- Analiz i comparaie pentru basmele romneti i cele din literatura universal -

CUPRINS
Introducere.............................................................................................................................................. 5 1

Basmul cult i popular definiii i particulariti ............................................................................... 6 Scurt istoric i reprezentani ai basmelor din literatura romn i literatura englez ....................... 7 Enumerarea basmelor prezentate n proiect ...................................................................................... 8 Basme romneti..................................................................................................................................... 9 Personaje din basmul popular caracterizare .................................................................................... 9 1. 2. Greuceanu ............................................................................................................................... 9 Ileana Smziana ...................................................................................................................... 10 Protagonistul (Ft-Frumos) ....................................................................................................... 10 3. Prslea cel voinic i merele de aur ........................................................................................ 10

Antagoniti din basmele populare romneti ............................................................................... 11 Zmeii .......................................................................................................................................... 11 Muma pdurii ............................................................................................................................ 12 Balaurul ..................................................................................................................................... 12 Personaje din basmul cult caracterizare ........................................................................................ 13 Ft-Frumos din lacrim.................................................................................................................. 13 Petru (Zna-Zorilor) ....................................................................................................................... 14 Basme englezeti ................................................................................................................................... 15 Personaje din basmul popular caracterizare .................................................................................. 15 Jack din Jack i vrejul de fasole .................................................................................................. 15 Fata de mprat i Tom Tit Tot din Tom Tit Tot.......................................................................... 16 Antagoniti din basmele populare englezeti (gigani, draci) ....................................................... 17 Personaje din basmul modern englezesc caracterizare .................................................................. 17 Harry Potter ................................................................................................................................... 17 Frodo Baggins ................................................................................................................................ 19 Comparaie ntre personajele de basmele romneti i englezeti ...................................................... 20 Personaj basm popular romnesc vs. Personaj basm cult romnesc ............................................... 20 Ft - Frumos (din Ileana Snziana) ........................................................................................................ 20 Personaj basm popular englezesc vs. Personaj basm cult englezesc ................................................ 21 Personaj basm popular romnesc vs. Personaj basm popular englezesc ......................................... 21 Personaj de basm cult englezesc vs. Personaj de basm cult englezesc ............................................ 22 Concluzii ................................................................................................................................................ 24 Constatri .......................................................................................................................................... 24 Bibliografie ............................................................................................................................................ 26 Literatur ........................................................................................................................................... 26

Internet.............................................................................................................................................. 26

REALIZATORI :
1. Cantea Alina-Mihaela 2. Chiac Andreea-Florentina 3. Chiac Andrei-Florin 4. David Smrndia 5. Gou tefania Georgiana 6. Hrimiuc Paul 7. Hrimiuc Robert 8. Vatamanu erban 9. Zvoriteanu Alexandra-Ioana

REZUMAT
Acest proiect descrie o parte din personajele fantastice din basme aparinnd literaturii romne i celei engleze. n introducere este descris basmul ca i specie literar, fiind prezentate particulariti att ale basmului popular ct si ale celui cult. Scopul proiectului este de a descrie trsturile specifice ale personajelor fantastice din unele dintre cele mai cunoscute basme romneti i englezeti. n lucrare au fost adunate informaii despre aceste personaje, urmnd ca apoi acestea s fie analizate i comparate intre ele.

Introducere
C-n basme-i a cuvntului putere; El lumi aievea face din preri, i chip etern din umbra care piere,

i iari azi din ziua cea de ieri. El poate munii din mormnt s-i cheme; Sub vraja lui atotputernic eti, Strbai n orice loc i-n orice vreme, i mii de feluri de viei trieti. (...) Aprinde-n inimi ur sau iubire, de moarte, de via-i dttor, i neamuri poate-mpinge la pieire, cum poate-aduce mntuirea lor. (Vlahu Alexandru)

Basmul cult i popular definiii i particulariti

Basmul cuprinde mitologie, etic i observaie moral. Caracteristic basmului este faptul c eroii nu sunt doar oameni ci i fiine himerice sau animale. Dac din naraiune lipsesc aceti eroi fantastici, nu avem de-a face cu un basm. Basmul este o specie a epicii populare care se bazeaz pe elementul fantastic i simbolizeaz lupta dintre bine i ru, precum i biruina final a binelui. n proz este ntlnit des sub denumirea de poveste. Basmele pot fi considerate vise ale popoarelor care au rzbit pn n zilele noastre. Aceste vise ne nclzesc inimile, sub puterea vrjii lor milenare. Definie: Basmul este o creaie popular n proz de mari dimensiuni n care se povestesc ntmplri cu caracter fantastic la care iau parte personaje cu nsuiri supranaturale reprezentnd forele binelui i ale rului. Caracteristici: Text epic n proz, care folosete elemente ale supranaturalului; Prezena unor motive specifice (motivul mpratului fr urma, motivul mezinului, cltoria iniiatic, motivul probelor, motivul peitului etc.); Elemente de structur: prezena cifrelor magice (3,7,9, 12 i multipli ai acestora), formule de nceput, mediane i finale; Conflictul dintre Bine i Ru, care se ncheie mereu cu triumful Binelui (deznodmnt fericit); Prezena fabulosului (un fantastic de tip convenional).

Basmul popular este un tip de basm care aparine folclorului literar, avnd caracter anonim, colectiv i oral. La fel ca basmul n general, basmul popular idealizeaz viaa real, prin intermediul personajelor cu puteri miraculoase, al obiectelor magice i al situaiilor fabuloase.

Basmul cult are autor cunoscut i reflect viziunea acestuia despre lume; acesta transfigureaz realitatea n fabulos, prin intermediul originalitii i al stilului personal al fiecrui autor. n basmul cult, schema narativ tipic a basmului popular este modificat (adaptat i reinterpretat).

Scurt istoric i reprezentani ai basmelor din literatura romn i literatura englez

Basmele reprezint una dintre cele mai vechi forme de literatur popular transmis oral. n mediile populare, el a constituit o form principal de distracie i manifestare a forei imaginaiei omeneti. Basmul este ntlnit n folclorul tuturor zonelor lumii, din cele mai vechi timpuri, reflectnd obiceiuri i plcerea de a povesti. Din acest punct de vedere, basmul poate fi socotit strmoul literaturii tiinifico-fantastice de astzi. Despre originea basmului exist mai multe ipoteze; cert este, ns, c elementele arhaice, de cultur i de civilizaie oglindite n basm confirm vrsta lui preistoric Transmise pe cale oral secole de-a rndul, basmele au nceput s constituie un obiect de interes literar, prin consemnarea lor n scris, ncepnd de pe la sfritul secolului al XVII-lea (Ch. Perrault, Istorisiri i poveti ale vremurilor de demult, 1697). De o larg popularitate s-au bucurat traducerile europene ale povetilor din O mie i una de nopi. Un interes deosebit fa de basm se manifest n perioada romantic (sec. al XIX-lea), odat cu apariia coleciilor de poveti ale frailor Grimm (1812) i ale lui Hans Christian Andersen (publicate ntre 1835 i 1872). Dei n ara noastr primele basme au fost consemnate n scris n secolul al XVIII-lea, cea dinti colecie de basme a fost publicat abia n 1860, la Timioara (Poveti culese i corese de E.B. Stnescu Ardanul), urmate de antologia lui Petre Ispirescu din 1872, Legendele i basmele romnilor. Alte culegeri de basme popoulare au fost alctuite de I.PopReteganul (Poveti ardeleneti, 1888), A.L. Vasiliu (Poveti i legende, 1928), Ovidiu Brlea (Antologie de proz popular epic, 1966). Unii dintre realizatorii acestor culegeri cizeleaz i prelucreaz textele culese, ajutai cum este cazul lui Petre Ispirescu i de un veritabil talent de povestitor.De aceea, aceste culegeri sunt gustate de publicul larg alii, precum Ovidiu Brlea ,consemneaz materialul cules fr s intervin asupra textului respectiv, dorind s pstreze autenticitatea faptelor folclorice nregistrate. Aceste tipuri de culegeri se adreseaz n special folcloritilor. Basmele culte din literatura romn scrise de autori cunoscui- prelucreaz sau dezvolta teme diverse : mitologie( Al. Odobescu, Ft-Frumos, cel cu noroc la vnat), folclorice (Mihai Eminescu, Ft-Frumos din lacrim, Ioan Slavici Zna Zorilor ) etc. Creaiile culte poart amprenta stilului particular al autorilor acestora. n literatura englez, putem spune c fantasticul i are nceputul n poemul anglo-saxon Beowulf, datnd din sec. al VIII-lea. Inspirate din legendele Camelotului, basmele englezeti au continuat s se dezvolte i n secolele urmtoare, reprezentative n acest sens, fiind basme precum The Scholemaster (1570), The Faerie Queene (1590) ,The Devil is an Ass (1616),Midsummer Night's Dream (1789),Goblin Market (1862). Reprezentativpentrusecolul XX estefolcloristul Joseph Jacobs, care a editatmaimulteculegeri de basmeenglezeti : English Fairy Tales (1890), Celtic Fairy Tales (1892 anthology), More Celtic Fairy Tales (1894), More English Fairy Tales (1894), Indian Fairy Tales (1912), European Folk andFairy Tales. 7

Totui, cele mai iubite i mai cunoscute basme din literatura englez sunt cele moderne, dintre care multe au beneficiat de ecranizri. Basme precum Harry Potter (J.K.Rowling), Stpnul Inelelor (J.R.R Tolkien) sau Cronicile din Narnia (C.S Lewis) au avut un succes rsuntor n ntreaga lume. Astzi, basmul popular i cel cult triesc din ce n ce mai mult n compania basmului cinematografic. Povestea fr sfrit de Michael Ende a beneficiat de o ecranizare extraordinar. Shrek, un basm cinematografic recent, a avut un succes enorm nu doar n rndul copiilor, ci i al adulilor. Toate acestea dovedesc c aceast specie mizeaz pe puterea imaginaiei, pe sentimente i conflicte etern umane, pe triumful Binelui, va gsi n timp noi resurse de expresie i va continua s fascineze asculttorii, cititorii i privitorii de oriunde.

Enumerarea basmelor prezentate n proiect

A. Basme populare romneti a. Greuceanu; b. Ileana Smziana; c. Prslea cel voinic i merele de aur; B. Basme culte romneti a. Ft Frumos din lacrim de Mihai Eminescu; b. Zna Zorilor de Ioan Slavici; C. Basme populare englezeti a. Jack i vrejul de fasole; b. Tom Tit Tot; D. Basme moderne englezeti a. Harry Potter de J.K.Rowling; b. Stpnul inelelor de J.R.R Tolkien;

Basme romneti
Personaje din basmul popular caracterizare
1. Greuceanu Protagonistul (Greuceanu) Greuceanu simbolizeaz Binele, aa cum este el vzut de oamenii din popor. Generozitatea i curajul personajului impresioneaz nc de la nceput, dovedind c nu toate mutele fac miere" i depindu-i din punct de vedere al inteligenei, al puterii i al curajului pe ceilali pretendeni la misiunea dat de mprat, aceea de a recupera Luna i Soarele , care au fost furate de pe cer. Greuceanu i asum riscul de a i se tia capul pentru a face un bine colectivitii i abia apoi pentru a primi rsplata promis de mprat. El se deosebete de ali voinici, nu att prin for fizic, ct mai ales prin puterea de a se dedica binelui obtesc. Iubirea de oameni, de dreptate i de adevr imprim personajului mreie i caracter nobil. Pentru a nvinge puterile raului, Greuceanu solicita sfat si invatatura de la Faurul Pamantului, aceasta putand fi considerat o luminare prin cunoastere a personajului insusi. Pe langa insusirile obisnuite personajelor de basm (inteligenta, bunatatea, perseverenta, unite cu dragostea de viata si de oameni, intelepciunea, prietenia si curajul), eroul are si insusiri supranaturale: se poate metamorfoza (porumbel, musca), are un palos nazdravan, tine in mainile sale Soarele si Luna. in ultima secventa a basmului, Greuceanu lupta pentru eliberarea adevarului, acoperit pentru o clipa de interventia diavolului. Desi putea sa-si piarda capul daca nu-l dovedea pe mangositul de sfetnic", il roaga pe imparat sa-l ierte. Dupa rugaciunea Iui Greuceanu, dobandete iertare si de la imparat, dar acesta ii porunceste sa piara din imparatia lui".

Personaje adjuvante (Faurul Pmntului i fratele lui Greuceanu) Faurul Pamantului este un personaj imaginar, stravechi. El ramane un simbol al prieteniei si personifica intelepciunea prelucrarii fabuloase a metalelor, este deci inzestrat cu un talent creator. El il sfatuieste si-1 sprijina pe Greuceanu in actiunile sale dedicate eliminarii raului. Fratia de cruce dintre cele doua personaje este intemeiata pe devotament si omenieFratele bun al Greuceanului este un simbol al dragostei si al devotamentului fratesc. El poate fi considerat un personaj martor, deoarece intra in conflicte, alaturi de eroul principal. imparatul Rosu este iubitor de adevar si dreptate, are ideal lumina, simbolizata prin cele doua astre.

Antagoniti (zmei, zmeoaice, diavol, sfetnicul mpratului) Fortele raului impotriva carora lupta Greuceanu sunt reprezentate de: zmei (care furasera Soarele si LunA), zmeoaice (care, cu ajutorul metamorfozei, cauta sa-l piarda pe eroU), diavolul (care biruie temporar, numai prin viclenie; el nu izbandeste niciodata, fiind mai prost decat omuL), sfetnicul imparatului (care este necinstit, mincinos si se lauda cu vitejia altuia, incercand sa-l insele pe imparat, pretinzandu-i rasplata, desi nu facuse nici o isprava). Personajele negative poarta intreaga incarcatura de dispret si ura din partea ascultatorului. Aceste

personaje, reprezentand raul distrugator, apartin zonei fantasticului, intarind credinta populara ca raul nu trebuie sa stea in om, ci in afara lui. intalnim in basm epitete care scot in evidenta trasaturile lor negative:zmeul spurcat", tartorul cel mare", fiinta netrebnica si pagubitoare omenirii", tartor catranit", mangosit", bicisnic", nerusinat" etc. 2. Ileana Smziana Protagonistul (Ft-Frumos) n opera Ileana Simziana de Petre Ispirescu personajul principal este fata cea mic a mpratului.n realizarea portretului se mpletesc modalitaile de caracterizare specifice genului epic. n mod direct ,din datele furnizate de mama zmeului pe care fata l salvase aflam c vorba i curgea din gura ca mierea ,boiul i era asa de gingas *...+,periorul subire i stufos i cdea pe umeri n unde,faa-i are pe vino-ncoace ,ochii ia mari ,frumoi*...+,mnuia aia micua si piciorul ca de zn .Autorul o descrie ca fiind ademenitoare :ei nu se puteau dezlipi de dnsa ,cci i vorba-i i fata i erau lipici... n mod indirect ,fata de mprat este caracterizat de faptele pe care le svrete ,ea d dovad de curaj nc din momentul n care i spune tatlui c vrea i ea la fel ca surorile sale s-i ncerce norocul-Tat ,las-m i pe mine s fac o cercare..Curajul i nenfricarea sa reies i din luptele cu lupul , leul i balaurul cu 12 capete fra a ti c este tatl su , faptul c l salveaz pe unul dintre cei doi zmei .Lupta care o duce pentru a o salva pe Ileana Simziana i a -i aduce herghelia acesteia este din nou un act care demonstreaz bravura ei.Prinesa este ineligena deoarece reuete s se dea drept Ft-Frumos fr ca nimeni s nu-i dea seama ,sau dac i-a dat nu a fost cale s dovedeasc acest lucru. n urma ncercarilor la care este supus fata mpratului care se ascundea sub hainele de voinic a fost transformat ntr-adevr n brbat. Ileana Simsiana ,cosia de aur ,cmpul nverzete florile-nflorete (aa o descriau fii mpratului)este plcut impresionat de Ft-Frumos din momentul n care acesta o salvase de la zmeul care o silea s se cstoreasc cu el.mpratul pe care l slujea fata de imparat dorea de asemenea sa o ia de sotie pe Ileana,dar aceasta face in asa fel incat nunta lor nu mai are loc si ea se casatoreste cu Fat-Frumos. Opera Ileana Simziana impresioneaza prin maiestria autorului de a contura portrete complexe ce raman ca niste exemple de modestie ,curaj,intelepciune,sensibilitate si solidaritate pentru cei care o citesc. 3. Prslea cel voinic i merele de aur Este personajul principal pozitiv din basm. El intruchipeaza omult obisnuit din popor fiind curajos istest si modest. Este caracterizat in ambele moduri, direct si indirect. Caracterizarea directa este facuta de catre tatal sau care il considera un nesocotit si nechibzuit necrezand ca va putea prinde hotul si sa-i aduca merele. El dovedeste contrariul si reuseste sa il impresioneze pe tatal sau. Caracterizarea directa este facuta si de argintar, dupa ce a revenit de pe taramul celalalt el a devenit ucenicul lui, descriindu-l trentaros" si un om prost nestiind ca el este mezinul imparatului.

10

Caracterizarea indirecta este realizata prin faptele si actiunile pe care asta le face pe parcursul actiunii, dovedind ca este istet si descurcaret atunci cand incearca sa-l prinda pe hot, incercand sa nu adoarma infingand cate o sageata si ranindul pe hot pentru a-i putea urmari urma de sange. Curajul, o alta trasatura a protagonistului, este prezentat cand Praslea il urmareste pe hot pana pe celalalt taram, chiar daca tatal lui era multumit. Invidia fratilor sai ii transforma in personajele negative de pe taramul pamantenilor, Praslea desi nui-i confrunta intr-o lupta directea reuseste sa-i pacaleasca, punand o piatra si caciula lui atunci cand trebuia sa fie ridicat din prapastie, dovedind inca o data istetime. Toate aceste actiuni reprezinta defapt initierea lui, motivul predominant in toate basmele, confruntarea cu zmei ii intareste caracterul; lupta cu zmeul cel mic fiind cea mai grea unde are nevoie si de ajutorul fetei de imparat dandui sa bea apa in defavoarea zmeului care ii satisfacea toate poftele. Curajul sau mai este dovedit in lupta cu balaurul, el aparand puii zgripturoaicei ceea ce reprezinta si o trasatura omeneasca. Dovedind maturitate, dupa intoarcerea lui la palat nu ii pedepseste pe frati lui, dar ii pune sa traga cate o sageata in aer, divinitatea hotarand cine sa moara. Dupa ce s-a casatorit cu fata de imparat au trait fericititi pana la adanci batraneti.

Antagonisti sunt fratii lui Praslea, erau invidiosi pe el fiindca a reusit sa aduca merele de aur imparatului, din aceasta cauza vroiau sa-l omoare pe protagonist, dar au fost pedepsiti pana la sfarsit. Personale adjuvante sunt zgripturoaica, ce il ajuta sa iasa din prapatie dupa ce i-a aparat puii si argintarul care ii ofera ocazia de a se intoarce din nou la palat realizand cateva obiecte din aur pentru imparat. Antagoniti din basmele populare romneti Zmeii Zmeii sunt fiine care seamn cu oamenii. Sunt uriai cu o coad solzoas, umbl pe cai nzdrvani i pot avea mai multe inimi. Ei vorbesc ca oamenii, locuiesc n palate, au neveste i copii. Zmeul este o fiin infernal, ce triete pe trmul cellalt i dorete s se mperecheze cu o fat de om. A fost comparat astfel cu zeii eleni care aveau soii muritoare. Deosebirea este c Zmeul este fragil i muritor. Zmeul este dotat cu o mare putere de intimidare ns nu d dovad de inteligen. Este gladiator, tiran sngeros, care devine ncurcat n faa unei operaii intelectuale. Zmeii sunt organizai dup model uman, avnd o adevrat via de familie n gospodrii aezate. Aceste aezri sunt dobndite prin furt i se supun unei ierarhii: exist un tartore i nite zmei mai mici. Familia

11

poate avea i o latur feminin, reprezentat de zmeoaica cea btrn. Ei dein mari fore fizice dar limitate. Au un dezvoltat sim olfactiv. Se apr de oameni prin metamorfoz. Nu doresc s aib concuren la cucerirea fetelor i din aceast cauz elimin preventiv concurenii. Zmeul este un personaj fantastic al folclorului dar i al mitologiei romneti. Acesta a fost comparat cu balauri sau cu vrcolaci. Poate aprea pe cer i scuipa foc. Zmeul dorete s se nsoare cu fete tinere (ca in Ileana Sanziana), pe care le rpete, ns este apoi este nfrnt de un print. n anumite basme, acesta fur ceva de mare valoare, cum ar fi soarele n basmul Greuceanu sau merele de aur in Praslea cel voinic si merele de aur. El triete pe partea cealalt a lumii, n Regatul ntunecat. Avnd puteri supranaturale i destructive, Zmeul poate s zboare sau s se transforme n alte creaturi. Cu toate acestea, prinul reuete s l nving prin curaj i isteime. Zmeul din basmele romneti este comparat dup unele interpretri engleze, cu uriaul sau cpcunul din mitologiile din Europa occidental pentru c i aceia rpesc tinere care apoi le devin soii n regatele lor de pe lumea cealalt. Prinul din basme ucide Zmeul la final i se cstorete el cu tnra pe care o elibereaz din regatul Zmeului. La fel ca i uriaul din povestea englezeasc Jack i vrejul de fasole, Zmeul, dup ce umbl prin inuturile lumeti, se ntoarce acas, n regatul su, deoarece simte c un om este acolo pentru a-i pregti ceva ru. Muma pdurii
Ca i zmeul, Muma Pdurii este nfiat n basme ca fiind personajul negativ i duce o via singuratic n pdure. Aspectul poate s difere de la basm la basm, ns de fiecare dat este o fiin nfricotoare, cu crengi prinse n prul nclcit, noduroas i rea din cale-afar. n anumite regiuni ale rii se crede ca aceasta era o fptur magic ce, dac era prins, putea ndeplini o dorin. n Ft-Frumos din lacrim, Muma-Pdurii este descris ca fiind O bab btrn i urt, care

umbl prin mpria mea de mn cu furtuna. Pe unde trece ea, faa pmntului se usuc, satele se risipesc, trgurile cad nruite. , cu aripi vntoase, cu faa zbrcit ca o stnc buhav i scobit de praie, c-o pdure-n loc de pr; Ochii ei dou nopi turburi, gura ei un hu cscat, dinii ei iruri de pietre de mori. Balaurul

Un balaur este, n mitologia romneasc, un animal fantastic de dimensiune uria, de multe ori are forma unui arpe cu aripi, picioare i mai multe capete de arpe (n general trei, apte sau chiar dousprezece), reprezentnd o ntruchipare a rului i este prezent n majoritatea basmelor romneti. Tudor Pamfile identific trei tipuri de balauri n mitologia romneasc [1]:

de ap - cel care triete n fntna satului i care este ucis de Busuioc sau de Sfntul Gheorghe. de uscat - triete prin prpstii prin "ara armeneasc" i furete "piatra scump" de vzduh - alturai norilor de furtun i controlai de cte un solomonar.

12

n Zna Zorilor, balaurul ntlnit de Petru are ns, rolul de a iniia pe protagonist, de a-l pregti pentru probele urmtoare, el fiind descris ca un balaur cu 12 capete,grozave,mai
pline de vapaie!...Hei ! dar si-a aflat voinicul! Petru nu se spaimanta ,ci incepu a se sufleca la maneci si a scuipa in palme: -Feri din cale! Balaurul incepu a scuipa la foc.

Personaje din basmul cult caracterizare

Ft-Frumos din lacrim
Fat-Frumos din lacrima este personajul principal si eroul fabulos care, ca si in basmele populare, "crestea intr-o luna cat altii intr-un an", avea puteri supranaturale, ca atunci cand, aruncand buzduganul in sus, "despica bolta cerului", apoi il prinde "pe degetul mic si buzduganul se rupse-n doua". Spre deosebire de alti Feti-Frumosi, eroul eminescian imprumuta trasaturile flacaului de la tara, care se imbraca in straie populare, stie sa cante dumnezeieste la fluier doine si hore. Fat-Frumos din lacrima parcurge un drum initiatic, trebuind sa treaca probele necesare unei experience de viata pentru a-si putea intemeia o familie si conduce o gospodarie. Ceea ce-l particularizeaza este farmecul pe care-l exercita voinicul asupra fetelor, care-i devin devotate si prietene de nadejde, ajutandu-l sa invinga piedicile. Daca in alte basme vin in ajutorul lui Fat-Frumos alti voinici, Sfanta Duminica ori gaze si insecte - ca rasplata a bunatatii si ajutorului dat de acesta -, aici femeile sunt cele care il sprijina cu loialitate, chiar impotriva propriilor parintii. Astfel, intalnind pe frumoasa fiica a Mamei Padurilor, de care flacaul se indragosteste fulgerator, aceasta il ajuta s-o invinga pe mama ei, sfatuindu-l sa schimbe intre ele cele doua butii, una cu apa, una cu putere, iar dupa ce el o rapune pe batrana "si-i risipi creierii", fug amandoi la curtea tanarului imparat. Fata Genarului il ajuta si ea impotriva tatalui, de aceasta data, iar sluga babei ce avea iepe fermecate il sfatuieste cum sa-i rapuna stapana. Ideea centrala a basmului eminescian este una filozofica intalnita in intreaga sa creatie, aceea ca iubirea constituie o treapta spre cunoastere, spre fericire. Fat-Frumos din lacrima este viteaz, curajos si lupta pentru valori morale superioare, adica in numele iubirii, pentru implinirea cuplului erotic, dar si in numele prieteniei adevarate, aducandu-i "fratelui de cruce" iubita din casa Genarului. Celelalte personaje sunt in majoritatea lor fabuloase. Calul este personaj fabulos prezent in toate basmele, ca simbol al prieteniei dintre om si animal, fiind cel mai apropiat si sincer sfatuitor al personajului care intruchipeaza binele. Genarul este un personaj fabulos care reprezinta fortele binelui, de aceea Fat-Frumos nu se poate lupta cu el. El este pedepsit fiind "exilat in imparatia cerului" pentru ca se impotrivea iubirii dintre fata lui si imparatul tanar, impiedicand realizarea cuplului de indragostiti. Fortele malefice sunt reprezentate de Muma-padurilor, personaj fabulos care intruchipeaza rautatea, 1acomia, nedreptatea si minciuna, trasaturi morale condamnate in basme. Ca orice basm, "Fat-Frumos din lacrima" de Mihai Eminescu este o specie epica de mare intindere, o naratiune cu intamplarile reale si fantastice, a caror imbinare compune principalul mijloc artistic al acestei creatii epice, fabulosul. Personajele basmelor sunt fiinte imaginare, inzestrate cu puteri supranaturale, ce intruchipeaza binele si raul, din a caror confruntare iese invingator, intotdeauna, binele. Cadrul de desfasurare a actiunii este fantastic, alcatuit, de regula, din lumea reala si "taramul celalalt", spatiul mitologic fiind ilustrat prin cifre simbolice si obiecte cu puteri magice. Nicolae Iorga este cel care scrie in 1890 o prima apreciere critica privind basmul eminescian, afirmand ca: "E un juvaer povestea aceasta [...] nicaieri limba romaneasca culta n-a ajuns la asa de mare mladiere si plasticitate", remarcand si deosebirea fata de creatiile populare care consta in aceea ca fantasticul atinge la Eminescu "dimensiuni uriase si n-are nimic a face cu acel al adevaratelor povesti".

13

Petru (Zna-Zorilor) Caracterizarea lui Petre.

Petre este personajul principal al basmului zana zorilor,el fiind fiul cel mai mic al imparatului.Era inalt,subtire,mai mult fata decat fecior.Nu vorbea mult dar in schimb canta "Petre nu face multa vorba :el rade si canta,canta si rade de dimineata pana in seara" E mereu binedispus "Numai cateodata-l vede omul mai intnecat , da cu mana pletele in dreapta si-n stanga si atunci ti se pare ca vezi un batran din sfatul imparatului." Din faptul ca din cei 3 fii ai imparatului doar el merge la tatal sau sa-l intrebe de ce ii lacrimeaza un ochi iar celalat ii rade,reiese faptul ca era curajos,indraznet dar si altruist,deoarece se gandeste la tatal sau.Da dovada de sacrificiu deoarece tatal sau ii da palme,dar el tot continua sa-l intrebe. In drumul parcurs spre zana zorilor l intalneste anumite obsatcole ce ii pun fortele la incercare. Prima proba este aceea in care trebuie sa lupte cu balaurii ce scuipa foc.Aceasta proba este una initiativa.Cea de-a doua este aceea in care ajunge in padurile de arama,argint si aur de unde rupe florile,chiar daca murgul ii spusese ca nu e bine si ca va avea de suferit,de aici reiese faptul ca petre era incapatanat. Ajuns pe teritoriul zanei zorilor si avand fluierasul dat de Sfanta Joi nu i-a fost prea greu sa-si duca misiunea la bun sfarsit. Dupa ce ia apa si se intoarce spre imparatia tatalui sau ,cu ajutorul cutiei afla ca fratii lui vor sa-i intinda o capcana ,dar el nu crede aruncand cutia si spargand-o. Intradevar fratii lui il omoara ducand apa la imparatie zicand ca ei au adus-o,tatal lor crezandu-i le da imparatia . Dar cu ajutorul celor 3 sfinte (miercuri,joi,vineri) care-l invie el ajunge stapan si asupra imparatiei tatalui lor ,dar si asupra imparatiei zanei zorilor,deoarece in final se casatoreste cu ea. Caracterizarea Valvelor

Valva padurii de arama- "Din vant se facu vifor...Viforul crescu..crescu pana ce nu se vazu alta decat intuneric si noapte...si iarasi numai noapte si intuneric." -"Cap n-are,dar nici fara cap nu e...Prin aer nu zboara,dar nici pe pamant nu umbla.Are coama de cal,coarne ca cerbul,fata ca ursul,ochii ca dihorul si trupul e de toate,numai fiinta nu e..."

Valva padurii de argint -"Se facu vifor mai turbat ,noapte mai neagra,pamantul se cutremura mai tare in padurea de arama..." -"Se repezi la Petru cu c-o grozavie de 7 ori mai mare decat cum a fost in padurea de arama."

14

Valva padurii de aur-"Acuma nu mai era mult vifor,nu mai mult intunecos,pamantul nu se cutremura mai mult...Se facea nu stiu ce nu stiu cum..." -"E de 77 de ori mai puternica decat toti 3 la un loc (2 cai si Petre)"

Basme englezeti
Personaje din basmul popular caracterizare
Jack din Jack i vrejul de fasole

Jack era fiul unei vduve ,care locuia intr-o colib dintr-un sat departe de Londra. Era cam slab de nger, zevzec, nechibzuit,dar avea un suflet de aur. El mai era ncpnat deoarece orict l-ar fi implorat cineva s nu urce pe vrej , el tot a urcat. Ajuns la captul vrejului acesta descoperi cu uimire ca se afl intr-o ar tare stranie: prea a fi un deert pustiu,nu se zrea nici urm de pom,tufa,cas sau vietatesi ngndurat se aeaz pe un bolovan i se gndete la mama lui, pe lng faptul c nu a ascultat-o i a urcat pe vrej nu a gsit nici de mncare. Dar nu a renunat,ci i-a continuat drumul,ntlnindu-se cu o zn care ii sune cine este el cu adevrat i pe unde trebuia s mearg pentru a ajunge unde dorete .Zna ii mrturisete c locul unde locuiete uriaul este de fapt casa tatlui su, iar toate bogiile din cas sunt ale lui. Ea ii mai spune c el e persoana ursit s-l pedepseasc pentru toate ticloiile . Biatul ,ajuns in cas,i se fcu team s nu ajung i el hran pentru uria i c n-o a-i mai poat vedea niciodat mama. El era o persoan curioas, dorea s vad ce-o s se ntmple cu gina. Dup ce el fura gina, sacii cu bani si harpa, i cere iertare mamei sale pentru toate necazurile i suprrile pricinuite ,promindu-i c va fi respectuos i asculttor pe viitor. i intr-adevr ,se inu de cuvnt cci,de atunci,biat mai iubitor,mai vrednic i mai asculttor ca el nu cred s fi fost altul pe pmnt.
Probele la care este supus:

I.

II.

El trebuia s fure gina cu oua de aur,proba pe care o trece cu ajutorul znei care ii spusese de la nceput c l va ajuta si pzi de uria. In cele din urm, adormi i el cci se auzeau nite sforituri ca bubuitul unui tun. n zori,vznd c uriaul nc doarme,Jack se furi din ascunztoarea sa, nha gina i-o lua la fug ct l ineau picioarele. .Gsi cu uurina drumul spre vrejul de fasole i cobor mai sprinten i mai repede dect se ateptase Biatul trebuia s fure sacii cu bani .n aceast prob intervine un cine, dar nu reuete s-l fac pe Jack s se rzgndeasc. Jack se furi tiptil din ascunztoarea sa,se apropie de uria,dar un celu de sub scaun ltr cu furie. Contrar ateptrilor sale,uriaul nu se trezi,si cinele se potoli. Jack nfc sacii,ajunse la u si curnd se vzu teafr si nevtmat lng vrejul de fasole.

15

III.

Jack trebuia s fure harpa vorbitoare, dar pentru c aceasta era vorbitoare a avut nite probleme. Cnd Jack vru s fure harpa ,aceasta strig Stpne, stpne i uriaul se trezi. Acesta l urmri pe Jack tot drumul i strig dup el cu o voce ca de tunet.Cnd Jack termina-se de cobort vrejul,uriaul atunci ncepuse s coboare i cu toporica, Jack retez vrejul de fasole de la rdcin si uriaul czu lat in gradin.

Mama lui Jack

Ea era vduva ,avea un singur fiu , creia i mplinea toate dorinele, urmare a fost c Jack nu prea inea cont de ce-i spunea ea i era cam nechibzuit i risipitor.
Zna

Era o tnr i frumoas femeie. Era frumos mbrcat i n mn inea o nuielua alb n vrful creia se afl un pun din aur curat .Ea avea nite puteri pe care i le putea pierde dac Jack nu-i urma sfatul. Aceasta a fost ursitoarea tatlui lui Jack.
Uriaul

Pe cnd tri tatl lui Jack,uriaul nspimntase inutul cu cruzimile i rutile sale. Era invidios de fire. Este ahtiat dup aur nct prima lipsa pe care o observa l va nfuria peste msur i va deveni dup aceea i mai atent. Era fioros si puternic, care nu pregeta s se hrneasc cu carne de om ori de cate ori vreunul i iese n cale.
Soia uriaului

Era miloas din fire. Era bun la suflet,i ddu lui Jack s mnnce i s bea pe sturate. Era uor s-o pcleti, Jack a reuit de fiecare dat s intre n casa ei sub alt identitate,far ca ea s-i dea seama c el e una si aceeai persoan.
Fata de mprat i Tom Tit Tot din Tom Tit Tot Tom tit tot Tom tit tot este personajul eponim si antagonistul basmului. El fiind personajul negativ i fabulos al basmului. Acesta este un drcuor mic i negru, ajuttor care poate fi nvins doar dac i este ghicit numele. Este un personaj siret :"Drcuorul se uit cu coada ochiului..." cu o privire amenintoare : "... se uit la ea cu nite ochi care o nghear de-a binelea...", caraghios, mpieliat, dar i foarte rutcios : "tuciuriul se fcea tot mai rutcios i-i nvrtea coada tot mai repede...". Dei era doar un drcuor era i foarte bun n ale torsului: "..torcea repede de te lua ameeala...". Protagonista basmului este o simpl fat, n acelai timp personajul pozitiv si verosimil al basmului. Aceast fat nu era una tocmai asculttoare, ci dimpotriv, dovedind asta nc din nceputul povetii: "Fat pune plcintele astea pe policioara i las-le acolo un pic. S-or face ele bune de mncat." --> ""Pi dac s-or face bune de mncat, am s le mnnc acum." . Ddea dovad de naivitate, creznd c va putea ndeplini condiia regelui de a toarce timp de o lun cinci fuioare pe zi, cnd defapt ei:

16

"Nu i sttuse niciodat capul la ale casei i habar n-avea cum s toarc." . Este o fat cu team, n acelai timp ndeplinind doua probe pe ntreg parcursul basmului : - toarcerea a cinci fuioare pe zi n decurs de o lun; - ghicirea numelui drcuorului cel negru i mic pn la ncheierea lunii. Din categoria personajelor adjuvante fac parte mama protagonistei i regele. Mama fetei fiind o femeie sarac de la ar, iar regele un brbat in cutarea nevestei potrivite. Antagoniti din basmele populare englezeti (gigani, draci) GIGANI Gigant nume dat unor fiine fabuloase de statura uriaa care se ntlnesc in diferite culturi in special cea englezeasca. Unul dintre cei mai celebri gigani este portretizat n povestea lui Jack i a vrejului de fasole. Originea acesteia este una incert, iar unii cercettori fac trimitere la nite poveti nordice. Exist o sumedenie de versiuni ale istorioarei, dar cele mai multe l nfieaz pe Jack crndu-se pe un vrej de fasole pentru a fura comoara de aur. Dar, pentru a-i ndeplini scopul, Jack l ucide pe uriaul care tria n vrful vrejului. Dac e s analizm, Jack nu este pus ntr-o lumin tocmai pozitiva, dar nici gigantul nu este unul din bieii buni, ntruct plnuiete s-l mnnce pe erou. DRACI Dracii , ca i in religia cretin reprezint o fiina imaginar drept spirit al rului principal duman al lui Dumnezeu i al omenirii; diavol, demon; i este ntlnit in diferite culturi printre care si cea englezeasca. Tom tit tot este unul dintre cei mai reprezentativi draci ai folclorului englez. El este un drcuor mic, negru care poate fi nvins daca ii este ghicit nume. Fata pe care o ajuta la tors ii ghicete numele si Tom tit tot este nvins.

Personaje din basmul modern englezesc caracterizare

Harry Potter Harry Potter este personajul principal al seriei cu acelai nume, scris de J.K Rowling. El are prul negru, poart ochelari i are o cicatrice n form de fulger pe frunte (ca urmare a confruntrii cu Lord Voldemort n vremea cnd era doar un prunc). Crescut n Londra de ctre rudele sale, o familie de ncuiai (non-vrjitori), Harry afl, la vrsta de 11 ani, c este vrjitor, dup ce primete o invitaie de a urma cursurile colii de magie Hogwarts, unde va intra n casa Cercetailor. Harry nu este un personaj de basm obinuit, nzestrat numai cu trsturi pozitive, ci este o individualitate, personalitatea sa fiind n continu schimbare pe parcursul anilor petrecui la Hogwarts, ca urmare a iniierii i a maturizrii. Astfel, n primii ani petrecui n lumea vrjitorilor, l gsim pe Harry nesigur de sine, deseori frustrat de rolul de salvator i de faima pe care ceilali par s i-o atribuie, de nendemnarea sa la leciile de magie, de iscusina sa deosebit de a intra n ncurcturi (l descoper pe Fluffy, cinele gigant cu trei capete, intr n Camera Secretelor, l viziteaz, pe ascuns, pe unchiul su Sirius, evadat din Azkaban i considerat deosebit de periculos).

17

La coal nu este un elev excepional, nu se remarc prin cunotine deosebite ori nelepciune ci, mai degrab, prin instinctele i ambiia sa de nestrmutat, care l ajut s izbndeasc n toate luptele care conduc spre nfrngerea lui Voldemort, lupte n care i arat, de asemenea, curajul (nu d niciodat napoi cnd vine vorba de aciuni care l aduc mai aproape de nfrngerea lui Voldemort: nfruntarea baziliscului din Camera Secretelor, formarea unei armate de vrjitori armata lui Dumbledore- n vederea pregtirii pentru confruntarea final cu Lordul ntunericului, etc. Harry este, de asemenea, altruist i de ncredere, mereu pregtit s i ajute i s i apere prietenii (ncercarea de a-l salva pe Cedric Diggory n timpul Turnirului din Harry Potter i Pocalul de Foc nainte de a se salva pe sine, rugmintea permanent ctre prietenii si cei mai buni, Hermione i Ron, de a nu se amesteca i de a nu-l nsoi n aventurile periculoase), inteligent (are o tactic de lupt remarcabil, reuind s-l pcleasc pn i pe Voldemort de exemplu, n Pocalul de Foc, dup ce Voldemort devine trup- , tactic bazat pe efort colectiv i pe ndemnare), dar incpnat, iar uneori nervos i arogant; ns, aceste defecte nu fac, de obicei, dect s i pun n eviden ambiia i buntatea (de exemplu, n Ordinul Pheonix, folosete magia interzis, n afara Howgarts-ului, pentru a-l salva pe Dudley, vrul su care l batjocorea permanent, de Devoratorii Morii ai lui Voldemort, fapt care l aduce aproape de exmatricularea de la Hogwarts). Harry devine, pe parcursul celor ase ani petrecui la Hogwarts, un vrjitor excepional, capabil s fac unele dintre cele mai complicate i mai puternice vrji. Totodat, el este extrem de talentat la sportul specific vrjitorilor, Quidditch (Vjha) i are unele abiliti specifice, precum cunoaterea limbii parseltongue (limba erpilor) sau a limbajului codat cu care Voldemort ncearc s l controleze (Harry avnd o poriune din sufletul lui Voldemort n interioriul lui). La fel ca i personajele tradiionale de basm, Harry se folosete i el, n lupta sa n numele Binelui, de unele obiecte magice (nelipsita sa baghet, pelerina care l face invizibil, harta lui Marauder, sabia lui Godric Cerceta), dar i de creaturi magice (bufnia sa, Hedwig,phoenixul Fawkes, tritoni, gigani, grifoni, centauri). n concluzie, Harry Potter este un erou pentru lumea vrjitorilor, o personalitate remarcabil care reuete, datorit inteligenei i a devotamentului s l nving pe cel mai de temut vrjitor al tuturor timpurilor, Lord Voldemort. Dei nu este un personaj tipic basmelor, Harry ntrunete unele dintre cele mai nobile caliti ale acestora, reprezentnd un model pentru tinerii din ziua de astzi. Voldemort este antagonistul din seria Harry Potter, fiind dumanul cel mai de temut nu doar al lui Harry, ci i a ntregii lumi vrjitoreti. Considerat cel mai mare Vrjitor ntunecat al tuturor timpurilor, Voldemort este att de puternic nct majoritatea vrjitorilor i vrjitoarelor se tem chiar s i pronune numele, folosind eufemisme de genul Cel-Al-Crui-Nume-Nu-TrebuiePronunat sau tii-Tu-Cine / tim-Noi-Cine. De asemenea este cunoscut faptul c este reptomit (adic vorbete limba erpilor) i este expert n Legilimanie (citirea gndurilor) i n Occlumanie (ascunderea gndurilor). n tineree era un biat nalt, drgu, cu prul vlvoi,era elev la Howgarts, n casa Viperinilor i se numea Thomas Riddle, dar dup ce a ajuns la maturitate Voldemort i-a pierdut corpul cnd a euat s-l omoare pe Harry Potter. Vraja (Avada Kedavra) a ricoat napoi nspre el. 15 de ani mai trziu i-a rectigat trupul printr-un ritual complex ce presupunea mult Magie Neagr. Acest nou trup nu era ns cel original. n loc de corpul frumos i chipe pe care l avea cnd era Tom Riddle, Lordul

18

Voldemort este acum nalt, subire, cu nfiare de arpe, pielea extrem de alb, pupile nguste ca de pisic, iar n loc de nri are dou tieturi, dnd impresia unui arpe. Lord Voldemort practic, aadar, magia neagr, canalizndu-i toate forele pentru a controla lumea vrjitorilor, pentru a rspndi fric i team, el folosind orice mijloace, orict de ngrozitoare, pentru a-i atinge scopurile (crearea horcuxurilor, constrngerea i coruperea vrjitorilor pentru a-i deveni adepi, omorrea oamenilor nevinovai ncuiai etc.) Dumbledore Albus Percival Wulfric Brian Dumbledore este directorul colii Hogwarts, profesor de Transfigurare i mentor al lui Harry, avnd cel mai important rol n iniierea acestuia (proces iniiatic n care este ajutat permanent de Consiliul profesoral de la Hogwarts, de profesori precum Minerva McGonagall, Severus Snape, Alastor Moody). Considerat cel mai puternic vrjitor din lume, Dumbledore este binevoitor i excentric, un vrjitor n stil Merlin. Se spune c Dumbledore este singurul vrjitor de care Voldemort ("Cap-de-mort") se teme. n lupta sa mpotriva lui Voldemort, a nfiinat organizaia Ordinului Phoenix. Dumbledore este descris de ctre J. K. Rowling ca fiind un om nalt, slab, cu pr lung i argintiu, barba lung. Are ochii albatri, un nas lung i coroiat (artnd de parc s-ar fi rupt de cel puin dou ori) i degete lungi. Poart ochelari n form de semilun. Printre vastele sale cunotine se afl un numr impresionant de limbi strine i abilitatea de a deveni invizibil fr a folosi o mantie de invizibilitate. Dumbledore deine Ordinul lui Merlin, Clasa nti, este Vrjitor-ef al Vrjustiiei (englez: Chief Warlock of the Wizengamot) i face parte din Confederaia Internaional a Vrjitorilor. Dumbledore a fost cel care a descoperit cum i asigurase Voldemort supravieuirea, n sperana atingerii imortalitii: folosind Horcrux-uri (obiecte magice, create prin folosirea Artei Negre n momentul svririi unei crime premeditate; acest Horcrux reprezint un recipient n care vrjitorul uciga i ascunde o parte a sufletului, urmnd s pstreze obiectul "la loc sigur"). Ron i Hermione Ron Weasley i Hermione Granger sunt cei mai buni i cei mai loiali prieteni ai lui Harry Potter, care l ajut i l susin permanent. Ron provine dintr-o familie cu snge pur de vrjitori nu prea nstrii i face parte din Casa Cercetailor (Gryffindors).La fel ca toi membrii familiei sale, are prul rou aprins. Dei este uneori este ironic i amuzant, este foarte loial prietenilor si. Hermione Granger este o fat care nu lipsete de la orele de la Hogwarts. Are prul lung, castaniu, nu prea nalt, cu dinii din fa cam mari.Este silitoare la coal (n comparaie cu Harry i cu Ron) i cea mai bun elev din anul ei. Dei nu ar vrea nici n ruptul capului s fie pedepsit pentru ceva anume, i ajut pe Harry i pe Ron la dezlegarea misterului lui Cap-de-Mort. Prin inteligena ei scap de ncurcturile (Troli, pianjeni uriai, Dementori) pe care le ntlnete.

Frodo Baggins
FrodoBaggins este unul dintre personajele ficionale din trilogia Stpnul Inelelor scris de J.R.R. Tolkien. S-a nscut n anul 1370 ( anul 2968 pentru anul Gondorului i a Numenorului), fiu al lui DrogoBaggins i Primula BrandybuckBaggins, fiind singur la familie. Doisprezece ani mai trziu, ieind pe Rul Viniac, Drogo (avnd o mare slbiciune la mncare i fiin d foarte gras) a ieit cu barca pe ru unde s-a necat, iar Frodo (Iorhael in elf i Maura Labingi), a rmas orfan, locuind la Conacul Coniac pn cnd BilboBaggins(vr de-al treilea al lui Frodo) l-a convins s vin i s locuiasc cu el n Fundtura din Hobbiton. A fost ales ca motenitor.

19

Trecnd de vrsta majoratului (33 de ani), jupnul Sam Gamgee (slujitor, prieten dar i grdinar) a nceput s vad o schimbare major in comportamentul stpnului su. Tot n acel an, Inelul Puterii intr n posesia sa. Este neiniiat desi acesta triete cu unchiul su, cel care a descoperit inelul,ascuzndu-i adevrul i puterea inelului, acesta plecnd nainte s-i explice ceva.Este foarte curajos trece peste toate obstacolele, nfrnge Nazguli cei mai de temut supusi ai lui Sauron i pe orci.El nu d niciodata napoi este altruist i l ocrotete mereu pe Sam nainte s se salveze pe sine.Este ajutat de ctre inel, sabia care se lumineaz in preajma orcilor si mantia acestuia nepenetrabila.Acesta are si defecte, este foarte naiv si influenat de ctre Smeagol. Personajele antagoniste din trilogia Stpnul Inelelor sunt : Saruman din Angmar cunoscut ca si Stapanul Nazgl-ilor, sau Cpitanul ntunecat, este principalul personaj antagonist al trmului fictiv Pmantul de Mijloc al lui J.R.R Tolkien. In romanul lui Tolkien Stpanul Inelelor, el este capeteniaNazgl-ilor (Duhurile Inelelor), cei mai importanti servitori ai lui Sauron.Estede asemenea liderul Istarilor, vrjitorii trimii pe Pm ntul de Mijloc n form uman, obiectivul acestuia este obinerea energiei supreme pentru el.Este descris ca avnd o fa lung i o frunte nalt avea privirea ntunecat, prul i barba erau albe. Prul su n alt parte este descris ca fiind negru, atunc i cnd a ajuns prima oara pe pamnturile de Mijloc.Se spune despre el c s-a purtat n haine albe iniial,dar la intrarea sa n Fria Inelului, hainele acestuia par a fi esute din toate culorile apoi numit Sarumancel de multe culori

Personajele adjuvante din trilogia Stpnul Inelelor sunt : Sam sau SamwiseGamgee (traducere: Sam-cel-neleptGamgee) este unul dintre cei 4 hobbii plecai n aventura vieii lor din Comitat ctreMordor, unde trebuiau s arunce inelul lui Sauron, n vulcanul din care a fost furit. Mai este ntlnit i ca jupnul Sam i este cel mai de ncredere prieten al lui FrodoBaggins.Acesta fiind un hobbit, nu s-a mai aventurat nainte departe de locul n care a copilrit.Neobinuit pentru un hobbit, nc din copilarie, acesta a fost pasionat de legende i poveti fantastice, acesta era deosebit de interesat de Elfi i ntotdeauna spera ziua n care va vedea unul.Relaia dintre Frodo i Sam este foarte strns din mai multe privine, o legtur de respect i ncredere crete ntre ei.n multe momente Sam este alturi de Frodo atunci cnd lupt cu Shelob,il salveaz din btlia cu orcii,particip la lupta final de pe Muntele Doom. Gandalf ,Vrjitorul-Alb, cum mai este supranumit, este unul dintre liderii prii binelui n lupta mpotriva rului alturi de Aragorn. De fapt, Gandalf este unul din Maiari, spirite create de Iluvatar la inceputurile timpului si care primisera cu toate darul de intelege fiecare o parte din mintea lui Iluvatar. Inferioare Valarilor, marile spirite create de Iluvatar, Maiarii s-au asociat fiecare cu cate un Valar.Acesta este o fire cald si calm, el a fost inamicul lui Sauron.Bucuria si mnia lui rapid sunt reprezentate de mbrcmintea gri ca cenua.El deseori cltoarea pe jos, crnd cu el foarte multe lucruri.Acesta a suferit foarte mult i a fost omort i ntors de la moarte pentru o misiune mbrcat apoi n alb.

Comparaie ntre personajele de basmele romneti i englezeti

Personaj basm popular romnesc vs. Personaj basm cult romnesc

Ft - Frumos (din Ileana Snziana)

D dovad de curaj n lupta cu : leul, lupul, balaurul cu 12 capete, zmeii, armsarul ce pzea herghelia Ilenei Snzienei;

Ft Frumos (din Lacrim)

Asemnri D dovada de curaj, sacrificndu-se pentru fratele su de cruce. Accepta orice provocare i s-ar ivi.

Petre

D dovada de curaj deoarece in lupta cu balaurii si cu vlvele pdurii nu renuna chiar dac luptele dureaz 3 zile si 3 nopi

20

acesta neavand vreo putere supranatural.

i tot el este singurul care ndrznete s-l ntrebe pe tatl su de ce i lcrimeaz ochii Nu apeleaz la la obiecte magice pentru a iei victorios din lupt. Ascult de ndrumrile oferite de cal. Deosebiri Nu are puteri supranaturale. Avea puteri supranaturale. Avea puteri supranaturale. La nceput era o fiica de mprat, ngroap securea rzboiului dar in urma unui blestem ea se dintre el i dumanul de moarte transform in Ft Frumos. al tatlui su i devine frate de cruce cu acesta. S-a nscut pe cale natural. S-a nscut in urma unei minuni a Maicii Domnului. Trece probele pentru a-l face Parcurge probele pentru a-i fericit pe tatl su. ntemeia o familie.

Personaj basm popular englezesc vs. Personaj basm cult englezesc

LORD VOLDEMORT

Tom Tit Tot

Personajul acestuia este prezent n Este un drcuor, cu form trupeasc . majoritatea timpului, avnd forma de Avand o prezen real. spirit. ntruparea acestuia avnd loc abia spre sfritul seriei. Are puteri supranaturale impresionante Personaj lipsit de puteri ieite din (precum magia) , puteri folosite in comun, cu excepia abilitii sale de a scopuri malefice. disprea: dubios. Avea o nftiare original. Portretul Drcuor mic i negru cu o coad lung, fizic fiind constituit de inlimea lung de tot. Avea o nfiare comun acestuia, corpul subire, pupilele dracilor din majoritatea mitologiilor=. dilatate, aspectul ca de arpe ( nfiare nspimnttoare). Personaje negative, luptnd ambele de partea rului.

Personaj basm popular romnesc vs. Personaj basm popular englezesc

Prslea cel voinic Greuceanu Sunt curajoi Deoarece s-a oferit s aduc napoi pe cer Soarele i Luna, cu riscul de a nu reui i a 21 Jack

Asemnri

Pslea este curajos deoarece ncearc s-l prind pe ho,dup care-l rnete,urmrind

El urc pe vrejul de fasole,are curajul s-i continue drumul si s ndeplineasc sarcinile,cu

dra de snge lsat de acas. Personajul este un om obinuit.

fi omort. Sunt neiniiai Este iniiat.

toate c putea s moar.

Este un ran care nu era destul de mare pentru a putea munci.

Deosebiri

Inteligeni Nu se las pclit de Se transform n Fur de la gigani cnd fraii si care vor s-l porumbel i n musc acetia adorm,fr ca ei omoare. pentru a spiona s-i dea seama de acest zmeoaicele. lucru. Toi sunt ajutai Prslea de Greuceanu de FaurulJack de o zn. zgripuroaic. Pmntului. Puteri magice Gruceanu avea puterea Nu are puteri magice. Nu are puteri magice. de a se metamorfoza Folosirea obiectelor magice Nu folosete obiecte Acesta folosete Nu folosete obiecte magice. paloul. magice. Au moduri diferite pentru a trece de obstacole Jack nu se lupt cu Se lupt cu zmeii si cu Se lupt cu trei zmei. nimeni,el doar taie vrejul balaurul. de fasole.

Personaj de basm cult englezesc vs. Personaj de basm cult englezesc

Harry Potter Frodo Baggins Asemnri Este neiniiat, fiind la o vrst fraged el este Este neiniiat, dei acesta triete cu Bilbo, iubitul crescut de catre rudele sale n lumea ncuiailor, su unchi,cel care a descoperit inelul.Acesta i departe de viaa pe care acesta ar trebui s o ascunde mereu adevrul i puterea acestuia, duc, aceasta fiind alturi de vrjitori. facndu-i dispariia nainte de a-i oferi vreo explicaie. Foarte curajos si iscusit n lupte, reuete s l Este curajos trece peste toate obstacolele ce I se nving pe cel mai de temut vrjitor Voldemort. arat de-a lungul calatoriei sale cu bunul su Harry este, de asemenea, altruist i de ncredere, prieten Sam, reuseste sa i inving pe cei mai de mereu pregtit s i ajute i s i apere temut supui ai lui Sauron, Nazgulii.Reuete s i prietenii. nving pe orci n btlie i se refugiaz pentru o ncercarea de a-l salva pe Cedric Diggory n perioad in Pdurea Elfilor.Nu d niciodat napoi timpul Turnirului din Harry Potter i Pocalul de i este altruist.l salveaza de multe ori pe Sam are Foc nainte de a se salva pe sine,rugmintea grij de acesta,nainte s se salveze pe sine.n permanent ctre prietenii si cei mai buni, petera din Muntele Doom, cnd acesta se Hermione i Ron, de a nu se amesteca i de a nu- mpotmolete in plasa Paianjenului si-l implor l nsoi n aventurile periculoase. pe Sam s mearga fr el pentru c se poate descurca.n timpul escaladrii muntelui l prinde pe acesta i-l trage la el evitnd pierderea unicului su prieten.

22

Deosebiri Harry este nzestrat cu puteri supranaturale, Frodo este o persoan normal, nu este nzestrat vorbete limba erbilor,este capabil s faca vrji. cu nici o putere supranatural.Acestea le capt Folosete numeroase obiecte magice: bagheta, ns in prezena unor obiecte magice cu puteri mtura, mantia invizibilitii, harta lui Marauder. incredibile: inelul, sabia care lumineaz in Caracterul lui Harry este unul destul de dur,fiind apropierea orcilor, potiunea de cristal lichid a foarte ncpnat i face mereu ce vrea motivul crei strlucire este nesuportat de ctre pentru care i permite aceste lucruri este creature, armura impenetrabil. inteligena ,care este mai presus de greselile Caracterul lui Frodo este mai domol, fiind foarte acestuia. naiv slabiciune de care profit Smeagol pentru a-I intra sub piele i a-l manipula.

Saruman Asemnri Este un adept al magiei negre, fiind de partea Este supusul lui Sauron, cel mai de temut rului.Nu este supusul nimnui, el nsui este rul rufctor.El este cel ce comand n locul rului suprem. supreme pe Nazguli si Orci. Deosebiri A fost present n majoritatea timpului sub form Saruman este om, avnd n interiorul su o parte de spirit,ntruparea sa avnd loc la sfritul seriei. din rufctor. Ron Wesley & Hermione Granger Sam Gamgee Asemnri Sunt foarte loiali i mereu n preajma Sam este o persoan de ncredere si alturi protagonistului ajutndu-l mereu cnd a mereu de Frodo, dei acesta nu i prea da atenie ntmpinat problem. i este manipulate de Smeagol nu-l abandonez pe bunul su prieten. Deosebiri Sunt vrjitori asemenea lui Harry, nva la Este un simplu hobbit, si un prieten loial in viaa aceeai coal de magie. normal pe care au avut-o cei doi nainte. Dumbledore Gandalf Asemnri Vrjitor cu parul lung i alb, deine puteri Este un vrajitor bun cu prul lung i alb,are puteri magice,punndu-le n aplicare cu ajutorul magice in prezena toiagului i calului su alb. baghetei si a mturii. Deosebiri Acesta este o persoan important,face parte din Este iniiatorul protagonistului si I se arat consiliul profesoral de la Hogwarts. acestuia ori de cte ori are probleme.

Lord Voldemort

23

Concluzii
Constatri
n urma realizrii acestui proiect, am constatat urmtoarele: 1. Literatura fantastic popular Att n basmele din literatura romn ct i n basmele din literatura englez, personajele se aseamn printr-o serie de nsuiri specifice. De exemplu, protagonitii sunt mereu curajoi, lupt de partea Binelui, sunt ajutai de obiecte sau fiine magice. n ambele literaturi exist att protagoniti cu puteri miraculoase (Greuceanu, zna din Jack i vrejul de fasole), ct i protagoniti reprezentai de oameni obinuii, verosimili (Ft-frumos din Ileana Smziana, Jack din Jack i vrejul de fasole). n ambele literaturi exist personaje adjuvante, care au rol n ndrumarea protagonitilor i n iniierea lor (zn, zgripuroaic,cal), de obicei fiine magice, cu puteri fabuloase. 2. Literatura cult Spre deosebire de basmele populare, la care asemnrile sunt evidente, n basmele culte romneti, respectiv englezeti, acestea sunt mai greu observabile; personajele sunt construite, ntr-adevr, dup schema specific, existnd protagoniti, antagoniti i personaje adjuvante. Cu toate acestea, n basmele culte romneti i n cele englezeti, aceste personaje evolueaz n medii diferite (trm magic/coal de vrjitorie), n timpuri diferite

24

(timp nedefinit/sfritul secolului XX) i ntrunesc, pe lng caliti specifice precum buntatea, altruismul sau vitejia, nsuiri individuale, care i caracterizeaz exclusiv (de exemplu, arogana n cazul lui Harry Potter ori naivitatea n cea a lui Petre). Aadar, personajele din basmele populare romneti i englezeti se aseamn printr-o serie de particulariti existente n majoritatea scrierilor fantastice populare din diverse culturi (n special cele europene), prin caliti universale precum curajul nestrmutat ori inteligena nativ (n cazul protagonitilor). Personajele de basm cult, pe de alt parte, nu respect aceleai tipare. Dac n basmele culte romneti, protagonitii sunt nzestrai cu nsuiri sau puteri specifice romneti (generozitatea, aruncarea buzduganului, pzirea iepelor), n basmele moderne englezeti, toate personajele sunt extrem de bine individualizate, fiecare avnd caliti proprii i fiind nzestrai, pe lng valorile morale pozitive, i cu defecte inerente (arogana, ), acetia reprezentnd amestecuri eterogene de bine i ru.

25

Bibliografie
Literatur
Vlahu Alexandru, Iosif tefan Octavian (2009) Poezii i scrieri religioase, editura Galaxia Gutenberg, Trgu-Lpu, jud. Maramure Ispirescu Petre (2007) Basme, editura Tana Crian Alexandru, Papadima Liviu, Prvulescu Ioana, Smihian Florentina, Zafiu Rodica (2005) Limba i literatura romn: manual pentru clasa a X-a, editura Humanitas Educaional, Bucureti Poveti nemuritoare, editura Ion Creang, Bucureti 1990
Lzrescu, George; Dicionar de mitologie. Dicionarele Editurii Ion Creang, Bucureti, 1979.

Internet
http://lup.lub.lu.se/luur/download?func=downloadFile&recordOId=2202282&fileOId=2202289 http://www.mugglenet.com/hpvslotr.shtml http://en.wikipedia.org

26

27