Universitatea de Ştiințe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Regele

Mihai I al Romaniei din Timişoara

Facultatea de Agricultură

Ingineria şi Protecția Mediului în Agricultură

An de studiu : III

Disciplina : Ecopratotehnică

ANALIZA CARACTERISTICILOR PRATOLOGICE PENTRU UN

ECOSISTEM PRATICOL

Coordonator : Student:

Prof. univ. dr. Samfira Ionel Tomuș Ilie Vlad

Timişoara
2019-2020
 Obiectivul 1

Determinăm, prin metoda dublului metru, vegetația unui ecosistem praticol.

Pentru efectuarea releveelor floristice se va folosi modelul de releveu în 40 de puncte (anexa
1) conform principiilor metodei punctuale dublului metru releveul floristic atașat va avea 40 de
puncte din localitatea Costei.
Se folosește un dublu metru pe lungimea căruia se executa 40 de observații din 5 în 5 cm.
Vezi tabelul 1.

Din lista generală de specii se analizează structura procentuală pe familii a vegetației, după
cum urmează: graminee, leguminoase, Cyperaceae, Juncaceae, specii din alte familii botanice.

Diagrama 1.
3,45 % 3,45 %
3,45 %
3,45 % Cyperaceae
3,45 % Poaceae
Rabaceae
3,45 % Rosaceae
Asteraceae
31,03 % Convolvu-
6,90 % laceae
Polygonaceae
Compositeae
Rubiaceae
Juncaceae
Ranuncu-
3,45 % laceae
Caryophyl-
laceae
10,34 %

17,24 % 10,34 %

ANALIZA STRUCTURII PROCENTUALE PE FAMILII A VEGETATIEI

 Obiectivul 2

Pentru aprecierea ecologico furajeră a vegetației se vor folosi Indicii Ecologico Furajeri
atribuiți fiecărei specii de către Kovacs, 1979.

Însușirile biologice la plantele predominante în funcție

de media valorii factorilor :

După tipul de reproducere (R) - valoarea 4,14 ~ 4 = amfimitic + apomictic

prin agamospermie
După modul de polenizare (P) - valoarea 6,52 ~ 7 = entomofilie
După modul de diseminar (D) - valoarea 4,22 ~ 4 = endozoohorie
Bioforma (B) -» H = hemicriptofit
Perioada înfloririi la plantele predominante este iunie
Lumina (L) are valoarea de 7,52 ~ 7 = predomină plantele de lumina
Temperatura (T) are valoarea de 5,47 ~ 5 = plante răspândite în zone temperate
Umiditatea solului (U) are valoarea de 4,91 ~ 5 = Plante de soluri moderat umede , reavăne
Reacția solului (pH) are valoarea de 6,57 ~ 7 = soluri neutre
Cantitatea de azot mineral în sol (N) are valoarea de 5,04 ~ 5 = soluri cu conținut moderat
de N
Insușirile economice (prin valoarea Indicelui Specific de calitate) (Is/E) are valoarea de
1,72 ~ 2 = valoare furajeră mijlocie
 Obiectivul 3

Pe baza datelor din releveul floristic realizat prin metoda dublului metru, se va
calcula frecvenţa specifică (Fs) şi contribuţia specifică (Cs) pentru fiecare specie în parte.
Pentru frecvenţa specifică (Fs) se va utiliza următoarea formulă de calcul:

Fs% = (Ni/Ntot) x 100

în care:
- Ni = numărul de puncte în care o specie este întâlnită;
- Ntot = numărul total de puncte de observații.
Tabelul 3.
Calculul frecventei specifice.

ex: FS% = (33/40)*100

= 82,5
 Calcul contribuției specifice (Cs) se va face conform formulei:

Cs % = (Fs / ΣFs) x 100

în care:
 Fs–frecvenţa specifică a unei specii date;
 ΣFs–suma frecvenţelor specifice a tuturor taxonilor dintr-un releveu.
Tabelul 4
Calculul contribuției specifice

ex: CS % = ( 82,5 / 1157,5 ) * 100

= 7,13

Suma CS% trebuie sa fie egala cu 100% .

 Obiectivul 4

Calcularea valorii biodiversității ecosistemului praticol analizat.

Calculul nivelului de biodiversitate se va realiza prin metodele de teorizare a informației,
calcul de indici Shannon-Weawer și Indicele Simpson, şi presupune următoarele:
-calcularea Ni;
-calcularea Ni/N;
-calcularea lnNi/N;
-calcularea entropiei H’;
-calcularea indicelui Simpson (D).
Calculul entropiei (H’) se realizează cu ajutorul formulei, atunci când se consideră că pi =
Ni/N:
S
Ni N
H '=−∑ ×ln i
i =1 N N

în care:
 Ni = numărul de indivizi ai speciei i;
 N = ΣNi = numărul total de indivizi din eşantionul analizat.
Ni (numărul de indivizi ai unei specii) se împarte la N care reprezintă ΣNi (numărul total de
indivizi din eşantionul analizat). Odată obținute valorile pentru fiecare specie din releveu, se face
suma acestora. Tabelul5.
Calculul Ni/N’
 Prin aplicarea funcției ln (logaritm natural) se obține logaritmul pentru fiecare specie din
releveu.
Tabelul 6.
Calculul logaritmului natural

Entropia (H’) se calculează înmulțind Ni/N cu lnNi/N pentru fiecare specie. Valorile
rezultate pentru fiecare specie în parte se însumează și astfel se obține valoarea entropiei.
 Tabelul 7.
Calculul entropiei H’

Calculul pentru Indicele Simpson (D) se va face după formula:

S
D=∑ p2i
i =1

în care
 pi este proporția de indivizi prin care este reprezentată specia i;
 pi = ni / N, unde ni = numărul de indivizi din eșantion care aparțin speciei i și N =
numărul total de indivizi din eşantionul analizat;
Prin însumarea valorilor lui pi2 rezultă valoarea indicelui Simpson, indice care cuantifică
bogăția de specii și regularitatea prezenței acestora.
 Tabelul 8.
Calculul indicelui Simpson.
 Obiectivul 5

Aprecierea Valorii pastorale (VP)

Valoarea pastorală a pajiștilor permanente se calculează pornind de la releveele realizate în
teren.
Exemplul de calcul detaliat presupune aplicarea metodei dublului metru.
Calculul valorii pastorale presupune următoarele:
- calculul contribuţiei specifice (Cs) pentru fiecare specie în funcţie de prezenţa speciilor;
- atribuirea indicelui specific de calitate (Is) pentru fiecare specie din releveu.
In final se aplică formula de calcul a valorii pastorale. În cazul proiectului de față, formula
de calcul pentru Vp este:
i=n
VP = ∑ (CsixIsi )x 0,2
i=1

în care:
Is = indicele specific de calitate atribuit speciei i;
 Cs= contribuţia specifică a speciei i;
 0,2 reprezintă indicele de corecţie raportat la 100 a VP.

În final se vor realiza aprecieri pe marginea notei finale de VP în funcție de zona studiată,
altitudine, orografie, potențial natural.
Valoarea pastorală calculată cu formula prezentată mai sus poate avea valori cuprinse între 0
şi 100; unde:
0–5 pajişte degradată;
5–15 foarte slabă;
15–25 slabă;
25–50 mijlocie;
50–75 bună;
75–100 foarte bună.
Se va aprecia și identifica dacă există factori care conduc spre creșterea sau scăderea valorii
pastorale.
Se vor efectua aplicații de calcul a valorii pastorale și prin alte metode de apreciere, pentru a
calibra rezultatele.
Valoarea obținută prin însumare și înmulțită cu 0,2 duce la obținerea rezultatului pentru VP.
Astfel ca: 173,22 * 0,2 = 36,64
Valoarea pastorală este de 36,64 ceea ce inseamna ca se incadrează la o notă mediocră.

Tabelul 9.
Calculul valorii pastorale
 Obiectivul 6

Determinarea producției analizate și a capacității de pășunat

Determinarea producției
Să se determine, cu ajutorul metodei cosirilor repetate, producția totală (Pt), producția
neconsumată (Pn) şi producția reală (Pr) în tone masă verde la ha a unei pajiști permanente, dar și
coeficientul de folosință (K) dacă suprafaţa de probă este de 2.5 m2.

Producţia totală Producţia neconsumată

Coasa I II III Coasa I II III
Proba Proba
1 1,9 1,2 0,7 1 0,7 0,5 0,4
2 1,8 1,1 0,6 2 0,6 0,4 0,3
3 1,7 1,1 0,8 3 0,7 0,5 0,2
4 1,6 1 0,8 4 0,5 0,3 0,1
5 1,5 0,9 0,5 5 0,7 0,4 0,1
Media 1,7 1,06 0,68 Media 0,64 0,42 0,22

În calculul producției, se vor folosi următoarele formule:

P t = Pc1+ Pc2+Pc3+...+ Pcn

în care:
 Pt este producţia totală
 Pc1 , Pc2, Pc3... Pcn–reprezintă producţia coasei 1, 2, 3...n.

Calculul :
Pt = 1,7+1,06+0,68
Pt = 3,44 kg / 2,5 m2
Pt = 1 m2 = 1,376 kg
Pt = 1 ha = 13,76 t
 Pn = Pn1 +Pn2 +Pn3 +...Pn

în care:
 Pn=producția neconsumată;
 Pn1 +Pn2 +Pn3 ...Pn–reprezintă producţia neconsumată la coasa 1, 2, 3...n.
Calculul:
Pn = 0,64 + 0,42 + 0,22
Pn = 1,28 kg

Pr/Pd = Pt–Pn
în care:
 Pr/Pd = producţia reală / producția disponibilă;
 Pt = producţia totală;
 Pn = producţia neconsumată.
Calculul:
Pr/Pd = 3,44 - 1,28
Pr/Pd = 2,16 kg

K = (Pt/Pr) x 100

Calculul:
K = 2,16 * 100
K =216
 Determinarea capacității de pășunat

Să se calculeze capacitatea de pășunat (CP) pentru o pășune a cărei producție este de 13760
kg/ha masă verde, iar durata sezonului de pășunat este de 190 zile.

Pentru determinarea capacității de pășunat sau a încărcăturii de animale, studenții se vor

folosi de următoarea formulă:

CP = Pr / N

în care:
 Pr – producția reală
 N = numărul de zile de păşunat înmulţit cu 50 kg m.v./zi.

Calculul:
CP = 13760 / 9500
CP = 1,45