului care prezinta modificarea, dt i
carea propriu-zisă, La ambele trebuie cercetate princiPil1ile=lt~;;1
fizice şi structurale, pentru a se putea raporta leziunea 1& ~
de organ. Aceste caractere se refera la volum (mare, ~, Eol11ll
difuza, nodulara etc.), culoare (albicios, alb-gălbui, ,l u' ro
şiu etc.), la consistentă (du,r, moale, elastic, friabil etc.).
Gruparea acestor caractere (Ieziuni elementare sau im In
mopatologice) permite să se definească modificarea rllplen.
buie să fie raportată la un simptom clinic, sindrom Iau bo I •
Cunoaşterea semiologiei macroscopice este prima etapa oll",,,torlf
În studiul anatomie; patologice.

,!
• MIJLOACELE DE CERCETARE MACROSC:C

I Cercetarea aspectului macrolcopic al oraan. •

,. ,iunilor patologice şi punerea in eVIdent a fuiuit
efectuează prin inspecţie, palpare, plreI,,", miwn Il
precum şi prin măsurarea ,i clntanr.. I fi .....,..
VOr fi examinate cu atentie, stabilindu e pOlift
~I

--- ..
 dircqi.l, dimensiunile (Iungime.l, la~imea şi adîncimea), marginile, culoa-
rea, eOllsis l enţa, grcur:ttca etc. . . '"
Organele şi forrn:t\iunile patol0 9lce. se examllle~za:
~) clllp" .'((J"lcr,·" lor '//11 (,'1 '/" '1/ 11/; 3) /1/ II lIIlml ŞI dllpa seqionarea 10)'.
l. EXt\ ~I\ NA R EA O RG AN E LO R IN SI TU
:t) I ns p ecţia
~c ecn:c lc.l/"J:
I'II:zell(" .\,/11 ,dJ.IC'lIld urg'llI/dlli ş i eventuale modificări de llumăr
(exemplu sp linc Slipral1l1 IllCr.lre).
I'o zi(ia orgallllllli ş i ,,,por/ll rile sa le cu organele vecine şi cu pereţii
cavităţii În care este CU n\illllL De exe!11plu, plămÎnul norma.1 ocupă, la
deschiderca cavită \ i i to r.lcicc o parte dm hemttoracele respectIv, pe clOd
plălllillll l cmfizcll1 .lt llS oc upă Jmrcg hcmitoracele.
1'011111/111 ş i dilll<?l/Sillllile or?,'lIll1llli pot fi normale, mărite sau mic-
şorate. . Se insistă asupra acestui examen, mai ales cînd se bănuieşte un pneu-
Forma org'II/lIll1i poate fi p ă strată sau variat modificată, de exemplu
form.1 m odifica tă a unui uter cu fibromiomatoză .
. IspretllL scrotlsci de pe orgal/, Îit mod normal subţire, transparentă,
l uci oasă, poate fi , ilt cazuri patologice, Îngroşat, mat, cu depOZite ade-
rente sau neaderente etc.
CapSlIla orgaJmllli poate fi n e tedă, subţire, transparentă sau Îngro-
şa d . opa că , integră sa u cu pierderi de substanţă, rupturi etc.
SlIpra!aţ a orgtll/ltllti, ltetedă sau neregulată, bombată sau Înfundată,
USC,lt .l sau ulllcd ă, luci o a s ă sau mată .
ClIloarea ext e rnă <1 orgalllllui, normală sau modificată În totalitate
sau nUlllai Într-o regiune. De exemplu: roşu, În hiperemie; galben, În
distrofia lipidi că; verzuie, în icter etc.
.· I-,pretlll fo nl/<Iţil/llilor Pdtologice este realizat prin: forma 101"
(plan ă , lt odulară, "cgctalttă, chistică, ulcerată), mărimea, CIIloarea; În
cazul pierderilor dc .<lIbs ttll/(ă "or fi cercetate cu atenţie ÎIJtillderea lor,
jorll/<1, II/argil/ile, fl/I/dl/I , culoarea etc.
b) Palparea
Se fa ce priit ,1păs.lrc u şoară asupra organului, pentru a nu distruge
lesulllrile. Se palpcază nt.1i Întîi organul În totalitate, apoi pe porţiuni,
puninJu-se in eviJcn\ă CVClltu.llclc modificări de mobilitate şi consistenţă.
Mobilitate'l org.1nului poate fi crescută, În cazul relaxării mijloacelor
de sustinere, sau scăzută, În cazul aderen!elor, care pot fi parţiale sau
164
totale. Organele care au fost aderente rămîn acoperite, dupl ~ta.'I"
1) in sil1l;
lor, cu un depozit de fibrină, care se poate rade uneori cu CUţltut,
sÎnd sub el zone hiperemiate şi ulcerate.
Consistenţa organ ului poate fi normală, crescută sau schutl, el ••-
lică sau f riabilă etc., zonal sau in totalitate. La plămin, vom cerceta-,
prin palpare, crepitaţiile, care pot fi normale, fine, abolite Iau cre.~
Vom cerceta, de asemenea, formaţiunile' patologice în ceea ce
veşte mobiLitatea lor faţă de planurile superficiale şi profunde, COJUir..
tm,a lor, care poate fi dură, moale, elastică, (riabilă etc.
c) Percuţia
Înainte de deschiderea cadavrului, se pot pune în evidenţă, prin plr-
cu ţie, starea cavităţilor viscerale, starea eventualelor formaţiuni patolo-
gice care proemină sub tegumente sau mărirea unui organ (ficat, 'plini).
motorax.
După deschiderea cadavrului, diferitele iumefactii sau tumori de 1.
nivelul organelor pot fi examinate şi prin percutie, pentru a pune in
evidenţă matitatea, submatitatea sau sonoritatea lor.
2. EXAMINAREA ORGANELOR SCOASE DIN. CADAVllU
La organele scoase din cadavru se cercetează, prin inspectie, pal-
pare, Încă o dată elementele notate anterior; în plus, oraanele vor
cîntări şi măsura, pentru a preciza greutatea şi dimensiunile lor.
3. EXAMINAREA ORGANELOR IN TIMPUL ŞI DUPA SBCT IONAllBA. LOI
a) Inspectia
Se cercetează:
Call1;tatea şi calitatea lichidului (aspect, culoare, tran'ptren,., r
ţie chimică etc.) care, eventual, se aflI În cavitl tîle uro selor IU
scurge spontan sau prin apăsare, la secţionarea unui orpn pUlnddm
tos sau cavitar.
AspeclIIl li culoarea suprafetei de secţiune a ors.nulul
t05, care pot fi normale sau modificate, zonal .IU n
plu: roşu, În hiperemie; galben, in di mofia IIpidiel;
• w
negru, m antracoza etc.
.
,-!.
 I/odijic;:jlil" I<lpOJlUlui dilll ll' cOJ'tic,du li medul'lr'l urgallului p;Jrell -
chilll~ros, De exem plu : ill sc l eroz~ ren a l ă, corticala es te neregular-redusă,
I'l' linel in gllllllerulll nell l)/.1 .lIniluit/id, conic.lla este m ă ril ă.
La org,/}/t.'IL' ctlvitt11L', după deschiderea lor, sţ! c<!rcerează: peretele,
care pu.He fi Îngroşar sa u slIb \iat; mprajaţa iI/temă (mu coasă, endoteliu),
nelcJă sali ncregu lal ă, cu depozite, vege tarii sa u ulceraţii, precizînd În
ald.lşi timp şi cu loa rea .1ceSLO r.l ; cavitatea, mă rită sau micşorată etc.;
cOllliml/ul c,/~ il;7(ii, cu rdcriri la c3 ntit:l re, culoare, rransparenră, aspect
(cl.lr, purulenr, hemor.lgic, rec.lloid etc.); plw de mbstanţă, reprezentat
I' l'In {n rll1.1\illni O re proell1in.1 În IUlllen ul organlliui sau duc la Îngroşarea
1','rClch". mim" dL"I/I"I..u(ii , lUi> (arma de exulcerarii (pierderi de sub-
\! 111/ "pC"'<I.llc Cl , e II llcl<'\C.l/:\ IIllina i mucoasa) sau ulceraţii (inte-
Il":.I1.1 '1 " <1.11'<: l'U l":ll Illlld" pcrc lelui organului n:spectiv). TII cazul
1" "le, li, I ,j., >lIh"·lIl l.i, " \.1 L<: rC<: t.1 cu ~ren!ie forma, Întindere.l, margi-
III..: I 1'<,,1111 Illnelu l," il le'U IU rill)r inconjurătoare etc.
":ll~[<:Jz.l in Îlltregime sau pe porriulli a supraferei
'l,' cowi,{t'lI(,/
,le- ' Cll" IIIl! .1 llr~.ll1l1ll1i 1'.11~IIc'hil\laros S'lU a pererelui organului eavirM
(dll r '.111 IIll).l le, eI .lsli,' \.11 1 fri.lhil cre.),
c) 1- \.ll11.:nlll olf.h:liv
. . S.: Jlu,l[~ eonsr.lta llii miru' fetid Je g<lllgrenă; Ull miros de putre-
I.lqlt; un IlllroS dc .llcoul, clom/orm. valeriană; acid dorhidrie, acetonă
(in Com.l Jiabetică), mi~J.1Ie amare (În into1Cicalii cu cianllră) ere. Aceste
IlllrOSU I'l ,~ percep, uneuri, b deschidaea cadavrului sau a unor organe
c'.lVIt.lH:.
CRITERllLE DE DIAGNOSTIC MACROSCOPIC
A N A TOMOPA TOLOGIC
-\111 prel .:nlJt nlllll .l idin c~raeterele sau lezillnile dementar.!
L'it':V.l
l.lre s~ por pline 111 evidl!lqă prin examenul macroscopic.
!'ICCML' CMaL'{er (Il!l.illn.: dl:lI1eIHară sau simptom anatolllopatologic)
IlI.\[ In pJrre II~
poare dd ini illsii modificarea pe care o prezintă
organul,
deoarece II lezlllllt: delll':IH.lJ'ă po,ne fi comună mai multor modificări.
166
.-.... . ... ee c'
De exemplu: consisten\a crescută a plămÎnului poate fi lalitl in
unei hiperemii active sau pasi ve, al unui infarct roşu, al unei n
sau forma\iuni tumorale etc.
Ca urmare, pentru a defini modificarea pe care o prozia _. OIIp,,"
este necesară gruparea intr-un tot a mai multe caractere (1. . . . . . . . . .
tare sau simptome anatomopatologice), totdeauna aceleaşi. De eurnphH
următoarele leziuni elementare, care se găsesc totdeauna fmpl'tUni
nivelul ficatului: mărirea volumului, marginile rotunjite, CII~II.: II.....
suprafata netedă, culoarea galbenă pe suprafaţa extemi ,. da aeql\lllla
aspectul unsuros etc. definesc leziunea de ficat cu Jislro/lt /P'fUI , DacI
Însă ficatul prezintă, pe lîngă unele din leziunile elementare te intri
În definirea distrofiei grase (mărirea volumului, capsula lJltinl., supraf
Ih!tcdă), şi ahc Icziuni e1cmcntare I,rccum: culoare alba-gllbule l i "
nuantă albăstruie, aspect slăninos etc., atuncI el pune an eVident It.: IU I
de licut cu distrofie ami!oidă. După cum ohservăm, unele Ieziuni el m~­
tare sînt comune ambelor distrofii, iar altele le diferenţiazi. permitind
pe această bază un diagnostic macroscopic. Dar nu numai ficatul pre.un
leziunile elementare care constituie distrofia amiloidă, ci ,i alte oraane
rinichi, splină etc. şi care, raportate la cauza constatată 1& ntcto _
de exemplu: o supuraţie cronică - pem1it ~tabilirea Intillţii utom
patologice, a sindromului şi a bolii.
Criteriile după care sc pot stabili din punct de vedeJt mattt'tl• •
leziunile sindroamelor şi ale bolilor sînt foarte variate. Fice:
nile elementare poate fi luată drept criteriu de ba~1 al '~~ti
(leziune elementară de bază a investigaţiei), iar colll.lt.
adjuvante, toate Însă concurind la stabilirea diagnosticului tnC)rfilJl'l'"
Astfel putem socoti drept leziune elementară de baali a ir'.-nllt&@11
dintre Iezi unile elementare care ţin de: volum, lanul, 10 ttll*.~
capsulei, conţinut, plus de substan\ă, minus de sub tanţ e
leziunilor elementare, drept criterii adjuvante.
Aşa cum am arătat, pentru stabilirea URII; tlia'''OJtl~ COltiI
logic macroscopic nu este suficientă prezenţa unui si et f
leziune elementară (de exemplu: volumul marit), el este "b 01", 61
torie gmpart'a IIlll/TOr !ez;ul/iior elemeurme t,mleler; ,. e t ,"fi,
pectifJe.
In cele ce urmează. se exemplifid, pentru
.nu '~~I.:=:t~:t~
anatomopatologic macroscopic, detcriere
leziunilor care se pot observa 1 nivelul un r arpnl
executării neeropSiei (tabelele II-VIII).
 -
Tab.lul II I
EXAMENUL DUREI MA TER
I EXAMENUL INIMII INAINTE DE SECTIONARE
In totalitate

j l
Cu Ingro,area pereplor li dilata,ia
Sl'll1iflu id sa u în cl! egat, si tuat Între d" ra ma ter şi calo ra Duri { cavitltilor
Pr('zr1l(tT
dr singr
f cranianil - bemalom mrningian rxtradu ra l . A
Par,ial
- eo,d bOtlin
localizare la wn"k."" .lIn,
Sernifluid sau Închegat, si cuat sub dura maUr, compnffilOd {
t emisfera rfspecdvă - hematom men ingian slIbdu ral " "0' Om Localizare.la "enl,ie.I.1 tI,e"
Cu dilatarea ."iul.i tI,e"
Cu dilatarea "enl,k.I.I.i tI,e,t
Jnglo,(,iri
ilie
durei m:uer
I C u s uprn(:l~a C'x (rrnll neregulatll, cu tra cturi fibroase,
adcrel1tă b ca Iota cra n iană - pah imenÎngită externă
Cu suprafa ţa inte!nă ~creg ~J a t ă , cu , trac~uri. Ji~roase!
Moale Cu dilatarea ."i.l.i IIin,
Fluei, dţcoloratl difuz, cu aspect de
carne ,inutl in apl fierbinte. sau plta-
t ':ldC'CrIHă la leptomcllJnge Ş I cr eter pah,memnglta Interna ti, cu aspect tigrat - mioClfrJOI.
Inimii mică
{ Cu forma păstrată şi culoare normali _ "t'o/i" inimii
Cu forma păstrată şi culoare bruni _ .',ofi. I".nii
Coleqie p urulentă ci rcumscrisă, situată intre os şi dura
malrr - abces rx tradu ral
Rotu nd ă, Înca psubt5, bine circumscrisă , de mărime varia- EXAMENUL IN SITU AL INTESTINULUI SUBTIRE
Formfl/iulli
bilă. cu V;tse proeminente, de consistenţă dură sau !'l0:tJe ,
Il od"/,, re roză- cenuşi e pe seqiune cu aspect fasciculat - memng.om Prezenţa unui segment intestinal anormal. care proeminl
Jdem, cu granulatii calca re - psamom In fund de sac la o distanţă de 30-60 cm de val vuia
Limitare, enucleabile, roşiatice, cu zone hemoragice ii
ileo-cecală - di"ertic.1 Mecltel
vase dilatate - metastaze sarcomatoase
Modificări
Pătrunderea (telescoparea) unei porţiuni de intestin Intr-o
portiune de intestin supra- Sau subiacentl _ in".,in.,.
d. pozitit ) intestinală

Il Rilsucirea unei anse jejuno-ileale pe axul mezenteric' an. a

este foarte dilatat;;. uneori edemAliatil.ro.ie-violac;..cu
depozite fibrinoase - "ol"./u. •
Aderenţe d<; tip .fib~os Intre ansele i~t.stinale _ .'''',i". ,e
AbHla,e c/JJ'.,glCal" a unor anle, In .cop terapeutic
Mlrit {
Tab.lul fII

EXAMENUL LEPTOMENINGELUI Micşorat -CU transformarea intellinullii

{ Intr-un cordon fibros. firi lumea
-,. .plnie intf"Îllc/.
Colorati, albă-Iăploasă, cu o substanţă de aspect gela-
tinos, cu vasele hipcrcmiate - edem leptomeningian Modifică,i
de <a/ibm 1 nelor SlenOZite - tli/.,.,,, in,,,-
,In selmentele de deuup.. 1.0-

CuJortl(i~ rOlie difuză, cu singe situat deasupra şi În tin.l. ",ment.,.

interiorul leptomeningelui - l.ptommingită h.mo,agică Mărit La nivelul colonului. cu hiper-
trofia musculaturii ,erelelui _
Modifică ..i
Coloralie aIbă-gălbui. sau galbmă-ve,zui" cu benzi sau
depozite purulente pe leptomeningele Ingroşat, netransparent
1 me,.co/on con,enit.
d. - leptOllltl/ingită pu,ulmtii

j
Localizate Cu lumenul transformat Intr-un
e%rct/ie
C" (fIIlflali; galbene-cenu#i, uneori abia vizibile, situate canal IngUII. care lui ,1 pl_
mai ales de-a lungul vaselor, ÎnsOlite de o substanţa găI­ MiCfOrat rrundl cu Ireutate un . tilet _
buic. gelatiniforl115, situată la baza creierului ltptome- IIenor'
ningilii t"beTeNloasă
Vio/.cee-inchi.i, cu peretele l"lro,a .. (riabil. cu lU,raflţa

168
Plăci albicioase, laptoase, opace, Ingrolate
ni"g;tii cronică
leptome- Modifică,i
de culoare
I acoperită de depozite fibriDohemora.ice _ Inf.rr'i..,. H-
mo,.,icii
Zon' "io/.cee c"
venal-inelar -
".n.I.,ii ,.II"",-c'''./ii. dl.puii irUl-
'"""c,,/or,

JOI
 1
Tab.I"I V II
EX.H IE NUL INTESTINULU I OUPA SECŢ I ONARE
Ş I OESCHIDERE .;>0 /
EXAMENUL FICATULUI
( ( Exct:s de gaze - meteorism •
Ex ces de materii feca le solide ( Suprafatl regulati, netedl, CU ....... ~ (aou:
I
I lI i cii conuipaţie cro-
:\form.ll mici, alternativ brune li galbene) pe ..........
n:od i fi ell , Nlatcrii fe~a Jc solid e, im pregnat\! cu săruri de terni fi de .ectiune - lir:.1 c."''-c (III
ca lor - coproli{i
COIJ/illJl tu l Suprafatl netecll, nt,ie, cu pllncte .,.,
aspecte (mu.:oasă
J
I
c,r'l'it.i/ii 1muExces de secre{ic de Jifcritt!
cop urulenră, sanguino lc-ntă eec.) _ enterită tecfiune le ,curge .'nle, iar rqprafaţe d. ftClilllII

I { Dc.:o/or.lC - icter prin retentie. are o culoare rllfie-bruni unifonnl _ C'I/IJpftIr "MIrI
Suprafata netedi, capsula .ub -.illlll; 111,..

I
I Singe roşu sau negru, În caz de ulcer sa" cancer
Pscudomcmbranc -
Calculi - litiază
enterită mucomembranoasă
P.lrazi{i - parazitoză

Edema{iară, hipcremiată acută

Fic:at mare
c:u forma
păstrată
ConsisteRfă
dură
de nqiune palida, albl-allbuie, cu o nUlnll
truie eran.lucidl - fit., .mi/oltl
Suprafarl netedă IIU UfOr ltanu1arl, de culoare
galbenă-verzuie; pe 'uprafa,a de IICtlun., inaule
-a...

cenufii, rOUte .au brune, pe fondul venui al taurului

din jur - ciru", hi'ertrofi~, firu..
A SP C': h'
al" J - enlerita
Alrofiată, netedă, subrire - enterită c:ronică atrofic~ ,ia"",,,.,.
Ingroşată, uneori cu ridicături papilare - enterită
mUCOclSl.!'1
I rronică hipertro/ică
Suprafatl netedl, clplull tntiJul, Iderente d. . .
poele Vllcinc; pe ,uPtara,1 de IICtillne tlce JiI1L1,.
Forma{iuni Sesile sau pediculate, unice sau multiple; cu Supra-
brun-palid (amintind piltra de alIn), tr,n,lutld, unt..
\·eg~ran tc fara netedă sau uşor mame/onată _ polip sau poli- ori cu mici lone hiperemIae _ liN' ti;,. 11/11" ....
poză ge"it..1 (ficat Iilez) la nou-nllcur
Sesile sau pediculare, conopidiforme, cu zone de
Ilc..:roză şi uJceratii - ,,,rcinom

Roşieeice, la nivelul ileonului eerminal (plăcile Consisrenfă Suprafali netedl, "piuI. Intin". "'Ireial
iire, culoare galbenl-palldl, rq,rafaţe cft ....~...,•.:
er
Per ), cu axul mare paralel cu axul longitudinal moale
Pl.:'retdl.:' II ineeseinului - ulceraţie ti/ică { galbeni, cu apeet unluroa _ fire, "", ".., ....'"
Rocunde sau oval are, cu comur regulae _ ulcer
rimplu e"lol, /ie., din .o/i in/,cl;""" etc.
\
Roeunde sau alungiee, cu marginile eăiaec drepe,
localizaee la nivelul unei guri de anaseomoză _
wlcer p.ptic
Transversale, circulare, perpcndiculare pe axul lon-
( Consistenri
duri
Supr.fatl netedă 1111 \IfOt ",nularl; pe tup,."
{ de sectiune, noduli mici, bruni-vlrlui 1111 ......' .....ul
gieudinal al imcscinului, cu marginile groase, dezlipite
li cu granularii - ulceraţie tuberculoasă - ciTozii cololl"';cl
Puncriforme, multiple - enterite

{ In cavllarea perironeală liberă _ febră tifoidă

In caVllatca segmemaeă - tuberc:ulozii
Fic:at mic
cu formă FI ••c, friabill "PIuI. "" ...rlaJ " _un.
păUroltă
difluent, II rtlGI Utor, ... omo...., d. cllloue
Cic.ltri(~ I ti/oidă
Liniare, neeede, albicioase sau pigmencaee _ febră blnl-poreoe.liI - .'roll, """" .",,,
1 Inelare, srenozame, rigide - enterită tuberculoasii
Conliuen,i
moal.
(di.trofie roxlcl ltepadc • n'MIII cRfud
EiclCUlui),
AceI'lti UM'CItI. tRIl d. cutol'" ,.". -./It
IO/Î. "nI" " /I.",hd
AClI••,i ca,..~ In" 4.
c.,.. IIOjlIlor p1b'Â' " ""1
~, ..
.".". , . " . fi
1;:
170 • /lr."""i
 EXA.\ lENUL PLĂ ~lIN ILOR Tabelul IV

I
rn tOt3lit~te Cu pl5minul mara, d~:orită conţinutului său ~cnan,
f moale, Cu l'lJ.5[ICÎtJ,Cl':t c:minuiUă. de culo:lre ecnu-
Diminuate
I )IC-rOL-pabJl, pc
.1eUl gt:ner,d'zal
Sl'qJU;'C, palid, UScat _ em/tzem

Cr~pitaţii Zonal Cu VCllculc mari )' benzi sclcroasc _

{ bulos emfIzem

rn tOtarItate {morţi
Cobps, atdectallC ,"u pl5min fetal In nou-născuţii
Abolite

Zonal { rn diferi~e condensări pulm~nare (pneumonie, bron-

hopneumoOlc, tubercul oză. In ta rc!, cancer Ctc.)

Culoare roşi:-înch isă, cu depozite. de fibrină pe

pleura viscerala; supra faţa de seCţIune cu aspect
~ran~lar, ~cat, roşu - pneumonie in faza de hepa-
tlzaţ,~ rOlle

CuJo:lre cenuşie, pe seqiune uşo r umed] iar prin

radere cu cuţitul Se obţine o cantitate mică de lichid
vîscos tulbure - pneumom e in faza de hepal,zali.
cenu,;e
Culoare galbenă, pe «Cliune de aspect spongios;
Condensări tntinse se scurge un lichid abundent tulbure, cu granubţii
(difuze lobare) galbene - pneumonie în faza de hepalizaţle galbenă
Roşu, cu aspectul cărnii proaspete _ pneumome
croniCii (carnificape)
Galben-cenuşiu pe seCţiune, uscat, friabil, uneori cu
zone de ramolire - pneumonie tubereuloasă
Roz-pal sau cenuşiu-albicios, neted, uscat, pe sec-
ţiune Ca un bloc dur, sderos - pneumonie "lbă
sifiJitică congenitaLă (Ia nou-născuţii mor,i)
Brun-albăstrui, retractat; pe suprafaţa de sec-
A, Modificiri ţiune, uscat sau uşor um~d - atdectazie pulmonară
tie consistmţi Aspect pestriţ pe seqiune prin confluarea zonelor
de hepatizatie - bronhopneumonie pseud%bară

Galbene-cenuşii, de mirime variabilă,

localizate subpleural - IIfect primar
Unice tube'Clllos
Albicioase, s1ininoase, mai mult sau
Consiltmţi mai putin delimitate, situate rn regiu-
cnm.ti nea hilari - c/lllce, nod"'-,
Aspect pesuiţ, cu noduli de culoar\:
v:ariati, ţDipriştiati neregulat, cenuati
deseori de o bronbioli; la presiUlle,
apar dopuri purulente - .1"tJfi60l_
mo_
CoacIeIISIri lIodulan De cublare cenuşie, de ml rimi ,i
aspecn vatiabile, cu focare ele lIecrod
cellUfii CII aspecr bdllllOl - ......
Maldple ' ' .._..oai,· tIfIl ... "",,MI,'.
toate ele aceaap l1li-
ele m. sau _ lIIidt
..W • .
 "
După cum rezultă din eX~I!lplele, preze~tate" leziunea element~ră de
la ca re S-:l pornit pClllru stabilirea d,a,gnoSticulu, ~ n at?mop~to l?g!c ma-
ero,copie )i care a fost luată drept lezlllIIe deAbaza Aa IIlvestt gapel P ? at~ A
J
fi fO.HIC \' ariaIă. de excmplu: prcze nla de sInge, IIl groşa re , form.al.1U121
nodu l.uc (l~ dlll" 1I/(lIa)," c ulo.~ rca (Ia ,Ieptom.enin ge), volumul (Ia ,1I1lma,
ficar), consistenta (Ia planu11I), pOZlpa, callbrul, culoarea, con pnutul,
aspec tul peretilor (Ia intestin ),
J\lodalitătile de sistematizare şi grupare ,a leziuni!or ,eleme~tare ~ot ,1 8
fi foarte numeroase. dar simprolllul Illorfologlc cel mat eVident In semlo-
logi.l m orfo l ogică, ca şi În cea clinică, trebuie să fie acela, care atrage,
În· primul rînd. atentia şi oglindc~tc aceeaşi teiUlică de examlJlare macro-
~l'Opică: inspeqie, palpare, percuţte. .
in sllldiui analitic pc carc-I fa ccm dup ă expunerea capltolelor de
"tchnic.] nccropsiei" şi În prczcn tarea scmiologiei allatomopatologi~e cu
tii reri le cnli t ă ti şi sindroame, am lua t drcpt PUllct de plecare lezlllnea
elcmelHară de bază a investigatiei: forma leziunii,
La acest caractcr de bază al investigatiei, care este evident şi cuprin-
zător şi in care se pot incadra. şi intrica diferite .entită5i anatomopatolo-
gice, sind roame şi boli, s-au adăugat, În mod o~hgat.?nu, celelalte c~ra.:::
tere care lin de mărime, număr, culoare, consistenţa et~., dre.p.t crlten~
adjuvantc, N/lmai toate aceste caractere la UII loc permIt stabIlirea unuI
"iagllos I ic ,1IIt1 lama patologic IIl<1croscopic.
Pentru completarea semiologiei şi a diagnosticului anatomopatologlc
cu etiopa togenia sa, exal1lClllI1 histopatologic şi citologie, ~xame!1ul. bacte-
riologic, virusologic, parazitologic etc. trebuie să intre obhgatorlu m uzul
curent al laboratorului. fiind executate de specialişti. permit stabilirea diagnosticului
La unele sindroame şi . entităţi anatomopatologice, am adăugat; şi morfopatologic, de sindrom sau boală de c:C1NH
cîteva dale foarte sumare de semiologie clinică şi radiologică, pentru a Diagnosticul anatomopatologic,
, exemplifica necesitatea urmăririi corespondenţei' dintre semiologia clinică, laborator, /umizate de foaia de obserwţu
radiologica şi semiologia anatomopatologică. evoluţiei /iziopatologice şi înlănţuirea ta~:Z:=:
Fonnele de bază ale leziunilor sînt

FORMELE DE BAZĂ MACROSCOPICE ALE LEZIUNILOR t. LEZIUNEA DE FOaMA

(fii. 136-t)
Leziunile, din punct de vedere macroscopic, pot îmbrăca variate Se dezvoltă în grosimea organului
{urme de bază (fig. 136). Forme de bază asemănătoare pot prezenta organului cavitar. determinînd moiiific:lri.
Însă leziuni indiferent de etiologie, de morfopatogeneză, de proces mor- mului. Această leziune elementară poate
fopatologic (distrofic, circulator, infJamator, neoplazic), de evolUţie şi de organ ului parenchimatos (de eKemplu'
localizare (piele, mucoase, organ parenchimatos sau în peretele unui organ
cavitar). Pentru diagnusticul anatol11opatologic macroscopic este obliga- cardiac) sau la ingroşarea peretelui c,~==:!;~
matoza difuză a uterului, hipertrofia
roriu, aşa cum s-a arătat, să se cerceteze, pe lîngă caracterul morfologic nea de formă difuză poate duce
de bază al investigaţiei, care ţine de "forma Iezi unii" , şi celelalte carac-
tere ale Iezi unii respective. Toate aceste caractere. luate ca un tot, ne exemplu: organe atroflate c:o~tc~
difuză acută a ficatului etc.)
.,r.
172
 r i,."..:'....
;~~.

'"

Fig 1.17. - 1 ('p IOf1ll' nill g il:l purulentă.

Fig . 138. - Pericardită fibrinoasă.

Fig. 140. - Pneumonie lobarll.

c- Fig. 139. - MacrogJosic. FI". 142. - MetallaJIl IImfoll!1llalo

17·1 nare. anceroale (mrl nom mallaRJ

•
 Acest caracter de bază al investigatiei trebuie si fie cor.lat, ta. ......
obligatoriu, cu alte caractere (mărime, culoare, consiatenţl etc), ,.."
a putea stabili diagnosticul anatomopatologic macroscopic.
Vom da cîteva exemple.
La nivelul pielii, leziunea de formă difuză poate fi ~I'=l
printr-un edem. Pentru a putea stabili Însă ce lei de edem ate
sa ne referim şi la celelalte caraCtere: conliltenţl (duri au mo
loare (albă, roşiatică, violacee). Astfel: un edem aituat la nivth
ţiunii superioare a toracelui - umeri, gît, fal' ti membre IUperlUR
de culoare cianotică - edem D'n pelerină • Un edem g.n:::~~~
culoare violacee, de consistentă moale, care 1l1li prin .pa.....
godeului - edem cardiac.
La nivelul sinului, leziunea difuză poate fi reprezenhtl fi. plrm• •:
mărire a volumului, fie printr-o micşorare a acestuia. Sinlurl mlW.
volumului nu permite stabilirea diagnolticului, clar cercedn
Fig . 1·/-1 . - Hipcnrofic: ~onccll[rică a inimii. caractere, şi anume aspectul de coajă de portocall .1 -au mm,M1I-
Fig . J.l4 B. - Fibromiom difuz imramural ulerin. -+
, consistenta crescută a sînului, putem stabili un
cancer masiv. La fel leziunea difuză poate duce 1. o ndltarlllif
I mului sînului. care. corelată cu renactia mamelonulul
formatiuni dure, aderentă de planurile supra- fi IUtlia~1II,1
'- ...
I diagnosticului de schi, mama,.
La nivelul rinichiului, leziunea de forml
rea în totalitate a organului. Pentru stabilirea dl'lari'Dnlftl
. toriu să cercetăm şi celelalte caractere (tabelul IX).
,} l'

I
SupraEI" olteell { c:=~
Capiull BIIdoroli iii

Rinichi
ml,i,
Fig. 146. - Sarcom al colonului. Culoar.

La n;fJ,lul tfomp,' ".1Ift

peretelui. care, cOI~.I•• ,fai"
+- Fi~. 14J. - Cancer infihrativ al colonului.
gnolticului microscopic {lIlbllllill.
I Î/i
U-N_pal.
 Tnbel,,1 X
Pentru a 5tabili
LuJo.trc roşie
[ Con\lIlu{ purulent { Sa/pmgll.1 (lCU / fl terul pe care-l soc:oUi
zarea (piele,
L"C'Jluşic

Per-fU}e
[ CUIO.lrl'
Continut purulent
rraÎect Jlrrcgul:lt { Sfilpmgtl n eJol1lcă
Xl-XIV).

.'alpmgellll
;ngrOfat
-[ Culoare aibă-cenuşie
Conpnut cazeos
Gr.1Ilul<llli ceJluşil { T"berculoză
J \
Lulo.1H' IOŞlc+Îl1chis.l {

I Conpnut hcmatle coagulat

Prl'lcl1p pbruuC'1 s;tu a embrionului
Sarei"ii 'ubară

2. LLZIU [A DE FOR MĂ PL ANĂ

(fig. 136-2)
<'c g.lSCşIC la supr.lfap orga nul ui, este regulată sau neregulată, mai
'nu 1 \.lU mai putin Întinsă, ncrel iefa tă sau foarte pu~in reliefată. De
l'\l"lll'lu. hemangiolllul plan al fqei (fig. 147), nevul pigmentar plan al
piclrr (lIg. 148) etc.

,
 I \
~
\

\
\
. , Fig. H7. - Melastau sarcomatoase la ninlul ficatuluI.
- f"'
. \.
.l f
.' ~ ., ..
. ,.1 ' -.'
. . o·:{

fnl\ld ,db __ pll'Il h.. F,~ 1H . Noduli lilllfogran u iuIII3tOşi din

splină:
tigl. - limflJ!:.\nghonii de la ni\'dul hilului splinei .

Fig. 11'. - Meeueue can-

Fig . 156. - Metastază canceroasi la nivelul splinei.
ceroase la nivelul inimii.

182
 I
l.~%;un~ nodul.,ii

In plin parenchim flră să A.cele

-
la suprafata organului
proemine
F,.ro", ""'.1
C'II/cer bef!4"c
. C.llr" pulrrrOIlIl ,
Localizarea - Proemină la suprafata organului
{ Idem
- Situată. In
organ cavitar grosimea peretelui unui { Fii""". .'e,ill

- Proemină In interiorul unui conduct, { T.",oll,. miri

obstrulndu-I ill"'.",II';cvI

Limitele
1-- Nete, bine contura te, permit enudea- { Ad,IJo",
rea lui FI."'",
/ elC.
nodulului ' / - Estompate, neregulate, cu prelungiri I
' _ aderente
In tesuturile Invecinate de care .sfnt l Cllllce,

Fig. 160. Metas t"," canceroase la

nivelul uterului (melanom malign). Fig. 161. - Osteosarcom.
lA lIitltlul pielii
După mărime deosebim mai multe aspecte: granulaţii submiliare
ro runde, izolate, mai mici decît un bob de mei, mai uşor vizibile cu lupa
r Albl-BllbUll, CU tII-
- [ gumente nemadln.
{!f;-
(de exemplu: grallula,ii siibmiliare tubercuIQase); granlllaţii miliare ro- , eate r.
runde, izolat.:, de mărimea unui bob de mei (de exemplu: granulafiile
I[
Albl·.idtlit. cu ...
miliare ruberculoase, microabcesele etc.); nod,/lii propriu-zişi, rotunzi, - prCt de vlrreJuri fi ',6"""
izola,i sau conglomerati, de mărimi variabile, mici sau foarte mari (abce- secţiune

sul, IlIberculomul, goma sifilitică, lipomul, metastazele canceroase).

Pe lîngă acest caracter de bază (leziune elementară), se vor cerceta
ii celelalte caractere ilIe leziunii respective, pentru a putea stabili U/1
diagnmlic macroscopic (tabelele XV-XVIII). Leziune
Neaderentă
de plan!!rilc
L[ MUldPle, d. mi.
rimi varlete .109l...
cu PltII prllIIIIlcUI
supra- ,.
nodularl subiacente
'1- . -
Conlllten,1
.eb.utl
au u

~
Aderenti Albleio.... mara u ..
de pl.nuril. a.pnel.., IIleerati ••u "",
lupra·
/ rUltoul
,i .ubileente r Albicioll.I, CII 'IP" •
lp',te, zone d. n.8tOJII ,1

...
 Tabellli XV II Fi g. 161 . - Mctast:ll.c canccr03SC intestinal,· (mela·
L."l uivelul fica tul,,;
nom malign) .
G.i l"u; .
CO Il{iIlUC v îscos purulent Aba,.
Mki [
/ 7.0 ,111 co n gcs ti vă periferică { !JJt!lJllce
)1
lIlultiple "'-[ G, lbe ll c sau galbene-celluşii Grmllilaţii
leziune 17.(J Ia[c sa li co nrJu c l1Cc { tuberculOltse
•
IIo dul :H.l

/
'l-,:uCIIll j urat
(ranile
(C lltru
dc
UIlCOt, j IIc c rO Z ilC,
benzi sclcroasc .re-
111 - {Ficat
5c! erogomOJ
,
.~ .

- [ CuIo?n: roşie, cu cavicăţi pline { Hemangiom

"'- cu s inge cavernOf

C~du;ln' ;'\ Ibicioas~. j7.o l~te, proc-rC

I I11I11 CI1{C sa u deprlll1<lCl'
C () I1 S I.S ( c: n~a- 1110:1 I C S:l ll
Zo nt' d c: I1l'c roză şi hClllur.l gi i
10
d ura-
centru
al/cer

Tabellli XVllI
L" lIivel,,1 laringel"i

G,.,ulltla{ii
{ tllberwloase

!\[ ărimc v:lri :u .î

l.eziUII C'
llndu J:u :l rl\olUlldc
('o ll 'ii'itl' lIt <'i dur ă
{ GO III., sifilitic;;

fII g': IH·r.11

l;\ h ,'
1111(1, binc l illlÎ - f

i
[Jure
I'olip
)ItU:llt' I1I J I ;tlt·o;; p l' cur7ilc
\'oea l.;

4. LEZIUNEA DE FORMA VEGETANTA

(fig 13(,·,1 - a. b, c. d. e)

Pl czilll:i .lSp~Ll~ ~i Ill.trilllJ v.lriabilc, CilrC procmină la suprafaţa

ullui organ sau În interiorul IUlllcnului unui organ cavitar (exemple de
la fig. 162 pînă la 165). Forma vegetantă poate pr~ellta mai multe
aspecte: forma sesilă (fig. lJ6-4 a) - formaţiunea proemmcntă este legată
direct de suprafaţa organului rcspectiv, fără picior de implantare (de
exemplu: ncvul scsil); forma fUlIgoasă (fig. 136-4 b) - cu un picior scurt
şi o bază largă de implantare; forma polipoasă (fig. 136-4 c) _ de
aspectul unei pere sau al ullei limbi de clopot, cu extremitatea liberă mai
mare, cu un picior lung şi o bază de implantare strîmtă (de exemplu:
polip nazal, polip illlcstinal. polip utcrin CIC.); forma papilară
FiS. 163 A ,i B. - Polipoll mc..t1n I ('1
186
 I 1' "

I
I

I
.1

Fig . 164. - fibrom tHcrin submucos .

Fig, 165, - Chist papilifer de ovar,
(fig, lJ6--f el) - excrescenră
purin de ramific,ată,
cu dif~rite mărimi,
picior ele implanra re >clI n (de exemplu : papi/omul p,~IIJ, can5crul veg :
1.1 111 eIC.); /orlJl,; tlmtlritic.l (fig. 06-4 e) .sau ~OnOP!~I.rorma, bogat eŞI
mulliplll r.lmi[jcată (de exemplu pere rele Chlswhu papi/ller de ovar). .
Pe
g
Iill ă această Icziulle elementară
ele investigare, se vor cerceta ŞI
eciel.J lI e caractere ca re rin de consistenfă (tabelul XIX).
Fig . /66. - Rinichi polichistic.
'-('linll(' veg etal1tă Tabelul XIX F'i·
· . -
/61 Chis"• hidatic .1
ficatului.
Polip gaJ//'ic
forll1.1~iul1ji /Moa lc Cancer g.151ric l're.
/ "Dură Corn Clllanat
Co n ~ i s [ t: f)Ft
Tuberculoză gastricii
fOl1na hipe/'l/'oficii
"'b.,zei de /,vloalc
impbnrarc { Polip
"Dură
.In
Infilrrotă
peretele
Organ ului
{ Cancer

De asemenea se va cercera: culoarea formatiunii, este dacă ulcerară

sau nu, dacă obsrruează
.Iau nu lumenul organului, modificările formei
organu/ui (invaginarea intesrinală provocară de un polip) ere.

5, I.EZIUNEA DE FORMA VEZICULARA SAU CHISTICĂ

(fig. 136-5)

Esre rorundă, sferică, cavitară,

cu una sau mai multe cu cavităti, Fig. 161 B. - Hidf!>•• lpin (H) '1
flbro
CavirăriJe
un perere propriu nered sau neregulat, denumit membrana chistll/lli. miom .Inlr.lmura I d If Ul ,1 ulerului (1)
POt fi goale sau pline, cu un continut gazos, lichid, semilichid
188
... Fig . /61 . - ehi t d.rmoid
•
t
 sau pă< tos, dc aspcctc, varial c, e,a în ril,lichiul poli~histi~ (fig. 166),. chiseul
hit/,lIie (fig. 167), chr sllIl ova~r3n,. c!lI,; tl! J e1e~mo~d
([I g. 168), l1JelrosaJ_ ,
prll X (fig, 168 li), pncuJll a loza c1l1Stl ca llrtestlnala (fI g. 169) etc. A cest
carac ter dc bază (forma ve7 iClI 13ră sa u chisrică) se va corel a cu celelalte
V
I
ca ra ctCre ale leziunii, pentru a se stabili
diag~lOsticu l anatomopatologic maCro~
I
SCO plC.
a) De exemplu dacă la nivelul
p/ămil7/1/ui se găseso leziuni de formă
chislică p line cu aer di ag nosti cul poate
fi dc emfizem bulO,s

tU
Sli 1
- Formaţiune
pcrete foarte
' ,Ş I transpa-
) Pre
I sa u chist aerian:

. b 1
-emfizem u os
rent
- Forma\i une (
liJllita lă de o cap- - chist aerian
Cntrni tuberculoasă pulmo-
s u l ă conjunc tivă " Fig. 171. -
narl.
b) Dacă la nivelul ovamlui se ob-
se rvă leziuni de formă chistică putin ....
vollllllinoase, diagnosticul poate fi de: Fig. I l O. - Ulcer nritos•
ch iH lu tcinic, endollletrioză, sarcină
Ilk /(,9
o variană ele. Numai cercetarea celor-
lalte caraClcre sau simptome anatomo-
- 1'''''''''''''''',1 c"istid i,, - patologice va permite stabi'l irea dia-
''''''''01.1, gnosticului macroscopic:
Con\in llt \'iscos, murdar, de nU;1I11ă f d . w

l iocolarie 1 - en ometTioza
Con\inut hematic, pereli galbcni ( _ chist luteinic
Continut lichid. sero-citrin ( _ chist simplII
COlltinut lichid gelaliJlos. li,mpcde {
S.1U IlIlbure. opac, alb-cenuşIU sau
brlln-ciocolatiu
I
- chistom mllcinos
Cu mase vegetante, mOI, Care pro- J
cmină în interiorul chistlliui \ - chistom vegetant
6, LEZIUNEA DE FORMĂ UJ.CERO-NECROTICA

bte o picrdere de substanţă

care poate fi primitivă
(fig. 136-6)
sau .<e~lI1ldară (fig, 136 - r.
2', J', 4') şi
care se poate dezvolta pe ori-
care dlJltre formele enumerate mai sus, forma, După adÎn- mărimea şi
190
~ .. 4- FIg. /11 - C. "rn. lublrilllh.......~

T
a

' i'
I
I
I
cimea ei, pierderea de SUbstanţă poate P.......
anume: fimra este alungită, liniară, superfici•• Ql.
r
ficiilo naturale, piele, mUCOIie etc.; /iI,"'" "Ult' .'"
1I~1l(
, de origine congenitală sau ci,tigatl. prin ~
I I
I mală sau patologică, care fntreţine filtul.; PIlit
,I I două organe cavitare Între ele, un organ CIUI/'
iOI".'.
I

i ,I
·1
I
I cu exteriorul etc.; escoTiatia este luperfici.W,
straturi ale epidermului; exulceTIlti« iaU ~
interesează numai epidermul pielii .au nlUllaÎ mu......
,::c:
~
I I
I

1·
I
I şească limitele acesteia; ulceTlllia este mai prof'uoda
I
straturile pielii sau ale organului cavitar; 1:...".. lIIte o 1
stantă de la nivelul unui organ parenchimatos, care elte mC:cJQ,p;""t'l
un perete care reprezintă reaqia organismului i care 1in.1IIIfI1\"~M/II
(c:xemple de la fig. 170 pînă la 175).
Jn studiul pierderilor de substanţă ne iaUI'-'. ~II!C~~
Fi~. IN . - Ulcer' lie cubereuloasă forma, marginile, aspectul fundului fi consistent bazoi (,t iI_ _
inccscinală (U). XXII).
Fig. 114 B. - Ulcera,ie ,iEică 10_
te.tinalii (a).

L" ";,,~/III piri..

AnEractuoare
- [ Margini decolate
Puroi gronjOI
OriEiCii rotunde
Margini groue, nete
- [ Lichid .eros vfscor
Baza i"duratl! {--
I
Multiple ,i .tdnlle
FiStule - - Puroi Ilranular
Baza mdurarl aderenti
de piele {.-
Multiple
r"gUlte
Situate pe PIChete
ganglionar"
Puroi sero
Marllni n.c.4.
192 Fi, . 11 J. - C.ncer ulcer't al colonului. - [ LichId Itro. ..u yf

U - N•• rop,11

--
 Tabe/III X X 1
1.• , 1111.'('1111 ltuil1gelui
~J.tr gllll IIcleglOble, fUllclu~ a(o- {

I pnlt ( l i lIll l'xsu(bt c en uş Iu p u -

,ul l' lll ~I Cu

<';UPCI (jrj,d:i.
LIlse 111 ('11l0ra n c
'i:\lI pro fu nd ă
Laringitii u/cero-
membr(f11OfJsli

J\.I.Ugllll .111(t.1Lllloasc deco late

cenuşII
V /eera/ie
Fundul n i Ill ,l "r de n e c ro ză ŞI t ubc rc lllofl s.l
l!r.llluJ.qll t:(,IlIl~i i
ill(iltr .l~il' dur.i a peretel ui
Uker.l \i,
-C ratc,ifuIIl1ă

I
I

l\.'I:u gini t .l i:HC drept, dure

l'ulluul ';a lbc", cu O seere \lc V /eera /ie

I fila,,!;
Sdero.f..l \ uhi:l Ll' nt :1
sifililică

1_
/
I i\l.lr}.:ÎnÎ
J'ulldu l Cli
11\1~I(,
11l' l ep d.lt l' ,
(J
\'CgCI ,llllt.:
11l:l '\:l Ilcc ro 7.ttă, CC- { Cal/cer II/urat
Fi,I. 176. - Ficat ICIIJIID~lCIblOf•.

Tabe/III XXII
I Il 1117. ,(.' 1,,1 intr!ti,,,,/,,i subtire

J LlIlig itlldill.llâ, paralelă CII axul

I Ifllll; Î(lIdill ,11 al intestinului
r\'l. lJ l:illl r,·lil"(:II.· (ăi ,ne tlrepl (}fcaa/i., dill
, I Ulldlll 1.:111 ar, I1l' tC(J şi lucios /ebra ti/oid"
! ( .ullJ.lrc J(lşi~ti(:t

Lk 1 .1 tl.1
Tr.1 "" n" 1",
perpendicular:!
." ,,1 . 1 ~l/I ~i lU"in.,1 al iml'slinll ui
IlCJ
,\ Iarg"" groase. neregula!e, drz-
lipil...
...· l·IHI~1I
l'ulld,,1
~;rilllul.,ţii şi
inlihr.I!C CII granllialii

IH'! rgubt,
I11;tSr
a<opni. cu
de I1ccn)7.n
I Ulceraţie
tllbelCllloasă

1_ ~ .l J('l' lh' ·n'l l uşi i

i.. · UI11.1I" l t'n ll~il'

7. LEZIUNEA DE FORMA RETRACTATA

Sint Iezi uni
Apare ca o Înfundare unică sau multiplă, de diferite mărimi şi organe. Acestta
aspelte: liniară, stelată, neregulată, difuză etc. Aceste retractări deter-
mină. cind sînt multiple, modificări ale formei orgallului [cicatrice după
arsuri, infarcte cicatrizate. gome cicatriza te parenchimatoase ficat
par'iall:iaf~~~=
organe
NO't4
sclero-gomos (fig. tu), ciro7.ă hepatică (fig. 176 B) etc,). intrica J$',~
Jeziuni l1o~lular.
194
 I

17
Fig. 117. - Macrocefalie. LEZIUNI CARE SE POT CONSTATA LA
EXAMENUL EXTERN

TEGUMENTELE
MODIPICARI CADAVERICE

Tegumemele pot prezel~[a o serie ~e lezi~,ni care se pr?duc du~ă

deces şi care sînt enumerate In tabelul XXIII ŞI au fost descnse la capi-
tolul "Examenu l extern al cadavrului". p. 32 şi următoarele.

T abtl.. 1 .'( X 111

MODIFICĂRI CADAVERICE
.\I0DI ... CAR I C:ADAVER ICL

Pcccor.:c

I-------,--
-----------------+--------------t-.---
Deshidratarea
1)I ) tru ':IIYt
T.HdIVC

----
CO lurrv,llo.uc

Pete de putrrf aqic Mumificarea

(pergamentarea)
Livldităti cadaveriec
Pete de putrcfaqic Lignificarea
cu vezlcule Saponificarea
Pete de imbibitic
hipostatică Petc de ~utrcf aqi.
Fig. /78. - Persisten(a canalului arterial. cu emfizem

le.ziuni chistice sali lI1cerate etc. în prezentarea Iezi uni lor vom lua unul
;Jspe~te b;Jză
dre~t
dlJHre aceste ca de investigafie. iar celelalte le vom socoti LEZIUNI DE FOIIMA DIFUZA _ EDEMUL

l~
caractere adJlIvallte. Une le dintre leziun iJe pe care le vom descrie (tabelul XXIV)
[Iecare organ. se por .observa atit la examenul extern al organului in
SilIt, al organuiul scos dIn cavitate, cit şi la seqionarea lui. - Tumefierea {esutului conjunctiv ~ubculanar, datorită infiltrări!
lui cu lichid de origine sanguină şi limfalid - eele?!. Ed~,mul poate fl
moale şi Iasă la presiunea tegumenrelor CII degetul o IOfundatură (sr.mnul

197

_.-..., -... .- ~
_'r_
 Tabellli X X IV
LEZ I UNI
LlZIUNI
lEZ/UNI DIFUZE
(E DEM EJ
Nodulue
l.oc:diurc VII.laa..

I I I
Albe Generaliutc

I" "'" ";, '"';, I

ROjiJrice
Viobcee Hematom
Fdcll1 :"Il
rLl~I,Uh.:
Albe
I Violacce
subcutanat
Cicatrice
cheloidl
V_cuii
Jlull 11\1
ro dCIll Papulă

I m-.a
EJt:1ll all> Edelll Botriomicom
Edel11 r ld:tllli:1 7.ic Furuncul Papilom
lvl ixcdclll C lanOlIc Gomă sifiJitică Punali
Edl'lll În pel e rin ă crudă
Hemangiom
\
tuberlJll li
Gamă sifilitic! hemagiom
ramolită
cavernos
Molluscum Nev pigmentar
cOlltagiomm tuberol
Cisticercoză
Carcinom
Tabelul XXV cutanată
vegetant
LEZlUNI Adenom s.baceu
Fibrom
Neurofibromatoză
tEllUNI I'LANE Recklinghausen
Lipom
CII
Jt )('tHI
CUIJnJt e

Scuarn.l
Crus (.1
r:1 Vitiligo
Goma si-
- - - - , __Cu lIl"1djjic.1ri loc alizate de color.3Ci~

HiP.c-
remic
I V;o l""

I 1-1.'pc-
I V~J!~~e
I Petc~1t""
Xante-
Brune
Xantol11
Mixom
Mium
Sarcom solitar
Sarcomatoză
primitivă
rc,,!,c_ Purpură
Sifilida Echi-
fililid act;\·ă lasmă generalizată
paSll"a pigmen- moză
CI C:tt n-
Sarcomatoză
tară
zată 1-!eman-/ hemoragică
g.om Nevul Kaposi
plall p/gmen-
Iar plan
godeului) sau poate fi dur şi nu prezintl Itmnu
rea tegumentelor edemaţiate. se o6.ervl un
uneori, un lichid seras, g;i1bui. mai muIe au
1.,
.:lIVtCului. La *1....
tinOi ,1 It
,.,.",..' n abund •
'1",,1"'1,,1 XXVI
LEZIUNI nDEMUL LOCALIZ,.
Alb
I.EZIUNI PLANE
- Tumefiere moale, albi, Iocalizacl p.a1pebral. tlol
Cu modificări generalizate de color:t,il!' \iate şi transparenţa accentuată - edem alb ("nal).
Alb.
I Viol.J"tt
I GiilbenC!~Y:rzui
Albinism
I ed'nii
I Brune-inchis Ro,iatic:
Cianoză
I I Pigmentarea I Pigmentarea
ictcrică Pigmenrarea
- Tumefiere dură, de coloraţie rotii Cde
198 I mtianică
marfială vru), componentl a lezil1llii infIam tol J la
lichid seropurulent de consistent' variabil' _
.....1t;1
o!
 Violace u
- Tumefiere de culoare violacee Scua mele au caractere variate: fine, furfuratee, albicioa.e, abundenm (In ,,.,,.,.
initial la nivelul labei piciorului Ş I şi de consistenţă fermă, l oca l izată zi.); lamelare subţiri, cu aspeclul unei pelicule de colodiu, .au 1_, _te, ele
(c~rdiac), retTOmaleolar - edem cianotic culoare alburie, sidefie sau mată <'n "0'1112;'); lamelare, mai mici aau mai mari .au
In lambouri mari (In sca,/alină); groase, umede care se desprind UfOr (,rilrorl,mtUI
- Tumefiere foarte accentuată şi dură a tegumentelor, fără semnul desCllamativă a sugaTu/ui); uscale, de mărimi ,i grOlimi variabile, mai mult .au mai
goJeu lui, loca liza tă la ni ve lul membrelor superioare sali inferioare şi al pUţin juxlapuse, aderenle de piele In cea mai mare parte a Inlinderii lor, amintind
solzii de pe~te (in ihlioză) elC,
scro tu lui - edem e/ejanfiazic.
Se ' produce în ste"oze cro riicc, varice sau în caz ul unar obstaco le în circulaţia - Concreti uni de consistenţă, culoare, 'formă, dimensiune ,i gro-
\'eno",.;
t';'111(l' sali
rul I1l lirnfatid
-:UIl:lr ('le. datori,e, de exemplu, cxti rpii rii 1IIlIfogangiioniio ax iL,,; 1" sime variabile, ca rezultat al uscării secreţiilor fiziologice sau patologice
r (serozitate, puroi, sînge, sebum etc.) de la nivelul unei pierderi de sub-
stanţă - cTIIste.
- TUllIe fic rc d.c obil',7i ~ianotică, locali.zată în poq iunea superioară
a lor::tcelui, umeri, git, faţa ŞI membre SUpenoare _ edem "În pelerină". Cu modificări localizate de coloraţie (tabelul XXV)
Se întîlneşte
ca "ă superioară. în neoplasme mediastina le sa u mediastinite care comprimă Alb
vena

Alb ELJEMUL GENERALIZAT - Depigmentare aIbă sub formă de insule circulare sau policiclice,
Înconjurate la periferie de o zonă intens pigmentată, brună, care scade
În intensitate cu cît se depărtează de centrul alb, pînă se confundă Cll
~ Tu,~efiere aIbă, generalizată, a tegumentelor, de
la apasare lasJJld semnul godeului _ edem alb.
consistenţă moale, culoarea pielii sănătoase - vitiligo.
Uneori, pe zona depigonentală se găsesc insule hiperpigmenlale de diferile ml-
Se găseşte în bolile renale. 1" stările caşectice, în edem ele de foame, rimi. Leziunea se dezvoltă. pe orice regiune a suprafeţei corpului.
, - TU~lefiere albă-lucio~să a tegumentelor, care sînt Împăstate, elas- - Zonă de culoare aibă-sidefie (uneori brună-roşiatică), neretraccil.
tI ce, nu l ~sa vscmnul godc~dul (pseudoedem); la seqionarea tegumentelor, cu o periferie hiperpigmentată - goma sifilitic;; cicatrizat'.
se Constata ,c~ ţesu:ul conjun ctiv subcutanat este in filtrat cu o substanţă
moa le gelaunJforma - mixedem, Roşu

seşte
}oeziunea ,este evi~entii, î,, ' special la nivelul
age n rzlI, atrofll alc gb. ndej riroidc ~i
feţei şi al
În tiroidite cronice.
extremităţilor, ~. se gă­ - Pete sau placarde de coloraţie rofie, mai mult Iau mai pUţin
intensă; coloraţia dispare pe cadavru, dar poate persista dacă, in tlitlo.
lJl

Violaceu a fost de durată mal lungă - hiperemie actitlă.

conslală In boli infecţioase, inloxicaţii, stări a lergice, arsuri.
:-, T ~mefie/:e v d.e culoare violacee, Însotită, uneori, de un transsudat
Se
seroctln n In cavltaple seroasclor (anasarcă) _ edem cianotic. Violaceu
d ,A~~st
,edem
ca aHTI ,e ""e/lse
1~ găs~m,
II.
în i"s~ficienţa cardio-vasculară şi este asociat
parl"e deel,ve ~i în regiunea vaselor gÎtului.
cu lividilăli - Pete sau placarde violacee, cianozate - hiperemie ptUl~.
Leziunea se produce In urma oblilerlrii Iau comp,e.iunii unei vene.
LEZIUNI DE FORMA PLANA
(tabelul XXV) - Pată violacee sau roşie, de dimensiuni variabile, unici Iau mul-
Cu deşeuri cutanate tiplă, netedă, moale, uneori cu contur neregulat, cu prelungiri care pl_
trund În tegumentele nonnale învecinate (aspect care o,lind'fle caracterul
infiltrativ); prin compresiune digital. sau vitropreslUne pata di pur.
- Fragmellte 1I11CI,
SC/lamă. cornoase care se desprind de pe suprafata
I pielii' paClial sau total - hemangiom plan.

200 Se poate glsi la nivellll oriclrei regillni I

degetelor etc.
pielii, m.i .1.. In n,lun r.
 Roşu-viobccu Cu modificări generalizate de colora\ie (tabelul XXVI)
- Pete mi ci pun ctiformc, pînă la mărimea unui bob de mei sau Alb
linte, de ulo.1re ro~ie - "ioi:Jcee, care nu dispare la vitropresiune, ş i au r
conl\lr regulat sau nercgulat - petcfii. - Depigmentare albă a pielii în totalitatea ei, datorită lipsei de pig-
ment; de asemenea părul este alb, iar irisul roz - albinism.
Se d .HOfrsc cx tr.t v :lZării ş i d~ z intcgrării criHocÎteior în ţe sutu l celular subc utan .
- Eruprie g cncrali za tă de pereşii de culoare ro şie-violacee pe În- Violaceu
treaga . s uprafaţ ă a pielii - . purpură. - Tegumente ŞI mucoasele de culoare violacee cianoză gene-
Purpura şi pelcşiilc apar În bolile ţ esu tului hiSliohemobbSlic (leucemii acute, ralizată.
hr:m o liJii, tfombop enii, :1.nemi.l pernicioa să Ct c.), în unele boli infeCţioase (cndocardita
nuJjgnă, ruj\!o l ă, febră tifoid il, cifosul exanccm ruic, septicemii etc.), în unele intoxicaţii Cianoza eSte mai accentuată la nivelul obrajilor, nasului, buzelor, al dogetelor
(chinină, (osfor, oxil l ciI! carboll, m ercur eec.), în asfixii mecanice'" (pete Tardicu pe de la nlÎini şi picioare, fiind asoci3!ă deseori cu edem. Se găse~te In insurici.nla
scroase), î n a vitaminoze lc C şi K. cardio-vascubră, în malforma\ii cardiace, În afcqiuni pulmonare, oburuqii al ~ căilor
respiratorii elc.
Ga lben
Galben-verzui
- Pete dc cul oare gă lbui e : dcpuneri de colesterol unice sa u mul- . .
tipl e, plane sau u şo r relicfate - xa /ltelasmă. - Tegumente de culoare galbenă-verzuie, mai mult sau mal PU\1n
Închisă, în asociere cu pigmentarea mucoaselo r şi a scle roticii uchilor
Se I OC.l li z~az:\ aproapl: exclusiv pc pleoape, CxccPlional pc obraz, nas, gît Ctc.
pigmentare icterică.
1.
Brun Cuno:lşte cauz.e variate: icter hcmoHtic, iCler h epatocel u\~r, cirol.~ i~t\!ri.gene,
icter mccani~ prin co\elitiazJ. sau cancer al capului pancrca~ulu1. 'lor fi. cXln~lH.ltcJ
- Pi gl11.: nl.1\i c brun:! care se l oca lizea ză În special pe păr~ile Iate- cu atenlie, ficatul, pancreasul ~i căile biliare. Se va bce dlagnoSllcul d,ferel1\I.1 c~
r.11 e .lle gî tului , ce rei , co nstiruind "colierul lui_ Venus"; pigl11enra~ia se coloralia gălbui. datorită carotenului, la persoanele alimentale În exces cu morCOVI,
)1(1.11 .: g:îs i )i , ul> r, ' rm .l unei relcle brune neregulate, la nivelul .lbdume- sau darorid ingcsticÎ de acid picric. atcbrină.
nllilii (pc (l.u":lIri), 1.1 nivelul membrelor etc. -- ,.ili/it/Zi piglllclllară
(IcIIC" · l11cI.1I1 ot!al11i.1 si fi Iirid). Cafeniu
- P.H:i g:î lhuie, brună sau nea g ră, bine delimitată de tegumenrele - Tegumentele şi mucoasele prezintă o tentă bronzată sau ciucolatie
din jur, de fonn :î 01';11.11':1 S.IU rOtundă, moale; la virropresilllre sau digito- (boala Addison) - pigllle/ltare melanică .
presiune, pata n1l di spare - nev pigmentar_ pla/l. Vor fi cercetate leziunile tuberculoase ale suprarenalei , precum ŞI ahe loc.lizări
ale tuberculozei.
Policrom
- Placa rde difu ze, 1I ~or reliefate, de diferite forme ŞI marimi, de Brun-Închis
cu lori ca re variază clupă vechimea leziunii: o coloraţie roşie-purpurie _ Tegumente de culoare brună-Închisă, da.writă imp~ct;n:irii Cli
(În perioada in cipientă) sa u albastră- deschisă sa u mai Închisă, indică o pigment reric (hemosiderină) - pigl/1e1llare 11Ic1l'(I.1/ă (hemostcbola ge-
leziune proaspătă de 1-2 zile; o coloratie albastră-verzuie sau verde neralizată sau hemocromatoza).
indică o leziune de cel pu\in 3 zile; o coloratie galbenă-murdară sau
Se con~tntă În diabctul bronz:l l, fiind a~oci :lt:l cu carOI.\ ht:p.ui(:\ ~\ "•.- '~ro /. l
cafenie - murdară indi că o leziune de peste 7 z ile - echimoză. palh.:rc.ui..:?i . ()rg.1nclc in[crlH! lJl C,illlă O llU.\I1\ l brlln"-rll~il1il.' .
V:lria ţi a cul o rii acc~ [or petc estc rezultatul unor procesc biochimicc de rr.ln~for­
ma r.c a hemoglobinci Într · un pigment feric (hemosidcrina) şi afcrie (hcmalOidina). LEZIUNI DE fORMĂ NODULARĂ
EchJnlOzelc se dalOresc unOr cxtravazăr i difuze de sînge În ţesutul conjunctiv la x şi
(tabelul XXV Il)
sînt l e~ at e d~ traumatisme recente sau pot avea aceleaşi cauze ca şi purpura. La
necrop sJC) găS.II11 deseon .cchimoze În jurul regiunii unde s-au făc ut injcqii intra ve- _ Tumefaqie localizată, de mărime variabilă.. ~e cul~l.lrc r~)~ic­
no~ se. O echJnlO ză l oca h z at ă sub conjunctiva pleoapei inferioare indică posibilitatea
exlSten ţ e '. ~ncl fraeruri a ba zei craniu lui . Diagonsticul dife renţial al echimozclor se
purpurie pînă la carenie-murdară, culoare care vanaza dupa "cclulllca
fa ce cu I,VldltaIC,l LHb vc ncă (vezi p. 35). leziunii, ca şi la echimoză (vezi p. 202) - helll'I/01II 5/I&C/lI.III.II .

202 203
 E)IC n ·L. uh:lluJ lllll.'i he.·ulIJr,I!::ij .1bU lldc..'lllc în resurul conjuncti v subcutana t.
- Nodul rotund de manme variabilă, Încapsulat, moale, pscudo-
Formatiune circumscrisă, mai muie sau mai putin reliefată, de
fluctuent , mobil pe planurile superficiale şi proiunde; pe supraf ala de
-
mărimea unui bob de mei sa u mai mare, de consistentă dură, fără con- seCţiune are o colora\ie gălbuie (ţesut gras) _ lipom.
{inUl li chid şi care nu se reduce la vitropre.siune _ pap~tlă.
Se gii,eşrc în veruc, pbn ă, ,ifilidele papuloa,e, li chenu l pl an etc. Poate fi unic (lipom solitar) 'au mulriplu
leClie: pielea capului, a felei şi spatelui.
(lipomatoză). Localizare de prcdi.

- No dul dur sa u flu ctuent (purulent), roşu-violaceu, Centrat de - proeminenră, izolata sa~1 conglomerată, se~ilă S.lU
Forma\iune
() zonă albă-gălbuie; după eliminarea puroiului, se observă un dop de pediculară, gălbuie sau roşiatică-vio lacee, mOJlt! sau dură, d.: mărim,:
{esut necroZ:!t a lb-gă lbui (burbionul furunculului) _ IUT/meul. variabilă, cle la un bob de linre la o portocală _ xal/tom.
- No dul bine delimita t, mobil pe planurile superficjale şi profunde, 10calizează de obicei la nivelul coastelor, genunchilor, umeri lor ctc.
de consistentă dură-elastică; pe seqiune, este de culoare albă-galbenă_
Se
cenu şie, cu aspectul miezului de castană - gomă sililitieă emdă. - Fonna\iune unică sau multiplă, neted~ sau lobulată, roşillică,
- Nodul moale, flu ctuent, aderent de piele (care este subtiată şi moale, cu aspect gelatinos pe suprafa\a de seq lune _ mn:oll1.
vio l;tcec); pe seqi un c prezintă un continut gălbui, cremos, asemănător Localizare fn~cv":IHă la ni velul fc\ci, gitu lui , Sp.U..:!UI. (o.\psci ~i ~.\mhl'1.
cu gumJ arabică - gomă silililieli ramolită.
- Nodul unic sau multiplu, rotund, d~ mărime vari;tbil~ , mohil
- Formaţiune ro tundă, nodul ară, roză-opalină, de mărimea unui pe planurile superficiale şi profunde, de cu loare roză SJU brUllJ p~ ,.:(_
bob de mei sa u m ai mare, de consistentă fermă, cu centrul ombilicat, cu \lune - /lllom.
un orificiu pe unde se elimină o substantă păstoasă galbenă-cenuşie - Nodul de mărime variabilă, de la un pumn la un cap de făr,
,l/o//Ise/lm eontagioslI llI .
de consisten\ă uniformă, cu tegumenrde de culoare normală sau alba_-
Se 10c, lizenă de obice i b f'Iă, gir ŞI In regiunile genitală şi perigenitală. tră-violacee; pe suprafaţa de seqiune are aspt!ct de carne de peştt! cu
zone de hemor.agie ş~ necroză -. WTcom s<'; /Ilar.
- Nodu li ro lull zi, de mărime variind de la un sîmbure de cireaşă
" "
pînă la o nucă, În număr variabil (pînă la cîteva sute), mobili pe planu- - Noclult multlplt generaltzaţl, de 111;)[11111 v.lfllnd de la () aluna. la
ril e >upra- şi subi acente, d~ consistentă dură _ cistieereoză CUlanată. o p.o rtocaIă, acoperi\i de tegul~lellte normal~ ~au vlolac~e, d~. ,:,bllt!1
ciUf! uneOrI cu zone cle ulceraţll - sareOlllaloza pnmlllva ge/J( I ,," zale~.
Vor fi du rate 10c,lizăriic
microscopic pentru precizarea di:t.gnoS[icului .
viscc,"le ale Cisticcrcozei ŞI se va face examenu l
' - Noduli mici, izolaţi
sau confluen\i, sau dUrt,roşii .alb5~rrui,.
uneori ramoli\i, dar nu ulceraţi - sarCOlIIalOZd '-'CII/orag/Cel l\'IPO>/.
Proeminenre rotunde, numeroase, de mărimea unor boabe de
- hi~tUpJlUliJg,I(,
mazăre, sa u placarde circumscrise reliefate,' cu marginile neregulate, cu La toate Ic ziuni lc de forma nodular.l
pentru precizarea diag;nosticului .
CI1UIlh.' r.ll\! )c Col(\.' e\.J.menul

supra fata granulară, cu depresiuni punctiforme, de culoare gălbuie pe \

seqiune - adenom sebaceu.
LEZIUNI DE FORMA VEGETANTA
Se va fa ce ex,men ul histopoeologic.
(t.beiul XXV II)
- Formariune ro rundă,
de volum variabil, proeminentă, bine deli-
Cicatrice neregul.u-nodubră sau lini.lră, mai mult >,IU m .l1 PU\III
mirară, dură, mobilă pe planurile superficiale şi profunde; suprafata de -
reliefară, cu suprJ f aţa nete d a" sau l) os··~ I,lr.1' , ,111),~-
" ,<I·deli.·~ -
seeriune are o colora ţie albă-sidefie şi un aspect de vÎrtejuri _ librom. , Il\ rt" ct'
cheloidă
- Nodu li mulripli, mai mult sau mai putin pecliculati, de mărimi
' .
vari abile, izo lati sau grup a ri, de culoarea pielii clin jur, de consistentă - Forn1a\illll~ pedicul.uă de Illărilll~a uneI alulle, II!! 1.:.1,1 '.\lI m.l .
melonată, ro ză-zlllcurte
. , Illoa 1e, .1l:OPCI'Il.1 Ulleol'l. (t!
inegală; În afară
de noduli se găsesc
zone pigmentate de culoare brună, 1 ':'lIstc - helfli,l.
sub formă cle pete lenticulare izolare sau confJuente _ neţtrojibromatoză
mlcom .
R l'ck/illghaltsm . Loca lizare rn.'l"VCnl3: . "' 1C J I!~cte 10 1,. U'-U Z"""' , li'lllJ,"1 pidc.l l.llluhll . "il' ".\
. . CxtrcOl H3tl
bec examenul histop,ltologic, pomru prcciz,rc.l ,ll"snostlculul.
VOr fi căutate şi
, Ire 10c,Iizări
ale neurofibromarozei la nivelul ,istemului ner-
Formaţiune proeminentă de volulll vJri,lbil, .ses,il~ ~,lll .p~di'· lI '
vo, c"neral şi
al nervilor visee,"li, precum şi leziunile de la nivelul oaselor: pseudo- -
an rOl", cifa,colioze, hiperrrofii al" membrelor, chist uri subperiost.le şi intraosoase ctc. lată, cu suprafap netedă sau mallldon,Hă , Jlh5 - rll~lattc,l -brulI.I. dUI.\
sau mOJle - papilom.
2U~

205

~- ._.., .~--
 - Formaţiun e proe min cntă , ue m ă rime variabilă circumscrisă sau
Jirulă~ ro~ic sau viol ~ct:c, dc consistentă moale; la ;eqiune se scurge Vor fi cercetate leziunile asociate: fracturi, rupturi de vau ti IlUV
mult. smge - hell1(lIIgl ol11 t llberos şi hemangiom cavemos.
- Pierdere de substanţă superficial~, liniară, care II
, lcm:tngiolllu i cav('rnos du cc, uneori, la
urechilor.
deformări mari ale obrazului
,
bu zelor
, jurul orificiului bucal, nazal, anal, la nivelul mameloaului,
tei - fisură sau ragadă.
- Formaţiun e vegelaJHă CLi sLiprafa\a netedă sau mamelonată de - Pierdere de substanţă care se prelunge,~ in profunzime prm-
cu lo.lrc g~ lbel~ ă-bruI1 ă sali I1cagră; la vitropresillne sali digitopres;lIne tr-un traieet mai mult sau mai pUţin adinc - /istull.
cu/l'.1 rca I1U dlsparc - Jiei ', pif!.]lJI'Jlftl)' fI/haos .
:- . FOnl1 .1\illI1C, proell1il1cl1t;!, I1crcgulală, ClI aspCeL cunopidiform, Pistulele se găsesc în leziuni limfocanglionare ulcente (vezi " 1U,. In "~Ift
purulentc cu piogeni sau tuberculoase, fn osteonde1iti elC., fiind la~ ..
de 111.1rll1,I<:'1 1I11l~1 S IlI~lllIC dc c ,rc;I~ă, a ullei I1l1ci sa li lIlai plare, ue CLl-
Ill.1/'l' ruşl e, COI1 SISICl1la - C,l rClII O II/ vegetallf, unla ,i formarea de ,esuturi necrozate (srt:h.",.) ti do pmJlfu«fIIII. n...~-===
,esutului de granulaţie. De asemenea, finule poltO,eratorii: cuir. lOii de 11111
. Unc:<?ri,. prczinri'i Z~:H1C ukcratc c r~[ ('riformc, neregulat(", cu baza şi marginile, va indica cercetarea care trebuie făcutl In continuare.
IIlJl:r~rr~ . IIlf"~r.:t~(' (c. ,rn.Il?IIl, fdce~a~): cercetaţi,
J

7.,'cgeltUi/ li yor fi rotdc;'\una, limfo-

g~ngl~unlJ s:ul'h p sUpcr(/cl.a J" c:l rc. J?Ot f~ "lanţ.
In VOhIJll, duri, formînd pachetel - Ulceraţie de culoare negricioasă, mai mult sau mai pUţie ·...""'ltI.
:1<.1 . .' (CIHt' de..' st r a tUrile supcrfH:laJc Ş I profunde.
J U l'OII
cu contur neregulat, rezultat al necrozării unei părţi UI1tItaie 1C'!11111
escară sau sfacel.
LEZIUNI DE FORfllĂ VEZICULARA
(tabelul XXVII) La bolnavii cronici, caşectici, tn cursul bolilor infcclloale :;~'~:l3r;
escare de decubit, situate in regiunile ,osterioare, la nivelul li
FO l211 atiul1 c }'Jor pr(Jell~il1el1tă, circumscrisă, unică sau multiplă. - Ulceraţie cu marginile adesea zdrenţuite, cu
t.ransparenta, de J.l1a flllJCa UllUI bob de linte sau mai mică, plină cu
Ilcl1lC1 clar - VCZlCl//Ci, gulat - şarlenl primar tuberculos.
.
S" g"lsq tc În n,ricclă, VOfiulă
Zos tcr, sca llC 1 tncofltJOl cu tanată etc.
(În perioada veziculară), herpes, eczemă, herpesul Se Însole,te de adenopatie sateliti, care, uneori, filtuli~'Q" $,
ales la nivelul obrazului, buzelor, nasului (leziune foarte rari).
J".:a.",.

Forl1l~\jllllC. p~oell1il1entă, circumscrisă, trallSparentă, rotundă sau - Pierdere de substanţă rotundă sau policiclică, p~::r:J
()\'<1I;Jr~, ?t: ~/lIllellSll"lI
care ajung pină la un ou de găină, cu un COII-
-v

ginile infiltrate, indurate, tăiate drept, nedezlipite, cu, _I'I!

\lllllt "cllId, In gel1eral se rus, clar, alteori hemoragie _ bulă sali /lictenă. granulat, indurat, acoperit cu un depozit galben-cenUfill
tică "furată.
, ~': găselt~
În I'cmjigll.'l1l 1'1"'l/aT. Ii p"lmaT la' nou-născutul sifilitic rn pemfi-
gll, III ,"lgar, 'n IIl1l'ClIgOl/1 strrptococ,c, În faza incipientă din arsuri 'rn leziunile Localizarea mai frecventă la nivelul nasului, trelmit inferma,. Wl~M"
[raUJll:1(JCC uşoare etc. 1

inferior, unde nu trebuie confundată cu ulcerul varicOi

- \ 'ezi culă alb-gălbllic sau cenuşie, plină cu puroi _ pllstulă.
'c ··tlli·1I;[ .. . ' . 1 '. , - Placard cu suprafaţa ufOr înfundlltl.
( . . .t'o: .l: ':1r1.1tc PIOl crmllt' , urma II1feqiilo r cu microbi io eui in mentele subţiate (cicatrice atrofică a pielii) tU m• •Il"H'~,
J~,<~n:I~ltb~~t,~rnl'(lllla'l\'c~'a~ b'l.ldii ~)I,' \..1I:iol "i. v.lJ'ic'e1ej,
C JIl 111
vaccinei. 1" /,/I5ll/la mafig,fii ('pro-' alocuri Cll o zonă de ulceraţie, care reprezinti
• ' . r ulloasa
lloJ<>I)[ 3au srros a loi se s ar'

cu I.· clar(' In 'uruI '1 ' '

..... l
celular subiacent' i~~i1trat :;ez~~Jt!;IJnu,~o~dle el
".
l' _
y('z,cu la este a .
.. Inceput p ma cu un continut sangui-
g~seşre. o escdară neagră, cu tesutul
m ur, Inconjurat e o coroană de vezi.
JC excentrică a leziunii, şi o serie de
(perle careinomatoase) - carcinom p/«"
.
1~~:}:~:~~ ~~:~~~:::lt~
lucil)a ll': r;)}ialic~., pu,tu CI, 'c gaSCjte un edem moale gelatino;, cu tegumentele
Leziunea se IDealizează la nivelul tImplelor, urech lor, ,lltţIt~"!lor.J
sului, frun,ii etc.
LEZIUNI DE FORMĂ ULCERO-NECROTICA
(tabelul XXVII) - Pierdere de substanţă rotundK sau
, siUlti mari, cu marJinile regulate, infillkll'"
Pierderi d b v d . j
neted, fără granulatll - uieul rod.,,,,.
[OI/IIIi'<', e su stan{a monte unui traumatism recent _ plaVg,',' i
I Se locnlizel1!1 de obiee. pe Erunte, ttm,t.. 1)blrijl
hazore'"'ar).
20/j Io! .
,
 .,'.
•

s. Intilneşte in pDeu~
Pierdere mare de s ub s tantă, granul oasă, profundă , crateriformă, tifoidl (limfoganglioni mlZlDt'erid),
ClI caracter di structiv, a tingînd periostul şi osul, de culoare roşie, cu mar-
giflile t ă iate drept sau ca un burelet mamelonat - carcinom terebrant. - Limfoganglioni duri, CU
Se V3 hce exame nul histopatologic.

LEZIUNI DE FORMĂ RETRACTATĂ

rat'. ' roşi,-brună Iau
•
cen. -
straturile profunde, ruleiIt1i sub

Se Indlnqte la aabemdlRl" tl'llilil

(tabelul XXVII) rujeoll, rUie coDvubi",.) ere.

Cicatrice lini a ră putin deprimată, netedă, de culoare a lbă-side fie - LimfoBUlglic:ini duri Iau
sali roz ă - cicat rice operatorie. planurile profunde; pS QC:lil!lQf ;iF,,:09
- Cica trice ne regu l ată, subtire, roză-vio l acee, cu retraqii şi ade- opace şi zone de cazeIEIC:au - "Jililthltu!
ren\e de planurile profunde ; se dezvoltă pe o pierdere mare de substanţă Vor fi clurate lniunite ~
a tegum entelor sau pe locul unor procese cronice - cicatrice atro/ică.
cu. ,~I"II!~==~::="~
- Cica tri ce anfracruoasă , violacee cu fisru le - cicatrice tuber-
c/lloc/să. zone -gălbui
Limfogandioni
moi de CIIZeUIIl . 81
cuioasă jibro-cazeo-calca,••
LIMFOGANGLIONII - LimfoganglioM de ~
elastici sau OWI'I,
individualizaţi,

fără fenome~e~cJ.;:6~ie.~~i
Norma/ . Limfogallglionii sînt mici cît un bob de mei, nepalpabili sau palpabili
(paranormali), neaderenli intre ci, mobili pe planurile superficiale ,i profunde. Pe funde,din ganglioni mai
unul
seqiune sînt de culoa re albă-roşie, tn a fară de unele regiuD1 unde au o coloralie .pe-
cială negricioasă (limfoganglionii traheo-bron,ici), galbenă-verzuie (limfoganglionii lim/ade";t. satelit,.
hilului hcpatic etc.),
- Mărire ~.~~~
leCţie in regiunea.
LEZIUNI
Tabelll' XXVIII
limfadenita aacelită ""qll~
Limro &~ngli o ni limfollRclioni Limf"canglioni
mode r 3t-m ă rÎ,Î variar-mlri,i ulccrali

Li mfad c nit ă a c ută Limfadenopatie g.ganto- Limfadenopatia din

ncsupurată folieulari limfogranulomatoza
inghinali subacută
Limfadenită cronică Limfadenopatie lim"fogra-
Limfadenită tubcreuloasi nulomatoasi malignă Limfadenopatia din
,anerul moale
evolutivă

Limf.dcnită tubcrculoasă Limfadenopatie din Limfadenopatia din

fibro-cazco-calcară
Limfadenită satelită
,ancrului sifilitic
Micropolilimfadcnit.t
din sifilis
Icucoza limfatici tuberculoza cazeificatii
finulizată
Reticulolimfosarcom
şi reticulosarcom
Mctastazc Iimfoganglio-
nare canceroase

LIMFOGANGLIONI MODERAT-MAllITI
(vezi tabelul XXVIII)

- Limfog~nglioni moi sau duri, mobili, rulează lub deget, pe au·

p,rafa,a ~e seqlu.ne de coloraţie roz sau brună, cu mici puncte hemora-
glce - Ilm/adenltă acută nesupurată.
•
208

•
 minÎnd În acelaşi gn~p lil1l.E0gQngl~ona~ o 'consistenţă di[eriră:. ~oal.e,
rcnitcntă, elastică, dura -
h mjademta lzm/ogran/llomatoasa malzgna dm .? LIMPOGANGLIONI ULC!aAll
boala Hodgkin. (rabelul XXVIII)

Piclea nu eSle În general modificată ca aspec~ şi culoare. Vor. fi ~ercetate şi
celelalte grupe limfoganglionore . superficiale .şi profu,~de, de asem enea, ş' scheletul.
Sînt imercsalc una sau mai multe grupe Jllnfogangbona~e, frec~ent cele ~er~,ca le
(git proco1Hular, de aspect Jălit), a~ila~e, m~i rar in~h,nale,. /',I.. re, med,aStlnal~,
abdonolinale ere.; f re CYcnt exisră Jocahzăn aSOCiate: cervlco-med lasunale, cerVICQ-;1Xt __
bre. axilo-mediastinale etc. I focar unic - limfadenopatia din limlog,anulo",.toz4 i"piiwl,
- Limfoganglioni la Început mo~erat-măriţi În. v?lum , .ajungÎI~~
apoi la mărimea unei alune sau a unUl. o~, .nead~re,~ţ, lnt~e el, mobill
pe planurile superficia le şi profunde, 1/1?,v,d~a!Jzap, putJ~~du-se uşor
delimita prin palpare; pe sup~afaţa de sec pune Sl/1t roz~cenuşlI, de ~spe~t
pulpos, iar prin radere se. ob~lI1e u.n }UC a~u~dent - llm/adenopat,u dm
IC/lcoza lim/atică (leucemla lllnfatica crolllca) .
Sint interesate tOate grupele limfoga nglionare ~u perficiale. şi profunde. Coexistă
(u o splellolllegaJie foa ne mare. •
I
- Limfoganglioni variat-măriţi în ' volum, pînă la .mări!11~a. unui
Bloc limfoganglionar dur, aderent de piele ti planurile ~
-
datorită fenomenelor de periadenită, cu ZOne fluctuente, nmQSte, au.pu..
rate, care se deschid la piele printr-o serie de orificii craterlfb,..,
aspect de 5tropitoare; uneori supuratia se 'face tn mul, ...sibdu It
(benignă sau boala Nicolas-Favre).
_'NIl
incipientă a bolii. limfocanclionii sint de mlrim.. lIIIei alulle, firi
fn perioada
modificări de culoare ,i aspect al pielii.
- Unul sau cîţiva Iimfoganglioni (inghinali) aderenti la planuri
superficiale şi profunde, supuraţi, iar ~mentele pmintl o uleera,ie
cu margini neregulate, de admcime variata, cu un puroi aalben-ciocolaliu,
bine legat şi cremos - limlad~nopatia din ,anc,ul mD4fw.
- Limfoganglionii prezintă caracterele din limfadenita tuberculoul
(p. 209), ia'- pielea este aderentă, netedă, subtire lucio.... albi
u
violacee, prezentînd unul sau mai multe orificii (Orificiile f1nUltler), din

.I
ca p de fă t, aderen ri între ei, ~Ol~ fluel~ţ!, cu COntu~ uneon .p,?hClcl.IC, de care se Scurge un puroi grunjos - lim/4tUnop4';" tiin
/icată /istulizată.
aqfi,. '--OM
consisten\ă moale sau uşor dura, ,.mobll, pe. planun.le super.hcla}e ŞI.Pro­ I
funde, datorită invadării capslllei h~foganghona~e tI ţesutUrIlor IIlvecIJlate- apoi cei la ....
d~ către ţ~sutlll san:omaros; pe seqlune se prezlIlta ca un tesut omogen,
Frccvent
tervitali sînt intercsati, unilateral, limfocanclionli Iubmaxllarl.
.i supradaviculari.

I alb-cenuşiu sau 3Ib-roz.H, de aspect umed, semănînd cu carnea. de peşte

- retic/l/o/illJjo_(arcolII şi rcticu/osarcom.
I
iI Observaţie.
in general, diagnosticul de certitudine al oftdnl
denopatii se face microscopic, prin amprente, froduri fi m
li""
I. De obi(l'i. ll'ziu lll'J illlereseaz3 un grup limfogJlIglionar
ru mai multe grupe
(limforeri~ula63rl"Omul),
este generalizată (Kundrar). In rericulosarcom pielea csrc-
I seqiuni histologice.
I modificată. prezentînd
li z~ ri ,·iscerale.
S.lU
IIIl de,en vascular ji cianoză. Vor fi cerce rare şi celela·lre loca- I
I
I I TEGUMENTELE CALOTEI CRANIENE
- Limfoganglioni de mărime care variaz~ de ~a ~im.ensiuJli no~male
I
•

(in stadiile incipiente ale bolii), pînă la dIJnenslUIlI. foarte IlUIr.J, ?e LEZIUNI
formă rotundă, uneori neregulată, tormînd mase volumllloase, de CO~SIS­ I'LANE
lentă crescută; de obicei nu confluează şi numai În caz de necro~a se NODULAIlE
pot comopi Într-o masă de consistenţă mjli scăzută _ metastaze bm/o-
gnllJ!.lionare calleeron.'c.
Cu li" ..
piru UI
Cu de,curi
.·uunalc I".,. . / D. con,h-
,onll moal.
De t:ontll.
IIntl duri

I
Alapeci.\ Tri<ofilia \Heman-
III mctastaze sint prinji lII"plenr limiogallglionii satclili tcriroriului cu leziullca.
'-Jn.:croasă;
uscară giamul
00.511scroun- Abc..e
miliar. hlalUI PII.n, lUpe,.
de exemplu limfoganglionii submaxilari, în c31Kerui buzei; cei axilari, în Chclia
l uinl rtbac.u rrcl 1,
cancerul glandei mamare, .:ei supraclaviculari (limfoganglionul Vircha~v- Troisier), ~I\
Kcrion CcJsi la copii
.:an~crul gastric; cei inghinaJi, in callcerul corpului uterin, In cam:en,(' rectal ere.;; Micrasporia Hemllcomul Goma .. fiUri- Qam
ult"rior se POt găsi merasraze fi În grupele depărtate de lezilmca o:anc.eroasă. Se v",
tăur.\ canccrul primitiv. FIIVUlul cu
cade uri
I ci crudl
Goma lifilitl- .uroli.
;11 IlImollrl llroam.
Lipomul I
2JO
•
 LEZIUNI DE FORMĂ PLANĂ
(tabclu l XXIX) LEZIUNI DE FORMA NODULAIl.\
Cu lipsa pă rului
(tabelul XXIX)
De consistenţă moale
- Lipsa părului, difuză sau circumscrisă, În plăci izolate, bine con-
tura te - alopecie. - TumefaCţie violacee, păstoasă, datoritl unei mfULIaţ'
ti ce a tegumentelor şi ţesuturilor supraiacente calotei _ ••" .....
Âlopccia cste de mai murie. ~e1uri : s~b fo~mă de m3c~ suprafeţe izolate, ci~culare
sau uva~arc, Împrăştiate {:î.r~ 1lI~1 o o~d~n.e, lI1egalc, fara Contur neţ,. acopcnte cu ore). Se găseştI! la nou-născut ,i apare fn timpul travaliului (......
foarte pUţin păr - aiapecle . 111 11II1l/tIIl ; 'a u ca zone . .ro~lImle, bllle conturate:
Forrnaţiune f1uctuentă care, la secţiune, Iasi â( le ~ua
unice sau multiple, izolate sau confluente, cu contur pollelclle, cu partea centrala
lipsită de p ă r - alapecie .i" {plăci" din peladă. -
care :1 disociat grăsimea şi, uneori, a ridicat aponevroza 'PlcrlUl
- Pielea din zona centra l ă a calotei lipsită de păr, sub~iată, atro- bematom.
fiată, lu cioasă - chelie.
Indică un traumatism recent.
Cu deşeuri cutanate - Gamă sifilitieă ramolită (vezi p. 204).
- Lipom (vezi p. 205).
- Plăci multiple (10-15) neregulate, de mărimi care'variază Între
1 şi izolate sau confluente,. ac.operi,te de sc.~ame uscate sa~ gr~a.s~,
4 COl , De consistentă dură
În grosimea cărora se găsesc pen smuoşl, ce~uşl1 sa!-l d.e~oloraţl, ranţl,
rupţi la distanţă de 2-3 mm de la emergenţa _ trlCoflţ,e. - Noduli mici, de consistenţă elastica, cu un centru allbui (purlll
şi o zonă hiperemi~tă în jur - abeese milifln Iti copU ",;,;.
Este o boală frecventă a copilăriei ŞI este determinată de o specie de Trichophi-
10" endolrix. Se datoresc infecţiilor glandelor .udoripare cu .tafiloeocl ti apar la
taţi sali în cursul unor boli (diaree cronici, bronhopnlumonil IlO.).
- Placă unică, rar multiplă, acoperită de .cruste, frecvent lipsită de - Gamă si/ilitic:ă CI'udă (vezi p. 204).
păr, bine circumscrisă, rotundă, ovalară, cu dlametrul de 2-5 cm, cu
marginile bine delimitate - kerion Ce/si. - Tumori proeminente, de mărimi variabile, dure, ~!u:.::
formă de şiraguri şi
fibroame.
acoperite de o piele fngrofad, inn ._
Leziunea se intiJneşte la copii.

- Plăci rotunde sau ovalare, cu diametrul de 2-5 cm, acoperite

de scuame de culoare cenuşie, cu perii rupţi, lungi de 4-6 mm şi Încon- LEZIUNI DE FORMA. CHlSnCA
juraţi de o teacă pulverulentă cenuşie _ microsparie. (tabelul XXIX)

Zone de mărimea unui bob de linte sau mai mari, cu o dep re-
- Chist unic sau multiplu, sferic, cu dimenSIuni VI~ru".
siune centrală acoperite de placarde crustoase, neregulate, unele izolate,
altele conflue~te, de culoare galbenă caracteristică, alături ,de ,care se
de grîu pînă la o nucă sau mai mari, rotund U 091"".
tuent, acoperit de tegumente de aspect normal; ,. ~~:~::~
găsesc şi zone de alopecie: părul este lung, decolorat, cenuşIu ŞI nu se capsulă conjunctivă ce limitează o cavitate cu UD o
rupe (ca În tricofiţie) - favus cu godeuri, cios, gălbui, opac, uneori supurat _ chilt n ....
De culoare roşie Se va faCI! examenul hiuopatolOBic.

- TumefaCţie Întinsă, cu pielea subţiată, roşie; la seCţiune. se scurge LEZIUNI DE FORMA ULr.:IU\IQ.oII.
sînge, care este conţinut În ochiuri vasculare laxe _ hemangiom, (cab.luI XXI
Leziunea poate să comunice cu un hemangiom intracranian. Pierderi de substanţă sau b nil .elillmllm
Se constată la nou-născut.
212
 s~ proJul: În cazul 1I .1ş (~rillJr mai ~ificilc , J C Il( C~ la niV'dul. UIl~1.: s-~ s ~riji,~,i t
LEZIUNI DE POllMA. DIFUZA.
c.1Pul de pro{'mi n cJl~elc osoase .l!l.'
mamei ,< promoll wrlu sau. publs) sau s; . ~.Horcsc (Ingrolarca olUlui)
forcepsului. La adu h , Se: produl: III traum~us~c ; se v,a . cxa~tna fu,~dul plagll.' se va
nora dacă există v reun hem :l.w lll SJ U O fisu ra a pcnoHulul, uneOri, poate fl vorba ,(tabelul XXX)
de un C3Z medico-Iega l.
- Pierdere de s ub sran\ă Cll ca ra cterele descrise la p, 207 - gamă - lngroşare globală difuză a calotei, cu estomparea, ftelfll_
, ijililică IIlm'ată, \ osoase interne şi externe separate prin diploe, care eate mult
cOlllurul calotei este deformat, neregulat, cu num.lO:se didiiltiWH
Leziune.l constitui\! cx rcri urizan:a un ci Iczillni sifi liricc a boltii ~l
diametrul transversal mult lărgit; suprafaţa interni preun
,'r.lIliClll' sa u
~ ~su(Urj l o f inlr.\Cr:1.llicl1t' .
şanţuri adînci (amprentele vasculare), separate prin ridiel", de • • •
- Fistll le multiple prin care se sc urg e un puro i grunjos - ulcera(ie
t IIbr re ,,1OelSc"i,
mărimi boala osoasă Paget {osteopatia defonnantl 'roarfIl
Ll'L IUIh.:.\ ~UI1~ rl [llll' cX[l'riori l. ,1rl' ,\ Ulll'j Icziuui Hlb,,'r~ lIlo..l Sl' .1 bol ~ ii ~r.\1l 1 l.' lh: S,JU Vor fi c"amin;1te ,i coastele, omopla,ii. femurel .., tibme etc. P.nrru 'lttC.....
.\ ~ es\lluriJor illlr,l.:r;1l1il.:llI: '::1.(1..' vor fi C'\:1.Ill IIl:lr c.
diagnolticului, se va face cxam.. nul hiltopliUllogic •
- Illgroşare a calotei care prezintă o serie de chi.turi, i mult
CALOT A CRAN IAN Ă sau mai putin voluminoase. anfractuoase, unele pline cu o m mo III
" orma.I L,1 110u-lla-s'cut. c.llora .:raniană prezin t ă o fontanelă medianăI anterio,
roşie-brună (tumoare brună) - boala 01011,1 RRckli",/h.....,. (O'
IY d ară fibrochistică}.
(bn'gma) membr:lIliioflllă, fomb.ic:\, care se osifică .I ~ 1; luni, o fontanc ă me lană
posterioară (lambda) şi patru 101l,,"cl,e btcra le ostftca~c la naştere, Fontan_la anre:
rioară arc la naştere axu l alltero-posterlor de 4-5 cm ŞI ccl transversal, de 2,5-4 ~m, Vor fi examinate şi celelalte oalc (rabi., bazio eIC.) ,i iii va Ulii ._amu'
cu timpul. I ă limea depăşeşte lungi mea, !n pcrioad:> _de creşte!_, la nivelul ,sutUrt~O~ paratiroidiall, Pennu precizarea diagoolCicului, .tI Vo\ faco exlmenul hlalp lDloal ,
oaselor cr:\n il'nc se găseş te o mcm brana conJunctl\'a suturala . La ;ldul~ ŞI bă~nnl
suturile ~Î IH su,b r..... i.n l1l:\r~iniJe dill t:lre ale oaselor se intcrpătrund rt!clproc (SIIJOS-
foză). LEZIUNI DE PORMA NODULARA.
(tabelul XXX)
T~belul XXX
Tumefaqie moale, circumscrisă, de mirimea unOl n
LEZIUNI
, cale, ireductibilă, limitată de suturi, cu pielea .uprai_caR
DIFUZE PIERDERI DE ce/a/hematom e"tem al nou-născutului.
(iugrt.>JJ.r('.l oHdui) NO DUlARE SUBSTANŢA DEFOR~IARI MALFORMATII
Leziuoea se produce datoriei uoei revlralri de Ilop Intre OJ " , .
ll oa lă 0'0,,1
PJ~et
Ccf.,lhcma <om
extern
Infundări ŞI
fraCturi
NcÎnchidcrc.\
fOlltallcldor
Acr allie - Masă de sînge între OI ,i d",,, "".", - tI!"""",Ii. .......
Hcmkr.\lIie - Cefalhematom extern care comunicl cu ul\ul in l'Il eriam.. ffiNlI
llo ,llă '150,15;\ Ccfalhcmatom
Rl'..:klingh,HbL'n I II1[L'fll
Fisuri simple
sau (facturi CralliOlabes Macroccfalie ;l osului - ce/alhematom .i"
bilIon dt ca",.,,".
Cefalhema<om Picrdel'i de sub· Craniu oblic Mkroccfalie - Formaţiune nodular/( duri, care proeminl sub ttt~lIdWi1.,*,U.h1fttl
"În butun dl' SlJIIIă din boa- o\'alar
craniene - osteom.
O"icef ali"
cămaşă" la Hand· - Noduli moi, elastiei, cu aspee' ~ltnt p
OHcom
Mielom multiplu
Schiiller-
Christian
Cralliu de aspeCI
• nariform
Cralliot.lb,·s
cOIlA;cnit.l( datorită numeroaselor zone de neero!
mentele neulcerate ale ealota tlblia oloal
'1
helmc.1iralpi;
Cr.\lliu pătr;\I
craniene fiind distrusă şi ,perforatl - mi,lo",
Omomiclită Pierderi de sub·
Xantomatoză
Tuberculoză Frullte olimpiall~ slall\ă cOlIl:e·
cranio-hipo- nil.\Iă citosiucom sau boala RUltllki-Kthler).
fizară
Cancer mctasta-
OHeirI sifilitic5
s. 11t.11: tumori multlpl.
nul hiltopatololil:.
,1 In .1. hlftllR
tic

~II
 Nodu li subculanati de consistenţă moale şi de culoare gălbuie pe
-
suprafaţa de seCţiune, cu distrugerea tăbl.iil?r osoase _ xantomatoza DEfORMARI
crtr,nio-bipo/izară (boala Hand-Sch li lIer-Chnstlan). -r (tabelul XXX)

Se constară jn asocie re cu exoftalmie uni- sau biJaterală, nanism sau infantilism

hipo(izar.
- Fontanela anterioară rămîne neosificaei fi
iar diametrul său antero-posterior rămîne mai mare
du.,- YI....
neînchiderea lontanelelor.
- Fo rmaţiuni multiple, de aspect pes triţ pe seCţiunI! _ cancere
metastaticc. - Oasele craniului, mai ales occipitalul ,i l'8.~·:~~=~
sistenfă mai pUfin dură şi se deprima la aplisa.... dinei
ton - craniotabes.
LEZIUNI SUU FOIlMĂ DE PIERDERE DE SUBSTANŢA

III.
- Turtire a regiunii occipitale sau o asimetrie a ertillllltJl
(tabelul XXX) oblic ovalar (plagiocelalie).
- Bose ,{)arietale proeminente, cu un ,anţ pe linia
Depresiuni regulate cu con tur rotunjit şi neted, dure la palpare _ de aspect nat'form (aspect de fesă).
in/llndă"i şi fracturi ale oaselor craniului . - Craniu pătrat.
- Bose frontale mult proeminente _ /,,,,,. ~
La nou-născut se produc În traumatismele din timpul travaliului (forceps sau
proeminente Osoase aJe bazinului).
Toalemici.
sau copii acelle deformări se tnlUnne de obicei In nbitilDl la DDIMI_",

Pierderi de substanţă în urma traumatismelor _ /isuri, fracturi.

-
Se va examina tăbJia jnternă, uneori singura interesată. Asocierea cu o (ractură MALFORMATII
de bază va putea fi verificată după Îndepărtarea creierului. (labelul XXX)

Lipsa completă a boltii craniene _ 1Jg~",

- Lacune cît un bob de mazăre, mai rar de mărimea unei palme, Lipsa incompletă a boltii crailien. _ _ _""
cu COIJtur policiclic, cu margi ni nete (osteoporoză lacunară) _ pierderi de Mărirea cutiei craniene în toate
Jubstanţil din boala Il and-Schiiller-Christian.
membranoase şi destinderea fontanelelor (Cliatal ~~:=~
Leziunile se POt găsi şi)a nivelul oaselor felei, bazei craniului şi membrelor elc. de subfierea oaselor sau chiar de nll~rflll!rI 11
cefalie.
elimină puroi - şi sechestre osoaSe _ osteo-
- Craniu mic, cu diminuarea tuturot ~===~~=
- Fistule prin care se
mielită.
mută), datorită osificarii (sinostozei) premature •
Vor fi că lIrah.' ('\' l'lItuall' infeqii aJe urechii sau sinusului.
lui - microcefalie.
- Craniu de aspectul unei clplţlni I UlkII'i
- Orificii anl'racluoase, cu subţierea osului şi cu fistule cutanate _ alungit, datorită sinostozei precoat a 1U1",~
tuberculoză.
- lnmuierea ullor oase ale bohii Citlil.Jl~l,
palpare, dau senzaţia de peraamen
Se va căuta focarul luberculos inrracranian.
- craniotahes CQ'lgel.itaL.
- Pierderi de lubstan,'
Ulceratii multiple ale tăbliei externe craniene, cu contur "În
- a oaselor cutiei crani ne, de
hartă geografică",cu marginile osoaSe Îngroşate, exuberante, de aspect neascuţite, de obicei '" re,lunea
compact sau poros şi cu fundul format din diploe _ osteită sifilitică. derea de pot
Leziunea eSte un rezultal al evacuării gomrlor periostului. Uneori, pOlle fi (ormeazll o nUJllllt,1
perforală Iăblia illlernă. iar dura mattr rllmlnlnd neacoperilă de os. Se pot B.l li ventriculul
periOstile inrracraniene care comprimll centrii nervo,i. meninple ,i
este frec Dt
216
 FAŢA
LEZIUNI DE FOR.MA NODUIA1R 'âJj_
1..1 ni"dul fClci >e pOL g:lsi o serie de la iuni de forme varia le, care (tabelul XXXI)
.lu fllsr descrise la capitolul .. TeguJl1el\[ele .... p. [97 (hemangIOm 'p laJl
- Nodul alb-gălbui, înconjurat de o 10111. bl[pti
sau ruberas, nev pigmenrar plan sau tuberas!';;"denom .~ebac~u, carclI~o~ buze, nas sau frunte; se Înso{eşre de O inlFUttt
vegeral\[ sau ulcerat erc.). In. ar ară de acestea, descriem citeva lezl ulll felei - furuncul.
ca rac terisrice {elci.
LEZIUNI Tabel,,1 XXXI PO,rt3 de imrare o constituig O moi
DIFUZE - Nodul de mărime Izolat
lepromatoase separate prin Ş~I~~~~~~::t.~~=~.t:~':
Cu IIllrirc.l C u miqo r lrC.1 PLA N E NODULARE
\' olumului \'olUlIlulu i
seplUl nazal este perforar, iar
Fa~ic.:s ('dematiat F:ll' il'S l' lI aspe ct de Lupus \!rircll1 ;)ros Furunculul fe(ei
facicsul leon;" Jiu lepră.
cl:\nozar bătrîn
Facics cdL:IllJ ~ i;u .11b Facics Icon in
F3~it:) ,:u':Il1JfÎar dur /
EUl'm l1l.1l j~ n :11 f\.·{I!Î

LEZ IUNI DE FORMA DIFUZA

(rabe lul XXXI)
C u m5rirca volumului
PLAN!! NODULARE
- Tumefiere vio/3lce, cu predominantă la ni\'e!ul buzelor, vîrful
n.bului )i urechilor - !acÎc; edclII'l(i<lt citll/Oz<lt. Eczemă Othematom Canwr
Sl' ~:b~ş[ c În insufi(:Ît:JlţJ (ardiacă globală. lmpetigo Furuncul vllllel nI
- TUJlldiere alb~ l11o.lle - jacicml ede/l/<lli'lt ,rib din nefropatii. Condrom
- TUl11efiere dură elastică - facies edelll<lli<lt ciI//'. I%rom
Se ~:isq[e În mixedcm (1"(" rotundă de .lună plină").
- TUlllefiere acoperită uneori cu vezicule şi fIictene (vezi p. 206 "Pus-
tul ,l Jllalignă") - edeml/l maligll al feţei :."din infeqia cărbunoasă sau
(Intra.'\:.

E<t< luc.lliz.1I de obi«i la plco.lpe, dar poate prinJe Îlltrcall.\ fată, !:Î1ul şi
pc'>rL·[('IL· ror.lcic. Cruste mici gălbui ,,'It at:~=
a cOllducrului auditiv exltm _
Cu micşorare:! volumului - Cruste
suprafaţă umedi . '
.grrco~~a~sl~:'.p:~:1lt~
- Dispari,ia Icsurului gr.ls ŞI a bulei Bichat la l'opii .1trepsici
f'lcil'.\ CII .l.'pl'ct cle bătrÎ/I.

LEZIUNI DE FOR.MĂ PLANA

(tabelul XXXI)

- Placarde eritematoase acoperite de scuame subtiri, transparente

s~u groase, uscate, aderente, cu prelungiri în profunzime, cu piel~.\ :uro-
fl~ă sau cu cicatrice cenuşii, deprima te, desfigurante. Leziunea eSte lime.:
trlcă pe fată, sub formă de fluture . Cll aripile întinse _ IHpuI eritematos:
-
un «:Intru albiill
tului
218 \
I
 Vor fi exam lna{1 limfog"\Ilglionij preauricuJari , rctromastoi dicni şi submastoidicni.
- Tumori benignc dc co n sisten~ă dură - colldrom, fibrom. LEZIUNI
Se V" face cx:ullcnul hiseop;\{ologic. MODIFICARI MODIFICARI MODlPlCAJ.1
DE CULOARF. ALE PUPII.EI ALE GLOIULUl OCuu,,,
LEZIUNI DE FORMĂ VEGETANTĂ
(tabelul XXXII) Icter Midriazi EKoftalmie unU....lI
Miozi EKoft.lml. bU.nrall
Formatiune Î nnllig urit ă. verucoasă, indurată - cancer vegetant. Anizocorie EnoEtalmie
Se "a bec examenu l histoparologic.
MODIFICARI ALE PUPILEI
LEZIUNJ DE FORMĂ ULCERO-NECROTICĂ (tabelul XXXID)
(tabelu l XXXII)
- Mărirea pupilei - midriază.
- Pierdere de subs tan~ă anfractuoasă, acoperită de cruste cu distru- Se constată tn sifilis (paralizia nervului oculo-motOr comun), In IIOIIIprlllulli ..
gerea pavilionului urechii - callcer u.lcerat. simpatic (tumori etc.), In unele intoKica,ii, tumori cerebrale ti tD urma
medicamente (atropină, adrenalini, cocaini).
",,-.nil III.

Se v. f.ce examenul histopatologic.

- Micşorarea pupi lei - miază.

MALl'ORMA TII
Se tndlne,te tn intoxica,ii (stricninl, opiacee, uremie), In .um., In t.lbml
cerebrale, tn leziuni ale bazei craniului etc.
(tabelul XXXII)

Pavilion de dimensiun'i exagerate - macrotie.

.
Inegalitate pupiiară congenitală sau clpltatl - .,pltlcer;',

Pa viI ion foarte mic, de configuratie normală _ microtie. MODIFICARI ALE GLOBULUI OCULAR
(tabelul XXXIII)
Pavili?n .care se prezint~ . sub forma unui burelet cartilaginos;
lipse~ te,
UlJeon, ~I con duetul auditiv - se datoresc unei opriri În dez- Proeminarea unui glob ocular din orbită - ,_/r.I". .".,.
voita re. laterală.
A • -Mici I~?duli ca~~i1agino~i subcutanati, sesili sau pediculati, situati Se găseşte ; n neoplasme ale orbitcÎ, In boal. Hand-SchUUer-Chrlatl.n. ta .....
Jurul urechii; nodulI! reprezintă pavilioane rudimentare _ poliotie.
lJ1

LICHIDE CARE SE POT SCURGE DIN CAVITATEA URECHII

tomul orbitar, flegmonul orbitar etc.
- Ambii globi oculari proeminl in orbi" - ,-It,.,-"".",
Se gise,te In boala Basedow, rn bo.l. H.nd-SchUII.r-ChrlltÎan, In t'I.~.
(tabelul XXXII)
- Infunda rea globului ocular tn cavitatea orbitarl - fIIO,,.,,,.1f;
L~cb~de "ell/suillo/mle, in fracturi ale bazei craniului. Se găseşte in stiri ca,ectice, traumatism. orbit.,., du,. Inn.....tI& .bt
LIChIde purulellte, in otita supurată a urechii mijlocii.
NASUL
OCHII LEZIUNI DE FOI\MA NODULAlll
(tab.lul XXXIV)
MODIFICĂRI DE CULOARE
(tabelul XXXIII) rotundl. netedl, de con
Formaţiune
culoare cenuşie, care det,erminl deformlrl.1 Il
- Cokra,ie galbenă-verzuie a scleroticei şi a conjunctivei
icter. Se va Eace ...menul hlltop.toJollc.
220
 T,.bel,,1 X X XIV
LEZIUNI -- Oasele nasului complet distruse şi numai lobul este reliefat
------~------------~--------~'----T--------------· r nas "în picior de ceaun".
MlIlUl.\ RE \ ' 11;1 r \!\: II UL C EIIO· NELIlOTI Cl
-- Lobul nasului invaginat din cauza sclerozei retractile - uas u ln
DHORMARI lomietă".

Condrom PoJipi I1lll l'oşi

I -- Vîrful nasului ascu~it, orientat În jos, În formă de cioc, cu doul
C JfI: ino lllllJ InU (O.lS CI
' Lupusul tuberculos
ukcrar
Nas .. În şa" depresiuni laterale care delimitează vîrful -: nas ufn cioc de papagal".
Nas "în picior Aspectele sint datorite leziunilor oaselor ,i septului cartilaginos naul.
na zale Goma sifilitică de ceaun" Se găsesc frecvent in sifilisul congenital tardiv.
CMcinollllll piel'i ulcerată
nasului Nas "În lornicră"
Carcinomul pielii Nas "În cioc
I nasului de papagal"
BUZELE
T,,"~lul XXXV
LEZIUNI DE FORMĂ VEGIITANT Ă LEZIUNI
(tabelul XXXIV) o

LI. llll'E
Nonu· VECI'.· VEZlCU· CARE SE
-- Formariu ni care p roemină la nivelul orificiilor nazale, fiind PLIINF. IARE T.\NIT "ARE S.\U
ULC~RO-
NECROTICIl
MAlFllR-
MATll "DT SCURGE
acoperire de o mu co a să în g roşa ră rozară; uneori, Sint ulceratc! __ polip; ClllSTICE DIN CA VIT A-
TEA DUCAlA
Illii coşi ai foselor nazale,
SL' \'.1 face cxaml'llu l hi sro p :l.l o l ogi~ . Leuco- Furuncul BoerÎonliolll Herpcs UlceraC i Buză de Lichid .an~
plozic prin su ~tan- Iepure guino!ent
-- Form a\iu ni proemi nenre neregulate, siruate În interiorul foselor \e cauStlce
1l,IZ,llc, de cul o,lrc rn~ ie , de cLl llsisren\<l crescută sau friabilă şi cu zone Je ,
Gurii de
lup
IIlcc rJ \ie; cluc l.J dislrllgcri ,lle \esllturilLlr nasului -- carcil/o/1/1/1 I1wcO'15ci 1
lIoI I orl, ' , Hcman- Ş.lI1eru Chi .. de Şancrul Atrezic Suc Blnric
t: lOm hip<rlroiic I rl' (cn~il' tubcrclIlm bucall
( ."ciIIOI/IIII pielii '''bit/IIi (vezi p. 286). plan ,ifili.i.: Resturi
3\1mentar4

, l EZ IU;\1 DE FORMĂ ULCERO-NECROTICA

P;.pilolll
,,
o Ş,'llcrul
1 ,ifilitic
I),I,,-.:ro-
chei Ii.
8ilă

(,"belul XX XI Vj.
C.ul'inul1l I CMcillOIllUI
. -- Pierdere de subs[anră uneori superficială, alreori profundă, acope- I \"q~ct.\n( I , ukerat
filă aclese.l ele crllsre b~u~e-negre, după a căror îndepărtare se observă
lllar$lIlde ulcerapel dezltpHe şi Înmugurite; în jurul ulcera~iei, prin vitro- LEZIUNI DE FORMĂ PLANA
rreSllllle, ,se pun în evidenră noduli gălbui - lupus tuberculos IIlcerat, (tabelul XXXV)
. .- - PIerdere de s~bs[anră pro~undă. cu, marg!ni regulate, n~de,zţi~i,te,
lIldllI are, cu d,srrugen ale resuruhll cartIlaglllos ŞI osos __ goma njdltlcă Placard pu{in rdieiat, cu suprafaţa netedă sau rugoasi, d~ iormă..
Illeetal ,' . mărime şi grosime variabile, albicios sau alb-cenu,iu, aderent ~i indurati
-- C'fcinoll1/11 pic/ii /lt/sllllli (vezi p. 207), localizat de obicei În dreptul comisurilor buzelor - lel/coplaZlI!.
Hemal/giollll/I plan (vezi p. 201).
DEFORMĂRI ALE NASULUI
LEZIUNI DE FORMA NODULARA
(tabelul XXXIV)
(tabelul XXXV)

nasului ~r~~u~ir~a ~.lSel.or ,~a,s~!ui la nivelul, ~.ădă:ini!, cu lobul şi .aripile

IldlCare 1Il >LIS Şl onflCllle nazale pnvllld mamte __ n,IS ,,1/1 şa". Nodul dur sau fluctuent (purulent). ro,u-violaceu. e' IlII t
- dt
zonă de ~esut necrozat alb-gllbui (liurbion) - IHrHnC'Hl.
:!22 •
 ESIC loca li zar de objrci la ni vel ul buzei superioare şi se Înso~eşte frecvent de O
Pierderi de substanţă cu margini neregulate, cu localiure free-
IUIl1(.· firrr a obraji lor, pleoapelor, regiunii submaxilare, cu flcbita vcnei faciale, venel
orl:1II11I«" şi .\ sinusu riJ or intracranic ll c. ventă pc bu za inferioară, călare pe mucoasă şi piele - carcinom "'C'tMt.
Limfogallglionii sateliţi sînt mari li ti duri.
LEZIUNI DE fORMĂ VEGETANTĂ Se va f.lee examenul hislPpatol.ogic.
("bri ul XXXV)
MALFORMAŢII
- /JotriolIIiCOIIIIII (vezi p. 205). (tabelul XXXV)
- Leziune relief:ttă , 'si tu ,tt ă mai frecvent la nivelul bu zei inferioa re,
simulînd un ca ncer - ,î.1I1cml hipertrofic sifilitic. - Fantă unilaterală a buzei superioare ce poate ajun,e plnl t.
orificiilc nazale. Poate interesa numai buza -. buză de iepure Itlcompl,tI.
Se " .1 r.h:C eX :\lncllul h isIOP :U O J o~ic pcnt ru precizarea Jiagltosticului .
Uneori interesea~i ti pragul nirii, creasta alveolarl, bolta palatinl ,i dlul
- Papilollllll (vezi p. 205) si tuat la nivelul marginii libere a buzei. palatin - buză dr irpurr comple",
- Leziune proemi n e n tă, conopidiformă, cu zone ulcerate; localizată
pe buza inferioară În regiunea cu tan eo - mu coasă - carcinom vegetant. - Fanta buzei superioare, bilaterală şi totală, asociată cu o fanti
a maxilarului superior, bolţii palatine şi a vălului palatin - gura de lup.
LEZIU N I DE fORMĂ VEZ I CULA R Ă SAU C HISTICĂ - Orificiul bucal strimtorat, datorită simfizării celor dOuă comisuri
atrez;e bucală.
(tabelul XXX V)
- Hipertrofia congenitală a buzelor, mai frecvent a buzei supe-
- Papule Înconjurate de o zonă hiperemică, centrate de vezicule rioare - macTocheilie.
cu lichid transparen t sa u tulbure şi cruste galbene sau negre _ herpes.
Se g ăseşte În febr a h e rp etică, gripă, meningită etc. LICHIDE CARE. SE POT SCURGE DIN CAVITATEA BUCALA
(tabelul XXXV)
- Formatiune vezicu lară, translucidă, de mărime de la cÎtiva mm
pînă la J CIll, cu un conţinut gelatinos; localizată pe faţa internă a buzei Din cavitatea bucală se poate scurJe un lichid sanguinol.nt de PIO-
mferioare '- chist de retel/fie. venientă: nazală, în unna unui epistaxiS; gingivală, gingiflo,..,i'i 'pulmo-
nară cu singe aerat, hemoptizie sau spumos-rozat - edem plllmorrtWi
, LEZIUNI DE FORMĂ ULCERO-NECROTlCĂ gastrică cu sînge negru, hematemeză.
("belul XXXV). De asemenea, se poate scurge suc ~astric de culoare galbeni-inchisi
sau albă-gălbuie, la copii, sau resturi al,mentare, bila.
. Ulc~r<l(ii prill slIbstal!fe callstice acide sau alcaline, cu aspecte
vanate dupa natura substantcI: culoare galbenă, în cazul acidului azotic;
culoare galbenă-cenuşie sau negricioasă, acoperită uneori de false mem- DINTII
[>rane. În cazul acidului c1orhidric; de culoare brună-neagră în cazul - Pierderi de substantă superficiale, liniare, in forml de 1CUt,
.Icidului sulfuric etc. ' punctifonne, făra vreun caracter specific - ,roa;un; d",r,.rt.
Ulceratie ro~undă sa~1 .ova~ară, călare pe piele şi mucoasă, cu
- - Incisivi neregulat implantaţi, CU marginea lor Iibttl exc •
ba~..'1 n:o~le, cu margll1l~e dezhpJte ŞI fundul neregulat, acoperit cu granu- "în semilună", CU suprafaţa neted;, uneori UfOr brlzdatl - """, H.
lat II mICI galbcne-cenuşli - şal/cru tubel"culos. chinson din sifilisul congenital.
Se mai poate prezenta sub forma unui nodul.
l:npreunll cu Keratila parenchimatolll fi lurdo-muutaIU CONI........
- Eroziune superficială sau ulceraţie bine circumscrisă cu fundul Iri ada HUlchinson.
rllra~. ne~ed. lucios, de culoare roşie jambonată, cu baza i~durată, de Dinţi parţial sau total mic,ora,Î {inf&ndli1Dl
consIstenta cartonoasă, cu marginile netede - şancru sifilitic. donţie.
Limfoganglionii sateliţi sul>mentonicri ,i submaxilari sint uşor măriţi. Dinţi măriţi, mai ales ÎncÎlÎvU med1anl aup.
224
15 - Necrop.11
 - Absenp congenitală a unuia sau mai'. multor perechi de dinti - Se va face examenul hi.; tol,aDDI~
<I"o.!c1II/ic? (' ~ fi sifilisul.
Dintii mai pot prezenta: o formulă den~a~ă care să. nu corespun~ă
\'ir>rei respective, modificări de implamare (convergent, dlvergent), modi- - Formaţiuni t:=~=
sau submaxiiară - ti
ficări de număr, stria{ii verticale (în rahitism). De asemenea, pot prezenta
Se va face
lip~lIri , cMii, granllloamc, abcese care pot constitui infeqii de focar.

GITUL

Tabelul XXXVI
LEZIUNI

DifU ZE NODUl ARE nflST/ C E UL CERO-NEC ROTICE

CU Ş.l S.lU Hipertrofia C hi st brallhi a l Fismle din goma

SI rUlll.1 li mfogang lion ilor congenital actinomicoticii
Scrof 1Ilo(kr mă C hiS[ [ir o- hioidia~ Fistula d!n 'o!l,a
A (' ( i 110111 icoz?i spOrotrlcOllca
,:en' il.:o- i ,h.· i .\ l?i
Chistllri sC' ro:1.SC
Fistule branhiale
TUIlll1ri ....\Ii , ' ,lrl'
(o n:;cni,ale • Fistule tubercu\oase
•
I. EZ IUN I DE fORMĂ •
DIfUZĂ
(lahelul XXXVI)

- TUJlll!faq ie JlleJi;lnă sau medio-laterală de mărime variahiJlt. de

, la un pumn pînă la un cap de făt. lobulata, cîteodată dezvoltata IIprF
mecli:tstin - gllşă sau strlltha.
Se \'.1 f.,," examenul hiuop:uologic.

LEZlUNI DE FORMĂ NODULARA

(cabelul XXXVI)

Hipertrofia limfogarţglionilor
descrUl la a f08ţ
- odozitiiţi de mărimi care variază de la aILlnltlll...·tI °
mobile. acoperite cu piele de- aspect normal.•i ,~.~.Ih:f!j-r,;;.jc;~~
ramolite, ulceratt, cu trait«e flsfuloase - SI
- Noduli duri Iau moi, d, mllriJ
Il' planurile SUP"- JÎ 1l1b~i.~IlJ.i
violacee - IItctinfJml'~1I '!~!f~2~;~~~
 Edenml ciallotic, in insuficienţa cardiacă (vez.i p. 200).
cu o sec r eţie seroa să-a l b i c ioasă sau vÎscoasă; sînt situate În p ă rţile me- Edenll/l alb, in nefropatii (vezi p. 199).
J iane sau lareroce rvica le. asociate sa u nu cu un chi st congenital - fis tulă , Edemul roşiatic, în legătură cu o leziune in!lamato re
br((lIbia lă co lI gmita lă,
(furuncul, flegmon) . La seqiune se scurge o serozUa te.
- Fistule unice. ades"a multi ple, anfrac tuoase, cu marginile decolate, - Edemul "în pelerinĂ" (vezi p. 200).
prin care se scurge o substan ţ ă p urul e nt ă, vÎs c oasă, gr unjoa să, conţin înd
resturi de ţ esu t nec roti c - fistltle tuberCl/{oase, .
Reţele venoase mperficiale toracice cu vasele .a",.un. __.""
dilatate, violacee. Sînt datorite tumorilor mediastinale,· care,
l:Jncori, se observ;;' c ic;urj cl' clItanatc, ne regu late, adcre ntc În profunz ime, VIO- presiune, produc O îngreunare sau obstrucţie a circulaţiei din ve
b C l~('. lucio:lsc. s ubţi ri . superioară, în urma căreia se stabile,te o circulaţie colaterall, prin - -
subclaviculară, vena mamară, venele intercostale, vena toracicl • ve__
azygos din ambele păr~i. .
TORACELE
LEZIUNI DE FORMA NODULAIlA
O p:lI'te din lezill nil e ca re se pot găs i la examenul extern al tora- (tabelul XXXVII)
cdui au fost descri se la ca pito lul "Tegumentele " (p. 197). In acest
r.ll'i l\11 vor fi descri se ICl.illn ik mai specifice acestei regiuni . - ingroşări ale articula~iei condro-costale, cu două ~Iuri
tricc, mai evidente pc faţa internă a articula~iilor condrocoltal
ridicarea plastronului sterno-costal - mătănii costale.
Tave/III XXXVII
Se intilnesc la copii cu rahitism.
LEZIUNI
- Formaţiune presternală de consistenţă flucluentl, moal
DlrU ZE NODULlI\ E ULC F.I\O· tentă - chist prestemal.
NECROTICE DEFORMARI
Frccvent eStc un chist dermoid. Se va l ace examenul hiimlipllOlDtl__
Emfizem SubcuLl.n:ll Mădlllii (as ta Il' Pierderi de sub- Torace "În carcnă cu pit_l''lJ''''~
U

s tanţă d(' natură

Boltirea stern ului ,i a coaslelor din stin
Edt:m ("1;'11101 II: variată cu osul distrus, determinată de alle"rism"l aortic.
Ed" l11 alh C iti\( pr('\t,:rn.d Fi s tul ă d.\to ritl Tor.lCC "in butoi " La palpare se va determina diuruCţi a 010&111. Se a devia Inclal
Edelll r 0$ I .lll l" plăgilol' pubiană, p~lIIru
a nu leza peretele anevrilmului.
An evr ism Fistule
- Formaţiuni nodulare ".rle". datorate unor In!
:lO rtl(
Torace turtit
Edem În pele ri nă tubcrculoase an te ro-posterior
Formati uni lor (hematom, abces, lipom, fibrom etc.) s u l. o r
Hidrosadenită
R(' ~ c l c Vc n O.1S C Ilodulare ""riate Torace osteom, mielom etc.). Acestea au fost de c 'se t
supr d il·i:l ll' .. de pantorar"
(p. 203).
Retraeţii toraclCc
Se va face examenul hinopato1ollc.
LEZIUNI DE FORMĂ DIFUZĂ
(tabelul XXXVII)

- Pielea toraeelui destinsă, tlImefiată şi cu crepitatii ce se simt la

palpare - emfizem subC/itallaf. I Pierderi de s"bstan,i .....,. . . ."...
matoare abcedate, gome ulcer
Apa~e În urma ruperii unor ah-cole pulmonare, datorită erOrturilor mari respiratorii
(tusr, dlspneel' IrzlUnilor traumatice, leziunilor inflamatoare {tuberculoză etc.}.
Ruperea alve!, etor provoacă un pneumotoralt, iar aerul inriJtrează ţesutul conjunctiv
I etc., care au fost descrise in cal~.ttc~._
- F",,,1, da ritt un
subcutanat dlll II~gmoantlt ana.tr~be; la seCţiune se degajă gaze cu mirol fetid ,i
se scurge o serOlltate cu resturi tlSulare.

228
L. Examenul pllural ,1 1
 ,... - ,.~~.. .',_ 't?'.. .. .~
, ...

- Fislult! Los l a l ~, ,1I1fr.ILtUOast!, prin cart: se scurgt! o secrepe seroasă,

purulentă sau gru n joasă - jislII/e tllberculoase. --
;:..
"'-
......
0-
...
..E -.;,-.
' ;: . 1i ,~

:=:; .-
~

Se vor d iuc:\ şi .\hl.: loc:t liz5 ri wb crculoasc , prltculll şi Jcziunilc posibile de "r >< ;!~
I . ::

.111l110idoză. . >< < <

w
efE d!
>< :::E
- Fiswle si C\late În regiunea axilară, cu cirificii multiple, prin care
--........"
se sc urge un puroi cremos, fără sfacel, cu indurafia ÎI~til1să, carrol1?asă,
.....- .ce t:
,- "
~
u ";
a regumenrelor şi wmefaqii rotunde sau ovalare sublacente _ hldro- .:! ,-".:_ ~
..""u...o""o ...
...u~
~

s"c!cl1i tă , '" ... u-;;u

<-a-a
DEFORMĂRI ~ ~

:u..:
- 1 ' - .--,
(rabelul XXXVIJ) ::! ._ E ::s
csc :o"
e ..
... • EJ!
O~
T"rJCe in f'>rIn ă d~ piept de pasăre, datorită retraqlcl coastelor
-
~ / p r,'~m iIlă rii 'I/llain ,l/ C ,1 slcfIlului - (m'ace "În carenă " , ... " :1
..
M

")\.: il'liluq t l.! IJ l:upli '-ti r ,lllltÎ ) l1l . -.....:o

U .!! -
,-• -• .....
'u 8
- Tllr,lcc!e cu hJZ,l Iălil ,l şi cu spafiile intercostale mărite _ torace ....-
"': ,ce"1:: te
e ....
..
k
ae :1 .-t;JI"
il
,,!/1 1>111 oi" , ~ " 0;; "'3 "' ..
S'-' ill[ Îl n(' ~tl' În I.'ll1fi l~ mlll pulmonar. ~ - . "i ...e
!:lu -t.."-
_ e :r e·~
- Tor,leele IUftir ;ln[ero-posterior şi Jălit transversal din tuoercu- ... c:~§
U U·_
c:- ..!! •
1"/,1 plllnh'Il,tr:l, .... ;:J
:1 - '" &t!ti
u
1&1 !l1t
- J)~ l'rt!>il"lc' ill ("l/Il:1 d~ pîlnie În pOflillnt:<l inferioară a stefl1ului ~
1"',l l"" .. de 1',/111"1" ,. " (in(ulldihuliform), .... !j
ţ:
:.ld
...
-'"
N

..... il
ai
I'\ (l' o dl.'form.lh' IHllfl' ~ il)I1 .11:t. !j :J:
u
- Rc'tf,lC(ii toracice se Întîlnesc În afeqiuni pleuro-pulmonare cronice
( u ,1derclllt!, simfizc şi dup:i illtcrvcnfii operatorii. 'i<i
U

.sI
SfNll

NOfmal. CI,I/ala Illalll.lr,; ">1" mobila pe planurile superficiale şi profunde şi

, 1. i
III 1'1 " 111>1 ii lIoduli, ci mase d"re, mai mici sau mai mari, de tesut glandular. Pe
"' 1' 1111, ,'" obsa"ă {esur ,dipos de culo.,.e gălbuie, străbătut de benzi sidefii de tesut
.:unllll"'I/I', In ,lCe,!Stă mJS,l ,ulipoJsă se observă tesutul glandular mamar ca o forma-
[Ill"o' Ilcfe~ul,lI';, albicioasă, Cli o duritate uniformă, Limfaticel. drenează in limfo-
~,lllgiiollii m,lll"ri incerni, subela viculari, axilari, de partea respectivă şi de partea
1 1 11
~
j11
lIpm.L

LEZIUNJ DE FORMA DIFUZĂ

~
(tabelul XXXVIlI)
SÎnii măriti

, - Sini. J.\ nou-născut. mărili uni- sau bilateral, cu tegllmentele

ro)I ;lIil'<~. Ctl scurgeri I.trlt~srr:nte - pseudomastita nOIl-nă.scuţi/or.

:?30

•
 un pusc u de origill l' h o rm ona l ă .
[qC
- Fonnaţiuni llodulare, izol~te sa~ confluente,
- lIiperlrojia , ÎI/II/IIi la jeti!.!!, î.n .urma tulburări lor echilibrului loare gălbuie pe suprafaţa de seqlllne ŞI cu
en doc/"În al ovarelor. tiroidei sau hlpo fl ~eJ. . v . •
cl/loză mama ră .
- Ilipertrofia sînului la bărbat unl- sau bd,lterala _ glllCCOlllastte. In forma .. pscu donco plazică" sînul este mare ,1
ce nuşie, cu noduli găn>ui. T uberculoza mamar. UlAI ~~"
[\fC d .u 0 rir.'i unui dl'Zcchilibru Ill' uro -cndocrin, nd csc.l mcdicanwl1lOs ( I N H ). Vor tuberc uloa să ax ilară .
fj cx:un in;u c: hipofi z a, resriculele,

- Sini, la femei, m ăriri globa l, uneori co nside rabi l, de aspec t nor- Goma sifilitică crudă (vezi p. 204).
m.11 - hipertrofie. Goma siJilitică ramolit;; (vezi p.
\ 't'1" fi ( \ ' 1 Cl' [.1(l' gblHll' lc ('li sccrc{ic internă: ()\'.11", hipofi ;d'i cre,
- l .ipomuL (vezi p. 205). • ."""";'
- Formatiune rotun~ sau ovoJ~.
-SI'n mult m ări t I'n vo lulll, de consistentă crescută, cu tegumellle
cu J peClul cojii de porroca l ă, din ca uza retraq iilor determin a te de elastică, mobilă pe p!~unle 5upeţCia_ .",,~~
aderente - callcer IIhl.'I V. delimitată şi enucleabila; pe I1!prafata " _
cu cavită\i chistice - adeno/,',,?m. ..
1" c.u ul carcinomu lui mal11.1r că'lIl a
rnetastaze in lirn fogang li oni (ax ibri,
\'0111
~upr.ll·b\"icllbri) . \'iscrrc (plămîn. orga ne' ab d o m in a lr) şi O.15l', - Noduli diseminati, dun, mob.U.
- boaLă RecIus.
Sinii micşo raţi Se asociazll, uneo~i. cu uh ~~r IDU . .
examenului histopatologlc al nodublor.
- --It ro fia sinul ui Iil femei, da ta ri tă c1ezechi librului endocrin, dar se
poa te găsi şi in un ele boli ca tubercul oza etc. . . - Formaţiune nodulară n:~.:'~:;=t3~
- Sîn :1 trofi at, cu mamc!onul retractat, la palpare slmtllldu-se o consistenţă dură, ...cu l~~te ~eprealt.
formatiu ne dură, pu\in " oluminoasă, aderentă de planurile superficiale şi profun~, mat~ •. alb.i';loasa KU "!I1!U1
şi profunde - .<ebir t1 l rojic lIIamar. zone gălbUI de gral1!"e
prin raclare cu cu'ltul. le
'1
tu pr..~lllJl1lJ11",;
Uneori găsim şi O pierde re de substa n! " (se!.ir ulccral). carcinom nodular.
LEZIUNJ DE FORMA NODULARA Vor fi cercetaţi lin:1fCil,a
(tabelul XXXVIIlf

- FOfln ,l\iun c n ooulară, frecvent unilaterală, mică, de obicei unică,

de cOll sisten\ ?Î dură, fără limite precise, aderentă de piele; pe seqiune
arc \ 1 ((tl o.lrl' cenuşie şi o serie de chisturi pline Cll un Ikhid alb ~au
1)J' 1I1l - cÎto,t('tltol/ecl'tli't/ sau lipogrtl/llfloll1 (Ahriknsov).
- Sin lIl:Jrit ill VOIUIII, cu o zonă mai bombată, dură, neaderentă de
piele, sau fluctuentă, aderentă
la exterior - mastită dclltă.
de piele, cu deschiderea coleqiei purulellte
sau

- Formaţiune nodulară mică, dură la palpare, mobilă pe planurile

superficiale şi profunde; pe seqiune se găseşte o cavitate (abcesul) cu
peretele îngroşat. anfractuos, plină cu un puroi SjlU cu o serozitate ames-
tecatăgalaclocel).
lui, cu singe şi resturi tisulare - mastită cronică (abces cronic al sfnu-

Leziu~ea reprezintă
chist preUlSlenr. o complicaţie rardivl a unei lactalii iaU a infecrlrii unui
 t EZ IUN I D E fO RM A C HI STlCĂ - fistule Illultiple, Înguste, strîm te, prin
(t.lbelul XXXV III) cu granu la rii gălbui ş i ca ~e sî nt situa te pe
piele şi mobil ă pe muşclllld pec roral -
- Fo rm .1 \iunc rorundă, binc delimitată, de m ărime.1 unei nuci ve rzi
S.lII 1ll.1i I11.lrC, rcnircJI[ă, ncade renră de piele, cu faţa internă n etedă sau Se vor ccrcc[a loca lizări ale aCllRglmll_~
cu mici vcge tJrii şi cu li chi d gillb ui sa u verzu i În cavitate, ca re p oate fi - Fistule multiple prin
co nfunda t cu puroiul, un eo ri sub tensiune mare, fapt ce face ca fo rm a- la palparea glandei se simt
riun ea să ai bă o consi s l e n ră crescuril - chist solitar.
laclaţie.
- SI'n pur in l11 :lrit, mobi l pc pla llu rile profunde, c u form a ţiun i - Pierdere de 5UIlI~lat.
f1u cIUClltc, supe rfi cia le (neaderente la piele) sau profunde, di seminate, violacee. cu fundul mw:dar
Illobil e; pe seqiunc se găsesc cavitări rotunde chisti ce, de dimensiu~i profundă - cancer fIIomu
(D.lnc l'.lJ'i.lbile, cu pCICle sub\irc tmn sparent, cu lichid ga lben sau Ve rZllJ ,
.1.JC\C.1 ,iIIlPOS \.1lI .t: l .lJ IlII()\ - bo,dă chislică (/ sÎnt.t!lIi ( bO.1 I ă Redus). Ulceralia poall!
rllPlurii pieliI care '~îdllt
J L/HIII~.1 C!tIL' dL' ohlo..L'J bd.UI..'f.ll.l. Se \'a L\cc examenul hi ::.ropJlO logic

UZI UN I DE FORMĂ ULCERO-NEC R OTlCĂ

([.l belul XXXVlIl)
La niwlul CI'llI_~
1..1 ni velul m 3111 clo llUlui

I III/ iu ni .1c"l'nilc dc ( rustc - ~CZCII/'l.

J:r" , iun c ro~ic . j'lJ ll bc" l a tă, cu baza indurată şi margini netede,
CII /"ca li z.1rc la b.lZ.1 1ll.1Illclullului, uneori pe areolă sau chiar pe tegu-
1l1"llI e'/'" ., inu /ui , În sO lit ;] de' lilllf.ld.:nopatie axilară _ 1anem sifililie.
- Ulce r.1\ii C'ruSI " .l~e. cu m;lrgini neregulate policiclice, reliefate.
Silll.ll
e
LI ni velul m.lJnd,'nului, pe care il depaşesc şi care este mai mult
sau Jll.li putin distru s - bo.r/,I Pagel.

::>c " ,1 ,e«e[3, prin p.llparc şi seC(ionare, dacă exis[ă o tumoare m31Jl3ră pro-
/und.i ) 1 ". ,'or cxamill.l limfo.:anlliionii axilari. Exad.en histopiltologic.

La nivelul sînului

COlii" sililiti, ,, IIh...,,,tii (ve~i p. 207).

Vor " caUla[t! ahe 10 ahzilri ale sifilisului tcrriar.

- 1 istule anfracllloasc prin care se scurge o secreţie purulenl' ,

)er.l,ba S,\II grunjoasă, ':11 tC&lIInentele aderente de formlqÎuni nod ula re
\;tu3tC 111 profunzime - lislille tllbercHlolIse.
s.· '.1 CCrCC[.1 e" cIII IIJ lul focar tubereulOi I:DItIlJ.
 "'~"" ". , : {"~ ~.... t ....... ~

AllDOMENUL l'
ga nglionare etc.), de ileus paralitic, stenozc cicatriceale
Lo iull i l~ l.1I"e >c p ll' ," nea le etc. La perc u ţ i e cons t a t ă m sonoritate.
..,.'1.' " 11
• ' Il1 t! 1l 1l 1 ex tern a u lus
t.:X.l ' [ descri se la
l.l l~ ih' llIl .,1 ~::l ll nc ll l d ~' p, 197, _ Abdoll1ell vOlllb"r i'l ""hiti .. m, la copii
,\ il i se descriu lC7.iullile specifice aceste,
1 ..~ţ! 1 1I1l 1. mu s cu l ară. .
- Abdomen bombat cu ombilicul proll"';"',"
Ta bellli XXX I X nuşă", cu pielea lucioasă, subtiată. Se În
l FZ
' , - I UN I
transsudat (de origine renală, cardiacă.
ex~u da t (din inflamatii cronice. peritonitl
,

1""", I
\HI)('I\ILN ~1-\ 1,IT

1.. ", 1 I-
It"",,,
-
H,ll
\ 11 ~
I X C/\ \, ,\,.
1' 1 . \ ~ I ~() " U '
I. ARI:
lIt CF. Il O .
NEl' lto TI CE
Il E-
TIlAC-
TATE
nea l etc,) .
- AbdolIIC/lul de batracia" apare l!lţit. daton
adu n ă În flancuri; se constata in ascita cu lichid
-
li" 'T"i", 11:.1 :\ hd v111l'n
Il i pnl"~11 d ru ilii l'\;(.l\" :H
\" l'r~Tumo are
gl·tun J mbi li-
JJl ciz ii
: hi r ur g icaJc
Cic:t-
[ncc
exsudat).
- Abdo/1leuul bombat cu circul4ţie colate,.li ,Ji,jtitf
variate tipuri de retele venoase: a) tipul po,t
I,
drqH
' ,
' 11 n:g lllll (' .1
:::t I.i
Fi .. [Ul l' vt'noasă in regiunea supraombilicală şi toracic:G
AbJll l11CIl bl.)mb.H in g hina Jc prin dilatarea venelor subcutanate abdolftinlll.
dlll obl' z it:l( l'
1hipvl:undr ului
iII"g I Apare in cazul unui obstacol pe vena porti (f~
1\ hd0l1h.'11 bOI11 b.l [
! In . rq~il~n~l' .1
D c hi scc n ţ ă
p aric t a l ă
Laennec), singele de la nivelul ficatului tndnd prin
cale la venele superficiale şi apoi, prin mamara

II -1
p rin Il lccl' orijJ11 . ~' PJ b:lS( n ca a mb ilico-
superioară; b) tipul cafl inferior cu circulaţii collaCtlralle
Abdome n bom ba,
i 11 r ahi [ ÎSJll
J\ hdo l1l e" bo", b,,,
I j 1) rcg iu ne'a
, :>",biliea!"
.,
I
pub i a n ă
ombilicală şi pe părţile laterale ale abdomOJlului.
compresiuni pe vena cavă tnCerioară; e) tii'" 111-"41
cu ombi li c
pro(' min ent
A"dolll,,"
I

I in
In rl'g iuil c,
subombilic
rc~iu lI l' ,1
I ktt cr:t 15 a
a lă I aspect de "cap de meduză". formează o R}S ",nOlM
În jurul ombilicului. datoritl unei COI.llp uni
colaterală tip port pur) şi pe vena caVl infetloUl
VI.'
cit· b.nr.lcian ,1bdo lll l'l1u l U, ,1, tip cav inferior).
.-\ bdl""lI11l'1l bom bat I, ,

I I
J In J"l"!: lllll l' ,l
(U ( r rt." l da ţ i ~
, in t;hi,; .ll.i - ABDOMEN I\JI,GlONAL MAlU'I'
,,:-(,Jttna I5 (nb.lul XXXIX)
I
l UPl rficia l.î . E Vl' nlr .l t il'
I,
- 1" regiunea h;s,o'4,nd~,ul,,;
cauze variate; la
""e
dWr1l1_,la HlrCUI
ABDOIIIEN TOTAl. MARIT In regiunII.
(ul'elul XXXIX) palpare - duritate; la
- Itj regiunII" epîgtutrlC'I,
. cd-elllllEdemul I 1.1111111'1
cu I'Crelel·C .1)l
/ gener,,[izal. · . I nlll l t ' i ' f'l prezintă ca o tumefacţio -
In • Ilgroşat, 111 I lrat SI! Întîlneşte
şi care conţine mai
- ,·I"cloII/ CII bOlllb,;( /iziologic in ' .. ' ~
,
- .
'Ibdoluell l~ombciI 'III
{' oUl'zitule, s a i una.
. , - In reli"'lee,a~~:ir::t~
lUI.lIlat cu~răsjme (1 C-15 cm). ' prll1 mgroşarea stratului sub- tale prin aJJla";a p
-. tul sacului hemiar este for•••'
. I.·lbdolllcl/ bOI1/bul Pl'1II
' lIIC1eOYUI/
. d . ~ d' .. conţine
lIJ1 eSlInJ e cu g.lle in urma . b I " atorUa estll1dern anselor
l'" I ,,' . . unuI o Slaco al tranz' I . . . I alte rnI1~olm,
• II poate ,. delerminat de lum . . . I /tu ul.lmestm:l • Obsta-
lin IIlleSlll1a e, extrallltestinale (Iimfo-

I ttl.
 abdomenulfli, mărirea es re daroriră uncI
~ih~rnii
III lt'giJlllt't / I t/fer.d./ "
J.EZIUNI DE FORMA RETRACTATA
I'cnrr.lle (laparo celul ), iar sac ul herniar COn rin e m arele epiplooJl
, uneori, imesrinul SUblire. (tabelul XXXIX)

- III H'gillll(,. ' illg/'ill.d,', l1l:!rirea este datoriră unei hernii inghinale, Cicatrice cu aspectele descrise la p. 208. Por
;lI c.lrei '.lL" herniar poate co nrinc epiploonul, inres'rinul subrire, intesrinul leziuni de eventra{ie.
gJOS, vezica urinară (C islOcelul) erc.

fn roare cazurile de hernii vor fi cercetate viscerele care în pătrund

sac ul herniar, ca rac rerele sacului şi eve ntualele strangulări. BAZINUL OSOS
- Duc/lfraţi,/ es re o forlll.l liune de consistenră moale care poate să
Co nlin:!. <lnse inrestinale :tglutin oHc, aderen te la perete; este localizată pe - Bazin stnmt • cu contururt•
l ) ClC.Hrl Cc nperatofle.
decalcifierea oaselor; la examenul intllm,
cavÎltatea pelviană, se obse!vă că
.\l j IJOII'IEN EXCAVA T pierii spinelor iliace antefloare~ •
(1. i/ ,cI " 1 XX X I X) I'amurilor orizuntale a!e pub. ulm,.
capului fCJllllfOll - "aZI" osteom ,/<felc
I/,tI" III,·" {".\ ec., ' ,/ I ÎII (o f/lJ,l d~
luntre, cu proemin ell la fal sclo r
,,,.,,t, . / .~ ,,,indllf ili.iL .:. <l/Itt:ro-sujJc rioare; se găscrte în meningir.l Se Intllnc,lc In gravidirarc fi olttlOmalacl
tllJ,eILtdtl.b~, I/l IIl JI1I[1C. pnn SICIlOze eso lag/ene sa u pdorice.
- mai
Iezi uni, Baz;nales[ordot;c, ale"'·oi:~:~~.
sco/;ot;c
tuberculoase, c: ~:~~~~
/.EZIUN I DE FORMĂ PLANĂ - Baz;n CII stT;mtoarea superioarl
( 1.1 "ei ,,1 XXX IX) inimi de carte de joc, datorie. prolhlJ.iRXrJi
1,1I L'l. "I,~'
I rl/ril,
L · .' 1111 l,l r,IL'leri/are prin dungi albicioas e (depigmcn-
pasăre" şi a proeminirii anterio~re a aac:rUlUl --w
'''II1I1L' .d ' ull ei ,blindL'ri .1IltL·r;".lrc .1 abdomenului obe- (sarcină, - Bazin v;ciat prin leziuru aoll?lll\Qll~,,"f~
PIL·Ie.
1 11 . 11 • . "" il.i , 11IIlillri .tI,d<llllin.J/c L"lI ~rL".).
ruperea fibre/oI' e1asrice din lor inferioare (Iuxaţii congennaJe ';~~l
- Alloma[i; tic ,leavoltaft:: ~~ J
bazin oblic, baz.in ovalar etc.
II:L I LIN I IJI· /-(l/t I\lA NODULAR.-\ Modificările bazinului ptoVOl
\1., 1>", ,,1 XX XIX)

Illi lll'.i 11i1I/"'iIC ollil>ilic.d,i dur:;, sidefie, uneori ulcerată; poat~ fi pri-
t; .H I n e. '.ltl 'L'ClIIlCbră, fre CVent in urma unei extensii a 1In1l1 cancer

lEZlUNI Dt hlJlMA ULCERO-NECROT!CĂ

(tabelul XXXIX) ••

",:: .I/IL"
- le- lueil.ii cbimrxicdc
,"I ,i ')<':11/ C (fi, III l:i, .1n'CL'l/le
de rCllle).- ""
Vor fi cercet;l[e rapoartele ~i - Prepuţul îndur r. cu
sibilă tragerea prepulului pe
.II'~I/I•. il/lJ"il/.t1~. • urifieii n.l.ulti!?/e mici, prin carc se scurge li
tlr~.' lIde bell/r.lle,.~a'e\l:
. II llil PURtu tOllgt>tluol
pUiului.
1"""1 """'. recru!.III l.ldrul bul NH:olas-Favrc. Vor fi examinate
\C II

. -: IJ, J,j,(( 1/(.1 p'tl/"i~' I."., olllbilico-Pllbiană, cu deschiderea vezicii şi

"L'ZII I.Ila",
1'1"~· I11Il.tre.1p. ofpercre/III
II). el pu,r;:1 ior În această dehiscenfă (vezj "Extrofia

'J'Il>
_1 Il
 ..

Tab,!,,1 XL - Ulce ratie cu caracterele şanc r u l u i moale, Illult

l.JZ IUN I fată şi In profunzime - ŞalZCJ'U moale /agedenic.
Il l 'f \ n; rT,\ N II I UL l i I«) ." I·C RU rlCE

-
MIILrOR.
Mi\T II
~._----:---
SECRETII
- Eroziune sau ulceratie bine circumscrissiă~'lrl~~:r~
roşie-jambonată, cu marginile netede, care se CI
toa să înveci n a tă, cu fundul curat, neted,
,L'~

~.llll.: ru secretie se roasă sau seropurulentă şi cu baza iw:lw:atii, '-1l1li:'.

, P.1pil{l.lIlH.· 1
~,1lI
111O.1 1c
$illlpiu
H ipospad i.lS l'Vlucoasc tonoasă - şancru sifilitic.
1'.11.1 1Il1In:',1 J C, l I l' inOl1l
Episp:ld i:15 Pur ul cnt~
n,l l , IIt'!'II'" 11 , 1
\l'~l'I , l tl l I ~ . lIlt ' llI 1I1l1.1 1L' Coexistă cu Jimfadenopatia inghinall sateliti c:alra~'tftţftlttr.l
,'
j l.l;: \' lh' l1it.: S .l ngll i 1l0l l' lllC - Eroziune circulară sau ovalarl,
I ~,111l11i reg ul at, cu baza neindurată - sijiUJa ne,aiila
- Ulceraţie unică, rar multipli,
I
,,,i ldilh':

SifiliJ" cr07i,.;;
1 S.lIlL"ru
şallCT/I lim/ograltulomatos (Nicolas-Pav1'1l)
Coexistă cu o Iimfadenoparie caracteristici ("ai p. Zlt).
I Iilll(o;.:rn, nulum :uos - Ulceraţie crateriforml, cu marainile reJi'dd'1ate; (Q".''''1111
, C.trc.:i:lOlll lIlcefac distrugerea parţială sau totală a glandului _ ,C4:rdlPffl:t.\, fg
Limfoganglionii inghinali .int uneori hipertroD fi
- Prepurul şi glandul edcl11ariate, tumefiate, roşii, ulcerate, acope-
ri te de II ,ecrerie II1Uco ~purulel1t.l - ba/'lIIopostită. MALFORMATD
(tabelul XI.)
AdeH'l L'on~[itui~ originea fim oz(, j şi a par:tfimozci.
Deschidere anormală a
I.EZIUNI DE FORMĂ VEGETANTĂ
sului - hipospadias.
(tabelul XL) După sediu, poate Ei balanic, plIIJiao,
de absenla parlială a uretrei.
- l'orll1oltiul1i proemincnte, ascu{ite. izolate sau confluente, dispuse - Deschidere anonnală a meatului .~. .,.'til"
in bu<hetL' l'l'l1~l'lll1erate. conopidiforme, de mărimi variabile, de culoare sului - epispadias.
roşiatică. "iolacee sau albă-ccnuşie, friabile, uneori ulcerate _ papiloamt!
(\'l'gC:l. l t ii \ ",,:ricnl' S.llI condiloame acuminate). După sediu pDate fi balanu; pe1Ilan, V~:~::.,' =
,i porliunea inferiDari a vuicii urmare. BIte e
[),. n.Hur.i infrctio.lSă. situate '" ni"c1ul prepulului sau glandului.

- FUrIll.lriunl' proemincntă Je mărimea unui bob de mazăre, roşie­

Îrll'his.i, dură. uneori tic dimcnsiuni mari, cOllopidiformă, ulcerată, situată
pc prl"J1UI S.IU glanc! - c,rrcillolll vegetallt.

LEZIUNI DE FORMĂ ULCERO-NECROnCĂ

(tabelul XL)

- Ulceraţie rotundă, roşie, cu marginile regulate, dezlipite, suple,

uneori Uşor reliefate, cu fundul neregulat, acoperit de un puroi aderent,
galben-cenuşiu-murdar şi cu baza de consistenţă moale _ lanCr" moale
sali simpll/.
Uneori este muhiplu şi rnsoli, de lirnfadenopatie sateliti.
seroc:itrin
240
II - N'.IO,lla
 .'

netede, reg ulate, de con sisrenţă moale şi f1ucruentă sau fermă şi dură LEZIUNI DE FORMĂ VEGETANTĂ
(cînd vaginala este Îngroşată) - hidrocel.
";:.o (rabelul XLI)
Vaginala poate fi s ubţire sa u Îngroşat ă , cu suprafaţa internă acoperHa de cîteva
b lsc membrane, ajungînd uneori pînă la o pahivaginaliră. Aderenţele dintre cele dou ă - Formaţiune mică verucoasă sau vegetantă cu aspect conopidi-
(oi I>: ale seroasei POt determin" un hidrocel muJcilocular sau hidrocele parţiale, form, indurată - carcinom serota/.
Testiculul poate fi mic, se/cros, Se va face diagnosticul diferenţial cu hemacocelul, cu
( hisrul cordoJl uJui, cu chiHuJ epididimar (p. 417) . HidroccJul se produce în urma unor Evoluează lent şi dă mctast~ze limfoganglionarc t~rdive.
Irz iuni vasc ulo-circularoarc locale ' sa u generale (insuficienţă cardiacă), unOr Jeziuni
in flam aro.lrc locale nespecifice s" u specifice (tuberculoză, sifilis ctc.); uneori, lichidul LEZIUNI DE FORMĂ CHISTICĂ
,' SlC albicios, Iăpros (hidroce l chilos), darorită obs truc~Fi vaselor limfatice.
(rabelul XLI)
-- Burse V.lJ'i.lbil 'llIilrire, d:Horită acumulării lichidului Într-un canal
I'cril" "c'l -vagilia l penne.lbil , neoblirerat sau vicios obliterat _ hidrocel - Formaţiuni chisticc de volum variahil, pînă la un ou sali mai
. 'OlIgt "Îldl. mari, situate pc linia mediană a burselur, cu lin conţinut mucoid (chist
mucoid) sau d" seb um şi păr (chist denll11id) - chist",i congel/ital•..
")l' :lsUt"iaz ;l f rCCVelll eli o hcrnic inghino-scrotaJă,

-.
Burse
. mărire , piriforme, cu pielea scrotului destinsă , de culoare LEZIUNI DE FORMA ULCEIlO-NECROTlCĂ
:lIleoJ 1. I ,oLlce:.- d" L~lIlsis l<!~lră variab.iIă, elastic~ sau dură, ~u vagin~1a (tabelul XLI)
. dll.ll - lIl g roşata , Iar In cavitatea vagll1alel se gaseşte o ca ntitate vafla-
h.!i de ,;n~e, de clllo:tre negricioasă, amestecat cu cheaguri aderente de - Fistule anfractuoase, cu margini ueco!ate, cu sediul in poqiunea
posterioară a burselor - listllie din tllbercllloza epididimară.
perete - hematocclill vtlgil/alei (pahivaginaiita hemoragică).
- Fistule crateriforme cu marginile Îngroşate, Cll sediul În poniullca
'l~~'\ril' ld~d t'~ {t' n'dll~ dl' ,\'CJI~II~l, palid, flasc. Epididimul şi cana llii dcferellt poe anterioară a burselor - ' /islllie din goma si/ilitică /./cerată.
II .HfUIi .ltl: .s~ (OnS,l.H.l III IL: L llIlll lJlfJ.lJll :uoarc (tuberculoză, sifi lis erc.) a le rcsriculu-
Jlli ~,i.1I epllhdullUlul , ,'n kLiuni primirive ale vaginalei ctc. _ . Ulcerafie cu margini relief.lte, llerc~ulate - carcinn/ll /lIn r.a.
Se va face examenul hislopalologic.
TnlJeI,,1 X LI
LE ZIUNI

lJlI' UZE
I
------------t!--------i-------~------------­
" dt' lll
I'h;n,INTE

C.lfl..'i nol11
CHI STICE Ul CE RO ·NECROTI CE
VULVA
LEZIUNI DE FORMĂ DIFUZĂ
(tabelul XLIII
1 li"llli li !> lIllplu C histuri Fiscule din tuberculoza
~l·rU l.1l
,ridl Ull" (lllJgc nit .d
congenitale cpididimară Cu mărire de volum
I km :lIucdul v a~inakj Fistul. din goma
\'.lrÎl.'lkl' / sifilitică ulcerată - TUll1efiere a laltiilur I1lJri, cu pielea lucioasă şi subtire dr:I7I.
Carcinom ulccrat
Se găscşre In edemul renal, cardiac, In inflamalii (vulvilc).

-. Venele . cordtllllllui sperma tic . dilatate cilinelroid şi proemllleJ1le - Lahiile mari, labiile mici şi cliturisul mult hipertrofiate. .
,ui>." 1.OI, ,.u l) lonn .1 unor t()r~loanc SlJIllOase albăstrui, tarc dau la pal- lea edcma liat ă, ulleori ulccrată - el"JIlI/ti,,~is. Il p'"
p.lIe ~CIlza \Ia unuI pal het dt vIermI; pe seqiune lumenele venel rămîn Se dalOre~le unei lilllfanllile s lr~plu<ocice cu
dcsdl l;e, ca ŞI ale ancrc!or _ varicocel.' or l .\Il limfalk

_Poa tl..' fi.UJ.tO/'il uJl ei comprcsiuni a vcn"lor . d

- Labiile mari mărite, cu dimensiuni variind de la un
I
nU.l a ~au pc I vlană, UlIC; fleboscJcroze a v-nelor
' spcf{nauce
d I e către O tumoare pînă la un cap de adult, de culoare violacee, de COnl1lttn\
' COr onu ui spermatic ele. dură; la seqiunc se găseşte o infiltra\ic 5.1IIlluinl{ in , utul
al vulvei - "ematocel (hematon al vulvei).
 I
[ 17 [
U

~I
LII fL11 '1

Cu minrl'
dt' 'olllm

------------~------,------
1 dt-'ulUl 1.1biilor lll.\n
I C u ""->"'."
llc \ "Ium

Kr .lLIrU7h
1'1 11\1. ,,011"'1 .. \1\1 nGI L', 'IL
CII IS I leL

l .:opl :tzic
l' lH• I ibrOIll
Flt'L1Jlli.1 7 j ţ Sifi Jide p'pulo-
I kll1 .lI ell'l'/
FibrOlll iOIll IlIpe rt rU (I CC TUJll ori chisticl'
lţ ,l! dhlhulI ,i I'.l p i lo,lIl1 C
l ,H,'i'h'lll i"'"... lI;' (;;,\ re i 110111
\' c gl'Llilt

Labiile f1I,ui 1IJ,lnl ~, de ,lSpccr pirifofm, de cullsisten\ă f1uc-

-
tucntă, cu pic/ca şi 111 li cu ,1 S,1 Il etcde, Întin se; la presiune se scurge PU!'OI
prin canalul e,'(cretor al gl.1I1dclur Barrholill _ bartholil1ită,
Leziune .. se găseşte În infcqiilc Cli gonococi, stafilococi, strcptococi În febr ..t
lifoidll, scarlalină, orizipel CII J

- Pielea regiunii labiilur mari şi a muntelui Venus, de aspectul

.. cojii de portocală", uneori ulcer.1!ă - carcinom /ol'lnă in/i/trativă. '
Se pal găsi !nel3staze b ni""lul IIInfoganglionilor ing Irina Ii.

Cu micşorare de volum

- Labiile mari.
labiile mici şi c1itorisul atrofiate şi scleroza te, cu
I'U"'
-
., In form,1 unei
A'/,ilfrozis. piInii şi tcgulI1entele aJbicioase, indura te, fisurate

LEZIUNI DE FORMA PLANĂ

(ubclul XLII)

-- Placarde izolate SitU cOllflucnte, albicioase sau albe-cenuşii, c:u

n.:t.:d.\ SitU rugu,lsd. indur:.1lă şi atleren4:e de ltmcoasă _ leii-
'll Jlr.lf.ll.l
cop/azll?

LEZIUNI DE FORMA NOnUlARA.

(tabelul XLlI)

- Formaţiune seJilă sau pedic:ulall d~ tQărimr

mărimea unui cap de făt, dură; .p, "cPunr
~u benzi
benzi culoaremusculare) _ sau
de (fibre
c-Eenii fibrom albă-.u.Iefie --.:~~=:,~:~~~~~;,~ ,1
 LEZI UN I
Ulrlil E
Cu m.hir,,·
de \olum
I C u """ " " ,,,
dt' ",lul1I
/- 1'1. I N L NODUI.o\I\C \'EG ET.', NTE
CH ISll ,-E

Edemu! Iabiilor mari Kr.lurozis Ll.'Lh.:tlp!:l zic Fibro m Sifilidc papu!o- Tu mor i ch ist icc
EI.r,lIlIi,lZis ri uro m iOIll Ilipcrtroficc
f " ' II1 .Htli,." .:! P.l pilo:l. ll1 c
n.1r rII, li i 11 i l.l Carc in o m
l '.\h: Îlhll11 infihr.ui, \'cgc l a nf

Labiile m.u-i Ill ,irit.:, de .1Spect piriform, de co n s i s ten\ă f1uc-

-
tuentă, cu pielea şi IllUCoaS.l netede, Întin s.e; la presiune s.e _scurge purOI
prin canalul excretor al gl.1I1dclor 13artholtn - varthohl7lla,
Leziunca SI! gă s eşt e i n in(eqi ilc cu gonocaci, sta filo coci, strcptococi, în feb r.l - Foranapulli [~.~~:
tifoidă, scariatină, erizipel ct~
suprafaţa plaaln:ă~JU:::~1
hipcrtro/iee Ce
- Pielea regiunii labi ilor mari şi a mUlltelui Venus, de aspectul Forr:IHlţjtlni
"cojii de portocal ă" , uneori ulcerată - CarcillOI1l formă infiltrativă, "Penis (p.R

Se POt găsi meta sraze i.1 lli\'e1ul II11lrog,'Il~liollilor illghillali. acuminate).

Cu mi cşor al'c de volum

Coexiltl In pnere CU 'UlIa"
- Mici formatiulliltlMt
- Labiile mari. labiile mici ji cli lorisul atrofiate şi scleroza te, cu conopidiform,
Hlh'a In form ,1 lInel piin ii şi t"!!lI lIlcntele albicioase, indurate, fisumte Se face eXI ,D*nt
- khi/lfOzi::,

LEZ IUN I DE FORMA PLANA

(t"bclul XLII)

COti flucn tc, albicioase sau albe-cenuşii, cu

-
SlIjlLlLI \.l lIeled:1 sau fUgll.1SJ. itldur;u:l şi aJerel1'te de llluwasiÎ - /I!~
eop/azie.

LEZIUNI DE FORMA NODULARA

(tabelul XLU)

Formaţiune sesilă sau pediculata de mărime variabilă pÎlt' la

.-
măflme~ unui cap de făt, duri: pe .eetiune are .speet d. J vrrteJurl
cu b~nzJ d~. culoare albă-sidefie sau alba-galbuie (fibre C!OttjuftC'liw)
benZI cafenu (fibre l11usculare) - fibrom 1; /ibro"';om.
J
244
 &re lrBo1h fI d. hmfadenoplcia inchinali sifiiilică caraCieristi că (vezi p. 2 11 ).
LEZIUNI DE FORMA DIPUZ.f,
..... zlUne roşie: sau opalină, cu contur regulat, cu baza neindu- ..)
r ,
(tabelul XLIII)
taia - si/,lIdii eroziw (sifilis secundar).
Cu marirea volumului
- Ulcerafie cu marginile neregulate, zdrenruite, decolate, cu fundu l
de consistenţă moale, acoperit cu cazeum şi mici g ranu l aţii tubercu loase - Tumefie re dură,
galbene-cenuşii - "leeraţi; tllberel/loase. circumscris sau difuz - edem
- Mărirea membrului
In c.\zul unei infct.:(ii S~~IIIHI.HC ,ronice SI! ob~crvă ŞI o hipertrofie a bbiilor lIein/lamator.
mari ,i mici, care iau 3 SpC ct ckfanti:n.ic .
Se găseş te În cancerul
l l kerali~ in. 111>.1, LII margini le nereg ul ate, reliefarc, cu fundu l 1. bă rb a li şi femei.
l' li a sa nguină şi lin~fa,cu:"
indII •. 11 C,'lrciJUlJlI u/('u tl t.

SECREŢ IJ
(tabelul XLII)

L.t nivelul vlIlvcl ,~ pOL găsi: sec reţii mucoase, purulenre, sa nguino-
I "" I ~ S.lIl lohii nornlll~ ,.1Ilgllinolente, serosa nguinolente, se roase de cu-
I ". I. ~ g.db cnă deschi ,.i. fiir:! miros. In infeqia puerperală, lohiile au o
" t/ "I.'1 it: bwn:i S.lIl /1 11 plIrllJenre, r ă u mirositoare.

1\'[ /:1\-1BR ELE SUPERIOARE

I.EZIUNl
J)/Il ,ZI

".
l11.1rlr..:.l
,".dumull••

E,km Irofii
ilJ I 1.11l1.Hur
I .. dl.°ll l
lu.:in fJ:ullator
Etic ...
deIJUll
 ,
- fonn.1tlllne \'"lumin uasă, neregulală, cu limite precise, Înconju- - Mi//ă scheletică, pnn atrofia muşchilor şi a tesutului celular
laIii de l' capsu l ă fib ro asă sa u o coajă osoasă dură , de aspect pietros, cu subcutan.
(' ;eric de ca\' ităţi de m ă rimi var iabi le, care pătnllld adînc În tumoare Aces!e deformări se găsesc in atrofia musculară mielopatică tip Aran-Duchenne,
ş i dau aspeclul ele ..cui b de vies pe " ; pe seqiune este moale, de culoare in scleroz a lateral:l amiorrofică. polincvrirc ("te .
r<,~ ie pin:i la ncbru, cu c.n-it.l \i chisti ce pline cu sînge lichid sau Înche-
~a! ..11lIC, tCC.H eu rcstuli ti su l,lrc d i,t ru se ş i cu ZO lle de \e sllt de culoare MALFORMAŢII
galbcn:i - 1/fIllOtlre C/f lIIic/o pt'lo\o" , (tabelul XLIII)
Se Jnc., J i7l~;l l ă d(' ("lhil..-ei În rp i(izclc u.aclor 11l11gj ~ in special 111 extremitatea
di ~t.l l ?i .1 rad iullli. c\lhiwhli ş i (' \ l f \' llIil.1t(' a p rox i111.llă a hUlllerului , 1• - Lipsa congenitală a omembrelor superioare - tlbraehi".(.
- ·l unlll.lrc eilindri c:O dc C(\ n S iS lCn\ă inegală, dură sau moale (căr­ - Prczen\a unui singur mcmhru superior CII lipsa congenitală a
nll.lsa) jn rapore eu lesllturilc cumpunente; pe suprafa\a de seqiune, celuilalt - m0l10bl'achil4S. . .
I\le dul.lr~ osului cs tc Înlucuit:; dc o ma să de culoare albicioasă , cu zone - Lipsa de dezvoltare a membrelor supenoare - perob,a~h,us.
,le neCrll Z:l şi hemoragii, cu compacta s ub\iată şi străpunsă şi cu periostul - Lipsa congenitală a bratelor şi antebratelor, mina pornmd direct
c1ezupir de os. tumoarea Înconjurînd osul ca un manşon _ osteosarcom. din umăr - Jocomelie S/lperioară.
Alipirea congenitală a degetelor - sil/daclilil'.
Uneo ri . pc.' riosrul l'~tL' $i ,,1 distrus, i:lr tUl1\o:\n~i\ inv:\dcază tesutu ri le din jur, Degete supranumerare - polidaelilie. ..
.1ju ngind b dimensiuni IO.UIl' Ill:tri . Sl' \'.1 face C'xamcnul hisropatoJogic .
Lipsa congenitală a unui sau a mai multor degete - ectrodaet",e .
LEZIUNI DE FORMĂ VEZICULARĂ
(tabelul XLIII) MEMBRELE INFERIOARE
T•• htl,,1 XLIV
-
, 'ezicule izolate sau co nfJu cllte, plin e cu un lichid seros sau sero- LEZIUNI
~:ln g ui,n~lenr; une~ri CIl exuleer:l \ii roşii , iar palmele par opărite cu apă -----------~--~--~--~------.-------.-~----
DIfUZE
c1oco rll a - pem/lglls p,dlllar, VEZI,
Cu Cu NOOlllARE CU·
UlCEIlO·
OI FOR~IARI
MAlI'OR·
Ll',i ull c:1 St' Înrl Jnq t L' i1l ~ ifili c; lIl (llllgl' llita l '" lloll- n ;lsClH. m:arirr;t I1ll qllf:tr('3 lARE
NECROTICE MATII
volumului yolumului

LEZI UN I D E FO I lll l Ă U LCE RO-NECROTlCĂ Edem alb Atrofii Eritem nodos Pem- Gangrenă Tihia .
(tahdu l X LI II) renal musculare figus uscată .. in ;:uagan- Monop,,,
Tumcfaeţia
• ~i1a!eral plan- din sifilis
articulaţiei
, - L sc.~rc 1IL'!!rL' ,u I' crfi ci.lk ş i mlCt cicatrice albicioase. cornoase, Edem genunchiului tar
Ganllrcnă
umedă Simpli'
1.1 111\'c lu l l'xtr"lllit ă \ilo r, cu căderea unghiilor, la nivelul ultime-
Tibia
' Il U.He ci:tnotic
lor 1 .~ lall ~e, de la .1111hclc IllÎ ini, CIl ţesuturile indurate, de culoare vio-
.fn iataRan- Focomelte
bilateral IlrăIări
rahitice
Ulcer.
vancos
din rahitilm inferiol,l
1.1ccc- lndl1 s.1 S.l l! dlt.lr 1IL'.lbr;'î , billc delimitate de \esuturile vecinc prin- Edem
tr-un ~.1Il\ de dd llllll ~ rc - g,II /[!,I"C/ht dil/ boala RaYlltlllll. Exostoză OSlcomiclitl Gen" 'tI.'R"m Sindactilie
:i,,"otic
acull Gem, 'tI.,,,m Polidactilie
Leziun il. « POt găsi fi 1" niv"/ul degelelor membrelor . f .
nasuJu i, urechilor ere.
. ..
Jn crJoarc, extrcmllă~1I
unil.lteral
Edem
Tumoare cu
micloplaxe inreeţioasll
OlteitA
COIf. 'ti.,.
inflamator
DEfORMĂRI ALE MIINII Edem
'1 perionitll
lomoasl
CO"" ".'111
V..",.
(tabelul XLIII) vancos A libiei Ifuln".
- J/il/li
de /Il'li/lll/fă. prin au'ofia muşchilor erninel1tei tenare şi
Pseudo!.i-
pemofii
, Gome
sifilitice
T..1", w/l'"
hiporell.lre.
musculare ulcerate
MiI/li "Î// gbC'lY;;", prl'tl
- ~I ro f'la muşc
h'l '.
I or emmen tel tenare, h'IpO- Mal
lellMe 51 a ml!şchilor intcrosoşi. .. d

p.rrorant
plantllr
248

•
 I
Cu marirea volumului
LEZIUNI DE FORMA orFUZA
(ubdul XLIV)
.
'\.
'
•
I - TUlIlefaeţia artimlaţiei gellullchillllli , uneori cu fistule multi
(în tumoarea aibă a genunchiului de n atură tuberculoasă), CU edem
hidartroză sau hemanfQză (în atrofii taberice); se mai pselte în 1It"'~
. -, TlI'~leriere Ill oale, cu sem nul godeului prezent, cu te 'um I parii reumatismaLe etc.
pal,?".' subr.'are, deStlnse; 10caliza ră în jurul maleolelor şi ăr~' d enre e - Ingroşări circulare, sim<!trice, ale extremită,ilor iaf.rio.
a P/,c'borulul, pe fara anterioară a gambei şi pe coapsă ~ ţl1 orsa1be
d
l gambelor - brăţări rahitice.
re1/a tlateral. e em a
- Excrescenţe osoase, dure (vezi p. 247). - exosfOll••
- Tumefiere de
ci"1/otic bilateral.
consistenţă fermă şi de culoare violace~~ _ nde/~1
L', - Formaţiune voluminoasă cu caracterele descri.. 1. ,.
tumoare cu mieloplaxe.
Se găseşte În insuficicn ra c3 rdio-vasculară.
ESte localizată fie la extr~mitatea dillal~ a femurului. fie 1••anemlC'h' proal
mală a ti bici li p~ron~ului.
- TlI mefiere de culoare: vio lacee daton'ta" a " " .. .
I . " , , pasarII exerc, ta re d· ()
['I/l'O.l/'c a ) dolll'lla b (f,l> rdlll utcrill sa u innam~ I'e a . 1" ~"
"\['l'r.1 "" Il" Io /' 1II1l1'' ,I .
dllHrc memb rele inferioare ..ţ ed nexla' a cronIca
, ,) LEZIUNI DE FORMA VEZICUI.A.RA
/.1I<'I'.d, etn ClanOl, C IIfll - (tabdul XLIV)
, , - TlII~le {ierc dllr5, el asrică, nu Iasă semnul godeului cu pielea des-
11,'/",1, nt:~ ed.J , /t'C").,,.l, ,db5, cu arbo rizaţii violacee _ edem illjl<ltrltltor
( . <glllatl.l
,- Vezicule izolat.! sau confluente, cu caractere identice p mI""
alb" dolem ), sului palmar (vezi p. 248) - pemfiglls plantar.
'h' Îlld l ucş[l' in Ir"il1 lltl fl ~ b j l c o bJilcran [c c:i în inf ' 1_
• 1 eql.1 puerpera a. LEZIUNI DE FORMĂ ULCERO-NECROTICA
" "mefiere de ohi n :i unilarerală, violacee du " l ,v . (ta"e1ul XLIV)
'".1
'", e.,/'I ,le uka,qi i (ub: !' v.Jr icos) 10caJi z t" " ra? efl1'.10:1~~, "~m­
memhr u/ ui _ edelll '~', Irico( , a a lJ1 treImea II1tenuara a - Ţesuturi atrofiatt!, dure, u~cate, de uloare ncagrl,
limitarei localizate la nivelul halucdui sau al muelului
sub formă de cor·'oal'" u - v.:nOJSc
gangrenti //Scară (mumiiiere).
d ure. S1: .Intl
. "'1 nesc f'rccvenr pc fJ.{.1
Se conSldtl in troll\"dng~it3 oblil~r Jntă (bo,tI,\ BlI~rg~r), boala 1\ ynauc!
, ,\ ru şl'!~i Ill J ,i, i 111 volum, palizi e . , ". scleroză, diabet,
(11 11,.:, ,1.1I,)rrr:1 sulmilliirii fib " 10' P, SUpr.llf·~{a exteflla ŞI Je se,-
'"
P -\ , 't' il I\lII/pe rtfoJii 17111.\ CIt // IH
'e I Il1USCU are atro late cu
J •
. tesut gr...ts _ - Tesuluri edem.l{i.ul!, moi, de luloare
cu bule gazoas.!. cu miros putriJ (infec\ii
') ..' g .h l.:~l· În 111 ··.... ..
I v p . IIJJ
I
l l'
'
tiP p~cLJdohipcrrrofic. IImedă.

C u micşorare;] vollJlIlului
- PierJt!re de sub~tan{ă superficiala sau pF run
multiplă, rotundă sau ovalară, de dimensiuni variabil I
delimitate, cu un lizereu hiperpigmentat, cu fundul acop
'- ,\Ir'liii lllusCi ,bre (vezi p. :!46). fie seroasă sau sanguinolentă, alteori cu sfacele nlatici
grenă, sau acoperită de o crustă II/cer ",,,rico!.
IELIUNI DE FORMA NODULARĂ - Ukeratii cu ristule lInice 5au muhil'l-:, prin c r
(ra belul XUV) gros, roşiatic-murJar ~i se dimlltlf Il It tre o oa
- - NoJu.'i u Şor pro':llIillellti CU COntur d'f tegumentele Jin jur SÎllt edeml1ţi te, V Ill\;lI: ce. "r o III
,dulle '.llJ IIUCI, acnp.:riti LI.: ,iele d I I u~, ş~ers, de mărimea unei cavităţi anfractuoase, În fundul c ro al i.rAlp1lIJIU_ ....
>1 '"' '" Uken:J/ă lIieiud,H,'j 1_ e,.jt:t~U ~oadre roşle-vlOlaceei nu Supurc:ază şate (sechestre osoase) - osteo,,,,elitil acufil ",/Nţ;g ..
os. - Fistule curanate multiple ,i
2fofl tibia le, cu Ill.uginile policiclice relieFat
,•
•
 inţ:wşd[. re/id.lI.
libiei. n~rcglll.lI - ".'leiIă ii perio.<tită gOll1oasă sifi/itică a
COLOA NA VERTEBR ALĂ
C.,,·i , .l lik ""' .w u/r .uu l UI1 ", ;;"111,' Cl,,· ". elimil1ă pril1 fist uli z"e CUlal1at;;.
r
- l 'lc ... .11 ;; lin;,',' '.111 '"11/;1""'. CII caractcrclc descrisc la p. 207, LEZ IUNI
' irU.lI ,· 1.1 1I;"clul ',c;nll; '"1'," 111 .11,' .1
hei - I!,OIJI(.' .\I/ill/,'c(' I//l 'llll/(',
"~Ic; .1IIler;".lre "1l! extcrne a /;.1111- IJErORl\.IAlli

- · l'lcer.11;; .1dilll; )i 1'''"111.1,· 1.1 lIive/ul "ri'1111/ui şi celui de-al

,;",'; /" ;1 IIIC[.11.1r,i.l" ~i 1.1 ni "dul c; r1 cÎilll u i _ /ilai perfuram plantar. Scolioz.1
Cif07.ă
Ih" 1 ".' 11111<'.1
\ 111111 "~O
'("1.111,' "1\:."".11 .· ;;;'. il1 1..1>.... "".";/li !;'·I1'.... ." •• siril1g1>1l1;,. li,.. "'q,ol1al'l';< J.ord o7.ă
GibozÎc\tc
Luxa\ic a
DEFORMARI Fractvl
(Iabel ul X LIV)

Ilipcnr"fic .1 l'rt's[ei tibi.llc. ca re es tc procmincntă, Cli convexi-

DRFORMARI
-
1.1 ' 1'.1 .1nterioară Ih.'rc!;lI l.ltil (o.'lcupcrioJlită plastică sifilitică), cu Contu-
(tabelul XLV)
ru ril e osoase pierdute Într-u teacă fibroasă sau dură-poroasă tibia - Incurba,ia laterali a. coloanei ve~rale. CU
.,În i';/'i8,tlll" din si/ilis.
dreapta (frecvent) sau spre stmga - scolioză.
,oI,Il/I" J"11bili511J . .lI1[Criu.lră
-diIJJnL'llrb.lre şi tunirc laterală a tibici _ tibia "ÎIl iata- Se aSOCl3za- cu def ormaţu.. .rol.tale fi poare determina I~~~~,:~~~'''.;~
_:
cite (atrofir. . deplasări, oompreiIUDI).
- :\rembre inferioare in {orl1\ :î de X, cu genunchii apropiati, iar
!!ambeJe şi coapselc Jcpărr;:rtc _ gCl1I1 valgllli/. - Accentuarea i1)curbaţici culoanei ve~ralc ,=.~:;~
posterioară), de formă ung~ul~!, sau fC?tuRJltlc
l:lll -
- Membre inferioare În
genII 7..'arI/1I7.
{urmă
paranteză, cu genunchii depăr­ de - Accentuarea convexltlţu coloanei

1.11 - - .\Jicşorarea unghiului din[rl.' colul femural şi diafiza osului femu-

CO Xa ''l..'tlrtl.
Aceste deformări se pot rombina, I:ft mai frftveotl •
- Proeminenta posterioară a uneia sau 1llIU
- ,"PX,' - .'.Iii . unghiului "imn: lOlul (emural ~i di.lfiza osului femural
rirl'.1
'i.:, zlg'i Iloase împreună cu arcurile vertebrale

- Piciorul in hip<.'rn[ensie pc gambă, În addllqie şi SuplIJatle

Cauzele acator deformlri po! f!: OIft011llelita cor~,.
;"';111.' C"q /IIII/I." . rabitilmul, atromle musculare, IIlIlUllI ~i..r:
membrelor inleri?are. Ptlefozmlrd~ ~ale baalndM.
- Pi,ioful in fle.\ie pe g.lJllb.l, abdllqie ŞI prona\[e t,dlls valgus. variate (torace I:IfOloo"o e),i I.orm
- Deplasarea unei verteb_ ClIIl
lIfAlfORMATII rahisului.
(r.brl,,1 XLI V)
Eno determinatl de un crallm!tq~ " ,.re
- Lipsa congenitală a membrelor inferioare _ "PIIS.
..~ spontani, In urma unul mo'" "OeL

p.artea opusă
(dui -de Prezenla "~OIlOPIIJ.
unui- singur l11embru inferior cu lipsa congenitală a
L.lpsa de dezvohare il membrelor inferioare _ pel'ol1lelus.
. - LIpsa
pd\'f.lna l'O.lpsej. lIl!crlo"rii.
- jocom<'i,c a ~i ~.lllJbei.
piciorul fiind prins direct de c:ntura
- Netnchiderea C&Il~PJ
:\Iipire.l congenitală il degete/o r _ S;l1d.lctilie. ditate • liniei .pinallt _
Degel e suprantllllCl'olfl.' -- ro1id<lctilic. Bate tlatorle optfdJ ..
tnsolic, frecvent, ti. ICtOpll
 )
I
- NeÎnchicJere.l canal ului wrrebral limitată la un si ngur segment,
cu localizare mai frecventă in regiunea lombară şi lombo-sacrată _ Regiunea sacro-fesieră mai poate prezenta di verse leziuni inflama-
mf,i>el>izis postaior parţial ('pilla bilida). ~ toare comune (furuncul , abces, flegmon) , specifi~e ( ruber~uloza), neo-
plasme benigne şi maligne etc., care au fost descnse la capitolul ..Tegu-
SPI114l bi/ida eSle o m:llfurm ;qlc cart' SL~ consta tă la nou-născut , cel mai adesea menrele", p. 197.
in comp:uibiJă cu via ţa şi asociat5 sau nu cu Jezi uni m enÎngo-meduJarc. Ea poate pre-
ze nt..} nui muhe aspct.'[('; spm.1 biJulll deschisă, cu lipsa pielii ~j 3 păqilor moi din
regiune:t respectivă; spinrr bijJda ocultă. În care deschiderea ca nalului vertebral este REGIUNEA ANALA .
acoperită de ţesulUrile moi şi de piele; se remarcă o tufă de păr implantată pe o
zonă tumefi.tă . roşie, sau pc O cicatri,,' ; ,pina bifida chistică, cu hernierea (ectopi.) Ta",lul XLVI
meningelui şi a măduv,·i spinării sub "peetul unOr tumefaqii dorso-Iombare sau LEZIUNI
Jombo-S:lCra,C, dl! consisten t ă moale, constituind mielocistocellll, men;ngocelul, mieJo-
mm iugoallli (vezi p. 178), Se ya ex amin a meningele şi măduva din dreptul leziunii. VEGETANTE ULCERO·N ECROTICE MALFORMAŢII SECRETII

- Lipsa mai mu lto r \'e rt cb re - oligospondilie . Ht:moroizi I Fisuri Impcrforaţic Sanguinolente

- Lon ă de fo rm ă o"a !a ră, situa ră la nivelul corpului vertebra!, Prolapsul mucoasei Pistule Jnală
Mucopurulente
de culoa re cenuşie, cu aspectul ma i pUţin den s decît resrul vertebrei;
ji peretelui rectal Lipsa .:omplctă
Ulceraţie Purulente
ce nlru l 3ccslei zo ne este ncoperi r de o masă necroza tă cazeoasă granu- Polip rect al tuberculoasă a anusuluÎ
Mucofecaloide
br:i, J'3rfia l exe<1\'.ll ă . ClI 1ll3 rginile esrompare - osreomielită tubel'clt- Cancer rectal Şancru moale
lo,lS,'j " corpl/ll/i vertebral. Condiloam. anal" ;ifilide ulcero-vcgualll<
Vcgetatii v('nencne
Cazeurn ul li ehdi 'l! 'c pOate prop3 ~" 1" dis,an{iÎ de-a lungul ligam entelor ŞI perianale
Ulceratii din
apon tnozrlor peri ve rl<bralc. cu iorma rta abcesului rece, L.,iunile por duce la pră­ boala Nieolas-
bu ~ irt' a 'I:[( (' brelor. Favre
l Cancer ulcerat
'. - FractJ/ri ah 1'" hisJ/llli, cu rup rura ligamentelor interspinoase, apo-
IILe!or spmoasc, Cll hematom ş i eJ",formatii diferit"'.
LEZIUNI DE FORMĂ VEGETANTA
Sl' VUr (aCl' l;) ll Jrp ii "I..' rttbr.lli . In (';12U) fr:H:lur ilor p.llologlC'\ VOm C5U[3 (tabelul XL VI)
IlIIHO.\rt' ,l ll~u.1S ă primill,-.l ~.t \l ~ n: und :'lf j.

- RidicăLuri clllaneo-mucoa~e, moi sau (onsistente, de formă, lun-

•
~ime şi număr variahile, de coloraţie roşie-vÎnătăi pe suprafaţa de sec-
REGIUNEA SACRO-FESIERĂ \iune Se ohservă cavită\i venoase mulriple, uneori ocupate de ~·heaguri
sanguine - bemoToizi.
, , - Ulcera\ii profunde acoperite de tesut monificat de culoare ne- Sînt dilatatii ale venelor hemoroidale externe sau interne.
gnclOas5, cu caractl'rele descrise la p . 207 - fscare (frecvent de dectÎbit). - Formaţiune cilindrică roşie-violacee, moale, care proemină prin
orificiul anal - prolapml mucoasei sau peTetelui rectal.
Ell' interesează
pide.l muşchii ~j UllI:ori tesutul osos, Se ' Întîlnrsc În cursul bolilor
1

inicc{ioa,,' prL'!ungite, .11 l>oli lor m:idll\'ei 'pi n ă rii , la hemiplc~i ci, Pereţii rectali prezintă leziuni variate: edem, ulceraţii ale mucoasei, tnllrop.rea
slratului mu~cular elc.
Form;l\iunc c1l' m5rimc variată , mai mulr sau mai Pll\in încap-
- Formaţiune alungilă ro~ie-violacee, moale sau dură, care pru-
v-

~l.data, cu ~uprafa\a neregulată, dură , care face corp cu osul care este emină la nivelul orificiului anal - polip rt'Ctnl.
cJlSlrllS,. rumoarea invadind \esuturile moi ale regiunii fesiere şi bazin ului ; - rorma\iune vegelantă roşie, moale, care po.ne să proemine la
pc seq~lIne s~ obs~rvă benzi iibroase care o Împart În lobi, fiecare lob njvelul orificiului anal - C./IICeT 1(·ctal.
prezennnd IOle plme CII un tesu l moale gelatinos, CII focare hemoragice - Formaţiuni rotunde, de volum variabil, dure, uneori ukerate
- (ore/om sacTo-coccigillll. COlldiloamc aIlnlf,
Se căs~~c d~ obicei la nivelul pliurilor radiare ale anulului.
25,1
 - 1\ il/,C,lt III 1 p''I"hf''"11e'. JI" l.uc sa li cOllglomerate, sesile sau pedi-
t'ul.u~. uneo,i lIJl~' ,lt<" d~ "1," '/lli va riab ile, roşii-brunc, violacee sau
L'l'/llI~i'-,lJ"iL'i".l '~. 'I/ld "'Il III' .11,· - '1lcgela(ii '!H'l1erielle periallale.
LI IIUNI J)I I O lt~ l" U LCE RO-NEcROnCA
(l.,bc lu l XLV I)

/'"" de' " ,,~ 'lI "" ,I/ll.l "' pc "riciale, II1ICI, rotunjite, cu fundul
''' ~I.l/l, '.11' "'/llI''' '. "" 111./1 :.;illi lt' "~t: lIl a [c şi pUlin relicfatc, situak la
Iti\ ~'lld pllll! 1/\)1 .;'l.dl' - J'\/~}i lilhdl.' :
/ , 1','",' l ,/ill", i"". l.i,,1 1,·,,"i'1\.1 la c.:icatrizarc. eli UIIIII S'IU Illai
1111'/,,· ,·,,11'" llll.l'l.llt'. Jl~ "' Id~ ,,' sC lIrge UII lichid purulcnt _ lislll/e .
~h' d,H 111.'\( UliU/" .lb(l'~e pnil'cct.dc:, :l.bccs c osoase etc.

},l(lt
PlerJ~re
(lIbcrc lltOlls,/.de sub~lan\J. cu c;Jr;Jcterele descrise l<l p. 207 _ ulee-

Coc, is!:; dc obicci eu /e >i "ni

inS'lln.l);\' !ubcreuloasc viscerale şi c u o limfoadenoparie

-
-
l(clJlCrll
Ufcer;J\ie
fl10al c. Întinsă În L'.1nalul .111:1 1, cu carac terele descrise la p. 240

I reC\'c n! 'c gJSCSl' pllerc m"ltipl e 1.1 nivelul marginii orificiu lu i anal, care se
(OJltinu:l cu ulcrr.\fiiJ c mari din c:1.lI:llui .111:11.

-
- Formatiuni procmillclllc. uneo ri Illultiple, Ulcer;J le,
.. iii/ilie ,,/cero-vegetallte.
cenuşii, dure

- U fcer.l\ii Cli localiZ;J ',' ;Jno-rcC[;JIă, acoperite cu puroi cenuşiu,

t1JUlo.u.i l'll IllIm cru;Jse vegC I;J\ii j' nso \ite dc un edcm şi abcese perianale,
{isllIlc all.lle cu Jez illni de slcnllZJ
"/C<'J.I! ii din bo,zla Nicot'ls-r .. V! ('.
ano rectală dură, ineXfensibilă
_

- Ufccra\ie CII conlur nC I, relicfa t calleer ,,/eeral.

~l' " ,1 L H'I' l'X:lI11rllul histop.l l0Iog ic.

II IA Ll;ORMATU
(rabclul XLVI)
- 1/}} perloraţie .mală, prin oblitel'area
membr ;Jnă .

.- Lipsa completă a anuSIIlu;, cu ampuls reehfll 'ClnI

o d, S t;Jll\ă variabilă de planurile perianaIe.

SIClUl,",
(rQ.J~.
- La
nivelul orificiului aftâf
mucopurulent p~ I~ fn.__I1. .....~,
.~<iij!~,~:
 "

tOI.ll, nderente de perelde sinusului care

,il/lISllri/or 'l'eno(/S('.
şI-a pierdut luciul _ tromboz
a fnsoteşrc o leziune osoasă Învecinadi.
Trom boz ., eSl c in "'gii 'urJ Cu lezi uni inflamatoare infcC[ioase de vecinătate' ;- Îngroşată, internă aderentă
(un·,·he.1 illl ",n.i . ''' ,H lOid,;, p i,·le etc.) sa u de la distanră (uter, apendice etc.). - Dllrel m(/ter cu suprafata de creier
pahimellillgită intel'l1ă.
- Masă sallguin ă (ch eag) situară Înrre dt/l'a m(/ter şi fara internă Insoleşte cerebrală Învecinată tuberculoză
a calorei craniene, delimita tă, aderenlă de dura mater, uneori cu Zone
o leziunc (sifilis, ctc.).

d e organizare conjun Ct iv,j - be/llatom eX{TadJjfal (epidura/). - Masă purulenră infiltrJtivă, difuză, !jalbenă-verzuie, situată pe
suprafata externă a durei marer - pahill/mingÎtă purI/Lentă extel'llă.
Îllsoleşlc şi
lIa1ură "aumati.:ă şi
Se ci< edem cerebra l, sufuziuni sanguine leziuni ale "unchiului
,w,·hr.' !. Hem .lI Olllul "'1 ,' de se produce În urma ruperii ramuri- Este uneori În legătură cu leziunilc inflamaroare ale oaselor craniului (osteomie-
i.>, ,11'I ",ei . nll'ningien,· mijlo"ii, sinu " dui venos sau vcnelo r diploice din focarul de lită, tuberculoză etc.) •• lteori eli o coleqie de puroi subdurală.
/(.I'IULI . L., nou · II.I>'II Ii, l", iu ne. p O.lIc fi datorită unui trauma tism Obstetric.!.

- - Jnfilll·.lI i.. ,.lnguină În grosimea resutului conjuncriv al durei

- Dur,z lIIater Îngro)ată, intre ca ~i os găsindu-se Ull te\ll! de ,)Spect
slăninos, galben - p(//Jillu:nillgitZi siji/ilie,'l .
ca rt: ':"e dU'Pt: ' it. d" fa lse membrilne, Subt'iri, roşii sau groase,
Lez iun e., \C l:ă'<şt,· ;n b"Ill ·1 , ifillll, .1 ., ' " ''1''' '.111 ;n plr.lli , i:, ~<'11<'1 11 1',,).
11l.1I""
.tlhlc·;".1S': (p.lhim':ll il1gi 1.1) - hell/atom intr(/dllr(/I.
gresi,,:;. Uneori , p.l/,imellilll:dc ">lC 'I II,fi , ,II ,li Iql\"nlc'"I1 ~clc I(lIl,tI"I''''"I , ,il1~il :').

-.\1.11.1 dt: "1I~t: , iru G!:'! În spariul subdufGI, scmifluid.1 (clllcl LEZIUNI DE !-l)IU'lI.\ NllOUI .:\ll .l.
lIh',lrI,.I .5-.1 pr .. dll~ I.I \ l U f[ tilllp după rraulllGtism) sau îll ch~gaLă , u ~or
(1.,[,,·1,, 1 '\ 1.\ II)
.• 1."'"1'1. 1 de: \1 '1" 11.'1.
j ' \/1l1 -
1
f' tll/,i1oUo' ·,,,lltlllr.d
;11I ~,."ă,' C/lt ,
.t durei mater (cîteva dup 'l LLltl/lta_ z;l~ - C:olt:qic puntl"'ll.i lin.tlllhl ri,.i , , illl.ttl lInre (1\ ~I elI/I.I /IIdtl'J'
abces c.\:lrarll/ral .
1 "'''' '/{'' 111l11 1"'.11, 1'''·L,·m. o /IIembral1ă
ÎI1 jl/r (două
s.lpt.1mÎni "tlp.1 11'.,l/II1.- ~J[h" l', lJ ~ t l "IH ll· llI ,l
"'>1 ,,·tI '.1 " 1'.1 ":1 ," u <0 11 :1 C'·I111 .tI " liehcfi'llă,
cu o ca"ila(c plin ei ,." li,,/'iJ de
Se Ijil.!iqrt: În illflama\ii i ll LI,\lllllllll de
' 1',.' • " ',·,'!."i" I"i" 1., '·'1 ' I.1 "' ;ni .1"1'.1 II'.IUnl .1Ii5l11) . hl e "'"' ''', l,' III,,,i '1'.IIII' .1Ii' "1
,1.1111,1/1; .\1..' \,\ ~~' hd .l Il.h: (U r ,1 craniului. - FLlrlll.l\iulle noclu/ară 1Il1ICa ~.IU lilultipLl ,itu;\r:î În 1:"\1ll1e,\
durei m.llcr, de culoare celluşie ro)i.llic.i ;l\OCiaLă cu "bll/.i ll:lr.1clilă
il1

. \ I. h.l ,1.: \i ,:.~

.. in l e1il ;] illlr-o mcmbrall:l fibrillo.lsă .1/bă-gă/bui.:, - gOIl/ă >iji/itic,'l. Se va fac~ cx.ameu.ul l(i~lOl?avlul~!::ic. v ..
," .'/,,/., ..1"" 1'':11 1.1 ,1, "ur.l ~i
lIe.l".:rellt:! de Jeptumeningc, sitll:ua 111 spa- - FlIrt11.1{lLIne nudulara bl/Je CICCUl1lSCnsa, IOcapsulara, LII ~ Ontll~
(,"I 'I/ /."l
li. J,./ l·JOIJICll .tI , [1/1 i I.trL, ,..1 I )i limir,l[ de cO:ts:t 1:reierll/ui _ bC/l/eltOIll ' 111>- ner , enucle.lbil:i, de dimemiuni "Yc \' .lri.1Y~i de la lin bob .~Ie III l l pl~la
la un PUllJlI de .ldult, cu ~U~r~Ll\.l neleda sau vmamel(~lIal.1, ~I~ ,omIS-
cxplică lentă Illoak ~au dur.l, aCllpenla de Il 1111:tnb, ,Ina lIereda, subllrc, trans-
natură parenră, prin c:trc ~". \';ld \',15':/.: ,.1JlgL!int: pruemll\C:I~IC;. pc ~t!qlltlle: l'\rt!
.\1,,,., s.l " g" i,,:; "" "" "H, "id cu <paliul subarahnoidian, cec., ce de ce
,.1",1,,1 ,,· fa l,' r.' /'idi.I II "" "><c It emo l'.' gi". lcziunea <SIC de tr.lliillatic:\.
sidefie S.llI rll~l-C(:nu~le, cu aspeCl I.t\lllUIaI _ I/wlJ/lIgrolll .
Om .• 11/:"0 i, binc lbl'LlŞ:tr.:J, vascularizată, cu slIfuzilllli sanguint!
~I , ' U , Iepo:t l[e i1bn
nu -hell1.ltJce .lderenre de fap internă a Jurei difuze Este ,il/'.\( /lui .\Ies pe L.p inlelll., .1 I11rn",~c1l/i ""r, de ."Ied; 1'",clllin1 c.',,·
',1l1 îl~
Ii /t e r l/, i, (oclr, StLltific;]{e. _ brune-roşiarice pahimeningită hcn~oragică Spc< ercier, de LIre 'C p".lle delap "1 ti) U1'1 11 \-1 , fiind ., cpar.lt Je .-\,e>l. l'(lnll . un
~anţ. Osul dil1 d"eptul tUlllorii poale fi ,uuli.\( >au m" trecvent In\lruj.\t, d.n nu
invadat. Uneori mcningiOlllul poate ti tUfllI, ,'platli"t, gru, de 0.5-3 ,m, d, '/.\'olt.\t
mai ales la baza creierului,

- FIII Ill:ttilille llodul.1r~ III C.\r.l,·I':1 dl' tnl·lIill~iol1\ullli. I're/ "IHllIll

gr.llluLl\ii c.lk.lrl· - /"'01/1/011/. . .. .. , , "

('il'I!Ilt~'II,.I~ ul:~rllll~'
1.10%1 UNI DE FORMA DIFUZA
. ' - 1·llrlll.l\iUllc Illlt!UI.1Ll d"/ll'HI.'!'\'vdl' \ .Ill.I,:
biLi (2- 6 lIlI), dur:!. l.lle: cOlllprllll.l t't"lnul, 1.11'.1 S;\-I ll.lldIIC" ~I '.1
(r " btlul XL VII)
- DlJ r • ,
I I/ II j,,:ro,l )L Jn g rO )'H:l, ( u suprafaţa exrernă neregulaLă, cu tr,le- adere de el; pe ~eqiulle eSle: albicioasă, lU pUllere IH:mor.1glft' ', I/'e,I/II
l'J'dlliană - pabilJleniligită c.\'lt:1'IIii.
''1\.. il hlh )'
l prII/litru.
.ldcrcll Ci dt: c:t/o{,\
Osul "'MI.! ll1\'.td.n şi t:rud.H de lumU,lh', UIl«:uri, 5.u(ul11ul
diiu l , În g-ru"iimc dl' 2- 3 (111 . imhr.h.l UII

259
 _ FLlrJlla \illll i Jl odlliare limitate, cnucleabile, ro ş i alice, cu zo ne
hl'lll uragicc pe Sllpr:l[:l\ .l d!! scq iulle - metastaze sarcol/latoase. - Masă li c hid ă gela tin oasă, as emănătoare edemului leptomeningian
leptome nil1 g ită seroasă.
LEPTOl\ l EN I NGE LE CRANIAN Se gă seş te În leziuni inflamatoare a le menin gelui; poate fi uneori manifenarta
unei infeqii generale (gripă, pneumonie etc.) sau un stadiu premergător al meningitei
NOIIII I " , Leptolllcllillgdc (' .. t l' o IIh.' mbr.ln;t lu c ioasă, net edă, s ub~irc, tran s pa.rent ă, purulente.
:ldacllt;\ 1.1 ~ ubs t .\nţ a c('rcur.lln.. Est~ (urmară din ara hn oi d ă şi pin mater, Înt r e care
~(' ~;;:Sl'Şl1.' sp:\ ~ iul sub :\f:thIl O iJi ~1I1 . Din IcpLO l11cnillgc se d ezv oltă, În dreptul scizurii - Infiltraţii sanguine izolate sau confluente, situate deasupra şi
illl ~rt' mi$rc ri cc, co rpu sl.' lllii P.\cchioni , ~r:\l1ul:t ţi j d e m ări m c:l u nu i bo b de mei, pîn ă În grosimea leptomeningelui - leptomeningită hemoragică.
1.\ \111 iluh ..Il' ~ rlu . d ~ nJ!o.lrl' .tl b .t - I.:I..' IlUşÎc, m u i, scmi-Jurc sau dure; nu se vo r
(ord\lnd.\ (\1 ţ: r:tlluhtiih- tlllll'n: llln .l "'l' Se î ntîlneşte în meningita cărbunoas ă , scariatină, poja r.

Tabe lnl XL" I Il

- Leptomeninge îngroşat, netrasparent, in filtrat de o masă difuză
LE Z I UN I seropurulentă, fibrinoasă, de culoare gălbuie sau galbenă-verzuie (menin-
gita meningococică şi meningita pneumococică) care maschează şan\urile
III1 ' UZE NODU LAR E
VE Z ICU LARE dintre circumvoluţii - leptomeningită pUri/lentă.
SAU C HI STICE
Leziunea este mai evidentă pe partea convexă a emisferelor şi de-a lungul
Edl' l11 I cptOllWnin~i.ln d(' hipo"u/J L(' ptolll c ningit ă
woc rcu l oasă
I chisti
LcptOmcl1i n g ită
ca
se roasă vaselor. In unele zone vasele sint deStin se, vizibile pină la cele mai mici ramificatii.
Un eo ri , ventricul ii sint plini cu lichid seropurulent, care, astupind găuri le Monro,
Edem lepromeningian de slaz:i
Magendie ş i Luschka, determină pioctfalia. Leptomeningita purulentă po>!e fi

I
Congesti e I cplO llleningial1 ă ColestealOl11 C isti cc rcoză
in so lit ă de focare de ramolisment cerebral (meningită lI1enin!;ococică. pneuml'cocic:i,
Hemorag ie leptoJll cningi:ln3.
meningit ă cu bacili FriedIănder) .
Lept ol11cningit a scroas.:l
LCI' II \111 C Il i 11 git il 11l' mor .1 ~ ic.l - Leziune cu caracterele descrise la leptomeningita purulehtă, Însă
Lcptomcningită purul entă
Lc:pto111 l'n i ngi t:i pu ru l<"1) t.1.
interesÎnd atît convexitatea creierului, baza creierului, cît şi măduva spi-
ccrcbro-spi na Iii nării - leptomeningită purulentă cerebrospinală.
Lcp romeningită siii liti cJ - Leptomeninge îngroşat, opac, lactescent, mai ales În lungul va-
~cll'ro-goJl1oa s;l selor mai mari; se desface greu de substanţa cerebrală; uneori, se observă
grallulafii albicioase, vo\uminoase - leptomeningită si/ilitici. !clero-
LEZI UN J DE FORMĂ DIFUZA gomoclsă.
(tabelu l XLVIJl) .
Se găseş le În paralizia generală progre s ivă .

- Masă li c hid ă gelalilluas~, transparentă, situată în partea poste-

ri oa ră a creieru lui - ede/ll leptol7lel/il1gial1 de hiposta ză. LEZIUNI DE FORMĂ NODULARĂ
Este consecjl1 ~ a unei hipost:l/f' post-mortem; nu se găseşte congestie. (tabelul XLVIII)

-. lI ! <1~ă li c hidă C~I aspect sc ros s.au gelatinos, albă-gălbuie sau mai - Granulaţii mici cenuşii-gălbui, situate la nivelul leptomeningelui ,
ra r rO~I~tlc.l, CMt: .dcz ltpeş l C! ICl'tolllenll1gele de substanfa cerebrală; va- care este hiperemiat, cu vasele dilatate şi cu o masă gălbuie, gelatini-
sele piei mater SUlt dilatate, congestionate - edem leptomeningia'l formă, roză -murdară sau galbenă-verzuie, situată la nivelul b uei creie-
de s ta ză. rului - leptomeni71gită wberculoasă.
- Leplollleninge de culoa re ro ş iatică, cu sistemul va3cular evident
ş i cu mici puncte hemora gic!! ro şii, care nu dispar după spălarea cu apă Granula\iile sînt situate le
toatl suprafata creierului, de-a lun, ul vaselor, În
special al arterei sylviene. FiiII uneori greu de observat, se pot evidenlla prin decola-
- cOllgestie lep tol/lenÎl/giLIII<I. rea leptomeningelui de pe creier şi examinarea lui sub apl tU lupa. Vor fi tlul.t~
- LeptonHininge de cliloare roşie-difuză, din care se scurge Illult leziuni tuberculoase, mai ales la nivelul pllminului , intestinelor, oaselor.
sîn!;!! - hemoragie lep tomenillgial/ă .
Formaţiune nodulară nere~ulată, bine delimitată, unică Iau
Este d e cau z ă rraumatic.1 sau i rir:HÎ vă.
multiplă, semidură, de. mărime vanabilăj pe suprafata de seCţiune se
găsesc mici solzi albi-Jucitori (cristale de colesterol) - coltst,etom.
260
261
 LEZIUNI DE FOR""..;. VEZICULA RA SAU CHIST/CA
('J!.>elul XLVII/)
- Mică
ade renră sau UŞO r aderen tăsanguină
forlllariune care, la deschiderea arterel, este nc -
_ embol.
FOrlll,l {iuni chisric'': plille cu lichid cefalorahidian
-
Ue mărimi va riabile, determ inate de o serie de aderenre, sub ten . Sili ne,
.
Jr:dll1oidă şi pia marei' - lepf9meningită seroasă chistică. Septufl, Intre şi apare ulccro-vcgc
tu a, la nivelul
EsteÎn SicndocarJjra anaei r3ntă
sylvienc,
etc. mai ales al u"e,., di ntre r."\lur ile 53 le,

-
.poSCorioară
Si", 10c.1Iiz.1[0 mai ale; ÎII rogiu'1l'l chiasm ci op,ice, În
cereb r.,I.,
şall,ul
s)'lvia n, În iosa
cec. 1n cciolpg ia ci i",ri: traumatismele, procesele in fl amatoare,
fUIl10riJ ..." inrl~n·'·: llfiill· ~lJifurgjl'.l l c: p . . crc:icr crc.

\ 'czinde mulriple, /"O rulldc::, mici, de mărimea un or boabc de::

I Dilatarie locală arrerială, sacciformă sau fusifonnă, cît un boi>
de grîu sau de porumb, plină uneori cu un cheag _ allevrism.

prezintă
Solurie de continuitate a peretelui vascular, mai ales a ramului
lenticulO-striat al arterei sylviene, care de obicei leziuni de scl~­
'lJ,lză rL·. hillL' delimi r.HC::, .11I>e- ;rrăluci toare, cu perete slIbrire, tra nsparen r, roză sa u embol septic - ruptură.
,,, 'Ii'li ",1 li.h id el.1r )1 " (<>nll.qiullc
c:"l.li '. ·](/':"""1.1 ci-: pert:k -- â,ricercoâi.
lloe!td.1ră, albicil,.l să
(scu lex ul in 1'.1- ProJu~c Jl'z.iuni de hcnlOr~ hil' (('rt:b ral.l .

u .. "" ". li >u/' '-ur", .i d,' I. •• ,I,,/' okifi.lf i, 0Ib i'g3 1!.>"i,
EPlFTZA
VASELE JJ]: f ,\ BA ZA C R ElER ULU r

\. ",,:, "'~,,(i .. ,'11"·, ..,,,1. ,, II ,' d"".\ >l,,-,,, oneri.de: c,1ro t idcl" i"'nll e ane". leşi LEZIUNI
., ./".". IC" " ",-i ". ".,., ,, il/ ,de ,." , ,11 <l ' idelu,- inrerno SÎII c: "' rebr,, Icle Il te riDa re, °
" J" ,d •• ""ji ...'i, (·lrI ,·,-d .. >."
"'1/,') ,i ""I\llll/icanrde POStcrio.,rc. eo rc. ÎmprcUIl3 cu - Fonn-l\illll>: de l11 ,lr ll1l <:.1 un.,i nil", \.111 .1 UlIll; II lI de ,~,ill\.l. "
.rI r, ... I/'""i, "",. "I/ ... ri" .•,-., l' ",·,-.· I"'.dcl"
~:\)C,,, oll 'eri03ră şi
""sterioa,-e. fo,-me.lZ:; polibo llul Wi Jlis,
rundă sa li OV,lL1r!î. cu supr 'l !.l\;] ner.:dă ,.'u IIc·rel;ulad. dud S,LU mll.tI "
'1.. ,,1. '.·"d" .,J,. ".', ,' ' .. pc ,'cl cle lateral " a le ""1""lui se line>"
şi
l ' ','rll" 1.' .' p,. i '(.' "I/"'r"'.,r .•.• pr"'" !.>c r.lI'f c i trlllleftiui artaia l ba zifa ... care
.,., . r,,, " , <"1" ,,1.. p'1>'e, "" 1',., "'l"Cbcl".lSe Sll perio",e ccrebelo ,' Il) ij loci i,
dă Încapsulată şi delimirată; pc ~eqilllll! !>e ~Jse,cioca ll! helllLlr'";Il'c ",
lIlleori, cavită \i ehisri ce - pillc,t/oll/ (lllIl10,lre.1 cl' ifi /t:i).
as
Ventriculii ccrc!.>rali SÎllt dil .lfa{i (j,id roccfJliel. J ,' rtt 3 LLl",pre,i u"i, "1/",,, .,
I. EZ I UN I as upra apl'ductlliui Sy lyius, iar Crc il!flll arc t irCIIIl1\'ll lu\ li w
lunite

~ O~Xl/",he, Îngroşari, cu o serie de plăci albe- găsitc ~i

lIloniliformă; pe seqiunea
. \ .15.- dure, cu jlcre rii La nivelul epifiu i pur fi
pl'IZii cOl1genitale (teraroame) erc.
glio'l/I/t', lipehlli/t', cI'i ,tllli, 1/,' ••
g.11i>III. ,lu,-e, C,lrc:: tI.IU l'.hldui () eonfigurarie
II.1·1> \'c, ,.11.1 \ .l sclt' I".ll11in d,,;chisc şi nu se Îndoaie clacă sÎnr pllse În pozi-
p" \ '''fI" .lIj (.h Pen de IIl.ll.1ru:lI1c) _ ateroscleroză.
",~i
1''''~II''d,,,, tI ~"
1'1... ti .. ,.lt' "" Ill.lt, '.,-Sc· ,'.>r,' ". ""ser"" "ine la ni"dul intilll ci cînd seqio . CREIERUL, CEREUELUL, PR OTUm'RANTA INFL.-\RA,
""', " """"""'11- ,.," "1e,,,.lIC, uneori i"'PI"l'gn .lIl'
". , ,,·I.lte ,', eli ' ".d"'" 10".lre ,le r.lIuu lislllenr cere"ra l din vecinăt.lte,
,.",, 1 ,aki ", Vurn 11ll
ri BULBUL RAHlDlAN
-- l'crelc .lrr.:ri.11 jll.~ ruî.l[. cu pl5ci albicioase condroide şi Cll IlIlllc-
nul ~lrinlllJr.ll (i liflll"lll rllLl l ,)b lirera r _ endarterită sifilitică.
S. II'
LEZ IUNI DE I'OllMA DIHJZ A
(r .• belul X L/ '()
ll'<i""l" ~ l"l'priIlUl' rreCl'e l/r .'nercle cerebra le ant erioare şi mijl ocii, mai rar
(l'rebr.de/,· p"ile ri u,,,l', S., Înso{cştc, uneOri, dc anevrismc unice ClI 1113rirca vollllllului cn :icnalili
>.Iu Illll)"pl,· >.l(ei'-"~Ille. )i ,le l"zi ulI; de tromboză, care provoacă hcm o r.!:ii şi
rru"cll/ul IUlIlar )1

r.1 " ,- ,I""""" IWe"r., I "'rtturllrl \'.hu lu, respeCtiv.

1/,
C reier lunldi.ll , e.lrt: hOlll bc::.lI,l dlll l.nil.1le.1 ,".1111,111.1 III 111 11
."le'L·nli 11"'"11bi Silll,l li Il,,,i (r':,T':IH pc un a din Ill t: nrul ÎndepJI'I ării e 11olei, cu V.1Selc dil.l! ,lI l! pIin I' CII \i nt;C ,.lll ,",1111'
! }(Jlld~(J/ l , (.I,il/,i,'i,,>i, ""lI pi" , l p.l qi"l ~,l U [or.ll plăcile arerolllaro,l ".:, vo lufiile tllnite, cu relieful ~tcrs, iar ).\Il \ulil .: dintre ,.:11' 1ll1\ ~1l1 .1I ";
1''-
IlIi n.: nul 1''/~l dlli seqiune, feslIlUI lIervos eSle Illoale, fri.1hil . pUlerlli, l.l idr,Il.It . 1.11" \ ,1'" '
21i:l .!Jur
-, edclI/ lIişte p"nCll' ',111 , lril1li 1"I)~li .. "P"" I '.11 ,' '/"p.lle 1'1/11 'p.d .II ,'
ca cl!rcl"',d.

..
 ~
=
1-

..::r
< .-J!..- i CI
~
Lcptomcn ingclc este uneo ri infih ra t de O m asă gclatinoasăă tll!::::~:
cereb ral). Edemul cereb ral poate fi g ăs it În procesele circul.lOare, i,
,
.lI

- .. ...... OI .lI OI

J~ :fJ 'lee
;;

...,.
..:!
..::
...o
..J
<
~
.<8. <[
c ~

:r:'"
&.!! :5 :;:, l"
.!! 5:'; o.e
ll"-
u ...
e_
...OI -
c ..
.- u
~
._ u
·3~

:r:1; <
u

i 5 li! CI li!.1 li!~

jKO Il li il S '9

.i!& ;R~
(alite supuratc şi nesu p ur atc) , tumori cerebrale, craumatisme e"'nllo-ee.re
bronhopneumonii , boli infecto-contagioasc.
- C reier mant În volum, cu desenul
( c irc u mv o luţii l e şterse), de consi stenţă moale,
"' -
...,J:JCC::
<....J"-:;:
.E, .~)CC ;;.. .-.... - ..," lli .. ~
OI emisferelor su bţi ată, avînd uneori aspectul
"_ u ' ..

. .. - :; ae~.g .. -.....-
u ....
:J'
:-:-:-5
.. · .. ·u
.~ ,~
,,- ...ee'fI o
L.o 'bo l~ ";; .&"!'f ""D ..!! S.., ..... u
CI
u sînt foarte destin şi, comunică larg Între
=~ r: ~ ~
:..>
~l l. 0
"
.~
L.o
o ... ~ ' ._
;j
f i _ ';:'
.... nt·_
o L.o , .. o~-;; C [1
.... :J ,_
o I!
~
.. u ~, vo'" rahidi an cl ar, in cantitate de 100-1
IN '" ;..-:.. c: '.~ E '!] ~ E -O ~
E1!·= :::c E .. o.., CI ~I! 1;
:C.9Ci gh
'J ._ u• " . _
u
o ·· ~ :1 .. ~ .. t; E v '
~
:r:u ESle " IHc uool.ipcrtrofic
~g ......5
..J'"
U ,"j 'J r..... :r: ~ .~ :r~ B ~ :r: .5 :r: v o
OI . . "
ua put fi : :\sluixlrca congenitală a
Luschka, malformalii,
'"
' U
0-
",f-. c
.. O " Cu micşorarea

... ..,-....
E
U '"
-' U
::o"'
z
-o
~ -
. ....
E-B ~8
ro u
~ u
~
. ." ....;;
u
- Creier ,mi. f I
voluţiile
U 1.10- v-D
n
< Il E ~t
1....
~Ha. ..oLt:-::
<u
..,'"'"
U
-'::0-
W
'"o" "''"
~
-."
::l .........
U
r-
. '/'1 ."
~
~ -" -~v -:;;-"
~ N - .~ ~
0..0 .....
:.J '"
;..
u "
~ ..c
~
~ '-'
::: '" ~
",
.-: ':.J';:
N U U c:::u u
'" I
...J
.'"
L:..q_
()%
~;

>f-.

.
:J~ E ,
O'" • '"" ,
S.f - o E
0<
Z..J
~

" o
,, -C
-"
~
~ J~'u
E:.::
0'-= .9
-
<! o E
°li"
o ~
.
1 o ....
':; S
:; · "Ou:q
~

1 f-, (,!) •Vi

l :l < .- C/:;; S :2:0
~ ~

"
..J
I~ . -

<:
..J
'" "
o~
~ c..
"-
'-' ~
V) ~=
 - Nodul Jc l1l .lflml' ~i ~tJ lI si)tcn ~ ;\ v3 ri ab il ă, de culoa re cenuşic~roşjaticl(=goml
. . ihlllll .\. Se VJ. hCI! C\:\lllcllu l his(opa(Olo~ic . .t LEZIUNI DE FORMĂ VEZICULARĂ SAU CHISTICĂ
Fo nna\iun~ nod ular:! cJl u c l ea bil ă de m ă rim e variabilă, de la ;, (tabelul X LIX )
un bob de! mazăre pînă 1.1 aceea .1 unui m ă r , ele co n s i s ren{ă m ')~ I (', dt: \
, UILl.llc .l lbl -sJ.in inu.l>ii, ce nu şic >.llJ ro~ic!, cU;.IJ.~nc de hCJ11 ora !;ii, ne croz.l , -- VezicII le micI cu caracrerele descrise la p. 262 _ cisticercoză.
uJleori }i ukt:rilti i - glio/ll , - Forllla\iune chi sti d unică sau mlllr ipl ă, bine delimir.uă , de
PO,\(I.' li ullI.'vrj : IIIji/tr.lliv, Jj(u z, lIc1illlica[ de {I.'sueul cc rebra l din jur. S:llt dimensiuni va ri abile, cu pl!rcrcle uneori gro s, opalescent, alteori su b\irc:.
,bifllC . .)eJ1U1 de prcJiJl.'qil.' jl' (onslÎruic regi unc.l jrol1tală :l l:rcieruluj, cc rebe lul, tran slucid, în cavi tare Cll un lichid ca "apa de stîncă " şi vezicule-fiice
Il'gitllh' ,1 I.: ~r\'il.d ,"i ~i J,)n.d.\ sup eril1:t r:i .\ IllJ Ju vci . S,,· " .1 fal'l~ f,.' X,lll1 l.' llul hi seopacolugil: cbist hidatic ,
pf,.'mru p .. ,.'~jl..lre,l Ji.lgnosrÎ(: ului.
- Cavită{i neregulare cu lin con\inllt lichid sero-citrin sali Inun,
- Fonn.l tilIJIC so lid ă, Siru .H:l 1.1 nivelul emisferelor cerebrale, ddi- Înconjurat de un {esut scle ro-glial , de culoare ruginie _ ramoli,mellt
mir,lI .i ,.I U infilrr.\Civ.i, ce nu} i ~ S.IU cenuşie-roză , cu aspect s lăninos, de cereb ral chistic (tardi7..').
,'oll>i>lcJI\ ă clrril.tgino.l să ,.lU 111 0,11.:, gda rin oasă, fă ră zone de necroz,1
\.lll h~Jlll)r agi i - (r ocit OIl I ,
(1)
Uncori , II.! IHolllcningt:!e din dn:pru l i uc:uului de ramolisment CSt~ În~rOpt.
b c tl:5ccnl, ::tdcrcnt de SUbStJ.llP a.:aeur.\I.'i.
1 .1 l1i"dul \,.·..·rd h. . ltdui. ;U(flJ-.=iwIllU I r\"·pn.'z Înc.1 aproa pe jum 3 r;u~ din glioJ. l1ldc
,.:l'r\,.·hdo .IS\,.', l·st ..• {r n ' \ ' l' l\( e hÎHi . . , marI,.', iJ.r pc fa"l sa II1CCfn3 se găseşcc o tumoare
lI1i ..-.1 111 .1111 d OIl .u.l , rUL .i -~.llbl'l1.1 . 111 o:t1l'. Se V.I fa~~ e x amenuJ histo pa w logic PI.!IlCl'U - Cavit:î{i unice sali lI1ulriple , de dimensiuni variabile, cu , upr.l-
pn·..' 1I.1I ..·.1 Ji.Ignus ri \"·uh .. . fala inrern ă anfracruoasă sali neledă , care inso\esc aproape toall! IUllle)-
Funn.l\iuJlc un,c.l, Llr JIllllriplă, de consis tentă moale, bogar
- riIe cerebral.: )i se formează În 111'111.1 lichefierii \esllllliui (umo ra l, fii"d
pc ,eq i UI1I? :lre u11 .1spen neolllogen, de culoare cen uşie­
v .!sl·UI.I .. iz.] r.l;
delimitate de \eSlI[ nervos "omul sali de o capsIIIă gli.1Iă _ d'i,lIl1i
neoplazicl' ,
roză, "1zon.: de !tcJIlor.l!; ii mici S.lU lIIari, dînd illlp resia unei hemoragii
~crebr.dc .. ,'U ,O II': dc necroză şi II serie de caviră{i al căror perete esre COll{inutul chisturilor ::tre aspect\.' \'3 rÎ .ltl:: 1.;51bui (in J,srro,itom), urull -h",ml.lr.1~i~
10n11.1[ dlll \eslltul tUllloral - glio/;!astol/l lill/ltijorm. (in g-liobbstOlllul l11uhiform . hCIll.lngioblasro mul (:ercbclo~), brun~\'crlui 1.:.1 111 )lOrm.l
(În cranio-f.uingiom) ctc. Se va fa~~ c x:tmcnul hiHop.\tologic.
S,- , observă J e obict:i în subst::tllp :lIGă a cmisferelor cercbr.llc putînd Cfe&;C
p rl ll . . urp ul c.110s c1illlr -u cl11isfL'r:i În l:c.lIaItă . Se Întîlneşte r :lf la nivl"lul eercbdului .
- Forlll,llillJlc! lIoduLtră Je mă rimea unei cireşe, nuci S:IUroză­
ou LEZIUNI DE FORMĂ ULCERO-NECROTICA
e~Jluşic S.llI .l l bieiu.1să, moale sa u dură, uneori CII l1Iici Zone ca lc~re (.. bdul XLIX)
11/, 'i IlIlobl,fS t (lll/.

- Zo n ă de consisren{ă moale ~ i de culoa re roză pc: supraf.l\,\ d.:

. Dqi "' >croscopi, .'stc binc ddi",il,lt, rareori ,e găseşte un plan de c1i aj Între
ci )' . su b' !.,n\<! ,~en·oasJ. Se dez voltă rar la ni velul emisferelor cerebrale, mai vfrecvellt seqiulle - /"iIl/lolismellt cerebral precoce,
1., Ill\ clul ,ell,nculului ,li IV - !.,., cmi,f.'rdor cerebelo"s" sau ""rmi sului, Se va face
l ' \ :l llll' n u l II iSl Up .HO lug- i f..'. Se găsc~'e in Cou ul mortilor rapide.
- Forma \iune .bille
c ircum scrisă, albicioasă, dură , pe seq iune - Zonă palidă, moale, gălbuie, cu circumvolu{iile ~u~ti(e, l~epri­
l"enu ~ ie - p,11 id:'i - rm .i ,
de J, pc:C[ s l ă ninos. cu calcifiai frecvente esre mare, ŞI cu 5a n\lIrile ş terse; pe seq iulle, de culoare alba-laptoa,.1, de
<'Pt'I /{l i JII () 1/1 , , consistentă păstoasă. cu substanta necrotic:l care se Înuepărte.11.1 u şor
.1. prin spălare - 1"tl1llOli;u/C/lt cere/n,l! alb recellt (10-20 UI! ore de 1.1
Est., 10c,liz", '.'" '·"I"r ·,'·ul,·,· ". J 111 -1"" " "1 1VI ," S
. . dia
p3tologi...- pt.·IH !'l1 prl' .... il..trca . . gllosticlilui
.. .. . .• ., .l - Cu. I.! va f II '
.le':c c:\allll.·l1l1 II :; CO- obliterarea anerei).
Se vu r c>.. .\lnin .l ,uccrd\", \'I:Cilh.·, IIUI11.\ '-'te .
LEZIUNJ DE FORMĂ VEGETANTĂ
(tabel ul X LIX) - Zo nă de consisten\ă moale, uifluenrJ şi de culoare roşic, LI.lIorită
invaziei sîngelui În focarul de necroză - r,lIlloli.melll ce/'e/I/·,t! WI".
- Forma \iun e cu aspect co nopidiform , cu cltiSturi hemo ra gic\!, lo(a- - Zonă galbenă sau ~albcnă-cărălllizie, cu substan\ ~ llc( flltică
liz,I[J 1.1 nll·dul \'eIHriculilo r _ papilom coroiditlll.
moale cJre nu se mai po.]te IIldepăn.\ prlll spălarl! - I'IIIIIOlt'IIII'1/I e"Il'-
~ (j(j bral 8,alvm (l·ÎtCV.1 zi!.:: dl! 1.\ formarea fOl'arului de ramolisment) .
 - Cav ită \i unice sau multiple. izolate sau confluenre, de mărimea Uneori, se poate lichefia dînd nchisturi hem atiee" inrraeerebrale.
unui bub de mei, cu co nţinut a lb -gă lblli, purulent, Înconjurate de o zonă
de .hiperemie, cu vase dihlate - abceJe cerJ"brale miliare. Zone hemoragice mici , pun ctiform~ , sau Ill~siv~ care se d1I~_
fracturilor oaselor cran iului prin traumatlsmele dm tunpul
Sillt dt' origine scpti co- pÎol'llli..::i. hemoragie cerebrală la ;lOu-năswt.
-Cavi[.trc uni că sa u multiplă, de mărime variabilă, cu ll11 con- SeLliul aceS lor hemoragii eSle În veci n ă tatea ventriculilor J....I!Il:'~~
tinut purulent, ucmos, bine lega t sau seros, uneori cu resturi sfacelate, funda cu ectazi ilc venoase).
i,lr in jur L' U " " u n ă dc hil'cl<: nlic - a/Jcc.< cae/J,.al.
- . J-J emoragiile intravemriculare la nou-nlscut' .".,.~!~~
Ulh'tll i ..1hct.'su l ('S Ic illl'.lp'ul.1t. ,h·lilllit:H de o Il1cllIl"ral1 ă ~ro;'1să, roză, ÎII care plexHrllor corotde.
l.l / . .... 1 l'o,1(l' fi cnuc/ ..... lt . 111 alte caz uri, a bces uJ lUI este bine delimitat, arc Jnarginilc Aspectele focal'elor hcmoragice, după vIre
;· drc" ll ~ lIill· . t,.·ol1stÎwit . . Jin SUb"t,lll\.l cC'rl'lll:lIă r:ullolită, şi nu se poate cnucJca. Abccsul - Sînge lichid sau cheag roşu. neretra~
(t,'fl'Lr:d PO.1tl' fi d:llurÎt Ullur illfcqii Ul' vecinătate (otită cronică, mastoidită) sau
IllCraS [:lI Îc (pu lmonar) etc. recent.
- Zone de ram olismen t cu margini neregulate şi cavităţi micI sau Suprafaţa externa- a crelcru
. lUI' pram..
............ . ......
..,...
Ioane mari, situate la nivelul cortexului sau al substanţei albe, care duc
ragieă.

!J. distrugeri mari ale substanţei cerebrale _ toxoplasmoză. - Cheag retractat, fibrino-hemati~ • .,:~~:::
stanţa nervoasă din jur de culoare naautte:
LEZIUNI J\LE SISTEMULUI VASCULAR - focar hemoragie vechi. • • •
(tabelul X LIX ) - Zonă de aspect chiluc:. W ca9Iitat~·:1 !~~~
sero-citrin sau incolor, cu o c:ap.~ ~f:~::
- Tesut nervos turgescent, de culoare roşiatică, de consistenţă uşor pregnare cu pigm.ent d~ hemosaderml)
crescută, cu pun cte şi striuri de culoare roşie pe suprafaţa externă a l'agic foarte vechI.
creierului, datorită vaselor dilatate, pline cu sînge; pe suprafaţa de sec-
liune a creierului , vasele apar ca pUllcte sau striuri roşii, datorită con\i-
Jlul ului lor sa nguill, aspect care dispare uşor prin spălare (diagnostic dife-
rerl\ial cu hemoragiile pun ctifonlle) - congestie cerebraLă.
Poat e fi gă s it ă În procese vasc ulo -c ircu latoare şi encefalite supuratc ,i nesupuratc. - Lipsa totală a crei...~·
- Pun cte sanguin e roşii, numeroase, izolate, care nu dispar prin Se
spă l are - hemoragie cerebrală pl/llctilomlă. cularl.

- Zo ne roşii sanguine de Ji ferite mărimi, delimitate sau difuze,

unice sau multiple (ma i rar), de consistell\ă variată, Cll mici puncte
helJlllragice În jur - hemoragie ccrebrală interstiţială.
- Resturi de
.nucW~.c=~~
situate la nivelul buei ,c
Este
Frec"olll găs im leziulli ".'scula .. c Lle ateroscleroză. Hemoragia este c:onsecin(a'
ruperii a rt erei lellti culo-st riate (arcera hemoragiei cerebrale), ram al arterei .ylviene.
Localiză rile mai importante sint la nivelul cnpsulei interne, corpului striat ,i straturilor
Optice.

- Zone de culoare roşie-închisă, neregulate, situate în substanţa

cerebrală şi În ventriculi, cu emisfera respectivă mărită, cu ventriculul
deformat şi nucleii centrali Împinşi, turtiţi - hemoragie cerebrală inter-
stiţială CU inundaţie ventriculară.
- Cheag bine circumscris, localiza~ În substanţa albit a emisfere-
lor cerebrale - hematom intractrebr«l (traumatic etc.).

268
 \ l IlJlllli.Jr~ ,1.: lichid ccf.1Inr.1hidi.1I1 la sliprafap creierul ui , înrre I , -, " "'" , 1" la dimen siunea unci l1uci, v al~)icioasă S.lU
.11.1hnolll.l şi fi" 1I/.1ler - hidroct'},r1ie e,lemă, Hlj)o ll Za mani a Pllra ' S I'ICă
.11 În peretele careia se găie"l\
I I ' cu tra ns o rm are (
roză, moa e, uneo n 'r ' e- i nt ă o capsu lă de co nSISlc!I1\J
1, ' v

1:)It: d~ ohIt!..'1 cO Ih~c u[i\'.1 \Inci ICliuni cica tricca Je a crele rullll . ;.o l un m ic n odul ; la pen cn e pr z
adenom hip oJizll1',
- 1lidlOccj.di.1 iII/cII", (vc7i p, 265),
I l ăr f' lt :l ~I , unCO rl, cu p.:rch: \l!
C,eier l1lolft: . in greUI.lIe de I 900-285 0 g la adulli _ I>ipa - Ş a u J. (urceaS( :l l' ~ lc mu l ." Se v a face exa menul
I'/,,//.i n , /e1'll/lli (Jll cga lcncefa lie), T umoa rea d e r ivă d lll lobul a ntenor. , '
' [ '-
IZ,a m ă rită lapîn ă
l ' d1l11enS1Unea
- C l\'irJ\i În fOfJllJ dc pîlnie. Cli baza la pcriferi,l creierului ş i - Il IpO '
I'Îrllll spre C.1Vir.Hc.1 I'cnr ri cuLl/'J Cli care cOl11unid , iar scoaq.1 l crc- lla
r"
roş i e m oale sau clură , c,u Imite
, , r dla.
h'.'/,1 din .1pl'llplcrC.l c.lI' il.'qilor .1/'C .1spcn de Illicrogiri c S.lU .llrofie _ organe 1c• vec 'In"~ (SII1US, S eno l IV
f>v J ('" ...'cl Iti it' ~lllt ~ \1 r, il:'. chia sma o pti că, ven lflculu l al
l ind \1,il.1 t l..·.l ~l' lIitin ,l l' ~I 111 ~l'll.lrp, ,HUlh,' , mcnill gdc l n'(c (,\ O pUIUl.' d e.1
Şau.l [urcca~di este ml.ll. ~,I,~tiie~~~:1!
L 'I I I • .1 ,\1I0r. lUalcle Ill C[3s(a /C Jin.1f.u.l
- No e/ul delimitat
I I..' ÎlIIlL' \, 11 J·' J1 ...·l ld . : P\\I . . lI l\.~ fclliei,
Illsă clvirăţi l e nu CO Jlllllli c:l elihulolll (globl/s).
. 1 •.'III/I,',"ul. 1." "lelll ll\ .. Iu\iilc nil siJlt radia re - psel/(/opo)'c/ICt'/" lie,
" duli ".tI" '1/ , "h,,;,,~i. tic l1l:iril11ea UJlui bob de 111.1:t ă I C, dllri , Se săsCfte
derivă Jin nelll~
II'I III ,11.."/lIn il.l\i .,11 tlll III Ih .lr :..; ini C~lre ~e pierd În SlJbSlanFl Jl e r VO~bJ
1
h 1 J:I/ ... ,:il r.. '.~ .. ."~ 1I'.i \ .I . I
'. 1 " dUL1.l.1 il , , .. "\.1 ,.n.:ln.d.i I in ) ub~ t.lIIp ,1Jb.l de JÎng:i. \'L"l llli c uJi .
I " '1I 1 1:tld ''1 1, .1\j(1t..'.1 h ...

\ ,./" L>:Zlllililc' " \ I' ,lIhll t: illlr.ll'ranic!nc (abccsC', hemoragii, tuher-

, ,,1, ,,,",,, , . hisruri 1"" ,I.' iurc" lumori benigne, tumori mal etc.) pre-
1111 , ClIlillltlt;il.'" '1111111 ,1 Itlrm.lli! Jin: a) sindromul de .
1" 1. "1.11I1.11I.i ~i b) '; 1111'" >IIIC spc!ci.lle (sindroame neurologlce),
,1. ' ,diul ' .• U II.Hur.1 la iunil"r. htt! indica[ să se cunoască
(,'111,' I',IIIIU .1 't: 1'/ 11,',1 . l'I'CIllU,II, loc.diza ClI
1." 1111111 IIk',1 in.lilll ,1.. 1I':'"lp~it:.

• li,.
 PI ERDERI DE SUBSTANTA
(tabelul L)

- r','C!lIri care pU L fi illdeJlendente sau sînt rezultatul unor ira-

di cri .lle frac" turilor bo l\ii cr.1I1iC:I1C:. Sînt Însotite de hemoragii, iar În
<".17'" lr.lc llIril,'r lJ1ai "ce hi oc' pOL ,t;:isi proemincnte osoase (calu~). Se
loca li lC.lZil freC\'ell t 111 e ta jul mijlociu (fracturi ale stîncii).

DEFORMĂRI
(l.lbel"l L)

111!~ roŞMc difuză a ll.1sc1llr. ( u p roeminente nodulare şi cu oblite-

rarea p( l~ib iI ă a gă uri lor de 1.1 b.na cra l1iului _ boala osoasă Paget,

CA VITĂTILE OSOASE DE LA BAZA CRANIULUI

ill ".l\'ităI i/c: O:;O.lse de L1 baza cra n iului putem găsi: secrc\ii mu-
coase, ~eC rC\ ll , au eo leqii jJurul cl1tc, hem o ragii (În fracturi ale pereţilor
sillusurilor), res ut neopla zie bellig n sa u malign etc. în sinusuri, se pot
găsi secreţii mucopurulente şi aşa-zisele colesteatoame, indicii ale unor
in fla ll1 arii cronice, care se prez intă C I o masă gălbuie ce umple, total
p .lrri.l1. c l\'itatea sinllsuilli .
 EUe: consecinl.l unei oSll'omiduc ve n cbr;tJe, a un ei infcqii hem:ltogcnc de Ja
T"bel .. [ L11
un IOlar in fJ3 malor in feqio) de "c,i nă r:uc sau depărta t (fa rin gi ră, bronşi tă, pnc umo - LEZIUNI
ni t, infeqic puerpera lă etc.) S.l U .1 unei plă~i nepencrra n[c a m ăd u vei ,
lE MAIIOR~IATIJ
MADUVA ZIUNI
- P/acarde semiine/are S.lU ille/are•• sc/ero-cazeoase, asoc ia le cu MAD UVA NODU CHIS· ALE
leziuni ukero-cilzeo.u.: ale corpi/or vertebrali (spondilită tuberculoasă)
I NG RO · IIANE UI ( rHO Cu
~UBTIATA LAI\[ T1CL slsn.·
~ATA NE( ROTlel modifi· Cu
pahimmi1/gită tuberC/lloasii. hlUI UI dri de
VAS
\7hut uri
numir
CULAR
UnlorÎ ):Jsim fO~.lrl· ~.II COl)c in măduva spinării (meningomiciiră tubercul oasă) . Con ruzie Comprc- Selc- T"berc,,- I IIdro -1 Dibcer.lrC Varlce Dlplo- ~ I ic l o cis-
.1deră de ICPIlllll~lIjll ge ~ i roză lom
~ Illlli
/,1.1'-'\(.1.: ,,'111 ii 110:1.11',' \.111 inel.ire. care P l :i ~i , ll1Jdic micii!.! t O(c\
111 c ti Ul.lll: In R,.lllull!.ml'l1t
,k III "hl\ I - p.d';,,,, }11 ,git.i \ijiliticil. pcncrra nl l'
pl:ici Cum .i ':.Ifln
Tai"" :,ddllh.a 1.<1 Il
.1 ,. 1.. . :1, uncori. , " golUc . ifili.ice de la nivelul ICptollleningeiui şi mă Juvei
P olio mi c-
l i ,ă ScJcr O/_;)
I
)Ie
0111
, 1
'1 It Iad H/ih. !I. .. l:U-
:lIH cri o ar:t la te rala pl.umc
I ,:plUIIlCnill!;C )l': aloc uri Îngroşat. hiperemiat. cu foileJe aderente a c ut ă amio- II11rall1l,'

1111/ • • /.:, .HlerclH 1.1 1I1 •• dlll'.1 care. in zona respectivă. este roşiatică,
lrofi cii uubn: ddl1i .l

IIh'''' .111 "u ra. du p.l '1 .ldiul evolutiI' al bolii - meningomielitii aelltă. Epondi -
obicei În regiunea dorsa-lombară. se găsesc in
11l 0 1ll
'-S[l: ,. iun i, 10,,".\1& .\ h ' J l'
lIl[ra-
~il1t secundare febrci tifoide, difteriei. scarlarinci ctc,
III r '1
II JI J CnI , in si " li:t hlU mcdula r
Z"II ' tic ((d".lr" nl)ie sau viulacee _ hemangiom.
m. I
II.
.11i
1
I
'1
,ltl \ l'l
cxu .hlu l.1 l 111...11".11 pc f.1'.\ externă :\ măduvei sau s5 se Întindă in

lIloragll
II ZI UN I VE FORIIIĂ NODULAIlĂ
(tabelul LI) . cu
ŞI mit!!
u...,;...",. l I 11II00!llllle Ihlt/"/.I..ă cu car.lcterele descrise la p. 259 _ me-
U Il II Intr .d ulal IlI' rf.\Jural.

1111 III
li lul i mi, i upa /c lCII,Ii. dis minati de-a lungul lept0Itlflllingc-
U" I lfllM 1111111 " /ul IIl1ll - 'd reom leptomen;ngiall.
 SI.' ifl"iO~(,~ (C J l' :uw(ii 111 U\( U 1.1 1"1.' ~ I dl' (oll1l :i'r; ale 1111..'lIlbr('/or '\lIpcno~rc,
comullică Între ele, plint cu un li chid clar, limpede sau ro şu-brun \'ISCOI,
Lr- Z llINI DE FORMA PLANA cu peretele intern neted sau regulat, ne că ptuşit de epcndim, cav it ă \ i
(t.,helul LlI) dezvoltatc În vecinătatea canalului central - siringomielie,
- I\' IL' ~.Ilt "I:i"i dl' dittlcmiuni variahilc, lII;1i lIIull SclU mai IHI\in Lt~ iUl1l"l se găsq(c mai frecvent la nivelul 11l ă clu \'ci ccrvi c:d c, Vo r fi l lut ;) l .
:ltro(iilc fllu ,c \d;ll'l', frat:lurilc o soaSe palulogice c u :l.~PCC lC r : \ d io l o~i c(' d e O<; Il'0I'IIII I/,1
t!UIC. cu contur ner. de culu .lrc albă-ccnuşie sau ruză (după vîrsta lor), e LI oSlcosdl'r(JLă, dcforll1ărilc membrelor.
nLlcg uL11 imprăşliall! pc 1".Il.1 in.li1illl e .] a'\ului ccrcbro-spinal, atît În
,\Uh,r.lIl{ .1 cenuşie. cii şi in CC.1 .llh.1. fiint! Scp.lrate Înlrc ele prin ZUIIC LEllUNI DE FORMA ULCER O-NE C R O Tl CĂ
de' {L',U I normal - gleroz;i ill pItici,
(tabellli LII )
I 'lIl' /e pLI l'i l'l'I'IL'l illl :l " 011\' d(' dl·ll1i l· lini z.,rl.! (ie z iulli n '(l'llll'), ahcll' dc ~dL'rol. .l
l'l';i ulll \crhi) . Lc ziuni"" sînt \'i / ibile ~i prin rral1sp rll'C'Ilf;l pil'j Ill :lte r. Vor (i ccrCC[:ltc - Ne/roza măduvei, cu acumulare de sînge ÎII spa~iul epidural, suu-
ICiiu nih' :150ci,1(,,: .1 1(' creieru lui ~i r.l d.k inilo r IlCr VO;\IO('.
dural ş i subarahlloidiall - dilaeertlre,
fn q;tdidl' Llrdi\'t." l'xist:l. o ingroşarc şi sclcroZ,1rc a durc i m :Hcr şi M.lhnnidci,
LEZllI N I DE FORMA NODULARA CUl' ~c str:lllglllc;v,l şi compresrază măduva . Ap ;l rc În (r.\l'turi llc"chisc
vl~ nl' br:lk,
ilh.' l'nlu:tnri
(taue lul LII )

- Noduli III ari, UIlI CI sa u lIIultipli, de culoare galbenă sau cenuşie, - Zonă de necroză unică cu caracter de hloc neîntrerupt. d:uurită
cu centru l cazeificat - IlfbcrclflOIll, obliterării vasculare - I"alliolismelll al mădllvei.
- Noe/uli unici sau flIultipli, de mărimi variabile, de culoare - J'I'/ăduva într-un segment limitat este moale, ro~ie, cu tentă he-
şie- ro~i.llidi. :1 S0CI:1\1 cu lez iuni de meningomielită scleroasă cenu- moragică (În faza iniţială) sau cu aspectul ramoli~mentului roşu (în faza
.Ii fililie;;, gomă tardivă) - miclită tl"alHversă tlCl/tă.

Estc mai pupn frcc\'Clltă decî t la nivelul meningelui . Se va face examenul hisro- Foc.uclc roşi alice sînt vizibile prin transparcn,;t piri lt1ater. Intr.un sudiu 11101i
potnlogic. avansat, măduva este micşorată, cenuşie şi dură.. leziullile mădu\'ei sÎnt aSOCI;1re ..:u
lrziunile leprometlitlgclui - Il1rtlingoll1iclită acută,
. - Măduvă JI,lsroşată. g.dbcn ă, de aspect slăninos, dură În zo ne
CirculllSCfl se sau dd uze; pc seq iullt!. tumuarea, de culoare cenuşie sau LailIni asemănătoare cu cele din mielit,l tr,lns\'ersă, ÎIlSă cuprind
-
~11": i, este ÎII ge,~eral delimilată. 'lde rcnră la rcsutul nervos _ Ileoplasm toată lungimea măduvei, bulbul rahidian, protuberan\e şi pedunculii cere-
11/1 ra II/etil/Iar (gliom), brali - lIIieli/.i eli/Ulii aCII/ă.
. Ull~orj • .u-e UII aspect 'pollgios, , /,j " ic. cu măd·uva redusă la strat periferic Se g.hqlc in sindromul L:tndry S.ll1 parali7i.\ :t1iCl'ndl'nt.l .1( ut3 .
/'i,top.lt(llo~ic. măduvei
Un

111 1..' 11 IllgelS,:

'u [,\lre, UI , \',l face exa mell ul Tumorile sint mai rare decit ale
- i\ Iăduvă dilacerată, păstoasă, inv,lUată dc ~inge _ rtlmoli.<lIImt
hemoragie.
- Ftlnlla\iun~ brună-c~nuşi<.: , cnucleabilă, situată În parte,] ccntr,]J.'î
.1 măduvci - cpel/(lilllollJ illll<IIlICcl",I,I/', Sl' JiHon:~tl' til' unei IC1iunÎ dircct~\ fie l1Tll·i LCJmprcsiuni asupl.\ ~UbSt1n'l'i
1l11'dularc! :uuci:ufi cu Icziul1l ale pll'xului "enos 1111'dular.
Sl \ ,1 { :h 'L' (':\:;1I11l' IIUI his toP ,lllllo~ iL' ,
- Mădu\'ă distrusă, fIuctuenlă, cu substJnta cenuşie infiltrată difu l
LElIUN/ DE fORMĂ CHIST/CA
cu sînge ~.,u mici focare hCll1oragice, iar substanta .. lbă de obicei respec-
(tauelul LI!)
fată, 1iinu numai comprimată dacă focarul este mare _ hematom.elie.
s" lo<alizcaz~ cu prrdilcqie in regiunra crn'kalll ,i mai rar In Cta lombarA.
-:-:- Mă?l.,vă cu canalul celltral dilatat şi transformat Într-un sac cu
PIcrep, subpn, plin cu lichid În cantitate mare; cavitatea este căPlUşită
ependim . iar substan\elc aIbă şi cenuşie nu sînt distrus!! _ hidro-
LEllUNI ALE SISTEMULUI VASCULAR
te
II/ielic. (tabelul L11)

- Măduvă pe alocuri l~rgită, de consistenţă moale, pe suprafaţa -. Vene uilatilte. f1exuoase, Cll peretii ingrn~a\i şi cu lumenul m rit
de sec\lune cu c<lvităli
unice sau multiple, de dimensiuni variabile, care
't'tI/'IC/'.

Sint situ.\le in pOQlUlll',1 infl'rioarl :l Il1Adu\'ci.

276 l or!.
,
I
/ 217
•
MALfORMA TII
(labelul L11)

C" modificări dc IlUIll:ir

- :\Iă(lL~\'ă uubl ă, fiecJre cu canal ependimar, sUbSt3n\ă celluşJ e,
>ubs ran{.1 alba. lepromenlllge ~i dur" maler - dip/omielie .
" ,!ItI..' I OCl li 7a t ă fr('c\'L'llr În . regiunea ('cr"icaIă sau Jombosacrată .

- :\bscn [.l m:idu I'ci - '"l/ie/it'. 20

.'
LEZIUNI LE ORGA NELOR CAVITĂŢII
\, Il IUfln .qiulli l l,i st iel: BU CAL E, GÎTULUI SI
, TORACEl.lJI
, . .- l'ung.1 plill.l c U I.er., com liruită din ~lăduva spinării cu canalul
"/'_" ' /""11 dd.lf.ll (" . "~ql.\ es. te Inlramcclular:l)
~
.lcopet'l·tac u"e Jr,l 111lOI.( 1aO
0

)1 ,! ..
' • ,
/1 ! .' {' 1; se g.i ,,·) IC IIlh:dl;Jl sub piele şi proemină 1.1 nivelul spinci MED IAST INU L AN'fERIOR
Ili lltJ.l )}Iitluci\ltl~ l !
. /'u ng.i pli~l.' " 11 . I.c.r., cOllstituită din hernierea durei mateI' ~ i - Masă fibroJsă, dură. cu zone! ca/.,:u.lse ~i limfoganglioni 1.IZe l -
.11 ./11""'Ict , dCSIln>.l ,le li chIdul acumulat în spariul subarahlloi '11'a 1 ( ' f. rica ţi - meci i,ls tilli to'1 t/lvere/lloasă .
1CI· \ 1" " 'e rcrfOmelll I I,11'.1)
' - lIIe/lIl/gore/.
. , l ,1 'U

- /)",ng;J plin.1 eU I. e. r., cO Il ~rituit~ din meninge, lichidul fiind acu - - ~b~ă de ţ':Sllt fihrn-.ldipos in l'.11~ \I! găs~sc compnm,llc Iq~.I'
lI"d .11 1,I/[1C I'/'{ 1/1. /1. I )1_.1Ll llllOld.l sau ]lHre cele două foile ale .lrahlloi. nele mediJsrillului - mecli'lstillittl sili/ilie?!.
~"I:; m.l , I, "'1.1 I CS:" re'd"':l la n ,PL1CJ subculanată ncclezl'llltat:l (l'oleqi'l Se va f:u;c CX.HIlCIlUI hiHOp .llOlot;it.: pl'nlru pr~~iz.uC.l diagllu)u..:ului.
1"""IIClU .1 1.1) - .. 1I1I'·/'"I/C/I/I/?,(/ce/ .

- FOl'ln,l\iune rorundă. 1110 ,11..:. d.: \'"Ium \'.ui.lbil pina la 1I1o ''.111
de adulr. cu LI capsulă periferică, c.lre. p!' ~I!l\iune, prezintă una sai m.li
mulre CaVilă\i chistice, pline cu (l m .lsă p.I\\O.I\:I tie Jspe.:tul SUh\I,ln\:i
sebacee. cu sJ\locuri de păr ~i diferitI! .I!tl! \csuturi - ehi" .It /'11/. ici,

MEDIASTINUL I'OSTFlllOI{

TUlllnrilc naVO.l\\! ;lle form.l\iullilur Ih.' J\' ,I.\SC ,illlp.lli(\! 1.\I.:r,"\'l'r-

lcbr.lle (limp,l/ugolliol/l/l/. silllplllobl'l5lol/l/l1) sînt tUlIlori d.: mJrillli V.I-
riabile, ci.: nmsisten\ă rdativ moalc; p\! seqiun.: prezilll.1 II 1l.1 ,,-.I\ie
albicioasă-gălhuie, Se va face eXJmcJ1ul hislopatologic.
Celelalte ICl'iulli care se POl gasi 1.1 ni\'e1ul mcdiastiJ1ului po tcri,lr
vor fi descrise la fiecJrc organ în pari':,

2;9
 .

LTMFOGANGLlONll MEDIASTINALI
- Galben-verzui, vIscos, cremos, bine
LimfooalloJiolli i mediastinaJi pot prezenta Ieziuni de Iimfadellită false mC~~::~Î:~l -_p~rl~l::;;'i~
uneori cucavitatea
acur.1· nesu~ur,~r;] sa u Supur:Hă. limfadenilă cronică. lilllfadcnită tuber-
segmenta
, Se poate asocia cu o DI,ric:ardil:i
CII h lS;]. I in~ fOl;ran lIJU!lI:1 10ză 11101 I ignă, reticlllo-lim~osarcolll, mctastaze sau după pneumonie,
l.H1 CCn'.l ~C IlIlllngang/lOlI.1rc elc.. Cli aspectele deSCrise la p. 208-210. Cenuşiu-tulbure, grunjos, uneorif l~=:"l~:
cu mase de cUeum gillbui care le d
- plc'.,,~zie pllrlllentă /lIbrrCHlolll/J.
Se vor Cercela Iniunile lubercu\~,"
PLEURA toracice (abces rece).
- Cenu,iu-murdar sau brun, fetid, 1:\1 c::==;~
'Y{llm,d, SClll.lS:i IlI.' ,cd:t, Ju c: Îu.ts.l, ILtllspan: nt:i, u~ur Ul11cJl; prin trOll1sparcn,.t cu membrane subţiri galbene-ccnu,ii puţin .
pleu"' i vis"""le se OU,,·r";; Jesc nul lobular şi amramza pulll10narl (ilbsentă la copii) pllrtlle,,/ii CII /I"/I,,06i.
"'U (orm:' de pun«c şi linii ""~ri<ioase, ca re dclill1itcnzii (i~uri poligon al. (Iobulii - Bruu-ro,iatic, lulbure, foarte fedd, -:~~~
pulmonari). Seiz urilc pleuro-pulmonare sint libere. Pleura parietal. prczint' o porţiune ,i lambouri necrozale! (telUl pulmonar iaU
<ostalii groasii, neadercnt ii, sepa"ttii de planul e05[. 1 prin (.seia endOloracică; o 8''''Bul/oaIă.
poqiune eervicală (domul pleu ral); o por riune mediastinală, groasă, n.aderentil; ESle sccundară llangrenci gazonse.
n Portiu ne dia(ragmatid , , ub,ire li ad erentii dc lI1uşchi. Tn cavitatea pleurală sc găsesc
Loeteseent
d tÎ ' -a miJilirri de lichid scro · citrin ClI rcaqja RivaJta negativă. op.lescent sau
uşor rOlal
CONTINUTUL ANORMAL AL CAVITĂŢII PLEURALE - Plrllrcz;e chilodSIl
Se glse,te tn ruplurI
"'efo-cit rin c!:tr Lichid c1llviculil), obllrerlri DU
cistl!rnei Pecquel (rrin
- Reaqia Rivalta negativă (transsudat, vezI p. 144), cu seroasa va examina cllnlliu
pleur:lIă norm a l ă, lu cioasă şi netedă _ bidratorax. Lichidul rtcOl~t
Se g:l SC'Ş [1..' J'n Îlls uficicl1ţa c:lrdiacă, insuricicllţa rl~ nală,
cdcmc luri: sUjlerior, cren201I
dc foame, C.l~l·x ic. Se va (crcera prezenta de evcJltuale lichide ÎI1 - pfru,.... ehl'l/D"",
cclda lt e cal· it ' li.
Aspectul lit:hldulul -~!~ret
- Reaqia Rivalta pozitivă (exsudat, vezi p. 144), cu seroas:t
'\c rll-{iur;nos
pleural" roşiatid, cu luciul UŞOr diminuat _ plfllrrzie seroasii. ferit o diltrO:;I~C:~~r~~:;i:!~
Ilreplocoticl,
pllimonaril, canc!!,
Hemoragie
- Lil. " hid . . I.tr. 11'.1 11 o;; p:1. I'(' IH , I.· U rri1qi.l Ri,"aha pozitivă S.\U uşor
lulbure. ( u fI",·oanc, filaltlente şi mcmbrane de fibrină libere sau
., I'plle de s<':o;~sa care cste roşiatică, cu capilardc dilatate, cu
lucIUl uşor elttlllllUat - pleurezie sero-/ibrinoasă.

'1
S:' ~;;sqI C ,n tuuerculol.", reunutism, uremie, congestie pulmo-
n.1!".1. Int :1rU cu rtl el l pulmonar. febră (ifoidă .
-
.craaA
I PIInI/cuI sau prafatA
I (j or;110- J>u rulcn t tll:e, cu
I -
(,noa S,l
~ I icropurulen~,
-
uşor tulbure, cu
pleureZie nllcrOjJllr"/flllă.
granulalii galbene-cenu,ii pe bo~ re:&;;l:l
- Soro-purulent - p1ru..ezie purulentă CII stn/ilococi.
Ap.lrl' Jupii osteomielilă etc.
- Gălbui sau celluşiu, fluid, inodor, cu depozite fibrinollc laxe
1110i - plC'llIl'ziC' pllrlllelliii CI' stT~r.tococ. ' , - A.r fn oallllll!I1J
Se !:.1sqte in tliv~rse I~ziuni pu .mona!.e (br~nhopneumonie, Ab- '''''''''otON«.
ces pulmonar.. br~lIşlectaZI1), dup~ mfeql1 localtzate cu nreplOcoci Bit.
(flegmon amigelall:lll, abCes CeIVlcal, mamAr) sau dupll lepticrmii detll
.1(Ull' (tlate tic ab(cs hepatic, erizipel, infeCţie puerperall), pulmonlrl, ~.,.
280 pun. In .. d.n
 Aer şi lichid
- Depozite fibrinoa~e. sau fibr!'ase, uni
Aer + lic"id sero-citrin de bride sau lamele, sub~Ir1 sau mal groase; cu.
pnellmohidrotorax de cea parietală - adercnţe pleurale.
- . Aer + singe - pnellmohemo _ POl inleresa un teritOriu limitat al
lorax dnd cavitatea pleurală, Iau intereseazi
Acr + lichid purulenl _ pnell-
Aderenţele pot Ei, recente, de tip . /ilbriino.r"
mopiotor4X. care se desfac U,orl vechi, de tip , cind
Intre ele prin aderente moi albe-cenu, ii,
PIămlnul ene col.tb.lt şi acoperit tului conjunctiv lax, pudnd circumlcrle, ~:rI ~~~~:1
"" de depozite fibrinoase sau fibrino-puru_ mai vecbi, aderellte de lip . fibroS-, !TI
-
'..1
~
~
.....
lente. Se va c..-ăUI,} perfo r .1\i.l plllmol1.tră.
lipite complet prin tCiUt fibros, care
i j-:~·2·~ uneori, ctivajul pe porciuni. In .imEIIllIa

Solid Impreună
jurul plămlnului
cu pleura vtscerall:~~rl~:~~~~~~~~~~
o carapace
ficare. Aderenlclc pleurale IIIU

.- .-r-
r.

:J
~

:;
,
- Alas~ cărnoase sau gelatini-
furme, mai llluh sau mai putin liberej - Foi\e parietale ,i visceral. 'i~=~
fa~a rugoasă, uneori acoperita de ,.
se găsesc În ..:.lluri de cancer primitiv aderente - p.,hipleur;ta.
S.lU mCt;'l:Hol eic. Se va cerceta dacă nu
~.
ex istă o tumoare pulmonară. Foilele stnt uneori separate d un
'-
. -
.:J
-;:
';
. .,.:::: ..
Depozite de fibrjllă mal mult
Pabipleurila poat" fi par/lală, hmltat
_..
I ~ ~ 6.:.-: 'rilei slm, tuberculoza pleuropulmon ră,
J
f.
sau mai pUlin abundente.
cancerul pulmonar e lC. fn ~~!p~=:~~=
'1 L :.. •
.".. 'r::....... "
~
c:::: '..1 - .. '''J

-- -'- masc de cazeum li de

" -- , ,=
')
LEZIUNI DE FORMA DIFUZA
-- ,
/
,"!
- Inşroşare masuri dii.l;IIIlt:~
.-
-1~
I
--2
:.
?
:...

? - :.
(tabelul LI 1/)
loare albicioasa, cu a.pect
~-? ::: :; ~. ::: P/eură cu Iliciul şi trans-
- , : . . -= ~ .: ~ . c....
parenţa pierdute, de cliloare ro-
Se va ("au amun:u1 idI'lfII'dI"
- . şiatică, Cll releaua de capi/are cv i-
_1
"
E
. ..., dentă, acoperita de dcpozille
/:i
I :,.
I fibrinoase, grăuncioase, care se
detaşează uşor prin rade re
...;/
I
plCl/rită Ilse.Ilă jibl'il/o,rsă (pleu-
rită acută) .
o
1lllr-un stadiu mai avan~at, picura
I~ u CUc Îngroş3lă, mată. acoperita ClI dc-
,~ PO~ite fibrinoasc groase, albe-galbui, ce-
I nu,ii, aderelllc, care pat duce 1••imEla.
pleurale. Se poate găsi In eubereulozl,
I
I

dnd se observa pe pIcură granul"riile

lubcrculoaso.
 r'.ll" (' l1l l'
Q'tlllţ.1
(;rllllll.1\ii 'lIhlllil i.HC )i mili.1lc procillinc lltc, ce nu ş ii, scmilram-
'.111 ll' IIl1511 ,!.t1hlll, "1',llL' L'I.1 rcndilldi 1.1 confluare, de (o n-
du 1.1 g .. 1, 1. (II Iaht 1 uJ/n,/\ l' (p leurită fuhcrcu J oasă) ,
---.
:o-
...,J

-
~u.:
ul-
.... <
::>""
.
"o-
~

..::, c..:"
11 ll\ltl' 1 1\1,'11 ,Il' 1, I" d "l' \lH,: nrin, ClI Il'aqi.l Riv :dt:l po l'. itiv ă. ---
~
l elJlll,l\1l1lll 11IHllI1.I IL' Illllliipk. Cli mărimea va riind de la cea a ;:;&:J
C'"
'.II h"h de n ci. 1'111,1 1.1 n'.1 ,1 lIllei prllllC, mai mult sau mai PUI in pro- 0<
Il 1' .. l\t..: ,llhlllo.l ... e .... 111 l~l/l' h l' IlHl r.l g icc, ClI zone de necroză, mai 111lllt :z""'
I !'utll dUIl' (,/)/(('1 In il/Ji,;v ,,1 picI/rei.
...
l'tI \Il :..: .I ~ i UI1 li chid fr t'l.:vc llt hClllur:lgil:. Se a.sucia.z~ -~ ,
1'1 1 II
ci. r). plC'uh"
t..:
Iho pl:tz ic.l, in masa c:i reia sc observă un ,esut 111:\1
'"<
:z: "
li! o
w
'C
s .§
I 0 'ClI l ti
Ih . . II),
t le
qCSlIl LlI1lC IOS). r C<i utlll I..':lncc ros pătrundc jn cortexul pulmonar sau
plrcndlllllul pu IllltJlI:l. \
li! °0
.l!e
110 1 "ii
d:: ti f
1('1 11 '\ III Illld,d,lJ l' 1" lundc S,IU În rozetă , ele diferite mărimi, ....
11"l'llIIlLlIll ..llic'L.1 eli lIll eC lllrll ncrrotic, de culoarc albicioasă, albă­ z
l(l~lt.. ' .H I h ellH ,r,l g 1c l - ldllC C) JlIl' /d(/{il;c. 2
g
in C.l' J[.Ul' ,1 plcllr.11.i. Se P O,HC g.hi lIll lichid scro-fibrinos sau hemoragie,

LEZIUNI DE FORMA ULCERATĂ

(tabelul LIII)
-
.,.

- Ruptifra pleurei este produsă de pierderi de substanţă ale paren-

thimului pulmonar (l·,lV~rnă .•lbLCS, chist hidatic), care erodează pleura,
5.1 U tic rupIUf.l unci bule ti.: elllfizclll. Aceasta are ca rezultat formarea
1I 'lui pnCUIllt1!Of.1X ~illlplu. il unui piopnclIlllotllrax sali a unui emfizem
.11 IC'lIIului c-pnjunni,- I.IX. 'uhLlIIiln.\!. care se destinde şi crepită Ia
.lp.l~.\rl'.

PERICARDUL
Xo>//;.II. $" fibro-.<ro< furn"'l .tin pericardul fibros (extern), acoperit de gri-
<lin,' pUliu .,bundcnt." şi din perie.udul soros (intorn). cu o foii" parietală ~lIre c/lptu-
~~'H~' pL'ricartlul fibros. dL' C;lI:L' ,lderă. l'ulcrnic, fi una ,risccr:tli, acoperind inima.
J t r!I..',lrdul scr05 l 'S lc nCh'd, IUL.'IOS, sub,.rc, tr3JlSparclJt, ufor umed.

MODIFICĂRI CADAVERICE
(tabelul LIV)

- Peric,~rd p~rg!,meJltat, ule t. 5U ~ortiuni de culoare _iUbuie.

- Colc: nt l:ollallC-'im,de sa" trlbastru. sub formă de dungI, pere l8U
relcle subeplcardlce, datorită hemolizei bematiilor.
- lichid pericardic t"lb",r. CU pierdeteâ lu'c:Mui
r.trdului datorita descuamiirii,

284
 l n '1J l fl ( " A On~ J AL A L C AVITĂ ŢII PERI C AR o l E
(tJbelul LlV) rade, lă sînd să se vadă o seroasă m ata, hiperellliată peri cardllă I bC.ICă
Lic h id / ibrinoa5ă,
Foiţclc p c ri ca rdi cc au a)pcctul J. d o uă fdii de plinI! un sI! c u unt , lipite UI J. de
a ha ŞI apoI d ez lipite. în cavi t atea p e ricardi..:ă nu )c afli )lChiJ sau, cînd C X IS[.l este
RlvaleJ negarivă şi fOI tele pcricardice de
1h:.lQI.1 în can tita te variabilă, sup ra feţelc fibrinoase ale seroase1or fiind u şo r Îndep?ir u [c şi
Iluml.11 h"I,opnJc.lrd. aspec t
reunire prin filamcntc SC Ufr c ( aspect "vilos scurt" sau IIdos de lim bi de pI S i că") ~.lU
. ",l V.l .(l'fL~~~l Jcziullca ~auza]ă ,Ia l1iytlul InImIi ~i vaselor, prc- lungi (aspect de .din ţi de pieptcnc"), ulcată fibrin oasi se ÎntÎlne ~ t e in
Ul~ ~I . L~I1~<:ll~l~cJc 1.1 1~1:l'~UJ. flc.atuhll, :iIlH.:llIlor ŞI ~croasdor. infectii banalc, frecve nt în reumatism. se pc alO CUri 11\.1 \ ": Jc
, , Re 'l q l'I, ]("',111.1 pOZitiV' ŞI fOI\c1o pcncardicc hiperemiJle cu cazeum (pe ri ca rdită fibrino-cazeoasl). hiS[opa[Ql o~ic,
lll.. 1l1 lI~ur lIIllJIlUJ( pellCl1rclllJ ,)C10.Uj I

- D epoz ik loi\a vi~ c eral ă )i par

11 P.lrl'IH ~.lU uşor wlbull.' 111.11 ~ro'). '-li tI ~I - cldcrelll e '''''-''I'n'','.rp
I 1.. li!: t 1'111.1, ~.1l1 aliplt, ti..: SI.:rO.h.l 1...
ldlL'rl' re
1111 It
L ro.' 'U?I.I
••
'1 uşur t 1"lllllllll.lt
"JIII,r .... l\! diJ.ll,'le 1..'u' liCHI I
fJtnic,uclil.l

" III L III " I:l,m.H !omul poli.1fUl..uLu .1Lut, tuht:1 Luh>L.l.

.. d .1~lh:Lr \,,1rI;\(C, In tUllqh; Jc :lgt:l1 l UI ctlOlug ie

I klll l ' 1.1 purulentă", p . 280)
- PC:llc.lr,/t' /i purulent.l
• I ... \.1111111.1 p"-:ULl . periwllcu l, I11l'lll ll g clc ŞI .1rt iClIl.l {lil l'.
II ..·... '. t ~ h.:

II', P\II \oU )l"fU.ha pupn ahcr:ul _ be/JlOpe n c. II"' !

.>L~ 1'1·" .ll .. V 111. plagl, alc i.nimii şi v.uclar, illf.1rL[ mio~.\nJic
Il I L I ,iI. ,-1 I1 l' \ r l)ll1ldlll ca rdIJ C sa u vJsclibr, boli hemoragipare'
pe
II . 1111 1.)' 1 " 11.. " 111," 11 o ' •
I
" h. \ 1 ',- '111lU
":-. , , "
1 '
-r L SolU rllŞl;1tIC ' cu scroa a eer'~
t)'
. d
...
J ... 3r-
h' 1' " " " , III , lICIU p'c,: r uri acoperiEI de mc:mbr fib
Il ~ - !'L'IIC.uduâ bemaragică. ane
c
lIH ••
s.
rlll
.l
fU
.'II!lan III: tirau
rlDO

1 \ "1 .t
 ·1

grdlllt!<l(ii tubermloase (pericardită tubercu-

t.
rran parenta pierdu ta -
Juasa).
111 ~.l\H .lIl· ~l' g."h"-'~lC lichid dl' .1~P l·l." l \ ',Hi ,H, IlIilllJ l'ste in gl' l1cr:11 micI. Se
Plăcile
buzelor, pe marginea liberă a gingiilor. Se găsefte In ruji"""".
sînt situate frecvent pc marginile limbii, pe ,i

\ 1 l'\:.l111 ÎI1 .1 ~ I (l· Il'I.lItl' !\ t'1l1, \ o;;L' (p ll'lILl. 1IH'IlÎI1J;L' ), prl'l..' lIl11 ~i IL'7 iullii c v iscera le ale
- Puncte albe, lactescente, izolate sau confluente. sau placarde
11I 1'h 'll"\d\1 / L'1.
mari , mamelon,{te, albe, galbene sau cenuşii-negre, care se desprind uşor,
- No duli 1ll.1I mull S:lU 1ll.1i pll\ill Ilumeroş i , duri , de aspect p e~ [lit l ăs înd o supraraţă hiperemiată neulcerată - mU8,"t.
CIIJICe r IIIC/, 'S (,1I1 C.
Această mi coză , provocată d e Candida alhic;"IJ,
LOI.·,,/iz.1ri lc IIll't:t\ t.llt L'L' ..:: .lTdi .l "::L' S lllt r .HL'. Se \' .:\ face I.'x : u ncnu l histop:u olog ic. uucal:;, limb ă, uneori pe faringe şi esofag şi apare ddle~~i:~
adu lţi , În caz de boli caşectizante sau in tratamentul .)
LE Z I UN I OI: !'OIU"l'" ULCERAT",
- Mici puncte albicioase
(l.I[,,·lul Ll V)
u şo r violacee, proeminente, cu
areo l ă roz (semnul
- Ru p/uri ale epicardului În urma unei plăgi, a unui infarct, ane-
\"! iSJll Glrdi ac. Silit înso\i te de hel11opericard.

- Puncte şi
CA VITA TEA BUCALĂ
delimitate, uşor rel_ ,
tui t ă, uneori cu
Tave!lI ! LV toase dure,
LEZIUN I
bucale (pso riazis
1)1 rUZE I'I.:\Nt: VCGET/\ NTE VEZI C ULiI RE ULCERO - Lcziunea
ŞI ULCERilTE NECROTICE patO logic.
1'
I

SWllIalir:i eril e./ Epuli s StOmatită Periostită

mo-pulr .ll:CC I Adamanrinolll hcrpetidi alveolo-demară
Hipertrufi,'
~i,,!:i\'a\;i
~fllgll"l I OSICLIm Stomatită Stomatită'
Enantl'lJ} uu,,:u- I S.\rcom aftoasă
consenitală filrin~ian
ulcero-
Lcucupl.tzi.l • . Noma sau
Gangrena guru
..
mu~oasei bucale 1

-:- Gingie groasă,

l"llabrlă, acoperită pe fala
rărnoşi şi puroi, cu
Gingie volultun.J.~.~
ni/ală .
 Leziunilc 'c POt ~ăsi la nivelul !;iil1\iilor, fClci interne a obrajiI,,,, buzelor,
- FOlm.l\iunc procmincl1Iă, globuloa~ă s~u polipoasă, neregulată, limbii. Vleeratiile se datorcsc unor infeetii locale sau se găsesc In cadrul leuc.miilor
de . co nSISrel1\a dură, dcpcndclH:i de os, Slfuata la nivelul Illaxilarului acute, inroxic3\iilor cxogcn(', into'Kic3\ii1or cndogcnr in boli cOnt3.giolsC . l
InJeflor - (J.\tCOIII.

FOrllla\iunc dură bosdară cu numeroase ulcera\ii care proemină

- _ 1.:.roziulle superficială de Lrmă s~milull.Hă in jurul cllietului -
la ni ~e1ul sinusului maxilar sau s~re canalul ~acrimo-naza l , în caVlfatea 1allcm primar gillgivlll.
bucala - s"rcom al maxilaru/ui.

BOLTA PALATINĂ'
LEZIUNI DE FORMA VEZICVLARA ŞI VLCERATA
(tabelul LV)
T~bdul LVI

\'~, ICl d.: 1" lllIldc. IranSp,lrel1le, izolarc >,llI grup,ne, unde sp,lrrc, LEZII.INI
I,I'.Jihl III III \,. lIlll..l ,1\11 "' l\\p ~ri(c Je 1I1l exsucbt Illclllbr,lIlils , lCIll15iu _
, .. __. _ - ._-- -, --'
" 1,'1 ••

"1
lIl.i j 'lrpuh,L

10L1I: Ll~.1 l' ~- llhLl-, 0111:-:", Î.1P imcfn .l .1. obr:qdor.

Abces
t..JO!JUI ;\ll F ,, 1< .1':1 '"
Il.q 1\ 10111
li
.
\
----
l f\ f I R\) Nll ROfle\"
,--_. - --
U!..:c.:I .l \ic ~itilitiL;i
- 1 M\IHnl·
M \lll
"-"---
PI ~.' I 1" ',11 ' .lll (C llll)ii, ,lenperitc cu "ezieule ,1Ihc-ccnuşii lin' Gumă ~ifilirică ~unHI.hă
ti u." IIL'llI.1 "1'.1I c'LL'11 1 )1 uleCL1\ii rorunde SUI ovallr "
li I l ' 1" I I I l ' "
'fl '1"
l, • II nl.lrgllll e
Tumoare mix(:\ \ Uk~.-.t\i..: tl.haLulu ;nă
, c' ICI' . ciI UII, U ;!lnpCrll de mcmbranc galbene-cenuşii _ SlOIII,l' ! Ukl."I .I \i .1 lJugUd
;t'l ,1/t1 •• IStl
LFZIUNI /lE FORMA NODUl.ARĂ
(1,,[,,·lul I VI)

, inbecc ,1coperiră dc "ezicuk pline ( U li chid

\Jlld1,h.1 11',,",ILi \ _ TlIm~liere llUllllClltă 'lcoperită tic mUcoasa hiperemial:l, CU dC:l.-
',11 ',lU purulenl, ',ln"lIinolcJ1r 'ş i ulcera~ii superficiale acoperite de o lipire.1 p,1f\il"r moi d.: p~ '" ~I. UIl~\In. cu nCCfIl7;l 0"'.1'.\ ("'t~olJlidita);
ILl'.i Illllri,!.i .dh .i-L" n~",i c •',111 lcllIlŞIC-
' . b run:\ - 1/0111" (sau g'1I1grcnel
U
la seqillnc, se ~curge puroi - ,JInD .
. " /1) .
""udul mic pc LIp inferiu.1fol .1 ",'llului ",ll.Hill. lU LM.KII!rde
I l ill 1.1 I .1...1
1 111.11 .1\ . 11l ~.11.1 !H..' ·'.IM·~~ uJ...:l'r;\{ii p ' i
" U~p.h .• bllct1.1 ;) Ili .,i ubrlzu J b 1" I I '1
:t .
rOllllh"JC '-.Ire POt JlUt!rI..'!I.l IlUm.l1
" de,crisL! la p. 20-1, fi.: " lllllldierc difuză , rău delimitată $i in.ut..: in-
J" . l Lt: r~J _nJ SU" J p coapll ~ ucind J•1 Pcr f Orare.1 1" qcl.
tinsă - gOli/ii siji/iliâi.
• T ' .
pr II ":t."r((."t.HC It" '1und " I "
" l~ar"1 sp IIU I miocard" :\Juma se gaseşte mai alcs I ..
• {t ti :SCl.lIJlll.lr.l U,h.: 1 bt.,11 Intecpoasc (ruJ" eoIă s "arI _ I' onn:t\iunc rotundă, UJ1\(.l, dc ""Ium \·.ui.\hil. m,·,\p· ul.\I.i, I\\ll-
I "lll" ' ' . l l 111
• t
. ) 1.
.• f e b.1.1· ti' fOI("' 1_a) " J (OPLl
arlnil,
bilă pc pJan\ICile supr.\- ~i subi.1Cente, de <,,,mi,tentă dur.'I ••h l'p"ril.\ de
I UIL' i\ 1 DE FORMA VLCERO,NECROTlC,\ mucoasa nnrm.1Iă, de obicc:i ~ituată Imilatcr.\I, in afar.\ liniei mediane a
(tabelul L \') "ălului pal,Hin - 1/llI/v.IIC /Ilixtă.
S,O \'.1 bel' <xam<l\ul hi"OI'~lOlu~i<,
". 1 - . 1~15 11," c, LJ'arc .dCICflllill:i .~lllllllilicarc.l Pllilgii de puroi (ahecsu illi)
~ ,~ill.' l U 1,1( a' 11111 dlllteiui Ile cu cxtel'l'ol'll l ' l 1esc 1"11ZIl1 du-se la nivelul II-ZllJNI Ill'. I·ORIII '\ \'FGI .T:\N·I'."
I) IC II : II,' L/1~ L.i\'II.,llC.1" hUl,dă, ucschizÎnuu-se 1)".. j·."ta
1
.~ c.:xtcrn~:l uinl'iei
II ' 11/ C ( /Il pCfn..' III,' ,d ve%-dent,"'ă. (1,lhcllll LVI)
- ,.., o
- Ucpo Zlle lil ~ llIbranilorme o llbene moi . __ I (lnn.1\illIlC pl'dic:ulată d~ l'lIll1;m.· ru)iatică, 11l,.\lil.Il.1 pc lu~ta
lil H"ini/· l ' 1 . l' . . 1 ,,' , ,uşor proemll1cntc ClI
, " 1 c 1 el eZ '1)J[c. Il,fln (cr<1)Mc:t cărora ap.n ulceratii (u mar,dinilc ŞI pilicrii allli~d:tliclli - I'I/pilo/l/ll/ 1.'.'/l//l/i p.t/,/till.
"c ,cgll. ,Ul!, p.111e1c. Lli lunelul :tcoperir de mici gr:tnula\l'l' "
Ill,I~Ill.1
.
cenU)'IC Ill',I .~
,
r:l 1 . , . , I
- . \ Olll<lIlla /1 c<,romem Jranoa.<ă.
roşii )i de Il

291
 l ' ORMĂ ULCERO-NECROTICĂ
(rabelul LVI)
mărită, moale şi cu zone necrozate şi pur ulellte;
. - I'icr dcre dc SlI[,Sl.lI1\ " 1'r<lllll,d.I, cu margi nile core s pu nzătoare glandei este roşie-vio la cee, cu nlltT."roal
J.:.I II "Ii. dur ; csre in"'lll,1 ,L·"'",, de !,crfurarea bo l\ii care se scurge un puroi sanguinolent, mirosi tor - p,rrond"
J,t(lt ,\iliiilic.l :~' "' ~m10"';I<I \ ci ,
l'l "'IIII. 1 II '1 "~lI I.IlC, deco late, cu IUlldul _ P a rotidă mărită , dură ~au clallll.1, cu sup rafa\a mai mult sau
gălhll' ll'1l11~1 , ! le 1'''/ lI c' L:1I.CO aSe; în jur cu /.:raIlIUJ,i&1 pu\in regul ată - parotidit ă elol/ică,
tlll"oC 'It ,,,,.1,,111.1 ., bol\ii palati ne - _ Masă volumin oasă. neregulata, moa le, e ncefaloidă sau dură,
schiru asă, aderentă de \esuturik .III' jur; pe seqi une es te albă-cenll~ie,
1 I l' III' 1,1." ", "l.lI'ă, cu margi nile t ă i .llC drept. Cli zon e d e necroz.ă şi cu aspect 1.'1)[()S - cancer,
, ,1, ,,'I,'d eClllIş ill - ulceraţie DlIgllet , Uneori, apare sub (prll1.1 .11111 1\1l 1 I dur, :lucrult Jc piele şi
!, Il Pn CI din febra tifoida. şi se )o ca li zca.ză pc toate d ireCţiile . Se găsl'''c Il1t't:l"L17t' 11I11Ip~;'\nghonare. Se va face
I 1'1 Il llH':O;1S.l bbială, gcn iană, linguală, faringe, patologic.

I FZllJ '1 1)1 H)R~IANODULA R

\1 \II ,)R~ It\ f Il (tabelul LVII)
, • ,1 [ \ [)
- Parotidă mărită , moale, ca re
- Di<.·u/II//c., 1,,,1.'1111" 1''',\lC IIltC!t·'.1 IIUJl).ll "ălu l palatill sau bulta 7ll lle circum sc rise pUfulel1te (abcese),
ralatin;]. al parenchimului hiperemiat
Deschiderea abceselor
determinînd formarea de
GLANDA PAROTIDĂ'
S.ll! ramo lîţi,
I\'o nllal. Si(Ua[~
pos{crior r:l.11lului .1secndcllt ,11 1ll.111d,huh-l, lrC forma Ullei
pn"lllc triunghiul.uc. cu aspc(t lobular. de (ulo:u,' U.'Ilt1$IL'. th )n~htl'llt.l. IlHI"lr, cu c /lloasă.
un ~:l.I., 1 ('xefe.tor - c:lnaJul Stl'llon - care se deschid e in C.l':ILllt':1 hUl.d,\. in dreptul
(elUl t ('-;oI! dodt:.l mol:n superior.

Tauclul LVII
II :l IU N I

NODULA RI

- Parotidă
edemulll i \
 .... !ttc inbu ~lal:Î !tau ucvÎală, nervii, care ~ÎI1l (011l ~
llZlUNI . . ,amellu! hl~topJ[Ulot:;lI': prntru precizarl.'.1 J .lgnos-

- Timidă manta pina la un cap de făt ~i cu aspect de parenchim

aproape norma'i, dens, roz- cenu~iu pe supra fa~a de seqiune - gll).1 P,I-
Y<'IlC lJi 111<1 IO,Jjă (eli ru ză).
Se v J. f lCC C~ .1 m e nul hi stoP 'HOlol:)lc.

- Tiroidă lI şor- şi difuz-mărită,

uni- bilateral, ClI ,lIpr.li.lţ.l
fOH desc ri se 1.1 p . 20!L g ranll!at ă, l obu l ată, de cu loare roşie, de variată , drnoJ\J,
semi moale, m ai rar dură, rriahilă; pe selcP'UII. scur~e mult "n~e fiind
bog:H vasc"ld.lriz.llJ; nu f:Xojt,zll/lje,; ,1111 11'1
1, 1 \ N DA °I mOIDA Craves-ll.1sed,." .
- Tirui,l."i IIIJrÎIă
II I Il Ju ... ,Il" 1..11 1111-;0 ([1111 II l i 1.: 111\ 1,; JIU III i
• ,,'111 '1 \.111 IlfltllllHJI.\I1'\J t (lltJU! ..... ~kUlILI(.t d..
III. 1, Il' 1, " (\,:' 11~ll' IlJ~ll dL' (tHhl~ll·lIp IlHl.lIl" \.U
~up. II ,111 • lIld I ,-)i' llHllPlI\.\ lltlll un 1(111 (I.U U pll'
.1, II I Il 1,.1,( l fi ll,1 lub, l.Ul'l.d, (.1 \.1I1.\1H .... IhJrIll.lk"
il t II ldU,\ ~l.l1ldl.· [ r llJI..', ~.HI P'l,lh' .1\ I.... l ,11.: .... -

'.d,,'uI , \ '"
I I ' h... ,,1

.' ,,1 l h Iit 1

\1 0\1 1 U it ·
II \ I II

I t In\ \.:ut.\ C,lI~,l ... !ll') th..'.l Tirolll.l

OI, ) III I.H \ 1.. l!t)Il Ll ,lUt.: Ll l11.i
( " \ nodul.tr,\
,1. 1
" 1
• Agt!lll..'/ II..'
tU l.l1J
, , Il .. ( lI;,l

( .wl. .... r
l..dL.1r.l

," •I

( II 1l1.11In:,1 \'\llllldldlli

111\ lilLl lhtl!

\1111... I l 'lI l. , I I..' 11111.' J II
11I, .i,1.t 11l.li
I..: JIl!l~',I \ .1 ,1t1....·n.:1 1l
 NOlma/. .1. tr .\h cCI, pO"itl'
rior stcrnului alungiţl, (OIHOP I\ i h
extrem itatea lor ru tă 1., răl, :l lb .i·(enll)Il'
la copii, apoi galbeni, şi ~rcut;\tc.1 V.lrt;17;l În
rapon cu "irsHt.

LEZIUNI

- Tilllus mărit plnă la 100-200 g. hipcremiat, c.Ie

c ută - hipertrofie.
aleJ'al , pc seqiulle cu lIumc-
lI1;lril11i variabil e, plin c cu o masă Poat e determina accid ente sau moql prtn co mprcslunc
sClI1itran s p arentă (colo id), uneori hemo - nervi lor rccurcn ~iJ nervilor f rcnici.

Til11us hiperemiar cu hemoragii

e\le .1no'lI\ .11 lobulat Ş' Sti ăbătut de benzi fine de ţesut acute.
H'7icu ]c UIlICC, mart , Je aspect chistiL t fie nodulI for-
IllI CI. Granu la\ii miliare
cx ternă ş i tie seqiu nc 11·:nlISUIlUI
111 ALfORl\IA TII Invall/I ia
(tabelul L VlIl) nu t fl ţie acu te, IIlwh.'"a
!'vl ici puncte
- / trf,id" ,dlCl<lJ/fil dc m3tllllC variabilă, cu aspect dc tiroidă nor-
1Il ,1!.. , tll localizare: mediall,!; se dezvoltă de-a lungul cana lului tircogljls.
Sl' găseşte Illal frecvellt la baza JJlllbJi şi mai rar în regiunea sli praliroi-
d,.lll.1 , intre muşchii limbii. Ea poate aH'a şi o Ioc:dizarc laterală, fiind situată sub
muşchii ',(crno-lI1as(oaju.'l1i, În HI'i pÎJl5: h marginea l11andibuJci şi polul inferior
,1/ carotldcl, larl'rO- ŞI rctrofalingi.lIl, În jos pînă la claviculă, iar posterior pînă la
IJllI>dliul trapl'/'

Ig (,II<.II<1 IOI,",Î din tllixedclllul congenita l.

GLA DELE PAI\ATIROlDE

i\O/"l,d ~l' g.l \eSL" dl' obin' i pe fat.' poslcrioar:i. a lobilor lÎroidicni, În
1.Ir"ltll'1 1',lr,lIlrllIJ ll' lw ~I
in .1br:1 l".l p lOu ki propr ii ;'l tiroidei . SÎll t rOL li 11 c!("
t.:'"hul.'.l\. . ~. dhlll. · C lknll , dnll', II~nI (, i,II1.I('

LEZIUNI

brună,
Se găseş te
hJu sen) . Se ya ex.am.ioi

2Vr,
 - Limbă cJema,iată, la seqlllile S~ SC\lr~C un lichid ,~r()purUICIII
glosită afută
111I11i'1 Limfoganglionii
IRI de l'omi~tcn\ ă cbslid :, ( U po qn"1':,1
V[(;E- UI CI' RO · - Limbă
T A N TE NEC llOT I C[
care iese din gură ,i cruste - Ilhlcroglosie.
acroll\,:g.\l~ .'
Se Întîlneşte
1 .l"lh: O - GJ~) \ H :i I P.l pd om Ukl'ra \ii
p I.1 /!!: l llb t'n.: ulo _l ...1 ( \rn-
. .. J Cllt .HC
ClI
, Il ll1l.111 Ulcer '!11
g Illill
GOI11C
~ddl(l(L" I IHJIll
tu bl' r \: UllU 'iL"
Il bro/ll Ş.1l1 l. fll
- Microglosia
~d dUh. ,de nervu lui hip,, ~lo5
( 1,
IJl ,', II<'
,, '1 III I I

,d tii LI
'"
( \ ,
,,1
- Pl.lc i U)llr
'.1 c'11,1 do, ),1 1:î ,1 limbii
(\,1\1 glu, it.l ,lI ro )ic.i hi

, , '1o n ă r() ~ i.l{iCă

I"\I,J... I . 11.11 ~'I II ~I \ III
'IHl,d.:; p c s.:, lill'"''
,,
, 1.' ,I- I 1 'd 1.11 .. 11..'111\) dhl ,,, 'e
lu .-
11\ "
tdlldl'
., I , 1" 1 ,1.1 d~ tII' 't t r el t .. fl'llH 1'). .tll >1" I ,h
1, 1, '(lIIC/"II.

,><
1 , , 1
/';/,('I IlOj le
• {, I

1 1 , lUN I OE FOIt l Ă OI FUZA

(,a bel,,1 l l\( j
, II IlI.II il'c ti.: 'Ollll'l

1 ,,,,11.1 ["LI!
II "1' .11.1 ti.:
1 ,1, 1.1.1111 ,1 1... /. 1
l!l.l PIt..h.' lql.'

" ,
 LEZIUNI

tunile transversal, acoperite de mucoasa oro- f~rin'fianl.

[-orm roase cripte ~migdaliene, normal goale. Lezlunl e
unui bob d e m c) sau ma zare, ~

limfoide (amigdalita) sa u Întregul faringe

scsi la sau papilom .
hlslOp:\l ologic.

"~f~:l~u~~::; rcli ef.llc, şăn\uite, sau formaţiuni papilol1laloase

~I adercnIe de planu,il e ~uJlra - 5i su bia cC l1le, clc cu loa, e D'FUZE
C!lJC!JII JJIJ ,
Cu llIi'irirc:'l
1: J!:1 .. l · .....· I1ll'l.lo;l.1 / ..' III 11i 1l/P!:.lllgllllllll tthul.nll.1I i ş i Cl'rVll'.l JI pro rull /_i.
\lUIUIlIU lul

Ll'7I U I DI I (lRI\I \ 1' 1 ( I IlO- ECRO TI CĂ Amigdaliti

1'.locl" IIX) (anginl)
Uke"q,i P\'.ll.lrC.
acutl
I' '1 , I""r ,nde, cu haza mOdle, cu sediul
'.HI Jll.1I~;lldl' pc vîrful
"1111>, () Iii d( 1/1,"<'.
II 'li! I'

,I.q' <, ' I l ! ' I II 'lUcgul.llC, dcco la te, cu rundu l nercgulat',

l, .lu'pe, Il ell .~ , .lJlulap' g.l lb cne-cc nu şii, v • ,
J 1. d
,IL ',1 \le, "Ie< }"(1/ IlIbcrClllodSC. cc sc gasesc Ş' lJl

Or .. r .. c 1. !",-Junil..:- (ubl'fculoasc :t/C' plă Il1Jnilor.

J IeCrll'l )"tunt/,i. ~uJlc rficiaLI, c u baza indurată, CI' limfadcno-

I',ll'l' "lldita 'il/CIII "jtluic

{(' \ 11 l;1rJl 'Il 11IHllp,ltll!OglC

- Ulccra \ii n,ultiplc, circumsc risc, c u marg inil e drepte, cu fundul

at. .t:,1Ibcl1-cCIll'5iu, indur,ll: l'OeX i~lă cu Jlo d u li profunzi _ IIlcer<lţii
L'U'
!!."II/() oc .Iijililirc.
'l' \ or l'<'rl."l'(,l ~I (,l'lel.dll' IO l',lli l, 1I j :l l l' siriJisului tcqiar,

. . - Pierdere de suo st,lnl ii adl'n(i!, 3nfraetuoasă, cu marginile

l.llC. Ilcdccol.l le. dur.:. (U IUlldul neregulat, eu ba7.a infillrată,
- l',dICt' r IIlc{' r,ll .

.. 1 1~"i hl.l,i .l Sl,'. inrindl' pc p.\qilc moi ilIe

gII rll . '-Il'
profund".
P Ot g,b. JllL't3SUlZc.- In grupeJe 1J~~lt~l!I'~

I\'ml1la l,
cu rară. Endofaringele
şi mobilă pe
pilierii \'ăluiul p.~!H

300
 s. găseş,e f re.vent in scarlalină.

CLI ,anţurile di.părure. URIIII.!flliJl., - Ulceratie anfractuoasă, umplută cu mase necrouce, negre-verzUI,
$lIrica atrojică. I plltanic mirositoare - amigdalită gangrenoasă.
Poate fi circumscrisă, b nivelul amigdalelor, sau difuză, cuprinzind
LEZIUNI DE FORMA PLANA periamigdaliene. Este primitivă sau secundari unei amigdali,e difterolde,
(.. belul LX) Doase etc.
- Ulceratie neregulată, cu marginile moi
- Depozile pLincli[orme ga lbene-cenuşii, moi, superficială (angina /llcero-membral/oasă PL_
d~ \cSLl lul Gl11ig l bli.ln saLi dc mU CO,lSa faringiană _
fl/Il,/c ec, Este o formă specială de amigdalită gangrenoasă,
bacili fusiformi şi ; pirochcre VinecH\. Se va face
J .1"" 111 'II, /111e' (ih"i no ,l,c, g,l lbene-Le nLl~ii,
(li, h. J 1 I III Illil i hCIlH) rt1gii ;,i croziuni - Ulcer'l\ie !oupcrficialJ , au profundă , I.:U
/{ J.I"l ('(}/~'.!,1J 1.1 fundul .lcopcril de l·r:1nLll.l\ii l',.t!hclle -ecllIhli
di/ll'TiC'I).
IlCUlccr.lle -- IIlcL'J.:(Il' IlIlhJ\./I/"lh''i.
pi III h.l(i Ji diflerÎl:i. "In'ptocod, \[,1(ilo(o\:i, P"l:ll ~
1 ',lU tului ctiologie se fac ÎUi5mÎn{ări pe !ll.!r COJgubL - EroziuliC plană, hiliC eirl'llllls.... isa
(fonna eroziv ă), sau ulcer:1\lc (U Iumlill
..1

Ilili )1 crilell1:1roa,c 111 jur, 3d",ea cu ,l speel benă-cenuşie ([urma ulceroas:q _,

ti I11cl11h r.lne - pl,ici /llIICoa> >! si/ilitiel', Se Îllso\qte Jc lill1fu:1lkn(lp.Hh,:

' II '.1 ni ' IllR~1.\ No nuLA R,-\

- UlceLI \ ic de clIlo.ue
II':1le, cu fundlll lI~or
\<'lbel,,1 L"\)
- Ulccr.l{i<: 11~
\'.1, I tlllrc, )i b.l~" l indllr.l
Uneori St:

gO /ll '1 ;ililitic.i , giiuilli rcg ionali

I \1\1le'f.1L\LL 1111\ 1lI.:n 1.1. cu Cllll\inll-l: purulellt. ad"'c.l CrCI1111S. dl

n"" plllerni,-, , il 1.11.1 IIl!,-e LIp poslerioar ă .1 "3ringclui ş i ".1\01 .IIHe-
,1 .,r .1 "'Ll I,,allei \ rI"bLlle cc n 'iealc - abces .',;11 }ICgIllOII ll' II ()Jo/ l'illgi'lII.
P~tij Ild li\.. pkt."l" J,u.tlc II cO IH l irUlt de u ami gJ.1 IHâ Ilcgnwllo.lS:l,
III ,1";-.IIlr.: JllI o du r p . rd.lrJIl;';I~nl, o osrl'olllh.'li [ ;l şi l) lubt:rculoz:1 J. "CI"""r.,,
\ I tit IUHI/li tr.llIlll.lllu,: .1k 1.1Iillgl'lui.

IL IU ." I DE fORM ..\ ULCERO-NECRC>TIC

(l.Ihd,, 1 1."\)

L !cer.l\1c '\'\I "!.\ . (li

"1I~1. 11.1 p\...- pilil.:'rul ."ill..'flllr tU lg/'''l

L "n.lli, 1'': ,lInit;d.dc

111 II d.ll;.' - .. /lII gd .. /lI .l },,' I.'
 . O c;\sul' r:t 'H eno,zei, esofagu l ,este Jil al;\t sU,b fo: rm ă d e fus s~'u pîlnie dl' .. c"i:t in
MAlURI DE CAL IURU sus, I:lr u r dl's uln mi cşo rat, a t rof la t. S ( 1!1l 0Z,t clcn t TlCt.',d ii 5(111 il1 /1nllll1t o,trC l'Stl.' unică
(tabelul LXI) \:\u multipl a , c u benz i retractilc a lhicioasc-sclcro.\sc la nivelul muco.\Sei · din citirea
J ..... ;; f?ii. d e obs~rv;\ ~ jc se dccclc~ză În antecedente . Înghi\irca unui co rp străÎI; S:lU ;\ unui
I!ch~d causti c: In s tCIlO Z a dm c~Jl cerfl.l clala,fo ra!l se cons tată o Îngroş .\rc ind.ult mai
~

0-
In totalitate dura sau Illa l moale a peretelui sau form a \lum vcgctantc, necralicc, care oblitcrcaz5.
I lumcll ul. Se vo r cerccta infihra\ia tumorii În organele vecine perforarca l' \'cntuaH\
'111 tra 1lce sau 1.uro n l1Ia' stinga,
, . mctasta'lC Ic. •
- Esofagul dilatat pe toată lun- .
0 -
",f-
C-
gimea sau lărgit progresiv de sus În - Astuparea lumcnului esofagului Într-un punct al traiectului său
",O
U'" jos; Jilatatia intereseaza toată circum- printr-o membrană dispusă ca un Jiafragm - illlPcrfora(ia esofagul"i.
-' u
~'W
fc:rin\a conductului, peretele este Îngro- - i\b~en\a unui segmcnt limitat al esofagului, ci fiind Împăr\it in
,
LI.ouă segmentc - unul slllJeriur, terminat in rund de S.lC, ~i unul infe
~at, conturul regulat, iar IlIUCU3Sa este
I -- r!or,. nurm~} calibrat. ca.re se deschide in swmac; intre cele duuă por-
_ _ o

- -_. _ - - Je aspect normal sau cu plăci de leu- \IUIll se afla un cordon fibros - atrezu.
I .w coplazie, ulceraţii etc. - megaeso/ag .
I I..:...d-
0Z
w.,.
>r: ESle o leziune congenilală.
z
::> - EE
N ~'"
C'" e o Partial
' ~~=~
:-?~
""
..J O'"
Z-' t.:..~ - uneori
fagului. Infiltrlltm
CJl pl
"- - Dilataţie unică sau multiplă, de
u.J ..,Z f 0I111a variabilă, limitată la o porţiune Se gillllfte to liwiP.U1.i
U -'
a circumferinţei esofagului, acoperită
Je o mucoasă Îngroşată cu vase dila-
'"
N
~
tate - clivertiC/lI.
"'-
C Este situat de obicei pe peretele posterior
al esofagului, tn porţiunea superioari, fn drep-
lui cartilajului cricoid, mal mult sau mai
pUlin voluminos şi cu peretele flasc (tliverticul
de p"ls;une) sau pc peretele anterior sau an-
o tero-Iateral al esofagului toracic, mai alcs tn
o segmentul mijlociu, de dimensiuni mici (tliver-
~ 1;",1 de I racţi"ne). Dilataţiile esofagiene căpă­
tate sînI datoriI. unor cauze mecanice: aCle-
:;)

'"-'-
.
,.u
renle şi tractiuni alc esofagului de către
inflamalii Iimfognnglionnrc, mediastinitc, SUI-
,~

'"
C-'
-
"
.,
o.. .-
~

.::l
-~

.-"
U
~
1101.. inflamatoare şi cllllCctolUe, lIeo!,lnsmc
cx[racsufagil!1tc etc.
'" "~
C

-
~
~

~
,
,,~

",o
..
OI:
MlqORĂRI DE CALISllU
~ 9 "~ (tabelul LXI)
<
;;:
-w
- ~ :g"
~U n .... :J îngustare
<- "U::I-
~~ ...... "'"_ ::J pletl a
"'> :r~~:r
... ::; .......
-..:
Cc ::: II:'"
.. it 51
~~
ti
::Eo
304
 ),EZ IUNI DE "ORMĂ VEGETi\NTĂ LEZIUNI ALE VASELOR
(rabelul LX 1) (tabelul LXl)

h>rlll ,l \i ull~ l'~di c ul.ll:i, uni că sa u lllultipl ă, cu supr,lf'l\ a IH.:letlă, ,- Vene e,oragicne proeminentc la ext rcmitatea ' r ' r v

,I<"llper il :î cu Il 1l11lL'l )'1 ~ ,1 normal:i sau ulcerată - papilom, guiui" .sub rl),lma de cor(oane
1 1 "
v . \Il cnoara a eso a-
oll gttucltnalc sinuoase (c 1, eli 1oa re .... ll)a v _
stnllc __ varzce . 1 , ,

- I:Orln,l\iulle tunHlra l ~, de obicei unică, cO llopidiform ă, dură (scle-

roasa), sa u mua le (ellcefalo id ă), uncuri ulc<!fară (ulccro-vegctantă), pro- Un:o,ri , !t';. POt găsi ulcera\ii Ş I pcrfo raţii ale V e .1 ' •
esofag gasim si nge sau chcaguri . Varicdc t.:so fa 'icn ne or ,va,ncoasc 1 m care cal. In
L'mill Înd În interiorul hlJilcnullii pe care-I strÎmtoreaz ă; peretele esofa- co l a tcrală profund ă între vena cavă "' ,1 . 'o _ g, C cOnStl t~lc ~ C.lle de clrcub\h:
gllilli, În zo na re s pe c tivă , este Î n groşat, in[iltrat, ri gid - cancer vegetant. ' , <, err ara Ş I VCI\3 pOTt:l pr -
StOmJ.Cu l Ul, Se va d hlla cira,a hepatică şi I ,. .\ d ' h' ' , r o Ven.l corOIl:\ ra a
fi cauza varicclor, . . . CZIUIlI e C IpCT(<: nSlu nc pona \ ă, care pot
\

I I./ Jl JN I IlE I'OI, MA ULCERO- NEC ROTI C!\

(,a l>clu l L X I) L\lU NC F.I 1,

I'i" r,bi .Ie: \l " l\ I,ln\,î supe rfi cial e, cu [ulldul /H.: re guI:tL, acopt.: nt :.,\\\ ,~Il\I.h' r\l ,\t:,.
(Il' , (1 juri ,.. lll gl li lt\dl.' lll~ - l',\ojetgÎ t ă cungt')'livc.1 e}'ozÎv(l. d . : \tl\l h. \l.\ ,1.. ..\"'~I,\
IJiert leri d" 'U /h L;lll\:l ' lIpcrficialc S,lU profullde, C II 1l1l1("lU, a
Ijl) )L' /\ ' ll )Î.ll.l - (\lI/tlt.!,I/,:' }/CCrO l tlJlI,l caustică (co rn siv5). r.,!'<'/',' 1.\ IJ
I 1'/ ll INI
t , ; IIIIIVI iJidn .L~. 1 1" 11\.' \ Il' v.Hi.l lL', dup:l. Il .Hur.1 ş i ((} I\CCllll" :l \i .l :lnCllllllui c w ,s t ic:
MI cşo·
.I{! . !:./ ./zuIÎe !,Iullt,,: ,,: C!'>CI(l' de cul u.1rl! g:dbcn ă ; Il cidu.1 sili/li ric d ă CSC .HC hrullc- 1\Il IU \lI-. Ili HJ Z I ',li II 'li '. I I : I I .\ 1.1.1 1 '
1 ,\ IU I ,;, II- ( 111'iTIr E I , It, l ' 1\ 1
Iii ,II II 'u:,tI,'; ,/:!).': ·, ,{!tl! ttlhl)i'l' d.1 l'Sl..',lrl' " l!le , :-.au l'l ' J1l1 ş ii ; "ciclil l dcnlJicl,ic d ă C ,\ 1.1 I1Il U

" ,,\Il ,dh l' , .:', dlh ' lh IIl':',ri~' ill , I'H'. de ',: llll~islt' Il\ .l dur ă. J ri.lbi l l ' ; stJ d"
,.' IIII ," ii , C'dll\ l ic.1 Sll'nOZ~ \ .Irill r- Îl.\
~
L.trill gÎ lJ. I ,Ii IIl nll~\ \' ,1 1'1111111 \ l .lll'ltlIli \ ,H II I'~ ll.l l,tu'fO-
do,I ul t .·l.qli ,h',IP"li'l' .1 .. 1.11 ,l' IIH· llIhr.lIH' a lbi(ilusl..', :!. .\Ibui S:1\1 ce nu şii, I.: I L \ln- ,\~U l.'t Il l' l1I ur , 1 ~11.. j lU\)I,.' rCu - 1111.:11\\'1'.\1\<1.1' ~
c.., l!H':l: r \
c\'.\I :\ .:.ILlI .1 1:\ 111 ,1\,\
I' ier,krl ,le ' lIh "I.lIl\ ;1 .de Illllcoasei, CII fal Se IlIClllln.II11': (dif lt.:- I ..lrill ~i l :1 \'l ':~Cl.HH ) Uk.'I,ll;'
h rlllltll (a
1... lriI11~it:\ :. rllpU .l!;.\ lllh~' n _ li 111 ,\ '.l
Il l') ' ,III Lir,l J.lI ·,L' 11l L' lllhr,lII L' (III ulcc.:ra\ii idi u p'lli ce, lifice) - esnfdg il ă l'd1.' III a -
I

l' llc; Clllll,l

~~ (JIlI'. .. il dllll.. l
ll ):t~.i. \i l d i\i (.l
Il IU CO.\ S\' ul..:CI'.lle
1
-l'i L' rtI.:rc d~ , uh ' lall \:l dc.: adîncime variabi l ă, dc fo rma LI Ilt.: 1 iiriliti cc \ :.lIh':~ r ukn .\t
I,i llill L'U 1,,1 / ,1 ~ I'IC lllucua"l, I'lllullt l ă sa u uva lar ă, cu marginil e bine
I\\I CŞ OR.\IU lll' C \l.\llitU
,Ie liliiilart.:, ,i lu al .] t.Jllk:aun'l la ex tremitatea inferioară a eso fagu lui ,
(uhelul 1 ' .:II)
.1I' rU,lpc dc L.lrdic ._- IIha peplic.
- Jliadcre d,: suIJ ' l:lll\ ii superfi cia l:! sa u profund:1, dc m ăr im e va- Co rzile voc:t1e I n t; rllş;l le , ~C lcr m, llL , ' Ud,ll C, cu Ilimellul t; ll) ti,
1I,ILi l:;. cu m:lfgillil e nereg ul a tt.:, groa se, reliefatt.:, a lbc - ('(:nu~i i , cu funclul micşorat , i,lr vestibllllli i.lrillgi.ln ,'U II 'C: rI': de ,iC:llri,.: "krll.I'...i\hi -
ri ~ i" , Cli ;i>pecr de "far furie a din că " , cu peretele esofagu lul În zo na (ioase - s i c i/o '/. (' ciCdl riee.tlc.
JC', pccliv :t ill gru /. II , infiltrat -- e,lI /cer ulcer"l. Sînt rl'i' ldl3\111 un or It ,HII1I.UÎ !t I1\l', \ l'.l lh'd hI1l1ii, \" W':l'\t'

(,iri li s. ",Im culo '"l ). k 'z ÎlIlli IIkl·tll- IW .. ItJli l.'l'.

l'I ) II ', l.ll, l pCI (IJLuca l'sofagu lui ş i cUllluni carea lui cu uq;:1llc lc Vl.:(I Il C:
I'Lrlt" ,l\ia pua Le J.l auce,e ~i
flq;llluan e În peri ca rJ, plcur:1, LEZ I UN I DE H)It~ \ A 1l11'1IZ ,\
pl'ricsuLlbicni şi ccrvic.lli rurmcaz5. pachele mari mctas t a - (I,lbdul 1. \ 11 )
vis,cr.dc În plămîn, ficat dC'.
_ l"luClla s~ hipercl11i,llă, de cu loa re I[) ~ i ,lli d difll7 :1, cu IU Liu l di ,
jislu/a eso/ago- trah ecdă. părut, Cli edem mai Illult S,HI tllai pu\in 1l1,H,ca r ~i acop'crit.l dL' 1I11ICU'.
IrC:IUIOlza, cancer), mai evident la nivelul corzilor voc,11.: -- Idrmp,lIa clClltll CII/<O'''./
 , .
I

Lc /. iull ik SI..' oos L'I"vă ~i la lIi vdul tr;thcL'i (laringo- t ra h c i tă catara l ă acută). Se
g.hl..'~lL' in inh .d.1rl'.l de hal.e il il;1lllC, inLOXic:l {ii Il wdicn ltl L'Jl LO:1SC, boli infcqioasc. - . Fo nn a l.iullS pf(~eminentă n eregul ~tă, f ri abil ă, de culoa re roză
s~ u r~ş , e? localI za ta m a, fre cvent pc co rz,le voca le, ca re sînt În accla ~ i
._ fllueo~să IlIgrnşa t ;l, Jll ua le, ro ză ş i cu illfiltra\ii sero~se În \es u- timp IIlfIltrate - cancer vegetant .
tul e,,,,juIICli\' SUbll ll'!L"OS, obstr uÎlld o rifi ciul glu tia - Laring ită edemCl toCl.<ă.
Se va face examenul histopato)ogic.

LEZ IUN I O E r'O IU"lĂ PLANĂ

LEZlUNI DE FORMĂ C HlSTl C Ă
(labelu l LX II)
(tabelul LXII)
Miei PUIIC IC hCllHlragiec pc ll1arg ill c~ lib eră ~ coo.ilor vocal e Ş I - Fo rm a \iuni sesil e, roze-cenu ş ii sau hfllll e, cu un con\ll1ut ~c rm ,
p~ stl/'g lolicl - ItlriJ/;.!.illl bCJI/O}"elg iCtl.
l11l1Ctl;l "i a co lo id sa u sero-sanguinol ent - chist/Iri laril1 gicl1c.
- ZO ll e u şu r ridicalc. p:.cud<lJllc Jll brane ~ d c r e nte , cu o ba ză lar gă Ele POt fi congcnitalc (din c;\ I1:1 1ul tircoglos) sau dohÎnditc (ehi·auri tIc rCh' n\i~
de iJllp lallt.lre şi cu ll1~rginilc libere, d e cul ()a re a lb ă-gă lbui e, ce nu ş i e sa u limfa ti ce sau posttraumaticc).
ga lben ă-ve rz uie, subtiri sau groa se, co nsis ten te sa u m oi - La ring i tă Cnt -
pO'I.\ii. LEZIUNI DE FORM Ă ULCERO -NECROTI C Ă
Sl' l oe ali zează pc curz.ilc vucah', În vcs tibu lul laringe lu i, i n regiunea s u bg l otică (tabelul LX ll)
}I J'II tr.thl'c. LarinJ..ţit:t cru poas:i. (C HIp diftcric, Iari ll go - tra h l' i tă diftcrică) se găS~Ş lc
III diftc,.il', J"r se poate gi'isÎ şi ÎI1 l"ujL'ol i"i, febra tifoid3, ~ca rl a[ iIl ă, - Ulce raţii cu m a q~ inile n e r C!~ul a t e, cu fundul acoperI t de un
exsuc1 a t ce nu ş iu, purul ent ş i cu false m emh rane - /arillgitii II /('crn-
-- Plă c i ~Ibc S ~lI ~ I be -g:î lblli , Cll pe rife ria roş i e, uneo ri cu ero z iuni mem bra n oasă (rar).
slIj1c'rrieialc, lo ca liza te eu predumi n an \:! la nivelul co rz il o r voca le, care Es te d eterm i nată de o infe Cţi e rusospirll ar5. uc'\ccndCl1lJ., consecu tivă unci .\111i h"
LI /,.l I ă ,1, peet cnlpos - ,,/,/ci II/11 COd;e si/ililice. d alite I'I "ut- Vincent.
- U lc c raţii multiple. supe rfi ciale sau pro funde, ce nu ş ii , cu lll ~r~i ­
LEZIUNI DE FO l tMĂ NO D U LAR Ă nil e z c1ren\uite. cu fundul aco p eri t de ca7.eum 5i ~ranul a lii cen u ~ ii. cu
(tabciui LX II ) infiltra ţi a dură a peretelui - Il/cerarii Ill bcrclllo<lse.
Vor fi că u tate ş i celelalte leziu ni viscerale alo tubercu lozei.
- C ranulaţii ga l b~nc - c ellll.~ i i sa u ce ll uşi i d e m ă rim ea uno r b oab e
de mei . difuz repa rti zate, izula te sa u g ru pa te, situate pc mu co a sa larin - - U lce ra \ii cra tcrifo rme cu co ntur ovo id sau poli cicl ic, cu lll .lr~!
g iană - /'lringitil luUCrC1llodSel greJ/11tlică . . nil e tă i a te drept, dure, cu fundul galben -ce nLl 5iu , acoper it de LI ~enc\tc
filantă gălbui e ş i cu peri feria d e consi s te nţă dură sau el ,lstic~ - .~(J/1 1 C
Sc vor Ccrccla si c..:J.,:laltc organc, mai ales p l ă mÎl1uL
si/ilitice IIlcerate.
- Nudu l ru tun d , d e m ă r i me va riabil ă , de co n si s tenţă dură, ado se a Se vo r că lIta şi celelalte leziu ni viscerale ale sifil isul ui terţiar .
uker.ll - ,~Olliei si/iii/ici!. _ Ulc e ra ţie n c rq~ulată , CLI lTI aq~ inil c 7dre n \u ilC, VC~el.1 11\ C, Cll
Se va [;t ce l'xaml'nul hislU p.llo lugi c.: . Se vo r că u ta Ş I celel alte Ieziuni vi scerale fundul aco p erit de () n~ asă Ilcc ruza tă cC l1U 5ic ş i rău miros itoa rc - cnllC('I'
,le ,i fili,ul"i ter tiar. II/cel·at .
Se vo r că uta met as ta7e la niv elul plJ mÎ nilo r, oso fa~ul ui, ficat ului . o,u lui, into,-
LEZ/UNI DE FORMA VEGETAN1'Ă tinului , slo macului , creierului e l Co
(tabelul LXII)

pcdiclllată, de mărime variabilă, cu supra- TRAHEEA

ll111rifurll1~, de culoare roză-pală, de COI1 - N ormal. Arc fo rm a unui cilin d ru cu O se tl.e de depreSllllll
. ' , (\'lll care 2 'SÎll t
(urZI le vocale - papilom. constan te: amprenta tiroid ial1.~ şi a mprenta aor;i că. ~u~oasa ac1erentl\ de pl.\n uri \e
profund e este subţire, ne ted ă , transpa re n tă, fară plI un, d e culo. re ro/iI ·conUli",
,r.<cizania diagnosticului. acoperit ă cu o s ecreţie muco a să.

300
 Tabel"l LXI /1 LEZIU N I DE fORMA ULCERO-NECROTICĂ
LE Z IUNI

I ,-OR IPI IJ~ EFO I< ·

I AT II I I
. _-,--_._-;------,----------~.

~ULC I1RO · NEC ROT I C E

Vl' GTE_
E·
;.-,
- PLăci traHmatice sub fo rmă de rupturi cu sau fără emfizem al
\esUlurilor vecine. '

I
'TRIl NI IJ I FUZr "LIINE .TA'N
I N L U I\ I EN
I --'--- - - ---_._- - U lcera ţiile tubermloase prezi ntă caracterele descrise la ulcera\iile
TraIH~i[ă ruberculoase ale larin gelui (p. 309).

i
e
,\ liI1H: Il (c

I
I

I
1
Dcv i:q'ii
I;H\.' r:d c
ak tr.lllt.:c Î
I
1
TrahcÎt fi
: a t a~a J 5
:\C li ( :l.
tliftcric ă
Carcinom Pli'igi tr~lllll1a[i cc
Ulccra tic tllb c r c ul();\ s ~
Gum ă si filiti cii
ulccr :\tă
Perfor"lii [ .. ahca lc
Lcz iuilca :lr~ tendinta I ~ ~ic .\{ri ·l_ar(l )i S(l'1l0~5. şi se, lllcali /.c:\',:l.. cu p r~Jih.''': ~h'
pc peretele poslcnor a l (r.,heel ~i În rc);iull crl În vcc inată pmtcm.l\ui lr.\hc.l\.
- Goma si/ilitică Hlcerată, cu caracte rele descrise la laringe (p. 309).
f - Pierderi de sub sta n\ ă uni ce sau multiple , , an' interesea'';; to;\\ă
COR PI STRA I N I IN LUMEN
grosimea peretelui - pa/orel( ii ,
(1.1 1",1,,1 LX III) Se h :l.\ l''\C ~ i Î n ('a lln: rll \ UlLt' r.H :l I (.· . . ul.t" ul\li . il\ f'll' r for.\ \ 11 fir 1\ .lIh: 'b"' . 11\
perfora \ii p rin ~ d c rcn\c lllhe n:: lllo3 se C:t ·/Cl).I~l! .d e limfu }).\l\h\iolli\ur h b rio
-- (,'ur!'1 .'''', i/l li edi ll/ll lll c1l'i în interioru l lumenului trah~al, Cu Jllll-
1 d,I'I. 1 lr.dI L'. d.l I d ~ ll.· L·( kl ll.1~i . H :' .
}'lAMtNlI
D I: 1'0 1;' 1\1/\ TII
(1. ,[;,, 1,, 1 I. XIII ) No rm a l. A(:o pcri\Î d e p\ l'lIr .\ v i ~u: r~b , OLlIP:\, du p5 Îndep:ht.Hc,1 ph \ fl'll1\\I \ UI
stc rn o -cl)s l.\l , 1/ 3 din ..:~ y i t.lli.· . \ \t) r .h · i ~~l . l' l.'lllillll l dn' pt :\I'C 3 I\lhi, ~d " liI H~ 2. ; :,("\ ' u-
,d" Ii ol /.'('ci , cu Illi qo r,lrea IUIll l:llll llii ~ i d il.l lc1\ ii
/)0'( '/,:;1, "".1,'/, ril e sînt lilll' rc . C: tllt) .\I' c~\ I.·~ l ,· (o:t :i 1.1 IHIII- II :", \.Ihll \· ill ~i În pnl.! I ;'\ 1\\ .\1 \·i . . \I ·
,\ lbă - l' l' I\U ~ i (', p L' ." o~ lIri (li PUIl l: l ,' ~ i li lli l lH' i~ r h_- io.l"\· lll' .1I\ lr .u. :1I ..' • .1 ( ...' .\ IlI nil e.\ · I
,i"I"I I"'1 ',,",' i ' 1IIIIiIo II', lll' , lI11 c,l ri CII uk er.l\ii a le 1'L'rell' lui ~ i I'i \ llll e, lobulii pU llilOll.Hi . la rlelu ll l ~ i esti.: U.! IHI ~ i c- u (:'·fici o,h5, 4.btu ril;\ ;\ Lltr .l ' IJ/ (~ I .t\.lI lh\cmc
" 1111 l,r' )\ o1' ,II<' ,1,' ,d lllJ lI es iulli c:x ~rcit;\le de Icziuili ;1iL: llrg;\lll: lo r ~~ I lului la b5.lrÎni . 1..1 p~lpa rc , a rc Ll)Il !'l i ~ lCI\ \-, 1I11l.\ll· l·LI ,li, .1 'I Î I". rq Hl.\ . ( ' l'\' 1.1\\11 . . Iol lili ~
1,: U>,I, L,lll ,'l'r ,11 rir"ide i, ,',l Il CCr al csu fag uilli , <l ncvrisJ11l11 eUl/t idei) sali c .. a lc pc tll.11 :\ Îlltind l2' lT .l t.: d u r dui p b mîll i. 11l," )L'q ill fH: ;,\p .\rl· u ~ ...\l, \' 11 1" 1 \11 '1. "'1

.J ~ IL/ iulli ,II.: ill ' ~,1Ilc l ()r Ill edi astinuilii (cancer ;11 limfoga ngliol1il or hilari a~pccl(' variabi le dup5. v ÎrSl.l ~i ( \1 br~m h iih:. dl..' di vcr'\~ \I., ~ rimi , l". ,lr L ~i.nt \1 ') \. h''\1.' )\

lihere sali c Oll \in [O:1.rll.' pu\i,, ;\ st.:~ rC \I l.'. Pflil ~ P ;\ ~.\rC. dll\ V ~\l' ''-= "u n .. . : )l lll' t,C li
I ~ i ""l (ag i,·ni), Clre 1' 0 1' trebui examinate. c .\ntitalL' 1I1 .1i mic ;) S~ lI n",i m .lr C d e sî l\ ~e .
"
"
LL Z I UNI DE FORMĂ DIFUZĂ MODIf' IC i\IU Ct\ [) !\vER I Cf.
(1" hel,,1 LX Iii ) (lab"l ul l. \, I V)
.\ iU C" ,l\:l l, il'L'fl' IIl i:1t J, , 'li lu ciul pierdut , acop e rită de n1Ul'lIS - _ PIăI1IÎI1 Cl1 maq.;il1l!:l pn s l c ri();lr ~ )i ban.. de COII)r,l\' ; r(l )j, Înl' hi s:l,
1/':I·lll .l l.i l d / .t!,: .t\· I1 I ,~
cO l1 s i ~[el1 \ ?i cn:scur3 ~ I Lfl: pit,1\ii re, lmL, Ic\tld IlIn" ti, ,1\[1,, (1 ,)(1 11\1.11
1;, hipostcl Z,"i ,
I.E Z I UN I DE !'ORMĂ PI.AN A
1 E , te eon, ccin\3 puz i\iei c~d av r"lui În d ,'cubit do ,,~1.
I
, (rabel ,,1 LXIIl)
_ Vezicul c de diferite l11:î.ril11i, pline C Il ,W' , c;l r~ d o lip~ \l' pl cur ,1
"
, ,,
- l\ eudul11 cl11hr.l l1 e :1 sel11ă I1 ăroa re Cli ce le descrise la bringita l'rU - şi cleslind ~ p,1 \iile inrcr! ohllI.HL , t'll pl :î.I11Î11111 d~ cul oare I'o\le l11urd,lr~
1'" ,1\,1 (p. J:::i» _. t r, J!J ('ită di!terică (rar). la Cllilii, ~i n:nuş'l!. - 1l111rl l ,lr.1' , I ,1 ,Il 1U11;. I': "Cl' \lUtle. 'Sl: "'l UI"\,'
" un J' "' \ll~ ~

SPUl1lllS, i,H p,lr<~nchil11l1l pll 1I11UII,lr prO lln,\ ,1LC c, , , ,1 1~1 \'C/ iellk - , ' /II II l'/1I

I.l' Z IIJNI DE I' O ltM Ă VEGETANTĂ de: plltrc!clcţic .

(l.lbdll l LX lll j ·
1 _ Il~ I t' nl'\1\ Vh.' \II. lll'
l' 1l1fi /~ Il\l1 I p~ Im IJ ll .lI" .. lllll
(",1'
1..."7"" '1 ",1 ,' C I)O;llC CI..Hillllld.l (li
" .. I . I . 1·· 1 11\ t \PlIa! 1..1 P .\mln tl nu ", t I.' lll .\flt
Se dl'os cllL'Ştl' prin (O nr.l~I t'. (:\r \\1 ,\1 .1 1.'\ li . .
h 1 rlll ,qi tiil C V ...·!· C LlI11.\ ·.e", j! ~, d ~ VO hllll va riahil , rll \, le , I II Il: o fi (' li
in(illl,IIll
" _ l ' \v'lla dc 111:î ril11i V,lIi"hil,', ,le euln,lIc hl'lIn:l-llIl" ,1.11/:1, ' 1l~1:\/I"
v

,, c"rciIl O/ll Irelh e<l l (rar).

la nivelul" lllblliui
- ,
\ "
/' .. / -
inferior - /,lIl' /II/I"IIIc1 clClt' eICl(.' ,.III "
1111" II" . llIC"
,,1.,. ~l' \ ' .\ l . lLL· ..·' ,\lI1 L' lIul hi slOP:\lulugic
,,
'j 311
;S l (J
,
,1
li
,II
 • MODIPlCĂIU CADA VERICE ŞI LEZIUNI T .bel,,1 l.X IV
1)/ FUZE
NOi)Ul.ilR~

J\IL)PI · PI:tIllÎn 1Il1l')"f:1t

I I CA I{ /
CJ\U , \ ConsiS'len~1'f. VIlZ ICU LilRH ULCERO ·
"EIUCE Comie.
(l'I1I ,i
TIlO:1' ~' . -~,' il' --- --:-/- -(::1II)('n:;-:---- ----- Moale I Crescllt~
Unice
uneori multiple Multiple
SilU
CHtST ICE .
NECROTtCE RETI\ ilCT ATE

(' cl1l1$il' / I\lbici(la s?i ~

- -- - - j- - - ---------~----------~----~--______- L__________
] IIPlI!\o I. IZ;j El11fi ll'1l1 C (1n~CSlll' J /rp.1ti Z.l - Bl"ol1l1o - J 'lI1l10 ,11'l' (':111 ri Z(' 1l1 Pneu - Inrarct roşu Ahccsc hCm:1logcnc Emri1.CI\l I\.hce", · cvacu:\t 1\ te1cct:\, 7.ie
EIll(i i"I' 1l1 :!c IJcr:tli - p:t~ iv ă \ it' c{'llllşil' Pll l'l ~ - brun ho - '\trofic m O lll e
Infarct pse ud oalb llronhopncumonie bulos Gangrenă localizată
d (~ P llII'C- 1. :11 Il lllll/':t{il' H e p :uiz:t- 111011 le pulmo- a ib ă
pseudo- Abcc: ţ t1 c('vacuat llronhopneumonie Chist Pncumoconio7.;l
(;1Ctic roşlc .. <1 U tic g;lIU l' I1ă nară sifi l itică Gamă sifi litică
orlllln lobar" infiltr:ttiv- conge- Afect primar cazeoasă aenan ulcerată Cicatrice hrune
PIlCIIJl1 ()- Il 11 L' lIlll 011 il'
l:tci L' Edelll pncumo- nitală tuberculos Tuberculoză Cisticcr- Cavcrn;;, PO'!it -l l1farct.
111.1 C:t Z l'O:l~3
nic2i Atclcc . Tubcrcu lom miliară c07. ă tuberculo;\Să
pUllllOJI :ll' Carnificarc cenuşie
.Ielll t:11. ie Gomă si filitică Tumoare Chist rumoare Carn i fiC:l re roşie
C (lIl,!-:l'\1 il..' difu z ă crud;;, b r onhopulmona.ră hidatic masivă
Scleroză
.1CI i ";j Plămîn Gom~ si filitică de tip nodubr rXG\vat;:\ bron ho- pul""", .\\":\
I kpari l,1 (i l' fcta l ramolit;;' Can cer
Sc\cro7ă pulmonarn
"O ~ I(.' Lilllro~rnntl­ Illetastatic
plcurop;cnă
IOIll:tlO Z:\ l11ali~Ită Sifilis
Fibrom sclcro-go1l\o,
Con d ram Tube rculo7. ă

I TlI11l0;'l rl' m :l$Î \';;

nodoa să lIeexca v:llă
fibro- ca"eon,"
cronică

I TUl11o:lrc lll:lsÎvă
mediastillo-
Tuberculozn
fibronsă
pulmonară PIămÎ" dim",
Sarcom tuberculos

""l'lIl~IUIllOJ.ll ;.1 e!'tle prudu 'i:\ de !'I urul g.lsrr ir c uc trece, prill
!" [r .llll'c ~l p/;lll1ÎIl in timpul :lgUll ll' 1 l:lll pUSl - mUrlCIll ,
I lll e" 111 .1 ~ lIpr;l :' 10ql;1(ului.
I.E Z IU;\J I DE FORMĂ Dl1'UZA
(LdJclll J L X I V)
PLAMiN MARIT (in tot~ Jirate S~ll J ob~r)
De conşistenţ~ moale
PJăm!'nii ycu ră. ÎIl ~~'eaga cav itate pleurală şi nu se turtesc în mo-
descllldenr ca~ltăţl~ ~()r.acice .5i ni ci după scoa terea lor, sînt de
roza-palrda ŞI cu . ~ule .subpleurale, pline cu aer, cu vÎr-
llrlll10nare rotullJlte .51 tra.nsparentc; prin transparenţa
([acuza, care este eJ.stanţată, delimitîncl lobulii
:\spir:lţic, d in s tom~c
J;1toriră presiunii ga7.clor din pulmollari , precum ş i fine arburiza\ii albicioasc de sderoi'ă; la palp.uc ,
elasticitarea es te diminuată ş i crepita\iilc atenuate; la scqion.ll"c, pl:l
I1lÎl1ul se llIrte şte, reluÎml m ă rim ea sa n or m al ă, aparc palid )i lI,cat ,
presăra t cu rare in sul e ele antracol.ă - emfizell1 gen.eralizctL.
L~ pruba doc iti,aziei frag t11 entel e dc plăI111n plUlesc la suprnfa\~ ,'pei .. El\\fi,.elllul
puJl11on~r poa te fi : generalizat, descris mai sus; b"Jor, p. 319; atrul!c! I~' 1\5 \
vicar;allt În foc~rc, c:uncteri z~ t prin desti nderen unui num~r redus de ~Ctlll $1 \obull
pull11on~ri din jurul, focarc\ o r de brol\hopncut11ol\ic, p"eul11ol\te, atcleCrn71c etc
De consistenţă ,"rescută şi de culoare roşie
_ PIămÎnul roşu-cianotic, cu cre pitaţii reduse I ~ pa\paJ'~; la ~c,
~illne se scurge spontan sînge ro şu - negru , abu~ldent, j1U\1l1 ~er:\l , ~a ~ 'tlpr a~
faţa de scC\iune este nct~dă, de culoare roşIe - ~?lIgestlC p etllWI (~l.ll.\
pulmonară sau plămîn cardiac)
 I

- P1.11l1În C;;1/11Hic, de ~ SPl!ct llHlfl11 0 ra t, IlU c rc pit ă la palpare ; pc

,~qiun ~, cu "oJle de cu l ()~re Închis:!, un eori ruginii, indurate - Îndm'a ţie
- PI ăm l nul nu crc pi tă la palpare; pc su prafa\a de seqiune apare
}(l .~ ic Jiill br/lnă,
ca o m asă oll1ogen ă, C0111pac tă, u sca ră, a\b5.-ce n l1şi e, f ri ab i\ă 1 adercntă d~
parenchimul pulmonar - plleum on ie cazeoasii.
M il..' roscopic, În .l(,lrfi de ') [:1 Z~, se.' ubsc~v:\ şi o dcz a.;o Jr.a rc a \ c~ ul u l ,:,i cOl1j un ~[iv,
1,~'/ IUil
. l..· • • • I ~' ' .'p ,. '",
l..·.,z
, l 1,· , t:\ 1::\ I>rdun ..D iri'i "1 pomc t.:up r~l d• L.' lobu l Ill fl.' rl o r , m :lq~lllc.1 Lezi un e" i nte resează pl ămÎnul fie În t r-un sc~mcnt , fie: intr-un teritoriu m ,H
Î ntins. a l unui lo b şi, cxc~l?ţjon;'\l . În totali tatea sa. P leura este Îng 1 tă, acopcri\;\ ro a
•• , Y
jlfhll'fio.lrii S:l U virfld pJ.ll11ÎnuJui , • I
un eO ri d e l1:,cmbranc cazclf icatc. l n ra po rt cu st.\Ji ul eyolutiv, terito riul poato.: a\'Cl
- PI?il1lîJli de cul".ul' roZ.1 S~ lI violacce, lIJlco ri Cll sufll z iulli saJl - un asp ect f ll1 gm nub,r, d e cu loare galbc n5-ccnu~ic s.\u' 'l;5\bu ic-mat5., fr iabil , care ~c \,,
guiJll' 'lIhl' /cur;!ll', cu l'asi., [ci.l\'1 a l11l)fC IJ[~i ·coasrc.' or .. ş i a degc ll.J\ui la r:H.lc C li c u~j (ul (cazL'J, m ("DUHit,, ;t); Sau un aspec t pu rifo rm , sc mifl uid , un e!,)ri cu ZOne
de ra l'llOlirc ş i c.\ v i t5 ţÎ d e diferite mărimi (excav(u Îllcip ie nt ). La proba docim;nicl ,
p . !lJlar~ ş i CII dil1l iJl IJ:lrc'l ., a ll /lj)sa compl eta a crepltapdor; la sc q [O n :l r ~, f rag m c ntcl c de pl5.mîn ca d la f lInuul vas ului Cu a p ă ,
'c sClIrge sp0l1[a Jl II e/lI eI ahllJl elcllr roz, ac rar, spumos edem ._ \
De con sis tc nţ.ă crescută ~i de aspec t pe'triţ
/', III/OI.'. fr , ICII/,

I J,.,) I/ nLlt :~ "h',l lllr .. rh~l"l :Î v îrful pJ :l I1lÎn.ilor pn'/inr:\ Irz ill n i d e (:IIJfi" f' I1'~
~I P I ă n1 1n ClI 11 11 lui) 1"'~li \ . d~ ,1 Sp .·l.. t o\\l\(1110Ln \"'II..: ... \.1\ 1'.\1.\\.,
, ,
\ 1, 111. .•• II I ., ...• . .., ". .".,
.'. . .
" .. " , " ,. l ,1r ..: I )I H (k' l(o-' ntllna l.' d• l' I1H1 1 , Jlll lmun,\ . J': S l, e lllJ / " l
l'
~lJrOIl;tn:1n:'i.. 111 IIh:, 1I'd II I.: ~h.. lIl c
II. III.
I,i/.I
li ,. \1
.',
mlu,doi,
_./.'" l'·fU l l ' dI'J l ill'
111 ,, 11 ,' 1< 11'111 ,1
.I.. d/ ..'
, •• ,nÎI...l"
~/
.lIlTlI:lo..:ll'roz;,\
~' ''U II/ I..' l' , ~cc ,ill nc ,d . H. ori\:l \: tl ll ll ll:\rii IHh.ll1 \i\l\l' dt il \'.l\\ '/.I\i l..' n)~it.!, t.!'H \ ~'C I
ga IIJL, n ă, pc UI1 ro nd de c\l lo,It e ro)ic-În, hi ,.I: la presiune :1\, .\1 cl,' pu i
/ '/.111 1111 dc' "d" .IIc· r" lic. "I.blic la pa /par", cu crcpi[;] \i i d illl i- pu rul en t!.! - !JfuuI1op}/CIIIJJ(o}l/l' J"Clh/4'/lJll I ra
'" , /Il';
, . \L' ' \ tlrgl ' lIll _'l lI gL' r()~lI, SPUI11 0S, al.! r a r - cOJ/y,eslu'
1.1 'H: l -til .l ll;lr\..·
{' .'jJI 'lLIII Jt ' ) ,I(' II"i..'tl.
De con sist cll\ :i c reSC \lt:! ~ i d e: cul oa r, al\,icio:ls3
! 1l1 ' IIh"
I l'
l I~
III1IC , ' ;'I L' g,hql.' 1/1 illill .JL',qjj :ll': UI l', În faza dl' prc h cpa [i z:l~ic a Plll'U -
- ZO Il ~ dc cul ll:lrc :l ll,-ce tl \lş i c pe " lpr:, Î:lţ:l de sCCţll\ne, CII :I"PC,-
I'/.i,n ;" (U ,r"!,,,.q ii t1illliJlu.lIe la p,tlpmr, d ur, f ri :. hil (aspec t lui p nc\llllOn iil ur, de cll tl s i s l el1 \ ă dur ă, de dinl clbi uni va riabile, cu limi .e
,1, (i, /.1 ,,·qi,Ij).IJ,· 1111 '.: ,,·tl rg.: lic hid (S'lll se sc urge" ,',111[1(;1 1<;
II ); ,,\re: se pi erd III pan:l1L'hi mu l 11\1 lm" ll.1r tlill 'llIr; utlcuri prc/ im:\ ll\I,C
i"lIr" 'lll,:i) . i.lr SUpr.l{.I\<l ,1.: >cq illll e , sre u sca tă, roşi e-Î n c hi să ş i , pri v il ă elc Jl ec r,'ză ~ i cav il ~q i _.- 11/1I1""r" /Ii'""h" ""1"",/1,, ,</ illlill, .' li u-/JlIl ..
lIIo llică .
;" 1 .11 " .1 1':' UI, .hPed :,1.11111 /.11' dawrir:'î prezlcnrei do puril o r de .fihrin :l
~. IIJc·n .,- ,.,>i. t1i ,.1 din .1I':.:,, /e )i hroll h ii care se rad u şor cu cupIli1
/" 1'...11 ...•. 11' . ) ().,),' (;r:h /iu II .11 pneu lllon iei Illba re) .
I' LĂlI lÎ N M I CŞ() l tA ' 1
1., pnd,.1 dl.killl ,l ;- il'i, Ira " lIh'llleJl' de pl :i mÎn cad b fun d ul V:lsu i ll i CII :1pă,
PI 'I/LI ' bl.l'r.t!.i, L- t. Itl l..' ;lIJ pil~'dur î" i' OI1;l .tfl·(r:nă, t'~tl.' :1COpl·r Ît J. de d l'()O'I_i l L' (l.\LJclu\ I. X \ \ 1
," rlllu.l ll.:.
De con s i s l<:nţ?i l1lo:t1c
De rOll sislc nl'~ cr escul.i ŞI dc cul oare cenu ş ie Pl31l1În p.1lid , a ncml e, cu bule lL: C1,Ji·i/.C \ll ~I 1l1l1C (O.lrle 1'1 '
sa lI g:t l" clI~-c mll şi t: ment a te de a nI r :lcoză - ('))/ji %c IJI i/lroji (:,.:ni 1) .

I
_. Pl.l l1lill (ri.1hil. , ' U crcp ir:1riilc 'l bo lite, cu supra fa \a cle SCq lllll C De con s i s t c n~5 cr csCl1l ~
'\ Ilu.) ie. f.lr.l .I SpCcr gr:1nltl:tr, ll.)o r UJlH: dă; prin r:l eJere St: o bţin c pc C U\~t
II C.llllir.HC dc lichid ru lblllT, vÎ~cos, purul ell[ hcpatizn{ic Ce ltlt " l e PI :lmÎn [ra nSfll rm .H Il1tr-lI n I> llll dur , \c\c ros, de ( u\ 'l.ne 1'0'/1-
('1:1 diul / I / .1 1 pneulllolliei lobare). paEI sau Cl: nu ş i e - :1lhi c i (]:l s~, neted , U,C'l l I'l' , ul'r:1 I.I\ .l tie S"qiIlIIC; 1.1
Jll.l l1l Îllu l nu Cl'epid la pa lp are; la seqi o Jl a rc se sc ur gc UJl li ch id proba du c illl 'l i' iei c:1 d e 111 lll l.l li\.\ CC 1.1 fUl ldul \'.Isul ui CII :1 I' J - /'11' I
.1J,u lldctll. Iltllllt re, purulellt. cu g ra Jl ub \ii ga lbene; pe supr a fa \:l ex rc rn J /J{ol/iL' Il //)I! ,iji/itiel! Ctlll.~cl/il," ,i (r:n~) .
~ ; dt: ,cq illll e t:S[e OIll0c:el1. 1':1.-;] nodu li , d e c ul o are ga lben ă -ce nu şi e, cu Se hă~('ŞH: 1.\ f:l t ~ .1\1 1.1 IHHI - n;) \( U l U I m Ori, C \I \'" I\lI :l rl,.'~p lI'.\\ ,
." 'pc'CI IHire l ll~. sPlll1gim (t'lpirc purtd c mă a p a rcil chilllului) , fri a hil /:1 , llle,
. eu nel' .{
/I/e,illll e . /'I'jld/I%tlli c ,1:, tI/I('))li. - PI ă ll1 l n . de clllo.1re c~ r Jt11 i i'ic-;1 1 \ >.\'U l .\\1"11 e ;tlll1 \il
._ ';
pc sl'qillt\ c e, lc t1 sc,ll " HI 'e . '>lll l ~~C UI I li, lli d 'C rl1\ . I'ulill .11>1111<1,1\ 1. 1.1 ,1
E ~ (l' II L'ump l il.;l{Îl: .1 j>lh' lJllldJlI l: J.
hule dc aer - IIlc /ccld/. I C " 1}1I 1. <I .
J / 4·
 t..

Le z iun e;) eS I C dctcfmin :l.li'i. dc ob'ilrU:lrt'a !'ia u comprimarea bronhiilor mari sau
de! prcze llta de :lcr 'i:1 U li chid e )11 e;l v it;1{ C;l plcurală. HcmÎtoracclc. respectiv este
fl'rr:tc pr. i:u 1.\ p{' rc lit il' se (O ll s t,n;1 l11 .nÎt ;lI c.
I
I
de ţesut fibros care pornesC" de la cap,ula limfoganglionului mult 1n o al'
cu cazcul1I 1n ochiuril e reţelei fibroa sc ' calcifiat dur s· :. I
.. ' •
c~lc
.
. 1'-"
IIl COIlJ 1 'at . 1 ,
\. ,.
.
u C o capsu 1il.
. .. ' ..'
'" groasa... COIlJUIlCtl
I
St.: t;ţIl.!.Il C ('s,te ;l UleiOS, crctos, datonta ucpuncrll dc calcIU uneori cu r 'stu' .1
~r
. CIq\1C a scq\onarc, l;lr pe
. . vă sidefie'' mificat CIIC 1, rI \uC 'c:\1.l;um
\' a, .uneon
,
\'
.

' 'f ' ' J " 1 I I ... I\'~ C ŞI ua)e ·

Cli l.c o soase ') peri cnee carc
. I A ,- ... patrun 111 masa C~\'lcoa"ă ,,'1 scl 'roz't"
~ .~ ui cxcaVtlt (
__ PI :l I11ÎIl I1 CICd, dc cul(l;l1'C ;llh:l sau alhă -ccl1uşie, de (o l1 sisl,cl1\a /lYIlIlar" ,
.. •••• ' •• '1

pUllm unuraca la rindul 1.11 alte două aspecte' a) Pl'c r \ ' 1" .1 ,
C CaVCll i a
\ '
f :"'.... . . .. " . . '1 . l c. c 0\.: ')\1 Ul;\n\3.
ri L.lIului, ,'u t'rcl'il;qiik ,11111Iil': îll l(llalilal ':; la seq iol1an: se scuq;e PU\III .ua PC! Cţl p~~prlt, cu margll1l c ncrq;ubtc, anr ractuua.sc, cu mici ~rnnu l a \li c;l/ci fi cat·
sÎl1g~ l1eacr;lt, fă r :! s pul11ă - pic/lili/l /e/tl/. galbe ne-cenuş\I (se _ denoltă
. I pc un afect ' nCÎncal>sulat)'
. ~ , Il) picr,\ cre ' d C s tlu1. s" , ' cu
t anţa ,
~111 pc~ctc propnu ~n~\I ffiU t sau ln:u PII\in fibros, cu' resturi de C:l.LCUrn pc rap. lui
Se ÎI1lÎ l nqlt.' 1:1 1l0 1l - I1 ;1SClItu l mort, C.Ul' nu :'1 respirnt . mtcma (se dezvolta pe UII afect IOcapsu\.n) .
L:l prn h .l cl tlcill1:lzÎl'i, :1 lllbii pli'imÎni e HI 1:1 fundul v aslliui e li :1P;\., TII c:l:J,ul
Ul1l1i Ihl\l - I1 :i ~( lIl .1 ~ fi '\ i :1I C1I'l' IIlI a I" l·s pir.lI , d.l)" 1.1 C:\I"(' ci rc lIL"ia a Îll n' pul, plămîn III , - - Nudul bine circumscris, diametrul de 2- 6-8 CIlI comtilllit
( U
l'Slt. pliu dt' sÎn gt.' rll ~ lI - Îlldli." i.tr 1;1 S(."q iOIl :Hl' :lp.lI L' muh sînge Il c;\c r;1L dln~l:-u, lllasă cazcoayă g~lbui~, vde cO~lsistcn\~, va~iabi lă, În~olliurat la
pCl Ilene de o capsula conJunctlva, sub\lre, albiCIoasa - tl/verel/LolII,
LEZIUNI DE FOltMĂ NODUL ARĂ
Uneori arc u~ ~ontur policielic (tuberculom l1IultinoJular), fiind cunsti,ui! din
([abe l III LA IV)
noduli c Oll b loll1 c r:lţt, J:lr masa de ca"l.cum cste străbătllt:l de benzi sub~iri, fibroasc
Nodllli lInici (uncori multipli) (tlrme ale capsulelor fibroase alc nodtllilor) ,
_ [oorma\iune noJulară de mărim\! variabilă, de co n si~ten\ă dură,
_ 2'1n:1 ro.5ie-brun:1, hom!J;ll?l, poli go nală, ele consi s tcnţ?l crescută, uneori eL1stică, proeminÎnd sub pleura viscerală îngroşată; pc SCC\lune
C:1re IlU cre pir ă la 1';llp;lr!! ş i corcs l'l1n<l.: pe supr;lf;l\;1 clc scq iune ullci \!ste uscată, opacă, albă-cenuşie - gOlilii si)i/ilietl ()'Idei .
7 (lllC trilln~ hillL1rc ele m ăr im c v;lri;lbi I ă, roşie-brună, ClI b;lza la peri-
Se va race examenul hiswpawl ogic,
fcr ic 5i vîrful spre ilil - iII /cirC I r()ş tt.
Se vo r cerceta inÎI1l:l, vase le pulmonare, IC7. ÎlIllile de tromboză. _ Fonna\iunc l)oclubră de co nsistcll\ă l\1o;llc , formată dintr-n
-
magmă cu aspect lllucoid, gălbui, asemanator gUInCt arabicc - gO/ll.(
v v

- Zona albiciuasă, muale, cu forma infarctului roşu infarct

sifil iti că ra/lloli/(i,
p_<mdoalb , _ Noduli unici sau multipli, ccnuşii,roşiatici sau cenuşii-bruni, de
Estr rezu lt,,"1 inrec tăr i i infarcte lur r oş ii , ca re se l':tmolesc ŞI s uferă o topire COIlSiSlell\ă dură, cu periferia ncrcgulată şi , ull cu ri , cu miu , focare Il\!-
pur'.llent~ .
eroticc, de culoare galbenă-mată - lilllfog rc1llHlol/lt' toză /ludt gllă (bl '11a
1

_ I,'Orll1 ;l \iull.e de m~rimc variahil~, cu un cO llţinut purulent lllai Ilodgkill) ,

~llu ll ." tll 111;11 !'U\llI dCIl ~, de t'U IOL1\ie dikrită dllpă na tura lllierobullli , Se ]'ua le prezenta şi sub forma ~ranulaţiilor miliare )i S'.lbmiliare şi a,tull,i d,,~
IIl t'OlllIlL1 tă dc ,1 10 11:; de hil,cremie, hinc deliinitată de I'arcil chilllui elil1 nosticul direrenţial Ctl tuberculoza se, fa~e his,to patologic, Cucx"tă, de OblCl'l, <u hm[lI -
lUI' ca r.: esre t'llnd': l1 s;ll - ,dJCCS lICCV,tCl /cll, granulOlllalOz a malignă a limfo~angltolulor lulan,
_ hll'lll,l\iuile l1udulară de m ă rim e;l ul1ui boh de mei, sîmbure dc de LlI -
FOn1la\iUI1C noc\ulară dc mărime vari:rbi lă, ÎIlC:rP~lll :It,\,
_
disl'lIw
(irc,l ~ă , au llu că, CII ('UlltUI' IlCl'c gulat, pe seqillnc impreci s delimitată, luare albă-gălbuie-paliJă, de consisten\ă Jură, cu bell7.i albi cioasc
de cu l o;~rc (l' l1l1 ,~ ic, cu contur u şor gă lhui (Început de cazcificare) - ÎIl vîrtcjuri pe scqiullc - fibrom,
d/ec i pnll/ilr /1I/J()'(lI l o.<. inferior şi mijlociu, endobronşic 5,lU
Este localizat frecvent la nivelul lobului
, . E ste .s! tuat subpleural, c u predominan, ă În plămÎnll1 drept, Limfoganglionii intra parcnchimatos,
htl a rl , S~ te "ţl sînt va riabil mări,i , cu granu!a ,ii l1albene-cenuşii şi zOne de cazeificare, _ Formaţiunc noc1ulară cu supraf ala l:eret;ubtă, În~ol1jurată da IIl
CO!lS tllUIIH.I ".mfad~nojJn/ia IItb erwlonsii su /eli/ii (p, 209), Sînt uniţi cu afectlll primar
pfln tr~n e ufl. alblcloase furmatc din granula,ii tuberculoase miliare de-a lungul ca!lsulă fibroasă translucidă,
l' , l d
de consistenţ~ IC,rmă; pc
tilaglllos de
scq lunc c1sbt: lob: -
culoarc a astflUe ,
ţe,utului penbr?nhuvascular, cun stituind lim/al/gitn /r,bermloastl , Uneori, este mai , 'v
COli drol1l
mare. ~feetld prtmar, alteuri, lill1fo~an g lionul satelit, Afectul primar, limfoadcnopatia lata,v, COllstltUlta C.1Il IIlSU l! _C ,esut
' car ' Ib' '
lranslucidc separate de ben z.I cOl1Juncti ve a ICloasc - v' "
s~r.cl ll a ŞI Ilmfan pta tube rculua să, conSlituie complexrtl primar wbcrcrdos_ A/reuri , v lb' ,- v , aSI,ect slalllllOS, Llllll -
pnlllnr poa te Îmbrilca aspecte ll'~ate d e diferitele sa le stadii evollltivc: cazeificat. _ Fonn:i\iullc noelulara mare, a I C,lOa~'1, cu , < I 11ai l)lI\ill
, v' v. ', \ hd ·ua 111.11 I11U t S;lU 1 ,
r:lJbc ll -Cl' llllŞÎu, d e lilllil.\l de ~ t.'~ lIlLiI plllll11111 :U din jur printr - lin str:H SC Il1 1tr ,1I1 Sp:1rc nt , pactă, conSistenta, slt,uata l~l l:Cglll •IlC
, ' . ' ' .v I enul brunhiilor prin ,
In . ca re se por obse r va, uneori, ~ranuLI\ii tllbereulo,,-s" izolate; Î/1Ct1ţlSulal, bine deli , delimitată de parellehullul JlIl Jur, care PICZlI1ta Ulll
mlta·t d e o. ~a I'S \lI ă conjunct iv ă fibro -scleroasil sidefie (scleroza de Închistare), cu
centr ul cazelfleat, sclerozat sau calcifiat , alb-crelOs; scleroza/, dur, brăzdat de benzi 317
...
'

316
 cip,lle (kforlll ,lI, Cll perete le I n groş,lr , cl lIr , albicios, Cli mll coasa ncreg u-
1.1l.1. jll ,~rOş;H:l ~ fllIJ/Odf(' IlId .\; ·vil J/ot!o({sii JleeXCaVCl I ă. 1 ÎI~ fo?rmă de trifoi, Ce ntrale un eo ri de un lu me n bronşic (dovada
Se V;l f:lC~ eX :ll1lenu l hislopafo logic. . ~'"
I
l gafll bronh n!;c nc a infeq ic i tubcrculoasc) od l' . . '.' pru pa-
'l c eSt f - ~ n It I acmoş l ; Intre toale
',1 c . ,oll~l a ~lU/l1l se, gasesc Zo ne de pla mÎn norm al S,l\1 'LOne hipercmialc
" v -

-- J.'OJ"lIl,I\ illne Illlc!u lar:! IIl :! re, co n s i s re nră,- alh :i, ca re cuprinde po r- le et11 :!\l ate --- 'Y0 l1 70 PlJ ClIlIl o m e cazcOt1să. '
\iunca infcrio,lrii a tLlheei , bron hii le prim iriv e ş i prin cipale ş i p a n:nchi -
Illul pullllon.lr, unde prL'l inr:j limire new; limircle tum o rii se pierd La n ive lul h ilului Se
~1 5 mÎn l~~ es.(c mOl.lc.' ra.t mări t , de
observăcon';stcn
uneori I~mfa(h_:' no.p:\tia tubcrculoasă
\". 1 1
call.:ific"'L%..
• •1
rrcprar in nll'd iasrin, dup:i l:e acca~ [ a a in va da t <.!so fa gul , nervii , v:!sd c 1I1 g r~şa ( a- .Ş I opaclflata,
" . -
acoperită ~", Iilega a" I ~r p eura Cste in unele locuri
d e depoz ile de hhnnă sau cu zonc dc scl"ro" -'
.)i lilllf",t:,111!~lillJlii lll t' di,l.\ rin,l li ~ 1IiIIIO .lr,· I lIeI .,ivr'i iIIedÎas tÎno-p rtlillOl1dră. (p a lllpl clIrtta uscată). • ..

St.: \'.1 L1CC C S;1m~l1l1l hisropato logil..:

..
pe nr ru prţc l za l'ca origini i bronşicc sa u . -- N um eroase g ra nul aţii InI CI, ce nU )II , Împrăştiatc fă ră niCI o
I Il l't l j .b l il1,l Il',
, () r(~lI1e, ,c:!rc se văd proem illÎ I~J prin . tr an'parc np plcurei; pe scqtunc,
- J-, ' J"ln ,qil lJ1L' ""I I"I,lJ','i dc' nd,',lre a lb.l.-~· " I..ll:i , lu ci",ls:;, LlI ,1' peL'- pal c n:hllll,U~ pulmll na r esr: 1n:!1 de ns ~I p rc~~ r.1[ În rotalitatea sa cu f; r:l-
' t,j " ti t" , de' PC)tc, lll' ", n, i, tL: n \:\ fermă. cu zo ne de nccroză ş i l, eJl w r.l gii, l1UI~ \." ml n ,. ~~tl(: l c . de m.Hltllea tttHtI b"b . le mei. (f;ranul.l\ii ,nil Ire) ,
. t, c·, ' I· il.l\i " ' L:U c/Oc/"" il"'. I{( "piulc cu II s Uh ,·[ .1n~.i lllucll i dă, cn:tn'l.1s.i , .1 11C ~C 111 .1 1 II ltlt, VI/.lbtl c (U Ittp.1 (h~-.'"1l11.1(1t "Uhmtl IMC), L'el\ll ~, ii, "p .,line ,
l ,undt'III .1 _'4 '. ife(,III. ~Cnlltra)) ~ p, lrC Jl l ~ ~~111 h~11hCIll: Ll:IHI ~ II , In .\11o..' , ( irLlInl\( ri~~ , Ih:. prlh:n" i~ nt..:
lupriJl\.I\· ,i pl'll.lp c 1,ll lllh ., IU
•
e hi.:1r IJlU'l';; p ~\r c l ll.: hillllll pu lmoll ,îr. sa u u şo r , prO: t11 II\ <.! tUC, ad t: rcnte .k p,lIL:l1c1tin,ul din jur, ClIC ,Irc Il '1)1,,-
r :l ţl C ro Ş I<U I C .1 - IfIIJc,.clI III âi l/1il;",.., (h r,1nttlic).

l\i odt di Iltu llipli . yor ri Lcn: C(;\lc )i . (t.:ld ,ti l.C Oly,.lIl C (mcllill h \ pcritonnl, ri(,u , .. plin.l., j ,\' lHru
I C~I U.1l1 ru h c rndll .1Sc).
s,llc l" .\ (1' . ) I (.) .
1.;1 Illvel u l hdullii plIllIHIIl :l r ~c "l'w r v j limf.ldl'lhlp.\lI.\ lubl' \" h,,\'i~'
1 ,,,n1.1(ill ,, i II d" I. I"· tlltCI , I;:îlbui, co nslituiLe d in purO I, În('ol lj u-
I,!I .· ti.· " / I' tI ,1 lti pl';·' ·llli.tl.l - .1I'e, '(' j,(' IIic/ltig L'II( ' . - l'urln;l\ iul1i n"dul.m: ine h .1Ic. ,tlhi l·i••. "c, di ,cl1lin.ll1: l.1 ItHln 't,l.nc
pc supr a !:1\:t de ,cq iu ne .1 p l ătllÎllullli , d,,, ,, t il ~ ptllP'\h,\rii p,' rillr l n~i(c
1·11rt11.qillni tll"llIl. ll c d L: clln>iSlcnl~ crcsCU lJ, d e m:lr lll1c' :1 unor sa u intra nHI"ll:lSe a [Ull\ll t ii pr imi Livt: hil.lt ~ In p.1t'cn chilllul PUlt ' ,' lIl.H
Ilt"dl c' , le' Il1 ci 111t1.1 I.t '·l·.t ,1 IIIIL'i ,dlJnL' , Îlll p rJ) ti;ll C ncrL'g lJl.tt , IHI I"l din jurul \' rtl llh illlelllr Il'rI11 il laic - 1IIiI IOd"" I))'Ollho/,ulli/IJll tl Tei ci IiI'
rL·lid,lIc. difu zc S.lIl tlCI litlliutc pC suprafap de seq iul1 c ,1 p EltllÎ nulu i, /l or/" l" 1',
,L' L·u l" .l rc ' ·,lri ,lI:) . rll, i;lIid - l·ild.l l·ee pin :) h' galbenă-cel1u~ie, I'CI11r;lle Se V~ 1",, ((.' t~amcnlll hi \ lOp a lOll 1hic.
,I n cllfl dt: ,J hrtltlhi"l.t , ' :tr,' 1.1 ,. i <i ,lp:lr.1 , p ri Jl presiun e În l rc 2 dC~~L' rc,
"II , i , ll lf1t1ri pu r lllc,tlt c /'l'IJ ill'(lI'III ' IIlII Olli( (pncllllHl ni c t1l1 d u 1.1 r:i 'tI - I:Ortn;l \i li ni nlld lil.lre ,ft'ricc, ,11I ,iei",I ,t: ~i Ultl , i' lt: tll t:, Iti t'l/ mar
, ",',11\: di ,cmin .lIc) . va ri a bil , IlrllC lnin ind ~ li h plL:u ra vi,cn,1/;]; I'C ,t:q ilille .'!l1l rllt \~lll' ',111
"În rOZe lJ " , a lhi cio:lse, ÎII ~l: lle r -1 1 bine tle l itlliL.lt~ , tit: dll c r ~c 111.11'''''1 ~
1-'1.1111 illll I hl tHI I IU I 1l1l"U II 1" lIj~· .1fI..' lIll :t Spl.'t:l p l's r rÎ{ (lll .lr IllO rar) d .HtlriLl prL'i'L' II ~ l' i
'"l1t dt.UIl' .\ i' IHh' lu r ~Il' pl.lmÎIl IIllrllla l şi .\ 3 tipuri de Il'Z ÎlIlli: a) fO Clrl' hrOllhoplI L' lI -
und e mici cit li n ha h ti t: ml: i, .d tde I ii li !lud ',1U nl.11 m,lrl - , Iurc,
/I}IIIlÎd' ÎI! Ilif\TÎll' s l.hlii dl' \. ·\'u lll\Îl:; b) L UIlI.'d..: ~lt..: h~C (;l Z i L'J de cO l t)r.l~ic ilI:1i Înt.:llis:l separa te pri n zo ne de pl :1mÎ n nllrm,1 1 - c. /l .C!! /' III C!" il<tIi C,
;- Î lJ\l,lI\.' iti IlIrlll f,II,:. ll"l'llIr hrl )ll hullIh'lIIlHIIIÎl'l'; \,., ) :"t )lh: 1I1.1i p.l lidl', m.l i plIrp,l Sl\ de
1..' lIil l/ l'llI . 1,1 prllkl d'Jd lJ1.1/ll, j , JLIg llll' 1l1l' IO .Hll' mi.,:i dill .h: l'!lol~ rq~iuJli L.hl 1.1 fUlldu l
Noduli i pOl prC/.l'1ll.1 lIll .l!\ PC(( pL' \ lri~ , cI ,UO.-I!'l k- , iul\ilur dc Ih.:trU /:1, )1 IH: tnO
\·.hll Jui .1p:i. E;,IL'
( li Ih'Ll'~.l r l· .\.1Il1l' I1UI hi !lo lup .ll U:Ot~ i( p l' lllrll di ag l1o.:. lÎeuJ dif""'l: lI ~ i ,l l . . - IJ 1III II'·lI 1I,"
r'\l:i l l' , Ult l 'OI'l. ) nll'l.l s t.l ~c l c ~ '~lIl l:cprCZ{' II~.\. ll' PIII!tl . n l' "JIlLCrlJ .,.. "ILI,I
.. ~" . 1\'
tlr,ll.l
. Ci
,..: LI III'IJnIIIJp lh•.' UIlHl/li ,l e.l Zl,:O,1S;l. sub for m:l dl: COrdU31ll' ci lllldiltc, :l l bI CIlJ.1 SC , 11I t; l'lll.\lC dl1l IOl: 111 lll~, mUI~d '~' I'~ m ,
f o rmlllO, o rqC:l. lvlcr.\sr,\i'l' ll' '
pro"ln l 1,
t: 1.l e' \1l .LI!.:
,., m, . I
lllllrl' llll'l'Ill~ I tlf' !l \ lCIl\.! ,

- I:."·tll.l\i",,i ""lllu!.t'-L: , d u rL: 1" p.tlp al'l:, pc ,eq llll lt: d e l'l il ll :1rl' l l'~l j ( lIbrl'.
('c' II" ,iL:, "p.t/iJl L:, ,c "titr.lmp,trl' llle ( Io .iun i l'l:ce tltL:) ,: llt g:t/I lt:tle-n: tl lt )ii,
" p.ll·t: (l1 cc ro / .1 d c c"/L: iri,·.tlL:), tit: diferit.c Il1 J r illl i ~ i as pCI 'lc: d e 11l 0\ ri tll L:; 1 I. I'.i'. t llN I 1)1:. H ll \~ I {\ \'1"/«' 111 \1\ \ ~ ,\tl l ' III S' 1tt'.\
Utllii /1111) tic l ÎJl Cp:i !>. lt, ,~ r; l l , izol::t re, p roemi ne nre, de fo rmă n e n:g ula ră (l ,d,,' lul I \ I \')
, i c'l l li,Jlil c difu / l' .. I II/J('IC I/li; n i un dia m e tru d e 0,5 --.\ cm , rUlltl ll lt
'.ltI ov.d .lrc. i' ll ldLc , l ' lI l'Oll l u r U ~ll r ner eg ulat, a d e rcnte de p a re nc him , - Va.ic ule lI1 :1 ri , p linc Cli ;IL: I, Cli Jlct L' te lL: f'I.lrl L: , "hli'L: )1
Cit limite di ' li IIClL:, u",l)ri l ' lI pi er deri d e , ub "a n\ ă -- l/oc/uLi .\impli; f1are nr --- t'll/ li zl'liI IJII I(l I.
pr,'c"li" t: lHe , c u L'("lIl1r l1(l li e ic li c, tie as pec tul UIlL:i mure (mllrifo rmi ) sa li Prin I'lI(W I C.\ Vl'i' it.: lIl ellll "Il' prtJdul'l' 111\ 1'I\l'UlHdlur.I \.

., I t)" l
.)
 ..
h'nl1,l\illllC chiHicii, pli,,:! n i :lL' r, lilllilată de o capsul.l COII - /\ ... p<:( 1111 IH · .. c-~td a l ;11 m . lr:~il1ihll <",. <I.1tOr(·1;II' l(,' /l'l1 . 1 ' .
Îl/lln;' ",l - (/li.\! tlCrillJ / . !lIl'1l1 hl' ,IIIt ' 1 luhn n dl " l'lIt' l'O""' lilUi l \ l' . J' II ' \ f' 1 ;\ pl'rlr t · n •1 t'~Vt'flhl
.1
\\1(,' ' j'l'l'ir,·
_ _ \ 'o i,',"e ,llbe-s lr,l lll"iLIl,lrL', plille C II lic: hid clar, C II ca r.IClere ase-
o
·'.It '
1
-1
, 11';\).1 1\1 1,1
'1
1
\.
'"
l·. II t.!tI 1 I Il' dUI\.'
. 11'1"'
• \1 \ \.,,'. 1 . l
,1 ,•.
\ III ..\ \ ... U\ (, \. r!'"r.Ulll
J"
11IOI",· "hru l c '
I
.
l:
L J
U)l·rC\IOli . ( .• 1\\'11\1
l ' .. , plllii II ' 11Ih· rllIl ll .I,H\ 'IH ' ' 1'" 0 - OIlIUlll' lIY\' (nll\ ,I\ I\l
III,l l1,l l11,II L' lo ilillilor dc "i"LicerL'llz:1, 1., lli vc Ili1 IlICllillgcllli (p. 2(2) 1'1
' 1 . It I ll!
.. 1
.! \ 1 "
1
III 111l'\ I
' . I II I ! 1\'
hlll ~' Jt. It """ 1'1'I11. · .. U III
1
d,'
I
-\ 'f
1\'\ I.\,\n·.
1
,llIlllfl
.
' \1
cisl ,;Ct ' fel Ji';"i. 1
n '!;lI,tlv 1
~ !I 111111t ' 1I111 l ,lIl'
. 11 .1"'1J',
".!l'Il/l ilHI"
11 - ~ lI I
2- 11111111
' \llIor'
11111..1 pungi ItIIU,,,I,.
111., 11II' 1 11111 .111 III III 1 ' . Po etl'I l , .\llt' \ .I '1\111\1 l 111' \"11'
- hlrllla\i'"IL' ehislic;î de ' III ăril1le v,lri a bil ă , de 1., II IIU că pînă la 1 tlL' ~' 1/111 -Î III ' L ,- )1 .:'1 LIJI
III ". I I I "'t:"t , li
1 l
1
'
1I . I ~k l
\ . , • • " l t
III 1111\' 1'I0nl
'"I Lip d.: ,Idull , cu II1.1I'gilli regu lal e, cu peretele neted, lu cios, ClI UII t Ll 'l l \.'
1 1
\ 1l\I' lIIit ". 1 dill'fl'lIlil'll l ' 1"
...
l .1 " 1 " \;
II L Il·.l;.; ,. llI g llIli
1 ~I ti,
\ 111 , \ tllkll.lllJ.h, I l
dil.lI .l\iill' broll' l ' 1
',.,.
l. \\.1 11 .\ :.:..\ll~'I·IH),\~1
1' .
cO I1\inur' lichid clar, Ir.1I1 Sparelll, ca "apa de stî n că", Cll nUllleroase ve:t.i- . I 1 )l'I" ·I' • • \ ,I\.ll.tI "
I 1, · Il. l l . ,1· \1. 11 111 ". dur , 1 III . I li
1.1\ .1 IlItl' rl1 ,î III'ln!.1 1\ l. 1/'t1 11111: 1 1...1\ l· rJW nl .li \llll. '. 1.
cui,' , ',11''' Illlhr,lc.1, '"1,'"ri, a,'p,:cI,,, dL' ,~r,1I1u la\ii mi ci, albe (nisip hidali c),
,'11 Il 1L'1ll h 1',111 ,1 chi.'lllilii r"nn :'\;l dil1lr-o p,llur:l eX le rn ă, perfect IIcLedii,
l.:p d,lI,l, 'lIlhiq~, '~I'll,l .,:t, , db,I- I,lp ll) , "~, op,\ l esce lltă, cla s li că, care are 'l lllH ,d ,q,1
'. 1.1."
1!llt'III .1
L'"I1l1,. ,".1
\,,',, 1..:
,""i,
Ih..: r~~lIl.ll;1.
iOd ':;
'.1\1 II I rl ~ 1I1ri tit- l.I/\'\l 11\

IL'IIdill\,1 ,IL' ,\ 'L' r,l'lIci (,u li nd,I), ~ i o pălură intern ă roa rte sub\irc, ", ,111,111, I'Hluklll ~.J Ill , I "L' Ill' n " / .Hl'

'':111 ilr,lll'p,\ n':11 1:\ (l11ellll>r,1I1,\ g.: rl\1ill ,lliv:i); chi stul eSle se parat de pMen -
I " ~t \
chilllld jlullIIollar printr-o zO Ilă dell să lI eae r a tă - chist hidalic,
1 1 '.1\ II t\1.1 .' '" ' "11 .1 1.1 1,1
1 "' . 1 \" III , 11 .1 I UIIlIIIIl ,\l ut 1\lIIIUd .. '1
\ li 1',I Illllilillllli PUI"'l,.t .lr ')1 ' \ ,1 11111 Il 1'''1 \11111 1'
I . h.t ''! ''h II It! hi' IIII',\\(Ilu"j\
SI.' pual e illfl'([a , li .... ltiJlIJ deVl' nind pllrulent (în acest caz Ji agllosticu l difcrcl1 - "
ti,ll C li ,lbl'l's ui jllllmo ll .lr t'~ l c li Il l'llri dCHUI dc gr·..= u) , sa u se poate t,;alci fia, prczc n -
l.EZIU N J LJE HmM ,\ RETRA CT ATA
Lllld u-s c CI II 111 .15.1 rULUlld.l, c,llcifi :H.1 . Vo r fi cc n.:l'tatc şi ce lela lle orga n e: fical,
rinid1i eLr. (tahelul LXV II )
.. III II }
UWI dcprilll ,\l:l. "' IIu ) il'- II .:,~ri,·i",,,5 , IIli e rcpilă la l'all'ar~
fud"C/d %i( ' /oc, di %d /'/
LEZIUNI DE FORMA ULCE RO-NECROTICĂ
(ra belul LX J \1) III lurlll
c' i ,. . l ' pLil !.!"b,i 1' )1 h.' !,li UI'llllIlt.·I\ Ll' .tlhil !l) ''''L', lIlui k mÎil.l' IH plllllhll\.ll
II ~' Il'"l· .1 11l\.' UJII'ol'l lll\.t ol .... tl 11 ,11 li 11I1IIdiiill11 "1" I .... IU Il' nui" tI~
- Pi~rdL'rc d~ sUhS lall\ :i, de ohicei unică, de m ă rim e variabilă, cu
resl uri purulL'llle de \CSUl Il CCl'Ilza t, cu pCI'I.:rclc neregulat, :t. drellţuit, [01' - 1'l.llIli'li II c: rq;L " ,ql . l'U hlll~ rL'lr.1 L l . lll.' . c..1t: udll l .l \It..: 111:,\1:1.\
Ver / ll l l' ..... llI IIL"l!~ r~ , tlh ~"lrll i c,
111 .11 din parcllchilllUI pullll llll,\r nCL'I'o:t.al ._- abces evaCi /al. ( u I'CI1 , i )1 I",duli duri. de 1"l'In c: ·,i dilllCIl
·; iuni " , 11 I,Ll>il ,' pJ 1( ' J1) /I l J( ' r I} II() /' (t
in k';~ illllik Ill:1Î \·l'ehi. (.\\-il;lLl'.\ t'S ll' ( ur.H.l ŞI pl'n: lcl c scll'rus.
.11~"'d l III
Picrdere de substan\a de ohicei ullică, cu cun tur neregulat, cu un
1,"1" .11 .1 '11.tI illldlt. 1 .l pllll " li /,uibl.'l dl' IlIh .d ,lh' . 11I11 11t1l.· ... I II 1'1.\
1I t.·~ li II q~r i -.tlh.l . . trLli ti~i.tll' ,;, i
(,,"\illut mortificat, 1ll11alc. de culoare ver7.L1ie sa u brun ă, rău IlllrOSI-
III II It I \lT:lIi " , tu d,ltllrll .l tt'I'IUh'lii 11lh'l' ... IlIlt .1.lh' nIIHl'
cit· ('.\Il\II .l~i tii
PL!!' lit.' ,·.l,hll lh ' din . l l' IUI ill "' Plr.!l. \' it!C)dZoI, nt pl ,î. IllÎIIÎI d l'
I1I , d ' l

[o.lre, dclimilaLl dc il hand:; con junctivă albicioasă sa u de \eS Ul CUIO.lll' i' ugltl1t' . d .llll ril ;l Înll ,tI.lri l Pll llwnlllr \',In' .... ll\l\il1 p,itl d l' I i,'f, ".111 ,1 \, l pln, .' \h'
pullllonJr dC\lSi ficat; pc sup ra[a\a cxte rtl ă a pl ăIllÎllului, zo nele cores- 1l \.':~r il..l\).: ':I, illh.d .uii PlulH\I \ i/il\lr tit. l il' r ; Il·/i Ull t·.1 ' 1' illlihll'') !I.' 1., IlIlIllt:ll\l1'1I
d .llllril .i
fiL' I . LI ~ 1l'illil\'l il (1.. : 11It'lod 'iIH u/d. Lti pJ.i.minii dl' l'lI ll1 lrl
Illill l.· k ,L:
PIIl I/.ăto.He gallgn:ne l ,Î I][ dcprÎl1latc )Î de culoare cenu şlc-verZUle
C.11't.· l Ut 1'1 .. 1 .... 1 :1 1
1 '(, lIl1~it' t"ll ti 111I .1I,~ .1 .llbils lrllÎ I'. u lI l..·uri \.tI pil'nk'ri ti t, 'Ub'l.lllţ .\ .llc J' .ll'l' lh: ltilllllhli
,:';{i).'t~, rO/el.
PUlll1\'I' .1I (1 '. 1\' 1" 1I l') 1'. ',1\' prut/lI ' .\ ..I l' i\l 1.., l.\I'l·,1 pullh rtlllr ('.11'1' .... oll\i" hip,id .Il' ~ ili'-lll
- Pierder.: de sUhSLl n\ :i rll lulld ă, cu margillile induralC , 'Oi .\ ·',i,.c '~ l\· ]1 J1Jill ~ ... ii din I .. ill\· '" d l' . lUl . lll.llliu, \I uplililiii "' pilll ,\ . ';o khlilocii d"
tăiate . ·. ll l l.~ Ik 1., 1.\ ~' .,I.I(\i .1 iri prl·lll \ I ,li l·.l l\Llt~1I1111
drcpt, ncdc/'Iipite , cu flllldui aCOpe l'll dc un depozit gălbui di .1I 11.tllh·., 1I11111lÎlurij 1.. ,11'1 ' ]U (\", I ..· .'
gumă \ '~1\ tllIl'llri
s iji/ilică II/arata . ("I I' .:, 1 , I ·,t It.. 1, 11 .1 III ltlhl'1 \·t d o /, t ( \t!IIIIIUblHltlll %.I),

I ) ~· I·re ·, iulli ·,lel.lte , "i~llIelll.tIC , hrull c, dure -- 0('1111'1(' /'1/111.

St va fan' examl'llu l hisLOpalologic. I.ezi llll ca eS le rcz ultatul evacuării conţlllu- !> o ·.f ill/,UO
tului gomei sifiliticl' ramo lire prillLr-o brollhie dc vecinătate.
Pl.l llli,l rcw;lLl.Il, l' U IO lle dl' indur.qit: de furlll~ ~ I c1imcll ,illlli
- Pierdere de substanţă unică sa u multiplă, de dimensiuni vana- v.lriahik [' II LTepil.l\iik' .IIJIllile . m,',\l , dc eUIU,lrl: ccnu ş ie pc seq llllH:
~ilc (putî nd interllsa un cori un loh Întreg), cu margini neregulate, Jez- "fllll iJic'I1T 1'11111 ,1/('.
IIpltc, cu pereţi groş i a nfractuuş i acopcri\i cu mase dc cazeulll mai mult
sali mai Pll\in li chid, uncori sa nguin o lent, şi cu granulaţii galbene-cenuşii t\p art' dup :i }l1ll'1IIl It JllIl' ~i hrol1hu)llll"lIllltHlil' )i "le poa t l' ..:unfu nd ,l ulll' on (u

- cavemă lttb ercllloc1să. L\ Il Cl'l' II I Illldular. Se va racl' ,',a 111 L'II II I "i ' [(lp ato l o~ i c

320 .! I - NI·. . l lll' ~1II

 "
.' "

_ PIămÎnul arc caracterele d.: mal sus, dar pe supr afa ţ a de sec- ',v -
Pl v , ,
at~lln ml.c, !etractat, cu pleura viscer IV • v ,
\iulle 1,111;1 illdurată eSle roşie, asemănătoa rc cu ca rnea proaspătă -' fl za plcurala parpala sau totalav p • d a a m~roşata, sau cu slln-
. ' el ' re zen tm pe sectlll ' v , •
Cd /'IIi fie,ne roşie. go lIte e CaZellll1 ş i cu pere\ii 'ro ia) ' " v.' ne CaVlta~l paqlal
.~

"
_ Jllâmlll micşorat, cu supr.1Ll\~1 IIcrel;ulată, cu retr:Jqii de COIlS IS- benzi de scleroză, con\'inÎnd rc;tllr~t (ll, ~p,aţt; plammul, este străbătut de
, e (azeul11' parcncl I l l' v
ren\ :! dură, IIU crepită, la Seq i0l2:Jrc sdqîie vs,~b cu ţit ; pe su~rafa\a de sau reprezentat prin mici por~iun.i ncaerate _' Î- • 1 n~lI este e tSparlil
,eqiulle , neredă şi apro ~lpe usota, sc observ:J In su le sau vben zi C0I1 )lI11 C- R 1 '.. p llmm dlStHlS IlIberwlo s
ezu (ar al uneI rerap" medicale PI"1 ' , t'" '
rive, albicio:Jsc, dure, uneori impregnate cu antracoza scleroză • \: un~lte lIlC lClţntc ,

1, fi /l lb, '/' 11/11101 /(l r ă, ASPECTE MACROSCOi'ICE ALE CAZEUMULUl

Se oh!l,..'rv:i (rCF.:Vl' IIl l~' z illlli .1MILI.H~ de ;\tc!ectazÎl', emfizelll compcnsalor, bron-
, .. C"~Clllmll recent eSle npa lin , ceiilliu-v" '
~h ' . t .\ .' I I.
parel1Chllll ş i se rade greu. ~ crllll, com pact, adercnt de
l{elr.Il \ii .tI" ' UI" .I fq ei pl:ll11ll1l1lui, cu pIcura vi seer:JIă mult În-
~ r ,). 11.1 Lil" :', c'.lrlilagillll:l ·.:I; Il" scqilll1c plămÎnul estc cel1 uşiu (ca :J rde- C'I%eulrm/
, ~'('chi l)rC'/' 'Illt)(,. v ,1l'I' ..~ te a> pene:
/ i"l, ""I,Ic:,, hll , Hdl','llil de I)CI I/ i fibroa se c:J're plea că de la pi c ură, cu '1 ' brmzos, alb-gă lbui , galhen-ccl1uş iu 0l)ac el
e 1I1l1, se rade u şo r; , , Il<!:! er<!l1t de p.lren-
I" ,,"hiik dil.".lle -- :.c!a ll ;,.i !Jl.t!lIIu/lmă pleurogellă.
,- cre/os, albi cios, ebhidrat,lI pli Ivt:ru I elll , Inabil,
' , .1 .. ,'l<I)"l'llll \ .1'
I . ~ 1 1I1I~,1 \:::. l.~ (~)U : ' l' L jl,~, .l tllH: i plt.:lI r ~z i j (ubcrculoasc sa u Cli gcrllll:111 pIOgen!.
ru 1UI sa u a 1 cretei , - .-
l' I.1 l'1 lil1 ciUf, L'''ll ll ~ ill, (une l1erel;u lat, CU retraqii ş i bombări - chi/as, gă lblli , de~hidr,ll:ll , lISGll, 11)111 C:lIl1clc,lbi l'
"v II ' l' ,1 r
,'.I ,c ,i . 1.111 l'll .1speCl ):ll l\ lIi l dc plămÎIl "legat în sfoa ră ", "şllllruit "; pc " - CJ'('IIIOS ' g,l lU I, le le lai, plin' 1'0111, grC:1I dc deosehit
' dc 1)111",'1',11
'. , . \l lilil',.C ,,1"crV,1, 1I11l:lIri, gllil1e ;ifi lili~e situare mai ales pcrihron ş ic o 1Jtşnult.
fi pcri l·,I"CIlI.lt', sL'\):lratc illlrc el~ prin benzi de \CSLlt fibros, l;ros, a lbi -
''''' , 1.i1~ \,111 , ' U IlIl\in :' ,lIl1r.l l',)i'J - ,\iji/is sclcrogolllos.
Pl t' III , ! \ 1 ' ~ lT.ll.i r !\ l l' Îlq '.r, )~ .1l:1, .dhi..:io.\ s~, n:rfa.ct:lt3, d :uu riră ţesutului s dl'ru ~ HRONI-In lNTRAl'ULMON ARE
l ' t dl1l~l!l.tI , 1~ll' l l' lIl d\.: pl~lIr.l P .lIl l' t.d :l.
Tab rl,,/ LXV
l'l.illll ll dcflllTll.ll . LU i'o ne retractare, CLI bcnzi fibroase alhe-
LF Z IUNI
, i.lcJ'ii pc ~ lIpr,IL1\,1 de " 'qi llllc, Imi ales de-a lun gu l bronhiilllr şi vase- -- - - - - ----
1", ,',II, ,i lll I.lrg deschi se, cu C.lvcme ruben:ulllasc cu pcrc\ii fibro ,-a \i , ~IOOlf.tC" Iti DE Ci\LlUIlU
ULCI,i(O,
ul ,eu ri <'lI re, tllri de CU,el ,ll1 ~ i ( u Icziulli circumscrise ruberculoasc cazei- tlEC llOTICE
11 ,',lIe, g,llb L llc -c cnll~ii (ilihercu li , ll11du li , Iezi uni acinoasc şi acino -nodo;1se),
I lrullşitii cronică TlIIlIO.Hl.' mit.::l illlJ'abrl)ll ~ ic:i
i/ ,f.lIC \.1 11 III [ elld in\ ~ la u,nflu:Jre - w/Jercliioză jibroc"'Gco<lS'! cro- Brollşi c~ t~ z ic
P l.: rioraţii
TUJllu.He ublill,:r.liHă ,\ urullhici
}/, (',i (}/i l ie I'II //}/ Ol/d) ;/) T1Ill10;) re bruli ~ic~l. prupri u-', i.)5.
S , CIlOLC bron ş icc
:-' .. \11 ,11 i.i:l\l'SC ](·ziulli tll' l'IIIIÎ '.!. I.'m r Ompl:Il!);ltor şi atclccLlzic pL:riC~lvitară, 1.\1"
C"lcu li bronli~i
·'Il·, d , l ~l· I .· pl.~u, . dl' SÎlIl ~ ll r. l ll}.lh · ~ i :-. illlfi L .ltl', PtizÎa pulmonar:;: arc ca substrat ;'\n:llQ -
lI ih. III! p iJ ll lIH l l l p lIJl II 'Z I('II,ll lu!wrculLls, dl' vî rste Jiferitl' ş i s cleroză.

1'15, ,,,,, mic, n:lr.I< 1.11 , dur, eLi cicatrice )i nereglllarilăţi; pt: se(- CA I.lHlUII. MAllrr
(l,,\,,·I,,1 I. X V)
\I 'lIl e ," ""-',lul,l , pl:1r ardc 'Ii 11CIli'i Cll lljllliLlivt: In nllm :ir variabil, 1;n>~ I SC,
" "rl', l Cllll,) 1I ~ I cu (averil e 1)(;reguLllc, de ohi~ci l;oalt:, separare Înlft: elt:
-- 11n>l1hiile lI ~o r dilalatc, (U perclelc 111"1\lpt. illlhll.II, (U 11111"",1',1
1""1 I'LIIII_ de parellcllllll pulm onar inliltrat ClI pigment antracotie
/: " Cltll/o'/.a ItI'rod ,i'l (~c1nlli'.ă pu lmonară tubcrcliloasă),
cclt:ma~iată, hipel'l!1llială, Cll sCl'rqic dc 'ISP':~l \ ,lI' i,][: IllU(lIaS~ , IIlUc')-
purulentă, purulcn (~, cu pscudumcmbrane fihrilhJ,IS~, fil.llllmto ,l~-: (ore
!}" 1;11 ~,l ;lS PC l.: tl'i('d e :.d ~ ru/~l menţionare, se Înttlncsc, uneori, ~i focare de formcază 1I11 eo ri liparele IUlllcnu lui bron~ic), ~,111 cu sill).;c (,1 nl1 Sl' c'llll -
l lh,.. Îli ( lfl', 1,11 pll.'U r 'l l'3Ll' In ,li IIndt !),lll mai puţin Îngroşată, dură şi albi c ioas ă. funela ClI sîngele provclli t din hC:1l1oplii'ii) - /n"'J!lşi!.1 crolliâi.
 /)i/.'l.iri IJr(lll )icc 111.t1 l/l ,I,., ' ,llI 111 ,11 Il Il CI , lIIII Cc " ' LI II lllllipk ,
II/IC"" (,,," ,, I,, " ,,' r,llc , Cll ,1'1'<"'1111 ci,' I",I,I: UIC ,le- l11inc, ,.lI per" lc le ÎII g rll -
" ":'I",il'
\ .1 1• l 1,'0 . ... . '
l'lI/ Pill"ll"
\
I"iill" I""fl11 ,'1 cli ll l,.- III I li ,. h id 1IIll1' "(\Jl,urul ev lll l. EZIUN I DE FO RM A U LC F.R O- NEC R OTI CĂ
;'111 1'lln"L'III , 11Iir",il(\ I'; l"c,"i /"IIL' 1' /L'krCll l i," , d 'l r " li t::<c 1I" \' , 1/1 P,H (Labelul LX V)
li'" ,k'c li l'e ,d e l'/.'i/11 i'lltl lIi /))'(/11 ,\ ;, '('1,('/. ;(' ,
Prt '.,Î IJI,l (Plllh' tlil.,1 .l\ii d('. "l.lI i,"i V:l riat l ' , ';' - 10 (' 111 d.i:l Il H' l ru ~ ,\ Şl'z. lI t '
" ,Iri ,tl t:
'1SI/ Ili l ii d e Cll ill iiluii a lc '1 11' 1 1 ' 1 '
,( ~'c C III H U Il ~ l l, Cl r<: illl C l esc, I /, ~
l it' in 1'111 {[III1/ullu ltli - âllll"I/('" -- , IIl' /11 ('1'.11 - - ,l ,(Cu /urlll(' --' , I ll' 11 1ldllpl l' r .l !'\' Slr,llU,., C ~,l lc ,11l ;ltOllli l'C, r u ll1 a rg lllil e z drcll \ ui tc _ ,'c r/orll{ii ,tic 1" ,1t~
",' ql t l td tI t" \ 11I11 :.!lIl 1ll llI lhi! i c' U .1,. jll ·c rul li II IIi ~ ir :1~ de· lIJ:Îr gl' lc .- 11101I;/i [onll(, -- . Iclll i b rrJ//şic. I'L' )('.
IÎ, ' ,J,j'lht' (1',.',ftlJJllf ' .
Irl' l ltlll' dil t' !'l,tJ\Îalt ' tit' lin ehi", ,1('l'i ,\11 Pl1 JlI lIltl :1 r.
,:' 1'1 '
1: ..• ., ~1, \1 . 1 rik "III li , ' \II1 ::I'llil .ll, - (l , t1) ',Iti "'1·.' II1~I.III · IIIHlr 11 ·~ jl1tli . llkll l ll - l l\lllll1l l1 . ~IT ~ i
I SÎlIl ~LlIlIl'i
I Il l' !lui ,tit·., .ulllii I I\II(~" IMl llio,,,.."e (IIU l' 1.\1' .1 li"
m ,ti frl'n' nll
hlt):"I .. ,1111.11111111 , ' \ ' ,,, II \, ' ltI LHI It ·. ·!lII ~dt · . I ', IH · I.!! ,' : ", . P/.~llIlll\dlll : . ' l ' kru / .. l , 1·lllr' ~. I ·1l 1. I \1 U ~, ptll' lill t, ' .1 tlll li ud lf :' 1I, :, li,," pl'l'.i l ,!t"I ) h .- 1 , II Il II 1il , ..1 ,\1 ' 1" '1 \ ul"' 1
"11" '" 1111\ ' :O I. 1I1I, ',q i .. ltll" n\ ,' "k'I1 .II, ·. l ' I.I ·; l1l "!H ui 11111'1'1"11\1.1/ Ir(' hul " 1.IClI I {' li .d'Cl''' ul d" :' v, dl:lI ii """ i ' . I II U·f IlOl ;;,' 1 ' ,' 1,' I I I
.1 III Vl' ,1I Il/Utll .I '", i .
".1 ' \1' .11 ,1 ~ I il! \ IIr\l11

Pll/IIII '11.11' ~I l.I \ l ' 11 .1 1 Ulh ' l l · ,d., " ,.1 /,"1 111' 111.11.1.

(' ,\ l llnU.1I ~ II ( ~ I\ I ( , \T ~ /\I J U /~' II ': N l l r. OIlST U It A T I./ MH) G AN C I./ ON II ) III.AIU
("d"1,01 I \ \' )

/ ,""11,,,"1 hr"l\hiil,,,' 1,,1',lrL' ~ I 'CI~ /11L'I\I"r C l 1\il'~ " r ;] 1 d L' Il fOIlI J;l\i u l\ c
11//ll",.,d,l .IL' C..'i · I ,S U1\, d L' n ll",lrL' ," " ic i" ''', l, car e !Jn1 l' llli1\ ă Î1\ i1\I (' "
riUrI" c i 1I/II/UeIU' lilieci illlretl~},()JI .~ici7 ,

in Il'qul pl.ullillllilli '.t' .::.i'l"'·. li 1lt'lIrt , di 'c lllill i'i. r i c alh':l' I'O<! SL' m i I i:1. I"t' , Se va faL'l '
' ·\ .II1I ,· lltll hi\ltJp,llI lltlg ic. L1MFOGAN G LI O N I M Ă R I TI
,
1,1I/ll L' 1\1/1 """1\ , i,' \: \l,' ,,1"II' lI ,It pc " p ll l'\llll lL' p r lll IJl g rn ş ar e;-t . , , Lil\lrll g'lll g liLl ll i I~l"i, cu zOIl ă G17.coas~, ,lIh~ - g~ lblli c, h ri ll :l",l~~' ,
,' i,.n,/" ,.,i ,1 I'LTl'lc llii I """,~i, ' , "" ,.L' etiL' d llr , ,dl, i,'iIlS ..... 11111/0,11'" ,,1, 1;1 (' .. G li C se p u at e rad<: , ('u CU\lllll , Ş I Cli g r,lI11il a \ii luh eru il ll ;)Se, c.l:l,ci fi c.ll" ',l ll
ltil/ltl ,1 /J}fJ,,/,if'i. 11 <:l' a '1 c ,I,l' a It: 11/ 1/ j ,/(1, '/1; 1; / 11/1, ,'1'''' ti "", ,i "'i 'ol // I i L" i , .
( JIl (" "'. '.' ::. I "'·~ I t' fi IfJlII J.qi'.II, '0(". 11 ., ., ,1 11 l'I'dILlII.It,1 , ' , 11, ' f)h\lllrl':l ~. : i 111I1 H' IlI d U n<..'uri, Îl1ll'q~ p al'l' ll L' hil1l ll l lill1 lo h .\ l1 h l inl1,\1' l" ll' 11'.\11 '1 11111l1 .\l intr -u 111 ,1', ,\ L. t /l'II,I "',I ,
'''''If ~ 'l . "'It' \'.1 r.I' l' 1 \ . 11111 lIu l l,i ·. llIp .lll1lu;:il. CII',' ~ l' pD.ll l' l' limi na Înt r-o hrun hit.' lp l in pl',lor,\ \ ia )Wrl'Il' lui hlo ll ~i('). dilld 1 ".I"'It'
IillJ fII get .'l,~ IiUII, I r(' .
1 1/1\1 ,'1\ hnlll)i, li'l ,!~II ' 1.11. ,I,Jlllril ;i 1I I ,~Il'~,l rli pl Jl l'r 1\l r e ~I perc te ilii
Il/\,,, '. ic, C, lrL' ,", Il' i"dUI',II , ,Ic' ," I" ,lrc ,llh,I , ', ' 11 1\llIUI, IS;1 Il l/ ll Cr i ; Il ~ , 11/1 L:tl ri '- l. i l1l ~'oga ll g li ll lli duri, r i br() ~ i, r arc ~cîqîie la ,eq illila rc, pe ' lIp l ,l
\' C~;L' I, III LI. rri ,l J,i /.1 _. Illil/(M I ( !'rfll/şi('ce prr~/'rilt - i'.i" ii , ra ta ~,IL: , ~cq l l~" <: d e c lIl " ,,, c ,111>1 ( 1<1,1\:1, lIll eor i Cli Zll/\e 'l ll>e- g,î1hlli, '.JI'e
Il·/ iUllt ·.1 1''' 1,' 111.1i dl·/ \ · ,dt.lI .1 1.1 lIi \' (·11I1 IliI"lui decÎ l 1.1 jlt' r ifer i;1 pl fi ll1 Îl1 l1lui .
p u t I I lIlue p a n a te C II e U\ IH" 1/lI/j" dcl// l,i lII/'CI,.,'/o' 1."i ji/IIIIL ,/ It"!)d
I/('L'V II II/ II V ,i ,
1,,1111 di 'I' II .. 1 ' III, !'tilnl.! " 1' I PrdO ,lI1t . dhj\ill. l ~l· (. t\ PI'l' 1 d e .1I IHl l'l' !';l l11 iric ;ll ) . UI1 l:or i,
1 ~Il ' 11111 · 1 1· .... 11 . 1 ~I ,,11'111 . 1. C. II ,· " 1', 11' 1' i,, ;'. rtl ~. II . l ( 1 \ nil). ;dl ,Îl'ill, j "i:l . , 1:illillll:I" ;\, ci II d i 1,; 1 Ili vt: lu i lilllr() l~a l1" , I;, ,,, i l()r hi hr i 111 :\1 PUlml t::.i,i lo ,illil i ,1,'
\.1 " 1.11 , '1' .111 ' lIIII"" ,l l l ' 111I1"lltl 1' 111111 ' "1,11 . 1 tII , ·\ p l llţi, · pkur. d .l) . , ll l td ll ll l , III Ii'.Î
1,
III ;d ig l1 ,I, rCli c" lo li'lll ma reo I11 L:U ', (vo i, p , 20X
·_· 1,11111"11 I,,',," ) i<, 1I 1IL" " I,1I Ini ll ( 1l1l1p rL's iu lli tI(' V c c i,1 ăta l c ; lil ll ra
""11 II P,lIii (11I"enllltl/:i, lil ll rl1 , ;rallll l l l/lI , llll /,ă L'IC.), IUIIIllrt pulmollarc , IU -
1111.,., II L'n'lIa , e <: 1(', sali prill p' ,'n: ';c illllllll a lll arL' l' nlllll'e sau Il copla i',icc INIMA
I
"Il "" hl' Cl ' .\ I (' Jt(} /.,Î 1J}' flJ/~i (ci. 1,

LU/llL:1I hrllll ~ ic "IJ,\ l r ll,1l dt: (·;'llr<: ro rtn ;l\illili lih c re, ele m ă rimi Ş I
- N onu.tI. /1/ .\ Î III :l rc fo rm .1 unu i L'()11 lli rl it d iuai ntl' În.lpui. Cli ,' Xli i 1l1.\I'l' lindi,"\1
IllrJllt: varialt:. cle mll siql'll \ ii ciu r;!, p ie t ro asă __ (ce l Cltli "ranşiei, o
Je şa l1\ u l il1lcrvc lllr ic "l.l r all leri"r) (1b l i~ de ' li S Î I1 JUI, dt 1.. "rc"I' I,' Ia "i" ~,1 ) 1
dill :1pui Îna in tl'. Pri n tr a ll!'t pan.· I1~ :t pL' ri c udul ui vi~L'l' ra l l' văd .\I'lc r cll' ~i ",'m,ll'
/' forlll ,lli de "I~ic,' i di". del',~z il" calea re (a re 'Hl i llll' ,.c~ .~a l cazc \I/llul c!i/llin al
5:,." co ro ll arc ş i zOl1 e sa u ~ lrillr i dc ~ r ăs illl c Sil U:tt c de-a lun ~11 1 V:l~C l llr inÎl ll ii. În ~,ll1\llrik
'I/f' , ,.r'I ~ lul prllll" 1ul"rouI0, " "I dllll "-III I II/ll fo~a ll ~ l)()ll (,IZe,f,(a t, POL COL'x lsta cu a l r i o - vC l1lri e ll/;tr ~, pe m a r ~ in ea drcar d a inimii ş i pc I'l'n lr i~u l ll i drep\. 111 Il1l1d
Il lll.I.
normal, Se put Hăs i " inimi a hlll g'i ll' '' , Cli di a ml' trul I O I\ ~ itlld i n ;d mai m.\1'l' ( .\ d i.\llll' t ru l
(1

tr,l ll SVel'sa l, "in imi SClIl'll'"1 În c:t rc di .llll l' lrcl c sî nt l'g.\l c, ş i "inim i hl o hlll oa~l' ''. În
:1:l 1 cal'<' di ~ lll c lr,,1 lr ansve rsa l ,'S ir mai mare derÎ l rcl 1 011~ i\\l"in ,l l. Pert\i i ~ lr ii l tJr ,În l
5uh\iri ); dCl'r"sibi li, iar p er eţii I' cnlri cul clor sî nt rcz. islcnli ş i elastic;,

'\ ') ,1'

....
•
 C'lJlfiguralia extern ă

F.tp .11l1 c:- rio ,H.l (s rl· rlh.h.:OSL1J;'i) l'S ll' form .u ă d in vcmri c ulul drept (-1/ 5) Ş I o ,
J1 l1l',l ,u nI.: din vL' /lI rÎlo." ullil ~ IÎlI g ( 1/ 5). P I.: C';\ Sl' găsesc Ş:l llfld şi .1 r( (' ra infl'rV cntri cul a ril.
.11Ha iu,l r.i ~i ~all ' lIJ tr:lJls"crs:d :urjo-vc nr ricubr, . Cll .lrtera co ro 11ar5 dreaptă (În
d re, lpu ) şi :l rl(' ra t.:irclIlll Fll' x5 (fll stÎll ga). D eas upra accs tui şan~ se află o ri l; Înca
.l rI ~n:; pu lllltlJl .1rc. a rl l' rt.' ; aone şi' Ll~:1 i'UHcrioad il a triil o r. Şa llţul ilHc r vc nr ricular
.Im a i or .\ re clircqi.l o blic;; de !-o tlS 1'11 jo!-o , d e la drCilp r:l I:t stîn ga şi din :l po i Î I1 :l intc ;
.l('c.ht.i din'qi t: po:ttc fi modjri~" ră de hipe rtro fi a S.lU dibt:t ~ia inimii drepre sa u
51 ingi,
F.l,a jJ lJi l aioar/i (di :\ fr.lblll .uÎI:ă ) ('5 [ (' form ată din vc ntriculul stî ng şi o .mi c~
pa rt I.' din veunic ulul drqn. Pc I.!;J se a fl ă ş.\ n~lIl cu artcra ill{(.' r vC lltric ular l'i p os te ri oara
>i ~il lJpd :ltr;o-velllril·ul.lI' pU!l tl:f ior, În ...·.In· se g:i.ses~ a rte,,' ra ~i ve ll :l co ro llar:l dreaptă
( 1'11 d rc.lp t;l ) •. i nn .1 ,1 [rio-vc Jllri cli Iad s l i n g:l şi m a rca ven ă COI'O I1 :1r:1 (Î n Srf ll :1) .
jlU. 1 ilJlliJil 1"11,.' fUI I1l .1 1:l d in f :q .l pos t crioară il a rri ilo r ~i prt'z in r5 h ori ficiile
( .. ~' J cI, l' ,IVc ~j "t:IH:I",. jlUhll UIlJn..' drept e ş i stÎng-i.
\ 1 ,l u ! 11111Ji11 c·, tc f\lfln. 1I din vC lll r icu lu l slÎng .
- CheagI/riie stlI/ )!,uill(' sinl ela \li ce, ClI \up ra fa\a netedă ~i I lIli";I\ă
n;ade! enle de pereţii cavilă ţii inimii 5i va,clor, deta5abil e, uneo ri păt run:
zlIld Int~'e coloanel e mll sc ulare .,Ie illimii ,ali pc ramifi ca\ iile pulmonare .
Che~glln~e c~lavence po,:- fi: cbeag/l ri CYlt orice, roşii, negri cioa\e, moi,
clastlc5 (1I~ (bca o evclHu: la. agolll e sl'llrtă) ; cheag/./ri ele fibrină, alhiciuase
s~u .galblll, ( ti aspect slanlllOs, tramlllC1 dc, elaSti ce, uneo ri uşor iri.,hil c
(Indică () evenluală agunie prdulI);ită sali a.icmi e); cbec/Sllri , trc/ tifiCoI t,.,
cu partea supe rioa ră albi cioasă 5i parte.' inferi llar:\ cruorică, d,l torit:\
poziţi,ei de dccllbit În ~a rc se ~ăseşte cad:wrul. Diagll Oi ticlI1 diJ l' ,clI(Î.'/
trebUIe făcut cu tromb.i form ali In timplli vic\ii , C.lrC sî nt aderen \i dc
pereţii cavită ţii inimii , al că rei cndm cl ill e~re altcr:\t , cu ~upr.l f.' 1.1 nerc -
gulară, fri abili . albi-ce 'llI )ii (rrlllll bi albi ). rn 5ii-Îll chiji (Ir'\Il1bi n" ii ) S.HI
cu alrern ă ri dc 'lll nc a lbc )i roş ii (l m lllui lIl iq ti).

( ') lI figll r ''1i.1 ilile fl1 ~ I. FZ IU NI D E FOR~ I.\ IlIl'lIZA

("hcl,,1 f XV I)
1"lil ,
t
.HJ iJHl.:l'n :i !l(" (edil, l u c ioasă, a lbi~io:1.si1. , În un de lo c ur i c u
' lIj .. ·.II.'l .1
(, /1.111,-.11' lIlu >l' hi /Uf l'~l l i Jll·i .
Pac tc le inr(' rfi t ri a J prez i ntă o dcp rcsilll1 C, "fosa o\'~ I i1 ", l N f M,/\ 111P FI\TIl O Fl " '1'\ Ş f DUR A
" .I'lj,·.,. ' l·/lli l r.lll', p .II,nr.i, limH .ll:l iIH":Ul11 p l" t dc .. in elul Vieusscns". Tit mijl ocul fose i
.1\ tl.· ",' ~""qll' " ... II II-·i \41 ... , ( r.l l ll:; ~ i\.l :-; ;1 "r ij Îll lrr,Hri :lh' Bo t a l), ~a rt.', 1.1 l' llIh r il )1l ~ i In tOlalitatc
II J.1I n i l ' ,11'.' '' 'li!-o.1 ~ I ' l ' Ilh·hid,· d l' Il 1>i . .·vi În m onwlHlIl ...-i lHI ...·irc lIl.l\i .l ..... ' rdi o -
1,1.'''' 111.11 .1 ...,f, . in l,), "i lo ! 'II ,·ill'ld :ll i.l l·.lId io - pulllltlll a r:l .
- Peretii vcntrÎ'c lJL1ri 1I 50 r În .I ·.r(\ ~~\ , i , d ~ c U!tl:ln: l ll ~i c-îlldi i ; _ line
11, ·d, iu.'1·/' p l . • tll.t 1'1' 1.ll ·1 11 11' il1l Crll :l l'o ll' ,lll l' III W,,' U1.1 1' 1' d t' llTl11 il1 În d 1111
.hP,·...·1 1 \'1 il ld .1[ ori CII dllll gi sidefii (e ic.llricc). n I ('< \ l lI;lll ~ lc Ill meui."" ~ i pilier ii Î Il ~ "'\ ­
\ "lIlri u,Jdt' .ltl ~ up r.lf.q .l illlcTl1 j Ill.'l'e~ll l a (ă, de .\spcn il n.:o br , d a lOri d\ rdi cfuri - p \i. rolllll~. i , procminen\i 5i CII cavi l:l \ilc de mă rim " n o "n " l ~ I,j/, I: " -
lor .,l·I) l o .lIh· l tlr Jll USl'I ,I.lI l'''. tm/ie si/lll, lă,
\ -.II"'/I/t·/:· ./uitl- ~'(,lI:lIt III.flt.' SÎIlI m .... mhranc subţ i ri: nwi . se milr;t nsp~ rt: llt c, IH:' tt' d e, - J.eziuni 3 semănă ro:1 re preccdenrci, Într-un grad l1ui prll llunp t,
IU\·hl.h\·. ~'lI I.l{.l '·l'lIlri"':lI Lll'.i ll ~' rl't~ul.ll :l , d a t o r i ră in sc' q ici cordajdo J' rc ndin o.l 'iC (ca rc cavită \il e micşnrate - /,iprrt ro/ic cn l/( t'I1 tricii,
'l' Î Il ~"d )Î lk llu r~ iIl L','1 li bt: ră (csIOn ,l[:l a va lv ul elo r), şi Cu fil ~ ~ ,u ri a lii. Il c t cd :i _ CII
CurJ,ljl,lc' r l· IH fiIl O .hl· , În!' 'lI"~j r i , {Je:\ ibiJl..', -.r ră lu c il'o.lrl' . -- P~ re ţi vcntri cul:1ri Îngrm :1 \i 5i c.w it:î \i diLuate - bil',Ttrn fic
exc entric ă ,

MO Oll'l C,\ J( 1 C AOAVEIUC E - TI1lma' v ~ II V' v. (' II 11·'lv·~ I· I "11 1·'I "~. re rc\il or ~ I diLlI .H,'.1 IlInlr,II'
() J:t I 1ll.1r11.1
(, " b,· lu l LXV I) cavit:î\ilor iI/iII/a Im v il/,l .
Vo r fi ci1. ut:u c: lez iliili v.l lv lIb rc r omplcxc, Il'z ill ll Î rell:l ll' ('t e.
lii,~it li(.,( , .t '.' 1I1 ·.I .;I l'.I ~:l 1.1 1-- 2 Ilrc de b tIel'cs, CII inclur'HC"
lIl i''l·,lr tlll lui . 1II.li ,d cs .• \'elHri n ll ll lll i stî ng, .1 d rui ca vitarc es te gO:l I ă. - lnim ă. ,!~ l ll llltl () " ,:\ . (' Il . ~~rC lIl.lI c .1 . ~ Ic 2.-::-:- 5 o ri nl .l~ n\;:,~c/ÎI ' I ~~ic~~~
Il i:: idir,lll';) <ii \p'lr,' chIP'{ 2·- .1 0 cle o re. 1n bo li a cute al c mio ca rdului , în normal , CII ll1. oca rdul ro/- paiul (1:1 CO pII' nll ll) - (.!" l/ n"u .,'l t .,
'''lll i''·lIli i. ill l l)~ i c; l\ii (' II (", rol'. c1oro (orm. ri giditatea nu se ill sla le.l r,ă , gellică (din cadrul bolii Cic rk e) , " v,'

Il . illl'. Irel II I c~te f1 a~c, ia r în cavita tea ventriculului stîng se găsesc cheaguri . - Jlro cll\:1 pc sllpr,d .I\ .1 dc ,,,q illllc .1 IIlh \,c.trdll,IIII . .1 III," ", ~'i.I ~ 1
',11l~l! 1 1lL' _ I' .
scleroa se dllre, ;1111Cl(\;1se. " c I:1 lc sa u l'1I1I,.1I.c.. l1,C dllll ~ n m llll v.lr ul ',]e . I II
v

.. I<cl. l.\'., r' ''l, ni illilll .1 ele CO lI s i s tcn\ă scăz ută. pilicrii hipcrtro fi:1\i, sc!cro'l ;1\i - lI/ioc.mIMcleroza. , .
l o ~ ...· 'l r l..U 1aro.lrc.' (1l' sHo f il'C S:lll
,'II llli lll'.lr ~ !111 11 \1\ .11.:, fri a bil , ele 'l spcnul c:i rnii ficrrc ,
Pon te fi co nseci nta . 1('7.1UIlI
\lll l '! " V.H l: lI 1I1Ib ~ln 1C K\r .:'.
1'11 11,,' 1.1 <,(/ .1,
~" Cll c!"c.lrtl ll! de Ctll".l re roşi.Hică - Jn c hisă, tJ,Horită imbibilici san g ulne
l..lt 1.1 ' -t.: r;ec.
- Hipertrofie CXee nlrl' Cav : l .l'I ·I \ l e ..•~ 1'(lului , de cul oa re rO\i.Hi l .Î-c,f l:-)
Ilie, uneori ClI mici pun crc aUI l. .l V'I/'II)'II .. , I)C scc \iunc (n oduli rCUl11:1 tl CI
- mio ca rdită rellmatism.del.
:S21i
327
"
. \ ' 1,,'ll',I'); le/ julli . 1"'1l ;,111..' . lpH l.lpl' ,,' t Jl IS l;llll n i k z ililli \'alvulal'l! ) 1,
hll i (cli ' lr,, 1i,' l;r.,,:i ). ~. lll n I 1111 .'''pen palid- ~ă IlHli . lk rrllll /:î de tO.III111 .•
1I/1 :"i, ,' tU Pl.'l jl.ln lil ~l ·,l' I' J(ihrilh) ,I ... :î jJtI /lcdrdil tÎ n 'lIl1lttli.\ Jll f d, l . ( .l ~, IH: I l' r l..· Illl n: dt'ol ro ll .l ~·, I.t " .' ~ I proh:il'.l) - - - JJlilJ l"dJl l tJzd .

!:'l' ÎII1I' llI l: Ş l l.' ÎII Id) r,1 liloid ~l. tli!lL· .. il', ... ,.trhuin :' , ;nHJ \ il.;\\ii .
l':trţi;11
Parţial
._, .\ I;'j /;r~,l ,·,>lIIIllIl IIl; ;ll;Ill;; n I pc retel e dllr , Cli ,c ptlll ;/Iler-
. ,11l1 ;,'"I.lr h;l'c'I' lr" r;.lI , il,iIl1 h'l1" vC l1lr;clI llil drcpt - - hiperlroji" ,-- M;',ri rc, l v"JullllLilIi vClltrinrlului
, '( li l)f(/!!"III; ,Iill,'!.. dil"I(/)'{'" 'V I'II II ic"/,,ll/i dre/ll .
-';, . Illli"h ' ~' I' i11 i""lIlil' il'll\ ,1 IlIi ll ,11.1. 1I1 ', llli \., i.t ' IIP .llIni c:\, o;; t (' nO i', ,1 .1tII"lil';l ~I În
~'I.' ÎIlIÎ111 l") l l' ÎI! ill \ uliL; C I1\ .1 lri l u ... p idi .II1 .I, 'i t t' lIU'l,\ \1l, lll1 ul1 .1r.1 ".HI in "m lmli; )1
hl1,iI .1 hipl"rll1lJ i,.! II 11111 1,0 i' 1..' 111.11111111 :11' 1,; ( t ortl PUlllltJII .lr .Illll) .

--- ; ', 11,1 . IIIIL'rill. lI<i .1 il1;lllii 11 'l"I ll.ll : î, il1 u: ~\ In;11 IlI :lJ"l' P ,Irl l',
dc VL' jl ' ivl:i ri,L' 1: lub, r1, :i .1 vu llllllului :1l riu Jui drcpl -- "i/le/re" ,11/;,,1111
II;ud,,1 , 1;11 \;, ni ),lIlpd ;111',:II'I:l1 lri ", II .,,' ;ln l.:r i"r d,'v ial sprc drc,lpl:l clrC/'I .
/ ,ij't d ".'in' ,; dilll'/ r/ n 'd 'i"' ;/ Î ,i, lt l/.'ll f; ,Ii:/'.!..,
1','.lt' 11IOdl'l' , \l ;l Î n ill:. uli , il'llp lri ( u..; piJi:lIl ,l ~i ., \l' llO /a PUllllOIl ,Ir ,\ ~ I 11\ ,11" 1. .1\ .\ 111
\ l 1111 ;, t I 'i ,In ',,! 11'11'" II I1W " 111 1 \', 1 1 " "" 1 1"I~' 111111Ili ' 1 1I1 ~: • • ul, 1"111 1.1 11111'1 '.1' 1111 '> 11' 1111'/ , 1 Irinl ', pidi :l n :î )i ÎI! in, urili cn \;1 ,~ I () h;'d :l l.1\' di:t l l
11111 • \ , , ,. : . ,'1 ' : r, ' 1'1, ' 11111 ..1, ·1. · ;, ··.,11 11 ' ('I1,d t '
J\ol.ir i, c" VUIUlIlllllii ;ltrillilii ~ tÎJl !-: -- I,li/" Id"'(/ ,,11 ;11/11; 1/lII g
\ I,i r; /. '.! \, >lI!/lI ll1l1 i 111111 1;; -II'l· III'·. , LI 1' ,I \lr:u',:" III linlil L' 11 LJfl n;lJ.: 1',,> 11 ' 111l1lh'r:tt ;\ În il1 ', l1fil' ii ' n\ ~ 1lI; t :, , !;l 'l i j",: ' rr, u :l lil 'o t l' lltJi'.~' miu ,d :\
,1 " ·1"1' _II/ I ~'- .' / ril " Tlill,I:,1 , ' / ' il , ril . d.'//l1i tln '!,1
, ~' .; \,," ' '- II, It·I'\ ., p,dn" , 11"
1)il.l l.l\i c rl' ~ illl1 . d ă IlIiu l'.udid , de ubi ce i ve ntri cul.lr:! ,t i n ~~. cu
"' '0 1':1\ , 1·' 'l' ' I ,; Plillllflll.lr.l • .'<I;1i',:1 1/1 II II l ' 1 cÎ n : ull\il',
,' 11111"'111\ ' lI/ lin 'nil , 1"" ' ''1111'1' .111 ' ' 1''' 110 , , 1, t I - ... !'ldn11'Il ,Il .1 . PCl'Cl,'1e 1, '.HIc , ,,hll/''' . .llhi cill', srlen" -- oI","""i,III ,1I lIIi, !C,m/;c.
1..\ d C~ L:hidt:I'C:l inilllii ~c oh,\l'n';l u Înflll1d:lll' :l IIIÎclL .\rtllllui, dc (u l n ,lI ~ ,Ilhi
:111111 . 1 IIl.in l .l I!) ''':: 111 l' f ) \\ 1"1) 1.\ 11\1 1,1 Il;l \n ll \1 " \I:~ :lr . (li
l hl.l ". t . in il ll l' ri"l'tti L l n,j.1 'l' ;'. ,l \l"~ I' UI1 lhl·.l ~'. '.\ Il ~ II ; I1 , lih ~' 1 '.11\ l11.\i dt" ,l l l, 1l' lIl
itil'lIl " " "1 ·. .. ,11 /;. 111,,111; ( 1 111 1, 1 ' l/ l: ,lr) ,: i dil.lIarc:I I'.lvi t:ililll r, n i
'l"" I'tlŞ II '" llI 1" ", 11 i ~ , An"\'1 ;\1\1\11 'l' pU .\l l' rupI.' }i ,~ d" ,l III! 1"·Il1t)lh·ri \"lI'l. I '~ I \' \11 1l 'l"l lilP
~' II1I'Il , 1111 1/ 1 : ' 11 11' 1. 11 ~ l l ll:' : ":". " ", I l , 1 111111.1 , ,llh "i(!.: '-ill . ;.' 11 IJI \: c I U ll,ill.tII~,1 IlIlUi illl ,I l'tI UIIl'lH'i, 1011\1.1 l'\lI' rill a r .l ,1 inimii l''' h : 1lt.'l1\tHliliL,ll :l.
1. , II;I ,'lld ': lll /i" :!,, I,, ; " 1: \ Ih lll, · , 1.: ''' I'l,,'1 /1l l/ III,d JiIJlllc/,"I(J / "
,II,{ .. , ."ii ,'" .'n, 1", ",l il.l :,: 1,'\" _. 111 , ii' I,l.l / ic '_·IICI''' ' , lr''i ,'ă). INII\IJ\ ·\ lll.~UI\ i\ T I\
(I ., bei," LXV I)
I ~' 1.\ 1 \ 1/11 \' 1:\ ,. ... ':il ' \ I"i\I.I ·
- Illilll :L n i ll/ fln .1 P:\Sl l ,ll,'î. dc n tl uare Ihlrlll,t\:i ',lU p:Lii<l.,. el .
" d,.. I,, : I ,\\' J) llJrulJ"rc ll' "."lrlC SiIlUIl,"C, ni epil.trJul illCrL'\il. lIl illl',udul \ Uhll ,\I , ( 1It111
ca nl,,1 . t1I J i c i ll~, 01''''', iar ":1v i tă\ i k "urlllaic - <l lro}i .. ,i/llplii.
/\ll oli ,1 inilIlii t~ă ";l')' II' Î n hllii "t~rr ,i '/ lilIl' .111 1\1'1
1' 11 1" ", ltd! 'I!' ril ;} ~ ' II 1 !", lllill!"i ·~ i Illhllli '.It.' !:r~Î -
"il' ,1
.1" "I 'l'l I
1111111. 1 ; "1 1

. /1 " .'. 1"'.1" ,,1. '1" II/lll:i , 1. " " , ./ III , " (' ,<'qi "'I L' Illil/Llr"l" . ,le- <'I1i ;,. II ,' Illi"',1 II I " " ,II'lcrcle .Ilndici .. ilJ1pk , JlfL"ICIlIÎLld 111 yILl :' " ,,,1..
,1.1 11: ' .1. .... ,.\,. '> 11 .iI', lllll :1\, h l '! l / i lilh: :·) Ihll; t k· \ l ", UI ,:,', 1' ,1 "; l".l r L' P ~ llllilll '''I' L' Il/ lIII. I. d,llllril" ,lllIlIlLlI " rri .Il' piglllCllli .Ic lip"lmcill,' ill IIh L1 1111"
!dlJ,1 '> lIl· " 1 ./ 11, , II''' 1
" /'/"'JlI ,i l" / fI II I/II/ii (;Hliplli'i t;llc ;t illilllii) , "II tii,':! -- <il )'(Ijie /n ·llIlt Î .
111 .,: , 1/ 1111 ~· ~ ln ' IlIl' . j'1iI l l":~ 1" 1 1' 1"1 ,, ". It ' ,1" 1· ,,111 .1 1'1' ~: lIh'li l' 'i l 1111 "1' ll1ai II I'dL'
1'. ;', ....tltl ·tl~l, 1'1'1'11 l i jl !\I~ \+ itl il!i " ,lI".I i 1,' I.EZlliNI UE l'UltMA PI.ANA
(1.ll,elul LXV I)
" lil i,ll :1 ,I' I',T I ~ 1 \l"I1I"" , ' /1 c. 1vil~\il L' lIl JrilC, I'crnii ' uh\iri ~ I
,' II
:" 'IIJl., i , I ...' Il\.l \ ('el/ ltl ;\. . ' 11 1!lr lll'l',l C \l I "'IIl ~ l lIr 11l 1I,clllalT eli/,udl it' __ :;'l/:1:\ cIe L1L'cro ză l1Ii U<', lrdică, u~u r prue min en t:;, p,lliJ:\ ~a u p:; -
v
IIJi'I,:!"Jltl . tata nI l' I,1' II' CILl\ea
v . ' l'.l /Ll l,lv, 1"n ,1IJI' Ia, l,U 111,11
v .,!;lJU
" 11crC,," "lllllC cu
, I'Cltl' ell .1
- Illi ll Ll ill ' (:" ." ,. ' ' ,: 111/ 1, .11' 11<' 111 :1',1 dc II ClTlI psic , frial,il ă. <1,;.- ,Ic :lI lur,l\i r: ~~lhuiL' (di,trllri~ gr;ls:î ), iar ÎII jur II 1011 :1 de ,11I 1"'rL'llll L' III
" ,jor<l1.1 .Jiru l " IU p,II.Hi CII ,1"I",.'l de c :tJ'll~ fi ,], lă (di s lt,.,fi,~ IHIlI.I ' i ră ), . / IUIII
' ltiU . ' ~,IJlgIIIII
' . C - ' /II . j <11.1' 111/(1(11)(
' , / /(' . II CIII ( I' /I/Ir . 1/1 '1/,,'/111 .i.'
• el
Il /l CO rt cu ," I1(:n li~r ,ll. d .llllril.i ; til ~ llL , lIl\ L i d" 1'<'1e " " ";11/1 I.) ~ II ', 1 g;'i l.. /1( 'C l m:,' ) .

,'\'- /II'
 Cînd ;,,(arn ul C 'i ll' 'lII C, p u ;\t c (i ÎI1 l(Haiil a tc iu(iltral Cli sîn ge. LEZIUNl DE rORMĂ ULCERO-NECROTICĂ
- ZOJl :t Jle proc mill cJlt'l, ~ă lbui e sali rozată (datorită vasclii ari z ă ri i), (tabelul LXVI)
•
ele c(JIl sistcJl\ ;l )i ch sti cit a te ;'rcsl" utc, Illai pu\ill [riabilă infarct 111
Zonă de ramolire, Înmuiere şi mo rtifi care a ţesutului miol'a rdi l
sl,u liJl de o r,~ (lJ/i7. (lr(' . miomalacie.
Sediu l ş i Î l1t il1d crc :1 in f:1 IT I cJOI'. dep ind de ranwl :1 f'tcrinl oblitcr :u , d e llum ă rul - Soluţie de continuitate a peretelui inimii - I'uptllra 111111111 .
:l1l.11; tolllo7.rlo r ~ i dc st:1rC:l miocard ul ui iIl H' reS:l t. VO I' fi ce rcetate arrerelc co roll :\I'C
(I,' ziul1 ca c" u" I;1 ) ş i al,e lez iull i de acc c a~ i nat urii ş i asocia te (s ta ză , s clero z ă etc.) . Poate fi s p o ntană (de cele mai multe ori În ur,ma \InUl infarct cu mioma\acic
a ~l C' v~i sm, lezilJnÎ tu~~rcu\oasc) sa~ tra~matică" şi se Însoţeşte de hcmopcric:\rd. Ori fi :
elUl mtcrn al ruptUriI , deseOri mal StT1111t d eC it cel ex tern , este de Illlultc o ri greu de
I.E Z IU N I DE J'OIUI'IA NODUL/\RĂ g ăs it riil1d asc un s între coloanele muscul are.
(1 "l>elul 1.:\ VI )
l.EZIUNI DE FORMĂ RETRACTATĂ
- No duli albi - gă lbui , de mărimi variabile, Înconjurati de o zonă (tabelul LXVI)
de hipcrelll ic (.lbccsc). situ .l\i suhcpi eardi c sau În plin \es ut Illiocardi c,
carc este gă l b ui , moa le - lIIiuca rdit ,i s lIfJltrată. . - Z onă de Înfundarc a miocardului, albi cio asă, cu co ntur Ilere-
• gulat, cle consistenţă cre scută - infarct cicatl·iceal.
Se ÎnrÎ l nl'~ r (' În scp(ic(, llliil c care pot să ap ară În elldoca rditc septl ce, allglllc,
rino (n rin gi tC', s C :lI' bt ină .

- Pre7.en\ a În gro sim ca mi ocardului sau procminÎnd sub endocard LEZIUNILE ENDOCARDULUI
de mi ci g r:lllul a ţ i i .~i ruhe rculi (e nu ~ ii ş i g a lbeni-cenuşii - miocardită
(tabelul LXVII)
{lfue rm l oastl.
Se va f" ce examen III hisropalo log ic. LEZIUNI DE rORMĂ DIFUZ Ă

Fo rmaţiuni rumoral e de culoare albicoasă, care proemiliă la su- lngroşarea difu z.ă a rnaq~inillJr libere ~ l e valvulclor, tic cul l1a r ~
pra fap inimii 5i În interi o rul cwită ţilor, obliterÎnd , u1leori, întreaga cenu ş ie sl:lllitransparenI'ă, fără depullcri dc fibrin ă ş i fără altcr.lI'l::\ l'nd\l '
ca vita te sali ~e găsesc In g rosim ea mi ocardului - l'Ieoplaslile (tumoare tcliului care rămîne lucios - v,zlvlflită diflf z(î (v.llvulita Ta1n!al:v).
p r i mi t iv ă) .
Se găseş tI' tn boala reumati smal:; .
S,nt cxte rm de rare. po t fi benig ne sau m a li gne şi se po t dezvolta la ni velul
mioc ard ul ui '"U
endocard ul ui ( \es ll t sube nd oc ardi c). Din punct de vedere histologic,
LEZIUNI DE FORMA NODULARĂ
P Ot fi : mixoattl c, rabdomioa ttl c, fi broa tll c. li poa ttl e, S:trcoam e ctc.

- No duli uni ci sa u ll1ultipli , izo la \i , d e mărimea unui bob de linte - Mici depuneri de fibrină, roze-pali de, iz.o late sau co nglomer,ltc.
' ;111 a ull ei :1IUll <', a lhi - gă lhui ~ au Jl csrri\i , duri - cance r IIl ctasfatic. situate pc marginile libere, în zona de: : o ntact ş i i nchidere a va lvulc\ o l ,
al căror cndoteliu este lezat - valv Hilta vel'l lcoasa.
C :lll ccru i 111 l' 1.1 Sl,lt ic ;1p . lr~· În UI'Ill ;1 Ull ci il\ \'a d ă ri :1 II copl nsmclnr din vrcin:tt:1t c
( llt',' pI.B Illl' .tl e I il11 l1 slIllI i. ;tIc ll'h ·d i ,l Slilllllui. ('s o f :q ~ lIllIi J pl:iIl1Îllllllli) S:1l1 pn:ll(' fi ( 011 -
- . . prOCllll1lente
l : o rmaţtUI1l ' , veru coasc, recc I lle , tr
, a ll ~ lu c i lk ~ al l
";C(i ll\. l uil e i L 'l11 holii IlI I1 HIr. d l · S. 1 11 1~ lI i l1 l' S;lI l lilll f.tti l'l..·. opa ee, mai tl1ult sau m a i pu\ill a d erentc tic va~v ul e l ~ .11l ~r\l?,t c, d urr,
scleruasc, retractate, sidefii - vtl lv~dit(î r ec ur ent a (recldtvanta) ,
LEZIUNI DE FORMĂ CHISTICA Se găseşte În boala reumatismală, in proce~e scptico-toxice, În cndocardi", sub-
(tabelul LXVI) acută a cardiaci\or tip Vaquez-Lutcmbacher.

LEZIUNI DE FORMĂ VEGETANTA

- Formaţiuni chisrice de obicei multiple, de volum care variază de
la o c irea şă la un ou, conţinînd un lichid clar ca apa de stîncă şi vezi- _ Formaţiuni trombotice , neregulate, polilo~ate, proeminente, de
cuie-fiice - chist hidatic (echinococoza inimii).
diverse mărimi' lab e-roşlatlCe,
" f'
nab'l
1 e, care se rad
, , tar
' la palpare
, valvuL\
C histu! imbra că cara cterele desc ri se la chiscul hidatic pulmonar (r. 320) şi se cu endoteliul l~zat este dll1'ă - vtllvulită vcgctantă .
g ă seş te in gros llllea mioca rdului, mai ales a ventriculului sting sali III interiorul
cav i tă ţil o r In ImII. Se găseşte de obicei Îi, boala reumatismală .
,...
331
330
,

dil'II,l' ,11I\'Iiel' , ( II I r""'parl'II\~ diminllală, LlI ' fl lIlI

111.1l'; \ 'cgl.' LlIHl.' , nl.'rl',:~: ,J .llc .
nlU i
- V" lvlll e sig
'i" ' m:tr!~ll\i lc ÎlIgr"\~I",
Il/k',
\. l lI 'IJJ'/l). q j IlJli
1)./r ;L' l.d ) ; pfl )L' J1l illl.' llll.' I II ,ti"" "" )l. lll l'e , (,.ia-" SII ,. il c lihl'l'l' , lI e" de rCIJl", l.tr ,,1il,'l' re " ,Il' v,tlvlIlcl nr
, 1 II HI 1111
'1I 1/jolLe Jh ' l " ld th ',l /d,d
-- (IIi/CI(',ilt/ilei jJdJit'l.tI/i '~'l.'g ( ' / d}l l ti.
,
l.lV I l. I lL' .\
,

1 l'~ p cL lI V . 1 ,
.
' ;" ill d lll' a le, I'C II'.tl'l .lIl', r
tU F,-1 ic'c'i. '
I I I I
' ,ll'e IIllp lC' 1(',1 11l( 11\ ne ,l n I' _ ill\ /I/i< i(',,(,;

I. LI. I UN I IlE 1'0 /( 1\111 U I. C Fl tO " VEc;.I~J I\N'J'1I

, ..
[',."',e'II ,1 /.1 IIi \'eI II 1 va/vlllelllr (mil ra !;'i, aU rli ,,:!) ,1 1111111' I'lIrm ,l-
111 // 11 , ,',,;e l.l/lI<' , ,,"tll'idii'lIJ'/lle, lIel'q: II Lll e, d c dilll ell sillll C v'lri 'l/ )i/ ,. , lI!ce"
),Il e, ,tlI>"",." )i,lIi,',,, {",Irl e {ri,,!> i/e, n I di , t rll geri "Ull clI ll1il elll e .tle lesulllill i
\ ,III 11/.11', l',,/'{ l.Jj,' I"r , i, III1 L") l'i . ,l /e pi/ie ri/ o r şi ,ti c pere lc lui can li'lc __
,u.l" , ,d ,li /'i ,,/,, 1.. " ':; 1/"11/" " ,'II/ii (,,,,,I')"ardi l:1 ll1 ,tl ig ll :î ,IU I!;l , au 'c p lil':"Î ),

\ l" " 'l."1.11

, jj II),. j
'/lI, .:, I. lr:i 1I /,c:r. q ii ,' . 111 Il/ lI!"ri C II IIlee r.llii v,ll vld ,lI "
/ j J 1/ 1"/1/1/ PIl'III!/II./1.'
('JI ,/rl('drdil ,/ ,dcc )'o - :{l egl l.llil el ' UIJ"e Jl III (c lld u
l i" l l , /11 ili :' I/ I 1.'''1 : /
/'" ' !,H leI ,,! )·,1,, 1' ), O rg,llli r
" l i, , .' • J" :J.

I I' :~ I I )':0, I I L, t
',. 1 'o, I " I Q / ,l I L'.\ ", l h ' uL.: I"1 nlllllll '
',' lip" ,'1 .,
IIi ve lul ,'111111 ',111 il ,) 1' ( .... l· J\11I 1 1 , 11 11 :~ I\I " " l ll\ il .11 '. l Vl hl / l'1111) ,1.1
/ ,,' 1/ ', / 1/ ( J 1\ 1/ ' /( 11/ 1 li{ \ l \ 1. \' II I ,/\ IU '" ') .. f.'
V.d vult-k '.i ll! tI \, .I ('l' . ,ll l w -r.:\lhll i, d lll ~', \ II 1.1\-\ 'dq11'! ill ,11' .1 Ih'(,,1.1. I I
(1. 11 )" 1" , 1 .\ \ ' 111 ) jld''I'i(l,l r~i Ih'l'I '; ~II I.II , I , di n t ,111 /, 1 ,h l l.'l'l'\I~\ ' ltl l' , 1111)1'111 ,11 " . tll ' I,.Itj,l.\ j,.111i " '1\ .1; 11',1 I .1 1\
" oi'
... Î nl ';l l l' r\l /, II I, I I' I I,IL!" " ' . UIIIIHI 11I / 11111 . lh ', P ili.!;1 \'f ,'/ llIl l \ itl"l .,tll ' I " "1I
\ 11(i/1l " ~ I 11( 1'1'1' I\ p .1I ,\tul v;l h 111.\1" ,În' ro nll l li III I pi iniI lil'i\k . ,II l.lri ' l \ iri ifl' 1" 1 tlrtlh II
1, 1 1\

lI, i. \jo n,'/ ti' ' l' tl l ', ,, h i .! 1 În 1 ,\ \' 11.111' .1 ",' lI l ljlul",\ IlI d tll,lt dul p.llil l d , \1 "Irl l'I ,11I
1'1\11,11

lirIii
\"o. It' ';' 1 ~' I \ I' ll'l " /, JI , I II " Illl.ll\\ .1 ', 11111\\, I l' / '1I 111 ,1'\1" / ,,11 d ' '!, .1 'I.\ d tl ,III 1111 < 1
dlll
,11 ':" ,'" ,, "/i "" /Ili ,ll r i" - I L'll l ril' ul.lr dr" I'I , "'" l! ,11',11',: 111.11 ,,1'''' dr\' pl , pl.u ni" ti " '0 1.11 ,\, 111\11 1111111.1 \\,'11 11 1111 1.. 1111 , 1'''1,1, " " ll l lll'"l .t 1111\ \It
.! ,1
Ilfrl/,IJ ~
I ri n l ,pid l ' Î.
I t ciI! 1) , llIi ilII I Jo I/I. II I I l' ., ini Jl1ii drL'J; l c, d L' ( l: nlli l l.ll l' lk. d l'lli lil
j h .. /J'\. II L', I ÎI JJ(ti /lit 'II \·l'idid JIt1.
11I ~ 1 11 ':,lll'. k rl\.\\{·. li~ i t! .... ,
. Il t.:\h· I. 1 /J/ \ Jtlil
\',t lvult.: . . i g I IHlIt k · . 1I i1ti il o \t IlIll'llll 1!llil
" r'~II ", 1 " , ililildll i .trll're i jiu lmllna rL' , În lÎ lnÎI :! II I ca z lI l
1111111 ,11 1 1 , 111..: (LI lod, , II'. ~ j ~ 'tlllli "" lIll \ lId .1 1\,: ,I I I/fi /el IlflltÎ'tl.
"I I, ) 111.1 11 "il.ll.l\ lI ,1 " ,II I iui/u/ui drept - i ilsllj,cicJ/la arl c)'(: i /,III'I/ Oil" (" ,
J\p ar.l1l1l . . i :.~ l1ltlldi , tt) , \1'1 ' II ( 11 1111 .1 11 \, 1,, 111 11 , ,.1 (. lII ' ; "lrI .. lI· Ph'lI Il 1.1 , 1111
Inan(' ~ [rÎllll , l', IL' Î llllr l'jll.lI "I'ft' IUII Il' l lIti 111 1'1 1: 1. t .\:./l lilll' .) " "ll,ll ,l : IIiPU lI O II ,1
11 11' ,1,1 Vl' lIlri n dulul ' IÎn g,

\ ' / '1), 1/ " /1 ;('1/'1';" "; ',,,,, 1II/III/d J/.II,; c'lc 1',11 ,1, ~

'. .. /, II I, II lill ,'/ " 111" , " ' ) , 11 ", ,,1 h" -g?î Il >lIi , l't' l rana ll!, Îll d ,lr,II " , .!"
''1' ', 1 h 11( , 1 t , 1/ l il J ~'II/t I,I ',.1 I II ... tq>l . d . q . 1 1I l: 1L' l l. î. '\ ,111 Il l'rl',l~ IIJ.ll. t, 1111111 ', 1, 11. 1
iI/I ( \", \t/ 1. 111 l i.: \. t!1 11I1 ( lll l i d l'; I f(I~i ; 111 :1 I g ll l L' ;1 :t d c r L' 1I 1:l .l v , d v ld v i l", h'
... \ '11 N , )/ .. \ ) 1 IN\ ! f1 :/( ' II N T '\
,,, ''' ',, 11 , 1," , 1" 1" 1,/1.1 " " II i', 11 r i 1.: ', 1/11 lihl'l'c II c, lI lc relll l! , ( :"r.! ,lj.: /,' Il' I/
,1; /,,,.1,>, ,' ''' ' II rC'I'd, I. II ", '" 1I 11.11e, il/ ,~ r' I.),' le, ull eor i fll / Î') ILl Il! , l'll ' ''1\1 ,11 .1\ ,1 V, II\ II I,' IIli ll .II " i ll : 'II I ·" , l h' . \ 111 11'. 1\ ' 11 , 1\ 1.11\ ' ( 1II ,u l ltl l' II\ ,I) ." 1\ 11111
" , 1.," 1., .le " Ii/ " ,II " ,,1/1,, , i, /.- "il', / 'il;l' f;; ,ÎIII ÎIl .L: ro ~'1\ ; , ia r ':lIdlll ',lrdll l ',11' " \ 11/ 1 li pi lc (\ It' II" / ,I ) , /' d.tI .. J/lliJ,tI ,I ,
It: ,""1"'1,1 c"I,' .,// >;, i"" '" /c-r')/ ,II -"- il/)/Ilicicill ii lIIillld ;;, -- , I,l' / illi li' ,1I'.' "I ~ "h" ll' I I" I' ,1') 1' 1It,' ,'II ,ll ,'I",l _, ','1 L II .\t l l' I'L' • •11.. 1\1111 .\1.1
,i il/'"Jic;I'I /( "
J I"'ldl~H' II{ .l 1lI11 r. il ,. \' ~:,\ ~\'~I l' ~i,
- , 1('1/11 /'1 ' ,11 ')// ( , (.
111 I'l ' l lI l l.ui slll , :l kr O l1l.lf Il Z .l IlLii l' .lI' , Î I! C,l : li "
,til ' liill ~j J'l' I'III) ,l l li \, d ' III ,II' (,'

"
, ,", "
 Ivl!\LFO lZ ,vII\ TIII.E INlrvl[! \:'! VI\SELOR , '('$.
c:
, "'~
i:! n~. ­
- -
( t a " ~ lul L X I X) _ -.-u!::
----- - - - - - - ---;--------c-=---- - - - - - - - -
·\.O'w
Ale illimii În tnr31it31c ul~O U
U,~ ....
b..!!
.- ~ ~
Q..n E
:J 1-. _
~OU l­
::>", ~ E 'i; ~ 2. S
-- Gr~ ut .u ~:1 in imii l1udt m ă rit ă /;iperl ro Jie cong enit<lZă .
- 1nill1 ă mid, C3 rc I1U co rcspunde vîrstei şi de z voltării som et -
.~
..c::~
U ..c:
,
~

.~
u
lJipopl<l'Lie.
-- Illima s itu a t ă În hCllli ro r3cl'le drept - dextroc'lrdie. . , , ,
, '"E ,
,
8~ "
~ ~

~ho(i.1t5 Cli , u
~
u
PO.:HI..' fi sillts ;nverms v isceral. "u <1
u ,o:
.."
v
u

-"-
~
0< u
z '" .- "
.2 '"
, -!'", "O
"o. ,o:
" "- " %
~

" '" '"

o
,- '"
u
.o
~ ou ~
<1
E ,
~
c... "
c
M
v
~ ~ "O
'" ~

, ,.., , ..
",. .
.'.. . '",.. ".. - ,"· .,
"
u . ~J ; "O
III J II J.I .. - ('(n,d I,i/ueI/Iii}"
. - . "
" .c- ' 0
" " '
·
.~ ~f.

'Ililll.l IC!!IIUl.I 111\ V,I' 1l:1\I, prin li p':1 perc telu i iJlI CJ'.llri .1 1 .. ,. c " c -.;
J
M

Il) ,/ i /1' ... ·,0 J'lL 1I !.lr.

1I'/OOtl,u
Il1il11 .\ 1,"·JI }.tI .1 elill .1 L'.1Vi l:l \i , p1'ln lips:1 peretelui il1l crve ntri cu l:t r
(,.,. / Iri/uc"I .. , !,i.lllI.d.
, . ,
"'..
c
•« ..
" u :> , r, ~
, r: " <r.
, .. \lc pcrc\ilur
... "..,.
~
;. "o.
- r.. ~

",". ".,
. .-" u, el" "Q ," ., .-..
o o< u
E c.: u
o:
"
"
o.
"
,i 1\·"i'll·11I.. 1 ",·di . i,dui I~"l.l l dUJl ~ \ -· [ 2 luni elc 1.1 n ;1~ l ere S;llI el . "J
"
J 111' .. / "']' Itdu i illh'l.ll ' i.1I co/I/I/llic,nc illl cr" tri,dii . . , ,
.,·,.. ,o-:
,M
,I
... ~ c
1
1'~, ., i "I· JlI . } '" il i, iului 1).1I1i,.,I..1 la unirc.1 sc pwlui 1l1"mhr al1' " ,'U "f: , ..., o "
I,f.
"<;
" I,"II IllU."U!." '.111 ,10\ ,III.II C.} illl"" I1]'kl :î a ,c ]'lului iI1ICl'\'c lllri ,u LII' III
'O

~I
r. ""o
.-
E
C
"
O "" E
.-'" ...,""
o

P\) q i llll~ .l 11111!\( ul a r:t (hll.1Ll Itll)!,c r )

~

pdJ \ilill\.:.l 1I1 Clllhl ,1I 11l. b.l "'. Il! 111
'"
I,HJJt.'UÎCIIJ"c ' Î"/I }L 'l'lIl ,jeli/titei .
...'
~

"
E .' " " " ""
,\ It vasel or
Q
,,'E "
~
.,.. "
r· "
u
.. "u 'o
-
..
/'er; Î.I/L'III.1 ".III,d"l"i ,/ l' leri ,tI (c:lI1:t lul !lota l) d ul' ~ IUI1 .1 a dllu:1 "
"
c.."
o.
~
o.
,.
n. '0
l:
" M
..
u
"c '"
u
;.
c
" .'
"o. uc
.' :r:
- :-
c•
u
~

"O
"IU ;1 Irci.1 cit: la !l;I·I I ~r~. ,";; ~ ~

SrLl ll gu larc ill~ l .l r ~ b Ili ve lul i,rllluiui ao ru c - J'lell ll~d istlll ului :;:
o
t"
l e':
" ,,'M II":

I
I
.lOll i ( (coaret'1\ic .ltlrL id) .
•o.
•
.." ,- U
,::'"o '"'u '"o m
C
;. " '"u
lr.
, ,, . .E..
E
oM
C-

I
-- I\ r ;) ri r~a d~ ,·:tli b n l a art n ~i pulmllnare, de obi ce i a sn c iar ~ cu II
.Io rt:l d" ca libru reclus -- " i l C/ I t/(i'l "ucrei ptt llltoilarc .
;t
"8
o
"
..

,."
.-u'
.." ." ~;::

"
o
.o
o
U
E c
'"o on.u
'U
o
"u
If:

"o"
. " E "O
n
c
". u,." . '"" " .,•
,
~ ~ ~ N
u
'" " " E -o '"
,
u . E
I -- II IIIIII,,'/ii " /,, wlCJ/ltlrelo l' in ceea ce prive ş te pozi\ia, num ă rul ş i ""n. n.
r: .!:- '"o. ""u u u
.o. "" ~
o
,~
?
I
I di' lribu\i;l; 1l.1·/I"re.1 LO"li1" r", sl' '' gi d ill artc,.a pulll1o!l ;ll':\ (i\ brikll'>t1v) . :r: :.c "
c
u :r: "" c :..:.:.1
u! _. " "
~.

!
~

-- ,
'1, A le orificiil u r ou
. ou
.~
,.. 'c
u
oi ~
"c
-- V:d vul clc ~ i g ll1 t1idc a le a rt ere l pulmoliare SÎllt cO llsistent c, , ucl a lc .~
-o
oi
x "
en'- "
'-
'n f'll'I ll;) de di a fr.1;;m s t d b ă rut d~ Ull Ini c orifi ciu - l t'el1O'L(/ orificiului ." " '".-" ..c'" " eJ tl.

P2 «:" c.. U "'" :J

~

I' 1/ 11/10/1.1 rei.

33 5
 ,'~.~., t ''''''~'''''llt 11",,· , 1.. ,, '. t li t 1.... i. , lo d " lili~II1IUi I' .. I" Il' II ,'Il' I, l i:
.. h •. 11 . \ll.lr
•1. , ','"
".11' ' ''1 '1,1\' ,1,
, 1: '. 1 .;
.. 1.\1 "1"110 :. , 1'1I1111t111 . II,i , \ ~ I Ki, II , 1 , ' U .• Il,' ,krl't: l t' I' Oll gl· IIÎ .
. ' '1 ' ::1" III ,, :.1
....><
...~ . ~

. - ~rtera pulmonară ia '!:' )\erc

-...,. ..
, .. .. 1 .' •• ,1 , .. .. ,
><
'" ."
bI>
d!n ventnculul stîng, iar ancra aonă
..... .~
\ .th Iti, · .., i:":1 11 1 q:!,. . 1I1I' tl t "lId,II, ' , ' ,lI l' /'''' lIh '.\/;( 1111 diarl'.l ~ 1I1 ..J
'" ';n
,i ~· ''''l ,· , il i'lt! . "' lIllllltlul rii" ,1 hipt.: rll'urial . ..:; ::a ~ " ....
! ..2"~..2 ..9..9 ~ E
dm v~ntnculul drept - transpoziţid
>' ,r .,h,tltrl ' III!!! o
--a a. .."
tlll
, u ~- . t: E
o. ~ arterel pl/lmonare şi aortei.
/,11. "/ 11'1;/11./1,"' 1 ' " ,.:: ~tf I-<u.. U~
\;11111 '" liJlfl,d/l l· . 1 1.1 1 .1 .
"', Jill ,,, 'II' 11'/,/1/ 1"'/1/ ,'\ 1\ ' I , II .1 Complexe
\ /" ,': 11 ;, 1 1,'l.tI., .. 111 1111 1. ' ,/, ' •.IU

'II ' ",",,1"',1 (, Ih " k k'.l ·" I 1' 11 1' ) 1: 1," )i"" 'i/(,( "d h ,,,I,1I11 - S\enoza sau atrezia con!;e-
1 1':'. 1 ' . 1'111'" 1"111""" l' . 11 .·' it i II" , ',. " ,·i ,/I/,I,I/';f/n!,;, {" . nita.l~ a artc~ei pulmonare; de xtro-
...o '" POZ'\' ,I aOf\t ' , la re poate fi că lare
pc ambe le vc nlri cu lc sau ia na5tcre
dm velltnculul drept; comuni care in -
''' il. 11 ,I.fI. 1" l~ rvenln c.ul ară s u s-s ituată ; hipcrLro-
o"'
.' 11"" II J,rI './1 1 1:: ..J lIa ventncululul drep t - tetralog ia
1".,. 1'''' ,'III''/i, ' I " , .,.;/. /,. (tetrada) ,..,,/101.
I'l l III, \.111 11 ,' 111111 II' l' I" - Stcnoza a rte rci pulmonare;
, ,' ,•.• . .'{./., JI'· I /p/· UIJII/I.' 1'1 ' 111111 )qrt .Î ", 1,"II1' " I1 ,H.I ; 1 nil" biul i"
COIllUlllcare interatrială; hipert rof ia
111"1" 'Il ,1 " 'llIlti , 1111111111.,1111 'P""'.'II I,r ,'uLllt' (1,1" " " .1' li li lli illll'rV C ll
ventriculului drept - trilogia (tr i<l-
da) Fal/ol.
1'.'/"", ,,/ / .\' \1 /1 Dcx tro pozitia aonei; COl1lU -
I I , I Ij " 1 I 1: 1t I~ J JI '1I II ~ l1lcare largă in'terv e ntriclllar~ SlI S-
\1 1; \ U
."o o
~ituati\ 5i hipa\rufia vcntriclllllllli
...... 2..- .- .""
~
~

, , drept - cOl/l plexul fi,,·,l/l/cl1gcr .

'111 1, , : '1 \ " ' , FT\rJ J'I
'"
I ." I I '1 " , 1 I ,1
'- o
o :J
"E 8~
~ E o ARTERA AORTA
, ," ,,1,. . I . , ,
~

Vl . ~
~

" "
<::::-;;
. ., .1 , ,,1,, , ti 11 , 1
., \ ,,,; 1
l ' I1.!'" .11
,j , t '1

, " ,,, 1,,

\
, " .1 " "
I I II · "

d. ,d " .
,

1 I,dfll
• 111 1 .'

.J \1
· ,111 j' ) \ , .... ' \ .1" 1;1
1· 11,11I' .!I, I1l .1
l ' '. ti ,
"'o
-
..J
Normcrl . Prez.intă un calibru rq;u lat,
cu peretele sup lu , elastic, de culoare Cal-
I,
1' I
j·" I' l.d. 1.,"'.\ t;; be n ă-cărăm iz ie, cîteodată ro1.<ltă. datorit ă im -
)., 111111 1 • U Il , ' \ Il \'I ':~ ' ·; Uh.1': lIl ,1
,,-
"
~'<1 """ .!.
I ""'" P" ,I
.."'
w U "
' 2 '5 " .~
c:
~
~ b i bi~i ci c:ldavcricc; este d e cOIl,is tcl1 ţ 5 uni -

..."
U , rt
el
:J > ~
rormă, ncaucrÎnd de organele vecÎnl.' ~i Cli
w
,1 -'
..:
e
:J '"
o
E ~ f1I suprafata internă netedă, lu c ioasă , ~dbi­
'1'"/,,, /,,/ I \T I /1
U.S U .S
o~-
a c ioa"i ă. l.a cl\l crgcl1 \ a aortci, \ C id e l1lifi că
1 l '/ lll l~i l 1 ,I I- ' i l' III ' '" V,\ I "11' ,'I I'" .
.. orinciul vl' lltricul o-:ul crial stÎIl~ cu v:d vu-

.. -. .. -- ...
!!,
1,
t "" " " •• '"
'. 1\1:'1'

I 1, . '11 "
\ 11( '';> (1 1:\ ' 11

, 'I'F,Nf1Z ~ 51
!~-J'-i IJl ' 1C ' FNTi\

u:.c
U "O U
".~

0:-::: >
:;

..0..9" u.. o""" ........ "'E.,g!::

"O
~
" ""
...-
.. ..o U .. ..o
U'-

0 '..4 (\S
lele sigmoidc subţiri, transparcl\lc, claMicc.
prezentînd pc marginea lor liberă un nodul
fibros (nodului Arantius) . La copii, pînă la
3 luni, poate exista Între aortă ~i artcra
pulmonar ă sttngă un canal arterial, canalul
,I
I 111 II!I" itI I .... ; !II ' ,'. 1 111 II .. d.. li n .d ,1 tllill' .d ,\
" ,.. ." '-.."
..... Bot.l, În genere de 10-12 mm, a d rui
.ou
i1l !I .I\ 1\ "' ,
.~-
"O
• rlt·I1"" I",I1.II' ., • l' 1 1 , .\ !.' ' l': jlfl /, ' .1 ' l' tl l'" ' '''l' ' ' III ,' ;' , ~
direqie cste În prelungire. .rtcrei pulmo-
.." .." -o ..
N
I o .~
l u \ u l ..... II'
ti It , . i " .: 111. 011 .11
" ' ! II • ",'", ,,:i II "U·'I II, li .'!' .1
""I II' IUt /.i J ·'lt ll1ltllJ.\r '
:.j ill ·' l lf il i ~· t1~ .î. ::: c: " o. nare sau a ramurii sale stîngi. După 3 luni,
lO l ll C I
o.c: o. >< acest canal se obliteread şi se transform ,
{ .
'-
:I:uo :i "Q Într-un cordon fibros (li ban1l'lllll l afleri.II ).
: :: \ I j
21 - N~crOIlSI;} 33i
 MODIFICA Iti DE FORMA , CU LOARE ŞI CONSIS'f'ENŢ Ă
În afara axului vnscular hi,le l' , _
de .. ' . ' , ll1l1tata, rotund - 1 _
i\Orl''i, la exal1l enlll extern, eli ca librul IIl ă rit , ega l calibrat, ' 1 ma.flm ea 1 uneI nuci , POrtocal", cap de f' t Sil sa l: O\i :\ alra, regulată sau bosdall
J ata ţl c ClI U1 ..... A i. ~ au uc a d u t ' • ' .
clil .lt.u cilillliric. de cunsi S lell\ ă in q,:'II ă, Cll 7,unc 11l0i şi ulIre, pc alocuri d,.
" ' d' .... ll cn ce ramIne III dircq ia ax ului a .' - atJcvrum sareilo,m '
m~~1 , ~latad' sU"u fO~I1!ă ,d e c~a~inări mi~i, "Î n < d~~:lt tUl(:.vris~~. Jusi/or", s"" Ctl;u~
d'
,'.l k .lre. de consis tcn\<! cojii de ou (Ia scqiol1are scîqîie), cu pere\ii inegal
ing n1 ).I\i. l1len \iI1Îndll-se ca U I1 jg hc,tb, ia r p ~ supyafa\a il1ternă se ob se rvă
" I,'ici i7.ulate sa u con flu el llc ClI aspect poll1l1or! alerom a lu za (lO r/CI.
I
I
I
f esau lIr atonta flurozani sa u c.;a l " f' '. b C Illanuşa , Cu perete sub'
?rJn); canal situ :.u în grosimea Pc~ctc l~i C~~~:~I. s~ l c - aHf!vrism cupu.l;jolm (cri1t~l~~~~
n~lt~ S~I preze ntînd ~Il o,rificiu de inrr:uc' sub 1f ŞI care ~~Up'ă ~ pa~tc din ci rCl~l1lfl'­
?C:1SUpJ~ vaJv~lcJo~ slgmUld e, şi un orificiu de ic ~:>r~l1(r un~~ " SU,fI ,,, l~ltil1h,·j, dc obic"j
l )ul'.1 vÎna .\ lor.
, ,,hl'ndtlll' li.•Ic, ,1Ih t' - :~;î1hlli. IIIt1i
pl :ic ilc aLI as p l'c t e v ariate: rcli c (atc sau plall c, lrlltic ularc,
11/01( i ,, (, '111111, 1/ 0, 1( (' 1IC,,/n'l",'/ c (sta diul 1); rotllnd e
(
(
J~t porţl~llca Inferioar ă " aO rtci sa u a UI10 ştre , a '~l\: ~ lul IIltlmel sau ~'ll.i vc l1ti cci)'
lI1t,r~pancta')" consecutiv unui hcm ato rn s~u ra,I11,ufl P~!,l1clpal~ -:- a tJ evJ'ism dueca1';
~, ltI 1'1II ic irlil"l' , (U Il~ ll dlll lI l'rq: li 1.11 , 1~r. lIlldll " . tK lIP: 1l dc (1 111 ;\.H'.I1 ;\ op,tt: ă :t1bil. -giî.IIH,!t·, lIlIlI t.: d c va . . ullll lina ti c :1 1l:1., lcrllor"h ll ce IIlfl'trC:1lă şi disocia];\
'.;(,h Îlll i (il).\ S,l - p/;îci (llerolJ/"loolf(' uh ('JoIlc: (stadlld Il ); ;t lhI Cloast', dure, d c CO Il S IS-
I l'l1 t .1 (('iii dc OII, dl' taş.lhilc - IJ/li'ei (,"C,rtt' (sl.uliul LlI ); C li s up rafa ţ il n e t e d ă, a lbl', -
:)o lu\ie ue colJlinuitale a perelelui aurt' d"
traJlslucide, stic!oase, dure, elastice - pl"ci cictl triceale. Ateromatoza este localizată sau l o n g ilUdill a lă, cu marginile nelede sa u I;er >:c'l cu Itr~qlC l!:an s vers,a l,~
I' ~' lO;It.1 IUllg i ll1l';l .H)rtl'j~ Ill,li pr~)!Iull\.llă p c ,:luna, ;l?domj l1 ~l.I;i., c~ p:C(~dc~tic la deasupra valvulelor sigllloide Ill ~ l' . egu date, (Jca!t7,ata dc obIcei
Ill n-Iul zo llrlor de «Iroura, d e ,e hulIo.1I'l· .1 ca llbrulu. Ş I ue
brlurcaţle, 'JltJIl Zll1du -se
,
IlO/'t CI .
, " J ar pe .Iona escell t Ielita - /'IIplllr ,J v

:- i P l' rn l.u l'ra ld l' aunci şi P l' v.1!'1e le \11 Ill;l t Îec. Vo r fi c:l.utatc ~i celelalte loca li z?l ri ale
.1Il' I II:- I.: IlTO l l' i. , l~ upturil e pot fi il1 compl ete, inleresÎnd numai
lunica
IIlll'~C~ lI1d pt.'fl'lelc vascula r În toată rrosimca sa , R' internă, Y t.:o mpl ctl',
- !\llrLi i11 C1' ,1 I c,dihr,ll.l, l'Il11S istCI1li!, duri!, rigid ~, ca rLolloa să, Cll ;,lOrLll~ :l"tcnJl1I:1,tua~ă, aurtilă sifilitică , ~raull1a~isll1'e: ScU~~lrtll' . . c proJuc In t :vuri tii'
d il.ll,l ri (ancv ri smc) , cu lcnd ill\ o1 la lrombozarc; la scq iol1are , perc\ii sÎ nl ~ al~gllill 111 C,~~V It :\t ca pl' riearJică, mcuiastin sa u cavi latcl lc reeta prczel1\ ,\ rc\'.\na lullii
zai ca fUpturu , • • a bdominală, legat d e loca li
il1c~al Î lll:roşa\i, ncebsti ci, iar JlC slIpraLl\<1 illternă se văd plăci de aspecte
li iiil11 e n ~ iulli nr iJbi Je -- dorti/'l ,\iJi/itică,
PI5ciic ali asp::ctc variate: allJicio.1SC sau aloc - ce llu ş ii , proemin ente, d e consistenţă
e n'sculă, Cli direqia prl'llomÎllanr IUllgÎtudill:l la, se p a rate prin şa ll\" uri longitudinalc _
ARTERA PULMONARĂ'
pltiri ((JIulruiclC',' u~ur prol'minCl1ll', alhe - ro zatt.', hine d e limitat<.' , localiza te În jurul Normal Arc peretel e I 'd ' ,
or iri ciu Jui cu rulI;tri ~lll S,ll1 a l rall1urilor lII:lri (ola ll'rale - pltlci gelrrtillijorlJlC!, Se pot , . 1:-- I .' '.. "... c ~~U.c, c co n sis ten ţă lIntfo nn ă, Cu supr.,bp intern.)
~1~1~~~ .'~ , lI~lOnSa, alblcl ;l sa: Onru: I,ul, \' clltrlculo-artcrial Jrl'pt arc 3 "alnl lc "i~l\loilk
"U . . t TVJ ~ j ( Îeatricl' albiciuasl', CUl' produc tr.lqiUlii ale illtim ci sp re advt'llticc, Lcz i-
1I11ih.: !<>t: JOc.tli /.l'al.<'i ClI pn;dil l'q ic la lIiv l' lul urigilli i s iglll oiJdu r ;lorLicl', aonc i asccl1 - ;10 l II; \1 I IOS. 110< li li
1
t' f ' brr..lllsp arl'llltl'·'1 c astlCl', ,rJe x llJll c, ClI O maq;inc l iheră pc can' Sl' h:l"'l'~ll' lIlt
Ivlorg .lglll. •
dl'llll' ~i cir;l'i :1unicl', r.u p c aurt.l dl'!:ICl' lldl'lltJ. şi lli c i odată. p e aorta a bd om inal ă. sa u
Pl' l.: ul.llt'l".lk , 1 ~ :\,\Jl H' lllll 111.h.:rO"C(lpi c 1111 l...'s tc suri c icl1t pcntru J d e termina etio logia
,Iu nit l'i , Se , ' ,1 f an: l'X ,lllll'1l hi!'. tup ,llolog it:. LEZIUNE
- I\ las;'i compacră, roşie - Înch i să la s uprafa\ă, aibă Î I1 profun z ime, - C hcag sanguin CMe .!re de obicei rorm a unuI ghem. de culo,lI l'
ull cll ri s lralificală, zbÎ r cilă, m ,tl ă, n ed as ti că, s fărîmi c ioasă, umplînd albă - ro.~iatică - ellL{;o!ia "rterei plllmol7<lre.
Ili IIlC 11 lIJ vasului şi ade rcntă de perete - t rOIll/;o ~ă.
Est" transportat p c calc venoasă,
End,Hll'Ll prc z intă, a l ă turi de d tl'va porţiuni n eted e, luc ioasc, zo ne cu a s pect
11I.: rq.~lIl.ll. ce l11arc hca zJ. locul d e adcn:J1\ ă a t ru llJbului , Se va racc diagn ost icul dire-
rell\i.t1 cu c h eagul ' aJlguill cadaveric (/', 327),

,- Dilatan: mare r eg i ona lă , Ill cali za tă În porţiunea ascendent.' a

:lunci, la nivelul crose i şi a l <lonci tor:lcice (În aortita sifilitică) sau, mai
rar, 1:1 ,nivelul aortei abdominale (în ateromatoză); suprafaţa internă
dc obIceI n e re g ulată, mai mult sa u mai puţin subţiată, cu plăci dure de
~c1 eruză, IIkna\ii atcmlll,1l0<lSC şi, 111lcori, cu trombi care micşorează
adeseo ri cav it atea - a17evrism.
, Vor fi ce rcet ate leziul1i lc de vec in ătate care variază după sediu: Icziuni ale
ral11sul,uI, ale sternului , comprcsiuni ale csofagului, perforaţii ~,1tr-o bronhie etc.
Ancvf1smul p oa te Îmbrăca aspecte variate: pungi( care procmină la suprafaţa aortei,
j
" .

338
•
 ,.·1
CONŢINUT ANORMAl. AL C AVlTil.TIJ PERlTONEALE
(tabelul I. XX)

Lichid
Scro-cÎtrin
- Tralls p:lrcn ~ , ela,f care poat,C aj un ge p~nă la zeci de kilo-
l

gra.me, cu re~"I .a RIV~ita negativă (transsudat) (vezi p. 144);

pcntoncul panetal ŞI visceral de aspect anemie palid _ nscin .
Se găseşte in cir01.;\ hepatică, În insuficicl1p 'cardiac ;, Ne. •
Scro-fihrinos

21 - Transparent sau
(exs udar), cu flocoane
uşor tulbu re,
~i membrane
cu rea"lia Rivait, pozitivă
fibrino3Se abllnd"me, albe-
C:llll~il S:l U a l bc-~:l lhlll . lilwrc S~\\I ,hll' rcnlc de pl.'rirunt'lIl PHIt.: U\
~I vl~ ..:t'l;d. C.H L' l"11 rl.l~i.l li~. LI1 l.::q)iLHl'I,. \,:\hkhll. .. u I\hiul
LEZIIJN ILE O RGA NELOR CAV ITĂT II pil'rdtll /Jl'Il/,,"il,t '( /j ' 1;/'1:It".I •. 1
,, Se ILllilll l' )ll' III p,' IIIIII1 II.. 1. II pl.' i;": II' ".\11 111\ '\ 11."11 1,1.1
; A13DO MINAL E SI PELVIEt--I C Purule nL S.III

,1 • Sl'1'O- P" 1' 11 J C IIi

- rvbi mult ~all ma l 1,1\\111 d .. n~. eli 'il' rl"I \:t 1''''1 i oIll·.\t\ ( II
v:\sclll.tri /.\~ic cvid.:nLI ~i (II hn.: iul pi l'rJU(, '\(O p,,· .. il .\ d l' nh: ll\br.\t~\.
J'J lU TON EU L fihrillu -t,urlllc:nt c, . .: ~. ~t: d e.>liJl\'!lL L\~flr )i pll' u',:1.. 111 1\ Ilh lll l \Iill
c:\vit.\lC -- peri/oBiLI /lUl I/ It/H,l.
Allsl· k· inlestin .dc :. ÎI1I d ·\ till\l', l,ipl,.'rl·mi.HI.', II i.llll h . It! hlli ll,\h'
Îmn: dL' d .uorira d"POLill'hJr d e fibrlll:\, i\ Ll rll..: \"I't hll'l\ ","'I l\.
Îllgro ) .\l, llipef l'lIl l.H , ~;c \, ll.'r(~ l.\ l l.'ziuIlC.l ....hl t .d .l I'L'n dt..:il.\,
UkCfUI h·l~lIO-dulllkl\,d, 1,. 1.ll'c i\ lIl.l, re/ca rul 1J1h: t .t U JI t III ll' p ll
":Cl1Ii . 1 l'l·ti tlll,it .• 1'"I"I ~ II, .t 1,".11,' fi ' !(·tll'l, d t/.II.f
el \.. ,~ II'lflll
lui};;, IlJlliUl.l ;'"1 t, I" Jo~IlIlIl.: .\ \ ,l v it.1tii IWllllJlIl'.d . .I. LIII'
qlÎplUlIlI , de pUl~illlli ..1. :'\.' III ,''oI'i, d e ,\11\...Ic iul c\ lIll ,L k .. ,II' ,dl!
urg :ull', prin .ld l' rl· II~I ' I.u .. e ',,; tll rilll int"ul:. I o c.di:",rc .l ~\ Jlllld c .l e
oq~alllli ~ 1I illfl'q i.\ primili ,:i , p(' ~Jlt.· dc plTlUl'.lrc \.\11 p ..'r!llr,H.
" Tabel,,1 LX X De e~tl11pllil /1(-,i/uNita lu/n.Wt/d,,'/ic,tlă (:\l)(l!~ 'Ulbrrcni J ~ c pro.
LEZ I UNI d ll~e prill pcrJnr,\fc:\ unui :thlCS hcp.:uic S.H1 ~ph.'!,i\.i pCrltnllll, j
I'criapt:1ul,c"lroll ( .• b L l'~ J1l'i', .\JlI.'llClicubr) esre ('oll\\.·,inp Ih.:r fu r.\ 1 II
( <)f l l'l lIlI'I Allll RI.I AL ullui .ll)(l!'s apl·ndil.'ul.ll ~i "!lIL" lnc di LltJ. ilco-ingh in ,ll, Ir u-cl,;(,,1
NOLlUI.ARE C ~I I S'I' I CE Jomh.lr , pdvi~\1\ ~.\l l 1l1 L't l) -t,' li ,t":; kll,\liz,'1rill.' dl.'pil\ !. l, i n P,\r{l', d\.·
.,
.1
p07.iţi . 1 apc"diL'I.:lui ~ i de .ldl.'rl: n~ck prOd,~Sl'! /'d ';'llf'~' I I~ l ' ,'t.' HI/I,,'-
ril/.1 l.' ll purul"'lIll' IlIrr-o .' l11l ,1 IIIHIt .U :' '\ , n\1>. ,11I1 b,L' 1I1
I..'uleqii
PII CII 111 :ll Ol5. S:llI În Îlllll',lb ,1 l.',lv il.\ll' , 1.1I11.'(\ii ClIl.' se ptH dl.'!I~· hld l' j. \I,~.\I\,,' I .'
.,.i'" "h· III-I..' lrl'lll ta :,cltJ) ()epu Li", de fibrină Periton i tă tubcrctl-
chi s lică C:lVil:lfc din "d "I\! 1..
1' '': 1 t' ll..' S.Il! În C'\\'iLlh':' 1't:IIWII .tI,l. din!.1

J
~I
li
:-)\.. , \J -1j bri IlU~
( 1" ' lltfJllilă '>L' I'II I "li i l1t1 , . \, I )
( pl'I·jtilI Lid lI sc 3.t5
fihrillo ,I:-.:1 )
l o.1s~ ~ r al1ulică
Peritonită tubcrcu-
10,1 'ii
Chi st ~ e ro~
"lti,t Itid .1I ic
perilpnil:l I'IIrull'II1.1 1'.l' lH'r ,dl .11.\; Ill·.ţ~Il'Jlltd 11 ~: ."lIl'lI fll /" ţ. I' :,: \.'\\
cu lcqh' 1'1l11l1t.·1l 1.\ În ~l\hllll~·.' )1 YOqlll!lC,l SllPl'l'lL):~~ ,l ,1\ ;..\1111.:" -
1'lIlldelll R l"\ lllii l:OlZCO :l'.:\ Ililui , Îl1rrl' crl .. .2 r,\i~l' ,11., \,\1 ,., IUlhlllrdc d\.' \.\1.' ,tIInd ltlwrl', I.H
il (1'1.'1i w niL,l pu r ul \. III.\) .\littll:III .\fe (.Jl'rilonili'i l:nlll i IlIt, .. ill 1I".hil; 1/'-.\:11/,,"111 1,1. li hl/,Lt.,,!,flll" 1, In .. ,\1 1.'\ \1 ,1
\ .\
j' L.1 (( l.' ~-:L' lIl (;I ~ ...: i{'l dliltJ .l ~,~) Re" "ri kc~ l oidc tlIu en : 1I1UilSă IHlruh' l1Lt 'l' ~.\'\.'~\l' 1.1 h.1 ~ . \ Iq'..\lIh·llllllui I.\l ~ ~ l ~l' I'~\ . II lll·,\'!lllt·
1, Cd .llinos (pcriIlJllit5 fibruadcLivii 111 \'(' / '
II 1(,1.,\'.\~III,
' 1IIh:dl\, 111 Il',r ~I, li • \1,
• • ... • /1"""""",1 1" '/ '", ,I I III ~,I
'.
.'1 l ,I.l:id ~ d,l{illt);) :. :') f"caloi ,Iă) S~rcolll În l'.Ul' lok'qi ,\ plIrlll\.' ttl.l \l' g.\3l' ~h' 111 1,01, \\'~ \IIlil ..:n, 111I1... ll\ ,1
I\,icuilii h.nin şi ~L' ÎllIÎ I III..· ~1l.' l"l·~"l.'ll\ În IIlll'ql.\ }Hh'II'Ld l.\.
j~., 1\11,,, (p"riwni,,, I,ili .,l'.') P" r.lz i\i cr"m;" Cancl!r miliar
, ,-,c:hinu, uccus) J.nC lc scc n I
mcrastatlc
,, Il t.'lIlOr:\gic
C ancer Ilodu la r - Op:\ ll')CCIH ), 1\1 11)1)1' 1\)1.\1 - " scit" lb;JutlH' . ,
,., ( il1 ll l1lh~il' paill1lh·.da
Apare În t'uplUri .d,l' \' ,\ ~do r chilirl'rL', c.\I~.dul\ll l"r.\l'i(: \.\\1
.. ,III 1'\.' rilllllit :1 1I I..'I1" ,,- .lt~il',l) 111 CC;)S ta tiC
p rin ~lln l prcsi ll ll i C\.l:I"~It ,\I ~' d..: tulllOrt :lbdolllllull' .hl ll' l ,\ li Ull
"
:/i
,.1,.
III

.ij !,
.~I •
 !

il
!' j c1,iurilor limfatice abdominale şi asupra canalului toraele, fapt
(,',iHl' ÎII!.:I'l'UI1C :IZ:i circu l a ţin lilllfatică. LEZIUNI DE FORMĂ NODULARĂ
G~l.ltj l10 S - Grn", d :' l'O.... aSC' I11 ă II ;lro f co/oidu lui llScÎt'l gcla linuasă: ("belul LXX)
SI.' ~ă~('ş l (, fII l'hi"'ur i (l V,lrie ll e 1 11111 coccI apc l1dic ular sa u ttllHOrl
- G ranulaţii miliare, galbcne-ceIll1.5ii , neregulat Împr:\5ti ,llC pc
l'o /uitl""
Bilos - VÎ!;l'US. g. t1bt' ll sa u verzui,
c;l rac tcrc lc bil ci h ep atice; p t>
C li scroas?\ , ap?\rînd uneori numai În vecină tat ca organului din l.HC " "
riwll('ul n Il' d,,' l' ulo.ln' g.,lbcl1 i\-vc r1. lIi c - peritonitn bilirrrii. făcut di scminarea: ukerele tuhercul oase intestin ale, limfoganglioni i tllhcr-
C,lll:',l I l'l'n' ('llI.l o l'lH1SriUli c pcrfora t ia v(.'z iculci bilian.' ~ I :l
l';ll1 ,d "ltlr /lili ,lr l' (" 1I,1I1l'P ,\I il' l'.
culoşi , salpingc cu tubercul oză etc. - peritonită Ittberw/oasă grmlll/ică,
- Nodu li galbeni -cenuşii , i7,ola\i sa u con r! uen\i, c:l7Cifica\i ~i ral1111
g:îSl'Ş l l' În 111:11 :1
SIU I:V 1'"1' (ti
\"1\ il.lh '.1 pc " i.1I1.1
1.' 111',11:111
ilJlwdol(it'
i S:lIIgUilll' • .cart· '1'
liti, cu Illa~c dc ll ecroză ga lbell:t -cellu ~ic de a,pcCl hr;n,,,~ (ca,.clI lll ), ' li
aderclI\c fibrinl1a sc şi fihroa~c illtcrvi~ccralc ~i vi\ccru- parielalc, '" "",dc
/}( ' III01aglftl .

.se pl~). dlll't: prin rupr uri rrau.mal!cc a lc LlIl~i, orga~~ (fi cat , sp.l.in ă):
pcrfur~qll utcnnc, ruptura l~I1UI chist h~matH': ova r ran,. ruptuii .al~
vasdor abdo mina lc, ruptu ri ale allcvrlsl11c1or. Co l cCţ l a S<l llgUIIl<l
poate fi lilllir.llfi la () :1J1l1I11Îtă rcgiune: pcJ vis sa u li game nt larg.
fn bC"J.lfOCc!1I1 pelviaJl, rulcq i:l de sÎ ngc, ÎIl parte coag ula t, poate
.1 jUllgl' pin,\ În fuscll' iliace ş i ombilic, i ~ r ca vitatea. pc1 v.ia Il ă
po.\le fi lihn;l S;1u 'l' g ;'i."l'SC ad erellţc p cnto Jl ealc cu Il1tes tlnul )
epi pl llOllld, JTClul, lIll'l' ul , dCl<.' rl11inÎnd în porţi ulI ca su perioară a
co lcq il'i un fel de diafragl11 care o se pară de restu l cav ită ţ ii ab-
dOlllill;tk : "c g.1sl'Şl t' frl'cve nt În sarcinile ucro pi cl'.
Î" !JcIJI,llrJCI'11I1 iJllraliJj"wlcntar coleCţi a ('ste cxtraperi tul1ca l ă
ClI illfiltr ,tlul "',1I1gU;1I ÎIl[rc fuiţelc lig:lJllc ntului lar~; se pro du C('
Î" lIrlll,1 r uptllrii 'lIl1ei s:'\ n.: il1i tlIbOlrc sau a ple x ului lit cr o-uvar;an ,
- SI..TlI- IH'l11uragic, galbcl1-roziu .'iau roşialic, 1I1l ru ri cOOlgular,
hipc/'l' llli ată, ClI lu ci ul pierdut, îllgro~ată, acoperit ă cu
I.:lI 'il'rIJ,l'" l
111(..'111 o r.1 11 ( fibrino-Ill'l11flticc - perilonită hemoragică.
Se prudu . .·I..· in pnforări a k' unui ul cer gast ri c sau duod ena l,
pnfor;iri iIlITli:lil1:l.ll' (fehră tifoidă). pa n c reat it ă h l' I11 oragică ca n-
cl'rul pel illll1l',l l. lllhl'l'n d n;t;,\ l'tc
inteslinale aglutinate În pachetc (relativ greu de separat) _ peri/oui/,;
Iltbel'cu/oasă cazeoasă.
-- Granlllaţii şi nod uli ga lheni -cenuşii cazcificaţi , fibro ca7.ciri ca \i ~i
fibro cakari, situati În tr-un bloc vo lumillos alb-ccnuşiu, sclcr,,~. dur, ri :O-,1l
cle perete prin adercll\e puternice cu an sele intestinale aglutinatc, ~lId.1tc
şi stran gulate - peritouită t/lI'C),C1Iloasă fibro-adezivă ( rib ro-pl,1'li,' ~),
- Nodul unic sau multiplu, lob ul at, neregulat, cu zo ne de nCCrll/J
Ş I hemoragii pe suprai'a\<l de scq illn e - sa rC ()1I1 ,
1
Se ÎntÎlneştc de obi ce i la copii, la llivclu l m l'7.c ll h'n"ui , epiplOOlll1lui ~ I 1111' 11 -
colollu lui sig moidiall . în cavitatea peritOllcală 5e gă'ic~tc o ;\scit~ SCI'O,lS.1 S'\\I h. . II'I) -
ragi că ,
,
.
G ralllllaţii mici ' rotullde, albicioasc. durc, cu peritoncul
( ,Ulce)' mi/iar II1ctastatic.
1 fll ca v itatea pcriton ea l ă se găseştI..' lichid ali:c ltlc , ulleori hell1ora~ic.
tumoarea primitivă . Se va fn ce cxa1l1l'llul hi stopalo l o~ i c .
Sl' \,1 ((' l"l..d.1

,, ,
Noduli de m ă rimi vari ,lbile, iwlaţi ~all conglol1lcr.1\i. 11I tun / i.
, II Solid ~es ili sau pediculaţi , albicioşi sau roz, moi, friabili sau duri , sc hirn1i
1, cal/cer Ilod~dar m etasta tic.
:I, - IJq'lo l. itl' dl'
fibrill .l .1Ibieiu,1!i(, S,lU (l' lIu şi i, can.· acoperă sC l'oasa pl' ritollcal ă
, 1 Ih'lr,ll1 " parl'l1ti'i , ll1:1r:i. Uneori , no dulii sînt de culoOlrc neagră (mctasta7.c de ,la ,lin 111~ I.a ll nlll m;ligll 11
;, i1 şi lkll'l'InÎIL1. .1d l'll'l1 \ l' Între orga ll e - pe n'ton; t;; usca/il fibrill oasii, pi elii, oc hiului etc.). 111 cav itatea pcri to ll cal ă se gă'icştc un l,du d :1SCltH':! 1! I~eC~11 hl..'llll1
, raAic, ş i num c roase adCfCII \ C între oq~ane , Se va cău t a [lnll0arC;l pnnllll v,l "il' \. \
I~l ....l\~i(.ul.·.l P"Tiroll t',ll.'l găseşte
!I .
!llI~ă.
tiU Sl' g.1sq tl' li t: hid sa u se
p('I,,:,ipe,.i~ol1jli;, JurUld pllls/ieli, la fem ei, se găsesc brid c sau mase fibrill oasc
/n
In'II1 'C, loealoz"c In fund ul de s'c Ooug l,s, În fundul dc sac vezico-uterin sali lIcupă
Înt reg P('lvj~ld. ÎnglobÎnd ~j imobili zÎnd orga nel e pclvicnc.
O Ca ntilC\tl' foart e face exa menul hisroparol ogic,

I,,
I
111(' -, Re"uri
mahgl1e alill1C1// rlle 111 p",furalii digestive Înalte (ulcer );ast ro-duodcna l I1 CU pIaS-
perforate),
LEZIUNI DE FORMĂ CHISTICĂ
(tabelul LXX)

, Rl'sturi fl'(aluidl' - jJrrilouif,'i /c:cn loitltl. - formaţiuni sfcrice, cav itare, multiple, izolate sau cOlIgloll1cratc,
tran sparentc, s trălucitoare
. , (Ie marlmea
V' unor bo,a lle (,e
l 111e'l so," li Jluci mici,
i 11 test iSe ~,Î;cşte ÎI1 perfuratii
11:1lc), di,~e"i\'e joasc (febrfi tifoidă, perfuratii ale tumorilor cu pereţii subţiri sau groşi şi cu gaze sub preSlllJ1e 111 cavitate - P'/('II-
matoză chistică.
- Paraziti (T''''lIi" ecbillueucC/"J, il1 caz ul chi stului hidatic al fi ca tului , splil1 ei etc. E ste locnlizat?i în grosimea mC 7..elller u 1UI,· eplp UI Ş "I 111
' 1Oonu 1' subscro:H:\. 11111 ~( UI.H ,l
ŞI s"bmueo",a intes,inul"i subtire.
J42

343
~,
I - FOrJn<l\iune chi srică, uJlcori dc. dime.nsiuJli foarte mari, cu 'pere-
LEZIUNI DE \'ORMA RETRAel'ATA
pc ~ I ocuri gros, ;llbicins, pe il loc:lr1. subpre, t~'ansparent~ cu. cavitatea
lII1J- sa u l11ulril'lC ldară pIin ii cu un li chid scros, limpede, galbUI - chist (tabelul LXXI)
.,( ' )OS .
Mczcntcrul IlC ~e~lI"'t, retra ctar, Îllgroşat, cu slria\ii ~au "nil<:
Sl' l' J1[ÎJIlC~ ( e fr ecven r În g ro slllll',l I1ll' Z(.' llfCrll lui , mill rar la nivelul mczoco lo- stclale, cica tri ccale, alblcloase - ml'UlIlerita SclCTOzan lă.
nului ~i marelui ep ip/oo n. ~

- . Formatiune c hi s rică de vollllll variabil şi_ cu caracterele d~sc ri sc Datorită rctraqiilor, intestinul Subtire, Cu caliQTul uneori diminuat, est ..' :\tras
spre rahis.
la chisrul hida tic plilmonar' (p. 320) - chist hidatic (echinococoza peri-
ronea Iă) .

Ch istul Sl' dovo l! 5 În {esulul conj unctiv , ubpcriron ca l, fiind acoperit de 'e roasa LIMFOGANGLIONII MEZENTERICI
paiwlll,., Ll şi cocx i·;ril l ' lI alre r his,wri hid,lti cc viscera le. Ex...i s t ă o f()rll1~ psc~ld or llb ~ r:
,IIJt~ .• 1 .:u mici ~ (lnlll :\ii de 1lI .11'l Jll l' ,1 unor boabe de m azare, de eO IlSIS(('IlFt c la slI c '1
,1, d~lI l - J.imt"oţ;an g liolli m ă ri \i, plllllld .1jllnge pÎnJ I:t măr ime'l uneI nuCi,
hipercl1li a\i .. roşi .lliei sau fl\"-"ellu ~ ii, d c .I\P~' I Ulllc.I , ' U' UI.:iIl pc lIpr.\-
1.1\;1 tic ~cqlllllc - /il/ll u!'"lIIg li()l/i li/iei
MEZF NTERUL
fn Lt:t,\ d ~ ulccra \Î I..' l i li ~:\ ;\ pl.h.ill)' P n ·I.'
lll'cro z ă .
lilldv~,\nt.dinl1ii llh,illl\ o'I Il' d\.,
\ tiI 111 •• /. Ft) [ II \.1\ldl" · .1 s('ro:1Sc i p~ri(onca l t.!, C:ln~ Ica g:i illl CS lillll l
tlh' llIh • •l lliftWIH ,1
• \11 d,- .tI " hdt)lIll'tl,d lli . Estc brg-, Illob il, În formă d e l~\' al\l ~\ll
l'l' f " I Vl l' 1'\1 '1." 11 01 1 Limfog. llI gliOllii mC/C llt CI ici pO l I'I e/': I\I.\ , dc .1' CI1I<:lh:,1. ti , ,
1111 111
/' )III! .1,11 2 fni{1' Ihl\. I\.'. Itl\.iLI,tSL', Îlllrc c.tr r ~c găsc~[c tes ut co njull c l ivn- a dip os, cle [ubcrud ,)/.ă, lillll'ogr.1 I1ullllll<II ,I:'5 1I,.lii)'. I\ :;, leu"(" /e, 1I1Llc\ , I.\ /c
II. illI:~,lh );"lIj (./\, '11 ,11 idh 1 Ulh ll ht l, dw lll' Illl'i). nervi ~i vasdl! ('ar~ irigil ;1..' j li ilO- roase etc., descri sc 1.1 p. ·2m: --2 10.
tn L't.:-
d, .'ILIII

·r .. be/I// LX XI
II· ~ I UN I
SPU NA

Normal . Ovoid:l. :lcoprrit:t dl-' p l..·r irul1cll, "110 l'arc se artă c" pStlb sp lilh:i, \.' [edil
'~O lll Il .\ ltF
Il FTIt II C T ATE
~i l " lt''"' l'.llfUIHl l' 1.\ niv(., lul hi lullll În l.I J'l'll-
semirr ,\ I\Sp arcll l i'i. :tdcrcnr:i de p ;lr"';l\ chim
l

-- --- -_._--
..
chimul spJ cll i ~, împre un n Cli v,hclc, t:.Ho ra Il' ft lC Illl!;\Z:1 ((,'ci , S upr~d,\p \..'~ [~II I l'\ll!
J t
,III,
I III'
( ' I, Î\ l se l'O S
ClII." hid ati,'
./ )'v leZclltcrit;1 scicroz~IlIă viob~L'cJ i:\I' Pl' fondul roşu -Î n c hi s a l \U\JLtIC {l·j d~ )L'qiu n~ Sl' Oh::.erv .l PUlll'\ ,\Ibe
(pulpa nlb?l) ~ i mi ci s[ri a \ iÎ !iÎ(k iii ( { f;l\\"l' \.o rq II Il. l iyc). Sp lin.l eSle ~'\ lr\.'tll ,1 trla-
hi l ă, lJ,sÎn du - 'll' p 5 tnll1 ,\;i ~ i di.. , rtl~~ CII l l q~,lll i 11fÎ'I ,1 p:;''',HC

L/ :i'.I UN I DE FO RMĂ NODULARiI.

(l.d)c!1I 1 LXX I) I\ I O I\lI'lC\ ltJ CA t)\ I' I' IU CF
((abelu l 1.:0\ \ 11 )
(\lud II I de' IJl.lrlill': l' ;1ri ;lhil:i, ca re" plli1 tc a jun gc la 20-30 kg,
1o ;lle lil,'lI Jll\lri ~, ,~,,J "~ Jl. 111<1,11~ '.1 11 dur (calcifiar) _ lip om. Splin a Se ;llrerea'l J r.1pid du pă 1l1ll.1 11 \', l'.~p:i t :i () l'() I\ ~i.\ t ~.l1\ ~ .~~. ' lIl~ ,
\!'ll ltd rI,· ""lt lln I .Ir iahil ( I - Il kg), hin e circulll scris, a lh , dur, moal e, m a i :1 les în sr:trik illl'eq iu;bc. Pe ~eq llll1 C e~ f~ ro5IC- IIll·/tI ,.1 )1 ~l'
• II ,1, 1"'<'1 dc' \'Îrtcfllri Pl' ' 1Ip r.11'.1\ .1 de ,eq iu nc _ ji/Jr0IJ1 . rade uşor cu CU\illd. Ulil'(lri, dill (';111 /. ;1 Pllft'cLlqici, splin .\ i.l 1111 "' I'cel
de hurere.

U.. ~ I UN I DE FO R MA C Hl S 'fI C Ă Ll ·.Z Il IN I DI-. FLW 1\1/\ n i FU ZA

(r.tI ,,, ,,,, l. XX I) (rabelu l 1 XX II )
Splin~ Illal"C, dud
-- ( '''isllIl ,,'n,> si c/,i>I i/1 hid'll ic au fost desc ri Se la lezillnilc PCI'l -
h ln~lI lui (vt-'i' i JlIJÎ "'l l ~). - I{ll .~ ie
sa u Villhccc, CII l'.lP \ lIl.l In gl(l~.ll:l; III timpul \eqillll.1Ii i se
sc urge (1 can ltr:1[C v<lJ'iabil:î de sîn::\! - "plilill cit' sttlZei (cMdl.1d).

3·15
 ,,--
,...
"

..., l. I~
Sta7.~),Se vor cerccta 1I11m;\ (leziullc;'t cauzală), ficatul, splina , rinichiul (ort::,.Hll' d,,'
~ U
, - Splină J: C?,~s!st:,,\ă pbsti~ă (prin ară~MC rămÎnc o aJIIiCitllr~) .
(II
" ~ o
0 ·t:! E
Cli capSlIla ncteda , IIltlll sa; pe ~CC\llIne cste u~('ată Illcl'oas~a l 'a .1 'I~
1(\1

..E ~ d~n
' -pa I'J " ... . ~
-
c::: .~
:J (/l
o.. o
'-
ro,5lc 1 a, Cli aspect slallll1<)s '-. sp /el/ol1leglllie allli/oidă,
l e . " le Il .. liCit a .

_._- --=-:._- --- - - - - - - - - -

Mi1cl'oscopjc, splin Ol
Lugol şi acid sulfurie (vezi p, 145),
prezintă rcaqia caractcris.tid'i. a :lmiloidului fa\ă de,.' soluţi"
o·
.că~tatc (tuberculoză, osteomielită,
UJ
u :::: ~
Vor fi focarclc Supurari \' c sifi lis efc.) Carc au
,-" o ...o u
căuta ci" celelalte 10e'I"""1
a.
,,"u " ~
00
...
oi
U
prOVOCilt
'am llOldo7.O\;
','J ()ZCI:
il 111 I OI r'ICM, rIlll
, e li, , de
1'
asemenea,
~uprarclla I ă .
C; (' vor
,
ll1nfo~an~lioni . .. ,'..
I'O 'b'l 1
\ 1 1 C 'c
:1:
v
'oi

" '"
o..
~
~
v.
.L:
~
~

.L:
o
Ei .L:
~
~
."
rl
-o , S I~ir2ă m.ări~ă, unco~'i pînă la 3 kJ\, nctcdă, tie cu loare Carall117lC-
,C
"
vlolacee, fara lez /uill de perisplellnă - -'plenomegalia din boala G"/lc/m,
VI u U U .L: U .L:
" - - - ._---- -
~ Este hcp~tol1l<.:galic şi ll1icropoliadcI10p.ttit·, E'itc o baal::\. a S,R.LIl..
:\ \ ocÎ:U:1. ... Cli
Z o III carc se prxcaza kcrazlna. Se vor face exal11enele histopatologicc şi hi'itochimÎ I;C .
::J UJ
,,' ...u" ,n~, H
u'
N
,>!
-' 'O
o ".,
~
"
~
.- o
,,":'J ~

" , - Sp lin ă dură sau m oale. pătată neregulal, ga lbcnă, ~albcnă - r() \ i .1
,.," "
W u .D
~
..2 o E
...J '-'
o .0
,., "
~

o... E "
v
n
. .0
" "...c"
~
o
u
E ~ ,-
o..
ud pc supraf ala de seqiune - -, plenomega/ia dhl boala Nielllcll/ll-l'ick,
V>
~
o " '"... ,,., ,- o0-
," El El
Este asociată ~u o uşoară hcpatol11cg:dic ŞI hipcTlrofic ~allgliol1ară. Este o bO:lI1\

-a."" H"o .-".a."

/. ~ ~ u ~ 00 ..8 ...
... '"c: " ~

...u u ~
S.R.E.H., În Ci\rc se pcxc:l1.ă srillgomicli na ŞI Iccitill <l. Se vor face t.!X;'\n1('nc hi~lO­
W c: El )ro::J QJ
.5 c u a
U
'--" " 'O " a." ~
U

" patologice şi histochimicc.

-
~
~
c c: a. o ro Ci. r! fJ ro
«:
- - - ' ..
U) c: CI)
"
u U) CI) V) bIl U U
w
> - Splină sclerqasă, cu capsula pe alocuri Îngroşată; pe slIpraf<lp dc
-<: seqiune este de culoare cenuşie, cu aspect granulns, cu benzi de SdCrtl1 ă
o-<; ş i puncte albe-sidefii (folicl1lii sclcrU7,a\i) - '1,/cl/umc/!"di'l rlill cÎrozii ,
u
~
LC7iulIl':\ ('scn tiaIă este hcpatic~ ((iro/a atrofic:l sau hipertrofie;;', cirul_.l t'IPll I.' U-
~
..-:;
U
~
_._------ . __ . _ - - - - - _ . _ - 1011 :1) . Sl' "Or exa mina tcg,ulllcntdc (ictl'r sau nu).
S plină de 0,5-3 kg, cu capsu la sub\iată (În f orl1la acută" bolii).
C;\\,it ;l(l"l pl'riwl1l':ll:l (J'\cit:\ ".1U I\u) ,

,
,,
u.
o UJ
sau Îngru 5<nă (În forma crOi!idl. a bolii), ,c~ m~r[ii,llea nere~ulată, ,1 u
o N
::>
:lderen\c de organele vecIne; 111 lonna cron Ica. \Ctr\lIe la SCq IO/l Mc, 1.lr
--. -O. ._-- - - -... -- pe scq iull e este ccnuşie-negricioasă, clatorită pi~l11elHului 111.1\;\I il'
splcllol7legalie malariel!.
"
-"
u ," u
,-".
u - Sp lină neted ă, roşie, cu Icter hel110 liti c - spICllo11lef!.<tlie helllP-
""
..
-'"
litieă la/llilială,
,,
," '

..
Ci 'J

"-
(0.0 "'>
,- v ...
N "
O
,- "N 8u" .-"e'
~

..'"
o- O u
" S plin<1 În greutatc de 1 000--1 500 g, ci ura. uneori ~u b ,iulli
O" o N
C)
''''' '" o0.- u O
-

II,I
0
,- - .-".
~
N
"o o" :J InI u ,,"
"
rI

,-El O .D .D "Ei
ro u El "-O ""-o o. u de pcri s plellită, CII s uprafaţa dc seqiune r~za-CCIlU5.le, 1II.1con cu /on:
'-O" .O-" .-Z ,-" ,-"
~
~ ~
'0 ~

O"
v ,,"" -
"o;
O
...... . . " g hCm Of:lgi ce, presărată cu puncte albe de mănmea une.1 Sel~lIl1ţe de CIt1~P;\
1, -<: Q Q 01 Q Ei
,-
O
o.-
u sa u mai mari (foliculii hipertrofiaţi) - spie/lolllegaila dlll lcltcoza "11/-
/
I
loidii C1'ol1ieă.
Concomitent se constată hipertrofia limfogan g lionară, amigdalian~ ŞI o uşoa!"
'/ hepa tomegalie. Se va face examenul histopatologie,
""c:
- Splină În greutate ele 2-. 7 kg, CU forma păs~rată, unc~ri Cll
"
El
O capsula Îngroşată şi cu , aspect lUCIOS, ol1loge~, r.oş_u-cenu.şl~, pe SUPI "fap
U de seqiune - splenomegalia din ICI/CaZa /Il/clDlda erOlllea,

347
 - Sp lin ă in grcuL 'Hc d~ 500- 1 000 g. cu ca psula Îngroşată. opacă.
fibr<l-hi:Llinizati'i paqia l (În plăci) sa u pe toată Întindcrea. uneori cu - ' Grallulaţii miii arc. tran sparente sau o a lb
cenuşii. c u spliL.1a .v ariabil mărită. elurva 1 p. ce. ga enc sau galbene-
.1SJlCCL dc carti!.l; (scchele dc pcri s plcnită); la scqionare scÎqÎi e. ia r pc . ;- , - sp el1ltii tuberc ul oasă grcmulică .
,eqiu nc este roşic-dr5Illizie. CLI henzi de sclcroză - sp lmită crollică. - N OUL
el I PIl;mcnta li. elmi ele culoare brună I .
înconjuraţi ele o wnă ele hiperc',n 'le sp/' _ . ca ~ tutunu UI. adesea
. '. ma mICot,Ca .
Splin5 mare. moale • v- NOvcI~111 rotun~l. Ill~le delimitali . de mărimi va riabil e a' un ,i
pma la manmea unei nUCI de culoa re aibă vII .
1 1'-' ., • • . '-ga )Ule pc un 'f on ld ruşu- b nu
Jrun. rea LZlI1u un aspect m mozaI c ~ s plin ă porf'lr'lca
- Sp lina se turteşre re' masa de nec ropsie. ClI ca psula netedă. uneori - sp ma grtlllllIo -
V

11 t v J/ . / / .
la oasa (m mi ogra/111 oma/UZa //l a igllii (boala H odgkin).
) /.

Jcoperir5 ele un exsud:n fibrin os sa u clc membrane galbene-cenuşii (peri-

~p l en id) 5i cu suprafa\:L de seqi unc brună shil ce nu şi e- ro ş iati că. [riabiIă; • VOr r fi cercetate şi celelalte Iocali:Lări ale bolii (lim fo.'al1o lioni visc"r'
Sl! va ace cX:l.mcnul hlStOpatologlc. ~ 1:, schdl!t).
priI! r.ldaca ,u pr'lfc\ci dc ,eqiuile ClI ctf;i tu I se obţine o su !J sw n ţii DO'

·,'11, J I"id., ,~r?iIl'ki".".I . ;i"i,·i".15.1 . fI') IC (noro iul spl cni c) - sp l clli/ ;; (/(,II/ t/ - N()dll~ de c uloare ro~ia li că. ne!'r.:, is ddimirat cu sc!enf' 1Il
II{ ' ':1 /'/:1 t!l". n;swl pa rCndllJl1l1 ll11 splcni L .Ii" ve l in.'!.'lc - ".tlle l') 1,,'/m.l( .
'. .e I .hJll'Cl ,al ::,plill ~' 1 IlUIlII! n!lp li n:i. infcqioasă" ÎI ~ns lln În bolile iukqio:l!'l(' Sl~ vur C\:I~· ""L\ . h: /_ iulli ic ~Il' 1., n i \'l.'lul I h.\llIh ll, I'l.ulIillilul hl1\ll\1' OI li . \tHh '-' . .
1.11 jll ll..: ...' IIII I.', ÎI. t' l1d .h,:.II.11I L 1.' Ul.1 m.lli~Il:1, I'cbr,l (jLoid .l , tirusul CX:l Il[Cm ,lll l.:, ', L.1r - V.\ f ;\(;c cx.lmCllul III ~ l op;llulogi (. ' .,.
Luill t .1: .
- N. odllli a Il Ji-,'ă
o lbui ' .IU I)e'l
. I'II 11 I
\. (: Il\arlln~. \ ..\fl'\ IlI'1.l
. - l "I/ Cl'1
lIIe/a slalt e (rar).
S jl l i'Li 11 II L I
Se V.\ f.t u.! l:X:\I.'.lCIlUI .I" ··•• ul•.•,,Jlu •. ·,.·.
n I ; ) ....
L
. 1\.!
,.
.1 l
• t
\\ 1 ,1 lUHIIII\ I.:.\
'
l>fUIIIU. \'.\, • 1I~ .1,1\:1..' 1
cancer ul d e stumac, Il e3(, ~ 1I1.
I .1 c·a lh U!.t ·' I,Ie-"ie.l i"crq il :i - a / rofitl splillei.
:.;. :-->.hq f\ ' 111 ~ JiI"IIH . sl,' I,' r\li; l.' Il C S ,lll după hcmor:lgi i ll1;lri,
J. EZIIIN I DE H 1\\ ~ l A ( IIiSTIL\
I t:l lII )IL' , 1I11111;;t:1I ;'i , ,'U eapsllb IIneori- Îngro ş:1tă. a lb ă-s idefi c (pcri- (,.beltl l l.XX II )
'.p ll" i 1.1 ) - -'I,!ill:i ,.lIi/.1.
,-. l:l1nll.qiu!li dli ' li,~ Illultipk. d" dilllcll,il.ni v.lri.,I,ile. "Ii" , \ LI
) EZ I U N I DE rOI\I\1Ă NODULARĂ 1111Iidlld se ros Y ClI splina Ill ă ritâ - >p/illti po/ic/,istică.
(rabe lul LXXll) - h)~·IIl.I\lUIlC ehi' lic.i , le: dillll!ll\illlli lll.1ri. lIlli- sau IllultiltlCL.l.lr:i.
c u Uil CLJ Il\LI IlLt se: ro s - ehi>1 >e)(J>.
- - :<() 1l:1 g:1 lhlli t: urc Ih l ll1be.1Ză
sa u care se găseşte la ;lccb ~ i nivel
I II .11 1' 1'," .1 \.1 ()rg'lllll illi ; J1 C 'Ocq iullc . dc formă triunghiular ă. CLi baza la Dup:l un ii, .ICC~ [ a ar n : pIC l.l' IlU 1111 lil'IL\II gloJ\l lhi~til ,
1''' ' lfel ic , i VÎI fIII ' I"'C Ilil . de cu lil.ln; gă lbui c mC:ltă-. dură la pa lpare ~ , - - hlnn:lliuile chi slil':l ,'U 1111 t'uillillll l hClIll"'IJ~i, ni ,h~.I!\11I1
'u " /0 11,1 periferic:! 1, t: Ill()r; l g ică - illfarct alb . chis/ f,c/lIO I'Ilgic.
\ '0 1' fi cel'(:C[;I[L' illim ,l ~i v.l sclc, pentru Iczi ull ca cau~a l ă, Ş I ce lela lt e Oq;:l Il C, 1.ez iun ea es te pu să Îll I ~·b.ltlll ă Lli lItl hl' I1I .I 11
b ilHll lhi)ti, ~.111 ~~h' J ~ I HUl .)
pl' llIl li Jl' ziuili I.k ~Lll..:l. inf.lf(,ll', CI uglilldin' visce r a l ă a bo lii , lra um .uÎcă (hclIlatolll Închi sr.1t imr.\splcllic).

ZOLl!1 aSCIllJI I,lrtl;lrc ill fareru lui alb . Însă de cul oa re roş i e . cu limil e - formatiune chi s l ică. eu ca rancr-: .ISClllall:lIU:LrC Cclllf d"u· i .~ 1.1
In .. , Jlll\ill precise -- illiara roşu . chistu l hid:lLi c plLlmonar ( p . 320) - ehi ,! I,iddric.
. N "c!lIii ('-'"I1 ',il , lt;tll ·. luci/i. c u reac p a ca rae te ri s ri că pentru :1111 1- Vor ri di ut:ll C ~i cdc l.dll: l'h.:.di L.ui .1It' l' L:1II IHJl'I.II..'U 'l l'i .
l"i, 1 (vo i p. 145 ) _ . ' plill'; (1II1ilfJir/,î I lOrhtfa ră.
- l~(al1ul ,qii miu, galh ui, rO[llllde. limit:ltc de o zlInă perife ri c:; LE:t.IIINI !lE 1 · [) 1 (~1.\ Iti IiL\C'\'.\'!'\
""i.lI.it·:1 )i , ' 11 ['.lp'U!.1 ,plinc i Îngroptă. cu IC/.iuni de perisp len il:l -- ( tabdlll 1 "-\ II )
Spl" I/If,i IICJI/ ă CII lIIicrll"bcesr:.
- m.l i ll1ult ~" u mai pUlil1 i"rulldale. ,'U ;:t'peLl lilli .lI '.IU
Z OIlC
La ni l' elu l ,plin ei se I'tl.lle !;ăsi ş i un abces uni c. mare. limitat de o C,lp'u l.; ste Jat, sidcfii . dure. Cllre' IHln ,!1w.lle pe ~ 1I1,r ;II'l\.l de seqiullc Ulll\i /(l ll~
Wll;l1l1~ (i v :i albicioa să, Esre sec lIll(bră scplicemi ilor şi infeqiilor tubului di gest iv.
mici triunghiulare sali liniarc: - ill/lllci cicatriurl.

:H\I
 - Sp lin ă ( U ",pra(;1\:t nl'rcglllatiÎ, (u retraqll, şa ll\uri şi ridicături,

(LI .1'pl'Cl de org31l "Ieg.lt Cli Sr0:1r;'111 ş i cu benzi de scle ro ză ca re se pară - Per/oraţia peretilor 51
I"" hdii cluri. (cnu ş ii pc 'lI l'ral.l\ ;1 de seqiu ne - spLină sclero-gomoasă c()muni~area cavită\ii gastr ice
(,i ,.ilis Icrt i.lr). cu cavitatea perito ne:t\ă si nt
daturite digestiei /,OSl-1I10,tt'lll
a peretelui ~a stric 5i sil1lulca /ă
STOMACUL UII tdeer, În special la copii.
. - Stol11awl bi/ow/.,,· e~ te
NnUIIod. Pe LltL1"ru, dil.lI.\I lk g, l :1 C ş i cu 1011 li S II I Illllsc ul :u pindtlt. I1C S \lpll .~ fQrll\~t Jin două pUII!;i egale.
j'rnillilii ~·I·I(l ll.dl l· Pq: .lll1' ,d,d,n"ill.dl', .11"1. ' ftlrlila Ullui eillt!1o i, ~i nu a unui 1l1 1) n l' lI datorItă unci strîmtorări IlIctlio-
,,' ,' ctll' pl' ,-ÎII . Pl c/ill l ;': " 111/1" (/(11'111.1. Pl' l" ln ' SI.' in snil cpiplollilu i i~:\sl rU - "l' p . \li (
(tnil.'ul ('1'11'1111111); /1 miile (/"hllJd, Pl' eHI.' '\.' in sn :\ l'piploOllll l gas lro -colic (m:lrcl c
J;" Itr :, e (spaslll fUllqiollal "J;"-
l'pip/ool1); Il JiLlI.l ti" 'lI ~.h,ill .lrJ. 111.11'(' .1 I/lbc/'ulilflte, pc care se ills cră cpiploollul III L) . A<:cJ,stă Îngmtarc di spare
!..:.\qro-~p h'lliL ~i C.HI,.' " Îll t' in I ,tpOl( indirt'l"l. prin diafrag lll , Cli inima şi pl 5. Il1Înul pl'In snllpb scoatere a stollla-
\dn~: (l dil.H,qil· ÎIl(L'I'iuar ,I, 1111(',1 IlIbnox; / ,tte (fund ul) . s ituat la extrem itatea illfc- cu lui din cavitatea abdol1\inală.
1"10,11'.1 ,drl'.lPI.l .1 Ill,uii ~' l~r~~lIl'I } i L U l' ..:l.'n· ... p 1111lIl·, p.l' !' uprafap .intl'r n ă., trece rii Ji.ntn' Nu sc cOllstată lIi ci un fel dc
~'''IT' ~l ,1lHl"U: dC.HLl OI "11.:11 . ulllll "upntor - (' ,ll'd"l - , C\I s flllClel' ŞI cutc I'~\lltare,
IC7iuni
~i .lhul inl l· .. ip( - piInI - . III ... li lll'll'/' ~ i v,l l v ul :t_ IHlf eO,lSti IW c Hbvru ('sle albă ­
~ l' u,,~il' 11l /,1I ;1, UUCOrl .ll'll l't't iL ! ~- \J l11lJ ~· tl\ , ~i prl' J' int:l CUll' (pliuri) IUllJ,.;itudi l1 ;llc ~i
11.1 Jl\\-l'J'!-,lll' ~i mici ~.!Jl\lIl"i ~i l \':lIl.lrl' (.\lT Îl1l p.lrt IIlllI':U.lS.\ În zu ne 11 \.' l'cgllbl circlilll- -_._- - - - - -._--
MOIJIf' ICA IU DE POZITIE
~l'ri~l·. U ~l'r prol'l11iIlC lll t" .. 111.11lH' lo:l. Jl l' '' (2 -- ·' 1ll1ll di:l.1ll ctru) , l:lI 1111l1H.: roa sc orificii '"N::o (tabelul LXX III)
(rrÎp I I·It,.· g.lStrÎ(I'). 111 (arc !-I' dcsc hid gl.lIldl'lc .Humaclilui. L:\ nivelul micii curhuri
şi În zO l1a înv l'ci n:ltj, lllUCO .lsa l'S ll' lll' I l'tI ă 1 adcl'cl1t:1. pu~ill mubilă pc ţl~s uturi l c subia-
CL·I1tl' $i prl' zin cl pliuri IOIl t-; iLUdin " ll' latl.! l'.tl c. carc,: merg pc pcrctl'lc anterior şi pos-
-o
u. "
a
o
"
.:'"
(pusc În evidenţă b examenul
extern in jitll)
terior, dcJil11itÎnd calca gastr ic:i (Jl"l lgcllSlraHe). Caracterele descrise, fixitatca relativă •"u
d.ltorir5. li game ntelor ŞÎ 100: uril...' dl' Îngll Sl ,Hl' fi z io!o g ic ă (cardi n, "ntru) exp li că pre- "o
di ll'qia Juca li z.'i rii lt'Z illl1ilol uJt.n;lli vc 1.1 aces t nivel. Lim/caicele stol1lacu.lui drCI1C:lZ;l C. Coborî rea pi lorului Ş I
111 jilll(ug:t ngi ion ii "it ll ;l \i III jurul ca rdil·i. de-a JlIll ~ l1l micii şi marii curburi, În jurul micii curburi, cu II alungirc .1
piloJ'1I1ui, ~i în lilll(ogaJlg li oni i silll:l.\i lin g:i cO:ldn pancrcasului. - - -- - - - - - - : - - - - - l igamcnl ulu i g:tst l' ,-Itcp.1 tic
'" ::of-
I-O
«" . .01U· "..... 1-. ;:1

cli.< /oc"lir ~'L'(l'ic.'i .

Q,I
-o
~ I O DIFI CĂ RI CADAVE R1CE ""u
-UJ 7-
_
~uo~
c::
II>-
_
~ C::::.=::: QJ o
....... ...f::
u

=Q ~ u-o 1-. \.o_ VI

Se Întîln eşte 1l1:li mult la f,,'·
(tabelul LXXIlfl o Z e:.c ~n~~~ ~ ::fe
o o :..:::Uc:C~n~uCJ în cazul rclaxarii pl' rl'ldui ,lb·
Illl'i ,
- u ~.-.-,-'" u""~ ~
~ domin .d. În Ufll1 .1 I"l'Pl-t,udul ~,l n·lIl1.
- Ili /'() .l /a ;:" 'C l'.lJ".ll"l C rJ /C.I /.ă prin pre ze nţa de pete ruşii - lIlurdare
~. -.......lU')(J)"'::::;

",\ U in c,uuri dt' sllbi rl' .\ 1Il1l ~d lllllr

pc p~nile dcelivc .lle sll1ll l.leu lui. pe traie ctul vaselur. ;;;...: ::o .1hdolllin,li .
.-r:~a:!
.\'111,,1/11(0, 1,.1 111I//c/i.,I.l. cu .1 ~ PCt:t gc latinifonn, aibă sau I1cagră - ~~~ - Stumacul , cu c~ pa c i IJ­
\.:...O...J
..... ~ -(.
o U tea ""rlllala pă 5 11 . lt ~, ~,t~ de·
C;.,.' lml/ltddc'i, '. eu pl'Il'\ii ' llIlll.ll' lIllii sub\ia\i ~ I lllUCllaS.1 de culoarc \ o'"
;:;0;:;;' pb ~ at in jos, i~r r.lpOI turile LU
brlln:!. illlbibal:! eu scerqii g,lstriec ~ i cu sÎ I1)ie. - celelalte organe abJominale ,Int
• UJ UJ
- PII/ rc/'IClic c'7ddvcrică, cu nlu wasa ·bruIlă -roş iatică sau brună­ ~oţ: modificate, fiind depărtat Je
\'ercJc . Le7.iun·(.1 cste situ.Ilă de "bicei pc faţa posteri oară a stomacului 0--
O"'N diafragm, iar ligamentul gastro-
...:0
ş i În vecill;ltatl'a ca rdici . ~u~ frenic lipseşte - ptozii .
- .· III/orligc'l;c g,L'lrică posl-lIIor l elll, În ca re l11ucoasa ~aslr i că es te -UJ - Stomacu.l,;e ~ăsCjtc in
D'!u
lllJlIdia!:!. friabiJă. Jc cu l"a rc pJIllÎlltic- l11urdară, cu cxulce raţii, cu margi- -c-
uD'!
cavitatea toraCica, 1lI tll~lIa
nile nHli, fără fL'lllllllcnc co ngcst ivc În jur şi eu resturi diherat c a le u:~
--(
treceri i lui printr-un orifICIU
l11ucllasei. Leziunea este s ituată in păqile Jeclive ale stomaculu i, la n:ltural sau acciJemal ,li tl,a-
g~
nivelul marii curbu ri , cardici ş i fcţei posterioarc. ~u fragmului - hemie.

350 351
 ~IODIFJC I\RI DE FORMĂ ŞI CA LIBRU
(tabe lul LXXlII) - Maler~~ fecale lichi,de, în ocluzii in(estin ale,
,,
(pll~e ill cvidl' Il{.\ la CX;lllll'IIUI eX[l'rn in ritll) ,, . - Ma! IH fecale semzsolide, În cazu l IInei fistule
perforarea II Il II I ulcer !;astric În colon, gastro-colile prin
- Srolll,IC illlP,lrtir III ciUli:! Plln-gi -inega le, ro runc\~ sa u ovoic\e,
unire p,intr-IIn , cglllcnf inrcflncdi.lr Îngust, cu atle fCn\C gastro-viscl!rale,
LEZIUNI D E FORMA DifUZA
i.1r pe sup,.I[a\<l intc:rn ă, În dreptu l În g u stării , găsim stcnoza de obi ce i
(tabelul LXXIII) ,
_'l'lll iind.lră, CI lin burekr dur, ,cle r" s, dl! cu loa re a lbi cioa să _ stam ,,, Perete gastric îngroşat
/li/acI//tir (uill dC~~lg:1 (" ))11 ceas ele ni si p ") .,
.. . ~. jl1(îlll~''' I ~· in uk"lul Inil' ii "':lIrhllr i, ...:.\I1I.."l'l"ul infilrr.HÎv l'tC. NI u coasă gasrrică ÎnBroş<l tă,
. IllUCllS, CII heliHlf.lgll punC lI( orlllc ~ I edelll.l\iată, rozată, acoper i tă dc
'il IIm :" ',, I 1» I, i"'1.11 in jund IIncia din a xe le S,lle -5i Ilan , r<lrlll,lI gas Iri tfi (/(I/I,i e"tllr(/Iă _ ", .. "il/ni pc t'resldc plnll-I "r
' '' '1 ti Pllll ~: .l ;11 , ' I i .1, l, 1 Ull c hj"L 11l ~lrC, L"1I pt.:rerclc ' 1Ihti ,ll, t'l' hilllilli c
l'{,t~'fl ill Se ÎnlÎIII (') le În holi il\fcqun~c.: , .11.11 1 d, .iI, \li 1, de l 4luuinh'llh,.' . 11\ IIr "

I ...
\1 1"111 !.
,. , IIIl,dl:, dl .1 111 I d
, •. 11.1

, "
, 1,:.
,1 !,

1, " 1 /(.
1, II
Jlltll ti ..' Jll'L'rL) %:l

,t1' Uf.1 ,'.1.1',1 niCI u

ti
,'1' 1,\'1 I-,-l --
', .
şi p e rfl)( .l tii , eli p CI' JlOIIIl .l ('oll'i I '(' iltÎ vă.
' Irifi . . iik l.',lrdi,ll: ~i I'il ll ric III p",_i\iile Lllp"gl;l-
modificare, i,1I nl.lr~.1 C llrllilră
- rVIIlCtl. I~:i g.l~~} rit .l ,"\:~ n",.lIJ. ,.l li
br:ln~ ~d':I<:llIe,
d .. p\ I
dup:l a l:lru l <.'t:' l'rll,.I.' r, 1 111111 IIk~r.l\ ii
geOln t a ,{t'II /,l fdJ rt1JUU :H( (g,l,) lfll .\ P~": th..lll 11\ Illill 111\1.\'.:\).
Se ÎI1\ÎLlC,''' l c '111 ~t.:-,"'1-Ia• IIIL1,
y
- - llL":lllcl'lC
1-
tie

- , I . . I'1.1 pW:qllCl'.I.1.
I
l \.'IHt~,ii-II\\Ifd.\I\..'

, -,- 1\1tl(oa~~ ga!J lr ic:î t:dCI,1.1;qial:1. \..~1i1l~1t.:, l,ipl: rcll\ial .\, i LI IJl dh {~ )i
"'1 '~ lfl '
In,,: !n.
_.1"

I J:!.H .l\li k' .h .I l, .1 ..' '. 1t11Il ,lnL!u i ~l' observ:;' ÎII l>oli infl!qio.l H ' (fcbd tiloid.\,
s~ nlln hc:n,,,raglcc, CII 1I1c':1.1\ 1l 1I1111111'1c ""' I)erIle Je lallll 'l\lIri si I,'d,I tl!
1

,I I L H j~,,1 l' I ~'. ), 111 11 11 ,-, \11 '1IO ni ":l' (fll..'f rilC, ~ :lfdi()p.1tii)1 posropcr.Hllr S.HI dUI'.l \III
1,, 11 " , ,'l':-oi" ' Jil .lI ,q l. l ~',( '''l'r, :1 ~' lI hip n trufi,l pi..'L'eH.'luÎ !>l' COllS l.l1 :\ În :-. t CII l)i'.l pi lllri..::"i. ŞI cit: puro I g,')I )e ll~Cel~II~IlI; Pl!fCI t: lc cl e C.'lhi'''':I1\:t 11l0,lIl! 1a'..1 ',;);c ,lI l ;.'1,
I 11.';11\1.1 r,- 1,1 ni , L, llIl l'il'lrllllli, ( II stJ.'l1lac variat tlilJr.lI _ Slcl/()z,'i LI ~eql()I1,I'L, 1111 li chid I'lIrlilelll-',I III;III1H,1c1l1 ... " .:" .Ii "oci.'l IIlllll 1>.1 .le
l ',:1 " :
' 1 II . . . submu cnasa şi d.: păr-m.1 IllllSClIl.ll J - :.;", ,, -c,i )/'!!, IIIIJ/l(>lhi_
I \ . 1 f/(I:' ,/ ( (l, : .· .. · ! 1:"" 11 110 ll -11,bdI1 I..'stc lLllorit,l
mU!)l:ld.Hurii piin - hipcrtrofi ..:i SerO.h,1 ~.Is lrir.i I.!S l C :llIll'crid t it: d ~ l'u~ II " , , \',i'~(,',t),i: . 1.1:1..1111 11:.1 .. .: j.;.1 ,
I' I dnl /', .. _{) 1111 111 ~ I .Ij I fl..' l..! lin in...! dur prOl'1l1ÎIH: l1t, nl!cx l(; n ~ jbil l ClI ori ficiul ulccrul ba~tn , : , canceru l ga~lnc, În cur~lI l 11l1L'1 " pill t Ulit , III Icbn ]l l l. rp~ 1\1
,Il' In

ca rdira il\fl'qio.1Să). .:n ·lu-

,1( i J. d .l t ~!('J/ {I~,: C/j'. , ',.'I .j l: -, l l' i..',lr,1L'll'riz :H.1. printr-o Îngustare .1 C.11l3 1ului pdoric
1.t\ ll' ''' lI~ ..., pcrir.;.lslri<.:i.! , Ill!Opb~llle ale organelor veein e r q~ llll1ij
;n~IO~al.IJ I ll.'.1-l.1LtllHZII': llJ ) le "J.111 lllllll -I .• I~ I .l,
li. 11.1I 1! 1.1 1,. '.\ lflll 'j'l.i
;
(ukL' r ciGltriz;l[, ci carricl' da[oril L' sllh~ l all~du r
- /VftI CO.1S.1 ga!) lric:\
:; 1'. lI " , ld IJc.lCI I.IJ...) ,. i
aCllp~rir~ l"ll Illlh:IIS .1IiJ-,ellllşiu ' .111 ~.lllh~ 1I hrull. (u pliulIl" 1\11.",h.:i
I 1I1IrJlI :'C (.l
,1
, , IlLIICl' IH:UpJ.l III L L.. Jl1 g n ,. · ,II ..' .1Itlrului pi loric, corpi Slr ;11111 C HI.! UUstfUl.'aZJ
1il III l' 11\d piJ0fldlll) ~ 1"1il.t ..'t11 "::- ll' d îl.\l.H În propoqie v.1ri:lt:l, dl'Pl'IHknr de r.lpidi - prUCmllh:lIl<:. dc dimcll!.iulli in~b.lle, 'u ,1',p,'cl lIl,lindlln,ll , "P,\r,\{. 1'11 11
;I 1.111,:,1 ... d .....I n' :-0 - .1 I U ', l,d .lI ~1l'I1U/ .\.
şJIl\lIri, IIn eo ri Cli lIlceLl\ii ~i hClilllr.1i;ii -- ,~,l>lJilâ croI/ira /.>i pal 1)1. .-,
,, SI Oi/i ,i C II,IC_,or,lI , CII Illllcu,)sa ';llfofiară, lletedă , alb i c ioasă , - SLUIlUC cu pcre\i Ilhli, il1filrr.l\i LU 1l1llC\IS pc o Imill.!Lr, m.I':;
I
~h' ÎllrÎ1IIl'~ll' Iii ~ t.t(jk t:'\~lcljl'l' , ÎII .\IlClllii. pe seqiune, 1ll.1sa inriltr .I IH ă .lie 'br':(l .lr\.'ullr, i,lr uch iu rile ci L'llil 111 111

I ~1()Dlr I C,-\ IU DE CON TI NUT

mu cus ~c l arillif()rll\. rran sp.1rcnr !.,lU g,l lbcl1
[illoS sali c'lklid),
C./IIc<,r eli)lI ! 1//1/._,,, I.:eu-

)
I
- - Il/ill/r'lI l" III C:lllliIă \i Ill.lrl, În cazu l UliUl prÎn,,_ rtTt: lll !.all al
1111<:1 t:venruak Skl" '!t: pilllrice,
(tabelu l LXXII I)
- SWllnc de conSiS l ell\-ă lIl.tI dur:i 1 , 1\l1l" ,l~:t, nil 'C: lurt. IL pc
masa, dc llecropsit:, cu IllIi,n.lS,l IIl",rn)_ltJ , ,-,lr, prLi'illl~ /011, ,Ileled,' 1'11\11,':
dc pliuri şi " dlle llulIIclon'lle, .1 Ihi t-in,I":. p, ,d""lIr l h':IIHlr,I",I(, ~ I, 1111':, n,
cu ulct:ra\ii -- ,'.'"cer ,Ii/ltz >c"irc" (c,IIIe .: r lihr" s),
-- tic/,i.! dll, IIl.\i lIlult >.1lI lIlal PII\11l abund t:nt, În c1Z ul unci Lcz illJlc.\ prinde şi IllCZl' lllCrul ~i 111.lr..:lI..' ,-:pi IJluoll, '.\l1.! ~ ;)\l rClf .hl.\l ~·. ' I\." I I I..\..'

Ilip~ r 't: nc\ii !;a>l riet:_ cX;\IlI\!lllll li i~lOP:\ [(I!Ot;lL. .

--- Sill~, ' i ' ''!i, 111 ulcer ~;lslnl' S.llI vaJ'lc~ eSll fagiclle_ Stomac Cli pcrqii IUlIl! Înglll~.I\i , tlllfi , (li a,lerell\l' .k Il! ' III k
- )-ill,~(' "":'; I!/, ," a , pt:~I111 drlljclici de C:li'<:.l, În ulcer.qi.l lIrelllil'ă veclIle si cu C,lvil:Hca I11111 I Illicmr,11.1, 1',11\1.11 '.1\1 (IH,t! 11,111\1 , 1111 .1 1.\
'~ tll t.lllu.:nd ~~. l '.. t(il· ul ( C I . ll. Într-lill "'ub ril,id' IIlU n).".1 e, I,' ÎI; ':,'II"I.t! I'LICd:i, IIIlLuri II )'" III '" l,'I ,
llată, p;didii ,.;~I ,:Ihieill.,sii, Cli lIlili ,;kl'l.l\ii '" I'Lrfili.tlL - - I,IIÎII> '1 • ,II.,/.
:i:)~
2.' - Necropsia

,,~
- ~

..u;[- ,
 g:t ~ lrll.': :o;"t: lIlro,'i
,' , Pll\in adc l1 ogc l1, carc iuli/treaz ă l arrliv
... Poate ri cndogas tr]c, cu ZO ne de ulccraţii, sau cxogas trlc, cu locali zarea f I CI.:-
Form;;: .'ipcc i.d ;'i de c.:lII c n
OIK,.I1IC! l' V ('ciIl C.
Ve nta
dI'f uza, pl' marca t urbura. Sarcomul se poate \)rl~l.Cnl;,\ şi c;'\
I • I l a 'm groşarca perete I UI' b<lstn.c, Căr:i să Se extind
'
°
le7""'" . f'l '"
• (Utlll( ă, 1- C 'n, • tra'l\
S a
f acc exalllc llU I 1·
HStopato log'c.
' a scroa ...\.
P~' rC lC g~s tric SlIh(i~t C ' .l

,- Pcretele sLO nl.lcului , cu Il1U COaSa l1elcdă, sub\i.'ll~: aibă, cu dispa- LEZIUNI DE FORMA ULCERO -NECROTICA
npa panial ă a p l'IUrl' 1 or Ş'I a -l.l II\Ufl'1 ,~r ~ al1,
esc,a . Cli StlTl\1I
: ,. rocii, din ca uza (,abe\ul L XX Ill)
dil:1t:'i rii <1nonl1alc :l ".uelu r -, g,nl nla C/'OJllC" ttt r o/l C<l.
Y
..
1.:, 1lip .'" . SL' n Il SC I V.l" e l, tl",' r,'L"'" IL' i', I:\l\du l aIT :-; Îllt rO:\rtl' rare . L C'l.iU I1 C:1. .'i l ' !~;t Sl' Ş lC - Ulc~raţii ~I placarde . necro tice ale mucuasei gas tri ce, cu aspecte
in .1 11 1: 111 i.1 Jl l' rll ic in .l "ă. C , l ~C:\ h·. C.lI11'l'r. care vana7.a dupa natura ŞI co ncentra\l a s llb~lan \ e i callsticc' 1C7,illllile
~Î nt ;]sl:ll1ănătoarc cu cele descrise la csofagita nccrozantă causti ~ă (r. 306)
gtl :.lri I ă I/enu zal/ l ii (corozivă),
I.EZILJNI UI"' FORMA VEGETANTA
(l " o,'IIII LXX JlI ) - IVI ici pi erderi de Subsl.ln \ ă s uperfi cial ă ;] lIlucoasci, exu!cera\ii.
cu Ull diallletru de 1-2 11l1ll , ~c Tormă rotun dă sau u,valară, C\l marginile
- Jlrocl1linen\e 0\',1 Ia 1'\: sali rolli nde ( dil ata ţi~ alllpu!ar~ venoase), reg ulate, cu fUlldul curat, roşiati c - erozulI/ l? gastrică.
SiIU ,llC 1,1 l1i\'clul vî rfurilur pliurilllr sali În spa \,ul cliiltre 1? lll,IJ' ~ - V~I/'lce, Se Îl1tÎ ln l'ştc În gastritc cronicc, În febra tiroiJ ă , ~ripă, pn eum onie.
",- 1\ 1.1.' ;\ \'lllul1lillll,lS:i , ,llul1giIă, dură , S ilU 'll~ dc o!ll.cel III regl~ll1ea
v

piltlJ' ului ~ i l'Il eXlilldl'l'c ;11 "lll"len - l/l/JtTc/tlu za g'lSlrtCa, / o nn'l IJljJ cr- ,- Pierdere de sU bS lall\ ă superficială a Ill\ll\)a~ei, cu nUlq;inilc di .\lc
Ir'ljic,i (1' ,11',1 ), drcpt, cu fundul neg ricios (cheaguri sanguine), cu Illucoasa din j\lr hi pc-
remiată - erozhllll? hemo rag ică.
Se V,1 L, n: eX,lIl1 Clllil his tup.llUlugi t.: p e lllrU diagnosljcu! diferenţial c u ca ll ct.'ru l
g. I ~ III C.
- Zo nă lllonificată, de fo rma ullui placard uni c sau Illultiplu,
1'1lrllla\illnC lIllid sali 1lllliliplă ca re prllcmillă În inter~orul cavi ~ ovalar, de culoare brună sa u n eag ră, C ll supr a[a\a netedă, plană, lISc,ltă,
I ă \ii ga~trice , pediclIl..it:i sau sesilil , Illo:t! e! cu s ~'J~ra fa\a ,'H:! te_da sa u, lI Ş~H delimitat ă dl! lin şa nţ care-I sep ară de res tul Illucuasei, care em: hipcrc-
miară - IIlcer lI ecro tic.
llJ ,lJnel u llată , fl>iiati c:l , au cellu şie - poltp (unica); poltpoza (Illulllpla).
Sc l uc.:.di /.l',1I.ă dl' ohicl'i la lIi velul pil u rului, În să poalc disl'll1illa pe toal ă SlIl>fa - Se gJ.Sl'Ş lf.' ÎI1 UrCmil\ illSuficicl1\a c :lrJin - \,;'I ~c\lbr :i, alcoolism.
r.q ,l inLlT II .l ;l o,t ulll :1culu i. Se \'a p J'l: l cv~1 )Jl'l1tru exam ellul histopatologic.
- Picrdnc dc s ub s tanţ ă d~ adîn cillle \';lri .1biIă, rotulldă, r.ll' 1l~IC ­
_ . hll'lll ;l\iulie pedi cul:ll .l, fr ec vCl1t exugast ri că, de Ill ă ril~le v.ariabil~, .!i ular ă, cu dillH:~ll S iun ,i de la I la 2 CIll ., un c\'ri Illultipl ~. cu 1ll .1I ginilc
ull e" ri Lli Illinieroase L1Vilă \i mil i (dator it ă dcgenerescen\el mlcropn /t- rcgu late, drepte, cu j undul Illurda r, cenu~ lu - II/cer aCi!!. . " _
, hiqi n:) ' ,ltl Ull chist 1l1 ,lre, ulli c, cu Ull cOIl \inut cl ar, cu un nodul pc - Pierdere de s ub s tall~ă uni că , rar lllul tiplă , dc adlllclnl~ v,HI,1bda,
pCI'e lelc " lu (perlllite, III iL'r D.'l'll pir, ,ă se pună Jiagllostiud) - SChWtllli lO /ll , de fo rm ă ro tund ă, ovalară sau policiclică, de dilllell~i~lli \'<lriabile plll,1
- 1:"rnl<1\iullc de Ill,\ rilii c variab il ă , proelllillÎlld ÎIl interiorul cavi- la lO CII I diametru, cu marginil e I ngroşa te, cu pere \1l nl:l CZI ~ I lunelul
1"Il ii g.lslricl', cu ' lIIH.ILl\a Ill'l'q~u l.ll :t, Ill oale, cu perelele gast~i~ În drepwl curat nl:ted de cul oa re albă-celluşil! sa u cenU~ l e, cu UII dlamctru IIiJI nll ~
lo iull ii illfillral, ;llgl'l)ş.ll şi iIHlur:ll, iar pc scqiune este albICIOS, mat _ la ori fi ci ul 'de intrarI:, ceea ce co nferă ulccmlui UI,1 asp:l'L ~Ic trulld,~ 1
ColI/cer vegCl'al//. de CO li , cu marginca din spre, pi!or Înc l, ina~ă, sca l ~ nfo':ll1a , ,, 111 • l~r,.l ' ,'. '
şi Illarginea dinspre antrul pIlonc. verticala sa u sa pata - Illcel nOll/.e.
Loc:dizărilt'J În ordilll'.l frecvcnţei , sînt: regiunca pilorică, mica curbură, cardia,
fundu l gastric şi marca curbură . Sc vor ecreeta limfoga ngliOllii rcgionali. Se va face In ordinea frecvenlei se găseşte la nivelul antrului piloric, ,al mic!i ,curbti, [e\dor
ex am enul histopato logic. anterioară şi ~osterioară 'ale stomacului, al marii curburi ŞI cardie, (u cer )U'la-
cardial) ,
- Forma\ i une vcgc t all l ă cu aspeclul descr is Illai sus, Însă cu ulcera!i i
cr,llerifurlllC, l':lI'C oc up ă partea central ă a tulllorii - cancer Itlcero- - Pierderea de substanţa uneori foarte mare, rotundă,. cu l1l arl~in~\e
'i..'('~(;'falJ1.
Ş I pereţii induraţi, cu fundul curat, lucios, albicios, ~ur1 îl~ Jur cu p ,I~~I ~
- J-'o rm<l\iunc c ir cu m sc ri să, ses ilă sa u pediculată, moale sau dură, Illucoasei Îngroşate, radiare, şi cu peretele stomaculUI dlll zona le> pcL:tI Va
cu zone hemoragicl: - sa rco/Il , Îngruşat, fibros, dUf, rigid - It/cer Ctl/os.

354 355
 Pc :. uvraf.:1 {.l l'x rcrn:l, În drcp wl uJ..:crului, sefuasa pcrÎwnc;tJ ă cs(c În ~ ro~:\l 5 ŞI
.tdl.'rt'm:1 I.t orgalldc vc~il1l' ({iLH, pal H.:fl':\S C[C.). DUODENUL
. ;---
Pier,krc de subsr.lIl\;l intcrcsÎnd Întreg peretele gastric, inclusiv , ,' ~oT~al. 'Nu este. m.obil, s~ Îlltinde de b. pilor pînă la unghiul duodcno- e u,,:\1
:!l L'fll.l:-t,l , Lav it;.l h:a g.lslrit:.l L"l.lJ lllilli cÎ lld Cli cavitatea pcritollcală care pre - ., prCl.l11ta palru poqlunl formind lin cadru variahil (lJ V
c't ă' n" , " 1
,", . ) ,,1 I .
sem line ar ele . In ..:011 -
z inr ă lezi uni de pcri lO nit ă, conţinut fibrino -plll'ulcnt amestecat cu SUG av! arca lC<frula se ... a Il capII pancrc:\Suhl1. Tn vecină(atea un gh iului duodc.n·o-icluoa\
p~nton c u orm caza un I\um~r de repliuri, fosclc duodc nalc, Ca re pOt fi sediul h~r ~
g.1>rri ( şi res turi alim cll[arc; orificiul de comunicare, de cÎ\iva milimctri, 11Illo~ ~tldcnalc lS~u rctTop cntol\cale, Muco?sa . dolldcnală cs[c netedă, a!bă-ro'l.ă pÎn:i.
are nwrginile neteue - II/cer perJorat, a mv<: li ,,!npu el VateT! unu e esec verzui e. I:IT iri rcse s(,: ~ăsesc elle c tr ans~l:T,ah.'
- Pierdere de s ub s t ;ln\ ă interesÎ nd toată grosimea peretelui gastric, (valvulc C011lvcncc). La nivelul a mpulei se d eschid e can:-t\ul col "doc ş' \'(1' D'
d cnul nu prezinta pl ăci P c)'c r. . . 1.: I IfS\mg. uo-
inclusiv scroasa, comunica rea cu c3vit3tea periwneală fiind Împiedic3tă
de un ţ esu t conjunctiv scleros sa u de aderenţI! ClI organele vecine (ficat. Tabel,,1 1.:, '( fi '
' plin,l, p.ln cre.l" cul"n )i eJ'ip lllun) - IIlcer p rotej' lt (ulcer perfora l ac()- LEZ IUN I
" 1_', II ) MO IJlI· !( A H!
IIE F () I~~y l \ !ll \llllilt \ 1l1 II I 1 \ 1: r \
':> I CA I IIU l lI I W(IH I l"IHn 1',1, la ,', \;.
1.111 ' ''' 1, u l... r ll l 1,.. "tlllIlI: III li (b~\II l' k'
vl'c ine (ukl.:r Lt.: rdJ r:ull ); 'Lludul, fUI'III.ll
d ..- 'd' I ild I,-'::. p c...c i v, ,· ~. I C Ilj l ..: ~ 1 ~ I d e I.:ld u.\fC ccnll~il', l)albc lI:\ sali a Il Jiclo;.\ );"\. Org.lIlUl
1'lJolL' lj di ,~I,; IJl dl! !Il IU d L,!) i l l l.: J,lU, da(;j L:~lc ..:avitar (cu lon), se prudu ce u li)lI.d:î. C llduri s:\u jllo /,i \;k~ r ,.,,, .
DiverLi~ul
\; ', ' l. U \.·Ull .... ) . Ulc . . r l"Ttl ui .:
SlC I\07.:l
Ukl'r l " l ill ~.\l
,- I 'ierdcre LI.: .lI lb UII\.l LlV;t!.lfă nCl'egulad, cu llll ver~allL uded, \ Ukcr prr ,\l' \ Il
-tI ,1 .J'C' lui IIkcnllll' "il llplu , ,~ i cu Ull versant de ,1Spect vege l.lll l, uen!-
;:'.1" ', III pCl'elel e J' : '. ,'L\II"h; 'llhicios 1ll3t, oe Cllll s i s tell\ ă cn:sell d: -- ~IOOIFI C:J\IU DE I'O I\~ \ A ',< 1 ( ,\ l.Ill1\lJ
, . '
( .. be\,,\ I " " VI
" . ' ~', (IL! I t·r/ L ul.

lvluhilil .ll e.1 .111I\nll." :; :1 , ltllHIt'llll llli I II 11 11\/1 1111111 , \..- 1\'11 d
;\culare a In l"lodII<HJenullli , 1" " dlllL: CI!e/,oi '.. 1" pllJ~ ''i.
l'iL'ltI,"e •le' ,,1" 1.1,1\ :1 tI ~ 1'''1'111:1 variabil :!, eli Ill.lrginil e Wg~l.l llI C, DiLll:lre hl cr.d:; "i'l .\q;(' 1 ci" 1l1:;n,, ).I " ,1 pe,elclui .lulIcI.: n , 1
",,11 1, II., LU IUII.!ul l, el':I: lIl.l l, .lC'lpcril Cli rcslliri IlCCI'oza te CCll ll ~ i i, CII div('rliclIl ,II/(), /l'lIlIl, '
1"" 1,,' /c- ,IUI;l ,ldtllli .I i" , lrepllli la iullii putcl'Ilic infillra t. ÎngrU).l l - lll )', uslarea 11I1ll ~nullii dUOlkn.t1 . lU " dilar.,re a (luodel1ltllli .1,:,1-
1,
( ~ -,l LI,') . rigi,l , dlll , pe ,.:(\ill nc dc culoare .1lhicioa să - ('.mea Illcer'II, supra srcll,l,ci, uneori ş i ;1 'l"IJlacului -- 1 1 ,' 1I" 7 ă,
,,II 1. ..: ' J Lt..:1.: cX:Urlll lli l hi ~ lUp.\l o logi c . Ca uz.ele SlL:llozci po r li ulcaul dlllllh·n.d , ~~Hh:l' l tiI dUlhl.:n,d,
prtllcrc.ui c S:\11 .11 veziculei hili ,llI..' , ,ilk' r,'II\l'Ic inll.lIn .\l II,11'l' , hridd ~ '- lll L~\· I ·d\ .d~
( ,I I1 ..: ...·lu l \'.\1 \.1 '11

,I - IJicrdcrc dc , ul » I.II1\;'\ lInid S3 U multiplă, roulllc!;i, ovalar:1 S.1I1

I,e, ",:lIl.l1 .l. de di ll lcmiuili va riabile, cu marginile groase, decolatc ,~ i

Ij. I
1"".Iul Ilcrq;ul.ll, .1l\ ll'eril dc mase eazeoasc ~ i Cli rare gr'lllub\1i cCl1l1~,i
>, IU g.tll,ellc-cl:lllI)ii - II/cer lllbercl/las,
,1 ~ {UI1l , II.:: 1I1 ui
CUfl.:spu n ză toarc ulccrului este ~\co pel'i d. de de-
-
MOllll'l ( \1\1 llE (,(,N' \'II'l ll'l'
(1..1",1..1 1. '\ '\1\')

SÎII~l' , în caz dl' IIke,' )',a~ l rll- "I ")( l e,,, t1 ,

, ,!
S Up l.t!;lta L\.rr.: rJl.l
!,U. a c (ibfillo;l ~L: (pL:rjl~,I !) lril~\ ) t.:U gra lllll n ţii cenuşii . Limfog31lglionii gilstrici sî nt
[lifă şi (,.fellli, În lilia'l.l ]'ili.ll'ă; ' c ""1 CX,lllllna ve,i,ul.J hili IIJ
_
di1c hiliare, ricatlll.
1I1 , I j' j~j , lllJ L'IJri cu Z01H.: ,IL! L l.zcj{ie.lI'c. Lcz.iuJlea Se l o~a li zcază de obicei În VCCi ll Jta te,l
I I' pil "r l.l! lI i, i h: mi L'a t.:lII·b ud, d.lI" ~..: P0:lll.: gii.~ i şi pc mare.\ curbură ~a u pc peretele
,
, , J'I.! , ll ' l 11)1 • I.FZIl IN I Ili FIIl\M A VI'LI'T\Nl' ,\
/ : -- l'ic rdcrc de , lIl " l.IIl\:l fOlllnd5, ovalară sali policidică, d" dil11cn -
(Ld,e \lI\ I.XX IV)

,i 'Ill/ Ii \' .IJ'i.lbik, Cli Ill .Ir;; illi indur3le, Cli fundul acopcrit d e un depo z it \-'01'111:1\111111
- . . vcgn:lllt c. llll L'(lI" 111('\'1 .11"- . ",,'I···ru
' - late. 111.\lndnll .tl l.!
I g,t1kll \ i, eos, luca llZ;ll dc llbicei i.J nivdlll cardiei şi micii cllrbllri - alhicioasc sall ru/C, il11prcgll 'llL' llllcun ('II hiLi . • " pCI:etde d" ,,,It'll .•1 ,.. "It
I! fiI. <'1' ,iJ,lilie (gu1I1 ă ukcrat;\), îngroşar - C,I1U' (, l ' cI"od('/u.! (",lr) ,
hi ~ l()I),llO l u~ir. 'II ...' 1ar, pl (,(1 I'l", ",1
'w \. i I . l("l' \..' .\. • II111' lItd
C:1llccru \ ..IInur~
1. c:\-.; lIll a"' p l'\.' l ,tl· lltlll.' dtllllt\!n :d c

1..
f~:. _...... ,~I'~.~.-
~..., ___\h:. . , dRM&&122
 -- Forma\illili Jllllltiple 11110, rolUlldc sa u nereg ulat e, pu\ill relicfate ,
S.llI II {onn;ltillllC lInic'l ~Jni'ireric;l. de Illărilllca tlnui bob de l11a ză re sau -- Colora\ic \05IC-V IO
,1 lI'lei alul1e, cu slIpr,lLlt<l 11eted:i " .IU mamel o llată, cCJlu~ie sau roză, cu laccc În puqiunca inferi""",
1,'ca li 7a rc ;11 jllrui orificiu ilii :lI1lPll lei Vater -- cnllcer vrctnia/l . a amclo,. intestin.1lc _ I>i
PO<1 (\ză.
Poral' Ploducc oblitcran.:a t .. tll:dlliui l'o /cdoc .şi a C4ln4lllllui \Virsung.
-- Colora\ie vC '711ic ,1
--w-- I ---~,------------------- 'p~,.ctcilli
intcstinal elin .1pro
LEZIUNI DE I'OR~'I /\ ULCERcţ-NECROTI CĂ Il,crea vcziculei biliarc __
("heled LXXIV)
U "E 'n
;: '"":l '- impregnare CII bilă.
.~ 'ti," ~
-- Ulcer,nie C li di,lIll elrlll de 0,.'i--2 CI1l, obi~l1l1il lI11 ICI. de f"rmă
'":cuc...S-5
-c t: N'-
-- Pătrullde rea în for-
u
fl'l..! 1I1.lt.1. l"lI 111.H .~ illilL' t:'ii, II C drL' pl , Cli fUlldul regulat. galhcll sa li ce nu ş iu, ._-- mă dc deţ;ct dc m""I/),\ .1

"r ll.lI {retTCIlI pc pc,etdc .1 11l l' l ior ,II primei por\iulli " duodcllu lui __
UJ
l- ;IIlC\ poqil1.ni din inlc'\lin
Z
IIICC1 (lC III. o( 1111"- (1 1""'\IUnc ţUP' a- ~,11/
-- lJlcer'ltic de di'll C", ill11i lIlleori mari, de formă neregu l ată, pul i-
1-
" l1bi~CClltă -- ;'1'l)clR ÎlIdIC,
cid ic:\. Cli marginile gro,I.'C. ~ clcru,I SC, cu fUlldul curat, de culoare a lbi-
~

Z ""'>
UJ
l'lIqiullca in\'a~i,, :\1. ~ ~~ tl l'S
ejp,b;1 - "iccr croJlic. ~
~ ---- ract'lI ~o r. iar perilOn l!u\ e!il'.' lI\1r
N mal. Nu trebuie confund:u :l (li
.-- lllcl'r.lli.: C II " " ,,,-ilicill tI.:,,-hi s, rollllld, reg ulat, CII UII diamclru _ \.LI GuJ din timpul v il'~ii,
de .\ -- IS 111111. l.lre Lll.:e s:l eO llllll11CC cav itatea gastrică cu cavitatea .... o'"
il1\'aginarca
~ 0-"
1'l'rillllll';1I.! -- IIlcer per}",-tll. tJ> z-l
MOOIHCĂRI DE POZITII"
\.LI
:\d <'!>l'.l \{' (olllpJic,l ( U Pl'rÎIl>IlÎl.l .1t.:lIl;t gl'lll'ra li z:nă, rareori (li pcriwnita loca- U ---- (tabelul LX X V)
~ ~

li /.lIft; În l' ,l\'Îr:t I l', \ I'l'fÎwm'.ll 1i "l' g.1"l'''t.:. IIt1l'ori, materii alil1H.·ntan: :lI11 Cs tCC"t(' C11 puroi . p::
\.LI -., ~
'u-w-
" z
> -- J\1l~a jejtllH1-i lcal:;
- l lk.:ratic inter.:,i,"1 1ll,11:î grtlsimea peretelui dllodena l, cu rllndlll "-ol--
-<: ră ~\lcită pe axul me7el1l~lil.
,llciitllit dc adcrcIJ\c1e per itoncalc ~ au de un organ Îllvecinat (de exemp lu a Ci 7.
-<: o- ou diLlt,IlJ., edem.l\i.Il~I, Ill \ i~
P,lIlcrC.1 >lrl) , ,n carc ,1 p:îtrllm ~i de care es te aderellt -- 1-/.[c('I' pI'otejal U
(.Ic()pc rit) . ~
"
----- vin\.ll'ee. cu dept17itc I ih, i
p:: , Ul Ul
L;:o~
nU.I ~e pc SCrLIa,~ -- ~'"/i'l//l/'
'u
-<: ~ o(
o-o l\{l'7,c lllcrul b !lin'lul l\)f

lVOUI1,rI.
JEJUNO-ILEONUL
CUPI in" Întrl.' lIn~hilil dU{Jdellu-j{'jllll:l 1 şi va lvula ilcu-ccca l ă (valvula
-
~

u.
el
O
0"'5
;;;(Ju
i,2..f,:J
siunii i ,l furma a llou.\ n'IHlr!
opuse prin vîrf urile lor , Unl'ori
t:;;\o;illl 1I1f.11([i 7.5. ri 1l~II1'lr ~\~'t'l' .ll,
-'"
~

B ItIhin). jc iulIll · il l'llllld nI\' libl'j În l".lV Îl.lIC:l ,lbdolllinală fiind ueUpt' rÎl de peritoll eu,
1 ~ puqitlllii rcspccli ,'c ,\ illll,.. tlllll

I
u?~
....
~.'tl· ,l''' l t' lul'lp", l1l'le d . \uh t il'\'. Ir ,lll"T'I .ll'l' lll. f\,lu coasa t'S(l' a ib ă-roză. În p o qÎUIl C;1 "'~
U:O :;
lui , Se vor Cl'rccl.\ \'.\\L'k 1lI1'J'l'1l
\ 'l'l'l"llllr.l ,1 ; f1I~, .. tilllllui, ,111,.'1 "I'l1l1~il' În j1llqÎlIlll',l ÎIl(l' rio :1r:l ~i pn'1, inti'i o scrie dL' ~ "- . (l' II (l'
Q",U
lll[\' 11'.111\\1'1"\,11,' - ",ti , ul ,'I, (U IIÎ\'1"1111', Pc P,lrl" ,1 opu s:i Îllsl'r~il' i I11l'ZCl1ll"rull1i, pc 0 ,_
-- I';\lrunderca În f,,,
",pr ll ,l t,l im l'nl:!, \l' "h:l'I\-, 1 1'1.1t..' ill' I>i.'~'l'l', 'illh (o rlll i'i dl' ZOI1l' .t1bi<:Îo;\sc. rOllllHle .-.- 0 v;
',1" 1 ,\ ,",It,l" Ih·~l'di.', li licori 11~1I1 nll.lh' şi prU t' mÎ"nlte. (11 ax ul IlIll~ p ara l el ( u a;o.., lI!
1 .- ---- --------------------- II1ă dc clq;ct dc 1I1.11111 \. i ,1
-tu
Il1ll'~ rJlIU.llIl. 111.11 11 li 111 lTO;l " I' În .1 dOl1,' pOqÎlIl1l' ,1 jejullu-ill'Olllllui, Pc toată suprafap\ "'- unei poqiuni de inte'lin În
""l--
1l11ICIl;lSCI
711!1L'
g;\SCS~" (ăr;'l
SI'
rotunJi.' aJbH:loasc,
{J rupu :~r.lri l' fixă. (oliculi limfatici, sub formă de puncte sau u-
_N
"-o
tr-(J poqiune uc
intestin ~tl ­
praia ce n~~ sau subiaccm:\
Ci'"
OUl
.
mvagll1are ,
.
;:;:0
MOD I F I CĂR I CADAVERICE
Se va examilla perrlelr ,r~­
(Iabe lul LXXV) _Ul
..:u
.-.:-
u": 'oi
....... .... mcntului lnv:lgiu:lt: picrderl';\ lu
ciu lui scrolsci , culoarea r()~c:\lJ
-- Calibru mărit, datorită gazelor de p u trcf aq ie . i ntesti nal ă sau o:~
N
"... " ... - "
<: ", C
datorită hipcremiri, mici It' . p~le
prezen\el materiilor fecale ÎllIpin se de gazele de la nive lul ileonu lui __ -<
00 .." ,V' ..
~
O
~
~

.-a io. E "

bIl_
·ti"o
>. hCl1Ioragice , depozit~lc de [,brl/l.1
clild/tlrC'a ÎI1/l's/ÎlI/duÎ.

358
~:-1 a
00(
;:;:u ~ u
- c şi aderelllclr; la IIlvelul /lIUCO.1

3!i~
 :n'l )C !~.hL')L." Ukl'(:l fi i. I'n al.:~;\st :1 Ill v.l ~ iJl a rc . esrc interesa t une o ri şi I11c zc' ntccul, care
. '>i l".' ~· d,,· m.l,i .H. I."U \'.\se "'::lrc se pot srr icllIr.1. DL':lsupra inv ag inatici, intes tinul este inriltrat cu sînge. cu mucoasa cdem .l\i ată violacee lInCO fi cu ero'l l\lnI
,I,srin~, hipl..·H'll1 i.H, ulll'ori eli 1ll'l11or.lg ii submuco:lsc ş i lll ccr.lţii . Inv:\ginarca poa te şi ulcera~ii - illfarctizare hemo ra gică, ' ,
.I \~',l :-I'dii d iferire: il..·o-ct'Gtl:1, ill'tI-l'o lic:i. ilt' o- il (' a J ă crc. ,Si." vo r d iuta c:ul'z cl c posi- ... r M cze nt~1'111 corcs.pullz:h o r il1\ C'~(! nl1\u~ lcz:l.( ~Stc d e cu\o:U l! violacce, in fihr at (u
hile: lipUIlI, po lip crc. s ln~ el rnult lll~rO~ at, lndyr a t , ,:u lUC iul plcr llm ŞI a co perit Cu d epozite fibrino-hcmu-
/\d~ re llfe Înrre .1I1sc lc inrcs rinale de tip fibrinos, lax sali
- fibro s, r:l.gICc. 11,1 cavitatea p cnto neala se co n sta tă o .. ca~1tit ,\{e v:l. riabi\ă d e lichid roz, Se
vo r cer ceta cv cntu:\l ete cau'l c: vo l v \llus, en1bol11 ŞI lrOmh07c a.\c ve nelor m C/ ~ntcrilC
.u del"'Zir~ purul ent e (I'critlln it:i purul e ntă) sau ma se de caze UIl1 (pcri -
Itlllir.i fu b <.: r Cl ll o;1f.,:l fjb rn -c :1i"l'~},l "i;l) - ' 1 ţ!, IJJlina rc.
MODlPICĂRl DE CONTINUT
Ap.ll"(· În Icz iun ; infbll1.lto.~ r L' .1/t· ...:.l"i l ;1 ţi i p critOllf a lc.
(tabelul LXX V)
Depla.<,rrc,r unei a ,1«' prin herl1i erCil ei. 'În canalul inghinal.
Abl/şa rea ch iru rg ica lăa un o r anse în scop terapeutic. - Exces tie gaze, În met eorism.
/
Se v a ce rce ta ca uz.a: pc rito nit:\, ochl'z ic.
~IIIIlIFIC ,\ltr IlE I'O ltM'\ ŞI CAI.IB RU - Secn'(ii de dirl' rilt.: .\"qWtll!: \1\\ll"".I •. \ l·I\\l',it.~ l ~H."It.\\ , \~ H\\h
11\
I 1,11 'c!1I I I. '\X V)
Illlrlll c lll ~ ~. l\l )llI ru\ cllt.\ . În l'111L l i t.\ 1'\IIUIl:Ii\.t. ·•• I\It~\lil\ll\L'lll:l, 11 \ \..'11\0..'1

II " .,rL.1 imll')'IIllii , ..lil.rll i llr ~, r ill ;l l - elila l./ ţi e gC'/'Ic:!'rt/ă . ht.:lllur ag i că . Se va CCfl: C\ . l Illlh \.lJ.'\ .. l II HL' ,.lilt .d.\ (.lI\.." l.' te \.." lL.·II"I .. IIU ' 1, \
',II " " III 1Ih'll\l 1 III , iI,otlli 1I111~ 1.: III ,IIl'.
hipe re mi .H ă. L II pierderi de ·.ul','::III\.1 "'1," , 1,,1.\1.: k,w\c.:r.l\il) 1\, '".,
prorl1l1dc (ulcer.l\ii). '
, 1.1 , ,,,,, ..llih" ,I<" i'""'l il' ;II. ;1":I rîn cl [o (deallna î n seg ll l~ IlI l'1c d" A'l c l n/J} . tJl(~ şi JJJ1lcO :l.l r(i(Î ri \.lllh: . 1IIh'~ 11 " pllllh\ ,' ...C \1.: 11\.\ 1111\ \ \
'. I ',oIl~ Idl .1.'.1<' ,/ild/ d{il \l'g.'JlCn t llfrl.
,111.' .111111 ş l1l de O II Il cc,,;!t;uLIl . eli ·;!,,,,,, \111, 1",,1 .. , .Ie " _lI / i. ril.lI'lcllh'
1';1 ,1." i /',1 1'1.11 .. , II' ,1",:" .1" Il dll ll ~:l" a lt: illf", tillllilii - di'l)('lli('lIli , cilindri , ele c\ll n.lI ": g~ lh c lI .l '. l ll ll.· Il \I ~ il: , I..'. \l l: ,no \'c r;î rnun).,..,,~\ ~I\h·' l ' tl .t\ \
I \ 1~~ 1I1,11~' ItlL ld.II,I. " III d l'~~l.' l l ll.: 1I1 ă Jlll 'jă, de V Olllll \ ~ i llllt g illll~ L' dern :l \i .u 3 ~ i hi pl' rl' l n l ;1 I ~. Se l'IIII '. r.ll :' in I..' lltcr.h,dil ,\ l.\w "o -rn <: n,Lr .1 111101
"' ,1,': i10 ' il il ,'11',11 I'I' 1I1::1 rgiIlL·.1 lib e r ă a illfestillllilii , "h\i n·. 1., -- S'Î1/ :;:.t· l (l~ ll S~\ll lI q~ rll II I U k l'f '" l lI {", III ' \' 1 111 di 1'l". l i v, ')L \' 1 { '111' ,
. 11 ' '"1 ,1 ,1,' 30 ' (, l' ,,,' , 1.. v, .!vula ik o - c ecală - eliverlirllllli tII l'd'" I, le, iIlIl C.l c::Irc ., ,ÎIl );n.l 1 ~ i ,~ vei 1."',, "".IlII '· .,,'\ il i' I.,!, IIll l.. );iL
"
tlll ! .~I ,d l .111.11" Ilii t '11l1.tld- 1I1l'Il'III1.'r ic. ,l/alerii fectl ll' ),,/i,-h Î11 1'\(,"( '. ÎI\ (\lILUP,,\ii .... l ll\lIlC .
(, k1.'td
.~[a l e)'i i jccale decolol.lIl', In IClt , " 1 P'"' rde"\I'" Vur f, Le"eLl\,
ri CHIII, vez iCII!.' hili ar;\ ~ i Lll1a lc\c bili:uc,
1 i f" '. .:. Pamzil i (tcnie, a,c<lr i'l.i).
., ~ ,'L' lItJZ.l(UlIgellÎt.,/,r Ipl l ': 11\' \.:' .\ lIll ('\11 ,11 cuc_ la Si) s5 pă uu n d ă. Cli grc ur :l l C lIlt eor/,i ,Irii ill i cX(l~e lli ,
[.ili" ! ,, ill(CS li ll al ă i"'\l \ e~ r~. de "hi"ci, Lllh'nlwliu 1ll1ll"L\ 1ll-:llIh,
" L" IL .1 tlll \.:'url llJ lI (iLIII' "'ll hprl', l.ir.1 I UlIlcn (.lpL1Zic congl' ll i t al:l), )u~.l l i :t,ll cu
'.':1 .1 .. {l, i .. ~," qi!lIJ l',l h· 'lI dlc.d .1 .1 ill'ullului. U lll'u ri, S[CIlOZi\ e~ [1.' d CU:l'Illin,ll:l d 1.' un llo ::lsă si po.IlC .' VC::I cliÎ<' rit c .1~p<,,· te: lIi,il' ~ i {.i, lii, i ll l~" ill .l l .le '\1111"11
1 lllli I! IIHI . . II ·.(· i . IOlln in.l 11111,1 li ,· v •.lnd ,1 ....\U d i:d r:lhlll prc.:V :l/ ll l \.111 1111 111 tllI
sillni n;i,·i. gall><' 11 sali hnln ; <'III ,' , " Ii li, ,k 1I~~,ill, i ,.ll i.,hik, Il)\UII , \.1I1i, '
\'I i l i ti '.. Iti jll·,.ifl·i l_ ( 11I ,lI 11 "C"l' lli 1., ill l c~ [i n ui gru.,) . S Cg llWlIlli l dt: illll' \ l lil
S::I 'I cellll ş ii, IIlli ,'i 5.11' nlllilipli . duri . >1I .u d l... I\ 1 pc 'Cl\ 'UII C.' III \'~ "" 1
. " ÎIIllt l
, Ipl.lI .1 ~·1. 1 ,{.· !IIIZl'l >.-· ... It· 1)1.11 II lult .... \lI mal pll ~ il1 dil at ;'l t , i .11' 'iq.~ 111C 'HIlI !- lI hiaC I'J1 l l ·\ tl'
""/1 "Ii 1 I,dl II 1
. \ f\ 11 l i , LI l' [ ! I I'lrmat
"
dll1l1'- III' corp ' lralll v ' (
,'.' 1( U,l' 1li' 1", ., " ell,'I.;",'1.11
' \' l L \. '.
'.1' 11,':',1 1 .1/",1.(;'.1 Il! \ i .. ,ti l'~Il' d ,Hllr ilJ un o r illv,lgin:lr i illl l'S IÎ II ,l !l..' , " u IVII-
1IIli i i ui sîmburi de rrllnc elC); copII, /ili , iilliill el\i l'lI ,:Irul'! de. C::I Ic:II. IlHdl, 1
III . . 1111 ·... 1111.1/ ~ lr ,lI1g lll.i l ti hridl', eÎC1tril:L' (i r L' u b r c (~UIlS~(lI Li vc u nor tr;llll ll.\li SII11.'
p. III . . Ş .l sau ce nu ş II.. , Olllllgl'1l1" pc SCl\IIIIlC.
::1 II)lCIO .' L'. \" . "
v
)C
","11ll11l ,1 11C'• lI ul , L.II \
,.
" 1lI IlIhll ','/IU IlI infl.lmJIO ,lIl', iti \ )Jl'l'ia l lllbcr(: ulllza). pro li fc r5ri În interio rul lum e-
I,u lui d uilu r lll'llplasll1l' lh'niglll:' ",1\1 Ilu l iglh', llcoplas mc illcl a r e. comp rc':> Îuni di ll:1 f:l r:l biliare, v ezi cII la biliară.
, \l' .. .. ti Ul' d >.- .1 d (, "l· I1~ C \, 111 II I 1H'I \pl.l ·')IH' ,tI \, IIrg,lllc lo r În vcc i llil l L' de.
LEL IU N I IlF I'O\t ~ \'\ ~l lH ) l li :\It.\
M( I\) IFI CA IU DE C UI.OARE (, .l b" lu\ 1 \( X V)
(1.l bei ul 1 X X V) _ e rallu!.l \ii Illiklre ,;\\, II m lllli L'c lI \l~ ii sau );.l l1 l~n i -cCIIII~ii. IH' .
, . . ~ . 1 " It: III (C'(\l l e~ t e () ' 1''''l\IlII
~ mill e llri dUri SlIlIa\l pe (\ /ll ll ::l \ 111 .IL U:, (., , ' 1 /' I
'
IllIe> li ll UI PI t:l II'1.I II I' , egmel \! d c culoare: v io la cee Închi sJ, CLI '
' , '. ~ , \ tUlll l UJJ dll u lld 1/ Il
'pr,II .I\ ,1 ,:, lcrn 5 .II ' lJi'~I'II.\ tit: d ~ p m ite sub\iri rillrillo-he:IIHlragi ce:; 1.\ lilllilat:1 de i1l1eS1l1l pc >upr.ll :1 \.1 <'X l" rll .l, UliI> 1 , . v ," l '
. ' . ' " . , 1 ' ,II
c"loc/ ;"I I' c nl()III'U - lI/II', IIII I I rl , '.11 .1 lI, ve u ' llll t'll ' l,C' '" ~
. . "C>L ~ 1 . II' ll.'\11
,
'lc·, .. hjdLl" . ',,, ,c ur ge: '11\ li. hit! IIc:gr il'i",; perctel e C' Ie: in g ro p r. edCl11 el \i a l.

-
t ' ~ •• ~ 1.' .~. ' -=--=-- -
 ş i noduli l CIlU ş ii rrlicf:l\i, i,_o/:l\i , :lU grupa\i, un co ri cu ulccl"a\ii C II
f]l :1 rg illi Ilclc.I-;lILlIe, al1rr.ll· [lI(1 ~I Sc.: - cnf erit ă lll/;Crc:/I/Oflsti g rllJiltlarti.
. _.- Fnrll1a\i\l1~i chisticc ,~" c.i, tran sparcnte, plinc CII !\.\'lC, ,i tllalC la
nl\'elul subsc roasc l, mu scularc, 51 al submllcoasci, În toat" IlIn \;imca intc\-
Se VO T l" :lIlIill:l lim(o l::lI1g liunii ~ i \lor ri cil uratc l'c/ela lle l uca l i z-ă ri v i sc('r~d c nk
tinlliui sau numai pc porţiuni, cu aspcctul descris la p. 343 - pneulIla-
I ubel"L"u lo7Ci.
t oză c hi s Li că inLes linală .
LEZIUNI LJE FO RMA VEGETANTA
("bel,, 1 LXXV) LEZIUNI DE fORMA ULCER O -NEC ROTI CĂ
(tabelul LXX V)'
- i\iI,cn .ls:l inll'Slill .d.l ;lIgr(l ~: 1I.1 . ulleori Cli ridit';lLlIri papibrc '\cs il c
' .111 l'l'dind .lI l'. allL'ori n i II k c.: r;q ij .Il"nrcr il c Cli 1l1ll CWi vîsco s _ ('}l lcri ,ti -- Plă c i Peycr ş i foli cu li limfatici m ă ri\i , cu ~u pr a ra\ a n e rcJ;lIlată ,
(J O Jl;c';1 j,i/','f/n,1 Î (';:' Il cc ro :t;llă, cX lIlc crată ~ i dc cu loare gă lbui c-ecl1u5ic- vcfI'_ lt\C, 111 urm a im -
- I'I:ki Pcycr hipc J"lr"fi .llc. de diferite m ăr imi, cu axul lor marc pr e~ n ;; rii cu hil ă, cu II 'l.onă hip c rcl11i că la perireri e - fe/,ra lifoid ,; 'OI
" .H.lle1 C li .,xl li longitudinal ,,1 intestinului , bin c co nturate, cu marginile sLadill1 de ll ('croză (î n jurul zil ei a 10-a de b oa lă).
ncretle, cu suprala \a ncregulat 1lI;1 Illc1 onată, şă n\uită (aspcc t ccrcbrifo rm) , - Pl ăc i Peye r uIcerate , de cul oare r05i.ltică, cu axul mare paralel
I"ll7ă-ccnu )ie .. d~ ~o~l s is tcn\ă n~oa l c ( 1?Iăci . moi) S~ l~ ~ură fpl~ci dure) şi cu axul longitll<Jinal al intesti nului, cu mar ginil e re\iefate tăi ate llrept,
cu (ol, cu/" IlIn/ atlCl hl pCrlm l"I\!, reIlcfa\!, dc mal"ll11 I variabile - felnă cu fundul curat, neted ş i luci os; foli cu lii limfatici pre zintă leziuni a se mă­
li/o id" il/ _' I,ulilll de f'ip ''I'lrvfic sa u de intlllllcsccnţă c ncefaloidă (prima n ă to a re ulcerative - febra tifoidă ÎIl sladiui de Hleera/ ie (aprox imati,'
să ptămînă de b oa l ă). după a 18-a zi de boală).
Lcziunil c se P<;lr. g,ăs i pc pl?ieile Pryer ş i fo Jiculii limfati ci din jejun şi Folieulii din Se vor ex amina splina şi limfoganglionii me'l.cntcricÎ .
colonu l ascendent (lellmo-rolotifo5) ,"u I1tlll1ai pe foliculii din colol1ul a,cendet (r% - - Fisuri sau orificii mi ci, unice sau multiple, care int eresează toal ă
"JOI). Se vor c;o.;:1 min:1 !> plina ~i limfogal1g liOll ii llle 7,rlltcr Îc i. gro simea peretelui, în dreptul plăcil o r Peyc r şi al foliculilor Iimf atiel.
- Fonna\iu ll c dc m ă rime 5i formă vari abile, ses il ă sa u pedi c ulat ă, asociatc cu le7.iuni de peritonită - per/o,.",ii li/ia . .
l'U supra f 3\<1 ll e tedă ~:1U u50 r ll1:1meIoll:1tă, ' Il c u1cc r3tă sau ulce rată , I'07.ă ­ - UIceratii ale mucoase i, transversale. circulare, în jurul lumcl1 ulu,
cell u5ic, llloaIe, proCll1 inllld 111 il1teriorul lumel1ului illtesti'lal; poate da intestinal , perpcndicuLu'c pc .1~ ul lun~itudi n a l al intes ti.'.l\llui . III 111 .,r~i..
()c lu l. ii inteQill:1 lc prin ill vagi lla\ie - polip. I~il c groase" neregulate, dezli\?ite, infiltrate.. Ct~ granu\a\t1 galb.ene.:-cen~şlI
, "le va Ltrl' l'xa IlH'l1u l hislO p,t(olugic. Ş I Cll lundu\ ncrcgulat , aco pent dc gra nllla\n ŞI Cazelll11 - CII/erI/II 1111 CI
,I
. -. Polipi multipli , d isclIlill .lli sau co nglol11cr:1\i , cu aspectul dc CHloasă lI./cem t ă.
norc hlllc - polipo7.ă. Se vor examina limfoganglionii ŞI sc vor cău ta. celelaltc loca\i z.ări \i'Sccr:-dc a\l~
Por da ucluzii . tuberculo7.ei.
_ Ulcera\ie unică, rotundă sau oval ară, cu contur regulat, cu [UI1 -
- Form'l\iulli d L' ll1 J ril11i va riabile, pcdiculatc sa u IIU, de7.voltate
dul neted sa u granulos - ulcer simplII . ..' . _
~ll " \C rll' S.lII \t .1"l1Ul·(lS, l'are prill vo lul11ul lor, pot produce ocluzii illtes- _ Ulccra\ic rotundă sau alunhită, cu. mal ~1I1,j C l~!atc drept, ~ll uat ~
tin .de - IJ lio ({ lJlf', li/nol/}}lf', li/'(ltllllt'.
hi\l n jl , lI u lo l~i c,
"1 n'. vc I\1 I hurll.. (e " pa ~ lr\l -C\llC r,, -
I :1naSlOI11\lZ:1- ga ţ l rO-Jelull ,al e (llup',' "
<llla s lo nlllză) -
Sl' \ '.1 1,1l'l' l",t lllt ' IIlII
ulcer peptic.
hlrlll,l\iullC cllllllp idiform:l , s esilă sau pcdi culata, cu
- ZOIIC de Poa te fi locali7.at pe pcrelel e alHenor :\1 :lnsci jejullale a fcrcI~tc.. s:\u chi ar p~
n ecroză ş i tllceralii , Ctl peretc1e intcstinal Îngroşat, infiltrat - .. 1) M oasa din "cc tnatale;\ uk cru\uI
callcer. Illarginile gurii de anastomoză (u 1ccr gastro-JcJuna . ~ u.c. i 1 ulcerului pl'Plic. Sl'
Se ] ocal i zel ză rar la ni ve lul int es tinului subtire; se vor căuta eventual e le me - este hip e remiat ă , edcmatiâtă. Pc suprafata externa, lIn (rcPd'Uur, albido'S.
. 1 'or'l I formează• un p astron
I
.i
ta~(:tz(' , Se va face examen ul hismpatologic.

LEZIUNI DE FORMĂ CHISTICĂ

•
•
gă~ csc a LI c re nte pcntollca c, carc, une

(rabelul LXX V) APENDICELE CECAL

- Form a \iuni chi stice legate de suprafaţa externă a intestinului , .. .,.. d ănu c" fle xibil, moale , cu lungimea
Normal. Mic lub cllmdne, .10 deger e m,c .şIntern..
, , exrerl" ", 'sccndcnti, frec -
printr-un pccli cul; cavitatca chisrului cu un conţinut vîscos, tulbure, sc , ... f. ~
variabilă (2 - 10 el11), cu diferite POZI \11 ata d~ ce ( .' 1
'- a
..
mczcnteru\ui printr-un
dcschide în lumenul intestinal - chist intestinal. •
vellt - .
descendenta) Estc Iegar .d e cec ŞI. de por\lUnea ternllna a

363
362
 Ill\.'zo:lpcndi ce (.1 IIU se /"'lJllfIlIlUa '->u aden!u{clc). Suprafa {:l cx tern ă cste Il c rcoă roză­
((, Illl ~ il.', :u:opcrit;l de o sc rons ă a Ibă, lu cioasil. Scqiona c, apcn di cdc prczint ă o ~avica tc Apcndicc nl1cşorat
in ,ro,H.l h!ngilll c.l ~.1, In.. adll l\i srrÎmra. (1-3, Illlll), l.a copii Illili. l argă, iar la bătrînj
w

l l hllh'r .H:l III Jl.I/'I\.· ..!l .1U III LOt ;\ 1 (:lllt.'lHlicc scn ll), Cavll :ltCa apendicelui cO Il\in c in mod
11 0 1'111 .11 I1lIl ClI S. v - Apendice, retractat, ~cleros, alb-sidefiu, cu lumcnul redu, sau dis-
parut - apelUl/Cllă cronică atrojică,

Ta belul LX X III
LEZIUNI LEZIUNI DE FORMA NODULARĂ
- (tabelul LXXVI) ,-
j\I01HFI , I------'2.I.~~ZEr . - Mici fO,c~re găll?ui, purulen te, Înconjurate de
CI\ !U , PE t\ Jl~ nd l"" enuc _(ab,cese nuharc) , SItuate În peretele apcndicelu ' o zonă de Inper-
Ajlend i,e NODUU\RE CH ISTICE ULCEIl O-
NECIlOTICE

I
POl II lE lII:id, lIl i q o r ,l l
purata ClTWI1lSCTlsă (apendicită ahecdată), I
- "pen ,1icit ii SI>-
-- --- - -------- - - - -- , -- - -
Abt.:c~cl ..: .!o I.: pOt dClIL hidl.' in C.1V Îl :'t l L\ .q 'l.' ud i... ul.t r:\ S.lU 'in
I
III \' _. : i :\ lklldtlll L /\ pcn- Ap cnc..li cil ?i f lid ropi /,ic !\pl' ndi e Îl :l
,·;tt ,tr.d .1 d u.: il :l ~ lIpllrat 5
tllh~rCldi şi ukCf.l\ii
Il;, I '
Fmpil'llI "I u ru fI(,:~. -_ - Cr:l llllla\ii IIlili .tll', !',. dh c ni - 1.· cI1115ii
": f lln i d c ir c ullJ sc ri \ă lI l\i l'~
III.lI ~tlp k',
l\p'l.di . .,1t I II I OllU :l.!oă S.\U
,I t fu fi e;' MLl co cc l 1I1 Ill.lrgini ll.: . lI\l l .\ltIlU.l:.l', \ 1I11.11..: Lt Il\vdul
Ap e ndi c ită
Il q;1I11I11l1 " A pc ndi c it ă LI/cită luIJ crClt!" CI}'1 (1 M.I) , llnh' l\ .lS~1 - .t P/,.'JJ-
i\1Jl.' IHIH'Î' I lubcrculu a.!.i1 ga ngrcno:1!a:l
... 1'0 11 i..:.1 C arc inom I\ pcndi cid , , po~ p l.! rl ur.\ p C l'l, t..: k
Ul n .: r.lJiil c .11 ' Ihli \.1i1.1t } I lI.\ ,1....\ o Pll i h 1hH ,\ I I 1,Î)\H.1. tn
11 ip t'l 11.1/ 1.-.1 c roni c ?i Juru l .opcn,dl~c1u,1 g;aslln .\Jcrcl l ~e ...'lI
b r .lU h b \11 b, . lbcu"'~"'Cll h)ii , l lllllve.lUbl "I\I i Uh:2.u.
JpCndlCchll ~ I a l IUL'1.cnt erului Silll \..,\Z\. ifi ":'J \ 1
lI!.:r I'O:l ::in

_- I ~() nn,~\iune nudul.:tr:. de m:l rilllc.t un ui bub de mei S.tll ,illllillrc

1\ IOD IF Il: ..\ lU DE POZ ITI E
dc vClr(!a~;l
VI ,' l1 e lllcap~ ul.t\- ~ , lk l:un " i ,. tc n~ ~ L r~SLlI\5." dt: nd u:t,1'1..: \hil iUlS'
, ",
II
~) )a - g .l Inll\.! !i.lll Lt.:nll ~ h":' pt: ~ lIpr ~ll . I\ .l ,le 'll:qi ulll.! -_ td i' CHW III.
1',1 Lrll lII 1"1 ' "ll . d ~ S:lLI l'aqia l ă, În fllrm;] dc degc l de Il1 ă'lll ~:î, a III ,dl l.: COl/uri, .1Pl' lIlli.;c h.: .'~ h ' 111 .1111 , l. tl illtlrtC, rt t:.hl. dur , .; u P\. I I.'l 1, I Ii-) ru) .H

'lJJL'lli li L'ellii ;" ,-,1, il .lI,:;") c ~clliui - il/vagil1are, ~l mUU).b .l t..:l.'tlll~jc S.HI W l,j, Se va I.l Ll: ex .ll ue uul III ) Wp .lll,l ul; IL

~;I' pr,'/ in' ' l l .1 " fill'ill.qilllll' (i liildridi :lcojll'l'itJ d/'" mllt.:n ,\ S~, L:l lIivd\ll nrifi - LEZlUNI DE 1 ; ()It ~ l A ClIIS'I'IC A
~· jllh , J d~' iJl \':\gi n ,H., ,l' g.l \l'!'>I,. a cl (.'r~Il \ l' fibroa sl.' .

I (llhdlll L '~ :\.V I)

~!
LEZIUNI DE fORMA DIFUZĂ Form;l\iune chi' lid plilla (lI li chid d .lr - !Ji" r (jl'i li~,
Se pro\lucc prin dil.tt.lI'c:t JlHl em it.:.l .\ p nqiutllt di st.tl c .1 _\pI' Il JI .: d tll, J 'ld l\lI
Ape lldice Ill ~,,- il lIată de tin oLsucol În pOl \i uilca lui pro x illl ,llă, prin lcziuni :lI \! n\lI (O.1S~ i S.lU pC!

!
~f.'
'
rursiouări a le sale,
!\pc ndi ce hipcrcllIiat, dLlr, eLI sc ro asa I'CCiWIlC'll:1 eare- I Învc!"stc - J\pendice tr.ll1>fll llll .tl ehi , " c, plin d~ PUro I t' IIIIHL'1J
1 I <LI Il/ ciu l l/~o r dilninuat; pc seq iune, peretel e este În groşat, cu mucoasa - Apcndice tran sfnrm.H chi~Lie , plin cU UII G li) \ UHI L !lIlh': , \ s
I ,-
ro ~i : 1l ică, un eori u lor 111 ame lon a [ă - apentl ici tii c(llaret/ii, ml/cocel,
-- A pendi ce Ill gro)at, moale, ClI seroasă acoperită dc -depozite Se po:u c CV.\Cll.1 jl\ c ,\\'Ît ;\l C,\ I'l' rilllt h'.d .\. prttt PI.· tI0r.Hl" \ " 1'1.'\1\11'1.'1111 .
I fil,ril1o-pllrllkllt e" tll helllo ra gie\:, cu mezoa pclldiecle hipcrcmi a l ; pe sec-
\iUfl C, peretel e C', le LlIrge\Ccnt , cu mucoasa CIl mi ci puncte hcmorag iec
/'L' ri t OH i 1;1 g cI,1l i tlO,ts,'î.

li - .lpmdicirii Jlcg l// o l/ o (/ să , LEZ IU N I DE l; O I \~ I A ULCEltO-NEC ltOT IC.\

,,I - Apendice ill ,t; r/) ~a t, tota l sali parţial , cu adcrell \e pll(ernicc de (IJII<IIII 1. \:\. \'1)
<I rg. lllde Vt:CÎII C (l' crÎllllliLl adezivă); pc scq iul1c, pcretel e apcl1c1icular
1
,1

cI rc Îllgro ~a[, CII "IUCll .",L hipcrlrofiată, cu aspcct mam clol1 a l, dc cu loarc _ Apendice eu caractcrcle ap~lIdici(ci fl cgl11onll,lse (p_, )1, -1 ), (II

brun:! - apt'lIdicl/,i crr,"icii hiperlToJică, ulccra\ii paqi.tle sa u lll t.d e - .1/,'ll<licir,'j Illccro- jlegI/lIJIlOIIl'l.
1/
J/! 31i,I

~. ~
 I - Apcnd ice n cernZ" I, p,1I" \i ,, 1 S" lI lOtal, n eg ru-ve rz ui, m o al e , nasc,
an. p c rit Cll pl ;'lci ccnll~ii dc ~f"ccI, ClI lI1i ros fe tid -
g YI '1/0el ... ,i.
" pe'1dicit ii gall-
I
l MOD I r- IC"RI
L EZ 1UN I
T abel .. 1 LXXI' II

1.1 III \'c lul .I 0Ul"tll' ,r.U ", I.Ul' , ,l lll'tldicl'k' ,Sl' pU:Ut' p c rfora, !>fel.cu rÎ nd orif ic ii
tit- dinH'/I . . illll; v :Hi.llI.'. lu ('.di z..lll' fn'I.:\'l'1lt pc P:\I' tC:l llp ll Să 11 1CZUliiui apc nd ic ul a r. D(! fo r mă l)[r-UZE ULCERO.
De !,o .. i\ic Vl:GETANTI' \
În \\I !illdu -\c d t' {) pniwnÎl ;-t plll'ul l' I1Ui luca li7.attl ("bces pcr iapc,u.li cul ar) sa u I-:l' I\CI':\- ti cil li bru De Cn n\1 1HIt NECROTICI
/ i/.1t.i . Uneuri, ,tP l' lIdil.'l' ll' l' qV ,llllplllar p;l.q·Îa l .~:l ll to t. ;:\ 1 şi se PO :llC găsi În foca rul
1'1";(1'\; ;11 su h 111 rl11 ,1 UliU; eililll!rll Il.l .~c S:H1 .1 li I li': i 1l1l' II1b ra n c l.lt: cu Joa n : C Cl1 l1~ i c . Vo lv ulus
\
D ilat a ţ ie Lichid T ifl i,; Tub c r cu\07.ă Ti fl ită
Jl1 val~ iJl :1rc scg m c nt a r ă
si mpl ă
- . . \ rl'l1di{·l' n i ulcc,..q ii ~i c i r- llri .. ' L' ,~ "p L' ,.(i c: i ; d c ni ve llii \
,I/'l '" di, ';,,'/ O,III;C(I "iCI " ,),I',/.
1;1 1l11lClliI \L! i
I "-: pl :' '':I ' j Di vl'r l ic ul
Do licocolo l1
Semilich id
Si I1~C rtl~\.. Co l ilă
Singe Ilcgru E. lIler h.t
"i
i\co-cccal5.
pl'rl fi 1ril.:\
Po tip(JI'.,i
ulcc ro~l'iă
Uh.:n '> 'l1Ip\1I
U"-cra\ic
M cgacolo n P ar az iţi di 'l..c nte ri că Cance r ure m ică
Cancer bac ibr5. VCj;cta nl
C a lc uli E. nt c ri tă
CECU L ŞI COLONUL inela r biliari Sarcom dizcntcricâ
stcnoz ant bacib ră
Norm,r1. Illll'''ilinul gro'i ÎI1 Cl' I1l' de b v:d vu b il co-ecca J5 şi se te rm i n ă la a nu s. Tuber cu loză
SU)'r.d.lt .l (,.':\. tlTll:1, :ll'ol'l'I'it.\ d e pl'l'itlllll..'lII lucius, rll't l'd şi transpare n t, prl'z i ntă ba H- ilco-cecati
cit' ele III/Bcn/.tlC, lun g itlJJin,\k, .l lbiciu;\sl', iar Îlll re de bOJcluri Sep;H~1.[l! p r in şan ţuri ulccrată
rrall~vl' r sa le , L,lrOr,l Il' curnpuJld pl' supr:tf:qa i u te r nă a11lpu/e şi cul e Ja lciJorme, D::-:\ Ca-ucer ulecrat
lungul banJ l'lc td u r \l' găsesc "PL'l1clicii l'jJ;p/oici, fornla ~iull i gă lbui, a d ip oasc, ea n iş te Fiqule
ciuc uri, carl' lipsl'sC la f5.tşi t.:opil, silit redu se la oa lll e ni i slabi, caşeet i c; ş i sî n t binl'
dl' z \'o lr :ul' i.1 u.111ll'llii ~r.lşÎ, rvl ll CO.IS:l. illh'~ [i l1 a""i es tc rozil-cc l1 uşie , n e t e d ă, fă r ă va l-
li vuk cO n Îvl' IHl'. făr;t pJ:ici PC) er, d .\r cu fo licu li lim fat ici. In tc st inul g ros estc fOrln a t - Poziţii allorm ale ale co lonului , in ra port cu peretele abdul11i ll ,t1.
din Cl't:, colon ş i n'n. Cecul ;H l' fonn ,1 lInci 11 11l p ul c ş i p rezin[i\ J u u ă o ri fiei i : unul În . ca z dc hernii - deplasări.
I in carl' Sl'. {.k~dlidl' illl,c!l tin.lIl s ubţ i l'l', .I)]":v~z ut ClI va Jvu b i l co-cc~a l ~ (U a llhin ), iar
: I

/1
•
mal 105 onrlclul apl'ndlcl'lUl, rUlllnd ~ I fara va l v ul ă . C%n u! se IIl t lll dc Jl' la cec Se vo r preciza sediul o rificiului herll iar, as peclu l saculu i ŞI cvcntualdc COIll-
pînă la n ' (1 şi IUl'zint;' p .ltru 1'01 tiulli : (U!OI/ II ! .rscClldell l , fă r ă nu:zu u, Cli a d e re nţă plic aţii (s tr a ll g llI ă ri).

,
' 1' 1.1:\::1 de pl'rl'le!L- pO!l ll' riu! .\1 :1bdoIlJl'llului: ro/mIU ! lr"J1SV<.'rs, c u Illczueo )o llul t ra ns-
\'cr\ prl'zillt:l ling/Jiul d n' pt hq).u Îc ~i un g hiu l s t Îll~ s p lcnit.: şi poalC co burÎ p î n ă la
MODIFI C ĂRI DE FORMĂ Ş I C ALiBRU
'/ pubis, cip.ttÎnd fprt11l' \ ';'II'i ,lll': U, \ ', \V/ ('IC.; colonII! desccndent ~e Î n [ in de pîn ă la
l'rl',lH.l ili .\l·,l. l'!, h' fi :\., Ll\.l pl)!\ llTÎ\I ,H:1 fiiJld În (ont.lct d ircct ( li perete lc pos ler io r (tabelu l LXXV II)
,ti ,1hdl.l llll'1111Iu i; l 'o.'''IIII / ilco peh:J.1II ( ,lI1,.1 ~ it:llluid:î.), ( l i o puqiulH' i l i ;".:ă f ixă. d a lo -
1 1l :\ lIlIlJi 1I1 l'/O U , (un, ~ i u 1'111'\111111' !,l' ' '' i, m ,t fO,HI C mo b i l ă , d atur it1i. u ll ui l11 eZOli larg - M ă rir c a SC blll ~ l1tar ă ,1 ea librului (t.J Ll l1ul ui, prll1 co mprCSIUl11

Li
,
~ i lun g. Ullek !t.·Z llIlli .\ll' illll·!) tillului ~ ,.os s înI a scIllănăto ;\r l' ClI c..:clc a lc i n tes tin u l u i
!-ub\Îrl'.

~I O UIFI CA IU UE POZITIE
dalLl rilc unor bridc - dilat a ţi e seg me/lt<tră.
- Evar,inare "În deget de mănuşă ", cu sediul pe colonul pel vian -
clivertiC/lI .
- C olonul dc calibru norm al, clar de lungimc c resc ută al1 0r mal ;11
(ta belul LXX Vii) tolalilalca sa sali scgmcntar - c/alicocolol1.
Este O malformaţie congenitală sau căpătată ,
- T orsiull ea all se i pci v icil e III jurul axului mezoului , de obicei - Dilataţie de dimensiuni foarte ll1.ari a co!o~1Ului , cu hipe rtro fi ~
ano rm al de lung şi m obil -- valv lIllls. lllusculaturii peretelui (2-3 cm), cu cavitatea phna cu gaze ş ~ l11 ;\ t c r~ 1
Uneor i, es te asociat un ei Ill czos igmoiditc rctractile. Torsiunca produce o dilatare fecale în cantităţi abundente, cu mucoasa netedă, fără cu te, roşle-brull a,
, l'normă a a nsl, j colo nulu i. adesea ulcerată - megacolon collgenital sau boala Hirschsprull ~, .
,I
Păt r u llder ~ a În fo rlll
- Perete intestinal illgroşat, inelar, alb- rozat, moale, fi abIl , cu J
I .I . . , . ă d~ dcget de mănu şă a UliUL sc g m ~ lIt de IUl1lenul Îngustat, cu suprafaţa intensă netedă sau neregu~a~a , mamclu-
,! ! III tes tlll îII seglll en tu l ll1 V ~ C lna[ - IIlvag lll<lrl' . nată , uneori cu ulceraţii neregulate, anf ractuo ase, cu margllllle decolt,llc
,
Se I oca l izează de prcfcrill pi il co·cccaI sau ccco-co li c. - cancer inelar stmozallt .
,1.'" I
j li! 366 367

, ,
I, ;'
• I
111 "Icl.' (.UlIl"! IlI hro~.ln·.l ind.1r:l :trl' o l:o nsÎs tcn(J. dur ă , pcrcll'lc este d eprimat i
\' !>fl'Zl.' lIrÎlld p c supr.lf.t(.\ pcrÎlUllc:tl ?i mil.:Î no duli Ih.'Op l.1ZlCi, a lbicio~i . /imfoganglioni cazeificaţi ' mucoasa • v
ukeraţii, iar din loc În loc se obse:~~e tngroşat.~, ~eregulată.' uneori cu
tuberculoză ileo-cecală hipcrtroJiCă , granUla\l1 ŞI tubercuh cazeifica\i
., ,
,'
MODIFlCAIU DE CONŢINUT ;,
,II
I
(ta bel ul LXXVII) Se va face examenul histopatOlogic.
, , - , Formaţiuni multiple proemine '. .
,' Lichid amestecat cu sî nge şi puroi, În colită. oului, sesile sau pediculate 'de I nte, .111, l,?tenorul ,Iumenului cola-
Scmilichid amestecat cu sînge, puroi, membrane fibrinoasc Ş I res- , cu oare roşlauca - polrp oză.
tun de llluc oasă. Se. va face examenul histopatologic
sau malign . • pentru Il preciza ca racterul lor benign
Sillge rO/ II nedigerat, În di ze nterie, cancer colic.
Sillge J1('.~m digerat, in ulcer şi cancer gastri c sau dc intcstin - Masă neregulată, mamelonată un ' l 'v ,
dură, proeminÎnd în lumenul 'I ntest' '1 ,eon u cerata, ,cenuşlt:-roşiatică,
'1 " v lllU lU, care poate fi
mi Imeln (stenoza) ş i a l căr ui perete este'
d 1 . '
/'.1 r.I Liri l hc lmillli .1z.1), de ob ice i v~nl\l din in re sti nul . .. re us a CI\ IVa
( :.tI mii ,ili,:ri , In C,l, de liti ază vczicu l ară.
cancer vege tmil. lll g roş :lt, mI dtr~t, .1 Ihicio~ _

')..,: \'l lr l' ·.. tl llll ~ t f' ( ,Hul, vcziud.\ hili:tră (ulleori perfor.1L:t În il\lC:'Lill ul !:a llb\irc)
,1 l .liJl' biJj.lrl',

I EZ llI N I DE FORMĂ DIFUZĂ

(rabelu l LXX VII) I Form~\iuncv unică. sau~lultipl.l " vo l liminoasă, cu supr ,lr.ll:J nerl!-
-=-
fU ala, !name o na(a ~ a lhlclOasa, un e' lr l cu zo ne ro~iali(1! Sili brune
1emorag lce, ele c~n Sl sten\ă dură sa u i negală, cu zone moi, g;"b ui, iluc~
Tllente , de necroza - '.lrCO Ii/.
_. 'ful11el'i", c.1 pere le' lui cCC lllui, c u mu co asa cd c l1l a \i :lt ă ş i hipen:-
lili ,lI.l _. lillil .. nll/' /.' , . Se pUJec, ~.,;z.vol[a lic procminind in i llfcllOrul lumellulul illl ~",[lIl.d IiI! in ~ru-
SUllc a p c n: L ~ lul tducÎnd 1.\ il\~ro~.\l c.l lui ), l i~ suL lorn'lJ UHl!Î tUI1 \(lrl ~\..1'1I SUI pcJi
. -- jJcr,'I LI,: . . ll'lIl lilui ill g ru~:ll, cu mU (ll.lS.l eden)'lli:1I ă, hip crcllli.H ă, ClIlall: I.l Ilivel ul suprafqci l',. tci ne J. illl l':aimd ui,
,,-,,p,' ,-it:1 (II d ' s rciic IllU,'<l.lS:1 , I11l1ul - l'undentă S.lIl purlllclll :i, Iilicori
I lIll' '' l CL',tLl l ' U ~i,,:~c -' l·o/il ,l. LEZ/UNI DE F O R ~ I A LJLGERO-NI:CROT IC.\
Unl'uri 'Il' ,~,I"1 "': Iilili lIkl'r.\~ii, :-t h l'ori m .\Sl' vl'gl' LUl( C inrbm,HO.ll'l.'. pI'lh 'mÎI1Înd I uhc lul L',), V II)
III IUIIIl: II , 1 11 pli il l .. ltdlli,i (olullli lu i .\ SCl' IlJl'IH - Sl' ~)hsl'ryn .llkrl'Il\ l' ~i hri\k',
- '\ /11 (,>.1".1 C d':lll'l\ i :1ră difu/" Jl ereg uL1l m .1Jl1 ~ l o n ată, ltipe re miată, Ukl!r:1 ţi c rUlllnd:l S.III OV.d.ll .l, 11cregu\.u5, t;â lhuic , CII illUcu.!;.1
, v

Ci: ,u lu z iuni ,.111 .; lIine , .1 co pcrită, m a i :1lcs p~ vîrfurile pliurilor illtes ti-
din Jur Iil g r oşa ta şi indurad - lillil.'î IIlcerulu.1.
n.de, ,' U mi ci d elhlz it ~ g ă lbui - roşi:1ticc, g răun c i oasc ş i :1 J ercnte ca r ~- i d a u Perctdc cecu lui s~ p 0;lte pafllr.l , Jc[crmitlilld o perl[Ql1itj bl.:lll!r:l.lLc \tJ. 'ilU o
.1spl'l:wl d~ "carII ': prcs:i r.ll:i cu p~smet" - ente rită dizm t erică vaci/arii peritonid circumsc ri să pcril.:l.!ca l5, :l.l.: lIl:t S.lll aonic5. . Se va Cl:n:l!l ,l CVel1llllb pJ.rli.
( ill si:1< lilll ,1,: iIl I1.1I11:1\i c ele lip elifteroid). c ip a rc a apc ndicelu i la Ic:t. iullc,

Ull l..' ori ~l' găs l-' ::'\..' Ill l' ll1brallC fibrÎllo- nCCrol icc, g:i lblli -c cnll~ii, vl'l'z ui S:l ll c.1.fcn ii,
lU Ill.lfg in ik lI)llr d ":di pil C, ~:lrc , prin dCl:l.şarl';\ lor, bsă o llk cra ţiL' r oş il! S:l ll (:l' llllŞH! .
I.EZIUNI DE FORM Ă VEG ETANTA
(label ,,1 LX X VII)
- Forll1 :i\i u llc alung it ă, putînd ajunge pînă la un g hiul colic, c u
l upr:1f ap Jler~gli l :H ~, d .: as p ec t tlIl11oral , d e mărim e variJbilă, de p ~ş iJlcl
pU IllJlul IIl:UI adu lt, c u peretele dur, co nstituit din peretele cecului mult
lJI ~ rt')al, In llll ll llf.ll d.: o ma s ă scl ero-lipomawa să, În C:1 rc se găSl:SC
Ulcer:1\ie Ulli ca sa u Illultipl :l, or i e ll[ ată În a ;{ L11 cu l"n Lllui,
lIlărim e ş i fo rmă v a riabilă - II/cer si III pili ,
P oa te pcrfora perCtdl' i\lteslinului ~i S~l llc.:l o pait o llit :\ S.llI ~I.: pu.u\..' ~ IC'\trl /,.l.
-Ulc..:r:l\ia rUlulld:i, !lCl~Hlr.l girJ, C ~I Jll.lrginilc , '""Iir i: l'l'.di l.ll J
mal aks la llIvelul Cll hlillllui ~ I .1 1 rc" lIdLlI - 1/1c~"I(I" IlI rll/",1,
- Pindc ri de SLlh"l:1Il\ :î superfi ci.tlc ".lLl 1\\;li ' prulllntl..:, 111 i\Ulll.\r
şi dimen siuni vari:1bil e, Cll m a rgini nerc[;lIbll!, Cli .1Sp":Ct d~ h.lrl:î gc~~
g rafi că, Cli fUlldul acopcnt de punli ~ i 1ll~111branl! (~ i\lI ~il-WU I II, c.1knll
S:1U Ileg ri,'io:l s,,: _ . CII/ eri/Il ,li:r.,'llIclic.i v,lcilMI' (În SLldiul dc IIl<e ' 11 'C),

3(j8 3(i\)

"

(
 _ Ukera\ie ce nu ş i e, de mărim e variabilă, Cl~, Illargil~,ilc neregulate,
LEZIUNI DE FORMĂ J.)JFUZĂ
"
uCCO , tc cu m "~se de cazeum ŞI granula\ll
l a te, a CO!)""I' 'v'
ce nuşII JsaLI galbene-
I "
" '<a PC"I' wnca l ă este 111 general acoperita Ş I ea e granLl a\1I (tabelul LXXVIlI)
(C Plll<; ll; SCloa ,H < ,
Perete îngroşat
_ ,;,/Jcrc/f/vzcl i/l'o-cCCl d tl IIlce rrthl. .
,, _ U1cc),;l \ie cirnlbril cu marginile ~lJgroşatc" I~~rcg ulat!", IIldura~c, - Perete rectal CLI ' v "
1 !, mu coasa 1l1groşata , rO jlc-vlOlacee acope rită d
('u (undul indurat, de cul oare negricioasa, cu ~ trlaţl" sangLlIl~olel~te; 111 secre\le mu coasa sau llluCo- pLlrulentă C iteodată san ' l '
, v
,e v

jlll', nodu li ltlltlorali a lbi c io ş i , m ai mult sa u m a l PU\lIl vo ]umlllo ş l, JUri ' . l e sanglllJ)o
," super f ICla
ul cel,aţlt '1 ente - ' rect,itii, aCI/tii.
, gumo enta, uneon L lI
ji (riilbili - u /ll ar lI/cer,I/', . ,s~ găseşte spălături
I _.- T r;lt' CC ( C r;lC Jll(
v
, I s:, vt ('(' ltlUlll ce coion ui ClI exterio rlll sau Cll alte strălJ11 111
în cazuri de cu substan\c caustice b d
rcctată în rcctita hemoroidal ă '. b l' aN~z I e purgattve, corpl
<lmpula
ŞI 111 oa a leQ as-Favrc.
' ,

- Perete reetal neelastlc, cu mucoasă lJalidva Al11groş-taV

' .
nrg.ll1t: c avÎLHc - / iSlll lt', ,
, v J '
. Se pOl gilsi: !iSllllt' c% - p,uit·td,', tll . c::1.7. ~c :\,11\1 5 ... chir~,r~i c:l1 (se va ~c rcc~a v
goasa, acoperita e o sec reţie IIlUCo-pucLllent'\ _ rectit
' n
- c '_uneOri ru-
/_ 1

C:'1uza ocl uzicÎ carl' a tl ctc!"lllin::ll jnt~rVc l~pa clllrurglcal~ ) ; f:5tttlc c~ lo -ga! lrl Ce, 111 -
P l ' v " a rOllIca catall' "
erete nee astl<;" CU mucoasa IIlgroşată, neregulată, cu mici ridi~
ulcer(' gas tri ce. cancer g ;ut rll': sau co ll c ; fIS/ilIe co lo - ll-rrl1alc 111 tubclculOZ<l ) cancer.
c~tur~ cenLlşi!, contrastInd ..cu culoa~ea roşiatică a mucoasei dintre ridi-
ca tun , uneon C~I eXLllceraţll - rectttii cronică grallulicii,
- ~e:ete vIngroşat (1-. 4 cm) t,ransformat Într-un tub rigtd, de cu-
loare alblclOas~ sa,u ~enuşle p,e seq1Une; pe suprafaţa internă este u~or
RECTUL
neregulat, cu ftsun ŞI ulceraţl1 - callCer in/iltram.
Normn!. Cilind ru rcguLlt, cî teva şan ţuri transvcrsalc, fă ră handcletc 11l1l SC lI -
~ancc.rul reetat, ind,iferent de formă, invadează toate straturile peretelui recta.l
(li

bre, alba-ce/1l1şic, pUţin adcrcnt:i de stratul musc ular, eu un bogat plex

ţesuturde.l' organele peClrect~le, formînd un bloc care solidarizează rectul cu org.:
l' U I1ll1coaS:l
\'('1105 cu mici diJati1ţii (ca mic i g r ău nţ e ), şi cu cutc longitudina le ~L cîteva tran svrrs~lc,
\ 'l' !1 c!L' rcctului [urmc:u;l., Î11 s llbIl1LJ CO;1Să. plcx lIl hcmoruid :1 1. I~ele"dllt Jur: El poate dete~mtna frecv~nt o stenoză, situată de obicei la nivelul por-
ţl~.ll11.. superioare a re~tulU1 sa~ la m velul joncţiunii recto-sigmoidienc (CI1Hcel "i"
tI'
VII ola ), Metastazele YlScerale Sint rare,
T abel,,[ LX X II III
LEZlUN I LEZIUNI DE FORMĂ VEGETANTA
(tabelul LXX VIII)
\l OIJIFI ' / ULCE ItO,
C'\ III DE IJIFLILE \' EG ET.'I NTE MI\LFOR MI\T I[
NECROTI CF
C,I!.IURU - R,idicaturi con ice sau emisferi ce, d e cu loare VlşUlle, co nstituite
,' - - Jin mici ghemuri venoase dilatate, proeminind sub mucoasa rectală sub-
Stenoză I Rcctit;l acută
Rcetjtă c roni că
JIl'I11010iz j interni
H l'C[Î ( :l c ronică
Rccr it:i c ronică
lllccr:lti vă.
Agenezic \iata şi uneori L1lcerata - hemoToizi int emi,
ca raraJă prufih:r.uÎ ,'ă
Stenoză
- Mucoasă rectală Îngroşată, cu o se rie de fOmla\iuni vegelame
inegale, sesile sau pediculate, cenuşii - rozate sau roşiatice, de consistcn \ ă
R ec lită limfo- congenital ă
R cct iră c roni că Polip r,ran ulom:ltoas:i lin perfora \ ie
granulică T11111 o,lrc v il oasă crescută, uneori cu exulceraţii - Tectită cronică I'roliferativă,
Ulcera\ie allo-rcetalâ
Ca ll et r inf iltrallr Ca llc l'r vegl' tant tubcrculoasă Abuşare
- Formaţiune de mărime variabilă, unică saLI lllultiplă, sesilă sau
Ulceraţie sifilitid ano1'lnO\Iă peJiculată, cu suprafaţa netedă sau mamelonată, roşie-vi olacec, dc co n-
Callccr ulccrat sistenţa moale, uneori cu mici form aţiuni chistice pe suprafa\a de sec-
ţiune - polip,
MODIFICARI DE CALIBRU - Formaţiune tumorala cu aspect de tufă, sesi la sau t:LI un pedicul'
(l.belul LXXVIII) scurt şi larg, cu vilozitaţi de culoare roşiatică, de consistenţă moale,
depresibilă - tHmoare viloasă,
- Micşorarea calibrului rectal, uneori filiform, cu peretele îngroşat, Poate fi localizată sau să intereseze Întreaga circumferin ţ ă renală , In lumenul
Cll mucoasa netedă şi aderentă de straturile subiacente - stenoză. rectal se ~ăscste o abundentă secreţie vÎscoasă, Degcnerarea :nalignă a lezi~lI1ii se r ec~­
nOalte pTln infiltrarea dură a zonei de implantare, Se va face examenul hlSlOp.wlogl c,
, POt fi unice sau multiple şi slnt cauzate de : leziuni inflamatoare nespecifi ce, - Formaţiune mai mult sau mai puţin proeminenta, uni că. rar
IJmfogranulomatoza Nicolas-Favre, sifi li s, tuberculoză, cancer,
multiplă , de marim'e variabilă. [riabilă , cu suprafa\a u~ol' neregulat;!,
370
371

I , ,
 l'
·1
l'./ uneori u1ccra ră , roŞi :HI C <1 , cu ba za dură;' la periferie se continuă cu I1lU -
1:/ CQ.1S:l Î n groşată, roşi :Hică, :1dae nră de planurile subiacente - caT/cer Stcnoza POMC apărc ~ .~i sub formă cilintlrică
((ilnsformat "',n'r-un tub r""'ll.
D e imcrcsind
" Îmrcv 'I'U',11, care l.: \ lC
" vegt!f tlJ1l.
,/ - . Rec~ de aspect .normal, separat de anus
I sau mal PUţlll gros, --: unperjoraţie ano-rectală, prmtr-un sept mal mult
I '/ LEZ IUNJ DE FORMĂ ULCEROtNECROTICĂ
I "
(tabelul LXXVI11) - Rect deschiS 111 uretră, vezică, scrot
/ abl/lare anormală.
) - UJcerafii multiple,- cu fundul neregulat' acoperit de sînge, fibrină
şi puroi, cu mUCO,lsa din jur hipertrofiată, vegetantă, cu peretele reeral FICATUL
,1 indu rat, scleroz:lt - rectilă cro llică IIlcerativă.
,I Normal . Ovoidal, cu ex tremitatea mare la. dr . •
Le z iulll.',l p o:lr(' ii sin..:! SlJdro.1 fl.! sa u p o at e reprCZCIHa o ex tindere J. unei
"l' mare parte d e peritOne ul visceral tran ' are , , . C~pta, este acopcrH In ..:u u.ai
d .:l rd - hl'n. d f.l gil....:
,"(l l : l . .tu 1,1':'1 ti I.' ÎI1Cl.'PU[ .:\ n .'c rirci din limfogranll lo m aro z.\ Nico-
f lcatu , UI. (caps ula G lisson) C 'lpslIb
, es ,p. . 1.n . ' U CIO, . l i de O cap, u,-af'b -
l roasa propne
1.1 / ",l\'!"l' ~, ~ VOi ... t:r •.:\.[.. iill"::; ld ,-,) 1011, limtoganglion ii illl)hinali şi se V:t f ace CX:1 d e p e ritoneu şi parcl'lchi,~ul " Il . ):\'Iic t~ . S~I J\lr~1 ~u· ml1r:lI~sp :lt'\!IH.J.1 n:1i::a\c;nt.i ••, .:h·l\l\
111 .1 .1 LI >I 'J Jl .. coh' ;.; i ~ ~d k" IIJJli .. subţi ri. ia r I.t nivelul hilului 1~~I'II\C~ " a"' l ~1~·I\ t, ; II.'IJ·f\ltl .t,,;.:trUI .1 Irlll~llc ~~Il\Ufl \,UII III~t' ... C
C li
• •.
care p:'i.rrulIllc ' "Il ill i criurui fi , HlI l u' (
c ... U III, nu' (l\! -I I' h s!lol\l ' ) 1
• 1'" . t:II\! UIIiI , 111\11)( ·1
- - I 1, er.ql<: 111,('<: ' "l' cr (ici.l I ă, c irc ular ă, a mucoase i de dcasupr.I , ~.
C li o:lrea pc su prafqcl c CXtelll:\ .. j d ' -" 1 1 \11.'11 . 1 Plliii
" "
1I1..~ 1'
I
1!.!I'll l ' \
. t, ; . ,
'l II
Il,\ l ' e
1. .
1 1
1 I.n "
)
/llll~ i III ,.I re renul ", Il' Ir.III ·.form'll Într-un tub rigid, Sl,nozat, Înco ll - . . , f" • 'f .1.: ~ ct.:: lUI1\.: t .. It.: I UŞl t- )(UIU, p !.! 'H'l \ÎI1I 1\,"
u şor J.sPCC( gla~1lI ar, 1ecarc br.II\ \lb.~l c lF.:pcl.'LI.' lHi llt l 1'1'1 ltlhul hcp:ni ' 1 1': 11\
una cen [f a ) ă Ş . f ',. . t, ; t,,;\1 \ "-'U "I.lll \'.
illrll ,1.: 1"1 lll.lll~, '" >c k"tl -li"omaros dur (lez iulli de perireeriră); sub • .' tin:\. peCl enG\, .l caror ~\lIU.l ll v.lfi.n.a Jup'i r C"II\Hl1 ":11' ,I\lur
I
'.1 ,''''':' .1 ' " g:ls,sc b IUlii ti, Icct it ă prolife rhtiv ă, cu formaţiuni pap ilo- ~~anllllnic JVl: I1 I;:,' I,
pOftI.! SUl( tlIrLit c ~i Il c,hlcrcntc I.t parl.'lh:him, iar' \'l'n~k sUl'r,1 'p" 11 :
11 1"1<1.1,, - l'ectÎf,i !fltJ/lJgrilllll!o matoasă Nicolas-Favre.
Slnt .Irg esc lIS ~
f . b'l
au" ..', f"
. \:". e~eO[e, ... .1. ~I t.::llln .lf ,,' ::a...:ulpl.U': III pa(enchln!. h ";,IlUI C
., .. \.1.:
lb ,r,
~la 1, ceea L:.C t:X I? I~~.l r.upUlI .1I1.: de fl C;). 1 111 i\d.. idcIHC sali lu viri direct..: in r lun !!.l.
J '-~' ... l 'll t Se g:i !l t' :i l l~'ii liili ,I s.\..: iarc ~lIb formă Ode fislul t! multiplI.! rc ~(u - p e .. in l:'l l~ h.I~)Ocondro-l,;p,gas~r~c:l, L1mt'lt1 cdl.' fic\\ului drUIl'.lLJ il\ limfol~:\ng,lioni, hilul u hl.'l \.
,11 1 1,,1, ) Il''' h' r ~, plill . , 11 1' H' " ...·UI:.;1.' UII puroi ~rllllios . rll und e .,:.l /.urÎ, .; t: g:î.Sl''''l' ne, sup rap aru:r":,lI ICI) ~ llpr;Hktlr.Il', m .\(il..'i ~I slIpl .l:\ ll o\ i~lil·l\i ŞI Jin Jurul l..lld,,:i
k ~! 'J:i .1 .: l /l' t.1Jltl.l %i'i .O.d-.~ ~ ' lIilt l- rt r illt'.d . .

.. _- l. l ~ cr.l\i~ l'Il ,lirL·,·\i c' vertica l ă (urm ind traiectul v'lselor limra- lvIOIl\I'IC .\ IU CA!IA I'F IU CI·.
II ,.:), Lii III.lr,.; inil.: ': ''' ..,:C, ,Iccu htc, cu fundul c t!nuşill - roz, lI L'rq~ IIL1f, (taLl.. lul l. X~d ' J
'''1 '01 i .. ,() p ~ ril ,I~ ... /,, 11111 li gr'lllu la\ ii galbent!-ce J1u ş ii --- IIlc.:1'<t{it: Itl-
- !'ctc!.: gălbui 'c pt,t cllnltllhl.1 ('II kziullik din dl~lroll.1 ~ r .l ..l
/,;, ("/tJ"-,,l. insular ă.
--- l lkcr.l\ie '"Jlcrlic i . tI ~ . cu I11Jrginile drepte, cu fundul Ct:II II ~ IU , - Aspec tll l 111105 g.l lhui Se pu,lle cl>n lund.l (U \ezillili de tii I r"ll~
dlll' ~ l ( II inlilrrali.l pcrct.:lui r~Lt.ll, ca re este IlIgropt - IIlcerd(ia si li - g ra să diru ~~.
lit/l\l II,,! ~ ,,'l/c}/Jl pl iJ/!./r.
l)ia ~no::ati(\ " dikn·n\i .l l ~l' v;'\ bl\' pllli 11.' ,\1.. \1.\ ",lId.u\ III (\' ell l ' 11"
-- U kera \ i" cu 111 ,1 rgi IIi k indura re, neregulate, vegeta llll!, Cll fundul
Il ereg ulat, .l lb- ro za t ,au hrull, dur, cu peretele reeral mult îng roş,H ş i - / lsi'cctlll tie jiCtl1 )iert, lIloale, de Lulo:uc ct!nu)ie, ,1.1l,lrilt
ti, (1"'l,lrI: ali lieio.b .1 -- '-'lI l e.' r II/cerat, \iunii hi l~roll~nlliui ~ulrur'll .\Sl'l~r;l ltelilOglobinci. . ". .,
. - J~ IItJIZe/IJ1I1 de plltle/'lcţl", cu o ,,,ru: d" ,aYl la\1 1\ 11 LI C.II ' (\,IlI
Unl' d Ei SI.' g:i.:' I.·S l: I J.: a lul c rt.'Cl o- vagi n ~d e sau re":l:o-vezi...:ale. Se V.l
II j ', 1' Ip.li tllll ~ l'" [lcaruhlI lin as pcn de burert!.

MALFORMA ŢII LEZlll N I DE FOlt~IA DIFUZA

(Iabe lul LXXVlIl) (t,lbei,, ' 1. :<\:<\ 1 \ I

"I - I . ip~a
reclUllIl . L'll fundu l dc' sac intestin al inferior ~ llU at la 111 - FICAT hlA IUT CLI SUI'IlAI·A l'A NFTI·J):\
I
' 1 velul rli~.: i ili ace >llllt;i ia u mai jos, În ca vita te,l pelvi a n ă - agcl!cZle .
De consistent:; crcsclllă
~; - In gu; \:Jrt::J ltlJlh:Jlll lui prndusă de un se pt tran sve rsal, În rorm5
llc- v,l lvl"a sa u tli.ll raglll, dt:pendcIH de mu coasă ş i prev ăz ut cu 1111 O rt -
II
I I
fi . iu - , rcno%ă cUIlgeliittllci.
Ficatul Llt: ( uln.lle 1l1~ IC , ni ['unlle ec hillhHi c'e; 1.\
sc urge singe - collge" ic tlctivă.
, ,',\\1 1 " ,.:

!II
/il ., ..
" I ....
,)
:1', 3
 t

-><>< ,,'u
...
, . ,Se , Întîlneşte În boli' infeCţioase sau .

I
~

y:.:.; '"u o tox ice : pneumonie, febră tifoid3, ('1.1udism.

'-<
-'
.....
'

.....
"'~ ,,'0'-,"
u
,"o ot::~ ,,' '"o
~
'" .. ,.. ,...
~

u
'"oN
~

c
E
o
Illt OX h : :l\ICCli fadar .

- Ficat care poate ajunge pînă la 2 3 1

-
.~

o" "E ""

~
w .... ~.-
c
C N ~ N ~
N.!! ,,' N o f u
oo suprafeţele externă şi de seCţiune regulat-e o <g, cu °drma pastrată, cu
~ ~

'" '- ~o~ -J"v tJ

.=:..c0.." :..o:'='" ._ ,-u '"
o" ~
~
<;
~

u
~- ~ ~ . !::
U 6'1)
t1
'"
tJ·~ ·. . v" u
i/ -'> U .., u u <.t.~ , l1Isa
' Ub U l' , mogene e culoare ro şie ­
h
~
lI~C 1 - runa;. a seqlOnare, se scurge o cantitate I~are de sînge roşu ­
VIO aceu :- fIcat de stază (in faza incipientă),
-....'"
'U
0-
;;0
".-E._
.~

.~
u:..o
.".,,~

.~
~
" , - , hcat, cu aspect pestriţ de nucă muscaclă, Cll ZO"" mn 1'''' 11-
ulY.
.JU ~
v ~ "
,,- v'M
~ c:
o'"
C N
.- o
brtlne, H~co n Jurate de zone galbene-cenuşii _ ficat n - d ' ,
..o o ..,'- prelungita), (ÎII staza
' .~
;:J"' u v
. . 0'-
" ·, .;::t .~
'J :..J U II/l Ca
;-: ..o .-
<C " ă. E ~~ 'a.. <8 E

I
-·_·-~-_· Se VOr examina Şi rini . : hiul (lcziuIII' eaU l,a l)
c; dC asemenea ' celelalt e
lI\lma
ŞI
orgall e de s(ază.
~

r:
'r
- .~
...,:> ._-o'"
u
~
~
- Ficat uşor mărit, palid - gălbui sau hiperemiat, care prezintă ~ub
" o""
~

capsulă, ,uneori de~ola~ă de un revărsat sanguin, mici pete şi placa n.le

~ -: ~ ~ ~
~
~
,,2 ~ ~
.~
~

~
~
~
Z ..c- :..E-o''''' ..c" "
::>
1 - - - ----- . -
> ..c
u'il u:..c 5 u:..c -;; u "
_._--_. -------_. -_. _--_.-
~

~
hen~ oraglce v brune-!n ch! se; pe sup rafaţa , ~e seqiune, cu aspect ~alben ­
N
j.LJ E pal!~ , se gasesc dlsemmate nereg~lat mi cI r::~~nclc hcmonr,i ce sa li 70nc
-J o
on
, oşl l -brlllle, cu contur neregulat (mfarcte roş II) , - ficat eclal11Plic.
<h :.J'-
~ -"
'J c
"E
E
o . tu alte cazuri, se găsesc zone palidc bine delimitate, Înconjurate uneori Je: li

I " c" c:
"-l u l, zieră ' hipcrcl\1ică (infarclc albc).
u '""0
<'O- :r:" "
.."
p::; <:
Ficatul cu capsula Glisson Întinsă, cu consistenţă ela s ti că lăsînd
-
j.LJ
> I prin apăsare o adîncitură; suprafa de secţiune este palidă, albă -~ălbuic,
o-<
..:
I
! -
z
cu o tentă albăstruie, translucidă, cu aspect slăninos - fi c<lt '" l1iloicl ,
U Se \'pr cerccta şi cclclalu~ loc:\li7.ări ale dislrofil·j ;'\I"iloi Lic (rinichi. splin:\ l'II:.):
- -_._---_._------- ----_._--
u: de :1 l> CmcnC .l şi divcrscll' focare supufativl' cronicr (ll o;;tco mÎelitfi , tub cn:u lui'ii.. ţifil,,) .
1<
U
.,. - Ficat uşor mărit cu aspect pestri\-vcrzu i, datoril ă piglllclllullii
~

U-
biliar care impregnează parenchimul hepatic - ficat iCleric.
o ------- -
, -,~---~-------------.
O _ u Se găseşte În hepatite, icter mecanic etc.
::;.: -o~
2.D c ~
n .- c;t - Ficat la nou-născut, cu capsula Întinsă, cu marginile ascll\ite,
~
." ._
~-O_
'J
....c: -:; ....o
...... dure, elastice, pe seqiune uniform translucid, galben-palid ,(alllil~t~nd
"
," "
" -
c , piatra de silex), uneori cu mici zone congestive - fi ca tii 1 cllII IIfzll slll
'"t:!! ,
" '" '"..,
N
~
'"'
.....
...0. > cOl/gmital (ficat silex sau ciroza difuză s ifiliti că),
"o ......u
~.-
" '- c: ~
,." ,""-
u , '!,i • ...:
~
~ c:: OI)
v X
tU
.~ ,-
...u Sc vor 'cerceta şi celelalte leziuni alc sifilisului con~eni,tal. Examen~1 histop,llo-
~
;; . -
~
c
,
'0
,
u
,
u
v

.~
"
~
~

~(. l!?
-::l
-~

~
u
~

U.
E
. ,-
... ..... -"
E
.."c_

~
0'-
u ~

...
E n
O E
c
.- >
logic pune în ev idenţă o scle roză masivă, difu ză, care d,soClază hopalocllele,
I C. ::: n
~
n- ... Ficat de 2-8 kg, cu aspectul normal Înlocuit, de o masă :dbă­
<1 n OI U,_
,
II,
I
U o ...
U "
'"'
u !:$
' - ' '''''"U
t.!..u..u ...
u
~
u u VI'-
.....
~.~,-
" u
- ~
~
n '-
U E
_
cenuşie, mată sau aibă-verzuie, dură sau ,moale, ~ne~n cu ~ocare hemo-
,,! ~

o... " ...

,
ragice şi necroză (aspect pestriţ) - carcmom pmnlllv maSIV,
:l
" ... .."
,- Leziunea respectă de obicei căile biliare şi vena ponă şi nu se Însoţcştl; d~ ascil,i
-' OI ..." -
.D ~
.." ~

" E U
oc ...~
" OI
N~ sau icter, Uncori, parenchimul hepatic form~~d un Înveliş de grosime vartabtHI ca r';
4: ...
U u
"'no. "QJ"... llcer •.. ÎI, migdală") , Se, gil,clc
"
~
E ...
~
de1imitează un no dU 1 cu 'caractere 1e de Illal sus (ca
u ::. metastaze la nivelul veziculei biliare, peritoncului, ficatului, plămÎnului şi osulUI ,
~

"'-" <: <4: f..I..l a.

i t:
1
374 I 37G
W ,t·
 De consistt:nţ:i sdz llt~ . ~c g1î. )q tc În pcritonirc ac ute primare 1 ,
!.J.U
•• ' ..
InfeCţII il oq;allclo r genitale 1a fem ei sa scc~nl an: . unci apc~~dlCllC aCUle un I; I
•• '. I U consecutiv unci pcrfora\ll intestinale.
Fica r bombar, cu margini ro tl1njire" ,~albene-palide, de aspecrul ,'.
-Mase a\blcloase f Ibroase dure care f' \. v

Iliru lllj, cu capsu la Glisson neredă şi Întinsă;' suprafaţa de seqiune este aderenţe cu organele v~cine _ p' e 'h' . _ acop.er_a Icatu ŞI determin ă.
TI epatlta' cromca,
neredă, ga lb enă, cu aspect unsuros, .lăsînd pe lama cuţirului urme de
gr5simc - ficat grr/s,
LEZlUNI DE J' ORMĂ N 0r;>ULARĂ
Upcori, di' lrofi a gr.1"i apare ,ul> formă de . pere 'galbene de dimensiuni var ia- (rabelul LXX I X)
bilc-, care con cra s ceaz~ cu cul oarea brună a parenchimului heparic. Se va face rcaqia
cu Su,bn lff (nzi p, 145), Ficatu l gras se ÎnrÎlneşre În anemii, obezi rarc. diaber,
holi infeqioase :lCUle, .1koolism, luberculoză, roxicozc ş i dispcpsii b cop ii, intoxi c aţii . - Fon~aţi~lli .mici, &ă~bui, moi , CII cOIl \inllt vîscos, puru\ent , ÎIl C\lll-
l' U t0 <; ,'l)f :1I S Cl1i~' l~ rl: . JlIfate ele o zona \lIperenu ca - abcese pioc /llice ,
I i •.11 lI ~" r IJI II il , ,'II ZO II e: de: cu loare g:l \hui c (Iezi llll i de: "i slm ~c ~'~Îln l'~1.. îl\ !> cplicopitl l: lllli Cli :.. l l l' plUlU . '. l.11 d. 1\ II ....
infcqia f:I(: llldu -~c pc "::l lc :lncnaI3.
I iii', I.I; ,Î) , ><tll r(l , i.' i!11j;c'rc/lJie), moa le, p:!sros, ulJ eori dur, CII ~ llprara \.1
.1, >c, \llllIe, dU Jl:l ,11111,"1'.:.1 sÎlIgellli , dec o l orară, palid:! --- Jie,/11I1 tii" -" (;r.lllltI
• \ .
'l\ii Sllhl1lili.Il"l:' IIlili .lic ~ I 1 ti 1)~Idl 1I 1,.~1\1l ~"1' '\ , !',I h~lll
;'" lil, i' I}<'L" ţiu,zsl' , CeI1U 'v II, ,1'1.,0 a\,1 sa u COI1I'\II"II\I,
~
' l' , \' , .
nH 1l1l,:11 ~. IU I~'ll ICIC I c i , .Il: utl ll.Il c CI I ll ~ I~,
.~ tllt i llll' ~h il! ,u . ~1 11 I'ul iklf r ox iiI1Jl"cţio:lsc (febr?i [ifo id ă I strcptoc:oLl.: it:. H.1ri - rral1~lllCIZI sa li ga \ben i-ct::llllsii , 1lrlart, Ull e"11 I\ccJ{,~a\1' ce,Hr.tI -- 1', /1/1/-
1. " , '.•. I ~. ( , ).
tc/ţii tuvercl,fo,lSe, '

Rar :'c t)ll)crv:l Iloduli 111 .11 111 a I 1. l.':.l1 c !l n..ql, I lIl.H, .• I\i ~ll PI ~' I I' l: 11l hll. '1 li
FICAT MICŞORAT ~~VC!IlC,. •rc.L,uh ar ~ I cl~~nin ă rii _ C;l.LC U.ll11dlli il! I,. ,lil t- IHh.\re, l ' IL.\llI \ . V',\ri .H IH.\O\·,' p;~ _
\(:\1>,, 1111 I.XXIX) :t.lI1ta le :Z lul~1 dc dl Slrohc gras:\ .1::.OC lal:l , St· \'\J( t..:tll' L\ ~l .1 1l 1.! lo..:.\\i 'l.Hi \'is\cr.k .• h.
1 ubcreUlo'l,rl.

1)" l"' lISi,; ll!lI (i ';(',1'l1ll:1 - No(ltdi fuarte mi ci, ullcnri ahi.! VI '! ihi\i , ,Ic Lu\n.lr" L~ lHl ) l , L.I,C
SI! pot ,collf ullll.l cu gr.1I\u \:t\ iik Illili ,llc Illkt'lu\v,I "" - gUIII" .Ii" lil;ti, ,/
h c: .H dc 5 c'(' g, gă lbui, f b~ c , foarte fri .1bil, CII capsuh inrrqil :î ; t'OllgL'lllldt I.t llllU - ll :1sC Ul.
' ''' ' IJll q rc: c1ltJ l! Sk JlII S JlC IllJS,l de necropsie; pe seqiul1 c, omogen, de: Se va Lile rxamenu l hi'IIlI"lOlollic: ,
(',i11/,Il': ga lbeIIă - (brhi ;,l (liponecroză), difluent ş i se raele lI şo r cu cu \i ll1 l.
('li .I>per llrl IWflll ;'t! di , părm - atr9fi e galbenă. ' FOIl\\;l\iui\ l! uni că, LU mullipl :î, ,\e l\l.lr lfll '" variabi\!( , CU >lIp , ,11.l\.t
-
, -, Fi car cu c,1 r.\J.: rl! reil! atrofiei galben\!, Însă culo area ficatului este netedă, CII rOlllur policidi c, de cu loare a lb:I-I·5 Ibuie ga \hclI.l-cclIlI,i,· 111\:-
v . I " " ,
on (ur ă (goma CnI(El), alreori ele c(\nsi~rl!n\:î gchlillu.1SJ (1:)lll\l ,1 r.\\\]L .li{.I );
(" "IC , d,lf()r!ra Il ec h) z~ i hC:lll oragi ce - a trofi e roşie ,
h c.n prt:Zl'lllll\d pe: suprab\a ele seCţ iun e o seri e ele WIH: gă l bu i , este n ee nu cl<!ab il ă, fiind ÎtlLllnjllr.tl~ tit.: II c.qlSld~ iibroa ~ă, ( ,1 11' lllillil.:
(/ Î,lhile (Jiponecro:d), ş i ;tone mi ci ' roşii-brune (hemoragii) atro/ic
cx pansiuni Î n \csulul Înconjurămr, ad~r<!llI:i la (.\p~ula C li ~I\11 - 1'(1111,(
fi ' Irir ,;;, din si/iii,llIt căpă t a/.
Se va Lh':C l' xanlc nul h i~lUp.llu l ()bi c Pl!IlII'U pn'U/.Hl:.l. lli ,\gIlO ) li ":1I1\li ,
Ac", t" :ll rofi i SI" I ,[."lii evo lu riv" a le necrozci difuze a fieH ulll i (distrofie
1.' . i ~~ .l ,,1 fi (.ltuilli ) ii :'1.' Ill l illl t;S( În inrn x icaţ'ii cu fosfor, arse 11 , triclorcrill'll, cx cra cl
~l' h 'ng.l l'r~., de, ;l~L· rlh. I.I L' .l, put fi conscci n~a hepat jt clor cpid cmicc) lcpl osp irol.l.'i
- Zo nă ;lşor proc lniJ\(! nlă, lil1\il ~ll\ rtI~it!-ht'lln~, moale, LlI I " P': C(

I C [ l:r(),h l.' lIlOr: . glcc~ , lIf t:iI ' lJXILOl.c i, a l imcJlt~lţici dcficitarc în albu minc erc, Se vur bureros, plină cu sînge Glt e se sClirge LI ~c:qion;1re - I!CllloI l/gi,11I1.
t: ·.. tI)lJJlil c ă ile bdl.1/'C, rinil'hii, inima, sernasclc (hemora gi i),
Ficaud Pll~ I C fi ulh:uri fo .,rle 111\1\' 11I ,nil , I'l t'/ l ' !Hlnll lIl\ )/('1/1"",,: 11'" , 1\'" 1/ /1
PO;\\l' COCXi~ 1.1 CII hcmopcr iHJI'l·td .
LEZlUNI DE fORMĂ PLAN Ă _ Nodllli (1 -2 (11\) I1\II\li P.li l.lre: Ploemin.l ~i Li,1I1 lil .I IU\ lli lIlI
(rabelul LXXIX) aspect neregu lat de ciro ză; pe seq llln t! Silit hine (irc u1ll scri~i , g.l\bl!1I1 ~.I ll
galbeni -cl!nllşii, de co nsis lcn \;1 vari.l( ~ -- .rlie'IIO/II,
-- Pla~ar~e, Ilh.! mbralll! a lb e-gă lbui, fibrinoa se sa u fibrin o- purulelli c Se p rc1..in t5 un eori ~a O lu monrc 1II1Î(.l, Jc !H .l! illll'.\ lU\t'l lin'~l'., 1\\ .11\\.1.11\ .1\.' \.I. U
clre acu per,a , fl cJ lul şi se d e taş,e~ză cu u şurinţă , l ăsînd peritoneul hl!p:trie moi mare, de t: uloart olll{)~cnj ~.\1I p CS lI i~j, ('li '1('1111..' ~.\ ll'l' nl'· "l' r ~ UI .' · ,dt..:t I\ lIh \ \t
Cl! JlIUlIJ ple(c!tll - pel'l/)epa!lta an/tă, "
2.o nc ce 111l1\OflCC pc .s Upl';\ f
api1.. ( ' scqltlllC
' ll t1.:' "\
. '1'UIllL1 ,Hl. ,.l !)C. pl... ... Irll"rll •\ lli'.' "\l IIL.\ I •
 ' I . - se d czvo h c in C;\V Il ;\ ff: a a bd o min a l ă . Se va face c x a llH! llul hi SlO -
Se vo r ex a min a rini ch ii Ş I alt e: o rga n e ca re p Ol prez.e nta \c7.iun i
un pc d. IC U , ŞI sa
cO llstiluind boala p o lichistic ă . ascmă"ăto .uc ,
p:lfLllogi~. . . . . .
_. No d ul i de măril11 i va riab il e, izola p , proenllllenp sa u d epnl1la p
;n ce ntru (ombi li ca ti), de com i s l e nţ ~ mo ale , rar dură , d:; culoare gal - LEZIUNI DE FORMĂ ULCERO-NECROTIC i\
bCIIJ- verzuie, rotu ll zi. de " , pccr pes triţ , cu Z.O Il C de Ile~ roza ş i hem o ragi e . (tabelul LXXIX)
_ c,ucill OIii prililitiv lI oc/lIlclr sa u aa c/l oca r ctll o /ll cu Clr o7.ă.
Un cor i, se: po r obSL' n ' ;1 lIl a~c wl1I o rn. J,c ce n uş i i (tro mbi . ca l: cL'ro~ i ill tr;:\ vc IlOŞ'~ ţn , • v Cavită\i mari, . plin: cu puroi, înco njura te <.le o membr a n ă l'lln-

(rull c hi t/ri le "('IH};'\'o;C Ill :u i. fII l" L'st . p:l. rc Ild ll 111 li I ar c a spec t Clro rl C, d e c lIl o.lf C ru g llll c ,
ClI bl'11 7 i Sd crO,ISC. (':l rl..' dl· l i llljt C.\ ~.l ins\l It' , noduli . de m :l. ri11l i v n rÎ au.: . Ficatu l C'i t c
tll.lrir. I1crq~lI J.l(; " l' 111!'(l t l'Ş II ' I 'l'en' nl d l' .",c id sau inl'r.
__ N" d ll /i de cu /o.m: . d bi c i o il Să , tic cO ll s i s te ll\ ă dur ă sa u llw a le, cu
Z O/lC hCJIl oragice 5i de Jl cc r(l /ă . cu aspect m ac ro sco pi c asem ă ll ă tor carci-
lloJll ll/ ui - sarcolII.
Se \'a f.1CC ex am cnul histo p:l wl llgic,
_ N Ulll eroase furm .1\iun i IlOdu la rc In plin paren chilll he pa ti c sau
I'r"Lll1in ;l1d sub capsuLl, unco ri mi ci. a lteo ri m a ri , ro tunde ~au po li -
cicl ice. a /hi cio.1SC S.lll g.î/hui . n i /.ll Il C tic n ecroză ş i hcm o r ag ii - c,lII ccr
lIit " ,0 I " tI c'
."iL' ",1 ( ,1. U [.1 c.lIKc ru! pi illlil i,' - g,lst ri c, intl's ti na l, pa nc rca t i..:, a l vC1.ic uh:i bil ia re
S.lU :d ;'ipa r<lIu Jui uro-gt..'n itaJ. St· va la ce exa mellul hj sro pato logic.
LEZ I U N I D E [-a RM Ă C HIS T/ CĂ
(t.,bel ,,1 LXX IX)
I - Fo rm a liunc c hi s ti că de m ă rim e ca re v ari ază d e la un o u pin ă
I la un ca p de adu lt, cu pe re le le sub \ire În unel e p ă ni ş i g ros În altel e,
c u U I1 co l1 ţ i nut lichi d se r o~ . ga lb en- vc rz ui sa u roş u - brun - chist solit ar
'1I (adcno m c hi stic so lita r) .
Jun ctlva (m embr a na plogcna) - abcese pioelll; ce 111([ r; .
Sînt lIll Te7.ulta t a l co nrl uă ri i ab cescioT mi ci.
- Cav it ă ţi ro tunde sau po licicli ce, multiplc, <.le m ă rim i variabi lc
pline cu un co nţinut purulent , î n g ro~at, viscos, u şor colora t de bil ă eli,;
cauza lez iunilo r ulcera ti ve ale canalelo r bilia re - abcese pile/l ebilice:
C înd sî nt co nfluc lHc apar sub for m ă d e c.\Vi tă \i mai m ar~, C\tlfr aclU Oa'.c ,
d e s p ă rţit c prin septuri de ţ cs ut hcpatic necrozat. I nlcC\ia se !ace pe calea vellei pllne
ş i se pro duce uup ă apcndi cÎtc, gastrite. cntcritc, ncmo roi1.i i n f\a maţi etc.
- Cav it ă ,i ro tunde sa u neregula te , <.le m ă rimi va ri abile, cu ma r-
g inile zdren\uite, an [rac tuoase, plin e cu pu ro i a l1l e ~ tec at cu bil ă, unellri
cu calculi ş i no roi biliar ; In restul p a renchimului ex i s tă noduli plini , i70-
laţi sau con[luenţi , care repr ezintă extinderea infeqiei aU cesc
colallgitice .
Un eo ri , ficatul arc un as!'cet burctos (abces arcolar) . Cav i tă ţii ,' anfrot tulln,e
sî n t ca n a le bili a re cu p e r e ţii Înf c ct a ţi , di ptu ş iţi d e puroi "e rde, infeqi:'\ r~cindl.1 .s c
p e c<\ lca aceStor co\llalc . Sc vo r ce rceta \'l'7 icub ş i c.\11 a ld l' hi\1 ,HC C"i. tr :\h l· p .H ll.! l'.
_ J\b cese uni ce sau multipl e, co nglomcratc (aspec t de .. r a~lIrc. dc
mier e") , pline cu puro i gros, cu numeroas\! g răul1\ e galbene (Ae/lllo-
lIl yces ), c u pe retele den s, fibr os, a lbicios - actil101l1icozii .

Sediul frecve nt , in lobul drept sp'" faţa i n fe r ioa r ă. ,LEZIUNI DE FORMĂ RETRACT A r A
- Fo rma ţiun e de m ăr im e va ri a bil ă, c u p eretele neted, lu cios, cu Ul\ (tabelul LXXI X)
Cllll lillut clar "ca a pa de st ind " , preze ntî nd cara cte rel e c histului hid a ti c
desc ri s b pl ăm în (p. 320) plus o caps ulă reaqională hepatică - chist _ Ficat î n greutate de 500-600 g, granul a r ("ca bă tut Î n cui c"),
hidatic ItlliloClt/ar. c u rididturi rotullJ' ite mici de aceeaşi mărime sau illegale~ de 5uloa~e
, • v b' .v t r dura '
Este situat sub capsula Gl isso n sa u În plin parcnchim hcpatic. Se vor că uta ŞI g albenă-ruginie cu marginea antenoara su ţlre, ascuţlta, cons~s e~1,a
I . 1 a Împărţit III nume-
,
se secţlOlleaza greu; pe secţiune parenc ll!nU ~p ~e
• v ' •
alte l o ca/i z ă r i ale chistulu i hida ti c, . v • ."

roase insule lloduli mici egali sau mal man, lllegalt, galbUl.-rugl~l.l ,
. Fo rm.a ~iun e c hi s ti că c u co ntur n e regulat, fără limite di stincte de , , , . lb 'd f' dlspozl\le
sep a ra ţi prin benzi de ţesut fibros a -SI e IU sa u roz, cu .
\:sururd c vec ll1 e. co n s tituită dintr-o masă spongioasă cu numeroase cavi -
incl a ră - ciro ză atrofică Laennec,
ta p p lll1 c cu o ma g m ă ge l a tin oasă ClI zone d e necroză sau calci ficare -
chist hidatic ah·eo/ar. ' ". . I 1" f' . Ii In '! cap de1)mc\'duz i CI IIIII Iuru
• \

fre cvent se observa: CirculaţIe co atera a super ICla . l Od ,ranson

- Fo rmaţiuni chi sti ce d e m ă rimi variabile cu pereţii subţiri şi plini ombilicului , circulaţie colatcrală profundă (v~ricc el!o falgl~lIc. l'd rcept:rih~p~~i~ă şi 'spli'~ă
rCIl' galbell -citrin .(asci~ă) in: c~vit.a~ea perlt?"ea ", ezlUlI1 e .
cu un li chid albumin os - chisUtri seroase. ' mărită şi dură . Cel mal mulţi C"OUCI nu ali Icter.

37\)
378
 ,
- Ficat m ărit p i n ă la 4-6 kg, s upra faţă u şo r g r an ular ă, ga lb enă­
p a rtea sa stîngă se I'ăsc C(c llmfogangliol\ul CIS'I" d '
vcrZlllC, de consi stenţă dură , aclerent la orga nele vecine, cu supr a fa ţ a de ' ..
tro f la _sa, .111 special la copii, 'Ict" re Ill"Canl· ce. C
o 'f ... , care poate ctcrmma prin hip cr -
' b'\- fi ' d '
secpune presărată cu nUlJlenlaSe insul e ce n uşii - roza t e, care contras- ; galbena -a u n e. " on \ln e o I a UI ă , de cul oare
tează cu culoarea verzuie icterid a (es utului din jur; din canalele bilia re
intra- şi extrah epatice se scurge o bi l ă negricioasă groasă - cÎ roză hiper-
tro/ică bi/ia ră (boala J-Ianot) . T abel,,1 LX X X
LEZ !UN !
Se VO r ~x a mjn :t spJin a (I~ip c((rofiar ă sau nu ). p eri ro nc ul (a sc Î ră sa u nu), tcgu -
meo[c/c (icter).

- Fic,l[ 1ll.1 rir S,1l1 m icşo ra t, cu s uprafa ţa ex tern ă u şo r g rallub ră , MALFOR-

MATI I
cu I10du li mici bruni-\'C/'z ui Sa u negri-verzui pe supra fa p de seqlll ile
l ' j)( / . / cf,lo.aa tic,l. Colceisril;} Vc1 i . .·ul :\ { ,11\1,'r ("\,ILLÎ!) l iră
1 tit: P(·I\Ol.11.'l dL IIL,jllj(. ~i.1 dii loJ" I,i li.ne prin C.llc llli , CJ Ca lfl l'~ , ,l l rL" Z l.l l"IHI - c. u ,u:d ă I r;'ha Vq;Cl H~l u kl' rll-
t'\'IIII" I" .1 ' ,1 ./0" Lih.lIt..... u Bi l ă g r ll,l'i:l. ( ' tl l l"l' i ~ 1 il.1
f1 l i~Ultllh"\"'.1
1'lIl tll c l1l ,1
_. J ' ; l.~t( Lli ~ lIj1 l. lJ;q . 1 l:xl t:rn ă Ilcregll l ~l( ă , g r,tl1u l a r ă, dur ă, ia r pc 1\ ; 1.,
Il i d llh.d"'I\ 1 I

.. ..: ll itlllC: ni ZOlle .dl;",'-g.dbu i, ca r e co nrr as teaz ă C ti fondul ro şu .11 \C SII - t.: u ca kllii
( :lI lcc i!J lit.i
f Iq;- n 10 Il l) ,1 s5. 1';",.. I,·c;"
II \
1\ dh·' hUl.\
1/[1 ,,; Le/ ,.lIic h ip<.: n:11 " .1 I - ciroL:ă ('a rdia că . I ~ .lIl~1 ,' I\I.I.h ,l ~ \l·ll . .·ub
Plirui ( 'uk,t.: isri l.l 11 ,\ un!.\
- - 1 i...H (il1 !; r .. lllil.lr, g.d bCl1 , 1I11eori cu o 1I11an ră verzui e, C ti Jn :1 r- sd cro.\t rur it.::1.
,o i "~ le r" 'l,"jite, dur /.1 p.dp.lrc, cu aspectu l fi c:!ru lui gras p.: slIl't':1 J'ap P uro i C li g.I "!.C· ( ' H l cl' i \ 1 il.l
. /... ,,: . ~lldl \.,: - - (iru .:.. ~ }d.\ .1. .... 1u ni c.) 1
l' II roi I..:,t! cul oas;i
.., .~.I'~~ li.~ 111 lub ll > 111.1 :,1, .d~oo li sm, pc bg:r ă , can ce r. Cu clkllii ( .\I )(.:c r ti i fu z.
1'1,'.11 , -II ' 1II 'I.d. I\,1 ex tern ~ g ra nu lară, b rlln ă-r li gi ni e ( d a t ll r ir ă
,1'1 " 11 1' , i; ,Il' 1'1);1 1h'1,' '_111 ,;11 ;11), CII ma rginrl e rot lln jite, dc cOll sisl.:n \;1 MnDII' IC :A IU D E (;Or-I' II N I]'f
,1111 1; I'L-'L·.: \iIlIlL , IlO IlIi .. ; 1; 1,1I1li 1.1\ ii roşii , U ŞOr rcliefarc, În conjllr a le de (I., bel,,/ I X.: \)
1"'1, - , I,nl;lsc g:dh,- ,,' ,-,,) iar ice - ciro L:ă pigmel1l a ră.
l lit l 1 1'1 0 11 .... 111.11 . 1 I I1ij i ll ' IIII :' d l Sd l.' l l,f l.,l p.llll'rCa t ic?i şi h CllllJs iJcrUi.;l li c lIl' I, tl i,.. II . 1 - 13il,'1 .,"JO, /sa , de n dll.lI e i ' ll- h i~:i 1/.11." l,ill.II<1.
lOII, Ilfw ..' ' uk ,trllud .111 ,11,11111 ":: .1 1 di'lb c rului bro nz at. - /JiU; 1 ,·,tlclIli lk 1"[III.i, 'llIlll .I, II lldoa l\.. 1'.111.1 1.\ III' ,1<1

--- / i(.l r (II ,111 '1.11'.1 101 J'oa r re lle regu l ~ră, d:HOrit ă p rezcll \ei II J1 0r -VL' L:i c1/ Iti r li .

,cglJ1l'lIl e hepa tice prllclIl iJlClIle, ele m ă rimi d iferite, sep arat e Între ele p ri n Puro i cremos, bin.: k l:;'j[ - cO/C:t i,tit.i flll lltlt'lt/ii.
1 01 "'. rcrr.lcra re, şJ n [lI ri adînci (cicatrice) , tare da u fi catul ui U ll car acter
Puroi e(.l g' /L:I', răII lllirtlSil OI - - eol, 'cist ită gLlII g reIl O,lI'l.
llIulld ll bll l.lt', de sclcru;d Inmilantl (ficelt "legat CI-I s/oară " ); pe seqilln e,
P,troi CII e' z/Cl tli - eo/eci;l iter f,delilo,li'l iukcl,ltZi.
IIC:'/I ŞI pl.J careie nur i L-ica tri cea le neregul ate, a lbe-sidefii , şi Jl odu li de
1I1~ '- 1 1 1l1 " I'a.-larc_ ~go n le) , IIll co ri nccro za li - ficat sclero-golil os (c Îro,ă
; illll lJ l 3, hepa[J[a sL k ro-go!lioasa). I. EZ ILI N I DE I·OH.MA l IiI-l J'l.. \
, t /1 11 lI,i, ş:l l l\uril t' ,' 1111 ~llir de :l dÎII Ci, (I,l belul L ~ '\ '\)
ÎncÎ[ iz o lc:lZ;1 poqilln i m,l ri \Ic ric.n ,
el l/ ld u Je' ;1 ·· I ~lt.lll l IIliltr / 111111,1/ J'cdj(lIla l c. Se P er el e ÎIl/~r()p l
~, JJ il l' lIlui ,
vor Că u l a ş i " Il(: hH..:a li'/:l rl V I \ U' I , I It- . 1'"

- - Vo il ll l:i lI "' ,) 1 Ill : ÎI il.l , Il il h.' I L' 1I111 .1 , ~ II I llll\. ll,h, 1 ~ d ..' II t.l p .\I,l ,"
perit ;l de 11 11I L U ~, lI:ll\ ill(; " bil:i I' Î,,-t).I',1 ti.; , ul" .lJt· IIIl-hi '~1 ,-,,1'- '1 , ! t...
\fEl ICULA BJLIAR A
en t,era/rÎ.
. . ; , QI/f~.,l. }(e L; r\Ur 2 " J V- t j lJ{o- m ll~C lll o-Jllu coS dc form a
unei perc, foa rt e l.!X1CIl Sibil - Vcz i '- lIl ~ <'U la iuJli ti.: pCI i( ' llcl l, liu ~ i Jlli tl'l.\ I )(l!~':, III 11'1 , "I
(JJJ/ ! 1 ': ' 2)0 111.1, In !:d;'u't; p,ll lJlugi(:l), cu mu coasa de culoa rc verd e şi ca.rc, În s[a rc ţi nu t p ur ulent nellW S, bill ': leg ,\[, vatle, ,l n' t:~ I (;C.\ltI h i l ~ )i lItk, " 1 'li
ti, .=.' "I"e , pr t.:-Z 'I-1.
[1-
U ~l'I ll' /
le ltl [ (,.' .
CO /li / - / . bOI'
I Ia r e C~ [C
VC :L IClI CI
f o,\r(C .
SIIl UCJS Ş I_ pa::
calcu li - (o /t' cistit ,/ plmtlt' /lI ,'i .

'\X I
 Se vor (crccta (ic:leuJ şi c:lile biliare . Sl' V(lr cerceta cve ntuale~ p e~rOr~\~l ~pr~ cavitatea abdomina lă (peritonită), spre
duoden, co lon sau stomac (ftstula 1"lLara IIItern ă) sau spre piele (fistulă biliar"
_ VeziclI l ă m ă rită. roşie - violacee, CII peretele friabil in filtrat de ex tern ă).
'''';'oi şi mll"o~S~ cdcllla\i~til. C II . periru"ell/;' vezicular ac<?perit cle mem- . .
/l, .ll1 c fibril1()-plJrlJl~'Jl~: _ 111 _C1Vlt .11~ puroI l~ c~ r~ - VCr7UJ a JTlC! l Ccat ClI
- . Vez i c ulă - ... . friabilă ' de culoare r oş i e-cenuş i e, pe
ma nta , moale,
hil.\. ,",,'u ri C II ""ro, "'/',11" Ş ' "" /cll/, -- CO /CCH/UtI j/CgIllUIIOrlS<I , supr a l ala exte rna cu un depOZIt purulent ccnu5iu, mu coasa acoperită de
IJ s ub s t a ll\ ă păs toa să ve rde-cenu ş i e, iar În cavitate ~e găsqLe O bilă Inur
Vez icII Iii mi cşo rat'!. retra cta tă, albicioasă, cu pere\i~ duri , dar ă, cu mirus fetiel - colecistită gangrenoasă.
'-ibroş i. {recveIH ~clcre"t:t .de orga"ele vec illc - colecistită scle roat,-ofică.
\ ·o icLlI.'j 1ll ,'ir il,1 '.lLl "lic.)lll·;L1iî, (" LI peretclc sclcros, dur, alb- Se P0 ;\ Il' complica C\I o pcrforaţic a vezicu lei $Î, lon,ccutiv , CU fI pcritonit:\
gt-nl'r:l li -t :tt;t \:'\u loca li zată_
~,'î/"Ll i, Cl! slI pr,l'-a\;! cXln"il "elcdil ~ all cu adc,'en\c de organelc vecille
(leziLl"i de pericolcci , til il), C LI IIlllcoasă sublire, nete dă sa u groasă ş i
lIeregulată, uneori cu mi ci ulceralii sau perforaţii, conţinînd o bilă În- MALFORMATII
groşa tă , de culoare lnchisă, cu ca lculi biliari inclavaţi în perete' - (tabelul LXXX)
colrcistită cronică calm/oa.';i,
- ~ lalfo n~laţille co ngenitale sînt reprezentate prin: apla zie, vezi-
Vezicu l ă mărită sa u micşorată, retractată, cu peretele îngroşat,
- c ulă dublă, veZiculă jlotantă. Aceasta elin urm ă poate fi mobilă şi pto-
de co n s istenţă lemnoasă, de cu loa re albă-sidefie, cu suprafaţa internă za tă sau să fie complet liberă şi pediculată.
netedă sau malllelonat ă - Cell/((')" difuz.

Perete subţiat
CANALELE BILIARE EXTRAHEPATICE
- Veziculă mare, na scă, (u mici fo rm a ţiuni gălbui proeminente la
nivelul mu coasei (depuneri d e colesterol) - 'Uez iCl/Iă fragil. in genere, leziunile canalelor biliare extrahepatice (cistic, hepatic,
l' - Vezicu l ă dilatată, cu aspect piriform, semitransparentă, cu supra- col~doc) sînt identice' 'cu leziunile veziculei biliare, ele infiuenţÎndu-se
faţa netedă, fără aderenţe, cu cavitatea plină cu lichid serobiliar sau in - recIproc.
Ij /'
colo r limpede (bil a a lb ă) - hidrocolecisi. - Prezenţa de calculi emigraţi din vezicula biliară sau formaţi În
l'
II : Se va cerceta obstacolul pe cana lul ClStlC care a provocat leziu nea. canalele biliare - litiază .
/: - Vezicu la destinsă plină cu puroi - piocolecist. Ca\cu lii si tuaţi la nivelul canalului hepa,ic sau coledoc pa' obstrua lumenul
II,, / 1 acestora, dînd icterc mecanice, iar porţiunea de canal sit uată deasupra obsuu5.rii eSLI:
dilatată, cu pereţii scleroz aţi şi mucoasa atrofiată, cu o bilă de stază de culoare
f' LEZIUNI DE FORMĂ VEGETANTĂ Închi să. Cînd calcul ii se găsesc la nivelul canalulul cistic determină dila,area veziculei
Ii
jI;
(tabelu l LXXX) biliare şi IlU produc ictere. Peretele canalului biliar la nivelul cakulului se ~oate
ulcer., apoi per fora şi să determine o p e ritonită generalizată sau locali zat ă sau rlStulc
- J.; onna\iune rare ulllple cavi tat ea veziculei, moal e, cu zone ulce- colecisto-duodenale sau colecisto-culice.
I',,, ,. rate , putll1d perfora peretele veziculei şi determina peritonită sau fistule Pereţii canalelor În segmentul lez at sînt Îngroşali, cu aspectul
-
, În or ganele vecine - cal1cer vegetant. .
• unui placard schiros albicios; uneori, pe suprafaţa Intefl~ă. se observ~
Se ţ,ăsesc mctastaz~ frecve nte la nivelul plămÎnului, al limfoganglionilor hilului formaţiuni vegetante mici , cit o alună, adesea lllcerate, alblcloase-verzul,
!. hep:uic, 111 urganele veCine: stOmac, ficat, co lon. care obstrllează )umenul - callcer.
Leziunea se locali zează frecvent la nivelul colcdocului, conf\uentului CIStlCO-
LEZIUNI DE FORMĂ ULCERO-NECROTICĂ hepatic ş i canalului hepatic.
(tabe lul LXXX)
Absenţa congenitală a căilor biliare în tot~litate sau llumaJ a
_
. v -Ve~ic lllă , cu ca ractcrele colecistitei flegm~l1oase (p. 381) care pre- porţiunii terminale - aplazie.
Zinta la mv.elul mu coas~i .numeroase ulceraţii acoperite de membrane _ Transformarea În cordoane fibroase a ca nalelor biliare În tota-
r.bflllonccrotJce - eo lrcl.< tltă /11cero-jlegmolloasă. litatea lor sali numai pe segmente - atrezie.

382 31\3
 Tr.lIIsfufln.lrC;1 coJedocuJui .Într-o.' );ungă de măl: imea unui ou
S.IU a ~l1ui c~p de :HJuJt cu un co npnut bd10S gros, unea ... cu calculI Nccro,a. hemoragică acută a a . ~
tli/,Iltl/le cOl/gellll/tla II cO/CdOCII/III, , pancrcaucc, bolilor infeqioase l!. nClr~~s ul,ul se , gaseşte •
alcool f' • 1 In cursul . colc1itiazcÎ. litiazci
• In eZIUnl cronlce al pancreasu
, mor Ina. Il traumatismc abd . 1 c luI , ~, ' ..
L~ z ;une:t pO .II l.! fi lil1l ;(.1[;\ I.t co l ~ Jo c sau ~3 cuprind ă ŞI canalul Iwpali t.:. . 10 Int< fX l ca ţll cu
a mina c,

T abetul LX X X I
VENA PORTĂ' LEZIUNI
..
- DIFUZE
\;CIl:l port;l dilat~t ă, cu ~elerenfe ele organele hilului, de consis-
- Panere:u mărie
I Pancreas miqorat ' NODULARF. CHISTICF. ULCERO,
NECR,O.ICE
ICIlI:l crescur:l din cauza prezcn\'ei în interiorul ei a unui tromb sanguin Necroză hemoragică
Pan c re a tită
\
cltlr. ~de rcllf de percrc - Irombol/eb ită , a c ută
cronică
Pan c r ea tită
Microchisturi
fibroa s5 ,lC Ul ă
\ C,nlu / ii
Pancrc:\ rit:1 difu ză atrof ie;;' Chist sirtlpht
/ 11..' \ l pl.lI ;q .l ;.. 'l' q illlh: .1 fiCllu llli , se pur observa, UIl Cf) l i , r.lnHLfilt· Vt.: l h .' 1 Supur :u ,1 Io':C'i nU,fe
fi CI) 1111 Hlu ;} s ?i ,-\ I

1""" IJ J ' ~ llll.,ll" .1' h e. lg u li s.1Il l; uiIl C n:~CIl ( C !ia u \'cc l.i , În C.1VÎl.lh:. t /'L, . ÎUHIl:. tl .i ~c C iru /:l rUhl'r~ IIII\ /,~ r "i ~ l hid,Hi,"
.;.\ .t.... l i" hid "Joi , ' l/III .. llI JlI.:llIl)ragÎ c. A Il giopa fl Cft...:.l l i (.1 1'1 t; lI h ' UI.lI,t L ' hi ){ " ,,: :; ,,° 1.\111
Slltl",
~llp Ural.l
Li P llIlI, ll U 'l :\ I
- \' ~ll.i I'0 i'l .i d~ c.l libr u m ă rit, cu perc telc nereg ul.u, J1I oa le, fria - ]).l n c rc,HiI ă .le lll 3 Sck , 01 iP UIllJ. l u /_a
( .ul(l'nd
\
c,.pu lui
bi l lllC(l/JJtlr,1L , I ~ d " pu ~ ire fibrill o-purul cnl c, În lumen cu Ull cheag S:lll - ga 11 g re 11 0.1 ~ :\
Lili ,,,,..\
.~ u i ll jJUrtdCIl' , .1Ib-cCIl Ll jiu , moa le difluent - pilel lebi t ă SltIJ/"'a t ă.
L.::!i uIl C.l St: gj.:)I..· ~[C ill in(cqii aJ!! cubului di ges tiv (ap c ndi~ilc , tlk t:rt: b,H trO -
C i ro Slc :\lll l h'l.: rCl :!. ;) p:tll t.-I c,\slIluÎ
p,' I II': rt..: . 1 )ul Iii
L .lI h.:..:rul
~~li pul\tl
I \
\
. J lI~" Jt..'n ;:dl' t: t c) , l' t: nt n l1ir~ pll rlll cnr~1 co lecisti te suplIr:uc.
ŞI .Ii 1..1. 1/ 11

p.ll\1.. f ..: .\ .. ului

C;I I1 CC r

PANCREASUL
)
mCl :ls l.lti c
I
,VO IIIl ,,f, Gl.llhl.l t:\ o ...·ndo('riIlJ, .llullgi[ii În sens uJllsv crsa l, J pl.lti z,uă dil1:\il1ll! -
Pancreas moale transformat Îll lr-liil
În.,pl,i, Ill .~i vu llll lli nu.b .î 1.1 l: ' (f":llli['H~ a SJ drca p[:) «(',lpul) decît b CC.1 HÎngJ. «('oa d a), d 'r " \esu t s po nglU ~ Illfiltrat
ÎIHI t: l'!t..' f; :lsindu -::>l' "" vrpil i p .lll('rt:,l s ulu i. N u a r~ ca ps ulă şi esec format din mi c i lobuli I u~ cu purOI, IIn,e~ri ~II I~ iros fCliJ, CI rc SI! scurge la seqionar.'.\ \l r!;:1-
.: 11 .l!> Pl·t..' ( ~(ll ~ lh , lJ. .· \,: lllo .tl' t..' :db il - L'~l1l1~il\ Jc cOl1 s i s t en ţ ă ferm :1. P..: seq iunc, de obicci nlllUI - p,mcreailla difuza flcg m olloenă.
În IlI ijlllL' ul p .l llt.: r,,',lS lIlui. !> ~ gJ:-.qtc c.\iulul \X/ irs \lil~, ca re se c ud cază b nivelul co lului , - C~ lIa,lclc: pancreas ului dilatate, pli~l: cu un li chid purulcll t, gros ,
p.illl'l't..',l SlIllIl ( lIl1lk 1.1 J1 ,IŞll'l": LIIl .1Iul cxcrl·tur S.lIllurini) ş i Se vars:1 1.1 ni\rdul cclci ":ISCOS, UI1cOII cu calculi - <ll/ g/O p,tll cre,lltl ci S/I pllra/ă (pallcrc.!ti I ~ ona-
u
d..:- .1 2-a puqiun i .1 Juudcllu illi . Lilllfa(icde pancreasului drenea ză În limfoganglionii: Jlculara Pllrulell tă).
spll.:n ic i, gas{îi cÎ -s uper iori, I11czell[crici su p e riori, pancreatico-duod cn a li şi pancrearico-
s plt..'lli c i,
Se VOr cercc ta ampulJ. Vate r, fit'.Hul, ci1il~ bili.uc ,

LEZIUNI DE FORMĂ DIFUZĂ Pancreas transformat Îlllr-o m ,.,ă brună-neagră S.lII ver"~, l· ri.1-
bilă, ClI aSpect umogen, pe seqiunt! I ăsÎ nJ S3 se scurga o serOZit;1 lc puri-
(rabolul LXXX!)
formă, pu!ridă, rău mirosiroare pallcrcatită ,Icll rii g'III!', Il~lItl'l s,i
Pan creas m ~ rit
( foarte Lira) ,
!'''llcre .•'. llllnci ia l, l'C IllIŞiu - gălblli, ICU petc 1111C! ".u bCII / .i rll }11 to gt:I H're, Ihxroz-a lacmorag i c:l ,h: ut :l, P,lIh': IC,Ilil .1 ,1L'UlJ. supUI,n,1 ~I 1'. 111,'-1\.' \(1(.\
hL' ''lUra;; iec , i"riltn.ilt: 111 ~ pa\iilc illtcrlobulare neCl'o ztl h e ll/()r/~g ic" t;.lll ~ re lh): I ~~i ~Î llf ÎIISO\ÎlC d e II'i' iUlli li..: CÎllIS I\,':-t IUltl'':l' l) L:l.
.1 . .'.I,-i (p. l llL're . llil ~ .1l' lll.i h e moragică).
- Pere albe, albe-g:î lbui ~,1l1 ccnllş ii (a se!'IăI1Jtll .1\'e ( li pl' ldc dc
Ulll'll(, j ~l..' ~.l~l'·II..' I.UII ..' m .li nHl! l S.tu m:li pll~ i ll întinse, h Cln Of.1gicl.', cu chc.\gul'i stearin:\), mal sau COIl SI ~ lente, izo lalt, fO.1\'[t! r.lr co nilu clltc, 1 1I1\ ill ~ Il
'l)),Î- hrUIl I.: ~,1U 11\ :~.r l ·, c ut..' f.lL' si I\U se m a i reculluasc ă a s pcccui lobulac ,11 p a ll c r(:;lSlI-
I tli, t r.ln ~:.fl) rn l.lI j llt~'- UIJ 1I1.'IIlJllliil difu z , Sîngele poa te pă [l'lIllJc În caV itau: .l pcriu)-
număr sau abundcnre, l'1I C011111r IIn"l;ulat, tiI.! dimem iulli \' . ' 1 i.lhik
il l,d.l }i \oi l k .l dll h ~'I11.l lllt...'d prl.'p:l IH.: rcJti c sa u sâ infiltrcl.c ţcsuLlil "i llbpcritul1cl.ll. lIscate, ca re IlU se rad ( II cu\illli ~ i ~t: vă d pl.! ~ lIpr.lr.I\oI C;>. 1Clil 1 )i d~
seqiune n pan creasului - ci to,!edtllllcC1'oz,i (nccrO'lă g. :1\:1 ;,1 lu, .11'),
 -. ':>s L:'se r"spÎndite p c cot -f'
peritoneul , cpiploOll, Pancrc<llJul este uneori mărit, dur, În genere de co nrorma\ic normală in ~ r ară
,
Pcu:k l (' Cl lOHC:l l
. ollcc r o/.;l,.se g ...
. . lului ad ipos şi sa p on l Jert rlt g r a S ll11J or
.. ... .. .... '1 d de unele zo ne, unde este deformat, rctract;,\t şi cu benz.i fibroa sc largi, neregula te. re
. d m f C SC Ill'C,. .
I OLl I
..
~ l!'i U. • I .. • c supra fal a de secţiun e .
mezenter ('re. ~ I O;;C. il .':-,. Jcz ill ni a le p~lJl c rc a s lilul: lcmo ragll pancrcatlce,
(.l{re !'Uf"U I 1':11 11.:-rC".. lIC. Se il SOL l ilZ ,l . c U ' .~
- Fo rmaţiune n o dulară de mărime v ariabilă pA
_
, - " ' r 07:1 IHlI Il" I c:1.t1t.: .1 , 111"a la o po t . 1"
,...1I1C1 l".ltl l ;l !' u p Ur:l f.l, SI.: c.: •
I r" d " 1
sau cap le at, v ura sau moa• c, de aspect omo"'cn ' r OL a a
alb ă- cenu ' i C - 1l l 'lt J
,., , ( a. ~

Pn Jl crcas 111 i eşo ra t

carc . contrastcaza. cu tcnta rozle a pancreasului ~ ă n ă tos ; este l oca li 'l a t ă
la IIlvelul capuluI de pancreas - cancerul cap ,dl/i pancreasului .
. , 1l l."i- I a 10- 20 'g albicios' v
sidefiuI , cu lobula-
' . v
_ P.lI1 L' fe.l s u n eo ri fl.: ( - ' ~. Cance rlll ca pul,ui p i1. l\c rc a s':Ilui d ctcrmin :\~ tntr - un a nu mit sta diu , ieterul mec:\.nic.
.IJ' rtl.l pC dis )l ;l ru l ~ S;l U C ll s upra fa ţa tI ~o r ncregulara'l ,cl c consls:fblţ~ h C:l ~u...l Cţtl'
m a re ŞI moale, prm colo caa1.?i. , I a r vC7.ic ul a bil iară Cţtc :ulc""corÎ marc
({ :'~S('ll l .l; pc '< Cqi llll l' .I.<)lce l llll \{l.~en ~ .. PU\IlI lobular? ~pa ~ l .s~u .ga t:l~ mo bil a . I

\Ira" I.Hlll
- l 'C IJCllZI
- ' /-,' III-o-15e
. ,' d hc -~. I lklll - pal/ Cr eatl/(l U Olll Ca /lbroa . Cl C'all ceml corpuilli şi al co zii pancreasulni arc accla~i a' pCCL
-
,,'re>!ică. I . . " I 1 · . , dc Noduli de volum variabil , de culoare alLJi c i o asă disemina\i În
. _ Pancreas IIcregular, ell lobu a \l a exag~ r a t a, (e cu oal e r~lgll1l.e, .. " tot pancreasul - Cal7 Ce , · metastatic. '
•
eo n s l sre Jlţ a
v.
. C de colorape difu ză, g a lbella - ro şlan c a
(rcSCtl t::;u,. pc . SCe\illll
R r prc7. int ă fre cvent Ill ct as ta za unui cance r de Stomac .
- (iroz" pig lilel/t<lră c11ll .J , .lbcttl l bro ll z~t. v. " v
_ Pancrcas lobul al Ş I trans[ ormat Jlltr-o masa. adlpoa.sa, ga.l~el1a,
nH,.dc: pc scq iu nc lobulii Sill l sc pa ra\i " Între . ci prlll ~b C Il Z I subpfl de LEZIUNI DE FORMi\. C rJlSTICA
{CSUl glalldul ar, de culoa rc CCll ll 5le- rozata - lzp olllat oZcI. (tabelul LX XX I)
in cazu l Jc:zi ull Îlur Ill:tÎ .\ \';'tIlS<.\l l· IlU, se ma i poa le dcosc.bi nici O u r~n ă d e ţ('s.ut - C hi sturi I11ICI (dilataţii ale canalelor excrcto rii ) plinc Cli lie hid
p.ll1utaric. Exame nul histopatulog Îc a pr eC ia z ă gr:td ul de a tro fI e a ţ e s utulUI pancrcatl c.
cla r sau purulent - l1licrochist~{l'i (fibroza chi s li că a pancrea<ul ui).
_ Pan creas fin lob ular, alb, dur, pre.zintă pe seqi~ne benz~ scle- Apa r fr ecve nt În cazul o bstruqiei canalului Wirsung prin ca\culi . P ancreasul
roa, c albe-sielefii care scpa ră zo nele de grăSim e - scle!·oltp om~toza . . . este de co n s i s tenţă cres cut ă.
_ Pall creas sub (ia t, tu rtit, gă lbui , cu canalul \'(,'lrsul1g Ş I ram~nl.e - - formaţiune chis ti că de obicei uni că, de mărime variabil ă, rî n ă
la le dil atate, co n ţi nÎnd calcu li un ici sau l11ultipli, de volu~l1. va!labll la un cap de adult, sesilă sau p e diculată, cu suprafeţele e xte rn ă şi
(Q,:-2 .5 CJll ), rotlln zi-ova la ri sau cu faţete, de culoare a lbiCIOasa, ce- internă netede, cu cavitatea uniloculară sau multiloculară plină cu
IIL!~I~ sa u r oş i a ri că - fititll';. un lichid clar, gelatinos, hemoragie sau purulent - chist simplu .
SI.: Y.\ (:lut:l lit i:\za bili .u :i .\~l)(i :u :l,
ESle ioea li z at fr ecvent la nivelul cozii sau a l capul ui pa ncreasulu i.

LEZ I UN I D E F G ltM Ă NODULARĂ - Formaţiune chistic ă plină cu un lichid ca .,apa de stîn că" Ş I cu
(tabelu l L X XX I) caracterele descrise la p. 320 - chist hidatic.
Se vo r că uta şi celelalte locali ză ri al e T. rch i /lococCIIS ( pl ăm în , fi cat, spl i n ă ,
- Forl11a\ iuni l11 ultip k rotunde, mici, superfi ciale sau profunde, rini chi etc.).
Înco nju rate de o zo n ă de hiperemie (abcese Illili.are) - pancreatită acut ,î Chist mare, cu pereţii îngroşa,i, cu nume ~oase form.a\iuni vege-
-
SIIp/{ra/ ă (pancrea t i t ă purul e nt ă) . tante mari, cenuşii -rozate , pe faţa internă a pereţtlor - chISt vegetant .
- Granu la\ii ş i noduli de m ă rimi variabile, Împrăştiaţi ~leregul~t
În pa renchimul pancrea tic, de culoare cenuşie sau galbenă-cenuşie, cazel - LEZIUNI DE FORMĂ ULCERO-NECROTICĂ
fi ca\i - t u berculoză (foarte rar).
(tabelul LXXXI)
Se YOr dUla şi eelela lte l o c a li 7.ă ri v isce ral e al e tubercul 07_ci. Se va fac e ex ame -
nul hjsLOp'LOl o~ ic. _ Rupturi parţiale s at~ totale, .. tra!1sversale, vert~cale sau oblice;
- Noduli de m ă r;lI1i va riabile, de culoare albă-gălbuie-cellu s ie, cu sediul de eleqie în porţiunea mIJlOCIe prevertebrala a pancreasuluI
usca\i, rar r a moliţi, uneo ri delimitaţi de o capsulă fibroasă - sifilis co11tuzii.
(gome sifilitice). Canalul W' irsung nu este interesat de ce le mai multe Ori .

. -: .
386 387
 ..

_ Fonn afiune de 2-5 Cl11, bine delimitat ă , cu peretele neted sau

Uneori , p a renehimul glandular oSle corn I d· .
an[ r.1c ru os, de grosime va ri a bil ă, plină cu puro.i gro.s - abces mare. mată tntr- un chist hematie. In cazul unui r~:cts ,I SlfUS ~~ supr~rena!a es te tramror ~
PO:HC difuz;'!, provocînd: alH':csc prcpal1 crcJ.ticc J r~tropancrca [icc , subf rcnicc, sau sectiune se găsesc mici focare ro~ii cu sediuf ma' lcm,?raglc .ma ~ PU\I~ accentuat, pc
s,i se desc h i d ă Înrr -un organ vec in (sto m ac, duo de n, c9 10 n ). Î~l sta~a cardia~ă) boli infcqio:>.sc: sindromul Wla~l:\~o~~c~~r~lCt~ah S<.: ~.~hq(e :czlhnca
,
., SIV C
tate,
~11atcra~e
111
In.s.cpticemii severe), sindromul Sergent-Re ne~{l~ sfi" ( ~~Odr.lgll ~~­
s tă n asfl x lcC ale n o u - născutului . fnar In ama ţH e vecma- 1

G LANDELE SUPRARENALE
Glanda micşo.rată
.Normal. Situ ,a c pc p:1fn.':\ · s u pcro - i u[l! rn ă a rinic hiului, fă ră să fie fi xate de ci
(in (.\L ul ullui J inidli lI1obil, supr.\rlo!l1ab Î~i p5stn.!:l z:î l o~ ul ). Fo rma este va ri a b i l ă in - Suprarenala cenuş ie, dură - sllpra rC11a lită cron ică sclero-a troJ ică,
g": Il!..'f.d [Unită, rriull ghill l.lr;;, pir.lmi da I ă, dl! c uloare ga lben ă-brun ă şi de cO lls ist~nţă
1, f lll .1 ~ I fri . lb iLi. Pc.: ) 1... ,,: ~ ill Il C, . S ~lb S ( :lJ1 p co rti ca l ă este g a lb e n ă - brun ă, i.lr substan ta Se Întî l neş t e În cursul bolilo r cronice :
." ..,\ Iu l.n I ('5[,' .1IL.l-\. ,\lI ~IC rl,)~ J.l("': J. (L' lIlli s upr.ln.:n .d :l t.: S1:c rcco ll.ltJ iilh:di .l[. llup:, că p:l: ta ( l.'\ L

, 1,. ti.

L E'l. lt JN I f Jl' t't)IIM ,\ 1'-l ()[)U I. ARA

,'. 1<)iJ I F I C\ IU CA D A VE IUCE ŞI LEZ IU N I (LIl>el .. 1 I ;, x . 11)
1)) I·UZE
!.j. '/II. h:.;>' IU
( . , J.\' LIt I C l~
1." .. 1.1 IIIH IL J. (; Iand~ m iq:or.l!:i
N O DUL ,\ Il E C .-am.d .1\i.i,. tll/'clu ili ~ i Ih),lt di .1,..dkn i-ccl1u) ii, rJp'" i, C-1 ·iii.:a\i
. .-
- 1;1 ' ŞI flbro-ca L e lrI Gl\I ~ 1::~h ~1 .sau ctl l ~ l ll t ll \ l , ,ldi llli l.t \i , l~ O ClpSU]:; I hru.lS:'i.
il
i:
Sli prarc ll al it ă ruh t: r c lll oa ~ ă
~; # ('u supra re lt :1 la illanta ~ t lIIc!lI ra l.l - - ' /J ! 'r, lr~ ll(l /it.l llll, e rw/ o. lsă .
ti! 1 Stlp ... , t.: 1I .d i l.l S uprarc il a li d
,,
1·'/',. ' .\C II I ,1 Lro ni că Suprarcnalitti s ifili t i c ă ... R a reo ri t; b~lll a _~ u IlUdLl li fibro-( lk.ll i ..· ~h 1I1 l:I\.,L.H .1 Illtr-U n\ .l!l ;' ~ ~' I "'I' lip"m.\
sclcro-arfo ficii roasa.. (s ll p r :t ~·.cna l1{~ I,bro -c .,kar:i ). ' j'lI t l l.'rLUl uL.l .UpCH c IU L:i I.' ~ (~ ':.\U l .\ \ ,- .1 ) l.\i r..: ":-
Ad enom co nical
I v c",a a bo lII A d ,ltson.
Ca rc in o ll1 curtil::1 1
III. Fcoc roll ll)t.:i I ull, - - ~r() dllli ce nu ş ii , p.tli z.i, Cit 1111 1",1, tit: Jll~i Salt t,'.o /.'I e l ~, "n c
o <
< ')
1, Neuro b l.lSlO cc , miliare), t.lI sllprarenala ma rit:!, de cul l"lre cen 1l 5ie-roz;t - lll pr'llf lJ"li t,i
5iJiiitică la no. i -născ uţii cu sifilis CO tl [;clli lal.
Un eori se găsl.'sc pe: scqiune pb ~;lfdl.! ~:dhc ne-roş i .lti cc Sl!ll1ln .losp3 I l'IH SI. va
/1/1 ~ I OrJl l'l CA RI C ADAVERICE .
(tabdu l LXXX II ). ·
face exa mellu l h is t o p a to l o~ i c. fn s ifi l i ~ ld Ca p.1 U l (r.u ), 5c t,;ăSdl. h:.!.11I11l
scle ro-gomo.b c sa li o scicrOLJ. Jifuz a.
IJIl\ .) .h~.

'II - Fo rm a ţiun e nncluhr:! tic m:! rimc: v ari .lb iI ă , bitl.: tlcl inl i 1I :1 l' ~
I.1 _. Foarte r:1l' id dll p:\ moarte, pa rtea inte rn ă a co rti calei ş i Îl1tn:aga
seqiunc, de cul oare rcn u ~ i c- g.d hC I1 :1 "111 ce llu ş i e-hrun :i Itll! .llc. 1, i.lLi!:i,
! l "cdlll.lr~l se ram,d"c, Se daagr~gă şi se tra ns fo. rm ă Într-o m asă 110. -
care de fo rm ea 7.ă orga nul - ade/l olll COl tiu/ .
!, 1" 1<1.15:'1, de co l llL1\i ~ brllIl J -neagr:i. U neo ri, în lllc ui medularei se g a seş t c
u

I
(J C:J Vll.lIe al drci perC: IC c> le furmat numai din co rti cal ă. Uu eori se prl'z in d Gl O tumoare VO I \HllI lI lI ,\ ~ ~', ,- .\re pnnd ~ tu.H .l lll CliL.d (t,,,':11 .\ I
.1
difut,d'l). pn!1.cllrî nd p..: SCq i llllc !lcpl uri fihll, .h ~ ~i r UL.t(L 1\(: I\H)(ahi,-,~ . F , l t.:. ~II\ h'U \.It,n,
a l corticos up ra renalei.
LEZI UNI DE FORMĂ DIFUZ Ă
lVb s:! tumor al:! de aspect pes tr iţ, galb en:i- roşi a ti d, Cli 11lo.: L'~
II, eb uda m ă ri G
(l ahelu l LXXX II)
nccroz:; ~ i hcmoragii , ('t I SlIpr:1 ren:1 1.J mulT In ~ ril ~ ( I -~ 1,,-:). tllt1.1k. I ri.l-
i
. ..
~
bil :; - c,lIcim'lJl cort i ... d .
i . - S upr:1 r~ l~ a k llI~l1~ fi ~t te , lIl~ i, cu co. rtica b hiperclIli a tă , C li t ro m - 1 ,."t",,1 rl· t rll l' ~ IH LHh'.l 1 '. ' ~H' ·.~ ., \\\.'k
TIIlr - UIl ~ t ~h 1·I II avall s.H, t un 1L1 .'d ~.1 ·" ,I·,·lt,··,
t .. . . . ..
J,,, n: vcnoa,e Ş I Illl.trl ll za n , un co fl cu ab ce9'e" ,- SIJp ra rena lită acută . vecine (ri nil. hi, f i c.H) . D5 Illl· t .l ~ r.LZ~· pu Illhlll .\r l.' - S'
lh.: ": .1IC \ l' lH,l.l S.l . .. I! \.1
tI'
• \oI!
\..1!\ L.: nul

S, ~ă s eş t" În b<J lile infe cţi o a s e ac u te (sea rlatÎnă , diftcrie hipc rl ox i că c[e.). hisro pato logic.
_. l nr ilr ra\ i<: ·;:l lt g llin ă se mifluidă sau sub. fo rm ă ele cheag b ni ve lul Formaţiune n<tdu h r:! CÎI \l port llca!:i S.lIl m;~i !l1;lr,', d , '·l1l1sis-
_
'.' IJl t;,r"nalt l:I'-, CI< L SIII L 1t1.l riLe CÎL un o. u e1c· po. rumb el sau mai mulL - tcn\·ă in <:~ .l I ă, limit a r~ dc l1 c.lpsul :i l i!>t l1,":I ; 1''' scq ll~ Il C . .i1h" 1': 1\.1 ':llI
, IOIJVltÎg tt. ccnu şle- fo z ata,
• U l
.1 lcsea 1ICJ1l0r:1 glc.l
. V'
~I ~ tl . 1
-'rI dl · \) l 'll'L I suh \lIl
b".1 iti 1.1v ull el
 ,.

fibroa se, ca re o impart iJllr -u se ri e de loji , iar t'on ica la glandei es te a tro-
fia tă ş i impinsă la peri I"cric - !l'Oc/'ol/l.ocitom,
---
><
>< .,.
-"c .,11
l~c"lI lUl lUllllH',d se PO:Ul' r ,ll1lUl; ş i s:i dea pscudochi'ilUrÎ. J~SlC o [Ll1 noarc re lal iv ><
'-l
...::
-." ""
',U.l .1 IIll'duJ.UL' i s upr:l rl' l1al t' , 011; - !>.ll1 hil .ll Cr:d ;l. D ă frecvenl n\(·f :l ~ la7.C În ţcsuClIri l c
l ind,Hiel'. il\ (; \.',lI. sc hd l' (. '--
~
..
0."
,-"-.
.:1 ~
u:

'"
..t:> "
"n o.
~ ""
No duli mi ci S.llI (".Ine Jll.HI. I1crcg ula\i. :ldcrcll\i de \eSlIl Urilc l-" •'-
M
c
, -
"O:". -
, /il1 IlIr 1I<·/I/'oU/".<IOIII, , -, U
'E'C
~I' \ ' (ll" (.llH,l I1H'1.1St,1I"l' l c 111 11 ,1;- 1', l" iO l , , ~ I :îIllÎIl . Se v;\ (:\ (c (':\,l I11 l' llu l hi s lOP ;l - "
~
c
~-;
l\llllţ;Îl', o
-. ~ .3
" " :! ~
t;
'" ~
-< _ Ir:

O
u
C '-
C
-o
IUN I C HlUL ati

,Vorm,d. Se g i\scştc Îl1lr -u luj.l fibru:l.sJ. ( li Illult ~ t's u[ adipos, (ol1stituilld capsub ~
u
.-...c ...c
fib, o- .1dip'Jasă. de n do.uc ga lben :i., ş i e HC lip seş t L' la fiit şi estc foartc redusă la copii ~ .~ u
~ c c
pjJ\ ;'i la 10 ani. L.l Îlit şi copii, rinichii prc/int ,î o u şoa ră lubu l a ţ ic, care disp:uc la 1___ 1 .:: C2 .~
vÎnt.l (k· -t :l ui şi ":lr persisl :t 1., adull. P l' s upr .\faţ:t ex ternă rinic h iul este roş u - br u ll,
obse rdndu -sc lIll cor i stek V('110.15I..· Ve rh l!)'c ll, i.H pc scqiu ll c prezintă tre i zo ne, Zona
~
,."
corllc.1lti ga lben .l, presărată cu m ic i pUll cte roş Îaticc glol11crll lii Nb lpigh i)j m arginea V)- LLl ~

'" "o ,,'

J

;Jltcrll ii' :1 a cestei zo ne ,'inc În raport ( li pir:1 ll\idclc Mc\ lpighi, i::t r pri n coloa nelc ~ ~ ·U
0- v
'"Ci
~

~ u

-Z
~
Ucnin, cu sinusul rcn:11. 2011<1 IJJcd"I,, /,(f roşie, l's tc rarmată d in mici cîm p u r i t r iu ll - ",1- o ~

J
" u,o ~
" '" ~

"e: c ou "u, "e: o

~
~ N ~
ghiu l.lfc , pir:11l1idclc J'vlalpighi , cu baza spre co rticală şi vîrful sprc calicii, separate •, u" ~
N ~

prin coloanele Benin. Zona externă a piramidei p rezintă striuri albe (tubii uriniferi)
ş~ striurÎ roşii (venc:/e drepte), iar zo na Îllterll;\ C'stc roză-a l bă (zona pap il ară). Zo" n
1II1UW[U; rel1f1[ limitat ă de vîrful pir"lliuelor M olpighi şi de bazele co loa nelor Be rt in ,
c.
• u -
~
N
"-l
..JU
;:,'"
z ~
" " o .r.u "u
" "u -" " .-c-"
-" -" "
~
~

" u .- "
~
~
~
~

II"1II;; cO Il\inc: cl liciilc, bazinctul, v:lScll' rcnal ~ ş i ~răsil1lc.

...J
-< « 1-<"3 ",:~

'"3
'0
- --
I
'"
' 1 u
" '"
u
~
o 'U
~

" .~
1I100lFICĂ I U CADAVER ICF.
~

I
,I
'Ii (1.Ib"lul L:\X:\II I) -
1-
'"1: " ~

~
~
,c
~
:..2~.c
.- .
'-
~
~

.)

-,"
~
U ..c ..c c:..=
1'", I u
U U o:: oo-
:! I După UII ll oln:c:tre tiJllI' dc la lllOMl e. rinich iu l dcvinc llIoale, fl asc,
cenuşiu-î n c hi s. de ,1spc c rul d mii fierle. Pe secţi u ne, cul oarea corticalei "
,."
u
u,
---
ş i ,1 ll1edularci es te unifo rm :;, nedifercnţiată.
c
••E"
,I '"
i
LEZ I UN I DE FO R MA DifU ZĂ
1; (tabelul LXXX IIJ )
,
,il
u

11 " ~
~
.-
" . "~H1:l
~
oS
,,' )(!! ~ '"u:<
RINJCHI MARIT r.U SUPRAFA Ţ A NETEDĂ ŞI CAPSU LA '" ~bD ,,'> ..c: .-> e.t! ~ N
"C:._ ~) ~
5Q
~ ~
o..!::..o ....
:3
NEi\DERENTA
""".-
~
O u O
U O
'1 "
tJ O- c: ~'U
Z
I De culoar e r oş i e
i "c: ,
. - Rinichi care se decapsu lează uşo r, prezintă pe seqiune corticala "6O
r.oş le-brună, l1ledu lara cu pira mi dele cu striuri brune (vase congestionate) u
ŞI muc~a~a bazinetu lui cu pUll cte roşi a t ice - cOllgestie activă (ne/rită ~

congestlva aottă). U"

39 \
390

• - ... ' -. ,..... '.' • .1.. , ' •

~-~ ___ , ., I
 s~ g:lsqrc În Icz.'uJl.i al~ S.: N.~" (~pi1\!,ps,icJ h~m~~agii meningiene şi cerebrale), De aspect pestriţ
În bolj infcqio:15I..· (Jilrcne, febra. f1foJdn) ŞI JlHOXICapl.
_ Rinichi roşu-violaceu sau cianotic, cu stelele Verheyen bine evi- , .-:; Rinic~i moderat mărit.i! cu supr.afata externă de culoare
•
denriare; la seqi~ne se sC~lrge sînge ab~nd;nt, de v cul<?are Închisă; p~ 1 lI~chlsa; cenuşie, cu puncte roşII; pe secţiune cu unete he • ~e;:
suprafara de secpune. corncala es~; pupn mgroşata, vlOlacee,. c~ m.lc~ ~hspllse inegal În cOFtica'}ă, pe un fond palid _ Pg10m rorfaf~e r01"
puncre roşii, hemoraglc; (glomerulu), m~dular~ de .cul?are roş,e:-mch.,s~
m fO,car. erou on. ntll creHti
pînă la brună-neagră, lar mucoasa bazinetuluI roşle-vlOlacee, Clanotlca - Rinichi puţin modific:ţj ca volum, de consistenţă sci.l.\)ta. Iau
u

- congestie pasivă (rinichi de stază sau cardiac). FI?c!?'lala, cl! supra!aţa externa netedă, de culoare de la eenu~. .Udl

illf:lr~[
Se vor examin3 inima şi vasele (Ieziunea cauzalli) şi celelalte viscere pentru stază,
crc.
p~na la .coş,l.e-bru~a, .•cu stele!e Verheyen evidente; la seCţionare
mIe seqnmll se rasfrmg, cortlcala este mărită nalidă cu str'lun':. rll
!a '.
.. h · . u 1 .. ' E ' .tp,'llltte
- Rinichi de consisrenră moale, pe seqiune cu corticala mărită, r~şl~ e~oraglce, .ca~e r~prezmta g omerllll1 plmi cu stngc (glomeru\i ..!n
r,,~ i,:-'-""l1 .) ic, fără limire precise Între ea şi rnedulara care esre brună Cll plşcatura .de Pu~)C~ ), Iar medulara cu pir.unidcle este mJ.Î in,his.i la
, rri:qii ro)iaricc: vasCidare - glomemlonefrită muc/wtă clifuz ă (Til/icbi culoare, 11Iperemiata - glomemlollefrită ilCl/tă difuză.
III , /r,' r/J.'J1) (În perioada in c ipientă). . ~ncori, lilllita .. lilllCC conit;al:t fi mc ..lulal'a esli.' 1tearsă. C:ti.l ..' l'''' ,.,,"~I' 'Ii , '1 1
modiC lcatc. \:' '" li lim
~ . - Ril.lic~li mare, de. culoare ~enuşie sali gălbuie, pr~sărat mici
1.1<: CII I oare: rO Z :1 -c tlluŞlt: 1:\1
pun~te ~oşlancej pe seq.,.ulle, cortlc~la .eSII: Îngroşată, cenll~ie-mllfl h.ră .
.-. /( ini chi lI ~(l r Jl l.i rir, f1 .1SC, se: decapsulează uşor; pc seqiune, COI" - p~esarata Cl! puncte roşII (glo111cruh lIlJl!!r.:miLi), care Se ubservă mai
li''' oll .1 ,,< )~ . i - l·e nll ~ i ~ S.l11 d; lill Ş ic, cu s rl"ia~ii gălbui, cu limita dintre coni- bme .h~ hU11lna hllerală - glomemlollelrită sube"utii difuză (rinirhi "Mr~
c.doi l i IlI cd ll lar:î ş t<: :l r ,:i , ClI :I , pecrul În gCl'lere ele carne fiartă - /lefwită pestnţ),
, j (JJf.i )h l ' I 'I) l i că, Se va fare examellul hislUp.\I'ololji.: .
(

- - Rinichi de COHsislt:II\ă scăzută, cu lIIici pLlJll.:te gălbui şi rO~l l tll:t:

pe suprafap cxten\ă; pe 'Sc:qillIlC, COl nc.lta eSLe Îllgroşat;\ ~i lle!!' · m;'.
ZOI'lC gălbui ~i srria\ii liniarc hClI1\)f.lt;icc - /le/rit,'i il1tt:nt~i"'tÎ .. ,,"1
l/e5llpurată.
l\ liIi,hi d~ ':,H1S i:; rc I1 \J păsro a să; la secponare marginile seqiunii
"~O i.IS(1 ÎII ~ . i:lr p,' Sn ' \ i (lI ll: eurri c lb este Îngroşată, albă S:llI galhclIJ - RINICHI MI C ŞOHAT Cli SUPllAF I\ "[" /\ Glt AN UI.AR A
p.di L" l·"nrr.lsrind ni lll.:duLua, aI.:: cărei piramide au o culo:lr.: rO<.J- ŞI CAPSULA ADEIlI' NTA
'\: III ,·, i" ~.1 11 u şor vinJ.1c·,'(; - glolllcm/onefroză lipoidică (rinichi mClre ,clb). (tabelul LX X XIII!
.. , \~C' I ·" P~l· t ;C llI :l i .g.hC) lc· În glomcrulo/lefmza lipo ido-amiloididi şi gl ome r lllo- De culQ;\re aIbă
lIL'1rl l ;l : lIL I,--Ula. ~ t.: ",1 ! ;H.'l' t.!x ,il IJCIl li I hi stupatoJogic. C adavru) pre z intă
un ede m
JO 1.1I,,\,. , :i lb,~ Jl l ~):l Je, .CHC ,b ~:î gdlk Ll la palpare, anasarcă, Cu lichid în c.aviL.HCa plcur .ll ă ,
P\.·f il .)!lLl b )1 pCfJ ca rdJ c,l. - Rinichi ClI fO/Tlna păstrar.ă, de cOII ~ isr.:n\ă C~CSC\lt~ , l' ll C;\I )~Ih,
Îngroşată, carc se det<lşea"l.;\ I.:U o.llce.lrI; gr.·lItltC, rup,.mi dlll p.~ r~ I" l\ l\o\l
. _. • li. illiehi • e LI '11 1)r",":ll a nctc:dă, lucioasă t dc consistc:n\ă cresc ută )·
Suprafaţa eXlcmă eSte ncrcgllla.tă , CII 1\1".IIIUI.l\ii. "llI\CI~IJS~, 1I~1I1.llnll .I~s.
p~ ',L'<'( III"", cortJ cala ", It: Î n g roşată, uscată, galbenă -cenuşie palidă, scmi -
tribuitc, de diferite mărimi şi, IIncl, .. i, fU mi.·i Illrma\1\1Il1 dmtl.\~ {. hlS'
[f;\/l o' I' ~lre lllol , CII () 1c1l1 ;1 : dki ~ truic, de aspect slăninos, COl1tr:1~[ Înd Cii
tlIri dc rClellric), care pl'l1cmină slih t'apsIII :i, f.i iml limital~ ~l,':' 1~"'lI\
111(:<1,, 1., foi ' ·'i!C. c ~ 1c: fOii,,- v illia cte - glomerulone froză amiloidicâ (TÎI/iehi
"Itif': ,du slmw /Os) .
I>rană translll cidă, illllcpclldcllIJ .1.: Gll'suh hll1'll.;\S;\ .\. I'IIlId\lllh!, d ·
care poatc să adere. Pe scqiune limita dintrc cllI"U\:.\Iă 'l.lI\e.luhu",\ I!~h·
Uneori, l i ~lil o1 dimr,· corti ca lă şi medulară este mai ştearsă. Se va căuta focarul ştearsă; corticala, nereglllat redllsă, galbell~-cell\!~ie cu ~l1ICI P\lllct~ I".'şla·
~ IIPlll ~}~I V . .~ r UlIJC (ostcolnicJită,
tice, uneori CII mici forma,illni chisricl! (ehlcltaţll atr~flce ale: rubtlOl. re-
care n :prtz illr ?i cauza It.!ziunii plcurezii purulcntc,
[;r~" , 'cud." L1l. a bcese . f'ulnllJn i~re, tl~berculoză ulcerată, pionefroză), precum şi celelalte
lucall l. ;I". ;I I,· d,slruflel 31,Hlnld c (fIC a t, splinei, suprarenală, limfoganglioni etc.). Pentru nali) săpate În parenchim, cu un perete nettd, strălUCitor, cu \\I~ c~n\lI\\I
I: U"c" Col II~ ~v ,d c nrii ''' aer.;"""i,a 01 amiillidului, se face rcaqia cu Lugol şi .,,;id sul- fluid transparent gălbui sali rU1., iar mL!,lllbr.\ cle culoare r\.l~I,:-vlt.ll \
lu r" (" "ZI p. li5 ).
- glamemlollefrită cronică (rillichi /Ilie ,tii, gYd1mltlr) , ,
 ,1

De culoare r oş i e
. -.- For~n a \~ul}e n odul a r~ n~ ică, .albă-side r~e,. n etetlă, rcgul,lt", tlc
._ Rinichi un eu ri de 'ie 15, de co ll si s ten\ ă c rescută, cu capsu/ a In- obicei ~ oca h za ta II' u m~ du~a ra, bl1lc clrcumscn sa 51 dc consisten ţă tlură;
gn)S'clla. opa I('sce nraV. ((Ht', .s1..": deco rl ică greu, rUIJÎnd din parenchim• ;
v
pe sec\lu nc este alba-S idefie, cu aspect de vî rtejur i - fibro m.
, ' ~
~u pr.I{;l\.1 cx lun.' CS IC ncr~:,: u .H.l,
1 " cu ,..<>ra nul a\i i mai mici sau mai ma ri, . Es(c (1 lez.iu ne ra r ă. Se va face ex a menu l histopato\ogic,
J"<'şi i -brull c, incg,ll d, slnbllllt:. SCI" H<1te prl" şall \u r i Ingus te ş i P,U\II1 " ;:- l~() rlllaţiun e n odul a r ă bi~le delimita tă, moale, galbenă-roşia tică,
, ' ,' , . ""1c." 1 c~"enl'l
:1l 1Ill CI. Ş I C' lI 111,,1 L. . ~.
'1 rini chiul ui u şu r n e reg u/ ată. Pc seCţ iun e
.' v ' I • . strabatu ta pe supr a fa ţaj de sec ţi u n e de fa5C1cule conjunctive albicioase
· ' l' ,,' ' 1" ' 11 ', SI' "l cd,, 1Ir' e<IL
1111111 ,1 ( I II'I L l l ' l l. " .' •
' 1' 1/\111 eV
'''';
ldc l1
'
ta .
l:1 r C(1r ll ca a
1 " l ' .'r05,e, ItPO /ll .
Jl c n.:g lll.lI rl' dt, ,;t _.. - 1II'/rOdJl,l!.lt,,·('I 1' 10 Zt f prllJ/(lra dlll CH irul lo iI! lIP CI - F." I t,.' II I t..' ziulic rar ;l,
I l'I L';"L' (riJ/i('/'i II,it" ro,' /{ ,t!,rllJlJd tlr).
. . - hlTJll aliun e uni câ sau multipl ă, mi că dc 1- 2 CI1l carc apare pc
Calil.:iilc: şi ua zinl'lld !' illl u şo r 1lI .1ri ll.! , iar graS lI l1(';\ din h il ~d . r ~ ll a l es tc 111 c.:a ll ll - ~eq lun e (au o 7.~nă echim o ti că limi ta tă, nei n capsu la tă, ;itua lă IrcLvelll
l :llC ma; mare: . Se vor I:X.lI11ll1 .l ~ i S l l' lllul :trtcria l a l v iscc r,c lor ~ I 111\ 111 :\, L.HC prezilltă 111 medul a ra, mal rar subcapsul ar - hemangiom.
JC7iuni de hipe rtrofie :t vcnrri culului srÎng, eLI S:lU f5.r:1: d tlat:\ţtc . - Nodul unic, rar multiplu, de m ă rim e vari ată; pe seqiune este
neted, bine delimitat, de culoare vari a tă ( viole tă-în chi să, roşie-că răm izie,
LEZ IUNI DE FO R MA NODULARA galbenă-deschisă, galben ă- po rtocali e), intens vascularizat, cu zone hemo-
(tabe lul LX X X lIl) rag ice ş i de nec roză - carcinom.
Se IDea li zează, În ordinea f recve nţei, la polul superior, polul inferio r, segmentul
Noduli un ici (sa u ll1 ult ipli) mij loci u, per ife ric sa u ce ntral. Calîciil \.! şi bazinerul, în funqie de sediul tumorii, pot fi
a lun g ite, turti te, ste noz(\(c , in vad a te de tum oare. Ţesutul gras perirc nal este uneor i
fibro-li pomaros. Se v a cerccta pc di cul ul re na l , ca re estc ade sea invadat. şi se \fo r C;\ Ul ;\
- Zo n;1 poli go n,l/ :! a lbă -cc nuşie , proe nlil~e n t~ , co n ~ i stc ,~tă, de limit a tă Il1ctaS l ;\1.clc În pl ă mîn, fi cat; ţ es u t osos, su prarcl1:1I ă etc. Se \',l fal.:C l'xaml'llul hisw·
de o zo n ă hipcr~mi că; pc scc \lun e, dc fo~m a t l'l~l/l g.l1Jlda ra~ c~ baza la pato log ic pentr u preciz.area diag nosticu lui ,
periferie, procJlliIJind la s uprafaţa ex terna a l'IIlI chllll~lI , Ş I Virful spre - Fo rm a ţiune bine de limit a tă, galbenă-ce n uş i e, de m ăr im e var i ab il ă,
h il, de cu loare ai bă-cenuş i e, l i mi ta tă de o l izieră roşiati că; ţesutul nu se proeminÎnd uneori sub capsula re n a l ă î n g roşa t ă; pe seqiune este gă l b ui c,
ra de cu CUţitul Îllfarci alb recent . cu zo ne hemora gice roş ii -brun e şi zone de necroză cenuş ii , ~ trăb ă tute cle
Se \'o r exa mina inima ş i vase le, pentru lezi unea ca u za l ă, ŞI cele lalte orga ne, benzi cle ţesut conjuncti v - hipc m e/roll1 (t ul/loare Grawltz, C<1rClIIOIII
pl'ntru Irziuiliic dc s (a z ă sa li illfnrcrl', cu celule clare).
U neori se 'găsesc şi forma \iun i chisticc hematice . Tu moar~a este. unilatera l ă .li se
- Leziune eu acelea ş i carac lere ca În infaretul rece nt , Î n să ca re JIU l oca li zează frecve nt la polul superio r; a lteo ri, tumoarea este lh f~ză ŞI cupn nde Int r c~
proemină , ci se găseşte la a c elaş i nivel cu parenchimul săn ătos sau ca re parenchim ul renal, din care ră mîn e numai o foarte m ică pOr ~ lUne,
este u şo r În fundată, cu Jllarginil c u şo r reli efate - in/arCI alb vechi . - Fo rm aţiun e n odul a ră, de obicei , unil ate rală, ~e [O';ll ă gl ub ~~oasă ,
- Form,l\"iunc nodu lar;l, gă l b ui e, de obicci u ni că, ra r multipl ă , ca re ele m ă rim e care va riază Între 1 ş i 12 kg, de conslstcn\a :,a~Jab lla, ~u
I'l\lcl1Jillă sub capsu l ă; pe secţ iun e, alb ă-g ălbui e, u sc at ă, fri a bilă, fo rm a tă zo nc dur c ş i zo ne 1110i, hin e elelimita tă de o cap sulă,. comprunJl1 d. ~ I. dls-
"inlr-o lIlasă cazcoasă de s hi d r :1 tat ă, de as pect chi tos, s itu a tă fr ecvent în trugÎnd, prin dezvoltal'ea sa, paren chimul renal dl~l Jur , S~ LI ~a r il II1 Va-
reg iunea cortica l ă - ttlberc/tloll/. dează În mod secundar ' pe seqiune este cenuşie-albicIOasa , cu zo ne
- Una sau mai mul te fo nn a ţiuni nodulare cenuşii, uscate, pulveru- he:noragice, zone de ne~roză şi cu cavităţi pseudochistice - lJ~!'IOare
lente sa u Îmbib ate, elas tice, situ ate la nivelul corticalei şi medu larei rini- Wilms (tumoarea blastemulu.i renal, Ile/roblastom, adel/ osa rcom embrlollar).
chiu lui uşo r m ărit - gomă si/ilitÎcă . Se g ăseşte În sp ecia l la COpil.
- Fo rm a ţiun e uni că sau multiplă , nodulară, proeminentă, de dimen-
siuni va ri ab ile; pe seqiune este gă lbuie sau brună- gă l buie, de con s istenţă Noduli multipli
c rescută, bine de limita tă de o c apsulă conjun c tivă - adenom,
_ Formaţiuni nodul are izolate sau confluente, cu centrul alb-gălbui
Este unilate ral sau bilateral, si tu a t f recvent la niv elul co rticalei, Uneori Î mbracă (puroi), cu o zonă hiperemică În jur, situate în corticală - abcesc
a spect chistic. Se va face exame n ul h istOp a tOlog ic, corticalc miliare.
 r
RiniehiuJ, cu forllla p:i SUiU:l, este uşor maru, hipcrcmiar, roşu - violaccu flasc, se
J
dccorrit.:.1 lI~or. LC.l iIIllC ,l SL' ';;\!H~>[C in caurul n.:fritci IlHcrsrifi:t1c supuratc hcmarol)cnc, LEZIUNI DE PORMA ULC'ERO-NECIIOTICA
I in (C( ri.1 f.1'cîndu-sc pc .....lle JCSCL'udcl1[ă, hcm;ltOgcnă . Se vor cerccta şi cele lalte tezi uni (tabelul LXXXlII)
:, )cpeÎco-pioc llIicc al\., visl.:crd o r >i le z iunea infcqioasă (:luza l;; ,
- D,'r" cc nu ş ii - s:i/bui puru/cntc (siroare la nivelul piramidelor . - Forma.\iune de obic,;i unică <;are proemină la SupraÎa\l rinichiu -
Ma/pighi), CII O direeri" radiară spre conica l ă, ca rc esre ÎJlgroşară şi lui , Iar p~ seqll~ne cste plll~a .cu puroI .- abces mare ~excep\ional de rar) .
;',I1 pUllcrară de mici abcese ş i hemoragii - abcese med~,lare, . - Forma\l.un~ de manmea uneI nucI sau mal mare, ci" culoar~
InfL'qia s-a {ăc UI pc: ca-Ic asc{' lldent:l de la nivelul bazinetului şi al caliciiJor
vlOl.acce, la penfene cu un plan de diva)' eare permite enuc\ear" e'l' >
,,.1'"",: seqll!ne este b'lI1e. (e
(nl'fril.1 jncerni{ial ă a,ue:l supurac;1 urogcnă) .
I l'1Il~ltata,
. " rotundă sau cunciformă, cu vîrfule"in pro-,pc
f.llllzl';lea parenc\un: ullll renal, de care este legată printr-un pedicul arte-
li Granularii miliare numeroase şi tuberculi de cu loare cenuşie sau
- r~a~ ş~ cu. un conţtnllt necrozat purulent - abces antracoid (amraxul
",
een\lşie-g:1 lbenă, proeminÎnd la suprafa ra rinichiului şi predominînd la f1l11chlulul) .
n i,'e1ul co ni cal ei - Illbe rwloză mi/iară.
Iaiu ll L'.l ~e g;i~q l c de ubicei În caz ul UIl('Î branulii gencra liz .llc; :,c vur c5 11l a
.Lezi~nca s~ 1~t.:ali~~ază În conicală, cit.; obt..:ci b nivdul unui pol. În Sl "~i.).l ~d
,1 .1 lel.: lu,".lJi/.irÎ vi:,cL'I ., le.
Supt!rlor, ~I prCZll1la nULI Lr.\h.' rc pc H"JC SI.! cllIHII\:\ \": );111 sb\:d.\t ~I PUI Ul

. rod llli multi'Jli, ro tlln z i sa u ovalari, de mărimi variate, Încrus- - Cav ită\i uni c~ '.IU mulliple, Cu IIl.lrl\illi all fr.l clIIII.I,e, li.lhil~,
de cu loare galheIlă-cellll~i e, umplme cu " 11I.1S3. d~ lleCfll;!.:! LIZc, ISl s~u
1.1(' II, 1'.1(""ch i"l, ,I~ .. uloar" :1lbă-gălbuie, d " consistCllră dură, proc-
IIlillllhl 1.1 "'1'1.11'.1\ ., ,illid,iu lui uşor Il1Jrit - Cill/Cer II/c/as/."ic. puriform5, c u grallula\ii )i noduli !;.llbcni-Lenuşii III resllli p"'~I I\'him\l­
.."
'" lui rellal ş i la nivelul JllIlltlasei h.lI illclI.!ui ~i l .!icii l"r _. 1iII" ,c"loz:,
." ~ \.\ I.I ... L· l,'\ .llIn l,u l hi!>IUP:HO log: ic pentru precizarea diahllusejc.:ului, ..lcero-cuzeoas"'-, .
1; Rinicltiul CSLc Ill:trtt, ..,:u supr:lfa{.\ IlC{l..'d .i. sa u 1l1bul.lt.l. . p.\liJă, de 1.. , 11sl.:.[\!n\l
I.I' L ILJN I DE FORMĂ CH 1 STlCĂ
"

tii, vari:uă, Cli ZOne ferme şi 'LOIII! fluclu c m..:. După d t::C.\P.!)11 1.1 r ... , ~lI''': SI,; Lll.l: u1 u r, :rot!
("Ibelul I.XXXlll) obsavă granllb{ii izob~e sau LOllglomcrJ.tl:, CCl\u)ii ::..\\! balhl.:lIC-CCnu~ii. ln '-1, 1\\ (..\ \'c r.
ndor mari şÎ rinidliul c!:alc m : l.Ic, 11USl:bt, Jcfo rmat, f1U Cl\Il: I1t . d cumi'!.-
BlIllh.::rO,l::'C.
i. '
IllIJU.l\iLJIl C ehi , lid de mărime variabilă, cu pererel e slIh\ire tentă SC:1LUIă 1 Cli p.lrend,illlul rt.:du ~ il 1- 2 1111 .. \-';ru~ ilnc . Se POt bă'l.i IL, ÎII I lubc.r-

'j, Ir.lI l>p.1r' lIl , C II sIIP"lL1\<1 inrern~ neredă, Ju c i o<1s~, c u li c hid cI:1r , inc u lo r, cuJn.lse a SOL: Î.1tL· la nivelul ufcll:rc!or, VI.'I. ILii urlll.H t..:, prU'.l Hei, lC'l.l itu !uhll, \ 'Îl.u\dur
s\!l11inalc.
il ,e ,\". '11I1C", S,llI ,.lI lg uill o lent ÎlI cavitate - chist seros.
,
Parel1chimul ren ..! disrru s inlocuit ele o 111lSJ C.Izen.!>.1 ,le",j,
'!
l::i t~ uni.:, ~I ULiI tll· OOiL\;i unibrcral. b polul infe rio r al rini chiului, Estc fr tx-
'1. ' .~'Jl{ L'ungcllÎl.11. omogenă, de culoare a lbi ciLl.ls:i-g.lIbuie, de .lspeLful chitu lui _ ,-illie"i
mastic IlIvcrCl/los.
,I - rurlll:1lillllC c hi s ri că de marime va'riabil ă , CLI o m embr:1n ă rrallS-
III
J j:', p.tren[d, o palin :i, .) ' cav il :nea plină cu un lichid clar şi vezi c II le-fiice CII Capsub eStc ~roJ.s5 ~i Jdl.'fcIlt5 În af.H.i 1.\ o tc .\ t.:i \dcrl>- lipolH .\loh .\. 1I.:l lltn . .· .1
estc dererminată de.: lip!ll ~OlllllllÎdiril c.\Vandu î wbl.:r..:u lll.\st t::lI e\,LCXluru\, 11\ urm.\
,1, l "r:1C1erele (bcrist la p . .\20 - chist hidatic.
',' Stcl10zclur UlCIl.'f:llc- sa u c.111c.:i.dc (riuidti . . , dm) .
,,1, I" '

F~{~ (It- obiCl-' i IlIli l:1l cr.l l ~i procmi n ă sub capslIla renală . Se Şl
"I
. !'I
, II ~' (' ll· 1.1lt \.· lu\,:.l li .. ,lri .tl c 1';'l I..l z iIUllii (ficar, sp lin ă etc,).
\'01' ...: cn':C Ll
LE7.IUNI DE H)\(~IA I\ETRACl AT ,\
, ,
"
" ,
!, . --:- Rinichi IlI J,' ir, CII foarte numeroase forma~iuni chi srice ele mărimi ([,ILclul l.XX X III )
I'an'lhdc, conglllnwr.llc, cu pere~ii netezi, rransparen~i; pe seqillne, p:1ren -
II il-
'1 cil.lInul rc,~al. CII a spect .areolar, datorită prezenrei numeroaselor cavită\i
- Depresiune s lelat ă, nereglll.llă, de c lIl\lar~ ce nu ş ie S.1U .1\1 ili'las,);
pe seqiullc, corl'spullz:1tll\' acestei 'l.()n~, se băsC)le li l:l.\nd:i '~,III ) ie ~.I\I
pIine .c u Iicllltl, ebpJ J'\llc inrre e le prin ben z i subţiri de ţesU[ renal _
r I
1,
,,
"
I!lUcl'l poll clJ/s /i c. a lbi cioasă, [ibroa ~J , car" Se intinde ,le 1.1 SUpr.lI.1\.1 rinichi\llul pin:1 1.1
hil - iliJarct cÎcall·i:tCll. ..
'II t:lvir.i. {Î t.e g;'b . . >[c li chid sc rosl vÎscos 1 mucos, coloid, gclatinifonll, hcmarabic - Rinichi m:cşorat, ClI supra[a\a IItregulml, cu retr.1C\1I 1).II\\lIri)
,i
,, ~:lU rllru ltl~L ,C.l p:, uh rl.! ll .d:i eHc Îng:roş:ttă şi se desprinde uşor tie pe rinichi , Lcziul1(,:l
C!l l l' d,,' \)b'Cl'l btl.lll'ral.l, i,l. r rillichii sînt 111ari, cu formă în genere p5 srr:tt5., Jar Cli pu\in Illlmerot\se, adîllci, cu rididruri ~ll~lri,. (u eapsul.l ,ld~llllt.l ('C
\lIP i a ~'l\ .l ,nnl'g l~I :H:i , d,dCJril.i ehi!l l"urilor. Rinichiul polidlislil: ~c gă~c~tc asociat, un cori, decapslllcază rupînd din p.lrcnclllln) - lllllclJl ,1I.:rVlc!ClC)) .
'- li ~·IIl.:'L Ufl la ni velul JiC,lllduÎ pancrea sului, splinei, pl5111Înului elC" CO ll !) liu,ind voa/(,
pulnlJl )l!C;i. 1
Se VUI' cX:l lllin .\ 11lI1tl.l \~I L\ l l.\ .\ 1.. '
cdorlallc "isfI:n·.

,'\11
, I.
""
 - Rinichi cu sup ra fa ţ a externă neregulată , cu o serie de ridicături
sau bilateral ă, dire c tă sau încrucieată. Suprarenalele r ăm' pe Ioc, cIe neurmm
' d flmc"
.. h"
1 şi şanţ ur i profunde, cu capsuJa îngroşată, albicioasă , care se desprinde in ectopia lor.
., • 10
" greu rupînd din parenchim, pe seqiune cu gome sifiJitice rinichi
sclero-gomos (foarte rar). Anomalii vaswlare de pătrundere, distribuţie etc. ale vaselor
renale.
MALFORMA ŢII
(tabelul LXXXIII)
LOJA RENALĂ: '
comp l etă conge nit a l ă a ullui rini chi , ce l ă lalt fiind hiper-
Lipsa
lrofiat - ngcl/czi !? - Infiltrare purulentă difuză a ţesutului conjunctiv adipos din jurul
- Rinichi multipli, de formă va riabil ă, de volum În genere mai rinichiului - flegmon perinefritic.
mic, fiecare cu un peclicul vascu lar şi cale excretorie proprie - rinichi - Infiltraţie purulentă circ umscrisă, uneori de dimensiuni foarte
sUprnllltl1leral'l. mari, cu peretele constituit din ţesut adipos sclerozat sau de organele
Rinichi mici, cu forma m o difi ca tă; caliciile şi bazinetul sÎrit vecine acoperite de o membrană purulentă - abces peril1efritic.
absente - aplazie,
Poate fi localizat: retrorenal (frecvent), la nivelul polului superior, pol ului infe-
Se prezinră ca un feS[ de parcnchim Într-o masă scle ro-lipomatoas ă. Este re z ul- rior sau prerenal (rar). "
tatul lipsei de dezvoltare sau al de zvoltării defectuoase a rinichiului.
-Rinichi micşoraţi, cu s tru c tură relativ normală; limita dintre _.'- Ţesut conjunctivo-adipos peri renal transformat Într-o masă
cortica lă şi medulară puţin evidentă - hipoplazie, scleroasă, puternic aderentă de capsula proprie a rinichiului (ce nu aderă
de pal:enchim) şi de pereţii lojii renale - peril1efrită scleroasă.
Caliciile şi bazine te1e sînt normale sau modificate.
- Masă de ţesl,lt adipos mult dezvoltat , compact, străbătut de
Rini chi mărit, de formă În general p ăs trată, cu suprafaţa externă
- benzi fibroase care Înconjură un rinichi micşorat şi scleros - peril1e/rită
lletedă, roşie-brună; pe seqi un e, cu coftical a şi medul ara mărite, caliciile sclero ~l i pOlI/nloasii,
şi bazinetele normale - hipertrofie.
- Masă sanguină · HI cheaguri adesea foartp. m'lri , car~ Înconjttră
Celă lalt rinichi poate fi atrofiat conge nital. rinichiul şi care poate fi intracapsulară, subcapsulară (Între vcapsula pro-
- Rinichi turtit sa u triunghiular, cu lobulaţie fetală - rinichi fetal prie renală dezlipită şi parenchimul r~nal), ~au extracapsulara, cu cap suia
. , -, Unin;a celor doi rinichi fi e prin polii lor, fie prin marginile lor proprie renală ruptă - hemalom permejnllc
(rll1l chl disCOld, rini ch i "în colac", rinichi. sigmoid etc.) - rinichi unic Este d e natură traumatică sau spo ntan ă,
simfiz{/l,
- Cei doi rinichi uniţi fr ecve nt la nivelul extremităţii lor inferioare. _' Pungă peri renală uneori. de dime.nsi~'2i mari f1uctuentă , plină cu
printr-un istm, formînd un orga n unic, de formă semilunară, cu conca,- revărsat şi
sînge , în cantitate vanablla, cu ~eretele constituit din
urinar
vita rea s up e ri oa ră - rinichi " ÎIl potocoavă". ţeSut conjunctivo~adipos, perirenal ,condensat şi sclerozat, - pseudo-
Rinichii. dl' ;lcccaşi 1J1 ;lrJl1ll' ~all inq;a li , au fi ecare pă s trat 1,ilul propriu . Baz. i- hidro/'le Jroză,
!1~l.rl1l,\1 Cl fur ll1 :1 şi dilll l' n si ulli, P ll,HC p n ' 1.l'I\t;\ rrl'CVl' l1l hif urdir i şi d c dublări ,
OL' lld , Se ~ăscştc În trrlulllatismcJ c care proJuc rupturi ale ca \i ci ilor , baz~nctu 'U~1 ~rc-
'ar cal,cllle sint in număr va riabil. Vascu lari z aţia poate fi normală sau anormală, cu ,. f ' . , d '10 ţ esu tlll conjunctivo-adlpos dm JUr.
un număr mărit de artere. teruluÎ, rini chiulul hldrone rotlc, urma treCln

_ Formaţiun~ ce pot atinge dimensiuni foa~te mari, Iralizate frec -

-, Rin ichi situat i'n regiunea pelviană, iliacă sau lombară - rinichi
ectopie. vent anterior rinic.hiului, rar posterior - tIImon pararena e.
. . , l ' l ' d' ţ es utul adipos din jur sau
• Rini~hii prezinta uneori Iezi uni de hidronefroza sau pionefrQză. Arterele renale- Se dezvoltă din capsula propne a nn,c "~ Ul, I n ' l'd (f'brom lipom
~,n t alllng,~e sau au origi ne schimbată (din aortă ~n dreptul bifurcaliei sau din vasele . . P f'
din resturi em b nonare, ' ot t so 1 e
l'd sau chiSllce
.
Tumon le so' e l ,
multilobat Inconjurate
,
,Izace p;,mltive ~xt~rne sau interne), spre deosebire de proza renală, unde arterc!e fibrolipom , liposarcom) stnt de formă . r~gulată , sau cu ~s~ect la, e) au p~rrte propriu
renale s,nt ~amun dll1 aorta abdomina l ă, Vasele renale pătrund tn rinichi prin diferite de O capsulă conjunctivă. rumonle cb'~llc~ (u~, - sau mu II OCll
puncte. ll az,nct ul este uşur dilatat, iar ureteru! e sc urt. Ecropia poate fi unilateral:\.
şi cavită ţi!c pline cu lichid clar, uneOri galbuI.

398 399
 - Rinichiul, caliciile şi ba:t.inetul transformate Într-o pungă mare
CALIClILE ŞI BAZINETUL cu s~pra.f aţa exter~ă netedă, fără limite Între rinichi}i ba:t.inet; perete\~
pungll ludronefrouce este reprezentat de o membrana subţire, sc\eroasă
, ..., s,'", mici pungi pri,n cxtrCmi.t3tea lor
mcmbrallon,se. , .car.e,
pe alocuri transparentă, constituită din parenchimul renal complet atr;
"'orm.'/' - .' CII (- baza papiJci piramidei . Maipig I11, ,Iar
, b CO' ,
~rtn eX[rC~nl[.a ca
10 r
superioJră, 1111 ra.rJ~~:lZ:l. Ba z illcllll prczlDtă o por~lunc.· JO[r~renala Ş.l.~ por: fiat şi capsula renală Îngroşată - hidrone/roză gigantă.
mfC'rio:u:l CO I11UIlIC:l cu b.1 ZlIlclUl.
_
f - I I
SI! COluinuă ,cu urctcrul. Supra a~a IIltcrna a ca lCll or ŞI
riunl.' cx rraren:1 1a, ca l~1!
b.l l' illeru lu i es rc n l! tt~ da. CI!IlUŞII!. Tabelul LXX XIV-A
Tabel"l LXXXIV CAUZELE HIDRONEFROZEI
LEZIUNI . A. CONGENITALE
MODIFICARI ALE CON ŢI NUTULUI
Rinichi şi buinet Uretere Ve'Z.Îc3. urilură Uretra
lEZIUNI MALFOR -
Urină in can-
,il,n l: cr.:scud

I iJro-
I
Pieliră
Urină
puruJenr5
II Puroi

Piol1o:frozii
I Picli"
Calculi
VEGETANTE

Picli,ă
MATl!

Ba z illct
-
Anomalii de:
număr
poziţie
Stenoze
Cuduri
Torsiuni
Excrofia
Hipcrtro fia
culului
Hipospadias
Epispadi,.
Str\l:tu\'\
l d fu/,l ~l(: li t :t ca Jculoasă cronică d"bl" sa u formă Valvulc \)iv ~ rti~ uli urClr .l\C
tripl" sedi u Oivcniculi Oiveniculi
Jl 1 Il .l
I Pieli,,'
tuben: u Joasă
Polip Bazinet
comp let
Implantări
anormal ..: ÎII
J-l idro nefroz :l inrr.ucnal rect, vagl1\
,1 c Ill .i rilll\.' Carcinom
111 ~'li il'
I Uaz Înc[
complet
I Il . CAPATATE
, cxerarcnal
fi.~lru-
'1 nu .; , Divercicul Rinichi lininet Ureler Vezici li un':lri
"
- calicial

Mobil Calc" l Urctcritc Calculi Ilipenrol .e

Tumori StriCluri Tumori
1vIL)OIFIC'\RI ALE CONŢINUTULUI Calculi Diverticuli
(<a belul LXXXIV) Tumori Stricturi
Compresiuni
UrillJ in ca ntitate crescuta cxterlH:

Rclell\ia de urill ~ produce o dilatare a bazinetului sa u a ca li cii lor

(bidrone/roză parţi'1/ă) 5.1\1 a ambelor (hidronejroză tota lă), un eori aso- Urina purulentă
;l ,uciad cu dilararea mcrerclor (lII"etero-hi drom:/roâi) şi a vczicii urinare_ _ Cavitate'l bazinetului in genen: mărită , plină cu u.rină 'pllrul ~.I\l~,
PUllga hidronefrorid conline urină aseptică de o concentraţie mai slabă cu pcretelc edemaţiat şi mucoasa dt! cul o.1I"c cenuşlc sau .l:o~ ~e, hlp e ren'l ·tl~
sau con ţinutul poa te fi mucoid, vîscos, filant în formele prelungite ale c u micI su[uziuni sanguinc acoperite de un exslIcl;.u llbnnos - I"~ Ila
hidronefrozei.
- Rinichi pUlin deformat, pe seqiune bazinetul de formă ampulară, tlC llt(i .
Perete le bazinetului poate prezenta. ul.cc ralii .\.:ope~i!e tie n!,\s: purul<~\tc. şi t~l.sc.
cu o dilataţie s uperi o ară, Însoţit uneori şi de o dilatare a caliciilor - I h,nill~lll\\\t se .\Ml ~ l .\ "l,\ , \lnCl) r1, III \hl..tSC
membrane ccnu~ii (pieliI., ",pll r" I.I). Le L Il~'" c
bit/rolle/roză mi că. JIl mcdubr:t n': I\.\I ă (pit.·/UIIC:!I;t,1 ", lllI,r'fl,I) .
- /Zinichi deform at, boselar, cu capsula renală Îngroşată ş i aderenră
d e: parcnchim; pc seq iull c bazinctu! cstc mult dilatat, cu diametru! de
1! -- lC cm, Înconjurat ele cali cii le dilatate cu diametrul de 2-3 CITI, Puroi
st?pa r:1(t! Înrre elc pri n forma\iuni albe-s iclefii (coloanele Bertin atrofiate); ~ Hazint:wl şi caliciilc dil:ll:1le, UI\(!~)["i dcfl)rn~:1tc,: plil,c .ll~/lIrO\
p.: rcldc: 1?:lZil!c llll~l.i t!src subţire , fib.ros, hiperemiat, i~r 'paren ch~mul renal .' a Ş'I c·'" lclili , Cll 1)\!rC leic lngroşal, IcnuşlU, llll,
nmestecar cu lIlln,
V
mu
e:' IC :lfruj"rq[ In drlcrJ lc gradc - hu/ronejroză d e marlmc medIe.

1.6 - Nc,.cro psi.,l

II/O

,
'_ _. ' ~H." _ _ ,, _ _ •• _. __ ...... ~
, . .,;...
.. - ' - .L.<~oI. d ...JL.... l~l'
 coa ~ a h iperemiată, u Jcera t ă, aco p e rită de membrane purulente - pione-
froză . . MALFORMATII
Rinichiu l es te m ă ,-it cu s liprafapl neregula t b osc la tă, de co ns is te nţă in egal ă , (tabelul LXXXIV)
:l.copcrit d e mcmbrnn c fib:il1 o -punJ! cncc, lI.ll co ri cu lcz iuni de perincfri tă. sci eroasă , s,:u
"" scJcro- Jip o m a t oa să (v ez i p. 399) . l~ :lreJlcl~II~1UI renal este redus, cu coruca la sU~ţlata , Bazinet dublu Sau triplu.
un eori cu microabccsc. Urct,cr...uJ. po ate f! lIl şro ş a,t, cu lumenul obstruat sau dl1atat. Baz~net complet intrarenal.
Se vor cerceta şi aJre locall zan s up urauve 111 v iscere. BaZl!'let complet ex tra/'ellal.
- ' Caliciile şi baz inerul deform ate, pline cu puroi grunjos şi cu . - Cav.. tate În plin parenchim renal '
peretii i n g roşa \i. acoperi\'i de mase de n ecroză cazeo as ă ce"hu ş ie, friabilă prunr-un mIc canal _ diverticul calicial. ' care comunică cu caliciile
- p ielit ă t"{" Tc/tlOrlS,'.
P:ucnchimul r CI1 :l J p rez int ă uneori nodu li ca z c ifi c <1ţÎ de m a rll111 va ria te (pi o nc-
(ri rti. ru berc uJ oasă). Se va fa ce ex am el1u l hisropa to logic. Se vor că u ta Jeziun ile tuber- URETERELE
culoase ale aparatului ura-genita l şi ale celorl a lte viscere.
N ormal. Tub cilindric, cu calibrul inegal rezin - l ' . .

Ca lculi
~:l~i~~ă d~~~laţ~~I~li'a~)egiş;n~a /ogmbară (fuSdu!I'lo~'ba:):a°Uî~~g~~t~~e s';W;~ă,"';,eddil~t~~i~
o
1" ". n ustare Ş I 1 atare tn por\lUnea termtnalii. Mucoasa
ure.rer~ a este ~eteda ŞI de culoare cenuşie. Ureterul nu arc o atolo i~ ro rie
" lezlUllIle sale fIInd legate de cele ale allaratulul' ur'l . p . g . p p ,
- Bazinc tuJ ş i c a J i c i i1 ~ di latate, C ll p ere ţii Î n groşa ţi, scl e roza ţi , ClI i n mo u. 1 o bl "tga to nu, se vo r cxanun
. a la nccropsie. nar superior sau \11 fen or' care .
Illucoasa hi pe re mia tă cu sufuziuni sanguine, uneori cu aspect granular,
i'lr În cavitate se gă sesc calculi urinari incl a vaţi co ralifonni sa u liberi Tabel,,/ LXXXV
- pielită calCIIloasă (ne fro l i ti ază). LEZIU N I
MO DIfiC ARI DE CALIBRU
,
Rinichii POt fi mi cşo raţi, gra n ul oş i, d a torită Ulllll proces de s cl eroz ă (ncfro- VEGE- ULCERO·
DIFUZE
scleroza u r oge n ă), sau m ă riţi , d a to rit ă unei hid ronefro z c sau p ionc f roze consecuti ve
obstacol ului produ s de calcul. Uneori, se pot gasi ulcera lii şi cav itali a nfractuoase
M h it I M icş o rat TANTE
\
NECROTI CE MA LFORMATII
!/t În ju rul calcu lului. Se va ex amin a rini chiul op us, la ca re se pot consta ta o hipertro fi e
,,1 Dilataţ ie Stricturi Urete rit ă
!, compCl1satoarc sa u Jcz iuni dc n efrit ă . Polip U lc e r aţie Agenezie
Dil a taţi e sau stenozc ac ută C:\rc inolll s i mp lă Hipoplazie
chis ti că Ure terit ă
1,'1 LEZIUN I D E FO RMĂ VE G ETANTĂ
Elllpiem cro ni că
Ulccra tie
t u be rcul oasă
lIlegaureter
H idrour.ter
I
(Labelul LX X XI V) Fistule Di verticul
I Ureter bifu,ca
- Bazin ctu l di latat, cu peretele Î n g roşat, mai mult sa u m at puţin
. . Uretere duhle
ImplanLa,c
11 scl eroza t. cu Illu coasa roş i e . g ra llld a ră, acoperită cu membra ne fibrinoase, ex tra v C1. i cnlă
1,
III1 L'o ri CII fo rl11 ;Jţiu ni po lipo;J SC ş i chi stice - pielit ă cronică.
i Se .lSlh:: Îaz :1 cu IL'z iuni ale rin ic hi ului (pic/one/ri/,fi cronicii). MODIFICĂRI DE CALIBRU
,i Calibru mărit
- Fo rm aţi un e vegcta ntă, p e di c ul a t ă, mobilă , moale, cu s uprafaţa
ne tedă - polip .
- Ureter sinuos, mărit transversal şi longitudinal, cu lumenul larg,
I - Fo r~n a ţiuni vege tan te de dimensiuni şi form e variate, neregulate, putînd atinge calibrul intestinului subţire , cu peretele uneori subţi a t şi
1 frecvent sesde, cenuşii sa u roşia tice, moi , friabile, adesea cu ulceraţii şi transparent, alteori îngroşat - dilatarie.
zo ne hemoragice - careil/ om .
Este a so cÎată cu o hidron e fr oză sau pionef roză ŞI poate fi provocat ă de un
D~' ~bicei unila tera l, poaLe ocupa Întreg baz in etul şi să inv ad eze urete rul. In calcul incla vat.
fon~la IIl fdtran tă a carcino lllulu i, sînt in vadate straturile subiaccntc ale mucoasei - Pungă de mărime variabilă, sesilă sau pedi~ulată, c~~e . illt~ rcsca7.ă
b~zlllewl u.i şi par~ncllil!' ul re n al.. Se POt găsi metastaze la nivelul ficawlui, pIăm!nu­
lUI, rJ n lcllll~r, creI eru lUI, coloane i vertebrale e.tc. Se vor fac e examene histopatologice porţiunea terminală a ureterului şi proem.ină la l1Ivelul ?nflclUlUJ ~rete ­
pentru precIzarea d iagnostic ului . raI în vezica urinară, pe' care o umple uneori î~ totah~ate; . COII\I.Ill~t~l
este format dintr-o urină limpede sau purulenta - dIlataţie clm l lCtI .
402
403

: .......,,, -.- -- -
 - Dibr3rea Llrcrerului plină cu puroi, cu peretele Îngroşat, infiltrat, In ",-unele caz uri , urclerul se lre " ~ .
eLI IllllC03S3 n [ro {ia [ă şi pan ial ulcera tă - em piem, peretele Illgroşat, cu lumenul nere 'I ZUlU 1.:;\ un tub voluminos . 'd
;. , '1 f~ . gu a l cu ZOne d'l . .. . fl g t I indurat Cu
Porfiunea in(4!rÎo ;U :l prczinc:i lum enul diminuat .sau obnl"u;)r. IOf I lfoasc . Lezlunea apa rc fre cve nt' al5.1 . d I atale ŞI 1ngustate, datorită S\ri~tu-
P' d d b un c o tube rcu loză uro-gcnitab..
• '- ler ere e su stanţa sub f " d '
Calibru micşorat IJ1 t rgrosime
,aga e' a peretelui ureteral ş'Orma
f e" tralect ! care 'Intereseaza
rului cu organele cavităţii abdo ' II (,ace s~ COmul11ce lumenul urete-
- Ingusrări unice sau mul~il?le pe traiectul uret,erul~i, în dreptul Sint posnraum ~ltice sau mllla e intestin, uter vagl'n)
pascopl'ratarii.
lSlu e. I -
"1
d rora peretele es re Indura t, albicIOs, sclerozat - stT/ctUrI sau sUnou,
DL'.1s lIpra lnguH.l l ihu, lIrererul esre dil ;uat. Sînt loca lizate mai frecvent în MALfORMATII
p. lI ,ill l h: .1 in f l..·rlt);1Ll jtl X r.l\ \.! l. iC;1 / :i sau la joncţiunea u rl.! {cro- b azi n c(a Iă , Lcziullilc sînt (tabelul LXXXV)
" l l l' I~"" lliL,1..- ::i.1U ..: ;lp.1LH ..:,
- Lipsa ufeterului (l&en e~ i f' ,
Es(c rară '1 1-
Ll~Z I UNI DE FORMA DIFUZ A . '1 uni a ler,l a. cXll'p \ ional bit :\( , 1_'
]vI ' ~
. l;1;1:l1 SI; a~0..:i,\l.:l 'u ..
··~I..·I)r.:ll,l rl;
I
l eş"r:l r" III volull) .1 urCI,:"'''"1
L " l
([abelul LXXXV) - 1 ' l '
Pl, .. " I': ÎJlgroş.lI D'l ' - 1"/'''/' ,l l l,' ,
- I ata\le congenil aEi, ClI perelele in" ',', ,
"I
brg deschi s; klzinetul şi rin'cI' I , ' , g IO Ş:1l Ş I onllCl ul urel ....l\
,- ,\ IUCLI,l> ,l !1"" lerului hip ~ n: lI1i a [ă , acoperită un co n cu sec r e ţie 'I ' ' : !llI ali ,hpel! Ilurmal - meg,wr<'tc?I,
- D I :lta\le co nge nlrala cu obs t "
11
l' JlI Ul· d;l ~ .î S:1l1 puroi - 1I1clcrÎtă tlCttlă. '" 1
orificiul ureter:ll r ' lrKI ." fUI \1 .1 pOq lllll11 sa e lel1l1in :lle ~I ClI
Ur<! lt:rul 11 ,111.>(,lrlll,lI ÎlIrr-un co rdo n voluminos, de co n s i s ren,'ă l}l(' {rOltreter. . c . at, S[rImral; dILn.l rc:l lI11erC SC.lz:l şi lll't , ill"llii
,
i ,IIIra ~i C II I11 111 c' IllJ I "'>1'111 .1 1 sau u şI)r tlilarar - Jlreterită cronică , P " d .. '
I un g:l e , 1l.~,1~lme variabi l ă, l>iil> :! ClI ,1I1,'ină clad, LU l>eI. Ide
. U .z I UN I DE FORMĂ VEGE'fANTA
sU~'pr,c ca,fe ,P rOClll 111 a In a l ara UrCIl:l "b,'"
, 1. '---:

ori I lelll ll,rlllCl

I - diuertiC/lI
I
l"\Jlllll IH ClIll l\l aCts.t~l 11rillli 1111

E:,rc unil,atl.'ra l ~i Jc obil."l:i Juc:di"l.H b

i (l.,bel,,1 L XXXV) 1I1\'dul

I - Furm.l\illl,i \ ' cg danl ~ , cu s uprafaţa n etedă, roşi a ti că, mo i, mo bil e,

ÎIl scgll1(.'o (ul Jux(avczical.

Li re proell1in J in inleriorul IUlllell ului ureterului - po/ipi, • -, Dedl~bl:lr7 p,~rţi~ 1 5, a urclelului In pUf(i un~.l sa
s llperio.1r ~, tolr
~~1 porpUI,l~~\ 1I1~e no:tr:l :allline C.l un condUCI unic, C:J re se
'- Form.l\itlllc " cg er ;ll'lă, de as pec t papil omaro s, pedi cu lată S.lLI Sl11gur oflflClIl l1l vezica - IIrecer "iJlII (\" ".IU biJid,
1'.1[>:1 prinr l- lIn
:." , i/'] , de m 5rilll c l':t ri 'lbin, de cu loa re roşiatică, dc consi s tenţă r.. i a bil ă,
- D~uă urererc: alc aceluiaşi rin idli, fi c:ca re ureter prol'enind de
'" <one de nec ro z:1 ~ i hCll1or:tgii - carcinom ,
la, un bazln~~, (deduhlarca b.lzin elli lui ) ~i \ :ir>ÎlldtHc ÎII vC l il.l fi~ \ .1rt:
FII..' (\' l ' lll r('prI..' Lillt.l o pn.: Jullgirl! 3 carcinomului bazineta!. pflntr-un on/icill separat - I/reterc ""1,1,',
SI..' ".:1. f.,\.:c ~ x:lIllellul hiscujJ.HO}Ob ic ,
- l!retcr implantat l:t nivelul urc:trei, vlI lvei, vag inlllui sali ,In
canalul eJacu[aror, canalul deferent, vezi culde seminale etc, _ illlj> lm l-
LE 2. IU N I DE FORMĂ ULCERO-NECROTICA tare extravezicală,
(tabelu l LXXXV)

- Pierdere de ,u bst:lIl\:1 provocată de calculi inc\ava~i sa u de tre- VEZICA URINAR A

l'<:re.l ull ui calcul prin ureter - ulceraţie simplă,
, - Ulccra\ii alc lIJll cu;l ' ci ur eterale, cu margini neregulate, d czlipite, . Normal , ,Sllpra.fa ţ3 cxtcrnJ estc Jcopait:i. de !IoCrO.\Sl pcriLOllcab pl.' O pOqllUlt!
1 IlIlIelllJ acoperit de cazellm; re stul mucoasei neregulată, rugoasă, c1aro-
i d,1l) fala antc rIoară, pc f.'I" su/,eri u,lr" , pc u /,uqiu,," di" LIp pO>lcrioară ji pc I'ur '
{lllllc:t Supcnoară a fqclur larl'rJlc, S tlpr.\f.\~a il1 (cr n:l prczind, la cadavru,
ririi prezcn\ei pc sUj)rnf:qa "i de granulaţii miliare cenuşii sa u galbene- aibă-cenuşie, nc[cdă la copii i i arcobră L1 .• dulli , J ,ltorit5 hipcrcrofici
O mU J.:.hlS:1.
bseieu " l"r
cenuşi i - Itlcertllie tllberelllonsă, păturii musculare interne, Uaz:\. vez ici i urinare prez int ă pc faţa sa intcrn:i O micri dH\~

,1(} I
IlI S

I
I
 ,,'
. "'-
0-
,,->- "
'N
. ::!
u
N

'" ,,'
.~
~
~
U
t;:
, . tri.U~l~hiulară, n eted ă (trigonul vezical), cu orificiile uret eral e 1
onflCJUI urctral la unghjul anterior Vezica la bă b .
'.
a ungh\unlc laterale ~l
.
. , -<
.... u > u ~

. '"
o n
u . . I semir '3.t
ŞI. cu . vcziculele
.
A

1 le • laI mvc
al" Vine 10 raport . Iu I b azel..
-
-~
~
u
«:""
" "
00
u
;:;;:
'N
>" -O"
-O
O
"
~

<LI
I:J
u
>
cu prana ta (antcro-mfcnor)
(postera-s uperior), iar la femeie. cu vaginul. n C ŞI ampu c c cana elor dcfcrcntc
, I

W N
,., .."
~.
,,'~ ,,'~ MODIFICĂRI DE CALIBRU
' U
.-
O
.- " ," ."
0-
"'
....
o.
x 'C ~
~

," "
~

," " .
O
." "
~ O
B ," O
E
(tabelul LXXXVIr
'-u." a ·uu"...
wO ~

"
~
u ~
~
" .;:; ·U ~

o. :gN O ,~
~

.-
~

.. .~
"...
~
U'" ~

.-.....
~ H
""U o. ::> ~
bl> ~

a:" o." > " " - Vezică urinară cu cavitatea mărită şi peretele Îngro<at
~ ~ U
a:"
U ~

o. ,.
::>uJ
...""
~ ~

z
. _--
~

.
_ _ _ o
' i: ~ .~
U
~
U

"
.~
U U .-"
U .~ -O
.
111
temav CLi aspect d e camaruţe
v v (ce Iu e)Idelimitate
' de re11'ef• ' ,supra Ia\a
f
( l C!ane ")'lt1 urma Illpertro
. f'IeI. ' un muscu are
, :JL:J
( "co musculaturii stratului intern plexl' f
1 · I l ")' .
"veZIca cu co oane ŞI ce u e ; 10 caVItate, urină abundentă norn o rm
.- .. ,,'..o .-.,,' ,"
::><u
uV)- , -o 1"
- L;Jt:;
:-.J~_
:.J
>.:Ju
T .-,,' ."o"
~
~
~
~
,,'
."l
~

~
~
N
~

~ ~
~

~ .~
u
~
~
~

..<:
o
E
...
t Ib
U ure sa u puru Ientav - d'L .
t ataţte cu peretele hipertrofiat,
, la a,
E E
, Conco.lll.i.tcn~ se !lăsc!te hipertrofia de prostată sau alte obstacole in calea
..<:
U -O" U U u "
U -o
"
scurgeru Uflnu dtn veZică. Uneori, se Însoţeşte de dilataţii ale ureterelor şi ale ba7i-
ţ! netului (hidroncf roză) ,
.,....z '" E
"u '" ." ...
~

,,'u E
o .-...
o
c: - Vezică urinară cu cavitatea mărită, pereţii subţiaţi netezi 5i
.
~

'"
~
~ ~
u
mucoasa aproape netedă, uşor hiperemiată - diLataţie cu pere~ele subţiat,
"> .-
L) ~ ~

.~ "
'0
~
~
c;::
'0.
'"
;;-
> u U ~
"-" u"
i
MODIFICĂRI DE CONŢINUT
'"<
c<
'" "
E
.,., '""
~

,,' (tabelul LXXXVI)

,,., o"
~
...1
::J
o ~
"::> ~ ::>
.-
'" .-
~
u
~
~

"o.
o
"..."
~ ~ ~

U ril/a În cantitate foarte mare, de aspect normal sau purulent

° -
~ ~ ~
~ ~
c;::
Z"
7. ::>
U o. U '0 U ~
retenţie de Itrină; se vor căuta cauzele locale (hipertrofie de prostată).
, - UriI/a pllYHLelltă sau hemoragică, În c lntitate nu prea ttlolrC In
'"z
"-
o
U
".
N
cistită, Litiază in/ectată.
.
Calculi mobili sau Încrustaţi În perete - litiază vezica/ă; calcul ii
...1 ::>
o., "
" o.
....J -
sînt frecvent unici, rar multipli, de volum variabil, cu suprafaţa ner.eLlă
sau mamelonată, de culoare şi consistenţă variind după compoz iţia
.-,"
'- .'-
'"
'J
," , , E chimică. Vezica este de obicei hipertrofiată , cu mu coasa hi :: e re m iată 5i
N
.
~
toJ)
::J ,,' '"" ' o" ." "o -oo .Il"... o
,., .- E
.-.- .-"... " Ei '"
rar ulcerată.
~

'-'" '-'"... ,5
L>.. ~ ~
~
~ ~
::> u ::>
""o o" -
~ ~
u
el ~
~
~ ~ ~
~ c: ~ ~

...
u
, ,- Corpi străini diferiţi, introduşi fie prin uretră, fie printr-o pier-
U "
~

"
u U ..<:
~ ~

U :-9 o. "
E oc:
~

" .~
U
o N
"> "
~ U
dere de substanţă a peretelui vezical (comunicare recto-vezicală, salpingo-
~ ~
u u
,w '"c: vezicală, abces osifluent etc.) .
.-
~
~
L;:Q,f-.

'"...c: -"... '-...

- Z::J
Z "u " ~

Q-0::0_
o""uf-
;:(U
.-'"
c: x
H " '- " -U""
u 'ii. ,5
~
o '" LEZIUNI DE FORMĂ DIFUZĂ
::J "
<- ::J o. U ~
~

(tabelul LXXXVI)
-::J
0::", ~
Perete Îngroşat
"".,
u- .~ " o
" c;::"
~
" ~

-...l
"- ,
oU ~
~

,.," "o.
~

"... ... ~ '-

" ""
~

" "~ ' C"

~

~ ~
- Mucoasa vezicii- edemaţiată, cu aspect catifelat, ,uşor hiper:miată ,
.- ,- .-" "
~ ~

Ow ~
"o. ~
.Il roşiatică de diferite nuanţe, acoperită de mucus - cistită catarala,
:?:Q Q
" u ..<: Q u "'" - Puncte sau striuri hemoragice şi hiperemie difuză pe suprafaţa
mucoasei - cistită hemoragică.
 _ iVlucoasa hipcrcmiar:i, acoperită de depozite şi false membrane . - F?fl-r:'a\iuni papuloase şi u!ccra\ii f' . l ' "
fibrinoasc în c;l ntiwtc variabilă, de culoare albă-gălbuie, cenuşie sau ~l rhmensllll1l variabile _ cistită siJilitică S~lpe)r ldc~a e, <le forma, număr
S f ,rar 111 penoada secundară.
brun:!, uneori grăI1I1\Oasă datorită infiltrărilor ClI săruri calca re - cistitii c va ace examenul histopatologic.
/ibril1oasă (pscudomem b ranoa să).
_ Vezică în genere cu peretele Îngroşat, indurat, inextensibil, cu Formaţiune vegetantă unică sau l' 1"
gulată, mamelonată uniform' sau cu f ~u .tlp a, ~u ~uprafa,a nere-
mu coasa îngroşa ră şi cu cavitatea micşorată - cistită cronică.
_ Colul Îngroşat, mai lŢlult sau mai pUţin dur, cu orificiul strÎm-
rorat şi cu marginile rigide - boala calului vezica/o
culoare roză sau roşie, friabilă uneori ~~nJ:n d dllfente mărimi, de
cu Încfustări albicioase (fosfati~e) - paploln.
./ one s ace ate albe-cenuşii şi r
~o~ma~i"unilc sî'~t uneori izolate, alteori conglomer:uc
Prosr:H:1 este normală. tdumobn'/~ar ~~~oasa
.c/lnd ... toata. este acoperită de vcgeta\ii' dîn~ impresia unCI stngure
e oa a VI oasa a VeZ1Cll. lC21unea poartă denumi.rea.
Peretele vezicii mult lngroşat, mucoasa neregulată, de aspect
I
_
Se va face examenul hi>loparologi<.
ca~brif() rm - ('UciI/DJI1 (form ă infiltrativă).
').' L I fa t:1: l' X ,Ln I I..II UI hi ~ lup.ltoIogic - M.1Să ve oh etant5 unică, 'c· _. l·l a". 5:111 p~r l'ICU 1.Ha,
" de VOltl\11 \ .,ri.lbi\
cu l aspect .cull.opidiforl1l, llcre,'ul
" .ll Ill .lI1I" IOll.ll~" ll!Sl!lIrt
\ ' IIkl!r \ \'
J.EZIUNI DE fORMĂ PLANA ~u ~ar~ r~~l e-v\Ol~cce, ele COIlSi, lCIl\5 mo.lle, rri.\l~i\5, aeoperill .'., l ~
(tabelul LXXXVI) ~Ufl ŞI ' maSe
__ flbnno. d'l!~-
ase, cu perncle VeLI(1l Lliu el rcplu I IUlllorii JIII, '10'.\\,
Inclurat rarell/am. '
, _ Pi:lcarde ll.)"r proeminente, unice sau multiple, izolate sa u COI1-
1I 'I~ lIr" , ~ llb\iri? "lhl'- C"l lll ~ii sa~1 groase, albe-opaline, cu contur neregulat, l.ElIUN} DE FORMĂ VEZICLJI.AKĂ SAU CHISTICA
I>l lIe ( Ir( LlJl1SCnSC, SllLl .lle 1.1 I1lvelul Jl1ucoasei vezicale - lellcoplertie. (rabdll\ LX XXVI)

t.OIUNI DE FOI\II1Ă NODULAItĂ - Ivlici vo.icule lraml,:lrcJllC, n".~" lh \I·I-r"v,' ·I '. ltl'C·,UI
·'" \C'"II,.\\1:
. \ ' Inu-
(1.lbellll LXXXVI) coasa cdcm:l\i.lt:! - riSlilfl Imlo",ă . '
V." ~, i c~ "c pl.i nc Ili 1;;"1. (C()~), lu,a li/ .'le III nlll (' ll a~" \.111 IllI\Cll-
_ Form.l\iuni nllel , pline cu lichid *r~-purulenr (abcese) şi eu Iară - cll/ltn ellljt ze lll <llo,,,ă sau pn""1ll .1l11.1S;Î (rară).
lIkc:ra rii supcrfici ;ll c: j1l1rUlcllte; peretele vezicii es te uneori Îngroşa t, cu _ V~ZICI"e mlcl, albicioa~c S:\ll nl ze-lranspan:ll IC, cu Ull l "l\inm
Il,u e".l ~.l tl\mefiar~ , hipcremiară - cistită pumlel1tă. clar sau rulbure (purulent), situare la nivelul Illll!:oasei inll.Il11:llc - ci,-
. - Granu la\ii "proemin ente, gălbui sau rQşiati ce, localizate sau gene- IÎtă chisti că.
r,t!I ZJIC, ce acoper~ mucoasa - CIHltă granuloasă. Furma\iune chi~lid flllUlldJ, bitle delimil<U:l, cle Llltl ', I>!l!tl\-l
"

.-. ~ormaţlll~lI .noclu l:ue, papilare, neulcerate sau ulceratc (gome) moale, cu un con~inllt format dintr-Il ~1II JSUll\5 a lb:l-gă lblli c 1';\"1 ..1'~ eU
c/Silla sljzlmca dln pertoada t e fliară. aspectul sebulllullIi, în Care se găsc~c păr, 1I1l!?hii, t1in~i elC; p ~ ,,'':\IlII1':,
". 1;'orJIhI(ÎfllJilc t//J/lOr,de (neoplasme) rare care se pot găsi la nivelul peretele chisLlIlui este îngroşat, de culoare f\Jlbuic-ruşi.\lid, l\1 n luc\.) a~~
nZ IClI sun: ttl,Jrolllul, miomul, hemangiomul, limfosarcomul, leioOlio- vezicală ele obicei ulcerală - chist elcrlJlUid.
~ 3rC0mll l etc. Este loca lizat în grosimea peretelui vcz.ica l, frecvent la ni"du\ bll\:\ \c'Licii;
poate fi primitiv sa u sccunJ.1r, În urm.l pJ.[(lHH:i ~rii n1tllorii dl' Il un ofb·\l\ \.\c
LEZIUNI DE FORMĂ VEGETANTĂ vccin:lt:nc.
(rabelul LXXXVI)
I.EZIUNI nE fOI{~IA Ul.t: ERG- NECI\OTIC.\
- Venele mucoasei ş i ale slIbmucoasei sînt dilatate, cu aspect de: (labellli 1. ,,),:)':V l)
",rdo:"ll: a ll?3.s,rlli; .1l1~l cnaSJ vczicii, tumefiată, cu puncte hemoragi ce,
lIllcon Cl~ IIIICI .cHrl.l li Il I - vr.ricr (cxccp~ional). _ Solu\ie de conrinllir;nc care intcresenă Intreaga t:;roslI)\c .\ pere-
:--. I"O rmaţllllll vcgc ranre, sesile sau pediculate, de culoare roşiatică telui vezicii, localizată obi~nuit pe fala ei postero-sllperioară (illlrapl!ri-
c/Sută vegetlllll ă.
toneal), aproape ele linia mediană, paralel cu direqia fibrelor mLl~ellbrc
longituoinale - ruptură prin explozin 'vez icii.
St' \':l Lh.:e eX:1 I11Clllll hi sIOP:HO logic.
:\09
IOS
 ,I
;
tI .uun'ş I .., diH l' lI s il' i
Se exceS I V..', nI C l'cştcrea I"rusl.:li a prcsiuuil intravezicalc. . Vezid
d mărită În propoqii diferite 1 ,' fcrica.", "\1
'-
pc n:,t c'lC "lOZ. IC o111
, J)n crmÎII ;; pcrilOllitc. grosllne e 0,3-0,5 cm, cu suprafaţa internă neteda" '. _
I D " I b ' . 1" - me&dVezl' d.
So l uţie de cOIH il1uitate l oca li zată În general pe fata anterioară
'- , - , oua g? .u~t vezIca e unite la mve\ul colului ve7.ical, fiecare
I 5,lll l.l\crn I ă n ve zicii care IIU eSle acope rită dc peritoncu (exLraperilo- a vllld CI te un on f ICIU ureter al - vezică dublă.
. -. Evaginări sacciforme al~ pereţilor vezicii, În număr ~i volum
,1 I1 Collă, subpai IOl1ca l ă), fapt ca re perllli tc sc urgerea urinii 111 ţe s utul
p re vczical ş i 111 afara cav it ăţii perito/lcale - mptură prin s/îşierea var~a~tI, cu, muc?as~ netedă, . phn~ cu urină, situate la nive\ul vîrfului
V CZ ICII . vez~clI sau III regl~01le. late.ro~tn f enoar~ cu ~ar~ comunică printr-un canal,
mal mult sau mal pUţ1l1 dIstinct - d,verllwh .
V('7. Il".l ( .lr l.' .~L' rupl', 1'0.1t c s ă ri fos t ante rior Ilorlllal ;\ sau patolo~ică, Este
l' ll lt/m .l dc l r. ll1l1l,lI i~ lll t' , f ... l l' luri ,llt' lJ:1 z Îllului sau illll'l'Vcll~ii ob~tc lri ca l l', În limpul Pot fi co n~c nita 'i sau dobindiţÎ, ;,\ccşua din urmă fiind secunda ri unui oh'itaco\
. . i f i i fi I I'~" IlIll il, j . I:t lIi vdll l cotului .
.- l :l. lllUllil.';lI'i . llllJllll . d~, pCfln,lllc llll..:, Î l1lre ver.ica urinar ă ş Î rc el, - l'o~l11 a \i~lI~ je manmea unei I~u ci ~au portocale, cu supr afaţa
cn lll n, ce..:, ~pe n dicc, intcstin su btire, vag in, tegumente, cu orificiul de mal11 elollata , roştauca, pe care se observa re ~\Unea tri!!ollului şi cele d~ uă
c\ll1ll1nicare de dimensi uni va ri ate - /istule. . o rifi c i~ ureterale; la. peri~erie cu o zonă albicioasă cicatriceală (la locul
POt fi ue
natură congenitală sau dobîndită, În urma unui traumatism accidelH:al de umre a mu coaset vezlcale cu tegumentele) care proemin ă la nivelul
sali opcr:Ho riu, sau a ull ci i n flam:l ţii (specificc sa u nespecÎ fice), a cancerului. dehiscen\ei peretelui anterior al abdomenului , subombilical - extrolie
vezicală.
- UJcera\ii superficia le numeroase, de mărimi variate, neregulate,
acoperite de depozite fibril1o -purulel1te, c u mu coasa din jur edemaţiată Este datorită abseo\ci peretelui anterior al VeZlCl1 şi a poqiunÎÎ subombi\ica\\! 3
ş i hip e re miată - cistitiî IIlceroasă. peretelui abdomin al anterior, prin care hcrnia ză in a fara abdomenului, peretele po.. tc-
rior vezical (tumoarea). Ca leziuni asociate se găsesc : dehiscen,a simlizei pubiene,
Necroză inten s ă a mucoasei, submu coase i ş i a unei poqiuni din pe nis mic Încurh:H dorsal şi cu epispadias total, eCtopie tcsticularăj b femei. C\itqri,
" p:Î tura mus c ulară ; ţesuturil e sfacclate se e limină sub formă de lambouri bifid cu epispadias. EXţrofia poate fi incompletă şi să se prezinte ca extr0l!t j·, fe -
sa u s ~ c, l ăs înd perc tele vez ical rurmat num a i din pătur a mu sc ulară - r; o a ră suh pubian ă (vezica s\lb simfiz'ă) sau SIIperioal'ti (dehiscenţa hipoga.'Otncă), cu
uretr ă şi col vezica l constituite ,
cis tit ă g<lIlgrc lloasă disc ca/llă (gangrwă disecalltă).
- ZO ll e de ulcera\ii ş i depozite calca re aderente, sub formă de plăci
co mpa c tc sau filamcntoasc, a lbc sa u cenuşii - cis tită încnistată. URETRA
- Ulceraţii superficia le sa u prof unele ele dimcn siuni variate, cu
Normal, La bărba t are trei poqiuni: "relra plostatică, cuprinsă in gros~m c;\
marg inile neregulate, dezlipitc, cu fundul cc nu şiu, plin cu o masă cazeoasă, prostatei, prezintă pe pcrctele posterior o mică r~dicătură, ve~u ~onta,mm! .c~, ~tncu\a
cu g r :lIlubţii miliarc li nliduli ga lb e ni-cenu şji, izolaţi sau cunfluenţi în prostatică ~i cu celc uouă orifici i ale canalelor e)3cu latoarc, Iar", in. rest.. orlflcll In l.ar~
res tul mucoasei , mai a les la nivelul orifi ciilor uteterale şi al colului vezical se deschid canalele excretoare ale prostatei; ure lra IIIembrllllOa,a, SItuata de la pr~,tJt~
- cistită tuberwloa să . Psituata.
.
lnă la originea tecii erectile prezintă oriliciile glandelor Lime;
În centrul corpi'1or spongloşl,
' . , prezmta
.."Ira Iponglo""I'
. - on' f'ICll"1 C ,'"olandelor
Cowpcr
•
\aCUI\C C
...
' ... '
U neo ri, le z iunca îmbracă un aspect pseudopolipoid. Vezica es te retractată, cu Morgagni şi valvula Cuerin. Urelra la ·femeie 'S\C . mal s~urta deCIt lai barbJl I'
l\.~ ;' illni de pcrici s tjtă de [il' sd eru - lipulll:ltos. Este frecve nt O lC 7.iullc sec undară unei 'f' . " g hlului "ntcnor
pr cz intă un on tClU supenor corespunzator un ... al trtgonu UI vezlcal,.
w hc rculo z(' I'c11;11(', b:l z illeta le , au a org:llldur ge nita le mascu line, şi un ~rificiu inferior (meat'), care, se deschide În canalul vu lvar, Mucoasa ururCl
- 1Ilrcr'lIii 111 ,li Illult S,lIl Illai pu\in pnifundc, cu ba7.a indurată, este tic cul oare albă:gălbuie sau roşIe.
Tabel .. 1 LXXXVII
cu margini Îngroşa t e, cu fundul aco perit de muguri şi resturi sfacelate,
albe sau negre; peretele din jurul leziunii este infiltrat, rigid - carcinom. LEZIUNI
Tumoarea invadează ţ es uturile perivezicale şi organele vecine, rcctul, vaginul.
Se asociază frecve nt cu leziun i inflamatoare. Se va face examenul histopatologic. MODIFICARI \
DE CALIBRU
MOD~riCARI
CONŢINUT
\ DIFUZE \ VEGET<\NTE 1\ N~~i~WCE
\
_~_ _ _ _-+--~---
----~~~~----~:-~~.-
MALFORMAŢII
P '1 Uretrită A~enezie
Uretrită
Stricturi Calculi
acută
C:~~i~~tn tuberculoasă Hlpospadias
(tabelul LXXXVI) Fistule Epispadia!
Uretrită Dlverticul
, cronidi \I
- Absenţa veZICII u rlllare , cu implantarea ureterelor direct III Chinuri
uretră - agenezie.
...,
410
 I
i,
MODIFICĂRI DE CALIBRU
(t3bclul LXXXVII)
- Forma\iune vegetantă, ro şia tică, moale, friabilă, care ohstrueaza
.' ..
,
paflial metra - carcinom,
_ Diminuarea ca librului uretrei, unică sau Jllultiplă, de lungime ŞI Este primitiv sau secundar unUl carei non, de ve·,....', ea" sau proitată . Se va bce
c.llibru variat - striCI liră, examenul histopatologic .
Poalt.' a p ărea fie sub formă de bridă sa u diafragmă perfor:\[ă de un oriflciu
(,:c l1tral sa u p eriferic. fie ca un incI sau cilindru indurat. Por~iunca canalului uferral
dinapoi:t srrieeurii est'" di!:1~a~ă ş.i pr~zin(ă lcz.i uni. de uretrit~. c~on.ică cu ~ucoa.să LEZlUNI DE. FORMA ULCERO-NE.CROilCA
Îngroş:u ;l, nCfcgubt:l., ~u ~J(lIc:\[lIrt J.!0llpoasc, uneoCi ...cu . ulcc~atl1 ŞI flstll,lc. Str1.c[u~,lc (tabelul LXXXVII)
.) Inf d e n:Huf3 congc JlltaJa sau dobllldltC. Cele dobindite smt consecutive lc z lUllilor
i ll(J.Ull :Hu ,Hl.' 5;'1lI rr :wlllati r t\ ~lI loc:dizări var iabile, legate oe factorul caufLal (cele - UJcera\ii cu marginile neregulate, anf ractuoase, ŞI cu grallula\ii
.11..' n:uur.l infl.l malO:1 rc se.: IUC.lli zl·;U.:l de obicei la nivelul uretrei spongioase) .
miliare, galbene-ce nuşii, la nivelul mucoasei - uretrită rub e rc Jl loa să,
E ste ~\ sU L i .1t5. cu lc z iullilc l\in c ~H111l\ luhl: l ,:u lvLt.:i uru --\:.l.: l\ilalc }\ P\I.:U.: d-.\ ·nmn"
1,, 1()J)J1'ICA ltJ
VE CONŢ INUT
strinuri urdî:l l l.' ,
(IJudul L XXX VII)
_ Trait:cre anorm.lk de lI.ltUCl tf .t lllll.niL;), illilam .lh'.H~
, I"'/cll/i, '" I",:d ,ze:lz.l . Ia b ăr bar, la nivelul urerrel pfll, r3ucc
"III ,.1 ufCI J ci >pung ilJ,"c ~ i 1"11 fi liberi sa li inclav aţi în perete (calculi
:11 ('1 I U- J')'{)}{cl lici) ~.111 ,IC Iamin ă un tii venind - IIYct1'Ocei (calCI/ii clive r -
/lot/" rir ( ..lk ulii Se pilI r l) flJl:l la nivelul uretrei sau provin prin migra-
MAL[-Olt ~\A ' 1'1l
rc.1 lli r dill ve7iC:l lI rJn;lr2\.
(tol,dlll LX');,);. VII )

I J' 'I. ll iN I DE FORMĂ DIfUZĂ J\l>scn\.l rotală .1

uretn:1 - "!(CIf OIC,
\l.luc!lIl LXXXVII)
I/ip ospadias (vai p, 2o\l).
f:pispacli,/S (vc'l.i p. 241) .
- ,\ ltICU<1>~ urt:tl'.d:i III111di<1r:l , moale, hipcr e miar ă, :lcoperi \.:1 de -Fonna\iulle rotun,l:; sau '3((iI0l1\1:\, (U peretele dc (1I1l l) t~n\.\
':XSlI .l.ll jlll rulcnr, alhici"s sau galben-verz ui, sub care se găsesc uneori
moale sali dllră, cu o cavil.1te In C.lrl! SI! ~.1scşte urină ~i un cll n .,ILuli;
uk"'.l\i i -- IIr"lrÎtii .ICi/tii ,
_, II lu,'u3,:i (unll:fi .IlJ , Cli slIpra[ap uşor neregulată, roşie-Înc his;) ,
cOlllunică cu lumenul urctrel - di~ 'L'Ttil1" S, III ilrctro cd,
\'io l., ccc, eli el as ri eiLllc:l di sp :l rură, sau albă-cenuşie, mată, rigidă, CLI _ l'ofll1J\iuni cavirMe Cll lin \, I! r~ l ~ conjuncri v ' lI\'\i,c.
orill ciilc ghndlli are lll :î rir, S.l ll \)bliterate, cu glandele transformat\: II Il
cOIl~inll( lichid clar S:\ll vbem, b.l\h~" -L'''I\lI)iu - c"iwl,i ,
urc·
fi t.:Oll~l.!ni[:.\lc S.HI (3patatCj se p UL b ;\lÎ dl.! -.l hWbll\ î'\lr~\~lI\\II, ,',)Il
III.. t
l' I1i51 il' - lire /rîia cr,,"ÎC,1. POt
şi inte resează, rrecvent, ~\andch: Lini e, C\lw per ~i lllli cu\a. pr~)""L\\I\';,\.
Cllnt.:omi tent ~ l' b5 ~n ... k zi uni sclcro- infbmatoare în co rpul spongios, care l'ste trai
ir,du r,H . Il\: n:gubr.

1.I'.:l.IIJN I DE HlHMA VECETANTA

(la belul I. XXX VII) , • \ Il' t \\ \ :'10 \ \" ,l~' 1 hl .\I .I ,
NOf/u ,11. Arc lorm.i. de 1,.' ,1:,\.11\:\, 1.')11..' (ll lll l-.1. ~1I lIll ~.\I \ l ... ... , I . Ih \1
• • J ' I b' I 1" " . '
." .11 .\ ·k.\ ,
' hl' \ l l..' un \, .\11 .\ , , 11.1\ . . . ,
v '
care o lmp HU.: In U1 () I .\l ~ r3 I, . .:::ac
b' \ , - ," t'i \ \ 1\\11111 pl\hl .\\ .
- h )rm3\illn e uni d S:lU multiplă, de obi,cei pediculată, de l11afll11C " lIurl.:
. L.trl ' 1 \ . . \

numit loblll mCllian. Volumul proslal. CI varuL.' Iii" t lllp:, ' ' ' ' 'f: .' I b' \
\'.1[i.1bil ,,\, friabilă , un cu ri l'll Zll ne de necroză - papilom. ' 1" r . ) l)l)'UC lllp..:nro 1:.\, b u.\ ),t I , IIr\i., .
\
poate rămlllc nOrl113 a, se p.O:HC atlu I .~ S.HI : • . " \b .)·J~ fil' -, li!,.' l"' Ii~I'Il'IIP
Se Jal'u lt ă Jc uui ,.:i 1., ni vellii uretrei prostaticc şi arc lendin\a de p ă truud e re (pc lobi) . Cu loare.\ prOSU\\ Cl este l'CHtlŞll'-IOl.\\.l, IHllllll.I .1 \ ~
În \ .:Z ;,.:.l III inar:1 . Se ":;1 I".h..... l: :\ :1I11l' Jlul hisrop:ltologic. dură şi elasi id,

,J I ~
 Tabelul LXXXVIII taz. Ia nivelul limfoganglionilor (iliaci externi hipogastrici ingll',nal', .tt) I l' l '
I Ix • l ' . f i ' , , . , a \ca.tu Ul
LEZIUNI a P dmlnU Ul ŞJ~ • recvent, a nIvelul oaselor (coloana vertebrală lombară, dona.lă i
sacrată, coaste, Ih~c etc.). $
PR OS TATA MARITA Se va face examenul histopatologic pentru precizarea diagnosticului.
SUPl":\f:tţ3 I uJcero~nectotice . - T~moarc mare, de .consistenţă moale, care înglobează veziculele
J Cu nereg ulat! Cu IcziunÎ

I Pros mrÎră acută

I Adenom
C arcinom
S;\ rCOIll I Prostatită supurată
Prostatită cronică
Tubcrculol,5
semlllale ŞI uretra; pe secţIune este omogenă albă-slăninoasă cu zone
hemoragice şi de necroză - sarcom. \. ,

Se gnscsc, frecvent , metastaze viscerale şi rareori metaţtaZe limfoganglionare.

Se V:\ face examenul histopatologic.
PIlOSTATĂ lI'JĂJUTĂ
(laucllli LX X XVlIl)
Cu Icziuni ulccro-nccrotice
Cu suprafaţă regulată

Formaţiuni mici, albe~gălbui, Înconjurate de o zonă de hiperemie

-ProHată de culoare roză, cu focare roşiatice difuze şi de consis-
tenţ ă crescută; la seqiune se scurge o secreţie purulentă _ prostatită
acută.
:,
;/ Cu suprafaţa neregulată
- Prostată variabil mărită, pînă la dimensiunile unei portocale, cu
il
" greutatea uneori de 300-400 g, de consistenţă elastică. Pe seqiune cu
noduli (numiţi corpi sferoizi) albicioşi, de consistenţă diferită (moi,
'i
su culenţi sau duri, fibroşi), bine delimita ţi, Încapsulaţi, înconjuraţi de
II ben zi concentrice fibro-musculare, galbene-cenuşii - adenom (adenolllui
/ glandelor periuretrale sau hipertrofie de prostată).
(abcese); la presiune lasă să se scurgă un lichid mucopurulent; unele sînt
izolate, altele confluente, formînd cavităţi mari , cu pereţii moi şi plini
cu un puroi cremos - prostatită supuratĂ.
Consistenţa prostat~i este pc alocuri fluctuentă. Abcesele, prin distrugerea \csutu-
lui prostatic, pot perfora canalele ejacul.toare şi să p~trundă In glandele seminale,
alteori pot pătrunde în uretră -sau pot ulcera pereţii lojii prostaticc şi să determine
un flegmon periprostatic. IFlegmonul poate fi: retroprostatic şi să intereseze rectul,
lateroprostatic şi să difuzeze in fasa ischio-rectală sau să fie supraprostatic (retrove-
zical), putînd interesa vezÎculele seminale.
- Prostată mărită sau micşorată, dură, de culoare albă-cenuşie; pe
seqiune cu zone de scleroză şi abcese de mărimi variate, cu ~e~c\ii in-o

ţi U neori I!0aec apărea un ~ŞPCCt arco~ :1 r, CII chisturi mici (formatiuni adeno-
mataase): Rac~Ind s~prafata de. seqiune se observă un -lichid alb-Iăptos, cu granul.ţii
foarte flOe (slmpexlO.ne) . Măn rea volumului poate interesa numai Ii>bii laterali care
duraţi, cu un conţinut purulent granulos, uneori ameste:at cu ~\(:'I calcu!t
şi cu acini glandulari dilataţi sau micşoraţi - prostataă c.ro.mca.
I proemină în :rezică, d~~cr':linÎnd o tunire şi alungire . a uretrei prostatice sau poate - Prostată mărită, cu caverne anfractuoase, cu margll11 nere~ula~e,
I, IO feres •. n~mal I?bul miJlocIU, care rămîne independent Sau uneşte cei doi lobi laterali. cu fundul acoperit de mase cazeoase, cu granula\ii. şi n~duli de dlfent:
C;a ICZIU~J as~cl.at,:) vezica . urll1ară. este dibt3tă şi cu peretii hipertrofiaţi, ureterele
Jtlara tc, '"~ rI",chlUl . uneOri cu h,droncfroză, pionefroză sau scleroză. Se va face
mărimi, cazeificaţi, galbeni-cenuşii, în restul parenciumuiul - tuberculoza.
examenul hlStapatologlc pentru precizarea diagnosticului.
Este asociată constant cu tuberculoza uro-genitaIă. Leziunile se pot Întinde la
'ii ~ P~ostată va~iabil mărită, cu suprafaţa neregulat:!, de culoare
v organele vecine şi să dea fistule vezicale, rectale, anale, abdominale, p~rincale etc.
I alba-galbuIe, de consIstenţă crescută uniform sau inegal, datorită
de ramolire - carcinom (formă difuză). zonelor
I
i
. Uneori, pc . supraf~.ţa d,c. se~ţiune cenuşie-rozată a prostatei se observă unul Sau VEZICULELE SEMINALE
ma! mul!, nodulI cenuşlI-alblCloŞI sau gălbui, mai mult sau mai pUţin omogeni, slab
delImIta tI de consl'stentv , IV " . v ' h" ".

l
. . ', ,a mega a, cu mICI cavltaţl c IStlce cu vegetaţll neoplazlce . . .urlOare,
. au .f ' de pară cu I extremitatea
. şi .zone hemoragiee (forma' cirCl<mscrisă). Tumoarea
Normal. Situate posterior veZICII orma I . I
fnabtle . sau cu resturi sfacclate . v su.b ţlre continuînd cana u e,acu ator .
Poate fI b v d - d b . exter naV şi superioară groasă, extremitatea Interna
d - . raz ata e enZI conjunctive care dau prostatei In totalitate o consistenţă
ura, chl~r lemnoasă (forma scbiro"să). Tumo~rea poate a~ea o localiz~re submucoasă S uprafaţa externă este neregulată, mamelon.ată. VeZI cu II e e seminale şi porţiunea
p. cana·
de ţesllt conjunctiv lax. e sec!lu~e
cUl1volu\l~ spre ?retră sau spre periferie, invadînd de obicei organele vecine: vezi- •
Iclor deferente care le continuă sînt ~nco_n,.ur~te. . numite .celule" pline cu ltchld
c~s cel semll!ale, .trlgon?1 vezical, uretr.a, canalele deferente, peret~le anterior al rectului; deosebim multiple cavităţi de forme ŞI marImI dlfente
ţ Ufu conJunctlvo-adlpos perlprostatlc (carcl1loza prostato-pelv,ană). Se găsesc metas- mucos.
<!.
414 \ 415
 Tabelul LX X X JX
~
-....," ..
LEZIUNI
VEZICULE MICŞORATE
-
1-
Diagnosticul etiolof>'D ic se va face prin exa-
men.uI ba.cteriolof>'ic al puro',ulu', (gonacoei,
VEZ I C ULE Al ..\ RITE .2\ < D
Ha f 11OCOCI, colibacili).
~
Vcz i cu li tă ac u[ă
Vez icuJic5 c ron ică s upur.H ă
Vc ziculită c ronică scicroasă ~ ..
O
....
<
- Epididim mărit În totalitate
~ cu .granulaţii miii are şi tuberculi i'Z.o~
VEZICULE MĂRITE la\l. sau c~nf~uen\i, cazeifica\i, gal-
(tabelul LXXXIX) bem-cenuşlJ, mcerCUi\L de benzi fi-
broase retractile - epididimită
- Vezicule seminale turgescente, pline cu o secre{le purulentă - tuberculoasă .
veziC/llită a cută.
- Vezicule seminale pline cu un lichid purulent, Ci\re nu poate fi _ . Uneori se găseşte un singur nodul de
evacuat în ure tră datorită o bliterării canalului ejaculator - veziculită manmea unui bob de mazăre sau a unei
a.lu~e (tubercHloza unipolară) sau doi 00-
cronică s upura tă În chisă (empiem vezicular).
d~t., unul la coada şi altul la capul epidi-
dll~~lu, (tuberculoza bipolară). Alteori,
VEZICULE MICşORA TE
(tabelul LXXXIX) ..
o .~
epldldlmul este prins tn totalitate luînd
aspectul unei creste de coif. Canal~l defe-
""
• o cent este îngrolat, inegal calibrat cu I\odo-
"u"
-
- Vezic.ule seminale transformate Într-un cordon dur, neregulat şi ;,.
o zităţi galbene-cenuşii de mlrimi diferit< d<
noduros - veziculită cronică sc/eroasă. consistenţă dură sau moale; vaginala 'este
Vcziculirclc se observă În blcnoragia urctrală, În infeCţii generale, la cel carc-şi lngroşată, de consistenţă cartonoas!i, cu gra-
fac dil:uări urctcalc, la prost;)tici care se sondcază. nula,ii şi noduli galbeni-cenuşii, c3zeiflcaţi,
uneori cu leziuni de hidrocel. 1n tubercu-
loză, sediul iniţial al leziunii este la nivelul
TESTICULUL ŞI EPIDIDIMUL epididimului, iar testiculul este atins tardiv .
Se vor căuta leziuni1e tuberculoase asociate
No rmal. Testiculul arc forma unui ovoid turtit transversal, de culoare albă­ ale căilor urinare, plămînului etc.
sidefie pe supra fala ex ternă (alpuginea) şi de aspect spongios, galben-rozat, pe seqiune.
La palpare este de cons i s tenl ă dură, e1astică sau moale, Hască. Pe marginea postero-
su perioa ră a testiculului se găseşte un corp alung ii, epididimllt. Pe testicul sau tn LEZlUNI EPIDIDIMARE
apropierea lui se POt deosebi nei formatiuni rudir:ncntare (resturi emhrionare), care DE FORMĂ CHISTICĂ
nu trebuie confundate cu formaliunile patologice: · hidatida pediwlată Morgagni -
ve ziculă de mărimea unui bob de griu, legată de capul epididimului pe partea ante- (tabelul XC)
rioară a testiculului; hidatida sesilă Morgagni (reSt al canalului MUller) - nodul
.conjunctivo-vascular, de mărime~ unui bob de mazăre, cu suprafaţa netedă sau nere- Forma~iuni chistice nume-
gulată, citeodată multilobu1ată, legat de capul epididimului sau de extremitatea supero-
a nterioară a testiculului; organul Giraldes (rest al canalului Wolf) - nodul alb-gălbui, roase, mici, .·diseminate În Întregul
situat deasupra capului epididimului (a nu se confunda cu nodului tuberculos). epidi.dim ,(bQqla polichistică a epidi-
dimului), fie un chist unic, volumi-
EPIDIDIM MĂRIT nos, de mărimea unei nuci sau man-
(tabelul XC) darine, situat de obicei În dreptul
- Epididim de culoare roşiatică, uneori cu mici abcese izolate sau capului epididimului chislIIrÎ
confluente sau cu un abces unic - epididimită acută (rară). ,«
~
intraepididin7are.
, Leziunile sint mai evidente la nivelul cozii epididimului, tnsă POt fi difuze, 'Ei Vaginala conline o cantitatc mică . de
lOteresind intregul epididim. Testiculul nu prezintă leziuni, iar la nivelul vaginalei se
'ii
.... )~
"O. ~ lichid. Chisturile sc datoresc, frecvent, d,la-
poate găşj un lichid variabil calitati v şi cantitativ. Canalul deferent este ingroşat . 's.. e-.
Ul«
ta~iei segmentare a conductului spermatic.

416 417
27 - Necropsia

,-._=-=::-:::;;..L..-;;;~~~-""!"_~!,"",,!!,,,!!,_..,..;a,,,,""""'~I'_""'''''''IiI'!IAi''.i :...._"_..'r'f~ '" -

 _ Formaţiuni chistice dezvoltate în fundul de sac dintre testicul roză, cu zone hemoragice şi de necroză uneori eu I d' .
şi epididim, uni1oculare, cu peretele fibros şi cu un conţll1ut seros -
ţesut conjunctiv care-i dau un aspect lo'bulat - semmom.
p acar e ŞI bel\Zl de
chistu,.; slIbepididimaTe. . . Tumoarea poate fi uneori mică şi să dea
gltomlor lombo-aortici şi la nivelul plămÎnului. me:tastaz.e mari la nivelul limrogan.
EpididimuJ , ~a~o rjtă p~esiun~i chisrului cs.tc turtit şi. apare s~b. forma unei 'lame l
Chistunle SUbCp,dldInlare SIlit ludroccle parţIale, datontă ocluZlel fundului d'e sac
Se va face examenul histopatologic.
\
subepididimar al vaginalei.
CU LEZlUNI DE FORMA. ' CHISTICA.
_ Fomlaţiuni chistice uni- sau multiloculare, cu peretele subţire
transparent, mai rar gros şi În eartc calcifia.t,v pline cu ~1I1 lic!lid U!I,e~r! b - Formaţiune
. l ' chistică cu . o masă v albicioasă ' păstoasva , dc aspcctul \
clar C l apa S;U! 1lI1hurc, alb- Iapros, datOrita IHczcnlCI unci cantltall su ~tan ICI se lacee ŞI cu smocuri dc par - leTalom 'oTganoid (chist de _
"a riabile de spcnl1alozoizi, prin collluni carea chisturilor cu canalul semi-
nal cxcre'tor ; se uatoresc frecvent dilatării chistice a resturilor embrionare
mOld).
. . - Formaţiune chistică al cărei conţinut este format din sebum, păr,
r \
ale ca nalului Wlolf - chistllri mpraepididimare, d~nţl, fragmente de ţesut nervos, organe glandulare4, mase osteo-cartila-
gllloase etc. - teTatom organismoid sau embriom.
TESTICUL MĂRIT Poate fi şi solid. Se va face examenul histopatologic.
(tabelul XC)
CU LEZIUNI DE FORMĂ ULCERO-NECROTICJ\.
C U LEZIUNI DE FORMA NODULARĂ
, ,- Fistule , situate în porţiunea postero-superioară a burselor cu
Testiculul şi epididimul edemaţiate, roşiatice, friabile, ~u mlCl marginile orificiilor de la nivelul scrotului oolorate violaceu, pe unde se
foca re purulente (abcese), izolate sau confluertte (vezi epididimita acută) elimină o substanţă I necrotică, care comunică cu cavemele tubereuloase
- o '-/,iepididimită acută. ale cpididimului şi testiculului, care prezintă noduli galbeni-cenuşii -
o"hie pididimită tllberculoasă fistulizată;
Ca nalul deferent este ingroşat, cu pereţii infiltraţi, cu Iezi unile maxime in
poq iunc:t sa in i ţial ă. In ca v Î[;'ltca vaginalci se poate găsi un lichid scros sau sero- Orihiepididimita tuberculoasă este focarul aparent al unei i~feC\ii tubeteuloase
purulent. genitale. Se vor căuta leziunile tuberculoase asociate ale căilor urinare, plăminului
etc.
-- Suprafaţa testiculului neregulată, de culoare albă-rozie; -pe ' sec-
ţiun e se observă formaţiuni nodul are, de !părimi variabile, de culoare - Fistule ,~ituate în porţiunea antero-superioară a burselor, cu
gălbuie- albicioasă, cu aspect de miez de castană, de consistenţă elastică marginile orificiilor de la nivelul tegumentelor mgroşate, violacee, tăiate
- orhită si/ilitică gomoasă (gome crude). ' ' drept prin care se elimină substanţa necrotică cleioasă, ~albenă, din
gomete ramolite (vezi orhita sifilitică gomoasă) - orhită sitilitică fistu-
Nodulii POt fi de consi s tenţ ă semifluidă, cu aspectul gumei arabice - 'game lizată.
ram olirc , Se va face ex amenul histopatologic şi se vor căuta celelalte leziuni ale sifi-
lisului t e rţi ar. In sifilisul gomos, sediul iniţial al leziunii este testicular, epididimul Vaginala este ingroşată, uneori cu aderen\e Între s~ro~ şi t~sticul, determinind
fiind respectat (spre deosebire de tuberculoză), ' un hidrocel parţial, cu un exsudat seros frecvent hemoraglc In cavitate,

I - Testicul uşor mărit, prezentînd pe seqiune noduli albi-gălbui,

bin e delimitaţi , de mărimi variabile - adenom (rar).
CU LEZIUNI DE FORMĂ RETRACTATĂ
I Testiculul neregulat, pe seqiune cu o serie de zone policiclice,
I Se va fa ce ex amenul histop.tologi c.

- Teratomul histioid este un disembriom de aspect şi consistenţă

variate, in raport cu structura tumorii: fibrom, lipom, miom etc., format
· . f'l ' . v v
de consistenţă moale (vezi or h Ita SI I ItIca gomoas a , p,
418) separate
.'~ 'fT' ~
prin benzi fibroase, retractile, care deformează glanda - orhlta SI I Itlca
sclero-gomoasă.
dintr-un singur tip de ţesur. ' . f' • uneorI cu hidrocel parlial. Cordonul
Testicul uneori foarte mult mărit, de consistenţă variabilă, ence- Vaginala este lngroşată, seleroasă, S1m Izat.,
spermatic este frecvent fără 1eziuni.
falo!dă sau dură, cu suprafaţa de secţiune, albă-cenuşie sau galQenă-
419
418
 I

TESTlCUL MICŞOIlAT
(tabelul XC)
-
(J
- ., .Car:inomul se loealizează rrccvcnt in .
- Tesricul mICşorat global, fără Iezi uni nodulare - atrofie. "?
-..,-."
~ 1-
~
'.."
:o"
E
~
u
su per.lOara a peretelui posterior al va _ l ' por\1Unea
10cahzca'la- . ...
In porţiunea supcrioar-
glnu UI. Cind se
I . "
..."
-" E -o
Se btÎJneştc Ja copii În C:lzuJ unui sifilis congenital sau al unei tulburări de o o.~ In tcrcscaza vezica urina .... a a pcr~te .Ul antenor.
,,'- " '"" ."-o~
m uI vaginaJ periurttral r~~l. uret.ra) rconstttumd C4Tcino-
de zvoltare (cînd Je ziunea este bilaterală), iar la adult este rczllh:awl unei orhite. .:! ....
<
::g
u
VI
~J:: ~
-oo "~
o.. u
o..
~

-<
..
:>
,
1n poqiunca mijlocie ~ vagi i~~l~~ ~cccvent.
arC,"omu !ne ar
se î.nltî.~nell,e
MAL FORMA ŢII • A ' .

-1 ŞI In ~or~lunca mrerioară - carcinom"l •. 1

. (tabelul XC) n a Ca 1 . . . . .n Vo-vagl_.
'"
·U . ..
. , 'N p
. rCtn~mu vagmal invadează organele veci.ne i
~ramctr~l! Iar metastazelc se POt găsi in \imra an liant
,..
0- ~

atrofie congenitală. ",1-

hlpogaSlrlCl, presacraţi şi inghinali.
u ,..
Tesricul mic ",o o .9 g g
Fu ziunea celor d'lllă resricule - ,Înorhidie. u'"
" " A"" :;
~
.- u ~
SU ~
...-.... 1-<" ti:
• - OC
Lipsa unui testicu l - lJlonorhidie. !!Z ~
ba " ~

LEZIUNI DE FORMĂ PLANĂ

Pr ezenţa de mai multe rcsticule - poliorhidie. te
(rabelul XCI)
Unele dimr~ de 1.t exa menul Jnaaoseopic se pot confunda cu
Se \'a face examenul hi!)wp:1[oJogic.
tJ tumoare. ",'"

"'~
'
....
~

~ - Ml~coasa v:lginului tumefiată, hiperemi.\-

- Un singur tesricul esre coborît În scrot, celălalt fiind ectopie
<1-
Si!)
Ul: ' ..
~
O'"
....
~ u

E.~
- ta, prezentmd pe suprafaţa sa un exsudat pseu-
_U .... QJ....c:
mOl/ocrip t orhidie. domembranos - vagmu ii pseudomembr.l11oaJii.
Ecropia poa te fi Jombară, iliacă, inghinală, crurală, cruro·scrotală, pubio-peniană
N::>
~<
V> :>
. E .."
.&Do.;:
" N u ~

.:el
-"
u
" ~

anteri o ară, peniană, subabdominală perineală. Se asociază frecvent cu o hernie inghino-

scror:lUi. TCSliculu J ectopie arc volumul normal sau micşorat, estc uneo:-i sc!crOZ;lt, dur,
- LEZIUNI DE FORMĂ NODUlARA
(tabelul XCI)
adat:llt, i.l adU/ ţi, de {es ururilc din jur. Este sediul trallsformărilor malignc după vîrsta
pub..:n .l{ii. ~
o(
,
E

.-.. . ." ..
1- E O
~
Granulaţii de volum variabil, co n(;lo-
'u "..,
- J\lllbde resrjc ul c nu sÎnr coborîre În scrot - criptorhidie.
"'"
O o: E
- Tc!'sriculele situare În scro t sînt Într-o poziţie anormală
~
O merate in placarde, de culoare roşiatică , siruate
IIlver- ~ <>. k u
o..
si/mea testicttlullli. ",.
P.. U Vl la nivelul mucoasei, reprezentînd papilelc hiper-
trofiate - vaginită gral1uloasă.
J!a po:ltC fi dc 111:li multc feluri: antcrio:lră, orizontală, verticală . Inversiunca
poate fi tOIJIă, cînd canalul J ere rcJtt, este antenor, Iar epididimul posterior. - Forma\june sesilă sau pediculată, unid
''.:"" , ..
"" OE
~ ~ sau multiplă, de mărimea unei portocale sau cap
5O '" " E'-
.!:: O
de făv, fermă şi elastică, mobilă pe planurile
VAGINUL O
Z
.-0:-" ..00..
'"'O:
O E
o.. O
subiacente; suprafaţa de seqiune cu aspect de
:>" "o..tD ~4:
._..0
vÎrtejuri ale unor benzi sidefii (ţesut conjunctiv)
Norm.,I. Arc o mu co asă rozată În perioada intcrmenstruală, roşle În timpul
menslru:lţiei şi roşic-Închi să-vio lacec în timpul sarcinii. Mucoasa prezintă pe pere\ii
. sau benzi sidcfii şi roz sau roşii brune (ţesUl
'" ~

an reri or ş i pOSterior o scrie de cute transversale (pliurile vaginului) şi coloane vagi- A

E muscular) - fibrom sau fibromiom.
Jlale, lina pc peretclc anterior şi alta pc peretele posterior, foarte evidente la nou- ~ 'Z" "E Se loealizează fre cvent pc faţa antcro-infcrioara
Jl:1scur ~i cart' sc arrofiază Cll vîrsta. Lim/aticele vaginu/ui drenează În limfoganglionii o(
.... '" ~

c: O
iliaci ex tcrni hipogastrici şi prc.sa cr~qi '- ~O 1(( :\ v:l~il\lIl\1i . SI! V.\ f.l(~ cx. ;ltnclHll histop.\toto~i\.·.
'" •ii»::J .."
'" U ..
:>~O
<>.0:
LEZIUNI DE FORM.Ă DIFUZĂ LEZIUNI DE FORMA VEGETANTĂ
(tabelul XCI) (tabelul XCI)

- Mucoasa vaginală Îngroşată, infiltrată şi cu vaginul în totalitatea '"N::> E c: ~

Formaţiune vegetantă. pediculată sau

sa tran sformat Într-un tub rigid, de consistenţă cartonoasă, în care dege- .
tul pătrunde greu - carcinom in!iltrant.
- .-....-
....
O '"
......
O
c:
...
u_
o..
sesilă, unică sau multiplă, cu o bază cle implan-
u.!: tare moale - papilom.
-120 421

...
 . De cX,cmplu: fistulc vczico-va~inalc, urctcrQ-v . ,
- FOflna\iunc vegctalltă, collupidifonnă, de marime variabilă, va.glllaic (flStule stcrcoralc) etc O '
. .
. f' l' agma e (hstulc urmare) sau rcctu-
frecve;lt ulcerată, de culoare roşiatică, de consistenţă moale, f riabilă - . I I 'f' '. . IŞI\UIt,
.. ' ses~ pc r!ma
15tU C c se gă
PUPIl, a. tera . On lellie traieetelor fistuloasc DOt r
. mediană
. sau
carcinom vcgetallt. obicei ,flStule chirurgicale), sau mai mari lăs,( d ~ m.!CI, md~\ ...greu de eviden\iat (d~
obstctncale). ' 10 5 patrun a In ele un deget (finu\e
SC' va face cX:l.IllC'l1ul histopatoJogic pentru precizarea malignicăţii şi a v:lrictă,~ti
l1istOlogicc.
_ Formaţiune vegetantă ( II aspect de strugure (caracteristic), pedi- MALFORMATU
cular.~ sau sesilă, roşie-brună, dură, acoperită de mucoasa sănătoasă - (tabelul XCI)
SlneOJlI .
- Clitoris hipertrofiat semanÎnd cu un
TUI1H.>.1I"~ rar.l , .1P:lll' dl' uhil't'i 1.1 fl'lile. Uneuri, ÎllIur ;u:i'i (1 form:t. difu/'. ă, ,illril - pems, b lIze1e mari sudate
aspect de scrot, În care se gase 5tc cîteodată un
[rÎ'nd peretele vaginului ..:arc devine dur şi parlial obstrua! (se găseşte la femeia
(II
ovar hcrniat - psc "d() ~
aduJc ă). Se va face CX:1l11cnuJ histopatOlogic .
hermajroditism extern.
Organele genitale externe seamănă la un ex.men superf,·c·,.1
cu cele masc uline.
LEZIUNI DE FORII·IA VEZlCULARĂ SAU CHISTlCA
ltabelul XCI)
- Vagin ingust sau nedeschis - atrezie.
- . Sept longitudinal sau transversal realizînd doua cavita'\'
- Vezicule mICI, plinc cu lichid citrin sau sero-sans.uinolent şi cu d I4blu. ' vagm
aer, si tuate Ia nivelul mucoasei tumefiate vaginită emjizematoasă sau
chistică.
La palpare dă senzaţia de crcpita{ic gazoasă. Leziunea se Întîlneşte in timpul UTERUL
sarCIflJl.
. N..0rmal. ~re aspectul unui con turtit dinainte Înapoi; este format dintr-o pOrţiune
Formaţiune chistică de formă sferică, sesiIă, rar pediculată, unică pdvlana subp~ntoneală (corpul) fi o porţiune supra- fi intravaginală (colul); poqiunea
sau multiplă, de mărime variabilă, f1uctuentă, renite'ntă, Cll peretele fibros dIntre corp ŞI col se num~te istm III ..in. Vaginul se Înseră pe periferia colului
şi acoperit de mucoasa vaginală; În cavitatea chistlllui, frecvent unilocu- Împărţindu-l În trei segmente: supravagi.nal, vaginal şi intravaginal. Segmentul intr.\~
Iară, se găseşte un li chid seros limpede, alteori vîscos şi filant, incolor vaginal este dur, alb-roz la virgine, cu suprafaţa netedă şi lucioasă, iar la uni- sau
sau uşor gălbui - chist vagillal. n\ultipare devine turtit, moale, rozat. Pe cadavru, uterul este normal În retroverste,
mobil şi liber faţă de organele vecine, de consistenţa fermă. Cavitatea corpului uter in
Este loca li za t frecvent pe peretele anterior sau pe marginile vaginului. Diag- arc O formă triu1\ghiulară cu două orificii supero-Iaterale ale trompelor uterine (ostium
nosticul diferen,ial se face cu chistul dcrmoid, chistul hidatic etc. tub ar) şi unul inferior (orificiul intern al colului), Cavitatea colului uterin este trOIl-
tonică, deschizîndu-se în vagin prin orificiul extern al col ului, carc apare rotund la
nulipare şi Î1\ formă de fantă transversală la multipare. Mucoasa corpului uterin Între
LEZIUNI DE FORMA ULCERO-NECROTICĂ
nlenstre are o suprafaţă netedă roză-aibă aderentă de muşchiul subiacent, cu o grosime
(tabelul XCI) variabilă Între 1 şi 4 mm, În funcţie de momentul ciclului, friabilă şi uşor altcrabilă .
v
Mucoasa calului este uşor ne regulată, datorită ridicăturilor arboresccntc care forl1lca7.ă
- Mucoasă ukerată acoperită de mase dc ţcsut IICCr01.at, rau "arborclc vieţii" I şi este mai sub~irc, roză -palidă şi mai consistentă. In timpul Illcn-
mirositor - vaginită gal1grelloasă. struaţici uterul este mărit renitcnt. cu mucoasa roşie, umcdă (caduca menslru:tl!\) . tl\
timpul ;arcinii, cavitatea ~terină se dilată progresiv, ajungtnd la sfîrşitu,l sarcinil la ~
Lcziunca se întîln eş te În febra pu e rperală, variolă, cancerul utenn etc. capacitate de 4-5 000 mi, cu musculatura hipertrofiată, Îngroşată la nl~~lul corp~lul
şi subliat1l la nivelul colului (segmentul inferior) . Mucoasa se mO~lftdl formlll.d
- Ulceraţie ovalară, alungită sau rotundă, cu fundul de culoare caduca de sarcină (gestaţie), cu diverse aspecte macroscopice după stadIul de e~ol~\l.
galbe~ă-cenuşie, acoperit d e mase cazeoase, uneori cu granulaţii galbene- a sarcinii li de dezvoltare a placentei. Mijloacelt ana/amice dt f.xart a ultrul ... SIlit:
cenuşJ1 tubercuLo ză l4/cerată. ligamentele largi (lateral); ligamentele rotunde (ant:rior); li~a,,:,:n.tele ut.~o.-sacrate
(posterior) . Lim/a/ietIt corplliui uterin drenează În hmfoganghonll )uxtaaort~Cl, p~ ..-
Leziunile ulcerate pot fi intovărăşitc de fistule .
ortici, iliaci externi şi interni fi inghinali superficiali (grupul. supero:e;<tern) . L.m!.Uctl~
- Soluţii de continuitate care determină comunicări ale vagifllliui eolu/lli ultrin drenează În limfoganglionii iliaci externi, hlpogastrlCl, presacral' I' al
cu organele cavitare din vecinătate - fistule. promontoriului.

423
422
 LEZIUNILE COLULUI UTERIN cu .mucoasa
. . hipertrofiată,
I fiprezentînd o serie de [orma'·
,lUni uşor re l'le [ate
Tabelul XCII A • ;JO roşlatlCe, 11.0 ate sau con uente, care proemină prin o T . I
colului _ cervicită ve~etantă .
i
DIFU ZE PUN" I NODUI.ARE I VEGETANTE IVilZIC ULARE
ULCER 0-
NECROTICE
TI ICIU

- Formaţiune sesllă sau pediculată, de mărime variabil"

extern a

f a\a netedă albicioasă sau roşie-În chisă de co nsistenr"a moalea, cu _sup:a -

f v " ' " prezenttn d
Carcinom LcucopJazie Fjbromiom Ccrv ic it ă Ccrvicită Ulcera lie pe sup~a ala ŞI pe seCţIUne numeroase cavităţi chistice' (glande dilatat )
Înfilrr:lnt vegc tantă folic ulară sau adevărată polIp (adenom al colului uterin). · e
Polip gl a ndul ară Ulceraţie tuber- Se va face examenul histopatologic.
Carci nom culoasă
vcge tallt Ulceraţia . -. Masă p~oemi~entă, neregulată, conopidiformă, de dimensiuni
S:trcom din şancrul var~abtle, de vconslstenţa .moal~, ~ r~biI ă, ulcerata sau neulcerata, de culoare
sifilitic ~lba-murd.ar~ sau cenuşle-~OşlatlCa, cu baza de Implantare dură, CII colul
Carcinom tngroşat, mflltrat - carCinom vegetanl.
Acea s t ă furma\iunc poa te l\1;lSC:l or ifi ciul cotu1ui ~i :,.'\ umple fun,,\u\ v.\};I1\\I\ui.
I.EZ1UN l VE FORMA DIFUZA
(,abdul XCII Al - Fonnaţiuni sesile ~a u pediclllar", t1\lIltilob.Hc, moi, fri.\bil ~, fiule:
de col şi proeminente În vagin, uneori CII aspectul unui ciorchine l lt"
- Colul mam, rigid, de consistenfă cartonoa să ,
puternic in filtrat, strugure cu mici vezicule galbene-verzui, transparente , moi , ca re b '~l'
determinÎnJ În juru l orificiului extern al colului un inci complet sau {iune lasă să se scurgă o serozitate - sa rcom.
incomplet - carcinom inJiltral1t. Poate îmbrăca o formă difu z.ă, cu colul maflt 1n totalitate, moale, cu u\ccr~\~ii
Sl' V:1 face examenul histopatologic. profunde. Se va face examenul histo patologic pentru preciz.area diagnosticulu l.

LEZIUNI DE FORMĂ VEZICULARĂ

LEZIU N I DE FORMĂ PLANĂ
(tabelul XCII A)
(tabelul XCII A)
- Formafiuni veziclliare (ouă Naboth) de mărimea unor bu,\be de
Zone mi ci circulare' S;\lI oval.\rc, albicioase, uşor proemlllente, cu mazăre, sitllate în grosimea colului , ca re put să proemin" pe suprafap sa
lIl:trglllJ regulate sau nereg ulate, dar nete lellcoplazie. externă, pline Cll \In lichid cl ar, u şo r vîscos, fi lant sau albicios, ITIUCO-
Se va face examenul hiswpatologic. purulent sau purulent - cervicită folimlară sau glandlllară.

LEZJUNI DE FORMĂ NODULARĂ LEZIUNI DE FORMĂ ULCERO-NECltOT1CĂ

(Iabc lul XCII A) (tabelul XCII A)

Pierdere de substanfă superficială, circulară, c~ co~ttlr ner:gu.\aAt,

- Nod ul unic SJ U multiplu, de dimen siune variabilă, sesil sau pedi-
de culoare roşie-vie, cu fundul neted sau grat:ulos, SItuata . de oDle.cl I~
cula t, cu suprafafa netedă, a ibă - ro şiatică, dur; pe seqiune de culoare aIbă,
jurul ori ficiului extern al calului sau exccnU'lc ulceraţie adl'l.·ar.Ita.
CII aspect de vîrrejuri - Jibromio m .
Sl' va f.\l:l' l·X.\lllCllul hi :'lU p .1tlll o~l~.
Haz.1 de iJI)pl:tIHafc C ~ ll'
de obicl:i f.: IH.lu ccrv i ca l ă J fiurumul prucmil1Înd prin
orifi,iul cxt(;(J1 al eoJului . CÎu u l'Hc J c dimensiuni mari , PO~\lC ullIplc Întreg vagi lllll. _ Pierden; ci.: 5ubst.\tlIă mai IIIUIt 5.\11 lIIai !,lIlin ~ltitl~:I, nI 11I.1t :~~1\I
neregulate, cu fundul granulos acope~~t de mase a\be.~galbul (cazc.utl\), Iar
LEZIUNI DE FORMĂ VEGETANTĂ mucoasa din jur, roşie şi cu granulafll galbene-cenuşII ulceraţre tllber-
(tabelul XCII A) olloasă. \
. _ Pierdere de substaofă superficială circul.Hă, cu ma~gini e ~cte,
- Col mărit, alungit şi lărgit la extremitatea sa inferioară, în formă cu fundul regulat, curat, de culoare roşie-brună, cu baza mdu rata -
de buroiaş sau de c iupe rcă, cu acumulare de secreţie în canalul cervical, ulceraţia din şancml sifilitic.
425
 _ Colul Îngroşat, rigid , cu pierdere de s ubstanţă profund ă, crateri · LEZIUNI DE fORMĂ PLANĂ
[ormă 3n[ra c tu oasă, cu ma rginil e nereg ul ate , [riabile, cu pere ţii induraţi, .. (tabelul XCll B)
cu [ur;dul' nereg ular, cu resruri risulare pe cale de necroză - carcinom
II/eera/, , - l!ter . m~~it în toate diametrele, cu pereţii îngroşaţi, de culoare
Ukeraţia dis u'ugc parţial sau tot;t ! cu iul. fn aceas t ă fo rm ă. corpul utcrin este
roşIe, mOI, frIabllI, cu mucoasa neregulat îngroşară ro şie moale [ ' b'\V
• , v d ' v Ib ' ' " na I a,
adesea Învlld:1t şi chi:lr pcrforar, În timp ce vaginul ră mîne adesea indemn . Cancerul ~,ne,~rI . acoper~ta cu epozl~. Il,a ,Ul I?usulente, care se det~ează cu UŞll -
colului utcrin În cI.lSijiclfr ea ;'lterlln,iolltllă arc următoar e le stadii: stadiul O - În care I mţa? Iar cavitatea , este manta ŞI plIna, uneOri, cu cheaguri sanguine şi
lc z Îul1C:l ('5((' l imitată la col, (;tri'i Ilici lin caracter l1l acroscopic d e neo plaz ie şi numai puroI - e ndometntă acută ,
t'x.ll1wl1ul .hi5Iopatn!ogÎ..: ~ ...lI :i 11/1 l' ,ln' ÎI1 0 1ll . il1.~ra (> pir ~ l i:l l i J{ftdi,,1 I . - . C:ll1 :lTt!l CS ~C
lill. i!.\{ <; 11'11" b clIl; .H,,,11If111 - \.";ll1 cl'n d Ittldl rl':l/.,l p :t r :lIl1 l' trclc dUt IIll Cd';lI:,\ VCC I- ... TI1 c al.lIl endomctri,tei a~ute p~er~erale, ÎnfeCţia mu c•.)<\<;C.,i utcrine este produsă
n:II .1I1' .1 (Il /ului, Llr.1 ,\ prind l' Pl' I\'Î .lll (s l :ldi ul II P;U;lIl1l.'lru) S:1 l1 il1riILrc ;\l. ă
I h'!"l'It'll' dup ~ \III :\ V Of[ " o;;au s arel1lă. 1 e, seqlu ml e tr~~lc;ver,~al c fleu.te. 11\ gro'iimca tnu~chiu'ui

\' ,1:;inul. 1';\1 :1 ,1 :llillhl' tn·illw.1 ".1 illrl',io.lI,i (s l.uJiu l Il v:tgin) Şl se propal ~.l la cor pul
urcrÎn, in c;1zu l L:lncc rului l.' lldocervica l (s ladiul II co rp) i stadiul III -
in(iltrc:J l. :t p:u:1l11c [rclc atingÎnd peretele pelvia n (stadiul III parametru), se Întinde
pînă in I / J inferioară a v:tginu lui (stad iul III vagin) . S tatliuJ IV - În care cance rul
calului invadează vezica şi rectu J şi prezintă metastaze la di s tantă . Toate organele
din pel v is (ormează un bloc nereg ulat ş i bine fixat în micul bazin .
LEZIUNILE CORPULUI UTERIN
Tabelul XCll B
DIFUZE
Ulcrlll se v5. J, 111 uncle ven e Jdatalc, trumbll roş l1 (h ema tlc1) .. a u gălbui (puru\cl1\i).
cancerul Uter de mărime normală, micşorat sau u şo r mărit, de consistenţă
crestută sau moale, cu cavitatea mărită ş i mucoasa Îngroşată sau subţiată,
gălbuie, roză sau roşie, friabilă - endometrită cronică,
Uneori se gnsesc la nivelul mucoasei mici formaţ iuni chisttce (tndometritii chis-
tică) sau miomctrul este străbătut de benzi albicioase ribroasc (tndometrită parenchi-
matoa.să cro nică) .
Se va face examenul histopatologic,
LEZlUNI DE FORMĂ NODULARĂ

Fibro·
I PlANE

Endometrită
NQDULARE

Me[ri[ă
VEGETANTE

Endometr i tă
VEZ ICU-
Li\RE

Mo l ă
MALFORMi\TlI

Uter infantil
(tabelul XCII B)
_ Uter uşor mărit, cu mucoasa Îngroşată, prezentînd granula\ii
miliare şi ulceraţii cu marginile neregulate, an(ractuoase, şi fundul an frac:
mlOm 3.c ut ă tuberculoasă c ro nică biper· bidati- Uter umcorn tuos cu depozite necrotice; în plin perete uterin se pot găsi unul sau mal
trofică formă
Endolllc(rir~ Fibromioll1 Uter dublu mulţi noduli mari cazeificaţi -- metrită tuberculoasă,
c ron i că polipoasă
Endo· didclf
Polip adenom a- De obicei leziunea cuprinde şi salpingele, ovaru\ şi peritoneul pelvian, Se va
I11C[rIOl1r Uter bico rn face examenul histopatologic,
Sa rCOIll !Os . ,ullicervical
Polip placcntar Uter bicorn Uter mărit, uneori pînă la ci~eva k g, ~~f?rmat, ~u supra~aţa
A oCl1omatol,ă bicerv ical netedă, lucioasă, regulată sau neregulat~) c~ pereţl1 Ing~o ş~ţ l, dUf! , ŞI cu
Q serie de formaţiuni nodulare În \llunar ŞI volum vanablle, de ~ulo,ar~
difu ză
Uter bilocular
Carci no m co rporeal albicioasă sesilc pediculatc sau inclavate În perete, cu a~pe~~ de vlrtclUrl
pc supraf a\a J~ seqiune, prin încrucişarea , de b C\17.! ~ldcrll (\C~UL (0 \1 -
VC ~l·t:ll1t
UleI' bil oeu br
Cu r i 01.';1 re i I1U 111 cc rvi c al
junctiv) CII benzi roz (ţesut muscular) - jlbrOlmo m , ,
lmperforaţie
I
Nodulii pot fi duri elastici sau moi, fluctuen\i , În 'bcazu\, ram?b\irii/lo,r) psr~lul
, , " f d ch' t ti (fi romlOm fi roC IISUC, ~
, ,' edemallere(dlstrofIemucoasă).cuormare . e ..15 ~ ... calcare (fibro -
LEZIUNI DE FORMĂ DIFUZĂ
de duritate lemno:lsă, chiar pietroasă, ~atontă ,Inf!ltraru 11' cu, stu~~r;i.rie nrro!iat.
(tabelul XCII B) miom calci/iat). Ţesutul muscular uterln I~te llupms pl~l a ocun d:osebesc ~l(\i multe
constituind ,un fe~ d,e capsulă, După l~c~ I,;area 1,\0 du I ~~er~lui şi poate să coboare
U terul mărit de volum, cu suprafaţa regulată sau neregulată, cu forme de flbromlOm: submucos, proemln ,11\ ~avltatea , 1 ar su rainfectat
peretele mul~ îngroşat şi cu cavitatea micşorată; pe suprafaţa de seCţiune P înă în vagin (fibromiom pediculat sau pohp ~Ibros).' ,u/ne?nt aesmteurualc)ercu' noauli situaţi
II, trans format lllltr-O mas ă ramo l I' tă supurată', mterst'l,a, (m r d'fuză'
, JUbseros (sub-
p eretele utenn are un aspect de vîrtejuri prin încrucişarea de benzi sidefii
III grosimea per~telui, uter in, care, P?atle prezelt' o lRg\~tarfiinJ aco'perili direct de
(tesut conjun ctiv) cu benzi roz (ţesut muscular) - fibromiom difuz intra- peritoneal), cu noduh care proemma a s~pra ala uteru
mural, seroasă, uneori cu aderen\e de organele vecIne.
427
,126
 - Formatiune nodularii uni că sa u multipl ă, de manm e variabilă, Se Ioea l izează. frccVCIH În rundul ulerului l ['1 -- d'
I()caliz~r.l Într:ul1l1ral, neîncapsulară, de co n s i s tenţ ă Illai nl 0a le ca a uteru- \ CSU tu I 1·Igam cnte Iar Iargl. ŞI. a l eav 'ltă\ii pelvicoc .ci sen I e(reaza
" d [tar IV peretele uteri" . ,
lui nurmal, cu cavirări foane mici pline cu un li chid sanguinolenr, negri-
; . ~I. o.v~r. . D up ă gra d uI extln. d e CH
.. procesului neoplazie., X 11\ e oarte rar SpCI! trompă
cancerul co \. . f
cios sau ciocolatiu - eIldomelriom (adenomiom). clan/lcat 111 patru stadii: stadiul J _ limitat la co'r t'. rp~ UI uteflo. a O\ l
cancerul .a depăşit corpul ut~rilli stadiul /lI - cu inv;d~r:~I:~\~;:t"~~e:.' .- d~ ,a/~
Ulll.!OrÎ po:uc fi Jifuz (cnJomctriom difuz), infihrÎnd peritoneu} şi organele - c u p'ropaga rea canceruluI la organele din micul bazin şi met St '~. H~ ~u
\'ccinc (rrompe, ovar, ligamcntdc largi, rect, vezică etc.), Jin d im.prcsia unui ca nce r. glionii 11iaci ex terni, hipogastrici inghinali lombari 10 plim"", [' a au 10 \~mlogan-
, , , n, ICat, oasc, Creier.
Se va face examenu l histoparologic. . .
-1 f:,oria\iune. tum<:rală endocavitară, de - volum variabil, de formă
- Formariun~ tlllllOrală voluminoasă dezvoltată În plin perete sau neregu ata, .( e .conslstenţa moa~e, foarte friabilă, cu aspect spongios, de
iJllracavitar, de consisren\ă scăzută, friabilă, uneori cu depozite cenuşii ­ culo~re . rO~le-vlOlacee, pe seqlune cu aspect pestriţ _ coriocarcinom
v~rz ui, fetide, pe seqiunc cu aspectul de carne de peşte - sarCOm . (conoepltehom).
FlHlIlI:! C i ll tr,h:.l \· Ît.II ...· d~ L.VO JC ;Hc În cndolllcrru sînt mai r arc. Formele intra- Uterul este . măr~t corcspu_"zător. v olumului tumorii, cu supr a fa\a in g\.! llcn\
I zn lr ,d l..' JhJt pro \' I: IlÎ ! (J;) I"( C f ii I" din maliglli z arc;l unui fibrom . D:nu mcrnst:lZC pulmonare. regulat~. de t:ons ISlell\a moatc: l'orma{lll1lca eSte ete obicei situată la ni velu l fundului
ulerullll ... sal! al c!l~r1~clor mermc: '?up5 . formă sc dC:icriu v:\riCt3\ilc: 1e)jl.1, pol,po.u.I,
ulc~roasa, mieultll.dIi" dczvoh ..lt.t In plll\ p..:rclc l1h:rin, m\lCOlS.t r:tminind Ih.I\\,h lii ,-
I.EZIUNI DE FORMA VEGETANTA c~r~. Percl:cle ulcr~n de h~ ~\ivc lu\ t~ll\orii C::.lc sub\iat, di:;ociat de il\fihr.l~ I.\ n..:upb-
(<obelul XCII Bl z ica _ care poate ~Jungc .pUl=t la. perllonl·U. Se uC:L. \"old din vilo1.it:'i\i cori ,ll.: r.tml St!
dupa o . naştere, 111 ::,pc(;lal dupa Jc~cncrcs(cn\~ Il\ol.\re. Se por găsi llh.'t.\S\.\ LI! IU"C.lI.:
- il lu co asii ill g ro ~ ală nere'gulat, ( u formaTiuni vegeranre de obicei (vagin, vu l vă) sau b. ui sr:tll\:l. (plămîn, fi c.l.(, cro.!icr). OV3rdc sint J~ obi\...:i 1 .1ănt \.! ,
cu numerQ:lse chisturi.
Ix di ( uI 3IC, d e dife rile m ă rimi, de culoare ro şie, de consistentă moale
~1!(1()lI1etriI ă c1"O nică bip e rlrajică polipoasă.
LEZtUNI DE fORMĂ VEZICULARA
Sl' V.1 f:1. ~ L· L':ClJlll'IIUI hislOp.HOlogic.
(tabelul XCIl/l)
- h ' rllLI\illne llvoidJ La rc proemină Î n cav itatea utcrină, pecli c ulată,
ti., IllJr i lll ~ v,lriabil.l , , ' 11 supra fap netedă, de cu loare roşiatică, de consis- - rorlllaţiune cneloeavitară eu asperru \ unui ciordl ine dc ' lrU \;Urc,
I L II\~ 1lI11.1Ie, cu o .; crt~ de microchisturi (glande dilatate) - polip adeno- formată dintr- ull număr Illare de veziculc rotunde trallspaICllll', de
J/J.fl(}.\'. dimensiuni diferite, pline cu un li chid clar şi cu lIll pedicu\ sub\i .. e -
I/lo/ă hiclatifar1llă.
UI l'fuJ eSI ": dc obi ce i 1l1.1flr, de formă r~gllb{ă . Se va face CX.lI11CIlU! histop:llo-
I l.Igi~ rW lltfU p rl·~ i z .lI"l'.l di .lgl1lJSIÎl.'ullli dl' bL'nignira.rc ~j pentru diagnosticul difcrcll\ial Vcziculde r~prezin(ă viloz idţilc corioplaccmarc dcgeneratc chi stic . Po .lte E
I.·u piJlipul fib rulll:u o:. ş i cel p!a\.·CJHar. inter esată
placcnra în Întregime sau paqial. Se va face ~xamcnul hi ~lOP.lt ,logic.,
deoarece degenerează frecvent malign (corioca rcinom) .
- Formal i un!! unică sa u lllultipl ă, vegetanră, sesilă, neinfiltrativă,
de mărime variată, Cll supra fata rugoasă, neregulată, de culoare r oşie­ MALFORMAŢII
În chi s:i, cu striuri aJbicioas~, de consistcnţă ferlllă - polip placenlar. (tabelul XCH 8)
Se l oe ali zeaz ă de obiLei la nivelul fundului uterin sau a l coarnclor uter ului, flră
c a percrdc urcrin s ă fie subtiat la acest nivel. Se va face examenul histopatologic - Persistcnţa la femeile adulte a unui uter de dimensiunile Ş I forlllJ
p CJHrU precizarea diagn osricul ui şi a originii pJaccJ}rare (prczcn{a de vilozităti cariale
În jn voJu~i c). uterului de copil - uter infalltil. . v •
. r·, 1 e·[
- Corp uterUl C I ::It care se co ntllHl::l ( Ir c (li o
,
trom\",! - IIt~r
- U lcr măriI, de form,i regulată, cu co n si s tenţă cre sc ută, c u mu co asa Imlcon/. ,
ulerină Îngroşată, roşic- violacee, cu formaţiuni vegctante, de volum ' _ ])ou ă corpuft. . Ş I ·cu l lift' lIlcnnc
. .Iltl1C)~cnl 1,~n l"~, 1',"11' .1 « 11\1 .1(1 Il\l'~

illegal, cu suprafa(a neLedă lucioasă Ş I formatiuni chistice adenomatoză ele, fiec ,lre avînd 1111 vagin - nler cllIvlll ,!tclcl/.
difuză. _ Corpuri uterine indepen dente Ş .I co1· Uri
1· '
uZlOna le - IIla I'iconl

Forma \iun e vegeran tă care proemllla în cavitatea uteTlna, lo cali - ,micervical.

z:ltă sau difuz ă, cu sup rafa ţa neregulată, de culoare albă, cu zone roşii ­ - Corpuri utenne inclcpen c1entr ŞI co l uri acolate - 111,' 1' t>irom
n.:gricioase, friabilă, infiltrÎnd sau nu miomernd - carcinom vegetant. hicervica/.
 Corpuri uteTlne acolate şi coluri fuzionate IIter bilocltlar
CO rpo real. In cazul salpin2itei supurate, lumenul este plin cu un l',ch',d I S
. 1eZlum
asocia Y . ă 1oe,a 1"lzad, (pelvlană).
. . de pento,!lt puru em. c POt
~ Corpuri uter/nc fu zionatc şi colu ri acolate Ieter biloclIlar
ce r~lic(l1.
Trompă inegal mărită, deformată, cu lumenul îngustat şi mucoasa
- Absc'1\;1 orificiului ex tern ,,1 colului ttterill imperjoralie. îllgroşat~, l~nveori c~.. mici noduli. albi-gălbui (colesterol), cu aspectul zis
de "salp1l1gtta fraga - salpmguă cronică hipertrojică.
TROMPELE . UTERINE (SALPINGELE) Se: găsesc aderenţe pcritoneale, formind uneori un bloc pseudotumoral, cu ing\o-
barea ovarului. .
r·,
Normal. Sînt situ:ltt' pc lIlar~i ll ca supl'r io;lI'ă a li ga mcntului I:uc, formtnd două
Couducle moi. flexibile, c u JUIll CI1 UJ (U:lrtc mic, cu una din extremităţi fixată la CU LEZIUNI DE FORMĂ NOOULARA
nivelul corPl!Ju i u~e~jn!. i'!r ccal,,~t:1 Jibc~ă. Anato!llic, se. ~escriu următo~rclc p.!lcţiuni
(segmcnre): l11tersll(lala (m gros unea 11110mctruJul), utl1l1Ca, al1Jp"lară ŞI pav,llonară.
j - Trompă cu pere~ii îngroşa~i prezentînd noduli proeminen~i , de
~o:riunc;l .paviJionar~ s.c termin ă la :x~ remitatca .liberă şi. prezintă numeroase fran-
JUri . La nJvel~J [ran)urd or se ponte gasJ. o (orm apune vezlcuJară, hidatida Morgagni, mărimea unui bob de mazăre sau alună, duri, pe seqiune de coloraţie
care nu trebUie confundată CII o formaţiune patologică. cenuşie - salpingită cronică nodHlară.
-'- Trompă mărită, de culoare cenuşie-gălbuie, uneori cu aderenţe
Tabel"l XCIII de organele vecine, cu granula~ii cenuşii sau galbene pe suprafaţă sau în
LEZlUNI perete, iar În cavitatea tub ară cu un lichid galben-verzui, gros, omogen
sau grunjos, după Îndepărtarea căruia mucoasa apare hipertrofiată, roşie ,
Cu ptrc'!e inI:roş;u ~i /eziuni
I
TI\OM PE DILATATE

Cu "mte ,ubt;" 1; cu Jkh;<l in c";",, TI\OMPE

cu zone gălbui, uneori cu pierdere de substanţă profundă - salpillgită
Wb e l"Culoasă.

II ATROFIATE
PI .. nr Nodu/are I Vc/;et:lnle Cb r 'Purulellt I Hcmor:lgic
Se vor cerceta Iezi unile asociate (pelviperitonită tuberculoasă), in care caz tro01-
Salpingjră pc1e se găscsc În mijlocul unei mase de aderenle cu oragnele pelviene, rorn~ind un
S"';"';'" Papilom Hidro- I'io- H emato- bloc în care se gasesc noduli cazeifica\i. Uneori, tuberculoza tr0!Dpelar imbraca. aspec:
aCUl:l crOlllca CallCt.'r Salpingită
Salpingită nodubră
salpinge sa lpinge salpi nge cron i că tul de abces rece. fără aderenlc, cu suprafaţa externă neted~ ŞI cu. su~rafa ~ a. Interna
Sarcină atrofică de c uloare galbe nă, acoperită cu mase de cazeum şi cu puroI .g ~unJos , ... cavltatc: Se
cronic ă Salpingiră găsesc şi forme cu gr~l1ulaţii ' miliare pe seroasa trompelar ŞI In C' .'!\c pc\vlcnc,
hipertrofie;) tllberc.:uJoasă tuba ra
asociate Cll ascită .
.'

Salpingi ' ă .
isunică - îngroşa ri nodulare ale pOrţiunii. i~ tmicc a trompei, de consistenţa
nodoasă fermă , pe seqiune de culoare albă, conţ1l1l11d fOrma\lUI11 chistice cu lichid
Fibromion ciocolatiu - sa lpingită istmică 11odoasă .
Este o for;n ă de · cndomctrioză tubară, Încît termenul de salpingită este im-
TROMPE D.lLATATE CU PERETE INGROŞAT propriU .

- Forma\iu'ne unică sau multiplă d~ mărit.nea unei alune pin.a la a

(tabelul XCIII)
v
unui cap de făt, dură, albă-~ozie'j 'poate fi locahzata subseros (pedtculat) ,
CU LEZIUNI DE FORMĂ PLANĂ interstiţial. şi submucos. - . ./lbromlOm. .

- Tr0':l1p~ alungită, cu dată şi seroasa, cu desenul vascular accen- CU LEZIUNI DE FORMĂ VEGETANTĂ
tuat, ~u or~fJc,ul tub~r pavili~n.ar liber sa~ obstruat, cu franjurile
edemapate, IlIg.r oşate, lIlegal mantej pe secţIune, calibrul este inegal. v mVarl' tVa sferic sau ovoidal, cu cavitatea umpl.mă cu o
peretele edemapa.t, vmucoasa trompei îngroşată şi cu pliurile hipeitrofiate- - Trompva v··' v , . . , b'l
masă vegetanta formata dll1 vllozltaţl cenuşII, f ~la I e, uneon cu f -
or
d; culoare roşlanca, aco~erite cu muctJs, mai mult sau mai pUţin gros. maţiuni chistice la extremitatea lor liberă papilom .
VISCOS, opalescent - salpmgită acută.
Se va face examenul histopatologic.
430
431
 F()rJ1J ''1iul1~ wg~tal1r:i dc culoare ~lbă, de consistentă moale, neul .
L'cf.H:l S:lll ulcer:n :l, care lIInplc cavitatea tronlpei parria! sau în totali-
TROMPE KffiOFIATE
r.H e) l1 ~jllfi ltralltă sau infiltrantă În perete, c,u ad~renţe la organele veCIne
(tabelul XCllll
- CflllCe r, r'
găsesc ~~ţruJui, . - Trompă micşorată, sinuoasă, palidă, dură, redusă la un co rdon
fibros, cu lumenul mult micşorat salpingită cronică atroJică.
n ul ui. Se frecveJlt Jllctasr3ZC la ni ve lul ovarului, peritoneului, intesti-

TROMPE DILATATE CU PERETE SUBŢIAT

(<abelul XCIII) OVARUL
CII UII conrinut lichid, clar .~or~n.al. ";rc form! ovoidală ji volum variabil, după vl"'ăji după di fe ritele
COndl\ll flZlologl ce. Dupa mcnopauz 5, avarul se atrafia1.ă devenind sele o S f
• este il Ib·a-roşlC,
· Ia COpII,.. ro .za~ sau a Iba-ga - - lb t".c laI femeile r 5. up .rl• 'l.la
r "~1Jl.s fll 'IIl .1 1 ~1
in rr-o fO fln a ~illne chi sri că de J11arUl1c v a na- externa adulte
•
- T ftHll p?i Ib ă • sutlu ra\~ ex terna .p0;l[1!
/,il.i , LI ' pcr~ lC > l;rc:, " " ted, tra nspa rent, de cul oa re albăs lruie ş i Cll
lIb ga , ~n -ccn~şlc . •. ~Iupa• mC I~opauza. I
prezelHa mici • ce n u / lt: !I .l U
for ll\.\ \iu l\l
dll SlIce (foll c ub 111 cV(l lu~lc). CMc SI! văd ~I p c ~\lpl .\I .l\.\ d e scc\ iu,\c alit,. ·. 1. I _
..1I'il.l tC.l p l in ă cu li cl ,id sero-citrin sau secu-mucos; orificiul perironeal . . Ib
l11a ~~ullJ I r·b .. ' . r " \ Ir
a c, ~[c a Ct', 1 ro~sc.... (..:o r.pll. . d/ .. le,015) .~i Jc . fo n na \illni S.llb l! nc, tco rr :' 1\-
b
.> [~ , b/i/a.H, CII fr aJljllri /c p :lVili o nului Îngroşate ş i aderente de or,l!anele b CIlI I11cns tru a h ~a u de sa rc ma, UlltlHlI fIInd an'lI ma ll). 1i
\ cei/" :. jar slI pr.l{.1\-l inrern!1 a chi stului netedă, f!1ră pliuri _ hidros<ll-
'i .'J/.~( .
LEZ IU N I
l )r ifie iul u{aill .11 (lt ' ll lp ci r.lI11Î nc perm eabil, fără Ca li c hidul să po.Hă trece În NOOULAIl f. --------.-----_._--
' rt'r, ,jil! '::\11 / .1 ~udllri l lJ r ~.dpln o dll i, a îngro~ă rii mucoase i Ct c. VEC ET i\N TE C. I I I S·I"I C l:. Ill:.l"RAC l"A'I L
Ovarita Supur:u ă Chisro11l Scros Chiseu rl de retcl1\ic Ov a ri tă croll ic \
I -' U 1111 co ntinut lit'hid puru lent Tuberculoz ă p~pilifcr
Chiseoll1 scros )c1cro-hipc rt , Il t il. i
Fibrom Ca rcin o m vCl:)c t a n[ ~imp l u
L.lr;] L t~rd e descri se mal sus, Însă cu un
1'rll l11 p.1 cu COnpnut Tumoare llrcnncr
Clli ~ to ll\
O vari t:i crol ,i.:.j
sclcro-atrofi i
I' uru k ll t g.l lb ~ll - vc rz ll i , 1l 1.1 i mulr sau mai pu~in fetid, cu peretele
!l\UC IIlOS
trompei Arcnobbstom
Chistoll\ dcrmoi d O v a r ită Crol ,!.":.\
hisl'd: d o: l uloare CCll ll ~it: .)i m a i Îngroşat _ piosalpinge. Fo liculoll1
:.clcro-chisti..: \
Tccom
:.1.' \'.1
! li OI.' ro.: ti 10 .1S:l.
(:h~ l·X J.lll c Il UI hi~ lor·lL(Jlogic) p e llrru a preci za JJ.că nu esti! de l1a ru ră Sarcom
Disgcrminolll
(semino m)
C II IIIl continut li chid hemoragie Cancer mctastali c

Trom p J rrans fll nnară chistic, avînd un conţinut hem o ragic, unc- LEZIUNI DE FORM Ă NOIlULAR Ă
d.:: p e rcrele neregulat al rrompei, care apare' prin
» rl C II ehea gllri a c!erenl C: (tabelul XC IV)
Il"J n' pa rcn\ J ele cul oare rllşic-În chisă _ hematosalpinge.
T ro mp!1 ut~rină de c uloare roşie-închisă, dilatată, de volum - Ovar maflt, hiperemiat, prezinră pe supral.l\a extcrnă ~i d., ' "(_
va ri abil, j' n unul dinrre segmente conţinînd un lichid sanguinolent, chea- (iune formatiuni mici, allJc-gălbui, ÎnlO niur .1tc de o z.onă hipcr':llli l;1
g uri hcm a rice şi tes ut pl accnra r, resturi de ou sau embrion __ sarcină (abcese mici) - ovarită SIIpllr,lliî.
I II/J{/ ră (sarc in ă eX [[;IUle rin ă sa u e'ctopică). Uneori se gă s esc abcesc m .li m.ui, În conjurate Jc o c:l.l?sula con;u.nc:iv l , . : \)n ~ ~ ­
nÎnd un puroi d ens şi fetid. Ab~cs ul poale comunica cu cavitatea pelvl.:lIl:1, dl.ll.' l lIlI "
T ro mpa poa re p rczen ra Î II J rep rul .dilaraţici o rup;ură, În general 1I1llca şi mică, nÎnd o pclvi-pcrironiră .
·,j"·o n m.li mort , cu sînge şi cheagu r i În ca vita tea pctironea/ ă -(sarcină IIIbară mplă,
<It hl'l/!o ,:,gi
e PI'::itolle" lii) .. !:l.c va fac e cx~mcnul. ~lisropatolo~ic
.• Sarcina poa te [ubară Ovar uşor mărit, cu granulaţii şi noduli g.albeni-ccnuşi i S.lIl
I I: l."/J cm.1 Ilt U:n l' IJlle YS II(t .tl a ( r :\I") ; (Hba ra IJtlnlCn (r:l.r) i wbara ampularii (frecvent); gălbui, cazeifi cati, uneori ulcera\i, formînd caverne phne cu c.1 ZC UIll -
. /lb.II·.; i/JjuJldibularii ( /uba-a bdomi na Iă), cînd oul se dezvoltă la niv elul pavilionului tubeTwloză .
I rolllP ci sa u al franju r ilo r trom p e: i.
Tuberculoz.l ovariană ,e IJo atl! Însori
• de .\scid, pdvi-perlconit:l, abces re cI.' IUhJr
1 3~
28 - Necropsia 433
.1

• ~ , """'" J... .... ,,. - .lI!

t
,i .
 _ Noduli dc cu/oarc a /b ă-s idefi c sa u rozată, de co n s iste ll\ă dură, . Se va face examenul histo atolo . ,
c""ek,, b ,'l "' rcstu I ovaru I III. f,','",1 Ilcaller"t - fibrom, m~1 f reCVCn l la femeil e tinere şi Pretiţe gl~ p;ntru prccI7.<lrC;\ diagnosticu\ui Se
111111 , pIcură , rini chi, venebre etc . . e Insoţeşte de ascită şi dă met;].s~a"l.C: i~Iăo;;~~~
F:lJroll1ul j1 0:HC Îlllhr:k.l şi ti l()n~I'~ d;III ~(;. ,c u ova rul 111 i'i~it.! Cli ("rm a pi\stra~ă;
.d ll" " , j \:~(l' "Vllid ); ;lU gltlhu ln .. , . It- . IIl ,HI IlH';l ponoc:d c 1:" I1 ~ b. lin C:l l' dc... f"l,
... lItl e l - I'onna\iun e de obicei unilateral~ d v' "
,
!..tI
"'!"
S UI ~I.\..
"l:li
'
Illult S.\11 IlI .li 1"'1'11 rq.;u!;u ;\, fdc c uld oa re .all,;\ -Slddl~ c sa u .. l ' d e.
roz :.\ta, un C;ae de adult, cu suprafaţa nere ulatil c m.anme v,:'nah,Iă pină la
consisten ţ ă dură, d;\Slic ~\ sa u J C IllIl O:,:~:l .. Pl' S lip!":!. a ţa c scq l_lIl1C ,se gn scsc IllICI C lI StUrJ
CII un cOIl ~in ur mucos. darorită Icz lllll,dor ,d e ,dcgcllcrc scc l1ţa tlllxomnwa să. Este ~rcc­
e1astt~a, neade!'entă de organele vec~le' ,mul~ll1odulara, de consisten \ă
Vl'TI! u l1 i J:H Cr :1 1 şi se În so ţ eşte de a scJtn. Ş I 11IdrOlO ra x . Se va bec c?<3. l11 cnu.1 11Isto - cenuş,,:, uneon cu infiltra\ie hel11oragi~le' i Se~\.lune~ de cul?~re {;albenă­
pa ,(,Il,"·c
I . . dl'O;1re(."l'
. ~~ i :l!tc tum ori ovaric il c se put pre ze nta m:lcrOSCoplC ca f,bro :lI11 C necrotlcc _ dl5germinom (seminom). Ş C 1lstun, datonta proceselor
(In'u/llu l, tU1l10 .In',1 Un'IIIl,,'r) .
Sl' va face exa menul histopato logic.
_ l'ormaliunc nodular:! dc dim cllsiuni variabile, dc la l - 2 em . - Ovar mărit, cu suprafaţa boselată d . v f v
diam elru pînă la un cap de .adu lt (rar), care Înloeuie ~te . pa~enchjmul \Iune cu zone de culoare albă .) e COIlS1S!enţa erma, pe sec-
o\'aria n, avînd aspcctu l UliUl fibrom dcns de culoare alba-sidefie, adesea parenchim ovarian indemn de ~ulooma ogena~ contrastllld cu po~\iuni de
calcifiat, sa u a ullui fib rom cu chi swri numeroase - tumoare Brellner. , re roza - cancer metastatlc
. S~ v~, c~uta tumoarea primitivă, ca re frecve nt e d' .... , ' ,.
Diag nos ticul difl'l'l'l1\ia! se r.H':C prin exame nul hi sto patolog ic , vezlcula biila ra , pancreas şi mai rar la nivel I I d ' stc 1geshva: stomac, tntCStlll,
' tast:uicc bilaterale ale ovarului face 'p t tU g an CI Kmakmare. Dtntre tum ori le 111l'·
"
ar e umoarea n, enberg d .. ' .
- Fonna\ilIl IC dc obicei ullilatcrală, de dimell siulli variabile, pînă la portoca Ic sau a unui cap de făt cu su f d~ . c maTlm":,1 UI1 l' 1
lin pllmn, CU suprafaţa n e.l edă bosel a t~ dc culoa~7 albă,-cenuşie, de <.:011- (erm~, renitcnta , Pe seCţiune apare ca p~a t~~o:~te a i'd~ uşdr bOielată, d~.. c?nsi~tcn\ă
ro zata c u zone dure ' ' d . . e sa l a, ~ cu o are alulc lo3sa sau
s is tcll\ă ren i tentă ; pc scqll1l1e, prezmla zone roşll- negncoa se (de hemo- l11eta s t~ze În alte r ŞI. mat e ernatoasc, ... S~ gasesc COIlCOmttcnt leziuni de ascită şi
rag ii), zo nc de cul oa re gă lbuic (de necroză) şi c~v.ităţi Jdatorite distru-
r ' " , .. 0 ganc: uter, t~ompe, plamin, Os, Frec\'ent tumoare a ova rÎ:lnă :l. :\r~

geri i \esutu lui) - arcllobl'lSto lll (tumoare ma sculImzanta).
Sc va bcc l'X:\IllCllld hi stup:l.tol ug ic pe l1tru prccizarc,\ diagno stic ului. Se vor
căuta se lllllcle de vir il isl11: :urofia sÎn ilur ş i a o rganelor genitale, hipe rtrofia clitori-
, ului , ddere" părului de pc cap, preLe ll\a p ăr ului
Forma\i un c fre cvc nt ulliLncrală, rotundă sau bo se lată, cu supra-
- ~i
L1\;l Ilctedă, dc mărime va r iată pîn ă la un pumn sau cap de adult, ele
cll /oarc albă-rozată, dl! co nsistclI\:! rCllilcntă, pc scqiune de culoare gal -
bc nă (ca su l fui) , uncori cu chi sllIri cu llli <.:on\inut lichid incolor sau
h ~morag i c - foliclIlolil sa u tuJl1 0a rea granuloasei (tuJl1oare fcmini zantă).
TUllloa rea Înl oc uicş te parc ll c himul o varian, care se păstrea.ză numat la p eriferic;
P(i;ltl.' să fie delil1litat ă S;l U netl e lilllitat ă ş i adercntă dc organele vecine. Se va face
l' ~ ,ll1l l' l1 U I his topatologic.
- FOrma\lllne ca re poate ajunge dc mărimea unui cap de făt, Cl!
aspectul unui fibrom , cu supra[ aţa regulată sau boselată, cu cîţiva nodulI
procminenţi de culoare aibă-sidefie, duri; pe secţiune, cu aspect compact,
Încapsulată, cu zone albe ş i ga lbene, frecvent cu cavităţi pline cu un
li chid gălbui -- tecol1l (tullloare fcmini za ntă).
Se va face examenul histopato/ogic pentru preci zarea diagnosticului.
- Formaţiune nodulară de dimensiuni variabile, cu suprafa\a
netedă, de culoare aibă-sidefie, cu aspectul de fibrom; pe secţiune aspect
ca ra cteri stic de carne de pe ş te , cu zone hemoragice - sarcom.
\ c IIlIC c~ pnl11ltlva, lo~ahzarca, pnma~ă fii,nd asimptomatică. Se va face examel\~l hFs~Q.
pato Ioglc pentru preclzarca dtagnostlculUl .
t{
,
,1
"
LEZIUNI DE FORMA. VEGETANTA.
pc faţă (barb~, mus tăţi), (tabelul XCIV)
- . Ov~r ~histi~, de dimen siuni variabil e, uni- sau lllultilocular,
prezentllld .1I1 I~tenor. v~geta\ii .ar.borescente , sesile sau pedi cu laLc, cu
a~pect de C1o~c1.1111e , [nablle, gelatllll [orme, a lb -cenuşii sau roz, de aspecl
carllOS, c.Ie l1lanmca ullor boabe de mei pÎIIă la mă rimca UliUl' ciu)lcr<i;
lichidul con\inut În chist este sero-citrin clar - cbistom se ros p"piliJer
(sau vegetant).
.. Se vo~ căuta ~rcfcle peritoncale ale vcgetaţiilor, pe epi plooll, intestin, p~ritonl'u, \
fund uneOri generallz.ate in tot abdom cnul (aspect de m etastază). Un eo ri formaţiullih: I
) vcgetante sînt În număr foarte mare, tasate unele ln altelc, de aspect conopidifufm ,
lndt tumoarea pare plină şi nu chistică - tumoare vegetantă predominant soLidii;
alteori, ovarul este acoperit cu microchisturi, în majoritatea lor rupte, lăsînd să pro-
cmine în exterior formaţiunile vegctalltc, granularc sau mai mari, strtnse un ele În
altele - papilomul de suprafaţă. Chistomul papilifer se insoţcşte [recvent de ascită ,
EI arc tendinţă la malignizarc trans[ormÎndu-se in chistadenocarcinom, Se va fo c,'
examenul histopatologic pentru preci>.are. diagnosticului.
- Ovar mărit, de volum variabil, cu suprafaţa neregulată, granu-
lată, albicioasă sau roşie-violacee, dură sau moale; pe seqiune, cu multe
cavităţi mici, pline cu un lichid sanguinolent, tulbure (datorită !lecrozei
ţesutului canceros) şi, uneori, cu mici zone brune sau negre, datontă unor
infarcte hemoragice - carcinom vegeta/lt.

434 435

.'
 \
f).l mc[ :l!io l:l ZC wnlivc b nivclu l limfoga ng liollilor hipogastric i, lombari, lombo-
.IOHI C" În pleurJ, pl:\Il1Îu, ficat, inccstin. s(Ql11ac, lIlleo r i adcră şi inf iltrca:d\ organe le LI!ZIU N I D E. FORMĂ RETRACTATĂ
. ;..
\'ccinc : u(cr, peritOneu, epiploon, perc(e alH..Iomi nal. (tabelul XCtV)
- O va r ma rit Cu supra fala
LEZ I UN I DE FORM A C HISTl CA fib roase de culoare' albicioasa, de nerc.g\llat mamelonată, cu cicatrice
(tabelul XC I V) s e/cro-hipe rt ra jică. co n s I stenţa dura - Ovarită crol1ic~
- O va r micşo rat, preze ntînd În
FOfl1wriu ni chisri cc, i·cz ulr<lr al evo luri ei a no rm ale a [o li culil o r ovarită cra nică se/era-at ro fi că. rest Ca racterele formei hi pcftmficc
tlvarielli În dive,.sd~ s r~dii CVO IUl ivc, c!Jisturi de re t e/lţ ie. - O var d e v~h.tm variabil , Cli SUI)r~ r , \ ,.
tate
~ .Ie cli 1oa re a Ib I C l oasă cu o se' d " "'." ne regulată, cu .zone retrac-
U
U l'm ..:billl: c hiuuri tlllil u~ ul:tr e de ll1:i.rimi va riabilc, ) _., Illlll pîn ă la o a lunli, 1 ', fie e_1mICi chiStu riSC'\ 1
in plin p ,1t (' lh' /lill l 1)I.LI'I,l n, bOlllbind b s uprafa{:l lui , pIin I.! C li lic hid cLu
I
c~a e, pma a 05 Cnt elian1clrll e,I
Au
SI e, ronl 'lCO in.
,; 'd .HL'
' h'l ' . ,pereteCl""
li n l l e I ( c L1r, se ros 1im lk d c S Ili \) '
' L '
, ' . 1'1 ,'l p ·\rl t.:rn, S,1 I0\IfC , C" I\\"I\ nd
,tllleJl - .luriu, IJliJi c Cli llli I.U II\inUl gd alinos sa u hematie - chiHmi III1"i11ic(', Se poe
o u. f ' .
rea ca n ll:l !:I lIpr;) a~a il1(Cfn ă -:\ lhi 1 .'1
Illll - UlI l \1 \\HI
. l\!m;:\l 1 -
le, <- liP;) ":\'.1 ua-
b·dLcn-.i uriu. plin e cu UH l..oll \i ll Ul gdalinos sau h ematie - chis l llrÎ ["{ fi u lee, Se POt I •

r"UJ' L' .. JCkfll,iIlÎll d UII IH:m.lI~h.: ..:I, ~e \' :1 L1CC c),,:1lllcnul hisw paLO logic. . l' 1.
ovana n ( lI11 r..; C 11Sluri C ~ l' I);:d ic\
" ') .\Uil ", r C:'~U \ ,\t'.\. \l' .. 1\\\1
. , \)1_ . 'li 'l'lre Il l' ot.'l)It~.
lcd 'l.
' .... ' . ~c..:
c h lSl l Ca (In l lanlatoarc salt di~trori că).
t.:: It.::IU "i ' 1 t lIr -
_. l )l';)r tr'1nsfoiln.lL chi,tic, cît un cap ue ad ult, u ni locula r sau
{ . (l i.. ' OIllL .. '1.. "ro·
Illld lil"cu l.tr, pnlil ob,lI, ,'U pe re re sub \ire, t ransp are nt, conrin Înu În cavi - Este aspc..::tul constant al oV:1rulut ~c ntl.
1.11 ,' llii li chid ,e ro-citrin d.tr, În L1ntitare var i abi l ă - c!Jistoll1 se ras
\illl plu,

j ·!i ILO 1!'I.: ..:n·1ll bil a [t..l .d ,

- O l' .lr rran sfllllll .lL chi stic, de obicei unila teral, ajun gînd un eori
1.1, li"l c'", iulii , n"rIl1 L', ,'U s Ul'r.11:1ţ:l n cte d ă, regula t ă S'l U b"selară , Cll
I',TL te I,,,i,,,, de CUI O.IIL .1Ih~ - .1Ib ă' lruie, a i bă-si def i e sa u ga lb e n ă (~1 s p uC[e
"',;.1[e ,le' g n"il1le.l pCfe teiui ~ i ClIIl\in lltul chi stului ), c u un li c hid ca rc
1'''.lre fi fil.1nf, VISCOS, gL"l.ltinos, lim ped e, pU fi n gă l b ui sa u rulbure, o pac,
, le eul "arc alb ,l· lTlltl~i e, g,1 Ihcnă - \'crz u ie sa u br un ă - c i oco bri e - chistom
J/lllt'l1 / tJS .

!\l't:!ioh' ~hi!:a turi pUl J i lIllilol'ubrc, Jll.li frcc.:vcl1C mulLilocu larc, c011l u nicind Î n tre
I'k prin PLTI..' ~i illlumpJq i !:a.1l1 orificii; uneori, estc pauci locu lar sau arcob t, format
Ih lt nU l J.llIJn.: chi seuri nll~i,

I'orm.l\iunc d,i"id loca l i /. a r ă frecve n t în dreapra , de dimensiuni

".tri ab il e, cît () porroc,ll ă, cap de făt sa u adult, m u bil ă, d e fo rm ă ru tun dă ,
' u SUpr.1t":l\a reg u!3 r:l, pcrc lc gros, d e c ul o are a lbi c i oasă, a ibă-gă lbui .:,
de cu nsistcn\:l om()genă, ilHi ,1 le, păswasă sau dură sau in ega l ă , c u zo ne
dure şi moi; pe seqiune, frec velH uni loc ulară cu un con\iuut polimorf:
" , ul h tal1\ă a lll:i -gă l bui c, l1I (jale, păs toasă, Ul! asp ec tul sub Stetl1\Cl seb acce,
;11 ca rc Se găsesc fU fl lI:t\i uni ccto d eflnÎ cc (pă r, u nghii, din\i ), fo rm aţiuni
Illczo d ermicc (fragmclllc de os, ca rtil aje) - chistom derm oid (cmbrio m
ehi sli c) .

Uneori se POt găsi f orma \illni cndodermicc (mucoasă intes tinal ă, tr aheo-bron şic ă),
org.IIlC (ma mcl ă, ochi etL.). 1'uIIIO"re.l poate avea un aspect compact (cmbriom solid).
,'-) ... \'.'l !',lC\.' \.':-..lJlh:1I li I hjHup .l(Ul o~ i l:, pl'llrfU a surprin d\! O cvcll[ua lfi ma lignizare,
.i
130
 Adulli
Lungimea in cm
Virst;\ Greuta.tu \n kg
U ll. rb;\~i Femei nll.rb ;\\Î
---
I!emei

18 am 106 157
20 de ani 55 50
108 158 60
30 .. .. 160 159 OR
54
;'5
40 .. .. 169 158 Gn
60 .. 167.5 157
5ft

22 80 .. .. 164 151
1;5
61
fi ii
!", I

TABELE DE DIMENSIUNI ŞI GREUTĂŢI li!

DETERMINAREA VIRSTEI, IN SPECIAL LA COPII, DUPA DEZVOLT AR EA
DINŢILOR

(-după A. 1. Abrikosov)
DENTITIA TEMPORARA
LUNGIMEA ŞI GREUTATEA CORPULUI
Incisivii mediani inferiori a 4-a - a 7-a lună
Copii pÎIIă la J aII Incisi vi; mcdiani superiori a 8-a - a 10-a luna
Vi r s t:t l ul1~ill1e:\ in CIll G rcu t:\tc:t în kC Incisivii laterali inferiori a 12-a - a 14-. lun ă
Caninii a 18-a - a 20-a lunii
Nou- n ăsc ut 50 3.200 Premolarii . " a 29-a - a 34 -a lUI1 ă
I lună :'4 4
2 luni 5N 5 DENTlŢIA DEFINITIVA
3 .. tiU 5.700
4 .. !i2 1l.300 Primii molari . al 7-lea an
6 .. ti5 7.300 Incisivii mediani al 8-lea an
S .. 08 8.200 Incisivii laterali
Premolarii anteriori
al
al
9-lea an
10-lea an
10 li!) 8.900
12 ,2 10 Ca ninii al Il -lea - al 13-lea 011
Premolarii posteriori al II-lea - al 15-lc.\ on
Co pii pescc J (fiI AI do ilea molar al 13-lea - al 16- lca '"
- - ,I AI treilea molar . al 18 -lea - al 30· 100 011
l.ulI~illl(,:\ in CI11 Gre ut:Hc:t în kg
Vi rst:t
U .'ii c~i Fete Fete
DIMENSIUNILE CRANIULUI NOU - NĂ-SCUŢlLOR
I :l.n 72 :11 10 9.50U (În cm, se m ăso ară cu compasul)
2 :lll i Il U 71 11.500 11
3 87 Hti 12,500 12,400 1 Diametrul longitudinal (fronto-occipital) 12
J .. !J:l [J2 14,200 14 Marele diametru transversal (biparietal) 9'/,
R
5 .. !I!J 98 J(j 15,700 Micul diametru transversal (bitemporal)
H
6 !U:, 101\ 18 1!i,BOO Circumfcrinţa orizontală (frollto-occipital)
8 11Ii 111 22 19,500
10 128 125 26 23 DIMENSIUNILE CRANIULUI ADULŢILOR
12 .. 1:H:; 131 :{O 29
(în cm, se măsoar ă cu compasul)
I~ J II, HG as 37
16 .. 1 (iti 152 ~7 45 Bărbaţi Pemei
20 18
" 1,., ult!mc,I c do ua d eceni i, studii stati stica-demografice au mucat O creştere Diametrul longitudinal (f ronro-occipital) .
\<l
16
nerii a d"nens,u,"l or externe ale co rpului omen esc . Nu există Încă date anatomice cu Diametru l transversal posterior (biparietal)
55 53
p rl v,re la dim ensiunil e organelor în aceste condiţii. ,. Circumferin\a orizontală a capului
". -
439
438
 CREIERUL
Virsca
Greutatea medic (c) LărgimC'a or;/iciilor vaJvulare deschise On cm)
Nou -n:IscufÎ r'
I an . 380 Aorta . "
J am 910 Arter-a pulmoll:\ră 7
5 ani 1 080 Val vuia bicuspid5. . 8
1 250 Val vuIa tric\1spid5. \0
10 :lni băieri = 1 400

I
15 ani fetire = 1 260 \ \ ,5
biîieri = 1 470 fete = 1 235
Ac1uJfi . " " .. bari = 1 375 felllei = 1 250 P1.ĂMINlI

Vîrsta
Greutatea medie (În g) ambii pliimlni
J)iulLlJsiulli/,.· creierului la ac/ulIi (În cm) Nou-născuţi
1 an ,~
J''' : IIl ~\' crsa J 13 - 14 Vertica l 3 ani \,0
10,5- 12,5
5 al1l 260
10 nonÎ 290
~ I ,\J)UV A S PIN Ă RII (Ia adulri ) 15 ani 500
Adulţi plămîn S lll\ ~ 690
G rCUI.HCa 27-18 g Lungimea 45 cm Adul\i plalllÎIl ti I CjJl )~ 5-·\ SO
)(,C- ", 70

,I INIMA DillJells;rmile pIă»lÎ",dlt i (in cl"u)

I
I
Virsl.1
Nou- Il ?ht: II { j
Greularca medic (g)
Inăllim c~ 26
16- \ 7 I Grosimea . _ _ ~-IO
I .1 11 24

I )
5
a ll/
:1 JlI
, O 41 111
37
62
82
128
Lungimea
L ă ţim ea esoLtgului
ESOrAGUI.

dc~chi s
25 COl

I-
15 .l lli b:i ic..'~ j 4-5 cm
230 fe!e 204 Grosime:l. peretelui
15-- 30 d e .1111 bii rl>a!i 0,3-0,4 Cill
270 femei 250
30-50 de .1111 biirb.lri 285 femei 270
55- 70 de :lJll biirb.lr i 310 femei 275 STOMAC UL
După 70 Jo .1111
biirb" li 320 fcmcÎ 285
) Distanţa dintre cardia ŞI pilor 20 a;m
Capacitatea medlc . la bărbari 2,5 I
Dimensillnile II1IJlJ/J adll/ţilo r (în cm) la femei ul
Bărbaţi Femei
INTESTINUL
I. IIIJ ţ.: ; IlII'. ' ti,· J.I / 1. 1/, 1 , II , rt (·j pînă la vîrf H,!i-!l
I JÎ .lIJ u.: LruJ ( I.t II; ve- Ild I •. l~.·i Vf.: JllrÎ(tdclor) R-H,r.
Lunr,.inw:1 duodcnului
!J.:1-IIJ,[j X,fi - !1.2 30 t.:lll
(; n '!lj nH'.1 ( 1.1 nl \'{' ltd 11.1/(· i vClllric uJcJur) l.ungillll".1 iUII'S I illului !'> lIh\irl'
:i,!) -'1.5 :J,~ -/I 'l, ~ (,,, 111
( ;in:WII(t' rÎJj\ .1 (lIi vI'lul iLl Zl,j vCnlricu lcl or) LUl1gillll' .l iltlc~ lill\lllli l~ IO!l.
~:I.H 1,5- \,7 \li
J .unl~ill1t' . 1 .1Pl'lldin·ll1i ., - ~ (11l

G rvsilJl('I I pC're/ilor v(:lllricllle[oT (În ern)

GLANDELE SALIVARE
Velltriculul drept
Ventriculul slÎn!: 0,2-0,3
Greu!"tea gbndei parotitlc 25- 32 l~
SI..'plul inl e rv(' lllrÎcu!:tr 0,7-1,2
Greutate" gbndei subm" x iJ.uc 8 I~
1 - 1,2
Greutate" ~bndci suhli ngu" le . 2- 3 t,
·/·/11
I 44\
!
 I
r

FICATUL
Vîrsta Greutatea medic (în g) Dimensiunile rinichi"l"i adulrilor (i:n
Lungimea 11 - 12 L a\lmea
" '
cm)
Nou- n ăsc ut 150 . 5-6 \ Grosimea
I ;lll
300
Grosimea COrticalci. . . . . . . . 0,5-0,8
. . . . 3-1
3 ,l11i 460
5 an i 560
10 ;l ui URETERELE (In cm)
830 Lungim ea .
1'; :1. /1 i l UD 27-30 \ Circumlerinl'
Atlu lli . . . . . . • • t
I (,00
PRQSTATA
IJi1l11'IHillui/c !iCrtf"I,,; adultilor (în Citi) Vint"
Grc\.lt ;\lca medic (În ~)
20-30 de ani
Lă { illlc:l (dc b
dreapta la stînga) . '" '. 23 - 27 15
31-40 de ani
Lungimea (de la IlHtrginca posl:crioară rotunjită, pîn ă la marginea 16
41-50 de ani
anterioară ascu li di) . . ....... . 19-21 17
51-60 de ani
rnăl{irnca (de b ~lIprafa{a in(crio:lră, pÎnn la cea s up erioar ă) 6-8 61-70 de ani 18 (sau 20) }
71-80 de ani 16 (sau 23) (1)
15 (sau 40)
PANCREASUL LA ADULT
Grcu tatcJ. 80- 100 g Lungimea Dimensiunile prostatei (ln cm)
Lăţimea
23 cm
3,5 CIn Gros im ea 2 eUl Lărgimea (dia metrul tran sversal) .
3,2-4,7 }
I
r SPUNA
Grosimea - (diametrul sagital) . .
Lungimea (de la virf la bazil\, .
1,4-2,3
2,3-3,4
(1 )

Vîrsta Greutatea med ic (ln g) TESTICULELE

f Nou-născu ti II Vi'rsta
1. 1 an 20 Grcut:nea ambelor test icule
3 am Împreu n ă cu cele două
II 5 a 111
43
52 Nou - n ăscuţi
epididime (11\ g)
l' 10 nlll 87 Băi eţi de 15 aDI
0,8
:I 15 nn! băieţi
fete .
115 Adulţi ..
24
36-50
120
I
,
Adulţi b ă rb a ţi
femei
150
180 I
Peste 60 de ani 25-}5

UTERUL
DilllCJlfilillilc Jp lilH:i adu/(ilor (În cm) Grcutatea Lungimea Lă,imca Gro'iimc:\ int re cele
în g corpului şi •In cm două lrompc
LlIl1~illH'a . 7-8 I Grosimea }- 4 a ,colului in cm
in cm
RINI CH II ŞI C AILE URINARE
La nuliFt~rc 33-41 7,8-8.1 3.4 - 4." 1,8-2,7
Vîrsta Greutatea medic a ambilor rinichi La !TIU tipare 102-117 8.7-9,4 5.4-6,0 3.2-3,6
(fără capsulă) (In g)
Dimensi///li/e co//////i IIteri" (În em)
Nou-născut 24 Lungimea Lăţimea Grosimea
1 an

I
65
3 am 100 La nulipare 1,6-2
2,9-3,4 2.5
5 a ni 108 La multipare
2.5 -3 3 2.5
10 ani 165
Adulţi biii e ţi = 220 bărbaţi = 320 (') După 50-60 de am se poate observa sau atrofia senil~ a gbndei. sau hiper-
fete = 240 femci = 293 trofia ci patologică .

442 443
I

'~ -:-IL-=====:~====='='="'===========~==-_-=---~..JLb.-~~__... _
 Lungimea cavităţii IIt er;ne
HIPOFIZA (Ia adul\i)
La nupH a rc . 5,2 cm
la mulriparc 5,7 cm . ;:..
Gros imea mu coasei co rpului urcrin 3,5- 1 mm Greutatea
0,5-0,6 g
t:o JuJui urL'rill 1 mm Lungimea
Grosimea pc rc rcJui ÎI)[feg co rpullii u[c rin .
0,8 cm I Lă,imca. . " 1 2 cm I G r05lm
. ca . . 06 (m
1- 1,5 cm I

ca lului urcrin . 0,7-0,8 c m

La mulriparc. g rosirn('a peretc lu i cstc cu 0,2-0,5 cm 111 ;\1 m a re. TIROIDA
,
..',Vîrsta
,; Greutatea I6h,ndci lntregi
TROMPELE (În g)
,'.JNou-n ăscu\;
:;" , 1 an . . 5
Lungimea fic c;'lrl' Îa 11-14 cm
J.'• 3 am. 3
. 5 alll 8
10 al1l 8
OVA REl.E 17
15 a ni 23
V îrsta Greuta tca fi ecăr ui a
Adul, i 2,-,0
lu at În parre (În g)
1..1 1I011-n :1Sc ur c 0,5-0,6
h : IC lle 10 alli . . 2 -3
To pt:rio:ld:t 1Il.lI llr il.l(ii Sl',' lI .tl r 4,5-5
l. a {em ei :l 11I .HUI . l 6 -8 Lun t;illlca
3- 4 \:11) \ Gro~im\':.l. l,S - 2 ..: nl
L 1 dinla c ll'r Îu 1,5-2,5

Dimensiunile ovarelor (in cm)

GreUl ;ll l'.\ 0,I- 2 ,S g
Lungim ea Gros im ea LUll gilll(, ~\ 0)- 1,) \:In
Gro~ il1l c:1 0,2-0,1 J..:n1
I.a l1u l; pa I"l: '1.1 -5.2 2-2.9 1- 1,1
r .\ Jl1ll It i p.l fe 2,7-'1,1 1.4- 1.0 O,7-0,fl 'nM USlJ l.
VÎrsra Grt:ULlll:.\ mcd;1.: tÎn 1: )
NOll -ni(scu!i \3
IN S ARCINĂ 9 lu ni 10
1-5 .1 ni 23
GH'I/ l tl l(' " i' dimensiunile placenlCi 6- 10 an l 14
11 - 15 dc ani 26
Greutatea Diam etrul G rosimea
16-20 de ani 20
LlIlI.l a Ill -a 36 g 5-1l CUI 1 CUI
21 -25 de am la
LlIlIa a rV-a 80 g 7,5-8,5 cm 1- 1.2 elJl I 26-35 de an1 16
LlIna a V-a 36-45 de anl 14
178 g 11,H cm ·1,2- 1,8 ClIl
1.:1 46- 55 dc ani 11
[l'nnCIl 500 g 16-20 Clll :i CIJl
56--(i5 de ;\ II 1 10
('6 -7 ~ de :1 111 b

EPIFIZJ\ (I a adlllţi) •
Vîrs ta Greutatea (in g) /l;IIJl'II si'II"l c t;11 111.)11111;

Vîrsta l.un gillll'.l

De la 15 ani pÎ II" I.l 60 de a nI 0, 1R
De la 61 de a II; pÎII .i b HO de ani 0,13
/ De 1.. lla~lcrc pîl\ ~ 1.. ~) luni Il ,.' !lI 1.\ mijlllJ..: 2.]---1,1 \.'1\1
) . 7 ~m la extremitate 0,6- 0,9 ':11\
Lungim ea . 0,6 - 0,8 cm I Lă ţim ea
De \.1 ) IlIlIi pÎIt:Î I.1 _ .1111 .
0,5 cm I Grosimca 0,5 Cm De b 4 an i pină \.1 1·1 a lll H,'! ~m

4·1,1

I , ,
I \

j: I
 .... . . ".
GLANDE LE SUPRARENALE
Virst:l
Greu[O\eeO\ ambelor
supraren.le (ln gl
Nou-născUfi
, ;11) 6
-' ,lni 2
15 ani 3
. băiqi 7
fete ANEX i\ \
Adu /Ii 5
8- l2 PROTOCOL DE NECROPSIE'
(Model)
IJillJ(,J/siIlJJil(' !i('ctir('j glflii/'
eL . llrl I f!
SlIprmL'
(/a ad u/Ii) 1n COl
Spimlu l Nr. necropSICl
Lungime" .4-5 Serviciu l . D,ta
2,5-3,5 , Grosimea . 0,5 Nr. foii de [I\di ~e de cbsarc . .
MeJic an.llol1lo-p,toIOI; .

Numele Prenumele Vî rsta

Sexul Starea civi lă Profesia

\,
Adresa Co ndiţii de viaţă
f
1ntcrnat la data Decedat la data ora . \
Necropsiat la data ora
•
I Organele recoltate Lichid fixator
•
\
DIAGNOSTI CU L CLINIC

De tnnlltcre De internare . . De ICŞlfC \

DIAGNOSTICUL ANATOMO· PATOLOGI C

\
\
)
DIAGNOSTICUL H ISTO· PATO LOGI C

DIAGNOSTI C UL UA CTEIllOI.O <; IC ŞI EVENTUi\1. AI.'\'E EXAMENE

" La organeLe parenchimatoase se vor descrie : p01.iţia şi raporturile, forma ŞI

volumul, capsula, culoarea, mobilitatea, consistenţa, greutatea. aspectul pc suprafaţa
de secţiune. La organele cavitare, 1n afară de elementele de mai sus, se vor descrie:
cavitatea, conţinutul (aspect, cu loare, transparenţă, miros, consistenţă, reaCţie chimică
etc.), orificiile, grosimea şi consistenţa pereţilor, aspectul suprafeţei inlcrnc.

447
 CONCO I(llANTA CI.I N ICO -ANATOMO -PATOLOGICA Vasele şi nervij de la baza creierului
Cerebelu!
~o rt'spuI1Jc. eorl'spund .., p .lqial, IIU l.:u respulldc.
Prolubcran\;l inclară
(Sl' ş t erg tL'rl11l'llii 11l'c.:on·splIll z:hori).
Ilulbul rahidian
Epiriza
Vcn triculii latcrali
Emisferele cerebrale I-lipofiza
DIAGNOS 'nCUL TANATOLOGIC
Ba7.a craniului
(nHl du zij ŞI cau z.dc decesului) Cav ită ~ilc osoase de la ba'f.a craniului.

EXAMENUL CANALULU I RAHIDIAN ŞI ORGANELOR SALE

M C llil1 ~c l c rahidiall . M:idu va ~pil1 ;hij .
/' AT I', ( :II N JCE

Se illll'rIlC:l Z.'i penuu . Istoricul bulii EXAMENUl. SEROASElOR

Antl'L't.' dcl1ll' perso JJale.: All tc ccdcll[l' crcuocolatcralc . CavităJile Il seroaselc plellrale

I
Simpwlllc clinice: (su biec ti ve, obicc tÎVl')
Dreapta Stinga .
EX:lJlll'lIl' Jc bboraw( EX:lmClll' radiologicc
Tr .1 t:1I1h.'1ltU I .Epicriza
C"vilal ell l' seroaSt' pericardică

II
EXAMENUL EXTERN AL CADAVRUI.UI Cavităţile li seroasele peritotJeale, abdominale li pelvicne
1115 1~ ill1l'a G reuta tea
M odi fi cările eadavc ricc
EXAMENUL SINGELUI ŞI Ml\DUVEI OASELOR
Tipul co n s tituţi o nal - adult : lI orlltostCJlJ C, astenie, hipcrsrcnic copil: eutrofie,
distrofie g r. 1, lf, III Aspectul ŞI starea s1ngelui
TCg Ul1l t'lltelC Aspectul măduvei din stern, coaste etc.
Lim fugangl ionii superficiali
Capu l (lt'gullll'nte, oasc, fUIlL.lllck, f :q ă, Uft'chi, ochi , nas, buze, dinţi)
Giwl . . Turacele SÎ llii EXAMENUL OIlGANELOl\ CAV I T~TlI UUCALE, GITULUI ŞI '('O IIA UI UI
AbJuml'llul Ihzinul osus
Organel e cavit1i\ii bucale (mucoasă, dinţi etc.)
Organele ge nitale ex terne
Glandele parotide
lvlcl11brcll' su periuare 1vk mh rdc inferioare
, CU10:ll1.1 \' c nl' bra l ~
Glandele slibmax ilare
Lilllfogangii onii ccrv icali
Regiunea sacro-fcs i eră Hcgiunca anală
P achetul vaseulo-nervo> al gitului
Mediastinul antenol . Limfo~a n glionii media' tinali
III Timusul
• Tiroida Par;niroidc1c ,
EXAMENE DUpA DESCHIDEREA Ci\J)AVRULU I Amigdalele I
Limba Paringcle I
EXAMENUL CUTIEI CRAN IE NE Ş I AL ORGANELOR CAVITATIl CRANIENE Trahcea
Esofagul Laringcle
Pielca capului Ca lota craniană Bronhia stingă
13ronhia dreaptă
l'ah i llIen ingcle Sillusuril c venoase Proba docima7.i. i
I'Iă1111nul drept
Lcptomeni ngele
"H - NcCrOpSH\
.
448
 1:
1
PJ.' I11Înul sring Proba docimazici
Lim fog:t ng/ioll ii hilari
.
A,pecrul JIllllllJ lJ1 rora licatc
Illi/113 dreapră , r
Inima stJngă
A nera pulmonară
Arrcra aană
Ancrclc COron arc
~
Venele pulmonare

. EXA MENUL ORGANELOR

Venele cave

CAVITĂT!I ABDOMINALE ŞI PELVIENE

t
t
f-
Marele epiploon "~
. Mezenterul ş' limfoganglionii mezenter,c,
Splina
SIOI1l:1t.: ul
Duodenul
Jcj uno-i Icon ul
\\
J\pC' lldicl..·lL' ceea l C"c ul "
Colonul Rectul
Vl'l icub biliarfl ~I canalele biIi;1rc CX rr:lhl'p~\[icc
FiL.llul
Pallcrc:\SlIl
~) upr.1rl·It.\l.l drl'a p( ;l
Supr;,lrcnilla stîngă
Plex ul sol,lI'
Rini chiul drepr ,
Rinichiul sring I
lh zin('J'u l dl'l' pt
U"",erul dr,'p r
fia z inctul sting \
Ureterul sring
V l'l il2:t urin.lră
Urclra .
1J.7rbal :

PrOs ." ă
Veziculelc se minale
C, n" I,,1 def'Tem
I':pi di ci illlu I

li Testiculul
V'f',in ul
OV, ,.II'
Uterul Trompele

- - - -,Iuli •. r;\rid Sihiu SIr. N. B ă lce sc u 1\ r . '7,

ll\t rl'pri nd t'r l ' : \ " I )7
..:OI\l:\IH .\ •