,,În bibliotecă” este una dintre poeziile scrise de către Ana Blandiana

și inclusă în volumul „Alte întâmplări din grădina mea”. Poezia prezintă o

secvență amuzantă, personajele principale fiind însăși autoarea, dar și două
ființe necuvântătoare.
Biblioteca este locul liniștit în care omul trăiește în armonie cu ideile
scrise de oamenii ce-și deschid sufletul, înțelepciunea pentru semenii lor.
Personajul principal al acestei poezii este un șoricel care pătrunde în
biblioteca autoarei și care produce ,,stricăciuni”. ,,Șoarecele de bibliotecă” este
dornic de cunoaștere, interesat de a afla tainele cărților; este preocupat ,,roade”,
savurează diverse volume, fără a le alege :,,cartea de bucate” cu rețete culinare;
,,dicționare” de unde poate învăța multe cuvinte; își ascunde dorința de a afla,
citind ,,romane polițiste”, pentru a descoperi rezolvarea unor răutăți. Dar se
întoarce în lumea literaturii, citind frumusețea cuvintelor din poezii, trece la
cărți de istorie cu evenimente din trecut; apoi se bucură de plăcerea unor ,,cărți
de matematică”, fiind atras de ,,tabla înmulțirii” ca un joc al numerelor și ajunge
la,,filozofia” tainelor gândirii, pentru a înțelege lumea și viața. Poeta asistă la
felul în care sunt devorate, mistuite, înghițite cărțile din  biblioteca sa și se simte
într-o încurcătură: șoarecele lacom de cunoaștere ar putea fi prada lui Arpagic,
motanul ,,incult”, neștiutor de carte ,,repetent”, chiar dacă ,,mieuna”, atrăgea
atenția asupra sa prin sunete puternice. Și-atunci găsește o soluție salvatoare: îi
scrie un bilet ,,șoarecelui” aparent inofensiv, timid, umil, atenționându-l că
Arpagic, motanul este o primejdie pentru el, că-l urmărește, lăudându-se că-l va
înghiți cu totul. De aceea, miloasă, îl sfătuiește să fugă în lume, să-și piardă
urma, să dispară, să se salveze, să treacă într-o lume care-l înțelege.
Vor fi două ființe opuse -un învățat și un incult. Explicația este clară: șoarecele
este o ființă cu sete de cunoaștere, putere de înțelegere a cuvintelor din cărți, iar
motanul este  neînvățat, neștiutor, incapabil, fără cunoștințe elementare,
acționează din instinct, impuls natural. Urmarea a fost cea așteptată: poeta și-a
recăpătat liniștea din bibliotecă, bucurându-se de știința cărților sale.
Ana Blandiana creează o lume miraculoasă, strălucitoare,o poezie a
inocenței, a originarului. Lumea șoarecelui și a lui Arpagic este lumea în care
tot ce e firesc e miracol, o lume fermecată în care se produce miracolul- nimic
nu mai pare de neînchipuit: faptul că animalele citesc,vor să cunoască tainele
cărților este ca un joc al vieții.