Fişa 1

„Baltagul” - roman monografic

(satul, ocupaţii, muntenii)

1. Citiţi cu atenţie definiţia şi citatul critic de mai jos:

Monografie – „studiu ştiinţific care tratează amplu şi aprofundat o singură problemă”(DEX)
Baltagul prezintă toate semnalmentele realismului critic, rămânând o monografie social tipologică.
Descrierea comunităţii arhaice de tip pastoral ritmată de legi astronomice e completă, de la îmbrăcăminte
şi alimentaţie , la credinţe şi relaţii ceremoniale, nimic esenţial nu e uitat…Sociologul poate găsi nu numai
cuprinderea pastorală în sine , ci şi fenomene de contact cu lumea nouă, adică de modificare în structura
arhaică pastorală.
(Paul Georgescu Destinul interior)

2. Având în vedere cele de mai sus, extrageţi, din capitolul I al romanului, un citat semnificativ în care
sunt descrise ocupaţiile muntenilor.

3. Pornind de la citatele de mai jos, prezentaţi imaginea satului de munte (aşezare, locul bisericii, al
crâşmei, al preotului, legile arhaice care îl guvernează, izolarea faţă de oraş), aşa cum apare acesta
prezentat în romanul Baltagul:
 „Satul risipit pe râpi sub pădurea de brad, căsuţele şindrilite între garduri de răzlogi, pârâul
Tarcăului care fulgera devale între stânci erau căzute într-o negură de noapte”
 „Îi veneau scrisori şi cereri de departe…Ca să i le deslege, Lipan se ducea la părintele Dănilă,
după aceea trecea pe la crâşmă să beie un pahar cu alţi munteni…”
 „Biserica era aşezată pe un dâmb, cu ţintirimul împrejur. În apropiere, în dreapta, se ridica
gospodăria părintelui Dănilă cu case şi şuri. De partea cealaltă a bisericii mai era o căsuţă…
Acolo trăia baba Maranda.”
 „ - …părintele –i în odaia cea mare. Acu s-a întors din munte. A avut mult buluc (mulţime de
oameni); dar cum i-i obiceiul lui, i-a răpus pe toţi (a vorbit) şi i-a împăcat”
 „izolate de lumea din văi, rânduri după rânduri de generaţii, în sute după sute de ani, se
veseliseră de creşterea zilei…toate urmau ca pe vremea lui Burebista, craiul nostru cel de
demult;stăpâniri se schimbaseră…, dar rânduielile omului şi ale stihiilor stăruiseră”
 „Aşa se cunoaşte prin târguri cine cumpără vite şi cine vinde…Nu-i ca sus pe Tarcău unde
oamenii trăiesc cum au apucat şi cum îi taie capul ”

4. Extrageţi 5-6 trăsături esenţiale ale oamenilor de la munte, aşa cum apar acestea în legenda de la
începutul romanului sau la începutul capitolului X.
 Fişa 2
„Baltagul” - roman monografic
(obiceiuri şi tradiţii)

1. Citiţi cu atenţie definiţia şi citatul critic de mai jos:

Monografie – „studiu ştiinţific care tratează amplu şi aprofundat o singură problemă”(DEX)

„Perimetru montan sustras civilizaţiei curente(la noi nu este nici primar, nici jandar), refractar
intruziunilor, e unul în defensivă, spaţiu în care oamenii ţin cu călindarul cel vechi de la începutul lumii…
Despre tren se relatează pieziş, ca despre ceva nedesluşit. Telefonul e de la diavolul, - cineva care
vorbeşte pe sârmă( prin telefon) săvârşind păcat” (C. Ciopraga – „Fascinaţia tiparelor originare”)

2. Având în vedere cele de mai sus, precizaţi două situaţii semnificative în care Vitoria Lipan, ca
exponent al muntenilor, respectă sau cere respectarea rânduielii (sf. cap. I ,cap. X etc.)

3. Pornind de la citatele de mai jos, prezentaţi obiceiurile şi credinţele legate de două dintre
evenimentele esenţiale ale existenţei : botezul şi nunta, aşa cum apar ele prezentate în „Baltagul”:
 „La Borca au căzut într-o cumătrie. Le-au ieşit în cale oameni…(cap. X). S-a închinat cu
paharul de băutură către nănaşi, a sărutat măna preotului…”
 „Gheorghiţă era numele care plăcuse Vitoriei, căci era numele cel adevărat şi tainic al lui
Nechifor Lipan. Acest nume il rostiseră preotul şi nânaşii la sfântul botez, când îl luminaseră
cu aghiazmă şi cu mir întru credinţa cea adevărată”
 „La Cruci a dat de nuntă. Fugeau săniile cu nuntaşi pe gheaţa Bistriţei……(cap. X) Vitoria a
primit plosca şi a făcut frumoasă urare miresei. arăta veselă faţă şi limbă ascuţită”
 „… să faci bine , domnişoară, să-ţi vezi de rânduielile tale de fată mare… căci, în câşlegile ce
vin, am de gând să te mărit. Oi găsi eu un român aşezat, cu casă nouă în sat şi cu oi în
munte, să i te dau…”(cap. II)

4. Extrageţi de la sfârşitul cap. XV şi începutul cap. XVI, 5 - 6 obiceiuri legate de înmormântare.

 Fişa 3
„Baltagul” - roman mitic

1. Citiţi cu atenţie definiţia şi citatele critice de mai jos:

Mitul – transpunere în plan imaginar şi simbolic a vieţii reale, uneori pentru a înţelege şi explica
realitatea.
„Al doilea mit, cu ecoul cel mai larg, e Mioriţa….Aici e simbolizată existenţa pastorală a
poporului român… ” (G. Călinescu – „Istoria literaturii române…”)
„…ponderea cea mai mare în plăsmuirea romanului o are, neîndoios, Mioriţa, căci, într-un fel,
Baltagul amplifică şi rezolvă epic,…, problemele fundamentale din vestita baladă populară. Sadoveanu
realizează prin Baltagul o nouă interpretare a mitului mioritic în spiritul lui profund şi realist” (I.D. Bălan
– „Recitind Baltagul”)
2. Având în vedere cele de mai sus, extrageţi, din legenda de la începutul romanului, un citat
semnificativ în ceea ce priveşte existenţa pastorală a poporului român.
3. Scrieţi versurile corespunzătoare motivelor de mai jos din balada Mioriţa şi asociaţi apoi fiecăruia
o secvenţă semnificativă din romanul Baltagul:

Motivul Versurile din Miorița Secvența din Baltagul

Motivul transhumanţei

Motivul complotului

Motivul animalului credincios

Motivul măicuţei bătrâne/soției

credincioase

4. În roman apar însă şi alte motive specifice, prelucrate artistic de către autor. Rezolvaţi următoarele
cerinţe legate de acestea:
 scrieţi un citat semnificativ din roman care să ilustreze motivul labirintului (începutul cap. VIII,
discuţia cu d. David, sau cap XI, prezentarea muntelui Stânişoara etc.)
 precizaţi unde şi când are loc dezvăluirea adevărului
 motivul călătoriei este ilustrat prin două drumuri pe care Vitoria le face împreună cu Gheorghiţă.
Care sunt acestea două ?
 Fişa 4
„Baltagul” - roman iniţiatic

1. Citiţi cu atenţie definiţia şi citatele de mai jos:

Bildungsroman – scriere în proză care prezintă procesul de formare a personalităţii personajului
sub influenţa experienţei directe.

„Fără a fi un Bildungsroman, „Baltagul” este, parţial, şi romanul formării unei personalităţi, un

roman iniţiatic”(I. Popa – „Manual preparator pentru cls. a VIIIa”)
„Pentru Gheorghiţă căutarea tatălui este un moment formativ ce îi aduce maturizarea. Trecerea de
la starea de inocenţă la experienţă se face greu şi personajul îşi descoperă propria natură după un exerciţiu
îndelungat, coordonat de mamă cu tenacitate”(I. Pop – Baltagul, în „Dicţionar de proză românească”). 

2. Având în vedere cele de mai sus, precizaţi câteva dintre elementele „stării de inocenţă” care îl
caracteriza pe Gheorghiţă înainte de a porni în călătoria de cătare a tatălui.(cap.V)

3. Călătoriile pe care le face Gheorghiţă sunt drumuri ale maturizării, în care flăcăul , asemenea eroilor
din basme, trece peste nişte probe, îndrumat mereu de Vitoria. Extrageţi 2-3 citate semnificative
care ilustrează aceste probe (vezi cap V, X, XIV şi cap. XVI)

4. Vitoria însăşi trăieşte o experienţă fundamentală alături de fiul ei, parcurgând calea dinspre o lume
cunoscută către alta necunoscută.

Citatul „Adevărat că până la necazul acesta n-a avut nevoie de nici un fel de slujbaş al Măriei Sale.
…; ea însă, ca o femeie, rămăsese în sălbăticie. O ajunge mintea ce are de făcut, însă faţă de o lume
necunoscută păşea cu oarecare sfială”(cap VI) înfăţişează starea iniţială a femeii în ceea ce priveşte
autoritate de stat.

Arătaţi, în 3-4 rânduri, cum evoluează aceasta în raportul cu autorităţile (la prefectură, la Piatra,
cap. VI; prima întâlnire cu subprefectul Atanase Balmez, la Fărcaşa, cap.IX; şi cum se poartă femeia
în timpul anchetei din final: „Vitoria primi zâmbind hotărârea autorităţii cugetând în sine că nu-i rău
să fie amestecat şi boieraşul acela cu căciula ţuguiată în zvonurile, intrigile…Cât era el de boier şi de
fudul – ea şi cucoana Maria îl puteau vinde şi răscumpăra, jucându-l pe degete…” (cap XIV ).

Fişa 5
 „Baltagul” - roman poliţist

1. Citiţi cu atenţie definiţia şi citatele de mai jos:

Roman poliţist este acela a cărui acţiune este o anchetă condusă cu metode criminalistice specifice
de către un poliţist sau detectiv particular.
„în căutarea bărbatului Vitoria pune spirit de vendetta şi aplicaţie de detectiv. O adevărată nuvelă
poliţienească se desfăşoară, în stil ţărănesc, bineînţeles…Vitoria dovedeşte o luciditate excesivă….Vitoria…
bănuieşte cu metodă, cercetează cu disimulaţie, pune la cale reprezentaţiuni trădătoare şi când dovada s-a
făcut, dă drumul răzbunării” (G. Călinescu – Istoria literaturii….)
(Vitoria)”trece de la agresivitate la dulceaţă, e văicăreaţă din ipocrizie, intrigantă din calcul, stăpână pe
nervii ei şi neobosită. Felul cum uzează de argumentul că muntenii fac totdeauna tranzacţiile de faţă cu
martori, sugestiile pe care i le strecoară anchetatorului fără a-i jigni orgoliul, relaţiile cu nevestele celor doi
bănuiţi şi cu aceştia înşişi — toate denotă intuiţia cea mai sigură a firii oamenilor.”
(N. Manolescu – Istoria critică a literaturii române)

2. Precizaţi care este tema centrală a romanului. Poate fi aceasta o temă a unui roman poliţist ?
3. În căutarea lui Nechifor, Vitoria se poartă ca un adevărat detectiv, reconstituind cu migală traseul
parcurs de acesta şi culegând din crâşmă în crâşmă informaţii despre acesta.
Precizaţi ce află Vitoria în următoarele localităţi din traseul parcurs:
 La Fărcaşa, la moş Pricop, potcovarul (sf. cap.IX);
 La Vatra Dornei (ultima parte a cap. X);
 La hanul domnului Iorgu Vasiliu, în Suha (sf. cap. XI);
4. Reconstituiţi, pe baza citatelor următoare şi a sugestiilor critice de mai sus, mersul anchetei pe care
Vitoria a iniţiat-o :
 „Dar acel muntean ce s-a făcut?...Atuncea ar fi bine să-i întrebă pe dânşii… să mă-ndrepte unde să-l
găsesc…..” „să trimitem pe Ghiţişor să-i poftească la Primărie. Tare frumos are să-i întrebe nevasta
asta şi ei să răspundă de asemenei.”
 „Ori se duce una la Cuţui şi alta la Bogza, şi după aceea se schimbă. Au să le înţepe, au să le învăluie,
au să le fiarbă pe nevestele oierilor….Vitoria îşi va da seama despre ce pot şti femeile despre
treburile bărbaţilor lor – chiar şi de tainele lor, care le-au fost încredinţate cu grozav
jurământ”„domnu Toma se arătă mirat… să vie o nevastă de la Tarcău şi să găsească aicea , în
Sabasa, câinele bărbatului ei”
 „Domnul subprefect Anastase Balmez şi-a adus aminte că a mai văzut-o pe munteancă….Atunci
Vitoria s-a crezut datoare să spuie ce ştia. …Atunci se vede că cineva, care a fost de faţă …s-a luat
după el şi l-a lovit… Ei au să vă spuie ş-au să-şi deie sama, ca nişte gospodari ce sunt. ... Dumnealor
să arate cine a dat cu baltagul, căci şi asta se vede în căpăţâna aceasta”
 „Şi cred, nevastă, că n-ar fi rău să mergi şi dumneata cu mine acolo, să fii de faţă când am să-i chem,
pe Bogza şi pe Cuţui” „Nevasta mortului stătea umilită într-un colţ al odăii…” „ – Lasă-ne , femeie,
hotărî subprefectul, nu încurca lucrurile! – Eu nu le încurc. Eu vreau să descurc pe acest creştin care
nu-i vinovat de nimic, se întoarse munteanca zâmbind către Bogza. A fost unul străin care a văzut
când s-au numărat banii”
 „Preoţii şi cu domnul subprefect stăteau la locul de cinste. Gospodarii de la Doi Meri mai
cătră margine. Vitoria se aşeză în apropierea lor…. Eu cred aşa, vorbi deodată cu alt glas,
întorcându-se cătră meseni. Eu cred aşa, domnu Calistrat, că soţul meu umbla singur la deal pe
drumul Stânişoarei şi se gândea la oile lui…” „ - Gheorghiţă, vorbi cu mirare femeia, mi se pare că pe
baltag e scris sânge şi acesta-i omul care a lovit pe tatu-tău”.