Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NORMATIV PRIVIND METODOLOGIA DE CALCUL A CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT ÎN REŢELE ELECTRICE CU TENSIUNEA SUB 1 KV
NORMATIV PRIVIND METODOLOGIA DE CALCUL A CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT ÎN REŢELE ELECTRICE CU TENSIUNEA SUB 1 KV
Indicativ: PE 134/2-1996
Cuprins
* DOMENIUL DE APLICARE
* OBIECTUL NORMATIVULUI
* METODE GENERALE SI IPOTEZE DE CALCUL
* DEFINITII
* SIMBOLURI, INDICI SI EXPONENTI
* TIPURI DE SCURTCIRCUITE
* METODE DE CALCUL SI IPOTEZE
* IMPEDANTE DE SCURTCIRCUIT
* CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT
* ANEXA 1: Exemple de calcul
* ANEXA 2: Relatii de calcul pentru rezistentele si reactantele elementelor de retea
* ANEXA 3: Date caracteristice pentru transformatoare MT/JT [kV]
* ANEXA 4: Determinarea impedantei homopolare la transformatoarele MT/JT si retea
* ANEXA 5: Valoarea rezistentei R si a reactantei XL, pentru conductoare de Al neizolate, la
f = 50 Hz
* ANEXA 6: Caracteristicile cablurilor de JT si ale cablurilor cu conductoare izolate
* ANEXA 7: Raportul dintre componenta homopolara si cea directa ale rezistentei inductive
pentru cablurile CYY si ACYY, in functie de calea de intoarcere, la f = 50 Hz
* ANEXA 8: Raportul dintre componenta homopolara si cea directa a rezistentei si a
reactantei inductive pentru cablurile CHPAbI, ACHPAbY, ACHPAbI si ACPAbY, in functie
de calea de intoarcere, la f = 50 Hz
* ANEXA 9: Impedanta unor elemente din circuitele electrice de joasa tensiune
1. DOMENIUL DE APLICARE
Acest normativ are la bază Normativul privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în
reţele electrice cu tensiune peste 1 kV (PE 134). El este aplicat dacă condiţile simplificatoare de
la punctul 3 sunt îndeplinite.
[top]
2. OBIECTUL NORMATIVULUI
Obiectul normativului este prezentarea unei metode practice de calcul al curenţilor de scurtcircuit,
într-o reţea de joasă tensiune. Această metodă corespunde riguros PE 134/1995 şi conduce la
rezultate prudente şi suficient de exacte.
Sunt luaţi în considerare doi curenţi, care diferă în amplitudine:
curentul de scurtcircuit maxim, care provoacă cele mai mari efecte termice şi
electromagnetice şi care determină caracteristicile necesare ale echipamentului electric;
curentul de scurtcircuit minim, care poate servi la reglajul dispozitivelor de protecţie, la
verificarea condiţiilor de pornire a motoarelor ş.a.
[top]
- scurtcircuit este departe de generator şi este alimentat într-un singur punct al reţelei de
alimentare cu energie electrică;
- reţeaua de joasă tensiune luată în considerare nu este buclată (chiar dacă d.p.d.v. constructiv
este buclabilă, funcţionarea ei este radială);
- curenţii de scurtcircuit nu sunt calculaţi pentru defectele interne ale unui cablu dintr-un
ansamblu de cabluri în paralal;
- condiţiile pentru neglijarea influenţei motoarelor sunt date în paragraful 7.3. Dacă nu sunt
îndeplinite, se va apela la PE 134, paragraful 3.4;
[top]
4. DEFINIŢII
Aceste definiţii sunt în concordanţă cu normele CEI şi concordă cu cele din PE 134 pentru
instalaţii electrice cu tensiunea nominală peste 1 kV.
4.1. Defect – modificarea locală a unui circuit electric (de exemplu ruperea unui conductor,
slăbirea izolaţiei).
4.2. Scurtcircuit – legătura galvanică – accidentală sau voită, printr-o impedanţă de valoare
relativ redusă – între două sau mai multe puncte ale unui circuit care, în regim normal, au tensiuni
diferite.
4.4. Curent de scurcircuit – curentul care se închide la locul de scurtcircuit, produs de un defect
sau de o manevră incorectă într-o reţea electrică.
Notă. Se evidenţiază diferenţa dintre curentul la locul de defect şi curenţii care circulă în ramurile
reţelei după producerea scurtcircuitului.
Curentul de scurtcircuit este iniţial asimetric în raport cu axa de timp şi poate fi descompus într-o
componentă de curent periodică (simetrică) şi o componentă aperiodică (vezi fig. 1).
4.5. Curentul aport la scurtcircuit – curentul care parcurge laturile reţelei în condiţiile existenţei
unui scurtcircuit, într-un punct al acesteia.
4.6. Curent de scurtcircuit (prezumat) – curentul care ar circula dacă scurtcircuitul ar fi înlocuit
cu unul ideal, printr-o impedanţă nulă (care ar scoate din circuit aparatul), fără nici o modificare a
alimentării.
4.8. Curentul iniţial de scurtcircuit I''k - valoarea efectivă a componentei simetrice a c.a. de
sucrtcircuit în momentul producerii scurtcircuitului, dacă impedanţa rămâne constantă (fig. 1).
4.10. Curentul de scurtcircuit de şoc Isoc - valoarea maximă posibilă a unui curent de
scurtcircuit.
Această valoare depinde de momentul apariţiei scurtcircuitului (valoarea şi faza tensiunii
electromotoare). Calculul se face luându-se în considerare condiţiile de fază şi de moment în
care se produc curenţii maximi posibili.
4.14. Curentul motorului asincron cu rotorul în scurtcircuit IRS – cea mai mare valoare
efectivă a curentului unui motor asincron cu rotorul în scurtcircuit, alimentat la tensiunea nominală
UNM şi la frecvenţa nominală.
4.15. Circuit electric echivalent – un model de descriere a funcţionării unui circuit printr-o reţea
de elemente ideale.
4.16. Sursă de tensiune – un element activ, care poate fi reprezentat printr-o sursă de tensiune
ideală, independentă de toţi curenţii şi toate tensiunile din circuit, în serie cu un element pasiv.
4.17. Tensiunea nominală a sistemului UN este tensiunea prin care este denumită o reţea şi la
care se face referire pentru anumite caracteristici de funcţionare a reţelei. Ea reprezintă
tensiunea între faze standardizată, la care o reţea este proiectată să funcţioneze şi în raport cu
care se asigură funcţionare optimă a sistemului. Tensiunile nominale sunt standardizate.
4.18. Tensiunea de exploatare U – valoarea medie a tensiunii la care este exploatată o reţea în
regim normal. Valoarea acesteia este, de regulă, raportată la tensiunea nominală (U/U N - c). Se
consideră a fi tensiunea în punctul de scurtcircuit, înainte de apariţia acestuia.
tensiunea .
Tabelul 1
Valorile factorului de tensiune c.
a) 230/400 V
1,00 1,05
b) alte valori
0,95 1,00
4.21.1. Impedanţa directă (Zd) a unui sistem trifazat c.a. – impedanţa pe fază într-un sistem de
succesiune directă, văzută de la locul de defect k.
4.21.2. Impedanţa inversă (Zi) a unui sistem trifazat de c.a. – impedanţa pe fază într-un sistem
de succesiune inversă, văzută de la locul de defect k.
4.21.3. Impedanţa homopolară (Zh) a unui sistem trifazat de c.a. – impedanţa pe fază într-un
sistem de succesiune homopolară, văzută de la locul de defect k, se include şi impedanţa dintre
neutru şi pământ 3 ZN.
4.22.1. Impedanţa directă de scurtcircuit (Zd) a unui echipament electric – raportul dintre
tensiunea fază-neutru şi curentul de scurtcircuit corespunzător fazei unui echipament alimentat
de un sistem de tensiuni de succesiune directă (fig. 2).
4.22.2 Impedanţa inversă de scurtcircuit (Zi) a unui echipament electric – raportul dintre
tensiunea fază-neutru şi curentul de scurtcircuit corespunzător fazei unui echipament alimentat
de un sistem de tensiuni de succesiune inversă (fig. 2).
4.22.3. Impedanţa homopolară de scurtcircuit (Zh) a unui echipament electric – raportul dintre
tensiunea pe fază (fază – pământ) şi curentul de scurtcircuit al unei faze a echipamentului
electric, când acesta este alimentat de la o sursă de tensiune de c.a., dacă cei trei conductori de
fază paraleli sunt utilizaţi pentru alimentare iar un al patrulea conductor şi pământul, drept
conductor de întoarcere (fig. 2).
4.23. Timp minim de deconectare – tmin – cel mai scurt timp ce se desfăşoară între înceuputul
unui curent de scurtcircuit şi prima separare a contactelor unui pol al aparatului de deconectare,
respectiv timpul de ardere al unei siguranţe.
Timpul tmin (în afara protecţiilor prin siguranţe) este suma dintre timpul cel mai scurt de acţionare a
releului de declanşare şi cel mai scurt timp de deschidere a întreruptorului.
[top]
Simbolurile reprezintă mărimi care, într-un sistem coerent de unităţi de măsură ca Sistemul
Internaţional (SI), au valori numerice şi dimensiuni diferite
5.1. Simboluri
ID – curent de trecere;
U – tensiunea de exploatare;
c – factorul de tensiune;
R sau r – rezistenţa;
X sau x – reactanţa;
c – factor de şoc;
r – restivitate;
qn - secţiunea nominală.
5.2 Indici
d – componenta directă;
h – componenta homopolară;
N – valoare nominală;
MT – medie tensiune;
JT – joasă tensiune;
L – linie;
M – motor;
S – sursă;
T – transformator.
5.3 Exponenţi
[top]
6. TIPURI DE SCURTCIRCUITE
[top]
Pentru reţelele de joasă tensiune, depărtate de generator, analizate în prezentul normativ, sunt
considerate impedanţele de scurtcircuit directă Zd şi homopolară Zh (deoarece se admite Zi = Zd).
Impedanţa de scurtcircuit directă Zd, la locul de scurtcircuit k, se obţine, cum rezultă din fig. 2a,
aplicând în k un sistem simetric direct de tensiuni. Toate maşinile turnante sunt scurtcircuitate în
amonte de impedanţele lor interne.
Impedanţa de scurtcircuit homopolară Zh, la locul de scurtcircuit k, se obţine, cum rezultă din fig.
2b, aplicând o tensiune alternativă între fazele scurtcircuitate şi întoarcerea comună.
În afara unor cazuri particulare, Zh = Zd.
Curentul de scurtcircuit în punctul de scurtcircuit k este obţinut cu ajutorul unei surse de tensiune
echivalentă, aplicată în reţeaua directă, în acest punct k.
Tensiunea acestei surse este şi este singura tensiune activă din reţea. Toate celelalte
tensiuni active (ale reţelelor de alimentare, maşinilor sincrone şi asincrone) sunt anulate, adică
sunt scurtcircuitate în amonte de impedanţele lor interne. Conform paragrafului 3, toate
capacităţile liniilor şi admitanţele paralele (sarcinile) sunt neglijate.
Factorul c depinde de tensiunea reţelei şi diferă după modul cum se efectuează calculul pentru
curentul de scurtcircuit minim sau maxim. Valorile factorului c vor fi luate conform tabelului 1.
(1)
unde: INM - suma curenţilor nominali ai motoarelor racordate direct (nu prin intermediul
transformatoarelor) la reţeaua unde se produce scurtcircuitul:
iar
în care:
N - randamentul nominal;
Evident, dacă aportul motoarelor asincroane poate fi neglijat la bara la care sunt racordate, el va
putea fi neglijat şi la celelalte bare, mai departe de locul de conectare directă a motoarelor.
Dacă sunt motoare la mai multe niveluri de tensiune şi în alte cazuri, se vor folosi indicaţiile din
PE134/paragraful 3.4.
[top]
8. IMPEDANŢE DE SCURTCIRCUIT
Pentru reţeaua de medie tensiune se cunoaşte curentul de scurtcircuit simetric iniţial I” ks la nivelul
(2)
unde ck - factorul de tensiune relativ la bara sursei, conform tabelului 1 utilizat la determinarea lui
I"ks.
Pentru calculul curenţilor maximi şi minimi de scurtcircuit se vor utiliza diferitele valori I" ksmax şi
I"ksmin.
Curenţii I"ks minimi şi maximi vor fi calculaţi conform PE 134 şi pot include şi aportul motoarelor la
tensiunea respectivă.
RS = 0,1 XS (3a)
XS = 0,995 ZS (3b)
8.2. Transformatoare
(4c)
(4d)
unde:
Pentru alte tipuri de transformatoare, în afara celor cu două înfăşurări, vor fi utilizate indicaţiile din
PE 134.
Impedanţele ZdL şi ZhL ale liniilor aeriene şi ale cablurilor, depind de tipul constructiv şi sunt date
de proiect.
este:
- pentru cupru
- pentru aluminiu
(8)
Dacă sunt mai multe motoare identice (n), reactanţa echivalentă va fi:
Pentru calculul curentului minim de scurtcircuit, poate fi necesar să se ţină seama de impedanţa
altor elemente, ca barele colectoare, transformatoare de curent ş.a. (vezi anexa 1).
(9)
(10)
Indicele r a fost introdus pentru a indica faptul că este valoarea raportată la joasă tensiune.
[top]
În fig. 5 sunt prezentate etapele de calcul al unui scurtcircuit trifazat simetric, într-o reţea radială
alimentată printr-un transformator. Tensiunea sursei echivalente din punctul k de scurtcircuit este
singura sursă activă a reţelei. Toate celelalte tensiuni sunt anulate. Toate impedanţele sunt luate
în considerare în impedanţa echivalentă Zk.
(11)
9.1.2. Curentul de scurtcircuit de şoc = işoc
(12)
Factorul în funcţie de raportul R/X sau X/R se obţine din figura 6. R respectiv X reprezintă
valorile echivalente ale acestora, de la sursă la punctul de scurtcircuit (pentru exemplificare vezi
figura 5).
Ir = Ik = I"k (14)
Tabelul 2
Ui = Uh = 0
Ii = Ih = 0 Ze = Z
Ud = Ui + Z . Id = Ud =(Z + Zi) . Id
= Id . (Zi + Z)
Ui = Zi . Id
Uh = 0
Uh = 0
Id = Ii Ze = Zi + Z
Ih = 0
Ui = Ud
Uh - Ui = 3 . Z . Ih
Ii + Ih = Id
Ud = Uh = Ui = Ud = ( Zi + Zh + 3 . Z) . Id
= 3 . Z . Id
Ui = Zi . Id
Ii = I h = I d Ze = Zi + Zh + 3 . Z
Pentru un scurtcircuit bifazat (izolat de pământ) factorul este acelaşi ca pentru un scurtcircuit
trifazat, cu ipotezele acceptate în acest normativ.
(17)
(18)
1)
Notă. Pentru calculul curenţilor de punere la pământ, în reţelele de joasă tensiune cu neutrul
izolat, vor fi folosite indicaţiile din PE 134/95, paragraful 3.5.
Dacă condiţia din relaţia (1), paragraful 7.3, nu este realizată, se determină aportul motoarelor
asincrone:
- la scurtcircuit trifazat
I''kM3 = UN / XM
(19)
IkM3 = I"kM3
IkM3 = 0
- la scurtcircuit bifazat
(20)
IkM2 = 1/2 I''kM3
- la scurtcircuit monofazat
I"kM1 = 0 (21)
BIBLIOGRAFIE
2. Guide d'application pour le calcul des courants de court-circuit dans les réseaux á basee
tension radiaux - CEI - 781/1989.
4. Vaghin, G., Cecikov, V.A. - Calculul curenţilor de scurtcircuit în reţelele de distribuţie sub 1000
V (lb. rusă), Promâşiennaia energhetika, 12/1985.
[top]
ANEXA 1
EXEMPLE DE CALCUL
Parametrii reţelei
T1 , T 2
UNMt = 20 kV
UNst = 0,4 kV
UkN = 4%
PT = 4,6 kW
Rh/RTst = 1
xh/xTst = 0,96
Cablul L2
M1 PNM = 0,02 MW
cosN = 0,85
N = 0,93
M2 PNM = 0,04 MW
cosN = 0,85
N = 0,93
Se precizează că neutrul transformatorului pe partea de JT este direct legat la pământ iar
întoarcerea comună se face printr-un al patrulea conductor, care are aceeaşi secţiune ca şi
conductorul de fază. Schema de conexiune a transformatoarelor fiind /Y , reţeaua homopolară
de joasă tensiune este decuplată de cea de înaltă tensiune.
În acest exemplu, pentru calculul curenţilor minimi se consideră temperatura maximă e = 145o =
145oC, egală pentru toate cablurile, conform ecuaţiei (7): RL = 1,5 RL20.
Tabelul A 1
R X Z
Elementul Relaţia de calcul Calcul
[m] [m] [m
880
Reţeaua de alimentare
Xs = 0,995·Zs Xs = 0,995·880 m 875,6
Rs = 0,1·Xs Rs = 0,1·875,6 m 87,56
RL = I·ro 360,4
Cablul L1
XL = I·xo 334,9
RMT 447,96
ZMT alimentare
XMT 1210,5
Raport de transformare
(ZMT), alimentare 1 / t2r = 1 / 502 = 0,0004 0,179
0,484
16,0
Transformator T1
4,6
15,32
0,194
Cablul L2
0,198
RL = ro·I 5,372
Cablul L3
XL = xo·I 1,64
RL = ro·I 30,3
Cablul L4
XL = xo·I 1,00
Tabelul A 2
(m (m
(m) (kA) - - (kA) (kA) (kA)
) )
1 Alimen
tare 0,17 0,48
9 4
(ZMT)r
2 15,3
T1 4,6
2
4 0,19 0,19
L2
4 8
6 5,37 1,64
L3
2 0
8 L4 30,3 1,00
Tabelul A 3
Rh = 1·4,6 m 4,6
T1
Xh = 0,96·15,32 m 14,71
Rh = 3,55·0,194 m 0,689
Cablul L2
Xh = 3,1·0,198 m 0,614
Rh = 4,00·5,372 m 21,488
Cablul L3
Xh = 3,66·1,640 m 6,002
Rh = 4,0·30,300 m 121,200
Cablul L4
Xh = 4,03·1,00 m 4,03
Tabelul A 4
Impedante Impedanţe
Impedanţa echivalentă la locul de scurtcircuit Curenţii monofazaţi maximi
directe homopolare
Rd Xd Rh Xh
m m m m m m m kA kA
0,179 0,484 - -
4,60 15,32 4,6 14,71
4,779 15,804 4,6 14,71 14,158 46,318 48,434 14,30 1,416 28,64
0,194 0,198 0,689 0,614
4,973 16,002 5,289 15,324 15,235 47,328 49,720 13,93 1,406 27,70
5,372 1,640 21,488 6,002
10,345 17,642 26,777 21,326 47,467 56,610 73,877 9,38 1,189 15,77
30,300 1,00 121,200 4,030
40,645 18,642 147,977 25,356 229,267 62,64 237,670 2,92 1,021 4,22
Tabelul A 5
0,01 I"k
Motor INM Locul de
(din tabel A2) scurtcircuit
MVA kA kA
M1 0,0253
M2 0,0506
Deoarece 0,01·I''k ≥ INM, contribuţia motoarelor va fi neglijată atât pentru scurtcircuit în k 2 cât şi
în k1, k3 şi k4.
Tabelul A 6
R X Z
Elementul Relaţia de calcul Calcul
m m m
1000
Reţeaua de
alimentare Xs = 0,995·Zs Xs = 0,995·1000 m 995
Rs = 0,1·Xs Rs = 0,1·995 m 99,5
RL conform relaţiei (7) RL = 1,5·360,4 m 540,6
RL = (1+0,004125)·RL20
Cablul L1
XL = I·x0 Tabel A 1 334,9
ZMT RNT 640,1
alimentare XNT 1329,9
Raport de
ansformare
0,256
(ZMT)r
alimentare
0,532
Dacă nu există alte indicaţii, rămân 16,0
valabile valorile din A1
ansformator
4,6
T1
15,32
tabel A1
XL = I·x0 0,198
Tabelul A 7
nt Rk Xk Rk/Xk
(m) (m) (m) (kA) - - (kA) (kA) (kA)
tare
0,179 0,484
4,6 15,320
0,291 0,198
8,058 1,640
45,45 1,000
Tabelul A 8
T1 R h / Rd = 1 Rh = 1·46 m 4,6
Xh / Xd = 0,96 Xh = 0,96·15,32 m 14,71
Rh / Rd = 3,55 Rh = 3,55·0,291 m 1,033
Cablul L2
Xh / Xd = 3,1 Xh = 3,1·0,198 m 0,614
Rh / Rd = 4,00 Rh = 4,00·8,058 m 32,232
Cablul L3
Xh / Xd = 3,66 Xh = 3,66·1,640 m 6,002
Rh / Rd = 4,00 Rh = 4,00·45,45 m 181,8
Cablul L4
Xh / Xd = 4,03 Xh = 4,03·1,00 m 4,03
Tabelul A 9
pedante Impedanţe
Impedanţa echivalentă la locul de scurtcircuit Curenţii maximi de scurtcircuit monofazaţi
irecte homopolare
Xd Rh Xh
din A 4
m m m m m m kA k
6 0,532
15,32 4,6 14,71
6 15,852 4,6 14,71 14,312 46,414 48,570 13,55 1,411 27
1 0,198 1,033 0,614
I"k - curentul de scurtcircuit în cazul neglijării impedanţei reţelei de MT (puterea infinită a sursei
de MT);
Fig. 8
Mod de calcul (exemplu pentru S''k = 250 MVA, SNT = 400kVA)
R X Z
Elementul Relaţia de calcul Calcul
m m m
1760
1.Reţeaua de alimentare
(raportare la MT)
Xs = 0,995·Zs Xs = 0,995·1760 1751
Rs = 0,1·Xs Rs = 0,1·1760 176
2. Raport de transformare
0,070
3. Reţeaua de alimentare
(raportare la j.t.)
0,7
24
4. Transformator
3,8
24,3
5. 3+4 3,87 25
Cu aceste date:
În figura 9 este prezentată variaţia raportului dintre I”k, luându-se în considerare puterea de
scurtcircuit reală a reţelelor de MT, şi I”k pentru cazul unei surse MT de putere infinite (Z s=0). În
acest din urmă caz:
şi raportul:
[top]
ANEXA 2
(Rapoartele Rh / Rd si Xh / Xd orientative)
Reţea Rd = 0,1·Xd Rh = Rd Xh = 1÷1,5·Xd
Cablu R = rol X = xol Rh = 4Rd Xh = 3,8Xd
Linie aeriană R = rol X = xol Rh = 2Rd Xh = 3Xd
Bare R = rol X = xol Rh = 2Rd Xh = 4Xd
Motor asincron
Notaţii:
*) **)
, - aceste relaţii vor fi utilizate dacă nu se dispune de alte informaţii de la furnizor;
[top]
ANEXA 3
6 4 0,35
110/20 20 4 0,365
160/20 20 0,525
6 4 Dyn 5 0,66
6 525 Yyn 0
250/10
10 0,4
6 525 Yyn 0
10 0,4 Dyn 5
10(5)
20 525 Yyn 0
400/20 20(15) 0,4 5 Dyn 5 0,98 6 6 2,8
20(15) 525 Yyn 0
6 0,4 5 Dyn 5
10 0,4 Dun 5
20
630/20 1,25
20 0,4
(15)
6 4 Dyn 5
6 525 Yyn 0
1000/10 1,85
10 0,4
10 (5) Dyn 5
20
20 Dyn 5
6 525 Yyn 0
10
0,4
10(5) Dyn 5
15
0,525 Yyn 0
1630/20
20
4
Dyn 5
20(15) 2,7
20 6,3 Yyn 0
20(15)
Tensiunea
Pierderi nominale (kW)
nominală [kV]
Denumirea SN Tipul Reglaj Uk Io
Grupa de conexiuni
transformatorului (kVA) constructiv (%) (%) (%)
IT JT P0 (Fe) P0 (Cu)
TTU 5 1/0,4 1 0,4 Ynyn 0 60 360 4 3
TTU 10 20/0,4 20 0,4 Yzn 5 70 300 4 3
TTU 10 1/0,4 1 0,4 Ynyn 0 60 360 4 3
TTU 16 20/1 20 1 Yzn 5 85 465 4 3
TTU 25 20/1 20 1 Yzn 5 110 700 4 3
[top]
ANEXA 4
[top]
ANEXA 5
50 60 70 80 90 100
[top]
ANEXA 6
Temp.
conduct. 20oC Numărul Numărul
Numărul si XL XL XL
Sect. Cu şi secţ. şi secţ.
Al secţ. cond.
cond. cond.
mm2 Rcc
Rcc mm2 /km /km /km
mm2 mm2
/km
/km
25 1,181 0,097
35 0,833 0,89
50 0,579 0,86
70 0,437 0,084
[top]
ANEXA 7
Raportul dintre componenta homopolara si cea directa ale rezistentei inductive pentru
cablurile CYY si ACYY, in functie de calea de intoarcere, la f = 50 Hz
Număr de
conductoare
şi secţiunea Cupru Aluminiu Cupru Aluminiu
nominală
a b a b a b a b
4x2,5 1,05 - - 4,01 21,62 - -
[top]
ANEXA 8
a b c d a b c d a b c d a b c d
4x16 4 3,17 1,84 1,92 4 2,8 1,4 1,6 4 2,4 15,5 12 4,05 1,73 19,1 15
4x25 4 3,35 2,33 2,32 4 3 1,8 1,9 3,9 2,6 11,9 9,3 3,89 2,07 16,7 13
4x35 4 3,46 2,67 2,59 4 3,2 2,1 2,1 3,8 2,7 9,94 7,2 3,78 2,24 14 10
4x50 4 3,51 2,92 2,8 4 3,3 2,5 2,4 3,7 2,8 7,19 5,7 3,69 2,32 11,2 8,1
4x70 4 3,6 3,14 3 4 3,4 2,8 2,7 3,7 2,9 5,52 4,5 3,66 2,47 8,3 6
4x95 4 3,69 3,27 3,14 4 3,5 3 2,9 3,6 2,9 4,52 3,8 3,57 2,58 6,3 4,8
4x120 4 3,73 3,33 3,22 4 3,5 3,2 3 3,5 2,9 4,06 3,4 3,52 2,6 5,31 4,1
4x150 4 3,78 3,36 3,27 4 3,5 3,2 3 3,5 2,9 3,81 3,2 3,55 2,63 4,67 3,6
4x185 4 3,83 3,39 3,95 4 3,6 3,3 3,1 3,5 2,9 3,61 3,1 3,51 3,65 4,19 3,3
4x240 4 3,92 3,41 3,45 4 3,6 3,4 3,2 3,5 2,9 3,48 3 3,51 2,63 3,83 3
[top]
ANEXA 9
Impedanţa unor elemente din circuitele electrice de joasă tensiune
În ultimele materiale CEI şi VDE (respectiv (3)), în calculul curenţilor de scurtcircuit de joasă
tensiune, nu sunt luate în considerare impedanţele unor elemente ca: bare colectoare,
transformatoare de curent, contact etc.
Deşi în normele actuale (2) nu este indicată considerarea unor impedanţe suplimentare, în cele
ce urmează vor fi date indicaţii pentru determinarea acestora. Rămâne ca utilizarea lor să se facă
în anumite situaţii, pentru verificarea şi reglarea de precizie a aparatelor speciale de protecţie.
Rezistenţele de contact, în cazul în care nu se cunosc alte valori, pot fi considerate (ca
valori limită maxime, după relaţia lui Holm) egale cu:
(1)
(2)
în care:
Se menţionează că valoarea pentru puterea disipată este dată în general între borna de intrare şi
ieşire a aparatului, excluzând pierderile de putere în rezistenţele de contact la bornele de racord.
La aparatele debroşabile însă sunt incluse şi disipările în rezistenţele de contact ale bornelor de
intrare şi ieşire (fără rezistenţele în punctele de racord exterioare).
Spre exemplu, pentru întreruptoarele USOL, fabricaţie ELECTROAPARATAJ, aceste valori sunt
630 35 50
800 35 52
Este interesant de observat (4) că pentru transformatoarele de curent I N > 500A, impedanţa este
neglijabilă.
Deci:
(3)
în care:
r - rezistivitatea barei;
l - lungimea barei;
s - secţiunea barei;
- media geometrică a distanţelor între bare (pentru dispoziţie orizontală la distanţa d între axele
barelor):
= 0,224·(a + b)
în care:
Is - lungimea arcului, mm (egală cu dublul distanţei dintre fazele reţelei în punctul de scurtcircuit).;
Se menţionează că rezistenţa arcului este cu mult mai mare decât suma celorlalte rezistenţe de
pe circuit pentru un scurtcircuit la bornele transformatoarelor MT/JT (96% din valoarea totală:
8,84m total). Pentru transformatoarele de 400, 630 kVA importanţa impedanţei arcului se
reduce la barele 2, 3 etc., dar pentru transformatoarele de 1600, 2500 kVA rezistenţa arcului
rămâne predominantă până la bara 3 (de exemplu pentru transformatorul 1600kVA: R arc =
10,3m faţă de 12,01m total).
(5)
în care:
k = 2 - pentru primul nivel al reţelei de distribuţie (tablou de distribuţie, aparate alimentate radial
din tabloul principal de distribuţie sau magistrate principale);
k = 3 - pentru nivelul doi al reţelei (puncte de distribuţie şi aparate alimentate din primul nivel);
Pentru schemele magistrale se determină rezistenţa de trecere cu (5), iar petnru schemele
radiale:
[top]