I.

Noţiuni introductive privind transporturile aeriene de

calatori

1. Locul transporturilor aeriene în turism

2. Organizarea transportului aerian /Conditii necesare desfasurarii transportului aerian
3. Infrastructura
4. Navigatia aeriană şi serviciile de control a traficului
5. Convenţii şi instituţii internaţionale privind transportul aerian

Locul transporturilor aeriene în turism

Transporturile aeriene reprezintă cea mai dinamică forma de transport, evoluţia
acestora punându-şi putenic amprenta asupra dezvoltarii turismului, atât a celui de
plăcere (leisure) cât şi a celui de afaceri.
Această evoluţie este rezultatul:
 dezvoltarii extraordinare a tehnologiei aeronautice şi în special dezvoltarea
avionului cu reactive ceea ce a făcut zborurile cu avionul să devină:
 mai confortabile
 mai sigure
 mai ieftine
 politicii comerciale a companiilor aeriene concretizate în reducerea tarifelor de
zbor şi creşterea coeficientului de ocupare a aeronavelor
De ex. introducerea unor tehnici variate de stabilire a preturilor: vânzări in avans
(Advance Purchase Excursion - APEX); programe de zbor frecvent (frequent
flyer) prin care pasagerii benefiaciaza de mile gratuite adiţionale în transport, în
funcţie de distanţa parcursă, acumulată cu un transportator.
 introducerea în sistemele charter a aeronavelor
 apariţia şi dezvoltarea curselor low-cost
INFRASTRUCTURA
Principalele componente ale infrastructurii transportului aerian sunt:
 AERONAVELE şi
 AEROPORTURILE.

2
 Avioanele - se clasifica după mai multe criterii; dintre acestea distanţa de crozieră
şi capacitatea sunt cele mai importante :
- de lung curier – sunt aparate de mare capacitate cu o rază de acţiune de 9000-14000
km şi o capacitate de 240-569 de locuri, viteza este în medie de 900 km/oră Ex. Boeing
747,777, Airbus A 330, A 340 şi Mc Donnell-Duglas DC 10
- de curier mediu - aparate cu o independenţă de zbor de 5000 - 9000 km, o capacitate
de 150-250 de locuri şi o viteza medie de 900 km/oră Ex. Boeing 767, Airbus A 320,
Concorde ; au de obicei două clase
- de scurt - mediu curier - aparate de mai mică capacitate cu o rază de acţiune de 3000-
5000 km şi o capacitate de 100-200 de personae , au adesea o singură clasă Ex. Boeing
727,737, 757, Airbus A 319, A 321
- de scurt curier - sunt avioane cu reacţie sau cu elice cu o distanţă de acţiune limitată la
300 km: de ex: ATR 42, ATR 72, Fokker, Dornier+Faurchild
Cele două tipuri de avioane- Boeing şi - Airbus –realizeaza cea mai mare parte a
avioanelor în circulatie (aproximativ 45 % din piaţă fiecare)
Aeroportul reprezintă totalitatea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor
destinate:
• servirii călătorilor,
• servirii avioanelor pentru decolare şi aterizare,
• îmbarcării şi debarcării calatorilor,
• desfăşurarii operaţiunilor comerciale,
• controlului şi conducerii zborului într-o zona delimitată de spaţiu,
• întreţinerii şi reparării avioanelor etc.
Aeroporturile cuprind urmatoarele elemente structurale şi organizatorice:
A. AERODROMUL
B. AEROGARA (terminal)
C. ATELIERELE;
D.TURNUL DE CONTROL;
E. HANGARELE;
F. INSTALATII SOCIALE;
G. ECHIPAMENTELE şi UTILAJELE pentru SERVIRE TEHNICA.
A. AERODROMUL reprezinta suprafata de teren special amenajat care serveste la
decolarea şi aterizarea avioanelor, la rularea, stationarea şi servirea lor tehnica.

2
 Aerodromul are urmatoarele parti componente:
- Piste de decolare şi aterizare (suprafata de manevra); este echipata pentru asigurarea
decolarii şi aterizarii avioanelor doar pe doua directii opuse; aerodromul are mai multe
piste, una din ele fiind principala, iar celelalte fiind secundare şi dispuse diferit;
- Platforme de incarcare şi descarcare marfuri;
- Platforme de imbarcare şi debarcare calatori(suprafata de traffic);
- Cai de rulare a avioanelor, intre piste şi platforme(bretele);
B. AEROGARA (terminal) reprezintă:
• punctul de concentrare al traficului,
• a pregatirii expedierii calatorilor şi marfurilor,
• al finalizarii transportului aerian.
Aerogara include:
• sediul birourilor companiilor aeriene şi al serviciilor acestora, în cadrul acesteia fiind
amenajate spatii pentru servirea călătorilor şi a publicului.
• aerogara de marfuri formată din depozitele de marfuri şi din compartimentele de
efectuare a formalitatilor comerciale.
Aeroporturile se pot afla
• în proprietatea statului, a autoritatilor locale sau privata
• în multe cazuri responsabilitatea functionarii aeroportului este împărţită între:
- autoritatile locale şi centrale (ex. Germania);
- autoritatile locale şi intreprinderi private. (ex. Milano).
Importanta proprietarului consta în faptul ca, acolo unde controlul e detinut sectorul
public, este posibil ca o parte a costurilor directe sa fie eliminate de pe lista cheltuielilor,
iar cifrele care reflecta performantele sa fie imbunatatite .

Funcţiile aeroportului:

1. - asigură servicii şi facilităţi operaţionale –

 asigurarea siguranţei aeronavelor şi a utilizatorilor aeroportului:
 serviciile de control ale traficului aerian - facilitează apropierea şi aterizarea
avioanelor
 serviciile meteorologice
 telecomunicaţiile

2
  poliţia şi securitatea
 serviciile de ambulanţă şi pompieri (inclusiv căutarea şi salvarea)
 întreţinerea pistelor şi a clădirilor
2.- asigură servicii de handling:
- serviciile asociate cu aeronavele
 curăţirea, aprovizionarera cu combustibil, energie şi procesare bagajelor şi
mărfurilor
- servicii legate de trafic
 destinate procesării pasagerilor, bagajelor şi mărfurilor în cadrul terminalelor
şi în interiorul aeronavei
3. asigură desfăşurarea unor activităţi comerciale - sunt realizate de concesionari -
specialişti în diferite domenii în schimbul unor taxe de concesioanare:
In funcţie de mărimea aeroportului acestea vareiază de la
 magazinele duty free
 catering
 restaurante
 parcări pentru maşini
 agenţii de închiriere, bănci hoteluri
Navigaţia aeriană şi serviciile de control a traficului vizează:
Serviciile tehnice care se asigură la sol constau în asistarea şi controlul avionului aflat în
aer sau în momentul decolarii / aterizarii
Controlul traficului aerian – care are menirea de a
 ghida avioanele la intrarea şi iesirea de pe aeroport,
 de a oferi pilotilor informaţii cu privind condiţiile de sol, viteza vântului, condiţii de
înnorare,
 de a oferi instructiuni privind înălţimea şi directia de urmat şi au responsabilitate
deplina asupra tuturor zborurilor care se desfasoara intr-o zona geografica
foarte bine delimitata.

Convenţii şi instituţii internaţionale privind transportul aerian

 transporturi interne, se organizează şi se derulează în conformitate cu
legislaţia internă naţională;

2
  transporturi internaţionale, se organizează şi se derulează în baza unor
convenţii guvernamentale internaţionale sub egida Organizaţiei Aviaţiei Civile
Internaţionale (ICAO/OACI) ca organism specializat al ONU.

ICAO (Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale)

o Organizaţie interguvernamentală, instituită prin Convenţia de la Chicago, din
07 dec 1944,
o are ca misiune principală elaborarea de norme, practici recomandate şi
proceduri internaţionale în domeniile tehnice ale aviaţiei civile, precum şi
promovarea masurilor de securitate aeriană.
o Membríi sunt statele lumii.

IATA (Asociaţia Internaţională de Transport Aerian)

- Asociaţie mondială a companiilor aeriene de transport aerian regulat, fondată în 1919
şi reorganizată la 18 dec 1945;
- are ca misiune principală promovarea transportului aerian sigur, regulat şi
economic / eficient, printr-o largă cooperare între companiile de transport aeriene
internaţionale ale diferitelor ţări .
- Organizatie profesională non-profit care se ocupa cu reglementarea transportului
aerian civil international :
- Standarde tehnice, proceduri de rezervari, compatibilitate a procedurilor şi criteriilor de
măsurare, tarife de zbor, …
In total 249 companii aeriene membre, respectiv 94% din zborurile regulate pe plan
international.
- Total pasageri în 2006: 1,58 miliarde
- Rulaj total în 2006 de 247 miliarde USD

WACRA (Worldwide Airlines Custumer Relations Association)

- organizaţie nonprofit fondată în 1946 ale cărei principale reglementări vizează domeniul
standardului calităţii serviciilor
Principii:
- încurajează toţi membri să atingă cele mai înalte standarde în relaţiile cu
publicul

2
 - promovează interacţiunea şi schimbul de informaţii între companiile aeriene
membre
- asigură realizarea unui forum pentru schimbul reciproc de idei

Principalele convenţii internaţionale:

- 1929 – are loc prima conferinţă pe problemele transporturilor aeriene internaţionale
concretizată prin semnarea convenţiei de la Varşovia;
Aceasta :
- a pus bazele contractului de transport aerian
- reglementează documentele folosite în transporturile internaţionale aeriene: biletul de
călătorie, buletinul de bagaj şi scrisoarea de trăsură aeriană
- precizează drepturile şi răspunderea civilă a cărăuşului
Convenţia sanitară internaţională de la Haga – (1933) - referitoare la :
- măsurile de control ce pot fi luate de aeroporturi pentru protecţia fito-sanitară sau
veterinată
- accesul aeronavelor, pasagerilor, bagajelor, mărfurilor în general şi în special când
există suspiciuni de contaminare sau infestare
Conventia de la Chicago (1944) care reglementează transporturile aeriene
internationale,
- guvernele semnatare au convenit asupra unor principii şi aranjamente pentru ca aviaţia
civilă internaţională să se poată dezvolta într-un mod sigur şi ordonat
Convenţia are 4 părţi:
- în prima parte sunt prezentate reguli de principiu privind utilizarea teritoriului, spaţiului
aerian, asigurarea securităţii navigaţiei aeriene civile, stabilirea zonelor interzise, reguli
de zbor, controlul aeronavelor, înmatricularea, formalităţile vamale ş.a.
- în părţile 2, 3, 4 sunt cuprinse normele de organizare şi funcţionare ale Organizaţiei
Aviaţiei Civile Internaţionale (ICAO) şi obligaţiile ce revin părţilor contractante de a
colabora la organizarea şi desfăşurarea transporturilor aeriene internaţionale
Convenţia de la Haga (1970) – reglementări privind combaterea actelor de violenţă ce pot
fi săvârşite la bordul aeronavelor
- Convenţia de la Montreal (1971) completează Convenţia de la Haga – actele cu
violenţă săvârşite la bordul aeronavelor reprezintă infracţiuni penale de mare gravitate
ce trebuie reprimate cu severitate
- Convenţia de la Montreal (1999) – unificarea unor reguli privind transportul aerian –
completare a Convenţiei de la Varşovia

2
 - fiecare stat european are controlul spatiului aerian aflat deasupra teritoriului sau
national.

II. Modele de business practicate de către companiile aeriene

1. Cursele regulate tradiţionale

2. Cursele low cost
3. Cursele charter

Cursele regulate tradiţionale - sunt cursele pe care o companie aeriană le

operează:
• pe rute bine stabilite, interne sau externe, pentru care au primit licente din partea
guvernelor respective
• în conformitate cu orarul său public, în aceleaşi zile şi aceleaşi ore,
• indiferent de gradul de umplere a avioanelor
• pe durata unui întreg sezon, în funcţie de obiectivele lor strategice care sunt, în
principal, de natura comercială.
In cazul în care unele zboruri şi rute care nu sunt viabile din punct de vedere
comercial de-a lungul unui an şi de aceea pot fi operate numai în anumite perioade cu
cerere mare.
Operarea unei curse regulate este determinată de :
• existenţa unui trafic permanent de pasageri
• cu un volum suficient de mare pentru a permite recuperarea cheltuielilor din
veniturile încasate.
Scopul companiei aeriene este realizarea de profit din activitatea de transport,
compania fiind nevoita să-şi maximizeze utilizarea capacităţii oferite la vânzare, respectiv
a numărului de locuri (vânzarea unui număr optim de locuri pentru fiecare din categoriile
de clase („First Class” şi „Business Class” sau „Economy”, „Budget” şi „Tourist”, fiecare
companie având minim două clase din cele enumerate).
Modelul economic al companiilor aeriene traditionale
Eficienta modelului companiilor aeriene traditionale este bazata pe:
o capacitatea acestuia de a oferi clientilor un serviciu global, anume acela
de a calatori, pe rute cât mai rapide, în orice punct al globului.

2
 o posibilitatea rezervării uşoare în orice moment.
o pe oferirea unei game complete de produse si servicii,
o adaptarea acestora în functie de nevoile fiecarui segment de clientela.
Acest sistem necesita o retea foarte bine dezvoltata, constituita din:
o Aliante între companiile mari;
o O retea structurata în jurul unuia sau a mai multor puncte de transfer
(huburi), care sa asigure o mai mare densitate si frecventa a traficului.
Acest sistem implica:
• managementul stabilirii diferentiate a preturilor;
• implementarea unui management eficient al câstigurilor;
• înmultirea serviciilor care tintesc loialitatea segmentelor de consumatori preferate.

2
 Principalele alianţe din transporturile aeriene civile

2
 In concluzie: într-o companie de transport aeriana traditionala, zborurile pe distante
lungi reprezinta punctul central al activitatii, iar serviciile ramân axa principala pe care se
concentreaza eforturile, iar în ceea ce priveşte segmentul de clientelă, de cele mai multe
ori acestea îsi concentreaza atentia asupra segmentului “business” pe curse lungi (cu o
durata mai mare de doua ore), foarte atrasi de servicii.

2
 Cursele low cost / Companiile aeriene low-cost sunt - operatori aerieni de curse
regulate care utilizeaza un model de afaceri bazat pe:
• oferirea unor curse pe distante scurte sau medii
• care ofera servicii no-frills (fara pretentii, adica lipsa oricarui alt serviciu, exceptand
transportul propriu-zis)
• la tarife reduse accesibile majoritatii calatorilor
Unul dintre principiile de baza care guverneaza companiile aeriene low-cost este
"democratizarea" zborurilor intre diferite puncte ale globului. Astfel, pentru aceste curse
exista un singur tip de clasa.
Principiul care stă la baza companiilor low-cost este reducerea cheltuielilor prin
eliminarea unor facilitati, in masura in care nu afecteaza siguranta zborului.
Modelul low-cost are trei caracteristici distinctive:
1. Produsul oferit este cat se poate de simplu. Companiile se rezuma la efectuarea
transportului propriu-zis
• Nu se ofera masa gratuit la bordul avionului, de cele mai multe ori nici
bauturile sau snacksurile nu sunt gratuite.
• Nu exista servicii multi-class, exista o singura clasa, numarul locurilor
disponibile din avion fiind mai mare, ceea ce determina o utilizare intensiva a
aparatelor de zbor.
• Pentru zborurile low-cost nu se fac rezervari "pe locuri", ci "in limita locurilor
disponibile", pasagerul asezandu-se pe oricare loc liber.
• Aceste companii nu au o obisnuinta în a utiliza programe de fidelizare. în
ultima perioada, datorita cresterii concurentei pe piata de profil, sunt tot mai
frecvent utilizate asemenea masuri de fidelizare a clientelei.
• Orarul zborului nu este strict
• Afişarea separată a tarifelor de taxele de aeroport
• Restricţii privind schimbarea biletului, numelui ş.a
• Nu se acceptă minori neînsoţiţi sau persoane cu nevoi speciale fără însoţitori
• Confortul din avion este mai redus: distanţa dintre scaune fiind mai mică de
ex. Airbus 320 în loc de 124 de scaune sunt 149
• Aeroporturile utilizate sunt de regulă cele secundare
• Absenţa de regulă a programelor de fidelitate (concurenţa din ce mai
puternică a determinat însă uele companii să practice astfel de programe)

2
 2. Pozitionarea pe piata se refera la segmentul de clienti care utilizeaza servicii low-
cost. Cei mai multi clienti nu calatoresc în interes de seviciu şi nu pun accent pe
frecventa zborurilor sau pe existenta unui orar strict. în general, aceste companii
actioneaza pe distante scurte, aeroporturi secundare, regionale şi ocolesc hub-urile.
3. Costurile de operare sunt reduse prin urmatoarele cai:
- omogenizarea parcului de aeronave – de regulă Airbus 320 şi Boeing 737 ceea
ce face ca costurile de intretinere şi de formare a personalului să fie mai mici
- simplificarea şi eficientizarea operatiunilor de ground-handling
- utilizarea aeroporturilor secundare, mai ieftine, cu taxe de aeroport mai mici
- utilizarea preponderenta a Internet-ului ca retea de distributie şi a cll center
- Rata mare de utilizare a aeronavelor : programul de lucru 10-13 ore pe zi spre
deosebire de cursele tradiţionale; 8 ore
- Reducerea numărului de personal
- Uneori, angajatii unor astfel de companii au mai multe atributii. Astfel, insotitorii de
zbor sint responsabili de curatenia aeronavei si tot ei verifica biletele calatorilor la poarta
de imbarcare, fapt ce duce la limitarea personalului si, implicit, la scaderea pretului
biletelor
- point to point nu HAB
- întoarcerea la sfârşitulk zilei a aeronavelor la bază şi ca urmare eliminarea
cheltuielilor legate de deplasarea personalului
Datorita modelului lor exceptional de afaceri, care le permite sa ofere preturi foarte
scazute si zboruri directe, transportatorii low-cost îi încurajeaza pe pasagerii care
calatoreau foarte rar sau chiar deloc cu avionul, sa o faca în mod frecvent.

Cursele charter

- Sunt transporturile aeriene la care transportatorul nu efectuează vânzarea capacităţii

„en detail” către beneficiari.
Acestea presupun vânzarea întregii capacităţi de transport către un afretor (charteter)
sau unui număr limitat de afretori (charters) sau unui număr limitat de afretori (charters).
In funcţie de acest fapt cursele aeriene charter pot fi definite ca:
- Curse charter propriu-zise
- Curse charter consolidate
In ambele situaţii afretarul :
- Poate folosi capacitatea pentru obiectul său de transport integral

2
 - Poate revinde în funcţie de legislaţia în vigoare integral, parţial sau individual
capacitatea de transport unor terţi beneficiari sau direct la public pentru un profit
pe risc propriu.
La transporturile aeriene charter transportatorul încasează de la afretor preţul
convenit pentru capacitatea contractată (întreaga capacitate la cursele full charter
sau alotmentul de capacitate la cursele split charter) rămânând pe riscul afretarului
coeficientul de umplere a acestei capacităţi. Transportatorul efectuează o vănzare
„en gross” de capacitate.
In funcţie de modul de operare al curselor charter se disting:
• curse charter ad-hoc (izolate); (un afretor necesită 1-2 curse spre o
destinaţie);
• lanţuri de curse charter cu o anumită ritmicitate (livrări ritmice de marfă
către o destinaţie, transporturi sezoniere de turişti).
In funcţie de scopul curselor charter de pasageri se disting:
- curse charter pentru un anumit eveniment (special event charter flight);
(spectatori la un meci de fotbal, concert)
- curse charter cu pasageri având acelaşi interes (single entity charter flight);
(muncitori la un contract al aferatului, palerini)
- curse charter turistice (IT inclusiv tour charter flight); (afretorul vinde la public un
„pachet turistic” care include şi transportul aerian în preţ , fără a prezenta distinct
costul transportului).
Transporturile aeriene charter sunt realizate de companii aeriene autorizate de
către autorităţile competente din statul de înregistrare şi se opun Convenţiei de la Chicago
privind Transporturile Aeriene Civile Internaţionale. Transporturile aeriene charter nu sunt
garantate prin Acordurile Aeriene Guvernamentale Bilaterale. Pentru ca transporturile
aeriene charter să poată fi efectuate este necesară obţinerea unei autorizaţii de operare
(survol, aterizare tehnică, aterizare în scop comercial de aducere sau preluare de trafic)
pentru fiecare operaţiune în parte din partea autorităţilor aeronautice.
Autorizaţiile de operare se referă la: survol; aprobarea de survol pentru cursele
charter străine se dă de către Autoritatea Aeronautică Civilă; aprobarea de survol pentru
cursele charter româneşti se solicită pentru ţările în tranzit şi ţara de destinaţie finală de la
autorităţile aeriene ale ţărilor respective.
Aprobarea de survol conţine următoarele date:
- numărul cursei charter;
- tipul de avion;

2
 - indicativul aeronavei;
- tipul de marfă transportată;
- data şi orele solicitate aprobării de survol.
Autoritatea aeronautică care dă aprobarea de survol menţionează culoarul de zbor
(plafonul maxim) data şi orele pentru trecerea cursei charter. Dacă din anumite cauze
cursa se amână, aprobarea de survol este valabilă de la 24-72 de ore, cu condiţia
reconfirmării zborului cursei charter. La plecarea aeronavei din ţară se anunţă prin telex
autoritatea aeronautică din ţările de tranzit şi din ţara de destinaţie finală.
- aterizare tehnică;
- aterizare în scop comercial de aducere sau de preluare de trafic.
La cursele charter de pasageri, contractul de transport aerian se încheie cu
afretorul. Contractual transportatorul nu este direct răspunzător faţă de pasagerul
afretarului. Biletul de călătorie charter are rolul de efectuare a operaţiunilor de înregistrare,
îmbarcare şi nominalizare pentru asigurare, a pasagerilor şi nu constituie un contract de
transport între transportator şi pasager.
In AWB-ul cursei charter cargo nu se stipulează preţul cursei charter. Dacă afretarul
consolidează încărcătura de la mai mulţi expeditori fiecare partidă de marfă va fi însoţită
de HAWB (House Airway Bill) care are rolul identificării partidelor de marfă pe expeditor
sau destinatari, iar toată încărcătura se emite MAWB (Master Airway Bill) cu referinţă la
toate HAWB.
Cursele Charter de turişti

Indiferent de tipul de cursă charter, se încheie un contract de Charter Pasageri între

compania aeriană şi beneficiar.
Contractul trebuie să cuprindă definirea anumitelor termeni cum ar fi:
- realizarea contractului; transportatorul trebuie să pună la dispoziţia
transportatorului unul sau mai multe avioane gata de zbor, adică cu
echipamentul şi combustibilul corespunzător şi cu echipamentul necesar;
afretorul acceptă serviciile oferite de transportator şi achită către transportator a
sumei agregate (charter price).
- anularea contractului; beneficiarii pot anula unul sau mai multe zboruri dacă
numărul de pasageri este prea mic, dar nu pentru a permite operarea unui alt
transportator pe aceeaşi rută şi pentru aceeaşi categorie de pasageri;
transportatorul poate anula un zbor dacă există dificultăţi mecanice,

2
 operaţionale sau avarierea avionului, transportatorul trebuie să despăgubească
beneficiarul pentru cheltuielile cauzate de anulare;
- taxele de anulare trebuie să le plătească beneficiarul transportatorului;
- drepturile transportatorului; de a anula un zbor, de a modifica capacitatea
avionului, de a reduce numărul de locuri, de a reduce greutatea avionului cu
încărcătura maximă, de a subcontracta, parţial sau total, îndeplinirea obligaţiilor,
de a acţiona în cazul întârzierilor produse din vina beneficiarului (poate anula
sau întârzia zborul);
- obligaţiile transportatorului; de a despăgubi beneficiarul pentru cheltuielile
cauzate de anulare; de a înlocui avionul dacă situaţia este de aşa natură; de a
utiliza locurile rămase neocupate de beneficiar; de a asigura transportul
pasagerilor şi al bagajelor până la destinaţie; în cazul în care avionul este
înlocuit, de a opera zborul în condiţii de maximă securitate, de a asigura
tratamentul pasagerilor în cazul întârzierilor; de a răspunde pentru obţinerea la
timp şi conform standarelor a autorizaţiilor de operare; în caz contrar are
obligaţia de a restitui beneficiarului preţul charter încasat şi plata despăgubirilor
şi a penalizărilor solicitate; de a întocmi documentele cu privire la operarea
cursei pe baza informaţiilor primite de la beneficiar;
- drepturile beneficiarului; de a anula un zbor, de a subcontracta, parţial sau total,
îndeplinirea obligaţiilor, acest lucru realizându-se numai cu acordul scris anterior
al transportatorului; de a utiliza toate locurile disponibile din avion şi care au fost
solicitate;
- obligaţiile beneficiarului; de a garanta transportul, de a emite bilete charter în
numele transportatorului pe cursele angajate; de a emite alte documente de
călătorie necesare, de a pune la dispoziţia transportatorului documentaţia
necesară pregătirii zborului de către transportator ( listele de pasageri şi de
bagaje; de a restitui transportatorului în momentul prezentării de către acesta a
facturii, a costurilor apărute ca urmare a modificării condiţiilor contractuale la
cererea beneficiarului ( cheltuieli cu tansportul la sol al pasagerilor spre şi
dinspre aeroport, costul vizelor, taxe vamale); de a achita costurile suplimentare
de operare care ar putea apare datorită cererii beneficiarului de a modifica
orarul sau ruta cursei;
- date despre transportator;
- preţul charter, include cleltuielile de operare şi de întreţinere a avionului,
remunerarea echipajului, asigurări faţă de terţi, asigurări faţă de pasageri, taxe

2
 de aterizare, taxe de parcare, taxe de hangar, taxe de handling pentru avion,
taxe de handling pentru pasageri şi bagaje;
- momentul începerii zborului;
- momentul expirării zborului;
- forţa majoră;
- perioada de aplicare;
- data terminării;
- tour operator;
- plata se face în general de către beneficiar înaintea fiecărui zbor prin transfer
bancar telegrafic;
- tipul avionului (numărul de locuri);
- ruta;
- orarul;
- numărul cursei;
- numărul de zboruri;
- data zborului;
- preţul pe un zbor.

III. Ticketingul

2
 Ticketing-ul reprezintă ansamblul operaţiunilor de rezervare şi vânzare de bilete
pentru mijloacele de transport (autocar, avion).
O parte importantă a activităţii de vânzare a biletelor de avion se realizează prin
intermediul agenţiilor de turism.
Acest serviciu turistic are:
 un rol social – prin informaţiile şi educarea clienţilor asigurate în cadrul
procesului de consultanţă
 un rol economic – constituie pentru multe dintre agenţiile de turism
principala activitate, asigurănd peste 50% din volumul încasărilor

Rezervarea şi comercializarea biletelor de avion de către o agenţie de turism

Rezervare este echivalentul termenului « reţinere loc« şi înseamnă alocarea în
avans a unui loc pentru pasager sau de spaţiu sau volum liber pentru bagaj
Rezervarea :
- garantează menţinerea condiţiilor stabilite cu pasagerul referitoare la tarif şi data de
efectuare a zborului
- dar nu garantează disponibilitatea locurilor din avion pe cursa respectivă
Garantarea condiţiilor de transport aerian şi a locului în avion sunt asigurate
numai de biletul de transport aerian plătit în avans şi acceptat de pasager.
Rezervarea se poate face ;
o Telefonic
o Prin e-mail
o Fax
o Direct la agenţie
Prin aceleaşi mijloace pasagerul primeşte răspunsul la solicitarea sa ;
• confirmarea împreună cu itinerarul exact;
• dacă nu există locuri agentul solicit informaţii în legatură cu înscrierea pe
lista de aşteptare, cu posibilitatea confirmării ulterioare
După efectuarea rezervării agentul va comunica data limită la care trebuie
emis biletul.
Rezervarea trebuie făcută cu cel puţin 72 de ore înaintea plecării, dar nu mai mult
de 10 luni înainte.

2
 In vederea efectuării rezervărilor şi emiterii biletelor agenţiile de turism se
conectează la un CRS: Sistemele computerizate de rezervare care mai sunt cunoscute
si sub denumirea de GDS-uri (Global Distribution System)
Ele sunt sisteme electronice care permit :
• accesul agentiei la baza de date a companiei si
• rezervarea efectiva a locurilor pentru o anumita cursa in favoarea
potentialilor pasageri
In vederea efctuării rezervării şi oferirii unor servicii cât mai complete clienteleei
care conţin informaţii referitoare la:
• orariile de zbor,
• număr de locuri disponibile,
• tarife şi regulamente,
• modalităţi de efectuare a rezervărilor şi emiterilor de bilete.
Sistemele globale de distribuţie („Global Distribution Systems”) au fost create de
către companiile aeriene, ulterior la acestea conectându-se prin Internet agenţii de voiaj,
tour-operatori, structuri de primire turistice independente, lanţuri hoteliere, companii de
închiriat maşini, organizatori de croaziere etc.
Aceste sisteme informatizate permit utilizatorilor (îndeosebi agenţii de voiaj şi
societăţi şi în mult mai mică măsură clienţi pe cont propriu)
• obţinerea de informaţii cu privire la locurile disponibile, tarife,
• rezervarea şi vânzarea de bilete
Funcţiile CRS-urilor sunt:
o Afişarea programelor de operare a companiilor participante
o Constituirea conexiunilor on şi off line ale participanţilor
o Stocarea şi afişarea status-ului curselor participanţilor
o Alte prestaţii de servicii (rezevăer de locuri la hotel, transfer, car rental
ş.a)
o Crearea PNR-urilor
o Afişarea tarifelor, a regulilor tarifare şi a construcţiilor tarifare
o Emiterea automată de bilete de transport aerian
o Decontarea automată BSP
o Funcţii back-office (decontări, rapoarte etc)

2
 In vederea reglementării relaţiilor dintre companiile aeriene europene privind
utilizarea în comun a sistemului de rezervări ICAO a adoptat un cod de conduită pentru
CRS. Principiile acestui cod sunt :
- Obligativitatea introducerii în sistemul de rezervări a unor informaţii corecte,
coerente şi clare
- Orice linie aeriană are dreptul să participle la CRS pe baze egale şi
nediscriminatorii
- Titularul unui CRS este obligat să presteze servicii celorlalte companii aeriene
participante
- Titularul CRS-ului şi participantul la acestea conlucrează pe baze contractuale
şi nu se obligă reciproc la exclusivitate în acest gen de relaţii
Alegerea CRS-ului de către o agenţie de turism reprezintă un factor de succes.
Criteriile care stau la baza alegerii sunt :
- Acorateţea informaţiei
- Uşurinţa utilizării
- Rapiditatea răspunsului
- Suportul telefoniei
- Condiţiile de training
- Preţul
- CRS – reprezintă naşterea unei noi industrii de distribu’ii şi informaţii, bazată pe
tehnologie : în lume mai mult de 100.000 de birouri de agenţii de turism utilizează 365.000
de terminale de CRS în toată lumea
Pe piaţa turistică internaţională sunt operaţionale sisteme de distribuţie globale
recunoscute ca atare şi cu un prestigiu – în mod firesc – internaţional, al căror număr de
utilizatori şi de servicii asigurate evoluează permanent
• Worldspan – aparţine companiilor aeriene Delta, Northwest, TWA şi Abacus şi
este utilizat în peste 80 de ţări de peste 21.000 de agenţii, reprezentând 50% din totalul
rezervărilor făcute pe Internet, acoperind 487 de linii aeriene, 45 de companii de închiriat
maşini, 25 de tour-operatori şi 191 de companii ce deţin 35.000 de unităţi hoteliere.
• Sabre – reţea creată de American Airlines, este conectată la peste 29.000 de
agenţii de voiaj (123.000 de terminale), care pot astfel să facă rezervări la 300 de
companii aeriene, 13.000 de hoteluri şi 25 de societăţi rent-a-car.
• Amadeus – sistem fundat de companiile aeriene AirFrance, Iberia, Lufthansa şi
Continental Airlines, a preluat controlul reţelei computerizate de distribuţie System One,
care era/este operaţională pe continentul american. Împreună cele două sisteme sunt

2
 utilizate de peste 57.000 de agenţii de voiaj din întreaga lume (152.000 de terminale),
oferind serviciile a 700 de companii aeriene, 23.000 de hoteluri, 41 de companii de
închiriat maşini.
• Galileo - a fost creat de British Airways şi Alitalia, mai târziu aderând la acest
sistem de distribuţie globală companiile Swissair, KLM şi Olympic Airways. Acest serviciu
permite accesul la peste 500 de linii de transport aerian, la care se adaugă 40 de companii
de închirieri de autoturisme şi 45.000 de hoteluri în întreaga lume.
• Appolo – este sistemul companiei United Airlines. La el sunt conectate circa
7.000 agenţii din întreaga lume, Exceptând Europa. În 1990 a început să fie cunoscut sub
numele de COVIA, pachetul de acţiuni fiind deţinut 50% de United Airlines şi 50% de
Alitalia, British Airwazs, KLM, Swissair, şi United States Air.
• Pars – a fost dezvoltat de Trans World Airlines (TWA), fiind după Sabre cel mai
ambiţios sistem american de distribuţie în turism. Aproximativ 6000 de agenţii de voiaj (din
care 1.170 în Europa), 43 de lanţuri hoteliere şi 16 societăţi de închiriat maşini din lume
sunt racordate la această reţea computerizată de rezervare. PARS este foarte bine
implementat în Elveţia fiind adoptat de Swisssair. În 1990 a fuzionat cu DATAS II (creat de
Delta Airlines), funcţionând sub numele de WORLDSPAN (World Travel Agency
Information Services).
Alte sisteme de rezervare prin computer a serviciilor turistice sunt Gemini (Air
Canada Airlines International), Start (Germania), Travicom (Marea Britanie), Esterel (reţea
franceză multi-server ce permite agenţiei de voiaj accesul la sistemele informatice ale
prestatorilor săi), Axess, Marsplus, Reservec – 2 (Air Canada), ResAid (Scandinavian
Airlines), TraviSwiss (Swiss Air), Jalcom – 3 (Japan Airlines), Resana (All Nippon
Airways), Abacus (Singapore Airlines, Cathay Pacific, Malaysia Airlines şi un parteneriat
cu Amadeus), Avis Wizard Direct Input Reservation System (compania de rent-a-car
Avis), Arrow (compania de transport feroviar Amtrak) etc.

Comparaţie a principalelor sisteme de rezervare

Criteriu Amadeus Galileo Sabre Worldspan

Sistem operare Windows Windows Windows Windows
Produs:
Transport aerian Da Da Da Da
Hoteluri Da Da Da Da
Rent-a-car Da Da Da Da
Trenuri Da Da Da Da

2
 Feribot-uri Da Da Da Da
TO Da Da Da Da
Timp mediu/ 4.7 sec 3.1 sec 3.7 sec 2.4 sec
tranzacţie
Echipament oferit Închirierea Închirierea Posibilitatea Închirierea
echipament opţionala a de adaptare opţionala a
terminalelor şi echipament terminalelor şi
imprimantelor agenţiei imprimantelor
Service on-line Max. 4 ore Max. 4–6 ore Max.4–6 ore Max. 4 ore
Management- Da Da Da Da
contabilitate
Preţ Taxa lunară Echipament Echipament Echipament
pentru gratuit dacă gratuit la gratuit daca
fiecare se operează operarea a se operează
calculator: mai mult de mai mult de mai mult de
200$ 300 rez./lunar 300 300 rez./lunar
rez./lunar

Principalele condiţii de rezervare sunt :

• Anumite tarife pot impune limitarea sau anularea drepturilor pasagarului de a
schimba sau anula rezervarea făcută. Referitor la termenul de emitere a biletului
transportatorul poate anula rezervarea fără preaviz dacă pasagerul nu a achitat
biletul în termenul specificat de transportator sau agentul său autorizat
• Pasagerul trebuie să furnizeze transportatorului datele sale personale în scopul
efectuării rezervării, emiterii unui bilet, obţinerii unor servicii auxiliare, facilitării
procedurilor de graniţă şi asigurării accesului oficiilor guvernamentale la aceste
date.
• In acest sens pasagerul autorizează transportatorul să reţină aceste date şi să
le transmit oficiilor proprii, agenţilor autorizaţi, altor transportatori, furnizorilor de
servicii auxiliare sau autorităţilor guvernamentale indiferent de ţara unde îsi au
sediul.
• Transportatorul va depune toate eforturile pentru a asigura locul atribuit anterior
rezervăndu-şi dreptul să modifice locul atribuit chiar după îmbarcarea în
aeronavă din motive operaţionale de siguranţă sau de securitate a zborului.
• Transportatorul va informa pasagerul dacă este necesară reconfirmarea
rezervării pe un zbor în continuare sau de înapoiere şi în ce condiţii se va
efectua (termen, modalitate).

2
 • In cazul în care transportatorul solicită pasagerului să reconfirme rezervarea,
nerespectarea acestei prevederi permite transportatorului să anuleze rezervarea
nereconfirmată.
• Dacă pasagerul informează transportatorul asupra intenţiei sale de a călători,
sub rezerva disponibilităţii de locuri, pe zborul respectiv, transportatorul va
revalida rezervarea şi va asigura călătoria pasagerului.
• In cazul indisponibilităţii de locruri pe zborul respectiv trasportatorul depune
eforturi rezonabile pentru a deplasa transportatorul la stopover sau destinaţie.
• Pasagerul are obligaţia să verifice cerinţele de reconfirmare ale oricărui
transportator implicat în călătoria sa.
• In cazul în care se solicit pasaerul va reconfirma rezervarea transportatorului al
cărul cod figurează în dreptul zborului înscris în bilet

Etapele/ Procedura de rezervare :

1.Solicitarea informaţiilor necesare efectuării rezervării : itinerarul, data de efectuare a
zborului, preferinţe pentru o clasă, companie, ore de călătorie alte cerinţe speciale
(poziţionarea locului în avion, tipul meniu, copil, bebe, persoană cu nevoi speciale ş.a.)
2. Accesarea sistemului de rezervări
3. Afişarea disponibilităţilor
4. Prezentarea variantelor însoţite de informaţii utile
5. Alegerea variantei optime pentru client
6. Intocmirea PNR-ului
Pentru care rezevarea să fie corectă este nevoie de următoarele elemente :
- Numele complet al pasagerului (nume prenume)
- Perioada de călătorie
- Ruta şi un număr de telefon de contact
7. Precizarea intervalului de timp pentru care se reţine rezervarea
8. Intocmirea măştii biletului
9. Emiterea biletului
10. Incasarea contravalorii acestuia
11.Oferirea informaţiilor utile

IV. Biletul de avion

2
 Biletul este un contract de călătorie încheiat între transportatorul aerian (compania
aeriană) şi pasager în care sunt specificate drepturile şi responsabilităţile fiecărei părţi
(Convenţia de la Varşovia compleată prin Convenţia de la Montreral)
El este considerat un cec la purtător, care este netransmisibil, putând fi plătit cu
cash sau carte de credit.
Biletul de transport aerianînseamnă:
- Un bilet de călătorie
- Buletinul de bagaj – în baza căruia pasagerul are dreptul să transporte gratuit
un bagaj cu un anumit volum şi greutate (care variază de la companie la
companie, de la clasă la clasă)
Biletul de călătorie poate fi emis
 manual (numai până în 2008)
 automat cu ajutorl calculatorului
 electronic e-ticketing
Din luna iunie 2008 toate companiile aeriene afiliate IATA (peste 250) vor emite
numai bilete electronice, sistemul de management al biletelor simplificandu-se considerabil
(Asociatia Internationala de Transport Aerian (International Air Transport Association –
IATA) impune transportatorilor aerieni sa renunte la biletele de hartie in favoarea celor
electronice).
Electronic Ticketing este:
• metoda de a realiza vanzarea
• si a urmari stadiul calatoriei pasagerului,
• fara a emite documente pe hartie,
• pasagerii fiind acceptati pentru indeplinirea formalitatilor de Check In, pe
baza unui document de identificare (pasaport, permis conducere, etc).
Biletul electronic
- este un cod cu ajutorul cârora se identifică în bazele de date ale liniilor
aeriene datele călătoriei rezervate (numele pasagerului, punctul de plecare şi destinaţie,
numărul curselor, orele de decolare, aterzare) ; practic conţine aceleaşi informaţii ca pe
biletul e hârtie numai că nu sunt tipărite pe biletul clasic ci în format electronic undeva pe
un site web
Este un inlocuitor al biletului traditional, fiind un cupon care are inscris pe el
doar un cod şi un itinerariu.

2
 In sistemul electronic de emitere de bilete, rezervarea şi plata se pot face fie
online, fie în mod traditional, insa linia aeriana nu emite un bilet de hartie, toate datele
zborului fiind stocate în computerele companiei.
Avantajele biletului electronic:
Pentru client:
• Eliminarea problemelor legate de furtul/ pierderea/ deterioarea sau uitarea, acasă/
a biletelor (siguranţă);
• permite modificarea detaliilor de zbor cu pana la 30 de minute inaintea orei de
check-in
• poate fi schimbat sau modificat telefonic, e-mail
• procedura de check-in este mai simplă şi mai rapidă efectueaza prin introducerea
cartii de credit intr-un automat, pentru verificarea identitatii clientului. Automatele
de inregistrare rapida au posibilitatea tiparirii tichetului de imbarcare nu doar pentru
plecare, ci şi pentru intoarcere, daca aceasta este programata în urmatoarele 24
de ore. Check-in-ul poate fi realizat şi online, caz în care, automatul emite doar
tichetul de imbarcare. Un alt avantaj oferit de automatul de inregistrare rapida este
acela ca pentru un grup de 5-6 persoane, check-in-ul se poate face printr-o singura
operatiune.
• Uşurarea operaţiunilor de modificare a biletelor şi de obţinere a rambursărilor.
Concluzie - daca ai un bilet de avion electronic economisesti timp, bani si ai un plus
de siguranta! „
Pentru companie:
• reducerea costurilor asociate cu tipărirea biletului (minimum 5 euro), înregistrarea,
înserierea, decontarea traditională-manuală a documentelor;
• Utilizatorii nu trebuie sa retina formate diferite de tranzactii, codurile acestora fiind
aceleasi indiferent de compania aeriana pentru care se emite biletul electronic
• Reduce timpul necesar emiterii si procesarii biletelor
• Creste eficienta si productivitatea, reducand in acelasi timp costurile operationale
ale agentiei.
• Itinerarul biletului electronic (ITR) poate fi transmis foarte rapid prin email, crescand
astfel nivelul serviciilor oferite pasagerilor
• Electronic Ticekting asigura transmiterea datelor in conditii de deplina securitate

Emiterea biletului electronic;

2
 - se face folosind SGD
Agentul emitent va furniza pasagerului un itinerar chitanţă care va include în
mod necesar:
• Numele pasagerului
• Codul sau numele companiei aeriene
• Numărul (numerele de zbor)
• Datele zborului
• Ora de decolare
• Pentru fiecare zbor codul de aeroport/ oraş ale originii şi destinaţiei
• Tariful
• Valoarea documentului
• Forma de plată
• Valoarea pentru taxe
• Codul de status al rezervării
• Data emiterii
• Numele companiei aeriene/agenţiei emitente şi locul emiterii
• Numărul documentului/tiket-ului
• Restricţii (inclusiv perioada de valabilitate
• Bagaj gratuit permis

V. Tarifele biletelor de avion

2
 Stabilirea corectă a tarifelor este cele mai important element al oricărei operaţiuni
de vânzare.
Erorile de calcul pot duce la :
- respingerea biletului de către companiile aeriene cu efecte negative asupra
satisfacţiei clientului
- expunerea emitentului biletului unor penalizări şi sancţiuni pentru violarea regulilor
IATA sau guvernamentale
Tarifele biletelor de avion comercializate prin agentie :
- sunt rezultanta unui sistem complex de reguli tarifare , tarife contractuale , tarife
publicate in sistemele centralizate de rezervari , tarife speciale , etc.
In aceste conditii , fiecare zbor in parte presupune calcularea de catre agentul
specializat al pretului aplicabil biletului de avion respectiv . Acelasi zbor , cu aceeasi
companie poate genera preturi diferite .
Data fiind infinitatea de preturi aplicabile biletelor de avion , acestea , ca si regulile
aplicabile lor , nu pot fi afisate sau publicate.
De asemenea , informatiile referitoare la reguli , care provin din comunicarile scrise
sau transmise computerizat de catre companie , prin sistemele de rezervare centralizate
sau direct la agentie , au un caracter continuu , modificarile pot fi permanente , drept
pentru care ele nu pot fi traduse si publicate in vreun inscris.
Pretul unui bilet de avion devine ferm , impreuna cu toate conditiile
aplicabile lui, numai in momentul in care este inscris pe documentul de incasare
intocmit de agentie.
Pretul oricarui bilet de avion presupune conditii , reguli si restrictii speciale aplicabile
calatoriei la care se refera documentul respectiv in mod special. Pasagerul are obligatia sa
se informeze despre aceste reguli inainte de a cumpara respectivul bilet. Dupa
cumpararea biletului se considera ca pasagerul a luat la cunostinta despre toate aceste
reguli , el nu mai poate pretinde ca nu a fost informat , odata ce a intrat in posesia biletului
de avion.
Pretul biletului de avion include de regula taxele de aeroport.
Exista insa situatii , independente de vointa agentiei , in care , pe parcursul
calatoriei i se pot solicita pasagerului si alte taxe , care nu au fost percepute initial ,
situatie in care agentia nu poate fi facuta raspunzatoare.
Fixarea tarifului/loc în avion, de catre o companie aeriana, este un proces
complex, care ia în considerare mai multe aspecte:

2
 a. marimea şi tipul avionului
b. densitatea traficului pe ruta şi nivelul concurentei
c. regularitatea cererii şi masura în care se inregistreaza o cerere comparabila şi
în sensul invers al rutei respective
d. tipul cererii pe ruta respectiva: cerere pt. clasa I, business, economy, tarife IT
sau alte discounturi
e. coeficientul de ocupare a avionului minim necesar pt. a acoperi cheltuielile totale.
în general, acesta se situeaza intre 50-60% pt. cursele regulate (este un coeficient care
trebuie atins ca medie anuala).
Punctele d şi e sunt cele mai importante pt. a asigura succesul de Mk al unei
companii aeriene.
Categoriile de tarife aplicabile la cursele de linie operate de companiile aeriene sunt
atat de diverse incat este posibil ca pe acelasi zbor, pasagerii din acelasi avion, sa fi
platit intre 8-15 niveluri diferite de pret, cu diferente intre ele de la 5-100%.
Totodată tarifele sunt diferentiate în functie de numeroase elemente, intre care:
- sezon
- lungimea sejurului la destinatie (Tariful pe unitatea de distanta (km sau mila)
scade odata cu cresterea distantei, )
- daca în intervalul de timp al calatoriei este inclus un week-end
- durata de valabilitate a biletului
- intervalul de timp intre momentul cumpararii biletului şi momentul efectuarii
calatoriei
- cum, unde, cand a fost achizitionat biletul
- modalitatea de plata
- dimensiunea grupului care calatoreste
- numarul şi varsta copiilor care fac parte din grup, etc.
De exemplu pe ruta Atlanticului de Nord, de ex, se practica 60 de categorii de
tarife, care sunt publicate în manuale de tarife aeriene, ele putand deci fi cunoscute de
public.

Categorii de tarife:
a)Tarife oficiale (publicate în manualele de specialitate şi distribuite prin sistemele
computerizate de rezervări- CRS), care pot fi :
1.Tarife IATA (IATA= Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian)
2. Tarife de companie (tip “Carrier Coded Fares”)

2
 1. Tarifele IATA sunt negociate de companiile membre şi se înregistrează în sistemul
IATA, în general, cu ocazia Consfătuirilor de Coordonare Tarifară .
Criteriile de stabilire a structurilor tarifare, nivelurilor şi condiţiilor de aplicare ţin de:
- pentru niveluri: distanţa rutei, potenţialul economic al pieţelor, evoluţia monedei
locale, modificări ale elementelor de costuri de operare cu efecte la nivel mondial, etc;
- pentru structuri/ condiţii de aplicare: rezoluţii IATA cu caracter obligatoriu şi/sau
orientativ, structură specifică de trafic etc.
Pentru calculul tarifelor pentru bilete trebuie să se ţină seama de o serie de reguli impuse de către
organismele internaţionale, de IATA, tuturor transportatorilor aerieni :
1.Preţurle călătoriilor variază în funcţie de rută aşa cum sunt reprezentate de indicatorii globali
(GI – Global Indicators). GI este un cod din două litere care arată direcţia călătoriei sau rutei alese
o TC 1 se referă la călătoriile în interiorul Zonei 1 ori în emisfera vestică notat : GI :
WH – Western Hemishere;
Zona 1 cuprinde :Americile : de Nord, de Sud şi Centrală, Insulele Caraibe,
Groenlanda, Bermude, Indiile de vest, Insulele Hawaiwne
o TC 2 se referă la călătoriile în interiorul Zonei 2 sau în emisfera estică, notat GI : EH
– Estern Hemishere travel ;
Zona 2 cuprinde : Europa, Africa, o parte din Federaţia Rusă (la V de Urali), Islanda,
Insulele Azore, o parte din Asia inclusiv Iranul
o TC 3 se referă la călătoriile în interiorul Zonei 3 care este o parte din emisfera
estică, notat GI : EH – Estern Hemishere travel routing;
Zona 3 cuprinde :Asia de Sud-est, Rusia la est de Urali Asia de Sud sau subcontinentul
Indian/ Indiile de Est, Japonia/Korea, Pacificul de Sud-Vest, Australia, Noua Zeelandă
- Pentru calcularea unui bilet , IATA a publicat o listă cu fiecare oraş din lume care are un
aeroport, codificându-l cu trei litere, cât şi a fiecărui transportator pentru transporturi de
pasageri şi cargo cu două litere
• Destinatii – coduri de 3 litere
Exemplu:
BUH (OTP, BBU)
LON (LHR, LGW)
PAR (ORY, CDG)
SYD, DEL, BOM, MAA, BNE, KUL, CCU, LAX, SFO, CHI, TYO
• Companii – coduri letrice (2 litere) si cifrice (3 cifre)
Ex. RO, OS, LH, KL, AZ, AF / 281, 257, 220, 074, 055, 057
• Rute
pe anumite rute tariful depinde de ruta zborului.
• AT tarif valabil peste Atlantic
• AP tarif valabil peste Atlantic si Pacific

2
 • EH peste emisfera estica
• WH peste emisfera vestica
• PA peste Pacific
• TS peste Siberia (nonstop Japonia)

- Pentru calcularea unui bilet , IATA a editat o serie de manuale publicate şi transmise
tuturor membrilor organizaţiei :
a. APT The Airline Passenger Tariff – manual publicat de IATA în colaborare
Scandinavien Airline System care cuprinde 4 volume publicate:
b. Fares Book –
c. Rules Book
d. Inclusiv Tours Booklet
e. Maximum Permiltted Milleages Book- care conţine lista cu destinaţiile exprimate în
mile între oricare două puncte de pe glob(origine şi destinaţie)
f. The Air Tariff Manuel (AT) emis împreună cu mai multe companii pentru liniile aeriene
şi agenţii lor de vânzări şi conţine tarife în moneda convenţională IATA (NUC) şi
monedă locală incluzând regulile şi rutele specific associate cu aceste tarife
- Pentru a putea codifica preţul corect al unui bilet trebuie cunoscută ţara de începere a
călătoriei (COC – Country of Commencement of Transportation) şi trebuie ) stability indicatorul
internaţional de vânzare (ISI International Sales Indicator) ISI este un cod de tranzacţie care
determină ce formulă va fi folosită pentru a ajunge la un preţ corect. Când un pasager cere un
bilet oricât de simplu trebuie cunoscute două lucruri de bază :
a. Unde va fi emis biletul : în interiorul sau în afara ţarii de începere a călătoriei ?
b. Unde va fi plătit biletul : în interiorul sau în afara ţarii de începere a călătoriei ?
SITI (Sold Inside and Ticketed Inside) - locul de vânzare şi cel de emitere sunt în ţara de
începere a călătoriei.
SITI se aplică de asemenea şi biletelor
• Vândute şi emise în Scandinavia pentru călătoria începută în Scandinavia
• Vândute şi emise în Canada şi/sau SUA pentru călătoria începută în Canada
şi/sau SUA
SITO (Sold Inside and Ticketed Outside) - locul de vânzare este ţara de începere a călătoriei şi
cel de emitere este în afara ţării de începere a călătoriei.
SITO se aplică de asemenea şi biletelor :
• Vândute şi emise în Scandinavia dar emise în afara Scandinaviei pentru care
locul începerii călătoriei este în scandinavia
• Vândute în Canada şi/sau SUA dar emise în afara Canada şi/sau SUA pentru
care locul începerii călătoriei este Canada şi/sau SUA

2
 SOTI (Sold Outside and Ticketed Inside) - locul de vânzare în afara ţarii de începere a
călătorieiiar locul de emitere este în interiorul ţării de începere a călătoriei.
SOTI se aplică de asemenea şi biletelor :
• Vândute în afara Scandinaviei dar emise în Scandinavia pentru care locul
începerii călătoriei este în Scandinavia
• Vândute în afara Canadei şi/sau SUA dar emise în Canada şi/sau SUA
pentru care locul începerii călătoriei este Canada şi/sau SUA
SOTO (Sold Outside and Ticketed Outside) - locul de vânzare şi emitere se află în afara ţarii
de începere a călătorieiiar
- Pentru calcularea preţului biletului de călătorie IATA a stabilit o monedă neutră numită
NUC – Neutral Unit of Constmction. Tarifele sunt publicate în monedă locală şi în NUC ;
atunci când NUC este folosită în construcţia preţurilor acestea trebuiesc convertite printr-un
factor în monedă locală la valoarea NUC din COC. Acest factor este cunoscut ca rată de
schimb IATA (IROE – IATA RATE OF EXCENGE) Lista IROE este stabilită de către IATA
CLEARING HOUSE la fiecare 5 zile şi transmisă companiilor membre
In cadrul transportului aerian pasagerii pot efectua mai multe feluri de călătorii grupate
• Simple One Way (OW) este călătoria pentru care se folosesc taxele OW când punctul de
origine şi cel de destinaţie sunt în ţări diferite şi pasagerul foloseşte doar o componentă a
călătoriei dus
• Round trip (RT) dus-intors – este o călătorie în întregime cu avionul de la un punct la altul şi
întoarcerea la punctul de plecare. Are două componente tarifare ale unui tarif normal care
poate fi de asemenea combinat cu mai multe tarife care ar putea fi înscrise pe bilet separat la
un punct din construcţia tarifară
a. Are două componente tarifare
b. Punctul de origine şi destinaţie este acelaşi
c. tară de începere a călătoriei este aceeaşi cu cea de destinaţie ;
d. jumătate de tarif se aplică fiecărei componente tarifare
• Circle Trip (CT) – include călătoria de la un punct şi întoarcerea la acesta printr-o continuă
rută în circuit, incluzând călătorii care conţin două componente tarifare dar care nu îndeplinesc
condiţiile de RT.Originea şi destinaţia finală a CT sunt aceleaşi dar tarifele aplicabile pe puncte
nu sunt egale.
Caracteristici :
o Pentru fiecare componentă tarifară se aplică jumătate din RT
o CT pot avea două sau mai multe componente tarifare dacă nu sunt folosite pentru tarife
speciale. CT – tarife speciale pot avea numai două componente tarifare internaţionale ;
o Pentru componentele tarifare care sfârşesc în ţara de origine tarifele sunt în direcţie
inversă călătoriei

2
 • open-jaw for special fares – adica zborul catre un oras si intoarcerea din altul pentru care
punctul de sosire şi punctul de plecare se află in diferite aeroporturi (de exemplu: Chişinău-
Paris / Amsterdam-Chişinău), valabil numai pentru rutele operate de compania Air Moldova.
- poate avea numai două componente tarifare internaţionale sau interne şi pot conţine
sectoare interne şi internaţionale depinzând de condiţiile tarifare aplicate. Niciodată
nu avem un dus sau întors pe aceeaşi rută . Astfel de călătorii folosesc jumătate din
tariful RT aşa cum este specificat în regula tarifară specială. Aceasta poate fi de două
tipuri.
Single open jaw – (SOJ) conţine un singur sector de suprafaţă
- Turnaround Single Open Jaw (TSOJ) punctual de exterior plecare şi punctual interior
de sosire sunt diferite
- Origin Single Open Jaw (OSOJ) punctual de exterior plecare şi punctual interior de
sosire sunt diferite
- Duble Open Jaw (DOJ) conţine două sectoare de suprafaţă unul la punctual de origine
şi celălalt la punctul de întoarcere
2. Tarifele de companie nu se înregistrează în cadrul sistemului IATA, ele fiind negociate
între companiile partenere şi autorităţile aeronautice din ţările respective, funcţie de prevederile
specifice ale acordurilor aeriene interguvernamentale.
Aceste tarife, care sunt inferioare celor IATA, reprezintă oferte speciale ale unor
transportatori şi reflectă, în general, nivelul de vânzare al pieţei, conţinând restricţii specifice de
rută, transportator, documentaţie, loc de vânzare, etc.
In ultimii ani, în contextul liberalizării cadrului legislativ al transportatorului aerian
internaţional, accentuării concurenţei şi supracapacitării ofertei operatorilor, distribuţia tarifelor de
companie a cunoscut o evoluţie explozivă, constituind instrumente eficiente de atragere a traficului,
prin avantajul pe care îl reprezintă de a fi aprobate, înregistrate şi distribuite rapid.
b) Tarife de piaţa
Spre deosebire de tarifele oficiale, nu constituie subiectul unor negocieri între
companiile membre IATA sau între companiile partenere (exceptie facând doar contractele
BSA -”Blocked Seats Agreement”- care pot prevedea coordonarea tarifară, inclusiv în ceea ce
priveşte tarifele de piaţa) şi nu au o distribuţie universală (prin manuale, CRS-uri).
Nivelul tarifelor de piaţă se stabileşte în baza condiţiilor specifice ale pieţei şi în
funcţie de segmentele de trafic vizate pentru a fi atrase sau menţinute la transport,
permitând o adaptare operativâ şi pemanentă a ofertei proprii la cea concurenţială.
Tarifele de piaţă realizează, în fapt, o îmbunătăţire a întregului sistem de tarife practicat pe
o anumită piaţă, prin diversificarea ofertei tarifare în funcţie de o varietate de condiţii: tipul călătoriei
(afaceri, excursie, grup, cu aranjament turistic inclus , etc.), categorii de trafic, durata sejurului,
vârstă, etc.

2
 Distribuţia acestor tarife se realizează direct de catre Companii agenţii de vânzări,
colaboratori de pe pieţele externe, iar vânzarea lor poate fi făcută inclusiv de agenţiile TAROM din
străinătate, acolo unde există drepturi de vânzare.
Tipuri de tarife
Tarifele sunt în funcţie de sezon:
L (low) – scăzute - perioada 01nov- 11dec şi 25dec- 31mar
K(peak) – medii - perioada 01apr- 12jun , 15sep- 31oct
H(high) - ridicate- perioada 13jun- 14sep
Tarifele sunt în funcţie de natura rutei de călătorie:
Companiile aeriene numesc tarifele lor nepublicate (confidentiale) in mod diferit:
• Tarife de piata, Tarife nego/securate, Tarife speciale
• Carrier Coded Fares (Tarife ce pot fi utilizate exclusiv pe cursele companiei
respective)
• Tarife Touroperator (pachete turistice)
• Tarife pentru studenti
• Tarife de consolidator
• Tarife pentru corporatii
• si multe altele…
• Aceste tarife se ofera in mod confidential unei
• anumite grupe de utilizatori cu scopul de a castiga
• si fideliza clientii si agentiile de turism.

După stabilirea corectă a tarifului se efectuează rezervările şi se emite biletul

Procesul de emitere a biletelor denumit şi tichetare este un process complex şi implică
responsabilităţi deosebite
Biletele de avion emise de agentie sunt proprietatea I.A.T.A. – BSP Romania – in calitate
de reprezentant al companiilor aeriene membre , incasarile aferente biletelor vandute se
deconteaza catre I.A.T.A. BSP – Romania , drept pentru care agentia nu poate fi facuta
raspunzatoare despre modul in care a stabilit pretul unui bilet de avion decit de catre acest
organism sau de catre compania pentru care a emis biletul.

VI Planul de regularizare şi plată (Billing and Sttelment Plan- BSP) IATA

2
 BSP este un sistem de circulaţie monetară care simplifică procedurile de vânzare, raportare
şi decontare între companiile aeriene şi agenţii de vânzare (cargo şi pasageri) certificaţi de către
IATA. Cheia funcţionării BSP este utilizarea unor documente standard de transport (bilete şi MCO)
în locul biletelor individuale din propriul stoc al fiecărei companii.
Avantaje oferite de sistemul BSP:
 o reducere a costurilor implicate de facturări şi încasări;
 posibilitatea unui mai bun control financiar;
 posibilitatea prelucrării electronice prin existenţa stocului de documente de trafic
standardizate;
 raportarea neregularităţilor şi dificultăţilor se face de către un for neutru către IATA Plan
Management;
 minimizarea costurilor administrative.
Agenţii sunt si ei favorizaţi de activitatea BSP beneficiind de :
- simplificarea muncii lor datorită utilizării STD(Standard Traffic Documents);
- reducerea costurilor prin înlocuirea multiplelor formulare de vânzări cu un singur formular
tip (Sales Transmittal Form);
- creşterea gradului de securitate împotriva sustragerilor prin existenţa unui singur stoc de
bilete;
- existenţa unui singur punct central unde sunt transmise raportările;
- posibilitatea instruirii personalului în cadrul unor cursuri specifice organizate de BSP
Manager.
Integrarea în sistemul BSP este conditionată de cel putin 3 elemente:
1).Aderarea la IATA (spre deosebire de alte secţiuni ale IATA unde o companie aeriană
poate fi parte fără a fi membru IATA - de exemplu Conferinţele Tarifare – în cazul BSP există
obligativitatea aderării prealiabile la IATA);
2). O dotare tehnică corespunzătoare, cerută de emiterea automată şi de procedurile de
identificare agent;
3). Existenţa unei banci care să devină BSP al companiei, banca care trebuie să presteze
servicii prompte şi corecte, pentru orice întârziere aplicându-se penalizări considerabile.

Modul de funcţionare al BSP

PASUL 1:
a) agentul primeşte un stoc de documente standard – STD-uri – preconizat să acopere activitatea
pe 4 luni; STD-urile sunt furnizate de Traffic Document Distributor; stocurile sunt reânoite
periodic conform unui grafic;
b) agentul cere de la BSP Manager formulare administrative standard – Standard Administrative
Form B;

2
 c) agentul trebuie să obţină din partea fiecărei companii membre BSP în numele căreia va emite
STD-uri un fel de carte de identificare - Carrier Identification Plates (CIP);
d) agentul trebuie să-şi cumpere un printer pentru TKTS şi un Agent Identification Plate.

PASUL 2:

Dupa obţinerea echipamentului şi stocului de STD-uri, agentul poate începe să vândă

folosind BSP – STD-uri.

PASUL 3:

La sfârşitul fiecărei perioade de raportare, agentul trebuie să întocmească un STF (Sales

Transmittal Form) pentru toate vânzările BSP făcute. Acest formular împreună cu cupoanele verzi
şi alte documente contabile sunt transmise la un sediu central (Central EDP Center).

PASUL 4:

Din momentul în care documentele menţionate la pasul 3 ajung în centrul EDP, cursul lor
este următorul:
a) datele se prelucrează şi se obţine un “Agent Billing Analysis” pentru fiecare agent. Această
analiză este obţinută pe baza informaţiilor prelucrate din una sau mai multe perioade de
raportare;
b) centrul v-a înmâna fiecarei companii membre BSP o analiză a vânzărilor făcute de agenţi pe
numele ei, aşa cum apar ele din Sales Transmittals primite de la agenţi;
c) centrul ţine evidenţa stocurilor de STD şi furnizează informaţiile de completare.

PASUL 5:

Agentul face un singur transfer periodic cuprinzând toate tranzacţiile BSP făcute în numele
tuturor companiilor BSP.

PASUL 6:

Departamentul contabil al fiecarei companii BSP contabilizează datele de intrare şi trimite –

dacă este necesar – fiecărui agent o situaţie a debitelor şi creditelor.

1. Cunoaşterea terminologiei în trasnportul aerian

2
 Importanţa – permite citirea şi interpretarea terminologiei specifice transportului aerian
a) înţelegerea termenilor proprii IATA:
 aller simple – voiaj simplu din punctul de origine în punctul de destinaţie fără retur
 bilet deschis bilet de avion unde rezervările nu sunt confirmate pentru că pasagerul nu
cunoaşte datele voiajului
 circuit deschis circuit în care o porţiune este efectuată cu transport terestru; acesta poate fi
la plecare, sosire sau amândouă
Agent autorizat: agent de vânzare desemnat de transportator să-l reprezinte în vânzarea
transportului aerian de pasageri pe serviciile sale.
Bagaj: articole, efecte şi alte obiecte personale ale pasagerului, destinate purtării, utilizării,
confortului sau comodităţii relativ la călătoria acestuia. În afara situaţiilor în care este specificat
altfel, termenul include atât bagajul înregistrat cât şi cel neînregistrat.
Bagaj înregistrat: bagajul luat în primire de către transportator şi pentru care acesta eliberează
buletinul de bagaj.
Bagaj neînregistrat: orice alt bagaj în afara celui înregistrat.
Bilet: document intitulat "bilet de călătorie şi buletin de bagaj" eliberat de transportator sau în
numele acestuia. El cuprinde condiţiile contractului, avizele, cupoanele de zbor şi cuponul
pasagerului.
Bilet complementar: bilet emis împreună cu alt bilet şi care constituie, împreună, un singur
contract de transport.
Buletin de bagaj: partea din bilet care se referă la transportul bagajului înregistrat al pasagerului.
Codul companiei: cod format din două caractere sau trei litere care identifică o anumită companie
aeriana.
Convenţie: înseamnă oricare din următoarele convenţii aplicabile:
- Convenţia pentru Unificarea Anumitor Reguli referitoare la transportul aerian internaţional,
semnată la Varşovia, la 12 Octombrie 1929 (denumită în cele ce urmează Convenţia de la
Varşovia);
- Convenţia de la Varşovia amendată la Haga la 28 Septembrie 1955;
- Convenţia de la Varşovia amendată prin Protocoalele Adiţionale Nr.1, 2 şi 4 de la Montreal
(1975);
- Convenţia adiţională de la Guadalajara (1961), în funcţie de aplicabilitatea fiecăreia şi aşa cum
este amendată periodic, dar depinzând de ratificarea de către Romănia a acelor amendamente.
Cuponul pasagerului: parte din bilet care poartă această menţiune şi care trebuie păstrată de
pasager.
Cupon de zbor: parte din bilet emis de sau în numele transportatorului, care poartă menţiunea
"valabil pentru transport" şi care indică punctele între care pasagerul are dreptul să fie transportat.
Condiţiile Contractului: înseamnă precizările cuprinse în bilet sau predate odată cu acesta, care
includ o trimitere la unele din aceste Condiţii generale de transport.

2
 Dauna: cuprinde decesul, vătămarea corporală, prejudiciile cuzate prin întârziere, pierdere parţială
sau alte prejudicii de orice natură ivite în urma transportului sau în legatură cu transportul sau a
altor servicii suplimentare prestate de transportator.
DST: Drepturi Speciale de Tragere aşa cum sunt definite de Fondul Monetar Internaţional.
Eticheta de bagaj: document eliberat de transportator în scopul exclusiv al identificării bagajelor
înregistrate.
Forţa majoră: înseamnă situaţii neobişnuite şi imprevizibile care scapă controlului pasagerului
şi/sau transportatorului, ale căror consecinţe nu ar fi putut fi evitate chiar dacă s-ar fi luat toate
măsurile de prevedere cuvenite.
Locuri de oprire acceptate: locurile menţionate pe bilet sau prevăzute în orarul transportatorului
ca opriri regulate în itinerarul pasagerului, cu excepţia locului de plecare şi a celui de destinaţie.
Pasager: orice persoană care este sau urmează să fie transportată în baza unui document de
transport aerian, cu excepţia membrilor echipajului.
Rambursare involuntară: rambursarea parţială sau totală a unui bilet cauzată de motive
independente de voinţa pasagerului, menţionate în Articoulul 3, paragraful 3.A. din prezentele
Condiţii generale.
Rambursare voluntară: rambursarea parţiala sau totală a unui bilet, alta decât rambursarea
involuntară.
Rezervare: echivalentul termenului “reţinere loc”, înseamnă alocarea în avans de loc sau spaţiu de
dormit pentru pasager, sau de spaţiu sau volum liber pentru bagaj.
Stopover: o întrerupere deliberată a călătoriei din voinţa pasagerului într-un loc situat între locul de
plecare şi cel de destinaţie.
Tarif: reprezintă tarifele publicate, taxele şi/sau condiţiile de transport înregistrate, dacă este cazul,
la autorităţile corespunzătoare.
Transport: înseamnă transportul aerian al pasagerului şi bagajelor sale, realizat cu sau fără plată,
inclusiv serviciile legate de acest transport.
Transportator: înseamnă TAROM şi compania aeriană, alta decât TAROM, care a emis biletul de
călătorie, precum şi toate companiile aeriene care transportă pasagerul şi/sau bagajele sale sau
care se angajează să presteze orice alt serviciu în legatură cu acest transport.
USD: înseamnă moneda legală a Statelor Unite ale Americii.

 Termeni şi abrevieri standard utilizate în operaţiunule de ticketing:

 DOB (DATE OF BIRTH) = data naşterii;
 RT (ROUD TRIP) = călătorie dus-întors (aller-retour);
 OW (ONE WAY) = călătorie dus (aller);
 Days of operation = zilele de operare (1-luni, 2-marţi…7-duminică);
 Dep = ora de plecare(de exemplu 0100=1a.m.; 0000=ora 12 noapte/24);
 Arr = ora locală de sosire la destinaţie;

2
  Flight = codul companiei şi nr. Cursei;
 Categorii de pasager:
 INF (INFANTS) = copii de vârstă 0-2 ani; au acces gratuit la cursa aeriană ;
 CHD (CHILDREN) = copil 2-12 ani; befeniciază de o reducere de tarif ( de exemplu
discount 30% ceea ce înseamnă că preţul este de 70% din tariful normal);
 + = sosire în ziua următoare;
 * = sosire după două zile;
 PAX = turişti, pasageri;
 SUNDAY RULE = regula de week-end se referă la faptul că sâmbăta şi duminica
tarifele sunt mai mici;
 FLIGHTS = curse aeriene interne
 OK = rezervarea este fermă;
 R.Q. = confirmarea nu este încăposibilă (în aşteptare );
 STOP OVERS = întreruperea călătoriei;
 RESERVATION FEE = taxa de rezervare – suma plătită de turist pentru acest
serviciu;
 CANCELLATION = anulare rezervări;
 Variante: 100 USD –FOR UNUSED TICKET = taxă de anulare pentru neutilizarea
biletului;
 NO REFOUND AFRET TRIP STARTED = nerambursarea în cazul în care călătoria
a fost începută;
 TAW-TIME LIMIT = dată limită până la care se poate cumpăra biletul (ex. TAW 7
=”clientul trebuie să achite contravaloarea biletului cu cel puţin 7 zile înainte de data
plecării”;
 CARRIE = linia aeriană internaţională.

2
 Posibile întrebări la test:

1. Clasificaţi aeronavele după distanţa de croazieră şi capacitatea acestora/

2. Enumeraţi elementele structurale şi organizatorice ale aeroportului
3. Prezentaţi care sunt funcţiile şi serviciile oferite de un aeroport.
4. Evidenţiaţi care sunt principalele convenţii şi instituţii internaţionale privind
transporturile aeriene.
5. Caracterizaţi cursele regulate tradiţionale.
6. Caracterizaţi cursele low cost.
7. Definiţi conceptul de ticketing şi evidenţiaţi rolul acestuia în cadrul unei agenţii de
turism.
8. Caracterizaţi pe scurt CRS/SGD (definiţie, de cine au fost create, facilităţi oferite) ;
evidenţiaţi 3 exemple de CRS.
9. Procedura de rezervare (etapele rezervării) biletului de avion.
10.Prezentaţi electronic ticketing şi avantajele biletului electronic pentru client şi pentru
agenţia de turism.
11. Enumeraţi principalele categorii de tarife practicate în transporturile aeriene de
pasageri şi precizaţi care este importanţa stabilirii corecte a tarifelor..
12. Prezentaţi tarifele oficiale.
13. Prezentaţi tarifele de piaţă.
14.Evidenţiaţi deosebirile dintre tarifele de piaţă şi tarifele oficiale
15. Evidenţiaţi criteriile care stau la baza stabilirii tarifelor IATA